Sunteți pe pagina 1din 16

Grupa a 14-a a

sistemului periodic
Caracterizare generala

Elementele ce compun grupa a 14-a sunt: carbonul - C, siliciul - Si,


germaniu - Ge, staniul Sn i plumbul - Pb.
Aceste elemente sunt caracterizate prin prezena a 4e- in stratul
periferic.
K

Carbon C

14

Siliciu Si

32

Germaniu Ge

50

Staniu Sn

82

Plumb Pb

Element

10

10

10

10

10

14

Configuratia generala a grupei este: M: ns2np2

10

Proprietatile fizice
Proprietatea

Carbon

Siliciu

Germaniu

Staniu

Plumb

Starea de agregare

gaz

solid

solid

solid

solid

p.t. 0C

3845

1413

959

232

327

p.f. 0C

sublimare

2630

2700

2360

1755

Densitate

3,51

2,33

5,35

5,77

11,34

Electronegativitate

2,5

1,9

1,8

1,72

1,55

Stare de oxidare

-IV,

Raza covalenta,

0,77

1,17

1,22

1,40

1,54

Raza ionica, M2+

0,9

1,21

Raza ionica, M4+

0,53

0,71

0,76

electrod, -

0,5

-0,136

-0,126

6,3

1,5-1,8

1,5

Potential
de
M/M2+
Duritate Mohs

0, +II, -IV, 0, +IV


+IV

Cdiamant, 10

-IV, +II, +IV

+II, +IV

+II, +IV

Grupa a 14-a este cea mai puin omogen comparativ cu cea a


halogenilor, astfel:
Carbonul este nemetal tipic
Siliciul si germaniul - sunt semimetale
Staniul si plumbul sunt metale.
- caracterul nemetalic scade de la carbon la plumb
- raza covalent si raza ionic cresc cu creterea numrului atomic
- temperatura de topire, temperatura de fierbere, potentialul de ionizare
corespunzator primului electron, duritatea, scad cu cresterea numarului
atomic
- avand configuratia ns2np2 ultimii 2e- din substratul de tip p sunt
neimperecheai. Electronii din substratul np se implic mai uor la
formarea legturilor chimice. Angajarea electronilor din np poate avea
loc independent fa de cei din ns, nct atomii pot realiza doua
covalente sau electrovalente. Electronii din ns se implic mai greu in
stabilirea legaturilor chimice odata cu creterea numarului atomic, Z.
- Stabilitatea strii de oxidare maxime +IV, scade cu creterea
numarului atomic Z. Astfel, dac la C, Si, Ge i Sn compuii cei mai
stabili corespund strii de oxidare +IV, la plumb corespund strii de
oxidare +II

- elementele acestei grupe au o tendinta redusa de a forma ioni monoatomici


E4+, tendinta care creste cu cresterea numarului atomic Z
- nu se cunosc combinatii cu C4+ sau Si4+
- la Sn si Pb datorita accenturii caracterului metalic formarea ionilor E4+ si E2+
ncepe s fie posibil, exista acesti cationi stabili doar in stare solid
- elemntele grupei a 14-a au o tendin pronunat de a forma legaturi covalente
att cu ele nsele ct i cu elemente electronegative
- carbonul hibridizeaz sp, sp2 si sp3 realiznd legaturi de tip si de tip .
Formarea legaturilor C-C si C-H este influenat favorabil de electronegativitatile
foarte apropiate ale C si H (XH = 2,1 si XC = 2,5)
Proprietatea carbonului de a forma catene sau cicluri cu legaturi si cu
ali atomi de carbon este unic in privina stabilitii si diversitii.
Desi apar si la Si, S, N, B, Ge stabilitatea catenelor E-E este mult mai sczut
dacat la carbon.
Stabilitatea catenelor se explica prin lipsa electronilor neparticipanti.
Oxizii au in general caracter de anhidrida, dand oxoacizi cu formula generala
H2EO3 in cazul C, Si, Ge sau H2EO4 in cazul Si si Ge si corespunzator
oxosarurile au formulele generale M2EO3 i M2EO4
Oxoacizii sunt mai slabi decat cei ai elementelor din grupele 15, 16 si 17
deoarece sarcina nucleara creste in perioada, deci si atractia electronilor
implicati in legaturi covalente, creindu-se astfel posibilitatea de a ioniza mai usor.

Carbonul
Simbol C Numar atomic, Z=6 Numar de masa, A=12
Stare naturala
- in stare libera pura - diamantul retea cubica
- grafitul retea hexagonala
- in stare libera impura carbunii naturali ( compozitie: 55-95% C,
2-6% H, 2-7% O, N, S, H2O) cu varietatile: antracit, huila, lignit, turba
- sub forma de combinaii anorganice saruri
- piatra de var, creta, marmura CaCO3
- magnezita MgCO3
- dolomite CaMg(CO3)2
- witeritul BaCO3
- sideroza FeCO3
- ceruzitul PbCO3
- sub forma de combinaii organice titeiul si gazele naturale
- in regnul vegetal si animal.

Proprietati fizice
- are doi izotopi naturali 12C (98,89 %) si 13C (1,11 %)
-are un izotop radioactiv 14C care se formeaza in straturile superioare
ale atmosferei prin captarea de neutroni lenti de catre azot.
Are timpul de injumatire 5570 ani - determinarea vrstei fosilelor
14
1
14
1
7N + 0n
6C + 1H
Alotropie
- diamantul toti atomii de carbon au hibridizare sp3, toti atomii se
leaga numai prin legaturi simple de tip , lungimea legaturii C-C este
1,54 , unghiul dintre legaturi este 109028
- grafitul - toti atomii de carbon au hibridizare sp2, atomii se leaga prin
legaturi simple de tip si cu o treime de legatura dubla, unghiul
dintre legaturi este 1200, intre straturi sunt forte de tip Van der Waals
care permit clivajul.

Compusii carbonului cu hidrogenul


Combinatiile binare ale carbonului cu hidrogenul se numesc
hidrocarburi. Se clasifica dupa mai multe criterii:
- dupa natura legaturilor intre atomii de carbon:
alcani, alchene, alchine
- dupa tipul catenei: liniare, ciclice
Compusii carbonului cu oxigenul
Compusii oxigenati ai carbonului se impart in trei categorii:
oxizi, oxiacizi si oxosaruri
Starea de
oxid
are

Oxizi

Oxoacizi

Oxosaruri

+II

CO monoxidul de carbon

+IV

CO2 dioxid de carbon


O=C=O
Este anhidrida acidui carbonic
CO2 + H2O = H2CO3

H2CO3 acid
carbonic
-diprotic

MHCO3 carbonati acizi


M(HCO3)2
M2CO3 carbonati neutri
MCO3

Compusii cu halogenii
Sunt combinatiile binare formate din carbon si un halogen.
Formula generala este CX4 caz in care X poate fi F, Cl
sau CX2 doar pentru cazul cand X poate fi F
Compusii cu sulful
Combinatia binara formata din carbon si sulf, cu formula CS2,
disulfura de carbon
Combinatiile cu metalele
Sunt numite carburi metalice. Cele formate cu metale puternic
electropozitive, cum sunt cele din grupele 1 si 2 in reactie cu apa
formeaza acetilena. Carburile metalelor mai putin electropozitive
formeaza combinatii complexe.

Siliciul
Simbol Si Numar atomic, Z = 14 Numar de masa, A = 28
Stare naturala
1. In stare libera nu exista in natura, datorita afinitatii lui pentru
oxigen
2. Sub forma de combinatii (28,09 %, al doilea element dupa oxigen)
a. anorganice minerale:
- silicea SiO2 in stare pura cuart sau cristal de stanca si varietati
colorate, cum ar fi citrinul - galben, marionul - negru, ametist violet, cuart
fumuriu sau cuart trandafiriu
- feldspati aluminosilicati de Na, K si Ca cum ar fi:
ortoza KAl(Si3O8) sau albitul NaAl(Si3O8)
- mica silicat de Al, Na, K sau Li ce contin si Mg sau Fe, cum ar fi
muscovitul KAl2(AlSi3O10)(OH)2
biotitul K(Mg,Fe)3(OH,F)2[AlSi3O10]
- acidul silicic coloidal in apele termale
b. Sub forma de combinatii organice (regnul animal si vegetal).

Metode de obtinere
A. Prin reducerea silicei cu reducatori puternici Na, K, Mg, Al, C
in cuptoare electrice, in prezenta electrozilor de grafit
SiO2 + 2C Si + 2CO
SiO2 + 3C SiC + 2CO
SiO2 + 2SiC 3Si + CO2
4Al + 3SiO2 = 3Si + 2Al2O3
Siliciul formal se dizolva in Al iar la racire se separa in forma
cristalina. Excesul de Al se dizolva in HCl.
B. Siliciu pur se prepara prin tratarea celui impur cu Cl 2 gazos, la
temperatura de 5000C cand se formeaza tetraclorura de siliciu, care se
purifica prin distilare fractionata si apoi se reduce cu hidrogen la 800 0C
SiCl4 + 2Cl2 = Si + 4HCl

Proprietati fizice
- are trei izotopi stabili 28Si 92,27 %, 29Si 4,68 % si 30Si 3,05 %,
- cristalizeaza in retea cubica ca si diamantul, distanta Si-Si este
2,35
- este lucios, cenusiu, casant, dur (7 in scara Mohs)
- nu este ductil
- se dizolva in metale topite Ag, Al
- are proprietati de semiconductor
- conductibilitatea electrica a Si pur este mica dar creste odata cu
temperatura si cu continutul in impuritati

Proprietati chimice

- Reactivitatea chimica este dependenta de temperatura si de


dimensiunea cristalelor. Forma cea mai reactiva este cea de pulbere
microcristalina, forma in care da reactii cu nemetalele, cu
metalele si cu substantele compuse
Si + 2Cl2 = SiCl4 la 500 0C
Si + O2 = SiO2 la 600 0C
Si + 2S = SiS2 la 600 0C
3Si + 2N2 = Si3N4 la 1000 0C
Si + C = SiC la 2000 0C
Si + 2H2O = SiO2 + 2H2
Si + 4NaOH = Na4SiO4 + 2H2 la incalzire slaba
- Din punct de vedere redox este reducator puternic
Si + 4MgO = 2Mg + Mg2SiO4 la 1000 0C
Si + 4BaO = 2Ba + Ba2SiO4 la 1000 0C
- Este pasivat de acizi, cu exceptia acidului fluorhidric sau
amestecului acid fluorhidric - acid azotic
Si + 4HF = SiF4 + 2H2
3Si + 18HF + 4HNO3 = 3H2[SiF6] + 4NO + 8H2O

-Cu metalele formeaza siliciuri, cu structura cristalina.


Siliciurile metalelor alcaline sunt ionice, reactioneaza cu
apa sau acizii minerali diluati formand tetrahidrura de
siliciu si baza. Siliciurile metalelor tranzitionale corespund
compozitiilor MSi, MSi2 si MSi3.
Au retele cristaline variate de culoare cenusie-neagra,
stralucitoare, asemanatoare otelului.
Sunt dure, greu fuzibile iar unele sunt asemanatoare
compusilor interstitiali.

Actiune fiziologica si

intrebuintari

- la constructia celulelor din bateriile solare


- dezoxidant al oelurilor datorit afinitii pentru
oxigen sub forma aliajelor fero-siliciu, silico-mangan,
silico-calciu
- cresterea continutului de siliciu din otel mrete
rezistena la coroziune si influenteaza procesul de calire
- la sinteza siliconilor si altor materiale tehnice
- praful de silice d boala numita sideroza

Combinatiile siliciului cu hidrogenul


Combinatiile binare ale siliciului cu hidrogenul se numesc
silani si corespund formulei generale SinH2n+2 analoga alcanilor dar n
este limitat la maximum 6.
Silanii sunt utilizati in industria chimica si drept combustibili
pentru rachetele cosmice.

Combinatiile siliciului cu oxigenul


Compusii oxigenati ai siliciului se impart in trei categorii: oxizi,
oxoacizi si oxosaruri
Starea
de
oxidare

Oxizi

+II

SiO

+IV

SiO2 dioxid de monofosfor


nPO2 (PO2)n

Oxoacizi

Oxosaruri

H4SiO4
acid
silicic
policondenseaza
nH4SiO4 = (H4SiO4)n gelatinos.
La incalzire pierde apa si
formeaza silicagel

xE2O3 ySiO2zH2O silicati


E = Na, K, Ca, Mg, Fe(II), Mn,
Al, Fe(III)

Combinatiile cu halogenii
Sunt combinatii binare, cu formula generala SiX4 unde X = F, Cl, Br, I