Sunteți pe pagina 1din 80

ALGORITM CLINIC SI TERAPEUTIC

IN SCOLIOZELE IDIOPATICE LA
COPIL SI ADOLESCENT
PROF. DR. MIHAI JIANU

Definitie
Scolioza structural este o deformare a

coloanei vertebrale pe o ntindere mai


mic sau mai mare , n cele trei planuri
spaiale, frontal,sagital i axial, ceea ce o
difereniaz de deformrile ntr-un singur
plan cum este n cifoz.
Este o afeciune incomplet reductibil
care se nsoete de rotaia vertebrelor i
implicit de apariia gibozitii costale, fapt
ce o difereniaz de atitudinea scoliotic.

Hipercifoza
Hiperlordoza

FORME GRAVE DIAGNOSTICATE


TARDIV

ETIOLOGIE
Cu toate c exist foarte multe studii referitoare la etiologia
scoliozei, cauza acestei boli rmne incerta.
Doi factori sunt unanimi recunoscuti :
Factorul genetic
Studii credibile arat c 25 pn la 30% din pacienii cu
scolioz au rude pn la gradul 3, bolnave de scolioz
idiopatic; unii cercettori avanseaz chiar o cifr de 50%.
Factorul endocrin
a. Hormonii de cretere
Rolul hormonilor de cretere este frecvent amintit n cele mai
multe din studii.
De asemenea, s-a constatat pe serii mari c bolnavii cu
scolioz au o talie mai mare dect copiii fr deviaii ale
rahisului.
b. Melatonina
Studii experimentale pe animale au demonstrat c
distrugerea glandei pineale antreneaz o scolioz

CLASIFICAREA SCOLIOZELOR
Dup majoritatea autorilor, scoliozele se mpart

n structurale i nestructurale.
Scoliozele nestructurale se mai numesc i

scolioze funcionale sau atitudine scoliotic. Ele


sunt reprezentate de o deviaie simpl lateral
a coloanei vertebrale, reductibil i fr rotaia
vertebrelor.
Scoliozele structurale se caracterizeaz prin

persistena curburilor, a rotaiei vertebrelor i a


deformrilor vertebrale i costale la flexia
anterioar a coloanei vertebrale, n clinostatism
sau la suspendare.

Scolioze nestructurale
Cauze:
a) inegalitatea membrelor inferioare
b) contractura muchilor trunchiului (n trauma-

tisme vertebrale, fracturi)


c) asimetria articulaiei lombosacrate
d) retracia muchiului sternocleidomastoidian
torticolis
e) atrofia unilateral a membrelor superioare
f) amputaia membrului superior
g) atitudine scoliotic fr cauze aparente
h) copii de vrst colar ce adopt o poziie
defectuoas
i) atitudinea scoliotic a tinerelor fete

Scolioze structurale: (dup Scoliosis Research Society)


Idiopatice
a) infantil(0-2 ani)
b) juvenil
c) a adolescentului
Scolioze neuromusculare
Neurologice
*Etiologie central
a) infirmitate motorie cerebral
b) maladia Freidreich
c) tumori medulare
d) siringomielie dobndit
*Etiologie periferic
a) neuropatii periferice
b) Charcot-Marie-Tooth
c) poliomielit
d) amiotrofii spinale infantile
e) artrogripoz neurologic

Musculare
a) miopatii (Duchenne,Becker)
b) Artrogripoz muscular
c) Hipotonie muscular
Malformaii congenitale
Osoase
a) hemivertebre
b) bloc vertebral
c) fuziuni costale
Neurologice
a) siringomyelie
b) diastematomielie

Maladii constituionale
Maladii osoase constituionale cu rsunet vertebral
a) nanism distrofic
b) displazie spondilo-epifizo-metafizar
c) mucopolizaharidoze,etc.
Maladii osoase constituionale de natur ecto sau
mezodermic
a) neurofibromatoz
b) boala Marfan
c) maladia Ehlers-Danlos
Scolioze secundare
a) postiradiere
b) postinfecioase
c) posttraumatice
d) postoperatorii

Alte principii de clasificare ale


scoliozelor
Orientarea concavitii curburii:
a) dextroconvex
b) dextroconcav
Proba firului de plumb:
a) scolioze echilibrate (firul cade n pliul interfesier)
b) scolioze neechilibrate
Reductibilitatea scoliozei:
a) reductibil
b) nereductibil
Numrul de curburi:
a) scolioz unic (o singur curbur)
b) scolioz dubl
c) scolioza tripl

Scolioza congenitala

Scolioza in cadrul bolii Marfan

Scolioza in maladia
Recklinghausen

Scolioza traumatica

DEPISTAREA SCOLIOZEI
In maternitate - formele congenitale

In primii ani de viata - formele precoce (foarte


rare)
In perioada pubertatii - prin screening scolar
Se apreciaza :
a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei
vertebrale
b) rotatia vertebrala reprezentata de
gibozitatea costala
c) echilibrul umerilor
d) echilibrul bazinului
e) simetria soldurilor

EXAMENUL CLINIC
n mod normal coloana vertebral este perfect

rectilinie n plan frontal iar n plan sagital prezint


trei curburi fiziologice: lordoza cervical cu
concavitatea spre posterior,cifoza toracal cu
convexitatea spre posterior (35-40)i lordoza
lombar(50).
Prima examinare a unui pacient care prezint o
deformare vertebral trebuie s cuprind mai multe
etape:
a)
recunoaterea deviaiei coloanei vertebrale;
b) aprecierea caracterului su structural;
c)
atribuirea unei etiologii;
d) prognostic de evoluie;
e)
alegerea conduitei terapeutice.

Examinarea in picioare - se
apreciaza:
a)
b)
c)
d)

echilibrul umerilor
echilibrul bazinului
balansul sagital
eventuala inegalitate a membrelor
inferioare
e) starea tegumentelor

Examinarea in flexie anterioara se


apreciaza prezenta gibozitatii
costale

FORME TOPOGRAFICE
A.Scolioze cu curbur principal
unic

Scolioze cervico-toracale

Scolioze toracale

Scolioze toraco-lombare

Scolioze lombare

B.Scolioze cu dou curburi

principale (scolioze duble


majore)
a) Scolioze duble toraco-lombare
b) Scolioze duble toracale
C.Scolioze cu trei curburi
majore(triple majore)

EXAMEN RADIOLOGIC

Radiografia de fa trebuie fcut n poziia


n picioare,cu bazinul echilibrat ,pe un clieu
de 30X90 cm,de la o distan de 1,5m,pentru
a vizualiza n ntregime rahisul,de la baza
craniului la sacru. Se repereaza :
Vertebra limita superioara

Vertebra limita inferioara

Vertebra varf (sommet)

DETERMINAREA UNGHIULUI
COBB

APRECIEREA MATURITATII
OSOASE-TESTUL RISSER

DETRMINAREA ROTATIEI
VERTEBRALE

EVOLUTIVITATE

Din punct de vedere al evolutivitii, scoliozele


sunt de dou feluri: evolutive i neevolutive.
Se consider n mod clasic c, scoliozele
neevolutive sunt acelea care la vrsta de 15-16 ani
nu depesc 30.
Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de
altfel i cele mai numeroase, trec de 30 la vrste
chiar mai mici, ajungnd la 80-90, uneori chiar la
140 i chiar mai mult
O scolioz evolutiv se agraveaz treptat n
timp pn la vrste foarte naintate, pierznd ntre
1-2 anual.
De altfel, o scolioz evolutiv netratat, va
evolua pn la o limit ce pare programat genetic.

TRATAMENTUL SCOLIOZELOR
IDIOPATICE

TRATAMENTUL
KINETOTERAPIC

Kinetoterapia este utila in toate etapele


Stagnara dar rolul ei nu trebuie intotdeauna
fetisizat.
Dac kinetoterapia nu poate mpiedica

evoluia unei scolioze, ea poate totui permite


ncetinirea evoluiei acesteia . Orice forma de
activitate fizica trebuie incurajata inclusiv
sportul de performanta. Este o greseala
interzicerea orelor de
educatie fizica din programul scolar.

Kinetoterapia nu are nicio


eficacitate in scoliozele
evolutive(cele peste 30
Cobb)

Inotul utilizat ca unica metoda

de tratament este total ineficient


si chiar daunator deoarece
intarzie cu luni sau ani de zile
aplicarea unei terapii corecte.

TRATAMENTUL ORTOTIC

n cazul recomandrii corsetului ,trebuiesc


fcute dou remarci: corsetul este inutil la copiii
a cror angulaie este sub 30, deoarece
scolioza poate fi neevolutiv, iar purtarea lui nu
este lipsit de inconveniente funcionale i
psihice. Tratamentul ortotic este considerat
eficient atunci cnd la sfritul creterii osoase
valoarea curburii este de +/- 5 din valoarea
iniial a angulaiei.

Corsetul nu corecteaz curbura


scoliotic ci numai previne
agravarea ei.

Pentru a fi eficace corsetul trebuie

purtat 20-22 ore pe zi. Utilizarea


corsetului este inutila la fete la mai
mult de trei ani de la menarha si la
baieti peste varsta de 17-18 ani.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Tratamentul chirurgical trebuie propus cand

valoarea angulatiei depaseste 40.


Momentul optim de interventie chirurgicala se
situeaz n jurul vrstei osoase de 13 ani la fete i
15 ani la biei, corespunznd stadiului Risser 1.
n aceast perioad, coloana prezint maximum
de flexibilitate, iar corecia obinut poate fi
aproape complet; n plus nu exist riscurile unei
deform prin creterea rezidual a rahisului
(efectul vibrochen).

Banca de os

Potential evocat

Cell-saver

Rezultate postoperatorii

Flexie anterioara postoperatorie

Implantele metalice, tije, uruburi

etc. rmn pe loc toat viaa i nu


modific semnificativ mobilitatea
trunchiului.

STUDIU PERSONAL PE 10 ANI


01.01.1999 31.12.2008

Bolnavi cu scolioza

consultati........13.250
Total operatii pe coloana
vertebrala....546
Total scolioze
operate.424

Clasificarea in functie de
sex
Fete =
346
Baieti =
78

Clasificarea in functie de
formele topografice
Scolioze cervico

toracale = 1
Scolioze toracale = 156
Scolioze toracolombare=69
Scolioze lombare=26
Scolioze duble toracale
si lombare=170
Scolioze triple=2

Clasificarea in functie de tipul


interventiei chirurgicale

Rahisinteza posterioara SCS (Spinal Clip System)... 274 (64,85%)


Rahisinteza posterioara Moss-Miami........................45 (10, 6%)
Rahisinteza posterioara CD-Legacy.........................44 (10,46%)
Rahisinteza posterioara XIA.....................................3 (0,70%)
Rahisinteza posterioara Harrington..........................11 (2,59%)
Abord anterior...........................................................4 (0,94%)
Toracoplastie...........................................................18 (4,24%)
Artrodeza vertebrala posterioara................................25 (5,89%)

Clasificarea in functie de
etiologia scoliozei

Scolioze idiopatice........................................................ 392 (92,45%).


Scolioze congenitale...................................................... .14 (3,30%)
Scolioze in cadrul maladiei Recklinghausen.................... 4 (0,94%)
Scolioze traumatice........................................................... 4 (0,94%)
Scolioze in cadrul IMOC.................................................. 2 (0,47%)
Scolioze in cadrul amiotrofiilor spinale............................ 3 (0,70%)
Scolioze in distrofii musculare.......................................... 3 (0,70%)
Scolioze in cadrul maladiei Marfan................................... 2 (0,47%)

PREJUDECATI LEGATE DE
SCOLIOZA

SCOLIOZA ESTE PRODUSA DE


POZITIA VICIOASA !!!!!

SCOLIOZA SE INSOTESTE
FRECVENT DE DURERE

PACIENTUL CU SCOLIOZA TREBUIE SA


DOARMA
PE UN PLAN DUR

INOTUL ESTE UN REMEDIU


EFICACE AL SCOLIOZEI

SUNT INTERZISE SPORTURILE


CARE UTILIZEAZA UN SINGUR
MEMBRU TORACIC

BOLNAVII CU SCOLIOZA

TREBUIESA FIE SCUTITI DE


EDUCATIA FIZICA DIN
PROGRAMUL SCOLAR