Sunteți pe pagina 1din 160

Lovitur de stat din 1989

Sursa : https://ceausescunicolae.wordpress.com/lovitura-de-stat-militara/

PUCIUL. LOVITURA DE STAT DATA DE ION ILIESCU (FSN) CU AJUTORUL SECURITATII.


GRU, KGB SI AL GENERALULUI VICTOR STANCULESCU.
Prof. C.H. Alupului Rus: A fost o lovitur de stat gndit, organizat i realizat de fore EXCLUSIV
strine: american i sovietice prin mna unor mercenari unguri, srbi, romni din diaspora, rui. De ce
fost executat Ceauescu? Pentru c a avut ndrzneala s dea cu tifla tuturor marilor puteri: Rusia i
America. Pe rui i-a jignit ieind din sfera lor de influen, iar pe americani, mai mult, pentru c, pltind
toate datoriile externe, Romnia risca s devin independent. Ceea ce este i va fi un motiv de
condamnare la moarte! 29 Dec 2014 ora 09:37
La mort des Ceausescu. La vrit sur un coup dtat communiste, Catherine Durandin, Bourin,
2009
Istoricul francez Catherine Durandin scrisese o carte Moartea lui Ceausescu afirmand ca in 1989 a
avut loc o lovitura de stat data de comunistii din esalonul doi.
La rvolution roumaine, un coup dEtat de larme Revoluia romn, o lovitur de stat dat de
armat. Citeste aici Si aici
Ceausescu avea intr-adevar dreptate cand vorbea in fata tribunalului care l-a judecat, pe 25 decembrie
1989, de tradatori si de lovitura de stat: Aceasta lovitura de stat este o actiune a armatei, a
generalilor Militaru si Stanculescu Publicatia franceza LExpress rememoreaza, intr-un amplu
articol, evenimentele sangeroase care au avut loc la sfarsitul anului 1989 in Romania si care au dus la
caderea regimului comunist al lui Nicolae Ceausescu, informeaza Agerpres. Concluzia trasa de ziaristii
de la LExpress este aceea ca, dupa evenimentele din decembrie 1989, la putere au ramas aceiasi oameni.
Implicarea CIA si KGB n revoluia romn

1 Istoricul Cristian Troncot: pe 21 acea dezorganizare profesionista cum i-a spus


domnul Magureanu a mitingul din 21 vine mi se pare primarul capitalei Petrescu si ii spune la ureche lui
Ceausescu e SECU, adica el ramasese convins ca toata ca tot mitingul ala fusese dezorganizat de
Securitate. Astazi cand citim ca la Timisoara date transmise de ei de revolutionari ca 70% dintre
revolutionari care au fost pe 16 pe 17 si pe 18 in strada deci 70% aveau dosare de informatori.
Discutia acea din noaptea de 21 spre 22 decembrie intre generalul Vlad si Generalul Milea unde ma
rog ni s-a spus ca Vlad a zis uite tu ai exteriorul si eu am interiorul si o putem rezolva si ca generalul

Milea ar fi raspuns sunt prea batran nu pot si asa mai departe. NU, FOARTE MULTI AU AUZIT PE
MILEA SPUNAND AAA VOI SUNTETI TRADATORII.
-In dimineata de 22 decembrie la ora 7 si 20, Seful Departamentului Securitatii Statului generalul Iulian
Vlad a dat ordin de ridicarea dispozitivului din exteriolul din piata din exteriolul cladirii 400 de ofiteri si
subofiteri s-au dus la servici si au depus armele acolo si la ora 10 si un minut ordinul tot al generalului
Iulian Vlad de a se deschide poarta B, pe unde au intrat revolutionarii in timp ce el era luat (Ceausescu)
de cei de la Directia 5 el (Ceausescu) s-a opus nu vroia sa mearga la elicopter l-au luat pe sus si l-au dus
la elicopter.

Generalul Lucescu: n 1989 a fost o lovitur de stat regizat n afar i realizat


de romni.
Generalul Constantin Lucescu, avocatul din oficiu al cuplului Ceauescu, n procesul de la Trgovite,
din decembrie 1989, a decis s spun prin interviul fluviu acordat ziaristului Ciprian Traian Sturzu,
adevrul despre ceea ce s-a ntmplat n acele momente de cotitur pentru societatea romneasc.
,,Nu a fost un process, ci un simulacru. Nu se poate vorbi despre un process atta timp ct nu a existat un
rechizitoriu, a afirmat fostul avocat n cel mai mediatizat i important proces, cu implicaii majore
asupra Romniei. Gen. Lucescu a susinut c ,, Dosarul procesului soilor Ceauescu poart nr.1 din 1990
iar n rechizitoriul care a stat la baza condamnrii la moarte a fostei familii prezideniale au fost invocate
revolte din primvara primului an de libertate
Interviu pentru Jurnalul National, data 21 Dec 2014 17:13
Generalul Lucescu: Revoluia din Romnia a fost o pies de teatru scris de autori strini, cu regizori
strini, actori predeterminai de posturile strine de propagand i cu populaia nemulumit pe post de
figuraie. Aceasta nu a fost niciodat o controvers ntruct, din punct de vedere istoric i politic, este
cert c momentul 89 reprezint o lovitur de stat n care factorul militar a avut un rol hotrtor n
nlturarea conductorilor regimului dictatorial. Nu poate fi o revoluie pentru c nu a fost organizat
conform unui plan prealabil intern de aciune pentru preluarea puterii. Intlnirea de la Malta a dat und
verde dispariiei Cortinei de Fier i reformrii guvernelor din Europa de Est, urmrile fiind cele pe care
le simim acum pe pielea noastr.

Colonelul Paulian Psrin face dezvluiri ocante despre Lovitura de stat din
decembrie 1989. un interviu dat pentu Agentia Org pe data de Duminic, 27 februarie 2011 ora
08:56
Colonel Paulian Psrin a fost eful Serviciului de Contraspionaj. El a condus serviciul de la nfiinarea
sa, n anul 1974, pn la dizolvare, n decembrie 1989. Acesta declara c n decembrie 1989 nu a fost
revoluie, iar evenimentele care au dus la nlturarea lui Nicolae Ceauescu i chiar mpucarea lui i a
Elenei Ceauescu, au fost planificate cu mult timp nainte, de Uniunea Sovietic i Statele Unite.

Bush cu Gorbaciov s-au ntlnit n vara lui 89 la Malta i au

hotrt nlturarea lui Ceauescu de la conducerea Romniei, dar s-a hotrt ca treaba s fie executat pe
cale terestr de Uniunea Sovietic i pe cale aerian de Statele Unite.
Dan Puric: De 25 de ani, suntem bgai ntr-un malaxor de reeducare. A fost o lovitur de stat n 1989.
Mi-am dat seama n dou ore c e o lovitur de stat i c Securitatea ne folosete, a punctat actorul.
Crciunul trebuie asociat cu crima. Vedem, n fiecare decembrie, cu cte cartue a fost mpucat
Nicolae Ceauescu.

Ioan Talpe : Soarta Romniei nu la Malta s-a decis ci la Kiev Departamentul de Stat
american, dimineata pe 25 dec 89 a promovat un document cu interesul vizavi de soarta sotilor
Ceausescu. Chiar n ziua n care Ceausescu a fost omort, la Departamentul de Stat a fost promovat un
document care urma s se citeasc la Vocea Americii, deci o declaratie, prin care departamentul si
comunica interesul vizavi de soarta familiei Ceausescu. Or, v dati seama dac n dimineata aceea s-ar fi
rostit aceast declaratie din partea Departamentului de Stat, care ar fi fost situatia n Romnia. La Kiev sa ntlnit Gorbaciov cu Mitterrand. Si atunci au discutat, n 89, foarte clar asupra schimbrilor care
urmau s aib loc n Europa si n special asupra Romniei.
Poeta Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 i misterul basculantei cu copii. 19
decembrie 2010 interviu pentru Romania Libera. A fost o lovitur de stat i c ieirea n strad a
oamenilor a fost n mare msur organizat. Dar cred c aceia care au murit absolut fr nicio vin.
Cine i-a urcat pe copii n basculant, cine i-a dus acolo, cine i-a lsat s intre pe ua principal i
cine i-a ajutat s ajung pe acoperi. n 25 decembrie, cnd am aflat de execuie, am avut un fel de
revelaie: ce fel de oameni au fost cei care au hotrt execuia n ziua de Crciun?

Scriitorul Marius Daniel Popescu: Nici mcar nu a fost o revoluie. A fost o


lovitur de stat. Avem o revoluie n care inamicul nu a existat. Am tras unii n alii, dar nimeni nu e
vinovat. E trist. Am trit o schizofrenie. Au murit peste o mie de persoane degeaba i nimeni nu a fost
tras la rspundere. E foarte grav. Au urmat mineriadele i totul s-a terminat. Mi-am dat seama imediat c
e o fals schimbare atunci cnd a venit Ion Iliescu la putere. n viaa de zi cu zi, vedeam cum persoanele
care conduceau pe timpul comunismului au rmas tot acolo. Mi-am dat seama de asta atunci cnd am
nceput s scoatem ziarul.

Istoricul Gheorghe Dumitracu: Este imposibil ca n 1989 s nu fi fost o


lovitur de stat. 10 decembrie 2010.
Asasinarea lui Nicolae Ceauescu, printr-un proces care nu are nimic n comun cu normele de drept
internaional, este o greeal legat de viitorul acestei ri, de faptul c omul acesta ar fi putut s spun
multe lucruri. Este o greeal prin faptul c a fost fcut o crim n ziua de Crciun. Este o greeal n
sensul c nu i s-a dat posibilitatea s se apere. Este evident c sunt de prerea multor oameni care au
nostalgia comunismului. Nu neaprat nostalgia dup Nicolae Ceauescu, dei prezentarea diabolizat a
acestuia a ajutat de fapt la salvarea adevratei sale personaliti. Acum cred c 30% din populaia rii
regret. Poate chiar 40%. Din punctul de vedere al raportrii unei realiti romneti de astzi cu
realitatea socialist din 1989 este vident c balana nclin hotrt spre acea perioad ca fiind mai bun i
mai realizabil dect asta.

Generalul Andrei Kemenici: ntelegerea dintre mine si Iliescu fusese sa vina sa-i
ia, sa-i duca la Bucuresti si sa le faca proces.
mpucarea cuplului dictatorial a fost un act injust, svrit n total dispre fa de lege. De ce spun asta?
Pentru c nu li s-a acordat dreptul la un recurs firesc. Pentru c erau condamnai nc nainte de a fi
judecai.- De ce credeti ca au disparut documentele procesului lui Ceausescu?
Pentru ca erau false. Un fals istoric al Justitiei romne. De aici mi se trag mie toate necazurile. Toti leam fi semnat atunci. Dar stiti cum le-au semnat ei? n alb, domnule! Au semnat pentru moartea
Ceausestilor pe niste hrtii albe, pe care le-au batut la masina dupa aceea, la Bucuresti. Daca dosarul
procesului nu disparea, intrau cu totii n puscarie

IULIAN VLAD -11 iulie 1991: NU I-AM RAPORTAT ABSOLUT NIMIC LUI N.
CEAUSESCU IN LEGATURA CU EVENIMENTELE DE LA TIMISOARA PINA A PLECAT IN
IRAN. CA LA TIMISOARA SINT ELEMENTE CARE SPARG, DEVASTEAZA MAGAZINE,
INCEDIAZA. SAU DESPRE DESTABILIZAREA SITUATIEI. IN DATA 20 DECEMBRIE 1989 I-AM
COMUNICAT ELENEI CEAUSESCU. (n 11 iulie 1991 fostul ef al Securitii, Iulian Vlad, a fost
chemat ca martor n procesul revoluiei din Timioara. Mulumit asociaiei 21 Decembrie din
Bucureti i a saitului Dosarele revoluiei, aceast declaraie este acum public.)

Generalul Nicolicioiu, fostul ef al unitii anti-KGB: Generalul Victor Atanasie Stnculescu ddea
informaii ataatului militar Aradi.
Fostul ef al unitii de contraspionaj ri estice (UM 0110), numit i unitatea anti-kgb, a dezvluit
i el anumite informaii cu privire la scenariul pe baza cruia s-au derulat culisele evenimentelor din
decembrie 1989.
Victor Athanasie Stnculescu, adjunct al ministrului aprrii i ataatul militar Aradi, de la ambasada
Ungariei la Bucureti. n septembrie (1989 n.red), ataatul Aradi a fost presat de la Budapesta s dea
informaii i a rspuns c maine primete setul de informaii. A doua zi l-am urmrit i Aradi a intrat n
cabinetul ministrului adjunct al aprrii, care apoi nu pentru acest lucru i-a pus piciorul n ghips a
declarat n faa Comisiei generalul Nicolicioiu.
Serviciile secrete din URSS, Ungaria, Jugoslavia, rile NATO, erau deosebit de active n ar nainte de
1990 avand baz de lucru aici.
Ungurii au trimis n Romania circa 1000 de ageni
n special tineri maghiari romani, s emigreze. Din 1988, 1989 ncepeau s-i trimit napoi, printre care
i unii recrutai n serviciile lor. Din cei 30.000 s-au trimis cca 1000. Noi aveam acreditai n Ungaria 9
persoane cu 2 maini ei aveau 87 acreditai cu 127 maini aici la Bucureti. Am un singur caz, n 12
dec. viceconsulul Csikos este sunat din Timioara si i se spune c suntem organizai, avem lan viu
Timioara Gyula sntem n jurul lui Tokes, i au luat legtura i cu consiliul judeean! (Tokes era
lucrat de Direcia I i nu de noi Unitatea 110; este o anomalie aici, Tokes dovedit 100% c-i agent al
Budapestei trebuia lucrat de noi, dar noi nu mai aveam bani). Contra americanilor lucra Direcia a llla,() dar noi o aveam pe fiica lui Pacepa.

Gheorghe Raiu: Revoluia de la Timioara a fost declanat de 100 de diversioniti antrenai n


Ungaria
Declaraia dat de Raiu n faa Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie
1989
Diversionitii s-au pregtit n tabra de la Bicske-Ungaria
Am trimis oameni s-i cerceteze, circa 20 au recunoscut c au fost recrutai de organizaia Romnia
liber din Budapesta i aveau o tabr de antrenament la Bicske. La biserica Sfantul tefan, un preot
reformat Nemet Geza i primea pe transfugi. Cel mai mare contingent de transfugi reinui n Ungaria era
n jur de 6.000. Geza Nemet a sprijinit organizaia Romania Liber. Scriau lozinci contra lui
Ceauescu. Scanteia s-a declanat n Timioara. A lucrat serviciul secret maghiar dar i alte servicii
erau i maghiari venii din SUA ca s sprijine aciunea.
Mihai Harjeu, Secretarul personal al lui Nicolae Ceauescu, descrie micrile fcute de eful statului n
perioada 17-22 decembrie 1989. Mihai Harjeu era omul care, din 1983, se ocupa de evidena i
verificarea documentelor care ajungeau la Cabinetul 1, de legturile telefonice ale preedintelui, de
convocarea celor cu care voia s discute i de agenda personal a acestuia.
De team s nu fie asasinat, Ceauescu a cerut s fie nsoit n Iran de dou avioane de vntoare
Pentru c fusese informat deja, din noiembrie c se va ncerca asasinarea sa, el a cerut ca aeronava sa s
fie nsoit, n Iran, de dou avioane de vantoare.
La ora 9:30 22 decembrie Victor Stanculescu si-a pus piciorul in ghips.
La ora 10:00 Victor Atanasie Stanculescu s-a intors la Ceausescu la chemarea acestuia la Comitetul
central al PCR, si a fost numit de acesta ministru al aprarii nationale in locul lui Vasile Milea, care se
sinucisese.
si a raportat ca unitatile sunt pe drum si vor ajunge, sper, la timp, dar presiunea in piata a crescut si
trebuie sa vedem ce solutie avem, parerea mea este ca Mai bine ar fi sa plecati din sediu!. Cum sa
plecam, cu ce? Singura varianta care este posibila acum, ma gandesc, este cu elicopterele, nestiind
ca pe acoperis, de fapt, nu era spatiu deschis, ci erau antene, pe care Securitatea a trebuit sa le darame ca
sa poata sa aterizeze un elicopter. Ceausescu l-a intrebat: In cat timp vine elicopterul?. Stanculescu :
Daca aprobati, vine intr-un sfert de ora! A fost de acord.
(Ora) 10:11 col(oana) de la IMGB Ap. Patriei, imense blocat la jumatatea distantei, la 300 m de
Oraselul Copiilor lt. col. Costache.
(Ora) 10:30 Lt. col. Costache. Pantelimon, Muncii, Socului, Catelu, grupuri imense de la 23 Aug.
scandeaza.
(Ora) 10:35 c. amiral P. George si col. Costin sa se parlamenteze cu demonstrantii, la care sa se
spuna ca se retrag in cazarma.
(Ora) 10:40 Toate unitatile parlamenteaza cu demon strantii ca se intorc in cazarma.
(Ora) 11:15. Strada Baceni Obor, Dimitrov, Republicii, M.Eminescu, coloane.
R7Mc. este solicitat sa intervina, nu se aproba.
Vineri, 22 decembrie 1989, ora 11:40.
La aceste ore Nicolae Ceausescu era in sediul CC, inca secretetar general al PCR si comandant
suprem
La ora 12:08 Ceausistii au evadat pe fereastra de la etajul 6.
sotii Ceausescu parasesc capitala la bordul unui elicopter pilotat de Vasile Malut, impreuna cu Emil
Bobu si Manea Manea
Pe site sunt prezentate i cteva extrase din volumul procurorului militar Romeo Blan. ntre acestea, o
stenogram cu Ceauescu i minitrii si:
Tov. Nicolae Ceauescu: Voi n-ai executat ordinul dat, c am dat ordin care este obligatoriu pentru voi,
pentru toate unitile, att ale Ministerului Aprrii ct i ale Ministerului de Interne. Cum este posibil o

asemenea situaie? Nite derbedei s intre n sediul Comitetului judeean de partid, s bat soldai, pe
ofieri, i ei s nu intervin? Ce au fcut ofierii ti, Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au
tras? Trebuia s trag, s-i lase jos, s someze i pe urm s trag n picioare.
Tov. Tudor Postelnicu: V asigur, tovare secretar general, c nu se va mai repeta o asemenea situaie.
V rog s-mi acordai aceast ncredere i s lsm s vorbeasc faptele pn cnd dumneavoastr,
conducerea suprem de partid, Comitetul Politic executiv vor aprecia.
Tov. Vasile Milea: Garania pentru mine este c n-am neles primejdia de la nceput, acum mi este clar,
cnd ai spus c este stare excepional.
Tov. Vlad Iulian: V asigur, tovare secretar general, c ascultnd sarcinile care mi le-ai dat, voi face
n aa fel s merit ncrederea dumneavoastr. http://www.dosarelerevolutiei.ro

Ceauescu
a recitat din Deteapt-te, romne!
Nicolae Ceauescu: Murim mai bine-n lupt, cu gloria deplin, Dect s fim sclavi iari, pe vechiul
nost pmnt. 21 decembrie 1989 la miting, dar si la procesul de la Targoviste, vezi stenograma
procesului.

Fostul ef al contraspionajului de dinainte de 89, Filip Teodorescu:


Americanii au vrut s-l salveze pe Ceauescu
n ziua de 22 decembrie 1989, era un avion militar american care venise s recupereze familia
Ceauescu, pe fosta soie a lui Valentin i pe fata lui Pacepa, Daniela. Pe soii Ceauescu nu au putut s i
recupereze. Cnd a plecat Ceauescu cu elicopterul (de pe sediul CC n.r.), primul zbor a fost spre
Otopeni. Generalul Rus, eful artileriei antiaeriene, care era i el n conspiraie, i-a zis pilotului: Nu
ateriza, c trag. Apoi, dup ani, Maluan (n.r. pilotul personal al lui Ceauescu) a czut cu totul
ntmpltor cu un zbor utilitar.
Ruii au vrut s l termine pe Ceauescu. Exponentul ruilor era Silviu Brucan. Americanii sau gndit c
l mai pot folosi la ceva i s arate c nu sunt barbari. Acesta a fost mobilul lor.
Ua de la CC nu se putea deschide pe dinafar dect cu tancul, mpingnd cu turela, sau pe

dinuntru, cu cheia. Ua a fost deschis din interior.


IMPORTANT
Marea Britanie a dat un semnal direct securitatii romane in data de 19 decembrie 1989 este
momentul ca securitatea romana sa treaca la actiune pentru a indeparta regimul lui Nicolae
Ceausescu
[Important vezi jos Note]
Represiunea a nceput spre miezul nopii, sub conducerea generalului Vasile Milea, ministrul
Aprrii Naionale. Au fost ucise 50 de persoane, 462 rnite, iar 1.245 au fost arestate i
transportate la penitenciarul Jilava. Cam pe la 1 noaptea, Vasile Milea i Iulian Vlad l-au informat pe
Nicolae Ceauescu c zona central a Bucuretilor a fost degajat de manifestanti

Ua de la CC nu se putea deschide pe dinafar dect cu tancul, mpingnd cu turela, sau pe


dinuntru, cu cheia. Ua a fost deschis din interior.

Dumitru Burlan, care se ocupa contrainformativ cu securitatea


familiei prezideniale, confirm c Securitatea a anticipat cderea lui Ceauescu i a contribuit la asta.
Mai mult, colonelul Burlan relateaz o ntmplare de o importan deosebit. El susine c superiorul su
direct, generarul Marin Neagoe, eful Direciei a V-a a Securitii, discuta cu ali capi ai Securitii
despre nlturarea dictatorului.
La 3 decembrie 1989 m-am dus cu nite casete audio la generalul Marin Neagoe, eful Direciei a V-a.
Am avut urmtoarea convorbire cu el. I-am spus: Tovare general, m cunoatei de 22 de ani, v-am
executat tot timpul ordinele. Am o rugminte. Vreau s m schimbai din acest colectiv sau din Direcie.
Am acas trei copii i nu vreau s fiu acuzat de trdare. Fapt pentru care v-am adus patru casete i un
casetofon la care s le ascultai. Ascultai casetele i luai msurile ce se impun. El n-a luat casetele. Mi
le-a dat napoi. i a zis: Bine, Burlane. Du-te, i de acum ncolo vii tot la mine s-mi raportezi. Asta
pn la 1 ianuarie. C dup aia o s vezi tu. Ce concluzie s trag eu cnd aghiotantul lui Ceauescu
spune o treab ca asta?
[Important vezi jos Note]

Lovitur militar cu guvern civil

Una dintre problemele centrale ale controversei const n afirmaia c, n cazul unei lovituri militare,
Armata face un anun explicit asupra prelurii puterii i instituie un guvern militar. Doctrina militar
francez indic dou posibiliti ale loviturii militare: a. Guvern militar. b. Guvern civil aservit puterii
militare. La Sofia, unde trupele au nconjurat Capitala, ministrul Aprrii Dobri Djurov a refuzat ordinul
de represalii dat de Jivkov i a condus manifestaia, organizat de Jivkov, mpotriva lui Jivkov, i a
anuat c Armata sprijin preluarea conducerii PCB de ctre tovarul Mladenov. La Berlin, Mielke a
procedat la fel. n toate aceste cazuri, ca i la Bucureti, nu putem vorbi de lovituri militare clasice i
explicite, n care Armata formeaz un guvern militar, dar toate gesturile sale indic prezena unui
interval, mai lung sau mai scurt, n care cele mai importante decizii ale evenimentelor au aparinut
Armatei. S facem bilanul pe scurt al aciunii militare:
1. Ordinele de represiune ale lui Ceauescu nu sunt executate de conducerea Securitii; 2. Ceauescu
este ndeprtat de la putere de militari ai Armatei i Securitii (Stnculescu, Rus, Vlad, col. Lzrescu,
col. Nae); forele de aprare ale cldirii CC refuz ordinul de a trage de subliniat aici c, n momentul
n care revoluionarii deschid focul asupra elicopterului presidenial (muncitorul Daniel Pcuraru), garda
preedintelui riposteaz cu foc viu din dreptul elicopterului;

La ora
unu ara era sub control

3. Gen.
Stnculescu i Rus se neleg asupra evacurii preedintelui statului n China, apoi asupra doborrii
elicopterului presidenial; 4. Ministerul Aprrii preia funciile de comand ale comandantului suprem;
Gen. Stnculescu va declara la B1TV: La ora unu ara era sub control; 5. Ministerul Aprrii preia
controlul (paza) asupra Comitetelor Judeene de Partid din ntreaga ar i a principalelor locaii
strategice din Bucureti; comandanii militari locali intr n toate CFSN din teritoriu, iar n unele locuri
( de ex. gen. Rou, la Craiova) chiar le conduc; 6. Noua putere provizorie este recunoscut ntr-o edin
inut la MApN (ora 16.00); 7. eful statului este reinut ca prizonier ntr-o unitate militar;8. Ministerul
Aprrii, sub semntura gen. Militaru, emite primul su comunicat, n care se afirm: ntreaga putere n
stat este preluat de Consiliul Militar Superior, care coordoneaz ntreaga activitate a Armatei i a
unitilor Ministerului de Interne (Revista La datorie, serie nou, Nr.1/24 decembrie 1989, p. 1- n.a.)9.
eful statului este executat ntr-o unitate militar, de un pluton de execuie militar.10. n pasajul din
Proclamaia ctre ar, n care se explic baza de putere a noii echipe, se precizeaz: n acest moment de
rscruce am hotrt s ne constituim n Frontul Salvrii Naionale, care se sprijin pe armata romn i
care grupeaz toate forele sntoase ale rii, fr deosebire de naionalitate, toate organizaiile i
gruprile care s-au ridicat cu curaj n aprarea libertii i demnitii n anii tiraniei totalitare.

Emanaia
care nu miroase bine
ndeprtarea de la putere a lui Nicolae Ceauescu de ctre militari, retragerea sprijinului Securitii i
trecerea Armatei de partea poporului au avut consecine n raporturile dintre noua putere provizorie,
micul grup CFSN, i Armat. Acest rol, n care s-a intrat printr-o serie de aciuni echivalente loviturii
militare, nu poate fi eliminat sau minimalizat pentru a se scoate n relief o emanaie politic a maselor,
pe care masele nu o recunosc. Dnul Iliescu, n calitate de om politic, nu trebuie s adopte opinia istoric.
n condiiile existenei adevrului juridic, popular, filozofic sau istoric, domnia sa poate adopta o poziie
politic, dar nu nseamn c aceasta corespunde adevrului istoric, aa cum este el determinat de istorici.
De aici provine controversa ntre mine i dnul Iliescu. n ultimul rnd, este absurd ipoteza c totul a fost
regizat, c lucrurile s-au desfurat dup un plan, dup un program, chiar dac Marile Puteri URSS,
Frana i SUA s-au neles asupra rsturnrii lui Nicolae Ceauescu, iar prin cancelariile lor a circulat
numele lui Ion Iliescu. n opinia mea, scenariul sovietic era aezat pe structura minimului efort i a
totalei legitimiti. Asta nsemna nlocuirea lui Ceauescu, din interiorul CPEx, cu un lider de tranziie i
cu supravieuirea partidului comunist, pentru ca asta s permit dezvoltarea din interiorul acestuia a unei
formaiuni politice social-democrate, al crui lider ideal era Ion Iliescu. n ciuda micilor dificulti de
nlocuire a vechiului lider din RDG, Cehoslovacia, Bulgaria, acest scenariu a devenit transparent i
patent. n Romnia Ceauescu a rezistat, s-a opus printr-o represiune militar care a dat totul peste cap,
aruncnd ara n haos, crend golul de putere i prbuind Armata ntr-o situaie limit, din care a ieit cu
o lovitur militar, prin care l-a nlturat pe Ceauescu de la putere, i printr-o diversiune terorist care ia asigurat o poziie intangibil i rolul de baz de putere pentru noua echip politic.
Moscova crede n Iliescu
n aceste condiii, rolul lui Ion Iliescu devine istoric, nu att pentru faptul c a calmat reacia panicard a
Armatei, ct pentru faptul c a dat Marilor Puteri garania c Romnia reintr n tiparele schimbrilor
generale declanate n Europa. n condiiile pericolului ca statul romn s fie destructurat, Ion Iliescu a
reprezentat garaia pentru URSS c Romnia rmne fidel Tratatului de la Varovia, fapt
consemnat ct se poate de clar n faimosul Comunicat din 22 decembrie 1989, invocat mereu de dnul

Iliescu drept programul politic al revoluiei (pct. 9 Vom respecta angajamentele internaionale ale
Romniei i, n primul rnd, cele privitoare la Tratatul de la Varovia). Asta, c tot afirm domnul
Iliescu: Toate punctele programului revoluiei din 22 decembrie au fost respectate! Acesta este de fapt
rolul istoric al lui Ion Iliescu garania dat Moscovei -, cu rezultatul pozitiv incontestabil c Romnia
nu a fost destructurat total, rol pe care ns l refuz pentru un iluzoriu statut de revoluionar i
emanat. Diversiunile pe care le tot arunc n crile lui i pe la televiziuni au rolul de a ascunde
contradicia total ntre afirmaia: Meritul nostru este c ne-am asumat rspunderea n momentele cele
mai dramatice i faptul incontestabil c, dup ce i-a asumat Ion Iliescu rspunderea, au murit 942 de
oameni.
Revoluia romn nu exist n dicionare
Marea Enciclopedie de Istorie Universal a Italiei: 1989. Revolt militar i popular mpotriva
dictaturii lui Ceauescu i a familiei sale; dictatorul i soia sa sunt executai. Vine la putere I. Iliescu,
fost reprezentant al regimului comunist, dup ce se autoimpune la conducerea Frontului Salvrii
Naionale (Enciclopedie de Istorie Universal, Ed. De Agostini i All, Bucureti, 2003, p. 1112 n.a.)
Nomenclatura se vopsete i rmne ca nou
O istorie a lumii moderne (1920-2000) a lui Paul Johnson face afirmaia c schimbarea din Romnia,
ca i cea din Bulgaria, s-au dovedit a fi mai mult de persoane dect de regim; n ambele ri vechea
nomenclatur comunist i-a pstrat puterea politic i militar, i-a schimbat titulatura i numele
partidelor, a rectigat controlul asupra posturilor de radio i televiziune i a ziarelor, i a nscenat
alegeri, n cursul lui 1990, care au meninut-o la putere (Paul Johnson, O istorie a lumii moderne,
Ed. Humanitas, Bucureti, 205, p. 736 n.a.).
Potrivit Tratatului de politologie al Universitii din Paris, ntocmit de somiti ale politologiei franceze
i ruse Dominique Colas, Anne Gazier, Georges Mink, Jean-Christophe Romer, Anatoli Vichnevski,
Grard Wild -, ceea ce nva studenii din ntreaga lume despre evenimentele din Romnia nu mai las
loc de comentarii: ...regimul Ceauescu a fost rsturnat printr-o lovitur de stat condus de comuniti,
care n-au prsit puterea dect n 1996, pentru a reveni n 2000 cu preedintele Iliescu (Dominique
Colas (coordonator), LEurope post-communiste, Ed. Presses Universtaires de France, Paris, 2002
n.a.)
Ceea ce scrie Dicionarul Oxford de Istorie Universal Contemporan este concludent: Iliescu a
stabilizat noul regim, confirmat n urma alegerilor din mai 1990 cu o majoritate zdrobitoare de voturi,
ceea ce a minimalizat ruptura cu regimul Ceauescu. Aparatul birocratic i administraia au rmas n
mare msur neschimbate i a continuat discriminarea mpotriva minoritilor naionale. Fosta poliie
secret a continuat s funcioneze n calitate de securitate a statului. n 1990 preedintele Iliescu a
chemat de trei ori minerii la Bucureti pentru a pune capt cu brutalitate demonstraiilor studeneti i
ale opoziiei (Oxford. Dicionar de Istorie Universal Contemporan de la 1900 pn azi, Vol. II, Ed.
Oxford University Press/All, Oxford, Bucureti, 2005, p. 328 n.a.)
Cu astfel de definiii este greu ca vreun englez sau bolivian sau de prin alte pri s cread c n
Romnia a avut loc o revoluie.

Sediul CC al PCR era aprat de un sistem militar numit Dispozitiv militar de aprare al sediului
central al CC al PCR, format din blindate, trupe de linie ale Armatei, trupe de elit ale Academiei
Militare, fore ale MAI i ale Securitii, pe care l-a dezorganizat intenionat gen. Vlad dup ora 08.30,
retrgnd toate forele MAI i Securitii din dispozitiv. la fel cum, ncepnd cu ora 10.07, gen.
Stnculescu ndeprteaz blindatele din Piaa Palatului i oprete trupele proaspete chemate de
tandemul Ceauescu-Milea pentru a face micarea popular una cu pmntul. Aa a trecut
nestingherit micarea popular a dlui Iliescu prin cordoanele dispozitivului militar de aprare al
CC i nu a gsit n faa cldirii nici picior de militar.
Aa au ajuns protestatarii liber n Piaa Palatului i tot ca urmare a ordinelor gen. Stnculescu dintre
10.07 i 10.35 Armata a fraternizat cu populaia, a trecut de partea poporului etc.
Faptul c dnul Iliescu nu tie cine a generat fenomenul terorist, dei domnia sa a fost preedinte al
Romniei timp de 11 ani fr s ne dea un rspuns, nu nseamn c fenomenul nu a existat i nu a
avut nite autori. Care, ntre altele, i-au inut la respect i pe dnii, sub mesele de la Televiziune sau

de la MapN. Istoricul trebuie s caute rspunsul n locul celui care timp de 11 ani a avut serviciile
secrete, ntregul aparat de stat, Justiia i Procuratura pe mn. n aceste condiii, formularea de
ipoteze este fireasc.
Generalul Victor Stanculescu:
Iliescu trebuie s neleag faptul c a ajuns la putere cu ajutorul Armatei, a lui Stnculescu i a
ministerelor de for, n primul rnd (edina de la MApN din 22 decembrie ora 16.00), i apoi a fost
legitimat provizoriu ca lider de disidenii comunii i opozanii de tip Doina Cornea, Tokes, Blandiana,
Pleu, aflai la prima edin a CFSN din 27 decembrie 1989, cnd s-a hotrt ca ara s fie condus de
un Biroul Politic, n frunte cu Ion Iliescu. El a reprezentat atunci, fie c unora nu le convine, o garanie
pentru Marile Puteri implicate n rsturnarea lui Ceauescu, c persoana anunat ca succesor a ajuns la
putere. Nu era altul.
Ion Iliescu nu avea nici o autoritate sa infiinteze Tribunalul exceptional () Executia sotilor Ceausescu
se inscrie in categoria istorica a asasinatului politic pe timp de revolutie (sau in fapt revolutionar), lucru
pe care l-a confirmat si celebrul jurist francez Badenter la postul de televiziune France 3
dupa evacuarea lui Ceausescu din CC 22 decembrie 1989 ora 12:08, a fost nevoie de atitea morti
pentru ca sa fie executati Ceausestii. De ce ? intrebati-l pe Ion Iliescu
(interviu pentru DER SPIEGEL din data 20 septembrie 2009).
citeste aici mai departe tot interviul
IMPORTANT!!!
* Marea Britanie a dat un semnal direct securitatii romane in data de 19 decembrie 1989 este momentul
ca securitatea romana sa treaca la actiune pentru a indeparta regimul lui Nicolae Ceausescu
Iulian Vlad l-a contactat pe Milea si i-a cerut sa aterizeze avionul fortat , avionul cu care se intorcea
Nicola Ceausescu din Iran la Mihail Koglniceanu urmand sa fie gazduiti la unitatea Vasile Lupu, Milea
a raspuns, nu, nu acum, este in pregatire.
Pe 21 decembrie 1989 Ion Iliescu s-a dus intr-un loc, si solicitat celor doi ofiteri de securitate sa-l
insoteasca la televiziune, vezi minutul 03:15. VIDEO.
vezi video
Pe 21 decembrie, n jurul orei 20.30, Ceauescu cere maina s plece acas. Grzile de corp l sftuiesc
s rmn n sediul CC, pentru c e cel mai bine aprat cldire. Ceauescu urmeaz sfatul i decide s
nnopteze i el, i Tovara n fortreaa Partidului i a puterii sale.
Cina de adio cu Zoia i cu Valentin
Pentru c nu au mai ajuns la reedina din cartierul Primverii, soii Ceauescu au primit vizita copiilor
Zoia i Valentin n sediul CC, n jurul orei 21.00. Martori au fost secretarii Mihai Hrju i Constantin
Manea.
Ctre ora 21.00 au venit Zoia i Valentin, fr Nicu, care era la Sibiu. Cred c au ncercat s fac un fel
de mas, c s-au retras n sufragerie. Cred c au luat o gustare. Au stat cam o jumtate de or. Valentin a
fost foarte insistent, c suna din cinci n cinci minute i voia s vorbeasc cu taic-su, dar de regul a
vorbit cu maic-sa. Ea ncerca s-i liniteasc i le spunea c situaia e stpnit, iar Zoia i Valentin le
povesteau ce e pe strad, spune Manea.
Arestarea lui Ceauescu: planul de la ora 3.00
n alte ncperi din sediul CC al PCR, noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost cel puin la fel de
agitat ca n Cabinetele 1 i 2. Toat crema partidului se afla n cldire.

Trziu, pe la ora 3.00, generalul Milea s-a ntors din zona Intercontinental, unde coordonase personal
represiunea. Atunci s-a petrecut un episod care putea pune capt regimului Ceauescu cu nou ore mai
devreme.
Generalul Iulian Vlad, eful Securitii, a relatat acel episod Comisiei Decembrie 1989: Dup ce s-a
ntors generalul Milea am urcat mpreun la etajul 1, unde era Statul Major. Vizavi de biroul lui
Ceauescu. Milea era foarte afectat. Am ieit pe culoar, la fotolii, i a nceput s plng. Spunea c nu
crede c sntatea i va mai ngdui s le spun soiei, fetelor sale ce s-a ntmplat c nu a fost
pregtit s se ntmple aa ceva. Atunci i-am spus c nu putem lsa lucrurile aa, c de fapt fora este n
mna lui i a mea. Eu stpneam lucrurile n sediu, iar el afar, dar el era foarte afectat. Era posibil s se
evite vrsarea de snge. Ceauescu a rmas n sediu. Lui Milea i-am spus c trebuie s-l arestm pe
Ceauescu. Redau: Dumneavoastr avei fora afar, iar eu n interior. Mi-a spus clar: Dragul meu,
nu pot, nu mai sunt n stare.
Dup ce a primit rapoarte de la toi oamenii din jurul lui, puin dup ora 8.00, Ceauescu a convocat de
urgen o edin a Comitetului Politic Executiv al PCR. Aceasta este edina n care Vasile Milea se
blbie i nu este n stare s-i prezinte comandantului suprem un raport despre starea trupelor.
Ceauescu ip la el i rostete celebra replic: Mar i adu trupele!. Vizibil marcat de aceast reacie a
dictatorului, Milea bntuie aproape o or prin sediul CC, apoi sfrete, la ora 9.35, ntr-un birou de la
etajul 6. Ceauescu anun c generalul Milea s-a sinucis i i pune eticheta: la i trdtor.
n acest timp, Ilie Ceauescu revine la biroul fratelui su, chemat de secretarul Hrju. Am intrat n
Cabinetul 1 i mi-a spus: Uite, Milea s-a sinucis. Era afectat atunci. Era i ea acolo, lng el. i el mi-a
spus: Te pregteti s iei comanda Armatei!. i zic: Eu nu pot s iau comanda Armatei. Nu e calitatea
mea. Aa c mi-a zis: Atunci du-te i te-mbrac militar i te duci la minister! Nu mai pierde timpul
aici!. Aa c am refuzat. Oricum, nu mi ddea comanda Armatei, dar probabil a ncercat, c deja l
chemase pe Stnculescu, a declarat Ilie Ceauescu, n 1994, Comisiei Decembrie 1989.
I-am spus lui Ceauescu ce se ntmpl, c are piciorul n ghips, i a ipat: Cu picioarele rupte s vin,
i s vin n cinci minute! S nu se joace, c-l aduc arestat!, a relatat Constantin Manea, unul dintre
secretarii de cabinet ai lui Ceauescu.
ntr-un sfert de or de la aceast ieire violent, Stnculescu s-a conformat i a venit la Palat. El avea s
constate c sediul CC era pzit de oameni narmai pn-n dini. Ceasul arta 9.50. Povestete generalul
Stnculescu: Am intrat n Cabinetul 1, n holul din fa. Pe parcurs, pe coridoare, erau cam 50 de
oameni cu automate. Asta a fost o prim imagine. Am ntrebat pe unul dintre cei de pe hol unde este
Comandamentul Militar. Mi-a artat c undeva lng Cabinetul 1. Am intrat, le-am spus c am venit i
erau toi n panic.
M-am dus la Ceauescu la birou. Cred c Silviu Curticeanu m-a repezit puin. A ieit Ceauescu i m-a
ntrebat ce am pit la picior. Mi-a spus s iau comanda, s ntrim dispozitivul i s aprm.
Generalul Stanculescu s-a intors la Cabinetul 1 si i-a spus lui Ceausescu: Tovarase comandant suprem,
trupele nu mai pot ajunge in piata. Mi-au comunicat ca nu pot trece de baraje. Va propun sa organizez o
plecare cu elicopterul la unul din centrele de comanda din tara. Aveam trei astfel de centre de comanda
in tara, dotate cu sisteme de conducere a fortelor. pregatesc sa fiti instalat la centrul de comanda si sa
conduceti de acolo. In acel moment, Ceausescu l-a oprit si i-a spus: Nu. Eu sunt comandantul Fortilor
Armate nu putea sa pronunte fortelor, spunea fortilor Eu sunt comandantul Fortilor Armate si locul
meu de comanda este aici. Stanculescu s-a dus atunci la Neagoe si s-a inteles cu el sa-l evacueze cu
elicopterul. Intors in cabinet, Nicolae Ceausescu cere, prin intermediul ofiterilor Directiei V care il
pazeau, ca fortele aflate in sediu sa reziste presiunii multimii. Cei doi ofiteri nu transmit ordinul mai
departe. Trebuie sa intelegem ca in acel moment in care ministrul Apararii trece peste ordinele
comandantului suprem, cand ajunge la o intelegere cu seful Directiei V pentru evacuarea sefului statului
din sediul puterii, iar insusi seful Departamentului Securitatii Statului comunica in teritoriu, tot din
cladirea CC, ca nu se executa alt ordin decat cel dat de el, teoretic si practic, Ceausescu era indepartat de
la putere. Cei trei generali au fost obligati sa joace timp de aproximativ doua ore un joc fata de
Ceausescu aparent loiali, ordonau trupelor sa nu faca nici un gest in apararea lui. Toate fortele care
aparau sediile partidului au primit ordine clare sa nu intervina si mai ales sa nu apere aceste sedii, care
reprezentau centrele teritoriale ale Partidului Comunist Roman, adica ale Puterii. Aceste ordine au fost

date de noul ministru al Apararii, iar in ce priveste efectivul MI din Capitala, ordinul i-a apartinut,
independent de Stanculescu, generalului Iulian Vlad.
Ion Iliescu Jurnalul National 18 02 2009: n seara de 22 decembrie, n timp ce lucram ntr-un
birou de la etajul al III-lea din cldirea CC al PCR la redactarea documentului, devenit Comunicatul
ctre ar al CFSN, am avut o convorbire telefonic (pe care nu eu am iniiat-o) cu un lociitor al
ambasadorului URSS, de fa cu toi cei care se aflau atunci n biroul respectiv.
Din sediul MApN nu am vorbit la telefon cu nimeni! Eram ns informai de convorbirile purtate de
cei din MStM cu reprezentanii Tratatului de la Varovia.
Stenograma comunicatiilor pilotului elicopterului prezidential
Stenograma dezvaluie dorinta lui Nicolae Ceausescu de a fi dus in judetul Dolj. Prin Baza, primulsecretar al Judeului Dolj a recomandat sa nu se deplaseze acolo.
203, asteapta putin! Sa se ia o hotarare in legatura cu 202! (este o comunicare a Bazei, n.a.)
5. Uite-l jos, acolo! A aterizat! (203 aflat in zbor raporteaza aterizarea lui Malutan pe cladire, n.a.)
6. Pai o sa mearga (adica, o sa plece, n.a.) nu se mai poate intra acolo (202 anunta ca 203 nu mai
poate ateriza, pentru a lua restul conducerii, din cauza oamenilor urcati pe acoperisul CC, n.a.) cred
ca (ne indreptam, n.a.) catre Baza, de la mine la (Dolj) se solicita sa mergem catre Olt (Ceausescu a
cerut asta, n.a.) sa se ia legatura cu primul-secretar de acolo si sa se comunice, pentru ca nu am alta
posibilitate!
7. Ai auzit Panseaua, da?
8. Afirmativ! (raspunde Baza, n.a.) E persoana nr. 1 la bord?
9. Mergem la nord, la Balta Mica (resedinta de la Snagov, n.a.) si de acolo sa se incerce sa se ia o
legatura.
10.
11. Hai, ma, lasa-ma!
12. Panseauaa! In 30 de secunde aterizez!
13. O.K.!
14. Baneasa 08
15. Am confirmat!
16. Am aterizat! Toata lumea!

16 decembrie, ora 17.00: peste 400 de oameni se adun n jurul bisericii reformate din Timioara,
pentru ceea ce ar fi trebuit s fie un protest fa de evacuarea pastorului Laszlo Tkes. O parte dintre ei
se ndreapt spre cminele studeneti, pentru a strnge ct mai mult lume. Se strig pentru prima dat
Jos Ceauescu!. Adunarea se transform astfel ntr-o manifestaie anticomunist, la care autoritile
rspund cu focuri de arm. Sute de oameni aveau s fie ucii sau rnii.
18 decembrie, la ora 8.15, la resedinta din Primaverii s-a infiintat seful Directiei a V-a de securitate si
garda, generalul Marin Neagoe, care l-a insotit pe Ceausescu in Iran, impreuna cu ministrul de
Externe de la acea data, Ion Stoian. In jurul orei 8.30, relateaza Talpeanu, au venit generalul Vasile
Milea, ministrul Apararii, si apoi, la scurt timp, ministrul de Interne Tudor Postelnicu si generalul
Iulian Vlad, seful DSS, cu care Ceausescu a avut ultimele consultari. Avionul a decolat la ora 9.30 si,
pentru prima oara, aeronava a fost insotita pe tot teritoriul tarii si in apele teritoriale ale Marii Negre de
patru avioane de vanatoare MIG, fapt repetat si la intoarcere, pe 20 decembrie. 20 decembrie, ora 19.00:
ntr-o declaraie televizat, Ceauescu vorbete despre o serie de manifestri i incidente organizate la
Timioara de cteva grupuri huliganice, cu trei zile n urm. n aceste mprejurri grave, n seara
zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unitile militare au rspuns prin focuri de avertisment mpotriva
celor care au continuat s acioneze. Deoarece aciunile grupurilor antinaionale, teroriste au continuat,
unitile militare conform Constituiei i n conformitate cu legile rii au fost obligate s se apere, s
apere ordinea i bunurile ntregului ora, de fapt s apere ordinea n ntreaga ar. Aciunile ar fi fcut
parte dintr-un plan vast al unor cercuri i guverne de destabilizare a Romniei.
22 decembrie, ora 10.00: este introdus legea marial
dup ce, n noaptea precedent, grupurile de bucureteni fuseser mprtiate cu greu de forele armatei
i ale Miliiei. n aceast vreme ns, grupuri de muncitori se strng din nou n centrul oraului, iar
forele de ordine trec de partea acestora.

La ora 11.30 Stanculescu il sfatueste pe Ceausescu sa plece cu un Elicopter Stanculescu catre


Ceausescu ; Puteti fi linsati
Stanculescu: i vzusem speriai; era agitaie, cam de genul sta: Noi ce o s facem, ce o s ne
facem? i deja era panic, i cuprinsese efectiv, galbeni, speriai, transpirai, agitai. Adic au fost cteva
elemente care i marcheaz pe oameni foarte clar. Atunci mi-a venit ideea
M-am ntors la Ceauescu pe coridor i am raportat c unitile sunt pe drum i vor ajunge, sper, la
timp, dar presiunea n pia a crescut i trebuie s vedem ce soluie avem, prerea mea este c: Mai bine
ar fi s plecai din sediu! Cum s plecm, cu ce? Singura variant care este posibil acuma, m
gndesc, e cu elicopterele
Dup lovitura de stat dat de Stnculescu, Ceauescu avea s mai reziste dou ore n sediul CC. Pn la
12.09, cnd a decolat spre Snagov. Dup edina CPEx, Ceauescu a intenionat s preia conducerea
armatei, ns directorul Cancelariei, Silviu Curticeanu nu a mai apucat s scrie decretul.
La ora 10.59 a fost transmis la Radio i la Televiziune comunicatul despre moartea lui Milea. Se strngea
laul. Cldirea CC nu mai era sigur, pentru c grzile slbiser paza, iar Piaa Palatului era plin de
revoluionari.
Ceauescu ceruse, dup ora 10.00, de trei ori s prseasc cldirea. Prima a fost s fie scos prin subsol,
ns cei de la Direcia a V-a, au spus c traseul nu este operaional. A cerut apoi ca maina s vin la
scar. Marin Neagoe, eful pazei preedintelui, i-a spus s nu ias c sunt muncitorii pe strad. Era pe la
ora 10.30. I-a cerut generalului Eftimescu, care era eful grupei operative la etajul 1, s-i organizeze
evacuarea cu fore militare. n pia ar fi trebuit s fie TAB-urile, dar au fost trimise de Stnculescu spre
cazarm. Trebuia s vin cu chepengurile deschise. S ias direct de pe ua CC n TAB-uri i s plece n
for trgnd foc, chiar omornd oameni. Cu TAB-urile astea avea n gnd s ajung la Snagov. A fost
planul lui Eftimescu. n urma acestor eecuri de a-l evacua s-a mers cu varianta cu elicopterul.
Stnculescu ia legtura cu generalul Rus i i cere elicopterul. Stnculescu se nelesese cu Neagoe. Au
chemat s coboare dou elicoptere. Cum Ceauescu a plecat de la etajul 1, Vlad a dat ordinul de
deschidere a uilor.

La ora 11.30, 22 decembrie 1989 Vasile Maluan primeste ordin de la generalul


Oprua de decolare de pe baza aeriana de langa capitala 22 decembrie, ora 12.08: elicopterul
(elicopter alb Dauphin nr. 202) n care se afl cuplul Ceauescu i civa la ora 12:08 fideli decoleaz de
pe sediul Comitetului Central spre Snagov Peste 10 minute am aterizat (12.20)
Vasile Malutan:M-au chemat la telefon, la palat, comandantul aviatiei si al unitatii.
In jurul orei 13:00 se urca din nou in elicopter cu pilotul Vasile Malut, pilotul ii debarca inainte de
localitatea Titu- Boteni, ora 13.30 sub pretextul ca pot fi reperati de la sol si pot fi oricand doborati.
Dupa ce reusesc sa captureze un automobil Dacia, condus de un medic Nicolae Deca din Gaesti, cei doi
comanda sa fie dusi la Targoviste. Medicul opreste masina Dacia rosie nr. 4B2646 in Comuna Vacaresti
la ora 14.00. La 14.15 o Dacie neagra 4DB3005 condusa de Nicolae Petrisor oprita de
Ceausescu .Petrisor le-au dat jos din masina la ora 15.00 , la Centrul pentru protectia plantelor
jud. Dambovita.
Citeste aici interviul cu Vasile Malutan
n cursul lunilor mai (17) i iunie (21) 2006, I.R.R.D. a organizat un SIMPOZION cu tema
Ceauescu la Trgovite. 22 25 decembrie 1989.

La aceast manifestare au participat:


Maior Ion Enache n decembrie 1989, sergent major. A preluat, mpreun cu sergentul
major C. Paisie, cuplul Ceauescu de la Centrul pentru Protecia Plantelor la ora 15,00 i l-a protejat, n
pdurea Roaia, pn la lsarea ntunericului, cnd a fost adus n sediul Miliiei Judeene.
Colonel (r) tefan Con ofierul operativ, de serviciu la biroul Miliiei Judeene, care i-a preluat pe
cei doi, dup aducerea lor n sediu.
Petre tirbescu revoluionar, care a participat, n sediul Miliiei Judeene, la percheziia lui Nicolae i
a Elenei Ceauescu i crora le-a fcut un prim i veritabil rechizitoriu.
Colonel (r) Ion Mare pe atunci maior, cel care, mpreun cu lt. col. Dinu, lociitorul comandantului
Securitii Judeene, i-a preluat pe cei doi de la sediul Miliiei pentru a fi dui n UM 01417.
Locotenent colonel (r) Ion ecu pe atunci cpitan, a pregtit preluarea de ctre armat a celor doi i,
cu maxim precauie i n deplin conspirativitate, i-a condus n locul de detenie din cazarma UM
01417.
General (r) Andrei Kemenici pe atunci colonel, eful garnizoanei Trgovite i comandantul UM
01417.
Locotenent colonel (r) Ion Boboc unul dintre cei doi ofieri (al doilea fiind Stoica Iulian) care au stat
permanent, clip de clip, n aceeai camer cu soii Ceauescu, n toate cele 3 zile i 4 nopi petrecute de
acetia n cazarma de la Trgovite.
Maior Marian Apostol n decembrie 1989 locotenent-major, comandantul subunitii care a luat sub
control Inspectoratul Judeean al Ministerului de Interne (Securitatea i Miliia). Plutonier Andrei Osman
ofer, a participat la ridicarea soilor Ceauescu de la Centrul de Protecia Plantelor.
Ion Enache: Dup aproape o jumtate de or, un alt cetean care venise la Inspectorat i care
m cunotea mi-a spus: Am dat de un mare necaz. I-am luat pe soii Ceauescu de la Vcreti, iam dus la (Centrul de- n.red.) Protecia Plantelor i i-am lsat acolo Colegul meu, Paisie, a ieit
cu mine din birou i a spus: Hai Gic, s-i prindem noi. Am mers la garaj, am luat maina
dotat cu radar i am plecat spre sediul Centrului de Protecie a Plantelor. Acolo, ne-a ntmpinat
femeia de serviciu, care ne-a confirmat c soii Ceauescu se aflau n sediul Centrului.
Intrnd n holul cldirii, am vzut-o pe Elena Ceauescu stnd rezemat de ua biroului directorului.
Am prins-o de braul stng, iar Ceauescu (Nicolae n. red.) aflat n biroul directorului,
a fcut civa pai spre noi i ne-a ntrebat: Cine suntei voi, ceteni ai R.S.R? Ai venit s arestai un
ef de stat?
I-am rspuns: Suntem de la Miliie. Cetenii au aflat c suntei aici. Ei sunt mpotriva dumneavoastr.
Noi vrem s v asigurm protecia i v rugm s mergei cu noi. El a fcut un pas napoi, n timp ce
directorul Centrului ne tot fcea semne s tcem, dar noi i-am spus c tim ce facem.
I-am urcat (pe soii Ceauescu n. red.) n maina dotat cu radar. n ajutorul nostru venise un alt
coleg, Osman, cu un ARO, cu care am stabilit s fie antemergtorul nostru, fr a stabili, ns, traseul.
tiind c n ora este forfot, am luat-o pe variant, ca s evitm aglomeraia.
n apropierea Combinatului de Oeluri Speciale era staionat un camion din care coborau mai muli
ceteni. Trecnd pe lng ei, i-am auzit spunnd: Uite-i, sunt n maina alb!La ieirea din
Municipiu, am comunicat prin staie c cei doi pioni principali sunt la mine n main i am cerut s mi
se ordone ce am de fcut. tefan Con:Deci, n jurul orei 17,30, vine Sftoiu, din echipa lor, i zice:
Tovarul colonel, am s v raportez ceva confidenial.
Eu eram n biroul lui Dureci, al comandantului. Stteam pe scaunul lui, i mi spune: E ceva
confidenial. I-am dat pe ia afar era acolo Sabu, care acum este reprezentantul Ministerului de
Interne n Frana, Avramescu, Atanasiu, care a fost ef de Poliie la Dmbovia, mai trziu. I-am dat,
deci, afar i el mi zice:
tii c Ceauetii sunt n curte!
Unde sunt, mi?, l ntreb eu.
Pi, sunt n maina lui Enache.
Hai la Dispecerat s lum legtura cu ei, zic eu.
N-am mai luat legtura, c Enache i Paisie erau cu ei i i-au bgat n birou. Dup ce i-am bgat (n
birou n. red.) pe Ceaueti, m-am dus la domnul cpitan Apostol, care era la comand din partea
Armatei, i i-am spus s nu i mai caute armata, pentru c sunt la noi n birou. tefan Con: La 18,10,
deja, am scpat de ei. Pe la 17,30, deci, n perioada asta. Percheziia a durat vreo 7- 10 minute, dup
care

tefan Con: -am dat lui Paisie, ca i stilourile (lui Ceauescu n. red.). Deci, se termin
percheziiaTelefoanele sunau. Cnd sunau telefoanele am zis c s-i lum i s-i ducem n partea
ailalt.Eu l-am dezbrcat de palton pe Ceauescu, atunci, n momentul la, cnd i-am spus. tirbescu a
luat-o pe ea n primire. A cutat-o prin geni. Dup ce l-am dezbrcat pe Ceauescu de palton i de
hain, l-am pipit de sus pn jos, i-am scos ceasul de la mn, apoi i l-am dat napoi.
Ceauescu a simit. Zice: Cine suntei voi? Eu sunt preedintele vostru, m, sunt secretarul vostru
general, m. Sunt comandantul vostru suprem, m. Cine suntei voi s m arestai?
Locotenent colonel Con spune: M numesc locotenent colonel Con, din partea Ministerului de
Interne, de la Miliia Judeean Dmbovia. Dnsul se numete cpitan Boboc Ion, de la unitatea
militar 1378, dup cum, pare-mi-se, a completat Boboc. Dnsul se numete tirbescu, iar dnsul
Ionescu, care sunt reprezentanii maselor populare, adaug Con. Ceauescu rmne surprins.
Eu dau cu capul spre cpitanul Boboc, ca s trecem la percheziie. La Ceauescu se duce lt. colonel
Con i plutonier Paisie. La Elena se duce Enache. Eu nu exagerez. Eu v spun aa cum a fost.
Intervine Elena: Pentru ce s mi facei mie percheziie i soului? i rspund eu:
Doamn, ca s nu avei obiecte dubioase asupra dumneavoastr. Nu am, zice ea. Repede deschide
o geant n care avea medicamente att pastile, ct i injectabile. Mai avea ntr-o gentu mai mic ruj,
oglind, pieptn, ce are de obicei o femeie. La percheziia corporal nu li se gsete absolut nimic. Nici
la Ceauescu, nici la Elena.
n continuare ajung la Ceauescu, locotenent colonel Con i d paltonul jos, se uit la rever, bag mna
n buzunar, scoate o agend, mi-o prezint. M uit pe ea, o rsfoiesc. Din costum, i mai scoate o
agend, ceva de mrimea unei brichete, era maro, cu ceva sculptat pe ea ulterior m-am gndit s nu
fie vreun emitor , un ceas, o batist i dou stilouri.
Ceasul i-l d napoi, i-l pune la mn, stilourile au rmas pe mas, rsfoiesc i a doua agend. Se
vedea rupt o fil, dou s-ar putea s fi fost chiar trei. Dar, cu ochiul liber, la vederea
mea, nu am putut vedea ce este n agendele alea. Putea fi scris cu cerneal simpatic, care nu vezi
scrisul dect cu un aparat special.
n continuare, ele rmn pe mas, i se deschide ua i apare pe u domnul colonel Mare, d bun
seara, i zice: Tovare preedinte, s tii c noi v asigurm protecia. (Mare n. red.) era
mbrcat n inuta militar de rzboi. Mai urt, tii.
Da cine mai eti i tu, mi? ntreab Ceauescu.
Tovare preedinte, sunt maiorul Mare, de la unitatea militar 01378 s-a prezentat el. i s-a
aezat i el n rndul n care eram noi.
Lorin Fortuna: Dumneavoastr, mai devreme ai spus c i comunicasei c nu mai este preedinte. V-ai
citat pe dumneavoastr ca martor. Cotinuai mai departe ca i cum v adresai preedintelui rii?! i ce
spunei dumneavoastr, i ceilali, arat c ceva nu este n regul.
Petre tirbescu: Pi nu e n regul. Dumneavoastr credei c, dac erai n locul meu, i vorbeai
altfel?
Lorin Fortuna: I-ai spus, sau nu, c nu mai este preedinte?
Petre tirbescu: Cum s nu? Doar a fost acolo. Suntei la dispoziia maselor populare.
Din dispoziia cui?, ntreab el.
Am luat iar legtura cu domnul Kemenici s trimit escort s-i ia. Eu am intrat n bi-roul lociitorului,
ntre timp a venit Dureci, care m-a ntrebat: Unde sunt, Fnic? .
Am mai primit telefoane, adic sunt multe amnunte din astea, dac vrei vi le pot relata,
dar cred c sunt nesemnificative. Am primit telefoane de la Dureci, de la Bl, lociitorul efului Miliiei
judeene, crora le-am zis s vin ncoace, c trebuie s lum o msur, ceva. Au fugit de rspundere,
ce s mai zic. tefan Con: Eu am spus cam tot ce trebuia. Percheziia a fost fcut de mine, de
tirbescu, de Enache i Paisie. Cred c eu trebuie s nchei cu anunarea la Garnizoana Trgovite a
arestrii lui Ceauescu i solicitarea acestei escorte. C mi-a dat-o domnul general Kemenici, i s-a
prezentat domnul colonel Mare, care a venit i i-a luat. Acolo, n curte, era un ARO alb cu patru ui.
Uile erau deschise. Se urc Nicolae Ceauescu, se urc Elena, se urc Paisie, se urc maiorul Mare,
n fa. Iar eu, ocolesc maina, ca s vd cine se urc la volan. M ateptam s urce Enache.
Apare locotenent colonelul Dinu. Eu nu tiam ce aranjamente se fcuser. Pun mna pe volan i zic:
Ce-i cu dumneata, ce caui aici?. Colonelul Dinu era ofier de securitate, adjunctul comandantului
securitii. Veniser miliieni i securiti, mbrcai n civil, i nconjuraser curtea. Mie mi-era fric ca
nu cumva s-mi scape. C dac mi scpau, v dai seama ce a fi pit! Mi s-a ridicat sngele n cap,
dar sunt de acord s plece. Dar le spun s fie ateni unde i duc, c: De mine nu scpai nici n gaur
de arpe.

l ducem la unitatea militar, zic ei.


Bine.
Las-ne s plecm mai repede c cine tie cine mai intervine i nu mai putem pleca de aici.
n spate mai era o main i ntreb: Mi, care mergei cu mine ca s urmrim maina. Ne-am suit n
main, dar nu am avut cheie cu ce s o pornim. Nu am gsit la cine erau cheile i am ieit la poart,
mcar s tim ncotro o iau. Au luat-o la stnga, pe drumul cel mai scurt, spre unitatea militar. Dar, tot
pe acolo exista un alt drum care ducea la autogar, pe unde puteau s i duc de nu le mai ddeam de
urm, spre Voineti.
Urc repede sus i ajung la cpitanul Apostol Marian. Era n biroul inspectorului ef, acolo unde
organizaserm noi conducerea Revoluiei de la Inspectorat. i transmit domnului Apostol c l-am predat
pe Nicolae i s-au dus Mare i alii cu el pentru a-l preda la unitatea militar. i spun cpitanului
Apostol s se intereseze s afle dac au ajuns (la unitatea militar n. red.), c dac nu, s-i lum urma
i s vedem ce avem de fcut. Trimitei acolo un soldat sau un ofier, i zic. A trimis un ofier, care s-a
ntors dup 10-12 minute. V dai seama n ce criz eram eu n timpul sta. Ne aduce rspunsul: A
ajuns pe mini bune. L-a preluat colonelul Kemenici la ora 18:30
Ceauescu la Trgovite
22-25 decembrie 1989
CAIETELE REVOLUIEI
25 decembrie, ora 14.50: n urma unui proces care a durat mai puin de o or, Nicolae i Elena
Ceauescu sunt condamnai la moarte prin mpucare, de ctre un complet de judecat alctuit din
civa reprezentani ai CFSN. Sentina este executat imediat.
PUCIUL.
La ora 9:30 22 decembrie Victor Stanculescu si-a pus piciorul in ghips.
La ora 10:00 Victor Atanasie Stanculescu s-a intors la Ceausescu la chemarea acestuia la Comitetul
central al PCR, si a fost numit de acesta ministru al aprarii nationale in locul lui Vasile Milea, care se
sinucisese.
si a raportat ca unitatile sunt pe drum si vor ajunge, sper, la timp, dar presiunea in piata a crescut si
trebuie sa vedem ce solutie avem, parerea mea este ca Mai bine ar fi sa plecati din sediu!. Cum sa
plecam, cu ce? Singura varianta care este posibila acum, ma gandesc, este cu elicopterele,
nestiind ca pe acoperis, de fapt, nu era spatiu deschis, ci erau antene, pe care Securitatea a trebuit sa le
darame ca sa poata sa aterizeze un elicopter. Ceausescu l-a intrebat: In cat timp vine elicopterul?.
Stanculescu : Daca aprobati, vine intr-un sfert de ora! A fost de acord.
(Ora) 10:11 col(oana) de la IMGB Ap. Patriei, imense blocat la jumatatea distantei, la 300 m de
Oraselul Copiilor lt. col. Costache.
(Ora) 10:30 Lt. col. Costache. Pantelimon, Muncii, Socului, Catelu, grupuri imense de la 23 Aug.
scandeaza.
(Ora) 10:35 c. amiral P. George si col. Costin sa se parlamenteze cu demonstrantii, la care sa se
spuna ca se retrag in cazarma.
(Ora) 10:40 Toate unitatile parlamenteaza cu demon strantii ca se intorc in cazarma.
(Ora) 11:15. Strada Baceni Obor, Dimitrov, Republicii, M.Eminescu, coloane.
R7Mc. este solicitat sa intervina, nu se aproba.
Vineri, 22 decembrie 1989, ora 11:40.
La aceste ore Nicolae Ceausescu era in sediul CC, inca secretetar general al PCR si comandant
suprem

La ora 12:08 Ceausistii au evadat pe fereastra de la etajul 6.


sotii Ceausescu parasesc capitala la bordul unui elicopter pilotat de Vasile Malut, impreuna cu Emil
Bobu si Manea Mane
Fac o scurta escala la Snagov, dupa care isi continua drumul spre Targoviste,Dupa ce ii
abandoneaza pe Emil Bobu si Manea Manescu, sotii Ceausescu se urca din nou in elicopter la ora
13:05, ordonandu-i pilotului Vasile Malutan (decedat in 1995 intr-un stupid accident aviatic) sa-i duca
spre Trgoviste. Speriat de misiunea ce-i revenise, pilotul ii debarca inainte de localitatea Titu, sub
pretextul ca pot fi reperati de la sol si pot fi oricand doborati. Dupa ce reusesc sa captureze un automobil
Dacia, condus de un medic din Gaesti, cei doi comanda sa fie dusi la Targoviste. Masina se defecteaza,
astfel ca in comuna Vacaresti este oprita o alta Dacie, al carei proprietar ii conduce si ii lasa la
Institutul pentru Protectia Plantelor din Targoviste la ora 14:30, unde, dupa nici o ora (15.30),
sosesc doua masini ale militiei (Constantin Paisie)
Maior Ion Enache n decembrie 1989, sergent major. A preluat, mpreun cu sergentul major
Constantin Paisie, cuplul Ceauescu de la Centrul pentru Protecia Plantelor la ora 14,30 i l-a protejat,
n pdurea Roaia, pn la lsarea ntunericului, cnd a fost adus n sediul Miliiei Judeene.
Ion Tecu confirma ca intre orele 14 si 17, militarii si securistii au inceput sa evacueze cladirea
inspetoratului, in Goia si Barbu. Scurta vreme dupa 6 seara cuplul a fost transportat la
garnizoana militara. Victor Stanculescu a aflat de la generalul Andrei Kemenici la ora 17:00 ca
sotii Ceausescu sunt in mina generalului Kemenici. Iliescu a aflat in ziua de 23 decembrie 1989
spre dimineata. (Generalul Victor Stanculescu a dat ordin ca sotii Ceausescu sa fie arestati fara sa se
consulte cu Ion Iliescu, asta inseamna LOVITURA DE STAT MILITARA, mai ales ca securistii si
militienii nu stiau ce sa faca doar cu sosirea armatei , normal la ordinea generalului Victor Atanasie
Stanculescu intr-un interviu Generalul Andrei Kemenici a confirmat. CITAT: Andrei Kemenici:
am primit ordin de la comandantul Armatei, Gheorghe Voinea sa-l caut pe Ceausescu si sa-l retin
pentru al preda natiunii , l-am arestat la 22 decembrie la ora 18:30 Stiu ca de la Snagov s-au dat
telefoane la Pitesti, la Constanta, la Slatina, la Targoviste. deci inca o dovada ca dupa plecarea
ceausistelor din acoperisul CC, cu elicopterul spre Snagov, s-a continuat programul loviturii de
stat impotriva lui Ceausescu de la Stanculescu si Securitate)
Maiorul Ion Tecu declara: Din 22 decembrie, ora 18,30, si pina pe 25 decembrie, ora 14:50, cind a
avut loc executia, ei n-au parasit acest perimetru al cazarmii
Prin ordinul transmis la ora 13:30 (nota telefonica nr. 39)generalul Stanculescu il deposedeaza
oficial pe Ceausescu din functia de comandant suprem, ordonand Armatei sa nu mai execute decat
ordinele ministrului Apararii.
Florin Velicu era la ora 13:05 in biroul lui Ion Iliescu.

La ora
14, cpitanul de rangul I Emil Cico Dumitrescu s-a adresat din studioul 4 al Televiziunii:
Rog pe tovarul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, s vin la Televiziune! Trebuie,
tovari, s ne organizm. Peste circa o jumtate de or, Ion Iliescu a venit la
Televiziune, unde a fost salutat cu entuziasm de Teodor Brate, coordonatorul emisiei
din studioul 4, care transmitea revoluia romn n direct. Ion Iliescu a luat cuvntul n
jurul orei 14.45 i, dup ce a salutat nlturarea dictatorului Ceauescu, a apreciat:
Poporul nostru trebuie s dea dovad de maturitate n aceste momente, s ne putem
reorganiza pe baze democratice. Vom constitui n cursul acestei zile un Comitet al
Salvrii Naionale, care s nceap s pun ordine. El a cerut ca la ora 17 toi cei
responsabili care se pot angaja n aceast oper constructiv s vin la Comitetul
Central: Trebuie neaprat s ne reorganizm, ntr-un Comitet de Salvare Naional. S
elaborm un program de aciune
Ion Iliescu Jurnalul National 18 02 2009: Cndva, se lansase o ntrebare retoric,
cu tlc: De ce nu s-a tras asupra balconului, atunci cnd vorbeau unii din viitorii lideri
ai CFSN?, lsnd s planeze o suspiciune, omind contient faptul c din balcon s-a
vorbit mai devreme ( eu n jurul orei 17:00-17:30), n timp ce diversiunea militar a
aprut dup ora 18:30.
Dupa ora 13:30 (estimarea veridica este 13:40-13:45), contactat de Ion Iliescu, generalul
Stanculescu il cheama pe acesta la MApN, ii ofera protectie si il recunoaste ca succesor al lui
Nicolae Ceausescu. In scurt timp, Ion Iliescu va fi contactat si de colonelul Gheorghe Ratiu, din
partea conducerii Securitatii.
La ora 16:10 a zilei de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu era recunoscut ca succesor al lui Nicolae
Ceausescu si sprijinit de Armata, Ministerul de Interne si Securitate.
n jurul orei 18:00 cuplul Ceauescu este luat i depus (arestat) ntr-o unitate militar din Trgovite
oridul la dat generalul Victor Atanasie Stanculescu.
Dupa fuga sotilor Ceausescu din cladirea CC la 22 decembrie ora 12:08 1989, generalul Victor
Stanculescu a dat Lovitura de stat, si a transmis telefonic, la ora 13:30, Ordinul nr. 38 care
prevedea urmatoarele: Unitatile militare de pe intreg teritoriul tarii se retrag in cazarmi, in ordine
si calm, fara a se lasa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitatile militare care sunt angajate in

fata sediilor comitetelor judetene de partid vor calma spiritele, fara sa traga, dupa care se retrag in
cazarmi. In unitati se va organiza apararea cazarmilor si a tuturor obiectivelor militare.
Ion Ilescu: Dupa miscarea de protest de la Brasov, s-au intensificat masurile de supraveghere.
Filajul care ma urmarea a inceput sa se desfasoare la vedere, fara nici un fel de jena 3 echipaje (in
masini Dacia) ma urmareau permanent, 24 de ore din 24 : 2 insotindu-ma permanent, in toate
deplasarile, a treia, supraveghind casa noastra si deplasarile sotiei Acest filaj a durat pn n ziua de
22 decembrie, ora 11.00, cnd colegi din Editur m-au anunat c cele dou echipaje care m nsoeau
au disprut din parcarea de lng Casa Scnteii (unde, la et. VII se afla Editura Tehnic).
Ovidiu,
Ion Iliescu: Am raspuns la aceasta intrebare in tot ceea ce am scris. Eram director la Editura Tehnica.
Ma aflam in perioada in care filajul efectuat asupra mea functiona la vedere . trei echipaje (Dacii)
ma urmareau permanent; doua ma urmareau pe mine, peste tot, unde ma deplasam, a treia supraveghea
casa si o urmarea pe sotia mea. Filajul a continuat pana in dimineata zilei de 22 decembrie. La ora 11,
un colaborator mi-a comunicat ca ambele Dacii din parcarea de langa cladirea Casei Scanteii, care ma
insotisera de dimineata, au disparut din parcare.
In dimineata zilei de 17 decembrie ma aflam in editura. Unul dintre colaboratori, redactor al unei carti
care se afla sub tipar la tipografia din Timisoara, dand telefon ca sa se intereseze de mersul tiparirii
cartii, nu a reusit sa discute mai mult de cateva cuvinte, pentru ca a auzit zgomote, iar apoi s-a intrerupt
legatura telefonica. De unde am dedus amandoi ca la Timisoara se desfasurau lucruri foarte grave.
Restul il gasiti in cartea Revolutie si reforma.
De la Televiziune in jurul orei 15:30 dus cu o masina insotit de Florin Velicu, si generalul Andrei
Militaru (primul sef de cabinet a lui Ion Iliescu coleg de atunci cu el la Editura Tehnica), Iliescu s-a
deplasat la Ministerul Apararii Nationale, unde a discutat cu generalul Stanculescu. Ulterior, Iliescu
avea sa precizeze:El ne-a oferit gazduire si primele informatii. Mi-am dat seama ca singura institutie
pe care ne puteam sprijini, in conditiile acelea, era Armata. Acolo exista si reteaua speciala de telefonie,
care acoperea intreg teritoriul Romaniei. Generalul Victor Stanculescu avea sa redea acest moment
astfel: un TAB la Televiziune sa aduca pe cei de acolo, intrucat le pot asigura protectie la Ministerul
Apararii NationaleI-am spus lui Sergiu Nicolaescu ca ii trimit .Si atunci au venit la M.Ap.N. si Iliescu si
Nicolaescu, cu Voican si cu inca unul, care asa tot umbla cu automatul de gat, Montanu, iar aghiotantul
le-a spus: Atunci m-a intrebat Iliescu: si eu i-am spus: Generalul Stanculescu aprecia ca Mihai
Montanu: Pe 22 decembrie am ajuns la sediul MApN, in jurul orei 16:00.In biroul generalului Milea,
fostul ministru al Apararii, era foarte multa lume. 90% erau militari si doar cativa erau civili. Acestia
erau Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Florin Velicu, primul sef de cabinet al lui Iliescu,
coleg atunci cu el la Editura Tehnica, care il adusese pe Iliescu cu masina. Aici avea loc o discutie.
Dupa ce s-a terminat, toata lumea s-a ridicat sa plece deoarece fiecare primisese cate o sarcina pe linia
lor. Militarii pe linia lor militara. Civilii toti in carca lui Iliescu urmau sa plece in sediul CC-ului pentru
a vedea ce se intampla acolo. Se auzea ca in CC se formeaza nu stiu cate guverne. Guvernul Verdet,
Guvernul Dascalescu, x, y, z, fiecare civil mai cu tupeu organiza dupa capul lui guverne. Atunci cand
lumea dadea sa iasa din incaperea de la MApN, Iliescu a zis: Stati asa! Cine ramane aici din partea
revolutionarilor sa raspunda de activitatile militare?. Ceea ce practic denota, zic eu.
Ion Iliescu : Nu aceasta e esenial. Nu m-am dus singur. Era o agitatieaie generala explicabila de
entuziasm, era o atmosfera generala de euforie, de bucurie.. Apoi, am revenit la etajul 7, mi-am strans
lucrurile, mi-am luat ramas bun de la colegi; am coborat, mi-am luat masina, am dus-o acasa Au
plecat atunci mai multi, mpreuna cu mine, vreo cinci masini m-au insotiitoit pana acasa. Printre ei,
colegi din Editura si alti cativa din Ministerul Culturii. M-am dus acasa, mi-am lasat masina, i-am spus
sotiei ca ma duc pre Televiziune. Unul dintre prieteni (Florin Velicu) m-a luat cu masina lui pana la
Televiziune. Se cunoaste aparitia mea la Televiziune.
Ovidiu trage concluzia ca : intrucat am fost urmarit de Securitate (filat chiar in timpul revolutiei la TVR)
pana la 11 dimineata, in ziua de 22 decembrie 1989, eu nu am putut participa la revolutie!.
Ion Iliescu: Fuga lui Ceausescu, ca urmare a presiunii miscarii populare si mai ales, a revarsarii masive
a coloanelor de muncitori de la periferia capitalei a fost inceputul si nu sfarsitul Revolutiei Romane!
Momentele decisive pentru transformarea unei revolte populare in revolutie sunt aparitia unui Program

al Revolutiei (acesta a fost continutul COMUNICATULUI CATRE TARA AL CFSN cu cele 10 puncte
programatice prezentat public la Televiziune, in noaptea de 22 decembrie1989 ) si structurarea unei
noi puteri (acesta a fost Consiliul Frontului Salvarii Nationale).
In comunicat se afirma clar : Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului
Ceausescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat si institutiile sale isi inceteaza activitatea, intreaga
putere in stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale).
Interlocutorul ma intreaba cum am reusit sa intru in cladirea CC care era pazit de armata. Daca am cerut
pentru aceasta aprobarea generalului Victor Stanculescu ?!!
Sediul nu era pazit de armata. El fusese ocupat de demonstranti. Deoarece se crease o mare aglomeratie,
portile de intrare erau protejate de grupuri de tineri constituite ad-hoc. Ei m-au si ajutat sa patrund in
sediu si apoi sa ajung pe balcon, de unde m-am adresat celor adunati in Piata.Generalul Victor
Stanculescu nu era in masura sa dea aprobari sau dispozitii civililor participanti la Revolutie. Meritul sau
este acela ca a inteles esenta evenimentelor si s-a pus in slujba Revolutiei.
Raporturile noilor structuri de putere cu armata sunt explicit exprimate in COMUNICATUL CFSN:
Lui(CFSN) i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaza intreaga activitate a armatei
si a unitatilor Ministerului de Interne.
Ion Iliescu:Plenul Consiliului, intrunit pe 27 decembrie, a ratificat acest fapt prin desemnarea intregului
sau birou executiv (presedinte, vicepresedinti, secretari si membri), desemnand, in acelasi timp, pe
primul ministru si alti membri al guvernului. Asupra tuturor acestor lucruri m-am referit, la vremea
respectiva, atat in discutia cu Comisia Senatoriala care a aparut in volumul Revolutia traita, ca si in
volumele Revolutie si reforma, Revolutia Romana, Momente de istorie vol.I.
Desfiintarii Constitutiei Romaniei din 1965 Adoptat n edina Adunrii Constituante din 21
noiembrie 1991. Aprut n Monitorul Oficial Nr. 233/1991.
La ora 14, capitanul de rangul I Cico Dumitrescu s-a adresat din studioul 4 al Televiziunii: Rog pe
tovarasul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, sa vina la Televiziune! Trebuie, tovarasi, sa ne organizam.
Peste circa o jumatate de ora, Ion Iliescu a venit la Televiziune, unde a fost salutat cu entuziasm de
Teodor Brates, coordonatorul emisiei din studioul 4, care transmitea revolutia romana n direct. Stimati
telespectatori, avem marea bucurie de a gazdui, aici in studio, pe Ion Iliescu. Domnul Iliescu este fiul
unui revolutionar, unui patriot, el insusi patriot.
Ion Iliescu a luat cuvantul in jurul orei 14.45si, dupa ce a salutat inlaturarea dictatorului Ceausescu, a
apreciat: Poporul nostru trebuie sa dea dovada de maturitate in aceste momente, sa ne putem reorganiza
pe baze democratice. Vom constitui in cursul acestei zile un Comitet al Salvarii Nationale, care sa
inceapa sa puna ordine. El a cerut ca la ora 17 toti cei responsabili care se pot angaja in aceasta opera
constructiva sa vina la Comitetul Central: Trebuie neaparat sa ne reorganizam, intr-un Comitet de
Salvare Nationala. Sa elaboram un program de actiune. Asadar, inca de la prima sa aparitie publica, Ion
Iliescu s-a comportat ca un lider politic, hotarat sa-si asume raspunderea organizarii Romaniei pe baze
democratice.
De precizat ca generalul Nicolae Militaru i-a dat lui Teodor Brates numarul de telefon a lui Iliescu ca sa-l
contacteze, vezi mai jos, asta inseamna ca G. Militaru se afla in jurul orei 13:00 la televiziune
Interviu cu Stanculescu la B1TV
Ion Cristoiu: Dumneavoastra cand ati stiut precis ora, daca mai tineti minte din dupa-amiaza de 22 ca
sotii ceausescu sint la Targoviste in mina lui Kemenici?
Generalul Victor Stanculescu: In momentul cand Andrei Kemenici (Colonel seful Garnizoanei de la
Targoviste)mi-a dat telefon.
Ion Cristoiu: Cand?
Victor Stanculescu: cred ca la 17:00.
Ion Cristoiu: Seara?
Victor Stanculescu: Da, seara in 22. Iliescu a aflat in 23 decembrie 1989 spre dimineata.
Victor Stanculescu: Si i-am spus lui Kemenici Kemenici e singuru unitate care n-ai forte, si i-am
trimis o companie de tancuri de la Batalionul de tancuri din zona, si o companie de vanatorii de mici, si
i-am intarit apararea lui.
Interviu cu generalul Militaru

Ce s-a ntmplat cnd ai ajuns la Televiziune?


Generalul Nicolae Militaru Cnd eu am ajuns acolo, Iliescu nu sosise Am rugat pe cineva din
Televiziune s-l sune i i-am dat numrul de telefon:180630 Nu tiu dac i s-a telefonat, ns, la scurt
timp dup aceea, l-am vzut n emisiune. Ne-am ntlnit, ne-am mbriatDe acolo am plecat la
MApN i apoi la sediul CC unde am rmas toat noaptea
Este Gelu Voican rspunztor de executarea clanului Ceauescu?
Generalul Nicolae Militaru Nu vreau s ies la limitele adevrului i nici s spun ceea ce nu cunosc.
Hotrrea de a avea loc procesul s-a luat n seara lui 24 decembrie, n incinta MApN. Nu am
participat la edin. n schimb, tiu c generalul Stnculescu a organizat totul: elicoptere, tribunal,
procuratur. n dimineaa de 25 decembrie, am fost informat c va avea loc procesul. Nu mai rein cine
m-a ntrebat. Ai ceva mpotriv s se in astfel procesul? Bineneles c nu am avut nimic mpotriv.
Cnd s-au ntors seara de la proces, Stnculescu mi-a optit la ureche Am pierdut pachetele.Era vorba
(aveam s aflu mai trziu) de cadavrele celor doi Ceaueti
Interviu cu generalul Nicolae Kemenici
Pua Roth: Nicolae i Elena Ceauescu au fost judecai, au fost condamnai la moarte de un tribunal
constituit din oameni care fceau aceast meserie.
Andrei Kemenici: Meseria lor, ntr-adevr. M punei ntr-o situaie foarte complicat. i m-ai luat i
prin surprindere. Oamenii acetia erau de meserie, dar ei, istoria nc nu spune c trebuie s aib i ei
nite circumstane. Dar vreau totui s le dau o circumstan atenuant acestor oameni, eu i-am vzut,
doamn, cum le tremurau pantalonii, n holul comandamentului militar, unde au fost adunai dup
coborrea din elicoptere. Voican Voiculescu le-a spus aa, i v rog s reinei c asta nsemn c ei nu
tiau: Cei doi teroriti pe care i judecai astzi, acum, sunt Nicolae i Elena Ceauescu. nti a
fost o linite mormntal, erau toi acolo, erau vreo 15 ini i asistena, au rmas toi nmrmurii. i
ncepuser s tremure. Atunci s-a greit, zic acum, aa cum sun proverbul: Dup rzboi muli viteji se
arat. Dac se punea ntrebarea: Cine vrea s judece?, muli sau poate majoritatea ar fi vrut s judece.
Dar a fost un oc. Ei, tii cum a sunat enunul urmtor? Avei 15 minute gndii dumneavoastr, 15
minute!. domnul Voican Voiculescu zice: Avei 15 minute s scriei acolo tot ce avei nevoie pentru
procesul acesta. Apoi domnul general Stnculescu mi spune s-i repartizez ntr-o camer ca s fie
linite, ca s-i fac oamenii ce trebuia s fac, unul acuzarea, cellalt aprarea. n fine, domnul Voican
Voiculescu adaug: Avei acest timp scurt pentru c e clar, tia au fost nite criminali. S nu le
dai posibilitatea s se apere, s fii duri, pentru c trebuie s terminm ntr-un timp foarte scurt cu
aceti oameni
Pua Roth: Se spune, domnule general Kemenici, c la Trgovite ar fi fost sosia lui Ceauescu
Andrei Kemenici: E o prostie! Eu am ordinul de zi pe unitate n care scrie c au fost 1237 de oameni,
iar din acetia, cam 550 600 au vzut aceast execuie. V spun categoric, fiindc acetia erau oamenii.
Aproape 300 erau n comandament, comandament care s-a transformat n, nu zic tribunal, c n tribunal
mai vorbete unul cu altul, n biseric pentru c acolo nu se vorbete. Era o linite desvrit la cele
dou niveluri, la parter i la etaj. Erau n cazarm vreo 100 150 care, la fel, nu s-au micat din loc, erau
i n dispozitiv, dup cldiri etc. Eu nu le-am spus, pentru c oricare, care avea ceva cu Ceauescu aa
cum am avut i eu dar nu am spus la nimeni, putea s fac vreun gest. Au ascultat toi, fiindc nu au tiut
ce se va ntmpla. Lumea se uita n sus i a vzut 5 elicoptere, a vzut cum dou au aterizat pe terenul
unde fceam adunarea zilnic, dimineaa i seara. Toi oamenii erau cu ochii pe cer, pe aceste dou
elicoptere i pn au aterizat jos, toi erau curioi ce se ntmpl.Atunci eu m-am dus cu un transportor
blindat la elicopter. N-au vrut s-i ia de acolo pe cei doi nelegerea aa a fost i asta e de o gravitate
extraordinar. Eram colonel, comandant de unitate, comandant de garnizoan. Nu puteam fi minit ca
ultimul trector de pe strad. nelegerea era c vin cu dou elicoptere i c i iau de aici pentru proces,
sta a fost crezul meu, patru zile i trei nopi
Interviu cu militeanul Constantin Paisie
Constantin Paisie, militianul care s-a aflat alaturi de Nicolae si Elena Ceausescu la Targoviste,
povesteste cum au ajuns cei doi in cladirea Inspectoratului de Politie si, mai apoi, la unitatea militara din
oras.

V-a spus colonelul Cont sa-i insotiti si dumneavoastra pe Ceausesti in unitatea militara?
Da. Mi-a dat aceasta dispozitie. Mi s-a adresat astfel: De ce sa mearga colonelul de Securitate
Gheorghe Dinu cu Ceausestii in garnizoana? Nu, trebuie sa te duci si dumneata, mergi si dumneata cu
ei.Cum sa va spun, eu oricum ma duceam cu cei doi Ceausescu. Si eu voiam sa merg. Nu stiu, poate
instinctul. Fiindca eu m-am urcat in ARO, cred ca printre primii. De fapt eu il tineam pe Ceausescu tot
timpul de brat si deci era de fiecare data langa mine. Nimeni nu s-a impotrivit urcarii mele in ARO. Cum
s-a urcat Ceausescu, eu m-am urcat langa el.Intre Militie si Unitatea Militara erau cam o mie de metri
maxim. Cand am ajuns in fata unitatii militare, ofiterii de armata au dispus deschiderea portilor.
Am intrat, si chiar la intrare, pe scari, a aparut comandantul unitatii, colonelul Kemenici Andrei,
care i-a dat raportul lui Ceausescu: Domnule presedinte, sunt comandantul garnizoanei, dupa
formulele de atunci, cu emotie, asa i-a dat raportul, asigurandu-l ca se afla sub protectie si nu mai stiu ce
i-a spus. Si daca nu ma insel, chiar Ceausescu a salutat; colonelul Kemenici a salutat in pozitie de militar
si Ceausescu a dus mana la frunte. In orice caz a dat mana cu el, dupa care ne-a poftit in sala din incinta
comandamentului, in care am ramas eu si cu cei doi Ceausesti.
Concluzia:
La ora 13.30, generalul Stnculescu a semnat o not telefonic, n care se meniona: Unitile
militare de pe ntreg teritoriul rii se retrag n cazrmi, n ordine i cu calm, fr a se lsa
provocate, dezarmate sau dispersate. Unitile militare care sunt angajate n faa sediilor
comitetelor judeene de partid vor calma spiritele, fr s trag, dup care se retrag n cazrmi. n
uniti se va organiza aprarea cazrmilor i a tuturor obiectivelor militare. ntr-o alt not
telefonic, generalul Stnculescu preciza: Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul
Aprrii Naionale. Astfel, generalul Stnculescu a preluat asupra sa prerogativele
Comandantului Suprem, care, potrivit Constituiei aparineau Preedintelui Republicii Socialiste
Romnia !
Nici generalul Stanculescu, nici generalii prezenti in locul deciziei nu au facut publice detaliile
preluarii puterii de catre Armata, deoarece le-a fost teama sa recunoasca gestul ce parea si grav,
din punctul de vedere al conportamentului unei institutii, si periculos din punctul de vedere al
imaginii.
Confuzie totala, Generalul Stanculescu a predat puterea sau i-a acordat incredere lui Iliescu
nestiind unde sunt exact sotii Ceausescu, el a afirmat ca la ora 17:00 a aflat de la Colonelul Andrei
Kemenici ca sotii Ceausescu sunt tinuti si protejati in unitatea militara din Targoviste la ora 18,20
au fosti tinuti la unitatea militara. Un moment foarte important, Stanculescu nu l-a trimis pe
Ceausescu la Targoviste, Stanculescu nu i-a zis lui Ceausescu du-te cu elicopterul ca numai esti
presedinte, eu totusi cred ca atunci cand l-a sfatuit pe Ceausescu sa plece cu elicopterul a facut-o
sincer, dar vazand situatia si analizand-o a preferat sa nu-s ieie asupra lui responsabilitatea in
acest fel se explica de ce l-a chemat prin telefon pe Ion Iliescu, si i-a acordat increderea in timp ce
Ceausescu era inca presedinte, la ora 19:00 Stanculescu a dat ordin lui Kemenici sa-l aresteze pe
Ceausescu, in acest timp Iliescu nu mai era la Stanculescu, intrebarea este de ce nu l-a chemat pe
Iliescu la el dupa ce aflase unde sunt exact sotii Ceausescu? totusi exista si o logica si cred ca
Stanculescu s-a ferit de Ion Iliescu si n-a avut probabil incredere, cred ca si tribunalul era ideea lui
Ion Iliescu ca sa scape cat mai repede se poate de Ceausescu prin executare. Iliescu a profitat de
Stanculescu. Sa zicem ca Ceausescu ajungea in alt loc si era protejat de securitate cu toata
libertatea, ce facea Stanculescu? Ce facea Iliescu? nu-l putea aresta ! nu-l putea executa! trebuie
de mentionat ca Ceausescu la ora 11:45 era intrebat de Stanculescu daca-i de acord sa plece cu
elicopterul si sa aprobe deci era un sfat pe care Ceausescu nu l-a acceptat la inceput dar supa ce
Stanculescu s-a consultat cu generalul Nagoe in CC Ceausescu nu mai avea alta alternativa decat
sa accepte, Ceausescu nu a abandonat puterea, Stanculescu a dat ordin fara sa se consulte cu
Iliescu, Iliescu aflase in 23 spre dimineata de la Gelu Voican Voiculescu unde sunt Ceausistii dar nu
au stiut exact in ce unitate sotii Ceausescu sunt arestati, asa se explica Lovitura de stat militara,
deci Ion Iliescu a preluat puterea de la Stanculescu, tot in acelasi interviu Stanculescu a declarat ca
numai el stia pina la proces unde sunt arestati sotii Ceausescu cu toate ca in 24 seara Iliescu a fost
la sedinta in sediul MApN in ceea ce priveste Tribunalul Militar Exceptional. Roxana Iordache
intreba: Cum se numete cnd un fost ef de stat e executat ntr-o cazarm?Eu am zis Lovitura

de stat!
Lorin Fortuna:Astea au fost jocurile pentru putere, la Bucureti.
Ion Iliescu: A fost salvarea pentru ar.
Lorin Fortuna: Ai crezut dumneavoastr!
Ion Iliescu: Ba da! Dac nu era procesul i execuia, continuau...
Lorin Fortuna: Trebuia s-l judece poporul!
Gelu Voican Voiculescu: Asta a vrut domnul Iliescu timp de trei zile. n seara zilei de 24 a cedat
insistenelor noastre, ale mele ndeosebi.
Ion Iliescu: Din seara zilei de 22 i pn n 25 decembrie au murit i mureau oameni cu fiecare or care
trecea.
Lorin Fortuna: Nu din cauza aceasta, ci din cauz c cei din conducerea armatei au luat aceast decizie
de a ascunde totul i de a da drumul la acest episod al teroritilor. Deci, toat mascarada aia a fost
organizat de trupe speciale ale armatei.
General Andrei Kemenici: Domnilor, s ni se spun unde au fost tia (teroritii n. red.) c eu, n
Trgovite, nu am avut nici un pod, nici o cldire atacate. Acelea au fost diversiuni, nu teroriti.
Lorin Fortuna: Cine a fcut diversiuni?
General Andrei Kemenici: Asta trebuie s cutm. Ceauescu a spus teroriti
vedeti si declaratia lui Constantin Paisie de mai sus.
Sa vedeti cat de prudent era Ion Iliescu, inca din 1980. In 1983 s-a incercat prima lovitura de stat.
Cnd ai intrat n rezistena militar?
Generalul Nicolae Militaru.: Am luat contact cu aceast rezisten n 1983,prin intermediul lui Ion
Iliescu.Ne ntlnisem ntmpltor, la Spitalul Elias. Eu eram internat acolo, iar Iliescu venise n vizit la
Walter Roman. Mai trziu, m-a cutat la telefon i prima noastr ntlnire a fost n parcul Herstru.
Dup dou zile, mi-a fcut cunotin cu doi oameni: Virgil Mgureanu i cpitanul de rang I Radu
Nicolae. La scurt timp, mi-am asumat sarcina s fac contractul ntre grupul militar al generalului Ionita
i grupul civil al lui Iliescu.
De aceea a fost lansata teza mult mai convenabila a trecerii armatei de partea Revolutiei.
Aceasta formula se bazeaza, in fond, pe al doilea factor, care a favorizat intarzierea cunoasterii
adevarului ignoranta in privinta terminologiei si proceselor istorice de catre majoritatea populatiei.
Doar cativa oameni avizati si educati au inteles ca orice trecere a unei Armate de partea unei revolutii se
numeste lovitura de stat militara sau puci, pentru ca se face impotriva guvernului si a puterii existente si
in folosul unei puteri noi, revolutionare.
Al treilea factor obliterant a fost pus in miscare prin folosirea de catre Armata a puterii preluate si a
rolului decisiv avut in rasturnarea lui Ceausescu pentru a se proteja de erorile, ilegalitatile si crimele
facute sub comanda generalului Milea pana atunci.
Cheia loviturii din 22 decembrie 1989 este ca generalul Stanculescu si Armata au hotarat sa sprijine
grupul Iliescu si sa-i ofere puterea. Lor li s-a asociat imediat Securitatea
Cnd s-a pus la cale primul plan de nlturare a lui Ceauescu?
Generalul Nicolae Militaru.:n toamna lui 1984. Se spunea atunci c cel mai bun moment ar fi fost n
timpul cnd Ceauescu se afla n RFG. Se tia c cei care rmneau n ar erau nite fricoi. Planul nu a
mai fost pus n aplicare din cauza unor evenimente ciudate. Unitile militare care trebuiau s acioneze
au fost trimise la munci agricole. Unii comandani au fost trecui n rezerv Deci, cineva juca dublu.
Tactica si strategia Loviturii de stat.

Ai ncercat aceset lucru i cu generalul Iulian Vlad?


Generalul Nicolae Militaru.: Asta s-a ntmplat mai trziu. Primele contacte le-am realizat cu generali
i ofieri activi i n rezerv din MApN. Unii au trdat. n februarie 1984, am fost supus unei anchete. n
8 martie 1989, m aflam mpreun cu generalul Ioni cnd securitatea a venit s m aresteze. Nu m-am
lsat arestat i m-am prezentat personal la Comitetul Central, pe timpul anchetei, m-au confruntat cu
doi generali turntori. Dup acest moment, am continuat penetrarea armatei i securitii. Aveam
nevoie de cineva care s ne informeze asupra programului cuplului Ceauescu. Aceest om de mare
ncredere a fost profesorul Ion Ursu Stabilisem ca Ceauescu s fie atras fie la vntoare de uri la
Bistria, fie la vntoare de fazani i mistrei la Timi Cornel Pacoste, care era prim-secretar la Timi,
aintrat n joc fr rezerve Pentru aciune a fost nevoie s atragem n conspiraie ofieri de securitate i
miliie, i foarte muli activiti de partid.Ajunsesem cu penetrarea Securitii n rezistena militar pn
la nivel de adjunct de ministru.Iulian Vlad era eful Securitii. La armat se afla generalul Milea care
fusese informat de ce urma s se ntmple i de sarcina armatei de a nu deschide foc mpotriva
poporului, chiar dac va primi ordin.
Ce rol ar fi avut armata n strategia pe care urma s o aplicai?
Generalul Nicolae Militaru.: Aciunea trebuia realizat cu ajutorul unui detaament de asalt narmat
cu mijloace speciale. Nu urma a se folosi gloane, ci nite capsule care conineau un drog foarte puternic.
Nu doream s curg snge. Se urmrea ca Ceauescu s-i prezinte demisia, iar dup instalarea noilor
organe de conducere ale rii, Marea Adunare Naional urma s se autodizolve i s constituie Frontul
Salvrii Naionale.
Deci lovitura de stat planificata inca din 1983 s-a indeplinit in 22 decembrie 1989!
Intre 22 si 24 decembrie 1989, Ion Iliescu a luat decizia istorica de a constitui un tribunal militar
exceptional, care sa-i judece pe sotii Ceausescu.
Ironia sortii a facut ca acesata decizie istorica sa fie luata in W.C.-ul din apropierea cabinetului
ministrului Apararii din Drumul Taberei, unde grupul pucist se refugiase. In susurul apei de la W.C.
Iliescu credea ca decizia va fi mai bine protejata si evitate astfel si eventualele surprize. Pe data de 24
decembrie 1989 a fost redactat si semnat de Ion Iliescu Decretul de instituire al tribunalului miltar
exceptional. Acest document nu s-a supus nici o clipa legilor aplicabile pe timp de pace, deoarece prin
codul secret cu indicativul Radu cel frumos, in toata tara se declansase alarma de lupta partiala. In
aceste conditii, Romania s-a aflat in decembrie 89 in stare de razboi, iar trupele Ministerului Apararii
Nationale au actionat in consecinta, dupa regulile si legile ce se impun intr-o astfel de situatie critica.
Virgil Magureanu, Gelu Voican Voiculescu, Victor Atanasie Stanculescu
Incepand din seara zilei de 16 decembrie 1989, atunci cand toti militarii Armatei Romane au primit ordin
sa se prezinte la posturi in unitati, trupele Ministerului Apararii Nationale au actionat dupa legile
razboiului si in conformitate cu odinele primite. Astfel, inca de pe 16 decembrie, trupele aflate sub
camanda M.Ap.N.-ului , adica a generalului Vasile Milea, au fost echipate cu armament de lupta si au
primit ordin sa iasa pe strazi in vederea restabilirii ordinii, avand totodata dispozitie sa se foloseasca de
armamentul din dotare. Cu alte cuvinte, Armata Romana a primit ordin sa traga in populatia civila aflata
pe strazi. Inafara exceptiilor binecunoscute, ofiterii aflati in misiune, s-au ferit sa deschida focul asupra
propriilor concetateni, fenomen constatat de toti revolutionarii care au participat direct la evenimente.
Lipsa de pregatire a numeroasei armate dislocate pe starzile oraselor si a vidului informational, si-au
spus insa cuvantul in multe situatii. Ofiterii si cu atat mai putin soldatii in termen nu fusesera pregatiti
pentru o lupta de gherila, in mijlocul oraselor, o lupta purtata cu un inamic invizibil.
Tribunalul Militar Exceptional lovit de nulitate absoluta
Decretul redactat si semnat de Ion Iliescu pe 24 decembrie 1989, ce nu a beneficiat de un numar de
inregistrare, decidea in numele Consiliului Frontului Salvarii Nationale (C.F.S.N.) din Romania,
instituirea unui Tribunal Militar Exceptional, care urma sa procedeze de urgenta la judecarea
faptelor comise de Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena. Ion Iliescu a semnat acest document istoric
in calitate de Presedinte al Comisiei Frontului Salvarii Nationale (subl.n.). Cu toate acestea, la data de 24
decembrie 1989, CFSN-ul nici macar nu exista oficial, cat despre legaliatea acestui consiliu nici nu se

poate discuta in termeni juridici, prima intrunire a C.F.S.N. avand loc patru zile mai tarziu, pe 28
decembrie 1989, la Palatul Victoria. Nici la acea data Ion Iliescu nu a fost ales sau numit presedinte al
C.F.S.N.-ului. Din insumarea logica a acestor motive rezulta ca Ion Iliescu a semnat ilegitim, printr-o
uzurpare de titlu si caliati oficiale, un document ilegal, lovit de nulitatea absoluta din punct de vedere
juridic.
In aceste conditii Tribunalul Militar Exceptional care i-a judecat pe sotii Ceausescu la Targoviste,
datorita semnaturii ilegitime a lui Ion Iliescu pe decretul ilegal de constituire, este la randul sau ilegal si
nul. In consecinta, sotii Ceausescu n-au fost condamnati si executati dupa un proces, ci mai de graba
asasinati. Gelu Voican Voiculescu a sustinut ulterior, ca sa-si salveze tovarasul de drum, ca: Acest
decret a ramas scris de mana din ratiuni de protectie a secretului, neriscandu-se dactilografierea lui. In
mod evident singurii care au avut grija sa fie in permanenta protejati au fost pucistii, constransi de
Moscova sa organizeze un proces pe care nu si-l doreau, in loc sa recurga la o alta metoda mai simpla.
Toate aceste evenimente s-au desfasurat pe fondul unui razboi declansat de Radu cel frumos, iar din
acest motiv, faptele si deciziile emanatilor trebuiesc judecate dupa legile razboiului si nu dupa cele
aplicate pe timp de pace. Chiar si Presedintele Ion Iliescu a explicat ulterior, ca in acele momente de
tensiune, in acea situatie exceptionala se impunea ca masura de urgenta consituirea unui tribunal
organizat de armata si care sa poarte eticheta de tribunal exceptional.
Nicolae Ceausescu coborat din transportorul blindat la Targoviste
Generalul Victor Stanculescu s-a ocupat de amanuntele executiei
Deplasarea la Targoviste, acolo unde urma sa aiba loc procesul, a asa-zisului Tribunal Militar
Exceptional, s-a facut cu cinci elicoptere, strategia fiind pusa la punct de generalul Stanculescu. Intrunul dintre elicoptere se aflau cele doua prelate verzi, in care urmau sa fie infasurate cadavrele sotilor
Ceausescu. Asadar, se stia inca inaintea procesului ca sotii Ceausescu urmau sa fie ucisii iar cadavrele lor
transporate in alta locatie: In loc sa vina doua cum ne-au anuntat, au venit cinci. Un motiv intemeiat sa
deschidem focul asupra celorlalte trei. Si-au venit si cu usile deschise cu mitralierele indreptate spre noi.
Ne anunta ca vin la ora 9, si vin la ora 12. (declaratia colonelului (r) Ioan Tecu, loctitorul colonelului
Chemenici)
Dupa aterizare, in timp ce generalul Victor Atanasie Stanculescu se ocupa de detaliile executiei impreuna
cu, colonelul Chemenici, Gelu Voican Voiculescu cuprins de valtoarea evenimentelor, a cerut ca procesul
sa nu dureze mai mult de 10-15 minute. Locul indicat cu degetul de generalul Stanculescu, unde urma sa
aiba loc executia sotilor Ceausescu, a fost peretele unui W.C. Acest loc a fost ales din mai multe motive
de ordin strategic, unul dintre acestea fiind vecinatatea cu sala de judecata unde urma sa se desfasoare
procesul.
In timpul procesului unitatea de la Targoviste a fost tinta razboiului psihologic
In timpul procesului, unitatea de la Targoviste a fost supusa in permanenta unui razboi psihologic
sustinut: Incepuse procesul, suna telefonul si eu ma duc la telefon Era usa-in-usa cu sala de
judecata ! Si zice : Nu mai vin elicopterele faceti voi ce trebuie facut ! Ce trebuia sa facem?
Elicopterele erau venite ! Era procesul in plina desfasurare. Suna colonelul Suciu ! Ce se intampla ca
are informatii ca vom fi atacati? Domnule nu se intampla nimic ! Grabitiva ca se anunta ca ve-ti fi atacati
! Si procesul s-a desfasurat intr-o stare de tensiune fantastica ! Eram in stare de razboi nu? Ordinul
Radu cel frumos parca asta era indicativul asta era, alarma de lupta . (declaratia colonelului (r)
Ioan Mares)
Video-caseta procesului sotilor Ceausescu a fost trimisa in Franta pentru examinari
Cu toate ca procesul si executia sotilor Ceausescu au fost filmate la Targoviste, video-caseta originala
(master) a ajuns mai intai in posesia unor televiziuni franceze si mai apoi in Romania. In legatura cu
acest episod controversat al casetei disparute au gravitat mai multe speculatii in jurul domnului Petre
Roman, dar pana in prezent nimeni nu s-a arata interesat de descifrarea acestui mic amanunt. La
Televiziunea Romana Libera au fost repetate mai multe cadre, dar niciodata versiunea completa a
casetei. Interesante sunt insa concluziile profesorului legist francez Louis le Riboux, care a analizat
caseta cu pricina, cu privire la momentul si conditiile in care sotii Ceausescu au fost executati. Legistul
francez a constatat printre altele, ca parul lui Nicolae Ceausescu atunci cand a fost filmat in cadru

apropiat, imediat dupa executie, ara foarte sarmos, fenomen fizic care se petrece la peste 12 ore de la
momentul in care survine decesul unei persoane. Concluzia evidenta care rezulta in urma acestei
constatari, atesta faptul ca, intre momentul executiei si momentul in care sotii Ceausescu au fost filmati
(in cadru apropiat) se afla un interval de cel putin 12 ore. In aceste conditii, caseta care a fost prezentata
de Televizunea Romana Libera, este de fapt rezultatul unui montaj si nici cum redarea autentica a
evenimentelor petrecute la Targoviste. Desfasurarea procesului, la care printre invitati s-a numarat si
domnul profesor Virgil Magureanu, merita analizata in particular pe baza inregistrarilor prezentatea in
mod repetat pe micile ecrane in ultimii 16 ani. Din punct de vedere juridic, procesul sotilor Ceausescu
reprezinta o mare pata pe obrazul justitiei romane. Desi, acest proces, asa cum a fost el organizat,
ofera foarte multe informatii despre cei care l-au gandit si despre modul in care au fost practic judecati si
condamnati Elena si Nicolae Ceausescu.
Cerasela Baijac Demetrescu si Gelu Voican Voiculescu s-au ocupat in liniste de inmormantare
Dupa executie, cadavrele celor doi au fost aduse, infasurate in prelatele verzi, cu elicopterul, pana la
stadionul Ghencea in Bucuresti, unde au fost abandonate, in timp ce generalul Stanculescu si
revolutionarul Gelu Voican Voiculescu s-au dus sa manance. Cert este ca abia a doua zi dimineata, la
orele 8, trupurile sotilor Ceausescu au fost aduse la morga Spitalului Militar, unde cadavrul lui
Ceausescu se pare ca a fost profanat de un autopsier, curios sa vada pa, cu care fostul dictator a f..t o
tara timp de 24 de ani. Din dimineata de 26 decembrie pana in 30 decembrie 1989, cand s-a decis in
final inhumarea, cadavrele celor doi au ramas sigilate in camera frigorifica de la morga spitalului. De
inmormantarea lor s-a ocupat Gelu Voican Voiculescu, in calitatea sa de viceprim-ministru, impreuna cu
prietena sa Cerasela Baijac Demetrescu, care a si sustras cu aceasta ocazie bijuteriile si plicul Elenei
Ceausescu. Au mai asistat: Mugurel Florescu, lt. mai. Trifan Matenciuc si col. Ion Baiu, cel care a
asigurat, ca si la Targoviste, filmarile. De procurarea sicrielor se ingrijise anterior generalul Victor
Atanasie Stanculescu, fostul protejat al familiei Ceausescu. Ambele cadavre au fost perchezitionate de
Cerasela Baijac Demetrescu, grijulie mai ales cu cadavrul Elenei. Apoi, ambele cadavre au fost acoperite
cu panze albe de cearceaf. Mai intai s-a pus capacul peste cosciugul Elenei. Apoi peste cosciugul lui
Nicolae Ceausescu, pe care Gelu Voican, prudent, a desenat cu o creta semnul lui Marte. Langa fiecare
groapa se gaseau dale din beton gata pregatite si cate o roaba cu ciment proaspat preparat. Groparilor li
se spusese ca era vorba despre doi colonei in rezerva, ucisi la datorie de teroristi. Ceausestilor nu li s-au
pus si cruci in prima etapa, deoarece fusesera uitate la morga.
Doua dosare cu acelasi numar 1 / SP 1989
Referitor la executia sotilor Ceausestilor au fost intocmite doua dosare, care poarta acelasi numarul: 1 /
SP 1989. Certificatele medicale din dosar, prin care se constata decesul sotilor Ceausescu, ca si actele de
deces, au fost eliberate fara autopsiere si fara actele de identitate ale celor doi. Astfel, in absenta
buletinelor de identitate, toate celelalte acte eliberate de medicul constatator, Vladimir Belis, si de
notarul Sectorului 1 Bucuresti, Adrian Toma, sunt ilegale. Un fapt trebuie insa mereu reaminti celor care
sunt inca framantati de amintirea acelor evenimente tragice. Romania se afla in acele zile ale lui
decembrie 1989, intr-una dintre situatiile exceptionale ale istoriei mondiale si europene.

Garda personal a lui Nicolae i a Elenei Ceauescu.


Maiorul Aurel David, maiorul Florian Ra, cpitanul Marian Constantin Rusu i cpitanul Paulic
Tnasi.
Cei patru erau considerai responsabili de fuga cuplului Ceauescu de pe acoperiul CC al PCR, ntruct
nu-i arestaser, i, mai mult, depuseser eforturi s le faciliteze evadarea. Faptele lor din 22 decembrie
1989 erau ncadrate n prevederile codului penal, ntrunind elementele constitutive ale infraciunii de
favorizare a infractorului. Ofierii David, Ra, Rusu i Tnasi riscau pedeapsa cu nchisoarea, ntre 3 i
10 ani.

Juridic, la data nfptuirii infraciunilor de care erau acuzai cei patru ofieri, regimul comunist nu fusese
abolit oficial. FSN-ul, noua structu de putere, s-a constituit abia n jurul orei 18.00. La acel moment,
ofierii David, Ra, Rusu i Tnasi se dispensarer de ncrctura prezidenial.
Paulic Tnasi: Garda personal nu era proprietatea soilor Ceauescu, ci a preedintelui Romniei.
Att ct am contribuit eu la aceast aciune, prin semnalizarea cu cearceaful alb, o consider o aciune
ncadrat perfect n atribuiile de serviciu. Mai mult, am neles c trebuie s-i scoatem vii din sediu nu n
sensul de a mpiedica tragerea lor la rspundere ci, dimpotriv, pentru a-i preda judcii drepte.
Florian Ra: n ntreaga mea activitate am respectat legile rii, jurmntul i regulamentele militare.
Nu am fcut nimic care s depeasc aceste atribuiuni. n momentul plecrii i n perioada ct l-am
nsoit Ceauescu ndeplinea toate prerogativele de comandant suprem. Eu nu am fcut altceva dect
s-i execut ordinele atta timp ct era n funcie. Cnd m-am convins de realitate, m-am disociat de el.
Am curajul s primesc cu demnitate hotrrea pe care o vei lua i care, sper, s fie achitarea i punerea
noastr n libertate.
Marian Constantin Rusu: Am convingerea c prin actele mele nu am influenat n nici un fel fuga
soilor Ceauescu din fostul sediu al CC. Eu am contiina curat, singura idee care m-a determinat s m
mbarc n elicopter a fost adeziunea la tot ceea ce se ntmpla n jur, adeziune materializat prin
depunerea acelei geni ce coninea valori i a crei recuperare am urmrit-o. Bnuiam c geanta poate s
conin documente secrete de mare valoare pentru ar. Cred ntr-o justiie a dreptii, a adevrului, nu
aa cum a fost pn acum, pe baz de indicaii sau presiuni.
Aurel David: Am fost arestat n ziua de 24 decembrie 1989 n timp ce ncercam, mpreun cu ali foti
doi colegi, s m prezint la colonelul Lzrescu Florea, la apelul acestuia. Am fost arestat de ctre un
ofier din MApN, colonelul Rdulescu, cu o nvinuire foarte grav: criminal i terorist! Asta la simpla
pronunare a cuvintelor de prezentare: sunt maiorul David, din Direcia a V-a. Dup un calvar care a
durat 5 zile criminali i teroriti erau considerai i ali ofieri din Direcia a V-a, care au fost arestai
alturi de ali civili, ntre care erau i muli revoluionari a nceput ancheta. n cele 5 zile am fost inut
legat 24 de ore pe burt, cu minile la spate. Dup aceea am fost transportai, legai cu frnghii la

picioare, de mini i de gt, n subsolul de la Ministerul Aprrii Naionale. Apoi, ntr-o main de carne,
am fost dus n unul din forturile din apropierea Bucuretiului, la tefneti. n ziua de 28 decembrie am
fost adus la Direcia cercetri penale, de la sediul Poliiei municipiului Bucureti, unde s-a demonstat, cu
toat strdania domnilor procurori Joarz i Pantea, c cele dou acuzai aduse nu au nici un temei legal.
Apoi mi s-a pus n seam o alt infraciune pe care a fi svrit-o: favorizarea fugii celor doi Ceauescu.
Onorat instan, consider c nu pot fi nvinuit de o asemenea fapt deosebit de grav i care atinge n
cel mai nalt grad demnitatea mea de om i ofier. Domnii procurori care m-au anchetat mi-au reproat:
Asta i-ai gsit s faci? I-ai lsat s fug, deci ai mpiedicat pe revoluionari s-i prind. n timpul
instruciei acestui proces mi s-au spulberat ndoielile asupra vinoviei mele. Mulumesc completului de
judecat c a pus la dispoziie caseta cu ultimele imagini ale fugii, din care rezult c, n momentul n
care revoluionarii intraser pe teras, soii Ceauescu erau deja n elicopter. Distana de aproximativ 40
de metri nu mi permitea n nici un fel s mpiedic ptrunderea pe teras a revoluionarilor. M ntreb
dac prin ceea ce am fcut eu am contribuit n mod decisiv la fug. Oare acelor revoluionari le-a fost
fric de un singur om cu o arm ntr-o mn i cu cealalt ridicat n sus, din moment ce ei au avut acel
curaj fantastic de a ptrunde n sediul fostului CC, dezarmnd chiar ofierii de Securitate? V rog s-mi
dai voie s spun i am aceast convingere c prin atitudinea mea nu am putut influena n nici un fel
evacuarea soilor Ceauescu. Din alt punct de vedere, n momentul consumrii faptelor, am fost un
simplu executant de ordine. Nu am abuzat de legislaia n vigoare. Nu eu am organizat ieirea pe teras,
nu eu am pregtit locul aterizrii, nu eu am pus la dispoziie mijlocul de transport cu care au plecat la
Snagov. Nu m consider vinovat. Nu vreau s m disculp. Suntei singurii n msur s judecai faptele
mele. Vreau, domnule preedinte, s v privesc n ochi cu aceiai demnitate de militar i de om, cu care
am privit viaa i profesia pe care am avut-o. Considerndu-m nc o dat nevinovat, a vrea
indiferent de hotrrea pe care o vei lua s vd dac dumneavoastr ne vei putea privi n ochi cu
contiina curat, s vd dac avei acest curaj s facei o justiie adevrat.
SENTINA
n dimineaa zilei de 7 martie 1989 a avut loc ultima edin a procesului celor patru ofieri de Securitate.
Fa de situaia din februarie, cnd aportul lor la fuga soilor Ceauescu cu elicopterul de pe acoperiul
CC era considerat de pres capital, discursul mediatic se domolise. Aadar, sentina nu a strnit proteste
fa de justiia democrat , care ar fi ncercat s-i disculpe pe securiti.
Maiorul Aurel David, maiorul Florian Ra, cpitanul Marian Constantin Rusu i cpitanul Paulic Tnasi
au fost achitai, fiecare pentru ambele capete de acuzare pentru care erau nvinuii. Totodat, instana a
dispus punerea lor imediat n libertate, deoarece nu fceau obiectul unei alte anchete judiciare.
Ziarul Romnia liber, n comentariul final pe baza procesului, observa, cu nemulumire, c din
multitudinea de cadre ale Securitii implicate n fuga cuplului Ceauescu au fost selectai doar cei patru
ofieri, care avuseser roluri episodice, insignifiante. Ziaritii considerau c sentina a fost dreapt, ntrun dosar plin de lacune de la nceputul procedurii judiciare, reuindu-se, n ultimul moment,

condamnarea acarului Pun.

Note
Stnculescu decide s-l zboare pe Ceauescu
n jurul orei 11.30, n nelegere cu gen. Rus, gen. Stnculescu alege varianta evacurii pe calea aerului
cu elicopterul. n acelai timp, n cadrul acelorai comunicaii cu gen. Rus, Stnculescu i cere acestuia
s aduc n ar aeronava presidenial pentru evacuarea lui Nicolae Ceauescu n China.
ntre orele 12.10 i 13.00, la indicaia lui Stnculescu, Comandamentul Aviaiei ordon interdicia
oricrui zbor n spaiul aerian al Romniei i doborrea oricrei aeronave, iar Direcia V a Securitii
ordon subunitii de paz de la Snagov s i blocheze pe soii Ceauescu n palat.
Ora 13.30. Ajuns la sediul M.Ap.N., gen. Stnculescu semneaz dou ordine fundamentale pentru a se
nelege poziia sa i a Armatei la acea or.
Notele telefonice ale M.Ap.N.
Nota telefonic nr. 38 a fost ntocmit de conducerea Marelui Stat Major, dup evacuarea lui Nicolae
Ceauescu din cldirea CC al PCR, gsit n acest stadiu de generalul Stnculescu la sosirea n minister
i semnat de acesta. Prin nota nr. 39, Nicolae Ceauescu este deposedat oficial de autoritatea de
comandant suprem, iar unitile militare din ar i din Bucureti primesc misiunea de a prelua controlul
asupra Comitetelor Judeene de Partid, asupra Televiziunii, Radioului, Palatului Telefoanelor i a altor
obiective.
Republica Socialist Romnia
Ministerul Aprrii Naionale
NOT TELEFONIC
Nr. 37/ 22 decembrie 1989, ora 11.30
Toate unitile militare s se considere n stare de lupt i s acioneze conform condiiilor Strii de
necesitate.

General-locotenent Ilie Ceauescu


Republica Socialist Romnia
Ministerul Aprrii Naionale
NOTA TELEFONIC
Nr. 38/ 22 decembrie 1989, ora 13.30
Unitile militare de pe ntreg teritoriul rii se retrag n cazrmi, n ordine i calm, fr a se lsa
provocate, dezarmate sau dispersate. Unitile militare care sunt angajate n faa sediilor comitetelor
judeene de partid vor calma spiritele, fr s trag, dup care se retrag n cazrmi. n uniti se va
organiza aprarea cazrmilor i a tuturor obiectivelor militare.
General locotenent Atanasie Stnculescu
Republica Socialist Romnia
Ministerul Aprrii Naionale
NOTA TELEFONIC
Nr. 39/ 22 decembrie 1989, ora 13.30
Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Aprrii Naionale. Fa de cele ordonate,
comandanii militari s asigure paza obiectivelor civile de importan deosebit cu subuniti narmate,
care s nu trag dect n situaia n care sunt atacate de grupuri narmate cu arme de foc. Pentru stabilirea
prioritilor n asigurarea pazei, comandanii militari s se pun de acord cu reprezentanii organelor
locale. Militarii care asigur paza acestor obiective s poarte pe braul stng banderol tricolor.
General-locotenent Atanasie Stnculescu
Dovada loviturii de stat militare
Asupra Ordinului nr. 39, Curtea Suprem de Justiie, ca autoritate juridic, s-a pronunat astfel: Acesta a
fost momentul n care Armata a preluat practic prerogativele comandantului suprem, n condiiile n care
ministrul Aprrii nu mai exista (CSJ.SPM, Autor colectiv coordonat de gen.bg. Samoil Joarz,
Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar, n perioada 1990-1994, n
cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, p.122 n.a.) n acest loc doresc s precizez c
oriunde i oricnd formule de genul Armata a trecut de partea revoluiei sau Armata a preluat
prerogativele comandantului suprem echivaleaz cu lovitura de stat militar. Academicianul
Rzvan Theodorescu propune pentru acest moment formula: aciunea militar, pentru a se evita
folosirea termenului deranjant de lovitur de stat militar. Formula poate fi acceptat doar dac se refer
la ntregul comportament al Securitii i Armatei de dup 22 decembrie.
Armata preia controlul obiectivelor strategice
n privina semnificaiei Ordinelor 38 i 39 este de observat c, n timp ce Ordinul 38 cere tuturor
unitilor militare de pe ntreg teritorul rii s se retrag n cazrmi, Ordinul 39 le cere s asigure paza
obiectivelor civile de importan deosebit cu subuniti narmate. Cauza schimbrii de atitudine, de la
retragere n cazrmi, la preluarea controlului asupra obiectivelor strategice, este deschiderea
Televiziunii Romne Libere. n momentul n care cpt. Mihai Lupoi vorbete despre Grzile Patriotice,
care trebuie s apere revoluia pe care noi o facem acum (este prima cerere de narmare a GP), la
Ministerul Aprrii, generalul Stnculescu d urgent un ordin de repetare a ordinului coninut de Nota
telefonic nr.39 (la ora 14.10), apoi un ordin de mpiedicare a narmrii Grzilor Patriotice, care ajunge
la Armata 1 la 14.45:
(Ora) 14.45. Gl. lt. Stnculescu

s nu se dea armament la G.P ( Grzile patriotice).


Serviciul operativ. Ordinele s se dea numai de comandani (Documentarul-Comandantului, Gl.Mr.
Voinea Gh., copert verde, p.113 n.a)
La ora 15.00, gen. Stnculescu emite un nou ordin, prin care precizeaz obiectivele care intr sub
controlul Armatei:
Control militar total
Obiective ocupate n Bucureti de forele Ministerului Aprrii Naionale ncepnd cu ora 15.00
OBIECTIVE
Banca comer. Exterior
Da Banca RSR pl. (Da) R(egimentul) 22 = 26 mil(itari)
Da Pota pl. (Da. R22)
Castelul de ap Buc. (vezi verso) (au fost preluate sub paz toate centrele de alimentare cu ap potabil
ale Capitalei, indicate de ICAB, n.a.)
Radiodifuziunea Nuferilor 4 (blindate)
TV 8 (blindate)
CC 8 (tiat i pus 7 blindate)
Palat. Cons. Stat 4 (blindate)
Telefoane (Palatul Telefoanelor) 3 (blindate) 40.22.53 (telefon de legtur).
Centr. Rd. Comunic Nr. 2 (Centrul de Radiocomunicaii) 3 (blindate)
MAI (greu descifrabil) 4 (blindate)
Dispeceratul energetic na. 2 (blindate)
CET Progresu 30 militari (de la) R 2 Mc.
Da (text indescifrabil) Venezuela Nr. 1 10 ( militari de la) R 48 R H 1 (sau A).
Da cpt. Pascu Centr. ptr. inf. extern (acesta ar fi sediul CIE al Securitii, dar, avnd n vedere locaia,
este posibil s fie vorba de centrul de informatic din cldirea Creulescu, n.a.)
mag. Muzica C. Victoriei
Ministerul de externe 3 (TAB) + 1 Tc ?
Tezaur (vizavi CEC) 63 = 18 +1+1) R2 Mc (Documentarul Comandantului Armatei 1 -copert
verde-, p. 114 n.a.)
Spectacol televizat cu mpucturi
Fundamental pentru ordinul de la ora 15.00 a fost ocuparea de ctre forele Armatei a sediilor tuturor
Comitetelor Judeene de Partid. Totodat, pe msur ce cpitanul Mihai Lupoi face greeala de a se
implica n direct n scandalul din studioul 4 la un moment dat chiar afirm c s-a tras cu trasoare de
manevr!! , generalul Stnculescu ia legtura cu ministrul Potelor i Telecomunicaiilor, Pintilie,
ofier acoperit DIA, pentru a opri emisia: Am vrut s opresc televiziunea. Era rposatul gen. Pintilie,
care fusese la Centrul de comunicaii guvernamentale. i i-am spus: De unde?. Zice: tiu de unde. De
la telefoane, sus, Palatul Telefoanelor, sus, la ultimul etaj. Pe urm am vzut c spectacolul este
favorabil totui, era o mas care se adresa maselor, i aici era un grup mare, de aceea spun o mas, i c
este favorabil, am zis: Las, domnule televiziunea s mearg. i l-am oprit s ntrerup televiziunea. A
fost momentul n care poate am greit sau nu am greit, dar vreau s v spun de ce. Pentru c nu voiam
s se lase impresia c vreau s astup dialogul direct cu masele (Historia, Anul 2, nr. 30, mai 2004, p. 15
n.a.). Afirmaiile generalului Stnculescu ntresc imaginea de control al statului exercitat atunci de
Armat, de for care dispunea din umbr asupra evenimentelor, n care revoluionarii nu se opreau din a
cere ajutorul ei. n dialogul pe care l-am purtat cu gen. Stnculescu la 29 octombrie 2004, imaginea sa
despre acest moment implic ideea de control al puterii.
Cum a primit Iliescu Armata pe tav

VAS: Nu se nelege ce am gndit eu atunci, c ce gndeam eu, avnd Armata pe mn, se executa.
AMS: I-ai dat puterea asta lui Iliescu.
VAS: Poate am greit.
AMS: Dar ce aveai de ales?
VAS: Asta este, c la CC era grupul Dsclescu-Verde i m-am interesat: Ce fac domnule tia acolo?.
AMS: Erai informat din CC, aveai oameni acolo?
VAS: Nu, am dat eu telefon i m-am interesat.
AMS: Cu cine ai vorbit?
VAS: Nu mai tiu, era cineva de acolo. Ce fac, domnule?. i mi-a spus c a aprut la care a fost
ministru. Avram, apoi nu tiu care din vechiul regim.
AMS: Apruse i Drghici cu soia.
VAS: Da, aa e, Drghici Ce-i asta?! tia vor s refac conducerea lui Ceauescu, iar la televiziune
erau Dinescu i Caramitru. Nu se putea da puterea acestor oameni.
AMS: Bine, dar la ora aceea vorbisei deja cu Ion Iliescu.
VAS: Tatonam, urmream ce se ntmpl, cine.
Controleaz ca s nu fii controlat!
n interviul acordat la 2 decembrie 2004, dnul Iliescu a avut i urmtoarea replic sincer i responsabil:
AMS: Cine avea puterea n acel moment, domnule preedinte, n momentul n care partidul se dizolvase
n cteva ore?
Ion Iliescu: Sigur, Armata. Practic era singura instituie de stat care i-a pstrat structura.
ntlnirea de la ora 16.00, de la M.Ap.N. are semnificaia istoric de loc i moment n care Ion Iliescu
este recunoscut de ministerele de for n calitate de succesor al lui Nicolae Ceauescu. Asupra lui
Stnculescu i a Armatei nu mai insist. Ministerul de Interne i Securitatea erau reprezentate de gen.
Cmpeanu i de col. Raiu ( n numele gen. Vlad):
Atunci l-am recunoscut pe Iliescu drept lider
Romeo Cmpeanu: La poart s-a dat telefon i am fost primit. Stnculescu era pe scaunul lui Milea, iar
n birou erau revoluionarii Iliescu, Montanu, Voiculescu. Eu cnd am intrat, m-am adresat: S trii,
tovare general locotenent!, ns el s-a sculat n picioare i mi-a fcut semn: Nu, nu mie.. i mi l-a
artat pe Ion Iliescu: prezint-te la tov. Iliescu. M-am prezentat i am rugat s tiu cu cine in legtura.
Stnculescu a spus atunci: Pentru orice problem deosebit ii legtura cu mine. Dac acum ai nite
probleme de ridicat, raporteaz-i dlui Iliescu.
Gh. Raiu (eful Direciei I a Securitii): Ion Iliescu a dat mna cu toi. De la nceput l-am
recunoscut ca lider. Cnd a dat mna cu mine i-am reamintit c toate unitile Departamentului
Securitii Statului sunt de partea revoluiei i c ateptm ordine (Col. Gheorghe Raiu, Raze de lumin
pe crri ntunecate, Ed. Paco, Bucureti, 1996, p. 207 n.a.)
Lovitur militar cu guvern civil
Una dintre problemele centrale ale controversei const n afirmaia c, n cazul unei lovituri militare,
Armata face un anun explicit asupra prelurii puterii i instituie un guvern militar. Doctrina militar
francez indic dou posibiliti ale loviturii militare: a. Guvern militar. b. Guvern civil aservit puterii
militare. La Sofia, unde trupele au nconjurat Capitala, ministrul Aprrii Dobri Djurov a refuzat ordinul
de represalii dat de Jivkov i a condus manifestaia, organizat de Jivkov, mpotriva lui Jivkov, i a
anuat c Armata sprijin preluarea conducerii PCB de ctre tovarul Mladenov. La Berlin, Mielke a
procedat la fel. n toate aceste cazuri, ca i la Bucureti, nu putem vorbi de lovituri militare clasice i
explicite, n care Armata formeaz un guvern militar, dar toate gesturile sale indic prezena unui
interval, mai lung sau mai scurt, n care cele mai importante decizii ale evenimentelor au aparinut
Armatei. S facem bilanul pe scurt al aciunii militare:

1. Ordinele de represiune ale lui Ceauescu nu sunt executate de conducerea Securitii;


2. Ceauescu este ndeprtat de la putere de militari ai Armatei i Securitii (Stnculescu, Rus, Vlad, col.
Lzrescu, col. Nae); forele de aprare ale cldirii CC refuz ordinul de a trage de subliniat aici c, n
momentul n care revoluionarii deschid focul asupra elicopterului presidenial (muncitorul Daniel
Pcuraru), garda preedintelui riposteaz cu foc viu din dreptul elicopterului;
La ora unu ara era sub control
3. Gen. Stnculescu i Rus se neleg asupra evacurii preedintelui statului n China, apoi asupra
doborrii elicopterului presidenial;
4. Ministerul Aprrii preia funciile de comand ale comandantului suprem; Gen. Stnculescu va
declara la B1TV: La ora unu ara era sub control;
5. Ministerul Aprrii preia controlul (paza) asupra Comitetelor Judeene de Partid din ntreaga ar i a
principalelor locaii strategice din Bucureti; comandanii militari locali intr n toate CFSN din teritoriu,
iar n unele locuri ( de ex. gen. Rou, la Craiova) chiar le conduc;
6. Noua putere provizorie este recunoscut ntr-o edin inut la MApN (ora 16.00);
7. eful statului este reinut ca prizonier ntr-o unitate militar;
8. Ministerul Aprrii, sub semntura gen. Militaru, emite primul su comunicat, n care se afirm:
ntreaga putere n stat este preluat de Consiliul Militar Superior, care coordoneaz ntreaga activitate a
Armatei i a unitilor Ministerului de Interne (Revista La datorie, serie nou, Nr.1/24 decembrie 1989,
p. 1- n.a.)
9. eful statului este executat ntr-o unitate militar, de un pluton de execuie militar.
10. n pasajul din Proclamaia ctre ar, n care se explic baza de putere a noii echipe, se precizeaz:
n acest moment de rscruce am hotrt s ne constituim n Frontul Salvrii Naionale, care se sprijin
pe armata romn i care grupeaz toate forele sntoase ale rii, fr deosebire de naionalitate, toate
organizaiile i gruprile care s-au ridicat cu curaj n aprarea libertii i demnitii n anii tiraniei
totalitare.
Emanaia care nu miroase bine
ndeprtarea de la putere a lui Nicolae Ceauescu de ctre militari, retragerea sprijinului Securitii i
trecerea Armatei de partea poporului au avut consecine n raporturile dintre noua putere provizorie,
micul grup CFSN, i Armat. Acest rol, n care s-a intrat printr-o serie de aciuni echivalente loviturii
militare, nu poate fi eliminat sau minimalizat pentru a se scoate n relief o emanaie politic a maselor,
pe care masele nu o recunosc. Dnul Iliescu, n calitate de om politic, nu trebuie s adopte opinia istoric.
n condiiile existenei adevrului juridic, popular, filozofic sau istoric, domnia sa poate adopta o poziie
politic, dar nu nseamn c aceasta corespunde adevrului istoric, aa cum este el determinat de istorici.
De aici provine controversa ntre mine i dnul Iliescu. n ultimul rnd, este absurd ipoteza c totul a fost
regizat, c lucrurile s-au desfurat dup un plan, dup un program, chiar dac Marile Puteri URSS,
Frana i SUA s-au neles asupra rsturnrii lui Nicolae Ceauescu, iar prin cancelariile lor a circulat
numele lui Ion Iliescu. n opinia mea, scenariul sovietic era aezat pe structura minimului efort i a
totalei legitimiti. Asta nsemna nlocuirea lui Ceauescu, din interiorul CPEx, cu un lider de tranziie i
cu supravieuirea partidului comunist, pentru ca asta s permit dezvoltarea din interiorul acestuia a unei
formaiuni politice social-democrate, al crui lider ideal era Ion Iliescu. n ciuda micilor dificulti de
nlocuire a vechiului lider din RDG, Cehoslovacia, Bulgaria, acest scenariu a devenit transparent i
patent. n Romnia Ceauescu a rezistat, s-a opus printr-o represiune militar care a dat totul peste cap,
aruncnd ara n haos, crend golul de putere i prbuind Armata ntr-o situaie limit, din care a ieit cu
o lovitur militar, prin care l-a nlturat pe Ceauescu de la putere, i printr-o diversiune terorist care ia asigurat o poziie intangibil i rolul de baz de putere pentru noua echip politic.
Moscova crede n Iliescu
n aceste condiii, rolul lui Ion Iliescu devine istoric, nu att pentru faptul c a calmat reacia panicard a
Armatei, ct pentru faptul c a dat Marilor Puteri garania c Romnia reintr n tiparele schimbrilor
generale declanate n Europa. n condiiile pericolului ca statul romn s fie destructurat, Ion Iliescu a
reprezentat garaia pentru URSS c Romnia rmne fidel Tratatului de la Varovia, fapt consemnat ct
se poate de clar n faimosul Comunicat din 22 decembrie 1989, invocat mereu de dnul Iliescu drept

programul politic al revoluiei (pct. 9 Vom respecta angajamentele internaionale ale Romniei i, n
primul rnd, cele privitoare la Tratatul de la Varovia). Asta, c tot afirm domnul Iliescu: Toate
punctele programului revoluiei din 22 decembrie au fost respectate! Acesta este de fapt rolul istoric al
lui Ion Iliescu garania dat Moscovei -, cu rezultatul pozitiv incontestabil c Romnia nu a fost
destructurat total, rol pe care ns l refuz pentru un iluzoriu statut de revoluionar i emanat.
Diversiunile pe care le tot arunc n crile lui i pe la televiziuni au rolul de a ascunde contradicia total
ntre afirmaia: Meritul nostru este c ne-am asumat rspunderea n momentele cele mai dramatice i
faptul incontestabil c, dup ce i-a asumat Ion Iliescu rspunderea, au murit 942 de oameni.

General
Nicolae Militaru

Generalul
Victor Stanculescu,Gelu Voican Voiculescu
Revoluia, n direct la TVR
Poetul disident Mircea Dinescu, n direct: Dictatorul a fugit n jurul orei 12.47, 22 decembrie, actorul
Ion Caramitru i poetul Mircea Dinescu, mpreun cu un grup de protestari, intr n direct, n prima lor
transmisiune liber. Sunt momente n care Dumnezeu i-a ntors faa ctre Romni, spune Dinescu,
care a anunat totodat i fuga cuplului Ceauescu.

Mircea Dinescu anun, n a doua intervenie televizat, c n curnd va fi citit o proclamaie. Dinescu
le cere romnilor s-i pstreze calmul i face un apel de fraternizare ctre Armat i Securitate. Dai

dovad nc o dat de calm i nelepciune() nu rspundei la provocri, a spus Dinescu.

Pe parcursul desfurrii Revoluiei, s-au remarcat trei piloni n jurul crora s-au luat decizii; unul a fost
televiziunea, de unde romnii aflau evoluia evenimentelor, iar protagonitii ddeau ordine n direct; al
doilea punct fierbinte a fost sediul Comitetului Central, unde s-au creionat primii pai pe care urma si ia viitoarea putere i, n final, a fost sediul Ministerului Aprrii Naionale, de unde s-au coordonat
aciunile militare din acele zile.
Televiziunea s-a transformat n canalul de comunicare al revoluionarilor. Din studiourile TVR, au avut
intervenii disideni, cadre militare, foti comuniti, actori sau politicieni din filonul al doilea al
partidului, care voiau s-i arate devotamentul fa de noua micare din ar.

Unii dintre ei au vzut n apariiile la televizor drept o cale prin care, fie s se spele de pcate, fie s
profite de vidul de putere care s-a creat odat cu rsturnarea regimului. De multe ori, interveniile lor,
combinate cu mesajele de ultim or citite de crainicii Televiziunii, nu au dus dect la creterea
sentimentului de nesiguran i panic n rndul oamenilor.
ncepnd cu 22 decembrie, pe micul ecran romnii au putut vedea cadre militare care voiau s transmit
mesaje i noi ordine structurilor Armatei sau s asigure populaia de sprijinul lor. Avem cazul generalului
Nicolae Militaru, care, dei era trecut n rezerv, a venit n Dorobani, mbrcat n uniforma militar, fapt
interzis prin lege, i a dat ordine, n direct, celorlali generali din structurile militare; cpitanul Mihai
Lupoi s-a remarcat prin mesajele cu puternic ncrctur populist i informaiile de ultim or, prin
care anuna atacurilor forelor teroriste.

Din Studioul 5, eful Marelui Stat Major, generalul tefan Gu, citete un comunicat oficial ctre
unitile militare din ar. Toate unitile i subunitile intr n cazrmi. Nu se deschide foc n niciun fel
de situaie mpotriva oamenilor. Este nevoie de linite n toat ara, spune generalul Gu.

n faa camerei, apare i generalul Mihai Chiac, comandantul Garnizoanei Bucureti, care le cerea
unitilor militare s fie atente la posibilele atacuri teroriste. Adresez in acelai timp un apel tuturor
comandanilor de garnizoane militare, unde mai sunt inc focare, in mod deosebit Garnizoana Sibiu i
altele, s ia legtura cu forele populare i s ia msuri urgente de terminare in cel mai scurt timp a
tuturor operaiunilor militare sau de alt natur, cu caracter de violen, innd seama c in realitate ele

sunt zadarnice
Este mai uor s-l omorm pe Ceauescu, dect s schimbm sistemul (Dan Petrescu, 26/27
ianuarie, 1988, cotidianul Liberation)

Prima intervenie la televizor a lui Ion Iliescu are loc la 14:45. n discursul su, Iliescu prezint faptele
de care se face vinovat cuplul Ceauescu i i asigur pe oameni de sprijinul Armatei. n momentul de
fa situaia este oarecum stpnit. Am vorbit la telefon acum 20 de minute cu generalul Victor
Stnculescu. Se afl la ministerul Aprrii Naionale, a dat dispoziie, s-au retras trupele care erau
dispuse n ora cu dispoziie de a trage, a tras napoi o coloan de blindate care fusese ordonat s vin
dinspre Piteti, spre Bucureti, spune Iliescu.

El mai precizeaz faptul c n timpul aceleiai seri (22 Decembrie) o autoritate provizorie, numit
Frontul Salvrii Naionale, va fi prezentat oamenilor. De asemenea, el face un apel la calm i ordine,
trebuie s dm dovad de maturitate n aceste momente, s ne putem reorganiza pe baze democratice,
continu Iliescu.
n a doua lui intervenie, Iliescu atrage atenia asupra posibilelor atacuri sau acte de vandalism din partea
unor grupuri de oameni.

(Cico

Dumitrescu)
n acest moment de rscruce, am hotrt s en constituim n Frontul Salvrii Naionale, spune Ion
Iliescu. La 23:30, el revine n faa camerelor i citete primul comunicat oficial emis de CFSN, noul
organism, care va fi responsabil cu trecerea de la cu trecerea de la regimul comunist nspre cel
democratic.

(Cico
Dumitrescu)
Scopul Frontului Salvrii Naionale este instaurarea democraiei, libertii i demnitii poporului. Din
acest moment se dizolv toate structurile de putere ale clanului Ceauescu
Printre msurile pe care le va lua noul organism nfiinat, se numr:
Abandonarea rolului conductor al unui singur partid i statornicirea unui sistem democratic, pluralist
de guvernare

Organizarea de alegeri libere n cursul lunii aprilie

Separarea puterilor legislativ, executiv i judectoreasc n stat i alegerea tuturor conductorilor


politici pentru unul sau cel mult dou mandate. Nimeni nu poate pretinde putere pe via. Consiliului
Frontului Salvrii Naionale propune ca ara s se numeasc n viitor Romnia. (n.r.: n timpul regimului
comunist, avea numele oficial Republica Socialist a Romniei)
La baza acestui document a stat Proclamaia Forumului Civic pe care a citit-o Dumitru Mazilu, de la
balconul CC, n jurul orei 17:00. Ulterior, textul a fost modificat de Silviu Brucan, nainte de a fi dat pe
post.

ntr-o prim faz, CFSN va avea 40 de membri; printre acetia se gseau membri ai disidenei romneti,
cadre militare sau personaliti din aria literaturii, cinematografiei etc. Mai trziu, o parte dintre acetia
vor prsi Consiliul, dup ce se creioneaz planul transformrii CFSN n formaiune politic. Lista
membrilor va fi completat cu numele revoluionarilor din care au fost prezeni n CC i care fceau
parte din Comitetul Provizoriu de Uniune Naional (organism nfiinat n dup amiaza zilei de 22
decembrie)

Mircea
Kivu sociolog: Emisiunea a implificat fenomenul respectiv adica teroarea. Teroristii care au existat au
fost multiplicati de televiziune parea ca din stirile care apareau la televiziune pareau ca sunt de ordinul

miilor,parea ca sunt armate intregi de teroristi care se indreapta spre Bucuresti, si asta a impiedicat lumea
sa ramina in strada si se participe in continuare efectiv la tranzitia de putere. Aceste apeluri adresate
oamenilor nepregatiti pentru o conflict armat mi s-a parut o mare greseala si cei care l-au facut au pe
constiinta o parte din cei care au murit aicea in fata gardului televiziunii, pentru ca era un apel patetic si
nu avea nicio consistenta nu putea sa rezolve nimic ca dovada ca acei oameni mai ales tineri au murit
aici fara sa stie de ce. Intrun conflict cu armament este implicat omul care stie sa manuiasca arma. Sa
chemi oameni de pe strada sa vina sa faca ce? sa fie un zid viu sa devina carne de tun si dupa acea ?

STENOG
RAM
Ceauescu le-a ordonat s trag. Generalul Vlad: Voi face n aa fel s merit ncrederea dv.

Spune i altora despre acest articol:

Clic pentru partajare pe Reddit(Se deschide n fereastr nou)


4K+Partajeaz pe Facebook(Se deschide n fereastr nou)4K+
16Clic pentru partajare pe Twitter(Se deschide n fereastr nou)16
Click pentru a trimite prin email unui prieten(Se deschide n fereastr nou)
Click pentru imprimare(Se deschide n fereastr nou)
Clic pentru partajare pe Google+(Se deschide n fereastr nou)
27Clic pentru partajare pe LinkedIn(Se deschide n fereastr nou)27
Clic pentru Public-asta!(Se deschide n fereastr nou)

Ceauescu tineree

Richard Nixon l-a felicitat pe Nicolae Ceauescu complimentndu-l astfel la mplinirea a 65 de


ani: nc de prima dat cnd ne-am ntlnit i am discutat mpreun n 1967, am urmrit
evoluia dumneavoastr ca om de stat. Vigoarea, spiritul independent, inteligena ascuit i n
special priceperea dumneavoastr de a aciona cu miestrie att n problemele interne, ct i
internaionale, v situeaz n primele rnduri ale liderilor lumii.

Alexandra Stan: Eu cred c nimic nu e ntmpltor, ceea ce se ntmpl n Romnia n


momentul sta din punct de vedere politic sunt repercusiunile faptului c noi la un moment dat
ne-am omort un preedinte n ziua de Crciun i cred c de fapt tragem ponoasele.

17/ iunie/ 2013 - ora: 22:02, Antena 3

Mdlina Ghenea, interviu n `Io Donna`: "Fratele


meu (Alin) mi-a fost i mam, i tat. mi amintesc c nainte de culcare mi recita poezii
dedicate lui Ceauescu. "mio fratello mi ha fatto da padre e da madre. Ricordo che, come ninna
nanna, mi recitava le poesie in onore di Ceausescu. Le poesie per il dittatore? Era costretto a
impararle in classe: Lui nato in una casetta piccolina, era un bambino come noi..., cose cos.
30 iulie 2013

Adevrul - Anca Ailenei: "Ce fapt din istoria ndeprtat sau recent a Romniei te-a revoltat cel
mai mult?" Andreea Bnic: "Revoluia. Ceauescu nu trebuia ucis". Adevarul:"Ce conductor
din istoria Romniei te-a impresionat cel mai mult i de ce?" Andreea Bnic: "Nimeni n mod

special. Poate Ceauescu pentru cte a a realizat pentru Romnia. M refer n mod special la
cldirile pe care le-a lsat motenire romnilor
13 Noiembrie, 2009 - 13:13 Adevrul. ro

Cntreaa Bijou, (numele real Elena Turcu):


"Dei nu am amintiri din acele vremuri, eram prea mic, totui ceva m leag de acea perioad.
A fi vrut s prind acele vremuri. Am vzut la tv cum Nicolae Ceauescu umplea pieele cu
oameni" Bijou l-a ludat pe fostul ef de stat i a recunoscut c este fanul lui. "Era foarte cool
cum atta lumea l aplauda, cred c e cel mai mare MC de pn acum. Tot el a inventat attea
ocazii de party-uri cum ar fi aceasta cu 1 mai muncitoresc". Aceasta a mrturisit c nu crede c
Ceauescu a fost vinovat de lucrurile de care a fost acuzat. "M-a impresionat faptul c a fost
mpucat chiar n ziua de Crciun. Nite cretini adevrai nu ar fi fcut asta niciodat.Totui se
spune c a fcut multe lucruri rele, dar cred c de vin era sotia lui, care il influenta negativ"
Bijou a transmis i un mesaj fanilor, de 1 Mai: "Mesajul meu este let`s party with MC
Ceausescu, 1 mai fericit i tot nainte tovari!"
Mari 30 Aprilie 2013 - 18:36 Click

Elena Ceauescu, prima femeie- deputat de Arge. In urma cu 28 de ani, Elena Ceausescu
candida din partea Frontului Unitatii Socialiste pentru un post de deputat, pe Colegiul Pitesti
Sud, pe care-l inchidea din primul tur cu un procent covarsitor, 99,9%. Astazi, pe acelasi
colegiu se afla doi deputati: Catalin Teodorescu si Catalin Radulescu. Daca in 1989 destinul nu
ar fi facut ca sa fie secerata de gloantele plutonului de executie, alaturi de fostul dictator, Elena
Ceausescu ar fi implinit luni, 7 ianuarie 2013, venerabila varsta de 94 de ani.

Elena Ceausescu impreuna cu Vittoria, sotia presedintelui Giovanni Leone, la palatul Quirinale
din Roma 21 mai 1973. Capitala Italiei a rezervat presedintelui Nicolae Ceausescu si Elenei
Ceausescu o primire stralucitoare. Festivitatea de la Aeroportul Ciampino, sentimentele de
prietenie manifestate de cetatenii Romei, inaltele onoruri militare de la Palatul Quirinale.

Elena Ceausescu impreuna cu Vittoria, sotia presedintelui Giovanni Leone, la palatul Quirinale
din Roma 21 mai 1973. Capitala Italiei

Ceausescu White House with president Jimmy Carter

Richard Nixon la un pahar de vin cu Nicolae Ceausescu

Antentie! Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa.

Jimmy Carter, Rosalynn Nicolae Ceausescu si Elena 12 aprilie 1978 Washington

Premierul israelian Menahem Begin impreuna cu Nicolae Ceausescu 26 august 1977 Bucuresti

Nicolae Ceausescu impreuna cu premierul israelian Shimon Peres 20 februarie 1985

YItzhak Shamir premierul israelian impreuna cu


Nicolae Ceausescu 18 august 1987

Elena Ceausescu, Golda Meir si Nicolae


Ceausescu 5 mai 1972

Victor Atanasie Stculescu: "Nicolae Ceauescu a fost patriot. De nuan naionalist chiar".
17 noiembrie 2012
Eu prefer pe membrul de partid care se duce la biseric dar care este disciplinat n munc,
ordonat i i ndeplinete obligaiile dect pe cel care nu se duce la biseric dar introduce
dezordinea, indisciplina, haosul n societate. Aa trebuie privite lucrurile"

Nicolae Ceauescu, ianuarie 1969


More than 160
paintings of the Ceausescu's are displayed at the National Museum of Contemporary Art in
Bucharest.

"Dintotdeauna arta s-a dezvoltat n lupta dintre nou i vechi, ndeosebi n lupta dintre realism i
diferite alte curente opuse." "Creaia arhitectural contribuie la nfrumusearea oraelor i
satelor patriei noastre, care i schimb cu fiecare zi nfiarea."
Nicolae Ceauescu 19 mai 1965

Elena, Valentin si Nicolae Ceauescu 1949

Nicolae si Elena Ceausescu in vacanta in URSS pe malul Marii Negre, august 1976. Staiunea
Piunda de pe litoralul estic al Marii Negre, in URSS Autonoma Anhaza

Sergiu Celac: Cred c vizita de stat n Marea Britanie a fost un fel de ceremonie de ncoronare. O
recunoatere formal a statului imperial al celor doi. El avea un respect sntos fa de
regalitate... ca simbol aceea ce i dorea pentru el nsui. Eu cred c . Nicolae Ceauescu a vrut s
fie un preedinte regal al unei ri comuniste. Vezi aici

Lenua Petrescu (Ceauescu) 23 de ani. La 17 ani (1936), Lenua a venit la Bucureti, a intrat ca
ucenic la fabrica Lantex. L-a cunoscut pe Nicolae in 1 aprilie 1939, 13 august 1939, 1 mai 1939.
Fata l-a incantat : tanara, frumoasa, membra a organizatiei tineretului comunist..Se spune ca a
fost dragoste la prima vedere. 1940 la Jilava, unde era ncarcerat i fratele Lenuei. Aceasta le
aducea pachete cu mncare. atunci lucra la Jachard. Din 1939 pn n 1941 a lucrat n comitetul
local pe linie de UTC ca secretar a Sectorului III Albastru.
Niculina Rusu Ceausescu

Elena Ceauescu 35 de ani


Sigurana, 13 august 1939.

Este mai sigur s apelezi la lucrurile naturale dect la acelea care imit cu multe scderi acest
model natural i s dobndeti deprinderi mrunte i nensemnate, cci acela care poate merge
la izvor nu trebuie s mearg la ulcior".

Nicolae Ceauescu 19 mai 1965

Nicolae Ceausescu impreuna cu Lenuta Petrescu 1945

Marius Lctu impreuna cu Valentin Ceauescu

Alexandru iperco: "Nicolae Ceauescu era un tip foarte dur, foarte inteligent, i se recunotea
inteligena, foarte bun organizator, adic era un om cu foarte multe caliti, dar era un om foarte,
foarte dur! 1.07.1994

Prima vizit de lucru a lui Nicolae Ceauescu n strintate a fost n Sofia Bulgaria 26 30
martie 1945, Paaportul colectiv nr. 018354

Nicolae Ceausescu 50 de ani

Valery Giscard d Estaing mpreun cu soia sa Anne Aymone, sotii Ceausescu 23-26 iulie 1979

Palatul Ellyse Paris.


Mitropolitul Moldovei i Sucevei, viitorul Patriarh Teoctist (1915-2007), mpreun cu Nicolae i
Elena Ceauescu, la o mas festiv. Citeste biografia adevarata

Zoe Ceausescu in Cuba

Ceauescu la Snagov

Gheorghiu-Dej: Cei mai duri i mai vehemeni dintre ei au fost Sandu Drghici i Nicolae
Ceauescu. Am fost chiar nevoit n cuvntul meu s mai atenuez i aplatizez cte ceva din
impresia produs de ei. De la sovietici a vorbit tot timpul Hruciov". Printre altele, Nicolae
Ceauescu l-a ncolit pe Hruciov pe tema agenturii sovietice de spionaj, pe teritoriul
romnesc. A fost ntr-o situaie foarte grea, era parc speriat". 24-25 iunie 1963

Nicolae Ceausescu with his wife at Snagow Park,


Bucharest, 25th January 1978

Elena Ceausescu, se imbraca elegant, sfatuita fiind de un specialist, Picki Vasilescu. Iar ca sa se
coafeze, pleca la Paris cu avionul, la un celebru hair stilist, Alexander

Nicolae Ceauescu: Dac ar fi s ne referim numai la un fapt, ceea ce caracterizeaz ntradevr pe intrigant, dar nu de a se nelege pe Iago, e greu de asimilat cu acesta n ceea ce
nelege Shakespeare". (n plenara PMR (noiembrie - decembrie 1961).

Sotii Ceausescu vizita la Ministerul Invatamantului, Institutul Politehnic, Brasov. 15-18 iunie
1967

"Partidul comunist a fost distrus politic i ideologic odat cu dictatura lui Ceauescu. Dar n
politica extern a avut sclipiri de geniu" spunea Silviu Brucan.

Nicolae si Elena Ceausescu 1958

Elena, Nicolae si Zoia Ceausescu, la Palatul Taj Mahal, Agra, India 15-10-1969.

Elena Ceausescu in Australia, vizitand Parcul National din Canberra 11-4-1988.


Regele Mihai I al Romniei, s-a adresat naiunii romne n Parlament - 25 octombrie 2011 :
"Sunt mhnit c dup dou decenii de revenire a democraiei oamenii btrni i bolnavi
sunt nevoii s treac prin situaii njositoare "

Regina Silvia a Suediei impreuna cu Elena Ceausescu 1980 Suedia. Sursa foto:
(jurnaldeistoric.wordpress.com)

Ceausescu a primit vizita imparatului Jean Bedel Bokassa la Bucuresti. 28 iulie 1973.

Elena Ceausescu in Peru . papagal, pomi 14-09-1973

Elena Ceausescu in Coreea de Nord 1971

Presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu impreuna cu Printesa Paola (Paola Ruffo di


Calabria) (din 1993, Regina Paola a Belgiei), Regina Fabiola, Bruxelles, Belgia.(24-27
octombrie 1972). Regina Paola s-a nascut in 1937, Forte dei Marmi, Italia. Provine dintr-o
familie aristrocatica si nobila Romano-Italiana

tefania Rare: lui Ceauescu i plceau piesele cu o tem important, care spuneau ceva.

Valentin Ceausescu de brate cu regina Sonja a Norvegiei 14 noiembrie 1980 Oslo

Nadia Comaneci Nicolae Ceausescu

Sotii Ceusescu, regele Karl Gustaf, regina Silvia, 16 noiembrie 1980 Stockhlom Suedia.

Elena Ceausescu impreuna cu mama ei Alexandrina Petrescu 1967.

Nicolae Ceausescu insotit de consiliera sa 1967

Nicu Ceausescu la varsta de 15 ani.

Nicolae Ceauescu a fost singurul romn care a avut onorea s se plimbe cu trsura Reginei
Elisabeta a II-a a Marii Britanii n 1978, n timpul unei vizite de stat.

Elena Ceausescu la 68 de ani

Regina Silvia a Suediei impreuna cu presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu. n 6


noiembrie 1980, Nicolae i Elena Ceauescu au vizitat Suedia, la invitaia Regelui Carl Gustaf al
XVI-lea. Pe parcursul celor cinci zile, preedintele Romniei a participat la dineuri oficiale i s-a
ntlnit cu demnitari.

Elena Ceausescu si regina Fabiola a Belgiei, 25 octombrie 1972.

Elena Ceausescu si regina Sonja a Norvegiei 12 noiembrie 1980

Sotii Ceausescu impreuna cu Regina Sonja, printul Harald, printesa Astrid, regele Olav al V-lea
Norvegia 1980

Sotii Ceausescu la Snagov, sursa foto: EvZ.

Elena si Nicolae Ceauescu 1949.

Nicolae si Elena Ceausescu in India, Agra la Palatul Taj Mahal 1969

Presedintele american Gerald Ford la un pahar de sampanie cu Ceausescu

Nicolae Ceausescu Muammar Gaddafi

General-locotenent Nicolae Ceausescu impreuna cu Valentin Ceausescu 1952

Valentin, Elena Ceausescu, Nicu si Zoe

Ion Gheorghe Maurer: Cu excepia lui Ceauescu. Care a replicat: Nu-i adevrat! A spus c
nu-i adevrat c eu l criticasem pe Hruciov. Adic a minit. Dar a avut ndrzneala s spun
ceva n faa lui Hruciov n timp ce ceilali tceau cu toii. Bineneles c eu i-am confirmat lui
Hruciov poziia mea i motivele ce-au susinut-o. Dar am socotit atunci c singurul care a avut
curaj s dea replic unui conductor sovietic este Ceauescu. Chiar dac a minit, a spus ceva. Pe

cnd ceilali, nimic. Nici minciun, nici adevr". M-a fcut s-l socotesc pe Ceauescu un
posibil conductor al Romniei, cu o poziie destul de puternic mpotriva ruilor"

Nicolae Ceausescu Iosip Broz Tito

Adevratul Ceauescu

Evita Peron impreuna cu Elena Ceauescu, 6 martie 1974. Palatul Olivos Argentina BuenosAires. Gen. Nicolae Stan aghiotantul al lui Ceauescu (1974-dec. 1979) Elena Ceauescu o
admira pe Evita Peron. Stan: Elena Ceausescu a vrut sa fie a doua doamna Peron dupa ce moare
Ceausescu, a fost in Argentina si a luat contact cu doamna Peron si a invatat cum sa devina
presedinte de stat dupa ce a murit ala Peron. pe soferul Elenei il chema Vasile

Jimmy Carter despre Ceausescu 12 aprilie 1978: Locuitorii Statelor Unite sunt onorati sa-l aiba
ca ospete pe marele conducator al unei tari minunate. Influenta liderilor Romaniei in lume este
exceptionala. Si noi ne propunem aceleasi scopuri. Pentru a avea o societate dreapta, trebuie sa
consolidam dreptule omului. Mi-a facut placere sa discut cu Ceausescu. Este un bun sfatuitor.
Ceausescu a indurat mult in trecut. A fost inchis, torturat, dar, datorita curajului si increderii sale
in viitorul tarii, a infatuit realizari majore pentru cei care au avut incredere in el. Vezi aici

Nicolae Ceausescu la un pahar de vin cu omologul sau american Richard Nixon

Nicolae Ceausescu impreuna cu Richard von Weizscker preedinte al RFG Germania 1


octombrie 1984

Ceauescu mai stabilea astfel un record: era primul preedinte cu sceptru regal! Cu ocazia
alegerii, Salvador Dali i-a trimis o telegram cu urmtorul coninut, publicat de Scnteia la 4
aprilie 1974: "Apreciez profund actul dumneavoastr istoric de instituire a sceptrului
prezidenial.

Elena si Nicolae Ceausescu

Printre realizrile lui Nicolae Ceauescu la crma tineretului comunist s-a numrat i
ntemeierea cotidianului Sportul Popular . n primul numr al publicaiei (1 octombrie
1944) a aprut un articol semnat de Nicolae Ceauescu, n care erau enunate diferenele
dintre vechiul" sport, n slujba fascismului", i sportul popular", al celor muli"Pn
acum, sportul a fost un lux, de care masele ntregi ale tineretului nu s-au putut bucura."

Nicolae Ceauescu

Elena Ceausescu 1964

Nicolae Ceauescu la secia de votare, Slatina, 19 noiembrie 1946

Pentru rezolvarea problemelor care se iveau n mediul rural, Comitetul Central al PCR a hotrt
nfiinarea unor coli de Partid la sate. Responsabil cu nfiinarea acestora a fost Nicolae
Ceauescu, care a expus proiectul n noiembrie 1947: Aceste coli vor fi create pe judee la
nceputul lunii decembrie, una-dou pe jude, dup mrimea judeului. Leciile vor fi trimise n
scris.
Ceauescu a mpiedicat alipirea Deltei la URSS.
Alegerile parlamentare din Romnia din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 n
Regatul Romniei. Nicolae Ceauescu a fost ales deputat de Olt.

Familia Ceausescu
Nicolae Ceauescu era unul dintre cei 348 de deputai ai Blocului Partidelor Democratice
Nicolae Ceauescu a primit un loc n Comisia a III-a de Agricultur, Pduri i Domenii
Mari, 30 decembrie 1947, ora 19.10. n sala Palatului Patriarhie, n calitate de deputat,
Ceauescu a votat proclamarea Republici.

Nicolae Ceauescu a inut o cuvntare n faa studenilor democrai: "Tineretul romn


trebuie s participe cu toat fora sa n rzboiul just pe care l ducem astzi, pentru eliberarea
Ardealului de Nord. Alturi de Armata Romn i Armata Roie eliberatoare, s dm
contribuia noastr n lupta pentru zdrobirea armatelor germano-hitleriste". 14 martie 1945

Elena Ceausescu Rosalynn Carter Casa Alba, 12 aprilie 1978


Prima vizit de lucru a lui Nicolae Ceauescu n strintate a fost n Bulgaria, la Conferina
Uniunea Tineretului Muncitoresc. Era eful unei delegaii a UTC. A primit de la Ministerul de
Interne paaportul cu nr. 18354. 19 martie 1945.

Elena Ceausescu 1979

Nicolae Ceausescu, Alexandra (Lixandra) Ceausescu (mama lui Nicolae), Elena Ceausescu,
Alexandrina Petrescu (mama Elenei)

Lenua Petrescu i Nicolae Ceauescu, la balconul cldirii Palatul Societii Generale, din
spatele statuii lui Mihai Viteazu 30 august 1944. Cuvntarea lui Ceauescu: M adresez
tineretului social-democrat chemndu-l alturi n ntmpinarea i consolidarea Frontului Unic
Muncitoresc pentru a lupta mpreun pentru drepturile tineretului. M adresez tineretului
naional-rnesc, naional-liberal i tineretului din toate organizaiile democratice i patriotice
pentru formarea Blocului Patriotic al Tineretului. Triasc Armata Romn!"

Nicolae si Elena Ceausescu Constanta 1946

General-locotenentul Nicolae Ceauescu (eful Direciei Superioare Politice a Armatei i adjunct


al Ministrului Forelor Armate), China 1953.

Nicolae si Elena Ceausescu 1980.

n anii 70, n vacan pe litoralul Mrii Negre, la Soci

Neptun 27 iulie 1982

Poetul si gazetarul Eugen Jebeleanu Cuvantul liber, din 16 iunie 1936 : "Ceauescu e un copil.
Dar un copil cu o inteligen de o maturitate surprinztoare. E scund, slab, cu ochii mici i
vioi, dou boabe de piper. Vorbete limpede, puin prea repede, parc voind s spun
deodat tot ce tie. Are nousprezece ani, dar a vzut i a pit ca pentru nouzeci. Btaie?
Ho-ho, i nc cum! Jandarmii nu se joac. O spune totui simplu, ca pe un lucru devenit
firesc, schind din cnd n cnd cte un gest: trei degete unite, descriind cercuri, ca pentru
rotunjimea frazelor."

Ceauescu a stat 6 ani i 7 luni n nchisoare i lagr. Din 23 noiembrie 1933 (15 ani) - 23
august 1944. Mai fusese anchetat n 1931. A fost deinut politic n penitenciarele Braov,
Doftana i Vcreti (iun. 1936 dec. 1938), Jilava (iul. aug. 1940) i Caransebe (aug.
1940 iul. 1943),Vcreti (iul. aug. 1943) i Lagrul de internai politici de la Trgu Jiu
(aug. 1943 23 aug. 1944).

Traian Bsescu: "Dac Nicolae Ceauescu sttea numai 10 ani, era un mare preedinte n
istoria romnilor. Imaginea primilor zece ani ai mandatului lui Ceausescu. Va pot spune ca,
pentru mine, perioada '65 - '75 a fost o perioada in care romanii si-au afirmat demnitatea si
independenta. Va amintesc episodul august 1968, cand am fost extrem de mandru ca sunt
roman (invadarea Cehoslovaciei de catre Pactul de la Varsovia, la care Romania nu a
participat). In acelasi timp, inceputul anilor '70 parea a fi un inceput de liberalizare. Eram
student si imi aduc aminte ca ne erau accesibile si ABBA si Rolling Stones si Beatles si
Celentano si Boney M etc." Miercuri, 15 decembrie 2010, 15:34.

Sotii Ceausescu DisneyLand 1970


Pantelie Tuuleasa, fost operator de film al familiei Ceauescu: "Elena Ceauescu era deteapt
pentru c ntr-o fraciune de secund analiza care este imaginea pe care trebuie s o ofere" De
cte ori o filmam, mai ales cu ocazia momentelor aniversare se comporta ca o actri
profesionist.

Nicolae Ceausescu, Elena, Patricia si Richard Nixon SUA 1970.

Sotii Ceausescu Egipt impreuna cu omologul sau Anwar Sadat 1974 Cairo

Imparateasa Farrah Pahlavi impreuna cu Elena Ceausescu, Teheran Iran 1975

George Bush impreuna cu Nicolae Ceausescu, 1988

General-maior Nicolae Ceausescu 23 februarie 1951.


General din 19 martie 1950 pn n 19 aprilie 1954. General-maior din 19 martie 1950 pn n
6 octombrie 1952. Din 6 octombrie 1952 general-locotenent pn n 19 aprilie 1954. Responsabil
n cadrul Biroul Politic C.C. al P.M.R. de Direcia Superioar Politic a Armatei din 16 ianuarie
1956
22 martie 1950. Ordin general nr. 12 al Ministrului Aprrii Naionale privind numirea
generalului-maior Nicolae Ceauescu. n urma Hotrrii Consiliului de Minitri i conform
Decretelor Prezidiului Marii Adunri Naionale specificate mai jos, s-au fcut urmtoarele
schimbri n conducerea Armatei Republicii Populare Romne: Cu Decretul nr. 232 din 18
martie 1950, generalul-maior Ceauescu Nicolae a fost numit Ministru Adjunct la Ministerul
Aprrii Naionale i ef al Direciei Superioare Politice a Armatei.

La 25 februarie, imediat dup ncheierea lucrrilor Congresului I al Partidului Muncitoresc


Romn, Adunarea Deputailor s-a autodizolvat. Decizia a fost luat n edina Guvernului. La 28
martie 1948, au fost alegeri generale, Marea Adunare Naional aleas, Nicolae Ceauescu i-a
nsuit un nou mandat de deputat Olt. Comunitii nu au candidat singuri, ci n alian cu alte
grupri democratice (1946). De aceast dat (1948), a candidat i Frontul Democrat Popular
(FDP).

Elena Ceausescu impreuna cu actrita americanca Shirley Temple

Ceauescu avea un orgoliu de vntor exacerbat. Aici este nsoit de Nicuor, "Priniorul".

Cutare pe blog (Enter)


type and pres

Nicu Ceauescu

"Nicu Ceauescu i punea la dispoziie Nadiei tot ce avea nevoie, de la cas i main pn la
alimente i mbrcminte.", COL. DUMITRU BURLAN (Garda de corp a lui Nicu Ceauescu)
Nicuor i-a dat Nadiei o vil la Parcul Izvor, chiar lng fostul stadion Republicii. Acolo se
ntlneau. Nicu avea acces permanent n vil, se ducea acolo ori de cte ori voia s se ntlneasc

cu Nadia. Nicuor n-a iubit-o niciodat pe Nadia, dar o vizita frecvent. Se ntlneau numai pentru
o anumit treab pe care nu pot s o spun acum". Ziarul Ring

"Nici n 20 de ani nu vei reui s zugrvii ceea ce a construit tata" 20 iulie 1992 Nicu
Ceauescu.

Nicu Ceauescu impreuna cu Dana Radu (ultima iubita a lui Nicu). 1996

Nicu Ceausescu impreuna cu parintii in Grecia


1976

Nicu Ceausescu Dana Radu 1996

Statistica blogului
o

1,137,293 de cititori ne-au vizitat. Actualizat la 50 de scunde. Va multumesc frumos !


Nicolae Ceausescu

Comentarii recente

holban teofil on Ceauescu s-a opus singur inva


holban teofil on Poeta Ana Blandiana: Asta nu
Radu Humor on Ceauescu a mpiedicat alipire
justitiarul on 13-16 iunie 1978 Vizita soi
tanta on Elena i Nicolae Ceauescu: lo
Georgeta Nedelcu on Ion Coja: tare a fi cu

VIDEO
Nicolae Ceauescu
"Am acordat la aceast consftuire o atenie i problemelor economiei mondiale i ndeosebi
situaiei rilor n curs de dezvoltare. Aceasta pentru c, actualmente, situaia rilor n curs de
dezvoltare este deosebit de grav. Mai mult de 4 miliarde de oameni triesc n srcie i n acest
deceniu situaia lor a continuat s se nruteasc, n timp ce rile bogate, i din acestea, desigur,
un mic grup de bogai, au acumulat anual zeci i zeci de miliarde de dolari din rile n curs de
dezvoltare. Este o situaie care nu poate s continue mai departe! Aa reprezint lumea spre care
unii domni ne ndeamn s revenim! A inechitii, a jafului, a asupririi! Am cunoscut-o sute de
ani, i o sut de ani sub capitalism, aceasta"
Un clip-document, de la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universitii din
Bucureti cu ocazia zilei sale de natere, l surprinde pe Nicolae Ceauescu aproape plngnd.
Ziua lui era prilej pentru oamenii simpli, dar i pentru activitii de prim rang, de a-i trimite
felicitri ct mai originale. 24 ianuarie 1973 a implinit 55 de ani
Nu a putea, n acest moment, s nu-mi amintesc de prinii mei, rostete Ceauescu, la un
moment dat. Aici glasul i se sugrum, tulbure, a plns. Dictatorul i atinge patetic fruntea, dar
continu. Sunt fiu credincios al poporului meu i-i tiu i durerea i vrerea. Dorina poporului
este i-a mea. S fie mai puternic, mai fericit, liber, stpn pe-al su destin, mai mndru, mai
falnic.

Ultimul articol prin mail


Da click pentru a primi articole
Alturi de 90 de ali urmritori

Elena Ceauescu

Elena Ceausescu 28 de ani

Nicolae Ceausescu 1944

Elena si Nicolae Ceausescu 1975

Din martie 1980 - pina 22 decembrie 1989 ora 12:07, Prim viceprim-ministru al Romniei.

Elena Ceausescu impreuna cu Nicu Ceausescu 1965 Predeal

Zoe in bratele Elenei Ceausescu Valentin in bratele Ilonei Bokor 1950 (bona la copii lui Ceausescu)

Regina Silvia, Elena Ceausescu, 1981 Stocholm Suedia

Elena Ceausescu impreuna cu Nicu

Pantelie Tuuleasa: "pe Elena Ceauescu o ducea mintea, i chiar dac ar fi avut suferine ascunse, sau
chiar o simpl durere de cap nu s-ar fi dat de gol!. n faa aparatului de filmat era o mare actri i n
special ziua de natere i ddea o stare anume. Juca n propriul film, de ziua ei. Primea indicaii
regizorale sumare. Att. Pe urm viziona ce am filmat."

Elena Ceausescu impreuna cu Patricia Nixon, 1969

Elena Ceausescu impreuna cu Kurt Waldheim

Nicolae si Elena Ceausescu

In 18 martie 1950, Nicolae Ceausescu, membru supleant al CC al PMR (27 mai 1952), a fost numit de
Emil Bodnaras, Ministrul Apararii Nationale in fruntea DSPA cu grad de General-maior. Nicolae
Ceausescu . in 19 aprilie 1954 si-a incheiat mandatul de general.

22 matie 1950. Ordin general nr. 12 al Ministrului Apr-rii Naionale privind numirea generalului-maior
Leontin Sljan, Nicolae Ceauescu i William Suder n funciile de ministru adjunct la Ministerul
Aprrii Naionale.

Nicolae Ceauescu

La tinerete
Generalul Ceausescu cu Valentin

Elena Ceausescu, Valentin,Nicu Zoia.

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae Ceausescu pe vapor

Nicolae Ceaucescu on his boat In Romania In August,


1982

ahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Nicolae Ceausescu

Nicolae Ceauescu

Sotii Ceausescu impreuna cu Regina Elisabeta a II-a

Trsura State Landau a fost realizat n 1902, special pentru ncoronarea regelui Edward al VII-lea. Ea a
intrat apoi n posesia actualei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a.

O admiratoare americanca din San Francisco impreuna cu Nicolae Ceausescu.

NICOLAE CEAUSESCU

ELENA CEAUSESCU 13 august 1939 ora 21:30-22:00 pe stadionul Ministerului Muncii din
Parcul Veseliei fusese aleas ca Regin a Muncii Lenua Petrescu, muncitoare la fabrica
Jaquard din Bucureti

Nicolae Ceausescu la TVR

Sarbatori fericite!

Top articole

Lovitur de stat 1989


Ce frumoas era ultima iubit a lui Nicuor. Dana Radu.
Biografie
Se tria mai bine pe vremea lui Ceauescu?
Ceausescu a vizitat peste 100 de tari. Inainte de a intreprinde o vizita, familia Ceausescu cerea
date despre traditiile tarii respective, despre moda tarii respective si dadea comanda croitorilor de

haine. Elena a avut o croitoreasa sub numele Piti traise o buna bucata de timp la Paris, iar el, pe
un anume Swartz
n primvara anului 1989, Ceauescu era ct pe ce s moar. eful statului se afla n precom
diabetic hiperosmolar.
n premier, o fotografie cu fiica lui Valentin Ceauescu, Alexandra!

Ceausescu forum

Nicolae si Elena Ceausescu la Crimeea

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae si Elena Ceausescu

Nicolae Ceausescu Paris

Regina Elisabeta a-II-a, impreuna cu presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu 1978 Londra

Regele Olav al V-lea, regina Sonja, presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu, Oslo 1980

Regele Carl Gustaf, regina Silvia, presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu, 1981 Stocholm

Regina Sonja impreuna cu presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu, Oslo 1980.

La invitaia regelui Juan Carlos I i a reginei Sofia, presedintele Romaniei Nicolae Ceauescu,
mpreun cu Elena Ceauescu, a fcut, n perioada 21-25.V.1979, o vizit de stat n Regatul
Spaniei. Aspect de la sosirea la Madrid.

Presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu impreuna cu omologul sau american Jimmy Carter.
1978 Washington

Ioan Toma: "Nicolae Ceauescu avea o informare la nivel general, al conducerii macro. Era, fr
ndoial, un tip inteligent. El primea nite situaii globale, statistici, sinteze. Nu cred c Ceauescu
era mai incult dect Bsescu. A tras foarte mult de el, s-a angajat total, a trit, indiscutabil, pentru
ar." Nicolae Ceauescu avea o putere de munc uria, confirm Ioan Toma: "Am avut zile n
care am stat alturi de Ceauescu de diminea pn seara, iar seara eram sfrit numai n calitate
de auditor, de participant.
tefan Andrei: "Ceauescu era un tip foarte abil"

Valentin, Elena, Nicu,si Zoia Ceausescu

Nicolae si Elena Ceausescu

In martie 1950, Nicolae Ceausescu, membru al CC al PMR, a fost numit de Emil Bodnaras, Ministrul
Apararii Nationale in fruntea DSPA cu grad de General-locotenent. Nicolae Ceausescu 1952. Din 19571960 General-colonel (trei stele)

Indira Gandhi, Nicolae Ceausescu 1967

Ceausescu pe fir

Ceausescu saluta

Pentru locotenentul-major Iulian Stoica, interogatoriul nu se ncheiase. i cine mai e la


televizor?, m-a ntrebat ea. Ion Iliescu, zic eu. Auzisem vag de el. Atunci s-a nfuriat tare Nicolae
Ceauescu, s-a ridicat de pe bncu i a fcut aa la ea: Tu nu m-ai lsat, din cauza ta se ntmpl
asta Nu m-ai lsat s-l termin, ai s vezi c ne termin el pe noi?.

Nicolae Ceauescu: i cine mai e?. E regizorul Sergiu Nicolaescu, zic, l cunoteam din filmele
lui. Ea, pe un ton zeflemitor: Uite, vezi cine a ajuns s ne i zice ceva ru de noi?. Zic: Da,
dnsul zice de ru. Se ntoarce ctre Ceauescu: Ai vzut? I-am dat voie s plece, a avut
paaport s mearg n strintate, a avut mn liber de la noi nenorocitul nerecunosctorul
un stricat! Cu toate trfele prin patul lui Pe mna cui a ajuns rioara asta!

Ceausescu diverse

Tatl lui Nicolae Ceauescu, Andru Ceauescu


(1890-1972) - Mama lui Nicolae Ceauescu a fost Alexandrina (nscut Lixandra Militaru) care
provenea din familia unui ofier din oastea lui Tudor Vladimirescu. Fiind o femeie foarte
religioas, dup moartea ei (nascuta 1888 decedat iulie 1977), Nicolae Ceauescu, care era ateu, a
ordonat construirea unei biserici n Scorniceti n memoria ei.

La Vatican, papa Paul al VI-lea i-a spus lui Nicolae Ceausescu (26 mai 1973):"Excelen, rugm
Cerul s binecuvnteze activitatea dumneavoastr, pe care noi o urmrim cu mult interes, i am
dori s ne considerai nite umili sprijinitori ai politicii dumneavoastr de independen i
suveranitate, pe care o ducei cu atta consecven."

Nicolae Ceausescu impreuna cu Papa Paul al VI-lea la Vatican.1973-05-05

Camil Roguschi: "Nicolae Ceausescu avea in casa icoane la care se inchina. Nicolae Ceausescu a
donat 1.000.000 de dolari pentru Muntele Athos. Nu prea tinea sa faca o sarbatoare din ziua lui de
nastere. Elena Ceausescu nu-si comanda rochiile in strainatate. Se faceau in tara. Nicolae Ceausescu
in toata viata lui n-a baut mai mult de 10 litri de vin roz."

Nicolae Ceausescu impreuna cu Elena Ceausescu la Constanta 1946.

Ion Iliescu sluga Elenei..

Generalul Victor Stanculescu ii saruta mina lui Elena Ceausescu, Constanta-Tulcea 26 august
1982.

Familia Ceausescu, Nicu, Elena, Nicolae.

Elena Ceausescu impreuna cu Nicu.

Ceausescu joaca Snooker

Nicolae Ceausescu acordand inalte ordine si medalii participantilor la Jocurile Olimpice Nadia
Comaneci a primit titlul - Erou al Muncii Socialiste", oferit de insusi Nicolae Ceausescu cea mai
tanara romanca care a primit aceasta distinctie. 14 ani

Nicolae Ceauescu:"Orict de puini am fi, tot trebuie s ridicm steagul"

Muammar el Gaddafi alaturi de Nicolae Ceausescu la Tripoli Libia 1984

Nicolae si Elena Ceausescu cu cainii Sarona si Corbu

Tatl lui Nicolae, Andru Ceauescu (1890-1969), provenea dintr-o familie de pstori din Polovragi,
Judeul Gorj. Andru Ceauescu, susintor al lui Ion Mihalache i al Partidului rnesc, a fost o
perioad primar al Scornicetiului (satul de batin al dictatorului), unde avea o cas modest. Alexandra
nascuta Lixandra Militaru (1888-1977), provenea din familia unui ofier din armata lui Tudor
Vladimirescu. Aceasta fiind o femeie foarte religioas, Nicolae Ceauescu a ordonat construirea unei
biserici n Scorniceti, dei el era ateu i a participat la nmormntarea ei, cu acest prilej avnd loc o
slujb oficiat de un preot.


Elena Ceausescu la vila din Predeal purtand o blana de leopard primita cadou de la un lider
african, 7 ianuarie 1975

Nicolae Ceausescu alaturi de Hosni Mubarak, Egipt 1987.

Nicolae Ceausescu imptreuna cu Menachem Begin prim-ministru israelian 1977.

Elena si Nicolae Ceausescu impreuna cu cancelarul Helmut Kohl la Bonn Germania 1984.

Nicolae Ceausescu alaturi de Indira Gandhi India 1981.

Margaret Thacher alaturi de Nicolae Ceausescu 1975.

Ceausescu in jurul lumii

Regina Margareta-a II-a- a Danemarcei, impreuna cu sotii Ceausescu

Nicolae Ceausescu impreuna cu regele Hussein Amann Iordania 1982

Nicolae Ceausescu,Elena Ceausescu,Regina Elisabeta a-II-a si Philip printul consort la dineul oficial din
Londra. iunie 1978

Nicolae Ceausescu in Irak, impreuna cu Saddam Hussein, la Bagdad. 15 iunie 1982.

Nicolae Ceausescu cu Canceralul Willy Brandt la Snagov, 8 iulie 1978

Sotii Ceausescu alaturi de Regele Spaniei, Juan Carlos I de Burbon Madrid 1979

Golda Meir premierul israelian impreuna cu Ceausescu 1974

Elena Ceausescu, intampinata de Fidel Castro, la Oriente Cuba 8 mai 1973.

Ceausescu Fidel Castro 1973 Cuba

Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu impreuna cu regele Baudouin regina Fabiola, premierul si sotia la
dineul oficial din Bruxelles - Belgia.

Vizita oficiala in Romania a presedintelui Frantei, Charles De Gaulle, la sosire este intampinat de
Nicolae Ceausescu 18 mai 1968.

Generalul israelian Moshe Dayan impreuna cu Nicolae Ceausescu 3 aprilie 1978, Bucuresti

Premierul israelian Yitzhak Shamir sotia sa impreuna cu Nicolae si Elena Ceausescu, 1 august 1987.
Stenograma intalnirii Ceauescu -Gorbaciov