Sunteți pe pagina 1din 8

PROGRAM DE RECUPERARE DUP ENTORSA DE LEZN

O entorsa de glezna poate sa nu para o accidentare foarte grava si de


foarte multe ori ea este tratata superficial de catre sportivi, antrenori si, din
pacate, chiar si de catre medici si terapeuti. Insa, revenirea in sport fara o
recuperare corespunzatoare creste sansele unor reaccidentari, chiar mai severe,
iar recuperarea completa, oricat timp ar dura, este de fapt cea mai rapida
modalitate de a reveni in efort la capacitate maxima.
Recuperarea gleznei are loc in general in 4 etape coordonate de medic
si terapeut, care trebuie parcurse si ale caror subpuncte trebuie bifate inainte de
a trece mai departe.
Etapa 1
Repaus si tratament pentru intrunirea conditiilor inceperii
recuperarii
a. Se utilizeaza fasa, bandajul sau orteza recomandate
b. pacientul poate sta pe piciorul afectat fara durere
c. Durerea si inflamatia s-au redus
Etapa 2
Mobilizarea gleznei si intarirea musculaturii adiacente
a. Glezna este suficient de mobila pentru a desena imaginar in aer literele
alfabetului cu degetul mare de la picior
b. Forta musculaturii gambei a revenit la un nivel acceptabil
c. Sportivul tie cnd trebuie purtat ortezai sau bandajul elastic i tie s
l aplice
d. Exercitiile aerobice usoare i la sala de forta nu produc durere sau
inflamatie
Etapa 3
Recuperarea coordonarii si fortei
a. Echilibrul cand stati intr-un picior este la fel pentru cele doua picioare

b. Un nivel mai intens de exercitii aerobice si la sala nu cauzeaza durere


sau inflamatie
c. Forta este la nivelul celei dinaintea accidentarii
Etapa 4
etapa final a recuperarii
a. pacientul poate efectua intregul program de alergare fara durere sau
limitari functionale
b. pacientul poate efectua miscari si procedee specifice sportului practicat
fara durere sau limitari functionale
c. Antrenorul si preparatorul fizic sunt informati cu privire la necesitatea
revenirii progresive in antrenamente si competitii si a mijloacelor necesare pentru
prevenirea reaccidentarilor
Prezena echimozei este n general un semn al severitii entorsei. Daca
aceasta nu este prezent avem de-a face cu o entors de gradul unu sau doi i
alte semne vor trebui luate in consideratie in cadrul evalurii. Daca echimoza
este prezent putem vorbi cel putin de o entorsa de gradul 2.
Recuperarea entorselor de gradul 2 si 3 va progresa mult mai lent
comparativ cu entora de gr 1.
Entorsa uoar poate restriciona sportivul de la activitatea sa nu mai mult
de o sptmn, acesta putnd ajunge la performanele sportive anterioare dup
maxim 2-3 sptmni. Entorsa medie poate limita activitatea sportiv pt 3
sptmni, performanele sportive anterioare obinnud-se dup 4-6 sptmni,
iar entorsa grav restricioneaz participarea pt 6 saptmni sau mai mult,
sportivul avnd nevoie de aproximativ 3 luni pt refacerea total
Entorsa de gr 3 poate fi recuperat fie cu ajutorul tratamentului
conservativ fie chirurgical, alegerea fcndu-se n funcie de vrst, nivel de
performan, obiective, indicaiile ortopedice.
Instabilitatea gleznei este in cele mai multe cazuri reparata chirurgical.
Capacitatea sportivului de a se recupera dup o entors de glezn
depinde i de istoria traumatic a acestuia. Prezena multiplelor entose suferite

pot conduce la instabilitate fcnd procesul de recuperare mai complex i mai


dificil.
Instabilitatea cronic de glezn poate conduce la slbiciune muscular
cronic i sensibilitate kinestezic, fcnd glezna mai susceptibil la traumatisme
suplimentare. De asemenea pot aprea modificri compensatorii cu alterri ale
mersului, forei i flexibilitii, scznd eficiena mecanic a gleznei i piciorului.
Datorit acestor modificri suplimentare, entora de glezn cu instabilitate
cronic necesit o perioad de recuperare mai mare.
Cel mai frecvent mecanism de producere al entorsei este inversia.
Severitatea

traumatismului,

ligamentele

specifice

(talofibular

anterior

calcaneofibular, ocazional tibiofibular) i structurile implicate (fractura maleolelor,


fractura peroneal sau dislocaia sau alte leziuni tendinoase) depind de forele
mecanice aplicate i de gradul de stres aplicat.
Daca disfuncionalitatea i durerea determin un patern de mers incorect,
este necesar ambulaia cu ajutorul crjelor sau alte dispozitive de sprijin.
La entorsa cronic adesea se pot observa aderenele cicatriciale i o
limitare a mobilitii articulare intertarsiene i metatarsiene, n special la pacienii
care au folosit gheata de imobilizare sau orteze.
Exerciiile fr ncrcare cum ar fi exerciii izometrice exerciii acvatice i
rezistena manual, pot fi introduse devreme n programul de recuperare.
Fora muchilor care contraleaz micrile de eversie i inversie este
cheia stabilitii articulare. Pt imbunattirea acesteia se pot folosi exerciii
izometrice, cu rezistena manual, scripetoterapie, exerciii cu banda elastic,
exerciii acvatice. Exerciiile n lan kinetic nchis pt eversie i inversie
amelioreaz funcionalitatea i cresc refacerea propriocepiei.
Cnd sportivul este capabil s-i susin greutatea corpului fr durere,
poate fi initiat antrenamentul de mers i continuate exerciiile n lan kinetic
nchis. Exerciii pt echilibru pot progresa spre sprijin unipodal pe suprafee stabile
i instabile.

Cnd sportivul este capabil s-i mobilizeze articulaia pe toat


amplitudinea de micare i a rectigat 90 % din fora muscular, exerciiile
pliometrice pot fi introduse in recuperare.
n momentul n care kt introduce n programul de recuperare exerciii mai
complexe el trebuie sa acorde atentie semnelor care pot indica reaciile
inflamatorii nespecifice datorit saprasolicitrii. Ecest rspuns include prezena
inflamaiei postexerciii i a durerii fie in timpul fie dupa terminarea programului
de recuperare. Dac aceste semne sunt prezente el trebuie sa reduc
complexitatea programului pt 1-3 zile nainte de a progresa spre un nivel mai
mare de dificultate.

Perioada de recuperare a entorsei difer de la un pacient la altul i este


condiionat de o serie de factori: vrsta sportivului, istoricul traumatismului,
gradul entorsei, capacitatea de refacere a sportivului.
Obiectivele recuperarii variaza in functie de aspectul clinic si de aspectul
functional al articulatiei interesate. Recuperarea se refera in special la:
1. ameliorarea durerii,
2. reducerea inflamatiei,
3. recuperarea mobilitatii, stabilitatii si abilitatii.
4. recuperarea forei i rezistenei musculare
Pentru recuperarea articulatiilor portante ale membrulu inferior prioritatea
este reprezentata de recapatarea capacitatii de sustinere. Abia pe planul 2 vine
recapatarea mobilitatii.
Entorsa de gradul I:
n general nu necesit tratament profesional si reabilitare. Glezna rmne
stabil. n functie de simptome se folosesc:
-

gheat local- nu se aplic direct pe piele (fig 1)

pozitia procliv a piciorului

medicatie antiinflamatoare

interzicerea temporar a sprijinului


Rentoarcerea la activitatea sportiv se poate evalua foarte simplu prin

punerea pacientului s sar pe piciorul traumatizat. Dac refacerea este


prezent micarea nu va fi dureroas.

Fig 1
Entorsa de gradul II si III:
Atunci cnd nu exist o patologie asociat sau entorse repetate n
antecedentelesportivului, tratamentul conservativ s-a dovedit suficient.
Obiectivele includ:
-

diminuarea durerii

diminuarea tumefactiei

imobilizare potrivit pentru repausul fibrelor ligamentare - orteze

recuperarea muschilor peronieri

restaurarea miscrii normale a gleznei

Tratamentul contine urmtoarele faze:


a) faza I de tratament :
trateaz echimoza si edemul prin:
-

repaus (mers cu crjele)

gheat

pansament compresiv - (imobilizarea prin bandaj compresiv elastic, rulat


in forma de "8"), (fig 2) sau cizm gipsat sau orteze reglabile (fig 3)

pozitie procliv

Fig.2

Fig 3 a, b orteza reglabila i orteza partial de glezn


b) faza II de tratament :
Consta n nceperea recuperrii propriu zise. Aceasta faz ncepe la 1-3
sptmni de la traumatism, atunci cnd edemul a diminuat mult.
Recuperarea este activ. Caut s restaureze proprioceptia, soliditatea
peronierilor si mobilitatea articular. n afara miscrilor active, se execut si
miscri pasive atente, graduale:
-

exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fr rezistent).

exercitii pentru sensibilitatea proprioceptiv (cu ajutorul unei mingi:


pacientul cu piciorul pe minge, o roteste, si plimb piciorul pe ea, o
loveste usor, etc., ca un fotbalist la antrenament).

exercitii pentru ntrirea muschilor peronieri: eversii repetate izotonice si


izometrice.

Aceast etapa dureaz ntre 4 si 10 sptmni, dup care pacientii pot


progresa spre faza a III-a.
c) faza III de tratament :
Const n renceperea activittii sportive.
Este important ca naintea nceperii exercitiilor s se pun o gleznier. Ea
ofer stabilitate mai bun iar contactul cu pielea amelioreaz activitatea

proprioceptorilor. Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiei


gleznei prin eversii repetate mpotriva unei rezistene (elastice, scripeti).
Recuperarea este complet atunci cnd pacientul poate s sar pe
piciorul traumatizat fr durere sau instabilitate.
Pacientii care la 3 luni de la traumatism si dup o recuperare complet si
corect mai au simptome, au

cu sigurant o patologie

asociat.

Pentru entorsele a cror patologie este complex se apeleaz la tratamentul


chirurgical.