Sunteți pe pagina 1din 2

Poem romantic

Luceafarul
Mihai Eminescu
Manifestat pe plan european de la inceptutul secolului al XIX-lea, romantismul a fost introdus in literatura
romaneasca in epoca pasoptista si a atins plenitudinea prin creatorul Luceafarului. Poemul a aparut in aprilie in
1883, in Almanahul Romania Juna din Viena, fiind apoi reprodus in revista Convorbiri Literare si inclus de Titu
Maiorescu in singurul volum antum al poetului.
Alturi de sursele folclorice ale poemului (basmele prelucrate: Fata-n gradina grdina de aur, Miron
i frumoasa fr corp i mitul zburatorului), poetul valorific surse mitologice i izvoare filozofice.
Poemul romantic Luceafrul de Mihai Eminescu este o alegorie* pe tema geniului, dar i o meditatie
asupra condiei umane duale (omul supus unui destin pe care tinde s il dep easc). Acesta reprezina o
meditatie asupra destinului geniului in lume, vzut ca o fiint solitar i nefericita, opus omului comun.
Poemul romantic se realizeaz prin amestecul genurilor (epic, liric i dramatic) i al speciilor.Viziunea
romantic e data de tem, de relatia geniu-societate, de structur, de alternarea planului terestru cu
planul cosmic, de antiteze, de motivele literare (luceafrul, noaptea, vi sul etc.), de imaginarul poetic, de
cosmogonii, de amestecul speciilor (elegie, meditatie, idil, pastel), de metamorfozele lui Hyperion.
Tema poemului este romantic: problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea.
Titlul se refera la motivul central al textului, luceafarul, vazut ca o fiinta singuratica, nefericita, opusa
omului comun.
Compozitia romantic se realizeaz prin 'opozitia planu rilor cosmic i terestru i a doua ipostaze ale
cunoaterii: geniul i omul comun. Poemul are 98 de strofe care formeaz patru tablouri i dou planuri: terestru i
cosmic. Simetria compozitional se realizeaz in cele 4 prti ale poemului astfel: cele doua planuri interfereaz
in prima i in ultima parte, pe cand partea a doua reflect doar planul te restru (iubirea dintre Ctalin si
Catalina), iar partea a treia este consacrat planului cosmic (caltoria lui Hyperion la Demiurg, ruga i
rspunsul).
PARTEA I = planul cosmic + terestru = POVESTE DE DRAGOSTE IMPOSIBILA
intre o fata de imparat si Luceafar
Incipitul conine o formul specific basmului care d o frumusee aparte textului, sugerand un spatiu ireal,
de poveste si un timp irepetabil: A fost odat ca-n poveti/ A fost ca niciodat".
Iubirea dintre cei doi se nate lent din starea de contemplatie i de visare, in cadru nocturn, realizat
prin motive romantice: luceafarul, marea, castelul, fereastra, oglinda.
Fata de imparat
traieste intr-un castel de la marginea marii,
nu are nume,
nu este o fiinta obisnuita,
este unica.
Portretul acesteia, realizat prin superlativul absolut de factur popular o prea frumoas fat", scoate in
evidenta unicitatea fetei, fiind o fiina deosebit Cum e Fecioara intre sfinti/ Si luna ntre stele". Fata
contempl Luceafarul de la fereastra dinspre mare a castelului.
Luceafarul, privind spre umbra negrului castel, o indrageste pe fat i se las copleit de dor. Motivul
serii i al castelului accentueaz romantismul conferit de prezenta acestuia. Urmnd repetatei chemridescntec: Cobori in jos, luceafar blnd,/ Alunecnd pe-o raz", Luceafarul se va smulge din sfera sa,
spre a se intrupa prima oara din cer i mare, iar a doua oara din soare i noapte.
Dragostea lor semnifica atractia contrariilor. Luceafarul formuleaza diferenta care-i separa: ,eu sunt
nemuritor,/ i tu esti muritoare", dar, din iubire, accept supremul sacrificiu cerut de fat. Daca fata/ omul
comun nu se poate inalta la conditia de nemuritoare, Luceafarul/ geniul este capabil, din iubire i din dorinta
de cunoatere absoluta, sa coboare la conditia de muritor.
PARTEA II = planul terestru = POVESTE DE DRAGOSTE
intre fata de imparat (numita acum Catalina) si Catalin
Partea a doua are in centru idila dintre fata de imprat, numit acum Catalina i pajul Ctlin. Acesta are
curajul s fac primul pas i reuete s o conving pe fat s renune la dragostea ideal pentru Luceafr i s
aleag o poveste de dragoste real, aa cum el i poate oferi. Este o alt ipostaz a iubirii, opus celei ideale.
Asemanarea numelor sugereaz apartenenta la aceeai categorie: a omului comun.
Fata i-a pierdut unicitatea, a intrat ntr-o categorie (numele o transform n exponent al unei categorii)
e pmntean

seamn cu Ctlin Te-ai potrivi cu mine


Ctlin - Portretul lui este realizat in stilul vorbirii populare, in antitez cu portretul Luceafarului.
are natur terestr copil de cas, paj, biat din flori i de pripas, guraliv i de nimic
i ncearc norocul
iubirea lui e un JOC, care se nva: Dac nu tii i-a arta/ Din bob n bob amorul
Chiar daca accept iubirea pmntean, Catalina aspir inc la iubirea ideal pentru Luceafar, fata
nelegnd ns incompatibilitatea dintre ei.
PARTEA III = planul cosmic = CALTORIA LUI HYPERION LA DEMIURG, RUGA I RSPUNSUL
Partea a treia ilustreaz planul cosmic. Luceafrul zboar n sensul invers al creaiei, ajungnd la
nceputurile Universului. n dialogul cu Demiurgul, Luceafarul, care este numit Hyperion, ii cere sa-l dezlege de
nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, in numele careia este gata de sacrificiu: Reia-mi al nemuririi
nimb/ i focul din privire, i pentru toate d-mi in schimb/ 0 or de iubire... . Demiurgul refuza cererea lui
Hyperion si ii explica Luceafarului absurditatea dorintei lui, prilej cu care este pus in antiteza lumea
nemuritorilor i aceea a muritorilor.
Luceafrul a devenit Hyperion (HYPER-EON: pe deasupra mergtorul)
Demiurgul reprezinta creatorul universului
DIALOGUL CU DEMIURGUL:

limbajul sentenios

atmosfera glacial

dialogul e presupus, Demiurgul aude replicile lui Hyperion nainte ca acesta s le mai exprime

Demiurgul construiete o vast antitez muritor-nemuritor: Ei doar au stele cu noroc/ i prigoniri de


soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici loc,/ i nu cunoatem moarte

PARTEA IV = planul cosmic + terestru = FINALUL CELOR DOU POVETI DE DRAGOSTE


Partea a patra este construit simetric fa de prima, prin interferenta celor doua planuri: terestru i
cosmic. FINALUL celor dou poveti de dragoste este diferit: unul este fericit - pentru povestea celor doi muritori
i unul nefericit, deoarece Luceafrul rmne singur ca orice ,,geniu nefericit", care nu i poate gsi n aceast
lume jumtatea ideal.
Idila Ctlin Catalina are loc intr-un cadru romantic,iar p rofunzimea pasiunii i unicitatea iubirii, il
scot pe Catalin din ipostaza terestr, a mediocritii.
Catalina
are inc nostalgia astrului iubirii i-i adreseaz pentru a treia oar chemarea, de data aceasta
modificat,
chipul fetei a devenit chip de lut
Luceafarul
semnifica acum steaua norocului
se izoleaz n nemurire i rceal
constat i el acum c relatia om-geniu este incompatibil, a titudinea acestuia fiind una de
interiorizare a sinelui, de asumare a eternitatii.
Asadar, poemul Luceafrul sintez a operei poetice eminesciene armonizeaz teme i motive
romantice, atitudini romantice, elemente de imaginar poetic i procedee artistice cultivate de scriitor,
devenind astfel una dintre cele mai cunoscute opere romantice romanesti.
In opinia mea, toate aceste structuri si semnificatii ale poemului eminescian integreaza o viziune originala
asupra existentei in lume si in timp a geniului creator. Aceasta viziune asupra conditiei omului de geniu se
exprima prin toate semnificatiile profunde ale textului. Desarvarsit prin forma (98 catrene, alcatuite din versuri
de 7-8 silabe, cu ritm iambic si rima incrucisata) si prin viziunea poetica, in care sunt inchise tulburatoare
intelesuri, poemul eminescian oglindeste conditia creatorului, vazut ca fiinta solitara si nefericita, opusa omului
comun, care se ghideaza dupa alte legi decat omul comun.
alegorie* = ampl metafor ce permite un transfer din planul abstract / profund al n elesurilor, ntr-un plan de
suprafa, figurativ

S-ar putea să vă placă și