Sunteți pe pagina 1din 143

-I-

--Tisi.---

-E--,-1-.:;'!"-"k-----.

rr.. rF,r-1.----

Romanul Cerului
Astronomic pentru toti
de

MI OR IINESTIN

W111111111.

Wallin. lit

11111111111lilli,

Editura Lilifriei LEON ALCALAY


Bucureti, Calea Victoriei 37

www.digibuc.ro
Pretul O.fiC bunii

IMILIOTECA PENTRLI TOTI

ROIV1ANUL CERULUI
<300(>

ASTRONOMIE PENTRU TOTI


DE

VICTOR ANESTIN

A
BUCCRE$TI
EDITIJRA LIBRARIEI LEON ALCALAY
Ca lea Victoriei No. 37

www.digibuc.ro

PRECUVFINTFIRE
Cdnd tntr'o frumoas noapte senin ti-arunci
ochii spre bolta cereasc, poti
privefti intreaga nzinuntie, pe care o au admirat-o fi
cei cari au trit acum o sut dg ani fi cei cari
au trdit acum o mie, zece mil de ani.

Sunt acelea# astre pe bolta cereasa, fi le


vor privi ci acei cari vor veni dupti noi, dupd
sute de mii de ani.
Schimbitri se petrec pe bolta cereascd, dar
nu tn vremi scurte, tnviitatii singuri fi anume
astronomii pot sti dovedeascif schimbrile ce au
loc In armata nenumratd a stelelor. Sunt
stele cari se nasc, sunt stele cari 1710r, cari

dispar, dar aceste lucruri nu se dovedesc tar'


un timp prea scurt de cdteva mii de ani i mai
www.digibuc.ro

Victor Anestin

ales nu de cei, cari abia 4i aruncd privirile


cdte o data spre cer.
Cdt de interesant este Insd cerul, cdte privelifte frunwase nu ascunde el, pe cari le a-

ratd numai celor cad II iubesc I In anumite


ore, dud necdjit de obifnuita viatd de toate
zilele vrei sd-ti rdcorefti sufletul, n'ai de cdt

sit ridici ochii spre bolta instelatd, sd vezi Pleiadele (Clofca cu pui), ale cdror stelute tremurd
In tnaltul cerului, sd-ti cobori privirea mai jos,
spre rdsdrit sii admiri ochiul cel rofiu al Taurului, Aldebaran, apoi mai jos, Orionul, constelatie imensii, bogatd 'in stele frumoase, ro-

fiatice ca rubinul, sau albe-albstrui, apoi jos


de tot, pentru latitudinea noastrif geograficd,
scl geisegi pe strdlucitorul Sirius, cea mai strtilucitoare stea de pe Intregul cer.

Nu v-ati Intrebat oare, chiar necunoscdnd


numele astrelor, ce sunt acele puncte luminoase?

Sunt creiate oare numai pentru a ne impodobi


cerul, sau au vre-o Insemnatate? Ce legeituri
pot sil fie Intre pmtintul nostru, pe care ll
f tip din f coalti, cd e un imens glob ce se Invdrtefte In jurul soarelui f i Intre aceste mid,
dar streilucitoare astre?

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

qi apoi frumoasa Lund nu v-a fdcut nici


o data- sd vd Intrebati de ce-fi schimbd ea
mereu forma, cdnd ca o secerd auritd, Mild
ca un imens glob glil,bui ?
Soarele care intunedi armata stelelor nu v'a

gcut sii vd intrebati de unde are el puterea


aceia minunatil, de a tine atrnat de razele lui
globul nostru pdmiintesc, pe care roesc atdtea
popoare, atdtea fiinte cu atdtea patimi?
Stiinta modernii, dacd nu explicii totul, poate
insil sd dea cele mai insemnate kimuriri fi pen-

tru a le pricepe, nu trebuie sd faci studii de


inaltd matematicd, ci numai A' studiezi elementele ce ti se pun la indemnd. Penti-u a
citi, de bunioard, o scriere elementard ca cea
de fag, nu ti se cere de cdt numai bunlivointa

cu care citefti un roman. Pe ciind insd eroii


romanelor sunt inchipuiti, eroii romanului cerului sunt adeveirati ; soarele, planetele, intre
cari fi peimntul, cometele, stelele, toti eroii
acestui roman existii. Complicdri de situatiuni
nu sunt multe, intrigi fi patime In romanul
cerului nu existd, din contra', dupd ce l-ai
citit, intelegi armonia deplind ce domnefte la

www.digibuc.ro

Victor Anestin

ceruri, fi care, vai, lipseste pe umila planetd


ce o locuim.
Autorul brosurei acesteia e un simplu admirator al cerului, care cunoaste bolta cereascii
de ani de zile fi care vrea sd comunice si altora entuziazmul lui.
Intemeiat pe o prietenie indelungatd cu lucrurile ceresti fi cu tot ce s'a scris asupra cerului, am dat la iveald aceastei brosurii, pentru a face ca publicul nostru inteligent sti-si
aducti aminte, cd existei in cer, bogdtii nesfrsite,
privelisti minunate, cari nu cer de ct sei fie
contemplate si admirate.

Punnd la contributie inveitati ca Newcomb,


Flammarion, Proctor, Klein, Meyer, Gore, Robert Ball, Lowell, ScheMer, miss Clerlce, Bre-

nner, Fauth fi multi altii, am alcdtuit acest


simplu roman al cerului, pe care il inchin
marelui public cititor din tam noastrii.
Nu existei bibliotecii francezii, germane", en.:
glezei, sau italiand, care sei nu dea astronomiei

populare locul cel merit& St" sperdm, cd popularizarea astronomiei va gsi cel mai bun
teren in tara noastrii, care de cilleva vreme po-

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

sedd un adevlirat public cititor, neseitios de a


afla adevlirul fi de a iubi frumosul.
Dupei urma propagandei ce o fac prin reviste, ziare, bropri, cum fi prin revista de astronomie ce dirijez, la redactiunea clireia sunt
ajutat fi de astronomi strini destul de atnoscuti, am reufit sli fac pe multi sli iubeascli
cerul fi sli-1 studieze de aproape.
Romanul ce urmeazd pi-or atinge scopul pentra

care e scris, dacei s'ar mai geisi ctiteva alte


sute de persoane, cari dupli ce au citit cele
scrise aci, sex' caute a-fi complecta cunoftintele
astronomice in scrieri mai amtinuntite, mai interesante, spre a putea pricepe fi mai bine Intreaga meirege a universului vizibil.
20 Martie 1912

www.digibuc.ro

PARTEA 1

Imprfitia Soarelui

www.digibuc.ro

Stapnitorul Planetelor
La o distani neInchipuit de mare, exist In
spatiu un enorm stpnitor, un glob Inflkrat,
urias care sine In mrejele lui nenumrate corpuri intunecate, ce primesc lumin si viat numai de la el.
Adevrat autocrat, corpul acesta colosal, Soarele, nu las pe nici unul din
corpurile intunecate ce se Invrtesc in jurul lui

s se deprteze, sau s se apropie de el, de


ct att at d el voie, dup anumite legi, isvorte din imensa lui putere.
De pe Pmntul nostru, Soarele se vede ca
un disc luminos al crui diametru e at al Lunei,

de si Soarele e att de mare In realitate

si de si Luna &Mat de mid. Rezultatele la cari


astronomii au ajuns In ce priveste msurarea
Soarelui sunt foarte interesante, dar cifrele In
acest caz nu mai spun nimic. In adevr, cine
10 va putea Inchipui diametrul Soarelui, and i

www.digibuc.ro

Victor Anestin

12

se va spune, ca e de 1.389.000 Kilometrii, pe


cand al bietei noastre planete nu e de cat de
12.742 Kilometrii.

In ce flrivqte volumul, ca &A va faceti o ideie mai lmurita, inchipuiti-v, ca printr-o putere divina, ati Impartit soarele Inteun milion

de parti ; una singura din acele parti ar reprezenta bietul pmant, caruia noi Ii dam atata
importanta. Trei sute de mii i mai bine de
de pamanturi abia ar egala apoi massa enorma
a acestui astru.
Avem deci a face cu un foarte mare i puternic senior i nu e de mirare, ca un corp atat de mare, tine sub stpanirea sa atatea alte
corpuri mici.

Soarele ne da caldura i lumina, cu toat


departarea enorma la care se afla, e deci foarte
natural sa ni-1 inchipuim ca pe un corp Inflacarat i ap i e. In realitate. Caldura de pe
suprafata soarelui intrece ori ce caldura artificiala ce am putea producem noi In la boratoarele noastre chimice. Se admite, ca pe soare

e cel putin o caldura de 6000 grade. Inainte


vreme, astronomii socoteau aceasta caldura cu
sutele de mii de grade, s'a dovedit Insa ca totul era o exagerare.

Nu e ap cA nimeni nu Indrzngte sa se

uite drept spre soare ? Cei eari ar Incerca acest


lucru l'ar face cu pericolul sa-vi piarda ochii.
Cu un geam intunecat la fumul lumanarei, sau

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

13

cu un geam colorat pop s privesti acest astru


fr team; nici astronomii nu fac altfel. VAzut
astfel, soarele apare ca un disc. Cum e oare
acest corp, de care depinde planeta cu Intreaga
ei viM ? E solid, e lichid, e gazos ? Lunetele
arat mai Inti, c suprafata soarelui nu are o
strlucire uniform, dup cum s'ar crede. Suprafata lui e ca un fel de grunte albe, Intre
-.cad se vd locuri rmase libere, mai Intunecate.
Astronomii compar acele grunte cu norii, de
si stiu ei bine, c orice comparatiune Omanteasc In aceast privint, nu e adevrat. Norii
acestia solari sunt compusi din elemente chimice, ce se afl la o temperatur foarte ridi-.
cat.

Dar nu numai acesti imensi nori se observ


pe soare, nori veric in neastmpr, ce-si schimbA

mereu forma, mai sunt si spatiurile putin intunecate dintre ei, din cari iau nastere petele soarelui.

Si s nu v mire c soarele are pete,

de si Mmlnul are proverbul a cAuta pete In

soare." Nu e nevoie s fii mare chitibusar,


ca s gsesti pete in soare. Se consider ca

un eveniment, lipsa Inteo zi a petelor soarelui.

Unul din spline despre cari am vorbit, se


lrgeste din ce In ce, Ong cnd ajunge s se
deosibeasc bine de ceia ce-1 Inconjoar. Spa-

acela, Intunecat de tot la mijloc, cu o


usoar penumbrd In jurul lui se numeste patd
tiul

www.digibuc.ro

14

Victor Anestin

solard. Partea cea mai Intunecath a petei


numqte sdinbure, sau nucleu.

Trebuie sh titi, a duph cum phmntul se


Invarte0e In jurul lui In 24 de ore, tot ap i

0 fotografie a Soarelui cu petele lui.

soarele se Invrte0e In jurul lui, In vre-o 2526 de zile. Astfel, o path, care apare azi in
centrul soarelui,

peste vre-o 6 zile 0 ceva

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

15

va fi pe marginea soarelui, apoi va dispare.


Vre-o 13 zile li va trebui apoi petei, pang sg
ipaparg pe marginea cealaltg a soarelui, apoi alte

13 zile o vom vedea mereu, afarg numai Nacg


u dispare pang atunci chiar in timpul obseratiei.

0 pata solarg 10 schimba forma si mgrimea


din zi In zi, din or-g In org si cate odatg chiar

sub ochii tgi, and o privesti cu luneta. Un


astronom a vgzut o datg o patg care s'a risipit
parcg pe suprafata soarelui, ca si cum ar fi
fost o placg de ghiatg aruncatg pe pgmant.
Dacg vg aduceli aminte, cg dimensiunile soarelui sunt enorme, vg puteti Inchipui cg ceia ce
se petrece Inteo patg trebuie sg fie formidabil.
De pe marginile petei se vgd imense punti albe,

ce se Intind dint'o parte Intr-alta, se vd Ortejuri ce par-ca se scoboarg In slmbure, ca apa


aruncatg 'trite() imensg palnie.

Dar afarg de pete; se mai vgd pe soare si


facule, (torte mici", din latineste"), cari-se observ mai bine pe marginea acestui astru ; nici
faculele, nici petele nu sunt permanente si cele
mai multe nu tin nici cat o rotatiune complectg
a soarelui, adiCg 26 de zile.
Lucru curios 9i pang acum fgr explicatinne
bine Igmuritg.

Sunt ani, and numgrul petelor e foarte mare


si sunt ani, cand numgrul lor descreste cu totul, Aceste schimbgri se Intamplg Intr'o periQd

www.digibuc.ro

Victor Anestin

16

de aproape 11 ani. Doui sau trei ani,

petFfe

i numeroase, In urm Incepe Aumgrul lor s se micoreze, pn cnd In ease


sau apte ani de la maximum, ajung la minisunt mari

dar iat c iar crqte numrul petelor


i peste patru ani i jumtate, iar se ajunge la

mum ;

maximum.

Variatiunea aceasta curioas are loc mereu


de cnd a fost descoperit i probabil are loc
de mii i de zeci de mii de ani mai inainte.

0 alt observatie, e a locurile unde apar

petele solare, sunt mai sus 0 mai jos de ecuatorul solar, nici o dat chiar pe ecuator 9i foarte
rar spre polii solari.
Soarele mai are Ins i alte suprize. In timpul eclipselor totale de soare se pot observa

niqte flcri roOatice tarite din astrul rege Aceste flcri pot fl MA observate de ctva timp
In orice zi, nu mai e nevoie s se 4tepte eclipsele de soare. Flcrile acestea le numesc

astronomii protuberante, noi s le numim Ins


tot flcri. Nu le vedem de ct cnd se afl
pe marginea discului solar, dar se tie, c 14nesc In toate prtile ; nu le vedem pe suprafata
soarelui, fiind &A aceast suprafat e prea luminoas.

Aceste flcki se ridia la Inaltimi spimnttoare, de sute de mii de Kilometrii i In prezent, ca i petele, ca i faculele, astronomii le

fotografiaa
www.digibuc.ro

Romanul Cerului

17

S'a dovedit, cu ajutorul unui instrument numit spectroscop i care se potrivqte la lunete,
cg aceste flgcgri sunt formate din hidxogen.
Dincolo dn flgcgri i numai In timpul eclip-

selor totale de soare se vede o aureolg de lumini, care Inconjoarg discul solar cat timp line
eclipsa totalg. Aceastg aureolg a fost numitg
coroana.
.
Numai de soare vorbind, au aflat atatea lucruri

noui, cei cari nu s'au ocupat de loc cu

studiul astrelor cereti.


Dupg ce le-ai aflat, dupg ce tii ce corp
imens e soarele, te Intrebi mirat : din ce e compus acest astru ? cari sunt cauzele fenomenelor
de mai sus, cari sunt cu atat mai interesante,
cu cat se petrec pe o scarg de neInchipuit.
Soarele, dupg pgrerea tuturor este un corp
gazos, dar gazele cari 11 compun, nu se aflg
In conditiunile In cari se aflg gazele cunoscute
pe pgmant.
Sunt unii cari sustin i acum cg In interior,
soarele ar putea fi solid, sau cel putin lichid.

Cercetgrile nu Indreptglesc aceastg pgrere, de


i la drept vorbind, interiorul soarelui nu poate
fi examinat.

Unii astronomi sunt din contra, de pgrerea,


interiorul soarelui e mult mai cald de cat
exteriorul i cg din el se asvarlg imen0 vapori
cg

Ai diferitelor elemente1 cari prin puterea lor dalA

www.digibuc.ro

Victor Anestin

18

lute() parte gruntele despre cari am vorbit si


din cari se nasc petele solare.
Se stie, c In soare se afl, In stare de gaze,
bine Inte les, mai toate metalele si metaloidele

de pe pmant, ea sodiufier, calciu, magnesiu,


nikel, zinc, cupru, si altele.
Pentru ce soarele nu se stinge, dad arde

In continu ? Multi si-au pus aceast Intrebare


si au eutat s-si raspund prin reflectiune si
calcul.

S'a spus, c miliardele de meteorili, ce ciretil In spaliu, atrasi de soare, cad pe el, alimentndu-1 mereu ; s'a spus apoi c, soarele
mereu 10 restrnge diametrul si s'a dovedit d
restrangndu-se ar da mereu aceiasi dldurk de
si pn acum nu s'a putut dovedi o micsorare
a diametrului solar, ceia ce de altfel, dat fiind
timpul scurt de cnd se fac observalii, e peste
putint.

Acum In urrn, dup descoperirea radiului,


s'a spus cA, radiul conlinut de globul solar

eontribue la puterea lui de a da mereu aceiasti


cAldurg.

_Se vor mai spune, de sigur, altele multe, dar


siguranta lipseste, totul nu se mrgineste de ct
la teorii.
Soarele se va stinge, dar nu acum si nici
peste cti-va zeci de mii de ani.
Viola unui astru ca soarele, nu se msoar
0;le ct cu milioanele si sutele de milioane (je

www.digibuc.ro

Romanul terului

10

ani. De aceia, omenirea cea cuminte, lasa grija


stingerei soarelui pe seama astronomilor, cari
deplang omenirile ce vor teal pe pamant, peste
milioane i milioane de ani.
Vom mai vorbi despre soare cu alte prilejuri,
caci el joaca un rol principal. Soarele tine pla-

netele, soarele este apoi o simpla stea 0 vorbind de stele, vorn vorbi fail sa vrem deci i
de steaua cea mai apropiata de noi, aceia In
razele careia plutim, cu toate bucuriile i necazurile noastre.

Cate o data asistm la fenomenul interesant


al unei eclipse, sau untunecimi de soare. Cauza
o tim. Luna, satelitul nostru, In micarea ei
In jurul Pmantului, cand se afla pentru noi,
drept In dreptul Soarelui, ll acopere, fie In parte,
fie cu totul i avein aqtfel o eclipsa partiatd,
sau o eclipsa totalii. Luna nu e Ins totdeauna
la aceiai departare de Pamant. Dad In timpul

unei eclipse, Luna e mai aproape de Pamant,


ei aparent va fi mai mare i va putea
s acopere Soarele In Intregirne ; daca Insa In
acel timp e mai departe pe Pamant, discul va
pare mai mic i nu va putea sa acopere complect Soarele. Wm avea o eclipsa anular, caci
pe marginele Lunei se vor vedea marginile
discul

Soarelui.

Eclipsele de soare sunt totdeauna interesante


i sunt ateptate totdeauna cu mare nerabdare.
Cum eclipsele totale se vad de multe ori prin

www.digibuc.ro

20

Victor Anestin

tinuturi deprtate, a stronomii fac lungi alatori


pentru a le putea observa cu lunetele i a le
fotografia, caci azi nu e obiect ceresc care s

nu poata fi fotografiat 0 totdeauna placa fotograficA vede mai multe amanunte de cat ochiul omului.

Din Romania nu prea ne e dat sg vedem


eclipse totale de soare, and se pot vedea stelele mai principale In mijlocul zilei. Am observat

0 vom mai putea observa Ins multe eclipse


parliale, cari sunt i ele interesante.

www.digibuc.ro

MOARTEA CERULUI

www.digibuc.ro

Moarta cerului
Ne aftgm pe varful unui munte Ina lt, In jurul nostru nu se vgd de cat tot munti, enormi,
cu varfurile ascutite, cu coastele prgpgstioase,.
ori netede de tot, ca un zid vertical Varful
muntelui se aprinde de o datg ca un- far i lucru curios,.., de si ar trebui sg lumineze imprejurimele, totiqi, vecingtatile nu sunt luminate
de cat de un imens glob ce pare nemiscat pe
cer, glob ce ar semgna cu Luna noastrg, stirbit Inteo parte si care se Invartqte usor In
jurul lui.

Varful muntelui se lumineazg din ce In ce,


lgsandu-se lumina si spre bazg. Timpul nu-1
putem mgsura, nu avem nici un ceasornic la
Indemang, dar vedem cum Incetul cu Incetul
la orizon se ridicg soarele, soarele nostru, singurul obiect pe care I! recunoaVem In aceste
singurgati urate si spgimantAtoare. Afarg de
spare, mai sunt si stelele, pe cari iargsi le tim,
www.digibuc.ro

Victor Anestin

24

Ciudat ! soarele se ridica din ce In ce mat


sus, ne-a ajuns si pe noi lumina lui. Dar par-cg
nu e soarele pe care '11 cunoastem, e un corp
ceresc rotund, luminos, pe care I1 deosibim perfect, 9i In jurul lui cerul nu se albgstreste, ci e
tot negru. Soarele a ajuns acum la jumgtate

cale de asupra capului nostru, si cu toate acestea nu face stelele sg disparg. Ca si mai
inainte, stelele strglucesc mereu.

Dar globul acela atrnat pe bolta cereascg


despre care am vorbit adineauri si spre care
se Indreaptg soarele ?
Unde suntem noi ? Pe ce pgmnt ne aflgm,
de azistm la asemenea privelisti, pe cari nici
In vis nu le-am vgzut ? Suntem pe Lung, iar
astrul cel luminat de soare, acea Lung ce ne

pare mutt mai mare de ct Luna pe care o


stim noi sj pe al cgrui sol ne aflgm acum, e
Pgmntul.

Ne-am Inchipuit c ne aflm pe Lung, dar


In realitate nu am putea sg rgmnem pe acest
glob nici o secundg. Lucrul e foarte simplu,
pe Lung nu existg aer, pe Lunh nu exist apg,
pe Lung nu pot sg trgiascg fiinte omenesti.
Luna e un corp pustiu, dor Inchipuirea noastrg poate sg se preumble pe acolo, cgci nu prea
sunt sperante, ca vre-o datg, genlul omenesc
sg invente aparatul, cu care sA ajungg png
la Lung.

Cu lunetele, In tgcerea noptei, pop Ins s4


www.digibuc.ro

Ibmanul Cerului

aci adevgrate cAlgtorii lunare. Cu o simplg lu-

netg astronomicg, ce nu costg mai mult de


150-200 lei, pop sg pgtrunzi multe mistere ale
Lunei.

Inainte de a intra In descrierea solului lunar, trebuie sg aflgm, cg dui:a cum Pgmntul, pe
care II locuim se Invrte9te in juru soarelui, tot
astfel Luna se Invrte0e Imprejurul Pgmntului.
Urmeazg de la sine, el Luna urmnd mereu
directia In spre care se Indreaptg Pgmntul, se
Invrte0e i ea In jurul Soarelui. Cu alte cuvinte, Pgmntul i Luna se Invrtesc ca un singur corp In jurul stgpnitorului lumei.
Pgmntul este una din planetele ce se Invrtesc In jurul soarelui, Luna este satelitul Pgmntului, singurul satelit al nostru. Vom vedea
mai trziu, cg sunt planete, cari ca i Nihautul se Invrtesc In jurul Soarelui i cari au cte
doug, opt i chiar zece Lunt, mai mari, sau mai

mici de ct a noastrg.
Luna se afig la o depArtare de vre-o 380.000
kilometri de pgmnt, distantg foarte micg fatg
de aceia de la Pgmnt la Soare.
Un tngr, mergnd pe jos fgrg intrerupere,

pe un pod ideal, ce s-ar Intinde de aci la


Lung, ar ajunge spre bgtrnete pe satelitul nostru. Un aviator ar face Vre-o 160 de zile numal.

Pe and diametrul Pgmntului este de peste


12.000 kilometri, al Lunei nu e de ct de
3480 kilometri.

www.digibuc.ro

Victor Anestin

26

Aa se i esplicg pentru ce Luna se Invarte0e In jurul Pgmantului, iar nu Pgmantul In


jurul ei.
Dar ne-am Intrerupt cglgtoria de adineauri.

SA ne suim iar pe Inalta stand lunarg pe


care ne affam. Lgsasem soarele suindu-se incet pe cer, spre locul unde se aflg globul care
acum titit cg e Pgmantul.
Cu cat Soarele Inainteaz pe bolta cereascg
spre Pgmant, cu atat acesta e din ce In ce,
mai pulin luminat, pang and Soarele ajungand
la spatele lui, Pgmantul nu mai e de loc luminat. Ba nu, sg nu trecem cu vederea, In aacel moment e luminat, numai de lumina, pe
care o reflectg Luna, luming primitg de la
Soare. In momentul and Pgmantul se aflg Intre soare i Lung, pgmantenii au Lung pling,
iar lunarieni, locuitorii Lunei, dacg ar exista,
ar avea pgmant nou.
Dacg pgmantul trece drept In dreptul soarelui, atunci Lunarienii au o eclipsg de soare,
care line

mult mai mult de cat o eclipsg

de soare vgzutg de pe Pgmant, cAci Pgmantul


vgzut din Lung are un diametru mult mai mare
de cat Luna vgzutg de pe Pgmant. Dar Soarele
trece In cealaltg parte 0 Incetul cu Incetul, Pgmantul Incepe sg se lumineze, Intai ca o secerg, apoi mai mult, apoi ca primul pgtrar de
lung. In acel moment, soarele se aflA la apus.
Vgile Incep sg intre In Intuneric ziva lunarg

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

27

s'a sfr0t, Incepe noaptea ; iata ca Intunericul

pate cu pa0 gigantici pail spre Inltimele

la cari ne aflrn. Soarele se coboara dup orizon... Ziva lunara s-a dus, Incepe noaptea lunail. Ceia ce poate e greu s va Inchipuiti, e
ca ziva, ca i noaptea lunar are o durata de
ate 15 zile de-ale noastre. Pe Luna 15 ziie

0 fotografie a lunei la primul ptrar


de-ale noastre e ziug i 15 zile de-ale noastre
e noapte.
Pentru ce ?

Pamntul se Invrtqte In jurul lui In 24 de


i la ecuator cel putin, sunt 12 ore zi i
12 ore noapte. Satelitul nostru se Invrtqte
In jurul lui tot In attea zile in Cate se invartqte In jurul Parnntului. Treizeci de ziie paore

www.digibuc.ro

Victor Anestin

28

manteti, echivaleaza deci cu 15 zile

15

nopti pe Lung.

Am vgzut fazele Pgmantului de pe Lung ;


cele lunare, tot dupg pozitiunea pe care o ocupg
soarele, pgrnantul i luna se explicg. Cand Luna
e Intre noi i soare, avem Lung noug, care nu

se vede, cand Pgmantul e Intre Soare i Lung


avem Lung piing, cgci vedem luminatg Intreaga
fatg a Lunei.
Am vgzut, cg pe Lung sunt munti colosali ;
astronomii le-au mgsurat exact Ingltimea, care
ajunge pang la 8000 de metrii, adicg la fel
cu Ingltimea Gaorisancarului nostru din Himalaia.

Ceia ce e mai interesant pe Lung sunt craterii, imense deschizgturi, Theo ijurate de munti
circulari.

Provincii Intregi de pe Pgmant ar incgpea


Intr'un asemenea crater. Asernenea crateri sunt
foarte numero0 pe Lung ; unii sunt vrli unii
Inteallii, alp au zidurile de munti dgrarnate pe
alocuri, unii se InOruesc la rand.

Inchipuiti-vg pe suprafata cea pietroasg a


Lunei, niOe ziduri circulare imense. De pe nltimea lor vedep In jos o intindere olosalg Inconjuratg de stanci la fel cu cele pe cari te
afli.

Ce mistere sunt In fundul acestor cratere ?


Nu le Oie nici un astronom. Ce se tie, e cg
unele funduri de crateri prezintg particularitgp

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

29

curioase. Cu cat soarele lumineaz mai drept

0 vedere ideal de pe Lun, muntii cei Ina lti in


fund i la dreapta, in fata cate-va cratere mici

un crater, cu cat adid razele soarelui cad mai

www.digibuc.ro

Victor Anestin

30

vertical pe fundul crateruiui, cu att acest fund

In loc s pail mai luminat, pare mai negru.


Unul dintre cele mai citate exemple In aceastg
privint e craterul numit Platon.

Mail de munti qi crateri, pe Lun se aflg


ni0e despicturi enorme, crgpturi ce par CA

ar fi luat naqtere de pe urma unui puternic


cutremur ce a zguduit Intreaga Lung. De la
unii crateri pornesc apoi nWe raze lungi, ce

trec peste dealuri si vgi, peste mufti chiar qi


cari se vgd mai ales, cnd e Lung plin.
Esplicgri In ce priveste origina craterilor, despickurilor i razelor luminoase sunt multe, dar

astronomii tot nu au ajuns la o explicare definitivg. Ma progrezeaz studiul cerului, ca o


adevrat OHIO, incetu cu incet.
In sfr0t, ca s termingm s notm c pe
acest glob, se afl colosale Intinderi Mil ridicgturi, numite de astronomi mad. Bine Inteles,

cg aceste mgri lunare, nu au nici o picaturg


de apg.
Exist viat pe Lung ?
Pentru cei mai multi dintre astronomi, Luna
e un astru cu totul mort, nici un zgomot nu Intrerupe pacea sepulcral a acestui adevrat
cimitir rtcitor. Nici vnt, nici -ploi, nici vege.

tatie, nici fiinte.

Sunt unii astronomi, cari pretind cg In fundul vgilor lunare

s-ar gsi aer

www.digibuc.ro

apg ; In

Romanul Cerului

acest caz ar putea sg existe l fiinte, dar fiinte


de cari noi nu ne-am putea face nici o ideie.
Se spune apoi cg se observg schimbgri Inteunele regiuni, altii sustin cg ar fi numeroase regiuni cu ghiatg, dar toate acestea sunt In parte
presupuneri.
Astrul noptilor noastre e considerat de o
cam datg ca un astru mort, sunt multi cari
sustin, cg nici nici o datg nu a existat vialg

pe Lung, de oarece de la Inceput nu a avut


nici aer, nici apg.

Uneori, dar totdeauna la Luna pling, cgci


cgci altfel nu se poate, Luna, In miFarea ei In
jurul pgmntului, trece prin conul de umbrg
ce globul nostru II aruncg In spatiu i atunci
se Intunecg, se eclipseazgcum zic astronomii.

Eclipsele de Lung se vgd mai des de ct


cele de Soare i sunt destul de interesante.
Cea mai bung descriere a unei eclipse de
Lung nu egalei Insg contemplarea ei.

www.digibuc.ro

CORPURILE CERESTI IN
SPATIU

www.digibuc.ro

--

Corpurile cere0 In spatiu


Vedem Luna de pe pamant, vedem si soarele, corpuri ceresti ce stau In spatiu nesprijinite de nimic. E greu, dar trebuie SA ne Inchipuim si Nmantul 'tot ca un asemenea glob.
Am vazut ca de pe Luna', Pamantul se vede
ca o Luna enorma ; daca ne-am departa si mai
mult, diametrul Parnantului s-ar reduce din ce
In ce mai mult, 'Ana and nu 1-am mai vedea
de cat ca o simpla stea.
De pe planeta Venus, o soil a Pamantului,
Parriantul se vede ca o frumoas stea verdealbastruie ; de pe Marte, care e mai departe
de noi, Pamantul strluceste ca si Venus pentru noi : de pe Jupiter, Pamntul aproape nu
se mai vede 9i cu cat te deprtezi cu atat
micul glob pmantesc dispare In razele soarelui.

Toate corpurile ceresti sunt izolate In spaliu

www.digibuc.ro

33

Victor Anestin

i se Invartesc fail incetare In jurul soarelui


nostru, facandu-i un impozant cortej, i anume :

Mercur, cea mai apropiat planet de Soare,


apoi Venus, care e pentru noi luceafrul de
dimineata, sau de seara, vin apoi Pmantul
cu Luna, apoi dincolo de acestea, ,Marte planeta razboiului, dincolo e Jupiter cu satelitii
lui, apoi Saturn cu mai multi sateliti, In sfarOt
Uranus i Neptun.

Acesta e sistemul solar, pe care trebuie s


vi-1 Inchipuili in spatiu.
Ce departri sunt intre aceste planete ?

Cand vorbim despre univers, nu putem s


Intrebuintam de cat milioane de kilometri.
Dupa cum am mai spus, Ins dad ii vorbe0i
unui profan de milioane de kilometri, cifrele acestea nu-i vor spune nimic, ele II vor face
dor s zambeasca, sau II vor incurca cu totul.

0 masura pe care o pricepe oricine, e kilometrul. Pe 9osele se afl pietre, cari indica nuniarul kilometrilor i se tie. ca un kilometru
pop sa-1 strabati In 10-15 minute.

Cinci kilometri nu mai pop sa-i masori cu


&dui, un numar i mai mare de kilometri nici
nu mai poti s ti-i Inchipue0.
Cine poate sli Inchipuie de bunioara distanta de doua sute cinci zeci kilometrii de la
Bucure0i pang la Craiova, and cu acceleratul
strabati aceast distanta in cinci ore ?
Ai putea s ti-o Inchipui mai bine, cand ti s-ar

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

37-

spune, cg poti s strgbati aceast distantg In


vre-o 6 zile de mar fortat.
Mgrimea globului pgmantesc apoi, nu ne-o
Inchipuim de loc. Dacg spui cuiva, cA pgmantul are o circumferintg de 40.0000 kilometrii,
e ca qi cum nu i-ai spune nimic. Cine 10 poate
oare inchipui aceast mgrime ? Pricepem Insg
ceva mai mutt, cand ni se va spune, cg omul,

poate sg strgbat acest drum in 30 de

zile,

Intrebuintnd cele mai repezi mijloace de comunicayune.

Daca ar putea sg fad cineva ocolul pmlntului pe jos, i-ar trebui vre-o mie de zile, adicg
vre-o trei ani i noug luni.
ExistA insg i alte mijloace pentru a ne pla
socotealg de asemenea mgsuri mari.
Dacg ne vom Inchipui pgmantul, ca un glob.
de 37 centimetrii diametru, atunci cei mai 'Matti
munti pgmantqti i-am reprezenta pe globul In
chestiune, ca niqte ridicgturi de 1 4 milimetrii,
adicg, In tocmai ca niqte boabe de nisip. Ocea-

nele nu ar avea o grosime, de cat ca aceia a


unei file de hartie.
Dacg pe acest glob am voi sg ne Inchipuim
pe un orn, ar trebui sg ni-1 Inflisam ca pe un
obiect, ce nu ar avea de cat 1 20.000 dinteun
milimetru, adicg, abia ar putea fi vgzut cu cel
mai puternic microscop. Baccilul holerei ar fi

un uriaq, pe langg omul de pe globul cel de


37 centimetrii diametru.

www.digibuc.ro

Victor Anestin

38

Daca ar exista un drum de aci pn la Venus


un pedestru ar ajunge acolo peste 2800 de ani.
facem Ins o comparalie mai Inteleas,
pentru a ne inchipui distantele la cari se afl
planetele de soares
Depktare de la
Soare pan la

In inilioane de
kilonietrii

58

Mercur
Venus
Pmnt
Marte
Jupiter
Saturn
Uranus
Neptwi

108
149

226
773
1418
2851
4467

DepArt. redus
in kilometril
1,7
3,1

4,3
6,5

22,4
41,0
82,4
129,2

SA ne inchipuim soarele de mrimea soarele


de mrimea unei cupole enorme, s zicem, el

e un glob, ce are un diametru de patru zeci


de metri. Avem apoi tabela de mai sus, care
ne d deprtrile adevrate In coloana nti

deprtrile recluse la soarele micprat In co-

loana a doua. Cea dntai coloan cuprinde de-

prtrile In milioane de kilometrii, cea de a


doua In kilometri.

Inchipuip-v Soarele astfel redus, c se all


In centrul Capitalei noastre.

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

39

Mercur s'ar afla In acest caz dincolo de


rondul al doilea al oselei noastre, Venus s'ar
afla la a treia parte din drumul pari la Chitila, Pmntu l'arn gsi aproape de jumtatea
drumului pan la Chitila, Marte s'ar afla la
vre-o trei kilometri dincolo de Chitila, Jupiter
la jumtatea drurnului dintre Peg i Crivina,

Saturn In Crivina, Uranus la 13Aicoi, iar Nep-

tun _la vre-o trei kilometrii dincolo de Sinaia.


Pmntul nostru s-ar afla la o deprtare de
4 kilometrii i ceva

ar fi reprezentat printeun

glob de 10 c. m. diametru.
Planetele mai toate sunt Inconjurate de atmosfere, mai mult, sau mai putin dese, dar Intre o planet i alta exist golul aproape
absolut, pe care astronomii i fizicianii II consider Ins plin de eter, o materie extrem de
subtil prin mijlocul dreia se propag4 lumina.
Dad VA puteti inchipui distanlele enorme ce
despart una de alta planetele sistemului solar,
atunci s ne ham zborul, s le vizitrn pe fiecare In parte, s vedem ce poate s fie pe alte
pmnturi, dcl planetele sunt alte pmnturi,
unele locuite, alteie nu, unele cari au lost locuite, sau cari vor fi locuite.

www.digibuc.ro

SURORILE PAMANTULUI

www.digibuc.ro

Surorile Pmntului
Dupg cum am vgzut, Pgmntul nostru, nu
este singurul corp ceresc, ce se InArte0e In
jurul Soarelui, ci mai are numero0 tovarg0.

Plec And din spre soare, ggsim pe Mercur, Venus, PgmAntul, Marte. Micile planete (In numgr
de peste
Neptun.

700), Jupiter, Saturn,

Uranus qi

Se crede cg dincolo de Neptun se mai ggse0e o planetA, (altii spun doug sau trei), o planetA transneptuniang, care a fost cAutatg i
prin calcule i prin observatii, dar care Om

In prezent nu a putut fi ggsitg.


Se credea apoi pe vremuri, cg Intre Soare
i Mercur se dig o planetA, care a 0 fost botezatg Vulcan, dar s'a dovedit cg o asemenea
planetg nu existg.
Planetele se Invrtesc In jurul Soarelui, toate

pe ace1a0 plan, dar bine Inteles, cg nu toate


www.digibuc.ro

44

Victor Anestifi

se InvArtesc In acela0 timp In jurul astrului rege.

Cele mai apropiate au s strbat o cale mai


scurt, cele mai Indeprtate, o cale o mai lungl
Astfel, Mercur se Invrte0e In jurul soarelui
in 88 de zile, Venus In 224 zile, Prrintul in

365 zile, adic intr'un an, Marte Intr'un an 0


321 zile, adic In aproape 2 ani, Micile planete,
in termen mijlociu, In 4 ani, Jupiter In 11 ani
i 315 zile, Saturn In 29 ani 181 zile, Uranus

In 84 ani 90 zile, In sfAr0t Neptun, pmntul


cel mai indeprtat de planeta noastr, se InvArte0e In jurul soarelui In 164 ani 0 226
zile.

Un locuitor de pe Neptun, cnd a implinit


an pe planeta lui, a Implinit prin urmare
164 ani de-ai planetei noastre.
Puterea care face ca planetele s se InvArteasc regulat in jurul soarelui, a fost numit
putere de atractiune i ea domne0e nu numal
In sistemul solar, ci dup cum vom vedea mai
departe, chiar 9i In sistemele stelare cele mai
un

Indeprtate de noi.

Am incercat din capitolul precedent s ne


facem o prere despre distantele la cari se
afl planetele de soare i de pmnt. Vom da
cteva exemple 0 mai practice, de oarece tinem
mult s se priceap cAt mai bine, deprtarea

la care se gsesc planetele unele de altele.


SA luin numai pe cteva dintre planete

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

4.5

pe credincioasa lumingtoare a. noptilor noastre,


Luna.

Plecand de la pgmnt un orn, care ar merge


Cate 12 ore pe zi, fgcnd 4 kilometri pe org,
ar ajunge pe satelitul nostru in 22 ani, la Soare
ar ajunge In 8750, la Jupiter In 35,000 ani, la
neptun In 265,000 ani.

Un tren expres, care ar face 60 kilometrii


pe org, fgra sg se opreascg, ar ajunge la Lung
In 9 luni, la Soare In 292 ani, la Jupiter In 1165
ani, la Neptun In 8850.
0 explozie formidabil Intamplatg pe Pgmnt,
dacg ar exista aer prin care sg se transmitg

sunetul, ar fi auzitg pe Lung peste 12 zile

jumgtate dupg ce a avut loc ; de pe Jupiter


peste 55 de ani, de pe Neptun peste 405 ani.
In sfarit, lumina, care are o iuteala de 300,
000 kilometri pe secundg, ajunge de la Pgmant
la Lung Intr'o secund i un sfert ; pang la
Jupiter In 34 minute, pang la Neptun In 4 ore
i 6 minute.
Itifelile cu cari planetele se Invrtesc In spatiu
sunt apoi colosale. lufeala unei ghiulele e de
sigur destul de mare, dar ce yeti spune de
Mercur, care se Invartqte In jurul Soarelui cu
o iuleala de 125 de ori mai mare de cat a
unui asemenea proectil, Venus are o iutealg de
90 ori inai mare, Pgmntul de 75 ori mai
mare etc.

Dacg Pgmantului i-ar veni gust vre-o datg

www.digibuc.ro

46

Victor Anestin

saii bed joc de legile atractiunei si In loc


descrie o eclips In jurul soarelui, sa cada
drept spr e el, i--ar trebui 64 zile i jumatate,
pang cand sa ajunga pe suprafata Soarelui.
Pgmantul nostru nu e nici cel mai mare, nici
cel mai mic corp ceresc, dirt cate se Invrtesc
In jurul Soarelui. Sunt planete mai mici de cat
el, ca Venus, Mercur si Marte. Sunt planete
mult mai mari de cat ele ca Jupiter, care are
un volum de 1390 ori mai mare de cat al
Patnantului, Saturn de 864 ori mai mare, Uranus

de 75 si Neptun de 85 ori mai mare.


Cu cat o planeta e mai aproape de soare,
cu atat primeste mai mult caldura si lumina.
Astfel Mercur primeste de 7 ori mai multa
caldura si lumina de cat Nmantul, Venus de
2 ori.

www.digibuc.ro

MERCURIENII SI VENUSIENII

www.digibuc.ro

Mercurienii li Venusienii
Am vAzut ce rol joacA PAmantul printre surorile sale, celela1t6 planete ale sistemului nos-.

tru solar. PAmantul nu are o importantA alta,


de cat aceia cl-1 locuim noi pAmantenii, neam
ambilios" i rAzboinic, care punem o barierA in-

tre cer 0 pAmant, pentru a nu vedea mai bine


de cat pe cel din urmA.
Exista Ing pe acest glb ce aleargA In continu Iniprejurul Soarelui 9i fiinte, cari iubesc
cerul, care II studiazA i cari vAd chiar mai
departe de cat formulele savantilor severi.
Pe PAmant existA o omenire, mai mult, sau
mai putin inteligentA. Pentru ce nu ar exista
o omenire i pe alte planete. SA vedem,

cari ar fi conditiunile de trai, de bunioar, pe


primele clod planete mai apropiate de soare,
pe Mercur i pe Venus.
Aceste doul planete, dupa cum am spus In
www.digibuc.ro

Victor Anestin

50

capitolul precedent al romanului nostru, se afl


In apropierea cam suprtoare a soarelui. Vgzut de pe Mercur, mai ales, Soarele are un

diametru colosal.
Nu e lucru greu s v Inchipuiti drumul ce-1
descriu aceste planete In jurul Soarelui, vzute

de pe Pmnt. De oare ce ele se afl intre

noi si Intre Soare, nu frnan mult vreme pe


cerul nostrq, dup ce Soarele apune, nici nu

rsar cu malt inaintea lui. In special, Mercur


se afl mereu In apropierea soarelui ; multi as-

tronomi vechi ba chiar si moderni, nu l-au v-

zut, de si strluceste ca o stea de prima mrime, adica mai mare de cAt una din stelele
Carului cel mare, pe cari le cunoasteti cu toti.
Venus IntArzie mai mult pe cerul nostru, el
e luceafrul de seara 9i de dimineat 9i strlucirea lui are darul s Indrepte spre cer, privirire celor mai indiferenti pmnteni.

De oarece sunt att de apropiate de soare


acestea fac disperarea astronomilor,
In ceia ce priveste observarea cu lunetele.
Asa se explid pentru ce lug si acum, nu
se cunosc multe amnunte asupra acestor planete, amnunte, cari se constat cu mare usurint, la unele din planetele, ce se afl dinplanetele

colo de Ilmnt.
Suprafata lui Mercur, ca i aceia a lui Venus,
este prea Iuminat de soare i umbre, sau pete,
cu greu se zresq,

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

cA
cA

51

Despre amandoug aceste planete, se spune,


ar fi inconjurate cu o deasA atmosferA 9i,
astfel, mai ales pe Venus, noi nu vedem

suprafata planetei, ci patura exterioarA a norllor.


Unii spun cA, amandouA aceste planete, se

Invartesc In jurul osiei lor, tot In acela0 timp,


cat se Invartesc i In jurul Soarelui, cu alte cuvinte, jumAtate din an ar avea noapte i jumAtate, zi.

Altii au reu0t sA observe pete, cad se miFA


relativ iute, i conclud c planetele se Invartesc

fiecare In aproape 24 de ore In jurul axei lor,


cu alte cuvinte, ar avea vre-o 12 ore zi
12 ore noapte, dupA curn e i pe pgmantul
nostru, la ecuator cel putin.
VA puteti Inchipui, ce deosibire de viat ar
fi pentru omenire, care jumAtate din an ar avea
noapte, i jumAtate zitiA. Si nu avem nevoe, sA
IntrebAm pe Mercurieni, sau pe Venusieni, de
cum este aceastA viata, cand o avem i noi,

spre cei poi poli pinante0i. Cu cat te urci


spre polii no0ri, cu atat se realizeazA mai mult,
anul cel cu pse luni lumin
intuneric.

l cu pse

luni

In asemenea condiliuni nu ar putea o omenire


sA progreseze ; spre polii parnante0i sunt doar
gheluri, iar locuitorii ur0 albi i IndrAzneti eXploratori, cari pentru cateva cunoOnte now,

10 pun viala In pericol.


SA admitem ns, c pe Venus, de pildl, ar

www.digibuc.ro

Victor Anestin

52

fi 12 ore zi si 12 ore noapte, ca si pe latitudinile noastre de-o parte si de alta a ecuatorului.

In asemenea conditiuni, nu s-ar putea oare


naste o omenire ca si pe Pgmnt 9i nu ar progresa ea ca si omenirea noastrg.
Pentru un Venusian, de pildg, cerul s'ar prezenta tot asa ca si pentru un pgmntean, cu
cteva mici modificgri. Astfel, afarg de diarnetrul mai mare al Soarelui, ar fi un lucru
curios, o stea frumoas verzuie, sau mai bine,
o planetg, care Impreung cu un alt corp ceresc
de dimensiuni foarte midi, aseinenea unei stelute,
ar strgluci pe cerul venusian. Astrele acestea,

cari noi nu le vedem. si cu drept cuvnt, sunt


Pgmntul si Luna.

Ce frumos trebuie sa fie Pamantul nostru


de departe ! Sftuim insg pe Venusieni sg nu-1
viziteze, 1-ar gsi prea urt de aproape si locuit de o ornenire ce abia acum se desteapt
si care e legatg Inca In scutecile patimei, invidiei, urei, vrjmasiei. Venusienii sa ne viziteze

peste ateva zeci de mii de ani ; pang atunci


vom fi uitat multe 9i vom fi Invglat multe.
Venusienii n'au o lung, n'au un satelit 9i de
sigur, cg aceasta Ii cam Incurcg In socotirea
timpului.

Mercurienii n'au nici ei o lung si astfel, nop-

tile nu li sunt luminate nici o data de un asemenea satelit foarte plgcut visgtorilor, dar care

www.digibuc.ro

Romanni Cerului

53

supgr pe astronomii pgmnteni cafe o


data, de oarece nu pot sg observe bine stelele
cam

cele micute.

Dar ar putea s existe locuitori pe Mercur,


sau pe Venus ? Sunt unii cari populeaz cu

fiiute pang i Soarele, spunnd ca ceia ce se


vede pe soare, e pgtura exterioarg, care poate
sg ascunzg un glob ca cel pgmntesc, ce ar
putea fi locuit.
Sunt altii, cari nici pe planete nu vor sg aeze omeniri. Pe Mercur i pe Venus, mai ales,
ar putea foarte bine sg existe omeniri, nu In

tocmai ca omenirea noastrg. cgci nu ne Inchipuirn ca omul este prototipul fiintelor inteligente

din universul Intreg, dar o omenire inteligentg,

care poate ar fi mai inteligent de cat cea de


pe planeta noastrg.

Sg trecem Insg mai departe. De la Venus


Intalnim Pgmntul cu Luna lui, dar If cunoatem

prea de aproape, sg-1 ocolim, 0 sg mergeM


apoi drept Inainte spre planeta cea rosiaticA

numit Marte i care atrage atenliunea tuturor


astronomilor.

www.digibuc.ro

LUMEA LUI MARTE

www.digibuc.ro

Lumea lui Marte


Dintre toate planetele sistemului nostru solar,
aceia care atrage mai mult atentiunea tuturor,

este vecina noastr, planeta Marte.


De cAtiva ani de zile Incoace mai ales, planeta Marte este observatA cu cea mai mare

atentiune, se fac sute de desenuri ale amAnuntelor suprafetei ei, ba chiar a fost fotografiat

cu mult succes, ceia ce nu se prea spera.


Curiozitatea cea mai mare, es te de a se

ti,

dacA aceastA plan& e locuit, sau nu, de oarece

mai toate probabilittile sunt In favoarea existentei unei omeniri inteligente.


SA intrAm Ins In amnunte fi s vorbim
mai pe larg despre acest pmnt indeprtat, de
pe care poate cA In acest moment suntem priviti. cu curiozitate... Suntem priviti L.. E un
mod de a ne exprima, cAci noi, furnici omene0i
nu putem fi vAzuti, Martienii pot Ins s con-

www.digibuc.ro

Victor Anestin

88

temple Pgmantul nostru, unul din astrele cerului lor.


Timpul

cat Ii trebuie Pgmantului sg se In-

varteascg In jurul soarelui, 1-am numit noi, an,


qi anul ne serveste tocmai pentru mgsurarea tim-

pului. Marte fiind mai Indepgrtat de soare de


cat noi, 10 urmeazg calea sa In jurul Soarelui
pe o distantg mult mai mare. Pentru a reveni
pe locul de unde a plecat, Ii trebuiesc lui Marte

687 de zile, sau doui ani pgmante0i fail 43


de zlle.
Din

cauza unor amnunte In care nu vom

intra, Marte CA-rid e mai aproape dud e mai de-

parte de noi. Uneori e numai la 60 milioane


kilometrii departe de pgmnt, iar alte ori la 100
milioane kilometri. In Septembrie 1909, Marte
ea apropiat foarte mult de pgmant spre bucuria
tuturor astronomilor, cari dispun de lunete puternice pentru a-i observa suprafata.
Se stie cu sigurantg, cg Marte se Invarte0e
In jurul sgu aproape tot In 24 de ore, ca 0
Pgmantul ; iatg deci o mare asembare cu planeta noastrg, asemgnare ce nu am putut sg o
constatgm cu sigurantg In ce priveste pe Mercur
9i pe Venus.

Pang In 1877, Marte a fost observat de

cgtre numerosi astronomi V i s'a putut face i


reproduce i globul cu amanunte, cu petele negre, cari au fost numite mgri i cu petele albe.
cari fost numite uscaturi. Se vedeau apoi pe

www.digibuc.ro

Romanul Ceru lu

59

Marte obiecte ce pAreau a sunt insule, golfuri


imense si alte amntmte geografice. sau mai
bine areografice, de la Ares, Marte.
In 1877, Schiaparelli un astronom italian,
vestit In lumea IntreagA de atunci incoace, pro-Nand de- aerul cel curat al Italiei, dibaci observator 9i dispunnd de o lunet puternic.
descoperi pe Marte niste amnunte cari provocarA In lumea InvAtatilor, ca si In marea massA
a publicului o senzatie foarte mare. Schiaparelli
descoperi pe Marte niste dungi subtiri, drepte,
ee se intretaie formnd cele mai regulate figuri
geometrice.

Mai trziu, tot Schiaparelli descoperi, cA acele canaluri, la anumite epoce se dedubleazA.
Att existenta canalurilor martie, ct si dedublarea lor, au fost recunoscute de aproape toti
astronomii. Cnd Ins a inceput discutia asttpra
unei explicatiuni, Oreille au Inceput sA se deosi beascA.

Printre cei d'IntAi, cari au sustinut, cA existenta canalurilor se datoreste unei omeniri martiene inteligente, a fost si marele astronom

francez Camille Flammarion, cari mai trziu a


si scris cea d'Inti monografie complect a misterioasei planete.
Canalurile planetei Marte, botezate toate -cu
un nume particular de cAtre Schiaparelli furA
desenate de zeci de observatori 9i harta lui

www.digibuc.ro

Victor Anestin

60

Marte, and o priveti, te minuneazA ; ai Inaintea ta, harta unui al doilea pmnt.

Planeta Marte

canalurile ei, dup un desen al

astronomului Lowell

La polul nord al lui Marte, ca i la polul


sud, se vd ni0e pete mari albe. Tot ap s'ar

vedea Apezile

gheturile de la cei doui poll

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

61

ai pmantului nostru, dad am putea s ne privim din spatiu planeta noastra. [Cand pe un
emisfer martian e iarna, zapada acelui pol
ocupa o mare intindere, dar Indat ce vine
primavara, se vede zi cu zi, cum pata alba
de la polul martian descre0e, pan ce se reduce la aproape un punct.
Avem deci o a doua mare asemnare cu
pmantul, atat numai ca la noi, zapezile qi gheturile polare, chiar In timpul verei parnante0i,
mpg o Intindere colosala la ambii poli. Ca i
la noLlns, polul sud martian e mai incarcat cu
zapacla de cat cel nord.
Dar s vedem un lucru qi mai curios.
Sunt epoce, and cele mai multe dintre canalurile martiene nu se pot observa de loc, sau
prea putin i titi and au loc aceste epoce ?
Tocmai and zpada e grmdita la un pol ; Indata ce zapada incepe s se -topeasca, zi cu zi,
vezi cum apar canalurile, sau cum se deosibesc
din ce In mai bine. Cauza ? Apa topit la poli,
nvlqte In canaluri qi le (IA culoarea aceia
intunecata, cu ajutorul careia le recunoa0em.

Aceste fenomene au fost observate In mai


i de observatori diferiti, prig,
urmare sunt reale.
Sunt ce e drept, unii astronomi qi nu dintre
cei mai putini Insemnati, cari nu contesta numai aceste fenomene, dar chiar i existenta canalurilor, pe cari le explica ca fenomene opwww.digibuc.ro
multe randuri

Victor Anestin

62

tice. Asa de pilda sustine un Newcomb, dar


adversarii gill, imputau a nu a studiat pe Marte
cu luneta si ca vorbeste numai din teorie. Lucru curios, sunt astronomi ca italianul Cerulli,
care de si a examinat In continuu aceast planeta, de si a construit o harta a lui Marte
pe care a Insemnat si numeroase canaluri, totusi sustine ca nu exist asa cum le vedem
noi si ca sunt efecte optice.
In 1907, astronomul american Lowell, care
este unul dintre eel mai cunoscup observatori
ai planetei Marte si care a scris trei tratate
speciale numai despre canalurile acestei planete
isbuteste sa fotografieze cateva din acele canaltri, ba ceva mai mult, fotografiaza un canal

dublu si anume canalul numit de catre astronomi Gehon.

Nici aceasta nu a dezarmat pe ladversari,


cari aduc diferite argumente si In contra fotografierei canalurilor.

Majoritatea astronomilor Ins nu se Indoesc


de existenta lor, ba Schiaparelli si altii spuneau

CA sunt momente, chid atmosfera e cu totul


linistita si cand vezi pe Marte pentru cate-va
secunde, suprafete Intinse, cari par Eca o canava foarte curioasa cu mii si mil de amanunte
Viziunile acestea sunt 1 oarte rare si repezi.

E probabil ca de obicei cu luneta, nu se vad


de cat cele cate-va sute de canaluri mai principale.

www.digibuc.ro

f2omanut Cerutui

Se pune Intrebarea Insg ; cum au putut Martienii sg construiascg ni0e canaluri, a cgror lungime i ltime e considerabilg.
Raspunsul e urmgtorul.
Marte, dupg mai toate teoriile s'a format inaintea Pgmantului, deci are o omenire mult mai

vechie de cat omenirea pgmanteascg i deci


mult mai Inaintatg In culturg i prin urmare 0
bogatg In mijloace technice.
0 planetg, cu cat Imbgtrane0e, cu atat pierde
atmosfera i apa sa i cititorilor le recomand
In aceastg privint frumoas scriere a lui Flammarion, intitulatg sfar0tul lumei" i care e
tradus i In limba romaneascg.
Vor vedea acolo explicat In modul cei mai
popular, cum o planet poate sg-0 piardg cele
clod elemente, cari asigurg viaja omenirel ce o
locue0e.
Dacg Marte, dupg cum e probabil se ggse0e

Iu aceast situatie, locuitorii nu au lgsat, In ce


prive0e apa, s a0epte pang ce se va isprvi
constatand aceastg diminuare, au,
totul
cgutat sg utilizeze apa din toate pgrtile planelei ce locuesc.
Aer nu e pe Marte cum e pe pgmant ; ascu

tronomii au constatat prin diferite mijloace, a

vecina noastrg are o atmosferg foarte putin


densg.

In ce prive0e apa, petele negre observate


de cgtre astronomi pe Marte i cgrora li s-au

www.digibuc.ro

64

Victor Anestin

dat numele de mgri sunt Inguste fatg Cie mgrile Pmnfului. Ceva mai mult, Lowell i alti
astronomi pretind, cg nIci petele cele negre de
pe Marte nu sunt mgri i aduc un argument
f oarte convingtor : au ggsit canaluri ce strgbat
acele pretinse mari. Ori, cum mintea omeneascg
nu-si poate inchipui canaluri cari sg strgbat
mgri, urmeazg cg petele Intunecate de pe Marte
nu sunt mgri, ci tot uscaturi.
Concluzia e cg, Marte ar fi un glob aproape
lipsit de apg, singura apg e aceia ce rezultg
din topirea zgpezilor polare. Lowell e argtat cu
deamgnuntul, cum toate canalurile pornesc de

la polii martieni spre ecuator 0 chiar trecnd


de acesta.

Dac existg o omenire pe Marte, de sigur,


lgsat sg piar pe urma unei fatalitati i a incercat sg lupte contra naturei.
Mijloacele au fost cu atAt mai mari cu ct omenirea a fost mai civilizatg 9i cu att mai

c nu s-a

repede puse In practia i cu mai multg srguint


cu ct nu mai era vorba de disparitia unui
trib, a unui popor, ci a unei Intregi omeniri.
Renuntnd la rziNaie, la lucrgri luxoase, la
diferite petreceri cari cer, lucru curios, energie
i muncg, Martienii au pus la mijloc totul pentru a construi canalurile.
Si-apoi, act nu e vorba de constructii fg-

cute In zeci sau sute de ani. Marte se gse9te


de sute de veacuri poate In perioada de

www.digibuc.ro

f2omanul Cerului

deadere i munca construirei canalurilor se vd


fi Inceput de acum cteva zeci de mii de ani.
Canalurile ce se vAd azi au fost construite deci
In cursul veacurilor martiene de nenumrate generatii.
Vorbind despre canaluri, am vorbit de tot
de tot ceia ce se cunoa0e relativ la aceast

planeta. Putem deci sa ne-o Inchipuim ca pe


un corp ceresc, a carui omenire, In posesiunea

celei mai Inalte culturi, se lupt cu natura, de

oarece nu voete Inc s moara.


In decursul veacurilor, muntii s'au redus la
coline, din diferite cauze cum e probabil c

se vor reduce i cei de pe Omani Intr'un viitor indeprtat; aceasta denivelare a inlesnit de
altfel i construirea miilor de canale ce brzdeaz Intreaga planet. Aerul e din ce In ce
mai Min dens, apa dispare. Pe Marte se joad
deci ultimul act al unei tragedii omene0, cari
de altfel nu ar avea alta important In univers,
de ct aceia pe care a avut-o una din furnicile din grdina Tuileries asupra mersului revolutiunei franceze.

0 omenire mai mult, sau mai putin In univers, nu are nici o Inseminate. Martienii,

i Pruantenii nu vor tris s. moar.


la Inchipuiti-v, c Inteo bun zi, toti sa-

probabil

vantii, de comun acord, constat ca apa de


pe prnnt descrqte, intrnd In stnci i In interiorul prnntului, formnd cine tie ce corn-

www.digibuc.ro

Victor Anestin

66

binatiuni chimice. Nu e asa, c fata de atesf


pericol comun toate statele, dupa ce s-ar tine
conferinte, congrese etc., ar lua hotrrile cele
mai grele de Indeplinit, numai pentru a procura
omenirei Inca vre-o cteva mii, sau zeci de mii
de ani de viata ?
Multe generatii se vor perinda pe pamnt,

fail &A dud grija lipSei de !al* dar vapveni


i timpul cnd se va Intmpla i aceasta. Existenta canalurilor de pe Marte e deci esplicabila i oarecum

i construirea lor.
Lowell observa, c Nilul nostru, In epoca
inundatiunilor, dac ar fi observat de pe o planeta vecina ar semana cu un canal, prin urmare, Martienii au putut sa utilizeze pentru canaluri i albiile vechilor fluvii.
Marte are doui sateliti, dou luni, una numita

Phobos 0 alta numita Deimos, ambele descoperite In 1877. Aceste dou luni sunt doua lumi
liliputiane, cari n-au mai mull de 11 kilometrii

ca diametru qi cari nu pot fi vazute de aci de


Cat cu cele mai puternice lunete, strlucind
ca nite stelute foarte
Ca curiozitate, Phobos se Invrte9te In jurul
planetei sale numai In 7 ore i 39 iinute, a-

dia In vre-o opt ore.

Lucrul acesta Incurca mult pe astronomi, de

oarece un satelit nu are voie din partea me-.


canicei cereVi sa se Invrteasca In jurul planetei sale, In mai putin timp de cat se Invarwww.digibuc.ro

Romanul Cerului

67

tqte planeta Insu0 In jurul ei. Or, Marte se

InvArte0e In jurul sAu In 24 de ore, adia de


trei ori

ceva mai Meet de ct Phobos In

jurul su.

Phobos nu vrea 'MA sA

tte de mecanica

i-0 urmeaid cursa


lui cu curaj. MiFarea lui pe cerul martian e
ap de repede, In ct, de sigur, aproape e obcereasc a pAmntenilor
servat cu _ochii liberi.

Nici n-am e0t Insl din marginile sistemului


solar, ne aflAm de abia pe una dintre cele mai
apropiate vecine ale pAmntului. SA nu ne mirAm deci de cele aflate pn acum. Cele ce le
vom afla mai depArte ne vor mira i mai mult
i uneori ne va Ingrozi, caci romanul cerului
Iti dA ate odatA i fiori de groazA.
E un roman extrem de senzational, mult mai
interesant ca cele publicate de cei mai populari
romancieri din zilele noastre.

www.digibuc.ro

LUMI DE PITICI

www.digibuc.ro

Lumi de pitici
Dincolo de Marte, Intre aceast planet i
colosala planet Jupiter se afl cte-va sute de

pmnturiunii cred c ar fi cteva mii

pe

lng_ cari Pmntul nostru, ba chiar i umilul

nostril- satelit, Luna, sunt ni0e corpuri cerqti


gigantice.

Rana a-urn s'au descoperit peste 700 de asernenea mici pamnturi, pe cari astronomii le
numesc a mici planete" sau asteroizi".
Din aceste peste 700 de planete, nu sunt
nici 20, al cror diametru s treac peste 100
kilometrii.

Fiecare micA planet a primit cte un nume


pe ceie mai principale, cu diametrul lor
probabil, dat In kilometrii.
iat

Diametru

Diametru

Vesta
Ceres

Pallas
funon
Hygeia
Eunoma
Hebe

Iris

400 km.
350
270
180
175
169
150
150

n
n
71

n
11

)1

Laetitia
Amfitrita
Psyche
Caliopa
Metis
Europa
Niobe
Irina

www.digibuc.ro

144 km.
133
130
125
123
115
114
107

72

Victor Anestin

Sir John Herschel spune intro'o Insemnat


'scriere astronomica a sa ca, un orn pus pe

una din aceste planete, ar sari usor la o Inaltime de sease-zeci picioare sl nu ar recadea
de cat ca 9i cum n'ar fi sarit de cat de doti
picioare pe pamant. Pe aceste lumi pot sa existe
giganti. Animalele enorme, cari pe pamant nu
tresc de cat In apele oceanului, in cari pierd
o parte din greutatea lor, acolo ar putea s
triasca cu Inlesnire si sa alerge pe solul acelor planete."
Atractiunea este foarte slaba pe micile pla-

riete, un vulcan de pe planeta .Junon, ar putea s arunce materiale pe planeta Clotho, del
ar putea s le imprime o viteza atat de mare.
In cat ele ar putea s alunga langa planeta In
chcstiune, care se apropie 'Jana la vre-o 1000
de kilometrii de Junon.
Pe unele din aceste planete, un orn ar putea

sa arunce o piatra, care sa nu mai recada pe


solul planetei, ci s se duca pentru totdauna
In spatiu.

Pot fi locuite oare aceste lumi curioase, pe


cari cu ochii liberi nu le putem zari pe cerul
nostru, nici ca niste umile stelute ? Sunt unele,
cele mai mari, cari pot fi gsite cu ajutorul binoclurilor, de oarece strlucesc ca stele
de marimea seasea, sau seaptea.
De si mici, planetele acestea sunt destul de

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

73

curioase, de aceia se poate pune Intrebarea,


daca pot fi locuite.
Se crede ca ri-aa atmosfera, n-au apa i deci

nu pot fi locuite, de si aceasta nu se stie cu

siguranta si nici nu se stie, daca asemenea planete, nu pot sa aiba i ele o fauna' i o flor
bine Inteles faune i flore cu totul diferite de
acelea ale pamantului, caci Inca odata, nu putem
s lum pe orn, drejit prototip al omenirilor din
Intregul univers.
Ce fel de oameni ar putea s traiasca pe aceste

lumi, and un pamantean ar putea numai in


vre-o opt ore s faca inconjurul unora dintre ele.

Atalanta e In acest caz si imperiul rus are


o suprafata de 5000 ori mai marc de cat aceia
a acestei planete. Ar trebui vre-o 40 milioane
de globuri ca Atalanta, ca sa formeze un glob
mare cat pmantul.
Daca asemenea corpuri ceresti sunt locuite

apoi de sigur, ca fiecare nu are de cat numai


Cate un singur stapanitor.
Cine stie. poate multe din aceste corpuscule
sunt locuite, cu fiinte microscopice aproape,
cari se cred inteligente si cari In Inalta lor
Intelepciune, decreteaza cu multa severitate,
ca universul intreg, soarele, stelele i planetele

au fost creiate pentru a le aduce foloase, sau


pentru a le oferi privelisti placute.
Atalantinii contempla uneori 9i pmantul, un

www.digibuc.ro

Victor Anestin

74

luceafk al lor si jur pe el dragoste vesnia


frumoaselor atalantine.

Cnd Swift a descris cltoriile iui Gulliver


in tam piticilor, de sigur, nici prin minte nu
i-a trecut; ea pot s existe sute de pArnnturi
cari ar putea s aib ca locuitori asemenea
pitici.

Cum s-au format ele ?

Unii spun 0 Intre Marte

si Jupiter ar

fi

existat mai inainte o planet, care nu se stie


din ce cauze ar fi exploadat, dnd nastere acestor sute de lumi, allii suslin, cA atunci cnd
s-au format -planetele sistemului solar, s-au format si aceste lumi de pitici. Nu se stie Ins
nimic cu sigurant asupra acestor lumi.
In ultimii ani s-au descoperit planete mici,
cari au miscri foarte curioase, ce au intrigat
mult pe astronomi.

Astfel, exist o planeta, al drui drum nu e


cuprins intre drumul lui Marte si al lui Jupiter
In jurul soarelui, ci Intretaie si drumul lui Jupiter.

S'a descoperit o alta, care intretale drumul lui

Marte si al Pamntului Tot lucruri neesplicabile.

Inainte vreme, planetele mici erau descoperite, cu ajutorul lunetelor. Erau astronomi si amatori astronomi, ca pictorul Goldschmit, care
nu aveau alt plcere dect sa vineze mici planete. S'au descoperit sute de planete cu modul
acesta. Mai tarziu micile planete au Inceput Sa

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

75

fie descoperite de ctre astroncmii cari fotografiau stelele. Pe placa fotografick Indat ce
se vedea o dungk se Vie c acea dung a fost
filcut de razele trimese de o mic planer& ce
se misca printre stele, cari sunt nemiscate. Vam
vedea ce se Intelege In realitate prin nemiscarea stelelor.
Un astronom german a perfectionat si acest
sistem, el Intrebuinteaz si un aparat stereoscopic; planetele mici, cari relativ sunt foartapropiate de pmnt, fata de deprtarea la care
se afl stelele, apar In relief, pe clisee observn-

du-se ele sunt mai aproape de ct stelele.


Contrast ! Dup aceste lumi liliputiene, tre-

s trecem pe cel mai mare glob din sistemul


solar, pe Jupiter planet enormk care pe cerul
nostru strluceste ca o frumoas stea albk
glbuie.

www.digibuc.ro

0 LUME GIGANTICA

www.digibuc.ro

0 lume gigantica
Si In sistemul solar, ca i pe Pamant sunt
personalitati principale, cum qi oameni de rand,
egalitatea nu o gasim nici In ceruri si dovada
e Jupiter, planeta pe care descindem acum.

De la o umila planeta ce n'are de cat 100200 kilometrii In diametru, iata-ne pe o planet


colosal, care are un diametru de 11.143 ori
cat acela al parnantului i care are un volum
de 1300 ori mai mare cat cel al planetei
noastre.

Dupa soare, care e stapanul tuturor, Jupiter


este acel care se bucur de mai multa importanta In sistemul nostru solar..Astrele cari tree
prin apropierea lui sunt nevoite sa-i sufere influenta i Pamantul, care se afta atat de departe de el, i anume cea mai mica distant
tot fiind de 585 milioane kilometrii, tot sufere
influenta lui. Ce sa mai spunern despre micile
planete, cari sunt atat de aproape de acest

www.digibuc.ro

Victor Anestin

80

astru, sau de cometele cari au nenorocirea sg


card sub influenta acestui gigante.
Astfel, de pildg, s'a emis pgrerea, cg al optnlea satelit al lui Jupiter, descoperit de curnd,

nu ar fi de cat o planeta mica, pe care Jupiter a capturat-o. Alp spun, cg noul satelit
ar fi o cometg 0 anume cometa lui Lexell,
care acum peste 100 de ani 0-a ales drumul
tocmai prin cortegiul lui Jupiter.
E Vtiut de altfel, cg acest tiran al sistemului

solar, e cel care a capturat mai multe comete,


silindu-le sa se Invarteasc In jurul soarelui.
Tot el Insg, aceasta Oland de pozitiunea ce o

are cometa fata de el, poate sa rapeasca din


circulatie Cate o cometg, aruncand-o spre drumul Infinitului.

Cum vedeti, acest personaj ceresc, cam abu-

2eazg de puterea sa, poate se rgzbuit de oarece nu e In stare s aiba o omenire. Astronomii pgmnteni, cel putin ii contest cu totul
aceasta i dupg cum vom argta, parerea aceasta
e foarte indreptatitg.
Dacg ar fi existat o omenire pe Jupiter, ea
s-ar fi bucurat de nl0e privilegii necunoscute
omenirei noastre, anume: lipsa de anotimpuri
0 prin urmare primgvara ve0iicg. Ati Invgtat
de sigur din cgrtile de coalg, cg Pgmntul nu

se Invrte0e drept iu jurul sgu, ei are o pozitiune aplecata fata de drumul ce-1 strabate

In jurul soarelui, alte planete au axa lor 0 ro-

www.digibuc.ro

Romanul. Cerului

81

i mai aplecatg pe ecliptied (aya se nume0e planul drumurilor tuturor planetelor).


Axa pmnteasck spun unii, dar nu astronomii, era dreapt pe ecliptick dar de cnd cu
tatiune

pgcatul

lui

Adam, Dumnezeu a strmbat-o

fcnd ca pgmntul s se Invrteasd cam stngaci In jurul astrului rege. Aplecarea axei pmnte0i ne-a druit anotimpurile. Axa lui Jupiter

Tusk' e ga de pup aplecat pe ecliptkg, In


ct poti s-o consideri ca neaplecat de loc.
Acolo zilele sunt egale cu nopple, iar anotimpuri nu exist.

De sigur, cnd se va na0e o omenire 0 pe


Jupiter, dad frumoasa Evg jupiteriang va fi
tot ap de curioas ca qi cea pgmanteasca
qi dad va pdtui, Dumnezeu va porunci arhanghelilor sgi s dea o lovitur In coasta puternicului Jupiter, care va incepe s se Invr-

teasd strmb ca i pmntul.


Totul ne dovedgte Ins cg. Jupiter nu e locuit 9i c e o planetg ce abia acum a Inceput
s se rgceasc. Multi astronomi 0 de mult timp
au sustinut ideia, c Jupiter, pe lngg lumina
ce o prime0e i apoi ne-o reflecteaz mai are
i o lumin a lui proprie. Cu alte cuvinte, ar fi
tin soare In ultima lui perioadk un soare care se
stinge In zilele noastre cu totul, pentru a in-

cepe viata unel planete ca pgmntul,

Ce se tie bine, e ceia ce se vede cu luCu cea mai mica lunet pe care o vei

ne1a,

www.digibuc.ro

82

Victor Anestin

Indrepta spre Jupiter, vei observa. c acest corp


ceresc, care stalucqte ca o stea, stea frumoasa
ce e drept, cpta un disc ce se vede bine
disc turtit i curios,

Planeta Jupiter

Dad luneta e putin mai mare, atunci vei


observa, c discul lui Jupiter este brkdat de
nite bande Intunecate, paralele cu ecuatorul,
www.digibuc.ro

Romanul Cerului

83

fa0i mai Inchise, sau mai deschise, mai largi,


sau mai Inguste.
Cu lunete i mai mari observi i o pata oyard, care Inainte era ro0atica i care s'a facut
trandafirie mai trziu, pe cnd culoare Ii este
acum centi0e, ca 0 aceia a bandelor ce se vd
pe Jupiter.

Ce sunt braurile acestea ? Se gig ele pe su-

prafata lui Jupiter ? Toti stint de prere, ca

sunt nori imen0, grmditi mai mult spre ecuator. Jupiter se Invarte0e in jurul ski In aproape
zece ore, ziva jupiteriana tine deci numai cinci
ore, iar noaptea tot atat. Ziva e prea scurta
pe Jupiter pentru cei vrednici, noaptea e prea
scurt pentru somnoro0.

De o cam data Ins pe Jupiter nu exist o


omenire. Daca nu exist fiinte pe Jupiter, nu se
poate spune tot aa Ins i unele din lunile lui,

caci pa acum, astronomii cunosc opt luni ale


acestei planete. Patru din aceste luni au fost

descoperite de pe timpul inventiunei lunetei, pe


la inceputul veacului al 17-lea, iar celelalte abia In zilele noastre, Intre 1894 i 1908.
Ganimede, cel mai mare satelit al lui Jupiter
are un diametru de 5500 kilometrii i e de

patru ori mai voluminos de cat Luna noastra.


Ganimede, cu ajutorul lunetelor mari poate fi
studiat i cativa astronomi cu asemenea lunete
Inzestrati cu o vedere cxcelent, au zarit pete
albe la polurile acestul satelit, cum 0 pete negre

www.digibuc.ro

84

Victor Anestin

de diferite forme spre ecuatorul lui. Ganimede


ar putea deci f oarte bine s fie locuit, cci
dad pata cea albg ce se vede la polul lui e
zApada, atunci acest corp cerescrnare si ap i
aer i prin urmare ar putea sA aibA si flinte.
Primii patru sateliti ai Jupiter se vAd si cu

un binoclu bun ; cu o lunet ct de mid sunt


admirabili de privit.
Inchipuiti-vA luni curioase, cari se Invrtesc

In jurut planetei lor, una In 12 ore, alta In o


zi si 18 ore, alta in 3 zlle i 13 ore, panA
cnd, cea mai mid depArtatA ajunge sA se InvrteascA In 265 zile, aproape cu 100 zile mai
putin de-ct se Invrteste Pmntul In jurulsoarelui.
Patru din lunile lui Jupiter sunt foarte mici

9i de aci strAlucesc ca niste stelute de mrimea


13, 14, 16, adicA sunt vizibile numai cu lunetele puternice.
Jupiter, cu cortejul lui de sateliti formeazA o
lume aparte. DacA unii dintre sateliti, ca Ga-

nimede, de pild, sunt locuiti, apoi omenirea


de pe ei, dupA soare, trebuia sA dea tot respectul lor imensului astru, care dacA nu are
strAlucirea soarelui, are InsA un diametru co-

losal, pArnd locuitorilor de pe Ganimede ca o


lunA colosal, ce se Invrtete iute In jurul ei.
Aceasta e lumea lui Jupiter i e de ajuns sA
o contemplati In serile senine cu o micA lunetA,
pentru a te convinge de priveli$ea frumoas ce o
prezint celor cari vor sA admire mreatA planetA.

www.digibuc.ro

PLANETA INCORONATA

www.digibuc.ro

Planeta incoronat
De si Jupiter este cea mai voluminoasg planetg din sistemul nostru solar, coroana nu e
pe capul sgu, ci pe acela al planetei Saturn.
Coroanei acesteia, astronomii ii zic inel, sau
mai bine zis inele, cgci Saturn, purtgtorul lor,

are mai multe inele In jurul sgu, nu unul singur.


Inelele lui Saturn formeazg una dintre cele
mai. curioase minunatii din sisfemul solar, cgruia apartine pgmntul. Cel vechi cunoastem

bine planeta Saturn, o admirau pe cer, ca pe


o frumoasg stea de prima mgrime 9i din cauza
luminei ei plumburie, Ii atribuiau o multlme de
rgutti, de pe urma cgr-ora sufereau pmnteni.
Despre inel nici vorba nu era, cgci inelul, sau

inelele lui Saturn nu se pot observa de ct cu


alutorul mijloacelor optice.

A trebuit s se invente luneta, ca sg se afle


o multime de lucruri, dar Indatg ce s'a inventat
prima lunetg, s'a descoperit cg Luna are pe
suprafata sa nenumgrati crated, cg Venusl din

www.digibuc.ro

88

Victor Anestin

cauza pozitiunilor diferite ce ocupg Intre Soare


qi Pgmant prezintg fraze ca i Luna, cg Jupiter
are sateliti 0 In sfar0t, ca globul lui Saturn

este Inconjurat de ni0e inele curioase.


Lgsand la o parte inelele, Saturn se prezintg
prin lunetg intocmai ca 0 Jupiter, tot asa turtit la poli, tot ap brgzdat de brauri intu-necate,
paralele cu ecuatorul, ce se Intind de la un
poi la celalt.
Aceasta dovede0e, cg Saturn este un glob
la fel cu acela al lui Jupiter, o planetg ce de
curand s'a ratacit i pe care dacg nu existg viata
In prezent, va veni un timp, and va exista.
Pgmantul, acum catva zed de milioane de
milioane

de ani a fost

el ca Saturn

ca

Jupiter, 9i numai In decursul veacurilor a ajuns


sg se rgceascg complect, sg aibg pgrranturi i
ape, sg dea na0ere fiintelor de tot felul pang

sa ajungg la cea mai de sus treaptg a creatiunei, la om.


Globul lui Saturn deci ne intereseazg mai
patin i nu ne rgmane sg mai adgoggm despre
el, de cat cg se aflg la 1421 milioane kilometri
de soare, cg se Invarte0e In jurul soarelui In

10,759 zile adicg In aproape 30 de ani, ca e


de 720 ori mai mare de cat pgmantul,
E peste putintg ca cineva sg priveascg Insg
pe Saturn Inconjurat de inelele sale 0 sg nu
rgmang In admiratie fall de aceast4 minunaa
privelye cereasa,

www.digibuc.ro

Romanul Cerulul

A9

Acei cari au studiat planeta Saturn ani de


zlle cu luneta si cari dup rstimpuri o privesc,
nu pot s-si ascund entuziazmul lor.
Contemplarea inelelor Iui Saturn w rmne,
ca o aducere aminte, pe care nu poti nici o
dat s o mai uiti. Flammarion In Pmnturile
cerului" spune, c patru observatii astronomice.
fAcute pentru prima oark li vor rmne nesterse.
In minte si anume observarea inelelor lui Saturn, a Lunei cea cu craterele argintii, a stelei
triple din Andromeda portocalie, verde si albastr si a nebuloasei din Orion.
Cnd Galileu cel care a privit pentru prima
oar cerul cu luneta a privit globul lul Saturn,

a rmas foarte mirat de ceia ce a vzut. Era


In toamna anului 1610. Luneta nu era destul

de puterna ca s-i arate forma adevgrat a

inelului, astfel cA nu a putut s deosibeasc de

ct ate un apendice luminos de fiecare parte


a planetei. Galileu notnd acest fenomen, a
scris c i se prea ca si cum doi servitori ajut pe bkrnul Saturn s-si facA drumul, rmnnd mereu Ing el.
El numi pe Saturn tri-corp.
Mai trziu, Huygens descoperi, a Saturn are

In jurul lui un inel. In urnig se observ cA acel inel e format din mai multe alte inele.
Astronomii au studiat chestiunea din ce sunt
formate acele inele si au dat diferite preri;
unii au declarat c inelele sunt compuse din
www.digibuc.ro

6o

Victor Anestin

gaze, allii au spus c sunt lichide, allii c inelele ar fi solide. Am citit Intr'un imens Inoctavo, prerea unui scriitor francez, care amesteca la un loc legile sociologice cu cele cosmologice, a inelele lui Saturn ar fi compuse
din ghiat. Ba s'au gsit unii cari sustin, c
na e mijloc de cat un fenomen optic, o iIluzie e Ins i viala noastr, iluzie e
luzie

Planeta Saturn

tot ce ne Inconjoarg cAci dup cum e prpbabil,


alte fiinte inteligente de pe altc planete, vAd
natura cu totul altfel de cat o vedem noi.
In sfarOt s'a dat o explicatiune i care pare
cA e cea adevrat. Inelele lui Saturn ar fi formate din milioane i miliarde de corpurile, cari
se invartesc In jurur planetei i din cauza de*Wei la cari se afl de noi, cat i din cauza

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

91

iuteli cu cari se Invrtesc, ne fac impresia unui inel continuu.


Prerea aceasta a aprobat-o si inalta matematic6 si spectroscopul, aparat ingenios, despre
ale cgrui rezultate vom vorbi cu prilejul stelelor.

Dar Saturn are si zece sateliti, nid mai mult


nici mai putin, zece luni, cari se Invartesc In
diferite perioade In jurul planetei, de la 22 ore,
pan la 546 zile, opt din acesti sateliti au fost
descoperiti din veacurile trecute, cei doi din
urmA si cei mai mici, abia anii trecutt si cu ajutorul fotografiei.
VA puteti inchipui ce privelisti admirabile se
pot contempla din acest sistem. Inchipuiti-VA pe

un Saturnian, care de-asupra capului, mai spre


nord, sau mai spre sud, vede mereu un imens
curcubeu material. El va vetlea apoi si pe cei
zece sateliti, corpuri ceresti, cari se Invartesc
unele mal incet, aRele mai iute, prezentand diferite faze, dup pozitiunile ce le ocupg fatA
de Soare.
Un satelit, Mimas, In 22 de ore a revenit la
punctul sAu de plecare, altuia, lui Encelade, Ii

trebuieste o zi si 8 ore, pentru a reveni In acelasi punct al cerului, lui Phoebe ii trebuiesc
Ing 54 de zile. ca s'A revie tot In aceiasi parte
a cerului.

E probabil, a Saturn mai are 'MA

alp

sateliti, prea mici pentru a fi descoperiti upr.

www.digibuc.ro

92

Victor Anestin

Fata de frumusetea unui asemenea sistem,

un Saturnian poate s spun cu drept cuvnt,


c. universul a fost creiat numai pentru pikerea Saturnienilor. Si aci e locul s spunem, ea'
de pe planeta Jupfter, Pmntul e o mica' stelut, cufundata totdauna In razele soarelui.
De pe Saturn, planeta noastr, cu omenirea ei
IntreagA, cu savantii ei, cu armatele ei rzboinice, cu institutiile ei Ina lte de cultur, ca 0
cu popoarele slbatice din Africa e cu totul
nevAzut. 1mi pare ru pentru pe PArnnteni,
dar savantii sunt cei cari recunosc acest mare

adevr, care trebuie sa ne pun pe &dud.

www.digibuc.ro

MARGINILE UNUI IMPERIU


CERESC

www.digibuc.ro

Marginile unui imperiu ceresc


Plecand de la soare am dat peste multe planete, pe cari le-am descris in trAsaturi generale
si am ajuns tocmai la Saturn, pe care adineauri
Il parAsirAm. Tot InsA nu am ajuns la limitele
imperiului mAretului Soare si trebuie sA sburam
cu gandul mult mai departe.
In veacul al opt-spre-zecelea nu se cunosteau de cat planetele despre cari am vorbit

Dana acum adicA : Mercur, Venus, PAmantul,


Marte, Jupiter si Saturn. Nici micile planete
nu erau cunoscute.
SA vorbim de modul cum a fost descoperitA
o nouA planeta, de oarece -evenimentul acesta
meritA sa fie povestit.
Un locuitor din Hanovra, numit William Herschel, tank muzicant, care credea cA muzica va
fi rAsplatitA mai bine In Anglia, emigrA IA aceastA lark continuand sA se ocupe cu arta lui

Cu el veni 0 sora sa, Carolina Herschel


William Herschel avea InsA spiritul prea curios,

www.digibuc.ro

Victor Anestifi

06

pentru a se ocupa numai cu muzica .1 intre


altele citea mult despre astronomiei i despre
optica.

Entuziazmat pentru lucururile cere0i,

el se hotara sa-0 construiasca singur un telescop, 0 10 puse ideia In practica. Munca nu


era tocmai upara i de sute de ori trebuia reInceput acela0 lucru. Herschel Insa nu se des-

curata 0 ca sa uite de necaz, punea pe soil


sa sal-i citeasca Cate ceva In timpul cand el lucra, caci lucra zeci de ore la ir. In sfarit primul telescop fu gata, apoi altele, instrumente ce ar
fi

costat de sute de ori mai mutt de cat cele

de azi avandu-se In vedere enorma pierdere

de timp a lui Herschel, dare trebuia sa faca i


pe organistul unei biserici, pe directorul de
orchestra 9i de cor.
In sfar0t, viitorul mare astronom 10 Incepu
observatiile i nu trecu mult timp pan ce fu
rdsplatit ; ba descoperirea lui li atrase o celebritate pe care i-ar fi invidiat-o i astronomii
mari de pe acele vremuri. Inteo seara, pe cand
observa o parte din constelatiunea Gemenilor,
dete peste un corp teresc, care cu cat intrebuinta un ocular mai mare, cu atat acel corp
se marea, and 0iut este ca stelele, cu cat sunt
privite cu oculare ce maresc mai mult, cu atat
pieid din razele lor, semanand mai mult a puncte.
Herschel crezu ca e o cometa, mai ales, ca astrul
In chestiune, urmarit mai multa vreme arata CA

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

se deplaseaz printre stele


comet.

97

II anunt drept

In curnd ins se dovedi, c astrul In chestiune e o planet, mult mai deprtatk de ct


Saturn ; imperiul solar 10 mrea astfel i mai

mult Intinsul su domeniu.


Trebuie s spunem, CA Herschel a fost onorat cu o audient la regele Angliei, stpanitorul
pmntesc binevoind s se intereseze de lucrurile cere0; publicul i-a adus prinosul admiratiei lui, admiratie cam suprgtoare uneori, de
oarece Herschel era Impiedicat de la studiile

sale cere0. Ducnd o viat cu totul rehash",


Herschel, ajutat de sora sa, care devenise un
astronom desvar0t, a mai fcut i alte descoperiri astronomice, tot att de importante, mai
ales In domeniul stelelor, cari Il atrageau mai
mult.

Uranus e pup studiat, de oarece suprafata


acestei planete nu se arat in lunete destul de
clar : se bnuesc pe el cteva pete, cari au
condus pe astronomi s cread c se Invrte0e
In jurul lui In aproape nott ore. Planeta aceasta
are patru sateliti.
E observat, c planetele cele mai marl se
se Invrtesc In jurul lor. In mai putin de zece ore.
Dar descoperirea lui Uranus nu ajungea, ea
ea trebuia s fie urn1at In veacul al nou-sprezecelea de o alt mai senzational, In imprejurgri mai curioase.

www.digibuc.ro

Victor Anestin

g8

Astronomii cari urmgreau mersul lui Uranus


pe cer, observau cu mirare, cg aceastg planetg
e cu totul Indratnicg, nevoind sg se supung
calculelor lor. Ei anuntau, c la cutare dat Uranus trebuia s ocupe pe cer cutare punct,

iar rebela planetg sau sosea mai curnd acolo,


sau mai trziu, totdeauna neascultgtoare. Bitii
astronomi se Incurcaserg In socoteli i nu-i mai
dgdeau rost lui Uranus. Amorul lor propriu de
buni socotitori fu foarte atins i doi tineri as-tronomi, fgrg sg tie unul de altul, Leverrier
In Franta i Adams In Anglia, Increzgtori In
pgrerea bgtranilor astronomi, cg neregularitatea
miFgrei lui Uranus se datorqte unei alte planete necunoscute, se apucarg sg calculeze pozitiunea planetei necunoscute pe cer, ltindu-ae
dupg neregularitgtile miFgrei lui Uranus.
Calculele _acestea le-au fgcut ei timp de luni
de zile, dar amndoi au ajuns la rezultatul
dorit.

Adams a fost mai nenorocos, rezultatul calculelor sale, de i gata Inaintea aceluia al lui
Leverrier, nu a fost luat In seamg de ctre

cei In drept i pentru a cguta pe cer un corp


ceresc, nevgzut cu ochi liberi, Ili trebuie o bung
hartg a eclipticei, a constelatiunilor zodiacale,
care este drumul tuturor planetelor. 0 aseme-

nea hartg nu avea pe acea vreme de ct numai observatorul din Berlin. Leverrier, dupg ce
i-a isprvit calculele a rugat pe directorul ob-

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

99

servatorului din Berlin s'a caute planeta In ches-

tiune. Doi tineri astronomi de la acel observator Incepur cercetarile i Intr'o noapte, unul
dintre ei Gal le o gsi. Gal le a murit anul trecut. (1911).
Lui Neptun nu i -se cunoqte papa acum de
cat un singur satelit.
Iata deci marginile imperiului solar aruncate
la p'este 4.000.000.000 Kilometrii.

Si cu toate acestea nu Neptun este cea mai


Indepartata planet de soare. Astronomii sunt
siguri ca exista dincolo de Neptun una, sau

chiar dou sau trei planete, cari curand sau


mai tarziu, vor fi decoperite. S'au facut calcule,
s'au indicat pozitiuni pe bolta cereasca, dar planeta transneptuniana nu a putut fi gasita. In
Romania avem un excelent astronom, bun matematician, d. W. Pauly, membru In comitetul
societatei astronomice romane Flammarion,"
care s'a ocupat ani de zile i cu teoria planetei

transneptuniene 0 cu cercetarea cerului cu o


lunet excelent, pentru a gasi acea planet
Indeprtat.
Daca staruintele astronomilor au fost pang

acum zadarnice, s speram ea planeta In chestiune tot va fi descoperit, dar pe calea fotografica, care a dat rezultate admirabile In multe
privinte.
Aceasta e sistemul nostru solar, un simplu

www.digibuc.ro

100

Victor Anestin

capitol, sau i mai bine, o singurg pagin din


romanul cerului, pe care abia am inceput s-1
rAsfoim.

Cu ajutorul cometelor vom trece dincolo de


sistemul nostru solar i In urni vom ajunge In
miraculoasa lume a stelelor, cari cuprind mistere ce abia In parte au putut A fie explicate

www.digibuc.ro

Vagabondele Cerului
Soarele, Luna, planetele, stelele, nu mai impresioneazA pe nimeni, sunt obiecte cere0i ce

se vad In toate zilele, sau In toate noptile

numai cine le studiaza" i le observ4 cu lunetele

astronomice poate sa afle ceva nou In aceast


privint.

Exista Insa' o categorie de astre, cari nu numai ca o data cu aparitiunea lor pe cer atrag
atentiunea tuturor, dar chiar ingrozesc pe multi.
Aceste astre sunt cometele, sau cum le zice
poporul nostru : stelele cu coad.
Mai ales In timpurile vechi, Ingrozea lumea
prin ne a0eptata lor aparitiune i prin coada
lor, de cele mai multe ori, imensg.
Poporul punea pe seama cometelor tot soiul
de flagele, In special, o comet anunta uu eazboiu.
ori

Asemenea aparitiuni au avut loc de multe


i In cronicele noastre am gAsit multe inwww.digibuc.ro

102

Victor Anestin

semnri aspra acestor astre minunate, ba uneori


cu amanunte interesante.
Dintre cele mai aproape de noi, de o suta
de ani Incoace, putem cita frumoasa cometa ce

a aparut In 1811, apoi cea stralucitoare si cu


o coada imensk aparuta In 1843. In 1858 s'a
ivit iarsi una care a atras privirile tuturor 9i
s'au mai artat comete mari si frumoase In
1882, 1910 si 1911. Bine Inteles, vorbim numai despre cele mai frumoase, mai impunatoare,
caci altfel, de la inceputul veacului al 19-lea

si pari In prezent s'au aratat nenumarate comete, cele mai multe unele Ins prea mici penentru a putea fi observate cu ochii liberi.
Cometele sunt nenumrate si numai o mica
parte vedem noi din numrul cel mare. In mijlociu, astronomii observa 'Ana la 5 comete pe
an, uneori se vad Insa 8,-9 si chiar 10 comete
Inteun an. In 1911, nu mai departe, s'au vzut
opt.

In 1910, cnd se astepta vederea cu ochii


liberi a cometei Halley, iata a apare o cornea
mare, neasteptatk pe la jumtatea lunei lanuarie.

Cometa aceasta numit 1910 a, a fost asa de


stralucitoare pentru cteva zile, In at a fost
vazuta cu ochii liberi, la amiazi.
La poi In Europa a fost observat mai tarziu, cnd se departa de Soare si de noi.
Prin Aprilie apoi, acelasi an a putut fi observata cometa Halley, a carei coada se mrea
www.digibuc.ro

Ronianul Cerului

103

pe mAsur ce cometa se apropia de Soare


de noi. Ba aceastA comet a speriat Intreaga
omenire.

Astronomii calculaser c intr'una din zilele


Mai, PAmntul va trebui s treac prin
coada acestei comete. Cum cei mai multi locuitori ai planetei noaste, nu 0iu Ina ce e
lunei

coada unei comete, s'a produs o pania Ingrozitoare. Uuii se a0eptau la o ciocnire care sA
distrugA PAmntul, alp, mai inteligenti ceva,
dar cari Inteleser pe dos cele scrise de astronomi, pretindeau cA vom fi otrviti de gazele
cometei. Bine inteles a nu s'a Intmplat nimic.

In dimineata zilei In chestiune, s'a putut observa Ins coada cometei, de o lungime colosalA, larg, dar prea pulin luminoas.
Am trecut sau nu prin coada cometei, nu se
0ie bine, dar am putea trece foarte bine prin
coada unei comete, aci nu am Intmpina nici
un pericol. Cometa 1910 a 0 cometa Halley
a avut destui admiratori i In Tara noastrA
vre-o ati-va din noi, cari urnfrim cu atentie
fenomenele cere0i, am putut sA le studiAm cu
de amAnuntul de ateori cerul era senin.
In 1911 ne-a fost dat s vedem alte cteva
comete intefesante. Astfel, cometa grooks am
vAzut-o vre-o patru cinci zile dupA ce a fost

descoperit, cnd nu se putea observa de at


lunetele,- ca un mic noripr slab luminat.
www.digibuc.ro

Victor Anestin

104

Dar cu cat se apropia de Soare, norisorul se


condensa, era mai stralucitor; apoi din el tasni
o frumoas coada. In Septembrie cometa putea
fi

vzut de ori du. Tot cu ochii Berl am

putut vedea si cometa descoperita de Beljavski,


jar numai cu binoclul, cometele Kiess si Qt.t-.
nisset.

Nu mai vorbim de celelalte comete

prea mici,

0 cometa e format dintr'un smbure luminos, Inconjurat de un Invelis mai putin luminos,
un fel de norisor, numit coama, apoi din sambure porneste o coad mai putin luminoas de

cat smburele si care uneori se Intinde cat jumatate cerul.

De unde vin ele, ce drumuri au ? Ce e o


cornea
Vom cauta sa domirim pe cititori asupra
acestor chestiuni.

Trebuie s spunem mai Intai, Ca dupa parerea unora din astronomi unele comete apartin imperiului solar, altele nu. Cunoastem cateva
comete, numite periodice, fiind a la anumite
perioade de timp se reIntorc lnga soare. Aces-

tea, ca si planetele se Invrtesc In jurul Soareiui, dar nu descrlind aptoape un cerc, ca


planetele, ti niste curbe cu totul lunguete.
Aproape de un cap al acestor curbe se afl
Soarele, deci Soarele e mai aproape de un cap
al acestei curbe de cat de celalt capt. Noi ve-

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

105

dem cornetele, atunci and ele se aproprie de


captul curbei spre ckre se afl soarele.
Cometele periodice se Invartesc In jurul. soarelui

In 3, 7, 9 ani, ba corneta lui Halley se

Invarte0e In jurul soarelui tocmai In 9eapte-zeci

patru de ani.
Cele mai multe comete Insa erau crezute ca
fiind straine de sistemul nostru ; soarele le atrage, se spunea, dintr'o adancime a cerului,
pentru a le repezi apoi cu aceia0 putere Intralt adancime.
Ar fi deci cornete, cari nu ne viziteaza de
cat o singura data. Ipoteza aceasta e din ce In
ce mai putin probabila Ins i acum se crede

Ca mai toate cometele apartin sistemului nostru


solar.

Inainte vreme nu se tia, ea' o comet poate


s se reantoarca. i Ca se Invarte0e In jurul

soarelui, aproape ca o planet. Cel care a prezis pentru prima oara reIntoarcere unei comete
a fost astronomul Halley.
Prorocirea lui s'a Implinit, dar el n'a a avut
parte s vada cometa, care a aparut aproape
vre-o 16 ani dupa moarte lui.
Celelalte comete periodice sunt mai toate telescopice, adica nu se vad de cat cu lunetele
cu telescoapele, afara de cometa Halley.
Cometele cele mai frumoase au fost Insa cele
cari ne-au sosit pe nea0eptate, cum a fost de
pild cometele despre Cari am vorbit mai sus,

www.digibuc.ro

106

Victor Anestin

Din ce e formatg o comet ? E gazoasg, sau


este sau solidg ? La Inceput, and o cometg
se arat In depgrtare, observat cu lunetg nu

se vede nici o coadg. Cu cat se apropie de


de soare, incope sg i se formeze coada In paguba samburelui. Mai toti astronomii sunt de
pgrere, cg materia din care se formeazg coada,
gaze aproape fgrg densitate, e pierdut pentru
totdeauna pentru cometg. In acest caz, ar urma
ca de Cate ori o cometg se apropie de soare,
sg piardg pe nesimtite din materiile ce o compun i cu timpul sg disparg.
Ce sunt acele materiale, din cari e format
samburele i cari formeazg apoi coada ?
Pang acum s'au descoperit ceia ce himi0ii
numesc hidrocarburi, apoi azot 0 fier, adicg
vapori de fier.
i

Soarele exercitg asupra sarnburelui cometei,

cu cat aceasta se apropie de el, o putere curioasg, pe care astronomii au botezat-o putere
repulsive'', de oarece e In luptg cu gravitatiunea,
adicg cu puterea care atrage materialele cometei
spre soare; o birue0e i isbuteVe sg arunce In
partea opusg directlei In care vine cometa, o
parte din materialele acestui astru.
Elementele cele mai upare sunt hidrocarburele, pe ele le aruncg Intai i In acest caz,

puterea repulsivg e atat de male, In cat se formeaz o coadg dreaptg cu totul, opusg soarelui.
Azptul e aruncat mai cu &mutate, ?i coada for-

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

107

mata de el e recurbatA. In sfksit vine rndul


vaporilor de fier, cari sunt mari grei, puterea
repulsivA abia Intrece gravitatiunea, cnd e vorba

de acestia din urtn.

0 come A fotografiatA
(Corneta Morehouse din 1908)

Bine Inte les, dupa cum, am spus, cu cat cometa se apropie de soare, cu ark se petrec
mai mari revolutiuni in smburele cometei, ceia
ce dA loc la transformki foarte mari, schim-

'And mereu Infkisarea astrului vagabond.


In sfrsit, cometa a ajuns la punctul cel mai
apropiat de soare, astru pe care Il ocoleste,
pentru a trece de cealalt parte, Incepnd sA
se IndepArteze.
Pe msurA ce se depArteazA de soare, Incepe

www.digibuc.ro

Victor Anestin

168

sa se linisteasca si vine un timp, cand nu mai


vezi cu nici cea mai puternic luneta de cat o mica'

nebulozitate, ce se pierde si ea dupa atva timp.


Se admite ea' samburele unei comete e format
din nenumarate corpuri foarte mici, cari devin incandescente, In apropierea soarelui,
Sunt comete cari au coade colosale, pe Intinderi ce sperie mintea omeneasca, astfel, cometa din 1811 avea o coada ce se intindea
pe 176 milioane de ki:ometri si avea o largime
de 24 milioane kilometri. Cu lungirma ei am fi
facut o punte,
Soarele.

ce ar

fi

unit Pamntul cu

Numai smburele avea 18.00.000 kilometrii.

luteala lor nu e mare, and sunt departe


de soare, dar cu cat se apropie de soare, cu
atat zbor mai iute. Cnd a trecut pe lnga pamnt, cometa 1908 c, (adica la o distanta de

150 milioane kilometri) nu avea o repeziciune


mai mare de 14 kilometri pe secunda, pe cnd
Pmntul nostru face 30 kilometri pe secunda.
Cand cometele ajung In apropierea soarelui au insa

ititeli, ce nu se pot Inchipui:


Misterioase necunoscute, ele 10 prlesc aripele pe lnga soare, pentru a trece apoi iar In
Intunericul vesnic al spatiului.
Cometelor li se Intmpl Ins de multe ori
accidente. Astfel, cometa Biela s'a prefacut In

bucali, dupa ce s'a rupt in doua si ne am pomenit pe aceea vreme cu o ploaie de stele 0www.digibuc.ro

Roma nul Cerului

109

ztoare. Si acum, la o anumit epoc a anului,


pmntul se Invrtqte cu sfrmaturile cometei
Biela.

O alt comet, aceia a lui Lexell s'a rtcit

prin puternicul sistem al lui Jupiter i nu se


mai Oie de rostul ei. Se crede de ctre unii

astronomi, a a fost prins de enorma planet


i transformat In satlit.

In sfarit, cometei Encke, care intr'un rnd


se apropia din ce In ce mai mult de soare, la
fiecare reintoarcere,

se prevestea un tragic

sfqit : cdere in soare.

E vre un pericol s ne Intlnim vre-o dat


cu o comet ? Astronomi ne asigur ea' o intlnire cu smburele unei comete ar fi un eveniment cu totul rar, dat fiind imensul spatiu ce-

resc In care se mic corpurile cereVi.


Chiar dac s'ar Intmpla vre-o dat ca smburele unei comete s se ciocneasc eu PAmntul, poate c nu s'ar Intmpla o mare catastrofk ne-am alege cu o ploaie de stele cztoare i de bolizi. Bolizii, adic pietroaiele
aprinse, ar putea s ne fac oareoare ru, dac
ar fi numero0. Acesta ar li singurul pericol
i poate nu ap de mare. Dar vom vorbi despre stele cztoare i despre bolizi In capitolul
ce urmeaz.

www.digibuc.ro

Lau-1mile cerului
Cine nu a vzut In viala sa o stea dzAtoare. Cel mal indiferent om i tot va ridica
mna artnd spre bolta cereasd i spunnd :
A cAzut o stea..

0 stea 1 Stelele nu cad, cci dad o stea ar cAdea ar fi un adevrat cafaclismu. Stelele, dui:4 cum
spune poetul Heine, I-An-Ian totdeauna stele",

ele nuli schimb locul i dad unei stele i-ar


veni In gnd sA cad spre noi, lucrul acesta
1-ar

ti astronomii cu mii de ani Inainte. Si

dad ar ddea o stea, dor ar intra In sistemill


solar i nu i-am mai spune stea, ci Soare, de
oare ce, dup cum vom vedea, toate stelele

sunt sori ta Soarele nostru.


Expresia e greOt deci, nu, e adevrat d o
stea cade, dar ap se spune In toate limbile i
spunem

ticii tot ap. Dad ar ddea mereu

stele, bolta cereasd ar fi depopulat cu totul.


Tranii noOrii, cnd vd o stea dznd, spun
www.digibuc.ro

Victor Anestin

112

ca a murit un orn si steaua czatoare e sufletul lui.

Credinta aceasta e frumoasa, e poetic, mai


poetica poate ca a lranilor francezi, cari stelelor cAzAtoare dintr'o sear din August, le spun
lacrrnile sfntului Laurentiu". Sunt epoci In

adevr, cnd dintr'o parte a cerului cad mai


multe stele cztoare.
Daca nu sunt adevrate Stele aceste corpuri
ceresti ce alunec printre stele, lsnd o lung
dungA lurninoas, atunci ce sunt ?
Sunt bucti mai mari, sau mai rnici, compuse

In majoritate din fer, sau alte metale, cari circul In spatiu, cu iuteli ce variaz lntre 30-40
kilometrii pe secund si cari intrnd In atmosfera noastr, frecndu-se de ea, se aprind. In
urm, sau cad pe prnnt sub form de cenuse, arznd In Intregime, gau cad ca un corp
solid, cufundndu-se de un deci-metru-doui In pg-

mnt. In acest din urin caz, sunt cumult rnai


luminoase de ct o stea cAzAtoare si produce

un zgomot ingrozitor. Dac cade pe o casa


o aprinde, dac cade pe un orn Il omoar, s-a
intmplat i un caz si celalt. Cei mai multi
aeroliti cad Ins In mri, oceane si locuri nelocuite. Sunt Ins multi aeroliti, meteoriti, cum
li se mai zice, cari au fost gsiti, apoi analizati
chimiceste, si In urm etichetati si depusi in
cte un muzAu.

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

113

Meteorii ace0ia In general vorbind, sunt sau


sfrmturi de diferite corpuri circul In spatiu
jAn ce Intlnind un corp ceresc, cad pe el
din cauza atractiunei, sau sunt dupg cum am
mai spus, sfrmturi de comete.
Pe urma cometei lui Halley alearg, se spune,
o multime de asemenea sfrmturi.

Punctul din spre care se pare a vin mai


multe stele cAzAtoare ce se arat In

aceia0

seark sau In seri consecutive se nume0e radiant. Asemenea radiante avem nenumrate i
se descoper mereu altele noui. Sunt radiante,
cari Intr'o singurd sear trimet sute de mii de
stele cztoare. Avem atunci ploi de stele cA-

ztoare. 0 asemenea ploaie nu am avut de

vre-o 50 de ani. Cei cari au vzut-o spun, c


priveli0ea era de neanchipuit i c" In acest caz,

stelele cztoare par tot ap de dese, ca 0


fulgii de zpad, astfel c ti-e cu neputint s
le mai numeri exact.

S-a calculat c pe fie-care an cad pe pgmnt cel putin un miliard de stele cAzAtoare,
majoritatea numai cenup, ceia ce nu Impiedia
Ins Pinntul sa creasca i astfel In greutate.
Stelele cztoare pot fi observate de oricine. Anuarele astronomice indicA unele nopti
ale anului, cnd ele sunt mai numeroase i sunt
foarte numero0 astronomii 0 amatorii astronomi, cart stau la pnclgi num4ndu-le, Insem-

www.digibuc.ro

114

Victor Anestin

nandu-le calea ce au strgbtut pe cer, Wand


statistici exacte ceas cu ceas.
S-ar prea c e o simpl pierdere de timp
LAsnd la o parte faptul, ck contemplarea cerului, chiar fr nici un rezultat, nu poate s
fie o pierdere de timp, dar observatiile juste
ale unui simplu amator astronom, cu privire la
stelele cAzAtoare, poate s aduc servicii reale
astronomiei.

Un bolid enorm, care a schimbat noaptea in .


zi a fost vAzut din tara noastr In 1911, prin
Noembrie, In dimineata sfntului Andrei, and.
dup credinta taranilor no0rii se deschide cerul.

In cea noapte cerul era cu totul innorat i


o ceata deas acoperea Intreaga tail. Pe la 4
dimineata, de o dat se fcu lumin ca ziva
la amiazi, lumin ce dull vre-o trei secunde.
Era un bolid ce trecuse cu o repeziciune
spimntAtoare prin atmosfera noastr, dar de
singur la o mare inltime. D. Spiru Haret, distinsul nostru Invatat, dndu-0 seama cA un
bolid produsese acea lumink care Ii luminase
odaia de i perdelele erau lsate, a fcut Academiei o comunicare In aceast privinta i in

urm a primit multe a mnunte din toate localitatile Munteniei 0 Olteniei, ba i din Bulgaria
i Macedonia. D. Haret m-a autorizat, apoi s
consult comunickile D-sale, cum 0 scrisorile primite ca sl Intocrnes un studiu amanuntit asupra

www.digibuc.ro

Romanul Cerulul

115

acestui fenomen. E interesant c fenomenul acesta a fost observat de peste 100 de persoane.
StrAlucirea era ap de mare, In ct multe per-

soane au fost defteptate din somn. Cazul acesta e rar, dar s-a mai Intamplat. Un mare
Invlat, Hind, a scris acum vre-o 20 i ceva
de ani un studiu asupra bolizilor, spunnd CA
o dat, inteo noapte, lumina strlucitoare a unui
bolid 1-a deOeptat dintre un somn adnc.
E pcat c pn acum nu avem rAm4itele
vre-unui bolid care s fi ckut in tara noastr.
In alte tri exist/ muzee speciale numai pentru
pietrele ckute din cer i strnse din diferite
localitti.

Nu vreau ins ca In acest mic roman al cerului, s dau mai mult important stelelor cztoare. Le vom Vsa &Ali urmeze calea for

nebung, fluturi ce se abat pe cte o planet


ca adevaratii fluturi pe o lamp.
Suntem destul de pregtiti, pentrua Incepe
adevratul roman al cerului, romanul stelelor
multicolore, al lumilor ce ne vor fi necunoscute
pentru totdauna, dar pe cari tot putem s'i le
studiam, numai dup raza de lumin ce ne trimite
fiecare. Intrm In domeniul infinitului, cometele

cu cltorii Indeprtate, ne-au servit de introducAtoare.

Am studiat pn acum una din stele, cu

cortegiul ei de planete, acea stea e soarele. A-

www.digibuc.ro

116

Victor Anestin

curn vorn trece In lumea sorilor, a unor sori


de Cate un rnilion de ori mai mari de cat soarele nostru, son imeni, ce compun univerSul
nostru vizibil.
Ne vom mangaia, Intalnind Ins si sori mult

mai mici de eat Soarele noastru.

www.digibuc.ro

Partea II-a

Lumea Stelelor

www.digibuc.ro

Lumea Stelelor
Daca Soarele, cu toate planetele lui, cu toti
satelitii, cu toate cometele ce-i apartin ar fi

distrus cu totul, dad nu ar mal rmane de cat


sfrmaturile acestui maret sistem, a cArui colososala Intindere am masurat-o In toate chipurile, lucrul acesta nu ar fi de cat un simplu
accident In marele univers din care facem parte.
Ori incretitura unui val ce dispare In oceanuri,
distrugerea pentru totdeauna a unui sistem so-

lar, e tot una In spatiu cel fail margini 0 In


timpul cel fail sfar0t.

Cine nu ar cunoa0e decal sistemul solar, ar


crede ca distanta enorma ce desparte Soarele
de cea mai Indeprtata planet a lui, nu mai
poate fi intrecuta. Cu toatc acestea, distanta
aceasta e o cantitate ce nu poate sa aiba nici
o important, fata de distantele ce despart ste-

www.digibuc.ro

120

Victor Anestin

lele unele de altele si prin urmare si de steaua


cea mai apropiaa de noi, Soarele.
Vom avea prilejul sg vorbim despre imensele
depgrtgri la cari zac stelele. De o cam data

sg dgm numai o ideie despre nesfarsitul spatiulut


luteala cea mai mare, cunoscutg pang acum ,
e iuteala luminei, care face 300.00 kilometrii
pe secundg. Cu toate acestea, luminei stelelor
cele mai apropiate de noi, ii trebuie ani de
zile, pang sg ajungg la noi. Dacg o razg a soarelui porneste de pildg acum In spatiu si, merge
drept Inainte cu 300.000 kilometrii pe secunda

raza aceasta nu va ajnge de cat peste patru


ani In preajma stelei celei mai apropiate de
noi si tot at-Ma timp li trebuie prin urmare razei
acelei stele, pang sg ajungg la noi. Steaua de

care vorbim dacg s-ar stinge In anul 1908, ar


continua sg strgluceascg pentru noi pang In 1912

si tocmai In acel an am sti ca s-a stins.


Dar depgrtgrile la cari zac stelele sunt mai
mari si de la majoritatea lor ne vine lumina,
tot cu iuteala de care am vorbit, In sute si
mii de ant. Pot fi deci stele, cari in prezent sunt

stinse si pe cari noi le vom mai observa Inca


mii de ani.
Sunt apoi stele, ce s-au format acum cate-va

sute, sau mii de ani si ale cgror raze, neajungand Incg pang 1 a noi, fac sg nu le veclem Ina

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

121

La steana care a rAsArit


E-o cale atAt de lungl,
CA mii de ani a trebuit
Luminei sA ne-ajungA.

Toate de mult

stins pe drum,

In depArtAri albastre,

lar raza ei, abia acum


Luci vederei noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Ineet pe cer se suie,
Era, pe and nu s-a zArit,
Azi o vedem, i nu e.

Imitat, sau nu, Eminescu a concentrat In


aceast poezie cel mai frumos i mai mare a-

devr astronomic. Nici nu se putea spune In


mai putine cuvinte, un fapt de attaInsemntate.
0 singed greqeal face Eminescu, cnd vor-

bqte de deprtrile albastre", cari sunt ceva


mai mult poetic, de ct adevrat. Albastrul cerului nostru II formeazA atmosfera. Cu ct te
urci mai sus, cu att aibastrul dispare, pan
ce nu-ii mai apare cerul, chiar la amiazi, de

cat ca o bolt neagr ca abanosul, pe care

stelele lucesc In continuu, de oarece dincolo de

prnnt, nu e zi, nu e noapte, e un cer vepic


intunecat, cu Soarele vzut ca un disc alb luminos qi Inconjurat de stele. DacA treci mai
departe, Soarele se schimb i el Inteo stea
din ce In ce mai umil, pan ce nu mai vezi
www.digibuc.ro

122

victor Anestin
all,

de cat o simpla. stelittg, egala cu alte mii de


stele, ce populeaza universul.
Sg intrgm Insg in amgnunte cu privire la domeniul stelelor, domeniu fara sfar0t, din care

nu putem sg strabatem In fu0 de cat o particicg a luf.


Nimic nu-ti da ganduri, mai liniOtoare, nimic nu te desparte de vanitatea omeneascg, cu
mai mult putere, decat o micg cglatorie cu
gandul In infinitul ce te Inconjoarg de toate par-

tite, In nesfar9itut, care a existat totdauna


care va exista pentru vepicie.

www.digibuc.ro

Numele i mrimea stelelor


Cei mai credincio0 prieteni sunt stelele. Ori

i cnd cerul noptei e senin, vei gsi pe fiecare stea la locul ei, cu aceiasi strlucire trecnd de la rsgrit spre apus, din cauza miscrei aparente a bollei cere0. Cerul iernei 10 are
constelatiunile lui, cerul verei pe ale lui i trebue s spunem mai dinainte, c cele mai frumoase stele se vd In timpul iernei.
Stint c pmntul se Invrteste In jurul lui
Insiqi, In aproape 24 de ore ; din aceast cauz

ni se pare c bolta cereasc Intreag se invrteqte In sens invers, de la apus spre rsgrit
adicA de la vest spre est.
In 24 de ore,vedem cum o stea rsare, se
urc sus pe bolta cereasc, apune, apoi peste
12 ore iar rsare din nou, vznd-o noi tocmai
In punctul in care rsare cu 24 de ore mai
Inainte. Astfel 12 ore ar fi pe orizontul nostru
iar 12 ore ar vedea-o cei de la antipozii noOrii.

Daca Soarele ar rmne pe loc, In acelgi


www.digibuc.ro

Victor Anestin

124

punct al ceiului

In realitate asa e, dar p-

mantulinvartindu-se, noi-proectm Soarele mereu

In alt punct al cerului L- atunci am vedea In


24 de ore toate stelele boltei ceresti, ce ar defila
una dup alta. El Ins are o miscare aparent pe
bolta cereasc, astfel c.' azi Intuneca o parte
din stele, maine altele.
Intr'un an de zile Ins, noi putem s vedem
toate stelele cerului borealsi o parte din ale
cerului austral, cci cerul austral are stele pe

cari noi nu le vedem de loc.


Cei vechi contemplau mai mult cerul si astfel
repede au stiut s deosibeascA planetele, cari
se misc printre stele. Pentru o usurare a memoriei, sau din alte motive, ei au grupat stelele In constelatiuni ca Ursa mare si mid, carora tranii nostril le zic Carul mare si Carul
mic, apoi Leul, Fecioara, Scorpia, Lebada, Vulturul, Orion, etc., nurne animale si oameni si chiar

de obiecte.

Stelele principale apoi au fost botezatc fiecare cu cte un nume, astfel stelei principale
din Taurul, i s-a zis Aldebaran. ochiul Taurului" pe arabeste, ad dintre Arabi se recruta
Inainte multi multi astronomi, Antares e steaua
cea mai luminoasg din Scorpia, Arcturus e cea

mai luminoas din Vkarul si asa mai Incolo.


Stelele nu au toate aceiasi strluc:re si de
aceia au fost Impartite de mult vreme In sease
clase; In clasa I intr cele mai luminoase, In a
VI cele mai putin luminoase si cari sunt tot-

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

125

deodat cele din urma ce ce pot pot observa


cu ochii liberi.
Bine inteles, deosibirile acestea sunt mai
mult, sau mai putin orbitrare, astronomii Intrebuinteaza azi alte miJloace pentru msurarea
luminei stelelor (fotometria) cari dau rezultate
cu totul exacte.

Noi aci vom vorbi de stelele de prima rnrime, de a doua zi i ap mai departe : e mai

upr i apoi nu facem tiint adevrat, ci mai

mult romanul ei.


Stele de prima mrime nu sunt de ct douzeci la nunfr i dintre ele, vre-o cinci nu se
vel din emisferul nostru, ci din cel austral.
lat numele lor In ordine descrescnd, precum i constelatiunile din care fac parte.
1) Sirius, din CMele mare

2) Canopus, din Nava .


3) Arcturus,:din Vcarul
4) Vega, din Lira
5) Alfa, din Centaurul .
6) Capella, dfn Vizitiul
7) Rigel, din Orion
8) Procyon, din Cinele mic
9) Alfa, din Eridan
10) Altair, din Vulturul
11) Vita, din Centaurul
12) Betelgeuse, din Orion

13) Alfa, din Crucea de sud

www.digibuc.ro

126

Victor Anestin

14) Aldebaran, die Taurul


15) Spicul, din Fecioara.
16) Pollux, din Gemenii
17) Deneb, din Lebgda
18) Fomalhaut, din Pestele austral
19) Regulus, din Leul
20) Antares, din Scorpia
Ali citit mai sus numele Alfa i Vita. Trebuie sg spunem, cg astronomii, pentru a reline
mai bine minte stelele le-au botezat cu literile
alfabetului grecesc, cari pot fi Invtate In cel
mult zece minute de cgtre cei cari nu le-au invgtai prin licee.
Cu tot aspectul lor curios, literile acestea sunt
foarte necesare. Ste lele principale dintr'o constelatie poartg fiecare o Rag greceascg i cele
luminoase au i un nume aparte, dupg cunt am
vgzut.

Astfel, Regulus e alfa din Leul, Vega e alfa


din Lira 9i ap mai Incolo.
Dgm aceste explicatiuni, ca sg putem fi Inte1e0 de eel, cari pentru prima oarg citesc notiuni asupra cerului.

Ele trebuiesc tinute minte. Dar oare nu ne


Incgrcgm noi memoria cu o suma de lucruri,
ce nu ne aduc nici un folos ? Pentru ce oare
nu am Invgta pe dinafarg i cteva litere grece0i sau cteva nume de stele. Afarg la tail
pe o cmpie, In puterea noptei, dacg cerul e
www.digibuc.ro

ttomanul Cerului

127

senin, nu 4ti nici o data singur. Toate stelele


de pe cer, cu numele lor sonore Ili sunt prietene, lata de pilda Lira cu frumoasa stea Vega
WA' ceva mai sus Leb kla, care 10 Intinde frumoasele ei aripe In calea Laptelui, WA roqiul
Antares din Scorpia. Tot atatia prieteni, cari te
privesc din Inaltimile cerului.
Am pierdut drurnul, rn-am rat:kit, dar qtiu

a spre nord e aezata casa, iata polara, ries


chimbata stea polara, ea imi arata drumul -i
nu poate sa ma inele.
Privite cu ochii liberi, stelele te invita numai la

visare, dar and le studiezi cu datnnrmtul, ele

te fac sa incepi s pricepi rostul universului.

www.digibuc.ro

--

Culorile i miKrile stelelor


Mai Inainte de a vorbi de culorile stelelor,
sg vorbirn de numgrul lor. Avem In romne0e
proverbul : multe ca nisipul mgrei." Cu toatg
modestia ce trebuie sg le caracterize, boabele

de nisip 'hug nu se pot socoti, pe cnd numgrul stelelor ce se vgd cu ochii liberi, e limitat. Uni scriitori nu se sfiesc sg vorbeascg
de milioanele de stele, ce le vgd ei cu ochii
liberi, ba

adesea

ori and e 0 Luna pe

cer. Ei sunt cei rpai fericiti muritori, au iluzii


prea mari, dar nu sunt buni observatori ai
cerului. In adevgr Inteo noapte sening, Mil
Lung, nu se pot vedea pe cer deck cel mult

2500-3000 de stele. Ap cg e cg lucrul acesta pare curios qi simplului cititor, nu numai

unui poetic scriitor ? Si cu toate acestea e adevgrat. La un moment dat, nu se vgd pe cer
mai mult de 3000 de stele, ba Incg trebuie sg
ai vedere bung ca sg le vezi pe toate. Cnd
e Lung piing, de pildg, nici nu mai vorbim, atunci nu se mai pot observa nici o sut de

stele, ap cg nici vorbg nu poate fi de corwww.digibuc.ro

Pomanul Cerutui

tegiul de stele al Lunei". Cu lunetele MA,

numarul stelelor ajunge la cateva sute de milioane i fotografia ie sporeste si mai mult.
Daca observati cat de putin stelele, veti gasi
ca nu toate au aceiasi culoare, unele sunt
albe, altele glbui, alte rosiatice, ba sunt
cateva stele verzui, In ciuda unei expresii triviale, care spune pe romaneste Iti dau o palma
de vezi stele verzi". Stelele verzi sunt Insa o
raritate si printre stelele luminoase nu se vcde
nici o stea verde. Cea mai lurninoas stea verzuie se gaseste In constelatiunea Balantei.
Stelele albe sunt cele mai stralucitoare : Si-.
rius, Vega, Deneb, Rigel, Spicul sunt stele albe.
Stelele galbui sunt In numr mare, cum e Capella care e dintre cele mai frumoase stele ; portocalii sunt destule, stelele rosii sunt si eie nu-

meroase, dar rosii de tot, picaturi de sange",


cum le zic unii dintre astronomi, nu se gasesc
de cat printre cele mai mici, ce nu pot fi observate de cat cu lunetele. Antares e rosiatec,
Aldebaran de asemenea, dar rosIe ca sangele
e o stea mica din Cefeu, o alta si mai mica
din constelatia Epurele

Sunt stele cari par ca si-au schimbat cu-

loarea In decursul veacurilor, astfel acum cateva


mii de ani, dupa unele probabilitali, Sirius ar fi

fost rosiu, iar acum e cu totul alb : o alta stea


curioas si de care vom vorbi mai tarziu, Algol
5

www.digibuc.ro

1S0

Victor Anestin

din Perseu, era rosit In veacul al zecilea dupg


Cristos, iar acum e cu totul alba.
Printre stelele ce nu se vAd de cat cu lunetele, sunt multe, cari sunt bAnuite Cali schimbA
culoarea.
Exista cataloage intregi de stele albe, por-

tocalii, rosii etc.


Culorile stelelor sunt legate In mod intim de
constitutia lor. DupA cei mai multi astronomi,

culoarea alba a unel stele, InsemneazA, a acea stea e In prima epocA a existentei sale, cA
s'a nAscut de curand, numai de cteva milioane
de aril I Stelele gAlbui si trebuie sA stie cA si
Soarele nostru e o stea gAlbuie, sunt sorii, cari
au ajuns la maturitate si cari In curnd vor incepe sA coboare scara existentei lor.

Stelele rosii sunt cele cari au ajuns la liatrnete, corpuri ceresti ajunse in decrepitudine
ce In curnd se vor fad cu totul, rAtAcind In
spatiu, ca simple corpuri Intunecate, 'Ana ce
poate ciocnindu-te cu altele vor renaste pentru
o viatA nouA.
Spectroscopul aratA, cA stelele - din fiecare
vArstA sunt diferit compuse. Astfel, o stea albA, e

cu totul gazoas si adura e probabil atat de


mare, In cAt metalele sunt descompuse in corpurl cu totul simple, unele pe cari noi nici nu
le cunoastem. Stelele gAlbui ca Soarele nostru
si cari au Inceput sA se rAceascA, lasA 0 se
vadA cu ajutorul spectroscopului urmele meta-

lelor ce au esit la iveall.


www.digibuc.ro

Romanul Cerului

131

Stele le roqii dovedesc ca a inceput sa se


formeze diferite cruste, soarele merge cu pa0

repezi spre solidificare.

Se poate vorbi deci cu drept euvant despre


varsta stelelor," caci stelele, se nasc, se desvoltk decad i mor.
De unde vin stelele, cum se formeazg ele,
vom vedea mai departe. De o cam datg sg le
vedem miFrile lor In spatiul Infinit.
Stele le se miFg In spatiu, ba chiar cu iuteli
foarte mari. Aceasta s'a constatat In modul cel
mai sigur i se 0ie i iuteala cu cari ele sbor
pe secunda.
luteala mijlocie a stelelor e de 34 kilometrii
pe secunda.
Mirati-va yeti Intreba : Dacg toate stelele au
asemenea miFgri nebune In spatiu, atunci pentru ce oare nu-0 schimb ele pozitiunile pe
cer. Cum pot sg mat formeze tot figurile, pe

cari le formau acum 1000-2000 de ani, and


ca i acum existau tot ap Carul cel mare
C1oFa cu puii i toate celelalte constelatiuni mai
cunoscute de popor.
Lucrul e format simplu, stelele se afla la de*tali enorme de noi. Am vazut CA sunt stele,
carora le trebuiesc cate-va mii de ani pang s
ne trimitg lumina lor. Ori cat de mare ar fi
deci iuteala lor, noi nu putem sa constatam i
mai ales cu ochii liberi, miFarea lor pe bolta ce-

www.digibuc.ro

132

Victor Anestiu

reasca. Astronomii Insa stiu miscarile fiecarei

stele mai principale si au si fcut desenuri, cari


arata, cum era Ursa mare acum 50.000 de ani

de pilda si cum va fi pestc 50.000 de ani de


acum incolo.

Ursa Mare, sau Carul mare, cum Ii zicem


noi, n'a avut forma de azi si nu si-o va pisstra nici pe viitor, dar schimbrile ce le-a suferit, nu se pot observa In sute, sau In mii de
ani. In Intregul univers, de sute de milioane de
stele, e o miscare continua. Un soare-stea, cu
tot cortejul lui de planete merge cu iuteli nebune In Infinit si toti tovarsi lui fac acelasi

lucru, si fail team de a se ciocni Intre ei de


oarece, cele mai apropiate stele se afla tot la
departari colosale,

pe care abia

lumina lui

poate strabate in sute si mii de ani.


Sunt si stele, cari se misca In linie dreapta
spre noi, spectroscopul le-a dovedit si pe acestea.

Dupa cum spune Fiammarion, punct fix nu


exista In Univers".
Stelelor li se zice, stele fixe," dar in realitate ele nu sunt fixe si nici planetele cele

Inconjoara, nici satelipi acelor planete.


Dar si Soarele nostru merge Ins patiul Infinit,
ducand cu el cortejul planetelor. Unde se duce,
In cotro ?
Si acum e timpul sa vorbirn de Soarele nos-

tru ca de o stea.
www.digibuc.ro

Romannl Cerul

133

Soarele nostru are o m*are In spatiu,

Si

ca toate celelalte stele.


Nu ar putea sA se ciocneascA cu vre-un corp
ceresc strAin ? Nu s'ar putea Intampla o nenorocire i umilului pAmnt pe care trAim i care
are mare cinste, sA poarte In spatiu omenirea
noastrA inteligentA ?

SA vedem ce spun astronomii In aceastA privintA.

--

Milcarea Soarelui In spatiu


Soarele fiind o simplA stea, are i el o mi-care In spatiu. Acest lucru se bAnuia de multA

vreme, panA cad marele Herschel l'a lAmurit.


Numero0 astronomi au fAcut socoteli pentru
a vedea In cotro se IndreaptA Soarele i cu ce
iutealA. La Inceput se credea cA Soarele se Indreapt spre constelatiunea Hercule. CercetArile

fiind din ce In ce mai riguroase, s'a dovedit cA


punctul spre care se IndreaptA Soarele, cu Intreg cortejul lui de planete se aflA putin mai
la o parte 9i anume spre constelatiunea Lirei,
In apropiere de frumoasa stea de prima mArime
Vega.

luteala cu care se IndreaptA spre acel punct


e de vre-o 20 kilometri, pe secundA. Socotiti
cu aceastA iutealA, ce distante enorme strAbate
PArnAntul

numai Inteun singur an 0 cu toate

www.digibuc.ro

134

Victor Anestin

acestea nu a ajuns IncA In apropierea prea


mare a unei din stelele spre cari se Indreapt
In spatiul fr margini circulA astfei In toate
directiunile sori imensi, cum si sori stinsi, corpuri Intunecate, lipsite de lumin, cAldur si
viat.

Corpurile Intunecate, cari se IndreaptA spre


PAmnt, sau cutre cari Ptnntul se Indreapt,

nu le-am putea Ins observa de ct

atunci,

cnd ele ar intra In domeniile Soarelui.


Cnd un corp Intunecat ar veni In calea SoaMui si la o mare apropiere de -acest astru, razele soarelui ar cAdea pe el si 1- ar lumina. Ca
qi planetele luminate de Soare, astrul In chestiune ar reflecta lumina primit si astfel ar putea fi observat si de pe pAtnant.
DacA va fi un corp imens, asemenea cu Soasele nostru, el va fi vAzut IncA de *pe cnd va
fi departe de marginile sistemului nostru solar.
IntAi va fi descoperit ca o stea telescopid,
si nu se va deosibi intr'u nimic de celelalte
stele. Va strAluci ca o stea de mrimea a nouA.
Astronomii vor lua la inceput acest astru drept
o stea temporarA, sau variabilA In luminA, care a

ajuns la maximul ei ; observnd-o mereu, vor


vedea insA cA-si schimbl repede pozitiunea pe
bolta cereascA, ceia ce nu se IntAmplA cu o
adevArat stea. VOT lua acest astru deci drept
o comet, care soseste spre sistemul solar din
deprtrile nesfarsitului.

www.digibuc.ro

Pomanul terulut

tag

Vor observa Ira cl astral necunoscut vine


drept spre Soare, c si Soarele merge drept
spre el ; spectroscopul va arta apoi, a acel
corp ceresc nu are lumina lui propie si ch reflecta numai lumina Soarelui. Lucrul acesta va

pe astronomi, cad ar Intelege cu ce


corp ceresc au aface si s'ar grhbi sA publice
In revistele lor speciale, apoi In ziare stirea aIngrozi

ceasta, care la Inceput nu va Ingrozi mult pe PAmnteni, acestia nedndu-si seamA de marele
pericol ce-i asteapt.

In primii ani, iuteala corpului necuuoscut ar


fi mic. Apropiindu-se Ins Incetul cu Incetul,
ar fi vizibil cu oehii liberi. Dup patru-spre-zece
ani de la descoperirea lui, astrul va trece dincoace de orbita planetei Uranus si va strluci
ca Sirius, care dup cum am spus, este cea,

mai luminoas6 stea de pe Intregul cer.


Dup un an, strlucirea lui at fi egal cu
strAlucirea planetei Jupiter si cu lumina Luceaf6rului, a planetei Venus.
Abia atunci va atrage atentiunea tuturor
cAci

dup Soare si dup LunA, va fi cel mai

strAlucitor Obiect ceresc.

Distanta lui, de Soare va decreste mereu si


tot mereu lumina luf se va mri. In 51 de zile,
astrul misterios ar fi la aceiasi distanf de Soare,

ca si de pmnt.
Vagabondului ceresc venit din nesfarsitul spa-

tiului, nu i-ar mai trebui de cat opt zile, pana,

www.digibuc.ro

iM

Victor Anestiii

s se ciocneasa cu mndrul nostru soare. Amndou aceste corpuri s'ar preface In acest
caz in stare gazoas, cel mult Nei) or.
S-ar produce imediat o cAldurA de neinchipuit,

care ar distruge viala de pe planetele locuite.


Astrul vagabond ar putea IusA A se ciocneascA i cu o planetA, care i s'ar afla In drum.
Ap de bunioarA, s'ar putea ciocni i cu PAmntul
nostru.

Apropierea acestui astru strAin de Soare ar


fi una dintre cele mai frumoase prive1i0i. CAnd
s'ar afla la distanta ce desparte PAmntul de
Soare, ar strluci, ca qi Luna plinA, avnd InsA

un diametru mai mic. Cu cat se va apropia de


Soare va arAta faze ca i Luna 0 astfel am
avea pe cer douA luni.
S'ar putea Intmpla un asemenea eveniment ?
Astronomul englez Gore credea cA un asemenea
eveniment nu e e de loc neprobabil i el lp-

vita pe astronomi sA-0 Indrepte totdeauna lunetele lor spre punctul acela de lngA Vega,
spre care ne IndreptAm noi i de unde poate,
sA ne soseascA dinteun moment Intealtul, unul
din milioanele 0 miliardele de corpuri intunecate, ce cutreer spatiul.

www.digibuc.ro

Stele le duble
Soarele nostru .e o stea simplg, el singur IV
conduce cortejul de planete.
In univers Insg, cele mai multe stele sunt
duble, triple, quadruple, adic sunt compuse din
doug, trei si mai multe stele.
Un sistem de doug ste:e, ce se Invxtesc una
In jurul celeilalte, se numeste binar. Am ajuns
s stim cu sigurantg si timpul In care o asemenea stea se invrteste In jurul celeilalte si

distanta ce desparte o stea de alta, cnd sunt


legate Intre ele.

Stele duble se vgd si cu ochii liberi, astfel,


In Lira, e o stea numit Epsilon. Vederile bune
o vgd dublg, adicg format din doug stele. Dacg
le privesti cu o lunetg, chiar mediocrg, vezi cg
fiecare dintre cele doug stele, e compus din
alte doug. Avem deci un sistem quadruplu.
Una dintre cele mai frumoase stele triple e
steaua gama din constelatiunea Andromeda,
steaua cea mare este galbeng ca aurul. Steaua
cea micg e albastr si la rndul ei se descompune si ea In doug stelute.
Steaua AIM-ea din Lebda e o splendidg
dublg, In care cea mare e galbeng si cea miggl
gikatra,

www.digibuc.ro

138

Victor Anestin

Sirius are un Insotitor, foarte mic, abia vizibil cu lunetele, care se InvArteste In jurul celei
principale In vre-o 49 de ani, Procyon de asemenea.

Exist apoi stele duble si triple foarte curioase, ca Zita din Cancerul, In care se dovedeste c stelele cele luminoase ce o compun,
se InvArtesc in jurul unui imens corp obscur,
care bine Inteles, nu se vede, dar ale drui efecte se resimt asupra misdrilor sorilor In chestiune.

Am avea deci niste sori, cari se InvArtesc In


jurul unei planete, ceia ce rstoarn toate ideile
astronomice.
Mai sunt In cer asemenea sistem curioase.
Locuitorii acelei imense planete, luminati de

ate doui sau trei sori, pot cu drept cuvAnt s


s spunh, ch totul a fost creiat pentru ei.
Astronomia din zilele noastre a descoperit
Ins si alte minuntii, cari ne-ar prea aclevrate basme, clack' nu ar fi asa de bine verificate de numerosi astronomi, cart au observat
fiecare In parte astrele In chestiune. Spectroscopul tot el ne arath stele ce nu pot fi vhzute
nici cu cea mai puternia lunet pe care ar
putea omul s o invente. El stabileste prezenta
a numeroase corpuri luminoase si luminate, ce
se Invrtesc Imprejurul unora din stele cu iuteli
considerabile.
MOO e curlos multe corpuri cereV, IN,

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

ISO

vkute in lunete, cari se Invrtesc ImprejUrn1 a


cte unei stele, nu In ani de zile, nu in luni
de zile, ci chiar in cteva zile, sau numai in

cteva ore.

Sc stie si distanta la cari ele se afl fat de


corpul principal 9i massa lor, si iuteala cu care
strAbat acel drum.
Aceste lucruri, abia de 10-20 de ani sunt

cunoscute si ele formeazA preocuparea a nenumrate observatoare de pe Intreaga noastra


planet. Stelele In chestiune se numesc duble
spectroscopice.

Polara, de pild, e dubl si i-am admirat si


eu, de multe ori frumosul ei Insotitor albastrui
Spedtroscopul Ins dovedeste, a e mai Ina o

stea, mai mid, la o distant de acestea, ct e


Luna de pmnt.
Se poate lesne inchipui ce viat curioas au
locuitorii unei planete, care apartine unei stele
duble, sau triple.

Ei ar avea zile galbene si zile albastre, sau


o jumtate zi le-ar fi galben si jumtate albastr, cnd ambii soil ar fi de asupra orizontului. De asemenea, Lunile ce s'ar Invrti
In jurul unei asemenea planete, ar fi Ituninate,
cand cu galben, aid cu albastru, dupg pozitiunile
ce ocup
sori.

pe bolta cereasc, fat de cel doi

Nici nu putem face o just idele de felurimea


si eiudtenia peisajelor unei asemenea lumi.

www.digibuc.ro

STELELE VARIABILE

Incendiile cere0
Intram intr'un domeniu al cerului, care abia
acum Incepe sa fie mai bine cunoscut, e vorba
de stelele a caror lumina sufere schimbari la
anumite epoci determinate, sau nu, de stele ce
apar de o data pe cer, ajung In stralucire uneori
pana 0 Luceafrul, apoi se sting 0 dispar, sau
raman ca mid nebuloase. Primele stele se numesc variabile, cele din urm, temporare, sau
stele noi.
Atronomii au observat, ca unele stele, la
cateva zile, sau la cateva luni 10 micpreaz

stralucirea lot pentru un timp oarecare, apoi cu


incetul revin la strlucirea lor de mai Inainte.

Ei le-au urmarite pe fiecare i au isbutit sa


determine exact data, and aceste stele au cea
mai mica, sau cea mai mare stralucire.
Este astfel o stea In Balena, care a fost numita Mira Ceti; minunea Balenei" 9i care
cand straluce0e aproape cat una din stelele
principale din Carul mare, adica de marimea

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

141

2-a, cnd nu se mai vede de loc, fiind de marimea 9-a. Trecerea aceasta nu se face brusc,
ci In vre-o 331 de zile. Steaua aceasta e observata de mult timp i totdauna a avut aceste
schimbari curioase. De oarece Vim ca stelele
sunt sori, ne putem Inchipuim deci, ce influtnt
trebuie s aiba aceste variatiuni, asupra conditiunilor de viata, pe planetele ce Incon;oara,

probabil, acest soare, Locuitorii aceia, vad pe

cerul lor, and un soare foarte luminos, datatr de caldura, Infloritor de viat, cnd un astru ce se Intunec din ce In ce.
Oricine are o mica' harta cereasca, va gsi
locul unde se all aceast miraculoas stea, acest soare, ce parca ameninta mereu sa se shnga,

reinviind apoi ca sfinxul din cenup lui.


0 alta stea curioas e Algol, sau vita din
constelatiunea Perseu. La interval de 'aproape
trei zile fr patru ore, timp de doua ore, lumina acestei stele descreVe mult, pentru a reveni la loc tot In acel interval, strlucind fr
Intrerupere trei zi:e, ca de obicei.
Cu Mira Ceti lucrul nu prea se explic, cu
Algol, pare CA suutem pe urmele adevrului. In
jurul soarelui Algol se InvarteVe un alt soare
mai putin luminos, in trei zile i care de cate

ori trece prin dreptul soarelui Algol, i astupa


o parte din disc, micprndu-i pentru noi lumina. Ar deci din fel de eclipsa curioas, care
se produce regulat.

www.digibuc.ro

Victor Anestin

142

Ap pare a e cazul, cu multe din

stelele

variabile cad sunt In numar de mai multe mii.


Am citat numai doti exemple, dar variabilitatea stelelor se prezinta cu diferite perioade de
timp, de la cteva ore, ptia la ani de zile.
Si mai interesante sunt stelele temporare, acelea cari apar aproape subit pe cer, pentru
ca In cateva luni sa se stinga.

Ap In 1572 a aparut o stea In constelati-

unea Casiopeia, care ajunsese tot ga de luminoasa ca i luceafrul i chiar In zilele noastre
s'au aratat stele noui foarte luminoase.
Pentru mine

unul

aceste fenomene

nu

par sa fie cataclisme. Se putea crede acest lucru, cnd se credea ca stelele noi sunt rare.
De la Inceputul acestui veac MA s'au descoperit vre-o 14 stele noi, pe cnd Inainte abia
se gsea una la un veac. Cauza e ca cele mai
multe stele noi sunt prea putin stralucitoare,
chiar la maximul stralucirei lor i nu pot fi ga-

site de cat pe placile fotografice,

cad acum

tot cerul e fotografiat, regiune cu regiune, lucrandu-se la Intocmirea unui mare atlaz ceresc.

Or, dad nurnrul stelelor noi e atat de mare,


nu

mai poate sa fie vorba de att de multe

catastrofe cere0i. Stelele noi apar In calea Lap-

i acest brau luminos ce Inconjoara cerul se compune nnmai din mari nebuloase de
gaze formate din hidrogen i din helium, din
telui,

www.digibuc.ro

Rornanul Cerului

143

stele cu totul tinere, nu au deci ce s caute


In calea laptelui corpuri Intunecate, adica sori

Imbltrniti. De astfel, faptul c stelele noi ating brusc strlucirea lor, apoi
pierd re-

pede, dovedqte, a nu poate fi vorba de corpuri colosale, masive, ci mai mult de gaze, ce
se afl poate la o foarte mare presiune.
Cea mai frumoas stea nod din timpurile
noastre a fost cea bbservadi in 1901 In constelatiunea Perseu. 0 alta a fost vgzut In Soprla, dar mic. In 1912 s'a artat o stea nu
In Gemenii, ajungnd pn la mgrimea 3, 5, a-

repede ; In cteva zile nu a


mai putut fi vzut c ochii liberi.
Sunt multe mistere cerep ce nu au fost nc
lmurite i tocmai In aceast consist poale
marele farmec al cerului.
Abia ai ridicat voalul ce acoperea un mister
p se ofer un alt mister. Secretele cerului
poi descrescnd

sunt nenumrate, romanul lui nu se sfawste

nici o dat si esti nevoit s pui la fiecare foileton un va urma".


Cu CAA pAsim Inainte In studiul cerului, cu
atat constatm, c ceia ce am aflat, e prea putin fat de ceia ce ne rmne s mai aflm.
Cei frico0 se dau Inapoi speriati, se lipesc,
cu totul de mica planets& pe care se afl i o
decreteaz, c e singurul corp ceresc ce-i In-

tereseaa
Qei

curio?i, cei cad vor s se apropie din

www.digibuc.ro

144

Victor Anestin

ce In ce mai mult de adevr, merg inainte, cerceteaz, studiazA cercetrile altora


Inobieaz scopul vietei, care mrginit la Pmnt, nu

are nici o valoare intelectuall

TRIBURI DE STELE

OblrOile lumilor
Dar nu numai simplele stele pe cari le vedem exist In univers. Cu cea mai mid lunet,
pop s-ti oferi o prive1i0e, In adevr dumne-

zeiasa Sunt pe cer Ingrmdiri de stele, de


mii qi zeci de mii de stele, cari eu ochii liberi
par un simplu punct.
Nu poate fi o prive1i0e mai admirabil, de
ct contemplarea unei asemenea Ingrmdiri de
stele, ce par tot attea diamante, ba chiar qi
rubine, cAci unele Ingrmdiri de stele au 0
stelute ro0i.
0 Ingrmdire de stele vzut cu ochii liberi

e C1oFa ct pui, ce se afl spre rsrit In serile toamnei, de-asupra capului in serile iernei
spre apus in serile primverei. Vederile bune

observ 10-12 stelute In Clqca cu pui, dreia


astronomii Ii zic Pleiadele
Dad prive0i ns Cloca cu pui cu un simplu
binoclu, vei gsi c stelele ce o formeazI sunt
npum4rate. Asemenea Ingrmdiri de stele s9

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

145

cunosc azi In numr foarte mare si cele mai


principale dintre ele au 9i fost fotografiate.
In legAtura cu ele sunt nebuloasele, corpuri
gazoase imense, din cari se crede c se trag
stelele.

Ingrmdirea de stele din constelatia Hercule

Sunt zeci si pate sute de mii de nebuloase


pe cer. Dota numai dintre ele se bnuiesc cu
ochii liberi 9i se pot observa bine si cu lune-.
tele cele mici : nebuloasa din Orion 9i cea din
Andromeda. Cele mai multe nebuloase sunt cele

in form de spiral.
Mai top astronomii cred, a asa se formeaa

tel*soril dig gebuloas* 'In spiral. Pa; 'A.www.digibuc.ro

Victor Anestin

146

i astronomii aduc
pe fiecare zi noni argumente, sprijinind fiecare
cutiunea, i aci e deschisA

ate o teorie.
CA existA o legAturA Intre stele, IngrAmAdiri

de stele i nebuloase nici nu mai Incape vre-o


IndoialA, dar nu se cunosc destul de bine tocmai acele legAturi.

Nebuloasa din constelatia Lira

Laplace, un mare astronom francez din vea.cul l optspre-zecelea 0 Kant Inaintea lui, pro-

pusese o teorie cu privire la modul cum s'a format sistemul nostru solar : o mare masA nebu1Qas c invarfinclu-se In jurul ei1 a dat naitere

www.digibuc.ro

Pomanul Cerului

147

pe rnd, unor inele ecuatoriale, cari Au dat nqtere la rndul lor, planetelor, rupndu-se qi
unindu-se pentru a forma cte un singur corp.
Ap s'ar fi format In uirma qi satelitii.
Teoriei lui Laplace i s'au adus Insa atatea
obiectiuni, In cat azi nu mai e sustinuta de nimeni. S'au propus alte teorii, prea complicate
i
prea savante pentru a fi rezumate aci, dar
cari tot nu se apropie de adevar. Un roman
din Transilvania, d. I. Corbu din Bistrita, a
Intocmit i D-ra o teorie interesanta, pe care au
discutat-o i astronomi ilutrii. Scrierea sa, foart

instructiva, intitulata Noua teorie cosmogonica"


are multe parti interesante qi observatii juste.
Ceia ce ocupa mai mult pe astronorni, In
constituirea Intregului univers este Ca lea Lap-

telui.. Cei cari locuiti In ()rap lumlnate cu electricitate i gaz aerian, n-ati putut de slotsa admirati In toata splendoarea ei, ceia ce astronomii numesc Ca lea Laptelui. Taranii noqtrii,
cari o cunosc bine, li spun Drumul Robilm ,

sau Drumul lui Traian. In adevar, e un dtum


ceresc, o faqie lata, albicioas, ce se vede de
la un cap al cerului la celalt i mai ales In
mijlocul verei, de la nord sPre sud.
Braul acesta alb e compus din milioane de
stelute, apropiate unele de altele. Cu un binoclu

bun e o adevarata placere sa priveqti Calea


Laptelui Inteo noapte cu totul senina. Ce rost
are acest brau de stele, ce se continua li In
www.digibuc.ro

148

Victor Anestein

IN.

emisferul austral, formand astfel un cerc imens ?


Astronomii spun i cu drept cuvant a i
soarele nostru se afla in Calea Laptelui, care
formeazA un imens tnlivers, dar care tot are

un sfar0t.

Nebuloasa in spirala din constelatiunea ainii


de vankoare

Noi nu vedem de cat acest univers cu stelele


ce-1 compun, dar cum spatiul e WA de margini, nu poate fi gol. Urmeag deci In mod logic, cA existA 9i alte universuri, dar pe cari
noi nu le vedem i pe cari nu le vom vedea
nici odatA, de la cari lumina alergand nebun,
nu poate sA ne soseascA de cat peste milioane
0 milioane de ani.
Acesta e romanul cerului, dar nurnai al ce-

www.digibuc.ro

Rom anul Cerului

149

rului nostru, al universului pe care 11 vedem.


Sunt alte universuri, cu alte ceruri, cu stele necunoscute, cu alte planete, ale dror omeniri
poate Inceard ca i noi sA mAsoare cu &dui
enorma distantA ce ne desparte.

--

Cum s nve cerul


Sunt multi cari cred, cA pentru a Inv Ala cerul trebuie sA al" cele mai Ina lte cunopnte matematice qi cele mai costisitoare instrumente.
E o pArere cu totul greOt, pe care- nu o ImpArtAqeqte nimeni din cei autorizati.
Vezi cl in astronomie e loc pentru orice
mund, oricare amator e bine venit, numai rAbdare i entuziazm sA aibA. De aceia, adevAratii
astronomi, ii IncurajeazA, le d sfaturi ti organizeazA.

Astfel se explid de ce sunt sute de amatori cari au adus foloase reale astronomiei
au ajuns cunoscuti In lumea IntreagA. Un amator, d-rul Anderson din Edinburgh, a descoperit douA stele noui, steaua din Gemenii apArutA In 1912, a fost descoperia de un alt amator, un InvAtAtor norvegian numit Enebo,

care e o autoritate In materie de stele variabile. Si Enebo, nu are lunete mari, ci dintre
cele mai modeste.

Pentru eele mai multe din stelele variabile

www.digibuc.ro

ISO

Victor Anestiu

..

cum 0 pentru studiul multor obiete cere0i ajung o luneta de cateva sute de lei, un binoclu, sau numai ochii liberi.
Cu lunete mici, cel care scrie aceste rnduri

si d-nii C. si I. RosettiBalanescu din Bucuresti, am facut interesante observatiuni asupra


Lunei, asupra planetei Venus (pe care o ob-

servam la amiazi), asupra cometelor si de observatiunile noastre, publicate si in reviste franceze, engleze, italiene, ba si mexicane, s'au interesat multi astronomi de seama.
Spun aceste lucruri pentru a incuraja pe cat
mai mulp sl se ocupe cu fermecatorul studiu
al cerului. E greu oare sa Inveli frumoasele
nume ale stelelor si constelatiunilor 9i A' le identifici pe cer ? E greu sa Indrepeti luneta spre

Lun si sa contempli muntii si craterii eL Si


ate alte privelisti ceresti l Cu cea mai mica
lunet poti sa vezi satelitii si braurile planetei
Jupiter, fazele planetei Venus, inelul lui Saturn
frumoasele stele duble, Ingramadirile de stele,
nebuloasele, pop sa urmaresti o cometa cu mult
tImp Inainte de a fi vzut cu ochii liberi. Stu-

diul direct al cerului Iti foloseste mai mult de


cat citirea a nenumrate volume de astronomie.
Te recreezi, Inveti si In acelasi timp. cu timpul pop fi 9i folositor. Sunt cate-va carp de
astronomie In limba romneasca, sunt nenu-

marate apoi In limbele straine si mai cu seama


In limbele germana si englez. Cum Insa cei

www.digibuc.ro

Romanul Cerului

151

mai multi dintre Romanii no0ii cunosc numai


limba franceza, ei 10 pot procura cateva din scrie-

rile lui Flammarion. Nu romanele lui, care de

altfel sunt destul de instructtve, dar scrieri ca


Les 4'toiles In eare sunt descrise toate constelatiunile i stelele ce le compun i Astronomie populaire, care e un rezumat plcut al cuno0intelor astronomice.

0 data ce ai Invtat numele stelelor, o data


o dragoste prea
mare pentru cer i nu-I pop uita. Vei recurge
la scrieri din ce In ce mai amanuntite vei InMa, daca e0i pasionat. i alte limbi straine,
ce cuno0i planetele, prinzi

cum am facut noi cativa, pentru a-ti satisface


marea curiositate, de a afla cat mai multe din
misterele boltei cere0i.
Autorul acestar rnduri va fi totdeauna gata

sa dea toate amnuntele ce i se vor cere cu


privire la primii pa0 pen tru cunoa0erea cerului. Nimeni nu poate sa tie mai bine greuttile Inceputului, de cat cel care a trecut prin

ele qi cum sunt vre-o 20 de ani 0 mai bine,


de cand ca adolescent, am Incepui A' studiez
cerul cu luneta' voi putea fi deci folositor celor cari vor s Invete primelele cuno0inte ale,
boltel instelate.

www.digibuc.ro

--

Astronomia In Romania
In ce priveste Ora noastra, ne putem fali a
astronomia nu numai ca a fost uitata, dar unii
dintre astronomii nostrii sunt cunoscuti si In
tarile straine.

Astfel a fost Capitaneanu, care a determinat


deosibirea de longitudine intre Iasi si Cernauti.
Aceasta determinare, dupa cum spune marele
nostru Invatat d. St. C. liepites, are multa
Insemntate, cad ea este Inteadevar cea de 'Mai lucrare astronomica de Malt precisiune, care
s'a facut In Romania. Insemnatatea ei este si

mai mare pentru noi, cad ea a fost facuta de


un Roman".
Capitneanu a fcut In urma multe alte ase-

menea lucrari. El a colaborat apoi si la marea


scriere a printului

Grigore Sturza, intitulata

Legile fundamentale ale Universului."


Raposatul astronom Gogu s'a ocupat apoi
numai cu problemele cele mai grele ale astronomiei, cu teoriile perturbatiunilor si lucrarile
sale au fost de multe ori discutate In sedintele
societtei regale de astronomie din Londra. Era
bun prieten cu marele astronom Adams, despre
care am vorbit ca a descoperit planeta Neptun
prin ealvAl; o dat4 cg LMIliqt,

www.digibuc.ro

Pomahu1 terului

155

Adams l'a Inskcinat pe Gogu In cteva randuri s studieze unele probleme ale perturbaliunilor.

D. Spiru Haret a scris apoi un studiu de o


mare importanta pentru astronomii matematici-

si acel studiu a fost si este Ind citat /de


eke ori se vorbeste despre invariabilitatea
eni

axelor mari ale planetelor."


Am mai vorbit apoi cliiar In cursul scrierei
noastre despre bolidul observat de D- sa In
Noembrie 1911 si de interesantele comunicki
ce le-a facut Academiei.
Regretatul Vermont s'a ocupat cu calcularea
efemeridelor astronomice si a facut de multe
ori observaliuni, cu cele (Iota lunete ce le poseda.

D. St. C. Hepites, fost director al Institutului


nostru meteorologic s'a ocupat de asemenea

mult de astronomie si dovada cea mai bull e


interesanta sa scriere asupra lucrkilor astronomice din Romania, pe care trebuie s o citeasca ori cine care voeste s s tie trecutul astronomiei In Ora noastra. D-sa a facut apoi
multe comunicki astronomice Academiei.
D. Coculescu, profesor de astronomie la uni-

mai

versitatea din Bucuresti a scris un manual de


astronomie, si mai multe brosuri cu subiecte
astronomice. D-sa e primul roman care a facut
parte dintr'o expedipe astronomid ce a observat

o eclips totala de Soare.


www.digibuc.ro

154

Victbr Anestln

Un astrononi de merit e d. Pauly din Bucuresti, care e cunoscut t In strinatate. Astfel, D-sa este primul Roman care a calculat
orbita unei mici planete, si anume planeta numita Aeternitas, aceasta prin 1905-1906. In
1901, d. G. Bratu din lasi a facut si D-sa asemenea calcule.

D. Pauly poseda o luneta astronomica, care


era 'cea mai puternica din tail, luneta D-sale
a fost Intrecuta 'Mg In 1910 de aceia pe care
d. amiral Urseanu a instalat-o tn observatorul
D-sale din bulevardul Coltea, primul adevarat
observ4tor astronomic din tara noastra.
Prin 1907, dorind sa strang la un loc pe
amatorii din tara no'astra, cari se ocuril cu astronomica, am infiintat o -sbcietate si o revista
de astronotnie.
Azi, toti cei cari ne ocupam cu studiul prac-

tic al cerului ne cunoastem si ne .ajtitam reciproc. Eu unul trebuie s multumesc mult d-lui
Pauly, cart m'a ajutat In totdeauna, mai ales
In ce priveste unele calctile, cari dad pentru
un aStronom de profesiune nu sunt grele, nu
tot asa e si pentru un amator.
La revista de astronomie Orion colaboreaza
multi amatori, call procurandu-si lunete, fac
observatii interesante. Astronomii straini ca Jean

Mascart din Paris, Elgie din Londra, Birkenstock din Hamburg, Leonard din Chicago 9i
altii, ne-au onorat de aasemenea cu colaborarea lor.
www.digibuc.ro

Rompul Cerului

155

Astfel, de la 1907 Incoa, toate fenomenele

cere0i au fost observate cu folos i din Romania.

S'au observat stele variabile, s'au desenat craterii hinari, am urmgrit pe Venus In fiecare zi,
Intre orele 12 i 2 d. p. (subsemnatul 9i d-nii
C.

I. Rosetti Balgnescu) am urmgrit cometele

Morehouse, 1910 a, Halley, Kiess, Quenisset,


Bore Ily etc, pe and din aceste toate comete,
publicul cel
doug-trei.

mare nu a putut s vazg de cat


.

Observatiile acestea nu stint publicate numai


In Orion, ci i In diferite reviste i buletine
din Anglia, Franta, Germania, Italia, ba i din
alte tri mai Indepgrtate.
Sunt peste doug-zeci de lunete astronomice
In activitate, mai toate procurate de la 1907
Incoa i spergm cg numgrul lor se va Inmulti.
Bine inteles, toate acestea nu intereseazg de

cat pe cei call iubesc i vor s cunoascg cerul i numai pentru ei am scris acest capitol.
Acei cari nu iubesc cerul i cari nu vor sg
pgrseascg pentru un singur moment grijele
zilei, nu vpr pricepe silintele noastre, iar entusiasmul nostru pentru cea mai frumoasg tiintg,

le va pgrea curios.
Dacg ar ti ei Insg cat fericire procurg nu
numai simpla contemplare, dar studiarea astrelor, i-ar schimba cu totul pgrerea.
De altfel avem aprobarea bgrbatilor luminati

www.digibuc.ro

Victor Anestin

156

ca d-nii Spiru Haret, St. C. Hepites, Amiral


Urseanu, i allii, cari ne-au ajutat ca sA ducem

la bine ceia ce ne-am propus.

--

LUNETELE ASTRONOMICE
-

Observatoarele astronomice au o multime de


instrumente

aparate, cari de cari mai com-

plicate ; un astronom-amator .nu are nevoie deocamdatA, de at de o simplA lunetA astronomicA de o dimensiune adeseaori micA.

0 lunetA se compune dintr'un tub de lemn,


sau din metal. Acesta, In capAtul lui de sus
poartA o lentilg, numit obiectiv. In partea lui
de jos se Imbud cu un alt tub i la extremitatea celui din urmA, se pune ocularul, o altA
lentilA, cu ajutorul cAruia mAre0i obiectele cere9ti, spre care estes Indreptat obiectivul.

Obiectivul rmlne totdeauna acelq 9i dupg


diametrul lui se dA numirea lunetei, astfel dacA
diametrul obiectivului este de 43 mm. avem o
lunetA de 43 mm. Obiectivul este totdeauna
protejat de un capac, numit obturator, care protejeazA lentila contra prafului, dud nu Intrebuintezi luneta pentru observatiuni.

Cea mai mid lunetA pentru observarea cerului posedA totdeauna cel putin douA oculare :

unul pdmntesc, cel mai lung dintre ele, cu a-

joarul cgruia vezi obiectele cere?ti ap cum


www.digibuc.ro

ltomanul Cerului

157

sunt ql ocularul astronomic, care are o putere


mai mare i care Intoarce acele obiect. Astfel,
privind de exemplu Luna cu ocularul astronomic, vei vedea nordul acestui astru In jos
sudul In sus.
Cand desenezi deci o planet ca Jupiter, de
bunioara, vei pune initiala S (sud) In susul desenului i N (nord) In josul desenului.
Lunetele, cu cat sunt mai mari, adica cu cat
au diametrul obiectivului mai larg, cu atat au i
oculare astronomice mai multe i mai puternice.
Cand

priveVi

cerul prin ocularul lunetei,

bine inteles ea' nu vezi de eat o parte din cei


aceia limitata de marginile obiectivului ; ceiace
vezi astfel se nume0e ceunpul lunetei.
Primul lucru care va mira pe cineva care in-

cearc o luneta pentru Intaia oara va fi urrnatorul : ai gsit de exemplu Luna, pe care daca

ocularul ce-1 Intrebuintezi mrqte mai putin,


o vei vedea intreaga ; dar nu o vei vedea de
cat In parte, dad ocularul e puternic.
Dupa cateva clipe de observatie, vezi cu mirare ea Luna iese Incet-Incet din campul lunetei i daca vrei sa o regasep, trebuie sa miti
luneta spre vest.

Cauza nu e alta de cat micarea de rota-

tiune a Pamantului, care invartindu-se, duce cu


el qi luneta, spre est, lasand Luna In urma. Cu

putina obipuinta vei putea sa urmare0i mereu Luna sau alt corp ceresc, nelasandu-1 sa-ti
mai fuga din campul
lunotpiwww.digibuc.ro

158

Victor Anestin

Lunetele mari sunt prevAzute cu niOe maOni


de orologerie, carl imprim lunetei o miFare, cu
ajutorul areia obiectul ceresc ce-1 observi nu-ti

mai scap din cmpul lunetei, dar asemenea


lunete nu sunt la Indemna ori arui astronom amator. Ele se numesc ecuatoriale.
Lunetele chiar mici ins, au de cele mai
multe ori un auttitor (chercheur, cum ii zise
Francezii, finder cum Ii zise Englezii). Pus lng
ocular, paralel cu corpul lunetei. CAuttorul a-

cesta, are cmpul obiectivului ski mai larg i


cu ajutorul lui poti s gseOi mai repede pe
cer un corp ceresc.
Orice luneta mai are apoi o bonet, un fel
de geam rotund mic i a arui culoare variazA
Op, galben, albastru, care se qeazA In dreptul ocularului, and voieOi s observi discul
Soarelui.

Prima greutate a celui care voqte s intrebuinteze o lunet astranomic esre aceia de a

Oi sl aeze ocularul In partea

inferioar a

tubului lunetei. Daa" Infunzi ocularul In tub,


sau daa '11 tragi prea In gall, obiectul pe care
Il observi se vede confuz ; nu poll s observi

nimic. Ca s Invele meOqugul de a face la


mi se ,au point", cum Ii zic Francezii, trebue
s te obiolueOi Inti s priveOi o stea, nu
prea mare, nici prea mia, ci de o strlucire
potrivit. Acest lucru '11 recomand toti astronomii. Impingi upr cu mna ocularul In lunet

www.digibuc.ro

0.

hmanul derutin

potrivesti, panA ce vei vedea steaua In


chestiune ca un simplu punct, fArA raze. Cu
cat luneta va fi mai bunA si cu cat ocularul

va fi mai puternic cu atat steaua va pArea mai


cAci dupg cum se stie, stelele stint la asa
mari depArtgri, In cat cea mai mare lunetA din
lume, nu poate sA le vazA altfel de cat sa niste
simple puncte. Planetele InsA, sunt cu atat mai
mari, cu cat le vezi prin oculare mai puternice.
DacA privesti Luna, Soarele sau un alt cotp

ceresc, tot astfel Impingi sau tragi ocularul,


'Ana' ce ai viziunea bine definitA a discurilor
bor. Aceasta este o chestiune de putin exercitiu
si care nu cere multA *Mae de cap.
Trebue sA se tle bine socotealk cA obiectivul unei lunete nu poate fi declarat bun sau
rAu, panA ce luneta nu va fi IntrebuintatA In
mai multe randuri.

Se poate prea bine Intampla, ca In seara


and observi, conditlunile atmosferei s nu fie
bune. Curentii de aer calzi cari trec prin atmosferA si ale cAror unde sunt mArite de ocularul lunetei, pot sA deformeze cu totul, sau In
parte imagina astrului observat.
Am spus cg. mkirea unui obiect ceresc depinde si de obiectiv 9i de ocular ; cu cat obiectul este mai mare, cu atat pop sA Inirebuintezi un ocular mai puternic.
Cu o lunetA al cArui obieCtiv este ntitnai de
43 mm., ocularul mAreste sau aduce aproape

cea-ce e tot una, de 50 de ori.


www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Precuvntare
PARTEA I

Impfirtia Soarelul
a) Stapnitorul planetelor
b) Moarta Cerului
c) Corpurile cereti in spatiu,
d Surorile pamantului
e Mercurienii qi Venusienii
f Lumea lui Marte

g Lumi de pitici
h 0 lume gigantica

Planeta incoronata
Marginile unui imperiu ceresc
k Vagabondele cerului
1) Lacramrle cerului
PARTEA II
i

Lumea stelelor
a) Numele 11 marimea stelelor
b) Culorile i micArile stelelor

c) Micarea soarelui in spatiu


d) Ste lele duble
e) Stele le variabile. Incendiile cerelti
f)Triburi de stele. Obariile lumilor.

Anexe
a) Cum sa inveti cerul.
b) Astronomia In Romania
c) Lunetele astronomice

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro