Clasificarea act civile

1. Din pct de vedere procedural: act penale, civile si mixte

2. Dupa scopul procesual urmarit : act. De realizare- susceptibile de executare
silita, de constatare - nesusceptibile de executare silita (pozitive si negative
/ act declaratorii, interogatorii si provacatorii), in constatare sau
transformare de drepturi
3. Dupa dreptul subiectiv afirmat in justitie: act. Personale (dr de creanta),
act. Reale (multe din ele expres definite de lege), act. Mixte (doar 2 actiuni
de acest fel)
4. Dupa obiectul lor ; mobiliare si imobiliare
5. Dupa obiectul protectiei judiciare : petitorii ( au ca obiect valorificarea unui
drept) si posesorii (au ca obiect doar ocrotirea unui drept)
EXECUTAREA SILITA FAZA A PROCESULUI CIVIL(ULTIMA FAZA)
Judecatoria nu are personalitate juridica
Tribunalul are personalitate juridica
TRBUNALELE SPECIALIZATE NU AU PERS JURIDICA
CURTEA DE APEL ARE PERSONALITATE JURIDICA
Inalta curte de casatie si justitie compusa din 4 sectii: civil si proprietate
intelectuala, panala, sectia comerciala si contencios admininstrativ. CU
PERSONALITATE JURIDICA.
Cauzele in prima instant se judeca de un judecator, in afara de conflictele
de munca si asigurari sociale care se judeca in rima instant de 2 judecatri
si 2 asistenti judiciari.
apelurile se judeca de 2 judecatori
Recursurile se judeca de 3 judecatori, daca legea nu dispune altfel
Iccj -3 judecatori din aceeasi sectie
Csm:
-19 membri
-14 alesiin adunarile generale ale magistratilor si validati de senat (9
judecatori-5 procurori)
-2 reprezentanti ai societatii civile, alesi de senat
-ministrul justitiei,presedintele iccj, procurorul general al parchetului de
pe langa iccj

Mandat de 6 ani
Presedintele mandate de un an ce nu poate fi reinoit

Poate fi parte in procesul civil orice persoana ce are solosinta drepturilor

civile.
Pentru a determina calitatea partiii nu trebuie cercetat fondul ci doar
aspectul procesual.
Problema daca exista sau nu intre parti un raport litigios urmeaza a fi
stabilita de instanta prin hotarare.
Coparticiparea procesuala
-mai multe personae pot fi reclamante sau parate
-singura obligatie: obiectul pricinii sa fie un drept sau o obligatie comuna
partilor ori ca drepturile sau obligatiile acestora sa aiba o singura cauza
Formele C.P:
1. Dupa pozitia partilor: activa, pasiva sau mixta
2. Dupa momentul in care se formeaza: copart. proces. Initiala si c.p
ulterioara
3. In functie de rolul vointei partilor in formarea sa: facultativa sau
necesara.
Efectele c.p
Actele de procedura, apararile si concluziile unia dintre reclamanti sau
parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti- principiul independentei
procesuale( doar in cazul litisconsurtiului facultativ)
Dovezile odata administrate sunt castigate cauzei.
In cacul coparticiparii necesare regula este aceea a dependentei
procesuale a coparticipantilor
Conditiile de a fi parte in procesul civil:
1. cap. Proc. De folosinta: aptitudinea unei persone de a avea drepturi si
obligatii
2. calitatea procesala
DETERMINAREA CALITATII PROCESUALE= LEGITIMAREA
PROCESUALA=DETERMINAREA PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE CARE
AU INDREPTATIREA DE A PARTICIPA LA ACTIVITATEA JUDICIARA.

LEGITMAREA PROCESUALA NU SE RAPORTEAZA , CU NECESITATE, LA

RAPORTUL JURIDIC DEDUS JUDECATII CI LA DREPTUL DE A RECLAMA IN
JUSTITIE SI LA OBLIGATIA DE A RASPUDE FATA DE PRETENTIILE FORMULATE
PRIN ACTUL DE INVESTIRE A INSTANTEI.
Legitimare procesuala ordinara si extraordinara
Substituirea procesuala se poate realiza in cazul aratarii titularului
dreptului in cadrul unor actiuni reale.
3.justificarea unui interes( sa fie legitim, personal, nascut si actual-3
exceptii de la aceasta regula)

Drepturile si obligatiile partilor

-drepruri commune ale reclamatului si paratului
-dreptutile reclamantului
-dr. paratului
Obligatiile partilor:
-in principiu acestea sunt commune reclamantului si paratului

Tertele personae in procesul civil:

-In sens restrans, acele subiecte care sunt straine de procesul verbal
dintre reclamant si parat
-pentru ca hotararea sa devina opozabila si altor personae este necesar ca
acesta sa fie introduce in procesul civil
Conditii de admisibilitate :
-existenta unui process civil in curs de judecata
-existenta unei legaturi de conexitate
-existenta interesului de a interveni

Formele de participare a tertilor in procesul civil(art 49-66):

-interventia
-cererea de chemare in judecata a altor personae
-chemarea in garantie

-aratarea titularului dreptului

1. interventia - din proprie initiativa
A. in interes propriu(principal):
-o veritabila actiune civila,
-tertul trebuie sa afirme in instanta un drept subiectiv sau o situatie
juridical ocrotita de lege
-admisibila chiar daca dr subiectiv nu a devenit actual
-admisibila in orice materie civila
-are aplicare restransa in materia raporturilor privind starea si capacitatea
persoanelor
-admisibila si in cazul ordonantei presedintiale, fara a afecta celeritatea
cauzei
-inteerventia principal se poate face doar in fata primei instante si inainte
de incheierea dezbaterilor. Cu acordul partilor se poate face si in apel
-intervenientul va lua procedura in starea in care se afla in momentul
admiterii cererii
-promovarea interventiei principale determina intreruperea prescriptiei
dreptului la actiune
- promovarea interventiei principale face sa inceteze buna credinta a
proprietarului, acesta fiind obligat sa restituie fructele
B. in interesul uneia din parti(accesorie)
-tertul nu reclama un dr propriu in justitie dar are un interes propriu
-admisibila aproape orice materie
-inadmisibila in litigiile privitoare la starea si capacitatea persoanei.
-ca forma, este o simpla cerere( sa cuprinda justificarea interesului si
aratarea partii in favoarea careia acrioneaza)
-asmisibila in orice faza a p. civil, ciar si in recurs
-se judeca odata cu cererea principal
-intervenientul poate face orice act de porcedura care nu este potrivnic
partii in folosul caruia intervine
-interventia accesorie nu intrerupe PRESCRIPTIA DR LA ACTIUNE sau
PUNEREA IN INTARZIERE A DEBITORULUI.
-in principiu tertul nu poate determina sporirea cheltuielilor de judecata

2.chemarea in judecata a altor personae

-persoana chemata in judecata trebuie sa poata pretinde aceleasi dr ca si
reclamantul
-cererea de chemare in jud a altei personae va fi motivate si comunicata
celui chemat si partii potrivnice.
-poate fi promovata doar in fata primei instante (respectarea celor 2 grade
de jurisdictie)
-reclamantul poate introduce cererea pana la inchierea dezbateriloriar
paratul odata cu intampinarea sau cel tarziu la prima zi de infatisare
-

3.CHEMAREA IN GARANTIE
-TREBUIE SA INDEPLINEASCA TOATE CONDITIILE UNEI CERERI DE CHEMARE
IN JUDECATA
-reprezinta o veritabila actiune civila
-partea interesata trebuie sa afirme existent unei obligatii legale sau
conventionale de garantie
-aplicabila in orice materie
-inadmisibila in cazul ordonantei presedentiale
-Inadmisibila in cazul actiunii posesorii si in cazul actiunilor
nepatrimoniale si nici in cazul litigiilor de munca
-admisibila in contencios administrative
-cererea trebuie formulate de reclamant inaintea primei instante pana la
incheierea dezbaterilor, iar de catre parat odata cu intampinarea sau pana
la prima zi de infatisare, exceptie cazul in care partile consimt.
-introducerea cerereii de chemare in garantie intrerupe prescriptia dr la
actiune si punerea in intarziere a debitorului

4. Aratarea titularului dreptului:

-paratul detinator precar(chirias, depozitar, posesor) o poate formula

-actiunea principal sa aiba ca obiect valorificarea unui drept real asupra

unui lucru
-aplicabila doar in cazul actiunilor reale
-cererea se depune de catre parat odata cu intampinarea
-pentru introducerea tertului in procesul este necesar acordul
reclamantului

REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERS FIZICE:

-NASTERE IN TEMEIUL UNEI CONVENTII DE MANDAT
-nu obligatory dar intotdeauna posibila
-in divort si in fata instantelor de fond artile sunt obligate sa se
infatiseze in persoana
-mandatarul nu oate face acte de dispozitie(renuntarea la judecata,
renuntarile la drept, incheierea de tranzacti(etc)
-este un mandate special
-o persoana poate fi reprezentata de mai multe personae, nu exista o
restrictive in acest sens

PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL

-apara drepturile si interesele minorilor, celor pusi in interictie, ale
disparutilor si altor personae prevazute EXPRES DE LEGE
-acolo unde este obligatorye prezenta acestuia absenta atrage
nulitatea hotararii
-poate fi parte sau participant in fct de momentul si modul in care
intervine
-poate interveni in orice process civil
-poate sa exercite caile de atac
-poate cere executarea hotararilor, poate exercita contestatia le
executare etc.
INSTANTA

Rolu active al judecatorului

-posibilitatea instanntei de a propune probe din oficiu
-punerea in vedere a dr si obl
-atenuarea unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor
dispozitii legale
-poate pune in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept
-are dreptul de a invoca din oficiu incalcarea normelor juridice de
oridine publica
Disponibilitatea:
-instanta trebuie sa se pronunte asupra a ceea ce sa cerut,
-nu poate acorda pretentii nesolicitate
-judecatorul nu are posibililitatea de a introduce in process un tert din
proprie initiative
-nu poate schimba calificarea juridical
-judecatoorul prin rolul activ ce il exercita nu trebuie sa aduca atingere
dreptului la aparare al partilor, din acest motiv trebuie respectat
principiul contradictorialitatii
-princ. Contradictorialitatii primeaza in fata princ. rolului activ al
judecatorului.
NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURA
1.dupa natura actului ocrotit: absolute si relative
-absolute: incalca norme jur de ordine privata, poate fi invocate de
orice parte, in orice faza a procesului
-relative: incalca norme juridice de ordine publica,invocate numai de
partea a carui interes ocrotit a fost incalcat, doar pana
2.dupa cum exista sau nu un text de lege are sa prevada expres
sanctiunea nulitatii:
-nulitati exprese(numite si textuale sau explicite)
-nulitati relative(resulta dintor imprejurare,CEL CE INVOCA NULITATEA
TREBUIE SA DOVEDEASCA SI PREJUDICIUL)

3.dupa intinderea efectelor:

-totale (sanctiunea vizeaza intregul act de procedura)
-partiale (afecteaza numai o parte a actului de procedura)
4.sanctiuni ce privesc insasi nersepectarea conditiilor actului de
procedura sau datorita dependentei acelui act de un alt act de
procedura:
-proprii
-derivate
5.dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de
procedura:
-extrinseci: incalcarea unor conditii externe a actului de
procedura(competenta, netimbrare, etc)
-intrinseci:sanctioneaza nerespectarea conditiilor proprii ale actului de
procedura(forma si continutul)
6.dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari:
-conditionate de existent unei vatamari (regula)
-neconditionate de existent unei vatamari(exceptia)
Nulitatea opereaza retroactive
Pot exista nulitati partiale (exemplu casarea partial a hotararii
recurate)

Termenele procedurale
Intervalul de timp trebuie indeplinite, ori dupa caz, este oprit sa se faca
un act de procedura
Termenele pot fi:
1. Dupa caracterul lor:
-peremptorii:inauntrul caruia trebuie indeplinit un cat de prodedura
-prohibitive:inauntrul carora legea intrezice indeplinirea unui act de
procedura
2. dupa modul in care sunt stabilite:

-legale- stabilite in mod expres de lege, de obicei fixe, neputand fi

scchimabate de instant sayu parti
-judecatoresti stablite de instant in timpul procesului
-conventionale-fixate de parti fara a fi nevoie de consimtamantul instantei
3. in fct de sanctiune ce intervine in caz de nerespectare:
-absolute: termene ce in caz de neindeplinire afecteza eficacitatea sau
validitatea actului de procedura, intervenind decaderea, perimarea,
prescriptia sau nulitatea.
-relative:nu afecteaza validitatea actelor de procedura, atrg doar sanctiuni
pecuniare sau disciplinare
4. termene in fct de durata lor:
-pe ore, zile, saptamani, luni, ani.
Termenul pe zile: se calculeaza dupa sistemul exclusive, doar pe zile libere
si nu intra in calcul prima si ultima zi
Termenele curg de la comunicare, daca legea nu dispune altfel
Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicare unor
acte catre partea adversa
Daca sa comunicat hotararea odata cu somatia, comunicarea este valabila
sip t calc termenului de apel
Se considera comunicata hotararea si at cand apelul a fost formulat
inainte de termen
Termenele procedural curg continu, cu exceptia cazului in care partea este
impedicata printro imprejurare mai presus de vointa sa(regula), au prin
moartea partii sau a mandatarului(exceptia),

DECADEREA SI REPUNEREA IN TERMEN

Toate termenele legale imperative sunt prezumate a fi stabilite sub
sanctiunea decaderii, derogarile trebuie expres prevazute de lege.

Decaderea intervine in cazul termenelor legale si

imperative(peremptoriu), pentru cele judecatoresti si conventionale altele
sunt sanctiunile.
Nerespectarea termenelor prohibitive atrage nulitatea actului de
procedura efectuat inainte de implinirea termenului
Decaderea implica un termen absolut, nu relative
Decaderea nu opereaza de drept, ea trebuie ea trebuie invocate si
pronuntata de catre instant
Daca norma juridical e de ordine publica decaderea poate fi invocate DE
ORICARE DIN PARTI, IN ORICE STARE A PRICINII, de la aceasta regula
aceasta mai exista unele exceptii stabilite de lege.
Daca norma e de ordine privata decaderea poate fi invocate numai de
partea interesata si numai pana la primul dermen de infatisare ce urmeaza
dupa momentul cunoasterii motivului de decadere.
Norma de ordine privat-se urmareste ocrotirea unui interes individual
Norma de ordine publica se urmareste ocrotirea unui interes general,
public
Repunerea in termenul de prescriptive extinctiva poate fi acordata din
oficiu
Repunerea in termenul de exercitare a unui cai de atac sau de indeplinire
a oricarui alt act de procedura nu poate fi acordata din oficiu de instanta

CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA

Elementele cererii de chemare in judecata:
1. Nume, domiciliu sau resedinta, pentru pers juridice denumirea si
sediul lor, precum si nr de inmatriculare in reg comertului, cod fiscal
si cont bancar.
-daca domiciuliu paratului nu este cunoscut de catre reclamant, acesta
trebuie sa precizeze acest lucru sis a intreprinda toate masurile pt a
afla domiciliul paratului
-daca reclamatul locuieste in strainatate trebuie sa isi aleaga o adresa
de comunicare in Romania

-partile oat allege liber o adresa de comunicare

2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in process, iar in
cazul avocatului numele acestuia si sediul professional
-trebuie sa se arate in cerere calitatea de reprezentant
3. obiectul cerereii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului.
-obiect=pretenia concreta a reclamantului
-obiectul trebuie sa fie: licit, determinat sau determinabil si posibil
-reclamantul poate moodifica obiectul cerereii in conditiile art 132 cpc
-evaluarea obiectului, at cand este posibila, revine reclamatului
-paratul poate contesta valoarea
4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
-prin cauza terbuiesa se inteleaga situatia de fapt calificata juridic
5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere
-reclamantul poate cere infatisare in persoana a acestuia pentru a
raspunde interogatoriului
6. semnatura
Sanctiuni:
-lipsa nummelui, obiectului si semnaturii atrag nulitatea. Vatamarea se
resupune
-lipsa semnaturii poate fi indeplinita in tot cursul procesului.
-pentru toate celelalte conditii ale carerii de chemare in judecata
nulitatea va intervene numai daca sa cauzat partii o vatamare, care nu
poate fi inlaturata decat prin anularea actului.
INTAMPINARE=CARACTER DE REPLICA=pozitie defensiva
Are character obligatoriu
Intampinarea are character facultativ in procesele de divort, in act.
Posesorii, in somatia de plata
Decaderea in cazul intampinarii=paratul nu mai poate ridica exceptii
relative. Nu mai poate propune probe, patarul nu va mai putea formula

cerere reconventionala si nici cerere de interventie fortata daca

reclamantul nu ar fi de accord cu acestea
Partea nereprezentata poate cere instantei un nou termen pt a depune
intampinarea. Lipsa reprezentarii trebuie motivate temeinic.
CEREREA RECONVENTIONALA=pozitie ofensiva
-are natura juridical a unei veritabile chemari in judecata
-are character facultativ in general
-are I character obligatoriu uneori: divort-sotul parat cere desfacerea
casatoriei din vina exclusive a sotului reclamant
-paratul poate face cerere reconventionala daca are pretentii in legatura
cu cererea reclamantului
-pretentiileparatului nu trebuie neaparat sa derive din acelasi raport
juridic. Cererea fiind admisibila daca tinde la o compensatie juridical
-in material arbitrajului si materie commercial paratul poate face cerere
reconventionala numai daca pretentia sa deriva in acelasi raport juridic
-cu acordul reclamantului, cererea reconventionala se judeca impreuna cu
carerea de chemare in judecata si daca a fost depusa dupa termen
-in material divortului nedepnerea in temen a cererii reconventionale se
sanctioneaza cu decaderea
-partile nu pot conveni introducerea c. reconv in apel
-in material divortului se permite paratului sa formulize cerere reconv
direct in apel, daca motivele desparteniei sau ivit dupa inceperea
dezbaterilor in prima instant
-admisibila si in cajul casarii cu trimitere la prima instant
-se poate prezenta si sub forma unei cereri subsidiare
-cand c.reconv este in stransa egatura cu cererea nu se poate dispune
disjungerea
-disjungerea nu este admisa nici in procesele de divort

MASURI ASIGURATORII:
1. SECHESTRU ASIGURATOR

-creanta este exigibila si constatata intrun inscris care nu constituie

titlu executoriu. Se poate fixa o cautiune de catre judecator(daca
considera necesar)
-creanta desi exigibila nu este constatata in scris. Cautiune obligatorie,
jumatate din suma pretinsa
Exigibil=a cerei obligatie poate di ceruta de indata de creditor
-in mod exceptional se adimite sechestrul sigurator sic and creanta nu
este exigibila, at cand debitorul prin faptele lui doreste sa isi ascunda
sau sa isi risipeasca averea. Cautiune obligatorie
-in materie comerciala este obigatorie cautiunea cu exceptie cambiei
sau a unui alt effect commercial la ordin sau purtator.
-cererea de infiintare a sechestrului asigurator se solutioneaza de
instant competenta sa solutioneze litigiul pe fond
-va fi solutionata prin incheiere excutorie, de urgenta, in camera de
consiliu, fara citarea partilor
-incheierea executorie este supusa recursului. 5 zile de la comunicare
-masura asiguratorie se va adduce a indeplinire de executorul
judecatoresc
-odata cu obtinerea titlului executoriu sechestrul asigurator se
transforma, de drept, in sechestr executooriu
Proprire asiguratorie=cam aceleasi caracteristici ca si sechestrul
asigurator doar ca se refera doar la sume de bani, titluri de valoare sau
alte bunuri mobile incorporabile
SECHESTRU JUDICIAR
-masura asiguratorie care se aplica in cazul bunurilor ce formeaza obiectul
procesului si care consta in incredintarea, de catre instant, a pazei si
administrarii acestor bunuri anumitor personae, pana cand procesul va fi
finalizat.
-este necesar existenta unui proces, exista insa si unele exceptii
-bunurile vor fi supuse sechestrului asigurator numai la cererea celui
interest. Poate fi vorba de reclamant, parat sau chiar intervenient.
-este necesar si justificarea unui interes

-cererea se judeca de urgenta, cu citarea partilor, recurs in 5 zile de la

pronuntare.
-instanta poate oblige la depunerea unei cautiuni
-paza bunului se va incredinta persoanei stabilite de comun accord de
cartre parti, daca partile nu se inteleg instant va desemna o
persoana(administrator-sechestru)

Citarea si comunicarea actelor de procedura

-institutia termenului in cunostinta
-cel caruia I sa inmanat o citatie in mana este prezumat a cunoaste si
urmatoarele termene
--institutia termenului in cunostinta nu se aplica : in cazul redeschiderii
judecatii, in cazul stabilirii unui termen pt interogatoriu, cand se repune
pricina pe rol, in cazul militarilor in termen si al detinutilor.

CITATIA:
-cuprinsa din 2 parti: citatia propriu zisa si dovada de inmanare a citatiei
-persoanele cu domiciliul necunoscut sau cu resedinta necunoscuta vor fi
citate prin publicitate.
-comunicarea actelor se face de catre agentii procedurali sau prin orice
salariati ai instantelor, cand aceasta nu este posibila se va face prin posta
cu scrisoare recomandata.
-comunicarea actelor se face gratuity
-pentru primul termen 15-5zile in pricinile urgente
-se mai poate si in mai putin de 5 zile dar nu la primul termen
-actele de sarbatoare nu se pot indeplini In zilele de sarbatoare. Insa ca
exceptie cazurile grabnice, dar e nevoie de incuviintarea presedintelui

Exceptiile procesuale
-a nu se confunda cu apararile de fond

-presupune existent unui process civil in curs

-exceptiile procesuale nu pun in discutie fondul pretentiei formulate
Clasificare:
-dupa obiect
-dupa efectul pe care tind s ail realizeze
-dupa caracterul de ordine publica sau private

1. Dupa obiect: exceptii de procedura(se invoca anumite neregularitati

procedural) si exceptii de fond(sunt in stransa legatura cu pretentia
dedusa judecatii)
2. Dupa effect: exceptii dilatorii si excepti peremtorii
-dilatorii-tind la intarzierea judecatii pe fond
-peremtorii: tind la impedicarea judecatii pe fond
3. dupa caracter: absolute sau relative
-absolute: pot fi invocate in orice stare a pricinii, de orice parte interesata
-relative:pot fi ivocate numai de partea interesata si numai intron anumit
termen

-exceptiile relative trebuiesc invocate prin intampinare sau in anumite

cazuri la primul termen sub sanctiunea decaderii
-neregularitatile iveite pe parcursul judecatii trebuiesc invocate la
urmatorul termen dar inainte de a se pune concluzii pe fond
-instanta poate invoca din oficiu exceptiile absolute, cu punerea in discutia
partilor.
-excetia se sulutioneaza inaintea fondului, exceptie face cazul cand sunt
necesare dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii
-daca instant admite exceptia va pronunta o incheiere
-daca instant va dispune amanarea judecati, va pronunta o hotarare,
dentinta sau decizie, dpa caz.

-daca exceptia este respinsa, instanta pronunta o incheiere interlocutory

si continua judecata.
-incheierea de admitere sau respingere a excetiei poate fi atacata cu
recurs data cu fondul
-admiterea cererii de recuzare nu poate fi atacata cu nici o cale de atac

PROBELE.
OBIECTUL SI SARCINA PROBEI.
-prin obiectul probei se inteleg fapte juridice lato senso din care
izvorasc drepturi si obligatii cu privire la partile ce sunt in litigiu
-obiectul probei nu include dreptul subiectiv invocate si nici norma
juridical aplicabila
-fapte definite si nedefinite. In procesul civil faptele nedefinite nu
intereseaza
-in pronuntarea solutiei instant se poate folosi de un fapt notoriu
SARCINA PROBEI
-SARCINA PROBEI REVINE CELUI CE FACE O AFIRMATIE
-sarcina probei este rasturnata in litigiile de munca, si ceva legat de
paternitate
-in sistemul nostrum juridic judecatorul are un rol active, putand sa
ordone probe si din oficiu dup ace le-a pus in prealabil in discutia partilor
ADMISIBILITATEA PROBELOR
-proba sa fie legala-sa nu fie oprita de legea materiala sau procesuala
-sa fie verosimila-sa nu tinda la dovedirea unor fapte imposibile
-sa fie pertinenta-sa aiba lagatura cu obiectul procesului
-sa fie concludenta-sa se poarte asupra unor imprejurari care sunt de
natura sa duca la rezolvarea cauzei respective

ADMINISTRAREA PROBELOR:

PROPUNEREA PROBELOR.INCUVIINTAREA LOR. ADMINISTRAREA

PROPRIUZISA
PROUNEREA PROBELOR
-propunerea probelor trebuie facuta prin cererea de chemare in judecata
sau prin intampinare, si in anumite cazuri la prima zi de infatisare
-nerespectarea termenului pt depunerea probelor atrage sanctiunea
decaderii, afara de 3 exceptii:
1. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea
prevedea
2. cand administrarea probei nu pricinuieste o amanare
3. cand administrarea nu a fost ceruta in conditiile legii datorita nestiintei
si nepriceperii partii
-partile au obligatia sa propuna probele in acelasi timp

ADMINISTRAREA PROPRIUZISA A PROBELOR

-ADMINISTRAREA PRIN AVOCAT-FOARTE TARE GEN SUITS

DOVEZILE NU APARTIN PARTILOR CI CAUZEI

PROBA CU INSCRISURI
-inscrisuri preconstituite (create pt a fi folosite ca probe
intron eventual litigiu)
a. dupa scopul si efectul constituirii:
*originare/primordiale- pt constatatea inceierii, modificarii
stingerii unui act *recognitive-in scopul recunoasterii unui
act pierdut
*confirmative- pt a confirma un act juridic lovit de nulitate
relativa

b. dupa modul de intocmire: autentice si sub semnatura

privata
c. dupa rap dintre ele: originale si copii
-inscrisuri nepreconstituite(nu au fost intocmite pt a fi
folosite ca probe)

INSCRISURILE AUTENTICE
-facute cu solenmitatile cerute de lege, de catre un
functionar public competent material si territorial
-inscr. Authentic se bucura de o prezumtie de autencitate
si vericiditate absoluta, proba contrara revenind celui ce il
contesta.
-inscrisul notarial are putere executorie
-data inscr authentic face credinta pana la inscrierea in
fals, opozabila tertilor

Termini in latina-explicatii
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_locu%C8%9Biuni_
%C3%AEn_limba_latin%C4%83

INSCRISURI SUB SEMNATURA PRIVATA:

-inscrisuri intocmite departi
-conditia general apt valabilitatea inscrisului este
semnatura
Conditiii special pt validitatea inscrisului sub semnatura
private:

*formaliatea multiplilui exemplar:

-inscrisuri care constata conventii sinalagamatice
-nerespectarea formalitatii multiplului exemplar atrage
nevalabilitatea inscrisului ca mijloc de proba cu acest
titlu , fara a fi insa valabilitatea conventiei, care poate fi
dovedita cu orice alt mijloc de proba.
*mentiunea bun si aprobat
-formalitate necesara doar in cazul obligatiilor unilaterale
- nerespectarea mentiunii bun si aprobat atrage
nevalabilitatea inscrisului ca mijloc de proba cu acest
titlu , fara a fi insa valabilitatea conventiei, care poate fi
dovedita cu orice alt mijloc de proba.

FORTA PROBANTA A INSCR SUB SEMNATURA PRIVATA

-cel aruia is se opune un isp are obl fie sa recunoasca fie
sa tagaduiasca inscrisul
-daca nu se recunoaste scrisul sau smnatura se trece la
verificarea de scripte
-isp recunoscut de parti are valoare probanta ca un inscris
authentic
-daca se declara ca inscrisul a fost falsificat dupa
semnare, partea interesata poate sa il defaimeze in fals

DATA INSCRISULUI SUB SEMNATURA PRIVATA

-data isp este supusa conditiei recunoasterii, la fel ca si
restul inscrisului

-fata de terti data inscrisului nu face face credinta pana la

proba contractului, exista unele excepti de la aceasta
regula: chitantele, testamentul olograf, in materie
comerciala etc.

ADMINISTRAREA PROBEI CU INSCRISURI

-odata cu cererea de chemare in judecata reclamantul sau
odata cu intampinarea paratul, este obligat sa depuna
inscrisurile ce le poseda in copii certificate
-poate fi depus si un extras dintr-un inscris
-partea trebuie sa aiba asupra lor in sedinta originalul sau
s ail depuna la grefa instantei
-inscrisurile depuse raman dobandite judecatii, pot fi
retrase cu acordul partii adverse
-instanta poate sa dispuna infatisarea unui inscris detinut
de partea adversa sau de vreo institutie
-inscrisurile depuse in termen si necontestate de parti vor
fi avute in vedere la pronuntarea hotararii.
-inscrisurile depuse dupa incheierea dezbaterilor nu pot fi
luate in considerare

PROCEDURA VERIFICARII DE SCRIPTE

-intervine in cazul in care se contesta un inscris sub
senatura private
-poate fi vorba despre orice inscris(scrisoare, register etc)

-verificarea de scripte poate fi facuta in fond si apel(pt

inscrisurile depuse direct in apel si pt cele cele de fond
contestate in apel.
-chiar si in cazul recursului poate fi admisa verificarea de
scripte, dar rar.
-verificarea de scripte se poate face pe cale principal sau
incidental

PROCEDURA FALSULUI
-poate fi folosita atat in cazul insc autentice cat si In cazul
isp
-cercetarea si stabilirea falsului se fac de catre organelle
de urmarire penale
-pot fi facute insa si de instant civila pe cale incidental in
anumite cazuri
-lipsa partii sau tacerea partii care a depus inscrisul se
considera renuntare tacita