Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
06 Imaginatia
06 Imaginatia
IMAGINATIE-SENZATIE
Senzatiile reprezinta un fel de materie prima pentru imaginatie. Pe de alta parte
imaginile sugerate de o senzatie pot lua un caracter halucinatoriu (iluziile).
IMAGINATIE-PERCEPTIE
De multe ori imaginatiA a fost redusa la perceptie. Ori, in imaginatie apar
combinari si recombinari noi, sau se produc diferite asociatii pornind de la elementele
percepute. De exemplu, cineva care asista la o nunta, poate sa-si construiasca mintal o
reprezentare opusa, de pilda, imaginea despartirii eterne, a mormantului.
Imaginatia porneste de la perceptie, isi extrage materialul din ea, se bazeaza
permanent pe ea, nu numai pentru a o repeta, ci si pentru a o depasi.
La randul sau, procesul perceptiv este influentat de imaginatie, mai ales in situatia
perceperii unor figuri incomplete.
IMAGINATIE-GANDIRE
In primul rand, in plan procesual cele doua procese se amplaseaza la capetele unui
continuum, granitele dintre ele neputand fi trasate cu precizie. Este greu sa stim cand
imaginatia se intelectualizeaza si trece in idee, dar si cand gandirea se intelectualizeaza si
revine la stadiul de imagine.
Ele se diferentiaza si din punctul de vedere al produselor si mecanismelor lor.
Astfel, in timp ce imaginatia foloseste imagini utilizand ca mecanism combinatorica
imaginativa, gandirea foloseste concepte utilizand rationamente, imaginatia utilizeaza
operatiile paralogice, gandirea utilizeaza operatiile logice, imaginatia se caracterizeaza
prin spontaneitate si plasticitate, gandirea se caracterizeaza prin precizie, rigurozitate.
Ceea ce nu se intelege totusi este ca, desi rezultatul imaginatiei este imaginea plastica,
intuitiv-concreta, ea se bazeaza pe scheletul logic fundamentat de gandire, fiind practic o
imagine construita si mulata pe scheletul logic.
Imaginatia este o premisa a gandirii logice. Ea se integreaza in structura gandirii
abstracte. Imaginatia intervine in diferitele activitati ale gandirii (conceptualizarea,
intelegerea, rezolvarea problemelor, creatia). Imaginatia constituie o sursa de imbogatire
a gandirii.
IMAGINATIE-MEMORIE
Memoria este pentru imaginatie punctul de plecare, dar si puntul de sosire. La
inceput, ea furnizeaza imaginatiei caramizile din care aceasta se va construi, iar la
sfarsitul procesului imaginativ ofera spatii de stocare a produselor realizate.
Imaginatia este pentru memorie factor restructurator, ea separa, ingroasa, schimba
semnificatia amintirilor, le insufleteste si le coloreaza, le amplifica sau le diminueaza,
intr-un cuvant, le transforma. Imaginatia contruieste si darama amintirile noastre. In timp
ce memoria ne face prizonierii propriului nostru trecut, imaginatia este refugiul libertatii.
IMAGINATIA-AFECTIVITATE/MOTIVATIE
Conjugarea proceselor imaginative cu cele afective este redata de THEODULE
RIBOT prin urmatoarele cuvinte : Emotia este fermentul fara de care nicio creatie nu
este posibila.
Starile afective declanseaza, faciliteaza sau inhiba imaginatia.
Totodata imaginatia participa la aparitia starilor afective, la transformarea lor.
Imaginatia declanseaza si intretine emotia producand stimulente de placere, neplacere,
teama, durere.
In imaginatie se exprima nu doar vectorul energizator al afectivitatii, ci si cel
directional al motivatiei. Structura motivationala a individului (nevoi, motive, interese,
aspiratii) produc imagini corespunzatoare. Obiectele dorintei, sperantei, dragostei, urii,
geloziei, fricii pot fi construite tot imaginativ. Omul isi creeaza sau ajusteaza lumea dupa
nevoile sale. Produsele imaginative, odata elaborate sub influenta factorilor motivationali,
se convertesc apoi in resurse energetice ale individului.
IMAGINATIE SI PERSONALITATE
Trasaturile caracteriale ale omului influenteaza atat evolutia cat si productivitatea
imaginatiei. Personalitatile de tip critic aflate in fata unei ipoteze cauta sa-i demonstreze
absurditatea, in timp ce personalitatile receptive se joaca cu noile idei, speculeaza
asupra implicatiilor posibile
Pe de o parte, imaginatia exprima esenta creativa a personalitatii, pe de alta parte,
ea contribuie la formarea personalitatii deoarece prin intermediul imaginatiei omul isi
elaboreaza idealul sau de viata.
Imaginatia poate fi utilizata ca instrument in dezvoltarea personalitatii. Scoala
elvetiana de psihiatrie a propus o metodologie a reveriei dirijate, care urmareste sa ofere
o solutie psihismelor blocate.
VISUL (Forma involuntara a imaginatiei)
Visele au caracter scenic (se deruleaza ca scenele din piesele de teatru) si caracter
sImbolic (trebuie descifrate).
In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (90% din total), dar numai 20%
sunt colorate. Cele auditive sunt si ele prezente in 60% sin cazuri.
Visele apar in starea de somn paradoxal (REM) - Rapid Eye Movement miscari
oculare rapide, cand ploapele se misca imperceptibil, stare care dureaza 20-25% din
timpul total al somnului. S-a dovedit ca rolul viselor in viata omului este acela de
relaxare, intrucat daca subiectii erau treziti in faza de REM (in timp ce visau) de-a lungul
noptii, a doua zi erau obositi.
Factori care influenteaza continutul viselor sunt : excitanti externi : sunet, lumina,
caldura, frig ; senzatiile interne : foamne, sete, durere ; impresiile din ajun (unii studenti
continua sa invete in vis ceea ce studiau ziua).
In legatura cu integritatea viselor exista mai multe pozitii :
- unii considera ca visul este un mod de a comunica cu divinitatea (visele au un
rol profetic)