Sunteți pe pagina 1din 43

F.

0.1446,.......11411HOMM,y11,11././....,Ft..."....*IIrt.
Ii

'

'
). :.'
1,

l
{

II

vIt

%,i
.

;"

IV

4.

'

.-.4

al,c' I

i-e..

3.3.'

rc

COD ICE LE

P
SI

CODICEL E
DE

NOCERRA

paiht

www.dacoromanica.ro

v.\

CODICELE

VIC

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

CODICELE SILVIC
(24 Iuniu 1881)

TITLUL I
DISPOSITIUN I GENERALE

cAdministratiunea domenielor si
Art. 1.
padurilor statului are directiunea generall asupra padurilor supuse regimului silvic ; ea exercita controlul asupra personalului silvic si este
insarcinata cu executarea dispositiunilor legei
de fats,. (8-10, 14, 15 reg. 2 Apr. 83)

cDispositiunile art: 12 si 13 din leArt. 2.


gea actuala a administratiunei domenielor si

padurilor statului, relative la agentii insarcinati

cu administratiunea si paza padurilor, la admisibilitatea si numirea for in functiune, sunt


aplicabile pentru tote padurile supuse regimu-

lui silvic.
Plata padurarilor ease este in sarcina statului,

comunelor si a stabilimentelor publice, dupe


cum apartin padurile). (31, 32 C. silo. ;

1, urm. leg. 1
Iul. 75; 17 leg. 30 Mart. 83; 1, 2 decret 6 Mai 84; 4, leg. 10 Iun. 84)

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

TITLUL II
DESPRE REGIMUL SILVIC

SECTIIINEA I
EADURILE SUPUSE REGIMULUI SILVIC

Sunt supuse regimului silvic si se


Art. 3.
vor administra conform legii de fats:
I. Padurile ce apartin domcniului statului si
comunelor ;

2. Padurile stabilimentelor publice, ale comunitatilor si bisericilor de mir ;


3. Padurile statului si ale celor-l-alte persone
juridice care sunt in coproprietate cu particu-

larii, i numai pe cat timp se afla in indivisiune). (n,

17 c.

silv.; 3 leg. 10 Inn. 84 ;

1,

firm.

reg. :9

Apr. 85).
1. -- Imprejurarea ca 'Mune, din care s'au Vast lemne pentru constrnirea unui podet pe tilt aosea vicinalli, este in codevalmasie intre stet 31 comuna si ca prin urmare comuna ar eves.
ore care drept asnpra padurei, nu exclude responsabilitatea agentului, mind el nu dovedesce ca pentru aces there a avut nit incuviintare prealabilit a autoritittii competinto respective. (Cas.
461 din 9 Oct. 91).
2.
Padurea statului care este in codevalmaaie cu partiallaril, conform art. 3 3 c. silv., este supusa regimului silvic. (Cas.
461 din 9 Oct. 91).
3.
Dupe art. 3 3 c. silv. sunt supuse regimului silvic ai
se vor administra conform legii silvice Padurile statului ai ale
celor-l-alte persona jnridice care sunt in coproprietate cu particularii si numai pe cat timp se afla in indivisinne. Deci tribunalul care achita pe eel ce a taiat arbori din nit asemenea pftdure interpreteza ran si violeza art. 3 3 c. silv. (Cas. 254 din

18 Inn. 86).
4.

Thick inculpatii au that lemne din padurea care le a

Post concedatit in virtntea legei de improprietarirea insurateilor


din 1882, de si in basa acelei legi arbori) acelor paduri suit reservati pe comptul statului, totu3i codul silvic avend de stop
de a impedeca distrugerea pkdurilor statului, si intru cat acea
pldure eate esitit din patrimoniul statului in bass acelei legi,
faptul impntat inculpatilor nu constitue un delict in spiritul codului silvic. Deci instanta de fond care, apreciand despitgubirile

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

5-

statului, achita pe inculpati nu violea, nici un text de lege. (Cas.


196 din 14 Mart. 86; 150 din Mart. K.
5. -- A se vedea No. 11 sub art. 19 c. silo.
SECTIUNEA II
AMENAGIAREA PXDURILOR

Padurile supuse regimului silvic


Art. 4.
nu se vor esploata de cat dupe un amenagianient facut de ua comisiune specials si apro-_
bat prin decret regesc.
Comisiunea de amenagiare se compune din
cel putin 3 agenti silvici, directi ai statului, numiti de administratiunea domenielor si padurilor
statului.

Nici ua abatere si nici ua modificare nu se


pote aduce la prescriptiunile amenagiamentului

ua data aprobat..

9, so c. illy.; 14, urm. reg. 2 Apr. 83

14, urm. reg. 19 Apr. 85).

Art. 5.
gAmenagiamentele vor avea irr
tot- d'a-una in vedere conservarea padurilor, si
se vor face conform sciintei, in vederea circumstantelor economice locale.
Terenurile despadurite se vor repopula prin
insementare artificiala Si prin plantatiuni, in cel
mai scurt Cirri)). (11, 18 c. oily.; 1 leg. 8 Inn. 83 ; 4 leg.
,10 Inn. 84).

Administratiunea domenielor staArt. 6.


tului va proceda la amenagiarea padurilor su
puse regimului silvic Beam ca, cel mult pene
in termen de 15 ani de la promulgarea acestei
legi, sa fie amenagiate tote padurile de acesta_
categoric.

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIO

Q)

Padurile supuse regimului silvic nu se vor

mai putea da in esploatare, de cat data vor


fi amenagiatez.
SECTIUNEA III
Dusauskuul PADURILOR

Art. 7.

Nici ua padure supusa regimului

silvic, de on ce verste si esenta, nu pote fi


-defrisata de cat dupe un avis motivat in detaliu al administratiunii domenielor statului, incuviintat de consiliul de ministri si aprobat prin
decret regescl. (12, 13, so c. situ.; 39, urm. reg. 19 Apr, 85).
SECTIUNEA IV
ESPLOATAREA PIDUR1LOR

Vendarea parchetelor de padure,


Art. 8.
puse in esploatare, se face in marginele si dupe
formele prescrise de legile si statutele speciale

relative la administrarea bunurilor statului, a

comunelor si stabilimentelor publice respective.

(Niel intr'un cas si sub nici un


Art. 9.
cuvent nu se pot schimba, prin conditiunile de
adjudecare sau de vendare, prescriptiunile amenagiamentului, relative la modul de esploatare
si de conservare a paduriis. (4 c. Buy.).
Administratiunea domenielor
Art. 10.
statului este datore a forma, la fie care 2 ani,
un tablou statistic despre starea padurilor supuse regimului silvic.
Acest tablou va cuprinde
www.dacoromanica.ro
:

CODICELE SILVIC

a). Numerul i intinderea padurilor amenagiate ;

. Padurile puse in esploatare 1 catimea


hectarelor ce se esploateza pe fie care an;
c). Veniturile anuale din padurile puse in
esploatare;
d). Padurile ne-amenagiate 1 acele ne-puse
in esploatare ;

e). Judetul, comuna i mosia pe care se afla


fie care padure i proprietarul caruia apartine.
Acest tablou va fi insotit de un raport in
care se vor espune dificultatile practice ce se
intempina pentru amenagiarea i esploatarea
padurilor, precum 1 a mesurilor ce ar fi de
luat in acest scop, potrivit cu interesele si necesintile locale.
Acest tablou se va comunica consiliului de
ministri $i se va publica in Monitorul Oficial,.
(3. urm. reg. 19 Apr. 85).

Art. 11.
eSunt supuse regimului silvic,
conform dispositiunilor legil de fan, in ce privesce amenagiamentul, padurile situate pe verfurile s,i cOstele muntilor, pe dealurile regiu-

- nilor muntose, precum i pe acelea care ar

putea servi, in .acele regiuni muntOse, ca aparare a cailor ferate si a oselelor). (1 reg. 19 Apr. 85).

Padurile situate in localintile


. Art. 12.
enumerate in articolul precedent nu se pot defria; cu tote acestea, administratiunea domenielor, in urma incheerei consiliului de ministri,
aprobata prin decret regesc, va putea acorda
www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

defrisarea la podgorii, daca proprietarul se va


angaja sa planteze vii sau pomi.
Intinderea partii defrisate nu pike trece peste
25 hectare). (46, urm. reg. 19 Apr. 85).

<Este asemenea oprita defrisarea


Art. 13.
padurilor care se vor constata trebuinciose :
a). Pentru protegiarea zagazurilor si a ma
lurilor, sau a pamenturilor in contra ruperilor

si a mancaturilor marl si a napadirii nisipurilor ;


b) . Pentru mentinerea cursului regulat al apelor si conservarea isvorelor ;
c). Pentru apaTarea teritoriului, in partile de
fruntarii, si a oraselor, ce se vor determina

printr' un regulament de administratiune publics, dupe avisul ministeriului de resbel.


(2 reg. 19 Apr. 85)

(Contravenitorif la dispositiunile
Art. 14.
art. It, 12 si 13 din presenta lege vor fi amendati, pentru fie care hectar sau fractiune de
hectar esploatat, fail a fi amenagiat, sau defrisat,

cu amends de too pone la 500 lei de

hectar, avend dreptul administratiunea domenielor si padurilor statului a impaduri partile


defrisate, obligand pe delinquenti la plata chel-tuelelor, putendu-se a se aplica legea de urrnarire). (40, 45 c. ally.).

Art. 15.
cConsiliul technic, prevecjut la
-art. 3o din acesta lege, va hotara:
a). Padurile care trebuesc sa 'fie supuse remului silvic;
b) .

Pamenturile, lipsite de vegetatiune lemwww.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

nosa, care trebuesc s fie repopulate cu paduri.

El va forma un tablou de tote padurile si

terenurile supuse regimului silvic, si '1 va inainta administratiunii domenielor si padurilor


statului, impreuna cu constatarile technice, care

au servit de bass la hotararea sa.

Acest tablou se va publica in Monitorul Oficial,. (6 reg. 19 Apr. 85; reg.9 89).

1.
Hotararile consilinlui technic prin care ua picture particular& se suptme regimulni silvic trebuesc comunicate propriealba efectul fat& cu el, publicstarulni paduret pentru ea s&

rea ei prin monitorul oflcial ne thud de ajnns. (Cas. 314 din 5


hills 88).

Art. 16.

In termen de 6 luni de la pu-

blicare, partea interesata _va putea face contestatiune catre administratiunea domenielor
statului.
Administratiunea domenielor statului, exami-

nand motivele pe care se fundeza contestatiunea, va putea sa verifice, printr' ua ndua


ancheta, starea locurilor pe comptul contestatorului.

Decisiunea ei, data asupra contestatiunii, va


-fi supusa la aprobarea consiliului de ministri,.
(7, urm. reg. 19 Apr. 85).

Afa'ra de padurile enumerate


la art. It, cultura ci taiarea padurilor particularilor nu sunt supuse la nici ua restriqiune.
Ori care particular .ense este fiber a cere
supunerea paduril sau padurilor sele regimului
silvic. Spre acest finit, el va adresa catre administratiunea domenielor statului ua declarawww.dacoromanica.ro
Art. 17.

10

CODICELE SILVIC

tiune subscrisd de densul i legalisata de auto-

ritatea competenta, cu alaturare de planul i


hotarnicia paduril i cu aratare de numele mo-

iel, a judetului si a comunei in care se afla.


Administratiunea domenielor statului va tine
un registru special pentru aceste declaratiuni

i va elibera proprietarului un act de recu-

noscere, ca padurea sa este si remane supusa


regimului silvic.

Padurile particularilor, supuse -regimului siI

vic, se vor publica in Monitorul Oficial, spre


sciinta tutulor.

Plata padurarilor este in sarcina proprieta-

rilor. (28, urm. reg. 19 Apr. 85),

cPlantatiunile i semenaturile de
Art. 18.
paduri ce se vor face pe munti, dealuri i caste,
pe zagazuri, maluri, baragane i nisipuri, vor

fi apa'rate de on ce imposit in curgere de 30


ani, de la data inceperil operatiunilor de impadurire. (I r, urm. leg. 31 Mart. 85).
_

TITLUL III

DESPRE URMARIRIL-E SI PENALITATILE DELICTELOR COMISE


IN PADURILE SUPUSE REGIMULUI SILVIC

SECTIUNEA I
DELICTELE SILVICE

tOri cine va taia, fara drept, arArt. 19.


bori de on ce verste i esenta, sau va fura

lemne taiate sau arbori cacluti prin accident,


se va pedepsi cu amenda valorea intreita a
www.dacoromanica.ro

COniCELE SILVIC

11

arborilor taiati, dupe tarifele anexate la legea


de fats. Cand lemnele sau arborii au fost ridicati si nu se pOte constata diametrul, amenda

va fi egala cu indoita valore a lemnelor sau.


arborilor constatati prin estimatiunea agentilor
silvici,. (31 c. silv.; 809 No. 2, 396 No. 3 c. p).

1:
Dupe art. 19 c. silv. intentinnea de a'si apropria lemnele Watt) nu constitue unul din efementele delictulut silvic, ci
este destul ca delinquentul sa fl titiat acele lemne pe care scia
ca. nu I. apartine pentru ca delictul sit subsiste. Comite dar ua
gre3eld tribunalul care dice ca intro elementele constitutive ale
delictului silvic este si intentiunea frauduldsit de a '15i apropria
lemnele, de ore ce, de si in regale, general& se care intentiunea
culpabild, in ceea ce se atinge de delictele silvice legiuitorul a
derogat in acesta privinta. (Cas. 1 din 9 Ian. 84).
2.
Legiuitorul, prin art. 14 si 19. c. silv., a pus principiul
ca on tine va tdia lemne din padurile supuse regimului silvic,
in afarit de regulele stabilite anume pentru esploatarea unor asemenea pdduri, comite nn delict silvic. Prin urmare, cei ce tae
lemne din ua atare padure, chiar pentru un fobs obqtesc, cum ar fi
construirea unui podet pe ua sosea vicinald, comit un delict silvie de Ore ce, pe oath vreme legiuitorul nu se preocupd de intentiunea ce a condus pe agent in therea lemnelor din a& asemenea padure, ci numai de faptul material al there' Yazd drept,
urmeza ca instanta de fond nu trebue a& aplice, pentru mentionatal fapt, principiile generale in materie penala, ci numai dispositiunile codului silvic, ca lege eminaminte special& pentru
asemenea delicte. (Cas. 461 din 9 Oct. 91).
3.
Ceea ce constitute culpa in materie de delict silvic este
simplul fapt al Merit lemnelor, find indiferenta cause acelei
culpe. Ast fel, nu se pate achita delinquentul pe motiv ca, find
un prepus al stdpdnului situ, a tdiat lemne din padurea statului
find ca nu cunoscea hotarele padurii. (Cas. 32 din 20 Ian. 84).
4.
De si inculpatii au titiat lemne din padurea statului,
dar find ca ei an tdiat acele lemne din ordinul vechilului mosiei, la care ordin ei, ca servitori psi la dispositiunea vechilului, nu putean resista, faptul tileru lemnelor nu se pOte imputa
for 8i el trebuesc achitati. (Cas. 323 din 9 Iul. 84\
5.
Constatarea elementului eseutial ce constitue un delict
este bleat& la apreciarea suverand a instantelor de fond. Prin
urmare, din momentul ce instants de fond, far& a se pre ocupa
de cestiunea de a se sci a cui este proprietatea de undo s'a Clout
taerea de lemne, constata ea delinquentul era de bun& credinta
Bland acea there, chiar decal at 11 lost Manta in padurea statului, nu comite nici a& erore si nici an esces de putere cand
achita pe inculpat. (Cas 260 din 3 lun. 91).
6.
Nu violeza dispositiunile codului silvic instate de fond

care, constatdnd in fapt ea inculpatul a tdiat niece arbori pe


care 'i a credut ca stint proprietatea sa, de are ce ei fuses

www.dacoromanica.ro

33

12

CODICELE SILVIC

plantati de el si de socrul seu,

'1

achitk Hind cit acest fapt in

conditiunile in care s'a petrecut nu Intl% in prevederile codului silvic. (Cas. 557 din 5 Dec. 88).
7. -- Nu se pOte impute inginernlui care, find insarcinat, cu
autorisatiunea tribuna. a face hotarnicia mogiei unui particular care se invecinesce Cu p&durea statului, a Yost nevoit sit
tae cite -va craci din padurea statului, care craci au remas pe
loc, cit acest fapt ar constitui un delict silvic, de Ore ce elementul principal, intentinnea, lipsesce. (Cas. 570 din 22 Dec. 87).
8.
Dacit delictul imputat delinquentilor nu este personal

al lor, gi intru cat nu exist& nici nd derogatiune la legea commit in acesta privintit, parintii citati ca delinquenti, nu pot
fl penalmente responsibili de faptele
'
filor lor. In ceea ce privesce pretentiunile 'Wylie, de- si admisibile in drept, totnsi ele
Hind de nature. Myna., nu se pot resolve pe calea instanter co, rectionale tend faptul penal nu vista. (Cas. 75 din 5 Febr. 86).
9.
Nu numai faptul 'Mart de arbori din p&durile statului,
ci gi luarea de lemne Watt) de on tine altnl, constitue ,delictul
prevedut de art. 19 c, silv. (Cas. 173 din 4 Inn. 82).
10.
Art. 19 c. silv. cattle& de delict silvic si furtul lemnelor
taiate sau arborilor caduti prin accidente. Deci buturnga Hind si
ea lemn, scoterea de birtitrugi intro in prevederile acestui articol. (Cas. 245 din 25 Inn. 851.
11.
Scoterea de mar&cini din proprietatea statului care
este in codevalmlisie en un particular, scOterea facut& cu autorisarea administratorului mogiei particularului nu pdte constitui
un delict silvic in sensul si spiritul art. 19 c. silvic. (Cas. 45 din
19 Ian. 88).
12.
Luarea de craci citOute din copaci din cause poleiului
nu constitue un delict silvic in spiritul art. 19 c. silv., de ore ce
acele craci nu pot fl considerate MCI ca arbori citduti prin accidente
nici ca lemne taiate. (Cas. 242 din 9 Inn. 86).
13.

Dupe art. 9 al legit rurale din 15 August 1864 se men-

tine sittenilor dreptul de a lua useaturi de pe acele mosii ale


statului unde vor fl paduri, gi acest drept nu li s'a ridicat sfttenilor prin codul silvic. Ei an dar drepturi de servitute gi luarea
de useaturi nu rite constitui un delict silvic. (Cas. 27 din 12
Ian. 88).
14.
Nu violezli art. 19 c. silv. tribunalul care, constatand
in fapt ca dreptul de proprietate asupra pfidurei flind pus in discutiune gi formeza obiectul unei actiuni civile, gi ne putend determine dace faptul imputat inculpatului intrunesce conditiu-

nile unui delict silvic, achitit pe inculpat. (Cas. 147 din 8 Apr. 88;
139 din 4 Apr. 88; 80 din 3 Febr. 87; 113 si 115 din Mart. 86,.
15.
Cestiunea prejudicial& a proprietatii in materie de de-

licte silvice devine mutt& clad% instanta de fond constatit ell


delictul s'a combs pe un loc aflat in posesiunea statului. (Cas
11 din 3 Ian. 89).
16.
Tribunalul clack referindu-se la depositiunile martorilor cum si la cele constatate prin procesul-verbal; vede cit droptul de proprietate al terenului de pre care s'au Witt arboril
este pus in discutiune gi ca in consecinta nu este bine constatat
delictul, pdte suspends actiunea public& pane cited pe tale civil&

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

13

se va statornici dreptul de proprietate al acelui teren. (Cas. 173


din 15 Mart. 89).
17.
Intr'un proces de delict silvic in care ar trebui sit se
cerceteze titluri de proprietate imobiliarit si a se face constatitri
la feta locului prin ingineri, este mai bine a se pune in suspenshine procesul penal 4i a se da un termen inculpatului pentru a
.intents actiune 8i a resolvi procesul civil privitor la dreptul
de proprietate asupra terenului de pe care a Witt arborii. (C.
Iasi, II, 13 Nov. 90, v. Dr. 14/91).
18.
Nu este suficient ca delinquentul sit se mtrginesct a
face ut simple ri yoga alegatinne ce proprietatea de pe care a
comis delictul este a sa pentru ca acesta st constitue ut costiune prejudicial& care sit dea loc la suspendarea judecarii denautili, ci trebue and, sit product eel putin Ore care titluri aparente din care sit resulte ut presumptiune series& despre veracitatea atirmatiunilor sele. In tot casul, tribunalul trebue sit fixeze
un termen in care ....Wain civil attain& loc, ne Maud acesta
la discretinnea inculpatilor. (Cas. 315 din 27 Iun. 90).
19.
Dupe art. 19 c. silv., in cas tend se constat& diametrul
arborilor Watt. legea pedepsesce pe delinquent cu amend& valorea intreita a acelor arb iri dupe tabloul anexat la acel codice.
Dar in acel tablou calculul find deja Menu pe valOrea intreita,
de Ore ce so and& in el amenda de plttit, iar nu valorea arborilor, tribunalul urmezt sit pronunte ca pedepsa in privinta amen dii chiar suma cuprinsit in tablou. (Cas. 534 din 27 Nov. 91; 100
-

in 13 Nov. 91; 241 i 240 din 20 Mai 91; 42 din 25 Ian. 91; 182 i
181 din 9 Apr. 90; 130 din 27 Febr. 90; etc.).
20.
Violeza art. 19 c. silv. tribunalul care condemn& pe delinquent numai la 10 lei amenda, in loc de a '1 condamna la sums

preveduta in precesul-verbal, tend ea este calculate dupe tarif.


(Cas. 199 din 28 Mart. 89).
21.
Tariful anexat la codul silvic prevede amenda numai
pentru arborii de ut grosime de la 2 decimetri in sus &And minimum acestei amend]. la 1 leu de bucata de arbore in grosime
de 2 decimetri. Ast-fel, dart nuelele au ut grosime mai mica de
2 decimetri, cu drept =vent tribunalul nu condemn& pe delinquent la amend& ci numai la desptgubiri civile ca pentru pri-ce
quasi-delict. (Cas. 22 din 10 Ian. 10).
22
Dupe art. 46 cod. silv. in casurile ne prevaclute de acel
codice se apnea dispositiunile dreptului comun. Dar, pe cat time
nu se vorbesce Mime in codul silvic despre circumstance atenuante, apoi, conform principiului admis prin art. 46 e. silv.
trebue sit ne referim la dreptul comun prin care circumstantele atenuante se acorda in on ce fel de delicte. Ast-fel, faptul
de a tala sau furs lemne din pitdurea statului find calificat de

lege ca delict se pot acorda circumstante atenuante in acest


cas. Cas. 318 din 25 Inn. 91; 239 din 20 Mai 91; 210, 209 si 204 din
4 Mai 91 ; 191 din 29 Apr. 91; 177 din 1 Apr. 91; 172 si 171 din

27 Mart. 91; etc.).


23.

Prin codul silvic se fixeze numai amenda, iar nu ei

-despagubirile civile. Dar despagubirile civile variind dupe locaMate, quantumum for este lasat la apreciarea judecittorilor de
-fond. (Cas. 279 din 11 Din. 84; 309 din 27 Iun. 84; 64 din 1 Febr.
85; 364 din 21 Iul. 87 ; 392 din 11 Aug. 87).

www.dacoromanica.ro

14

COMMIX SILVIC

24.
Despagubirile civile Bunt hint la apreciarea instantelor de fond; ei codul silvic nu prevede nici uft derogare la

acest principin, de ore ce prin tariful anexat la acel cod se fixe'.


numai amenda cuvenitit statului, nu ansa ei despagubirile civile.
In lips& dar de nn text special, conform art. 46 c. silv., urmeztt.
a se aplica dreptul comun. (Cas. 314 din 27 Inn. 90; 290 din 6 Iun.
90; 117 din 19 Febr. 90; 76 din 29 Ian. 90 ; 64 din 23 Ian. 90; 34
ei 84 din 16 Ian. 90; 2R ei 27 din 12 Ian. 90; 21 din 10 Ian. 90;
12 din 9 Ian. 90 ; 197 din 27 Mart. 89; etc.).
25.
Din combinatiunea art. 19 c. silv. ou tariful de care in
acest articol se face mentiune result& di in cas de delict silvic
despitgubirea civil& este fixate prin lege chiar. Din momentul dar
ce ens&-ei legea de-terrain& quantumum despagubirei, prin acesta
chiar a ridicat judecatorului on ce drept de apreciare in acesta
privinta, ei dar densul nu vote reduce quantumum acelei despagubiri, cam ar fl a substitui vointa sa vointei leginitorulni, ceea.
ce nu 'i este permis. Iar circumstantele atenuante, prevedute de
art 60 c. p. ei recunoscute in favorea unui delinquent, nu dii judecittorului de cat dreptul de a reduce pedepsa, dar ele nu an
nici u& inriurire asupra despdgubirilor civile. Aceste despitgubiri

judeatorul este dator sa le fixeze, abstraqiune fitcendu-se de


aceste circumstante, dupe apreciarea ce densul face a prejudi
cinlui causat, cand nit asemenea apreciare este Meat& la fecaltatea sa, si din contra este dator a le incuviinta ast-fel cum legea
le a hottirat cand dense, ca in materia de rata, a fixat quantumum lor. (Cas. 55 ei 56 din 30 Ian. 91; 67 ei 68 din 5 Febr. 91 ;

112, 113 ei. 114 din 4 Mart. 91; 120 ei 121 din 6 Mart. 91; 129 din

II Mart. 91 ; 135 *1136 din 12 Mart. 91 ; 139, 140 3i 141 din 13 Mart.
91; 143 din 18 Mart. 91 ; 239 din 2) Mai 91; 384 din 7 Aug. 91; 51
din 18 Nov. 91 ; 511 din 19 Nov. 911.
26. -- Dupe art. 1003 c. civ., cand delictul este imputabil mai

multor persOne, acele persone sunt tinute solider pentru despagubiri. Astfel, violeza art. 1003 c. civ. tribunalul care, dead advocatul statului a cerut condamnarea delinquentilOr solider la.
despagubirile civile resultate din delictul silvic imputat lor,
condemn& la despagubiri civile separat pe fie care. (Cas. 177 din
17 Mart. 89).
27.
Pentru a se admite solidaritatea in privinta delictelor
silvice trebue ca infractiunile comise de delinquent) sh aiba titi.
corelatiune intre ele. ,Gras. 262 din 7 Dd. 86..

cCiopb..rtirea, cojirea si ruperea ar-

Art. 20.

borilor, sau a cracilor, se va pedepsi cu aceeasi


pedepsa ca i taiarea*. (19 c. silv.; 352 c. ; 3, 4 leg_
polit. rurale).

Art. 21.

Antreprenorul sau cumperatorul

cave va taia, din parchetele date spre taiare,


arbori de reserve, marcati de agentul silvic, se
www.dacoromanica.ro

15

CODICELE SILVIC

ye pedepsi cu amends valorea impatrita a arborilor taiati.


Antreprenorul sau cumperatorul care va coji
.

arbori din piciore, chiar la acei ce ar avea


drept sal taie, se va pedepsi cu amenda prevecluta la articolul precedent.
Ori tine va smulge plantatiunile,
Art. 22,

fie dinteua padure, sau de pe marginea unei


osele, fie dinteua pepiniera, se va pedepsi cu
amenda de la 25 pone la 200 leis. (396 No. 3 c. p.).
tOri cine va introduce vite inteua
Art. 23.

padure, de etate mai mare de 10 ani, se va

pedepsi cu amends dupe cum urmeza :


I leu pentru un porc;
2 lei pentru ua oie ;
3 lei pentru un cal, ua vacs, vitel sau manz, Si
5 lei pentru un bivol sau ua capra.
Daca padurea va fi mai mica de to ani amenda va fi indoita.
Acee4 pedepsa se aplica arendasilor i antreprenorilor care introduc vite in padure, in
contr. conditiunilor statornicite prin contractele
adi in fiintaz.
1.
Dupe art. 23 c. silv. simplul fapt al introducerei vitelor in padurea statnlui. se pedepsesce de leginitor, filra a se cere
vointa sau intentiune Iraudnlosit. (Cas. 516 din 5 Dec. 90; 200 din
20 Apr. 90 ; 165 din 19 Mart. 90 ; 468 din 9 Nov. 88 ; 391 din 9
Sept. 88 ; 127 din 15 Mart. 88 ; 93 din 9 Febr. 87 ; 24 $i 22 din 13
Ian. 87; 225 din 20 Mai 86; 368 din 30 Inl. 84).
2.
Dupe art. 23 c. silv. simplul fapt al introducerei vitelor
Intrua padure se pedepsesce de legiuitor fare a se cere vointa
sau intentiunea dolosiva, $i numai forts major& pate apara pe un
delinquent de pedepsa, intro cat din economia legit results ca legiuitorul nu cere intentiune frandulosit. (Cas. 409 din 4 Sept. 91).

3.

Numai forta majors pate apara pe un delinquent de

pedepsa. (Cas. 468 din 9 Nov. 88 ; 391 din 9 Sept. 88 ; 127 din 15
Mart. 88 ; 96 din 9 Febr. 87; 24 si 22 din 13 Ian. 87; 225 din 20

Mai 86; 358 din 30 Inl. Si).

www.dacoromanica.ro

16

CODICELE SILVIO

4.
Nu pOte sit fie delict dace introducerea vitelor a avut
lac dintr'na, calla de forth majors, cum ar fl de exemplu fugirea.
vitelor in pedure speriate find de trecerea trenuhu. (Cas. 165,

din

Mart. PO).

Dacit vitele din cause strechiei an intrat in padurea


5.
statului, acesta constitue an cas de ford majora, ei in asa imprelurare tribunalnl en drept cuvent ei conform art. 23 c. oily.
achita pe inculpati. (Cas. 391 din 9 Sept 88).
In asemenea cas faptul ne constituind delictul silvic
6.
prevedut de art. 23 c. silv., despagubirile civile in acest cas nu
pot fi urmitrite de cat inaintea instantelor civile. (Cas, 165 din
19 Mart. 90).
7.
Dad, vitele seep& in pildurea statului, fara a face
ua stricacinne, acest fapt nu intra in prevederile art. 23 c. ally.
(Cas. 76 din 29 Ian. 90).

8.
Art. 23 c. oily. podepsesce simplul rapt al introducerei,
vitelor in p8dure, abstractiune facend de imprejurarea dacit
acea introducere a causat sau nu vre ult pagubit. (Cas. 2 si 3 din
8 Ian. 86; 385 din 21 Oct. 86; 196 din 15 Apr. 87).

9.
Dupe art 23 c. silv. de ei este adeverat cit faptul introducerei vitelor in pildurea statului se pedepsesce, independent de on ce prejndiciu, dar nu este mai putin adeverat car
acest fapt, ea tote faptele care se pedepsesc, trebue s& fie constatat. Ast-fel, tribunalul care acluta pe inculpal pentru ca s'a
constatat numai gasirea vitelor in padure, iar nu ei tine le a
introdus, bine si corect urmeza., caci numai simpinl fapt al gasirei vitelor in padure nu note constitui un delict envie in settsul prevedut de art. 28 c. oily. (Cas 544 din 2 Dec. 91).
10.
Pentru a se putea aplica art. 2: c. siv. trebue ca vitele
sa, fl fort introduse in padurea statului de persona careia i se
impute acest delict. (Cas. 403 ei 405 din 14 Nov. 83; 29 din 16Ian. 85).
Cu drept cuvent se achita inculpatil sand se eonstata
ca vitele au Yost introduse in pitdiu'e dupe ordinal administratorului moeiei, care singur este responsabil. (Cas. 393 din 12
Sept. 88).
12.
Este culpabil de delictul prevedut de art. 23 c. silo.
stapanul care dit ordin servitorilor sai de a'i Vienna vitele in
padurea statulni. (Cas. 263 din 7 Inn. 83).
13.
Responsabilitatea arendasilor intro cat privesce penalitatea prevedutit prin art. 23 ultinuil aliniat din codul silvie
nu se pate intelege de cat nnmai and faptul delictuos se imput& arenda$ului ca agent principal san provocator. (Cas. 158
din 19 Apr. 88).
14.
Nu cade in prevederile codnlui silvie sub-arendaeui
care introduce vite spre pfteunare in padurea statului in virtutea dreptului de sub-arendae al arendaeului statului care a luat.
in arenda moeia cu dreptul de a introduce vita in pildurea statului. (Cas. 15 din 10 Ian. 89).
15. - Din art. 23 c. silv. resulta c& amenda se ealoulezit dupenumeral vitelor introduse, far nu dupe numeral delinquentilor.
(Cas. 78 din 6 Febr. 84).
16.
Faptnl de a plieuna vite in pildurea statului este caLest de lege ea delict, I ca stare se pot acorda circumstance

www.dacoromanica.ro

CCDICELE SILVIC

17

atenuante in asemenea cas. (Cas. 294 din 11 Inn. 90; 14 din 8 Ian.
88; 470 din 28 Oct. 87; 459 din 21 Oct. 87).

17.
Art. 42 c. silv. da, drept agentilor silvici a core atilt
despagubirile civile cat si aplicarea pedepsei. Ast-fel dad, advocatul statulni a facut ua asemenea cerere in numele acelor
agents i instanta de fond se marginesee a condamna pe delinquent numai la despagubiri civile pentru ell, a introdus vita in
padurea statulni, violezo, art. 23 si 42 c. silv. (Cox. 385 din 21
Oct. 86).
18.
Constatarea daunelor resultate dintr'un delict silvic
este tie cestiune de fapt lasat8. cu totul de lege la apreciarea
instantelor de fond. In materie de delict silvic flume]. quantumum despagubirilor civile, nil, data daunele constatate 8i dovedite, nu este Meat is apreciarea judecatorilor de fond, find ftcat prin lege chiar, iar nu zi existenta chiar a daunelor. Ast-fel,
procesul-verbal pate forte bine se constate existenta delictului,
magma vitelor in padurea statului, nu Ansa si a daunelor causate, cad legea pedepsesce si chiar faptul introducerei vitelor
in padure fara ca prin introducere sit se causeze vre nit stricacinne. (Cas. 245 din 27 Mai 91).
19.
Ca element constitutiv al obligatiunei solidare pentru
despagubirile ce wise din delicte sau quasi-delicte se cere existents unei intelegeri comune intre delinquenti. Asttel, dull, nu
se dovedesce eft introducerea vitelor in padurea statului a avut
loc in urma unei intelegeri intre delinquenti nu pot II condamnati solidar la despagubiri civile, ci in parte in report cu numerul de vita ce fie care a introdus spre pasunare In padure.

(Cas. 214 din 11 Inn. 90).

Art. 24. = (Este oprit de a face in padure


sapaturi pentiu a scote nisip, argil sau alte

produse minerale, fara voia proprietarului.


Contravenitorif se vor pedepsi cu amenda de
20 lei pentru ua caruta de materii minerale, de
5 lei pentru sarcina de n vita i 2 lei pentru
sarcina de oms. (399 No. 3 c. p). I.
Prin cuventul argil" din art. 24 e. silv. se intelege on
ce fel de pament, cum este lutul. Deci luarea de lut din padurea
statului intra in prevederile art. 24 c. silv. (Cas. 62 din 4 Febr 91).

Art. 25.

:Nu este ingaduit nimeni a aprinde

foc in padure, nici in jurul ei la la distanta


de loo metri, sub pedepsa de amenda de la
5o pane la 200 lei, fail prejuditiul pedepselor
www.dacoromanica.ro

18

CODICELE SILVIC

prevedute de codicele penal si de daune-interese, in cas de incendiu.


Este permis ense a se face foc induntrul padurilor, in localitatile destinate pentru stand i
numai pentru trebuintele ei, fiind respundetori
stApanii stanelor pentru on ce daune s'ar causa
padurilor.

Cu aceeasi amenda se vor pedepsi si acei


cari vor depune in paduri materii espuse focului, precum fen, pale, coceni, etc.. (199, urm.
c. civ.; 358, arm. C. p.; 103 No. 1 leg. polit. rur.).
1.
Art. 25 c. silo. prevedend pedepsa amendii de la 50
tribunalul este in drept sit condemns pe deliquent chiar
la minimum amendii de 50 lei. (Cas. 12 din 9 Ian. 90).
2.
Dad, este vorba de un delict silvic grin incendiare pen-

200 lei,

tru care tots deliquentii aunt r6spund6tori, jar nu fie care personal, si amends. este mai mare de 300 lei, art. 43 c. silo. nu este
aplicabil in specie, deci apelul este admisibil. iBuc., II, 680 din
12 Nov. 90).

`Se vor pedepsi cu amenda de


Art. 26.
la mo pene la 500 lei acei cari, fara autorisarea administratiunil domenielor statului, vor
stabili in interiorul padurii, sau intr'ua distanta
de too metri, cuptdre pentru fabricarea varului, fabrici de caramida sau olane, ferestrae cu
vapori si on ce alte industrii.
Constructiunile de
a' natura se vor des-

fiinta, dupe ul ordonantl a judecatorului de


pace.
Art. 27.
.

Este oprit a scutura, a stringe

sau a ridica ghinda, jirul, ranza sau alte fructe,


seminte sau productiuni ale padurilor.
Contravenientii se vor pedepsi cu amendile
prevedute la art. 245.
www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

19

1.
Prin art. 27 si 24 c. silv. cosirea fenului din pAdurea
statului nu este considerath ca un delict silvic. Legiuitorul nostru a lAsat cosirea fenului strain din na p6dure supus6, regimului
silvic in dreptul comun. (Cas. 119 din 6 Mart. 91).

cAmencjile se vor aplica fara preArt. 28.


juditiul pretentiunilor de despagubire ale partii
vatamate,. (42, 44 c.

silv.).

1.
Art. 28 c. silv. consaerrind principiul cA pedepsa amenclii
se apnea fArA prejuditiul cererilor de despagubiri civile, de aci
resilit6 cA partea vatamata are drept, independent de pedepsa
amendli, se sera si sa, obtina despagubiri pentrn daunele suferite
grin faptul deliquentului. (Cas. 480 din 7 Dec. 81; 170 din 2 Inn.
82 ; 175 din 4 Inn. 82; 219 din 16 Iul. 82 ; 235 din 11 Mai 84 ; 332
i

333 din 18 Inl. 84).

cIn cas de recidiva, delinquentii,


Art. 29.
pe langa amenclile prescrise de articolele de
mai sus, vor mai fi pedepsiti cu inchisore de
la 3 Bile pene la 3 luni.
Este recidiva :
Cand, dupe trecere de 3 luni, s'a dresat asupra acelorasi individe un nou proces .verbal de
delict

Cand taiarea lemnelor se face cu ferestred;


Cand taiarea are loc intre apusul si resaritul

scirelui,. (43, 397 c. p.)


10

(Pe langa administratiunea domeArt 30.


$i padurilor statului va functiona un consiliu technic al padurilor, compus din 5 memnielor

bri, numiti de Rege, dupe presentatiunea mi-

nistrului de finance. Acesti membri sunt alesi


dintre persOnele speciale in sciinta culturii padurilor, precum si in sciinta agriculturii.
Acest consiliu se va pronunta asupra tutulor
cestiunilor relative la padurile particulare. Votul
consiliului este consultativ. ,
www.dacoromanica.ro

20

CODICELE SILVIC

Acest consiliu se va mai pronunta, cu vot

deliberativ, asupra urmatorelor cestiuni :


I. Asupra amenagiamentelor acute conform

art., 4 din legea de fail ;


2. Asupra tutulor cestiunilor technice relative la paduri in genere ;
3. Asupra defriarilor i liberarilor de lemne;
4. Asupra tutulor cestiunilor relative la yenBari i la licitatiuni de paduri.
Decisiunile luate de consiliul technic, in ces-

tiunile de la al. 2 Si 3, vor fi executorii, sub


reserva aprobaril Ministrului de Finance, i
conform dispositiunilor legit de fats in acesta
materie'. (7, 12, 15 c. silv.; 15 reg. 2 Apr. 88; reg. 9 mill. 89).
S 2CTIUNEA. II

(Paza padurilor este incredinArt. 31.


tata agentilor silvici. Sunt agenti silvici : in-

spectorii, sub- inspectoril, guardif generali, brigadieril i padurarli, cari au depus juramentul
legiuit

cAgentli silvici, de on ce cateArt. 32.


goric, la intrarea for in functiune, vor depune

juramentul inaintea tribunaltilui judetului in care

sunt chemati a functiona.


Formula juramentului este cea urmatOre:
(Jur pe sfinta cruce i inaintea lui Dumnecleu, ca voiti servi, in functiunea ce mi s'a
tincredintat, cu zel, cu credinta i cu dreptate ;
(ca nu me volt' abate de la datoriile prescrise,
psi ca voiti respecta, cu sfintenie, legile i conwww.dacoromanica.ro

CODICELE S ILVIC

21

stitutiunea patriei mele. Jur credinta Regelui


si dinastiei sele.
Asa s 'mi ajute Dumnecleue.
.Politic silvica se exercita, in nuArt. 33.
mele si sub autoritatea administratiunii domenielor si padurilor statului
1. De toti agentii silvici, fara deosebire ;
2. De toti functionarii administrativi si deoficerii fortei publice,. (4 leg. 10 Inn. 84).
:

1.
Dupe art. 83 c. silv. politia silvic se exercita .$i de
primarii comunelor rurale ea funclionari administrativi, $1 dupe
ultimul aliniat al art. 89 c. silo. c Liar in casurile cand nu este
vorba de un flagrant delict procesele-verbale dresate de ei trebuesit fie credute, despre tote ce ele constata, pOne la probe. contrarie. (Cgs. 162 $1 153 din 13 Mart. 90; 177 din 27 Mart. 90).
1.
Dupe art. 33 3i 31 c. silv. politic silvica se exercita de
toti agentii silvici, Fara distinctinne, 3i de oficeril fortei publice.
Deci primarul, ca dicer al fortei publice, este competinte a incheia .procese verbale de constatarea delictelor silvica. (Cas. 505
din 9 Dec. 86).

tOri ce functionar sau oficer


Art. 34.
public va lua cunoscinta despre savarirea vre
unui delict in padurile supuse regimului silvic,
va fi dator de a informa indata pe primarul.
local sau, in lipsa lui, pe agentul silvic, si a'i
da tote sciintele pentru constatarea faptului si

descoperirea aptuitoruluie. (3, 11, 17 c. silv.; 28 pr. p.)._

Agentii silvici urmaresc si conArt. 35.


stata tote delictele savarsite in intinderea p5.durilor date sub priveghiarea lore.
1. - Agentii indrituiti de lege cu urmArirea delictelor silvice nu an alt drept de Cat constatarea faptului material al tAe-

rei, iar nu si dreptul de proprietate al locului de pre care s'a


flint Mere& (Cas. 310 din 24 Iun. 91).

cIn tote casurile de flagrant deArt. 36.


lict, agentii silvici, 5i on care functionar admiwww.dacoromanica.ro

22

CODICELE SILVIC

nistrativ sau oficer public, sunt datori a constata pe data delictul si a incheia proces-verbal, subsemnat de densii si delinquent; in cas
de refus din partea acestuia se va face men;lune in procesul-verbal.
Lemnele taiate, vitele, carele si instrumen-

tele, care au servit la comiterea delictului, se


vor lua si da in paza primarului comunei celei
mai apropiate; in cas de trebuinta, se va putea
cere direct ajutorul fortei publice: pentru prinderea faptuitorului si pentru sequestrarea obiectului care face corp al delictului si care a
servit la comiterea lui,. (24, 34, 40 pr. p.).
I.
Flagrant delict este acela care se constata asupra faptului si de gide. de chtre ensusi agentul competent propriis
2.
Leginitorul, de sk prin art. 36 c. silo. core ca pentru
constatarea delictelor silvice in flagrant delict trebue sit se in-

_sena ibus. (Cas. 39 din 18 Ian. 88).

-cheie procesul verbal pe (lath, totnsi prin acel (invent nu se intelege c& agentul silvic este dator ca char atunci asupra faptulni
s& incheie un asemenea proces-verbal, ci este destul dace. a constatat flagrantul delict, sI procesul- verbal se p6te incheia si a
china si a treia di. i intru cat lipsa de data a timpului sand s'a
comis delictul nicderi nu este prescrisd sub pedeps& de militate,
tribunalul nu pate anula procesul-verbal, east d& u6 gresitit interpretare art. 35 c. silo. (Cas. 163 din 24 Mart. 86).
3.
Nu este fia constatare de flagrant delict mind faptul a
fost constatat peste 15 Idle de la comiterea lui. Un atare procesverbal se pots combate prin proba contrarie. (Cas. 178 din 17
Mart. 89).
4.
Dada delictul silvic b a comis la 28 Septembre 81 constatarea s'a flout la 12 Octobre, acea constatare nu p6te 11 de
cat ul constatare pentru un delict ce nu era flagrant. (Cas. 360
din 9 Iul. 91).
6.
Procesul-verbal dresat de brigadierul silvic in diva de
16 Mai, narand ca gardienii pddurii statului an ardtat ca la 12
Aprilie as prins in ldstar vitele delinquentilor, nu ensusesce elementele unui flagrant delict in sensul art. 40 c. p. (Cas. 222 din
7 lun. 85).
6.
Codul silvic nu cere ca agentul care constata un delict
silvic sit semneze procesul-verbal pe tote paginele. (Cas. 343 qi
1344 din 8 Iul. 91; 359 din 9 lul. 91).
7.
Presenta delinquentului se cere indispensabil la facerea
:procesului-verbal, present& care se va constata, sau prin sub-

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

2`.17

scrierea delinquentului, San prin mentiunea Mout& de functional.cit delinquentul nu a voit a snbsorio. Acesta mentiune, ce trebue-

slt o facts functionarul, este na parte integrant& din actul incheiat de el si dace, lipsesce procesul-verbal devine defectuos

ci nul. (Cas 244 din 9 Inn. 86).


8.
Deed procesnl-verbal constatit un flagrant delict, el urmesa s& fie incheiat conform prescriptiunilor art. 36 c. silv. care

core sit lie aubsemnat neaparat si de delinquent, iar in cas de


reins din partea lui sit se face, mentiune despre acesta chiar in
procesul-verbal. Dace, procesul-verbal este dresat fare, indepli"urea acestei formalitati esentiale el este nul in ceea ce privesce
pe delinquent. (Cas. 126 din 20 Febr. 90).
9.
Procesul-verbal care constat& delictul silvic pote fl
credut pang la inscriptiunea in fats sand este format en indeplinirea tutulor prescriptiunilor art. 36 e. oily. In cas contrariu
se pate recurge la proba testimonialit. Ast-fel, bine 5i corect urmeg& tribunalul care admite proba testimonial& pentru cit constata in rapt cit procesul-verbal nu are forma ceruta de art. 36
c. silv., de ore ce nu este subscris de inculpat si nici mentiune,
adeveritit de agentul ce l'a dresat, nu se vede Mout& relativ la,
causa ce 1 a impedecat de a subscrie. Cas. 690 din 18 Dec. 91).
10.
Prin art. 36 c. silv. legiuitorul stabilind aniline formaMaple pentru constatarea um] flagrant delict, ca stare trebuesc
indeplinite tote dispositiunile cerute de lege in acesta privintitAst-fel, de si din corpul procesului-verbal results ca delinquentii
nu sciau carte, dar aderarea sau ne-aderarea la procesul-verbal.
incheiat de agentul silvic nu se pate constata de cat din subscrierea delinquentilor sau mentiunea causei ce 'i a impedecat
de a subscrie, iar nu din corpul procesului-verbal. Ast fel Hind,
dm& procesul-verbal nu insusesce formalitatile prevalute de lege
relativ is flagrantul delict cu drept cuvant nu se admite de tribunal. (Cas. 74 din 6 Febr. 84)
11.
Formalitatea iscalirei procesului verbal de dare delinquent nu este prescrish, sub pedepsk de nulitate. Lipsa ei trebue propusil inaintea instantei de fond, iar nu pentru prima Ora
in casatie. (Cas. 263 din 7 Inn. 88).
12.
Ne indeMinirea dispositiunilor cerute de art. 86 c. silv.
de a se ft lust lemnele furate $i obiectele care au servit la comiterea delictului, hind lucrari posterior incheerei procesuluiverbal, nu pote anula acel proces-verbal. (Cas. 425 din 19 Sept. 90).

(Daca: padurarul nu scie carte,


Art. 37.
el va afirma constatarea sa inaintea primaru
lui, a judecatorului de ocol sau on carui alt
agent al fortei publice, care va consemna intr'un proces-verbal constatarea afirmata'3.
1.
Dupe art. 37 c. silv. in cas de flagrant delict daca, pit durarul nu scie carte el este dator sit afirme constatarea sa inaintea primarului, judelui de ocol, sau a on carui agent al forteL

www.dacoromanica.ro

24

CODICELE SILVIC

publice. Dace un atare p&durar nu a indeplinit dispositiunile


acestui text de lege tribunalul pote discuta procesul sell verbal
far& a viola art. 39 c. silv., de ore ce flagrantul delict no a fost
-constatat conform legit. (Cas. 256 din 17 Inn. 83 ; 522 din 11
Dec. 87).
2
Se pate recurge la proba testimonial& and procesulverbal este dresat de on agent care nu scie carte, care in loc
de a se adresa, conform art. 37 c. silv., la primar pentru a dresa
procesul-verbal, l'a format singur si l'a semnat prin punere de
deget. (Cas. 590 din 18 Dec. 91).
3.
Dupe art. 37 c. ally. procesul-verbal inclkeiat de gardianul
care nu scie carte nu are tame. (Cas. 307 din 22 Iul. 86)
Flagrant delict este acela care se constata asupra fap4.

tului at de indatit de catr,3 ensusi agentul competent, propriis


sensibus, conform art. 39 c. silo. Ast-fel procesul verbal care nu
-este dresat in fata locului i asupra faptului de dare un agent
silvic din cei preveluti de lege, ci incheiat de primar; nu proproprio view, dar dupe declaratiunea facut& de dare confinistul
limitelor statului in aces localitate, nu pate fl copsiderat ca constatand on flagrant delict. (Cas. 39 din 18 Ian. 88).
5.
De si prin procesul - verbal do constatarea faptului se
dice ca delinquentb. ar fi fost prinsi Wand lemne din padurea
statului, ceea ce insemneza ca el au fost prinsi in flagrant delict,
totuai acel flagrant delict nu este dovedit de visa, adica dupe
afirmatinnea agentului care a instrumentat procesul-verbal, ci
dupe declaratiunea altora. odic& a gardianului, $i prin urmare
se pate combate cu martori acel proces-verbal. (Cas, 430 din 4
Nov. 86).

6.
Dupe art. 39 c. silo. procesele-verbale dresate de ofleerii
politiei silvice fac .proba deplina One la inscrierea in fals nu,
mai cfind redactorn for an constatat ei ensusi faptele materiale
speciflcate in ele ; de uncle urmezli co, dad. nu aunt in acesta
categorie ele remain
simple raporturi consemnand artitarile

ce s'au facut redatorilor lor, care pot fl combatute prin probe48 din 17 Ian. 90; 21 din 10
7.
Procesul-verbal dresat de primar dupe declaratinnea
p&durarului far& sciint& de carte, constittand eS inculpatul a fost
prams Wand lemne din plidurea statului, este un proces-verbal
care, in ceea ce privesce fora lni probantS, intl.& in categoria
color prevedute de ultimul aliniat al art. 39 c. oily., $i tribunalul
nu '1 poteildatura de cat numai data- i se probeza ca cele constatate prin el aunt eronate. (Cas. 505 din 18 Nov. 91).
8.
Procesul.verbal de constatarea delictulni Hind basat pe
declaratiunile altor persene de cat ale agentului care a instrumentat procesul-verbal, si acele declaratmni Hind far& nici u&
insemnfitate virgin, caci n's se stabilesce in tapt ca delinquentil aunt culpabili de delictul imputat, conditiune substantial&
in asemenea delicte, acel proces-verbal nu se pate considera ca
un act in conformitate en textele do lege relative, si tribunalul
care constata vitiul de care este isbit acel proces-verbal bine
whit& pe delinquenti. (Cas. 83 $i 84 din 11 Febr. 86).
9.
Dupe dispositinnile art. 39 c. silv. procesele-verbale
dresate de Aloe. politiei
silvice fac proba deplina pens la in,
dontrarii. (Cas. 584 din 16 Dec. 91
Ian. 90; 10 din 8 Ian. 10).

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVIC

25

scrierea in fals atunci cand agentii silvici afire., ca au vedut ei


ensusi faptele materiale specificate intr'ensele. Asa dar, dace procesul verbal dresat de primar constata aratarea gardianului yftdnrei statului ca a prins Re delinquent in flagrant delict Wand
lemne din padurea statului, si cum, dupe art. 31 c. silv., padurarii statului aunt agenti silvici, afirmarile for de visa lac deplina credinta, un asemenea proces-verbal care constatit acele
aflrmari, conform art. 37 c. silv. nu 'like fl combatut de cat prin
inscrierea in fals, dupe prescriptiunile art. 39 al. I c. silv. (Cas.
125 din 20 in Febr. 90; 150 din 13 Mart. 90).
10.
Tot ast.fel este on procesul-verbal dresat in asemenea
conditiuni de brigadierul silvic. (Cas. 268 din 28 Mai 90).
II.
Procesul-verbal dresat de primar constata un flagrant
delict cand in el se atesta eft padurarul denuntit ca a prins pe
delinquent Wand lemne. (Cas. 126 din 20 Febr. 90).
12.
Procesul-verbal dresat de ajutorul de primar dupe declaratiunea guardulni silvic, constatand taerea unui arbore emit
in padurea statului, fara sa fl surprins pe autorul faptului, nu
este din acele care constata un flagrant delict. (Cas. 171 din 15
Mart. 89).
13.
Dad. procesul-verbal dresat de brigadierul silvic contine numai aratarea gardianului padurei ca inculplitil au tdiat
lemne din padurea statului, fara ca sa se specifics ca 'i a prins
in flagrant delict, acel proces-verbal ne avend forte probanta a
proceselor-verbale prevAdute de art. 39 al. I c. silv., instantele
de fond en drept cuvent admit proba testimonialit ce se invOca
in combaterea lui conformandu-se prin acesta ultimulni aliniat
al art. 39 c. ally. '(Cas. 118 din 19 Febr. -90).
14. De si dupe prescriptinnile ultimulni aliniat at art. 39 c. silv
procesele-verbale dresate de agentii silvici fac deplina credinta
penis, la proba contrarie cand ele nu constatit nn flagrant delict,
totusi acesta '31 are locul numai atunci cand acele procese verbale constata in adever existenta delictului ei savarsirea lui de
seers persona careia se impute. Ast-fel, dace primarul, prin procesul sett verbal, nu constata alt de cat declaratinnile padurarilor statului ca, an gasit lemne taiate din padurea statului si ea
au descoperit ca autorul 'delictului este inculpatul, fans sa arate
anume mijletcele prin care au putut sit constate acesta, fat& en
acesta yoga, afirmatiune 3i cu desbaterile urinate in causal tribunalul este in drept, in suverana sa apreciare, sa declare cA,
acel proces-verbal nn face Mt probit suficientit spre a stabili
.culpabilitatea inculpatului. (Cas. 219 din 30 Apr. :0).

Judecatorul de pace va putea


Art. 38.
da inapoi vitele si carele sequestrate, dupe
cererea proprietarului.lor, dace acesta va plati
cheltuelele de paza si de intretinere, si va da
cautiune solvabila pentru plata amenclif si despagubirii civile.
www.dacoromanica.ro

26

CODICELE SILVIO

In cas contrariu, aceste obiecte se vor vinde


t) a amendif, 2) a cheltuelelor de pazb." si de intretinere,
3) a despagubirilor civile.
Lemnele taiate se vor restitui proprietarului
lor ; instrumentele, care au servit la comiterea
delictului, se vor confisca i vinde in folosul

si pretul for se va afecta la plata:

fiscului. (1675, urns. c. civ. ; 37 No. 2, 384 c. p.).

cProcesele-verbale de constatare,
Art. 39.
in casuri de flagrant delict, fac proba deplind,
pent la inscrierea for in fals.
Aceste procese-verbale se vor trimite , prin
agentif silvici, inaintea tribunalului corectional,
in circurnscriptiunea caruia se afla padurea.
Cele-l-alte procese-verbale, care nu se refer
la flagrantul delict, dresate de padurarii sau
agentif silvici, se vor inainta de asemenea la
acelasi tribunal, si vor fi crecjute pent la proba
contrarie. Tribunalul va proceda de urgent-1,
la judecarea procesului. (40, 152, 176, 178, 185 pr. p.).
Dupe art. 39 c. silv. numai procesele-verbale care con-

1.

stata nn flagrant delict aunt credute pang la inscrierea in fals.


(Cas. 557 din 10 Dec. 91).
2.
Din cnprinderea art. 39 c. silv. result& ea proceseleverbale de constatarea delictelor silvice fac probi deplina -1)61.16
la proba contrarie, ai in cas de flagrant delict fac proba deplinit
penis la inscrierea in fals. (Cas. 235 din 17 Inn. 85 ; 378 din 22
lul. 87).
3. -- Dupe art. 39 c. silv. procesele-verbale dresate de agentil compotinti in flagrant delict an putere probauta 'Ana la inscrierea in fals numai in cid privesce faptele materiale constatate
prin ele de visu, iar nisi de cum pentru acelea care results din
deosebitele aratari ale acelor cari, prinai find asupra faptului,
cants prin on ce mijlece
uaureze positiunea sub care se
gasesc caduti, cum ar fl acele aratari ca ei ca servitori an lost
push de stapanul for sit tae lemnele. (Cas., sect. unite, 7 din 20

Dec. 84).

4.
Dupe disposithmile art. 39 c. oily. procesele-verbale dre
sate de oficeril
silvice fac proba deplinit pane la inscriere
bl

www.dacoromanica.ro

CODICELE SILVic

27

in fals numai mind redactorii for constata c5, au vklut ei ensuai


faptele materiale speciflcate inteensele ; de unde 'wink& c& dee&
nu aunt intr'acest& categorie ele reman numai nisce simple raporturi a caror apreciare este lasatft la consciinta judecatorilor
faptului. (Cas. 10 din 8 Ian. 90 ; 21 din 10 Ian.90; 48 din 17 Ian. 90).
6.
De si conform art. 39 c. silv. procesele-verbale ce constata flagrantul delict nu se pot combate prin proba Cu martori,
totuai se pot invoca marten, nu pentru a combate cele constatate prin acel proces-verbal, ci pentru a dovedi un fapt en totul
in afar& do cele constatate de procesul-verbal ai de nature a
nimici culpabilitatea inculpatilor. (Cas. 474 din 15 Nov. 88).
6.
Probe testimonial& este admisibilft card prin ea nu se
combate constatarea de view Mout& prin procesul-verbal ca s'a
gasit vite in padurea statului, ci numai se tinde a se constata
un fapt cu total deosebit, acela adica ca vitele an fugit in padure speriate find de trecerea trenului. (Cas. 165 din 19 Mart. 90).
7.
De ai dupe dispositiunile art. 39 c. silv. procesele-verbale dresate de agentii silvici fac deplinft credintit pond la inscriere in fals Mind ele constata un flagrant delict, dar mai &acid
de tote trebue sft existe nn delict in tote elementele lui ca delict
silvic. Nu pote ens5 fi delict silvic dee& padurea in care s'a comis stricticiunea nu este a statului. Si constatarea ca faptuitorul
s'a prins asupra faptului nu se pete sustine ca este constatarea
unui flagrant delict silvic. Ast-fel, do ai procesul-verbal demerit
ea agentul silvic a prins pe inculpat cu oile in .padurea statului,
dar intru cat se dovedesce eft vitele san gasit ptiscend pe islaznl
locuitorilor, iar nu in padurea statului, nu pote it delict. (Cas.
383 din 10 Aug. 90).
8.
Dec& inculpatil aunt dati judeatil pentru faptul eft an
introdus vitele for infrkia localitate unde nu era permis& pilaunarea ai daca tribunalul constata in fapt ca in acea localitate a
fest permisit in tot d'a-una pftsunarea si pronunta acbitarea in.
culpatilor, aci ne find vorba de combaterea procesului-verbal in
privinta constatArei ce se Moen printrlinsul despre prinderea
vitelor pitauniind in aces localitate, ci de cestiunea de a se stabill dac& acolo era san nu permisit pitaunarea, tribunalul nu a
violet intru ulnae prescriptiunile art. 39 c. filly. (Cas. 151 din 13
Mart. 90).
9.
Dec& tribunalul constata in fapt ca inculpatii nu an fest
brinai in flagrant delict 8i c& nu result& probe de a for culpabilitate, el uses& de drepturile ce'i acorda legea de a aprecta in
asemenea cestiuni de fapt, si nu violeza mai un text de lege
cand achit& pe inculpati. (Cas. 10 sill din 8 Ian. 88; 87 din 13
Febr. 89).
10.
Dac& din procesul-verbal incheiat de agentul silvic rek sult& ca in specie nu era vorba de tilt constatate in flagrant delict, acel proces-verbal se pete combate cu probe testimonials.
Prin urmare tribunalul care respingp cererea inculpatulni de a
i se admite proba testimonial& pentru a combate cele constatate
prin un asemenea proces-verbal nesocotesce dispositiunile art.
39 c. ally. ai violeza dreptul de aparare. leas. 91 din 13 Febr. 89).
11. -- Dupe art. 33 c. silv. politia silvics se exercita ai de
primaril comunelor rurale ca functionari administrativi, iar dupe
ultimul aliniat al art. 39 c. silv. char in casurile cant nu este

www.dacoromanica.ro

35

28

CODICELE SILVIC

vorba de un flagrant delict procesele-verbale dresate de ei trebue


sit lie credute despre tote ce ele constat& pen5 la proba contrarie. Astfel, tribunalul care achit& pa inculpat far& ca prodesulverbal dresat de primar care constata delictul s& ft foot combittut
prin vre nit prob& contrarie, violezit prin acesta prescriptiunile
art. 39 c. silv. (Cas. 152 din 13 Mart. 90 ; 153 din 13 Mart. 90 ;
177 din 27 Mart. 90).
12,
Dupe art. 39 al. II c. silt'. procesele-verbale pot fi oredate pant+ la proba contrarie. Ast-fel, clack procesul-verbal este
dresat to primar si de agentul silvic, tribunalul este tinut s5.1
is de probit pentru Vienne acute in .p&dure, mai cu sem& and
nu este contradis prin proba contrarie, iar nu sit achite pe delinquent. (Cas. 804 din 31 Jul. 85).
Dupe prescriptiunile ultimului aliniat al art. 39 C. silv.
13.
procesele verbale dresate de agentii silvici pot fl combittute prin
proba contrarie sand ele nu constata un flagrant delict. Ast-fel,
tribunalul este in drept sit admit& proba testimonial& ce se in.
Area de inculpat in combaterea acelui proces-verbal si sa '1 inlature sand este combatut prin depunerile martorilor andiati,
basfindu-si sentinta numai pe probele resultand din acele depuneri. ,Cas. 201 an 20 Apr. 90).
14.
Ditch tribunalul, asupra cererei de a se chema ca martor primarul si agentul silvic can an dresat procesul-verbal, o
reaping ca inutilit, pe motiv ca sciinta ce an avut an consemnat-o in disul proces-verbal, respingerea acelei probe, departe de
a fl un esces de putere, nu pate fl de cat utt corect& si just&
mesurn. (Cas. 584 din 16 Dec. 91).
15.

Dash, instants do fond nu admite de a se amine ca

martor ensusi agentul' silvic care a dresat procesul.verbal anulat


de acea instants, acesta in lac de a fl u& decisiune arbitrara, se
esplic& din contra usor prin u& indoita eonsideratiune de mornMate: 1 din conflictal infra consciintit i datorie - casul agentului silvic de ar 11 Post chemat ca martor - dovad& neprilianita

pentru judeditor nu pate esi; 20 ilia nu este permis a se pre-

supune c5, cine-va ar putea marturisi in contra celor constatate


prin propriul sett proces-verbal. (Cas. sect.-unite, 5 din 28 Inn. 84).
16.
Dec& tribunalul infirm& ca neregulat facut un procesverbal, nrmeza sit andieze inartoril propuin de advocatul public.
(Cas. 832 din 7 Sept. 8')

17.
Cu drept entrant tribunalul achitit pe inculpat sand
constat& ca procesuverbal este nul. (Cas. 266 din 14 Inn. 88).
18.
Procesele-verbale prin care se constata un delict silvic
nu pot constata si dreptul de proprietate, de Ore ce agentii in.
drituiti de lege en nrmarirea delictelor silvice nu an alt drept
de cat constatarea faptului material at titerei, iar nu i dreptul
de proprietate at loculni de pre care Wa filcut titerea. (Cas. 310
din 24 Inn. 91).
19.
A se vedea No. 3, 9 si 10 sub art. 36 i notele de sub
art. 37 si 41 c. silv.
In materie de delicte silvice procurorul trebue sit is
20.
conclusiune in instants, de ore ce act este vorba de un proces

penal. (Cas. 134 din 3 Apr.

85 ;

267 din 7 lul. 86).

www.dacoromanica.ro

'

'

CODICELE SILVIC

29

,In cas de insolvabilitate, tribuArt. 40.


nalul corectional va inlocui amenda prin inchisore de la 5 dile pene la 3 luni.
Insolvabilitatea trebue sa fie constatata de
agentul de urmarire
rul comuneil. (29,

i incredintata
30 c. p.).

de prima-

Art. 41. --- aIn casurile in care flptuitorif


nu sunt prinsi asupra faptului, agentii silvici,
cu ajutorele fortei publice, vor aduna tote dovedile sl vor incheia procese-verbale in asistenta

primarului on a sub-prefectului, sau a ajutoTibor lor.

Perchisitiunile in case nu se-pot face de cat


cu autorisatiunea specials a judecatorului de
pace,.
1.
Dupe art. 36 combinat en 41 c. silv. in casul in care
f&ptuitoril nu sunt prinsi asupra faptului, actul de constatare
nu pate face credintii contra for data agentul silvic nu este
asistat de vre un agent administrativ. (Cas. 421 din 11 Sept. 87;
147 din 3 Mart. 89).
2.
Dm& delictnl silvic s'a comis la 29 Septembre si constatarea are loc la 12 Octobre, acea constatare ne putend fi de
cat u6, constatare pentru un delict ce nu este flagrant, procesulverbal urmeza sfi tie Meat in asistenta primaralui, iar nu numai
de agentul silvic singer, in care cas este nill. (Cas. 360 din 9 lul. 91).
3.
Procesul.verbal care on intrunesce conditiunile cerute
de art 41 c. silv., adic4 care Hind dresat de guardul general silvic
in cas canddelictul nu era flagrant nu a lost redactat in asistenta vre uneia din personele acetate prin art. 41 C. silv., si
agentul silvic a facet perchisitiune frtr& autorisatiunea special&

a judelui de ocol, nn pate face probe. instanta. (Cas. 258 din


15 Mai 84).

aAgentii silvici au dreptul de a


Art. 42.
espune si sustine actiunea, si a cere atat despagubirile civile cat si aplicarea pedepsei
.(4, 178, 186, pr. p.).
1.
Dupe art. 42 c. silo. combinat on art. 178 pr p, agentii
silvici prin esceptiune an dreptul de a sesisa autoritatile Jude-

www.dacoromanica.ro

30

CODICELE SILVIC

cAtoresci ei de a sustine inaintea acestora, nu numai actiunea.


relativa la daunele civile causate priu delictul silvic, dar ei actiunea public& pentru pedepsirea delinquentilor. Prin urmare,.
de si s'a facia apel nnmai de entre stat, totusi curtea urnaeza de
a se constitui ca instant& penal& spre a judeca si actiunea public& care so gitsesce pendinte inaintea curtii prin apelul statului, de si inculpatul a Lost achitat la prima instant& ei en tote
c& ministeriul public nu a tout apel. -Si de si agentii silvici au.
si ei dreptul de a urmitri actiunea public& pentru delicte silvice,
totusi nu result& de aci ca procurorul nu trebue sit mai participe la judecarea liner asemenea delicte, find ca nu s'ar putea
sa, fie doui procurori la judecarea aceleeaei afaceri, pe cat& vreme, dupe art. 21 pr. p. combinat cu legea din 29 Octobre 1877,
ministeriul public are dreptul de a urmari ei participa la judecarea tutulor delictelor care stint de competinta tribnnalului ai
a curtii. Acest drept si acesta indatorire nu .s'ar putea ridica
ministeriului public de cat in virtutea unui text do lege special
ei espres, ceea ce nu exists, caci prin dreptul acordat si agien
tilor silvici de a urmitri actiunea public& pentru aceste delicte
nu se esclude acelasi drept
care '1 are in general ministeriul
public pentru tote delictele, ei nici este vre nit imposibilitate
practical, do a se exercita acelasi drept de litre della part' in
aceeaei afacere, din contra este u& garautie mai mare pentru urmArirea delictelor silvice cu mai multi energie. (C. Iasi, II,, 143
din 10 Mart. 84, v. Dr. 51/84'.
2.
Art. 42 c. ally. di drept agentilor silvici a cere atilt
despagubirile civile cat ei aplicarea pedepsei. Ast.fel dace advocatul statului face nit asemenea cerere in numele acelor agentii
ei curtea se marginesce a condamna pe delinquent numai la despagubiri civile pentru c& a introdus vita in pitdurea statului violeza art. 23 si 42 c. silo. (Cas. 385 din 21 Oct. 86).
3.
Daca advocatul statului nu se presint& la instanta de
fond spre a cere despAgubiri, nu se pets plauge eti, nu i s'a aeon.
dat ceea ce nu a cerut. (Cas. 271 din 8. mill. 86).

eTribunalul corectional judeca

Art. 43.

fare drept de apel, cand delictul nu atrage


dupe sine IA amenda mai mare de 300 lei,.
(195, urm. pr. p.).
1.
Dupe art. 6 pr. civ. competinta se regulezit dupe suma
cuprinsii in cerere. Ast.fel, dace, advocatul statulni, prin peti-

tiunea de intentarea actiunei a cerut condamnarea delinquen-

tului la nit sum& mai mica de 300 lei, apelul contra sentintei tribunalulni este inadmisibil, conform art. 43 c. silt'. (Cas. 124 din
20 Febr. 90).
2.
Dec& advocatul statului a cerut ca delinquentii sa fie
condamnati solider la nit suma mai mare de 300 lei, curtea trebue
se judece apelul, iar nu sit '1 resping& ca inadmisibil, de ore ce,
dupe art. 6 pr. civ., competinta se regulezit dupe suma cuprinsit.
in cerere. (Cas. 368 din 24 Sept. 86).

www.dacoromanica.ro

CODICELE .SILVIC

31

3.
Dupe dispositiunile art. 57 pr. civ. competinta tribunelului de a judeca in ultima instant& se reguleza, nu dupe suma
adjudecatS de densul, ci dupe suma cerutit de parti. Acesta Hind
un principiu general, el se apnea. si in materie de delicte silvice.
:Result& dar de aci ca, conform art. 43 c. silv., hotararile tribu.
nalelor Bunt supuse apelului on de cute on cererea de despagubiri trece peste suma de 300 lei. (Cas. 20 din 15 Ian. 91).
4.
Dupe art. 6 pr. civ. competinta se hotarlisce dupe suma
cuprinsa in cerere. Ast-fel, dace, statul a cerut pentru delictul
silvic comic u& sum& ce trece peste 300 lei, de si curtea constat&
es acesta sunlit este exageratti de dre ce amenda ce ar trebui sit
sufere delinquentil nu trece peste 300 lei, conform principiulni
pus in art. 6 pr. civ., curtea trebue sit judece afacerea, iar nu
.sit 'Si decline competinta. (Cas. 564 din 12 Dec. 84; 13 din 9 Ian.
85; 42 din 23 Ian. 85; 5.7 din 29 Ian. 85; 150 din 15 Apr. 85; 151
din 15 Apr. 85; 179 din 3 Mai 85; 208 din 28 Mai 85; 276 din 15
85; 452 din 26 Nov. 85 ; 267 dint In!. 86'.
5.
Art. 6 pr. civ. prescrie os competinta se regales& dupe
cerere. Aea dar, dacit statul cere ca deluaquentul sit lie condamnat la nit sum& mai mare de 300 lei, in acest cas, conform art. 43
c. silv., curtea trebue sit judece procesul, iar nu sit declare apelul
inadmisibil, chiar ditch amenda la care ar fi in delinitiv condam.
nat inculpatul ar fi mai mica. de 300 lei. (Cas. 512 din 4 Dec. 90 ;
36 si 37 din 23 Ian. 91).
6.
Art. 43 c. silv., spre a fl bine interpretat, trebue combinat cu art. 6 pr. civ., dupe care atunci cand competinta so regales& dupe valorea obiectului in contestatinne, acesta valOre se
hotitrasce dupe suma cuprinsa in cererea de introducerea actiunei.
Si atunci cared amenda pentru lie care provenit este mai mica,
de 300 lei, ens& pentru toti impreuna trece paste acesta suma,
curtea este competinte a judeca, pentru ektadeeared
proces
intr'un singnr grad do jurisdictiune este nit esceptinne la dreptul
iceman, ei ca atare cats a fl interpreted, restrictiv. (C. 'last, 1,
515 din 6 Sept. 91, v. Dr. 69/91).
7. = Dupe art. 6 pr. civ., in casurile cand competinta judeca-

torului se regales& dupe valorea obiectului in contestatiune,


acestit valore se hotaritsce dupe suma cuprinsa in cererea de
intentarea actiunei, asa ca de la quantumum pretentiunilor pSrtii
civile formulat in instant& antra& competinta triliunalului de a
se.pronunta in prima sau ultima instanta. Ast-fel, dace statul
prin petitiunea de intentarea actiunei, precisezit. pretentiunile
sele contra tutulor delinquentilor ca resultand din un singur
fapt la a& sums mai mare de 300 lei, prin acesta desemn& competinta tribunalulni in modul cel mai categoric. Sentinta deci
nu cote fl pronuntatit de cat in prima instant& cu drept de apel,
conform textulni formal al art. 43 c. silv. (Cas., sect.-unite, 2
din 12 Febr. 87).
8.
Cestiunea de a se sci dacit nit sentinta este supuse apelului sau data in ultima instant, depinde de importanta sumei
cerutit bine sau Au de reclamant, iar nu de aceea care in adever
i se cuvine sau care i s'a acordat prin acea sentinta (art. 6 pr.
civ.). Ast-fel, curtea de apel, pentru a declare ca. sentinta apelet& nu este supusit apelului, nu are nevoe sit cerceteze dace se
vote care suma total& de la toti inculpatii, ci dee& nit asemenea.

www.dacoromanica.ro

32

CODICELE SILVIC

cerere a fost fault& la prima instants. Numai data s'a cerut ea


toti inculpatii sx Ile condamnati la amenda total& in mod solider,
adica, fie care la tea suma, atunci este singurul cas in care cererea trebue considerate ca supusa apelului, iar alt-fel datoriile
impartindu-se de plin drept, dee& suma cerut& in report en fie
care este inferior& ultimului resort sentinta nu este minus& apelului. teas. 305 din 9 Inn. 87).
9.
Daca suma la care a condamnat tribunalul pe delin9uenti nu covarsesce suma de 300 lei si dace advocatul statului
inaintea instanter de fond nu a cerut solidaritatea, tribunalnl
judeca fern drept de apel. (Cas. 110 din 14 Apr. 87).
10.
Daca cu ocasiunea judecarii apelului se observe ca.
inculpatii an taint lemne fie-care in parte pentru interesul personal al fie cdruia, fara sa resulte din ceva ea ar fl lost coniyenta, intre ei, tie-care urines& sa Aspundli in parte de faptul
sett in report cu cantitatea lemnelor ce a taiat. Astfel, dee&
din actul de estimatie result& c& penalitatea separate nu intrece
pentru nici unul suma de 300 lei, cu drept cuvent curtea de apel.
respInge apelul ca inadmisibil. (Cas. 392 din 15 Oct. 85 ; 4 to 6
din 8 Ian. 86).
II.
Daca este vorba de un delict silvic prin incendiare

pentru care toti delinquentii aunt respundetori, iar nu fie care


personal, si amenda este mai mare de 300 lei, art 43 c. silv. nu
este aplicabil in specie, deci apelul este admisibil. (Bne. II, 630
din 12 Nov. 90).
12.
Pedepsa Hind individuals si pe cat timp pentru fie care
delinquent delictul nu atrage dupe sine uft amend& mai mare de

300 lei, de si pentru toti delinquentii in total valdrea amendii


-

trece peste 300 lei, conform art. 43 c. silv., tribunalul corectional


judeca fart drept de apel. 'Cali. 130 din 12 Martie 84 : 170 din 21
Apr. 86; 606 din 9 Dec. 86 ; 460 din 21 Oct. 87; 37 din 15 Ian. 88).
13.
Dec& inculpatul este dat judecatil pentru delictele prevedute de art. 20 si 25 c. silv., intru cat penalitatea preveduti.
pentru aceste delicte trece de competinta tribunalului de a ju-

deca in ultima instants, en drept cuvent curtea de apel se declare competinte. (Cas. 91 din 18 Febr. 84).
Dec& curtea constati in rapt cd amenda ce se putea.
14.
aplica delinquentilor este mai mica de 300 lei, si intru cat cererile de despagubiri civile stint independente de amend], dupe

cum result% din combinatiunea art. 23 si 28 c. silv., judecatorix


primei instante, conform art. 43 made., erau competinti a judeca.
afacerea fare drept de apel, si curtea respingend ca inadmisibil

apelul, nu a facia de cat a se conforms citatelor teste de lege.


(Cas. 12 din 18 Febr. 86).

Pentru proprietatile statului


Art. 44.
administratiunea domenielor este autorisata a
transige asupra despagubirilor civile i amendilor inainte de a se da ua hotarare, qi numai

www.dacoromanica.ro

ti

CODICELE SILVIC

33

asupra despagubirilor civile in casul cand hotArarea este remasa definitive.


Transactiunile pentru delicte de ua valore
mai mica de moo lei sunt scutite de formele
prescrise la art. 20 din legea administratiunei
domenielor statului,. ( 9 pr. p.; 1707 c. civ.; 10 leg. 10
lun. 84).

Art. 45.

gAmenclile' i reparatiunile civile

se vor executa conform legit de urmarire.


(14 C. silv.; 193 pr. p.; 10, urm. leg. 24 Mart. 77).

an casurile neprev&lute prin


Art. 46.
legea de fate se vor aplica dispositiunile dreptului comun,.
1.-Prin art. 46 c. silv., se dice ell in casurile neprevedute de
acea lege se aplica dispositiunile dreptului comun. Dar dupe dreptul comun, on cc parte judecat& in lips& are drept de a face opomtiune contra hotararilor date in lipstt. Deci si in materie silvic&

partea civil& urmez& a avea drept de a face opositiune contra


hotarttrilor date in lipsk de are-ce nisi un text de lege nu'i
interdice acesta. Ma dar, tribunalul care respinge opositiunea
statului ca inadmisibila violet& principiile de drept care exist&

in acesta materie (Cas. 124, 125, 126 gi 131 din Mart. 84 ; 33 din16 Ian. 87).

2, - Dreptul de revisuire ne fliind conferit prin codul silvic,


prin procedura civil& nu se pots acorda, de Ore ce dreptul comun in acesta privint& nu este cal civil. (Cas. 310 din 31 lul. 85;
190, 191 si 192 din 30 Apr. 86 ; 197 din 2 Mai 86).

3. - Dupe art. 9 c. p. aunt considerate ca simple contra-

ventiuni numai acele fapte care dupe lege se pedepsesc cu amend&

maximum pane la 25 lei. Dar codul silvic preschimband natura


pedepselor, sI anume inlocuind pedepsa corporal& (inchisorea) prin
amenda, gi deferind judecarea unor asemenea fapte tribunalelor.
ordinare ca ultim& instants., prin acesta nu a preschimbat intr
nimic si nature faptului. baca. art. 43 c. silo. prevede c& tribunalele au dreptul a judeca ca ultra& instantl, In asemenea ma
terie on de cite on faptul nu este de natur& a atrage pedepsa
amendii mai mare de 300 lei, de ad nu result& cit dacit pedepsa
amendii are a ft mai laic& de at acest& sum& se preschimb& enamenda este mai mare de 25
sasi nature faptului. Ast fell
lei faptul nu constitue u& mmplit contraventiune, ci un delict, si
ca atare nu i se pate aplica prescriptiunea prevadutit pentru contraventinni in art. 595 pr. p. (Cas. 473 din 1 Dec. 81'.
4. - A se vedea No. 22 sub art. 19 c. silvic.
.

www.dacoromanica.ro

34

CODICELE SILV1C

TARIFELE

pentru plata unui arbore taint in delict, dupe grosimea


si esenta sa, conform art. 19 din presenta lege
Arboril de prima class
I
Arboril de a dada clan
care aunt de esenta : stejari, care sunt de esenta: anini,
pini, bradi, molifti, fagi, carpeni, ulmi, frasini, artari, ju- tet, mesteacani, plute, plopi,
gastri, nuci, sorbi, ciresi sel- salmi si tote calm Alta specii
bated si alti arbori fructiferi necuprinse in prima clash

ad
8:.1
Lei41.4

a.
sa

Lei

Amanda

an

arbore

27=.

pentru un
Lei

B.

Ca

B.

Amenda

Amenda

pentru un

pentru un

Lei

Lei

decimetru

B.

arbore

0
2

00
00

00

00
00

10

50
55

1
1

20
30

4
6

5
6

60
65
70

30
80
50

0
0
0
0
0

7
8

75
80

5
6

1
1

10

11

12
13
14

15
16

2
2
2
2
2

17
18
19

20

21

2
3
3
3
3
3
3

22
23
24
25
26
27
28

29
30
31
I

Amenda

pentru un
decimetru

32

2
2

3
3
3

3
4

8
10
12
15
18

fin
60
70
80
90
00

20

24

30
40
50
60
70
80
90
00

27
30
34
38
42
46
51
56
60
66

10

71

20
30
40
50
60

76
82
88
94
100
107
114
120
128

10

20

70

80
90
00

40
50
80
30
00
90
00

30
80
50

8
9

11

0
0
0

12
13

10

14
15
16

1
1
1

fin

17

80
30
00

18

90
00
30
80
50
40
50

80
30
00
90
00

19

20

21

22
23
24
25
26
27
28
29
30

1
1
1
1
1

1
1

31

32

85
90
95
00
05
10
16

4
7

9
10
12
13
15
17

20
25
30
35
40
45
50
55
60
65

19
21
23

70
75
80

44
47

85
90
96
00

www.dacoromanica.ro

25
28
30
33
86
38
41

50
53
67
fin

B.
00
00
65
40

25
20
25
40
65
00
45
00
66
40
26
20
25
40
65
60
45
10

65
40
25
20
25
40
65
00
45
00

DIFERITE LEGI

ADNOTATE IN CEEA CE PRIVESCE DISPOSITIUNILE LOR PERU

www.dacoromanica.ro

LEGEA GENERALX A VA MILOR

Legea general& a vamilor


(lo lunia 1894,
contrabanda, art. 167-17l, 173 si 174 din legea vamall. pronuntil contra contravenientilor confiscatiunea, amenda,
inchisorea si lipsirea dreptului de intreposit si transit in casu-

1.In cas de

rile si modul aratat prin acele articole. In privinta autoritatilor


competinte de a constata faptele de contraband, si de a pronunta confiscatiunea, amenda i inchisorea, din art. 172, 179
187 -191 result& ca agentil vamali constata infractinnile la legea.
vamilor, incheiand despre acesta procese-verbale prin care are
a se arAta intre altele marfurile confiscate si cifra amenclii apli.
cabild, c& procesul-verbal se trimite administratiunei superiore
care, intru cat aunt observate formele prescrise pentru procesulverbal, intru cat nu exist& esces de putere din partea functionarilor care au procedat la constatarea infraetinnei, dandu-i urmare, are a pronunta numai condamnatiunile civile, confiscatiunea.
si amenda ce infraltiunea trage dupe ea (art. 187); cit procesulverbal intitrit prin decisia aprobattva a administratiunei superitire se comunica partei condamnate care are dreptul de apel
la tribunalul de prima instant& in termen de 6 dile 3i de a face
recurs in termen de 80 dile de la pronuntarea sentintei tribunalultu. trebuind ca cererile de apel si de recurs sit fie insotite
de justificarea platei taxelor pentru citatinni. Dada anal este
vorba de a supune pe contravenient la inchisore, art. 198 dedart ca, indata dupe incheerea procesului-verbal, fAptaitorul
arestandu-se, se conduce inaintea procurorului tribunalnlui, iar
art. 199 adauga ca actiunea- public& se exercitit de ministeriul
public cand frauds se pedepsesce cu inchisore, si ea se jude
de instantele corectionale, conform regulelor de procedure. penala, care nu pot sub cuvent de conexitate sit intrunescit actinnes represiva cu actiunea civil... Ala dar, legea vamilor distinge intro actiunea civil& si actiunea public.; obiectul actinnei
public este numai inchisOrea in cas cand ea are a se aplica;
iar obiectul actiunei civile aunt condamnatiunile civile, adica.
dreptul de despagubire ce se cuvine fiscnlui, consist acel drept
in drepturi de plata, in confiscatiune sau in amend.; acesta se
dovedesce prin deflnitiunile expresiunilor .condamnatii civile ce
ne da art. 187, prin imprejurarea c. art. 199 in mod esplicit de
clare. ca obiectul actiunei pnblice nu smut condamnatiunile civile a carer urmarire este independent& de actiunea public.. In
cea ce privesce actiunea public& legea vamala nu a organisat
cum are a se judeca find ca ne trimite la dispositiunile procedurei.penale; dar amid legea vamal. a organisat judecarea actiunei civile, amend de bled condamnatiunile civile, in modul
aratat mai sus. (Cas. 55 din 13 Febr. 79; 31 din 26 Ian. 82).

www.dacoromanica.ro
rr

LEGEA MONOPOLULUI TUTUNURILOR

37

Legea Monopolului Tutunurilor


(28 Igebruarie 1887)

- Prin art. 22 din legea monopolului tutnnurilor si art.


114 din regulamentul acelei legi se vizeza contrabandietii, adica
1.

acei care vend in ascuns tutun in frauda statului. Daea dar se


constata ca inculpatul n'a vendut tutun in ascuns in frauds statului, ci din contra el a fost indus in erore.chiar de catre agentii
ininisteriului de finante, faptul sou nu constitue nit contraventiune in sensul ei litera citatelor articole. (Cas. 205 din 12 Mai 87).
2. -- Daca se pedepsesce de leginitor contraventiunile la legea
monopolului tutunurilor, cans& este prejudicial ce incerca statul.

Or ca sti fie prejudicin trebue ca obiectul contraventiunei, tutunul, sa. fie in conditiuni ca sa se pall utilisa. Ast-fel, deed se
constata ca. tutunul era pntredit, depus intrM& camera a caselor
intimatei de 12 ani pe care densa de 5 ani nici n'o mai locuia,
introdus fara consimtimentul ei si Para nici un cuget din parte i
de a frauda on pagubi statul, tribunalul, clack achita pe inculpath, departe de a viola legea, face ua, instal si build aplicare a
legii. (Cas. 437 din 16 Sept. 91).
3.
Dupe art. 24 si 26 din leg. monop. tut. faptul posesiunei
unei cantitati de tutun mai mare de un kilogram a calmi provenienta nu se like explica constitue nit contraventiune care se
pedepsesce cu amend& de 120 lei kilogramul. (Cas. 231 din 29'
Apr. 87).
4.
Dupe art. 65 al. I din legea monopolului tutunurilor,
calatorii pot introduce in ter& pentru propriele_lor trebuiute
penh la 100 grame tutun sari 100 tigarete, lard a fi supuei la nici
,irt taxa.; iar dupe secundul aliniat al acelniaei articol, nu so pot
bncura de acesta esceptiune ei locnitoril fruntarielor care yin
in Romania pentru termen scurt, .precum nici locuitorii Romaniei care se intore din statele vecine dupe IA petrecere putin
prelungita. Ast fel, este bine achitat locuitorul din Galati care
intoreendu-se de la Odesa a adus en sine 75 tigari pentru trebuintele sale proprii, cand regia nu probeza ca numitul venea
din Husia dupe nit petrecere putin prelungita. (Cas. 453 din 1
Oct. 91).
5.
Ditch tribunalul constata in fapt cat de ei inculpatul
avea acelasi domiciliu en autorul eontrabandei, dar el nu a luat
parte ca complice, si prin urmare nu este culpabil de faptul imputat, procedand ast-fel useza de dreptul ce acorda legea de
a aprecia in asemenea cestiuni de fapt. (Cas. 172 din 15 Mart. 89).
6.
Perchisitiunde domiciliare pentru constatarea contraventiunilor nu se pot face de cat cu autorisatiunea inscrisa a
preeedintelui tribunalului. Ca consecinta a acestui principiu, lipsa
de autorisatiune atrage nulitatea procesului-verbal incheiat de
agentul regiei. Si nu se pote arguments ca intro cat cetfitenul
contravenient a ineuviintat avea vizita domiciliara ca atare autorisatia nu era necesara, de Ore ce legiuitorul ne facend nici uh,
distinctinne intro acest cas yi acela cand particularul se opune
la acea vizita, ca atare judecatotul nu pote distinge. Prin ur
mare cand tribunalul anulea, procesul-verbal pe motiv ca agentul regiei cand a facut perchisitiune
n'a avut asemenea autori
.

www.dacoromanica.ro

LEG. MONOP, Clime. SI CART. DE JOC

:38

satiune nu face de cat sit se conforme legii. (Cas. 61 din 31 Ian..


84 ; 179 din 2 Apr. 911.
7.
Dupe art. 83 din legea monop. tutun. perchisitiunile
domiciliare pentru constatarea contraventiunilor nu se pot face
Brit autorisatiunea inserisa a presedintelili. Si procesul-verbal,
din care reese ca perchisitiunea a lost Mouth in Oita in care a
lost data, Hind un act public, face probit p6no la inscrierea in
Yale. ,Cas. 407 din 5 Sept. 10).
8.
In materie de contraventiuni la legea monopolului tutunurilor, amenda este nit pedepsk iar nu nit despagubire civila.
(Cas. 16 din 18 Febr. 77).
9.
Contraventia la legea monopolului tutunurilor, de ei
legiuitorul o pedepsesce cu amenda, dar cas de insolvabilitate
ea se pOte transforms in inchisore; ca stare, pentru ca. instanta
sa tie regulat constituitit, trebue ca ministeriul public sit fie present la desbateri. (Cas. 147 din 12 Apr. 85; 182 -din 7 Mai 85).
10.
Daeit art. 89 leg. mon. tut. prevede ca inlocnirea amendii prin inchisore, conform art. 28 c. p., sit se pronunte de triliunal prin aceeaei sentinta prin care s'a &cis asupra apelului
facia de contravenient, acesta nu insemneza alt de cat ea legea
statuezit asupra generalitatei casurilor. Apoi este inadmisibil ei
contrariu spiritului iutregei legi a monopolului tutunurilor ca,
atunci cand un procesverbal condamnator la amend& a remits
de finitiv prin ne apelare, tribunalul sit nu petit transforma amenda

in inchisOre. Si dreptul de a sesisa pe tribunal cu cererea de


trausformare '1 are nu numai ministerul public, dar si repre-

sentantul regiei interesat ca pedepsele pronuntate contra delinquentilor sit 'si aibS, efectul cuvenit, ei mai cu semi' ca nici un
articol din acea lege nu 'i inter ice acest drept. (Cas. 473 din 15
Nov. 88).
11.
Este neadmisibila cererea procurorului de a se preschimlia, la cas de insolvabilitate, in inchisore amenda la care a
Yost condamnat un contravenient in legea monopolului tutunu-viler, mind procesul-verbal de contraventiune a rani. deflnitiv
prin neapelare, de ore ce ua asemenea inlocuire nu se pote admite in afara de casurile prevNute de art. 89 din citata lege.
(Mein, 903 din 12 Nov. 90).

Legea monopolului chibriturilor si cIrtilor


de joc
r

(81 Mantic 1886)

Tribunalul care constatit in fapt cit delinquentul flu a


exercitat tin debit clandestin de chibrituri in sensul art. 18 din
legea monopolului chibriturilor si cartilor de joc; usezit de dreptul
,ce'i acordalegea de a apretia asemenea costiuni de fapt. (Cas. 31
din 13 Ian. 88).
2.
Nu este loc la aplicarea art. 17 ei 18 leg. monop. cliibri
1

www.dacoromanica.ro

LEG. MONOP. CHAIR. Si CART. DE JOC

39,

sand tribunalul constata in fapt ca chibriturile gasite in demiciliul contravenientului erau cumpitrate pentru trebuinta easel
inainte do punerea in aplicare a legei monop. chibr. (Cas. 63 din

1.

31 Ian. 89).

3.
Dupe art. 18 din legea monopolului chibriturilor ei cartilor de joc, fabricatiunea, colportarea san debitul clandestin de
chibrituri san cart de joc, constitue ua contraventinne care se
pedepsesce cu confiscarea ei cu amenda de 10 on valorea obiectelor confiscate. Prin vendare clandestinh legiuitorul intelege on
ce vendare facuta fare speciala autorisatiune a guvernuluisi prin
calcareit legei monopolului chibriturilor ei dertilor de joc. Jar
art. 10 ei 11 din citata lege arata in ce mod guvernul transmit
la particulari dreptul de a debita chibrituri ei carti de joc. Prin
urmare cei ce nn sunt in prevederile legii vend in mod clandestin. (Cas. 325-328 din 24 lun. 87).
4.
Dupe art. 18 din legea monopolulni chibriturilor ei dirtier de joc, nici intr'un cas amenda me pate fl mai mica de 100
lei. Fats en dispositinnile dare ale acestui text de lege, chiar admit endue circumstante ueuratere in favorea contravenientului,
tribunalul tot nu pole reduce amenda la mai putin de 100 lei.

..

'

(Cas. 179 din 17 Mart. 89).


5.

Dupe art. 20 din legea monopolului chibriturilor ei car.

tier de joc, agentii acelui monopol nu pot face constatare de


contraband& de chibrituri la donuciliu de cat cu antorisatiemea
inserisit a preeedintelui tribunalului local sau a jndelui de ocol
in comune unde nu aunt tribunale; ea conseeinta a acestui principiu, hpsa de autorisatie atrage nulitatea procesului-verbal in-

cheiat de agentul acelei regii. (Cas. 88 din 15 Febr. 88 ; 476 din


26 Nov. W.
6.
De si nu se prevede prin acesta lege dreptul de oposi-

.
-

tie pentru eel judecat in lipsa, tot., opositinnea Hind de drept


comun, in lipsa de ua dispositiune express a legei speciale prin
care s'ar rani acest drept. cu drept cuvent se admite opositiunea
contravenientului. (Cas. 88 din 15 Febr. 88).
7. Contraventiunea la legea monopolului chibriturilor, dupe
art. 17 din aces lege, so pedepsesce en inchisere corectionale,
conform art. 16D din legea vamala, care se spite& de tribUnalele
corectionale in urmarea actiunei pnblice intentafa de procuror
pe temeiul dementarilor Mute de agentii administrative respectivi, actiune cuAdtul independent& de urmaririle condamnateunei
civile, si dupe regulile procedurei penale. Prin urmare nit asemenea contraventiune, prin penalitatea ce i se apnea ei prin
modul de procedura, constituind un delict corectional, en tote
delictele, nu pate if privet de beneficial unei a della instante de
apel. Si de ei legiuitorul, prin art. 191 din legea vamala, dispune
ca tribunalele sit judece in ultima instant& contraventiunile prevednte prin disa lege, dar acesta dispositiune se refers numai la
apelurile Monte in contra proceselor-verliale intarite prin decisiunea aprobativ& a administratinnei superiors of acesta intro
cat se atrage numai de amendile 3i despagubirile civile prevedute
in acel proces-verbal, iar nici cum la delictele care atrag pedepsa.
inchisorn. (Cas. 187 din 6 Mai 88).

www.dacoromanica.ro

l-

'10

LEG. MARC. DE ABR. I DE COMERCIt

Legea mareilor de fabric& si de comereiii


(15 Apri lie 1879)

1. -- Dupe art. 1 din legea asupra marcilor de fabrica si de


comercid, denumirea data de un fabricant unui produs al industriei sele este considerat5, ca nit marca de fabric& 3i de comercid,
si care 'i apartine esclusiv din momentul ce a depus'o la grefa
tribunalului de comercia al domiciliului sau, conform art. 7 din
mentionata lege, dacit este domiciliat in tern, san la grefa tribunalului comercialal judetului Ilfov, conform art. 11 din lege,
dad este domiciliat in strainatate. Din momentul ce marca de
fabric& s-u de comercia a Yost depusa la grefa tribunalului comercial, este interdis cu total on tern concurent, prin art. 4
si 6 din acea lege, sit aplice aceeasi dennmire unui .produs similar fabricat de el, afar& numai dad acesta denumire n'a devenit numele obicinuit i necesar prin care se arata bier produsul ca ast fel sit fie cadut in domeniul public. In afar& de
. acesta hipotesa, denumirea, a carei intrebuintare esclusivit .5i -a
asigurat o tin fabricant, este un mijloc legitim de a semnala increderei publicului consumator produsul sau industrial, mijloc
pe care legea '1 protege in on ce fel de industrie san comercift.
kCe.s. s. II, 157 din 27 Nov. 90, p. 1364).
2.
Ast-fel, denumirea Dorobantul" nu este un termen generic.prin care trebue neaparat sit se numesca hartia de tigara.
Si prin adoptarea de catre un tertiu a numelui de Dorobantul"
pentru un produs similar, presintat sub nit form& ce difera putin,
acel tertiu voesce sit stabilesca n& confusiune cu produsul pro.
prietaralui march, facend acestuia ua concurenta prejudidabila.
teas. s. II, 157 din 27 Nov. 90, p. 1364).
Do si inscrierea marcii nu este facia& in termenul de
3.
3 ling prescris de art. 28 din legea marcilor de fabrica, dar dupe
cum resulta din art. 27 ai 23 aceeasi lege acesta formalitate este
emit& esclusiv numai pentru dobandirea dreptului de proprietate a mar al adoptate. Ast-fel eel ce 'aiinscrie marca mai tardiu
dobandesce dreptul de.proprietate din diva dad si.a inscris marca ; lipsa inscrierei in intervalul de 3 Juni nu pate atrage
perderea complecta si pentru tot d'a una a dreptului do proprie, tate asupra marcii fabricei. (Cas. 463 din 27 Oct. 87,.
4.
Dupe art. 2 si 4 din regulamentul marcilor de fabrici si
de comercin, depositul mitrcilor trebue facut de partea intere- sat& sau prin imputernicitul men special In dem& exemplare care
represinta marca adoptata. (Cas. 463 din 27 Oct. 87).
5.
Pentru a putea fl loc la aplicatiunea art. 19 din legea
marcilor de fabrics, conditiunea ce acest articol care este ca
.

marca sa lie recunoscuta ca contrarie dispositiunilor art. 12 si f3.


(Cas. 553 din 19 Dec. 80).

6.
Dad aliniatul I al art. 13 din legea asupra marcilor de
fabric& prevede casul imitatiunei frandulose a unei mitrci de
fabricit, i aliniatul If al aceluiaal articol pe acela al intrebuintare' unor indicatinni numai, i primal 1 secundul aliniat car,
ca conditiune a aplicatiunei dispositinnilor cuprinse in acest
articol, ,ca sa pots insela pe cumparator asupra naturei produc-.

falai". (Cas. 563 .din '19 Dec. 83).

www.dacoromanica.ro

LEGEA POLITIEI RURALE

91

Legea politiei rurale


(25 Decembre 1868)

Din art. 84 al legei politiei rurale result& ca leginitorn


a voit a pedepsi asemenea infractinni prin amend& de 20-100
1.

'

lei dupe apreciarea judecittii asupra gravitatii faptului reprehensibil gI antr'un mod independent de cifra daunelor causate.
Ast-fel, dispositiunea acestui articol, dupe care amenda este destinatit a send mai iintai in tot sau in parte la despagubirea celui
vatamat, nu bimbo caracterul s6u penal, pe cat ea este atriUnit& pesto prisos, tulle& in r8ndul al doilea, casei comunale. De
aci result& eit eel vatamat, earth acea amenda este atribuita prin

lege in rendul farad, nu pots dispune de ea la cas de a nu voi


sit iji o aproprieze. In sensul acestei opiniuni, codul penal la art.

.389 No. 2 prevede tocmai niece asemenea fapte pe can le cantle&

c ontraventiuni gi le pedepsesce cu pedepse de simple. politic..


(Cas. sect: unite, No. 3 din 16 Inn. 77).

Legea beuturilor spirtuese


(14 Februarie 1882)

Dupe art. 38 din iegea beuturilor spirtuese tribunalele


mu pot sit micgoreze confiscatiunile gi amencjile, la care contra vementul a fest condamnat de ministerul de finance prin confirmer. procesului-verbal, de cite on vor fi intemeiate pe dispositiunile legii, nici sa sense pe contravenient pentru erore sari
lips& de intentiune fraudulosa. (Cas. 468 din 21 Oct. 87).
1.

-4

www.dacoromanica.ro

1,,,,r4n....,:417'.. "74"1

TABELA GENERALA DE MATERH

Pag.

Codicele de procedura criminal&


Codicele silvic
Legea general& a vamilor
Legea monopolulni tutunurilor
Legea monopolului chibriturilor 5f cartilor de joc . .
Legea marcilor de fabric& si de coraerell
,
Legea politiei rurale
Legea beuturilor spirtuese

www.dacoromanica.ro

51'i

1 35
2a
s7.
.

687

30,

4041

4!,

www.dacoromanica.ro