ENCICLOPEDIA SEXULUI

Dr. Ruth K. Westheimer

Iubitul meu s-a dus in grdin,
La straturile de mirodenii,
S caute prin grdin
i s culeag crini.
Sunt a iubitului meu
i iubitul meu e al meu;
Caut printre crini.
Cantarea Cantrilor 6:2-3
INTRODUCERE
Am ajuns s fiu din profesoara de liceu dr. Ruth Westheimer, "Dr.
Ruth", de la radio in 1980.
In anii care au urmat, m-am strduit s elimin ceea ce se cheam
"incultura sexual", adic lipsa de
cunotine despre funcionarea sexual uman. S-au fcut pai mari
fa de inceputuri de ctre mine i
alii, dar tiu din intrebrile care mi se pun la TV i la radio, din
scrisori i din apariiile personale, c
sunt muli oameni, mai ales tineri care simt nevoie s tie mai mult.
De aceea sunt incantat s pot oferi
aceast enciclopedie care conine rspunsul la orice aspect legat de
sexualitatea uman.
Motivul pentru care am vrut s predau sexualitatea uman izvorte
din experiena mea de
lucru in cadrul organizaiei Sarcina Planificat, la inceputul anilor
1970. Tinerii vin i pun o mulime
de intrebri i am constatat c nu tiu intotdeauna s le dau
rspunsurile potrivite. Ca s inv mai mult,
m-am inscris in Programul Sexualiti umane de la New York
Hospital-Cornell University Medical
School, care a fost condus de unul din cei mai distini experi ai
notri in acest subiect, Dr. Helen
Single Kaplan, iar eu am devenit terapeut psihosexual. Acum am
cabinetul meu particular de aproape
dou decenii i am predat sexualitatea uman la diverse colegii.
Citesc i acum literatura de specialitate
care-mi cade in man i am scris zece cri despre acest subiect.
Putei crede c acum cunosc subiectul
pe toate feele. Dar s v spun un mic secret chiar i eu am
invat cateva lucruri in perioada de
pregtire a acestei enciclopedii.
Vedei, acesta e avantajul formatului enciclopedic. Nu am scris
fiecare articol in parte. Pentru
anumite subiecte, le-am cerut experilor de frunte din domeniu s
imprteasc informaiile

publicului larg. In cazul unui subiect atat de complet ca sexualitatea

uman e mereu ceva nou de
descoperit. Iar aceste somiti mi-au furnizat cele mai noi informaii.
Nefiind medic, am rugat
specialiti s scrie articolele despre aspectele medicale ale
sexualitii umane. Mi s-a spus c la unele
subiecte, enciclopedia conine mai multe informaii decat o carte
medical.
Dei eu sunt cea care a invitat medicii, avocaii i ali profesioniti s
contribuie la aceast
enciclopedie, nu a scris in beneficiul unui expert ca mine, ci mai
degrab pentru cititorul obinuit i
mai ales pentru elevii de liceu i studeni. Tu, cititorule, cunoti deja
o parte din cele prezentate in
aceast carte, dar probabil c multe aspecte din enciclopedie vor fi
noi. Doresc mai ales s clarific nite
mituri despre sexualitatea uman pe care s-ar putea s le aib muli
tineri. Dar chiar i in cazul adulilor
unii cred c tiu perfect un lucru, de exemplu cum se concepe un
copil. E minunat s ai informaia la
indeman, fie ca s te asiguri c ai reinut corect, s-i
reimprosptezi memoria, fie ca s invei o parte
a procesului pe care nu prea ai ineles-o. In cazul unei enciclopedii
nu trebuie s parcurgi toat cartea
ca s afli ce doreti s tii, dar poi consulta articolul care rspunde
la intrebrile tale.
Dei am fost entuziasmat s in in man prima mea carte publicat,
Dr. Ruth's Guide to Good
Sex, publicarea acestei enciclopedii m incant mai mult decat
oricare din crile mele. Aceste pagini
conin toate informaiile despre sexualitate de care are nevoie
cineva. i cu cat reuesc s pun in mana
oamenilor mai multe cri de acest gen prin biblioteci publice sau
colare sau ca parte a bibliotecii
personale, de familie, cu atat va fi mai mare impactul realizat in
combaterea inculturii sexuale. Ca
sexolog, am obligaia s ajut oamenii s evite efectele primejdioase
ale inculturii sexuale, de exemplu
sarcinile nedorite i rspandirea bolilor transmisibile pe cale sexual,
in special ucigaa SIDA.
Sexualitatea uman ne d tuturor mare plcere. Dar cand corpurile
noastre evolueaz spre faza
adult i incepem s ne bucurm de deliciile sexului, trebuie s
invm i responsabilitile care deriv
din aceste noi puteri. Plcerea sexual aduce serioase consecine
poteniale, pentru c rspunsul sexual

uman nu ne-a fost dat numai pentru plcere: e legat in cele din urm
de reproducerea uman. Aducerea
unei noi viei pe lume nu e o hotrare care s se ia uor. Cu cat un
om deine mai multe informaii
despre acest aspect, cu atat va lua hotrari mai bune.
Prin urmare, in timp ce citii i folosii aceast enciclopedie, sper s
v invee multe, iar dac
lucrurile invate v stimuleaz in alte feluri, voi fi de asemenea
incantat.
A
AVORT
Terminarea sarcinii prin pierderea sau distrugerea ftului inainte s
fie viabil. Avortul poate fi
spontan sau indus. Poate fi clasificat in avort timpuriu i avort tarziu,
in funcie de producerea sa
inainte sau dup a 12-a sptman de sarcin (in primul sau al
doilea trimestru). Avortul indus e asociat
cu multe consideraii legale i etice.
Tehnici de avort: (Sus): n metoda absorbiei, se introduce un tub n
uter. Apoi embrionul e
absorbit ntr-o sticl. (Jos) n metoda injeciei saline, se introduce un
ac gros n uter. Lichidul
amniotic e scos i nlocuit cu o soluie salin, care ucide ftul.
Contraciile uterine elimin apoi ftul.
Avortul spontan. Se produce cand embrionul nu se mai dezvolt i
cand se produce o expulzie
complet sau incomplet a produilor de concepie ftul i
placenta inainte de 20
sptmani de gestaie. 1/3 din avorturile timpurii sunt spontane.
Majoritatea au loc inainte s
poat fi diagnosticate clinic i nu se pot depista decat printr-un test
de sarcin foarte sensibil
care e disponibil doar de curand. Dup o oarecare intarziere, femeie
sangereaz i are crampe
asemntoare unui ciclu menstrual normal. In cazul unei sarcini mai
avansate, sunt crampe mai
puternice i pierderi mai mari de sange cand se elimin ftul i
placenta.
In cazul avorturilor timpurii, din primul trimestru, s-au depistat
aberaii cromozomiale la 2/3
din fetuii avortai. Infeciile, factorii hormonali i de mediu, bolile
mamei au fost de asemenea
sugerate drept cauze posibile. In cazul avorturilor tarzii, din al doilea
trimestru, cand se constat de
obicei o dezvoltare anormal a ftului, se pot pune frecvent in
eviden schimbri anatomice ale

uterului i colului uterin.

Avortul indus. Este o procedur care intenioneaz s interup
sarcina prin evacuarea ftului
i placentei din cavitatea uterin. Dei descurajat de majoritatea
religiilor, avortul indus a fost
practicat in toate culturile, din cele mai vechi timpuri. In prezent,
avortul e legalizat i reglementat in
majoritatea rilor dezvoltate, unde se poate face la cerere. Politici
restrictive se intalnesc in Irlanda,
rile islamice fundamentaliste, Africa subsaharian i America
Latin. Avorturile ilegale practicate in
aceste ri sunt asociate cu o mare rat a mortalitii. Dei avortul
legal indus se practic in majoritatea
statelor SUA de la inceputul anilor 1970, avortul rmane un subiect
aprig dezbtut din motive
religioase i etice. In anii 1980, se estimeaz c s-au indus 40-60
milioane avorturi anual, pe tot globul;
in jur de 33 milioane sunt legale.
Majoritatea avorturilor induse se fac in primul semestru in primele
12 sptmani de
gestaie. Tehnica cea mai obinuit de terminare a sarcinii in primul
semestru utilizeaz o procedur
numit aspiraie vid sau chiuretaj vid. Dup dilatarea colului uterin,
se introduce in uter un tub de
plastic gurit in capt. Embrionul sau ftul i placenta sunt absorbite
in tub. Aceast procedur se
definitiveaz de obicei curand rmiele concepiei cu o chiuret
o bar de metal cu o inel ascuit
in capt. Instrumentul a fost folosit timp de secole pentru a goli
cavitatea uterin dup avortul indus sau
spontan.
Instrumente de avort: dilatatoarele sunt folosite ca s deschid
ocolul uterin n timpul unui
avort. Chiureta e folosit ca s decoleze embrionul i placenta de pe
peretele uterin.
Avorturi induse n al doilea trimestru. Implic mai multe
proceduri complicate, deoarece
dilatarea i chiuretajul sunt prea riscante dup 12 sptmani de
sarcin. Cea mai complicat procedur
e injectarea unei soluii saline sau a hormonilor (prostaglandin) in
sacul amniotic. Pentru a evita
injectarea din greeal a substanelor in afara cavitii amniotice,
procedeul se execut de obicei dup a
16 sptman de gestaie. Prostaglandinele, care provoac contracii
uterine eficiente, se pot administra

in uter i prin cateter, fr s penetreze sacul amniotic. Contraciile

uterine regulate apar imediat, iar
ftul i placenta se expulzeaz in cateva ore, intr-un proces
asemntor unei nateri normale. Dup
avort, resturile concepiei se indeprteaz cu o chiuret ascuit.
Cand expulzarea ftului d gre sau e
intarziat, se poate aduga intravenos ocitocin, un hormon care
declaneaz travaliul. Cand d gre i
aceast metod, se poate practica histerotomia incizia
chirurgical a uterului pentru indeprtarea
ftului.
In Frana, in 1980, s-a creat un medicament care induce avortul, RU486. Acest
antiprogesteron s-a dovedit eficient in 85 % din cazuri, inducand
avortul in primele ase sptmani de
sarcin, mai ales in combinaie cu prostaglandinele. Se ia pe cale
oral i pan acum e aprobat doar in
Frana, China i Anglia.
Studii pe termen lung legate de consecinele avortului asupra
sntii arat c riscul unui avort
spontan pe viitor i a unui ft cu o greutate redus la natere nu
cresc in mod semnificativ dac
procedura se face la inceputul primului trimestru, prin metoda
aspiraiei. Avortul tarziu, mai ales
terminarea ilegal in orice etap a sarcinii sunt asociate cu o rat
inalt a mortalitii, efecte pe termen
lung i mortalitate matern.
Probleme religioase, etice i morale. In 1973 in SUA, Curtea
Suprem a SUA a judecat cazul
Roe contra Wade, potrivit cruia o femeie are dreptul s fac un
avort i s pstreze pentru ea acest
lucru. In decizia ei nu poate interveni statul sau autoritile i nici un
alt individ. Prin aceast decizie, sa
legalizat avortul in SUA. Problema avortului, ins, e supus inc unor
controverse intense. Continu
s existe problemele morale i etice, cu implicaii emoionale destul
de ridicate adesea.
La nivel personal, femeile care se confrunt cu un avort, au un
sentiment de tristee i pierdere.
O femeie se poate simi de asemenea vinovat, ruinat social. Cu
toate acestea, cele mai multe resimt
uurare. Majoritatea femeilor nu abordeaz intampltor avortul.
Dac o femeie hotrte s pun capt
sarcinii, are de obicei motive foarte intemeiate.
Poate controversa cea mai serioas legat de tema avortului vine din
faptul c opiniile difer

foarte mult in ceea ce privete inceputul vieii. Pentru acei din

societatea noastr care cred cu trie c
viaa incepe in momentul concepiei, avortul poate fi considerat o
crim. Aceasta e poziia bisericii
catolice, precum i a altor grupuri religioase, atat evreieti cat i
cretine. Dar aceast poziie nu e
adoptat universal de teologii cretini i iudaici. Biblia insi nu
abordeaz direct problema i las loc
multor interpretri. In principiu, majoritatea cretinilor i evreilor
accept dreptul unei femei de a face
avort; consider sfaritul celui de-al doilea trimestru al sarcinii drept
momentul in care faptul devine o
fiin uman, capabil s se susin in uter.
Micarea "pro-via", care consider c avortul e imoral i n-ar trebui
s fie legal, intr adesea
in conflict cu micarea "pro-alegere" care consider c avortul
trebuie s fie legal, pentru c femeile au
dreptul absolut de a hotri asupra propriului lor corp. Rmane totui
intrebarea: dac nu exist nici o
definiie tiinific standard care s arate cand incepe viaa, ar trebui
oare ca principiile morale i
religioase ale unui segment al societii, oricat de puternic susinute,
s fie impuse societii ca intreg?
Problemele morale i etice legate de avort sunt foarte complexe. De
exemplu exist
controversa legat de drepturile tailor; dezbaterea despre
incuviinarea prinilor in cazul minorele
gravide care vor s avorteze; i intrebri chiar i in mintea celor are
se opun din principiu avortului,
despre cazuri cum ar fi violul, incestul i sntatea mamei.
Dei unele state americane au legi care cer consimmantul
prinilor in cazul minorelor
gravide, aprobarea prinilor rmane o problem etic. In timp ce
majoritatea sunt de acord c, in mod
ideal, o fat sub 18 ani care rmane gravid trebuie s discute
problema cu prinii ei, in realitate,
adolescenii care nu discut cu prinii au de obicei motive foarte
intemeiate s nu fac acest lucru.
Majoritatea adolescentelor gravide apeleaz la indrumarea
printeasc. Cu toate acestea, muli prini
nu sunt persoanele potrivite la care s se apeleze cand e vorba de o
problem atat de exploziv ca
avortul. Dac sarcina unei adolescente e rezultatul unui incest, nici
nu se mai poate pune problema.
Unele adolescente tiu c vor fi pedepsite c au rmas gravide. Dei
nu e lmurit dac minorii sunt sau

nu capabili s iau o decizie in privina avortului din punct de vedere

legal, moral sau etic, fr
indrumarea printeasc, unii sunt de prere c fiecare femeie are
dreptul la intimitate, indiferent de
varst.
Dup ce sentina procesului Roe contra Wade a stabilit c numai
femeia are dreptul s
hotrasc asupra sarcinii, mai muli amani, logodnici i soi au
cutat metode de a intarzia sau preveni
avortul. Problema depete cadrul legal. E vorba de dreptul mamei
fa de cel moral-biologic al tatlui
de a lua hotrarea. Majoritatea oamenilor sunt de acord c, in mod
ideal, hotrarea de a intrerupe
sarcina ar trebui luat de ambii parteneri. Dar dac nu exist o
cstorie sau o legtur adevrat? Dac
o femeie mritat e agresat i se teme de rspunsul soului?
Obligaia etic a unei femei de a-i
implica partenerul in hotrarea ei e nelmurit in mod sigur, (a se
vedea CONTROLUL
NATERILOR).
Aspectele legale. Aspectele legale ale avortului in SUA s-au
schimbat in mod hotrator din
1973. Cu toate acestea, a continuat s fie o problem in instan cat
i in organismele legislative atat
in Congresul Statelor Unite, cat i in legislaturile a cincizeci de state
de atunci. Problemele-cheie de
azi includ susinerea guvernamental a avortului, restricii legate de
perioada in care e permis avortul,
incercrile adversarilor avortului de a bloca accesul in clinicile unde
se practic avortul i metodele de
avort care sunt considerate legale.
Inainte de 1973, avortul era rareori legal in Statele Unite. Majoritatea
statelor, cum ar fi Texas,
aveau legi care interziceau avortul, excepie fcand doar salvarea
vieii femeii, o expresie al crei sens
nu era bine definit. Circa 16 state permiteau avortul in caz de viol
sau incest i uneori pentru a proteja
sntatea femeii, dar se impuneau adesea restricii (cum ar fi
revederea cazului de ctre comisia unui
spital). Legislaturile din cateva state, cum ar fi California i New York
au emis in general legi care
permit avortul.
Inainte de 1973, femeile din statele in care avortul era ilegal, se
duceau in acele cateva state
unde era legal, dac aveau bani. Altele plecau din ar, un mic
numr in Europa, cele mai multe in

Mexic, unde avortul era ilegal, dar fezabil. Unele se duceau in locuri
din SUA unde se practica avortul
ilegal, locuri care erau de obicei prost dotate medical i prin urmare
periculoase. Unele femei incercau
s-i provoace singure avortul. Femei care au fcut avort in
asemenea condiii ajungeau adesea in
camerele de urgen ale spitalelor; unele mureau, iar altele sufereau
urmri medicale de lung durat.
Pe 22 ianuarie 1973, Curtea Suprem, in cazul Roe contra Vade, a
decretat c legea impotriva
avortului din statul Texas i prin extensie din celelalte state e
neconstituional. Instana a
decretat c femeia are dreptul constituional de a hotri dac s
continue sau s pun capt sarcinii.
Decizia s-a bazat pe un caz din 1965, ajuns la Curtea Suprem,
Grinswold contra statul
Connecticut. Cazul a atacat o lege din Connecticut care interzicea
folosirea contraceptivelor, o lege
aplicabil deopotriv persoanelor cstorite i necstorite. Instana
a considerat c fiecare poate hotri
dac "dorete s aib un copil".
Cazul de avort a fost deschis de o femeie insrcinat, necstorit,
Jane Roe (este un
pseudonim), impotriva Procurorului Districtual al Comitatului Dallas,
Henry Wade, funcionar
responsabil pentru impunerea legilor statului Texas. Curtea Suprem
s-a pronunat in favoarea ei cu 7
voturi pentru i 2 impotriv. Rezoluia a fost scris de judectorul
Harry A. Blackmun. Cei care au
votat impotriv erau judectorul William Rehnquist, actualmente
preedintele Curii, i judectorul
Byron White, actualmente pensionat.
Statutul legal al problemelor legate de avort trebuie s fie examinat
in lumina deciziilor Curii
Supreme, organul abilitat s determine constituionalitatea tuturor
legilor federale sau statale. Aceast
decizie s-a dovedit a fi inceputul unui lung ir de contestaii pe tema
avortului, care continu pan in
zilele noastre. Modelul in zig-zag al contestaiilor de dup Roe contra
Wade a urmat fidel schimbrile
de componen ale Curii Supreme. De fapt, dup 1992, forele care
au incercat s blocheze sau s
intoarc decizia din cazul Roe contra Wade au fost aproape de
victorie, lipsindu-le doar un vot.
Pe msur de judectorii Curii Supreme s-au retras in anii 1980, ei
au fost inlocuii cu alii,

numii de preedintele Ronald Reagan i apoi de preedintele George

Bush. Ambii aceti preedini se
opuneau rezoluiei din cazul Roe contra Wade i implicit legitimitii
avortului. Spre sfaritul anului
1991, patru judectori ai Curii Supreme erau gata s intoarc
decizia din cazul Roe: Rehnquist, White,
judectorul Antonin Scalia i judectorul Clarence Thomas. Ali
judectori ai Curii Supreme, numii
in anii 1980, cum ar fi judectoarea Sandra Day OConnor,
judectorul Donald Souter i judectorul
Anthony Kennedy erau dispui s modifice Roe doar permiand
statelor individuale s interzic
avortul. Rmseser doar doi dintre judectorii care susineau fr
rezerve rezoluia Roe contra Wade:
judectorul Blackmun i judectorul John Paul Stevens.
Atunci cand Bill Clinton a depus jurmantul ca preedinte, in ianuarie
1993, ansele ca Roe s
fie intoars erau practic nule. Clinton a fost ales pe o platform care
susinea principiile lui Roe, iar
prima lui numit, judectoarea Ruth Bader Ginsburg, care l-a inlocuit
pe judectorul White, susinea
aceste principii.
In vreme ce acum este clar avortul va continua s fie legal, cel puin
pentru viitorul previzibil,
exist mult probleme legate de accesibilitatea procedurii. Una din
acestea ar fi dac cele mai srace
femei americane, acelea pasibile de a apela la serviciile Medicaid,
vor avea acces la avort. Congresul,
care controleaz fondurile federale pentru asemenea servicii, a
refuzat de regul s plteasc pentru
serviciile de avort, cu excepia a foarte puine cazuri, in care apar
necesiti de ordin medical. Totui,
uneori s-a permis eliberarea banilor pentru femeile care sunt
insrcinate ca urmare a violului sau a
incestului. Dei guvernele statale pot s aleag s ofere servicii
legate de avort acestor femei, mai puin
de un sfert din state au ales s-o fac.
Alt problem este dac femeile de varst fraged au acces la avort.
O serie de legi statale au
fost adoptate. Prin ele, se cere minorelor fie s aib consimmantul
ambilor prini, sau
consimmantul unui printe, sau s-i anune oficial prinii.
Cazurile de la Curtea Suprem arat in
principal c statele pot s cear implicarea prinilor, dar numai
dac exist o ocolire judiciar in

legislaie. Prin ocolire judiciar se inelege o procedur rapid, care

poate fi folosit de ctre o
minor, dac aceasta arat c are discernmant i dac are un motiv
important din cauza cruia crede c
nu poate s discute avortul cu prinii ei. In asemenea cazuri, ea
poate s-i cear judectorului
permisiunea de a proceda la avort.
Alt problem este dac propunerile legislative, care sunt dezbtute
la ora aceasta in Statele
Unite, legate asistena social, se vor extinde i asupra avortului.
Legislaia introdus in 1993 in
Congres la insistenele administraiei Clinton pentru plata serviciilor
medicale pentru toi americanii va
permite i acoperirea serviciilor legate de avort. Membrii Congresului
care se opun avortului s-au
angajat s impiedice includerea acestor servicii atunci cand se va
trece la dezbaterea legii.
Unii dintre opozanii avortului s-au folosit de tactici care includ
pichetarea clinicilor i a
caselor in care se furnizeaz servicii legate de avort, incercarea de a
impiedica intrarea in clinicile de
avorturi prin blocarea fizic a acestora, incercarea de a inchide
clinicile prin incendiere sau prin
aruncarea de acid i de alte substane. In dou cazuri, au fost
impucai doctori care furnizeaz servicii
de acest tip. Un doctor a fost rnit, iar altul, dr. David Gunn, a fost
ucis in 1992 de atacatori care se
impotriveau avortului.
Reaciile legale au inclus ordonane municipale care restrang dreptul
la pichetarea caselor
particulare i stabilirea unor parametri in care se poate face
pichetarea firmelor (deci i a clinicilor in
care se fac avorturi), legi statale care trec aceste pichete de la
statutul de comportament necivic la acela
de contravenie. Este probabil c in 1994 Congresul va adopta Legea
Libertii Accesului la Serviciile
Medicale, care va transforma tacticile folosite de oponenii avortului
in delicte federale i deci va duce
la impunerea mai accentuat a acestor legi.
Ali oponeni s-au gandit s propun legi prin care femeilor s le fie
greu s recurg la avort.
Aceste legi, adoptate in diverse state, conin o diversitate de
prevederi. Totui, in general, Curtea
Suprem a aprobat legile statale care: cer o perioad de douzeci i
patru de ore intre momentul in care

femeia merge la sau contacteaz clinica in vederea unui avort i

timpul la care are loc efectuarea
procedurii; cer ca femeii s i se furnizeze informaii legate de
dezvoltarea ftului i de alternativele la
avort; cer inregistrarea i supravegherea de ctre stat a aspectelor
medicale ale avortului.
O metod de avort, care nu a fost disponibil in Statele Unite, este
un medicament numit RU486, folosit de mai muli ani in Frana i in alte ri ale Comunitii
Europene pentru avorturi nonchirurgicale.
In timpul anilor 1980, Administraia Alimentaiei i Medicamentelor a
refuzat intrarea in
Statele Unite a acestui medicament, iar Curtea Suprem a refuzat s
intervin atunci cand o femeie
gravid a vrut s aduc din Anglia RU-486 pentru uzul propriu.
Administraia Clinton a cerut
Administraiei Alimentaiei i Medicamentelor s priveasc favorabil
acest medicament, iar acum se
afl in curs un proces din care va rezulta importul lui RU-486 in
Statele Unite in anii 1990.
Alt problem este stabilirea cadrului temporal al sarcinii. Statele pot
astfel s restrang drastic
recurgerea la avort. Rezoluia Roe contra Wade spune c statele pot
s intervin dup punctul de
viabilitate, adic momentul in care ftul are o via proprie. tiina
medical a intors timpul de
viabilitate de la obinuitele douzeci i opt de sptmani din 1973 la
douzeci i patru de sptmani in
1993. Unii spun c acest punct poate fi intors i mai mult in timp.
Judectoarea OConnor a fcut
comentariul c Roe contra Wade este in contradicie cu tiina
medical.
Alii susin c 96% din totalul femeilor care recurg la avort o fac in
primele dousprezece
sptmani de sarcin i c acelea care comit avortul mai tarziu o fac
din motive de for major. Unele
state permit avortul dincolo de punctul de viabilitate, pentru a salva
viaa femeii sau atunci cand ftul
prezint deformaii grave i ireversibile. tiina medical a
imbuntit i instrumentele pentru
diagnosticarea deformaiilor ftului in etapele timpurii ale sarcinii.
Tot o problem este i implicarea brbatului care a contribuit la
inceperea sarcinii. De
exemplu, Curtea Suprem a dezbtut un statut din Pennsylvania,
prin care o femeie trebuie s-i anune

soul asupra dorinei ei de a face un avort (cu excepia cazurilor in

care nu el este tatl, a cazurilor in
care nu poate fi localizat i a situaiilor in care este vorba de violen
familial). Curtea Suprem a
decis c statutul este neconstituional. Au fost cazuri de prieteni care
au incercat s impiedice avortul,
dar nu s-a stabilit inc dreptul lor legal in acest sens.
In general, deoarece ovulul fecundat sau ftul se afl in corpul
femeii, ea este considerat
persoana cu dreptul legal de a lua o decizie in privina lui. Totui,
intr-un caz in care soia gravid este
in com i prin urmare nu este capabil s decid legal asupra
operaiei, soului ei i-a fost recunoscut
dreptul legal de a consimi asupra avortului. In alt caz, in care era
vorba de un ovul fecundat produs
prin FERTILIZARE IN VITRO, in care ovulul a fost prezervat intr-o
soluie ingheat, soului, a crui
sperm fusese implicat, i s-a recunoscut dreptul legal egal cu cel al
fostei soii, care voia s cedeze
ovulul unei familii fr copii. Transferul a fost blocat.
Legile avortului n alte ri. Legile care guverneaz avortul sunt
diferite in restul lumii, parc
urmrind un model in carouri. Avortul este ilegal in Mexic i in
majoritatea rilor latino-americane
(avortul este in multe din aceste ri i cauza principal a mortalitii
femeilor aflate la varsta
capacitii de reproducere). Legile avortului au luat avant in rile
care au scpat de curand de sfera de
influen sovietic. Inainte, in Europa de Est, contracepia era mai
puin accesibil, iar legile avortului
erau mai liberale. Totui, in 1993 in Polonia s-au adoptat legi stricte
ale avortului; doctorii care incalc
aceast legislaie sunt pasibili de doi ani de inchisoare. Fosta
Germanie de Est avea legi liberale ale
avortului, dar in 1993 Curtea Constituional a Germaniei unificate
le-a inlocuit cu legi mult mai
restrictive. Dimpotriv, in Romania avortul a fost in afara legii sub
fostul dictator Nicolae Ceauescu,
dar acum este permis. In martie 1993, raportul era de trei avorturi la
un copil nscut viu. In Irlanda,
avortul rmane ilegal, dar electoratul a aprobat in 1992 cu o
majoritate zdrobitoare dreptul femeilor de
a cltori in strintate pentru a efectua avorturi i dreptul de a
obine informaii despre cum s fac
acest lucru. Ambele aceste drepturi fuseser anterior ilegale.

In general, avortul este legal i la indeman in Europa de Vest.

Acelai lucru este valabil i
pentru Asia i pentru Extremul Orient, in special in rile care se
lupt cu o populaie in cretere rapid.
In India, avortul este legal pan in sptmana douzeci de sarcin.
China a incurajat unii consider
c chiar a impus cuplurile s nu aib mai mult de un copil. A
sczut rata naterilor de fetie, iar
acest lucru e pus de muli in legtur cu posibilitatea modern
furnizat de scanerele cu ultrasunete, cu
ajutorul crora se poate stabili sexul ftului. S-a relatat c muli fei
au fost avortai in China numai
pentru sexul lor.
ABSTINENA Exist multe motive pentru care oamenii de astzi
renun la activitatea
sexual pentru perioade de timp variabile. Unii, crescui intr-un
mediu religios cu atitudini rigide legate
de comportamentul sexual, evit contactele cu partenerii pan la
cstorie; oficial, ei nu recurg nici la
masturbare, o afirmaie pe care terapeuii nu o pun in general sub
semnul intrebrii. In fapt, unele fete
nu-i amintesc s se fi satisfcut vreodat singure, lucru valabil
probabil i la unii biei.
Este posibil s rmai virgin pan la luna de miere, iar cuplul, ajutat
de o bun informare, de
iubire i de rbdare, s aib o lun de miere foarte fericit, care s le
implineasc toate ateptrile.
Abstinena dinaintea cstoriei, chiar dac aceasta are loc mult dup
adolescen, nu afecteaz nici
capacitatea i nici sntatea sexual a vreunei persoane, nici fizic i
nici emoional. Mai mult, atunci
cand un tanr este sigur c dac ii pstreaz castitatea premarital
este bine i este corect, dac acest
lucru este incurajat i bine stpanit, el poate fi un factor de sporire a
increderii pentru activitatea
sexual care va urma.
O dezbatere care face multe valuri este dac tinerilor la varsta
colar s li se furnizeze
PREZERVATIVE sau s fie sftuii s se in departe de sexul cu
parteneri. Poate c cea mai bun
soluie ar fi o combinare a celor dou tendine. Un tanr bine educat
poate s aib la el un prezervativ
fr a se simi obligat s-l foloseasc. In mod sigur, tinerilor ar trebui
s li se spun c abstinena nu
face ru i c ea este calea sigur de a evita sarcina sau BOLILE CU
TRANSMITERE SEXUAL.

Este absolut adevrat i ar trebui ca acest lucru s-i fie clar oricrui
adolescent. Totui, un prezervativ
Nici un program de EDUCAIE SEXUAL nu va reui s elimine
sarcinile adolescentelor sau bolile
legate de sex printre adolesceni, dar o educaie sexual mai bun
va produce, prin definiie, rezultate
mai bune decat programele ineficiente furnizate la ora actual de
multe coli. Nici un program de
educaie sexual nu ar trebui s omit invturi morale sau
impunerea prudenei, pan ce se stabilete
o relaie bun i stabil (vezi i CONTROLUL NATERILOR, CASTITATE;
PLANIFICAREA
NATURAL A FAMILIEI).
ACNEEA Problem de natur dermatologic, acneea apare intr-o
msur oarecare la aproape
90% din adolesceni, biei sau fete. Deoarece in cel mai bun caz un
adolescent ii face griji mari
privitoare la aspectul propriu, muli biei i fete consider acneea o
grav problem social i
personal. Este important ca adulii s trateze adolescenii cu
sensibilitate i grij, recunoscand faptul
c acneea este in faza cea mai rea intre aisprezece i nousprezece
ani la biei i intre paisprezece i
aisprezece ani la fete.
Dei i brbaii i femeile vor continua s sufere de probleme legate
de acnee timp de zececincisprezece
ani dup primul episod, frecvena, durata i intensitatea episoadelor
va scdea in jurul a
douzeci de ani. Bieii vor avea erupii acneice serioase pe perioade
scurte de timp, iar fetele acnee
mai puin serioas, dar pe o perioad mai lung de timp.
Cauzele biologice ale pustulelor, acneii i altor erupii pe
piele. Unitile foliculare
pilosebacee sunt un tip de glande sebacee situate la baza firelor de
pr. Aa cum e de ateptat, ele sunt
distribuite in principal pe fa, pe gat i pe partea superioar a
corpului, unde apare cel mai frecvent
acneea.
Aceste glande sunt prezente tot timpul copilriei i la inceputul
adolescenei, dar ele nu devin
generatoare de acnee pan ce glandele suprarenale i gonadele
(testiculele i ovarele) nu incep s
secrete hormoni androgeni (masculini). Glandele sebacee sunt
sensibile la stimularea hormonal
androgenic i incep s secrete un complex de lipide (grsimi) numit
sebum, o substan uleioas

semilichid, care apoi este excretat printr-un canal intr-un por, sau
o deschidere in piele. Acolo unde
producia de hormoni androgeni este crescut, coninutul i volumul
sebumului excretat prin por poate
s se schimbe.
Aceast schimbare poate facilita intrarea in sebum a unor bacterii,
care vor coloniza zona. In
plus, poate s apar un proces de oxidare a grsimilor, avand ca
rezultat ingroarea i inflamarea pilii i
dezvoltarea punctelor negre. Punctele negre apar acolo unde
sebumul se innegrete in contact cu
oxigenul. Punctele albe apar atunci cand sebumul este prins sub
suprafaa pielii i se ridic, formand
apoi puncte albicioase.
Punctele negre i punctele albe se infecteaz uneori, dac sebumul
rmane blocat in por.
Aceasta se intampl cand sebumul se acumuleaz, cauzand presiune
local i iritaie, un proces care va
duce la apariia foarte probabil a pustulelor mici umflturi ale
pielii care apar atunci cand bacteriile
i ciupercile se dezvolt in punctele albe sau negre. Bacteriile
determin formarea i acumularea de
puroi, care la randul lui va duce la presiuni i inflamaii in jurul
pustulei. Zona infectat poate fi
sensibil, dureroas la atingere, dar natura i gravitatea acestor
episoade variaz de la persoan la
persoan.
Este adevrat c acneea e o problem de familie, dar este la fel de
adevrat c fiecare
persoan este unic i c ii are propria lui sau ei zestre
genetic. Experiena unui printe cu
acneea nu il va ajuta neaprat pe un adolescent s prevad cum va
decurge in cazul lui sau al ei.
Acneea poate s aib diverse moduri de manifestare, iar aceasta va
afecta fetele i bieii intrun
mod intrucatva diferit. Deoarece afecteaz aproape 90% din brbai
i femei, este considerat
indeobte un semn normal al adolescenei.
****fig. p. 19
Acneea poate lsa adesea cicatrice care desfigureaz
Tratamentul acneii. Cei mai muli adolesceni folosesc
medicamente vandute pe sub tejghea
pentru a trata episoadele de acnee. Este extrem de important ca
indicaiile s fie urmrite cu exactitate
i la nevoie s se consulte un doctor. Muli adolesceni folosesc
medicamente recomandate de prieteni,

dar acestea pot s nu fie potrivite pentru tipul, culoarea pielii sau
felul particular de manifestare a
acneii.
In general, este recomandat ca adolescenii s-i spele faa cu un
spun fin, nu de mai mult de
trei ori pe zi. Splarea excesiv a feei poate s duc la inflamarea
pielii. Faa ar trebui splat cu ap
fierbinte, pentru deschiderea porilor, apoi curat cu ap mai rece,
ca s se inchid porii. De
asemenea, este de ajutor s se foloseasc fee de pern curate i s
se evite umidificatorii care astup
porii i care contribuie la izbucnirea crizelor de acnee. Splarea
prului gras i indeprtarea prului de
pe fa este o alt metod de a impiedica apariia acneii.
Nu exist absolut nici o dovad c o anume hran ar putea cauza
apariia acneii. De aceea,
orice diet este in general sortit eecului. Unii indivizi pot avea
reacii specifice ale pielii la anumite
alimente, dar nu exist nici o relaie intre episoadele acneice i
consumul de ciocolat, buturi
carbogazoase sau uleioase sau alte tipuri de hran.
Exist dovezi foarte serioase c stresul emoional asociat cu
adolescena poate duce la
declanarea unor crize acneice. Aceasta pare s explice de ce
oamenii au mai multe pustule, puncte
negre i puncte albe inainte de examene, evenimente sociale
importante i in alte ocazii care tulbur
sau nelinitesc. Tehnicile de stpanire a stresului, intre care
biofeedback-ul i relaxarea, pot ajuta
adolescenii care traverseaz episoade acneice cu cauze legate de
stres.
Exist i alte tratamente, furnizate de doctorii specialiti in
dermatologie. Dermatologii pot
prescrie antibiotice sau unguente cu acid retinoic.
Majoritatea copleitoare a adolescenilor suport un atac de acnee
mcar o dat in via, cu o
anumit intensitate. Prinii pot s fac aceste episoade mai uor de
suportat de ctre fiii sau fiicele lor,
tratand ingrijorrile specifice adolescenilor cu respect i inelegere.
Dac pare c acneea este deosebit
de neplcut sau poate s duc la desfigurarea unui tanr sau a unei
tinere, atunci ar trebui s se recurg
la sfaturile unui medic.trebuie s fie permanent pstrat in buzunar
sau in geanta de coal, pentru cazul
in care apare o situaie neprevzut.

VIOLUL DE CTRE UN CUNOSCUT Vezi i CONSIMMANT; VIOL

DE CTRE
PRIETEN; LEGILE IN PRIVINA VIOLULUI
SINDROMUL IMUNODEFICIENEI DOBNDITE Vezi SIDA
ADOLESCENA Pentru muli tineri brbai i femei din societatea
noastr, adolescena este
o perioad turbulent, nu numai din cauza transformrilor corporale,
ci i din cauza nevoii de a se trece
la o stare de independen fa de prini. Aceast perioad incepe
de obicei de la varsta 11 ani, cu
primele semne de pubertate, durand pan la varsta de aisprezece
sau aptesprezece ani. Dei
adolescenii sunt deja capabili de procreere, ei sufer de
inconsecvena dintre natur i realitile lumii
sociale. In ciuda dezvoltrii emoionale i fizice a adolescenilor din
aceti ani, perioada lung de
socializare i instruire cerut de societatea modern pentru a
indeplini rolul de adult adevrat extinde
noiunea de copilrie pan la varste mai mari. De pild, bieii i
fetele, dei au trecut prin mai muli
ani de pubertate, sunt inc privii drept copii care nu au
discernmantul necesar pentru a vota sau
pentru a bea o sticl de bere.
Aceast contradicie dintre contiina de sine a adolescentului ca
fiin sexual viabil susinut
de valorile grupului din care face parte, pe de o parte, i regulile i
ateptrile societii, pe de alt
parte, este in mare parte sursa frustrrii i certurilor dintre prini i
adolesceni. Dei un adolescent va
susine cu greu o familie, presiunile puternice ale corpului ii
indeamn pe adolesceni, biei i fete, s
incalce regulile printeti, religioase i sociale in privina
comportamentului sexual. Adolescenii sunt
adesea forai s aleag intre ceea ce le spun prinii lor (de obicei
abstinena) i ceea ce le cer trupurile
lor, prietenii, filmele, grupurile de rock sau rap i ali adolesceni
(ascult de glasul trupului). Bieii
adolesceni sunt in general ajutai de ali biei (prin glume,
confruntri, citirea i privirea in grup a
materialelor pornografice) in privina legitimitii senzaiilor lor
sexuale i a modului in care trebuie s
se comporte in cadrul actului sexual sau al masturbrii. Dar fetele
adolescente primesc multe mesaje
contradictorii, chiar din timpul copilriei. De exemplu, fetiele vd
cum alte fetie flirteaz cu bieei in

reclamele sau emisiunile televizate. Ele vd i aud cum se

accentueaz ideea de pr sexi, de machiaj
sau haine sexi unele create special pentru tinerii pre-adolesceni
toate intrand in conflict cu
mesajul fii sexi, dar nu face sex. In ciuda stimulrii erotice dirijate
spre adolescenii de ambele sexe,
normele din societatea noastr legate de sex sunt mult mai dure in
controlarea fetelor.
Adolescenii pot fi foarte incurcai de schimbrile in materie de
atingere. Dei in unele grupuri
din societatea noastr taii pot s continue s ii salute fiii
adolesceni prin imbriri, muli tai incep
doar s strang mainile fiilor lor, in loc s ii imbrieze i s ii
srute, ca in anii dinainte. Acest lucru
este justificat in general prin expresia brbaii adevrai nu se mai
imbrieaz. In mod similar, in
multe familii afeciunea exprimat odinioar de tai pentru fiicele lor
prin imbriare i srutare poate
s se transforme brusc intr-o relaie mai formal i mai distant, pe
msur ce fata incepe s se
maturizeze. In general, un tat nu strange mana fiicei lui. Mai
degrab, el va evita, cu oarecare
stangcie, apropierea fizic, fr ca fiica lui s ineleag de ce.
Faptul c aceast distan accentuat
pare s susin tabu-ul incestului este foarte probabil, dar in multe
familii pare s se aplice mai mult
fiicelor decat fiilor i este o surs de nedumerire pentru muli
adolesceni.
Senzaiile sexuale tot mai accentuate ale fetei adolescente i
indemnurile venite din corpul ei,
ca i perioadele menstruale, ii spun toate c devine o femeie i c
poate s se bucure de trupul ei.
Totui, in cultura occidental prinii i societatea doresc ca fata s
ii reprime sexualitatea pan la
cstorie, sau, cel puin, pan la o varst matur. Pe de alt parte,
acest lucru intr acut in contradicie
cu mass-media, in special cu numrul in cretere de emisiuni
televizate care descriu o lume foarte
diferit de invturile printeti. Mai mult, casetele video inchiriate
ofer adolescenilor contemporani
posibilitatea de a vedea in intimitate cele mai vii prezentri ale
sexualitii i plcerii sexuale, care
adesea implic sexualitatea adolescenilor. Incercrile de a impiedica
sau de a descuraja relaiile
sexuale intre adolesceni in ultimii ani s-au dovedit un eec, iar in
multe comuniti adolescenilor nu li

se ofer o educaie sexual eficient. Pentru muli, acest lucru duce

la situaii personale nefericite i la
o problem social serioas: in conformitate cu Institutul Alan
Guttmacher, un milion de adolescente
americane devin insrcinate in fiecare an, o cifr care a rmas
constant in ultimii apte ani. Numai in
1984 au fost nscui 470.000 de copii de ctre femei tinere, intre
varstele de cincisprezece i
nousprezece ani, in vreme ce ali zece mii de copii au fost nscui
de fete de paisprezece ani sau mai
tinere.
Se pare c societatea noastr nu face desul de mult pentru a pregti
psihic o tanr persoan
pentru responsabilitile varstei adulte. Regulile mai vechi, care
accentueaz poruncitor Fr sex !
pan la varsta adult par s fie inconsecvente cu valorile moderne i
exist o foarte slab pregtire sau
antrenare a tinerilor pentru sexul in afara unei csnicii sau pentru
starea de printe, in ce ii privete pe
elevii de liceu. Se pare c suntem o societate incapabil s-i
impiedice copiii s priveasc cu
responsabilitate aducerea pe lume a unui copil atunci cand o fac.
Adolescena este o etap de invare
intre copilrie i varsta independenei adulte, dar exist programe
educaionale foarte srace care s
faciliteze aceast invare. In prezent, adolescena pare s fie
definit ca un model de reinere, unul in
care adolescenii ar trebui s evite s se comporte ca nite aduli, in
timp ce inva indemanrile
necesare pentru a intra intr-o pregtire pentru o carier sau intr-un
colegiu. Se pare c in aceast
perioad o persoan are puine ocazii de a inva arta relaiilor
interumane i cea de a fi un adult. Unora
li se pare c vrem s ne inem la adpost copiii in timpul
adolescenei i apoi s ii lsm s se descurce
dup optsprezece ani, fr o pregtire adecvat. Consecinele
acestei planificri sociale defectuoase
sunt fr indoial un important element in perpetuarea unor
probleme sociale cum sunt srcia i
familiile destrmate. (vezi i SEXUALITATEA COPIILOR; FLIRTUL;
EDUCAIA SEXUAL;
ADOLESCENII I SEXUL)
Aspectele biologice. Adolescena este acea etap din dezvoltarea
fizic i psihic a unui om
care are loc in general in al doilea deceniu de via. In timpul
adolescenei, substanele chimice numite

HORMONI au un nivel crescut de activitate i fac ca bieii i fetele

s fie supui unei mari varieti de
schimbri fizice i emoionale. Hormonii pot influena i modul in
care bieii i fetele gandesc i se
consider pe ei inii, prietenii i membrii familiilor lor.
Dei aceste schimbri din adolescen ajut fiecare biat i fat s
se maturizeze, ordinea i
msura in care au loc schimbrile variaz de la o persoan la alta,
chiar in cadrul aceleiai familii i la
acelai sex. Un om poate fi mai mult sau mai puin matur fizic decat
altul i de aceea este foarte bine s
nu uitm c oamenii ii urmeaz propriu lor orologiu biologic al
dezvoltrii, dar ajung in esen la
acelai liman in drumul spre starea de om adult.
**** cadrul pagina 22
ASPECTELE BIOLOGICE ALE ADOLESCENEI
Brbat: In medie, este mai inalt i mai greu decat femeia. 1. Prul
capilar: poate s cad cu
inaintarea in varst. 2. Prul facial: crete in tot timpul vieii adulte.
3. Trsturi: mai pronunate, figura
mai lung, craniul mai dezvoltat (de la frunte la ceaf). 4. Gatul: mai
gros, mai lung, laringele mai
mare cu o treime. 5. Umerii: mai largi, mai ptrai. 6. Pieptul: mai
mare in toate dimensiunile. 7. Prul
corporal: mai evident, mai ales pe piept i pe brae. 8. Sanii:
rudimentari in mrime. 9. Muchii: mai
mari, mai reliefai. 10. Braele: mai lungi i mai groase, unghiul de
repaus de 180 de grade. 11: prul
pubian: crete pan la un punct, formand un triunghi. 12: oldurile:
mai inguste. 13. Mainile i
picioarele: mai mari; degetele de la maini i de la picioare mai mari
i mai boante. 14. Coapsele: mai
cilindrice, cu muchi dezvoltai. 15. Gambele: mai lungi i mai
umflate. 16. Unghiul dintre coaps i
gamb, similar celui de la cot, este deschis, ele formand o linie
dreapt.
Femeie: In medie, mai scund i mai uoar decat brbatul. 1. Prul
de pe cap: dureaz mai
mult. 2. Prul de pe fa: foarte puin, vizibil in general doar la varste
inaintate. 3. Trsturi: mai
delicate, figur mai rotund, cap mai mic i mai rotund (privit
dinspre cretet). 4. Gatul: mai scurt i
mai ingust, laringe mai mic. 5. Umerii: mai rotunzi, mai oblici. 6.
Pieptul: mai mic, mai ingust. 7. Prul
corporal: foarte deschis la culoare i scurt. 8. Sanii: proemineni, cu
sfarcuri dezvoltate cu inele

inconjurtoare mari. 9. Muchii: in mare parte ascuni sub straturi de

grsime. 10. Braele: unghiul de
repaus obtuz. 11. Prul pubian: formeaz o linie dreapt in partea
superioar. 12. oldurile: mai largi,
mai rotunjite. 13. Mainile i picioarele: mai mici, mai inguste. 14.
Coapsele: mai largi sus i mai scurte.
15. Gambele: mai scurte, cu contururi mai line. 16. Unghiul fcut de
coaps i gamb este, ca i la cot,
un unghi uor obtuz.
*** end cadru
Adolescenii sunt adesea curioi in ingrijorai asupra schimbrilor
biologice pe care le triesc.
Multe din senzaiile, modificrile fizice i schimbrile de
comportament care insoesc adolescena
incep cu schimbri fizice care au loc in interior, creand posibilitatea
ca tinerii s poat crea un copil.
Aceast etap a dezvoltrii este denumit pubertate.
Adolescenii i adolescentele ajung in general la capacitatea fizic de
a procrea mult timp
inainte de a fi complet pregtii s accepte rspunderea de adult de
a fi prini, aa cum i copiii pot s
mearg cu mult timp inainte de a fi suficient de maturi pentru a
judeca dac o anumit situaie este
sigur sau nu. Deoarece pubertatea poate s inceap spre sfaritul
primului deceniu de via (dar de
obicei incepe in al doilea deceniu), este clar c bieii i fetele devin
capabili de reproducere devreme,
in procesul dezvoltrii lor. Aceast seciune ajut la clarificarea
schimbrilor fizice la care se poate
atepta o persoan in timpul pubertii i explic raiunile biologice
i chimice ale acestor schimbri.
Schimbrile fizice la pubertate. Primele semne fizice ale
pubertii includ o cretere in inlime i
greutate, creterea prului de sub bra, transpiraie abundent, mai
mult pr pe brae i pe picioare,
creterea cantitii de substane grase de pe piele (una din cauzele
acneei). La fete, sanii devin mai mari
i sunt mai pronunai, sfarcurile ies in eviden mai clar, iar
organele genitale devin puin mai inchise
la culoare i mai crnoase. La biei, vocea se ingroa, apare prul
pe fa, umerii se lesc, muchii de
pe brae, gambe i tors devin mai reliefai, iar penisul i testiculele
cresc i devin mai inchise la
culoare.
Cum evolueaz pubertatea la brbai i femei. Schimbrile
care fac posibil pubertatea incep in fapt

inainte de natere. Hormonii incep s interacioneze inc din

perioada fetal. Aceti hormoni
stimuleaz dezvoltarea sexual a ftului i duc la formarea
caracteristicilor sexuale primare. La biei,
caracteristicile sexuale primare sunt penisul, scrotul i testiculele. La
fete sunt vaginul, uterul i
ovarele. O dat aceste caracteristici aprute, sistemul nervos central
al ftului, al nou-nscutului i al
copilului va ine aceti hormoni la un nivel foarte sczut de
activitate, timp de aproximativ zece ani.
Intr-un anume moment din al doilea deceniu de via a omului,
creierul incepe s stimuleze o
producie suficient de mare a acestor hormoni pentru ca ei s dea
startul pubertii. Inc nu se tie
precis ce determin creierul s produc aceti hormoni.
**** figura pag. 23
Dezvoltarea organelor sexuale la adolesceni
**********
Corpul omenesc are multe tipuri de hormoni, care sunt substanele
chimice produse de
glandele endocrine. Glandele endocrine sunt ciorchini de celule care
elibereaz hormonii in vasele de
sange i de acolo in intreaga circulaie, astfel incat sangele va
transporta hormonii in intregul corp.
In aceast perioad a creterii, o persoan crete in inlime cu o
rat mai mare decat cea de la
varsta de doi ani. Fetele au tendina de a crete accelerat, mai
devreme decat bieii, in vreme ce bieii
au tendina de a crete o perioad mai lung decat fetele.
De vreme ce intregul corp trebuie s creasc, creterea poate s
inceap mai intai intr-o
anumit parte a scheletului, iar in alt parte mai tarziu. Labele
picioarelor i ale mainilor pot s creasc
mai repede decat braele sau gambele, iar apoi restul torsului i
chiar capul i gatul. Inlimea final a
bieilor este atins in general puin inainte sau puin dup douzeci
de ani. Inlimea final a fetelor
este atins in mijlocul perioadei adolescenei, dei sunt normale i
variaii.
In vreme ce scheletul se lungete i devine mai greu, forma corpului
incepe s se schimbe i
ea. Oasele pelviene ale fetelor se lrgesc, pentru a se putea
acomoda cu ftul in timpul sarcinii. Aceast
cretere le ofer fetelor o mai mare lrgime i rezisten in partea
inferioar a corpului. Umerii bieilor

incep s se leasc, deci puterea lor mai mare va fi in partea

superioar a corpului.
Schimbri spectaculoase au loc i in structura scheletului facial.
Comparai figura rotund a
unui copil cu maxilarul inferior, pomeii i fruntea alungite i mai
ieite in eviden. Este uor de vzut
cate schimbri suport fetele i bieii inainte de a ajunge la
structura lor facial final. Pe lang
schimbrile dramatice ale scheletului, fetele i bieii au parte de o
cretere a masei musculare i a
greutii corporale, ca rezultat al eliberrii unor hormoni.
********
figura p. 24
Organele sexuale masculine nainte i dup pubertate
*******
In sau in apropierea celui de-al doilea deceniu de via, zona din
creier numit hipotalamus se
maturizeaz suficient de mult pentru a produce hormonii numii
factori de eliberare. Aceti factori de
eliberare declaneaz alt parte a creierului, numit glanda hipofiz
sau pituitar, care incepe s
elibereze in cantiti mai mari doi hormoni: hormonul de stimulare a
foliculinei (FSH) i hormonul de
luteinizare (LH). FSH i LH fac ca ovulele s se dezvolte in ovarele
fetelor i duc la producerea
spermatozoizilor in testiculele bieilor.
Stimulate de FSH i de LH, ovarele i testiculele incep s elibereze in
cantiti mari hormoni
sexuali. Cei mai importani hormoni sexuali la femeie sunt
ESTROGENUL i PROGESTERONUL.
Cel mai important hormon sexual la brbai se numete
TESTOSTERON. Ovarele produc i cantiti
mici de testosteron, iar testiculele produc i cantiti mici de
estrogen i de progesteron.
Pe lang faptul c ajut ovarele i testiculele in permanenta lor
maturizare, aceti hormoni
sexuali sunt responsabili i de transformrile mai vizibile descrise
mai sus, numite caracteristici
sexuale secundare. Estrogenul i progesteronul stimuleaz
creterea sanilor la fete. Testosteronul
stimuleaz creterea brbii la biei i prul pubian i de sub bra la
biei i fete. Testosteronul
stimuleaz i o mai mare producie a glandelor sebacee la biei i
fete. La biei, testosteronul
stimuleaz creterea laringelui, ducand astfel la schimbarea vocii,
care va deveni mai groas.

*******
foto. p. 25
Caracteristicile sexuale feminine secundare nainte i dup
pubertate
*******
Maturizarea sexual fizic la biei. Maturitatea sexual a unui
brbat are loc in mai multe etape. In
primul rand, testiculele i penisul devin mai mari. Pe msur ce
incepe producia de spermatozoizi
spermia, ca rspuns la simularea sexual pot s apar erecii i
ejaculri. In somn, noaptea, pot s aib
loc ejaculri spontane. In fluidul ejaculat se va gsi deja o cantitate
oarecare de spermatozoizi. Apar
frecvent erecii i poluii nocturne spontane, normale in aceast faz
a dezvoltrii i care se vor
diminua cu trecerea timpului.
Maturizarea sexual fizic la fete. Dup cum am artat mai sus,
primul semn al pubertii la o fat e
reprezentat de dezvoltarea sanilor. Aceasta este urmat de creterea
i dezvoltarea organelor sexuale
exterioare: vaginul, labiile i clitorisul. In interior, ovarele i uterul se
dezvolt.
La un anumit moment al acestui proces apare prima MENSTRUAIE.
Totui, pan la ovulaii,
la producerea de ovule i la scurgerile menstruale regulate va mai
trece o perioad de un an i jumtate.
Prima menstruaie este stimulat de FSH, de estrogen i de
progesteron.
Aspectele psiho-sociale ale adolescenei. Deoarece este faza
crucial a dezvoltrii umane, care
precede varsta adult, adolescena i turbulena care o marcheaz
adesea au fost studiate intens de
psihologi i de ali cercettori din domeniul tiinelor sociale. Dei nu
toi adolescenii vor experimenta
furtuna i tensiunile tipice perioadei, psihologii au sugerat c
asemenea dificulti sunt rezultatul
stresului pe care il suport individul din cauza a cinci evenimente
care ar trebui s insoeasc
dezvoltarea din aceast faz a vieii:
schimbrile fizice i fiziologice ale pubertii
separarea de prini/tutori
dezvoltarea unor prietenii foarte stranse i a unei reele sociale
dezvoltarea scopurilor vocaionale i educaionale
clarificarea orientrii sexuale.
Aceste adevrate pietre de hotar pot fi atinse de ctre unii indivizi cu
o oarecare uurin, dar

unii vor descoperii c aceste deziderate sunt copleitoare, sau chiar

imposibile. Pe lang toate aceste
puncte care trebuie atinse obligatoriu, adolescentul trebuie s
adopte un set de valori etice precum i
obiective care s il ghideze in viaa care va urma.
Adolescena a fost imprit in trei stadii: timpuriu, mijlociu i tarziu.
Adolescena timpurie se
intinde de la aproximativ unsprezece ani i jumtate la treisprezece
ani, adolescena mijlocie de la cam
paisprezece ani la aptesprezece ani i adolescena tarzie, de la
optsprezece la douzeci i doi de ani.
Adolescenii in faa iniial, timpurie, sunt foarte concentrai asupra
schimbrilor fizice i a
adaptrii la pubertate. Apartenena la un grup devine tot mai
accentuat i legarea de prietenii este tot
mai important. Stilul cognitiv al adolescentului timpuriu este inc
de factur copilreasc, prin faptul
c domin inc gandirea de tip concret. De exemplu, dac este
intrebat ce semnificaie are proverbul
cine locuiete intr-o cas de sticl, s nu arunce cu pietre, un
adolescent in faza timpurie ii va
rspunde c dac arunc cu pietre, li se sparg zidurile.
Adolescena medie este stadiul in care principala trstur este
separarea de prini i de tutori.
Inceperea planificrii de natur vocaional i educaional, ca i
experimentarea interaciunii sexuale
apar in aceast perioad. Incepe s se dezvolte gandirea abstract,
dar rman i multe rmie ale
gandirii concrete, care a caracterizat faza timpurie a adolescenei.
Adolescena tarzie este stadiul in care se desvarete separarea de
prini i crete gradul de
intimitate cu prietenii. In aceast etap se cristalizeaz mai bine
scopurile profesionale i colare.
Gandirea abstract i cea complex devin stilurile cognitive
predominante pentru adolescenii din faza
tarzie.
Adaptarea la transformrile fizice ale pubertii ii cere adolescentului
s ii accepte rapida
schimbare a infirii, iar acest lucru este adesea o problem. Pe
msur ce aceste modificri se
accentueaz, se accelereaz i schimbrile hormonale, care vor duce
la menstruaia fetelor i la
poluiile nocturne ale bieilor, plus apariia ACNEII i a mirosurilor
corporale.
Pe msur ce adolescentul avanseaz in varst, crete importana
grupului. Studiile arat c

prinii rman totui fora cu cea mai mare influen in viaa

adolescenilor. Totui este foarte obinuit
ca adolescenii s incerce marea cu degetul i s verifice cat de
independeni pot fi de prini. Este
obinuit adoptarea de idei filosofice sau politice care ar putea s le
repugne prinilor, manifestat in
alegerea muzicii, a hainelor i chiar a amicilor. Adolescentul sntos
este in msur s ii apere o
poziie, un punct de vedere sau o prere diferite de ale prinilor fr
s simt vreo vin sau s se
neliniteasc din aceast cauz. In acelai timp, un adolescent
sntos poate s menin un punct de
vedere care s fie in acord cu al prinilor fr s se simt cumva
obligat, dependent sau slab din cauz
c este de aceeai prere. A treia sarcin de dezvoltare a
adolescenei dezvoltarea unor prietenii
intime i a unei reele sociale se schimb pe msura dezvoltrii
adolescentului. In timpul primei faze
a adolescenei, grupurile pot fi exclusive sau foarte permeabile un
tip de gac foarte obinuit la
biei i fete. Indivizii pot lega prietenii cu anumii ali membri ai
grupului, sau poate s existe o relaie
de grup. In timpul adolescenei mijlocii, prieteniile individuale pot
deveni mai importante, in vreme ce
grupurile continu s exercite o influen semnificativ. In aceast
perioad poate s apar interesul
sexual, iar importana prietenei sau prietenului, care devine o figur
romantic, la fel cu cel mai bun
prieten, are o pondere tot mai are. In timpul adolescenei tarzii,
prieteniile devin mai intime i mai
intense, cu o capacitate sporit de a imprti divergenele de opinie
sau de concepie. Aceste deosebiri
de vedere sunt tolerate, permiand astfel relaiei s dinuiasc.
A patra sarcin de dezvoltare, aceea de formulare a scopurilor
legate de vocaie i de
instruirea individual, este diferit in cadrul fiecreia dintre aceste
trei faze. Doar in timpul fazei finale
a adolescenei, o dat cu dezvoltarea gandirii complexe, adolescenii
sunt capabili s formuleze idei i
concepte noi. Ei incep s-i cristalizeze ideile despre viitoarea lor
carier i s caute ci pentru
materializarea lor.
In sfarit, limpezirea identitii sexuale pare s fie complet pentru
cei mai muli, dac nu
pentru toi indivizii, la sfaritul pubertii i adolescenei, dei ea
poate s apar i mai tarziu (exist i

unele excepii, vezi de exemplu TEHNICI SEXUALE LESBIENE). In

timpul stadiului iniial al
adolescenei, o dat cu declanarea pubertii, adesea apar ciocniri
i pasiuni intense intre membrii
aceluiai sex. Uneori, acestea pot fi interpretate de ctre adolescent
sau adolescent drept semne c ar fi
homosexual, respectiv lesbian. Sarcina de dezvoltare care
presupune limpezirea orientrii sexuale este
foarte complex. Un studiu recent arat c 25,9% din copiii de
doisprezece ani nu sunt siguri de
orientarea lor sexual. In timpul adolescenei mijlocii sau tarzii,
atunci cand activitatea sexual devine
mai obinuit, orientarea sexual se clarific i ea. Important este nu
numai comportamentul sexual al
individului, ci i fanteziile lui. Individul care nu a avut un contact
sexual pan la douzeci i unu de
ani, dar care se masturbeaz exclusiv la fantezii heterosexuale, sau
exclusiv homosexuale, are deja o
orientare sexual clar, in ciuda virginitii fizice. La varsta de
optsprezece ani, numai 5% din
adolesceni se descriu pe ei inii ca nesiguri de orientarea sexual
proprie.
Adolescena, dei uneori poate fi simit ca o perioad haotic din
punctul de vedere al
schimbrilor corporale, sociale, cognitive i familiale, poate fi i o
perioad foarte interesant. Trebuie
subliniat c adolescenii sunt de o diversitate imens in privina
uurinei cu care indeplinesc toate
sarcinile de dezvoltare i in numrul de ani necesari pentru
indeplinirea lor (vezi i TULBURRI IN
ALIMENTAIE I DISFUNCII SEXUALE).
Sumar pentru adolescente, adolesceni i familiile lor. Este
normal ca adolescenii s fie mai
preocupai de dezvoltarea lor sexual. Adolescenii pot fi preocupai
de varietatea de moduri in care
persoanele din grupul lor de varst par s evolueze. Este normal
pentru un adolescent in dezvoltare s
triasc neliniti de tipul dar dac eu nu m dezvolt normal ?
pentru varsta lui. Adolescenii au
nevoie ca adulii s le asculte intrebrile i s le rspund cu
rbdare, inelegere i mult implicare
emoional. Adolescenii merit o susinere, pentru a fi in msur s
ii aprecieze deosebirile i
similitudinile i s se bucure de experiena miraculoas a maturizrii
sexuale.

ADULTERUL In limbajul obinuit, adulterul inseamn contactul

sexual al unei persoane
cstorite cu o persoan care nu este soul/soia persoanei in cauz.
Din timpurile biblice i pan in
prezent, in tradiia occidental, cretin i ebraic au aprut
pedepse adesea aspre pentru adulter,
dei anumite relaii sexuale din afara csniciei erau tacit admise.
Dintre toate variaiile posibile ale
comportamentului sexual, adulterul este singura condamnat cu
specificare in cele Zece Porunci: S
nu comii adulter. Alt porunc, S nu ravneti la soia vecinului
tu, prezint indirect aceeai
interdicie.
Conform legilor evreieti biblice (vezi Leviticul 20:10), adulterul era
definit specific drept
contactul sexual al unei femei cstorite cu un alt brbat decat soul
ei. Definiia nu se aplica unui
brbat cstorit care avea relaii sexuale cu o femeie necstorit.
Astfel, conform legii, o femeie nu
avea dreptul s divoreze dac ii prindea soul fcand sex cu o
femeie necstorit. O asemenea
DISCRIMINARE SSEXUAL a existat i in Roma i Grecia antic, pan
la ascensiunea
cretinismului, cand pentru prima oar interdiciile i pedepsele
specificate in legile legate de adulter sau
aplicat egal brbailor i femeilor. Totui, spune psihologul Bernard
Murstein, scopul acestei
schimbri nu a fost acela de a indrepta o nedreptate fcut femeilor,
ci pur i simplu de a descuraja
activitatea sexual atat a femeilor, cat i a brbailor. Dei in
principiu legile ii pedepseau in egal
msur pe brbai i pe femei, in practic oficialii bisericii indemnau
femeile s-i ierte soii adulterini,
condamnand ins cu vigoare femeile adulterine, care adesea erau
repudiate i gonite din cas de soi.
Dup secole in care a alternat tolerana cu intransigena, din secolul
aptesprezece standardele
morale au devenit din nou puin mai ingduitoare, dup cum nota i
comentatorul legal englez William
Blackstone: tribunalele seculare, prin urmare, nu mai au cunoatere
de crima adulterului, altfel decat
un afront adus unei persoane. Istoricul Vern Bullough comenteaz i
el:
Urmrind istoria regalitii din ultima parte a secolului aptesprezece
pn aproape de

sfritul secolului optsprezece, se pare c pentru regi obiceiul de a

avea amante fcea parte din
calitatea de rege. Se spune c Henric al IV-lea ar fi avut cam
cincizeci i ase de amante. Cea mai
celebr [amant a regelui Ludovic al XIV-lea] a fost doamna de
Pompadour.
In randul nobilimii europene din acea vreme, nu era nici un secret c
multe femei aveau doi
soi, unul cu numele i cellalt pentru sex.
In coloniile americane, influena puritanilor a fost puternic resimit.
Dei PURITANISMUL
s-a nscut ca o reacie calvinist la ceea ce se considera a fi
influena crescand a Bisericii RomanoCatolice in Biserica Anglican, in America, puritanii (care nu
aparineau unei religii anume) includeau
prezbiterieni, congregaionaliti, quakeri i ali nemulumii de
grupurile i ierarhiile tradiionale. Ei
erau foarte preocupai de moralitatea sexual i considerau adulterul
deosebit de respingtor. Unele
colonii puritane au adoptat statute in care adulterul era pedepsit cu
moartea, alturi de VIOL, sodomie
i bestialitate. Treptat, aceste pedepse, rar aplicate, au fost inlocuite
cu altele, mai puin aspre, dar care
implicau umilirea public: biciuirea, stigmatizarea cu fierul rou, cu
infama liter A roie imprimat
pe piele. Mai tarziu, a aprut i pedeapsa cu o scurt perioad de
inchisoare. In ciuda acestor interdicii,
muli americani faimoi, intre care Benjamin Franklin, Thomas
Jefferson i Alexander Hamilton au
avut relaii adulterine, fr ca acestea s le afecteze serios reputaia.
In timpul secolelor nousprezece i douzeci, pedeapsa pentru
adulter a prut s fie o problem
social de tot mai mic importan. De pe la mijlocul secolului
douzeci, singura consecin a fost c
se poate considera motiv serios pentru divor. Frecvena adulterului
pare s fie in cretere in Statele
Unite, intinderea lui devenind evident o dat cu apariia studiului lui
Kinsey. Raportul Kinsey asupra
comportamentului sexual masculin, publicat in 1948, spunea:
Pe baza acestor informaii consecvente i innd cont de deplina
confidenialitate implicat,
este probabil sigur s susinem c aproximativ jumtate din brbaii
cstorii au contacte cu alte
femei dect soiile lor, ntr-un moment sau altul din timpul csniciei.
Raportul Kinsey asupra comportamentului sexual feminin, publicat in
1953, spune c pan la

varsta de patruzeci de ani, 26% din femeile cstorite intervievate

au avut relaii sexuale implicand
contactul sexual cu ali brbai decat soii lor.
Se pare c adulterul a existat dintotdeauna, iar observatorii scenei
sexuale americane de astzi
ar putea spune c dac ar fi s se repete studiul lui Kinsey, probabil
c am descoperi c ratele
adulterului sunt mult mai mari. Pentru multe persoane, ceea ce
inainte a fost o activitate ascuns i care
punea in pericol csnicia inelarea partenerului oficial de via
pare s fi devenit ceva permis.
Oare unde a survenit aceast schimbare de atitudine ?
Problema adulterului i a principiilor morale legate de el este in
acelai simpl i complex.
Din punctul de vedere al religiei i moralei, adulterul este categoric o
inclcare a legmintelor
matrimoniale, a sfintelor taine, sau a unor acorduri contractuale.
Este o problem complex pentru c
schimbrile care au avut loc in lumea noastr modern au tendina
de a ii despri pe partenerii dintr-o
familie. Observatorii comportamentului sexual contemporan au
remarcat unii dintre factorii care
exercit presiuni asupra fidelitii maritale:
teama redus de sarcini nedorite, datorit mijloacelor eficiente de
contracepie;
o via mai lung, mai viguroas i mai sntoas;
tot mai multe soii intr in fora de munc, creand un numr mai
mare de ocazii exploatabile
pe plan sexual la locul de munc;
mai mult timp liber atat pentru soii, cat i pentru soi;
o obsesie cultural care pune accentul pe activitile efectuate in
general de tineri;
un declin al influenei i controlului religios;
gradul crescut de urbanizare, din care rezult o scdere
accentuat a controlului social;
o generalizat punere sub semnul intrebrii a valorilor sexuale
religioase, chiar i de ctre
practicanii religiei;
creterea bunstrii tuturor claselor sociale, din care rezult mai
mult timp pentru
distracie;
o stimulare sexual sporit din partea mass-media;
sublinierea, in cadrul culturii actuale, a dreptului individului la
mulumire i fericire.
Unii dintre aceti factori care contribuie la adulter par s fie de dorit
in societate; alii

reprezint factori de stres sporit i constituie pericole la adresa unei

viei stabile de cuplu i de familie.
Totui, este improbabil ca civilizaia occidental s se intoarc la
nite vremuri mai simple. (vezi i
PROMISCUITATEA).
AVENTURI Aventurile erotice sau doar sentimentale, intre brbai
i femei in afara
cstoriei, sau intre persoane de acelai sex sunt punctul central
al literaturii, de la Vechiul
Testament i Ars Amandi a lui Ovidiu, pan la romanul occidental
modern. Aventurile sunt deosebite
unele de altele, de o mare diversitate, atat in via cat i in
literatur, dar toate au nite trsturi
comune.
De obicei, se pornete de la ideea c o aventur implic o relaie
sexual (dei unele pot
evolua, in timp, la o relaie esenial platonic), dar aventurile sunt
mult mai mult decat nite intalniri
sexuale. Ele ii au de obicei rdcinile in legturile de iubire sau
erotice care au o oarecare vechime i
intensitate. Dac o aventur dureaz doar cateva sptmani sau o
lun, atunci ea se poate numi o
scurt aventur, dar una de un week-end se poate numi un simplu
capriciu. Exist i expresia
aventur de o noapte.
Brbaii i femeile implicai in aventuri pot fi cstorii sau nu, au
amani (amante) pe termen
lung sau sunt complet liberi. Un membru al unui cuplu implicat intr-o
aventur poate s promit i s
practice exclusivitatea sexual sau poate s aib in acelai timp ali
parteneri. Adesea, legturile pe
termen lung culmineaz cu alegerea unei viei impreun de ctre
parteneri, dar in acest moment relaia
implic o continuitate i o exclusivitate care la o aventur nu sunt
elemente necesare. i totui,
scriitoarea George Sand a trit cu compozitorul Frederic Chopin muli
ani, dar furtunoasa lor relaie nu
s-a putut in nici un moment numi altceva decat o aventur. In foarte
rare cazuri, o aventur va duce la
cstorie.
Astzi, cuvantul aventur implic ideea c oricare dintre parteneri
are libertatea s-i pun capt
in orice moment, chiar dac unul dintre ei este parte dominant in
cuplu. Dar pentru generaiile
anterioare femeile aflate in asemenea relaii aveam o putere mai
mic decat brbaii i adesea erau

definite ca ibovnice, iitoare, sau cuttoare de aur, toi aceti

termeni cu conotaii peiorative artand
dependena lor de brbatul din cadrul relaiei. (Evident, uneori
femeile aveau avantajul in cuplu, in
special dac aveau independen financiar sau alte posibiliti.)
Totui, dei aveau un cuvant mai mare
de spus in cuplu, brbaii erau i ei inta unei dezaprobri sociale, in
calitate de seductori sau
exploatatori. Dac unul sau ambii parteneri era cstorit (intr-o
epoc in care, don motive religioase
sau sociale nu era intotdeauna posibil s divorezi), adesea
intervenea i batjocura social rezervat
adulterinilor.
Este probabil adevrat afirmaia c multe dintre aventurile de
astzi se potrivesc in categoriile
vechi, dar multe sunt deosebite. Egalitatea tot mai pronunat dintre
brbai i femei are un impact
puternic asupra relaiilor lor sociale i sexuale. (vezi i DISCRIMINARE
SEXUAL; IUBIRE).
POSTLUDIU Aa cum un episod sexual nu incepe cu ORGASM
avand nevoie de un
preludiu care s duc la implinirea sexual el nu ar trebui nici s
se incheie brusc. Perioada care
urmeaz orgasmul se numete postludiu. Ambii parteneri se simt
relaxai. Este un moment excelent
pentru imprtirea unor senzaii, sentimente i emoii.
Unii brbai au obiceiul de a adormi indat dup ce triesc orgasmul,
in special noaptea. Nu
este nici o problem cu un asemenea comportament, dac are loc
doar din cand in cand. Dar ei trebuie
s ineleag c las femeia singur , iar fr postludiu multe femei
au senzaia c sunt nedorite i nu
sunt deloc apreciate. Iubiii lor ar trebui sftuii s rman treji i s
imprteasc cu ele postludiul.
Efectele pozitive ale acestuia vor rmane i adesea vor conduce la
inc un episod sexual.
Postludiul poate s includ multe activiti, de la imbriare i
mangaieri (pe care unele
persoane le gsesc mai plcute i mai intime decat chiar decat actul
sexual ca atare), la conversaie
(este foarte important pentru partener s il asculi). Uneori, cum am
spus, poate s induc un nou
episod sexual. Dar activitile postludiului nu trebuie s se limiteze la
dormitor i se pot extinde i la
duul fcut impreun, la o gustare luat, o plimbare etc. Important
este ca orice s-ar alege s se fac

impreun, fie i adormitul.

VRSTA CONSIMMNTULUI vezi CONSIMMANTUL
MBTRINIREA I SEXUL Exist dou prejudeci incetenite in
privina activitii
sexuale din partea tarzie a vieii. Ambele le fac ru celor care le
accept. Prima este c interesul i
activitatea sexual se atenueaz i chiar dispar intre aizeci i
aptezeci de ani. Unei persoane care la
varsta respectiv este energic i activ, ar trebui s i se par o
prejudecat eronat, dar, in mijlocul
altor semne de declin, ea poate s submineze subtil hotrarea unei
persoane de a continua s triasc o
via plin. Ea poate fi i mai distructiv pentru cei care triesc cu
persoane mai tinere, care consider
dorinele sexuale ale mai varstnicilor drept inadecvate, sau pentru
persoanele in varst care triesc in
grupuri sau in instituii de ingrijire, in care libertile i activitile
personale sunt ingrdite. Cea de-a
doua preconcepie greit, anume c toi oamenii pot avea o via
sexual activ i minunat pan
departe, dincolo de nouzeci de ani, este de asemenea periculoas,
pentru c nu ine cont de problemele
fizice, sociale i psihologice, care cresc cu varsta i care micoreaz
activitatea sexual la multe
persoane btrane.
Care este atunci realitatea sexului pentru cei mai muli oameni care
imbtranesc? Majoritatea
oamenilor care au la dispoziie un partener i o sntate rezonabil
pot continua s se bucure de relaii
sexuale chiar i octogenari fiind, iar unii chiar i dup nouzeci de
ani. Unicul factor important pentru
viaa lor sexual este in acest caz existena unui partener sexual, in
cadrul sau in afara unei cstorii.
Cam jumtate din brbaii de peste aizeci i cinci de ani sunt
cstorii, dar diferena de speran de
via dintre brbai i femei inseamn c pe multe femei cstorite
le ateapt opt pan la zece ani de
vduvie. Muli vduvi i vduve in varst se feresc de cstorie i de
aceea incep o coabitare sau o
aventur de tipul celor practicate de tinerii de azi. Dar statistica
demografic este crud pentru femei:
raportul brbai/femei la varsta de aizeci i cinci pan la aptezeci
i patru de ani este de 100:131;
pentru cei de la aptezeci i cinci la optzeci i patru, este de
100:180; iar pentru peste optzeci i cinci de
ani, exist 100 de brbai la 229 de femei.

Chestiunea sntii generale are i ea un impact asupra vieii

sexuale a unei persoane btrane.
Dei se estimeaz c 80% din americanii de peste aizeci i cinci de
ani au probleme cronice de
sntate care le pot afecta funciile sexuale, cei mai muli spun c
au un interes sntos in sex. Singura
boal care afecteaz serios viaa sexual la btrani este diabetul;
jumtate din diabetici prezint o
pierdere oarecare a funciei sexuale dificulti in erecie la brbai
i dispariia reaciei vaginale la
femei. In plus, multe medicamente luate de persoanele in varst, in
special tranchilizante, sedative,
antidepresive i pentru reglarea presiunii sanguine, au un efect
negativ asupra funciilor sexuale (intradevr,
la brbaii in varst folosirea medicamentelor este cea mai frecvent
cauz a dificultilor de
erecie. In sfarit, substanele pe care unii indivizi le foloseau in
tineree printre ele tutunul,
excesul de alcool sau cofein, marijuana i cocaina pot s
diminueze puternic activitatea sexual o
dat cu imbtranirea.
Imbtranirea aduce cu ea schimbri in activitatea sexual ca i in
alte activiti ale omului
chiar dac brbaii i femeile se bucur in continuare de o bun
sntate i au parteneri sexuali. La
varsta de cincizeci de ani, cei mai muli brbai vor remarca reacii
sexuale mai lente i mai puin
intense. Conform cu un studiu cunoscut sub numele Duke
Longitudinal Study, 75% din toi brbaii
sexagenari intervievai inc au contacte sexuale cel puin o dat pe
lun. Peste varsta de optzeci de ani,
50% din brbai sunt interesai de sex, dar numai 10% sunt angajai
in acte sexuale. Studiul Duke arat
c 39% dintre femeile intre aizeci i unu i aizeci i cinci sunt
active sexual, ca i 27% dintre cele
intre aizeci i ase i aptezeci i unu. Doar 10% din brbaii intre
aizeci i ase i aptezeci i unu,
dar 50% din femeile de peste aizeci i cinci de ani au exprimat o
lips total de interes fa de sex.
Este limpede de aici c la aceast varst sexualitatea imbrac forme
foarte variate.
Intr-un studiu recent efectuat asupra unor persoane sntoase din
clasa medie in varst de 80
pan la 102 ani dintr-o instituie de ingrijire rezidenial, cele mai
obinuite activiti sexuale intalnite

au fost atingerea i mangaierea. MASTURBAREA i ACTUL SEXUAL

survin mult mai puin
frecvent. 88% dintre brbai i aptezeci i 1% dintre femeile
intervievate au fantezii sexuale, dar
frecvena activitii sexuale nu s-a schimbat semnificativ dup
varsta de optzeci de ani.
La brbai, LIBIDOUL, sau dorina sexual, se datoreaz in mare
parte hormonului masculin,
TESTOSTERONUL. Acest hormon ajunge la nivelul maxim in jurul
varstei de nousprezece ani, iar
brbaii vor cunoate din acel moment un declin permanent al
nivelului de testosteron, pentru tot restul
vieii. In obinerea ereciei sunt importante testosteronul i vasele de
sange implicate, ca i nervii din
zon. Dincolo de varstele de aizeci-aptezeci de ani, cam o treime
dintre brbai au niveluri ale
testosteronului destul de reduse pentru a ii pierde capacitatea de a
obine i a menine o erecie. Mai
mult, timpul necesar pentru a ajunge la orgasm se mrete o dat cu
varsta, orgasmul insui descrete
in intensitate i ejacularea este mai puin abundent. In sfarit,
perioada refractar (intervalul necesar
intre dou erecii) crete. La brbaii foarte btrani, in special la cei
peste nouzeci de ani, pot s treac
sptmani pan ce subiectul este iari capabil de o ejaculare.
La femei au loc schimbri similare o dat cu inaintarea in varst. i
libidoul femeii este
controlat de testosteron, hormonul masculin, dar lubrifierea vaginului
este controlat parial de
hormonii feminini, in special de ESTROGEN (ca i, evident, de vasele
i nervii intaci din zon). Prin
urmare, pe msur c inainteaz in varst, o femeie are o capacitate
tot mai redus de lubrifiere a
vaginului, perioada de platou crete, iar orgasmul devine mai puin
intens. Din cauza creterii perioadei
refractare, orgasmele multiple descresc i ele o dat cu imbtranirea
femeii.
Plangerile persoanelor btrane legate de activitatea lor sexual pot fi
explicate parial prin
schimbrile in corpul lor. Femeile se plang cel mai adesea de vaginul
uscat i atrofiat, ca i sanii care
atarn. Aceste schimbri au efecte adverse atat in ce privete
activitatea sexual, cat i ca imagine
proprie. La brbai, cele mai intalnite plangeri sunt legate de erecia
intarziat i parial, platoul

prelungit, timp de ejaculare, fora fluidului seminal reduse, contracie

redus, o senzaie redus de
inevitabilitate a ejaculrii, o inmuiere rapid a penisului i perioade
refractare mai lungi.
Multe persoane in varst de ambele sexe sufer de tulburri psihice
din cauza disfunciei
sexuale. Ele se ateapt ca la aptezeci de ani s aib un
comportament sexual ca la douzeci, ceea ce
este evident imposibil. Cauzele psihologice ale disfunciei sexuale de
la varsta inaintat includ i
pierderea unei imagini pozitive despre propriul corp (exacerbat de
bolile somatice); stresuri
emoionale, tensiuni, conflicte; conflicte interpersonale i pierderi
cumulative de natur financiar sau
personal.
Tratarea problemelor sexuale ale persoanelor n vrst.
Foarte puini pacieni de orice
varst ofer voluntar vreo informaie doctorilor lor. i foarte puini
doctori pun intrebri. Este clar c
dac oamenii vor s-i discute problemele sexuale, este necesar s
iniieze o comunicare cu doctorii
lor.
Aproape orice boal fizic, in special dac este intalnit la
persoanele mai in varst, se poate
asocia cu disfuncia sexual. Prin urmare, la apariia oricrei
schimbri in funcia sexual, prima regul
este s ne asigurm c nu este simptomul vreunei boli. De
asemenea, este important s ne asigurm c
eventuala medicaie utilizat nu cauzeaz nici o disfuncie sexual,
pentru c unele dintre
medicamentele cele mai folosite, i cu i fr reet, pot s cauzeze
disfuncii sexuale. Doar discutand
problema cu un doctor poate pacientul s treac pe un alt
medicament. In plus, medicamentele luate
fr reet, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene i substanele
cum ar fi tutunul sau cafeaua nu
sunt niciodat suspectate i nici nu sunt amintite doctorului.
Unii brbai btrani cu disfuncii erectile pot s necesite injecii cu
testosteron. Alii vor
beneficia de dispozitive de presiune negativ, care pompeaz
penisul pentru a obine erecia. Rareori
este necesar un implant de penis. (vezi i IMPOTENA).
La femei, tratamentul de inlocuire a estrogenului poate fi util pentru
obinerea lubrifierii
vaginului. Este important s inelegem c tratamentul cu hormoni
poate s necesite pan la doi ani

pentru a deveni eficient. Dar poate s ajute i folosirea unor

lubrifiani pe baz de ap. Pentru femeile
cu libido sczut, este util i tratamentul cu testosteron.
Alte recomandri, i pentru brbai i pentru femeile care se lovesc
de dificulti sexuale
datorate imbtranirii normale includ odihna inainte de activitatea
sexual, o hran mai bun, o apariie
personal mai pregnant i folosirea unor haine mai provocatoare.
Cuplul ar trebui s discute
schimbrile din funciile sexuale, cum ar fi timpul mai lung necesar
pentru obinerea orgasmului. Multe
cupluri mai in varst au avut probabil aceleai relaii sexuale timp de
patruzeci de ani sau mai mult i
pot s ii imbunteasc viaa sexual prin poziii sexuale
modificate i alt tehnici, cum ar fi cele oralgenitale,
care pot s retrezeasc interesul sexual.
Dac o boal fizic determin o disfuncie sexual, atunci este
obligatoriu ca ea s fie tratat.
Nu toate bolile sunt vindecabile, din pcate, iar uneori medicaia nu
poate fi intrerupt. In aceste
situaii, este foarte important s se introduc schimbri in practicile
sexuale. De exemplu, la persoanele
cu artrit, o poziie lateral poate fi mai confortabil. Dac piciorul
prezint dureri, se poate plasa sub
el o pern care s mai reduc din neplceri. O baie fierbinte inainte
de actul sexual poate ajuta la
relaxarea muchilor i incheieturilor. Dac brbatul a avut un atac de
cord, femeia poate s ia poziia
deasupra sau o poziie cu penetrarea pe la spate, pentru ca sexul s
fie mai uor pentru el. Dac vreunul
din parteneri a fost operat, trebuie evitat orice presiune in zonele
dureroase. La orice boal, trebuie s
se accentueze preludiul senzual, afectiv, non-genital. Secretul unei
activiti sexuale continue este ca
partenerii s discute ceea ce este mai plcut pentru fiecare dintre ei.
Problemele psihice pot s produc
dificulti sexuale la orice varst. Depresiunea psihic este comun
la btrani i trebuie luat
intotdeauna in consideraie. Imaginea propriului corp poate fi
imbuntit prin exerciii fizice, recreere
i relaxare. Contactele sociale trebuie incurajate.
Consilierea poate s ajute oamenii in varst, dar uneori ajutorul
psihologic le este refuzat chiar
din cauza varstei lor. Este o prejudecat, pentru c studiile au artat
in mod repetat c psiho-terapia
poate fi eficient la orice varst.

Pe msur ce imbtranesc, oamenii uit prea adesea de rolul jucat

de ROMANTISM in relaiile
lor. Aspectele sexualitii legate de curte sunt importante la orice
varst, dar probabil cu atat mai mult
cu inaintarea in varst. Tehnicile tipice de consiliere includ
contientizarea fanteziei; reducerea
vinoviei i a anxietii; acceptarea stimulrii directe a organelor
genitale (inclusiv tehnici de
masturbare i ajutoare mecanice); tehnici de imbuntire a propriei
imagini in privina atractivitii
sexuale proprii; i acceptarea schimbrilor aduse de varst in
funciile sexuale (vezi i DISFUNCII
SEXUALE LA FEMEIE; DISFUNCII SEXUALE LA BRBAT).
SIDA (sindromul imunodeficienei dobndite) Amploarea
suferinei umane i a morii
provocate de SIDA au fcut din aceast boal ciuma ultimelor dou
decenii ale secolului douzeci. La
inceputul lui 1992, cei doi virui cunoscui de SIDA infectaser un
total estimat de 13 milioane de
oameni in toat lumea: un milion pan la un milion i jumtate in
SUA, 10 milioane in Africa i 2
milioane in Asia. Iar viruii se rspandesc in continuare. In prezent,
nu exist nici un vaccin impotriva
SIDA.
SIDA este provocat de unul dintre cei doi virui ai deficienei
imunitare umane (HIV). Aceti
virui, identificai prin abrevierile HIV-1 i HIV-2, determin boala prin
infectarea i distrugerea unora
din celulelor sanguine numite limfocite, care protejeaz organismul
de o mare varietate de bacterii,
virui i microorganisme parazite, din care multe se intalnesc in viaa
normal de zi cu zi.
Istoria bolii. Originea viruilor HIV este necunoscut, dar multe
informaii tiinifice arat c
ii au originea in Africa Central. Testarea unor specimene de sange
recoltate din Zairul de Nord in
1976 a stabilit c virusul se afla in sangele unui numr mic de
persoane care i-au petrecut cea mai
mare parte a vieii intr-o zon rural izolat din regiune. Testele de
sange luate de la maimuele
africane verzi din aceeai regiune geografic au dus la izolarea unui
virus foarte indeaproape inrudit cu
virusul uman HIV-2, care a fost denumit SIV-1 (virusul imunodeficienei simiene). Originea probabil
a lui HIV-1 este o mutaie a lui SIV-1 sau a vreunui virus inrudit cu
acesta. Totui, nu exist dovezi ne

netgduit ale originii africane a lui HIV-1.

In 1981 au fost recunoscute primele cazuri de SIDA in Statele Unite.
Doctorii au descoperit la
brbaii homosexuali un tip neobinuit de pneumonie, cauzat de un
microorganism numit
Pneumocystis carinii. Acest microorganism produce imbolnvirea
doar atunci cand sistemul imunitar a
fost puternic slbit de medicamente sau de boli, fiind cunoscut in
categoria agenilor patogeni
oportuniti. Investigaiile acestor cazuri i ale celor care au urmat
au artat c HIV se poate transmite
prin contact sexual sau prin sange, fie prin transfuzii de sange sau
de produse de sange care conin
virusul, fie prin injecii cu ace i seringi contaminate cu sange
infectat cu HIV. Cele mai multe cazuri
de SIDA din America de Nord, Europa i Africa sunt cauzate de
virusul HIV-1. HIV-2 apare in special
in Africa de Vest i distruge limfocitele cu o vitez mult mai mic
decat a lui HIV-1.
Centrul pentru Prevenirea i Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC)
a raportat in martie
1994 c pan pe 30 septembrie 1993 existau 339.250 de cazuri
raportate de SIDA i 204.290 de mori
din cauza acestei boli, numai in Statele Unite. In 1993, au fost
raportate 103.500 cazuri noi de SIDA,
dei 46% din creterea aceasta se datoreaz unei definiii mai largi a
bolii, adoptate de CDC in 1993.
Dintre cazurile noi raportate, 6,056 femei i 3.232 brbai erau
infectai. Cam jumtate din aceste
cazuri au fost atribuite contactelor sexuale cu parteneri infectai cu
HIV; 42% erau rezultatul
contactului sexual cu un utilizator de droguri administrate
intravenos.
**** fig. p. 33 sus
ADULI CU SIDA
Brbai homosexuali sau bisexuali
Dependeni de droguri intravenoase, heterosexuali
Dependeni de droguri intravenoase, homosexuali sau bisexuali
Persoane cu hemofilie sau alte boli legate de coagularea sangelui
NOU-NSCUI CU SIDA
Brbai i femei, heterosexuali
Primitori de transfuzii de sange sau de produse din sange
Copii ai unor mame cu SIDA sau cu risc sporit de SIDA
Altele sau nedeterminate
*** end cadru

Caption: Distribuia cauzelor populaiei atinse de SIDA: aduli

(stnga) i nou-nscui
(dreapta).
Diagnosticarea infeciei. Virusul HIV-1 a fost izolat din pacienii
bolnavi de SIDA intr-o
cultur de laborator in 1983, de ctre cercettori din laboratoare din
SUA i Frana. Deoarece cultura
virusului este scump i necesit mult timp, infeciile cu HIV sunt
diagnosticate pe baza anticorpilor
HIV din sange. Aceti anticorpi apar in general in circulaia sanguin
la trei pan la opt sptmani dup
infectare, testul rmanand pozitiv de-a lungul intregii perioade a
infeciei. Alte teste pot s detecteze
virusul HIV in sange la cateva zile dup infectare, dar acestea nu
sunt practice in viaa de zi cu zi.
Astfel, exist o fereastr de timp dup ce o persoan devine
infectat cu un virus HIV, cand analiza
anticorpilor HIV poate fi negativ, fiind totui in msur s transmit
boala partenerului (partenerilor)
de sex sau celor cu care imparte seringile i acele.
Ce face virusul. Mecanismul prin care viruii HIV infecteaz i atac
organismul sunt
similare: ei circul in sange impreun cu celule infectate. Cantitatea
de virus prezent in corp crete o
dat cu distrugerea limfocitelor infectate cu HIV, in special a
limfocitelor CD4, care joac un rol
esenial in recunoaterea i distrugerea microbilor invadatori. Cursul
infeciei cu HIV este imprit intrun
stadiu timpuriu, viremic, un stadiu mediu, in care apar puine
simptome sau semne i un stadiu
tarziu, simptomatic, cand apar infecii virale, bacteriene sau
parazitoze.
In stadiul iniial, care urmeaz infectrii, HIV poate produce
simptome care seamn cu cele
ale mononucleozei infecioase. Acestea sunt urmate de o perioad
de caiva ani, variabil in funcie de
persoan, in timpul creia sunt prezente puine semne ori simptome,
cu excepia unor ganglioni
limfatici tumefiai. Persoanele infectate dezvolt de obicei boli date
de microbi cu care au fost infectate
anterior. Aceti microbi oportuniti pot fi prezeni in mod normal in
piele, in aer, sau in hran.
Atunci cand apar infeciile oportuniste, de obicei se d i diagnosticul
de SIDA. Cel mai frecvent in
Occident este Pneumocystis carinii, un protozoar parazit care duce la
pneumonii care necesit

spitalizarea i care adesea sunt fatale, in stadiile ulterioare ale

infeciei cu HIV. Alte microorganisme
oportuniste sunt Toxoplasma gondii, care invadeaz creierul,
herpesul i virusul citomegalic, care
afecteaz creierul, ochii i plmanii. In Africa i Asia, microbul
oportunist cel mai intalnit este cel al
tuberculozei. Unele dintre aceste boli pot fi preintampinate dac se
iau profilactic anumite
medicamente.
Rspndirea SIDA. Dei SIDA se poate dobandi prin transfuzii sau
injectare de sange sau
produse de sange infectate cu virusul HIV, marea majoritate a
cazurilor de SIDA din America de Nord,
Europa i Africa sunt rezultatul unui contact homo sau heterosexual
sau prin folosirea in comun a unor
ace i seringi intre persoanele care se drogheaz. Sangele i sperma
sunt probabil infectante la orice
moment dup ce a avut loc infecia, dar probabil i alte fluide
corporale, cum ar fi saliva i laptele
matern sunt i ele infecioase, in special in fazele foarte tarzii ale
infeciei. Transmisia pe cale sexual a
lui HIV-1 poate fi facilitat de prezena unor leziuni genitale cauzate
de sifilis, herpes, chlamydia i
trichomonas. Leziunile de pe organele genitale pot ofer o
deschidere in piele sau in mucoase prin care
HIV-1 trece de la persoana infectat la partenerul neinfectat, in
timpul actului sexual. Leziunile
mucoasei rectale pot furniza i ele o deschidere pentru intrarea
virusului HIV, in timpul sexului anal.
*** fig. p.34 stanga
Virusul de SIDA. 1) Revers-transcriptaza; 2) nveli cu 2 straturi; 3)
Molecula de ARN.
*** fig p. 34 dreapta sus
Eficiena rspunsului sistemului imunitar natural la HIV
Virusul viabil in organism
Reaciile organismului la SIDA
Evoluia bolii. In Statele Unite, sperana de via a unei persoane
care a fost infectat cu HIV1 este de cam doisprezece ani. Este mai scurt pentru persoanele
care au fost infectate prin transfuzie
cu sange sau produse din sange, ca i la persoanele care nu au
acces la o bun ingrijire medical.
Tratamentul cu medicamentele antivirale, ca zidovudine, cunoscut i
sub numele de azidothimidine
(AZT), dideoxyinosine (DDI) sau dideoxycytodine (DDC), ca i
medicamente pentru impiedicarea

unor infecii cu Pneumocystis carinii i herpes, pot s

imbunteasc atat calitatea vieii, cat i durata
ei.
Viteza de inaintare a infeciei cu HIV este direct legat de viteza cu
care virusul distruge
limfocitele din sange, celule care apr organismul de infecii. Viteza
avansrii infeciei cu HIV-2 este
mai mic decat la HIV-1. Se pare c o bun stare a sntii fizice i
mentale pot s afecteze i
longevitatea i calitatea vieii dup diagnosticarea infectrii cu HIV.
Este important s se evite
stresurile emoionale i exerciiile fizice extenuante, s se
urmreasc o alimentaie bine echilibrat, s
se renune la orice utilizare a unor droguri sau medicamente care nu
sunt prescrise de medic i s se
mearg cu regularitate la personalul medical specializat in persoane
infectate cu HIV. Cele mai multe
centre urbane din America de Nord au grupuri de susinere pentru
persoane cu infecii HIV i cu SIDA.
Studii asupra unor soldai i marinari americani infectai cu HIV au
artat c muli au fost in msur
s-i continue activitatea chiar i dup ce majoritatea limfocitelor
CD4 au fost distruse.
***grafic p.35 sus
Puncte fierbini SIDA in lume
*** cadru p. 35 stanga mijloc
SEMNE FIZICE CARE SUGEREAZ INFECIA CU HIV
Transpiraie, febr, pierdere in greutate inexplicabile
Gat iritat permanent, sau mononucleoz
Posibil limfom
Dermatoze seboreice recurente sau erupii cutanate neobinuite
Dureri inexplicabile i persistente
Tulburri de vedere, simptome de retinit
Leucoplazia proas a limbii sau a parii interioare a obrajilor
Candidoz oral, in special la tineri
Diaree cronic persistent
Simptome de pneumonie cu Pneumocystis carinii, tuse, dificulti in
respiraie, dureri
acute in piept
Sarcomul Kaposi
Candidoz vaginal sau vaginit persistente, la femei.
Nou-nscui cu SIDA. In conformitate cu CDC, intre 6.000 i 7.000
de femei infectate cu HIV
nasc in fiecare an. Intre 25 i 30% din copiii lor vor fi infectai, cam
25% din copiii cu HIV vor face

SIDA in primul an de via, iar 50% vor face SIDA pan la varsta de 3
ani. In februarie 1994,
oficialitile sanitare din SUA au anunat c tratarea femeilor gravide
cu AZT duce la o scdere
spectaculoas a anselor transmiterii bolii la ft.
Prevenirea bolii. In absena unei terapii curative sau a unui vaccin,
singura cale de a evita
infecia este evitarea unui comportament riscant. Singura cale sigur
de a evita contractarea cu virusul
HIV pe cale sexual este celibatul sau relaii monogame cu un
partener neinfectat. Folosirea
prezervativelor de ctre brbai ofer o protecie foarte serioas, dar
nu absolut. La fel i in cazul
prezervativelor feminine. Prezervativele trebuie puse pe penis
inainte de inceperea oricrui contact
sexual oral sau penetrant i trebuie retras de pe un penis in erecie,
inainte de orice posibil scurgere de
sperm. Lubrifianii pe baz de ulei nu ar trebui aplicai
prezervativelor, pentru c ele pot duce la
strpungeri. Prezervativele pot s fie imbrcate i in substane
spermicide, pentru controlul sarcinii,
care conin agentul chimic monoxyl 9. Acest compus omoar i
viruii HIV-1 i HIV-2, dar eficiena
lui in calitate de singur protecie impotriva HIV nu a fost inc
determinat. Experiena a artat c un
procent mare din persoanele infectate cu HIV vor infecta, de-a lungul
timpului, partenerii sexuali, dac
vor continua s aib contacte sexuale neprotejate.
Tratamentul. La momentul actual, nu exist nici un vaccin care s
protejeze impotriva SIDA,
dup cum nu exist nici un tratament care s vindece boala. Sunt in
lucru cateva vaccinuri anti-SIDA.
Unul, care conine o protein (gp160), prezent la suprafaa virusului
HIV-1, modificat prin inginerie
genetic, a fost injectat in persoane deja infectate cu virusul.
Aceast form de terapie imunitar a
incetinit viteza de distrugere a limfocitelor de ctre HIV-1 i ar putea
fi testat in curand i ca vaccin
pentru persoanele neinfectate.
AZT s-a folosit ca tratament pentru personalul care s-a inepat sau sa tiat cu ace sau
instrumente contaminate cu sange de la pacieni cu HIV-1. Nu este
clar dac acest tratament profilactic
impiedic sau nu infecia. Exist unele indicii c AZT, administrat in
fazele iniiale ale infeciei, poate

s prelungeasc viaa pacientului (vezi i BISEXUALITATEA; SPUME,

CREME I GELURI
CONTRACEPTIVE; HERPES; HOMOFOBIA; SEX PROTEJAT).
ALCOOL Vezi AFRODISIACE; SINDROAMELE DE ABUZURI CU
SUBSTANE LA
FEI I NOU-NSCUI
STILURI DE VIA ALTERNATIVE In timpul anilor 1960 i 70, in
mass-media i in
campusurile universitare din Statele Unite s-au fcut dese referiri la
stilurile de via alternative.
Termenul a fost folosit foarte pe larg pentru a numi un spectru foarte
intins de aranjamente, de la viaa
de unul singur, pentru cei care aleg celibatul, pan la comuniti
mari, in care sute de indivizi triau ca
o singur familie, imprindu-i toate veniturile i rspunderile legate
de creterea copiilor. In cateva
cazuri extreme, se practica i viaa sexual in comun, fie rezervat
efilor, fie tuturor membrilor
comunitii. In unele grupuri de oameni s-a incercat reunirea a dou
sau trei familii intr-o familie
incorporat, iar in unele din aceste familii s-a practicat i imprirea
soilor, de bun voie.
Aceast experimentare a unor alternative la viaa sexual i familial
a fost vzut ca o reacie
la portretul idealizat dar adesea nerealist al vieii de familie din
America din anii 1950 i la inceputul
anilor 1960. Era in ton cu ideologiile multor micri antiautoritariste
i de eliberare de la sfaritul
anilor 60, in special cu micarea antirzboinic, cu culturile hippy i
cu uzul drogurilor, cu micarea
feminist, cu micarea de eliberare sexual i cu cele pentru
drepturile civile.
Dei mai exist unele enclave foarte mici de indivizi care se aga de
versiuni actualizate ale
sistemelor alternative de via din anii 1960, astzi termenul se
refer in general la realitatea vieii de
familie din America i nu la experimentele sociale. Prin urmare, el se
aplic in special familiilor cu un
singur printe, mamelor care au ales s fie singure, cuplurilor care
au ales s triasc fr copii,
cuplurilor de homosexuali i lesbiene, cu sau fr copii, pe scurt,
structurilor de relaii de cuplu sau
familiale altele decat modelul heterosexual cu mam, tat i doi sau
mai muli copii, care ocup o cas
separat.

AMENOREEA Ciclul menstrual feminin implic o serie extrem de

complex de mecanisme
fiziologice interdependente. Incetarea oricruia dintre acestea
conduce la incetarea MENSTRUAIEI.
Principalele organe implicate in menstruaie creierul, ovarele,
uterul i trompele uterine sunt
activate de diveri mesageri chimici, sau HORMONI; hormonul de
stimulare a foliculilor,
ESTROGENUL, hormonul de luteinizare i PROGESTERONUL.
Exist dou tipuri de incetare a menstruaiei recunoscute clinic:
amenoreea primar, sau
incapacitatea femeii de a incepe menstruaia, dei a ajuns la nivelul
de maturitate la care ar trebui ca
aceasta s apar; i amenoreea secundar, sau pierderea
menstruaiei dup inceperea ciclului . Exist
trei cauze fundamentale ale amenoreii: prima, evident, este
posibilitatea ca femeia s fie gravid; a
doua, posibilitatea ca unul din organele implicate in ciclu s
lipseasc sau s nu funcioneze normal,
cauzand o amenoree primar; iar a treia i de departe cea mai
intalnit cauz este absena hormonilor
specifici sau eecul hormonilor in a ii indeplini funciunile.
Problemele hormonale apar in general
datorit eecului ovarelor de a produce cantitile necesare de
estrogen i progesteron. In unele cazuri,
apare un exces de hormoni masculini, in locul cantitii adecvate de
hormoni feminini. Din acesta
rezult amenoreea i un anumit grad de masculinizare, simptomele
incluzand un exces de pr facial,
acnee i o ingroare a vocii.
Alte cauze ale amenoreii includ chisturi i tumori, stres, boli i
ocazional problemele
emoionale ale adolescenei. Femeile anorexice i cele care fac cu
rigurozitate exerciii fizice
alergtoarele aflate in perioadele de antrenament, de pild pot s
aib i ele parte de o pierdere a
menstruaiei. In sfarit, amenoreea apare i la inceputurile
MENOPAUZEI, care reprezint incetarea
natural a menstruaiei la femeile care au ieit din perioada de
procreare.
Tratamentul amenoreii este determinat de cauza precis a fiecrui
caz in parte. Radiologia i
analizele sanguine sunt adesea utile in determinarea cauzei. Dup
cum am spus mai sus, cea mai
intalnit cauz a amenoreii primare este absena sau incapacitatea
hormonilor de a-i indeplini

funciunile. Prin urmare, tratamentul hormonal este in general

incununat cu succes in reinceperea
menstruaiei, fiind administrat sub forma unor medicamente orale,
adesea in formule similare cu cele
ale pilulei anticoncepionale. In rarele ocazii in care se intalnete un
himen neperforat sau alte anomalii
anatomice, este nevoie i de o intervenie chirurgical.
Cauza cea mai intalnit a amenoreii secundare la adolescente este
stresul, la care se adaug i
schimbarea modului de via. Se intalnete adesea la studentele
care pleac de acas pentru a locui
intr-un cmin. In cel mai multe cazuri, recptarea increderii sau
simpla schimbare in stilul de via e
tot ce trebuie pentru uurarea stresului i pentru reluarea
menstruaiei.
AMNIOCENTEZA Un ft care se dezvolt plutete in uter, intr-un sac
plin cu un lichid
amniotic. La aisprezece pan la optsprezece sptmani de sarcin,
se poate scoate o cantitate mic din
acest fluid, cu ajutorul unui ac inserat prin peretele abdominal, in
sacul amniotic. (Pentru a se evita
rnirea ftului, se folosete ecografia, ultrasunetele ptrunzand prin
peretele uterin i fcand s apar
contururile ftului, placenta i fluidul amniotic.) Acest procedeu se
numete amniocentez.
Amniocenteza prezint un anume risc pentru femeie, pentru sarcin
i pentru copil. Riscul intreruperii
sarcinii atunci cand se recurge la amniocentez este de 1:200.
Fluidul scos cu ajutorul acului se poate analiza pentru cutarea
anumitor compui chimici,
enzime, cromozomi etc., care s ajute la diagnosticarea prenatal a
unor boli cum ar fi
mongoloidismul, boala Tay-Sachs la evreii din Occident, anemia
falciform la negri, beta-thalasemia la
greci i italieni, alfa-thalasemia la sud-est asiatici, defecte ale tubului
neural (deschideri in coloana
vertebral i in craniu) ca spina bifida i anencefalia, fibroza chistic,
hemofilia, boala rinichiului
polichistic i distrofia muscular. Este doar o list sumar a bolilor i
strilor pe care medicii le pot
detecta la copilul nenscut.
Amniocenteza este de obicei efectuat atunci cand mama va avea
peste treizeci i cinci de ani
la naterea copilului. Trebuie notat c este o varst aleas arbitrar,
prinii putand s opteze pentru

procedur la orice varst. Evident, toate femeile care deja au un

copil cu deficiene cromozomiale ar
trebui s fie testate cu ajutorul amniocentezei, care ar fi necesar i
dac exist o anomalie
cromozomial la unul dintre prini. Inainte de apariia
amniocentezei, aceste anomalii erau detectate
doar la naterea copilului; acum, ele pot fi detectate intr-un stadiu
mult mai incipient. Dac sunt
detectate defecte majore ale ftului, atunci se recomand i se
efectueaz in mod obinuit un AVORT,
dei unii prini vor alege ducerea sarcinii pan la capt i creterea
copilului.
*** fig. p. 37
Amniocenteza
SEXUL ANAL Sexul anal are loc atunci cand penisul este introdus
prin anus in rectul
partenerului. Dei multe cupluri heterosexuale il incearc ocazional,
el pare s fie mult mai frecvent la
brbaii homosexuali. Indiferent de sexul partenerului, penetrarea
poate fi dureroas dac recipientul nu
este foarte relaxat sau dac nu s-au folosit lubrifiani apoi (nu
vaselin). De asemenea, din cauza
faptului c anusul este mic i nu a fost proiectat pentru impingeri
puternice, prin frecarea sfincterului
anal i a esutului inconjurtor pot s apar rniri. Dup angajarea in
sex anal, penisul nu trebuie s fie
plasat in vaginul sau in gura partenerei inainte de a fi splat, pentru
c exist posibilitatea ca el s
transporte din anus in alte pri ale corpului bacterii care cauzeaz
infecii.
Cercettorii SIDA cred c sexul anal este cea mai periculoas
practic sexual in termeni de
rspandire a virusului HIV, care produce SIDA (in special la recipient).
Prin urmare, dac partenerii nu
sunt absolut siguri c sunt amandoi liberi de orice prezen a HIV, ei
ar trebui s foloseasc un
prezervativ nou de latex, impreun cu lubrifiani apoi din belug.
(vezi i SIDA; SEX PROTEJAT).
ANDROGINIA Atunci cand la o persoan se intalnesc i trsturi
cunoscute indeobte ca
fiind feminine i unele masculine, atunci persoana se spune c ar fi
un androgin. (Cuvantul androginie
provine din limba greac, din cuvintele andros, brbat, i gyne,
femeie.) In literatur, termenul se
aplic tuturor personajelor care par s se mite intre sexe i roluri de
brbat sau femeie. Un exemplu

faimos este Orlando, din romanul cu acelai nume de Virginia Woolf,

despre un individ care se
deplaseaz prin istorie schimbandu-i sexul la fiecare reapariie, cu
fiecare nou generaie. De
asemenea, se poate aplica i iubirii secrete a lui Scarlet OHara,
Asley Wilkes, din romanul Pe aripile
vntului, care se pare c era un brbat romantic i sensibil, intr-o
societate in care se atepta ca un
brbat s fie arogant i macho.
Psihologii credeau pe vremuri c pot s msoare masculinitatea i
feminitatea folosindu-se de
scri bazate pe atribute care acoper ROLURILE SEXUALE ale
brbailor i femeilor. Trsturile
definite in mod obinuit ca masculine includ ambiia, independena
de aciune i de decizie, dorina de
afirmare. Trsturile feminine ar fi afeciunea, blandeea, simpatia i
sensibilitatea la nevoile altora.
Recunoscand faptul c muli brbai i multe femei nu se pot defini
in concordan cu conveniile
populare i c muli prezint un amestec al acestor trsturi,
psihologul Sandra Bem a introdus la
inceputul anilor 1970 o scal a androginismului care reflect
autodescrieri ale oamenilor care prezint
in mod egal atribute feminine i masculine.
In ultimii ani, americanii au fost martorii unei creteri a androginiei in
viaa de zi cu zi, pe
msur ce deosebirile distinctive intre sexe par s se disipe in multe
moduri. Profesiuni cum ar fi cea
de crainic TV, reporter, avocat, pe vremuri aproape eminamente
masculine, sau insoitori de zbor, pe
vremuri practic ocupate numai de femei, au devenit tot mai
androgine. Coaforul i frizeria au lsat
man liber frizurilor unisex, evident androgine. i hainele
androgine, cum ar fi blue-jeans i
pardesiele, sunt purtate de ambele sexe. (vezi i STEREOTIPURI
SEXUALE).
ANORGASMIA Incapacitatea femeilor de a avea un ORGASM in
cadrul masturbrii sau al
unui contact sexual cu un partener. Termenul se poate aplica i la
brbai. Inainte de apariia terapiei
moderne a sexului, se folosea adesea termenul de frigid pentru
femeile care nu ajungeau la orgasm
prin eforturile soilor lor (era de neconceput ca o femeie matur s
recurg la masturbare). Ca termen
peiorativ, el desemna o femeie care nu poate s aib nici o reacie la
activitatea sexual masculin.

Dei nu a fost niciodat un termen clinic, el a aprut in multe

manuale de sexologie uman pan prin
preajma lui 1980, fiind considerat, eronat, ca fiind corespondentul
feminin al IMPOTENEI
masculine. Cuvantul frigid masca pe vremea aceea ceea ce noi
considerm acum a fi dou disfuncii
sexuale distincte; incapacitatea de a ajunge la orgasm chiar i in
situaia excitrii sexuale i o lips
general a dorinei sexuale. Sigmund Freud a sugerat c aceast
problem ii are rdcina in tranziia
euat la starea genital, ducand la imaturitatea femeii.
Terapeuii sexului de acum consider c
problema se datoreaz in principal analfabetismului sexual din
partea femeii i a iubitului ei, sau
prohibiiilor religioase i sociale care au impiedicat invarea
rspunsurilor orgasmice prin masturbare.
Un termen alternativ la anorgasmie este preorgasmia, ceea ce
implic ideea c orice femeie
poate s ajung la orgasm prin tehnicile sugerate de terapeutul
sexual mai intai prin masturbare i
apoi, adesea prin transferul acestei tehnici, la orgasmul reuit prin
coitus. (vezi i SIMULAREA
ORGASMULUI; TERAPIA SEXULUI).
NELINITEA ANTICIPATIV Unii indivizi au probleme sexuale din
cauza temerilor c sar
putea s aib probleme sexuale. Dac unui brbat ii este team c
nu ar putea obine sau menine o
erecie, atunci aceast grij, sau nelinite anticipativ (numit uneori
nelinite de performan) c sar
putea s nu fie in msur s duc la sfarit un act sexual ateptat
poate s duc la ceea ce se teme el.
Nelinitea anticipativ trebuie s fie invins pentru a se obine
succesul in actele sexuale care implic
erecii. Terapeutul sexual urmrete s inlocuiasc aceast anxietate
invand pacientul s fantazeze: cu
ajutorul fanteziilor sexuale i al MASTURBRII, adesea este mai uor
s se obin i s se menin o
erecie pan la punctul culminant, fr teama c va trebui s-i
demonstrezi partenerului performane
deosebite.
O femeie care crede c nu va fi in msur s aib un orgasm cu un
partener este foarte
probabil s nu ajung la orgasm. Ca i la brbai, nelinitea este
redus prin folosirea combinat cu
succes a fanteziilor erotice i a masturbrii. Dup un grad oarecare
de succes cu fantezia, clienta poate

fi instruit s creeze imagini in care ea ajunge la orgasm cu un

partener, in timp ce totui orgasmul este
obinut prin masturbare. Terapeuii sexului au descoperit c aceast
tehnic ajut multe femei s ajung
la orgasm atunci cand sunt stimulate de un partener la adresa cruia
au avut anterior fantezii.
ANUS Punctul din partea inferioar a tractului intestinal, care face
legtura dintre rect (in care
se adun materiile fecale) i pielea feselor. Este inconjurat de
muchii sfincterului anal, care se
contracteaz pentru a permite omului s amane defecaia pan ce
se ajunge la un moment i intr-un loc
acceptabil din punct de vedere social i convenabil din punct de
vedere personal. Anusul conine i
terminaii nervoase senzoriale i, ca multe alte pri ale corpului, a
fost folosit i pentru stimularea
sexual.
Practicile sexuale care implic anusul includ CONTACTUL SEXUAL
ANAL atat in cadrul
unor cupluri atat heterosexuale, cat i homosexuale, ca i inserarea
de diverse obiecte cum ar fi
FALUSURILE ARTIFICIALE sau degetele. Contactul anal heterosexual
se poate folosi pentru a
preveni sarcina sau pentru a-i permite femeii s rman virgin.
Contactul sexual anal este practicat
de brbaii homosexuali i in unele culturi este considerat o
alternativ la actul heterosexual. In timpul
actului homosexual anal are loc o oarecare stimulare a glandei
numite prostat, ejacularea rezultand de
obicei ca rezultat al unei masturbri. Penetrarea anal este
considerat de muli brbai homosexuali ca
fiind la fel de important cu relaia in sine, spre deosebire de sexul
oral sau masturbarea ocazional.
Pericole multiple sunt asociate cu practicarea sexului anal.
Sfincterele anale nu se dilat bine
pentru a permite intrarea penisului sau a unui penis artificial. Prin
supraintinderea sfincterelor anusului,
pot s apar rupturi (fisuri anale) sau ruperea muchilor sfincterelor.
Inserarea unor obiecte strine in
anus poart cu ea riscul perforrii rectului, a sfaierii mucoasei
rectale, sau pierderea obiectului in rect,
ceea ce va necesita serviciile unui chirurg, pentru scoatere.
Rectul conine i bacterii intr-un numr i de o diversitate uria.
Acestea pot s intre pe
canalul uretral sau prin pielea iritat a penisului, cauzand eventuale
infecii grave. In plus, infeciile

transmise pe cale sexual, cum ar fi sifilisul, herpesul, prefer s se

dezvolte in mediul cald i umed al
anusului. In zilele noastre, o i mai mare ingrijorare suscit pericolul
prezentat de virusul bolii SIDA,
care este prezent i in sperm i in sange. Dac se practic sexul
anal, folosirea prezervativului este
obligatorie, dar nu impiedic 100% rspandirea infeciei. Mai mult,
persoanele care practic sexul anal
ca receptoare prezint un risc sporit de cancer al canalului anal.
AFRODISIACE Orice mancare, butur, medicament, miros sau
dispozitiv despre care se
crede c ar stimula interesul sexual i c ar mri vigoarea sexual a
unei persoane. Timp de multe
secole, oamenii au cutat diverse substane care s mreasc
excitarea sexual. In special, brbaii
caut afrodisiace pentru imbuntirea performanelor lor sexuale,
prin intrirea ereciei.
Una din cele mai vechi poiuni cunoscute testicule de ap fierte in
lapte vine din India. In
China i Japonia, ficatul de rechin i cornul de rinocer pisat sunt de
peste o mine de ani nite stimulente
sexuale foarte populare. Drept afrodisiace au fost prescrise stridiile,
glandele de maimu, ginsengul i
chiar alunele. Dar probabil afrodisiacul cel mai intrat in contiina
social este cantarida. Aceasta este
probabil originar din Africa, dar se folosete de mai mult vreme in
toat lumea. Dei se numete in
mai multe limbi .musc spaniol, cantarida nu este o musc , ci un
coleopter verde strlucitor, care
este uscat i pisat pan se obine un praf foarte fin. Atunci cand este
consumat, substana irit vezica
urinar i uretra. Se spune c mancrimea rezultat ar duce la
excitarea sexual. In fapt, cantarida este
foarte periculoas. Consumat continuu, ea este otrvitoare, ducand
la infecii uro-genitale i la rnirea
uretrei.
Afrodisiacul cel mai larg rspandit este alcoolul. Explicaia este
aceea c un coctail, sau un
pahar de bere sau de vin, are un efect plcut de ridicare a inhibiiei,
creand senzaia de cldur i
relaxand reinerile sexuale ale persoanei. Dar prea mult butur are
efectul evident de deprimare. O
femeie se poate trezi c nu mai este deloc excitat, iar un brbat c
nu mai poate obine deloc o erecie.
Multe droguri ilegale, cum ar fi marijuana, amil-nitraii, cocaina i
ecstasy au fost ludate de

consumatorii entuziati ca imbuntind activitatea sexual. Dar

folosirea combinat cu alcool,
folosirea neadecvat sau supradozele pot s aib efectul contrar,
distrugand orice capaciti sexuale.
Amil-nitraii i cocaina pot s duc chiar la moarte. Au existat i
multe afrodisiace legale, vandute
oficial, dar nici unul nu s-a dovedit eficient, ar multe au avut chiar
efecte contrare.
Folosirea afrodisiacelor este o practic veche de secole pentru c
nimeni nu dorete s vad
diminuandu-i-se capacitatea sau dorina sexual. Este greu de
stabilit dac ele funcioneaz intr-adevr
sau nu. Evident, dac o persoan are o problem fiziologic
obiectiv, nimic nici stridiile, nici
vitamina E, ginsengul sau cornul de rinocer nu il va ajuta. In
acelai timp, exist zicala c cel mai
important organ sexual se afl intre urechi. O stare de spirit relaxat
i increztoare joac un rol
important in obinerea satisfaciei sexuale.
ARTRITA I SEXUL Multe boli sunt incluse in termenul general de
artrit sau de
reumatism. Toate pot s aib aceleai simptome posibil o febr
care se repet, care indic afectarea
unui organ intern. Pacienii prezint probleme articulare sau
musculo-scheletice in diverse grade, care
duc la durere i la limitarea libertii articulaiilor.
Dac o persoan nu se simte bine, atunci in mod normal nu va mai
prezenta un interes pentru
sex. De obicei, dorina crete proporional cu uurarea durerii
individului. Nici un studiu nu a sugerat
c activitatea sexual ar avea vreun efect asupra strii medicale a
bolnavului de reumatism. Este
important ca pacienii s fie asigurai c dac simt dorin sexual,
activitatea sexual nu va avea nici
un efect advers asupra strii lor fizice.
Soluia unei viei sexuale satisfctoare pentru o persoan cu
afeciuni artritice/reumatice
const intr-o flexibilitate a atitudinii i a abordrii sexului, ca i in
respectarea unui orar. Este important
s nu uitm c starea variaz de la bolnav la bolnav. Prin urmare,
pacientul nu ar trebui s fie fcut s
simt c exist o abordare corect i una incorect a sexului, sau c
exist un model de urmat in
abordarea sexului. De pild, pacienii pot avea perioade in timpul
crora sunt relativ linitii din

punctul de vedere al simptomelor i disconfortului. Perioadele

acestea pot fi in funcie de ora zilei i de
aceea s-ar putea s fie necesar ca activitatea sexual s fie ajustat
pentru pranz sau dup-amiaz, dac
atunci ei se simt cel mai bine.
Articulaiile afectate de artrit pot s determine poziiile i aciunile
in care persoana se simte
cel mai confortabil. Evident, orice activitate sexual care provoac
durere trebuie evitat. In unele
cazuri, satisfacerea sexual se poate obine mai bine prin alte
metode decat penetrarea sexual
MASTURBAREA reciproc, CUNNILINGUS sau FELAIA. Un partener
inelegtor, deschis unor
experiene noi, este de mare ajutor in risipirea disconfortului i in
producerea maximului de plcere.
Trebuie incurajate discuiile deschise i sincere intre parteneri,
pentru a se ti care activiti sunt cele
mai plcute i care provoac cele mai mari neplceri. Deoarece este
extrem de dificil ca partenerul s
ghiceasc intensitatea durerii pacientului, acesta ar trebui s descrie
ce simte i s sugereze activitile
sexuale adecvate situaiei. Pacientul poate s ia i un analgezic sau
un antiinflamator uor i cu efect
rapid, de pild o aspirin, cu o or inainte de activitatea sexual. In
unele cazuri, medicamentul va fi
suficient pentru evitarea posibilelor dureri din timpul actului sexual.
Dac pacienii cu artrit/reumatism pot s aib o activitate sexual
satisfctoare intr-o anumit
msur, starea lor de spirit va fi in general mai bun, marcat de
optimism. Se va imbunti i
atitudinea bolnavului fa de afeciunea lui. Nu exist nici un motiv
pentru care, cu ajutorul unei
abordri flexibile din partea bolnavului i a partenerului, perechea s
nu aib o relaie sexual reciproc
satisfctoare, chiar i in cazul unei artrite sau a unui reumatism
acut (vezi i PERSOANELE
HANDICAPATE I SEXUL)
INSEMINARE ARTIFICIAL CU DONATOR (AID) Exist un numr
de motive pentru
care a luat amploare in ultimii ani insmanarea artificial cu sperm
furnizat de un donator. Metoda
este tot mai mult acceptat la nivel social. Este mai greu s gseti
un copil pe care s-l adopi. Multe
cupluri in varst sau femei nemritate doresc s aib copii.
Inseminarea artificial cu donator (AID) a

fost efectuat pentru prima oar in 1884, dar a devenit o opiune

acceptabil abia in secolul 20. In anii
1950, s-a descoperit c sperma poate fi ingheat i folosit ulterior.
In anii care au urmat au fost
studiate aspectele legale i morale ale procedeului, ca i criteriile
pentru stabilirea donatorilor. Abia in
1979 s-au emis directivele prin care sunt eliminai donatorii purttori
de boi ereditare sau sexuale.
Aceste criterii au fost reevaluate in 1986, introducandu-se i un test
SIDA obligatoriu.
Astzi, cele mai intalnite motive pentru folosirea insmanrii
artificiale cu donator sunt
infertilitatea masculin i impiedicarea unor boli ereditare, cum ar fi
fibroza chistic, hemofilia, boala
Rh, distrofia muscular sau boala Tay-Sachs. Criteriile legate de
infertilitatea masculin care justific
inseminarea artificial cu donator sunt: o ireversibil lips a spermei,
din copilrie sau ca rezultat al
unei boli, al iradierii, chimioterapiei sau sterilizrii; cantiti
insuficiente de sperm sau cu
spermatozoizi ineficieni; sau alte forme de impoten ireversibil.
In cele mai multe cupluri, impotena este adesea insoit de
sentimente de manie, frustrare i
vin. Chiar i atunci cand se ofer soluia inseminrii artificiale, soul
poate s aib mari dificulti cu
senzaia de eec, putand s apar in timp o criz care s duc la
ruptura csniciei. De aceea, atunci cand
testele arat c nu exist nici o alternativ, doctorul trebuie s
prezinte rezultatul cu o deosebit
pruden. Tratamentul nu trebuie s inceap imediat. Cuplul are
nevoie de timp pentru a se obinui cu
problema lor i a o aborda. i femeile se pot simi dezgustate de
injectarea de sperm .strin in
corpurile lor. Unele femei chiar ajung s aib probleme fizice,
exprimate prin dereglri menstruale i
de ovulaie, sau chiar prin incetarea ovulaiei. Evident, nu toate
cuplurile pot fi considerate candidai
potrivii pentru insmanarea artificial. Orice cuplu care depune o
cerere trebuie s fie studiat cu
atenie i trebuie s fie absolut incredinat c nu exist alt soluie la
problema lor. Ambii parteneri
trebuie s exprime in scris acordul de primire a spermei de la un
donator, iar brbatul trebuie s
semneze o declaraie prin care se angajeaz s recunoasc drept al
lui copilul rezultat. Pentru a

impiedica orice preri de ru, brbatul trebuie s participe la toate

fazele procesului, de la determinarea
ovulaiei pan la completarea procesului AID. O alt metod de
reducere a tensiunii este ca ambilor
parteneri s li se explice foarte detaliat i complet toate etapele
procedurii, inclusiv modul in care sunt
alei donatorii i testele la care se supun acetia, pentru ca sperma
lor s fie considerat adecvat,
ansele de graviditate, posibilele complicaii ale sarcinii i ansele
apariiei unui defect la natere.
Donatorii sunt alei cu mare grij, pentru a se evita aceia cu o
sntate ubred, cu boli
ereditare sau cu potenial de fertilitate redus. Sperma trebuie s aib
un volum de peste 1,5 mililitri, o
concentraie de spermatozoizi de 20 de milioane la mililitru, o
motilitate de peste 40% i o morfologie
normal la cel puin 50% dintre spermatozoizi. In general, donatorii
sunt alei dintr-o populaie de
calitate (muli sunt studeni); ei sunt supui unor serioase teste fizic
i mentale, ca i unui interviu
foarte serios, din care s rezulte dac exist probleme in trecutul
donatorului sau in al familiei lui,
cutandu-se in special boli ereditare sau mentale in familie. Are loc i
o testare cuprinztoare, pentru a
se determina dac sperma este purttoare de boli cu transmitere
sexual, in special SIDA. Aceste teste
sunt repetate la fiecare ase luni: apoi eantionul de sperm este
congelat pan cand, dup ase luni in
care rezultatele sunt tot negative, sperma este declarat utilizabil.
Este intocmit o list cu factori fizici (grupa sanguin, factorul Rh,
structura corporal,
culoarea pielii, a ochilor i a prului). Sunt inregistrate i profilul
psihologic i cel social al donatorului,
pentru a facilita absorbirea copilului de familie i de mediu. In acelai
timp, cuplul trebuie s fie
informat c, dei se vor face eforturi in acest sens, nu exist nici o
cale de a garanta c donatorul este
similar in toate privinele cu tatl. Identitatea donatorului i a
cuplului primitor al procedeului AID sunt
inute secrete in cele mai multe ri. Informaia este pstrat intr-un
seif al spitalului i nu este
manipulat de nimeni.
Procedeul AID include urmrirea ovulaiei prin diverse metode,
inclusiv msurarea
temperaturii bazale a corpului i urmrirea cu ajutorul ultrasunetelor
a dezvoltrii foliculului. Sperma

este injectat in preajma momentului ovulaiei. Inainte de injectare,

in vagin este introdus un
deprttor, pentru a expune colul uterin, iar cantitatea de sperm
este plasat cu ajutorul unui tub
ingust. In unele cazuri, sperma este injectat i direct in uter.
Pacientele stau intinse timp de cateva
minute, dup care se ridic i merg acas. Atunci cand se efectueaz
injectarea, se consider c ovulul
este in trompa uterin timp de pan la trei zile de la ovulaie, dar
sperma rmane funcional in
organele sexuale ale femeii timp de apte zile.
In general, o injecie este suficient in timpul ovulaiei, dar adesea
se administreaz dou sau
mai multe injecii, in special atunci cand nu se cunoate cu precizie
momentul precis al ovulaiei.
Atunci cand timpul ovulaiei este cunoscut cu precizie, in special
atunci cand ovulaia a fost produs cu
ajutorul medicamentelor, un numr suplimentar de injecii nu aduce
nici un avantaj. Din cauza timpului
de via al spermatozoizilor, este preferabil ca injectarea s aib loc
inainte de deschiderea foliculului.
Atunci cand se administreaz mai multe injectri, cel mai bine este
ca toate s provin de la unul i
acelai donator, pentru ca identitatea tatlui s fie sigur.
Dac nu exist probleme suplimentare, ansele de apariie a sarcinii
sunt bune cam 90%
dup un an de antrenament intensiv. Sarcina i naterea nu sunt cu
nimic diferite fa de alte sarcini i
nateri. In fapt, s-a descoperit c in general copiii rezultai din
insmanarea artificial cu donator au o
inteligen peste medie (vezi i CONCEPIA; FERTILIZAREA IN VITRO;
BNCI DE SPERM).
AUTOEROTISM Activiti i stimulri sexuale autoinduse. Aceste
activiti constau in
principal in dou tipuri: MASTURBAREA i fanteziile sexuale.
Masturbarea poate s includ i
folosirea unui numr de dispozitive mecanice, iar fanteziile pot s fie
atat creaia minii individului, cat
i produsul lecturilor sau al urmririi de filme sau fotografii erotice i
porno. Excitarea autoerotic
poate fi produs de persoane care sunt singure, dar i in prezena
partenerului sexual. Obiectul
activitii autoerotice poate fi strict obinerea excitrii, excitarea i
stimularea duse pan la punctul
ORGASMULUI, excitarea in timpul PRELUDIULUI dinainte de contactul
fizic cu alt persoan, sau o

variant de sex in doi, in care fiecare este angajat intr-o masturbare

autoerotic pan la orgasm.
Aceast ultim form este tot mai popular, in special in randul
brbailor homosexuali, care vor
intimitatea unei experiene sexuale, dar in acelai timp sunt foarte
ingrijorai de transmiterea SIDA sau
a altor boli sexuale. (Vezi i VIBRATOARE).
BESTIALITATE Vezi ZOOFILIE
BIBLIA I SEXUL vezi AVORTUL; ADULTERUL; DISCRIMINAREA
SEXUAL;
MASTURBAREA
NATEREA Naterea unui copil incepe cu instalarea travaliului
contraciile ritmice ale
uterului, care foreaz copilul s ias din pantec i s se plaseze pe
canalul de natere, spre primul lui
moment de via in afara mamei. Mecanismul biologic exact care
semnaleaz incheierea unei sarcini i
inceperea procesului naterii este unul din misterele vieii care inc
nu ni s-au relevat. Se presupune c
mecanismul este hormonal.
Primele contracii uterine simite la inceputul travaliului pot s fie la
distan de cincisprezecedouzeci
de minute i pot s dureze pan la un minut. Exist ins o mare
diversitate a modului lor de
manifestare, iar unele femei nu au decat nite contracii i crampe
izolate iniiale. Primele contracii pot
fi insoite de alte simptome, cel mai ades de o scurgere de mucus cu
sange sau o brusc eliberare de
lichid amniotic prin vaginul femeii. Mucusul face parte din dopul care
sigileaz colul uterin pe timpul
sarcinii i care impiedic intrarea infeciilor in uter. Fluidul amniotic
este fluidul in care este suspendat
ftul, protejandu-l pe parcursul sarcinii. Una din zece femei sufer o
rupere a membranelor
inconjurtoare, din care rezult o scurgere de fluid. Aceasta se
numete popular .ruperea apei.
Dac aceasta are loc inainte de inceperea contraciilor, atunci
naterea va avea loc in nu mai mult de
douzeci i patru de ore.
Contraciile travaliului sunt principala for care impinge ftul afar
din pantecul matern. Cele
mai multe femei au aa-numitele .dureri de travaliu. Acestea pot fi
moderate sau foarte intense, dar
pot fi controlate cu medicamente i folosindu-se tehnici speciale de
respiraie sau de alt natur.

Atunci cand contraciile au cptat o frecven stabil de una la cinci

sau ase minute, femeile
care nasc pentru prima oar ar trebui s-i sune doctorul. (Cele care
au mai nscut sunt sftuite s-l
sune mai devreme.) Femeile care au ales s nasc in spital sunt in
general sftuite s se duc la secia
de maternitate atunci cand contraciile au loc la intervale regulate
de patru sau cinci minute.
***
foto p. 43.
O mam inndu-i pentru prima oar copilul
***
Multe spitale i alte aezminte pentru travaliu i natere au o
.camer de nateri, in care
pot participa la natere ambii prini. Ei au acces imediat la tot
echipamentul de spital care poate fi
necesar in timpul travaliului i naterii propriu-zise mai ales dac
apare vreo urgen dar
camerele de natere sunt in general mai puini formale i mai
infricotoare decat corespondentele lor
din maternitile din trecut. Ele ofer un mediu non-medical pentru
natere, dei sunt in cadrul unor
spitale. (Vezi NATEREA ACAS; NATEREA IN SPITAL).
La sosirea la spital, femeia este in mod obinuit preluat de o sor
medical sau de alt membru
al personalului spitalului care rspunde pentru modul in care decurg
travaliul i naterea. Se efectueaz
o scurt examinare fizic, ca i o examinare vaginal, pentru a
degermina grosimea i dilatarea colului
uterin i poziia pe care o va avea copilul la natere. Muli doctori vor
cere i aducerea unui sistem
extern de monitorizare, pentru a inregistra ritmul i caracteristicile
cardiace ale ftului, ca i timpul,
durata i intensitatea contraciilor femeii. Monitorul este urmrit
indeaproape de ctre obstetrician i
asistente de-a lungul intregului travaliu. Legat la abdomenul femeii,
sistemul exterior furnizeaz
semnale vizuale i auditive, iar personalul medical poate s vad i
s aud cum decurge travaliul. Se
poate folosi, la nevoie, i un sistem intern de monitorizare. Un
electrod i un cateter de presiune sunt
trecute prin colul uterin in curs de dilatare. Electrodul este ataat
direct la copil, iar cateterul va rmane
in cavitatea uterin. Acest sistem de monitorizare este mai precis,
dar este invaziv i prezint un anumit
risc.

Durata travaliului variaz pe o plaj larg de la o femeie la alta i de

la o natere la alta a
aceleiai femei. In general, dureaz mai mult la naterea primului
copil. Travaliul dureaz cateva ore,
dar se poate intinde i pan la douzeci i patru de ore sau chiar mai
mult. La naterea primului copil,
media este de cincisprezece ore, iar la naterile ulterioare ea scade
sub zece ore.
Terminologia medical divide travaliul in trei stadii. Primul stadiu al
travaliului este pregtirea
pentru naterea care va urma. El incepe cu primele contracii simite
de femeie chiar inainte de a se
prezenta la unitatea medical. In aceast perioad iniial, colul
uterin incepe s se subieze i s se
dilate, pentru a permite copilului s treac din uter in partea
superioar a canalului de natere. Pe
msur ce travaliul progreseaz, contraciile sunt mai puternice i
mai frecvente, iar deschiderea
cervical se dilat pan la cam cinci centimetri sau mai mult. La
sfaritul primului stadiu, intr-o
perioad care se numete stadiu de tranziie, contraciile devin
foarte intense i dureroase, iar colul
uterin se dilat pan la zece centimetri sau mai mult.
***
Monitorizarea la natere a inimii ftului
***
Al doilea stadiu al travaliului este procesul de natere propriu-zis. El
incepe atunci cand
copilul incepe s ias din uter in partea superioar a canalului de
natere, impins de fora contraciilor
mamei. Aceste contracii sunt regulate i puternice, iar copilul
coboar profund in pelvis. Uneori, la
inceperea procesului de natere, copilul nu este in poziie corect, cu
capul in jos, iar in canalul de
natere pot s apar mai intai pelvisul sau picioarele. In acest caz
avem o natere anormal. Dei
aceasta este mai dificil, doctorii sunt antrenai s o rezolve. In
unele cazuri, naterile potenial
periculoase se pot realiza prin intermediul OPERAIEI CEZARIENE.
Punctul culminant al naterii se apropie atunci cand capul copilului
este .incoronat de
deschiderea colului i devine vizibil in deschiderea vaginal. Vaginul
mamei se poate destinde pentru a
permite trecerea capului i corpului copilului, dar de obicei doctorul
care asist naterea va efectua (cu

permisiunea mamei) o EPIZIOTOMIE, o incizie in esuturile aflate

imediat in spatele vaginului, pentru
a preveni rupturi mai grave i mai greu de cusut. Nou-nscutul este
apoi separat de corpul mamei i i se
terge tot mucusul din jurul gurii, pentru a-i permite s respire
pentru prima oar. Atunci cand copilul
a inceput s respire, este pensat i tiat cordonul ombilical care il
leag de mam. Cei doi sunt separai.
De obicei, in aceast faz primele plansete ale copilului s-au auzit
deja.
Dup naterea copilului, urmeaz un al treilea stadiu, scurt, in care
placenta se detaeaz de
uter i este expulzat impreun cu membranele ftului. Acestea sunt
.produsele dup natere. In
final, medicul care asist naterea va sutura epiziotomia femeii i
orice ruptur care ar fi putut surveni.
***
fig. P.45
1. Ftul gata de natere
2. Dilatarea colului uterin
3. Colul uterin complet dilatat
4. Apariia capului
5. Apariia umerilor
6. Placenta se separ de uter
Stadiile travaliului: colul uterin se dilat i copilul trece din uter n
canalul de natere.
Vaginul se ntinde, pentru a permite trecerea copilului. Copilul este
separat de corpul mamei. n
sfrit, placenta i membranele fetale sunt expulzate din corpul
mamei.
****
Controlul durerii n timpul travaliului i naterii. Din secolul
nousprezece, este posibil
controlul sau chiar eliminarea durerilor la natere cu ajutorul
medicamentelor sau al anesteziei. Din
anii 1920, cele mai multe dintre femeile din Occident care au nscut
in spitale folosesc o form
oarecare de control al durerii, iar in unele cazuri ele sunt anesteziate
aproape complet in timpul
travaliului i al naterii. Dar in ultimii treizeci de ani opoziia fa de
folosirea medicamentelor a
crescut, in special in grupurile de femei care susin c au fost folosite
excesiv, privandu-le pe femei de
o important experien de via i punand copilul in pericol. Cele
mai multe medicamente pot s

traverseze bariera placentar i s intre in circulaia sanguin a

ftului. Alt punct de vedere susine c
acest control al durerilor nu este nevoie s fie exagerat i c dac el
se potrivete exact cu necesitile
femeii, ftul nu este in pericol, iar medicaia adecvat poate
impiedica naterea s devin o experien
negativ sau traumatizant. Dei in trecut doctorii administrau in
mod obinuit calmante fr a cere
permisiunea, astzi ei discut cu femeile opiunile existente de
control al durerii, inainte de inceperea
procesului de natere.
Fie c au ales s foloseasc calmantele, fie c nu, viitoarele mame
pot s joace un rol important
in stpanirea durerilor care apar in timpul naterii. Aceasta poate
incepe ajungand in preajma naterii in
cea mai bun form fizic posibil. Ele se pot pregti pentru natere
prin exerciii i antrenamente
recomandate de metodele de NATERE NATURAL, in special
tehnicile de relaxare i de respiraie
oferite de METODA LAMAZE. Viitorii tai pot juca i ei un rol insemnat
in natere, antrenandu-se
pentru a asista femeile in efectuarea exerciiilor de respiraie i a
altor exerciii, inainte de travaliu i in
timpul acestuia i susinandu-le din punct de vedere psihic in timpul
procesului.
Vor mai rmane dureri produse de contracii, iar multe femei vor dori
administrarea de
medicamente pentru a scpa de ele. Cei mai muli doctori vor folosi
analgezice atunci cand s-a declarat
ferm inceperea travaliului i exist dovada c dilatarea colului uterin
este in progres, iar copilul
coboar pe canalul de natere. Muli doctori prefer s foloseasc
analgezice epidurale, alteori
Demerol, administrat intravenos, sau Phenergan, administrat
intramuscular, in timpul fazei active a
travaliului. Alii folosesc Valium sau alte tranchilizante.
Alte metode de indeprtare a durerii pot fi folosite, de asemenea, in
timpul travaliului i
naterii. Una dintre ele controleaz senzaiile primite de creierul
femeii din partea organelor genitale
exterioare. (Vezi i ANALGEZIA EPIDURAL IN TIMPUL TRAVALIULUI;
TRAVALIUL
INDUS; MOAELE; NOU-NSCUTUL; PLACENTA; DEPRESIA
POSTNATAL; UTERUL).
CONTROLUL NATERILOR De-a lungul celei mai mari pri a
istoriei omenirii,

conceptul limitrii naterilor nu i-a trecut nimnui prin minte; cei mai
muli copii nu treceau de cinci
ani i singura cale pentru ca un cuplu s-i transmit genele mai
departe era s produc un numr cat
mai mare de copii. In plus, in societile agricole, cu cat existau mai
muli poteniali lucrtori ai
pmantului, era cu atat mai bine.
Evident, exista dorina de a impiedica apariia unor sarcini in afara
cstoriei, care a generat de
timpuriu o cerere de mijloace de control al naterilor, dar pe msur
ce societatea a inceput s se
schimbe, au intrat in joc ali factori. Revoluia Industrial a marcat
sfaritul societilor agrare i a
nevoii de familii foarte numeroase. Femeile erau mai educate i au
inceput s-i doreasc s-i poat
controla fertilitatea. In timpul celor dou rzboaie mondiale, pe
msur ce tot mai multe femei intrau in
campul muncii la inceput temporar, pentru a inlocui brbaii
plecai la rzboi, iar apoi permanent
familiile mari au devenit incompatibile cu noul stil de via al
femeilor. Astzi, cand suprapopularea
amenin existena planetei, lucrurile s-au schimbat radical: se pare
c acum controlul naterilor este o
necesitate pentru supravieuirea speciei noastre.
Exist dou metode eseniale pentru controlul naterilor: prevenirea
sarcinii i impiedicarea
naterii prin AVORT. Avortul a fost probabil prima cale incercat de
femei, care poate c nu au ineles
cum pot preveni sarcina, dar in mod sigur tiau c doresc s scape
de sarcini inainte ca acestea s duc
la nateri. Cele mai multe dintre poiunile pentru avortare inventate
de doctori sau de femeile pricepute
probabil c nu fceau altceva decat s imbolnveasc femeia. Dar in
mod sigur dorina exista, chiar
dac mijloacele lipseau.
Pentru prevenirea sarcinii, splturile au devenit prima linie de
aprare. Prima dovad istoric
pe care o avem pentru asemenea poiuni este din morminte vechi
din jurul anului 1850 i.e.n., in care
reetele pentru .spermicide au fost ingropate o dat cu moarta.
Aceste spermicide includ
ingrediente cum ar fi mierea, carbonatul de sodiu i excremente de
crocodil.
Alte metode de controlul naterii folosite de femei includ
DIAFRAGMA, CAPACUL

CERVICAL i PREZERVATIVUL FEMININ. Prima .diafragm ar putea s

fi fost folosit de
celebrul aventurier Giovanni Casanova, despre care se spune c ar fi
plasat jumti golite de lmaie
peste colurile uterine ale partenerelor. Pan in 1864, asociaia
medical britanic intocmise o list de
123 de metode de bariere vaginale folosite in tot cuprinsul Imperiului
Britanic.
In timpul anilor 1870, o dat cu adoptarea legilor cunoscute sub
numele de Comstock, a
devenit ilegal s trimii prin pot in Statele Unite dispozitive sau
informaii legate de controlul
naterilor. In 1916, Margaret Sanger, cea care a infiinat Federaia
pentru Planificarea Familiei din
America, a inceput o campanie pentru abolirea acestor legi. Ea
credea c dreptul femeilor de a-i
controla propria fertilitatea nu trebuie s fie limitat de reguli impuse
de guvern. Btlia ei a continuat
pan in 1965, cand Curtea Suprem din Statele Unite, prin decizia in
cazul Griswold mpotriva statului
Connecticut, a abolit legile statale care interziceau controlul
naterilor.
***
fig. P. 47
Diafragma: a & b) aplicarea de spermicid; c) inseria diafragmei; d)
diafragma montat
Uter
Col uterin
***
Astzi, PREZERVATIVELE au devenit principala metod de barier in
controlul naterilor.
Ele se vand i se folosesc nu atata pentru capacitatea lor de a
impiedica naterile, cat pentru faptul c
sunt eficiente impotriva BOLILOR CU TRANSMISIE SEXUAL. Cele mai
multe prezervative sunt
fcute din latex, de unde i numele popular de .cauciucuri.
Deoarece unii brbai sunt foarte incpanai i nu vor s foloseasc
prezervative, s-a produs
i un prezervativ feminin, pentru ca femeile s beneficieze de dublul
rol al prezervativului, de aprare
impotriva bolii i de prevenire a sarcinii. Acesta a aprut abia de
curand i nu pare a fi foarte bine pus
la punct. Unele femei care l-au folosit se plang c este greu de
montat, dar multe altele, indat ce
reuesc s invee utilizarea, se declar foarte mulumite.
Capacitatea prezervativului feminin de a

impiedica sarcina i rspandirea bolilor cu transmisie sexual ar

trebui s fie cam la fel de mare cu cea
a prezervativului masculin.
***
fig. P. 48 sus
Inseria de spermicide: 1. Vezic 2. Uter 3. Vagin 4. Spermicid
fig. P. 48 jos
Steriletul: 1) Steriletul i dispozitivul de inserie; 2 & 4) Dispozitive
cu manon de cupru; 3 &
5) Sterilete cu cupru
Uter
Sterilet
Sterilet
Fire de nailon
***
Alte dou metode de barier populare de control al naterilor sunt
diafragma i capacul pentru
colul uterin. Ambele sunt inserate in vagin, pentru blocarea colului
uterin, care face legtura intre vagin
i uter i prin care trece sperma pentru a ajunge la ovule. Diafragma
este uor mai mare, fiind mai uor
de plasat de ctre doctor sau chiar de ctre femeie, dar capionul
(capacul) poate fi lsat in acelai loc
timp de patruzeci i opt de ore, in vreme ce diafragma poate fi
inserat doar cu ase ore inainte de
contactul sexual i poate fi lsat la locul ei timp de douzeci i
patru de ore. Ambele aceste dispozitive
sunt folosite in conjuncie cu un spermicid (un gel sau o spum care
omoar spermatozoizii, care in
mod normal pot s triasc apte zile). La o folosire normal, fiecare
dintre dispozitive are coeficientul
18 (adic 18 posibile sarcini la 100 de femei pe an de utilizare), dar
la o utilizare perfect, coeficientul
scade la 6. Toate aceste metode de control prin barier sunt
reversibile (femeile pot s renune la ele in
orice moment, putand imediat dup aceea s ajung gravide).
Alt metod de barier pentru controlul naterilor este buretele
contraceptiv. Ca i diafragma i
capacul cervical, acesta este inserat in vagin, pentru a bloca
deschiderea colului uterin i a impiedica
accesul la ovulele femeii. Buretele conine i el spermicid. Buretele
nu este la fel de eficient ca
diafragma i capacul cervical pentru femeile care deja au nscut un
copil. Coeficienii sunt de 28 i
respectiv 9 sarcini la 100 de femei per an de utilizare. Pentru femeile
care nu au nscut inc, eficiena

buretelui este aceeai cu cea de la celelalte dou metode. O dat cu

folosirea buretelui, exist i un mic
risc ca femeia s dezvolte un sindrom de OC TOXIC.
Buretele este disponibil fr reet. La fel i o serie intreag de
spume, geluri, creme, pelicule
i supozitoare (vezi CREME, SPUME I GELURI CONTRACEPTIVE) care
funcioneaz prin
crearea unei bariere care acoper colul uterin i omoar
spermatozoizii cu ajutorul spermicidelor.
Aceste produse sunt uor de folosit i de aceea au succes la femei,
coeficienii fiind de 21 la 100 pe an
la utilizarea tipic i 3 la 100 de femei pentru utilizarea perfect.
Efectele secundare sunt minime
(unele femei prezint alergie la ele, ca i unii brbai) dar ofer o
protecie limitat impotriva bolilor cu
transmisie sexual.
***
fig. P. 49.
Pilule contraceptive orale
***
Urmtorul grup de mijloace contraceptive sunt metodele
farmaceutice reversibile. Acestea
trebuie s fie prescrise de un doctor i funcioneaz fie prin
impiedicarea ovulaiei de ctre femeie, fie
prin impiedicarea unui ovul fertilizat s se implanteze in uter.
Cea mai faimoas dintre aceste metode, care a fost creditat cu
iniierea revoluiei sexuale, este
numit simplu .Pilula. Coninand hormoni feminini, pilula impiedic
ovarele s elimine ovule.
Pilula trebuie luat o dat pe zi. Femeile care folosesc pilulele exact,
luand una in fiecare zi, au anse
mai mici de 1% de a rmane gravide. Chiar i coeficientul tipic, in
care mai apar erori in utilizare, este
de doar 3%. Efectele secundare ale utilizrii pilulei sunt minime, in
special o dat cu apariia minipilulelor,
care conin doze mai mici de hormoni. Femeile peste treizeci i cinci
de ani care fumeaz nu
ar trebui s foloseasc pilula. De asemenea, nu trebuie uitat c pilula
nu ofer nici o protecie impotriva
bolilor cu transmitere sexual (vezi CONTRACEPTIVE ORALE).
Deoarece uneori femeile uit s ia pilula, au fost inventate alte
metode de distribuire a
acelorai hormoni. Una, DEPO-PROVERA, const intr-o injecie al
crei efect dureaz dousprezece
sptmani. Alta, numit NORPLANT, const in ase capsule moi care
sunt inserate sub piele, pe partea

superioar a braului i care elibereaz hormoni continuu, timp de

cinci ani. Norplant este cea mai
eficient dintre toate aceste metode, doar 4 femei din 10.000
rmanand insrcinate intr-un an de
utilizare; nu exist nici o ans ca femeia s fac vreo greeal.
Deoarece aceti hormoni au efecte
secundare, metodele nu sunt recomandate oricrei femei i, repet,
aceste metode nu ofer nici o
protecie impotriva bolilor cu transmitere sexual.
Alt metod reversibil de control al naterilor este STERILETUL,
numit i dispozitiv
intrauterin. Steriletele sunt mici dispozitive de plastic care conin fie
cupru, fie un hormon i sunt
introduse in uterul femeii de ctre un specialist. Ele funcioneaz fie
prin impiedicarea fertilizrii
ovulului, fie prin impiedicarea implantrii unui ovul fertilizat pe
peretele uterin. La utilizarea tipic,
doar 3 femei din 100 rman insrcinate intr-un an dup montarea
unui sterilet. Firul care iese din
sterilet trebuie s fie verificat cu regularitate, pentru a se ti dac
steriletul se afl la locul lui. Cele mai
multe femei se adapteaz uor la sterilet, dar exist efecte
secundare poteniale, dintre care unele, foarte
rar, pot pune in pericol viaa femeii. Un clinician va cere in mod
obinuit pacientei s semneze o
declaraie prin care aceasta recunoate c i s-au explicat toate
riscurile la care se supune, inainte de
inserarea unui sterilet.
Urmtorul grup de metode sunt cele permanente ligaturarea
trompelor (vezi
STERILIZAREA) la femei i vasectomia (vezi VASECTOMIA I PILULA
MASCULIN) la brbai.
Ambele necesit o intervenie chirurgical i sunt extrem de
eficiente (dei, surprinztor, nu 100%, dei
trompele uterine la femei respectiv vasele deferente la brbai sunt
blocate permanent). Aceste metode
sunt nite proceduri foarte sigure, dei pot s apar i complicaii.
Dei costul lor iniial este mai mare
decat al altor metode, este vorba de o singur cheltuial. Aceste
metode nu sunt eficiente impotriva
bolilor cu transmitere sexual i este foarte important s nu uitm c
ele sunt foarte rareori reversibile,
astfel incat dac va apare ulterior dorina de a avea un copil, ea nu
va mai putea fi indeplinit.
Grupul final de metode intr la categoria PLANIFICAREA FAMILIAL
NATURAL.

Aceste metode nu se folosesc de nici un dispozitiv sau procedur

artificial. Multe dintre aceste metode
pot de asemenea s ajute o femeie s devin gravid, in special
dac are dificulti in a rmane gravid,
pentru c astfel ea va afla cel mai bun moment pentru concepie din
calendarul ciclului ei menstrual.
Prima dintre aceste metode este ABSTINENA, altfel spus, a nu te
angaja in contact sexual.
Atunci cand doi oameni sunt parteneri sexuali, pentru ca abstinena
s fie 100% eficient, trebuie avut
mare grij pentru ca sperma s nu ajung in contact cu vaginul,
chiar in lipsa copulrii. Dac brbatul
ejaculeaz in apropierea vaginului i apoi oricare dintre parteneri
atinge sperma i apoi i vaginul
femeii, atunci in vagin poate fi introdus sperm, urmand o posibil
sarcin.
Celelalte metode se bazeaz pe abstinena parial (sau pe folosirea
unui dispozitiv
contraceptiv numai in anumite situaii). Aceste metode au la baz
cunoaterea de ctre femeie a
momentului ovulaiei, interval in care se va abine de la contacte
sexuale sau va folosi un mijloc
contraceptiv doar in acest interval. Deoarece spermatozoizii pot s
triasc pan la apte zile, iar ovulul
trei zile, perioada de abstinen trebuie s fie suficient de lung
pentru a lua i aceti factori in
consideraie. Atunci cand sunt folosite perfect, aceste metode pot fi
foarte eficiente, dar in utilizarea
tipic rata eecului este de 20% pe an de folosire.
Cea mai obinuit metod de abstinen parial este cea numit a
calendarului, sau metoda
.ciclului. Femeia ine o inregistrare a ciclurilor ei menstruale i
incearc s prezic urmtoarea
perioad de fertilitate. Cu cat sunt mai regulate ciclurile, cu atat va fi
mai de incredere aceast metod,
dei chiar i in cazul utilizrii perfecte rata de eec este de 9% pe an
de utilizare. Femeia trebuie s se
abin de la contacte sexuale sau s foloseasc un contraceptiv cel
puin opt zile inainte de momentul in
care crede ea c va ovula i cel puin trei zile dup.
In cadrul metodei temperaturii bazale, femeia ii msoar
temperatura in fiecare diminea
inainte de a se scula din pat. Presupunand c nu exist alt cauz a
fluctuaiei temperaturii (cum ar fi o
infecie, o rceal sau grip), va remarca o uoar ridicare a
temperaturii in ziua ovulaiei.

Alt metod de testare a ovulaiei este metoda mucusului cervical.

In mod normal, mucusul
este tulbure, dar in cele cateva zile care preced ovulaia el devine
limpede i lipicios. El poate fi intins
intre varfurile degetelor. (O cale prin care unele femei pot s-i dea
seama c au ovulat cu adevrat este
o uoar senzaie de durere in abdomenul inferior, care semnaleaz
c a avut loc ovulaia. Dar multe
femei nu au avut niciodat acest semnal.)
Evident, pentru optimizarea eficienei acestor metode, ele ar trebui
folosite in concordan cu
metoda calendarului, astfel incat femeia s se abin de la contactul
sexual (sau s foloseasc o metod
contraceptiv). Atunci cand toate aceste metode se folosesc
impreun, ele poart numele de metod
simptotermal.
Exist o ultim metod pe care o folosesc unii in scopul controlului
naterilor metoda
retragerii. La metoda retragerii, brbatul retrage penisul din vaginul
femeii chiar inainte de ejaculare.
Principalul neajuns al metodei este c inainte ca brbatul s
ejaculeze, glandele Cowper elibereaz un
fluid care servete ca lubrifiant pentru ca sperma s parcurg
intreaga uretr. Aceste fluid poate s
conin mii de spermatozoizi, care pot s fie in drum spre ovulul
nefecundat mult inainte ca brbatul s
ejaculeze. Cellalt pericol este ca brbatul s nu se retrag suficient
de rapid i ejacularea s aib loc in
interiorul vaginului. Metoda retragerii are un coeficient tipic de 18%
i o rat la utilizarea perfect de 4
la o sut de femei pe an.
In sfarit, exist oameni care nu iau nici o msur de prevedere, dar
se joac de-a .ruleta
ruseasc, chiar dac nu vor s devin prini. Din 100 de asemenea
femei, in cursul unui an, 85 vor
ajunge gravide. Din aceast cauz avem atat de multe sarcini
nedorite. Dar i din aceast cauz specia
noastr continu s populeze planeta (vezi i RU-486; MITURILE
CONTROLULUI NATERILOR;
PLANIFICAREA FAMILIAL I MARGARET SANGER).
MITURILE CONTROLULUI NATERILOR Miturile pot fi nite poveti
evocative care
ofer lecii valoroase sau pot fi nite basme fabuloase, care incant
copiii. Unele mituri sexuale pot s
conduc la unele practici periculoase, materializate prin sarcini
nedorite. In ciuda abundenei de

informaii despre sex i a apariiei lor in mediile de informare in

mas, plus orele obligatorii de
EDUCAIE SEXUAL, inc exist un numr imens de oameni care
cred in unele din aceste mituri
sexuale, dintre care multe au fost dezavuate cu mult vreme in
urm.
SPLTURILE ca metod de control al naterilor sunt un bun exemplu
de mit care nu vrea s
dispar. Arheologii au descoperit desene detaliate ale unor tehnici
de splturi folosite in Egiptul Antic.
In vremurile din urm, oetul a fost cel mai folosit, mult lume avand
o sticlu de oet pe chiuveta din
baie, pentru splturi dup contactul sexual. O dat cu trecerea
timpul, s-au schimbat i miturile
splturilor: s-a rspandit zvonul c o spltur eficient ar fi aceea
cu Coca-Cola. Adevrul este c
splturile nu sunt un mijloc eficient de control al naterilor in
momentul in care femeia a ajuns s
se spele, muli spermatozoizi care s-au depozitat in timpul acuplrii
au avut un timp mai mult decat
suficient ca s inceap cltoria spre ovulul care ii ateapt.
Alt mit care rezist de mult vreme este acela c o femeie nu poate
s rman insrcinat de la
prima experien sexual sau dac nu are orgasm. Este adevrat c
reacia orgasmic poate favoriza
sarcina (contraciile vaginale care au loc o dat cu orgasmul
determin colul uterin s se scufunde in
rezerva de sperm din vagin), dar o femeie poate s rman
insrcinat i fr s aib orgasm.
Alt mit este c femeile nu pot s rman insrcinate dac fac sex
stand in picioare. Un doctor
poate s recomande unei femei anumite poziii culcat, dac ea
dorete s rman insrcinat, dar
aceasta nu inseamn c este nevoie ca femeia s fie culcat pentru
ca spermatozoizii s ajung la ovul.
Alt mit este acela c raporturile sexuale din timpul menstruaiei sunt
sigure. Contactul sexual
din timpul menstruaiei este relativ mai sigur decat in alte momente,
dar nu toate femeile au un ciclu
atat de regulat, in care in timpul menstruaiei s nu apar nici un
ovul. De aceea, utilizarea tuturor
metodelor de PLANIFICARE FAMILIAL NATURAL simultan nu poate
garanta c o femeie nu va
rmane gravid.
Cel mai periculos mit sexual spune c o femeie nu poate s rman
insrcinat dac brbatul se

retrage inainte de ejaculare. Acest mit continu s fie propagat de

muli brbai, care sunt disperai s
aib un contact sexual cu o femeie inainte de a avea la dispoziie
alte metode de control al naterilor.
Unii brbai ar spune orice intr-o asemenea situaie, dar femeia
trebuie s fie avertizat. Adevrul este
c inc dinainte de ejaculare, glanda Cowper elibereaz cateva
picturi de fluid care apar in varful
penisului aflat in erecie. Acest fluid acioneaz ca un lubrifiant
pentru milioanele de spermatozoizi
care urmeaz in timpul ejaculrii, dar i el conine cateva mii de
spermatozoizi, unul singur fiind
suficient pentru fertilizarea unui ovul. Dac brbatul reuete sau nu
s se retrag i s ejaculeze in
afara vaginului este irelevant. Coitus interruptus, cum se numete
metoda retragerii in termeni
tiinifici, nu este deloc o metod sigur de control al naterilor.
DEFECTE LA NATERE Cei mai muli copii se nasc sntoi i nu
sufer nici o aberaie
genetic sau comportamental evident, dar in aproximativ 3%
dintre cazuri copilul se nate cu o
anomalie major. Aceste defecte pot s aib cauze genetice sau de
mediu sau din interaciunea ambelor
tipuri de cauze.
Factorii genetici sunt implicai in toate procesele reproductive. Intradevr, defectele genice i
cromozomiale sunt responsabile pentru cele mai multe cauze
cunoscute ale defectelor la natere, iar
unii oameni prezint un risc mai mare de a avea copii anormali. Intre
acetia se numr cuplurile care
au produs deja un copil cu o boal genetic sau cu un defect la
natere, femeile peste treizeci i cinci de
ani i femeile care au avut mai multe avorturi spontane sau copii
nscui mori. Un inalt risc de defecte
la natere este asociat i cu anomalii genetice specifice unor rase,
cum ar fi anemia falciform la negri,
talasemia (o alt form de anemie) la popoarele din zona
Mediteranei, sau boala Tay-Sachs la evreii
est-europeni. Cuplurile care se incadreaz in asemenea categorii de
risc sporit ar trebui s apeleze la
consilierea genetic.
Femeile insrcinate de peste treizeci i cinci de ani prezint un risc
sporit de a avea un copil
care s sufere de o anomalie cromozomial, forma cea mai intalnit
fiind sindromul Down. Riscul

acestei anomalii crete o dat cu varsta mamei, iar femeile mai in

varst sunt sftuite s aib un
diagnostic prenatal prin AMNIOCENTEZ sau prin biopsie chorial.
Amniocenteza implic scoaterea
unei cantiti mici de fluid pentru analize genetice, in intervalul
dintre paisprezece i aisprezece
sptmani de sarcin. Un ac subire este introdus in uter prin
peretele abdominal, pentru a se obine
fluidul amniotic, care conine celule ale ftului. Pe aceste celule se
pot efectua evaluri cromozomiale
sau de alt natur, genetice sau metabolice, pentru a se determina
dac exist sau nu vreo anomalie.
Biopsia chorial se efectueaz cu ajutorul unui cateter i permite
diagnoza prenatal in primele trei luni
de sarcin.
In timpul sarcinii, unele medicamente i alte substane pot s
traverseze barierele placentare i
s influeneze negativ dezvoltarea ftului. Se recomand o mare
precauie in folosirea medicamentelor
in timpul sarcinii, pentru c unele medicamente pot provoca defecte
in dezvoltare. Prin urmare, toate
femeile insrcinate ar trebui s consulte un doctor inainte de a folosi
un medicament. Trebuie discutat
potenialul unui medicament de a cauza malformaii ftului in
cretere i tratamente alternative.
Femeile insrcinate ar trebui s fie avertizate i asupra riscului
utilizrii substanelor .sociale
tutunul i alcoolul in timpul sarcinii, pentru c acestea sunt
asociate cu complicaii la natere i cu
anomalii ale ftului i ale nou-nscutului (vezi SINDROAMELE DE
ABUZURI DE SUBSTANE
LA FT I NOU-NSCUT; SARCINA I MEDICAMENTELE I
SUBSTANELE COMUNE).
Infeciile sunt comune i potenial periculoase i pentru femeia
gravid i pentru ftul ei.
Infeciile fetale pot s duc la avorturi spontane, anomalii ale ftului,
retard in creterea ftului,
moartea ftului sau la infecii congenitale. Infectarea primar a
mamei cu virusul rubeolic in primele
trei luni de sarcin este o bine cunoscut cauz a unor anomalii ale
ftului, dar infeciile cu ali virui
cum ar fi herpes simplex pot s duc i ele la anomalii ale ftului.
Bolile materne sistemice pot s
cauzeze i ele defecte la natere. De exemplu, anumite forme de
diabet i de lupus pot s-i produc

ftului anomalii cardiace. Femeile care sufer de asemenea boli ar

trebui s fie foarte atent urmrite in
timpul sarcinii (vezi i BOLI LEGATE DE SARCIN; INGRIJIREA
PRENATAL).
BISEXUALITATEA Comportamentul sexual uman a fost in mod
tradiional imprit in dou
categorii: heterosexualitatea i homosexualitatea. Indivizii care se
identific pe sine ca heterosexuali se
presupune c au relaii sexuale doar cu persoanele de sex opus;
persoanele care se identific pe sine
drept homosexuale se presupune c au relaii sexuale numai cu
persoane de acelai sex. Se crede c
aceste trsturi sunt fixate in timpul copilriei i c ele rman
constante de-a lungul intregii viei a
persoanei.
Dei cercetarea comportamentului bisexual a rmas mult in urma
celei a comportamentului
hetero i homosexual, tim c vieile sexuale ale multor indivizi nu se
incadreaz uor in nici una dintre
aceste dou categorii. Muli indivizi vor fi atrai sexual de ctre, sau
vor avea relaii sexuale i cu
brbai i cu femei intr-un moment anumit al vieii. De asemenea,
tim c exist multe modele diferite
de comportament bisexual i c oamenii se angajeaz in asemenea
comportamente dintr-o varietate de
motive.
Pan acum, cercettorii nu au identificat factorii specifici biologici,
psihologici sau sociologici
care determin atracia sexual. Aceti determinani, ca i
dezvoltarea comportamentului bisexual,
poate s difere de la persoan la persoan.
Definiia bisexualitii. Termenul de bisexualitate poate fi folosit
pentru a descrie
comportamentul sexual individual sau identitatea sexual.
Comportamentul bisexual se refer de obicei
la contactul sexual atat cu brbai cat i cu femei. Timpii acestor
contacte sexuale pot s varieze
considerabil, in funcie de individ. Unele persoane au relaii sexuale
atat cu brbai cat i cu femei, in
acelai interval de timp, in vreme ce altele alterneaz partenerii
brbai-femei, unul dup altul. Unii
indivizi se angajeaz in activiti bisexuale pe perioade de timp
relativ scurte ale vieii lor, in vreme ce
pentru alii este un model mult mai stabil, incepand in adolescen i
continuand de-a lungul intregii
varste adulte.

Dei unele persoane care se angajeaz in comportamentul bisexual

se definesc drept bisexuale,
multe se identific pe sine ca hetero sau homosexuale. Cercetrile
limitate in aceast direcie sugereaz
c acest lucru este adevrat mai ales pentru afro-americanii i
latino-americanii brbai bisexuali i
pentru femeile afro-americane.
Preponderena i caracteristicile bisexualitii. Exist relativ
puine informaii disponibile
despre preponderena comportamentului bisexual, fie el la femeile
sau la brbaii din Statele Unite.
Estimrile extrase din eantioane de comportament sexual din
intervalul 1970-19990, raportate in
Journal of Sex Research in 1991, sugereaz c aproximativ 20%
dintre brbai relateaz un oarecare
contact sexual cu brbai in timpul vieii, dintre care aproximativ 6
pan la 7% in timpul varstei adulte.
Relaiile sexuale ale brbailor cu ali brbai la varst adult tind s
fie episodice sau sporadice i cei
mai muli dintre aceti brbai au i relaii sexuale cu femei. Date
comparative asupra
comportamentului bisexual feminin nu au fost publicate; totui, s-a
estimat c fa de brbai cam o
treime din femei au avut relaii sexuale i cu brbai i cu femei.
Cateva studii au sugerat c s-ar putea s existe diferene culturale in
comportamentul bisexual
i c brbaii afro-americani i latino-americani sunt mult mai pasibili
de a face sex i cu brbai i cu
femei. Brbaii bisexuali afro- i latino-americani au tendina mult
mai marcat decat la albi de a se
identifica drept heterosexuali, de a fi cstorii i de a nu le spune
partenerelor lor femei despre
contactele lor cu brbai. Femeile lesbiene i bisexuale afroamericane raporteaz raporturi
heterosexuale mult mai mult decat o fac lesbienele i bisexualele
albe. Cauza acestor modele culturale
nu este clar.
La brbai au fost identificate multe modele de comportament
bisexual. Exemplele includ
tineri care ii exploreaz sexualitatea, brbai care fac sex cu ali
brbai pentru bani sau droguri,
brbai in inchisori sau in alte aezminte instituionale care conin
doar brbai, brbai care au in
principal relaii cu femei i brbai care se identific pe ei inii drept
bisexuali. Cei mai muli brbai

care se angajeaz in comportament bisexual nu intr in aceste

grupuri identificabile; brbaii care se
identific pe ei inii bisexuali ar putea reprezenta cel mai mic din
aceste grupuri. Totui, aceste
caracteristici sugereaz c nu toat bisexualitatea poate fi
considerat ca o perioad de tranziie in viaa
unui individ sau o form de negare a homosexualitii cuiva. Intradevr, cele mai multe persoane care
se angajeaz intr-un comportament bisexual ar putea s o fac
pentru c sunt atrai sexual i de brbai
i de femei in timpul unei perioade prelungite a vieii lor.
Foarte puine lucruri s-au ineles in privina modelelor
comportamentale bisexuale ale
femeilor. Ca i brbaii i despre acestea se consider c au istorii i
stiluri de via foarte diverse.
Apariia stilului de via bisexual ar putea s fie intrucatva diferit la
femei i la brbai. Totui, femeile
bisexuale relateaz, in medie, c iniial au experiene sexuale cu
sexul opus, dar mai tarziu dezvolt i
atracia i experienele sexuale fa de acelai sex. Spre deosebire
de brbaii bisexuali, care se pot
cstori cu femei, in ciuda contiinei c sunt atrai i de acelai sex,
in general femeile bisexuale devin
contiente de atracia sexual pentru alte femei dup ce s-au
cstorit. Experienele bisexuale pot s
inceap cu prietenii afectuoase, intense, intre femei.
Comportamente sexuale. Spectrul comportamental sexual
raportat de brbaii i femeile
bisexuale oglindete pe acela al corespondenilor lor homo i
heterosexuali. Estimrile frecvenei unor
anumite practici sexuale cu parteneri brbai i femei au aprut ca
urmare a unor studii recente legate
de SIDA, care au drept int populaii cu risc inalt i se concentreaz
asupra comportamentelor
specifice legate de SIDA. De aceea, se pare c aceste modele nu
sunt reprezentative pentru populaia
extins de bisexuali, brbai i femei. Totui, aceste studii sugereaz
c brbaii bisexuali se angajeaz
in mai multe comportamente sexuale riscante decat cei exclusiv
heterosexuali, dar mai puine decat
brbaii exclusiv homosexuali. In general, studiile au artat c
brbaii bisexuali raporteaz un numr
mai mare de parteneri sexuali i se angajeaz in mai multe contacte
sexuale orale sau anale decat
brbaii heterosexuali, dar mai puine decat brbaii homosexuali.
Brbaii bisexuali cstorii

raporteaz un numr mai mare de parteneri sexuali, dar i faptul c

recurg mai rar la sexul anal.
Brbaii bisexuali care se identific pe ei inii drept homosexuali se
pot angaja in comportamente
sexuale mai puin riscante, poate din cauza programelor
educaionale din comunitile homosexualilor
legate de expunerea la virusul HIV. Doar o minoritate restrans
(poate 20%) dintre brbaii bisexuali in
relaii principale cu o femeie spun soiilor sau partenerelor sexuale
despre contactele sexuale cu acelai
sex.
Pan astzi, foarte puine studii au examinat practicile sexuale ale
femeilor bisexuale. Intr-un
recent studiu pe tema SIDA, 88% dintre femeile care s-au angajat in
sex cu un brbat de la 1980
incoace dar care in mod curent se identific drept lesbiene
raporteaz c au avut contact vaginal sau
anal cu brbai fr prezervativ. Aproape 32% dintre aceste femei au
raportat o relaie sexual cu un
brbat bisexual. Intr-adevr, aceste femei bisexuale sunt mult mai
dispuse s se angajeze in
comportamente sexuale riscante, cum ar fi contactul anal, cu un
partener brbat bisexual, mai degrab
decat cu un brbat exclusiv heterosexual. Frecvena relaiilor
femeilor bisexuale cu brbai bisexuali
este neclar, dar un asemenea contact ar putea mri riscul la HIV al
femeii.
Este important de notat c cei mai muli brbai homosexuali i
femei lesbiene s-au angajat in
sex cel puin o dat cu un partener de sex opus. In fapt, intre 15 i
26% dintre homosexuali i intre 20 i
35% dintre femeile lesbiene au fost cstorii.
Riscurile de sntate puse de bisexualitate. Ingrijorarea pentru
transmiterea virusului HIV
a condus la o examinare a ratei BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUAL
(BTS), inclusiv SIDA,
intre brbaii i femeile bisexuale. In general, brbaii bisexuali
prezint o rat mai mic de BTS decat
cei exclusiv homosexuali i una mai mare decat cei exclusiv
heterosexuali. Dintre cei 65.389 brbai
care au avut raporturi sexuale cu brbai i care au fost diagnosticai
cu SIDA la centrele de control din
Statele Unite pan in iunie 1990, 74% au spus c au avut relaii
sexuale doar cu brbai, iar 26% au
avut relaii i cu brbai i cu femei din 1977. Dat fiind numrul mare
de brbai homosexuali infectai

in Statele Unite i faptul c virusul HIV se transmite mult mai uor de

la brbat la brbat decat de la
brbat la femeie, este probabil c cei mai muli brbai bisexuali s-au
infectat in timpul unui contact
homosexual.
Datele despre bolile cu transmisie sexual printre femeile bisexuale
sunt izbitor diferite de cele
pentru brbaii bisexuali. Femeile bisexuale prezint mai des decat
lesbienele scurgeri, cistite, herpes
genital, gonoree i infecii vaginale. Pan in 1989, au fost raportate
103 cazuri de SIDA la femeile
bisexuale, in comparaie cu 79 de cazuri la femeile lesbiene. Dintre
aceste femei, 79% au relatat
folosirea de droguri injectate ca principal factor de risc pentru HIV.
Restul au raportat ca principal
factor de risc sexul cu un brbat (16%) sau transfuziile sanguine
(4%). Exist un potenial de
transmitere a HIV i a altor boli prin contactul sexual femeie-femeie,
dar pentru femeile bisexuale
riscul principal este reprezentat de frecvena contactelor cu
parteneri brbai. Studii suplimentare au
raportat c brbaii bisexuali au o mai mare probabilitate de a ii
injecta droguri sau de a primi bani sau
droguri in schimbul sexului. Totui, date fiind procedurile de
eantionare folosite in aceste studii, nu se
cunoate in ce msur se pot face generalizri bazate pe aceste
date la intreaga populaie de brbai
bisexuali.
Bisexualitatea nu a fost inc sistematic studiat in Statele Unite i
cunoaterea
comportamentului bisexual este in cel mai bun caz periferic. Dat
fiind numrul de persoane care sunt
bisexuale sau a cror via este influenat de cei care sunt
bisexuali, este important apariia unui
interes i a unei abordri tiinifice a modului in care indivizii ajung la
stiluri de via care includ
relaiile sexuale atat cu brbai, cat i cu femei.
PLICTISEALA SEXUAL Una dintre cele mai dese plangeri adresate
terapeuilor sexului
vine de la oameni care au relaii emoionale bune cu partenerul lor
sexual, dar care au ajuns la o lips
de interes sexual, pe care ei o interpreteaz drept un imbold sexual
redus. Atunci cand aceast scdere
a dorinei sexuale nu este rezultatul unor probleme organice sau
efectul unor medicamente, este foarte

probabil rezultatul unei plictiseli in activitatea sexual, din cauza

repetrii momentelor, locurilor i
tehnicilor in episoadele sexuale. De aici survine o pierdere a emoiei
in ateptarea activitii sexuale.
Rutinarea poate s duc la predictibilitate pentru unii i, pentru muli
alii, va avea drept rezultat
plictiseala sexual.
Tratamentul plictiselii sexuale depinde de modul in care participanii
recunosc c probabil
rutina este cauza problemei i c toate cele cinci simuri sunt
implicate intr-un act sexual reuit.
Participanii ar trebui s recunoasc i c soluia const in a modifica
un numr cat mai mare posibil
din componentele senzoriale din jurul actului sexual: simurile
mirosului, pipitului, gustului, vederii i
auzului. Uleiuri aromatice de corp, masaje, siropuri care s fie linse
de pe piele, filme erotice i fantezii
verbale sunt doar un mic eantion din gama larg de nouti care
pot ajuta o relaie sexual s evite
plictiseala.
CANCERUL LA SN Cancerul la san este una dintre cele mai
intalnite tumori maligne la
femei i una din principalele cauze de deces in randul acestora.
Incidena a crescut constant in
Occident, fiind cauza numrul unu a deceselor la femeile intre
patruzeci i cincizeci de ani. In timpul
vieii, o femeie american din nou va dezvolta un carcinom
(termenul medical pentru cancer) la san.
Mortalitatea din cancerul la san nu s-a schimbat notabil in ultimii
cincizeci de ani. American
Cancer Society estima c 182.000 de femei i 1.000 de brbai vor fi
diagnosticai in 1994 i 46.000 de
femei i 300 de brbai vor muri din cauza acestei boli.
Nu exist nici o metod cunoscut de prevenire a bolii. Rata de
supravieuire variaz in funcie
de mrimea tumorii, de cat de mult s-a extins aceasta in alte zone
decat sanul i de caracterul
microscopic al celulelor tumorale. Prin urmare, marea ans de a
schimba cursul firesc al bolii const
in detectarea intr-o faz incipient.
Trebuie inut cont de faptul c aceast boal este in principiu
vindecabil. Pentru formele
localizate i detectate din timp, rata de supravieuire dup cinci ani
este de 93%, in comparaie cu 18%
pentru stadiul cel mai avansat al bolii. Teama de cancerul la san
poate s fac o femeie s nege chiar i

existena unei tumefacii evidente. Oricat de mari ar fi temerile,

femeia nu trebuie s ezite s se duc la
doctor atunci cand descoper o umfltur sau alte schimbri la unul
dintre sani. ansa unei detectri
rapide i a vindecrii se afl in mainile ei.
****
Caseta pat. 56
FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL LA SN LA FEMEI
* varsta inaintat
* statut socio-economic superior
* cancer la san in familie
* cancer anterior la unul din sani
* maternitate intarziat
* obezitatea
* prim ciclu (menarha) precoce
* menopauz survenit tardiv
***
Factorii de risc in apariia cancerului la san sunt foarte puin inelei.
Epidemiologii au
descoperit statistic caiva factori care par s amplifice sau s reduc
probabilitatea apariiei cancerului
la san. Femeile caucaziene prezint un risc mai mare decat cele
latino-americane, mediteraneene i mai
ales decat negresele. Femeile nscute in Occident sunt supuse unui
mai mare risc decat cele nscute in
Asia sau in Africa. Frecvena carcinomului la san crete direct cu
varsta pacientei. Cancerul la san
aproape c nu exist la pubertate; incidena crete gradat in timpul
anilor reproductivi ai femeii i are
un apogeu dup varsta de patruzeci de ani. 85% din cazurile de
cancer la san dup patruzeci i doi de
ani.
S-a descoperit predispoziie genetic pentru apariia carcinomului in
unele familii. Nu au fost
identificai factori genetici specifici, dar in randul rudelor de gradul
unu ale pacientelor bolnave de
cancer, fiicele i surorile, ansa de a face cancer la san este de doutrei ori mai mare decat la populaia
general. Cel mai mare risc genetic, de ase la nou ori mai mare,
apare la rudele de grad unu ale unei
femei aflate inaintea menopauzei i care face cancer la ambii sani.
Femeile cu fibroz chistic (o tumor benign a sanului), sau care au
avut cancer la cellalt
san, la ovare, la uter sau la colon prezint un risc sporit de cancer la
san. Femeile care au foarte

devreme prima menstruaie sau o menopauz tarzie au de

asemenea un risc sporit. Varsta de natere a
primului copil este i ea important. Dac prima natere din viaa
femeii are loc inainte de douzeci de
ani, ea prezint un risc mai mic de cancer la san decat femeia care
nu a nscut niciodat sau car a
nscut pentru prima oar dup treizeci i cinci de ani. Femeile obeze
sunt de asemenea mai expuse;
studiile au demonstrat c diferenele de inciden a cancerului la san
sunt direct legate de cantitatea de
grsime din alimentaie. Femeile din clasele superioare socioeconomice prezint un risc crescut. Se
tie cu exactitate c doze mari de radiaie absorbite de san
constituie un factor de risc major.
Exist muli ali factori de risc, dar ei s-au identificat doar la 25% din
femeile care dezvolt in
cele din urm carcinom mamar. Studiile nu au ajuns la nici o
concluzie in privina legturii dintre
pilulele contraceptive orale i apariia cancerului la san. Unele studii
recente au sugerat c utilizarea pe
termen lung i utilizarea de la varste timpurii ar putea mri riscul de
cancer la san, dar este nevoie de
cercetri suplimentare. Poziia United States Food and Drug
Administration este c la ora aceasta nu
este nevoie de nici o schimbare in utilizarea mijloacelor orale de
contracepie.
Au exista ingrijorri serioase in privina amplificrii riscului de cancer
la san prin tratamentul
pentru inlocuirea de estrogen, folosit de multe femei. Problema inc
nu a fost rezolvat. Prin urmare,
este obligatoriu ca inainte de administrarea tratamentului cu
estrogen la femeile intrate in menopauz
s se efectueze un examen al sanilor, ca i o mamografie, examinri
care trebuie s se repete cu
regularitate.
Examinarea i diagnosticul timpuriu. Detectarea cancerului la
san este definit ca folosirea
testelor la femeile simptomatice la intervale periodice, pentru
descoperirea tumorilor maligne la san.
Femeile trebuie s invee tehnica AUTOEXAMINRII SANULUI. La
verificrile anuale, se
recomand i o examinare a sanului. Testele radiologice (vezi i
MAMOGRAFIA) pot s detecteze
cancerul la san intr-o faz incipient i sunt recomandate, acolo
unde este posibil, a se efectua o dat pe

an la femeile peste 40 de ani. Diversele studii au artat c

programele de detectare reduc efectiv
mortalitatea legat de cancerul la san. Totui, frecvena testrilor i
gradul in care femeile se prezint la
ele sunt factori-cheie in succesul activitii de diagnosticare
timpurie.
Biopsia i procedurile chirurgicale. Dac prin examinarea
sistematic s-a descoperit o
umfltur suspect sau o intrire a sanului, trebuie s se determine
dac este vorba de o tumoare
malign i dac e nevoie s se efectueze o operaie. Exist cateva
metode de obinere a celulelor dintr-o
tumefacie pentru diagnostic in laboratorul de patologie. Dac
tumora conine fluid, atunci se poate
infige in ea un ac subire, prin care se preleveaz puin fluid, aproape
fr durere. Atunci cand tumora
este solid, este nevoie de un ac mare de biopsie. In unele cazuri,
intreaga tumor sau o parte din ea se
inltur intr-o sal de operaie.
Dac exist bnuiala c tumora malign de la san s-a rspandit deja
in alte esuturi, sunt
necesare proceduri de test suplimentare, cum ar fi evalurile prin
raze X i o examinare osoas. Cat de
departe vor merge investigaiile pre-operatorii trebuie s fie decis de
un specialist experimentat.
O femeie care se confrunt cu asemenea teste trebuie s fie
contient de toate opiunile care ii
stau la dispoziie i trebuie s le discute cu un specialist. Diferitele
operaii efectuate azi pe cazurile de
cancer la san, intinderea operaiei propuse i consecinele
postoperatorii trebuie discutate in detaliu
dinainte. Tratamentul cancerului la san poate s necesite nu doar
calitile unui chirurg, ci i pe cele ale
unui radioterapeut i ale unui oncolog. In prezent, principalele
alternative disponibile pentru femeile
care sufer de cancer al sanului pot fi clasificate dup cum urmeaz
(toate implic inlturarea sanului,
pentru a se asigura extirparea esutului canceros):
Mastectomia radical. Aceast operaie a fost descris pentru
prima oar in 1891. Sunt
inlturate toate esuturile sanului, muchii pectorali (muchii din
spatele sanului) i nodulii limfatici
axilari.
Mastectomia radical extins. Este o operaie rareori efectuat,
in care se inltur i nodulii

limfatici mamari, pe lang celelalte proceduri de la mastectomia

radical. Pentru aceasta, uneori este
necesar s se inlture i seciuni ale coastelor.
Mastectomie radical modificat. Se inltur intregul san i
nodulii limfatici axilari.
Mastectomie total simpl. Este inlturat intregul san. Zona
axilar (a subsorilor) i muchii
pectorali sunt lsai intaci.
De curand a aprut o susinere tot mai mare pentru chirurgia
conservativ operaii in care nu
este nevoie de inlturarea sanului combinat cu radioterapia la
femeile cu cancer descoperit de
timpuriu. Chirurgia conservativ implic doar inlturarea tumorii i a
unor esuturi inconjurtoare
normale din san. Quadrantectomia implic inlturarea tumorii i
intregul sfert intern de esut interior
care inconjoar tumora. Aceste operaii sunt combinate cu disecii
ale nodulilor limfatici axilari i cu
radioterapie. Principalul avantaj al tratamentului conservator este cel
cosmetic. Pentru pacient, criteriul
principal va fi capacitatea de a inltura tumora pstrand controlul
asupra deformrilor estetice.
Diagnosticul timpuriu este factorul major care influeneaz
mortalitatea din cancerul la san.
Atunci cand cancerul este diagnosticat intr-un stadiu incipient, rata
de supravieuire pentru primii cinci
ani este mai mare de 90%. Dac leziunile sunt de un centimetru sau
mai mici, iar nodulii limfatici nu
sunt afectai, rata de supravieuire dup douzeci de ani este de
peste 90%. In cazul cancerului la san in
faz avansat, care acum constituie doar o minoritate, prognoza e
mult mai rea cam 20%
supravieuire dup cinci ani. Prin urmare, pacientele care practic
autoexaminarea cu regularitate i se
duc anual la o examinare a sanilor de ctre un doctor vor detecta
leziuni mult mai mici decat cele
descoperite la femeile care se examineaz rar sau niciodat. Riscul
morii intre femeile care se
examineaz sistematic este mult mai mic decat riscul printre femeile
care nu se examineaz (vezi i
AUTOEXAMINAREA SANILOR; MAMOGRAFIA).
ALPTAREA LA SN Sanul femeii este o gland mamar, adic un
organ care produce
lapte. Fiecare gland mamar matur este compus din
cincisprezece pan la douzeci i cinci de lobi

separai, care sunt aranjai radial i apoi se subdivid la randul lor.

Alveolele, sau unitile productoare
de lapte, posed mici tuburi care se unesc intre ele, pentru a forma
un canal mare pentru fiecare lob.
Aceste canale ajung toate la sfarc, unde se deschid separat la
suprafaa sanului.
Mecanismele hormonale i nervoase implicate in lactaie (producerea
laptelui) sunt complexe.
Prolactina, un hormon secretat de glanda hipofiz, este esenial
pentru lactaie. Ali hormoni, cum ar fi
PROGESTERONUL, ESTROGENUL, cortisolul i insulina, acioneaz
sinergic cu prolactina i sunt
in aceeai msur de importani. Suptul de ctre prunc duce la
contracii in canale, care vor ejecta lapte
prin mamelon i vor stimula producia de lapte. Astfel, cantitatea de
lapte produs este regularizat de
necesitatea de lapte a copilului.
***
fig. P. 58
Femeile pot adopta multe poziii diferite atunci cnd alpteaz la
sn copiii. Uneori, mama
iniiaz hrnirea la sn prin plasarea mamelonului n gura copilului.
***
***
foto p. 59
Tot mai multe femei americane aleg s-i alpteze la sn copiii
***
Orice mam i copil nou-nscut sunt in msur s efectueze un
alptat la san, dac sunt
suficient incurajai. Alptarea natural ar trebui s inceap indat
dup natere, cand starea mamei i a
copilului o permite, de preferat in primele ore de via. Alimentaia
mamei trebuie s conin destule
calorii i vitamine pentru a le compensa pe cele secretate in lapte
sau pe cele necesare in producerea
altui lapte. Mamele care alpteaz trebuie s evite curele de slbire.
Hrnirea la san aduce patru mari beneficii pentru copil.
compoziia laptelui matern este ideal pentru necesitile
nutriionale ale copilului. Recent,
au fost identificai in laptele matern hormoni i enzime despre care
se crede c ajut la creterea
copilului;
laptele matern conine anticorpi care ofer protecie impotriva
infeciilor comune ale
copiilor. Primul lapte (colostrum) are i proprieti antiinflamatorii;

 laptele matern diminueaz probabilitatea de apariie a alergiilor la

copil, reducand
expunerea la proteine strine, non-umane, cum sunt cele aflate in
laptele de vac;
hrnirea la san promoveaz interaciune psihologic pasiv i o
legtur intre mam i
copil.
Alptarea la san a cunoscut un declin in rile cele mai
industrializate intre anii 1940 i anii
1970, cand sub 30% din mame alptau la san copiii in varst de o
sptman. Principalele motive erau
dificultile intampinate de mamele care munceau i faptul c
diversele .formule care se
substituiau laptelui matern erau foarte ieftine. In anii 1970, cand au
fost subliniate avantajele hrnirii la
san, s-a observat o schimbare marcant a tendinei, iar aproximativ
60% din mame ii hrneau la san
copiii de o sptman.
Cele mai multe studii sugereaz c femeile care produc lapte au
necesiti energetice
suplimentare. In general, se recomand ca o femeie care hrnete la
san s mnance cu aproximativ un
sfert mai mult decat o femeie care nu este insrcinat. Aceast
recomandare este valabil in special
pentru femeile care nu au catigat suficient in greutate in timpul
sarcinii. Consumul crescut de lapte nu
este necesar in timpul lactaiei. In fapt, corpul femei poate produce
lapte din orice hran, cu condiia ca
aceasta s conin toi nutrienii eseniali.
Suptul de ctre noul-nscut poate s iniieze fluxul de lapte la doar o
or dup natere, dei in
cele mai multe cazuri laptele nu va curge din abunden. Suptul din
aceste prime ore reintrete i
contraciile uterine, ceea ce va reduce hemoragia uterin. In cele ce
urmeaz, pentru ca fluxul de lapte
s se menin este nevoie ca nou-nscutul s sug des. Nu trebuie
impus nici o restricie asupra
timpului de supt. Dac nou-nscutul este hrnit la cerere, atunci
foamea lui se va adapta dup cantitatea
de lapte produs.
Mrimea sanilor femeii nu afecteaz capacitatea ei de a alpta, dar
mameloanele aplatizate sau
invaginate pot produce probleme de lactaie, care necesit ingrijire
medical. La fiecare hrnire trebuie
s fie oferii ambii sani, fiecare intre cinci i cincisprezece minute, iar
copilul ar trebui s inceap de

fiecare dat pe alt parte. Dac mama alpteaz la un singur san,

cellalt se va bloca, iar producia de
lapte va descrete. Tumefierea sanilor este normal timp de trei
pan la apte zile de la natere i va fi
sursa unor oarecare neplceri. In acest caz vor fi de ajutor o uoar
mulgere a sanilor i un sutien
special pentru alptare. Cand copilul incepe s sug, mameloanele
moi sunt un lucru obinuit. Durerile
mamelonare pot fi evitate printr-o corect poziionare i episoade de
supt scurte. In unele cazuri, se pot
folosi creme de alptare sau o uoar mulgere a sanului i servirea
laptelui intr-o linguri alternanad cu
o alptare normal. In foarte rare cazuri, apare o inflamare a sanului
i este nevoie de o ingrijire
medical.
Cantrirea sugarului inainte i dup alptarea la san (proba
suptului) poate oferi o
msurtoare indirect a cantitii de lapte ingurgitate.
AUTOEXAMINAREA SNULUI Detectarea de timpuriu a
CANCERULUI LA SAN este
posibil cu ajutorul unei verificri sistematice a femeilor care nu
prezint nici un simptom al bolii.
Femeile trebuie s invee tehnica autoexaminrii, iar examinarea
clinic a sanilor este recomandat in
cadrul controlului anual. Radiografiile cu raze X ale sanilor (vezi
MAMOGRAFIA) pot detecta
cancerul la san intr-o faz incipient i se recomand ca femeile
peste 40 de ani s fac o mamografie
pe an. Diverse studii au artat c diagnosticarea in faz iniial prin
programe de verificare sistematic
au redus cu adevrat rata mortalitii prin cancer la san. Totui,
frecvena verificrii i gradul de atenie
i de responsabilitate din partea fiecrei femei sunt factori-cheie in
succesul verificrilor.
***
fig. P. 61
Autoexaminarea snilor ncepe cu femeia eznd n faa oglinzii i
examinnd cu atenie snii,
pentru a se vedea orice tumefacie. Apoi femeia se aeaz culcat i
palpeaz fiecare sn prin micri
circulare, ncepnd cu sfrcul snului i continund spre periferie.
***
Autoexaminarea sanului poate fi efectuat de orice femeie i rmane
una dintre cele mai
importante metode de cutare sistematic a cancerului la san.
Majoritatea cazurilor de cancer la san

sunt descoperite de paciente. Mai mult, tumorile descoperite de

femeile care practic regulat
autoexaminarea sunt de obicei mai mici i mai vindecabile decat
cele descoperite la femeile care nu ii
asum aceast responsabilitate. Femeile care practic
autoexaminarea la san trebuie s se concentreze
asupra a trei elemente: timpul, inspectarea vizual i palparea
sanului.
Timpul. Cele cateva zile care urmeaz imediat dup perioada
menstrual sunt cel mai bun
interval in care se pot detecta schimbrile survenite la san. Femeile
aflate la menopauz sau femeile
care nu au ciclu menstrual din alte motive ar trebui s efectueze
examinarea sanilor in fiecare lun
calendaristic, in aceeai zi.
Inspectarea vizual. Femeia trebuie s-i inspecteze sanii in faa
unei oglinzi, cutand
schimbri in form, contur, aspectul pielii sau al mamelonului
fiecrui san ca i culoare, retrageri
sau umflturi.
Palparea. Femeia trebuie s se intind, iniial cu un bra de-a lungul
corpului i apoi cu acelai
bra sub cap. Trebuie aplicat o micare de uor masaj pe intregul
san, de o manier sistematic,
folosindu-se prile plate buricele degetelor (nu varfurile
degetelor). O tehnic mai simpl este
palparea sanului in cerc, incepand cu sfarcul i apoi in cercuri tot mai
largi. Multe femei prefer
palparea sub du, pentru c au o sensibilitate tactil mai bun atunci
cand sanul este ud.
Orice umfltur ar trebui s declaneze automat prezentarea la un
medic, chiar dac cele mai
multe umflturi de la san nu sunt maligne. In sfarit, in timpul
autoexaminrii femeia ar trebui s
strang uor ambele mameloane, observand dac exist eventuale
scurgeri.
Deoarece mamografia i alte abordri tehnologice ale verificrii
sistematice pot fi instrumente
eficiente pe lang autoexaminarea regulat, o examinare anual a
sanului de ctre un doctor
experimentat rmane esenial.
Snii. Sanii femeilor conin glande mamare capabile s secrete
lapte, definind specia uman ca
fcand parte din clasa mamiferelor. Acest lapte furnizeaz hran
copilului sugar de la natere i pan la

inrcare. Dei nu sunt organe sexuale, sanii au o semnificaie

erotic deosebit in societile
occidentale (vezi SANII CA OBIECTE SEXUALE).
Sanii sunt dou organe rotunde. Ei constau in cea mai mare parte
intr-un esut gras moale i
fibros i se situeaz de ambele pri ale pieptului femeii. Fiecare san
conine cincisprezece sau mai
multe glande mamare, fiecare dintre acestea avand un canal care
duce la mamelonul din varful sanului.
Mameloanele sunt de form cilindric i de obicei sunt plate, dar pot
intra uor in stare de erecie ca
reacie la o stimulare de tip atingere sau la rece. Schimbrile
hormonale care insoesc graviditatea i
naterea determin mrirea sanilor i sfarcurilor (mameloanelor), ca
i mrirea i inchiderea la culoare
a areolelor, zonele circulare din imediata apropiere a sfarcurilor.
Atunci cand o femeie nate un copil,
schimbrile hormonale din corpul ei declaneaz activitatea
secretorie a glandelor mamare, mai intai de
colostrum, apoi de lapte pentru alptare (vezi ALPTAREA LA SAN).
Dezvoltarea sanilor incepe o dat cu apropierea fetei de pubertate,
de obicei intre varstele de
nou i treisprezece ani, dei exist i cazuri mai timpurii.
Schimbrile in nivelurile hormonilor sexuali
stimuleaz creterea esutului gras al sanului, iar calotele i
sfarcurile sanului tinerei fete devin treptat
tot mai proeminente. Exist o mare varietate de mrimi i forme ale
sanilor femeilor; stereotipiile
populare despre mrimile i formele .ideale le-au fcut pe multe
femei s ii schimbe pe cale
chirurgical aspectul, de obicei prin mrirea sanilor, dar in unele
cazuri i pentru reducerea mrimii lor.
Mrimea i aspectul sanilor nu pare s aib vreo legtur cu
capacitatea femeii de a alpta un sugar.
Sfarcurile sunt formate in mare parte din fibre de muchi netezi. Ele
sunt sensibile, deoarece
conin o mare concentraie de terminaii nervoase. Sanii i sfarcurile
joac un rol important in jocurile
erotice ale unor femei; altele au raportat doar o uoar stimulare
erotic atunci cand partenerii ii
mangaie i ii srut. Oricum ar fi receptat de o persoan sau alta,
jocul erotic cu sanii i sfarcurile face
parte din interaciunea sexuale obinuit in societile occidentale.
***
fig. P. 62
Anatomia snului

***
SNII CA OBIECTE SEXUALE In Statele Unite i, intr-o anumit
msur i in alte ri
care imprtesc valorile culturii occidentale, sanii femeilor au
devenit un obiect al atraciei i dorinei
sexuale. In ultimii ani, aceasta a ajuns la un extrem, motivand un
numr tot mai mare de femei s se
supun unor operaii de mrire a sanilor, pentru ca ele s ii
imbunteasc atractivitatea sexual.
Importana sporit acordat sanului ca obiect de excitare sexual
mai degrab decat organ pentru
alptare pare s fie o derivaie cultural, un produs al socializrii; in
cele mai multe culturi, sanul este
privit in principal ca o surs de lapte pentru sugari.
Dei nu exist o explicaie precis a acestei exagerri a rolului
sanilor ca obiecte sexuale in
rile occidentale, o explicaie posibil const in suprimarea
diferenelor anatomice vizibile dintre
brbai i femei in epoca victorian. In consecin, sanul ar fi devenit
un .fruct oprit, ca i organele
genitale. Deoarece ceea ce distinge sanul feminin de cel masculin
este mrimea, mrimea in sine a
devenit asociat cu sexualitatea, iar .femeile cu piept plat au
devenit un termen depreciativ in cea
mai mare parte a secolului douzeci (perioada din anii 1920 in care
dezirabile erau fetele care se
imbrcau bieete pare s fi fost o aberaie).
Pan spre sfaritul anilor 1930, multe decrete locale interziceau
formal brbailor i femeilor s
fac baie in locurile publice cu sanii sau torsul la vedere. Deoarece
brbaii s-au opus, costumul lor de
baie a devenit un chilot simplu. In vreme ce plaja fr sutien (iar in
multe locuri nudismul) este destul
de rspandit la femeile din Europa, pe plajele din America este inc
o raritate. Dei motivele acestei
reticene americane privind sanii femeilor nu sunt clare, interzicerea
expunerii la plaj topless pare s
fie in concordan cu DISCRIMINAREA SEXUAL, care presupune c
brbatul se bucur de o mai
mare libertate decat femeia.
BORDEL Un loc poate fi o cas, o rulot sau un apartament in
care prostituatele i
clienii lor se intalnesc pentru a se angaja in activiti sexuale.
Bordelurile sunt cunoscute i drept
.case ru famate, .case de tarfe etc. Ele sunt de obicei
administrate de o femeie, universal

cunoscut sub numele de .madam, care uneori face i

aranjamentele cu clienii care vin s
intalneasc prostituatele. Tot ea pltete i drile stabilimentului,
ofer protecie i servete drept
gazd. In schimb, ea primete un procent important din banii pltii
pentru prostituatele ei adesea
jumtate. Unele din aceste .madame sunt foarte inteligente i
competente in materie de afaceri.
Poate c cea mai cunoscut dintre ele a fost Xaviera Hollander, care
a condus un bordel din New York
in anii 1970 i a scris The Happy Hooker (Prostituata vesel).
Bordelurile pot s varieze de la stabilimente srccioase unde
clienii pot fi victime ale unor
bti i jafuri, pan la unele foarte elaborate. Ele sunt in afara legii in
toate statele americane, cu
excepia Nevadei, dar continu s infloreasc in mai toate oraele
mari. In zilele noastre nu mai sunt
atat de obinuite pe cat erau pe vremuri.
FEMEI UOARE Vezi PROSTITUIA
CANCER vezi formele specifice: CANCERUL LA SAN; CANCERUL
CERVICAL;
CANCERUL OVARIAN; CANCERUL DE PROSTAT; CANCERUL
TESTICULAR; CANCERUL
UTERIN; de asemenea, ANUSUL; CASTRAREA; MAMOGRAFIA.
CASTRAREA Procedeul chirurgical de extirpare a testiculelor la
brbai i a ovarelor la
femei. Atat la brbai, cat i la femei, duce de obicei la episoade de
bufeuri. Castrarea este foarte
rareori recomandat la femei, pentru c are tendina de a conduce la
osteoporoz (subierea oaselor),
ca i la simptome de menopauz, cum ar fi bufeurile, i schimbri in
caracteristicile sexuale secundare,
cum ar fi mrimea sanului. La brbai, castrarea poate fi indicat
pentru tratarea CANCERULUI DE
PROSTAT. In asemenea cazuri, testiculele sunt indeprtate de obicei
printr-un procedeu simplu,
printr-o incizie in scrot.
Adesea, pacientul este supus operaiei i in aceeai zi va pleca
acas. Pentru brbaii care sunt
preocupai de efectele vizuale ale castrrii, exist proteze cu aspect
identic cu aspectul extern aproape
identic cu al testiculelor i care se plaseaz in scrot. Deoarece
medicamentele pot furniza acelai efect
ca i castrarea, muli pacieni aleg un tratament medical in locul
castrrii chirurgicale. Totui, castrarea

este o procedur simpl, efectuat intr-un singur pas, care ofer un

tratament definitiv pentru brbaii
care au nevoie de el, in principal victime ale cancerului extins de
prostat.
Castrarea chirurgical poate furniza o rezolvare aproape imediat a
durerilor osoase i o
imbuntire ulterioar a obstruciei pasajului urinar datorat
cancerului avansat de prostat. Totui,
castrarea medical sau chirurgical duce la o scdere a dorinei
sexuale sau a libidoului atat la brbai
cat i la femei, ca i schimbri de erecie la muli brbai (vezi i
CANCERUL TESTICULAR).
CELIBATUL De-a lungul istoriei, au existat grupuri de brbai i
femei care au adoptat
celibatul, fiind de acord s nu se cstoreasc i prin extensie nici s
nu aib relaii sexuale. Preoimea
romano-catolic este format din brbai crora le este interzis s se
cstoreasc. Exist, in acelai
timp, in cadrul religiei catolice, ordine de clugri i clugrie
devotate vieii in rugciune, fr a avea
statut sau funciuni de preoi, dar care triesc respectand regulile
celibatului.
In biserica anglican, dei nu este o regul ca preoii s rman
celibatari, unii preoi ii impun
ei inii celibatul; exist i ordine celibatare de clugri i clugrie
anglicane. In biserica grecoortodox
i in alte biserici rsritene, preoii au dreptul s se cstoreasc,
excepie fcand cei care vor
s ajung la rangul de episcop, pentru c in aceste biserici episcopii
nu au dreptul s fie cstorii.
Uneori, Biserica Catolic a gsit potrivit s tolereze clerici cstorii.
In randul clerului romano-catolic
exist caiva preoi cstorii, intre acetia fiind i membri ai clerului
protestant care s-au convertit i
care, dei cstorii, voiau s slujeasc in calitate de preoi catolici.
Aceast dispens a fost oferit i
clerului rsritean, in anumite circumstane.
Legea canonic a catolicismului privind celibatul preoilor are o
istorie furtunoas. Muli dintre
primii cretini, atat mireni cat i preoi, credeau c este inutil
cstoria, deoarece sfaritul lumii era
foarte aproape. Curand avea s vin Ziua de Apoi, iar dup aceasta,
nici o cstorie. Nu toat lumea era
ins de aceast prere, existand i cretini care se cstoreau, intre
care i muli preoi. Intr-o zon era

moda ca preoii s se insoare, in alta erau impuse diverse reguli

asupra celibatului preoilor. Unii
brbai au devenit preoi dup cstorie i nu li s-a cerut s renune
la soiile lor. Altora li s-a permis s
rman cstorii, dar s nu aib relaii sexuale. In secolul patru, au
aprut reguli mai energice, dar nu
au putut rmane in vigoare. In sfarit, in secolul doisprezece,
Biserica a scos in afara legii preoii
cstorii stabilindu-se alte reguli; dar i acestea au fost luate in
deradere in timpul Renaterii. Ca
reacie la Reforma protestant, Biserica aflat in declin i-a intrit
regulile; acesta au rmas practic
aceleai pan in zilele noastre.
Celibatul este o practic intalnit inc de la religiile antice precretine. Preoii anumitor zeiti
erau obligai s se dedice total rolului lor religios; intre ei i zeul lor
nu trebuia s intervin vreun
interes in sex sau fa de alt fiin uman muritoare. Aceast stare
era valabil in special pentru preoii
zeitilor feminine, cum ar fi cei ai Marii Zeie Mame egiptene, Isis.
Preotul era diferit de ceilali
muritori, fcand legtura intre acetia i zeitate. In mod similar,
preoii catolici de astzi se situeaz la
altar intre Dumnezeu i copiii Lui. Pentru a putea celebra indatoririle
preoeti, el trebuie s fie calificat
i pur din punct de vedere al ritualului, celibatul lui fiind considerat
un ajutor in aceast privin.
In epocile pre-cretine s-au practicat tipuri asemntoare de celibat.
Filosofi precum Epictet
susineau c celibatul ajut mult pe cei care urmresc inelepciunea
i senintatea. Prin celibat, spunea
el, invei s ignori imboldurile poftelor i scapi de rspunderea
pentru o soie i pentru copii. Celibatul
a fost practicat i de asceii care incercau s impiedice orice
contaminare senzual a ideilor pe care leau
imbriat.
In cultura popular, o minte strlucit este adesea legat de celibat
vezi cazurile lui
Sherlock Holmes i Hercule Poirot, eternii detectivi populari din
literatur. In viaa real, oamenii
practic celibatul atunci cand sunt absorbii de munca lor, atunci
cand urmresc o instruire sau un nivel
profesional mai inalt, sau atunci cand incep o afacere sau o carier.
Acest tip de celibat poate insemna
mai degrab abinerea de la cstorie mai degrab decat de la
satisfacerea sexual (de exemplu, se

poate practica masturbarea), dar se cunosc i cazuri de celibat

individual combinat cu CASTITATEA.
Tradiia ebraic nu are preoi celibatari, fiind incurajate cstoria i
creterea copiilor. In
special de la rabini se ateapt s fie modele de soi i prini.
Religiile orientale au anumite tradiii celibatare. Primii buditi au fost
un ordin de brbai
celibatari. Pe msur ce credina s-a rspandit, aspectul acesta s-a
atenuat. In multe mnstiri, tinerii
intr pe termene scurte, de obicei un an. Unii oameni sfini inc
practic celibatul, impreun cu alte
privaiuni autoimpuse. Taoismul i shintoismul au celibatari in
ordinele lor monastice.
CANCERUL CERVICAL. Dup CANCERUL UTERIN i CANCERUL
OVARIAN,
cancerul colului uterin (numit i cervix) este cel mai comun tip de
cancer al tractului genital. El apare
in mod obinuit la femeile dup varsta de patruzeci i cinci de ani,
dar poate s apar i la femei aflate
la varsta reproductiv: 1% dintre cazuri sunt detectate in timpul
sarcinii. Incidena cancerului cervical a
sczut in ultimul deceniu. Cu toate acestea, incidena leziunilor
precanceroase (numite carcinoame in
situ) cunoate o cretere vertiginoas. Unele schimbri
precanceroase ale colului uterin preced de
obicei apariia unui cancer invaziv in zece-cincisprezece ani.
Factorii care contribuie la apariia cancerului cervical includ
activitatea sexual i parteneri
sexuali multipli; rasa boala este foarte rar printre evreice, dar de
dou ori mai rspandit in randul
afro-americanelor decat in cel al femeilor albe; situaia socioeconomic slab; i BOLI CU
TRANSMITERE SEXUAL avute anterior.
Simptomele. Carcinoamele in situ sunt de obicei asimptomatice.
Simptomele cancerului
invaziv includ hemoragii postcoitale (sangerri care apar dup
contactul sexual); scurgeri vaginale; iar,
in unele cazuri, dureri pelviene. Doar in timpul stadiului invaziv
exist simptome de malignitate cum ar
fi pierderea in greutate, slbirea i anemia, ca i trsturile clinice
legate de rspandirea tumorii, cum ar
fi o mas pelvian i obstrucia tractului urinar.
Diagnostic. Atunci cand exist doar carcinoame in situ, diagnosticul
se poate face prin
TESTUL PAPANICOLAU, colposcopie (observarea colului uterin cu
ajutorul unei lupe) i biopsia de

col uterin. In stadiile invazive se descoper in colul uterin structuri

fizice care se pot vedea cu ajutorul
unui speculum. La examenul clinic, diagnosticul se bazeaz pe
EXAMINAREA PELVIAN. Este
important s se determine dac leziunea este localizat doar in colul
uterin sau s-a extins. In stadiile
avansate ale bolii, cancerul se rspandete in principal prin sistemul
limfatic i poate s apar ulterior
in plmani, creier, oase i alte organe. Pentru diagnosticarea
extinderii bolii in nodulii limfatici i in
alte organe, se folosesc radiografii i imagini obinute prin rezonan
magnetic.
Tratamentul. In fazele timpurii, cancerul cervical poate fi complet
vindecat prin distrugerea
leziunii prin cldur concentrat sau cu laserul. La femeile aflate la
menopauz sau cu puin inainte de
menopauz, se recomand histerectomia. In stadiile avansate ale
bolii, histerectomia radical este cel
mai bun tratament. Aceasta include inlturarea uterului, a ovarelor,
a trompelor uterine i a prii
superioare a vaginului. Se efectueaz i o disecie a nodulilor
limfatici pelvieni i uneori i abdominali.
In stadiile i mai avansate, tratamentul primar consta de obicei in
radioterapie. Uneori se aplic i
chimioterapia. In prezent, se fac experimente cu diverse tratamente
combinate.
ansele pacientelor cu cancer cervical sunt favorabile dac este
prins in stadiu iniial, in situ.
Prognosticul este mai puin optimist pentru leziunile mai avansate i
depinde in principal de stadiul
clinic al bolii. Cu cat este mai devreme diagnosticat i tratat
leziunea, cu atata sunt mai bune ansele
de vindecare. In stadiul iniial al fazei invazive, rata de vindecare
este de 85%, in vreme ce in stadiul
avansat doar 4 pan la 10% din paciente se vindec.
CAPAC CERVICAL O metod de barier in CONTROLUL NATERILOR,
capacul
cervical este o bucat flexibil de cauciuc care se potrivete peste
colul uterin al femeii i blocheaz
deschiderea ctre uter. Se pune dup consultarea unui medic i este
o metod reversibil. In form de
degetar, obiectul trebuie s fie adaptat de ctre un doctor pentru a
se potrivi bine peste colul uterin i a
impiedica ptrunderea spermatozoizilor in uter, pan la ovul. Se
folosete i un spermicid, pentru a
omori orice spermatozoid, care altfel ar tri pan la apte zile.

Capacul este invelit intr-o substan spermicid i poate fi plasat de

ctre femeie cu pan la
ase ore inainte de contactul sexual; poate fi lsat pe loc timp de
patruzeci i opt de ore. Folosirea
spermicidului pentru episoadele ulterioare de acuplare sexual este
opional. Spermicidele folosite cu
capacul cervical ofer o oarecare protecie impotriva BOLILOR CU
TRANSMITERE SEXUAL.
Din 100 de femei care folosesc capac cervical, 18 vor rmane
gravide intr-un an de utilizare
tipic. Dac este folosit adecvat, doar 6 din 100 vor rmane gravide.
Capacul nu poate fi folosit in
timpul menstruaiei sau dac exist vreun fel de sangerare vaginal.
Capacul este similar cu DIAFRAGMA, dar este mai greu de plasat de
ctre un profesionist, iar
femeii ii trebuie mult timp pan s invee cum s-l insereze i cum
s-l indeprteze. Capacul cervical
este preferat diafragmei de femeile care au muchii pelvieni mult
prea relaxai ca s rein diafragma.
Capacele sunt inserate adanc in vagin inainte de contactul sexual,
pentru a acoperi colul uterin.
Femeia ar trebui s verifice inainte i dup contactul sexual c
dispozitivul nu s-a deplasat din loc.
Deoarece capacul necesit un proces de inserare i de inlturare, el
nu este preferat de femeile crora
nu le place s-i ating organele genitale, dei plasarea capacului
poate s fie efectuat i de brbat, nu
numai de femeie, astfel incat dispunerea capacului poate s fac
parte din preludiu. Capacul cervical
este mult mai popular in Europa decat in Statele Unite.
In general, nu exist efecte secundare ale folosirii capacului cervical,
dei dac dispozitivul
este lsat in loc mai multe zile la rand poate s apar un miros
neplcut. Unele femei au o uoar
reacie alergic fie la cauciucul folosit, fie la spermicidele care
insoesc dispozitivul.
COLUL UTERIN (CERVIX) Cea mai joas parte a uterului. In mod
normal, colul uterin are
o lungime de cam doi-trei centimetri. La natere, colul uterin al unei
fetie este relativ mare in
comparaie cu restul uterului, dar o dat cu schimbrile hormonale
de la pubertate colul uterin devine
tot mai mic fa de restul uterului. Colul uterin formeaz o scurt
zon de tranziie intre uter i vagin. O
poriune a lui este mai sus decat peretele vaginal (colul
supravaginal), iar o poriune este expus in

vagin. Colul uterin este format din esut conjunctiv, cu o cantitate

mic de esut elastic i fibre
musculare netede. Este acoperit de celule secretoare de mucus.
Fiind poriunea ce mai joas a uterului, colul uterin joac un rol
foarte important in sarcin. El
funcioneaz ca un opritor, inand sarcina in uter pan la termen.
Noiunea de .cervix incompetent
este aplicat unei dilatri fr durere a colului uterin in timpul
trimestrului doi de sarcin, urmat de o
ruptur a membranelor i apoi de expulzarea ftului (avort spontan).
Cauzele incompetenei cervicale
sunt necunoscute, dar se pare c ele includ o serie de factori
determinani. Printre aceti factori se pot
aminti traume anterioare ale colului uterin, datorate diverselor
dilatri i chiuretaje, amputri,
cauterizri sau nateri traumatizante. De asemenea, exist i cazuri
de defecte structurale congenitale,
anomalii ale uterului i dezvoltri anormale ale colului, asociate cu
expunerea la dietilstibestrol (DES).
Dup ce a fost diagnosticat, incompetena cervical este tratat in
general chirurgical. In jurul colului
uterin se sutureaz o pung pe la 12-14 sptmani de sarcin.
Aceasta se inltur atunci cand ftul s-a
maturizat in general dup treizeci i apte de sptmani de
sarcin.
Inflamaiile colului uterin (cervicite) sunt foarte comune. Colul uterin
este permanent expus
traumelor, cum ar fi coitul sau naterea. Secreia abundent de
mucus, ca i permanenta flor
bacterian din vagin, favorizeaz infeciile. Totui, doar ocazional o
femeie va prezenta simptome i va
solicita tratament.
Cancerul colului uterin (cancerul cervical) a fost studiat foarte
detaliat. Cateva studii au artat
c boala apare mult mai des la femeile cu o situaie socio-economic
modest, sau la femei care au
avut primul contact sexual la o varst mic, la prostituate, la femeile
care au coitus cu mai muli
parteneri i posibil la femeile care sunt infectate cu HPV (virusul
uman papilloma) (vezi i
CANCERUL CERVICAL).
Deoarece cele mai multe leziuni apar fr simptome i nu sunt uor
de detectat la examinare,
este foarte important testul Papanicolau. Testul Papanicolau este un
test clinic foarte simplu, uor de

efectuat din punctul de vedere al medicului i fr vreo neplcere

pentru pacient. Este o msur de
verificare sistematic, care permite depistarea in cele mai timpurii
stadii a cancerului cervical. Testul
Papanicolau are o inalt eficien de detectare, tratamentul putand
surveni foarte rapid, cand vindecarea
este aproape sigur (vezi i ORGANELE SEXUALE FEMININE; SARCINA
CU RISC INALT;
HISTERECTOMIA; UTERUL).
CEZARIANA Extragerea ftului din uter printr-o incizie abdominal,
in locul naterii prin
expulzie vaginal. Operaia cezarian inseamn c travaliul este
considerat periculos fie pentru mam,
fie pentru ft, atunci cand naterea trebuie s aib loc dar nu este
indus travaliul, atunci cand
caracteristicile ftului prezint riscuri semnificative pentru naterea
vaginal i atunci cand o urgen
impune naterea imediat, iar calea vaginal nu este posibil sau nu
este de dorit.
Originea termenului de cezarian nu este sigur. Exist o explicaie
popular conform creia
Iulius Caesar s-a nscut in acest fel, dar este cu siguran un mit,
pentru c mama lui a trit muli ani
dup natere lucru practic imposibil, dac inem cont de tehnicile
chirurgicale ale epocii. O
explicaie mai plauzibil este aceea c numele vine de la codul de
legi roman, Lex caesara, care cerea
ca ftul nenscut s fie scos din mama moart. Prima operaie
modern se spune c ar fi fost efectuat
in 1610. Dar au fost necesare dou secole pentru ca tehnica
operaiunilor cezariene reuite s fie
perfecionat.
Operaia cezarian este una dintre cele mai importante operaii
efectuate in obstetricginecologie.
Insemntatea ei in salvarea vieilor mamei i ftului a crescut de-a
lungul deceniilor, dei
indicaiile specifice pentru utilizarea ei s-au schimbat. Scopul iniial,
acela de a salva viaa unei mame
cu travaliu obstrucionat i de a ajuta la naterea unui copil dintr-o
mam pe moarte, s-a extins treptat
pan la a salva ftul de pericole mai subtile. Patru elemente majore
au redus riscul pentru mam in
cazul cezarienei: imbuntirea tehnicilor chirurgicale, imbuntirea
tehnicilor de anestezie, apariia
transfuziilor sanguine sigure i descoperirea antibioticelor.

Ponderea naterilor cezariene din totalul naterilor a crescut

permanent. Deoarece riscul pentru
mam este acceptabil de redus, cezariana poate fi aleas in locul
naterii vaginale normale, despre care
se tie c e asociat cu morbiditatea i mortalitatea prenatal i cu
neplceri in zona pelvian.
Cezariana este preferat i atunci cand ftul este compromis in
timpul travaliului, suferina fetal
putand fi evideniat de un puls anormal (monitorizare), sau prin
examenul unui eantion din scalp, ca
i atunci cand se poate prezice, din testele prenatale, c ftul nu va
rezista travaliului. In sfarit,
cezariana este indicat in zilele noastre pentru un numr tot mai
mare de copii nscui prematur sau
copii cu probleme, pentru c acetia au anse sporite de
supravieuire prin ingrijirea neonatal intensiv
(vezi i NATEREA).
ANCRUL. Este o boal cu transmitere sexual, care cauzeaz
ulceraii genitale dureroase,
insoite adesea de tumefacia ganglionilor limfatici regionali. Boala
este cauzat de bacteria
Haemophylus ducreyi. De obicei, incepe cu o vezicul mic pe penis,
la brbai, sau pe labii, colul
uterin sau pereii vaginului, la femei. In mod normal, este prezent i
febra. Mersul este foarte dificil
dac ganglionii limfatici din zona bazinului sunt foarte tumefiai
formand o formaiune dur, numit
bulbo. Tratamentul cu un antibiotic din familia cefalosporinelor este
eficient. De obicei nu rman
sechele, dei femeile pot s dezvolte fistule intre peretele vaginal
posterior i rect. In lipsa
tratamentului, la brbai mrirea rapid a ulceraiei poate s duc,
ocazional, la amputarea penisului.
CASTITATEA Un om cast, sau un practicant al castitii, inseamn in
general o persoan cu
un stil de via in care se abine de la contactele sexuale. La
tineree, castitatea implic virginitatea.
Exist multe motive pentru care o persoan in special o persoan
tanr se poate decide
s practice castitatea. Pentru unii, valorile familiale sau religioase
pot s interzic sexul inainte de
cstorie. Pentru alii, problema cand i cu cine vor face pentru
prima oar sex este de o foarte mare
importan.
Astzi, se estimeaz c opt din zece oameni au experimentat
contactul sexual inainte de varsta

de douzeci de ani. In mod clar, castitatea nu este o tendin

dominant in randul tinerilor de astzi. i
totui, in ciuda imensei presiuni exercitate in cadrul societii pentru
ca tinerii s fie activi sexual, muli
adolesceni aleg s-i urmreasc propriul program sexual s
atepte pan simt c sunt pregtii,
cstorii, sau cu persoana potrivit pentru a avea prima experien
sexual fizic. Intre tinerii de astzi
exist chiar o micare informal pentru castitate. Adepii ei au ales
s spun deocamdat nu sexului.
Cei care susin castitatea in randul tineretului au multe argumente
impotriva prea marii grabe
cu care adolescenii se arunc in contactele sexuale. In cldura
pasiunii, este foarte uor s uii c sexul
are consecine potenial rele, ca i bune i c este ceva care
trebuie tratat cu mult
responsabilitate. Dac tinerii nu sunt intr-adevr pregtii s
abordeze sexul impreun cu tot cortegiul
care il insoete, ABSTINENA este o opiune foarte normal.
De exemplu, sexul presupune o decizie de a folosi mijloace
contraceptive i inelegerea
faptului c exist situaii in care acestea dau gre. Graviditatea
poate s survin chiar dac un cuplu a
folosit mijloace contraceptive. De fapt, singura metod de control al
naterilor este abstinena. BOLILE
CU TRANSMITERE SEXUAL, inclusiv SIDA, pot s fie i ele consecina
unui contact sexual. De
cate ori se face sex, trebuie folosit prezervativul; dar i atunci pot s
apar accidente. Inc o dat, cea
mai bun protecie este abstinena. Exist in acelai timp nite
consecine emoionale ale sexului
INTIMITATEA pe care o aduce cu el poate s te fac pasibil de
suferin, nu numai de bucurie. Sexul
cu o persoan nepotrivit care te manevreaz, te preseaz, te
folosete poate aduce suferin, in
special la varsta adolescenei.
Cei care susin castitatea in randul tinerilor subliniaz faptul c
adolescenii au in fa o via
intreag in care s se bucure de relaiile sexuale. Dei sexul pare s
fie o problem foarte presant
pentru adolesceni, in fapt este intotdeauna mai bine ca un tanr s
atepte pan cand se va considera cu
adevrat pregtit s se angajeze in aa ceva. sexul la timpul potrivit
i cu persoana potrivit este un sex
mai plcut i merit s atepi (vezi i CELIBATUL; ADOLESCENII I
SEXUL; VIRGINITATEA).

MOLESTAREA MINORILOR Tratamentul ru aplicat copiilor, inclusiv

toate tipurile de
cruzimi nelegate neaprat de abuzul sexual, nu este un fenomen
nou. Abuzuri impotriva unor copii
umplu coloanele din pres i timpul de emisie de la TV, iar literatura
i cinematograful se ocup mult
de problema incestului i a violului minorilor, subiecte aflate in
atenia publicului. Dincolo de oroarea
noastr la aflarea i vederea unor asemenea imagini, mai
tulburtoare este trdarea increderii de ctre
cei chemai s ingrijeasc aceti copii. Oamenii se intreab cum se
poate face mai sigur viaa copiilor,
in cine mai poi s ai incredere.
In aer plutete foarte mult team i neincredere. Atmosfera actual
este coapt pentru
vantoarea de vrjitoare. Comunitile s-au intors chiar i impotriva
babysitter-ilor care nu au comis
nimic ru. Nu exist nici o indoial c unii lucrtori sociali i terapeui
mult prea zeloi au incurajat
copii s-i aminteasc nite atrociti care nu au avut niciodat loc.
In aceast problem ar trebui s
domneasc bunul-sim. Prinii, poliia, tribunalele i publicul in
general trebuie s ineleag c dei
adesea un copil ii va aminti fapte reale, in alte cazuri copiii sunt
determinai pe o cale sau alta s
inventeze poveti. Abuzul sexual la adresa copiilor este o realitate,
dar nu oricine acuzat c a molestat
un copil este vinovat.
Copiii trebuie protejai, iar calea cea mai bun in acest sens este ca
abuzurile s fie impiedicate
inainte de a avea loc, in loc de a se cuta pedepsirea celor
rspunztori pentru ele. Banii trebuie
investii in programe de asigurare a copiilor, dac vrem s ne
considerm o societate responsabil i
plin de grij (vezi i LEGILE MOLESTRII COPIILOR; PROBLEME DE
MANCARE I
DISFUNCII SEXUALE; INCESTUL; STRESTUL POST-TRAUMATIC;
VIOLUL).
LEGILE MPOTRIVA MOLESTRII COPIILOR Legile americane care
fixeaz varsta
minim a CONSIMMANTULUI legal pentru activitatea sexual
variaz mult de la stat la stat i se
intinde de la unsprezece la optsprezece ani. In Delaware, in anii
1950, copiii de apte ani erau
considerai legal capabili s consimt actul sexual. Mai mult,
definiiile legale ale legilor care se ocup

de molestarea minorilor variaz foarte mult: un tanr de

nousprezece ani care face sex cu o fat de
aptesprezece ani comite in unele state un delict, iar in altele nu.
Varsta consimmantului a variat mult de-a lungul istoriei. In Anglia
secolului treisprezece,
de exemplu, varsta pan la care fetelor li se interzicea s aib
legturi sexuale era de doisprezece ani. In
secolul aisprezece, aceast varst a fost coborat la zece ani,
rmanand aa timp de aproximativ trei
sute de ani. Apoi, varsta minim a fost treptat ridicat pan ce in
1879 a ajuns la valoarea de astzi,
anume aisprezece ani. (Pe o perioad de cincizeci de ani, pan in
1929, varsta la care o fat se putea
mrita era de 12 ani, cu patru ani mai mic decat varsta la care avea
dreptul s consimt un act sexual.)
Unii susin c stabilirea unei varste minime a consimmantului ar
trebui abolit pur i simplu.
Intre acetia se numr pedofilii, care ii au propriile lor planuri de
via, dar i unele persoane care
consider c nu ar trebui s fie instrumentate in justiie numai acele
cazuri in care a intervenit o
presiune sau fora, pentru care cazuri oricum exist legi care interzic
asemenea activiti. Cu toate
acestea, marea majoritate a experilor, i cei in legi i cei in
psihologie, sunt de acord cu conceptul de
protejare a copiilor de relaii sexuale cu aduli.
Molestarea copiilor poate fi clasificat in dou categorii mari: aceea
care implic membri ai
aceleiai familii, numit INCEST, i cea intre strini. Incestul a fost
acceptat in unele culturi, inclusiv
cea a Egiptului Antic (a se vedea cstoria reginei Cleopatra cu
fratele ei). Deoarece destrmarea
permanent a familiei, chiar i a uneia incestuoase, poate s
cauzeze copilului suferine mai mari decat
alte metode de rezolvare a unor asemenea cazuri, tribunalele
folosesc diverse metode de a aborda
incestul, inclusiv perioade scurte de inchisoare i terapia de familie.
Astzi, MOLESTAREA MINORILOR este recunoscut drept o problem
tot mai grav fie
din cauza creterii numrului de cazuri, fie din cauz c oamenii
acum sunt dispui s recunoasc
faptul c s-a abuzat de ei in copilrie iar guvernele statale au luat
msuri de protejare a copiilor
bnuii c ar putea fi victime. Oricine intr in contact cu un copil in
calitate oficial, de la profesori la

doctori, dac bnuiete c acest copil a fost victima unui abuz

oarecare, are dreptul s raporteze
autoritilor bnuielile sale. Totui, de teama destrmrii familiilor, se
estimeaz c multe incidente nu
sunt raportate.
Alt dificultate in impunerea legilor impotriva molestrii minorilor
este aceea c adesea
singurii martori sunt copiii inii, astfel incat dovedirea delictului este
foarte grea. Conform
Amendamentului ase al Constituiei, un acuzat intr-un caz penal are
dreptul s se confrunte cu
martorul acuzrii. Dei Curtea Suprem a statuat c orice copil, de
orice varst, poate fi considerat
martor competent, tribunalele au incercat in acelai timp s
protejeze copiii de trauma unui
interogatoriu incruciat intr-o sal de judecat, permiandu-le s
depun mrturie in prim instan in
faa unei camere de luat vederi, dei in unele cazuri procedura a fost
denunat de aprare ca atingand
drepturile acuzatului. De asemenea, s-a demonstrat c un copil
poate fi manipulat s spun c a avut
loc un abuz, pentru a-i face pe plac persoanei care pune intrebarea,
iar unele cazuri au fost respinse de
jurii, care au considerat c mrturiile copiilor nu sunt credibile.
SEXUALITATEA COPIILOR Femeile i brbaii anilor 1990, oricare ar
fi valorile lor
morale i credinele lor religioase, tiu i accept faptul c o
sexualitate sntoas este una dintre
pietrele de temelie ale unei viei personale pline i fericite. Dar muli
accept cu mare greutate ideea c
o sexualitate sntoas incepe mult inainte varstei adulte, in anii
adolescenei i chiar in copilrie, ba,
mai mult, in faza de prunc.
Acceptm c bieii i tinerii au nevoi sexuale foarte puternice o dat
cu maturizarea lor. De
asemenea, am evoluat mult fa de epoca deloc indeprtat in
care cei mai muli oameni credeau
c o femeie se nate fr necesiti sexuale i c rmane aa (dac
nu este corupt de vreun seductor)
pan la varsta csniciei, cand trebuie s fie invat i trezit la
sex de soul ei iubitor. In trecut a
existat foarte mult suferin din cauza acestei idei a puritii
sexuale, cand tinerele i femeile credeau
c sunt anormale din cauza dorinelor lor sexuale. tim acum c
senzaiile i plcerile sexuale incep

i pentru biei i pentru fete curand dup natere, iar pentru unii
chiar in uter. Aceste senzaii i
dorina de a le satisface prin plcerea sexual, continu pentru
majoritatea persoanelor de-a lungul
copilriei, in adolescen, la varsta matur i la btranee.
Din observaiile prinilor i ale ingrijitorilor copiilor (lucru confirmat
i de studii), tim c
pruncii se joac, explorand nu numai arcul lor, ci i propriile corpuri.
Fetiele ii freac foarte des
zonele genitale, atunci cand acestea nu sunt acoperite de scutece.
Bieeii au foarte adesea erecii,
frecandu-i penisul i jucandu-se cu el cu o evident plcere (unii au
erecii chiar i inainte de natere).
Copii mici pot s aib inclusiv orgasme. Acestea pot fi chiar foarte
obinuite in primii ani de via, atat
pentru biei, cat i pentru fete. Sugarii, ca i copiii care au inceput
s mearg pot s-i produc
deliberat senzaii sexuale plcute prin frecarea de haine i jucrii
iar mai tarziu de pturi i perne
ca i prin frecarea reciproc a picioarelor. Curand dup aceea, ei vor
descoperi c mainile i degetele
pot fi folosite de o manier creatoare pentru a obine plcerea
sexual.
In ciuda (sau poate din cauza) plcerii pe care o simte copilul, muli
prini sunt suprai de
acest comportament (uneori pentru c il consider eronat c
face ru, iar uneori pentru c sunt
jenai de exprimarea plcerii sexuale) i incearc s determine
copilul s inceteze. Unii prini vor
plezni cu putere mana copilului, spunandu-i cu asprime Nu, este ru
pentru tine! (de parc un sugar
ar fi in msur s ineleag). Alii vor incerca s distrag atenia
copilului spre altceva, oferindu-i o
jucrie sau hran. Exist chiar i prini care ajung la extreme,
infurandu-i copiii in pturi i
prinzandu-le cu ace de scutece, pentru ca putiul s nu mai ajung
la sursa plcerii. Exist chiar unii
care amenin i-o tai! dac ii surprind copilul de trei-patru ani
masturbandu-se. Evident, nu ne
dorim s vedem copii masturbandu-se pe strzi, dar se pare c muli
prini, dac nu majoritatea, sunt
prea preocupai de masturbarea copiilor.
Muli terapeui consider c impresiile dobandite de timpuriu in
copilrie au un efect de durat
asupra dezvoltrii emoionale a individului, ecouri putand s ajung
chiar i la varsta adult. Inchipuiiv

ce poate s treac prin mintea nevinovat a unui copil care ii

produce plcere, atunci cand afl c
ceea ce face el este ru, murdar, interzis, greit. Din fericire, unii
copii au prini care, in loc s
exagereze, ateapt pan la varsta la care copilul este destul de
mare ca s ineleag c atingerea
organelor genitale este plcut, dar ar trebui s fie fcut in
intimitate.
Muli prini sunt atat de mult deranjai de discuiile despre sex cu
sau in prezena copiilor lor,
incat ei eman, probabil fr intenie, mesajul c sexul este atat de
interzis, incat nici mcar nu trebuie
s auzi de el, cu atat mai puin s-l discui. Intr-un anume sens, unii
dintre aceti prini pot chiar s
cread c interzicerea comportamentului i cunotinelor sexuale
este prelungirea fireasc a
invturilor morale necesare creterii unui copil bun. Aceti prini
ar trebui s ineleag c de fapt
ei intresc ideea c sexul este fructul oprit, peste msur de
misterios i irezistibil pentru copii lor.
prinii care se sfiesc s vorbeasc despre sex pentru c nu vor s le
dea idei copiilor sunt sftuii de
dr. John E. Schowalter, ef la secia de psihiatrie infantil de la Yale
Child Studies Center s nu se
ingrijoreze c vor bga sexul in capul copilului, pentru c el deja
exist acolo. Muli prini renun
la responsabilitatea lor in educaia sexual a copiilor, presupunand
c colile ii vor inva pe acetia tot
ce trebuie s tie i c ei, prinii, nu trebuie s susin decat ideea
de abstinen. De obicei, nu este
suficient. Exist mult mai multe faete ale sexului decat funcia i
mecanismele reproductive sau spui
Nu i gata. Discuiile din slile de clas trebuie s sublinieze
complexitatea i rspunderile pe care le
aduce cu el comportamentul sexual, ca fiind o activitate care implic
activ valori umane, nu numai un
exerciiu fiziologic aductor de satisfacii.
Copiii primesc multe mesaje legate de sex din surse diferite de
prini i de coal: de la
prietenii de joac (sursa principal de dezinformare); de la liderii
religioi, care mai mult ii inva
ABSTINENA decat lucruri concrete; i in special din mass-media. Din
nefericire, mesajele
amestecate despre sex i valorile sexuale sunt prevalente in cultura
american.

Apariia pubertii este o epoc foarte tulbure pentru biei i mai

ales pentru fete. Bieii vor fi
susinui de la ali biei (nu numai in privina legitimitii propriilor
senzaii, ci i a masturbrii, ba
uneori i prin facilitarea actelor sexuale), pentru fete continu
mesajele contradictorii, care nu fac decat
s mreasc problemele. Adesea, afeciunea exprimat formal de
tai prin atingere, imbriri i
srutri pot s se transforme intr-o relaie mai distant i mai
formal. Este foarte probabil ca aceast
distan s susin tabu-ul incestului, dar se pare c in multe familii
acest adevr se aplic mai mult
fetelor decat bieilor.
Senzaiile sexuale tot mai intense ale adolescentelor devin o surs
de ingrijorare pentru ele,
pentru c mesajele venite din partea societii adulte spun c
trebuie s fii CAST pan la cstorie i
apoi s fii pasional s explodezi, pur i simplu in viaa
orgasmic, impreun cu soul tu iubit.
Acest scenariu a fost adesea comparat cu imaginea unei fete care
are intre picioare o bomb cu ceas,
care nu are voie s explodeze decat dup cstorie. Acest model nu
numai c nesocotete necesitile
corporale ale adolescentelor, ci i contrasteaz puternic cu massmedia, in special grupurile rock
contemporane, care descriu o lume cu totul diferit de cea
propovduit de prini. Casetele inchiriate
le ofer adolescenilor de azi vizionri private foarte vii ale tuturor
aspectelor sexualitii i plcerii
sexuale, adesea in cei mai incanttori termeni, chiar i pentru tineri.
Tentativele de a interzice sexul interpersonal al adolescenilor (iar
unii prini ar interzice i
masturbarea, dac ar putea) s-au dovedit lipsite de succes in ultimii
ani, aa cum probabil a fost i
pentru prinii inii, in tinereea lor. dar, spre deosebire de
generaiile trecute, adolescenii de astzi au
senzaia c numai ei au dreptul s se ocupe de comportamentul lor
sexual, conform dr. Lilian Rubin,
sociolog i psiholog la Institute for the Study of Social Change de pe
lang University of California,
Berkeley. Specialitii sunt de acord c tinerii de peste tot din Statele
Unite consider c au dreptul s
se angajeze in relaii sexuale. O explicaie parial a acestui fapt este
fr indoial rspandirea
mijloacelor contraceptive eficiente i, pentru unii, faptul c este
perfect normal s ai un copil in afara

unei csnicii.
Teama de imbolnvire a fost pentru generaiile anterioare un factor
limitator in adolescen.
Unii ar putea crede c epidemia de SIDA din zilele noastre va duce la
o diminuare drastic a sexului
adolescenilor, dar este evident c adolescenii nu sunt dispui s
renune la proclamatul lor drept de
a face sex, recurgand doar la uoare modificri ale
comportamentului lor sexual prin reducerea
numrului de parteneri i prin luarea unor precauii. Conform datelor
Institutului Alan Guttmacher, un
milion de adolescente americane rman in fiecare an insrcinate,
cifr rmas constant in ultimi apte
ani.
Ar trebui menionate alte dou schimbri importante in societatea
noastr, din cauza efectului
lor asupra activitii sexuale a tinerilor: Societatea nu a restricionat
niciodat cu adevrat sexul
adolescenilor biei, spune dr. Rubin. Ceea ce este nou in randul
bieilor este c au prima
experien sexual la o varst mult mai mic i c nu le condamn
pe fete c procedeaz la fel. De
aceasta se leag i faptul c VIRGINITATEA in calitate de condiie
necesar pentru cstoria cu o
fat cuminte nu mai este considerat important de prea muli
tineri ca in generaiile anterioare. Dar,
poate i mai important, in multe case prini singuri au legturi i
totui incearc s impun copiilor lor
adolesceni morala tradiional, de pe cand erau ei adolesceni.
Aceasta poate s conduc uor la
inconsecvene i la ipocrizie, care ar putea submina autoritatea
printeasc. Dr. Hirsch Silverman, un
binecunoscut specialist in terapia de familie din New Jersey, spune
c nici mcar cei mai bine instruii
prini nu mai tiu cum s abordeze activitatea sexual a copiilor
lor!
Alt parte a adolescenei timpurii foarte neglijat este pregtirea
adecvat a tinerelor fete
pentru primul ciclu. Adesea, prinii ii comunic tinerei fete (sau mai
degrab nu comunic cu ea)
atitudini privitoare la menstruaie care au in contiina ei un impact
imens asupra propriei imagini.
Asemenea mesaje din partea prinilor pot s le induc i bieilor
anumite atitudini in raport cu
surorile lor i cu alte fete. Atunci cand o fat are primul ciclu, este un
semn c ea este pregtit, din

punct de vedere biologic, s creeze o via omeneasc. Ar trebui s

fie un moment minunat al vieii ei
prilej de srbtoare. In unele culturi, se organizeaz o srbtoare
a comunitii sau a tribului, la care
se ofer cadouri pentru a marca acest ritual al trecerii unei puni. In
societatea noastr, ar fi mai bine s
se fac o petrecere legat de atingerea varstei, in care srbtorita,
devenit o tanr femeie, s
primeasc daruri, in locul nefericitelor petreceri de aisprezece ani,
care inc se in cel mai
apropiat eveniment care s aminteasc faptul c o fat s-a maturizat
i a devenit o tanr femeie.
Timpul petrecut in ateptarea acestui moment anii dinainte de
primul ciclu poate fi folosit cu
inelepciune, dar numai de ctre prini, ca o ocazie de a ii furniza
fetei lor informaii, dar i pentru
discuii despre moralitatea i responsabilitatea legate de actul sexual
i de consecinele acestuia.
Aceleai mesaje ar trebui s le parvin i bieilor la maturitate, nu
numai surorilor lor, pentru a se crea
nucleul unei noi generaii mature.
CHLAMYDIA Vezi GONOREEA I CHLAMYDIA.
CRETINISMUL I SEXUL vezi AVORTUL; ADULTERUL; CELIBATUL;
MASTURBAREA; PURITANISMUL; EDUCAIA SEXUAL.
CIRCUMCIZIA. Circumcizia este probabil cea mai veche i mai
rspandit operaie
chirurgical. Ea a fost descris pentru prima oar in Biblie, acum
3000 de ani, in calitate de tiere
imprejur ritual, dar probabil c este practicat de mult mai mult
timp. Inc exist controverse asupra
necesitii i oportunitii circumciziei fcute in mod obinuit. In
afar de raiunile religioase, exist i
unele motivaii medicale recunoscute pentru aplicarea circumciziei.
Acestea includ impiedicarea
infeciilor repetate ale glandului (varful penisului) i ale prepuului;
evitarea ingustrii deschiderii
prepuului, care s obstrucioneze eliminarea urinei i impiedicarea
prepuului s acopere tot varful
penisului. Exist i dovezi c circumcizia reduce ansele apariiei
cancerului la penis.
Operaia const in esen in indeprtarea prepuului, pacientul fiind
anesteziat. Zona este
curat, iar prepuul este retras, pentru indeprtarea adeziunilor i
pentru a se cura sub el. Apoi este
intins in fa, simetric, de obicei cu ajutorul unor pense chirurgicale
fine. O alt pens este plasat

transversal pe prepu, pentru a reine varful penisului in spate,

prepuul este indeprtat cu ajutorul unui
bisturiu sau al unei foarfeci, iar pensa este indeprtat. Pielea pungii
penisului se retrage de obicei i
marginea pielii rmase in jurul varfului penisului este suturat la
pielea din spate, completandu-se
astfel procedura. Pacientul se poate intoarce acas fr probleme,
dup ce mai intai a urinat. Intr-o
tehnic simplificat, peste varful penisului se pune un capac in form
de clopot, sub prepu. O sutur
este legat de baz i prepuul suplimentar este indeprtat.
Complicaiile legate de circumcizie sunt rare, dei va exista o
perioad de disconfort, care
poate dura cateva zile. Cea mai intalnit complicaie este o
hemoragie, care de obicei se poate controla.
Alte complicaii pot s implice rnirea varfului penisului i infecii.
***
fig. P. 73
Tehnica circumciziei masculine: prepuul este tras n fa i ntins,
fiind apoi nlturat cu
ajutorul unui bisturiu sau al unei foarfeci.
***
Aspectele culturale. In Statele Unite de astzi muli brbai sunt
circumcii. Dei prinii
invoc in mod obinuit motive de igien, profesionitii medicinii
consider c operaia nu are valene
igienice. Prin urmare, se poate spune c circumcizia este cea mai
intalnit form de chirurgie cosmetic
din Statele Unite. Muli oameni din lume practic circumcizia din
diverse motive, etnice i culturale.
Circumcizia este omniprezent la evrei i musulmani, ca i in sectele
cretine mai mici, cum ar fi copii
din Egipt. De asemenea, ea se gsete in sanul unor grupuri etnice
diferite din Africa, India i Oceania.
Dar in Europa circumcizia s-a practicat foarte rar, chiar i astzi fiind
mai puin obinuit decat in
Statele Unite.
Sociologii i antropologii au sugerat cateva argumente pentru
explicarea circumciziei. Se poate
s fi fost considerat sntoas, un semn de apartenen etnic sau
ca fiind atrgtoare pentru sexul
opus, sau poate s-a crezut c amplific plcerea sexual. Dar nu
exist o explicaie unic pentru
prevalena circumciziei in anumite grupuri. De pild, dei se crede c
amplific plcerea sexual,

aceasta nu explic de ce atat de multe grupuri o practic i asupra

copiilor foarte mici.
In Occident, circumcizia este adesea asociat cu iudaismul. In mod
tradiional, toi bieii evrei
sunt circumcii. Aceasta respect porunca din Biblie: Acesta este
legmantul Meu cu tine i cu copiii
ti, dup tine; pe fiecare copil de parte brbteasc dintre voi il vei
tria imprejur (Geneza 17:10).
Circumcizia este efectuat in ziua a opta de la naterea copilului, cu
excepia situaiei in care
imprejurrile medicale arat c ar fi duntoare copilului.
Circumcizia face parte integrant din religia
mozaic. Este prima porunc biblic pe care trebuie s o respecte
evreii. Circumciziile sunt efectuate in
mod obinuite de un mohel, o persoan specializat in circumcizii,
dei in Statele Unite este un lucru
obinuit ca mohel-ul s aib pregtire medical.
CIRCUMCIZIA FEMININ vezi CLITORIDECTOMIA.
CURENIA I MIROSURILE SEXUALE Curenia are dou aspecte
importante in
contextul sexual: fizic i psihologic. Din punct de vedere fizic, este
necesar un anumit grad de
curenie, pentru a preveni apariia bolilor. Psihologic, curenia
poate s fie un factor excitant pentru
unii brbai sau femei, sau, dimpotriv, un factor inhibitor, pentru
alii.
La nivel fizic i igienic, atunci cand un penis, un deget sau un DILDO
este introdus in vagin
sau in alte deschideri corporale, acestea ar trebui s fie curate,
pentru a nu introduce in corp posibili
factori de infecie. La brbaii care nu au fost circumcii, lipsa unei
splri adecvate a varfului
penisului duce la un miros neplcut i posibilitatea infectrii de la
substana numit smegma, care
este produs de mici glande aflate sub prepu.
Mirosul de mosc care inconjoar organele genitale masculine care nu
au fost destul de bine
curate poate s fie pentru unii foarte excitant, in timp ce altora li
separe respingtor. In mod similar,
mirosul natural al vaginului (nu mirosul puternic datorat in general
infeciilor) ii excit pe muli, in
vreme ce alii il consider respingtor. Unele femei sunt atrase de un
uor miros al pielii proaspt
splate a brbatului, in vreme ce altele consider c acestui miros ii
lipsete aroma de brbat.

Mirosurile care de obicei nu se asociaz cu sexul cum ar fi o

respiraie urat mirositoare sunt de
obicei percepute negativ i de brbai i de femei. Poate c cele mai
temute mirosuri dintre toate
mirosurile legate de sex, dac e s ne lum dup reclamele de la
televizor i dup produsele respective,
sunt cele menstruale. Antropologii susin c aceasta se datoreaz
probabil setului foarte complex de
tabu-uri legate de sange ataate menstruaiei in cele mai multe
culturi, de-a lungul istoriei.
Pe scurt, dei cele mai multe reacii la curenie i la mirosurile
corespunztoare sunt invate
social sau au origini i natur psihologic, este inelept ca o
persoan s ineleag in ce fel poate s
plac sau s displac unui partener sexual, pentru a elimina un
element potenial distructiv al actului
sexual (vezi i SPLTURILE).
CLIMAXUL SEXUAL Vezi ORGASMUL.
TUNICA CLITORISULUI Este un pliu de esut care inconjoar
CLITORISUL, acionand
ca un element protector al acestuia. Este de fapt o extensie a
buzelor interioare ale vulvei i este
intrucatva corespondentul prepuului, care acoper varful penisului
unui brbat care nu a fost
circumcis. Pe cand la circumcizia masculin este eliminat doar
prepuul, in unele culturi in care este
efectuat CLITORIDECTOMIA sunt inlturate atat tunica clitoridian
cat i clitorisul.
In timpul excitrii sexuale, clitorisul incepe s se mreasc i va iei
din tunica clitoridian; o
excitaie i mai mare va duce la retragerea rapid a clitorisului in
tunica lui, la cele mai multe femei
clitorisul rmanand complet ascuns in momentul orgasmului. Pentru
unii observatori, este o secven
spectaculoas, asemntoare cu deschiderea unei flori in lumina
soarelui de diminea i cu inchiderea
ei, seara.
CLITORIDECTOMIA Este un termen care descrie o procedur
chirurgical de inlturare a
CLITORISULUI, de obicei la fetiele pre-pubere, in jurul varstei de
apte ani. Uneori este numit, in
mod eronat, circumcizie feminin. In vreme ce cei mai muli
specialiti in medicin cred c nu exist
efecte negative ale circumciziei masculine dimpotriv, exist
unele beneficii igienice o

clitoridectomie va priva in mod normal o femeie de plcerea sexual

i poate s devin o surs
permanent de durere in timpul contactelor sexuale.
Exist diverse grade ale operaiei de clitoridectomie, de la
inlturarea TUNICII
CLITORISULUI i a unei pri din labiile mici, pan la inlturarea
acestora, plus a clitorisului i a unei
pri din labiile mari.
In Orientul Mijlociu i in Africa, locuri in care in unele grupuri etnice
se mai practic
clitoridectomia, aceasta poate fi insoit i de inchiderea vaginului cu
copci, cu excepia unei mici
deschideri, pentru a permite urinarea. Atunci cand o femeie care a
suportat clitoridectomia se
cstorete i este pregtit pentru sexul acceptat social,
deschiderea este lrgit de soul ei, fie cu
ajutorul unui cuit, fie prin ptrunderea forat a penisului. Acest tip
de clitoridectomie, numit
infibulaie vaginal, are drept scop asigurarea castitii tinerelor
femei, in special in societile in
care tatl primete pentru viitoarea mireas un anumit pre.
Clitoridectomia s-a practicat, dar foarte rar,
i in Occident, pan spre inceputul secolului douzeci, pentru a
descuraja masturbarea la femei,
considerat pe atunci nesntoas.
Dei se tie c Naiunile Unite se opun oficial clitoridectomiei, nu s-a
reuit mare lucru in
eradicarea ei, datorit adancilor rdcini religioase practicilor sociale
din anumite culturi. In aceste
culturi, clitoridectomia este folosit adesea pentru a face deosebirea
dintre femeile bune de mritat i
cele care nu sunt potrivite.
CLITORIS Clitorisul este principalul organ al plcerii sexuale
feminine. Localizat in
apropierea prii superioare a vulvei, chiar sub punctul in care se
intalnesc labiile mici (buzele
interioare aflate de o parte i de alta a vaginului), clitorisul este in
general ascuns de un pliu al pielii,
numit TUNICA CLITORISULUI. Clitorisul are aproximativ mrimea unui
bob de mazre (cam cinci
milimetri diametru), dar mrimea poate varia intr-o plaj foarte
larg. Structura lui este asemntoare
intrucatva cu cea a penisului masculin i, atunci cand este stimulat
sexual, se umple cu sange i se
poate umfla de cateva ori fa de mrimea normal. Este constituit
din esuturi moi i are multe

terminaii nervoase, ceea ce il face extrem de sensibil la atingere i

la stimularea erotic.
Clitorisul este format din patru componente. Capul (glandul) este
singura parte vizibil a
clitorisului i uneori este acoperit de tunic. Sub cap i localizat sub
piele este situat corpul clitorisului,
sub el intinzandu-se dou aripi (crura). Cele dou pri ale clitorisului
aflate sub piele sunt prinse cu
ligamente de partea inferioar a osului pubian. Pielea care acoper
clitorisul se numete prepu, sau
prepu clitoridian. La unele femei, tunica acoper complet clitorisul,
in vreme ce la altele clitorisul iese
de sub tunic.
Clitorisul este considerat cel mai important organ din cele implicate
in ORGASMUL feminin.
In trecut, se credea c exist un orgasm de un tip superior, numit
orgasm vaginal. Acesta s-a dovedit
a fi un mit, toate orgasmele feminine fiind legate, direct sau indirect,
de clitoris (vezi FREUD,
SIGMUND). De obicei, femeile ating punctul orgasmului pentru c
clitorisul lor este atins sau
stimulat. In timpul contactului sexual, labiile mici i vaginul sunt de
obicei intinse. Deoarece sunt
ataate prin esutul conectiv de clitoris, aceast intindere duce la
tragerea i stimularea clitorisului.
Aceast stimulare este rspunztoare pentru orgasmul feminin (vezi
i ORGANELE SEXUALE
FEMININE; ORGASMUL; VULVA).
FRECVENA COITAL Terapeuii sexului descoper adesea c
clieni lor sunt preocupai
de ideea c frecvena cu care se angajeaz in contacte sexuale s-ar
putea s nu fie normal: cu alte
cuvinte, cred c fac mai puin sex decat ar trebui sau decat ar fi
potrivit sau sntos. Exist i alii
care, dei satisfcui de frecvena actului sexual in viaa lor, sunt
curioi cat de des fac alii sex. Acest
lucru este scos in eviden prin frecventele statisticilor sexuale din
revistele de mare tiraj.
In ceea ce privete fericirea familial i satisfacia sexual, nu exist
o frecven normal sau
corect a actelor sexuale. Cat vreme ambii parteneri sunt fericii i
satisfcui in privina frecvenei cu
care recurg la sex, frecvena activitii lor sexuale se poate
considera normal i potrivit pentru ei.
Dac fac sex de dou ori pe zi sau de dou ori pe lun, este o
problem legat de libidoul lor, de

dorinele i preferinele lor. Abia atunci cand unul dintre parteneri

sau amandoi sunt nemulumii
de frecvena contactului sexual se poate merge la un terapeut
sexolog.
Cifrele frecvenei coitale nu sunt uor de comparat, pentru c ele
sunt afectate de muli factori.
Cel mai evident este existena unui partener disponibil. Prin urmare,
cele mai utile i mai de incredere
statistici sunt acelea bazate pe eantioane de persoane cstorite,
care, teoretic, au cu toate parteneri
sexuali. Studiile au artat cu consecven c frecvena contactului
sexual descrete cu varsta. Totui, la
persoanele mai in varst care divoreaz sau rman vduve i apoi
se recstoresc, frecvena coital
poate s creasc in primii ani ai noii csnicii.
Bazandu-se pe informaiile colectate in 1948 i in 1953, Alfred Kinsey
a raportat c frecvena
contactelor sexuale la persoanele in varst de aisprezece pan la
douzeci i cinci de ani este de 2,45
pe sptman, sczand la 0,5 pe sptman pentru persoanele de
peste cincizeci i cinci de ani.
Un studiu privitor la imbtranire i la comportamentul sexual al
persoanelor de cincizeci de ani
i mai in varst, mai recent (1984), comandat de Consumers Union,
a artat c intre cei 4246 de
subieci, 28% dintre cele 1016 femei cstorite au raportat c fac
sex cu soii lor mai des de o dat pe
sptman. La fel i 25% din brbaii cstorii. Frecvenele medii nu
au fost prezentate, dar materialul
indic faptul c schimbrile in atitudinile sociale i personale
favorizeaz acceptarea unei depline
sexualiti printre persoanele in varst.
Frecvena contactului sexual este cea mai inalt la inceputul varstei
adulte, din motive
hormonale i deoarece persoanele tinere sunt in primele stadii ale
ciclului csniciei. Dar, comparand
persoanele singure cu cele cstorite, imaginea burlacului libertin
nu reiese din frecvena rapoartelor
sexuale declarate. Intr-un studiu la nivel naional, dr. Janus i Janus
au raportat c ...exist o
confirmare consecvent a faptului c, dei persoanele divorate au
mai muli parteneri sexuali, ele nu
fac sex cu frecvena cu care il fac persoanele cstorite. Aceste
rezultate sunt afectate in mod evident
de disponibilitatea unui partener sexual pentru persoanele
cstorite. In prezentarea frecvenei

globale a activitii sexuale, ei au artat c 64% din toate persoanele

singure afirm c fac c fac sex
cel puin o dat pe sptman, in comparaie cu 85% dintre
persoanele cstorite.
POZIII COITALE Exist dou poziii principale pe care un cuplu le
poate folosi in timpul
contactului sexual: cei doi pot fi fa in fa, sau brbatul poate fi cu
faa la femeia intoars cu spatele
la el. in fiecare dintre aceste poziii, unul sau ambii parteneri pot fi
intini, aezai in pat, aezai pe un
scaun, ingenunchind pe podea sau in pat, sau in picioare. Nu exist o
poziie natural sau normal
i nici vreo poziie anormal sau vreun indiciu de perversiune sau de
boal in vreo poziie sexual.
Poziia fa n fa. Cea mai intalnit poziie sexual pare s fie
cea numit a misionarului,
in care brbatul st cu faa in jos, deasupra femeii. Termenul a fost
folosit pentru prima oar de
indigenii din Pacificul de Sud, pentru a descrie preferinele
misionarilor, care considerau c alte poziii
sunt pctoase. Poziia este potrivit anatomic i de obicei produce
plcere ambelor pri. Ea permite
celor doi parteneri s se priveasc in timpul contactului i faciliteaz
sruturile i discuiile amoroase
intre ei. Din punct de vedere psihologic, brbatul poate fi privit in
aceast poziie ca un agresor, iar
femeia ca partenerul pasiv. Poziia aceasta poate s impiedice o
excitare suficient a clitorisului, in
timp ce brbatul ii introduce i ii scoate penisul din vagin. De
asemenea, dac brbatul este obosit, el
poate s piard din erecie sau s nu ii fie comod s se susin
deasupra femeii, sau femeia se va simi
neplcut, dac brbatul este neobinuit de greu. Pe de alt parte,
unii brbai vor descoperi c poziia in
care sunt deasupra este prea excitant i vor ejacula inainte de
momentul dorit (o stare numit ejaculare
prematur sau precoce). In plus, unele femei se pot simi uneori mai
agresive sau mai stpane pe ele i
vor dori s rman la comanda actului sexual. Astfel, multe cupluri
care experimenteaz o poziie cu
femeia deasupra descoper c aceasta adaug o dimensiune nou i
foarte plcut varietii sexuale.
Terapeuii sexului au relatat c multe femei care au avut mari
greuti in obinerea orgasmului
sau care au parteneri care sufer de ejaculare precoce pot folosi
poziia superioar pentru a trata ambele

asemenea probleme. Poziia cu femeia deasupra pare s prezinte

toate avantajele poziiei cu brbatul
deasupra, fr a avea i neajunsurile acesteia, avand in plus i
avantajul c brbatul poate folosi in
timpul actului mainile pentru a mangaia sfarcurile i clitorisul femeii.
In plus, multe femei au raportat
c le este mai uor s ajung la orgasm, pentru c ii pot mica
trupul astfel incat s maximizeze
stimularea clitorisului i s continue aceast stimulare chiar dac
brbatul a ajuns primul la orgasm.
Totui, muli brbai se vor simi neplcut avand partenera in ceea ce
ei interpreteaz a fi o poziie
dominant.
Unele cupluri pot s experimenteze poziii laterale, mai ales dac
partenerii sunt obosii.
Aceast poziie nu permite o penetrare prea profund. Unii o pot gsi
nesatisfctoare, dar alii pot s-o
foloseasc in stadii avansate de graviditate, au in cazurile in care
lungimea penisului brbatului poate
s duc la rnirea partenerei in cazul unor penetrri adanci.
***
fig. P. 77
Coitus: 1) Testicule; 2) Vas deferent; 3) Vezicul seminal; 4)
Prostata; 5) Uretra; 6)
Vezicul seminal; 7) Colul uterin.
***
Penetrarea pe la spate. Penetrarea pe la spate implic
introducerea penisului in vagin atunci
cand brbatul se afl in spatele femeii. Adesea, femeia
ingenuncheaz, susinandu-i corpul in palme
sau in coate. Poziia pe la spate ofer un tip diferit de stimulare
fizic i psihic, nu prezint nici unul
din avantajele unice ale poziiei fa-in-fa, ci doar noutatea. Totui,
ea ofer o penetrare adanc, pe
care multe femei i-o doresc, dei unele o consider foarte
neplcut.
Nici una dintre numeroasele poziii pe care cuplurile le pot lua in
consideraie nu trebuie s fie
respins din capul locului. Doar dup discuii i experimente pot cei
doi parteneri de sex s decid care
poziii sunt potrivite i de dorit pentru ei (vezi i SARCINA I SEXUL;
CONTACTUL SEXUAL).
COITUS Vezi CONTACTUL SEXUAL.
REVELAIA Oamenii au revelaii despre ei inii atunci cand li se
relev lucruri care

reprezint pentru ei o mare sensibilitate, o ruine sau o nelinite. Cel

mai adesea, termenul se refer la
revelaia faptului c eti homosexual, bisexual, sau lesbian, dar se
poate descrie i in cazurile in care
unei persoane i se relev c are SIDA sau este infectat cu HIV, c
este alcoolic sau c are cancer sau
oricare alt boal.
Un brbat homosexual sau o lesbian pot s se simt ingrozii de
faptul c simt o atracie
pentru membrii propriului sex, fie contient, fie incontient, o
groaz atat de mare, incat poate bloca
insi recunoaterea acestei stri de fapt. O asemenea persoan
este nelinitit, confuz, roete sau
este excitat de apariia unor persoane de acelai sex, fr s tie
care este cauza acestor senzaii. Acest
lucru este mult mai probabil s se intample in medii cu atitudini
negative puternice la adresa
sentimentelor sau comportamentelor de tip homosexual, sau intre
persoane care nu au nici o
sensibilitate legat de acelai sex. Persoanele care sunt in legtur
cu senzaiile lor sau cu un set de
experiene mai extins, pot s recunoasc o atracie pentru acelai
sex, dar pot s nu accepte
sentimentele legate de nimeni.
Senzaiile i gandurile sunt puternice i recurente duc adesea la
nevoia de a le exprima in faa
cuiva. In primul stadiu al revelaiei, aceste persoane discut fie cu
inta afeciunii lor, fie cu un
prieten apropiat, prezentand o team proporional cu percepiile
despre inacceptabilitatea unor
asemenea sentimente. Dei unele persoane sunt la fel de atrase i
de brbai i de femei, o form
incipient de recunoatere a inclinaiilor homosexuale duce adesea
cu gandul la bisexualitate, nu la
homosexualitate sau lesbianism, pentru c s fii atras de sexul opus
poate s fie perceput ca un lucru
mai acceptabil.
Muli brbai homosexuali i lesbiene se destinuiesc mai intai unui
posibil partener. Dac nu
sunt refuzai i au alte experiene reuite, cu timpul ei capt curajul
pentru a intiina i familia i
prietenii despre senzaiile, iubirile i atraciile lor. In stadiul final, un
numr mic de homosexuali sunt
destul de curajoi ca s-i descrie experienele in mod deschis in
comuniti mai largi, prin mass-media
sau la orele de curs, s se releve lumii.

Chiar dac oamenii sunt contieni de propria lor identitate sexual

i o afirm, exist inc zone
ale vieii i experienei oricui care sunt inute ascunse cu mare grij.
De exemplu, dei
homosexualitatea poate fi acceptat de familie, prieteni i colegi,
relaiile multiple pot s rman
ascunse, chiar i fa de doctor. Un alt exemplu ar fi FETIISMUL sau
o exprimare neobinuit a
dorinei sexuale, care vor rmane strict ascunse, cu excepia a foarte
puine cazuri.
Infeciile cu HIV i SIDA sunt stigmatizate chiar mai mult decat stilul
de via homosexual.
Dei s-a czut de acord in general c este lipsit de etic s ii expui
pe alii la acest virus mortal i c
exist moduri de a face sex care s impiedice transmisia lui HIV,
unele persoane infectate cu HIV se
tem c recunoaterea infectrii ar putea duce la discriminri sau la
pierderea partenerilor.
In timpul anilor 1990 a aprut un nou concept de relevare, anume
relevarea homosexualitii
cuiva, oricat ar fi fost aceasta de pus in umbr. De exemplu, dei
politica Departamentului Aprrii
din Statele Unite interzice homosexualilor s se inroleze in armat,
muli dintre acetia au servit ara
ascunzandu-i identitatea sexual. In timpul Rzboiului din Golf, unii
activiti homosexuali au cerut
recunoaterea faptului c au luptat in rzboi fr s pericliteze in
vreun fel misiunile date de patrie.
Atunci cand recunoaterea nu a venit de la sine, organizaiile de
homosexuali au relevat c un
proeminent funcionar civil de la Departamentul Aprrii ii
ascundea homosexualitatea, artand prin
aceasta c homosexualii pot s ocupe cu succes posturi militare
importante.
Trebuie s relevm sentimentele, comportamentul i situaiile in
care ne aflm? Adesea s-a
argumentat c dac acestea rman ascunse, ele vor constitui o
povar grea pentru psihic. Cartea lui
Howard Brown, Familiar Faces; Hidden Lives (Figuri familiare, viei
ascunse) vorbete elocvent
despre dificultatea de a menine o via dubl. Oamenii care s-au
deschis fa de familii i prieteni spun
adesea c li s-a luat astfel o piatr de pe inim; alii au descoperit c
cele mai urate temeri ale lor s-au
implinit i nu au mai putut s pstreze legtura cu familiile i
prietenii. Decizia de a te releva trebuie

s fie cu mare grij cumpnit, solicitand eventual ajutorul

prietenilor de incredere i al specialitilor.
FIDELITATEA In ultimele decenii, fidelitatea este un subiect mult
discutat in ce privete
relaiile dintre sexe. Foarte adesea, femeile sunt cele care se plang
de lipsa de fidelitate a brbailor, in
vreme ce brbaii par s nu aib prea clar semnificaia acestui
termen. In esen, fidelitatea inseamn
voina de a continua o relaie pe o perioad indefinit, sau de a face
astfel incat s se ajung la o relaie
stabil, pe termen lung. Pentru unii, fidelitatea este echivalent cu o
CSTORIE fr un statut legal
sau formal, sau poate s insemne doar un angajament de a nu avea
relaii cu alte persoane.
La persoanele mai tinere, s ii asumi angajamente de fidelitate este
un fel de joc prenupial in
diverse grade, de la exclusivitatea persoanei cu care ai INTALNIRILE
sexuale, pan la a tri tot timpul
impreun sau a-i oferi reciproc susinere emoional, financiar i
social. In multe privine, un
angajament de fidelitate este comparabil cu ideea de logodn sau
angajament de cstorie, noiune
biblic, medieval i victorian: este o promisiune de a aciona ca i
cum cuplul ar urma s se
cstoreasc, fie c intenioneaz sau nu s fac acest pas.
Deoarece fidelitatea implic adesea o
implicare sexual i emoional pe termen lung, ea nu ar trebui
tratat cu superficialitate, cu ca o
incercare pentru relaii mai permanente pe viitor (vezi i IUBIREA;
ADOLESCENII I SEXUL).
COMPORTAMENT SEXUAL INTENS vezi HIPERSEXUALITATEA.
CONCEPIA. Concepia incepe atunci cand un ovul al femeii i un
spermatozoid al
brbatului se intalnesc in corpul ei pentru a forma primele celule ale
unei fiine noi, in calitate de
prini. Dac va avea succes, intalnirea ovulului cu spermatozoidul
intr-una din TROMPELE
UTERINE ale femeii duce la fertilizarea ovulului i la creterea
primelor straturi celulare ale
embrionului noii fiine. Dup aceea, ovulul fertilizat se deplaseaz
prin trompa uterin i se
implanteaz in UTERUL femeii. Atunci cand s-a terminat acest
proces, se spune c a avut loc
concepia.
Ovulul femeii este prezent in trompa uterin i este fertil timp de
aproximativ trei zile dup

ovulaie (adic eliminarea ovulului dintr-un ovar), de obicei in jurul

punctului median al ciclului ei
lunar. Spermatozoidul brbatului, care poate rmane viu i mobil
timp de pan la apte zile, este
prezent in tromp deoarece intre timp cuplul a avut contacte
sexuale. (Dei dorit, adesea concepia nu
apare, dintr-o multitudine de cauze. Totui, aceast stare se poate
imbunti cu ajutorul tehnicilor
medicale moderne, intre care inseminarea artificial i FERTILIZAREA
IN VITRO, in care o parte
important a etapelor are loc in afara corpului femeii.)
Atunci cand ovulul este generat (eliberat din foliculul ovarian), el
este inconjurat de multe
celule produse de foliculul ovarian. Intre aceste celule i imediat in
jurul ovulului se afl o membran
dur, numit zona pellucida, care reprezint principala barier
impotriva penetrrii spermatozoidului.
Franjurile de la captul trompei uterine ajut la transferul ovulului de
la suprafaa ovarului pan in
regiunea superioar a trompei uterine. Simultan, sperma este
transportat din vagin pan in aceeai
zon a trompei uterine.
La un act sexual normal, milioane de spermatozoizi sunt depozitate
in partea superioar a
vaginului. In mod obinuit, doar cateva sute ajung in locul fertilizrii
normale. Folosindu-se de o
combinare intre micri de inot i eliberare de substane chimice,
unii spermatozoizi pot s ptrund
prin straturile de celule care inconjoar ovulul, dar de obicei un
singur spermatozoid e in stare s
strpung zona pellucida i s fertilizeze efectiv ovulul. Procesul de
fertilizare implic fuziunea
spermatozoidului cu ovulul in sine.
***
foto. P. 80
Momentul concepiei (mrit cu un microscop electronic) un
spermatozoid penetreaz
ovulul.
Fig. P. 80 stanga
Spermatozoizi apropiindu-se de ovul.
Fig. P. 80 dreapta
Spermatozoizi apropiindu-se, fcnd contactul i penetrnd ovulul.
***
***
fig. P. 81
Concepia de la ovulaie la implantare

Diviziunea celulelor
Ovar
1. Ovulaie
2. Fertilizare
3. Ovulul implantat care devine embrion (mrire)
UTER
ENDOMETRU
COL UTERIN
VAGIN
Embrion (4 sptmani)
(DIMENSIUNILE DIVERSELOR ELEMENTE DIN ACEST DESEN AU FOST
EXAGERATE, PENTRU O MAI BUN ILUSTRARE)
***
In primele douzeci i patru de ore dup fertilizare, materialul
genetic (cromozomii)
transportat de spermatozoid se combin cu cromozomii purtai de
ovul i, la aproximativ treizeci de ore
dup fertilizare, ovulul fertilizat se divide pentru prima oar. De
acum, se va numi embrion.
Urmtoarele diviziuni celulare vor avea loc la intervale de
aproximativ dousprezece ore. In condiii
normale, fertilizarea are loc in jumtatea superioar a trompei
uterine, iar embrionul petrece cam trei
zile plutind liber in aceast poriune a trompei uterine. Embrionul,
care acum posed dousprezece
pan la aisprezece celule, este apoi transportat rapid in cavitatea
uterin. El este hrnit de secreiile
uterine i va suferi o dezvoltare suplimentar. La aproximativ ase
zile dup ovulaie i fertilizare, el
sparge coaja, ieind din zona pellucida, se dezvolt spectaculos i
in cele din urm se ingroap in
endometru (peretele uterului). Noul embrion produce un hormon
(hCG) care, atunci cand este eliberat
in sangele mamei, semnaleaz c aceasta este gravid i determin
corpus luteum din ovare s continue
s produc hormonii estrogen i progesteron, necesari pentru
meninerea sarcinii.
Procesul efectiv al concepiei trebuie s fie foarte bine determinat in
timp. Ovulul are un timp
de via foarte limitat, in care poate fi fertilizat (estimat la nu mai
mult de trei zile). Pe de alt parte,
spermatozoidul poate s-i menin capacitatea de fertilizare pe o
perioad mult mai mare de timp. In
fapt, spermatozoizii pot s-i menin motilitatea (capacitatea de a
inota), ca i capacitatea de a fertiliza

chiar dac stau in mucoasa cervical timp de cateva zile. Astfel, dei
cuplul poate s nu aib un contact
sexual la momentul ovulaiei, sarcina poate s survin dac femeia a
avut un contact sexual in oricare
dintre cele cateva zile precedente (vezi i INSEMINAREA ARTIFICIAL
CU DONATOR;
TROMPELE UTERINE; ORGANELE SEXUALE FEMININE; EREDITATEA;
FERTILIZAREA IN
VITRO; STERILITATEA; ORGASMUL; SPERMA(TOZOIZII); BNCILE DE
SPERM).
PREZERVATIVELE Un prezervativ este un toc care se monteaz pe
penis, pentru a bloca
trecerea spermei. Este folosit ca un dispozitiv de control al naterilor
i ca mijloc de prevenire a
rspandirii BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUAL in timpul contactului
sexual. Cuvantul englez,
condom, este atribuit unui anume dr. Condom, despre care se
spune c ar fi fost doctor la curtea
regelui Carol al II-lea al Angliei in secolul aptesprezece.
Prezervativul lui era fcut din intestine de
oaie, odorizate cu parfumuri. In fapt, anatomistul italian Fallopius (cel
care a descoperit i a i dat
numele trompelor uterine, numite i trompele lui Fallopius) a creat
un prezervativ din oland, cu o sut
de ani mai devreme. El s-a ludat c din o mie o sut de brbai care
au folosit prezervativul lui
experimental, nici mcar unul nu a fost infectat cu o boal veneric.
Printre avantajele prezervativului,
spunea el, e i acela c se poate purta intr-un buzunar de la
pantaloni.
Alt avantaj a devenit evident atunci cand prezervativele (numite in
foarte multe feluri, de la
maini la cauciucuri i profilactice) au cptat o larg
acceptare in secolele aptesprezece i
optsprezece; pe lang c protejau impotriva bolilor cu transmitere
sexual, ele erau i un mijloc eficient
de contracepie. Brbatul care a popularizat utilizarea
prezervativelor pentru valoarea lor contraceptiv
a fost libertinul secolului al XVIII-lea, Giovanni Casanova. Acesta era
foarte ataat de prezervative,
lucru evident din diversele porecle pline de afeciune cu care le
gratula: haina englezeasc de clrie,
vemantul englezesc care te las s te culci pe o ureche, teaca
aprtoare i capace de siguran.
Din nefericire, aceste prime prezervative nu erau eficiente. Ele nu
impiedicau cu adevrat

bolile cu transmitere sexual, pentru c bacteriile care cauzeaz

gonoreea i alte boli venerice pot trece
prin intestinele de animal din care erau fcute prezervativele; in
plus, ele nu stteau intotdeauna pe
penis atunci cand erau folosite.
Prezervativele moderne, relativ sigure i eficiente, dateaz de la
mijlocul secolului
nousprezece, moment in care a aprut cauciucul vulcanizat. Ultima
mare evoluie a tehnologiei
prezervativului a avut loc indat dup 1930, cand prezervativele au
inceput s fie produse din latex, un
produs din cauciuc care putea fi fcut mai subire i mai rezistent
decat inainte.
In anii 1950 i 1960, folosirea prezervativelor a suferit o cdere
rapid, din cauza a dou
descoperiri importante. Prima a fost c penicilina i alte antibiotice sau dovedit eficiente in tratarea
sifilisului i a gonoreii, iar a doua, datorit apariiei contraceptivului
oral feminin, pilula, care a
privat prezervativul de unul din principalele lui roluri: prevenirea
graviditii. Dar in anii 1980, o dat
cu creterea pericolului prezentat de epidemia de SIDA, prezervativul
a cptat o nou importan,
fiind cel mai eficient mijloc de prevenire a bolii, cu excepia
ABSTINENEI sau a unei relaii
monogame stabile cu un partener neinfectat.
Numai prezervativele din latex ofer o protecie impotriva bolilor cu
transmitere sexual.
Prezervativele din piele de miel (de fapt din esut intestinal) ofer
teoretic o senzaie mai autentic, dar
sunt pline de mici orificii microscopice. Acestea sunt prea mari
pentru trecerea spermatozoizilor i de
aceea pieile de miel sunt eficiente impotriva graviditii, dar
gurile sunt destul de mari pentru a
permite trecerea microorganismelor, inclusiv a virusului care
provoac SIDA. De aceea, aceste
prezervative nu ar trebui folosite pentru prevenirea rspandirii
bolilor.
Prezervativul este plasat pe penis, astfel incat ejacularea spermei se
va face in capul
dispozitivului, numit rezervor. Este important s ne amintim c
spermatozoizii sunt prezeni i in
fluidul pre-ejaculator eliminat de glanda Cowper i de aceea
prezervativul trebuie plasat pe penis
inainte de orice penetrare a vaginului.

Eficiena prezervativului, pentru o utilizare tipic, este de 12, numr

dedus pe baza graviditii
pe un colectiv de 100 de femei, in timpul unui an de utilizare. Dac
se utilizeaz precis, rata de
eficien va fi de 2 la 100 de femei pe an. Prezervativele se pot rupe
(dei foarte rar) i dac nu se vor
scoate cu mare grij, sperma se poate scurge, ajungand in vagin. O
cale de a mri eficiena
prezervativului este folosirea in conjuncie cu un spermicid. Unele
prezervative sunt deja acoperite cu
spermicid, de obicei monoxynol-9.
Folosirea unguenilor pe baz de petrol poate s duc la sfaierea
latexului i la rspandirea
spermei. Dac este nevoie de lubrifiani, acetia ar trebui s fie pe
baz de ap. Unele prezervative se
vand deja pre-lubrifiate cu ingredieni siguri.
Ambii parteneri ar trebui s tie s monteze un prezervativ, dei cel
mai important este ca
partenerul care il folosete s cunoasc acest lucru. In pacheelele in
care se vand, prezervativele sunt
rulate. Prezervativul rulat se plaseaz pe varful penisului in erecie,
se las cam un centimetru de la
varf pentru colectarea spermei i apoi se deruleaz prezervativul pe
penis, pan la baza acestuia. Cu
ajutorul mainii, se va elimina prin strangere aerul din varf: principala
cauz a ruperii prezervativelor
este frecarea cu bulele de aer. Nu scoatei prezervativul decat dup
ce penisul a fost extras complet din
vagin i v-ai asigurat c nu a avut loc nici o scurgere de sperm in
acest proces.
***
fig. P. 82
Atunci cnd montai un prezervativ, asigurai-v c a rmas cam un
centimetru de vrf pentru
a colecta sperma. Strngei vrful pentru a elimina aerul rmas i
derulai prezervativul n jos pe
penis.
***
Prezervativele sunt uor de obinut, costand in jur de 25-30 de ceni
bucata (elementele
adugate, cum ar fi lubrifiantul, spermicidul i diverse forme i culori
pot s creasc valoarea
prezervativului pan la 2,50 dolari pe bucat). Toate farmaciile vand
prezervative, multe etalandu-le pe
rafturi. In unele toalete publice, prezervativele se pot cumpra de la
distribuitoare automate.

Prezervativele nu prezint efecte secundare nedorite decat in cazul

in care brbatul sau
partenera lui are o alergie la latex. Unii brbai se plang c
prezervativul reduce senzaia, alii laud
acest lucru, spunand c ii impiedic s ejaculeze prea repede.
Oricare i-ar fi hibele, in ce privete
protecia impotriva bolilor cu transmitere sexual, in special a
mortalei SIDA, prezervativul nu are egal
i ar trebui s fac parte din obiceiurile oricrei persoane active
sexual care nu este implicat intr-o
relaie monogam pe termen lung.
***
fig. P. 83
Prezervativul feminin
***
Ultimele aprute in lunga istorie a prezervativelor sunt
prezervativele feminine, care au
primit o aprobare provizorie din partea US Food and Drug
Administration in februarie 1992.
Prezervativul feminin este o pung cu un capt inchis, pe care
femeia o plaseaz adanc in vagin.
Captul superior este deschis i rmane in afara vaginului, fiind locul
prin care intr penisul. Avantajul
potenial este c pune un mijloc de protecie la dispoziia femeilor
care, in timpul contactelor
heterosexuale, sunt cele mai expuse contactrii virusului HIV. In
acelai timp, prezervativul feminin
inltur orice argument al brbailor care nu vor s foloseasc
prezervativele clasice (vezi i
CONTROLUL NATERILOR; SEX SIGUR).
CONSIMMNT Intre aduli care consimt este in zilele noastre
una din definiiile
comportamentului sexual acceptabil. Totui, in unele situaii, linia
dintre ceea ce este consimit i ce nu
este consimit nu este deloc clar. Intr-un context legal,
consimmantul este legitim dac a fost dat
voluntar i liber, fr presiuni sau violene, de ctre o persoan care
este din punct de vedere legal
capabil s consimt; in acelai timp, trebuie obinut fr fraud sau
inelciune.
Problema dac s-a dat consimmantul sau nu poate s apar in mai
multe aspecte legale, cum
ar fi violul comis de un cunoscut, in care presupusul atacator este
cunoscut de ctre victim: violul
statutar, in care minorii sunt considerai incapabili s ii asume un
consimmant contient, sau violul

in cadrul unei csnicii, in care relaia dintre so i soie poate s

implice un anume grad de
consimmant. Problema consimmantului este adesea invocat i
in acuzaiile de HRUIRE
SEXUAL la locul de munc, precum i in cazurile de molestare
sexual a minorilor (a se vedea i
MOLESTAREA MINORILOR; LEGILE MOLESTRII MINORILOR; VIOLUL
COMIS DE UN
PRIETEN; VIOLUL).
In general, violul este definit de legile statelor ca fiind contactul
sexual cu cineva, fr ca acea
persoan s fi consimit in mod contient i activ. Aceasta inseamn
c violul presupune nu numai un
contact sexual cu folosirea forei. Contactul sexual cu o persoan
care are un handicap mintal care face
consimmantul imposibil se consider tot viol. De asemenea,
minorele, in mod obinuit cele sub 16
sau sub 18 ani, in funcie de legile statului respectiv, sunt
considerate incapabile de a-i da
consimmantul contient pentru un contact sexual.
Atunci cand se recurge la for pentru a determina o femeie s se
supun unui act sexual,
problema violului este clar. Dar unele femei nu se consider victime
ale unui viol dac au fost s
petreac i au fost intoxicate i determinate s fac sex sub
influena drogurilor, nefiind in msur s
rspund in mod perfect contient avansurilor.
Cel puin una din patru femei din America este victima unui viol in
decursul vieii. Studiile
estimeaz c peste 90% din femeile care au fost agresate sexual nu
depun plangere la poliie.
Aproximativ 40% nu spun nimnui.
Dei tendina este in schimbare, cele mai multe legi legate de viol
din trecut prevedeau c un
brbat nu poate fi acuzat c i-a violat soia. Unele state i-au
revizuit legislaia legat de viol, astfel
incat un brbat poate fi dat in judecat pentru c i-a violat soia.
Dar procesele duse pe baza acestor
legi se lovete de problema dovedirii: aceast situaie are loc in
general in cadrul intim al patului
conjugal.
In absena folosirii evidente a forei, problema consimmantului in
cazurile de acuzaie de viol
comis de un prieten a dus invariabil la controverse. Dac unul din
parteneri a spus un nu care

inseamn da? Dac unul din parteneri a comunicat

consimmantul prin intermediul
comportamentului anterior? Sau prin semnale? Dac a comunicat c
e de acord prin modul in care se
imbrac? Dac una din pri a fost provocat i deci se putea
atepta deznodmantul?
Unele dintre aceste intrebri pot s incurce mai mult problema, dar o
cale de a clarifica
subiectul este s ne amintim c avem dreptul s refuzm orice tip de
contact sexual, in orice moment i
in orice loc i in orice stadiu al unei relaii, indiferent de nivelul de
excitare sexual atins de partener.
Nu exist lucruri de tipul punctul de la care nu mai poi da inapoi,
momentul din care nimeni n-ar
mai avea dreptul s decid ce s fac cu propriul trup. Nu
inseamn NU.
Este poate un concept greu de acceptat pentru unii, atunci cand o
femeie se plaseaz voluntar
intr-o situaie in care se teme c ar putea fi vzut c o cere. In
asemenea situaii, ea ar trebui s tie
c partenerul are tot dreptul s fie frustrat sau chiar furios atunci
cand i se spune nu. Un partener are
dreptul la propriile lui preri i sentimente, dar dreptul lui se oprete
acolo unde incepe spaiul personal
al celuilalt. Toi avem dreptul s ne exprimm dezamgirea, dar nu
intotdeauna avem dreptul s ne
impunem voina, iar contactul sexual este una din aceste situaii.
Nu inseamn NU.
Conform legilor americane, o persoan are dreptul s lucreze intr-un
mediu lipsit de
comunicaii sexuale nedorite, lipsit de solicitri pentru un contact
sexual. Acceptul sau refuzul unui
asemenea comportament de ctre un angajat nu poate constitui
baza pentru decizia de a nu fi angajat
sau de a fi concediat de ctre angajator. Altfel, am avea a face cu o
discriminare a individului la locul
de munc. Aceasta inseamn c, chiar dac un individ nu pierde o
slujb sau o potenial slujb, fiind
doar forat s triasc intr-un mediu cu abuzuri verbale sau fizice, el
are dreptul s depun plangeri
impotriva mediului ostil tolerat de angajator. La locul de munc,
comportamentul profesional ar trebui
s fie singurul criteriu de evaluare a contribuiei, nu modul in care se
accept sau nu un comportament
sexual insulttor. Unii angajai ezit s-i exprime prerile, temanduse de represalii, iar uneori ei

consimt tacit, neluand cuvantul. Legea ii protejeaz pe angajai de

represalii in asemenea cazuri.
Angajaii trebuie s se educe pe ei inii in privina dreptului lor de a
spune nu.
CONTRACEPIA Vezi CONTROLUL NATERILOR; MITURILE
CONTROLULUI
NATERILOR; CAPACUL CERVICAL; CONCEPIA; PREZERVATIVELE;
SPUMELE,
CREMELE I GELURILE CONTRACEPTIVE; DIAFRAGMELE; STERILETUL;
PLANIFICAREA
NATURAL A FAMILIEI; PLANIFICAREA FAMILIAL I MARGARET
SAGNER;
VASECTOMIA I PILULA MASCULIN.
SPUME, CREME I GELURI CONTRACEPTIVE Metodele legale de
CONTROL AL
NATERILOR pentru femei includ contraceptive care pun o barier
fizic sau chimic. Sunt mijloace
familiare oricui, pentru c sunt prezentate atat in supermarket-uri,
cat i pe rafturile farmaciilor. (A nu
se confunda cu metodele igienei feminine, care nu pot s
preintampine nici graviditatea, nici bolile cu
transmisie sexual.) Pot fi obinute fr reet i nu au efecte
secundare serioase, dar nu sunt la fel de
eficiente ca alte mijloace contraceptive, unele din ele fiind bine s se
foloseasc doar in asociere cu alte
metode de barier.
Aceste produse ofer intr-un anumit grad o protecie impotriva
BOLILOR CU TRANSMISIE
SEXUAL, inclusiv HIV, dar deoarece SIDA este o boal mortal,
riscurile ar trebui considerate prea
mari pentru ca cineva s se bazeze exclusiv pe aceste metode atunci
cand face sex cu un partener
despre care nu tie dac e lipsit sau nu de boli.
Spuma contraceptiv vaginal este plasat intr-un aplicator, care
este folosit pentru a o
introduce in vagin. (Unele tipuri sunt preambalate in doze de unic
folosin in aplicator.) Datorit
efectelor peliculare, spuma se imprtie peste tot prin vagin i va
acoperi colul uterin. Spuma conine
un spermicid care paralizeaz spermatozoizii, impiedicandu-i s
ajung in uter i deci s fertilizeze
ovulul. Ca s fie folosit cum trebuie, trebuie urmate intocmai
instruciunile productorului.
Pentru femeile care simt o jen la atingerea organelor genitale,
spuma ofer avantajul unui

aplicator uor de folosit. Nu este nevoie ca spuma s fie inlturat,

pentru c este antrenat de secreiile
naturale ale vaginului. Unele femei gsesc aceste spume murdare i
lipicioase i consider c, de vreme
ce spuma trebuie plasat imediat inainte de penetrare, ea lipsete
actul sexual de o component a
spontaneitii, cu toate c i procesul de aplicare poate s fac parte
din preludiu.
Dintre femeile care folosesc spuma drept unic metod
contraceptive, 20 din 100 vor rmane
insrcinate in timpul unui an de utilizare. Combinand spuma cu alte
metode de contracepie, cum ar fi
PREZERVATIVELE i DIAFRAGMELE, rata eficienei se mrete
semnificativ.
Ovulele care elibereaz un spermicid atunci cand sunt introduse in
vagin sunt mai puin
murdare decat spumele i nu necesit o aplicare, lucru pe placul
multor femei. Pe de alt parte, ele
trebuie s fie plasate in vagin cu cel puin zece sau cincisprezece
minute inaintea penetrrii i cu nu
mai mult de patruzeci i cinci de minute inainte de terminarea
actului sexual i de aceea afecteaz,
categoric, spontaneitatea, dei prin integrarea utilizrii lor in preludiu
se poate recupera o parte din
farmecul actului. Dac brbatul nu a ejaculat in patruzeci de minute
de la plasarea ovulului in vagin,
trebuie inserat un alt ovul, incepand un alt interval de ateptare.
Spermicidele care se livreaz sub form de creme sau geluri sunt
destinate utilizrii in
combinaie cu diafragma sau cu CAPACUL CERVICAL, dei unele vin
cu aplicatoare i se pot folosi
fr aceste bariere fizice. Aceasta le scade eficiena pan la
aproximativ 20%. Rata lor joas de
protecie impotriva HIV le face inacceptabile pentru cineva cu mai
muli parteneri sexuali, dac nu se
folosesc i prezervativele.
CURTEA Procesul de cunoatere care are loc in cadrul unui cuplu i
care uneori conduce la
cstorie. Dei obiceiurile variaz in funcie de cultur, in fiecare
societate in care exist viitori iubii
curtarea funcioneaz ca un dans, in care ambii parteneri pot s
examineze sentimentele proprii dup ce
experimenteaz i comunic o atracie sexual iniial.
In unele culturi nu exist curtea, ci numai aranjamente matrimoniale.
Dar culturile moderne

permit libertatea de alegere. Brbaii i femeile trebuie s gseasc

i s-i aleag partenerii i s-i
conving s-i iubeasc i s se cstoreasc. Acest proces de
convingere romantic face parte tot din
funciile curtrii.
Dei un cuplu care se intalnete nu efectueaz neaprat o curte,
atunci cand un cuplu ajunge la
sentimente serioase, este in acelai timp inltor i infricotor.
Curtea permite cuplului un rgaz s se
inchege i s se gandeasc bine la ideea c-i vor petrece restul
vieii impreun. Iubiii pot s triasc
emoii i temeri care adesea pot s fie copleitoare.
Curtea este un proces activ: unul din iubii il curteaz activ pe
cellalt. In mod tradiional,
rspunderea curtrii cade in seama brbatului. El o invit pe femei la
intalniri, el ii trimite flori, ii ofer
o mas i o convinge de sentimentele lui, in cele din urm
propunandu-i cstoria. Dar chiar i in
cadrul tradiiei adesea femeia este cea care face pe ascuns curtea. O
zical foarte ineleapt spune c el
a vanat-o i ea l-a prins. Adesea, femeia este cea care alege
brbatul i apoi comunic receptivitatea ei
prin diferite semnale. Rade la glumele lui, ii permite s-i mai ofere o
butur, ii las mana pe
genunchiul lui. Femeia este cea care stabilete cat curte s i se fac
inainte de a se trece la sex.
Toate aceste manevre au fcut parte din arsenalul dansului curtrii
din trecut. Totui, regulile
dansului se tot schimb. Multe femei au acum impresia c pot s
curteze un posibil partener deschis i
declarativ. Ele pot s-l invite pe brbat, s plteasc cina, s iniieze
sexul i s pun problema
cstoriei. Curtea a rmas in continuare un dans, in care brbatul i
femeia ii exploreaz sentimentele
i temerile; dar acum femeia poate iniia o relaie atata vreme cat
este dispus s se supun riscului
unui refuz.
Cuplurile cstorite consider adesea perioada curtrii ca fiind cea
mai frumoas. A fost
perioada in care s-au indrgostit, perioada ROMANTIC i o perioad
de intens excitare sexual. i
aceasta este o important funcie a curii, aceea de a oferi cuplurilor
un fundament pentru iubirea
romantic i sexual. Pstrat cu grij, aceast iubire poate s
dureze de-a lungul intregii csnicii, de-a
lungul intregii viei (vezi i FLIRTUL).

PDUCHII PUBIENI I RIA Pduchii pubieni (pduchii lai) i

raia se pot transmite de
la o persoan la alta prin contact sexual. Aceti parazii produc o
mancrime intens, care poate duce la
iritaii puternice ale zonei pubiene. Tratamentul incununat de succes
presupune aplicarea de scabicide o
decontaminare complet a hainelor i aternutului de pat.
CUNNILINGUS Este o varietate de SEX ORAL care implic un
contact al gurii cu organele
genitale feminine. Termenul previne din combinarea a dou cuvinte
latine: cunnus, care inseamn
vulv, i lingere, care inseamn a linge. Cunnilingus este considerat
de multe femei ca fiind cel mai
eficient mijloc de stimulare sexual. Unele spun c este singura cale
pe care pot ajunge la ORGASM.
Cunnilingus nu este agreat de toate femeile, dar se pare c in ultimii
cincizeci de ani este tot
mai mult acceptat. In cadrul unui cuplu de lesbiene, este principala
surs de satisfacie sexual. Un
indiciu al acceptabilitii tot mai mari a cunnilingusului se poate
vedea in compararea datelor culese de
Alfred Kinsey in anii 1940 cu cele ale altor cercettori, din anii 1970
i 1980. De exemplu, printre
femeile cstorite cu studii superioare rata de acceptare a
procedeului a urcat de la 58% la 72%.
Multe cupluri consider cunnilingus ca fiind foarte preios pentru
stimularea i satisfacerea
femeii in perioadele in care brbatul-partener are probleme
temporare cu obinerea ereciei. In unele
cazuri, cunnilingus este preferat de femeile care tocmai au nscut,
pan cand zona vaginal este
complet vindecat.
Pentru cele mai multe femei, senzaia principal dat de cunnilingus
vine din stimularea
CLITORISULUI de ctre partenerul care linge zona cu micri lente
sau rapide. Dar pentru altele
aceast stimulare poate fi mult prea intens, cazuri in care brbatul
ar trebui s ii concentreze
activitatea pe prile laterale ale zonei clitoridiene. Dac clitorisul
femeii este suficient de alungit in
timpul excitrii, partenerul poate s i sug. Zona din jurul
clitorisului, in special labiile, este adesea o
surs de atenie in timpul procedeului de cunnilingus i poate fi de
asemenea lins i tras cu blandee
cu gura. Senzaia individual a femeilor prezint o plaj intins i de
aceea este imperativ ca partenerii

s discute mai intai care zone ofer senzaii plcute sau neplcute
persoanei care recepteaz
cunnilingusul.
Multe femei declar c este foarte iritant barba pe care o au
brbaii la sfaritul zilei, cand se
angajeaz in actul sexual. Aceast mirite poate fi extrem de
neplcut pentru unele femei, dar
pentru altele senzaia brbii partenerului poate fi foarte excitant.
Multe persoane au primit in copilrie mesajele subtile care asociaz
organele genitale i zonele
din jurul lor cu murdria. Cei mai muli aduli par s fi trecut peste
aceste asocieri, dar din timp in timp
mirosul zonelor vaginale poate s intreasc prejudeci timpurii.
Dup o splare normal, de rutin,
zona vaginal nu ar trebui s aib un miros neplcut. Dac acesta
exist totui, femeia ar trebui s
consulte un ginecolog.
Cunnilingus se poate defini i prin termeni de strad, cum ar fi: a
da jos, plonjeuri, a da
limbi etc. (vezi i FELAIA; SEXUL SIGUR; POZIIA AIZECI NOU).
VIOLAREA DE CTRE PRIETEN Multe studii arat in zilele noastre
c violurile sunt
comise in majoritate nu de ctre strini, ci de ctre cineva cunoscut
de victim.
O anchet recent printre femeile care lucreaz i studentele de
colegiu, efectuat de Facultatea
de Medicin a Universitii Arizona, a relevat c peste 80% din
victimele unor violuri cunoteau
persoana care le-a violat, iar dintre victimele de la colegiu peste
jumtate fuseser obligate la sex de
ctre prietenii lor. Asemenea statistici nu sunt niciodat foarte de
incredere, dar nu exist nici o
indoial c violul (sau violul comis de ctre un cunoscut) este un
fenomen in cretere i o problem
social care a iscat o furtun de preri controversate in Statele
Unite.
Controversa se duce in jurul problemei centrale in jocul sexual
non-verbal jucat de brbat i
femeie, ce constituie CONSIMMANT i ce nu ? Unele cazuri de viol
comis de un cunoscut sunt,
evident, limpezi i nu pot fi in discuie violarea victimei prin
folosirea forei de ctre fpta. Dar nu
toate cazurile sunt atat de clare. La fiecare VIOL comis cu recurgerea
la for exist altele care se pot
numi in cel mai bun caz sex constrans situaii in care un brbat
este prietenul unei femei i are

intalnire cu ea sau chiar se afl in pat cu femeia i are senzaia,

dintr-o multitudine de motive, c poate
s ignore nu-ul ei la propunerea de contact sexual i s-i arate
brbia in faa obieciilor ei.
Asemenea constrangere, dac devine agresiv i fizic, poate deveni
viol comis de un cunoscut. Dar
liniile de demarcare dintre seducere, constrangere i viol sunt foarte
neclare.
Brbaii i femeile au adesea alte idei despre ceea ce inseamn a fi
de acord s faci sex. Atunci
cand o femeie se arat doritoare s fie srutat sau mangaiat, de
exemplu, un brbat poate s ii
interpreteze eronat comportamentul, crezand c este o invitaie la
un contact sexual. Atunci cand o
femeie spune nu, un brbat presupune foarte adesea c inelesul
este poate, adic inceputul unui
proces de negociere. In mod similar, atunci cand o femeie este de
acord s intre in apartamentul sau
dormitorul unui brbat, unii brbai presupun c acest lucru
inseamn c ea dorete s fac sex. In
realitate, femeia poate s nu se gandeasc de loc la aa ceva.
Mare parte din confuzia creat intre concepiile brbailor i femeilor
de astzi are rdcini
adanci in jocurile sexuale vechi de mii de ani dintre cele dou sexe.
In mod tradiional, brbaii i
femeile nu discut explicit despre sex. Ei au nscocit un foarte
elaborat limbaj al FLIRTULUI,
trimiandu-i unii altor semnale uneori foarte subtile. Nu este
surprinztor c asemenea semnale pot s
se intersecteze, in special atunci cand cineva este excitat sexual i
predispus s vad dorina la un
potenial partener sexual. Muli brbai cred sincer c femeile doresc
ca ei s treac peste protestele lor
c refuzul femeii este parte esenial a unui joc al imperecherii
care dicteaz c femeile trebuie s
reziste, de form. Un studiu recent coroboreaz aceast afirmaie.
Brbaii i femeile au probleme
atunci cand e s se cad de acord asupra a ceea ce inseamn in
realitate nu. Dar atunci cand o femeie
spune stop, nu sunt pregtit, brbatul adesea are tendina s
ineleag da. Adesea, el consider
spusele femeii o invitaie la continuarea avansurilor, pentru a o
excita sexual. Dac nu-ul femeii este
interpretat drept da, continu, aprinde-m, este uor de ineles c
insistenele brbatului vor cpta un

aspect fizic tot mai accentuat chiar violent i se poate trece

linia dintre convingere i viol. Exist,
in fapt, un larg consens intre cercettori, care spun c brbaii i
femeile implicai in cazuri de sex
forat sau constrans adesea nu ineleg c au trecut grania
definiiei legale a violului. Intr-un studiu
revelator, brbai au fost intrebai dac ar fora o femeie s fac sex,
tiind c nu vor fi trai la
rspundere. Aproape jumtate au rspuns da! Dar atunci cand au
fost intrebai dac ar viola o femeie
dac ar ti c pot fi prini, numai aproximativ 15% au spus c ar
face-o.
Asemenea probleme de percepie sunt puternic accentuate atunci
cand intr in scen alcoolul i
drogurile. Din punct de vedere legal, se pune problema dac o
femeie poate s consimt la sex dac
este beat. i totui, tim c multe persoane i brbai, i femei
recurg adesea deliberat la alcool
pentru a-i reduce inhibiiile i se angajeaz in mod curent in sex
atunci cand sunt intoxicai. Pentru ca
sexul s fie cu adevrat consimit, trebuie ca ambele pri s fie
contiente de ceea ce fac i
responsabile pentru aciunile lor. Beia exclude asemenea condiii.
Acest lucru este o dilem in
particular in campusurile facultilor, acolo unde s-a tras alarma
asupra numrului mare de violuri
comise de cunoscui. Violul din cadrul asociaiilor studeneti este o
real problem. La petreceri,
atunci cand se bea, se fac glume pe teme sexuale, exist o
competiie in aceast direcie, avem un
context care incurajeaz comportamentul sexual agresiv. Fetele care
se imbat la petrecerile studeneti
pot s nu tie c au cerut s fac sex. Cu toate acestea, ele trebuie
s fie contiente de faptul c
asemenea comportament le pune intr-o situaie vulnerabil.
Factorii principali ai sexului constrans incert sau ai violului comis de
ctre o cunotin sunt
lipsa de inelegere intre sexe, faptul c nu este respectat partenera
i faptul c nu este acceptat
responsabilitatea pentru aciunile proprii. In cele din urm, brbaii
trebuie s accepte c femeile nu le
trimit intotdeauna semnale sexuale. Faptul c o femeie imbrac
haine sexy, intr in camera unui brbat
sau ii permite acestuia s o srute nu inseamn automat c ea este
interesat de actul sexual. Brbaii

trebuie s ineleag i s accepte c nu insemn nu i c sexul

este un privilegiu acordat, nu un
drept avut. In ce le privete, femeile trebuie s ineleag c brbaii
nu le pot citi gandurile. O femeie ar
trebui s tie care sunt limitele ei sexuale i s le expun limpede
brbatului cu care se afl. De
asemenea, ea trebuie s accepte c sigurana sexual proprie cade
in responsabilitatea ei. In termeni
reali, aceasta inseamn c trebuie s se foloseasc de bunul sim.
Nu este inelept ca o femeie s se
imbete atunci cand se afl cu cineva relativ strin, sau s se
rzgandeasc in privina sexului in mijlocul
preludiului, dezbrcat, lang prietenul ei. Da, ea are dreptul s se
rzgandeasc. Dar in asemenea
circumstane un brbat poate fi ineles cand nu admite c femeia
spune chiar nu. Este foarte puin
probabil c sexul prin constrangere va fi vreodat eliminat din
societatea noastr. Intr-un sens foarte
real, seducia este un fel de joc, iar limbajul sexului nu este precis.
Totui, brbaii i femeile pot face
foarte multe pentru a imbunti inelegerea i respectul reciproc.
Atunci cand sexul este privit ca o
plcere imprtit cu cineva i nu ca un act egoist, constrangerea
este de neconceput.
NTLNIRILE. Intalnirile par s fie un fenomen relativ recent aprut
in cultura occidental.
Sociologii atribuie creterea popularitii intalnirilor dispariiei
cstoriilor aranjate, care a coincis cu
dezvoltarea automobilului i a transportului in mas, care au mrit
mobilitatea tinerilor. El contrasteaz
cu formele mai tradiionale de intalnire cu sexul opus, care se purtau
sub ochii vigileni ai adulilor,
care acionau ca nite guvernante. Intalnirile i forma lor ulterioar
de a fi cu intalniri cu o singur
persoan de sexul opus furnizeaz mijloacele de selectare a
partenerilor, in locul fostelor cstorii
aranjate de prini. Dei cei mai muli cred c cele mai multe intalniri
incep o dat cu pubertatea, exist
un numr tot mai mare de pre-adolesceni care nu numai c incep
intalnirile, dar i sunt impreun.
Intalnirile din timpul ADOLESCENEI sunt considerate de cei mai
muli specialiti ca fiind
un stadiu normal i sntos de a inva i de a practica cunotinele
psihosexuale necesare pentru o
tranziie la o implicare emoional mai intens. Totui, exclusivitatea
social inerent strii de a fi cu

poate s le produc adolescenilor unele probleme, care, prin

limitarea aceste experiene sociale la o
singur persoan, pot s nu-i dezvolte pe deplin alte faete ale
personalitii sau interesele care par s
plictiseasc partenerul.
DEPO-PROVERA Este o metod reversibil, prescriptibil de ctre
doctor, de CONTROL
AL NATERILOR. Depo-Provera se prezint sub form de injecie i
prin urmare trebuie s fie
administrat de un profesionist. Injecia conine un hormon care
impiedic ovarele s secrete ovulele i
ingroa mucoasa colului uterin, pentru ca spermatozoizii s nu
ajung la ovulele care au putut totui fi
eliberate. Efectele injeciei dureaz dousprezece sptmani.
Femeile care folosesc injecia i vor s
rman dup aceea insrcinate trebuie s atepte in medie zece
luni, cel mult optsprezece luni dup
ultima injecie pentru a deveni gravide.
Depo-Provera este o metod foarte eficient de control al naterilor:
doar 3 femei din 1.000 vor
rmane insrcinate dup un an de utilizare. Dat fiind c femeia nu
mai trebuie s fac nimic dup
primirea injeciei, nu exist nici o ans ca ea s comit vreo
greeal. Evident, ea trebuie s se duc la
doctor o dat la dousprezece sptmani, pentru o nou injecie.
Totui, exist posibile efecte secundare. Deoarece efectul injeciilor
Depo-Provera este de
dousprezece sptmani, nu ai cum s anulezi efectul lor decat
atunci cand a incetat efectul (perioad
care poate s dureze mai mult de dousprezece sptmani). Aceste
efecte secundare se pot manifesta ca
intervale neregulate intre cicluri, sangerri menstruale mai lungi,
apariia unor mici sangerri chiar i
intre cicluri i prin perioade lungi fr menstruaie. Cu cat folosete
un timp mai indelungat DepoProvera, femeia are anse tot mai mari de a-i inceta perioadele
menstruale. Peste jumtate din
utilizatoarele de Depo-Provera nu mai au ciclu dup un an de injecii.
Pot s apar i alte efecte
secundare, cum ar fi schimbarea apetitului, catigul in greutate,
durerile de cap, sanii dureroi, ameeli
i o dorin sexual sporit. Ca i in cazul pilulei, femeile fumtoare
de peste treizeci i cinci de ani nu
au voie s apeleze la Depo-Provera.
Costul tratamentului Depo-Provera include in mod obinuit un
consult iniial la doctor, care la

un cabinet privat din Statele Unite cost intre 35 i 125 de dolari (la
o clinic va costa mai puin).
Injeciile cost fiecare intre 22 i 30 de dolari. Vizitele ulterioare
cost intre 20 i 40 de dolari, plus
costul injeciei.
DEPRESIA Vezi SINDROMUL CUIBULUI PRSIT; DEPRESIA POSTPARTUM;
STRESUL POST-TRAUMATIC.
DIABETUL Vezi SARCINA CU RISC CRESCUT; BOLILE LEGATE DE
SARCIN.
DIAFRAGMA Este o metod de barier in cadrul CONTROLULUI
NATERILOR; este
fabricat din cauciuc. Atunci cand este plasat acoper complet colul
uterin, impiedicand
spermatozoizii s ajung la ovulele femeii. Este subire i are o form
de dom, cu o margine flexibil.
Necesit o examinare clinic preliminar i apoi o aplicare atent.
Intreruperea folosirii ei ii readuce
imediat femeii fertilitatea. Diafragma este folosit intotdeauna
impreun cu o crem, o spum sau un
gel spermicid, care se aplic pe suprafaa exterioar a diafragmei,
pentru a omori spermatozoizii, care
altfel ar tri pan la apte zile. Diafragma trebuie s fie scoas din
vagin in intervalul a douzeci i
patru de ore.
Diafragma trebuie s aib mrimea corect i de aceea trebuie ca un
doctor s fac iniial
evaluarea mrimii ei. Clinicianul trebuie s furnizeze i instruciunile
pentru inserarea i inlturarea
diafragmei, ca i condiiile in care poate fi folosit.
Diafragma nu este potrivit pentru toate femeile. Intre condiiile care
impiedic utilizarea
diafragmei se numr: tonus slab al muchilor vaginali, un uter
ascuit sau incovoiat, infecii repetate
ale tractului urinar. Diafragma nu trebuie folosit in timpul
menstruaiei.
***
fig. P. 90
Inserarea corect a diafragmei
***
O diafragm trebuie inserat cu pan la ase ore inaintea contactului
sexual. Ea este impturit
in dou i, dup inserarea in vagin, impins astfel incat s acopere
colul uterin. Ea trebuie s rman pe
loc cel puin opt ore dup contactul sexual, iar dac acesta se
repet, trebuie s se mai aplice spermicid

cat vreme diafragma se afl la locul ei. La o utilizare tipic,

diafragma are o rat de eec de 18 la suta
de femei intr-un an de folosire, rat care scade la 6% la o utilizare
perfect. Unele femei prezint
alergie la cauciucul diafragmei i altele pot s capete infecii ale
vezicii urinare de la folosirea
diafragmei. Mult mai rar se intalnesc cazuri de sindrom de OC
TOXIC. Diafragma ofer o oarecare
protecie impotriva BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUAL, dar in zilele
noastre nu este
suficient impotriva SIDA. Diafragmele sunt convenabile i relativ
ieftine. Examinarea i evaluarea
mrimii vor costa intre 50 i 85 de dolari, iar diafragma in sine cost
intre 13 i 25 de dolari.
Unor femei nu le place s plaseze ceva in vaginul propriu, in timp ce
altele au degetele prea
scurte pentru a plasa diafragma. Totui, diafragmele au avantajul c
nu intrerup interludiul, dac sunt
plasate inainte i nici nu pot fi simite de nici unul dintre parteneri.
Cu toate acestea, ele pot fi dislocate
dac se face sex cu femeia aflat deasupra.
REGIMUL ALIMENTAR N TIMPUL SARCINII Vezi SARCIN I
DIET;
INGRIJIREA PRENATAL.
PENISURI ARTIFICIALE (DILDO) Dildo-urile sunt penisuri artificiale,
fabricate intr-o
multitudine de lungimi i circumferine, pentru a oferi diferite
senzaii de umplere a VAGINULUI sau
a ANUSULUI. Dei nu exist date de incredere asupra persoanelor i
momentelor in care sunt folosite,
cei ce se ocup de educaia sexual i sexologii cred c sunt folosite
in principal de femei, care le
insereaz in vagin, pentru a ajuta la MASTURBARE. De asemenea,
pot fi folosite i de femei care
simuleaz coitul cu alte femei, sau pentru emularea sexului anal cu
un brbat. In aceste ultime dou
situaii, femeia folosete un harnaament special conceput, pentru a
ine penisul artificial in poziie.
Din punct de vedere istoric, penisurile artificiale au fost construite
dintr-o mare varietate de
materiale, inclusiv aur, argint i filde sau, mai puin scumpe, cear
i lemn. Ele sunt amintite din
antichitate, in piesele lui Aristofan, intre care amintim Lysistrata. Intro pictur antic chinezeasc, trei
femei studiaz cu mare atenie produsele unui negustor de penisuri
artificiale.

Unele dintre penisurile artificiale mai vechi sunt goale inuntru,

permiand trecerea unui lichid
cald, care simuleaz ejacularea. Unele dildo-uri moderne sunt
acionate cu baterii i se cunosc sub
numele de VIBRATOARE. Cele mai obinuite dildo-uri din zilele
noastre i cele mai bune, se
spune sunt fcute din cauciuc siliconic i sunt disponibile in
magazinele specializate in auxiliare
sexuale pentru femei. Multe femei consider c aceste penisuri
artificiale de silicon sunt foarte
satisfctoare, datorit texturii lor suple i netede. Obiectele rein
cldura bine i pot fi curate uor i
sterilizate in ap fiart. In cartea ei Sex for One (Sexul de unul
singur), Betty Dodson, o autoritate in
materie de masturbare feminin, sugereaz c un dildo eficient
poate fi sculptat i dintr-un castravete,
oferindu-i cititoarei i instruciuni.
Unii terapeui ai sexului au recomandat folosirea unor penisuri
artificiale mai mici, pe post de
dilatatori in cazurile de vaginism sau de contact sexual dureros. Alt
utilizare medical a dildo-urilor
este un dispozitiv-protez pentru brbaii cu rni la penis. Acesta
este prins de corpul brbatului cu
ajutorul unui harnaament i ii permite s simuleze coitusul prin
penetrarea partenerei cu dildo-ul, il
locul penisului. Recent, dildo-ul ca protez de penis a fost inlocuit cu
implantul de penis.
Dei penisurile artificiale au o lung istorie in toat lumea, ele sunt
folosite cel mai mult ca
dispozitive secundare fa de alte tipuri de excitare sexual, cum ar
fi vibratorul i masturbarea cu
degetul. Sau, cum scrie intr-un catalog dintr-un magazin specializat
pentru femei: ...nu concepem
dildo-urile ca nite imitaii ale penisului. Le-am conceput s fie
plcute tactil i estetic. Sunt accesorii
sexuale, nu substitute. In general, pe lang folosirea lor ca proteze,
dildo-urile sunt tratate mai mult ca
nite nouti decat ca o surs major de satisfacie sexual (vezi i
TEHNICI SEXUALE LESBIENE).
HANDICAPAII Vezi i PERSOANELE HANDICAPATE I SEXUL.
BOLILE GRAVIDITII Vezi BOLILE ASOCIATE CU GRAVIDITATEA.
DIVORUL Din 1850, istoria a inregistrat tot mai multe divoruri in
lumea occidental.
Acest lucru este perceput in general ca un semn de dezintegrare
social in nite ri care altfel sunt

printre cele mai avansate din lume. Dar exist un argument in

favoarea unor legi ale divorului chiar
mai liberale in Vest. i brbaii i femeile pot s scape acum de un
parteneriat care nu funcioneaz in
care au intrat intr-un moment in care nu puteau alege cu
inelepciune cand eti tanr, lipsit de
experien i indrgostit. O dat cu complexitatea tot mai mare a
societii moderne i cu mobilitatea
cptat de indivizi, au aprut legi ale divorului tot mai liberale, la
care s-a apelat tot mai des.
Persoana modern este mult mai des departe de structurile familiale
i de controlul care inea pe
vremuri atai oameni prini in nefericitele inchisori familiale. Femeile,
care acum au mijloace eficiente
de contracepie, cu care evit o sarcin prematur, care au slujbe i
cariere care le fac independente de
nite soi incompatibili, sunt principalele beneficiare ale eliberrii
oferite de divor.
Este probabil adevrat c cei mai muli oameni vor relaii stabile i
de durat cu membri ai
sexului opus i le vor cuta iar i iar, fr a gsi intotdeauna ceea ce
ii doresc. De asemenea, este
adevrat i c imbuntirea unei relaii stabile (inclusiv CSNICIA)
este un scop al noii arte a terapiei
psihosexuale i c terapia psihosexual acioneaz cel mai bine
asupra oamenilor care se afl in relaii
viabile, in care ei sunt utili unul altuia. Dar nu exist suficiente
dovezi c primele csnicii ar fi de
durat. In prezent, cam jumtate din primele csnicii rezist
timpului. Dar este foarte discutabil cate
dintre ele sunt funcionale, fericite i reciproc avantajoase.
Divorul este o instituie antic i el se gsete adesea i la culturile
primitive. Divorul era
permis in China antic, in Japonia, la vechii greci, romani i evrei.
Evreii au permis dintotdeauna
divorul, dei presiunea familial s-a situat cu mare greutate
impotriva lui. Dar divorul din aceste
culturi tradiionale era conceput in favoarea brbatului: de obicei,
soul divora de soie. De obicei, era
nevoie de un motiv foarte serios i dac divorai in anumite situaii
erai pedepsit aspru. De exemplu, la
chinezii antici, dac un brbat se imbogea in timpul csniciei, in
anumite condiii soia lui putea s
cear divorul sau s inceap un proces care s ii dea dreptul s
divoreze. Cu toate acestea, ea avea
anse mult mai puine s scape de o csnicie decat avea brbatul ei.

Din punctul de vedere al femeii, faptul c in zilele noastre este mai

uor s obii divorul este
un catig, chiar dac divorul poate s duc la ruperea unei csnicii
din care au rezultat copii. E mai
puin probabil ca femeia modern care ii catig singur traiul s
stea cstorit de dragul copiilor,
pentru c s ii creti de una singur copiii este mult mai puin
stigmatizat de ctre societate, iar s fii
divorat nu mai constituie nici un ru din punct de vedere al
societii. Totui, este adevrat c
divorul este o experien extrem de dureroas pentru persoanele
care trec prin el i multe persoane
prefer s rman in csnicii nefericite, in loc s ia in piept
incertitudinile legate de libertatea
individual. Cu toate acestea, divorul este de obicei considerat mai
bun decat s rmai intr-o csnicie a
crei nefericire va afecte in ultim instan viaa emoional a
tuturor membrilor familiei.
Legile divorului. Auzim foarte multe despre divoruri murdare
intre persoane faimoase i
bogate, dar in fapt jumtate din toate cstoriile din Statele Unite se
incheie prin divoruri banale.
Aceste divoruri sunt cele care au schimbat atat de mult lumea in
care trim. Dac tendinele actuale
din divor i proceduri vor continua, atunci tribunalele vor juca un rol
din ce in ce mai mic, pe msur
ce oamenii vor recurge la alte tipuri de inelegeri de divor, mai puin
stresante. i totui, traumele care
sunt asociate cu divorul sunt catalogate de ctre experi ca fiind
imediat sub cele asociate cu moartea
unei rude apropiate i de aceea va fi intotdeauna nevoie de o reglare
a acestui sfarit al unei csnicii.
Legile divorului au in Statele Unite trei surse principale. Deoarece
fiecare stat ii are propriile
lui legi ale divorului, corpul principal al regulamentelor divorului
este constituit din suma statutelor
legale din fiecare stat. Aceste legi trebuie s fie conforme atat cu
Constituia Statelor Unite, cat i cu
constituiile fiecrui stat federal i deci i aceste legi fundamentale
trebuie s joace un rol in legile
divorului. In sfarit, exist i cazuistica anterioar, reguli practice
provenite de la concluziile date de
diveri judectori, in care legile sunt aplicate i interpretate i pe
care ali judectori le iau in seam
atunci cand iau propriile lor decizii.

Deoarece divorul a devenit mult mai comun (in 1990 au avut loc in
Statele Unite peste
1.200.000 de divoruri), cele mai multe divoruri nici nu mai ajung in
instan, ci sunt decise intre cele
dou pri, cu ajutorul avocailor lor. Tribunalele trebuie s aprobe
fiecare divor i prin urmare
termenii fiecrei inelegeri intre pri trebuie s fie conforme cu
legile fiecrui stat. A devenit tot mai
obinuit ca diverse cupluri s ii finalizeze propriile lor divoruri,
astfel incat in Arizona, de pild, un
cuplu poate divora prin coresponden. Cu cat sunt mai simple
circumstanele (dac nu au copii,
dac au o proprietate comun fr mare valoare i dac ambele
pri muncesc i se pot susine singure),
cu atat mai puin nevoie este de intervenia unor tribunale. Uneori,
acest lucru se numete divor fr
vinovai, ceea ce inseamn c nici una din pri nu a suferit ceva de
pe urma celeilalte astfel incat s fi
determinat sfaritul csniciei. Prile pot s declare incheiat
csnicia lor i s produc documentele de
incheiere, iar tribunalul va confirma documentele dac acestea se
vor conforma standardelor juridice
ale tribunalelor statale i locale. Modul precis in care se face acest
lucru variaz de la stat la stat.
Evident, exist i alte situaii, in special in care una din pri a
produs multe suferine celeilalte
de exemplu, comiand ADULTER, abandon sau aciuni crude i
inumane iar partenerul afectat
dorete divorul, in vreme ce cellalt se opune. Intr-o asemenea
situaie, una din pri trebuie s cheme
in judecat pe cealalt. Chiar i dup ce una dintre pri introduce
aciune judectoreasc impotriva
celeilalte, partenerii pot s se decid de comun acord asupra
incheierii amiabile a csniciei i impririi
proprietii. Dac o inelegere nu este posibil, va avea loc un
proces, iar un judector va decide asupra
vinoviei fiecreia dintre pri. Adesea, este i o problem de bani,
iar una dintre pri tradiional,
femeia, pentru c in trecut femeile nu lucrau in numr atat de mare
ca in zilele noastre va cere o
susinere material din partea celeilalte, pe termen lung sau scurt,
sau o plat pentru susinerea pe care
i-a oferit-o celeilalte pri in timpul csniciei. In cazurile in care una
dintre pri aduce in csnicie sume
considerabile, el (sau ea) poate s cear celeilalte pri s semneze
un contract prenupial, in care sunt

stabilite limitele oricror aranjamente de divor viitoare. Se vor

impri numai bunurile cptate ca
rezultat al ambelor pri, so i soie, in timpul csniciei.
Cealalt problem important rezolvat de obicei prin divor este
custodia copiilor i susinerea
financiar a acestora. O mam sau un tat care muncete va
continua s contribuie la susinerea
financiar a copiilor, pan cand acetia vor ajunge la maturitate. Din
nefericire, muli, dac nu
majoritatea tailor nu ii respect obligaiile de plat i lsandu-le pe
mame s aib grij de copii atat
fizic, cat i financiar ceea ce constituie o povar greu de suportat.
Tot mai multe state i probabil c
in curand i guvernul federal iau msuri pentru a obliga prinii s
plteasc pensiile alimentare pentru
copii, cerandu-le angajatorilor s rein plile din salarii, aa cum se
face cu persoanele care se sustrag
plii impozitelor, sau prin stabilirea proprietilor din ale cror
venituri vor fi satisfcute obligaiile de
plat.
DOMINARE I SUPUNERE Pe msur ce indivizii se dezvolt i ii
lrgesc experiena
sexual, unii dintre ei vor observa c anumite practici sexuale
neobinuite ii excit mult mai mult decat
aciunile obinuite in timpul unui act sexual. Pentru unii, activitatea
sexual care produce cele mai mari
satisfacii poate s implice o form de dominare sau de umilire
sexual a partenerului. In sensul cel mai
larg, aceste practici sexuale sunt considerate o form de parafilie,
adic iubirea pentru practicile
sexuale neobinuite. Mai specific, dominarea sexual este adesea
considerat de psihoterapeui o form
de SADO-MASOCHISM. Dei unii indivizi pot fi destul de obsedai de
acest tip de comportament ca
s fie considerai cazuri psihopatologice, pentru muli, in special in
cupluri cstorite, dominaia
sexual se poate manifesta numai in jocuri consensuale care
implic legri i disciplin sau alte
forme de dominare i supunere. Intr-un recent studiu la nivel
naional, 11% din brbai i femei au
susinut c au avut experiene de dominaie i/sau legare.
In aceste relaii, unul dintre parteneri se comport de o manier
dominatoare, in vreme ce
cellalt este supus in timpul jocului. Comportamentul din timpul
acestor episoade, pentru cei care nu

sunt considerai clinic sado-masochiti, nu reflect in mod obinuit

relaie din cadrul cuplului in viaa
de toate zilele. Dimpotriv, unii cercettori au raportat c persoanele
care exercit o mare autoritate i
control asupra altora in afaceri i in viaa profesional joac rolul de
supus in aceste jocuri sexuale, in
vreme ce, reciproc, persoana tears din viaa de zi cu zi poate s
doreasc o dominaie extrem in
activitile din timpul sexului. Distincia dintre obsesia
psihopatologic i jocul ca varietate este o
decizie clinic i ar trebui s fie fcut doar de personalul calificat.
Dac partenerul supus nu este un
adult capabil s consimt, acest comportament este considerat de
natur infracional.
In cea mai simpl form a ei, dominaia poate s implice simpla
legare, in care un so sau o
soie ii leag partenerul de pat in timp ce face sex cu el. Multe
cupluri consider aceast practic
inofensiv, un recent bestseller semnat de Stephen King exploreaz
ororile unui asemenea joc scpat
de sub control. In jocurile mai elaborate, partenerii supui pot fi lovii
sau biciuii pentru imaginare
fapte rele, ca i cum ar fi nite copii pedepsii de un printe. In cele
mai elaborate jocuri, indivizii pot fi
legai in lanuri, s li se pun mti de piele, s fie inctuai etc.
Unele persoane (de obicei brbai) pot s prefere s mearg la o
femeie dominatoare de
profesie, ca s poat participa la aceste jocuri in scene regizate
elaborate, cu costume i cu decoruri
demne de o pies autentic. Aceste spectacole implic rareori o
activitate sexual din partea femeii
dominatoare. In Satele Unite i in alte ri, exist cluburi i baruri
care furnizeaz parteneri dominatori
sau supui. Unele dintre aceste baruri se numesc baruri cu piele,
din cauza folosirii de ctre
participani cu predilecie a imbrcmintei i elementelor auxiliare
din piele.
DISCRIMINAREA SEXUAL Termen folosit pentru a descrie ceea ce
ateapt i ce
consider societatea normal i acceptabil in comportamentul sexual
al brbailor i femeilor. Aceste
criterii pentru comportamentul sexual nu se aplic intalnirilor
intampltoare i relaiilor sporadice. Este
vorba de cuplurile declarate stabile i de CSNICII, in care normele
par in continuare s fie mai

tolerante cu brbaii decat cu femeile in materie de ADULTER. Cel

mai adesea, normele
discriminatorii susin c brbaii sunt mult mai puin condamnabili
pentru c s-au angajat in sex
extramarital. Dar exist o form subtil tot mai acceptat, care
permite femeilor s se angajeze in
activiti sexuale in afara cuplului, dac brbatul continu s aib
relaii sexuale intampltoare.
Istoricii au sugerat c rdcinile discriminrii sexuale dateaz din
timpurile biblice, cand
femeile erau considerate proprietatea brbailor mai intai a tailor,
apoi a soilor. Conform cu
Deuteronomul (22:14-21), dac un brbat descoper c soia lui nu
este virgin atunci cand s-a
cstorit, iar prinii nu pot s demonstreze contrariul, femeia poate
s fie btut cu pietre. In cazul
adulterului, un brbat insurat care a avut o relaie sexual cu o
femeie nemritat poate fi amendat, in
vreme ce o femeie mritat care a avut contacte sexuale cu un
brbat necstorit poate fi btut cu
pietre pan la moarte.
Muli critici sociali cred c discriminarea sexual este perpetuat i
c ea reflect atat gandirea
feminin, cat i cea masculin. Adesea, prinii nu se preocup prea
mult de faptul c fiii lor fac sex,
dar le propovduiesc fetelor ABSTINENA. Unii consider c asta se
datoreaz faptului c fetele pot
s rman gravide, in vreme ce bieii nu, iar aceast discriminare
pare s nu ia in seam c fiii lor pot
s lase gravid pe fata altcuiva...
SPLTURILE Actul irigrii i splrii interiorului vaginului, folosind
preparate
improvizate sau cumprate. Intenia este de a menine curenia.
Dar de obicei splturile nu sunt
necesare decat atunci cand sunt recomandate de doctor. Vaginul are
un echilibru natural intre acizi i
baze, care ine in frau creterea ciupercilor i a bacteriilor.
Splturile pot s schimbe acest echilibru i
s predispun vaginul la infecii. Muli ingredieni folosii la splturi
sunt fie cosmetice, parfumuri sau
anestezice locale. Acestea pot s duc la reacii alergice (vezi
MITURILE CONTROLULUI
NATERILOR; CURENIA I MIROSURILE SEXUALE).
BUTURA N TIMPUL SARCINII Vezi SINDROAMELE DE ABUZURI
CU
SUBSTANE LA FT I LA NOUL-NSCUT.

DROGURI I ABUZUL DE DROGURI Vezi AFRODISIACE;

SINDROAMELE DE
ABUZURI CU SUBSTANE LA FT I LA NOUL-NSCUT; SARCINA I
MEDICAMENTELE
I SUBSTANELE CHIMICE COMUNE.
PROBLEMELE ALIMENTARE I DISFUNCIILE SEXUALE
Intimitatea, increderea
i controlul, toi aceti factori sunt eseniali intr-o relaie sexual
sntoas. Ei se leag in acelai timp
i de problemele grave de alimentaie. Oamenii care au o atitudine
sntoas fa de mancare i de
actul de a manca au adesea o atitudine sntoas i pozitiv fa de
ei inii, de corpurile lor i de
relaiile lor sexuale. Cei care sufer de probleme de alimentaie ii
resping adesea adevrata
personalitate fizico-sexual, atat de complet incat pot s nu mai fie
capabili s accepte sexualitatea i
nici s cear intimitate emoional sau fizic.
Studiile au artat c mai mult de 60% din femeile cu disfuncii
alimentare au suferit agresiuni
sexuale, copleitoarea lor majoritate in copilrie. Un numr tot mai
mare de studii de caz arat c
printre brbaii adolesceni i aduli cu probleme de alimentaie
exist o corelaie puternic a acestora
cu conflictul de identitate sexual i cu abuzul sexual din copilrie.
(Evident, exist o legtur
puternic intre abuzul sexual din copilrie i disfunciile sexuale de
mai tarziu.) Este evident c
indivizii care au probleme de alimentaie folosesc o cantitate enorm
de energie pentru a-i ascunde
obiceiurile alimentare anormale. Orice form de intimitate fizic sau
emoional pe care o presupune o
relaie sexual sntoas poate s compromit secretul necesar
pentru meninerea ritualurilor i hranei
implicate in disfuncia lor alimentar.
In cazurile care ii privesc pe adolesceni iar acetia constituie o
proporie foarte mare a celor
care sufer de disfuncii alimentare ambii prini i colegii ar
trebui s fie ateni la semnele i
simptomele acestor disfuncii, cutand s ineleag dac acestea
provin din o manie direcionat spre
propria persoan, cauzat de o victimizare trecut sau prezent.
SARCINA EXTRAUTERIN Un ovul fertilizat poate s fie implantat
i in alte locuri decat
UTERUL. Aceasta se numete sarcin extrauterin i fixarea poate s
aib loc in TROMPELE

UTERINE, COLUL UTERIN, OVARE, sau in cavitatea abdominal. Peste

95% din sarcinile
extrauterine sunt localizate in trompele uterine. Cazurile de sarcin
extrauterin sunt tot mai multe,
datorit mai multor factori, intre care BOLILE CU TRANSMITERE
SEXUAL, sterilitatea i diverse
tratamente medicale cu hormoni. In Statele Unite, la optzeci de
nateri apare o sarcin extrauterin.
In fiecare lun, la jumtatea ciclului menstrual, ovarul produce un
ovul. In mod normal, ovulul
este preluat de trompa uterin, care se relaxeaz i se contract
ritmic, pentru a-l impinge spre uter. De
obicei, spermatozoidul ajunge la ovul cand acesta inc se afl in
trompa uterin. O dat fertilizat,
ovulul se va divide in mai multe celule i se va mri. Aceast
mulime de celule in plin diviziune ii
continu drumul prin trompa uterin i intr in uter, in care se
implanteaz. Totui, dac va exista o
ingustare a trompei uterine datorat adeziunilor, vreunei operaii sau
infecii, ovulul fertilizat poate s
creasc prea rapid ca s mai strbat trompa i s ajung in uter. In
alte cazuri, trompa nu se contract
corespunztor i nu poate s ajute la impingerea ovulului spre uter.
Dac apare oricare dintre aceste
situaii, ovulul fertilizat va crea placenta in interiorul trompei uterine.
Placenta va continua s
hrneasc embrionul, care va continua s creasc.
In cateva zile, sarcina inceput va incepe s lrgeasc trompa,
cauzandu-i mamei dureri. In
trompa uterin, fluxul de sange nu este atat de bun ca in uter. O
dat cu umflarea trompei i cu fluxul
redus de sange, trompa poate s se rup, generand o hemoragie
abdominal. Acest sange produce
iritarea peritoneului, care, lucru interesant, poate s cauzeze dureri
la umrul drept. Dac hemoragia
este abundent, femeia poate s aib ameeli sau s se simt mai
uoar i in cele din urm va ajunge
intr-o stare de oc (o scdere dramatic a tensiunii sanguine).
In mod tipic, femeile vor remarca schimbrile datorate unei sarcini
extrauterine tubare (in
trompele uterine) la cinci pan la apte sptmani de la ultima
perioad menstrual normal. Femeia
poate s simt dureri intr-o parte a abdomenului, asociate cu o
sangerare vaginal neregulat, sau poate
s nu sangereze deloc. Dac o femeie care a avut in ultimele dou
luni contacte sexuale prezint

simptome de sarcin extrauterin, indiferent de tipul de mijloc de

control al naterilor pe care l-a
folosit, ea trebuie s ii fac rapid un test de sarcin sanguin. Dac
testul este pozitiv, o examinare
ultrasonic va fi util pentru a stabili unde a fost implantat
embrionul. Dac nu se vede nici o sarcin in
uter, exist trei posibiliti: embrionul este normal, in uter, dar prea
mic pentru a fi vzut; exist o
sarcin extrauterin; sau a avut loc un avort spontan i sarcina nu
mai exist. Dac exist o mas
vizibil de o parte sau de alta a uterului i se vede sange in pelvis,
este vorba de o sarcin extrauterin.
Atunci cand doctorul bnuiete existena sarcinii extrauterine, se
efectueaz o operaie
chirurgical. Un tub lung i ingust, ca un telescop, este inserat prin
pielea abdomenului; doctorul poate
s priveasc prin acest tub, numit laparoscop, pentru a gsi sarcina
din trompa uterin. O dat
localizat, se efectueaz o incizie in tromp i sarcina este scoas.
Trei pan la cinci la sut din aceste
femei necesit ulterior un tratament pentru scoaterea micii cantiti
de esut placentar rmas in trompa
uterin.
Pentru a indeprta parial sau total trompa afectat, este nevoie de o
operaie mai complex.
Dac trompa este indeprtat i cealalt tromp nu funcioneaz,
survine sterilitatea. Operaia se poate
efectua fie printr-o incizie in peretele abdominal, fie prin
laparoscopie.
O descoperire nou in tratamentul sarcinilor extrauterine este
medicamentul numit
methotrexate. Tratamentul cu methrotrexate duce la absorbia
sarcinii extrauterine in trei luni, fr a
mai fi nevoie de o intervenie chirurgical. Totui, in timpul
tratamentului cu methotrexate poate
surveni o ruptur a trompei uterine i de aceea femeile care
urmeaz acest tratament trebuie s fie
supravegheate. Avantajul acestei terapii este c trompa uterin va
rmane liber, in cele mai multe
cazuri. La o singur injecie cu methotrexate, efectele secundare
sunt foarte rare. Totui, dac se
folosesc doze repetate, efectele secundare pot fi foarte severe.
Dac o femeie are o sarcin extrauterin, exist un risc crescut ca
urmtoarea sarcin s fie tot
extrauterin, fie in aceeai tromp, fie in cealalt. Prin urmare,
cineva care a avut o sarcin extrauterin

prezint simptome de sarcin trebuie s se asigure c ea este in

uter. Cu cat este localizat mai repede
locul fixrii, cu atat mai rapid poate fi tratat sarcina extrauterin,
impiedicandu-se astfel ruperea
trompei uterine i hemoragia care o insoete.
Din nefericire, ansa de a avea dup o sarcin extrauterin o sarcin
normal pe viitor este
redus la 50-55%, iar la sarcini extrauterine repetate aceast
probabilitate descrete i mai mult. Dac
ambele trompe uterine au fost afectate grav, atunci dup o
FERTILIZAREA IN VITRO (sarcin in
eprubet) embrionul poate fi plasat in uter, pentru a permite o
dezvoltare normal.
OVULELE Vezi ADOLESCENA; CONCEPIA; FERTILIZAREA IN VITRO;
STERILITATEA; MENSTRUAIA; UTERUL.
EJACULAREA. Ejacularea masculin survine atunci cand fluidul este
expulzat prin
deschiderea din varful PENISULUI, in timpul contraciilor
experimentate in momentul
ORGASMULUI sexual. Fluidul se numete sperm. Fiecare ejaculare
conine in mod normal sute de
milioane de mici celule reproductive, numite spermatozoizi.
Procesul ejaculrii necesit coordonarea a mai multe funciuni.
Emisia (secreia) de sperm are
loc prin uretr, tubul muscular prin care se elimin urina. Acest lucru
are loc in timpul
PRELUDIULUI, atunci cand brbatul este excitat sexual i in timpul
micrilor sexului inainte de
orgasm. Chiar inainte de orgasm, gatul vezicii se inchide, pentru a
impiedica curgerea spermei inapoi
in vezic. In timpul orgasmului, contraciile uretrei i ale musculaturii
pelviene duc la o ejaculare
puternic a spermei prin meatus deschiderea de la varful
penisului.
Oamenii ejaculeaz in medie trei mililitri de sperm, plaja intinzanduse de la 1,5 la 6 mililitri.
Sperma este compus din spermatozoizi i lichid seminal. Volumul
spermatozoizilor este
nesemnificativ mai puin de 1% din volumul total al ejaculrii. Intradevr, brbaii crora li s-a
fcut vasectomie raporteaz c volumul ejaculrii nu s-a schimbat.
Sperma provine din dou glande numite vezicule seminale.
Compoziia ei a fost studiat in
detaliu. Sperma conine mai multe componente, intre care electrolii,
carbohidrai (fructoz), compui
azotai, prostaglandin, enzime, aminoacizi, zinc i colesterol.

Dup emisiunea de sperm in partea din spate a uretrei i inceperea

fenomenului de orgasm,
brbatului ii este foarte greu s ii stpaneasc ejacularea. Dup
ejaculare incepe o perioad refractar,
in timpul creia nici o stimulare sexual nu va duce la alt orgasm sau
la ejaculare. Durata acestei
perioade variaz direct cu varsta. Ea poate fi scurt, de cinci minute,
la un adolescent sau la un brbat
trecut puin de douzeci de ani, sau poate dura cateva sptmani in
cazul unui brbat mai in varst.
Diverse probleme de sntate pot s cauzeze o lips a emisiei de
sperm, sau la o ejaculare
retrograd, in vezic. O lips total a ejaculrii in timpul orgasmului
poate s apar la brbaii diabetici
insulino-dependeni, care au fost rnii la coloana vertebral, sau
care au suferit o operaie chirurgical
radical in urma unui CANCER TESTICULAR sau la colon. Brbaii cu
scleroz multipl in plci, cu
disfuncii psihologice, sau cu tuberculoz a ductului deferent (tubul
care conecteaz testiculele cu
uretra) pot s sufere de o total lips a ejaculrii. Totui, i de la
brbaii care sufer de lipsa total de
ejaculare se poate obine sperm pentru o inseminare artificial,
printr-un procedeu medical numit
electroejaculare.
Ejacularea retrograd. 2% din totalul cazurilor de sterilitate
masculin se datoreaz
disfunciilor ejaculatorii. Cea mai obinuit form este aceea a
ejaculrilor retrograde. Ejacularea
retrograd este suspectat atunci cand in timpul orgasmului prin
deschiderea din varful penisului iese
foarte puin sperm sau deloc. Diagnosticul poate fi confirmat prin
prezena spermatozoizilor intr-o
prob de urin luat post-ejaculator. O total lips de emisie
(aspermie) este demonstrat prin lipsa
spermatozoizilor in urina post-ejaculatorie, dac nu s-a stabilit
anterior o obstrucie a ductului deferent,
iar testiculele fabric spermatozoizi. Ejacularea retrograd total sau
parial se datoreaz incapacitii
gatului vezicii urinare de a se inchide in timpul orgasmului.
Orice boal de natur medical sau chirurgical care interfer cu
nervii, cu anatomia sau
funcionarea gatului vezicii poate s duc la o ejaculare retrograd.
Peste 60% din brbaii care sunt
sexual activi raporteaz c nu mai au ejaculare in timpul orgasmului,
dup ce au suferit o inlturare

transuretral a prostatei. In aceast situaie, cea mai mare parte a

ejaculrii este retrograd i este
eliminat prin uurare, dup orgasm.
Fenomenul ejaculrii retrograde poate s apar i la brbaii cu
diabet, cu scleroz multipl i
in urma unei intreruperi chirurgicale a nervilor simpatici.
Medicamente cum ar fi alpha-metildopa
(Aldomet) i fenoxibenzamina (Dibenzyline) pot s provoace pe cale
chimic blocarea transmisiei
nervoase i ejacularea retrograd. Inlturarea chirurgical a
colonului sau a rectului i cancerul
testicular diseminat pot s duc la ejaculare retrograd. Repararea
unui anevrism aortic abdominal
poate s duc i la ejaculare retrograd i la o disfuncie a ereciei.
Chiar i in lipsa unui tratament, unii brbai cu ejaculare retrograd
pot s ii recapete in mod
spontan ejacularea normal. Dei nu exist nici un tratament
chirurgical pentru vindecarea ejaculrii
retrograde, exist unele medicamente care ajut intrucatva. La
brbaii care nu rspund la medicaie,
exist o metod alternativ, in care sperma este recuperat din
vezic pentru a fi folosit la inseminarea
artificial (vezi i IMPOTENA; STERILITATEA; MOMENTUL DE
INEVITABILITATE;
ORGASMUL; PARAPLEGICII I SEXUL; SPERMA I FLUIDUL SEMINAL;
DISFUNCIILE
SEXUALE LA BRBAT; VASECTOMIA I PILULA MASCULIN).
COMPLEXUL ELECTRA Dei in literatura tradiional psihanalitic
este mai puin ferm
stabilit decat COMPLEXUL OEDIP, termenul de complex Electra este
folosit pentru a descrie
ataamentul unei fete fa de tatl ei i rivalitatea ei cu mama in
timpul dezvoltrii genitale. Reacia
fetei la anxietatea castrrii este transferarea iubirii pentru organul
lips, penisul, spre purttorul
acestui organ, de unde i insistena de a fi singura iubire a
tticului. Complexul Electra se rezolv in
mod normal prin indeprtarea de figura tatlui spre alt obiect al
iubirii, care poate oferi o via
emoional i sexual satisfctoare i care i se poate altura fetei in
activitatea de a aduce copii pe
lume. Conform teoriei psiho-sexuale a lui Freud, eecul rezolvrii
complexului Electra poate s creeze
serioase probleme femeilor, care vor avea dificulti in a-i abandona
taii in favoarea unor parteneri
acceptabili.

Complexul Electra ii trage numele de la legenda greceasc a

Electrei, sora lui Oreste, care l-a
ajutat s-i omoare mama, Clitemnestra, drept rzbunare pentru c
aceasta le-a omorat tatl, pe regele
Agammemnon. In teatrul modern, Eugene ONeill repovestete
aceast strveche legend in piesa lui
Mourning Becomes Electra (vezi i FREUD, SIGMUND; STADIILE
PSIHO-SEXUALE ALE
DEZVOLTRII).
ELLIS, HAVELOCK (1859-1939), doctor i autor britanic. Havelock
Ellis a fost un
deschiztor de drumuri in investigarea i discutarea sexului. Inainte
de Masters i Johnson a fost
Kinsey, inainte de Kinsey a fost Freud, iar inainte de Freud a fost Ellis.
La moartea lui, Ellis era
puternic eclipsat de opera mult mai spectaculoas a lui Freud, care
se concentra mai puin asupra
fiziologiei i mai mult asupra omului in ansamblu ca fiin sexual.
Opera principal a lui Ellis, in
apte volume, Fiziologia sexului, a fost publicat, volum cu volum,
intre 1897 i 1928. Primul volum a
fost interzis in Marea Britanie. Judectorul l-a numit mizerii
prezentate drept tiin. Volumele
ulterioare au fost publicate in Statele Unite i vandute numai i
numai personalului medical drept
care a devenit un mult ravnit trofeu pentru tineri! Ellis a infricoat pe
muli, indicand c diverse
comportamente sexuale considerate pe atunci drept ciudate i
anormale sunt in realitate mult mai
rspandite decat i-ar fi dorit ei s cread. Cercettorii care au urmat
i care au intampinat o rezisten
mult mai slab, i-au confirmat concluziile.
EMBRIONUL/FTUL I DEZVOLTAREA Odat ce au avut loc
ovulaia i apoi
fertilizarea ovulului, se formeaz un embrion, care se implanteaz in
mucoasa uterului, formandu-se
PLACENTA. La patru sptmani dup ovulaie, sacul amniotic
msoar 2,5 cm in diametru, iar
embrionul are cam 7 mm. Inima i esuturile care o inconjoar sunt
foarte proeminente, sunt prezeni
mugurii mainilor i picioarelor, iar corpului este invelit in amnios,
care va deveni cordonul ombilical.
La ase sptmani dup fertilizare, embrionul are o lungime de cam
2,5 cm; capul este mare in
comparaie cu corpul. Apar degetele de la maini i de la picioare i
urechile externe se prezint ca

excrescene de o parte i de alta a capului.

Terminarea perioadei embrionare i inceperea perioadei fetale sunt
definite arbitrar de
majoritatea embriologilor ca avand loc la opt sptmani dup
fertilizare. In acel moment, embrionul
este aproape de 4 centimetri lungime. Dup aceea se mai formeaz
foarte puine structuri importante,
dac se formeaz vreuna; dezvoltarea in perioada fetal a gestaiei
const in maturizarea structurilor
formate in timpul perioadei embrionare.
***
fig. P. 98
Embrion format din patru celule
***
La sfaritul celei de-a dousprezecea sptmani de sarcin, uterul se
poate palpa chiar deasupra
osului pubian. Structura osoas continu s se dezvolte, degetele de
la maini i de la picioare se
difereniaz i capt unghii, apar inceputuri disparate ale firelor de
pr, iar organele genitale incep s
prezinte semne clare c este un biat sau o fat. Deci la sfaritul
celei de-a aisprezecea sptmani se
poate identifica sexul.
***
fig. P. 99
Dezvoltarea embrionului la 1) 4 sptmni; 2) 5 sptmni; 3) 6
sptmni;5) 8 sptmni de
sarcin. n acest timp apar capul, trunchiul i membrele.
***
In sptmana a 20-a, la mijlocul sarcinii sau gestaiei, ftul are
aproximativ 300 de grame.
Pielea este mai puin transparent, intregul corp este acoperit cu un
pr moale (lanugo), fiind prezent i
puin pr pe cap.
La sfaritul sptmanii douzeci i patru, ftul are aproximativ 650
de grame. Pielea prezint
ridurile caracteristice i sub ea se afl depozite de grsime. Capul
este inc foarte mare. De obicei se
pot recunoate genele i sprancenele.
La sfaritul a douzeci i opt de sptmani de gestaie, ftul
cantrete aproximativ 1.100 de
grame. Pielea este roie i acoperit cu vernix caseosa (o substan
gras, cu aspect branzos, care
protejeaz pielea ftului de lichidul amniotic). Ochii se pot deschide.
Un copil nscut in acest moment

al gestaiei poate s dea din picioare foarte energic i s plang slab.

Copilul nscut in acest stadiu
poate de cele mai multe ori s supravieuiasc, dac are parte de o
ingrijire corespunztore.
La sfaritul a treizeci i ase de sptmani de gestaie, corpul ii
pierde aspectul rou i ridat.
La patruzeci de sptmani, care marcheaz termenul naterii, ftul
este dezvoltat complet, avand toate
caracteristicile unui nou-nscut.
***
foto. P. 100
Un ft la 4 luni i jumtate.
***
Copiii nscui au o greutate medie de 3,1 pan la 3,6 kilograme, in
funcie de ras, starea
economic a prinilor i mrimea prinilor. In medie, bieii
cantresc uor mai mult decat fetele.
Ftul primete oxigen i substane hrnitoare de la mam, prin
intermediul placentei. Prin
placent se transfer mamei dioxidul de carbon i alte produse ale
metabolismului. Placenta i, intr-o
anumit msur, membranele ataate furnizeaz toate materialele
pentru creterea ftului i producia
de energie. In acelai timp, prin ele are loc i eliminarea produilor
metabolici ai ftului (vezi i
DEFECTE LA NATERE; CONCEPIA; TROMPELE UTERINE; AVORTUL
SPONTAN;
SARCINA; BOALA RH).
SINDROMUL CUIBULUI PRSIT Literatura este plin inc de la
inceputul anilor 1970
de descrierea femeilor i intr-o mai mic msur a soilor lor ca
fiind deprimate dup ce i cel
mai mic dintre copii se cstorete sau pleac la facultate. Relaiile
prinilor este de presupus c in
acest moment sunt schimbate s-au diminuat pentru c se
consider c multe sau cele mai multe
cupluri au foarte puine lucruri de discutat in cadrul csniciei, cu
excepia problemelor legate de copii.
Exist i o credin popular conform creia dac nu e vorba de o
csnicie foarte solid lucru valabil
doar pentru foarte puine csnicii situaia degenereaz in crize i
probleme, manifestate adesea prin
pierderea dorinei sexuale, din cauza deprimrii. Partizanii
sindromului cuibului prsit subliniaz c
acesta se asociaz in timp cu MENOPAUZA i arat c i aceasta este
insoit de depresiuni i de

anxietatea legat de contiina imbtranirii.

Cercettorii au contrazis in repetate randuri afirmaiile populare
despre sindromul cuibului
prsit, ca i despre consecinele psihologice ale menopauzei. Studii
efectuate pe femei din toate
clasele socio-economice, care au fost casnice pan cand a plecat
ultimul copil arat c aceste femei
simt pentru scurt timp o tristee la separarea de copil i c aceasta
este urmat in general curand de
uurarea c nu mai este legat de nevoile copiilor. In alt studiu
despre imbtranire, femeile cu copii
care au crescut i au plecat de acas sunt mult mai pasibile de a se
declara fericite in csnicie decat
femeile care inc au copii care depind de ele. Acest studiu a artat i
c viaa psihosexual a
persoanelor trecute proaspt de jumtatea vieii este mult mai
fericit decat presupun miturile populare.
In timp ce deprimarea nu pare s fie inevitabil in acest stadiu al
vieii, dac ea apare, ea ar
trebui s constituie un semnal de alarm cum c poate exist o
problem in csnicie sau in alt aspect al
vieii femeii. Dac nu sunt vizibile imediat cauzele, deprimarea poate
insemna o boal foarte serioas,
care ar trebui supus ateniei unui doctor, consilier sau terapeut.
ENDOMETRU vezi MENSTRUAIA; UTERUL.
ENDOMETRIOZ Un numr mic dintre femei poate sub 1%
sufer de o boal in care
esut asemntor cu endometrul (esutul cu aspect de mucus care
invelete in interior UTERUL care
este antrenat o dat cu MENSTRUAIA), este descoperit in afara
uterului, in principal in alte pri ale
cavitii pelviene. (esuturile care apar in alte locuri decat cele in
care sunt ele in mod normal se
numesc ectopice). esuturile ectopice i leziunile obinuite in
endometrioz pot fi gsite in multe
locuri: OVARELE, pereii uterului sau ligamentele acestuia, VAGIN,
APENDICE, VULVA i
COLUL UTERIN.
In situaii rare, leziuni au fost descoperite i in vezic, intestine i
plmani. Boala poate s fie
dureroas, s aduc neregulariti in menstruaie, dureri la contactul
sexual i alte disfuncii sexuale.
Boala a fost diagnosticat cu o frecven ridicat in ultimele trei
decenii. Rspandirea ei este
greu de aflat exact, pentru c s-a descoperit c multe femei au
aceast stare fr a prezenta simptome

clinice, nefiind, deci, contiente de situaie. Endometrioza se gsete

in mod normal la femeile trecute
de treizeci de ani, intre acelea din clasele superioare care au nscut
caiva copii sau care au amanat
conceperea copiilor. In Statele Unite este mai intalnit la femeile
albe, dar dup o supraveghere atent
i proceduri de diagnostic imbuntite, boala a fost descoperit i
printre cele de origine afroamerican
i japonez.
Simptomele endometriozei includ:
Dismenoreea (menstruaia dureroas), care incepe inainte de
debutul ciclului menstrual i
persist pan dup terminarea acestuia. Cauza durerii este
necunoscut, dar probabil este legat de
schimbrile in secreii din esutul endometrial ectopic, cu sangerarea
aferent.
Dispareunia (contactul sexual dureros), care poate aprea atunci
cand leziunile endometriale
apar in preajma ligamentelor uterine sau in vagin.
Discrete sangerri intermenstruale i un volum redus de sange
menstrual. In cazuri de
implicare la extrem a ovarelor, pot s apar perioade menstruale
anormale.
ocluzia intestinal i apariia sangelui in scaun i in urin, care
poate fi cauzat de leziuni
endometriale din afara cavitii abdominale.
Sterilitatea este adesea asociat cu endometrioza. Se estimeaz c
15 pan la 20% din femeile
atinse de sterilitate sufer de endometrioz intr-un anumit grad. In
vreme ce femeile care au boala pot
s conceap normal, probabilitatea este mic i chiar mai mic dac
boala este grav. Leziunile
endometriale pot duce la afectarea ovarelor i ale TROMPELOR
UTERINE i la interferene cu
ovulaia.
S-a descoperit c cel mai eficient tratament pentru endometrioz
este sarcina. Acolo unde
aceasta nu este posibil din cauza varstei pacientei, sterilitii sau
dezinteresului pentru maternitate,
adesea este recomandat un tratament hormonal menit s produc o
pseudosarcin. Introducerea unei
stri de pseudosarcin este cea mai eficient in cazul tratamentului
unor mici leziuni i de obicei se
realizeaz prin administrarea de preparate cu steroizi, androgeni i
estrogeni i oricare dintre

CONTRACEPTIVELE ORALE aflate actualmente in uz. De obicei,

intervenia chirurgical este
recomandat numai la simptome foarte acute, care nu au putut fi
eliminate pe alt cale, sau atunci cand
pacienta incearc s rman gravid. O abordare chirurgical
radical este obinuit numai dac
simptomele se agraveaz i femeia i-a completat familia, fiind i in
preajma MENOPAUZEI.
ANESTEZIA EPIDURAL N TIMPUL TRAVALIULUI Durerile simite
in timpul
travaliului de femeile care nasc au fost clasificate printre cele mai
rele forme de durere. Ameliorarea
lor ar trebui s fie obligatorie pentru a evita suferina mamei i
pentru a reduce efectele psihice
colaterale pentru mam i pentru noul nscut. Anestezia epidural
pentru travaliu a devenit o metod
universal, datorit uurrii eficiente a durerilor i faptului c dac
este administrat corect este sigur.
Tehnica aceasta este de o mare simplitate i este preferat pentru a
face mama insensibil la durere,
fiind ins in acelai timp contient in timpul travaliului.
Uurarea epidural a durerilor este efectuat de un anestezist in
timpul travaliului activ. Femeia
st aezat pe partea stang, personalul medical i soul fiind in faa
ei. Anestezistul st in picioare in
spatele ei i administreaz un anestezic local, pentru a minimiza
neplcerea asociat cu injecia
epidural. Pentru a ajuta anestezistul s localizeze punctul potrivit
pentru a efectua injecia femeia
trebuie s ii curbeze spatele in poziiile fetal sau de pisic
furioas, astfel incat s mreasc
distana intre vertebre. Acul este apoi infipt cu grij in regiunea
lombar. Localizarea corect a varfului
acului este confirmat prin administrarea unei mici doze de
anestezic. Apoi un cateter subire este
inserat prin ac i fixat in spaiul epidural dup scoaterea acului.
Cateterul ii permite anestezistului s
adauge cantiti suplimentare de medicament, dac travaliul se
prelungete; s il foloseasc pentru o
anestezie epidural complet, dac este nevoie de o operaie
cezarian i s furnizeze o analgezie
eficient dup operaie. Dup travaliu, cateterul se scoate foarte
uor. Medicamentele folosite in mod
uzual pentru uurarea durerilor de travaliu sunt anestezice locale cu
efect prelungit. In plus, o doz

mic de narcotice face posibil reducerea dozei necesare, obinanduse o mai bun reducere a durerii,
cu efecte secundare mai mici. Recent a inceput s se foloseasc un
nou grup de medicamente: acestea
acioneaz asupra prii adrenergice a mduvei , cu rol in modularea
durerii.
***
fig. P. 102
Captul mduvei spinrii
Ace epidurale
Anestezia epidural const n inserarea unui ac n poriunea
inferioar a coloanei vertebrale
a femeii. Pentru a ajuta anestezistul obstetrician s gseasc locul
precis n care s introduc acul,
femeia st ntins pe o parte i i curbeaz spatele n poziia fetal.
***
In timpul anesteziei epidurale, femeia aflat in travaliu simte adesea
o senzaie de slbiciune in
membrele inferioare, o diminuare a simurilor i ocazionale frisoane;
greaa este rar. Durerile de cap
sunt rare i apar de obicei dac acul atinge, fr intenie, partea
osoas a coloanei. Rareori apar
distrugeri serioase ale nervilor. Totui, injecia epidural nu trebuie
administrat in cazul unor
sangerri, sau al unor infecii grave, locale sau generale.
Atunci cand este efectuat cum trebuie, uurarea epidural a
durerilor poate transforma
travaliul intr-o experien agreabil pentru mam, inand-o treaz i
atent in tot timpul naterii. Mama
relaxat este in msur s ajute la evoluia procesului naterii, in
timp de stresul atenuat al procesului
travaliului poate s fie de mare folos din punct de vedere psihic, atat
pentru mam, cat i pentru noulnscut.
EPIZIOTOMIA Este o incizie efectuat in perineu (zona dintre vagin
i anus), pentru a lrgi
deschiderea vaginal i a facilita expulzia copilului in timpul naterii.
Cea mai obinuit form de
epiziotomie este o tietur median din partea din spate a vaginului
inspre anus. Ocazional, aceast
incizie se face la 45 de grade i se numete epiziotomie mediolateral, in contrast cu cea median.
Exist un consens general c epiziotomia este necesar in cazuri in
care coborarea ftului este
intarziat sau ca un ajutor la naterile cu forceps sau cu aspiraie.
Rolul epiziotomiei ca procedur de rutin inc este in dezbateri.
Avantajele includ substituirea

cu o incizie chirurgical autentic ruptura esuturilor mamei i o

reducere a traumei musculaturii bazei
pelvisului. Dovezi recente arat c rupturi grave sunt mult mai
obinuite la pacientele care au avut
epiziotomii decat la cele la care nu s-a efectuat epiziotomia.
Dezavantajele epiziotomiei includ o
cretere a pierderii de sange datorat inciziei i posibilitatea unei
creteri a traumelor fa de cazul in
care naterea este spontan. Pan acum, dezbaterea a rmas
nerezolvat.
***
fig. P. 103
Coroana ftului
Anus
Epiziotomia este efectuat pentru a extinde deschiderea vaginal i
pentru a mpiedica
sfierea perineului n timpul naterii. Inciziile sunt fcute a) oblic
fa de vagin, sau b) direct sub
vagin.
***
DIFICULTI ERECTILE Vezi IMPOTENA; DISFUNCIILE SEXUALE LA
BRBAT.
ERECIA Se spune c PENISUL unui brbat intr in erecie atunci
cand crete in lungime,
diametru i duritate, schimbandu-i starea de obicei moale intr-una
de rigiditate. Erecia penisului este
un proces complex, care depinde de coordonarea i de integrarea
mecanismelor psihologic, neurologic,
endocrin (hormonal) i vascular. Aceste mecanisme au fost inelese
abia spre sfaritul anilor 1980, unii
pai ai fenomenului rmanand inc un mister.
O erecie poate fi cauzat fie de stimuli psihici (ganduri erotice) fie
prin reflexe car apar atunci
cand receptorii senzoriali de pe pielea penisului i glande sunt
activai (atini). Totui, corpii cavernoi
ai penisului (vase de sange cu aspect cavernos care se umplu cu
sange in timpul ereciei) trebuie s fie
i ei sntoi, dac se dorete obinerea i meninerea ereciei.
In interiorul penisului se afl un membran dens, tunica albuginea,
care inconjoar corpii
cavernoi. Arterele care furnizeaz sange penisului ajung pan in
mijlocul corpilor i duc pan la
micile caverne. Atunci cand penisul este flasc, arterele sunt gatuite
i cavernele la care sunt legate sunt
stranse de esutul muscular inconjurtor. Atunci cand survine
excitarea sexual, arterele se dilat i

esutul muscular neted care inconjoar cavernele se relaxeaz.

Expansiunea acestor caverne servete nu numai la stocarea sangelui
i la creterea in lungime
i diametru a penisului, ci i la impingerea micilor vene de evacuare
a sangelui (localizate la periferia
corpilor cavernoi) in tunica albuginea, care este groas i relativ neelastic. Acesta este mecanismul
prin care sangele este prins in interiorul penisului, pe care il va mri
i il va intri. O substan numit
oxid de azot este eliberat de celulele care infoar corpii
cavernoi, vasele de sange i terminaiile
nervoase, servind ca un activator al relaxrii muchilor.
Dac relaxarea muchilor nu va surveni, nu numai c rezistena la
intrarea sangelui in penis va
fi mai mare, dar i rezistena la ieirea sangelui va fi mai mic,
deoarece venele care dreneaz sangele
din penis rman deschise. Se crede c aceast relaxare mediat de
oxidul azotic nu funcioneaz la
brbaii care sufer de impoten legat de diabetul zaharat,
arterioscleroz i nivele inalte ale
colesterolului. Peste 80% din brbaii tratai obin o erecie ferm cu
ajutorul unei injecii mici i
nedureroase a unui substane vasodilatatoare direct in unul din
corpii cavernoi.
Disfunciile erectile, sau IMPOTENA, sunt o problem major pentru
brbaii aduli din
Statele Unite. Se estimeaz c 10 milioane dintre ei sufer de
probleme de erecie i este probabil c
acest numr va crete o dat cu imbtranirea populaiei. Opiunile
de tratament includ folosirea unui
dispozitiv extern de umflare, auto-injeciile sau protezele de penis.
La pacienii tineri cu traume
pelviene, se recurge i la o reconstrucie vascular, dar cu mult mai
puin succes. In mod curent,
tratamentul care pare s fie ales de majoritatea brbailor care
sufer de IMPOTEN i care doresc s
aib o erecie este cel cu injecii nedureroase cu prostaglandin E
(vezi i ERECIA GENERAT
PSIHIC).
***
fig. P. 104
n cadrul unei erecii, camerele erectile ale penisului se umplu cu
snge i penisul se dilat,
devenind ferm.
***

ZONELE EROGENE Muli oameni, in special tineri, vor s tie care

pri ale corpului vor
oferi partenerului senzaii erotice i excitante. Totui, este impropriu
s se discute despre zone sau
arii care sunt comune nou, tuturor, altele decat evident zonele
genitale. Practic, orice parte a
corpului, pan i buricul, poate s produc senzaii erotice atunci
cand este atins de la mangaierea
prului, pan la atingerea i sugerea degetelor de la picioare. Totul
depinde de cine, cum, cand i in ce
condiii ne atinge. Este foarte important s aflm care ne sunt
preferinele i s fim in msur s le
comunicm. Prin urmare, ar trebui s ne atingem i s ne stimulm
toate prile corpului (in cadrul
unor limite practice, evident) cu mainile cu uleiuri, cu masaje i
vibratoare. In mod similar, ar trebui
explorat corpul partenerului. Partenerul ar trebui intrebat ce ii
produce cea mai mare plcere.
Este important s inelegem c nu exist doi brbai sau dou femei
identice din punct de
vedere al intensitii erotice a fiecrei pri a corpului. Aceasta
pentru c erotismul nu este doar o
problem de terminaii nervoase; este i o problem de percepie.
De exemplu, terminaiile nervoase
care produc senzaiile erotice din vagin sunt concentrate doar in
prima treime a intrrii vaginului. Dar
acest lucru este mai puin important decat modul in care femeia
percepe senzaia in care sunt stimulate
i cele dou treimi interioare. Dac ea este la fel sau mai receptiv in
prile mai adanci ale vaginului,
atunci ar trebui s se relaxeze i se bucure de stimulii de acolo. Dac
un brbat este excitat atunci cand
soia lui ii freac sanii de capul lui chel, perfect. Nu conteaz dac
crezi c eti singurul din lume care
se bucur de un anumit tip de stimulare sexual. Este corpul tu.
Numai tu cunoti senzaiile pe care le
ai, aa c inva cat mai mult despre acest corp. Gandete-te la
corpul tu aa cum un cartograf se
gandete la planeta Pmant. Tu i mai tarziu partenerul tu putei s
cartografiai diversele tipuri i
intensitile senzaiilor erotice, explorand fiecare centimetru ptrat
din corpul fiecruia. Aa cum
cartografii au continuat s imbunteasc hrile de-a lungul anilor,
i voi ar trebui s continuai s v
cunoatei corpul, uneori cu ajutorul altora, ca s v cunoatei
fiecare centimetru al drumului erotic!

(Vezi i PRELUDIUL; PATA-G; SRUTUL; SEXUL ORAL).

ARTA I LITERATURA EROTIC Arta erotic poate fi ineleas cel
mai bine prin
comparaie cu PORNOGRAFIA. Dei distinciile sunt adesea de natur
legal i uneori publicul este
confuz, muli observatori atat oameni obinuii, cat i profesioniti
sunt de acord c cele dou
sunt foarte diferite. Comunicaiile verbale (cri, versuri din cantece,
mesaje telefonice), comunicaiile
picturale (filme, inregistrri video, fotografii) ca i spectacolele in
direct care reprezint o imagine
injositoare, umilitoare sau exploatatoare a sexualitii i care nu au
nici un merit artistic pot fi
considerate pornografie. Operele recunoscute de criticii de art i de
ali privitori cu pregtire ca avand
merite artistice sau literare pot fi considerate erotice, ca i
descrierile calde i senzuale care descriu
indivizi aflai intr-o situaie sexual care ii satisface pe amandoi.
Totui, i pornografia i arta erotic
duc adesea la excitarea sexual. De multe ori, linia despritoare
dintre cele dou este tulburat de
faptul c standardele comunitii sunt criteriul principal pentru
distincie, iar adesea comunitatea este
imprit in aceast privin. O complicare suplimentar const in
schimbarea in timp a standardelor
comunitare.
Erotismul a existat in cele mai multe culturi de-a lungul istoriei.
Vechii greci, de pild, erau
foarte interesai de conceptul de frumusee, mai intai simbolizat de
perfeciunea idealizat a corpului
brbtesc nud i apoi a nudului feminin. Conceptul elen de
frumusee care a rmas un model de
perfeciune pan la inceputul secolului douzeci recunoate faptul
c aprecierea frumuseii este
amestecat cu dorina sexual. Statuile Afroditei, zeia iubirii (numit
Venus de ctre romani) o artau
intotdeauna imbrcat normal sau cel puin parial. Asta pan cand
artistul grec Praxiteles a sculptat un
nud pentru un templu de pe insula Kos. Conform lui Pliniu, locuitorii
din Kos au refuzat statuia, pentru
c era un nud, dar cei din Knidos au acceptat-o cu bucurie. A devenit
una din cele mai celebre sculpturi
ale antichitii. In contrast cu pozele modeste impuse de greci i
romani nudurilor feminine, statuile
brbailor erau nuduri, fr urm de ruine. Iar reprezentrile antice
ale satirilor erau i mai puin

inhibate: creaturi lascive cu urechi i coarne ca de ap, uneori chiar

i cu coad.
Aproape orice cultur cu o tradiie vizual viguroas a produs opere
artistice care reprezint
poziii ale contactului sexual. In Japonia, volumele numite cri
pentru pern erau plasate in
aternuturile proaspeilor cstorii, pentru a-i ghida prin plcerile
care ii ateptau. In Italia
renascentist, Giulio Romano a produs o serie de gravuri numite I
Modi (Poziiile), care prezint
aisprezece varieti de poziii coitale. Vechii greci prezentau diverse
poziii pe cnile de vin i pe
pahare.
Savanii cred c activitatea sexual prezentat pe templele indiene
este un aspect al credinei
tantrice, in care actele sexuale sunt una din cele cinci ofrande care
se fac unei zeiti. Pe msur ce
acea societate a evoluat, continu teoria, sexul ritual care avea loc
pe vremuri in ceremonii magice a
fost inlocuit cu sculpturile actelor sexuale de pe faadele templelor i
din interior. Pe aceti perei de
templu gsim sculpturi detaliate ale unor persoane implicate in sex
in doi, in trei, in patru i in mai
muli. In Japonia, gsim frumoase imprimeuri ale unor activiti
heterosexuale i lesbiene, ilustrand
toate variaiile cunoscute ale actului sexual, ca i folosirea
PENISURILOR ARTIFICIALE (DILDO) i
a altor dispozitive. Alte forme de art erotic din Europa, Asia i din
alte locuri ilustreaz
MASTURBAREA atat masculin, cat i feminin cu o varietate de
poziii i tehnici.
Arta i literatura erotic pentru femeile contemporane.
Perspectiva istoric ne arat c
erotismul a fost inventat de brbai i era destinat unei audiene
masculine. Evident, exist i excepii:
Amantul doamnei Chatterley este evident o povestire care a excitat
femeile de la publicarea ei, iar
jurnalele lui Anais Nin sunt excitante pentru ambele sexe. Totui,
deoarece brbaii sunt principalii
consumatori de art erotic, domeniul a fost dominat de ei i la nivel
creativ. In anii 1990, acest lucru a
inceput s se schimbe. Librriile au acum raioane dedicate literaturii
erotice pentru femei, alturi de
rafturi pline de literatur obinuit i cri de bucate. Crile erotice
care au drept int publicul

feminin au publicitate in revistele populare, iar femeilor nu le este

ruine s le afieze acas. In fapt,
aceste cri nu se gsesc in rafturile magazinelor cu literatur porno
pentru brbai.
Intr-o anumit msur, aceste cri provin din extinderea romanelor
de dragoste, un domeniu
literar care a explodat in ultima vreme. In vreme ce romanele de
dragoste prezint un format deja
destul de bine stabilit, obligatoriile scene de amor fizic au devenit
de-a lungul anilor tot mai indrznee.
In aceste condiii, nu este de mirare c cititoarele au dorit s fac un
pas mai departe i s citeasc
literatur erotic destinat special lor.
Ceea ce distinge crile scrise pentru femei, cu titluri ca Focul care
te atinge, Interludii
erotice sau Mn nceat de literatura erotic standard este faptul c
cele mai multe din aceste romane
i nuvele sunt scrise de femei. O scriitoare posed probabil o mai
bun inelegere a ceea ce o alt
femeie consider excitant, atat in termeni de aciune in paginile
crii, cat i ca ceea ce simte o femeie
ca reacie fizic la lectur. Femeile sunt adesea interesate s
citeasc o poveste care pune accentul pe
anticiparea chinuitoare i pe acumularea tensiunii erotice intre dou
persoane, nu doi oameni care se
intalnesc, ii smulg hainele i sar in pat.
Multe din aceste autoare fac efortul de a descrie mai mult decat
atributele fizice ale celor doi
iubii. Pentru o femeie, o descriere vie, cum ar fi o grdin incrcat
cu flori, iubiii acoperii in mtase
i catifea i stimulii senzoriali care umplu aerul sunt toate detalii
excitante care trebuie s fie incluse
pentru ca povestea s fie intr-adevr satisfctoare.
Insui faptul c o asemenea literatur exist poate s inceap s
schimbe modul in care femeile
reacioneaz la stimularea sexual. S-a demonstrat tiinific c
femeile au nevoie de mai mult timp
decat brbaii pentru a fi excitate la maxim, dar ceea ce nu se tie
este dac aceast excitare este un
atribut fizic sau pur i simplu un reflex condiionat. Femeilor li s-a
spus c ar trebui s-i reprime
senzaiile de excitare i c fetelor cumini nu le place sexul, in timp
ce aceste poveti le spun
femeilor c nu este necesar s atepte permisiunea cuiva ca s fie
excitate i s se bucure de o fantezie
sexual.

Un aspect pozitiv al literaturii i artei erotice scrise de femei este

acela c scriitoarele nu
idealizeaz forma feminin. Nu toate femeile din aceste cri arat
ca fetele de pe coperta Playboy.
Aceste cri arat c femeile de toate formele i mrimile, inalte sau
grase, cu sani mici sau coapse late,
pot s aib parte de o via sexual implinit. Alt deosebire de
miturile care inconjoar sexualitatea
feminin este aceea c eroinele crilor sunt excitate numai privind
un brbat atrgtor. In multe
poveti, femeile au discuii deschise despre anatomia masculin,
discutand despre care pri sunt
considerate de ele excitante i care nu, artand clar c aparatul
sexual al brbatului nu este cel mai
important factor pentru ele. De obicei, societatea se uit cu repro la
femeile care se uit la brbai i ii
cantresc aa cum fac brbaii cu femeile. In aceste poveti, femeile
primesc libertatea de a face la fel.
Nu toate aceste cri ilustreaz sexualitatea intr-o lumin pozitiv.
Unele personaje feminine
cedeaz nevoii de a face sex intampltor, ceea ce, in epoca noastr
cu SIDA i cu alte BOLI CU
TRANSMITERE SEXUAL, poate fi descris ca un comportament
prostesc. Alt tem periculoas
care strbate unele poveti este aceea c femeile sunt depite de
brbai, atat fizic, cat i emoional. In
asemenea fantezii, femeile renun la sexualitatea lor pentru a place
altora, de obicei brbailor.
Asemenea afirmaii nu favorizeaz deloc femeile, care ar trebui s ii
susin dreptul de a fi nite fiine
sexuale, nu nite obiecte sexuale.
De asemenea, modul in care sunt folosite aceste cri difer la cele
dou sexe. La brbai,
literatura erotic este adesea folosit pentru a imbunti calitatea
auto-satisfacerii sexuale; este evident
c i femeile care nu au un partener pot s se masturbeze citind
asemenea romane, dar femeile care au
partener folosesc adesea aceast literatur pentru a ajunge la o
intalnire sexual autentic. O asemenea
poveste nu numai c poate s contribuie la excitarea sexual a
femeii, dar aceasta poate s incorporeze
romanul in viaa ei sexual, fie experimentand unele din activitile
sexuale descrise in carte, fie
folosindu-le pe post de fantezii. Astfel, dormitorul ei poate deveni un
loc mai interesant pentru ea i

pentru partenerul ei (vezi i AUTOEROTISMUL; OBSCENITATEA;

SEXUL IN MASS-MEDIA).
ESTROGENUL Unul dintre principalii HORMONI sexuali feminini. In
principal, este
obinut prin transformarea androgenilor din ovare i, intr-o mai mic
msur, din esutul adipos.
Estrogenul este legat de ali hormoni din corp care ii controleaz
nivelul din sange la anumite
momente. Estrogenul este important in special in ciclul menstrual, in
timpul ADOLESCENEI i in
cazul SARCINII.
In creier, hipotalamusul trimite un mesaj glandei hipofize, care
excret FSH (hormonul de
stimulare a foliculinei) i LH (hormonul de luteinizare), influenand
foliculii care conin ovule din
ovare. Drept consecin, se produce o proliferare a celulelor care
stimuleaz sinteza estrogenului.
Creterea nivelului de estrogen in sange declaneaz eliberarea LH,
cauzand o rupere a foliculului i
eliberarea ovulului maturizat. Foliculul rupt va deveni corpus luteum
(corp galben), care rspunde la
regresia LH printr-o incetinire a produciei de hormoni i prin
desprinderea i eliminarea endometrului
(MENSTRUAIA).
Estrogenul are i alte funciuni in corp, in afara ciclului menstrual. El
face parte dintr-o grup
de hormoni rspunztori de dezvoltarea i maturizarea sanilor in
timpul pubertii. Alte schimbri care
se datoreaz estrogenului sunt ingroarea labiilor mici, schimbarea
culorii mucoasei vaginale de la rou
aprins la roz, ca i prezena unor secreii mucoase vaginale.
La femeia gravid, estrogenul face parte din grupul de hormoni
rspunztori pentru creterea
esutului sanilor. De-a lungul vieii, estrogenul joac un rol important
in echilibrul calciului din oase.
Acest lucru devine mai vizibil atunci cand nivelul estrogenului scade
i oasele devin deficiente in
calciu (osteoporoz).
Pe msur ce femeia se maturizeaz i ajunge la MENOPAUZ, apar
multe schimbri ca
urmare a reducerii produciei de estrogen. Evenimentul cel mai
vizibil este incetarea menstruaiei. Alte
simptome legate de deficiena hormonal sunt atrofia genito-urinar,
instabilitatea vasomotorie (vezi
BUFEURILE) i osteoporoza (pierderea calciului din oase). Alte
simptome probabil legate de hormoni

includ ateroscleroza cardiovascular precum i de insomnie,

oboseal i posibil depresiune psihic.
Pentru a uura aceste simptome ale menopauzei, se poate folosi
tratamentul de substituie cu
estrogen obinut sintetic. Tratamentul s-a dovedit foarte util pentru
prevenirea sau pentru uurarea
osteoporozei i pentru prevenirea bolilor cardiovasculare la femei
care au in familie o istorie stabilit
de asemenea boli. O dat ce s-a luat decizia de a prescrie terapia de
inlocuire a estrogenului, doctorul
trebuie s determine ce fel de estrogen s foloseasc i in ce doz,
pe ce cale s-l administreze i
modurile de a supraveghea tratamentul pentru fiecare femeie in
parte.
Toate pacientele care primesc TERAPIA DE SUBSTITUIE HORMONAL
ar trebui s
mearg anual la un control care s includ informaiile despre dieta
urmat, examinri ale sanului i
EXAMINAREA PELVIAN, un test Papanicolau i cutarea de urme de
sange in fecale. Este, de
asemenea, nevoie i de o MAMOGRAFIE i de o analiz a lipidelor din
sange (vezi i
AMENOREEA).
EXERCIIUL FIZIC I SEXUL Medicina modern plaseaz
inactivitatea fizic printre
principalii factori de risc pentru sntate ceilali fiind fumatul i
alimentaia prea bogat in grsimi
i colesterol. Inactivitatea fizic este cea mai evident intre
persoanele care lucreaz la un birou, dar i
printre persoanele care se obosesc fcand munci fizice repetitive i
limitate. Menajerele, pictorii,
instalatorii, lucrtorii la band din fabric pot s nu aib nici un
beneficiu fizic din munca lor. Oricine
trebuie s invee, s-i planifice i s efectueze regulat exerciii
despre care se tie c sunt bune pentru
corp i pentru a te bucura de sex.
Se subliniaz nevoia de moderaie, mai ales pentru o persoan care
de obicei omite sau refuz
exerciiul fizic mare parte a vieii. O intrare brusc intr-o activitate
sportiv este periculoas. Oamenii
care se arunc rapid in performane fizice eroice sunt, evident,
obiect de batjocur. Dou dintre
rezultatele grave posibile sunt un atac de cord sau un spate
inepenit.
Zicala nu suferi, nu catigi, atat de bine cunoscut in aceast
epoc a exerciiului fizic

promovat cu agresivitate, este pur i simplu o minciun, i inc una

care amenin sntatea oamenilor.
Beneficiezi de pe urma unui exerciiu puin intens, care poate fi
treptat mrit. Dar prima senzaie de
incordare excesiv trebuie s fie un semn pentru incetare. Dac
semnalul acesta devine alarmant,
trebuie s v prezentai la doctor.
Un program de exerciii fizice va aduce multe beneficii dac incepe
cu pruden, crescand
foarte incet i continuat cu regularitate. El va mri circulaia
sanguin, va intri inima, va ajuta
plmanii i va transporta o cantitate sporit de oxigen in toate
prile corpului. Pericolul unui atac de
cord sau al accident vascular cerebral va fi micorat.
Toate sistemele corpului vor fi imbuntite glandele, muchii,
oasele, nervii i creierul. Cel
mai notabil efect va fi o stare de spirit mai bun i o capacitate
crescut de a susine o munc mental.
Oboseala cronic sau insomnia vor fi inlocuite cu perioade de trezie
eficient i de somn odihnitor.
Dei toate aceste beneficii sunt garantate fr probleme, avantajele
directe in performanele
sexuale sunt alt problem. Multe alte lucruri din viaa omului pot s
influeneze activitatea sexual
problemele bneti, necazurile la birou, dificulti in relaie, atitudini
pesimiste cronice toate acestea
pot s contribuie la disfunciile sexuale. Activitatea fizic poate s
aduc o imbuntire, dar nu trebuie
privit ca o vindecare.
Oamenii cu o capacitate fizic foarte limitat, intre care unii pentru
care singurul exerciiu
poate fi de natur pasiv, anume ajutai de un fizioterapeut, sunt
inc in stare s aib o dorin sexual
i o mulumire semnificativ. Nu trebuie uitat acest lucru.
Unele femei s-au plans c partenerii lor sunt obsedai de forma fizic
i de culturism. Unii
entuziati ai exerciiului fizic nu las timp i pentru sex, nu au nici un
interes erotic pentru corpul
altora. Un culturist, cum ar fi o femeie obsedat de felul cum arat,
poate s ii mulumeasc foarte
puin partenerul. Dar asemenea probleme nu ii au originea in
activitatea fizic echilibrat, de bunsim.
Atunci cand spun exerciiu moderat, s nu se ineleag c nu e
necesar niciodat s te opreti
ca s-i tragi rsuflarea i nici c nu ai voie s transpiri. Moderat
inseamn moderat pentru persoana cu

pricina, in respectiva stare fizic de moment. Exerciiul moderat

poate s de fac s simi o plcere
cand adormi i poate inlocui cafeina la trezire i tranchilizantele
atunci cand vrei s te liniteti. Ziua
care urmeaz unei plimbri sau unei alergri este una in care te
simi mai vesel, mai puin iritabil, mai
gata s te iei la trant cu provocrile i corvezile, in contrast cu o zi
in care ai lenevit.
Pe lang orele de gimnastic aerobic, sau de dans, sau de inotul
regulat, sau de un ciclu la
fiare, este inelept s incerci s incluzi exerciiul i in activitile
obinuite. Atunci cand avei
prilejul, folosii scrile, nu liftul. Mergei pan la bufet sau pan la
chiocul de ziare pe jos. Cand v
aflai la biroul propriu, ridicai-v ca s v intindei sau ca s v
plimbai puin. Munca pe care o facei
la birou va avea de catigat, ca i viaa dvs. sexual (vezi ARTRITA I
SEXUL; BOLILE DE INIM
I SEXUL; PERSOANELE HANDICAPATE I SEXUL).
EXHIBIIONISMUL Muli oameni cred c exhibiionismul insemn
doar expunerea in
public a organelor genitale, dar definiiile legale i psihiatrice includ
i un element care const in
publicul sau persoana spre care se indreapt exhibiionismul i care
nu dorete s fie supus la aa
ceva. Mai mult, consideraiile psihiatrice presupun c o anumit
form de gratificare sexual motiveaz
sau urmeaz actului de expunere a organelor sexuale. Termenul este
complicat i de faptul c multe
decenii exhibiionistul-standard a fost descris doar ca fiind brbat
adesea, un brbat care poart un
balonseid, sub care nu are nimic altceva care se prezint in faa
unor tinere femei pe strad i le
arat penisul. Cercetrile efectuate asupra exhibiionitilor cunoscui
au artat c intr-adevr cei mai
muli sunt brbai, in general sub varsta de treizeci de ani. Autorii
care trateaz devierile sexuale au
sugerat c s-ar putea s fie vorba de o prejudecat cultural care
funcioneaz, care ignor sau chiar
admir exhibiionismul feminin, cum ar fi femeile care poart haine
care las s se vad foarte mult la
petreceri sau in public. Dac o femeie poart o fust foarte scurt i
care las s se vad foarte mult,
este ea o exhibiionist, sau pur i simplu o persoan la mod i
sexy? Oare o stripteuz la o petrecere

de burlaci o exhibiionist cu acte in regul dac unul din brbaii

prezeni nu este de acord cu
nuditatea feminin in public? Probabil c nu, deoarece ea este
considerat o artist i se presupune c
nu este manat nici de urmrirea unor satisfacii sexuale personale
i nici de dorina de a oca audiena,
ci de a distra. Totui, motivaia nu este relevant pentru persoanele
dintr-o tabr de nuditi, pentru c,
indiferent de motivaie, normele sociale de acolo anticipeaz
nuditatea. Alergarea gol pe strzi printre
oameni poate fi sau nu considerat exhibiionism, in funcie de
motivaie, care poate fi de natur
sexual sau nu.
Existena exhibiionismului masculin alarmeaz mult lume, in
special femeile i prinii
copiilor. Dei exist puine dovezi care s indice c exhibiionitii
continu activitatea prin atingerea
sau afectarea fizic a vreunei victime, efectul psihic poate fi
insemnat atunci cand victima este un
copil.
SIMULAREA ORGASMULUI Deoarece ORGASMUL este in esen o
experien
subiectiv, ale crei semne nu sunt intotdeauna clare partenerului,
este posibil ca o femeie sau un
brbat s geam i s ii mite corpul pentru a simula un orgasm.
Se presupune c femeile pot s
simuleze mai uor orgasmul, pentru c cei mai muli brbai ajung la
apogeu foarte rapid in timpul
contactului sexual. Deoarece prin tradiie rolul sexual al brbatului
este s aduc femeia la orgasm,
mandria sexual a brbatului este adesea legat de capacitatea lui
de a ii aduce soia sau iubita la
orgasm. Aceasta a creat situaia de nedorit in care unele femei, din
iubire sau din consideraie pentru
soii sau partenerii lor, se prefac c au avut un orgasm fie in timpul
orgasmului partenerului, fie scurt
timp dup acesta. Unele femei nu vor s se tie c sunt
anorgasmice, de team c partenerul lor le va
considera mai puin femei.
Simularea orgasmului pare s ii aib rdcinile in analfabetismul
sexual. Aceste femei nu au
invat s ii antreneze corpurile astfel incat s aib orgasme. In alte
cazuri, simularea orgasmului
poate s rezulte din problemele contiente sau incontiente
survenite in cadrul unei relaii, in timp ce in

altele, este incapacitatea sau faptul c nu se dorete discutarea

problemelor legate de orgasm, soia
neputand s ii comunice soului ei cile prin care ea ar putea fi
adus la orgasm. Dac o persoan simte
c este nevoie s simuleze orgasmul, el sau ea ar trebui s ineleag
c este un semn c ceva nu merge
bine in relaia lor sexual sau afectiv i c trebuie s apeleze la
ajutorul calificat al unui profesionist
(vezi i DISFUNCIILE SEXUALE LA FEMEIE; DISFUNCIILE SEXUALE
LA BRBAT).
TROMPELE UTERINE Trompele uterine sunt nite tuburi musculare
care se intind de la
suprafaa superioar a UTERULUI pan la OVARE, de ambele pri ale
pelvisului femeii. Fiecare
tromp are o lungime de circa zece centimetri. Partea cea mai
apropiat de uter se numete poriunea
istmic, in vreme ce partea cea mai apropiat de ovar se numete
poriunea ampular. Poriunea istmic
a trompei uterine se leag cu un canal, numit poriunea intramural
a trompei, care strbate peretele
gros al uterului. La captul regiunii ampulare, captul deschis al
trompei uterine se prelungete cu nite
proiecii fine, ca nite degete, numite fimbrii. Captul deschis al
trompei uterine se afl in general in
imediata apropiere a ovarului. Fimbria ajut la culegerea ovulului de
pe suprafaa ovarului, atunci cand
are lor ovulaia, i la transportarea ovulului in deschiderea trompei
uterine. In regiunea ampular a
trompei uterine are loc fertilizarea (intalnirea intre ovul i
spermatozoid) i tot aici noul embrion ii
petrece primele aproximativ trei zile dup fertilizare. In acest timp,
celulele embrionului se divid in
mod obinuit de cateva ori inainte de a fi transportate in uter.
Principala cauz a STERILITII feminine const in trompe uterine
blocate sau distruse. In
general, trompele uterine sunt distruse prin infecii. Multe infecii ale
trompelor uterine sunt transmise
pe cale sexual (in special GONOREEA I infeciile cu CHLAMYDIA),
dar trompele uterine pot fi
afectate i de alte infecii, cum ar fi cele care provin de la un
apendice perforat. Atunci cand sunt
infectate trompele uterine, fimbriile de la captul trompei se
inflameaz, se unesc i rezultatul este
blocarea trompei. Celulele care cptuesc trompa uterin continu
s produc secreii, dar cu o

deschidere obstrucionat, fluidul se acumuleaz in trompa uterin i

in cele din urm va produce ceea
ce se numete hidrosalpinx. Aceasta este o boal in care fluidul
acumulat umfl trompa uterin, dandui
aspectul unui balon plin cu ap. Presiunea fluidului asupra peretelui
tubului duce la o compromitere a
funciilor trompei.
Tehnicile microchirurgicale, incluzand folosirea laserelor, s-au dovedit
inutile in restaurarea
funcionrii normale a trompei uterine blocate ca urmare a unei
infecii. In fapt, rata de succes (adic
rata sarcinilor obinute) dup o reparare chirurgical a trompelor
uterine blocate nu depete 25-30%.
De aceea au aprut tratamentele de FERTILIZARE IN VITRO.
La momentul actual, aproape 1% din totalul sarcinilor sunt sarcini
extrauterine tubare, in care
ovulul fertilizat este implantat intr-o tromp uterin, in loc de uter.
Deoarece trompele uterine au o
capacitate limitat de a reine o sarcin in cretere, in cele din urm
sarcina va rupe trompa-gazd i va
genera o foarte serioas hemoragie in cavitatea abdominal. Dei in
general este nevoie de o inlturare
chirurgical a sarcinii extrauterine, testele de diagnosticare actuale
permit un diagnostic suficient de
timpuriu al sarcinii, astfel incat s poat fi salvat trompa uterin.
Sarcinile extrauterine se intalnesc in
special la femeile care au fost supuse anterior unor operaii la
trompele uterine, care au avut infecii sau
alte anomalii pelviene (vezi i CONCEPIA; SARCINA EXTRAUTERIN;
ORGANELE
SEXUALE FEMININE; HISTERECTOMIA).
FELAIA Este o form de SEX ORAL. Termenul de felaie deriv din
verbul latin fellare,
care inseamn a suge. Exist muli termeni peiorativi cu acelai
sens. Felaia a devenit astzi mult
mai acceptat decat era in secolul nousprezece, cand era
considerat o perversiune. In 1983, o
echip de cercettori a relatat c 90% din cuplurile studiate s-au
angajat in felaie la un moment dat al
relaiei lor. Raportul Ianus (bazat pe un eantion la nivel naional) a
artat c 88% din brbai i 87%
din femei au declarat c sexul oral este foarte normal sau in
regul.
Felaia implic stimularea sexual a penisului partenerului cu
ajutorul gurii i/sau a limbii. Ea

se poate limita la lingerea sau sugerea varfului penisului, sau penisul

poate fi luat in gur in intregime.
Stimularea este efectuat de ctre lingerea penisului sau de
micarea in sus i in jos a gurii (prinse
strans in jurul penisului).
In funcie de dorina partenerei, partenerul-brbat va ejacula in gura
partenerului, sau se va
retrage inainte de ejaculare. Felaia pare s fie nu numai foarte
excitant pentru brbat, ci i pentru
persoana care o efectueaz. Ea poate s fac parte din procesul
PRELUDIULUI care va duce la
CONTACTUL SEXUAL, sau poate s se termine ea in sine cu o
EJACULARE.
Deoarece ejacularea de sperm in gura partenerei poate pune riscuri
de SIDA sau de alte BOLI
CU TRANSMITERE SEXUAL, este important ca in timpul felaiei s se
foloseasc
PREZERVATIVE nelubrifiate, in cazul in care femeia nu are o incredere
absolut in partenerul ei ca
urmare a unei relaii monogame de lung durat. Retragerea
penisului inainte de ejaculare nu este
suficient, deoarece cateva picturi pre-ejaculatorii de sperm vor
apare in timpul stimulrii penisului.
i acestea pot s poarte o infecie cu HIV (vezi i CUNNILINGUS;
SEXUL SIGUR; POZIIA
AIZECI I NOU).
PREZERVATIVELE FEMININE Vezi CONTROLUL NATERILOR;
PREZERVATIVELE.
ORGANELE SEXUALE FEMININE Organele sexuale feminine sunt
interne i nu pot fi
vzute i nici simite din afara corpului, i externe. Cea mai mare
parte a aparatului genital feminin
implicat in reproducere este alctuit din organele genitale interne.
Organele sexuale externe. Organele sexuale externe i vizibile
sunt numite colectiv cu
termenul de VULV. Vulva const in mons pubis (sau mons veneris
Muntele lui Venus),
CLITORISUL, perechea de labii mari, perechea de labii mici i
HIMENUL.
Mons pubis este partea cea mai de sus a vulvei. Este zona adipoas
care acoper osul pubian i
care este acoperit de prul pubian aspru. Imediat sub mons pubis
se afl clitorisul, organ erectil
similar cu PENISUL brbatului. Are lungimea de cam doi centimetri i
un diametru de cam cinci

milimetri. Clitorisul este extrem de sensibil, iar in cazul excitrii

sexuale se mrete, fiind poriunea
vulvei cu reacia sexual cea mai puternic. Pentru femei, clitorisul
este principala surs a senzaiei de
plcere sexual.
De ambele pri ale clitorisului se situeaz labiile mici (buzele mici
sau interne), care
inconjoar deschiderea vaginal, intinzandu-se de la clitoris pan
deasupra anusului (deschiderea
rectului). In afara labiilor mici se afl labiile mari (buzele labiile
mari sau externe), care, ca i
muntele pubian, sunt acoperite cu un fire groase de pr pubian. Intre
labiile mici se afl deschiderea
vaginal. La fete i la femeile care nu au avut inc relaii sexuale i
nici nu au folosit tampoane interne,
deschiderea este parial acoperit de o membran subire, numit
himen. In rare cazuri, himenul poate
s acopere complet deschiderea vaginal, impiedicand menstrele.
Intre deschiderea vaginal i clitoris
se afl deschiderea uretrei, tubul care pornete de la vezic i
permite eliminarea urinei.
***
Fig. P. 111. sus
Mons veneris
Prepu
Labiile mici
Labile mari
Himen
Perineu
Clitoris
Meatul urinar
Orificiul vaginal
Anus
Organele sexuale feminine externe
***
Organele sexuale interne. Organele sexuale feminine interioare
sunt VAGINUL, COLUL
UTERIN, UTERUL, TROMPELE UTERINE i OVARELE.
Vaginul, in form de tub, se intinde de la vulv la colul uterin. Vaginul
are o lungime de
aproximativ zece centimetri, dar in timpul actului sexual sau al
naterii se poate mri. Este localizat
intre rect i uretr, pe de o parte, i vezic, pe de alta. Dac nu
exist nimic in el, vaginul este
dezumflat ca un balon. Vaginul funcioneaz ca organ sexual
feminin, care accept ptrunderea

penisului in timpul contactului sexual i primete SPERMA ejaculat

de brbat, dar funcioneaz i ca
o poriune a canalului de natere, prin el trecand copilul care iese din
uter spre lumea exterioar.
Colul uterin este in fapt poriunea cea mai joas a uterului. La o
femeie care nu este
insrcinat, colul uterin are o lungime de doi-trei centimetri i
ptrunde pe o lungime de cam un
centimetru in partea superioar a vaginului. In centrul colului uterin
se afl deschiderea canalului
cervical. La femeile care nu au fost niciodat insrcinate,
deschiderea cervical este in general
circular, in timp ce la femeile care au avut una sau mai multe
sarcini ea tinde s fie mai eliptic i de o
form intrucatva neregulat.
***
Fig. P. 111. jos
ORGANELE SEXUALE FEMININE
1. Mons veneris
2. Labiile mici (se vede doar una)
3. Labiile mari (se vede doar una)
4. Clitoris
5. Deschiderea uretrei
6. Vezica urinar
7. Deschiderea vaginal
8. Vaginul
9. Colul uterin
10. Uterul
11. Tromp uterin (se vede doar una)
12. Ovar (se vede doar unul).
Uterul are o lungime de aproximativ 7,5 cm i are mrimea i forma
aproximativ a unei pere,
codia fructului reprezentand-o deschiderea cervical. Este un organ
solid, muscular, care conine o
cavitate triunghiular (cavitatea uterin). Ca i in cazul vaginului,
cavitatea uterin este colabat atunci
cand este goal. Cavitatea uterin este acoperit cu un esut numit
endometru, care se dezvolt i se
elimin in exterior(vezi MENSTRUAIA) ca rspuns la hormonii
ovarieni.
Trompele uterine sunt structuri pereche care au o lungime de cam
zece centimetri i un
diametru cu puin peste 5 milimetri. Ele sunt ataate la un capt de
uter, iar cellalt capt este liber, dar
in apropierea ovarelor. Deschiderile libere ale trompelor uterine
(numite i capetele fimbriate) se

prelungesc cu o reea de mici degete (fimbrii) care ajut la

culegerea ovulului eliberat de ovar
(ovulat) i la transportarea lui in trompa uterin.
Trompele uterine au un perete muscular gros in partea cea mai
apropiat de uter i un perete
relativ subire in partea apropiat de ovar. Deschiderea trompei
uterine este relativ mare la captul
dinspre ovar (poriunea ampular), dar se ingusteaz brusc pe
msur ce se apropie de partea apropiat
de uter (poriunea istmic). Aceast poriune ingust a trompei
uterine este conectat la un canal la fel
de ingust, care trece prin peretele muscular al uterului i face
legtura cu cavitatea endometrial.
Ovarele sunt structuri pereche care msoar aproximativ cinci pe
apte centimetri. Ele sunt de
un alb strlucitor i au o suprafa in general neregulat. In funcie
de stadiul ciclului menstrual,
ovarele pot s conin unul sau mai muli foliculi in curs de
dezvoltare nite chisturi pline de fluid in
care se dezvolt ovulul sau un corpus luteum, care este rmia
unui folicul din care a fost eliberat
ovulul. Corpus luteum este rspunztor pentru producerea
hormonilor care pregtesc mucoasa uterului
pentru implantarea unui ovul fertilizat i meninerea noii SARCINI.
Fiziologie i funcionare. Multe dintre organele reproductive
feminine suport schimbri
spectaculoase de structur i funcionare ca rezultat al activitii
ciclice hormonale i al sarcinii. Cele
mai evidente schimbri fiziologice pot fi observat la colul uterin, la
endometru (cptueala cavitii
uterine) i la ovare.
Colul uterin conine o deschidere tubular (canalul cervical)
cptuit cu glande care produc o
secreie cu aspect de mucus. Cantitatea i calitatea mucusului
cervical variaz in funcie de hormonii
produi de ovare. In timpul primei jumti a ciclului menstrual, in
special atunci cand se apropie
ovulaia, mucusul cervical este abundent, limpede i apos. El este
foarte receptiv la penetrarea i
supravieuirea spermatozoizilor. Atunci cand sperma se depoziteaz
in partea superioar a vaginului, in
timpul contactului sexual, spermatozoizii inoat rapid in mucusul
cervical, in care ii pstreaz
motilitatea i capacitatea de fertilizare timp de cateva zile. O dat cu
ovulaia (in aproximativ a

paisprezecea zi a ciclului menstrual de douzeci i opt de zile),

mucusul cervical prezint o schimbare
dramatic in aspect. Devine gros, semi-opac i vascos, fiind practic
imposibil s fie penetrat de
spermatozoid. Aceast schimbare este adus de producia de
PROGESTERON de ctre ovare, dup
ovulaie. In mod similar, o femeie care ia pilule de control al
naterilor va avea un mucus cervical care
este impenetrabil de ctre un spermatozoid. Aceasta este una din
cile prin care pilulele contraceptive
impiedic apariia sarcinii.
In timpul travaliului, ca rezultat al contraciilor uterine (durerile
travaliului), colul uterin se
extinde spectaculos, diametrul canalului cervical ajungand la capt
la un diametru de zece centimetri,
in primul stadiu al travaliului. Atunci cand este dilatat la maxim, colul
uterin formeaz partea
superioar a canalului de natere, vaginul formand partea inferioar.
Dup cum am spus, cavitatea uterin este cptuit cu un esut care
crete i se elimin ca
rspuns la hormonii ovarieni, numit endometru. Aceste schimbri in
cptueala uterului, care fac parte
din ciclul menstrual, pregtesc uterul pentru posibila apariie a unei
sarcini. In prima jumtate a ciclului
menstrual (faza folicular sau de proliferare), cptueala uterului
crete i se dezvolt treptat. In a doua
parte a ciclului (faza luteal sau secretorie), endometrul se
maturizeaz ca rezultat al aciunii
progesteronului produs de corpus luteum i este pregtit pentru
implantarea unui ovul fertilizat. Ca
parte a acestui proces, endometrul elibereaz in cavitatea uterin
secreii care hrnesc embrionul
inainte ca acesta s se fixeze de peretele uterului. Dac fertilizarea
i implantarea nu au avut loc, atunci
cptueala maturizat a uterului se desprinde i rezult sangerarea
menstrual. Crampele pe care le au
mai toate femeile in aceast perioad sunt rezultatul contraciilor
muchilor uterului, care ajut la
expulzarea sangelui menstrual i a endometrului din cavitatea
uterin. Aceleai tipuri de contracii din
timpul travaliului duc la dilatarea colului uterin i la expulzarea
copilului prin vagin.
Poriunea extern a trompelor uterine este locul in care are loc in
mod normal fertilizarea
(interaciunea intre ovul i spermatozoid). Fimbria ajut la culegerea
i transportarea ovulului in

regiunea ampular a trompei uterine, atunci cand are loc ovulaia

(eliberarea ovulului din ovar). In
acelai timp, dac spermatozoidul a fost depozitat in partea
superioar a vaginului, el va intra in
mucusul din canalul cervical i va ajunge in partea superioar a
trompei uterine. Dei sute de milioane
de spermatozoizi sunt de obicei depozitai in vagin, in mod obinuit
doar cateva sute vor ajunge la
locul fertilizrii. Dac fertilizarea este incununat de succes,
proasptul embrion va petrece
aproximativ trei zile in zona superioar a trompei uterine, dup care
va fi transportat in cavitatea
uterin. Acolo petrece alte trei zile plutind in cavitatea uterin, dup
care se ataeaz de peretele
uterului.
Ovarele au dou funciuni principale: producia de ovule i producia
de hormoni feminini,
ESTROGEN i progesteron. Hormonii feminini sunt necesari in primul
rand pentru dezvoltarea unor
caracteristici sexuale secundare normale (de pild, dezvoltarea
sanilor i creterea i maturizarea
organelor reproductive) i in al doilea rand pentru pregtirea
endometrului uterin la fiecare ciclu
menstrual pentru posibila ataare a unui ovul fertilizat. Dac un ovul
fertilizat se ataeaz cu bine de
peretele uterin, ovarele continu s produc aceeai hormoni in
cantiti mari, pentru a susine prima
parte a sarcinii, anume primele opt pan la dousprezece sptmani.
Ovarele reacioneaz la hormonii GLANDEI PITUITARE, FSH (hormonul
care stimuleaz
foliculii) i LH (hormonul de luteinizare). Ciclul ovarian al unei femei
este continuu i in general se
consider c el incepe o dat cu debutul sangerrii menstruale. In
acel moment, producia de hormoni
de ctre ovare este la cel mai redus nivel. Ca reacie a nivelului
redus al hormonilor ovarieni, glanda
pituitar elibereaz FSH, care stimuleaz creterea unui folicul un
sac umplut cu fluid, care conine
un ovul imatur. Pe msur ce foliculul crete i se dezvolt, ovulul se
maturizeaz i celulele din jurul
lui incep s produc estrogen. Estrogenul astfel produs va duce la
dezvoltarea mucoasei uterului,
stimuleaz producia de mucus cervical favorabil, ceea ce duce la o
scdere a cantitii de FSH produse
de glanda pituitar. Atunci cand ovarul a produs o cantitate critic de
estrogen timp de o anumit

perioad, glanda pituitar este programat s produc o cantitate

mare de LH. Producerea de LH va
iniia maturizarea final a ovulului, preparandu-l pentru eventuala
fertilizare, va face ca foliculul s se
rup i s elibereze ovulul (ovulaia) i in sfarit va schimba ceea ce
a fost foliculul intr-un corpus
luteum. Pe lang faptul c va produce estrogen, corpus luteum va
produce i progesteron, necesar
pentru pregtirea mucoasei uterului pentru posibila implantare a
ovulului fertilizat. Dac survine
sarcina, la inceputul ei va fi produs hormonul hCG, care va determina
corpus luteum s ii menin
producia de estrogen i de progesteron i astfel s susin tot
inceputul sarcinii. Dac nu are loc
implantarea (i deci nici secretarea de hCG), corpus luteum incheie
spontan producia de hormoni.
Aceasta duce la desprinderea i eliminarea endometrului uterului i
la perioada menstrual, ciclul
reluandu-se.
FERTILITATEA Vezi CONTROLUL NATERILOR; CONCEPIA;
STERILITATEA;
PLANIFICAREA NATURAL A FAMILIEI; VASECTOMIA I PILULA
MASCULIN.
FERTILIZAREA Vezi INSEMINAREA ARTIFICIAL CU AJUTORUL UNUI
DONATOR; CONCEPIA; ORGANELE SEXUALE FEMININE;
FERTILIZAREA IN VITRO;
STERILITATEA; SPERMATOZOIZII.
SINDROAMELE DE ABUZ DE SUBSTANE ALE FTULUI I NOUNSCUTULUI
Un fetus sau un copil nou-nscut pot fi afectai in diverse feluri de
droguri, alcool sau alte substane
toxice luate de mam in timpul sarcinii. In momentul CONCEPIEI i
in timpul primelor dou sau trei
luni de SARCIN formarea structurilor corporale poate fi afectat de
droguri sau de alte substane
toxice, rezultand de aici copii cu anomalii. Mai tarziu, in cursul
sarcinii, drogurile pot afecta creterea,
ceea ce va duce la un ft sau la un nou-nscut care nu i-a atins
intreg potenialul de cretere. In sfarit,
drogurile pot s afecteze capacitatea noului-nscut de a trece cu
succes din stadiul de via fetal in
acela de via in afara uterului (vezi i SARCINA I MEDICAMENTELE
I SUBSTANELE
COMUNE).
Alcoolul. Primul raport asupra anomaliilor cu care s-au nscut copiii
unor mame alcoolice a

aprut in Frana abia in 1968, iar in Statele Unite, independent, in

1973. Anomaliile raportate includ o
reducere semnificativ a inteligenei, pan la un IQ mediu de 60-70,
hiperactivitate, coordonare slab i
putere slab a muchilor, cretere redus inainte i dup natere i o
figur caracteristic, anormal.
Dup unele estimri, cam 5% din defectele la natere se pot atribui
expunerii la alcool prin intermediul
mamei, in timpul sarcinii. Efectele alcoolului sunt i mai pregnante
dac mama bea cantiti tot mai
mari, riscul de ft cu sindrom alcoolic apare la 30-50% dintre femeile
alcoolice cronic. O cantitate de
alcool egal cu doar dou buturi standard (30 de grame de alcool
pur) pe zi a fost asociat cu o
reducere a greutii la natere, fiind responsabil parial i pentru
sindromul alcoolic la unii copii.
Astfel, se vede c nu exist un nivel sigur al consumului de alcool
in timpul sarcinii, sub care
efectele alcoolului asupra nou-nscutului s nu se vad.
Narcoticele. Abuzul de droguri in timpul sarcinii a fost asociat nu un
numr de probleme
grave ale ftului. Multe din aceste probleme sunt probabil legate mai
degrab de situaia social
precar a multor utilizatori de droguri. Femeile (i brbaii) care
abuzeaz de narcotice au o rat inalt
de infecii, in special in BOLILE CU TRANSMITERE SEXUAL. Drogurile
obinute ilegal de cei
care abuzeaz de ele sunt de obicei impure i conin substane
chimice care au propriile lor efecte
asupra sarcinii. Indivizii care abuzeaz de narcotice abuzeaz foarte
adesea i de alte substane, cum ar
fi tutunul i alcoolul, care la randul lor au un efect semnificativ
asupra ftului.
Pe lang ali factori care contribuie la problemele copiilor cu mame
narcomane, un model deja
rspandit printre femeile insrcinate care se drogheaz este riscul
crescut de AVORT SPONTAN
asociat cu utilizarea de heroin. Copiii narcomanelor sunt adesea
nscui prematur i sunt mici, datorit
duratei reduse a sarcinii. Cea mai semnificativ problem legat de
utilizarea narcoticelor in timpul
sarcinii este efectul asupra copilului al renunrii brute la droguri.
Feii nscui dup o renunare la
droguri sunt nervoi, tremur i plang fr s poat fi linitii.
Mnanc puin i prezint vom i

diaree. In cazurile mai grave, sunt atat de nelinitii, incat pot s-i
provoace zgarieturi ori alte leziuni,
iar la unii copii apar convulsiile. Aceste simptome sunt asociate in
mod obinuit cu renunarea la
heroin i la metadon i apar deoarece ftul se obinuise cu
primirea acestor droguri de la mam.
Copiii afectai doar uor pot fi tratai prin infare i prin mangaieri,
dar cei afectai mai grav pot s
necesite tratamente cu sedative sau tranchilizante.
Dei nu exist un model definit al defectelor la natere asociate cu
abuzul matern de droguri,
exist probleme serioase pe termen lung la copiii mamelor
toxicomane. Acestea includ dificulti in
invare i in alte abiliti comportamentale, probleme de somn i o
inciden mare a morii in leagn
(sindromul de moarte subit a sugarilor). Din nefericire, abuzul de
droguri este asociat i cu multe alte
probleme sociale, fiind adesea nevoie de ajutorul organizaiilor
comunitare, al consilierilor in materie
de droguri i al lucrtorilor sociali, dac se dorete ca rezultatul s fie
un copil normal. Dei este
evident c renunarea de ctre mam la consumul de droguri va
duce la evitarea complicaiilor legate
de expunerea ftului la narcotice, decizia de retragere in timpul
sarcinii ar trebui s fie cu mare atenia
luat in seam de mam i de consilierul ei medical. Ftul poate s
fie i el supus acestei renunri,
ceea ce poate cauza grave probleme in anumite cazuri.
Cocaina. Expunerea la cocain in timpul sarcinii prezint multe
efecte serioase asupra ftului
in cretere. Utilizarea cocainei este asociat cu o rat mare a
naterilor premature, adesea asociat cu o
desprindere a placentei, din care rezult mari probleme pentru ft i
pentru noul-nscut. Retardarea
creterii ftului, absena unor membre i serioase afectri cerebrale
i ale rinichilor au fost atribuite
utilizrii cocainei in timpul sarcinii. Aceste efecte pot s se datoreze
capacitii cocainei de a intrerupe
fluxul sanguin ctre uter. Dei mecanismul exact prin care
acioneaz cocaina nu este cunoscut, trebuie
ca in timpul sarcinii s se evite consumul de cocain.
Marijuana. Consumul de marijuana in timpul sarcinii pare s duc la
copii mai nelinitii i
cu mai multe probleme de somn decat la copiii care nu au fost
expui acestei substane. Nu exist un

sindrom clar asociat renunrii brute la acest drog i nu exist nici

modele de defecte la natere
asociate cu consumul de marijuana in timpul sarcinii. Unele studii
relateaz c nou-nscuii unor
fumtoare de marijuana au o greutate mai mic decat copiii femeilor
care nu folosesc substana, dar
aceste rezultate nu au fost confirmate de toate studiile (vezi i
DEFECTE LA NATERE).
FETIISMUL In termeni sexuali, fetiismul este dotarea unui obiect
fizic cu puteri sexuale,
astfel incat persoana cu un feti are nevoie de acest obiect pentru a
se excita sexual sau pentru a fi
satisfcut sexual. Obiectele obinuite drept fetiuri includ pri ale
corpului, cum ar fi sanii sau
picioarele, sau obiecte fizice, cum ar fi lenjeria, pantofii sau obiecte
de imbrcminte cu elastic ale
femeilor, dar practic orice obiect poate s devin un feti sexual.
Fetiitii (oameni cu fetiuri) sunt de obicei brbai i pot s obin
satisfacii sexuale fie din
privirea fie din atingerea fetiurilor, masturbandu-se de obicei in
timp ce fac asta, de obicei ejaculand
chiar pe obiect. Dei cauza exact a fetiismului nu este cunoscut,
acesta este legat de un tip de
condiionare. Cu alte cuvinte, dac un biat se masturbeaz inand
in man lenjeria intim a mamei sau
a sorei lui, aceasta se poate transforma intr-un feti, in care el va
avea nevoie intotdeauna de o pies de
lenjerie feminin pentru a deveni excitat sexual (spre deosebire de
cineva care folosete din cand in
cand de o pies de lenjerie feminin ca ajutor pentru masturbare,
dar care poate fi excitat i de o
persoan). Obiectele pot s ofere anumite senzaii, cum ar fi aceea
de piele sau de miros al lenjeriei
intime feminine. S-a discutat mult ideea c fetiistul ii transfer
sentimentele fa de obiect deoarece
este indignat de propriile lui tendine sexuale: fetiul devine atunci
un obiect al pcatului.
Unii fetiiti pot s fac sex numai cu obiectul fetiului lor, in vreme
ce la alii obiectul este
folosit pentru ca ei s fie in stare s fac sex cu o alt persoan. Unii
brbai, care nu pot s-i conving
soiile s fie de acord cu fetiul sau crora le e ruine s recunoasc
faptul c au un feti, le vor cere
unor prostituate s fac sex cu ei, folosindu-se i de feti, de
exemplu un anumit articol de

imbrcminte. Travestiii, care ii deriv plcerea sexual din

imbrcarea hainelor sexului opus, sunt
considerai exemple extreme de fetiism (vezi i
HIPERSEXUALITATEA).
FLIRTUL Flirtul implic o anumit tent sexual, fr necesitatea
imediat a intalnirii
sexuale. El inseamn foarte mult pentru cei implicai in jocul sexual.
El reprezint mutarea de
deschidere a relaiei dintre brbat i femeie, indicand
disponibilitatea i un interes intr-o posibil
relaie. Evident, oamenii flirteaz cu alii chiar i atunci cand nu sunt
disponibili, atunci cand soii sau
partenerii sunt de fa i nu au nici un alt interes decat s
demonstreze c au capacitatea de a atrage i
de a se bucura de stimularea de o sear. Dar flirtul este excitant i
pentru c el declar c s-au deschis
tot felul de posibiliti iar uneori duce la o relaie chiar dac
brbatul sau femeia (sau amandoi) nu
credeau c sunt disponibili. Dei poate fi un joc de-a curtea, ceva
trector i superficial, flirtul
este adesea mai mult decat atat. Este oarecum ca un dans care ar
putea (sau ar putea s nu) duc la o
intalnire sexual reuit.
Cei mai muli oameni par s fie capabili s flirteze in mod natural,
fr s aud nici mcar un
cuvant din partea unui terapeut al sexului. Oricine care a observat
fetele de liceu chicotind impreun, in
vreme ce bieii se plimb anoi pe lang ele a vzut flirtul la lucru,
de o manier in care riscul este
minim.
Deoarece riscul este un element intalnit in toate flirturile, biatul de
liceu care ii arat muchii
trecand pe lang fete sau brbatul care intalnete privirea unei
femei intr-o camer aglomerat toi
sunt supui riscului de a nu primi un rspuns sau mcar de a nu
primi rspunsul pe care i-l doresc.
Oamenii care au probleme de respect propriu sau care nu se
consider destul de atrgtori (i cine nu
are asemenea probleme la un moment dat al vieii?) sunt adesea
reticeni in a-i asuma riscul implicit
de a deschide un flirt.
Din fericire, este adesea posibil s flirtezi fr s pari c o faci. Altfel
spus, fetele care
chicotesc i se uit cu admiraie la biatul care trece pe lang ele,
sau brbatul care a surprins privirea

femeii din camera foarte populat pot s se comporte ca i cum

chicotelile i privirea nu au existat, c
au fost adresate altcuiva, in cazul in care rspunsul este fie rece, fie
ostil. Cel mai mult ne temem nu de
respingere, ci de faptul c publicul va fi contient c am fost respini
i de aceea de obicei ne vom
preface c nu am avut o tentativ de flirt. In orice societate exist
reguli sociale care guverneaz flirtul;
acestea ofer o ghidare i o anumit protecie, dar riscurile rman in
continuare.
Din toate aceste motive, oamenii, in special tinerii, sunt adesea
nelinitii atunci cand incearc
s decid dac au curajul s fac sau nu prima micare. Dr. Ruth le-a
spus pacienilor ei c exist o
mic vietate, numit broasca estoas. Dac broasca vrea s fie in
siguran i s nu peasc nimic,
atunci nu se mic i nu i se intampl nimic, niciodat. Indat ce
vrea s se mite, trebuie s-i scoat
capul afar. La fel i cu flirtul. Dac cineva vrea o experien nou, el
trebuie s-i scoat capul din
cutie i s-i asume riscul de a fi respins. Dar chiar dac este lovit,
sigur nu este ceva mortal i va putea
incerca din nou, in alte moduri. Uneori, flirtul poate fi incercat in
cadrul unei conversaii intelectuale;
cu persoana sau persoanele potrivite, poate fi ceva foarte excitant
din punct de vedere sexual. Am vzut
minunate flirturi avand loc intre oameni care se prefceau c se uit
la picturile dintr-un muzeu. De
fapt, posibilitile sunt nelimitate (vezi i CURTEA).
PRELUDIUL Autorii de manuale populare ale cstoriei din
generaiile trecute acordau o
foarte mare atenie jocului dinainte, preludiului. Prin acesta, ei
inelegeau toate purtrile care
stimuleaz sexual i care pregtesc femeia s se bucure de sex i s
ajung la ORGASM. Chiar i
astzi, oamenii folosesc acest termen in practic acelai sens. Totui,
exist implicaii sexiste i
prtinitoare, care il fac nepotrivit pentru abordarea modern a
comportamentului sexual.
Femeile nu sunt nite inocente caste, pasive, care ateapt s fie
trezite de soii lor, aa cum au
fost prezentate in trecut. Ele au un LIBIDO la fel de puternic cu al
brbailor i pot s ajung in pat la
fel de doritoare de sex i de pregtite pe cat sunt brbaii. De
asemenea, nu toate activitile sexuale

trebuie s aib neaprat drept scop orgasmul. Activitatea sexual

care a fost denumit preludiu
SRUTUL, imbririle, masajul, linsul, strangerile ar trebui s fie
privite mai corect drept surse
de plcere pentru partenerul unei persoane, fie c va incepe un
contact sexual i se va ajunge la orgasm,
fie c nu. Multe dintre tehnicile de excitare sau cu efect plcut pot fi
folosite asupra propriei persoane,
pentru a afla mai multe despre ZONELE EROGENE proprii, in scopul
de a comunica mai bine cu un
partener in sex sau in iubire. Astfel, folosirea VIBRATOARELOR i a
altor dispozitive autoerotice
poate s joace un rol important in producerea plcerii proprii sau a
partenerului, aducand elemente
interesante i varietate in interaciunile sexuale, cu sau fr a avea
drept scop orgasmul.
FRECVENA CONTACTULUI SEXUAL Vezi FRECVENA COITAL.
FREUD, SIGMUND (1856-1939) Intemeietorul psihanalizei, care
este un corp intins de
teorii ce se ocup de comportamentul normal i anormal, ca i de
tehnicile speciale pentru tratarea
persoanelor diagnosticate drept nevrozate. Nscut in Moravia, Freud
a crescut in Austria i i-a
completat studiile la facultatea de medicin a Universitii din Viena,
unde s-a concentrat asupra
cercetrilor neuroanatomice. Dup ce a fcut un stagiu la Spitalul
General din Viena, Freud a mers la
Paris (1885-1886), pentru a studia cu neurologul francez Jean-Martin
Charcot. Dup ce a observat cum
se folosete hipnoza in tratarea unor manifestri isterice, el a
inceput s fie interesat de factorii ascuni
sau incontieni din comportamentul normal i anormal. Freud nu a
inventat i nici nu a descoperit
incontientul, dar l-a transformat in punctul central al noilor lui teorii
despre comportamentul i
motivaiile umane.
Freud s-a intors la Viena i a devenit un practician privat, specializat
in boli nervoase. A fost
deziluzionat de efectele temporare ale hipnozei in tratamentul
nevrozelor i a inventat tehnica de baz a
psihanalizei: asocierea liber, in care pacientul se relaxeaz i ii
relateaz terapeutului tot ce-i trece prin
minte. Aceste asociaii libere, cu simbolurile lor presupus simbolice,
erau considerate de Freud indicii
ale procesului incontient din mintea uman i o cale spre aflarea
cauzelor i meninerii nevrozei

pacientului.
Munca lui Freud cu pacienii a constituit baza teoriilor lui
psihanalitice, bazate pe o reea
conceptualizat a minii: un model ipotetic care coninea elementele
id, ego i superego, descris in
cartea Ego-ul i Id-ul (1923). Aceste elemente nu sunt pri fizice ale
creierului, ci categorii de procese
i funciuni mentale. Id-ul e constituit din tendinele biologice,
instinctive ale LIBIDO-ului (cuvantul
latin pentru poft trupeasc) i ale agresiunii. El este prezent inc
de la natere i opereaz pe
principiul plcerii, care il face pe individ s vrea s ii descarce
tensiunile sexuale i agresive. Freud
a descris ego-ul ca fiind depozitarul proceselor raionale bazate pe
memorie, percepii i comunicare.
Ego-ul ar fi sursa principiului realitii, care controleaz i reine idul de la a se manifesta de o
manier periculoas pentru individ. Dei este parial contient, egoul funcioneaz de o manier
incontient adesea, pentru a proteja persoana prin folosirea unor
aprri. Freud considera supe-egoul
drept un fel de mediator intre id i ego, furnizand susinerea moral
(contientul) pentru a ajuta la
atenuarea id-ului i pentru a-i permite individului s fac alegeri
morale ale comportamentului. Teoria
lui spune c id-ul se afl prezent la natere, in vreme ce ego-ul se
dezvolt in primii ani ai copilriei,
urmat de superego, pe msur ce copilul crete i inva normele
morale ale societii.
Scrierile lui Freud, ca i munca multora dintre urmaii lui, au dus la
formularea unor teorii i
modele ale STADIILOR PSIHOSEXUALE ALE DEZVOLTRII; stadiul oral,
stadiul anal i cel falic.
In timpul stadiului falic, care survine la varsta de patru sau cinci ani,
sexualitatea copiilor se
concentreaz asupra zonelor genitale. In acest stadiu, bieii incep
s devin atrai sexual de mamele
lor (COMPLEXUL OEDIP), iar fetele atrase de taii lor (COMPLEXUL
ELECTRA). La varsta de ase
ani, cei mai muli copii au ineles c nu pot avea printele de sex
opus drept partener erotic i se
transfer in stadiul de laten, in timpul cruia copii nu au, teoretic,
nici un fel de sentiment sau imbold
sexual pan la pubertate, atunci cand acestea reapar, dar
direcionate spre sexul opus (stadiul genital).

In teoria freudian este central credina c multe nevroze ale

adulilor sunt rezultatul faptului c
pacientul nu s-a transferat cu bine in fiecare dintre stadii i c
imboldurile nu s-au rezolvat de o
manier normal pentru acel stadiu de dezvoltare.
Un aspect controversat al gandirii lui Freud este credina lui c
femeile au dou tipuri de
ORGASM: vaginal i clitoridian. El credea c orgasmul vaginal este
un indiciu c femeia a trecut cu
succes in stadiul genital. Femeile care pot s aib doar orgasme
clitoridiene probabil c nu i-au
rezolvat cu succes conflictele stadiului falic. Cercettorii moderni
(vezi MASTERS I JOHNSON)
susin c nu exist dovezi tiinifice pentru o asemenea difereniere
a orgasmelor feminine, ci e vorba
pur i simplu de tehnici diferite de a aduce la orgasm femeile i
variaii in intensitatea reaciilor
orgasmice la diverse tehnici, in circumstane diferite. Mai mult,
credina c orgasmul vaginal exist i
c el este mai matur sau superior celui clitoridian poate s creeze
conflicte in contiina femeilor care
ar putea s aib nevoie de o stimulare manual pentru a ajunge la
orgasm prin MASTURBARE, in
timpul sau dup contactul sexual. Alt idee a lui Freud care este
criticat este aceea c toate femeile
tinere trec printr-o perioad, in timpul stadiului falic, in care
invidiaz penisul. El susinea c acest
lucru are un impact asupra dezvoltrii personalitii femeii i duce la
varsta adult la senzaia de
inferioritate fa de brbai.
Freud i-a extins teoriile pentru a include i artele, religia i chiar
societatea insi. In
Civilizaia i nemulumirile ei, Freud discut oprelitile pe care
societatea le pune in faa imboldurilor
instinctive ale indivizilor i modul in care acestea pot s duc la
nevroze i conflicte. In Moise i
monoteismul, el reinterpreteaz personalitatea personajului istoric
Moise. Freud avea puternice
sentimente antireligioase, pentru c in religie el vedea un dispozitiv
social pentru implinirea dorinelor
infantile de a depi moartea i neajutorarea existenial prin
crearea i credina intr-un tat
atotputernic care ii va salva copiii.
Opera lui Freud, in special scrierile legate de sexualitatea feminin,
este puternic criticat, dar

importana ei a rmas neatins. Produs al epocii victoriene, in care

exprimarea i discutarea sexualitii
erau suprimate i refuzate energic, Freud a scris i a artat c sexul
este o parte important a dezvoltrii
copilului i, poate i mai important, c sexul este un subiect legitim
de analiz i cercetare tiinific.
Fiind evreu, Freud a fost obligat s se exileze din Austria incorporat
in Germania nazist in
1938. El a plecat de la Viena la Londra, unde i-a continuat opera
pan cand a murit in anul urmtor,
de cancer. Opera lui a fost continuat la Londra de ctre un nucleu
de colaboratori, intre care i fiica
lui, dr. Anna Freud (vezi i HOMOSEXUALITATEA; STADIILE
PSIHOSEXUALE ALE
DEZVOLTRII; TERAPIA SEXULUI).
PATA-G (Pata Grafenberg) Unii terapeui ai sexului susin c exist
un loc in corpul femeii,
la cam cinci centimetri pe partea superioar a vaginului, intre osul
pubian i colul uterin, care, dac
este suficient stimulat cu un deget sau cu alte mijloace care produc
frecarea, va aduce un orgasm
foarte intens i o secreie echivalent cu EJACULAREA din acel punct.
Acest punct a fost identificat
pentru prima oar de ginecologul german Ernest Grafenberg. In
prezent, nu exist nici o cercetare sau
un consens care s susin existena petei, dar unii autori au
remarcat c diverse zone de pe vagin pot fi
intens erotice la diferite femei i c secreiile urinare, asimilate
ejaculrii, insoesc ocazional reaciile
orgasmice la unele femei. In mod sigur, femeile nu ar trebui s se
considere nepotrivite pentru c nu
pot localiza acest punct in vaginul propriu.
***
fig. P. 119
Uter
Vezic
Zona Grafenberg
Anus
Existena petei Grafenberg (petei-G) nu a fost confirmat de ctre
cercettori.
***
VIAA HOMOSEXUALILOR I LESBIENELOR Inainte de 1969, viaa
homosexualilor
i a lesbienelor era ascuns in mare parte de societate, iar
activitile acestor comuniti erau secrete. Pe

vremea aceea, homosexualii ii ascundeau cu grij

homosexualitatea, iar cei mi muli oameni susineau
c nu au cunoscut niciodat un homosexual. In multe cazuri, femeile
i brbaii homosexuali duceau o
via ascuns, secret, incercand disperai s le par heterosexuali
colegilor, familiilor i prietenilor in
timpul zilei, iar noaptea cutand iubire i relaii sexuale cu persoane
de acelai sex. In acest timp,
homosexualii se adunau in locuri la adpost de ochi indiscrei i de
se spera capcanele puse la
cale de poliie. Lesbienele erau i mai ascunse decat homosexualii
brbai. Ele se reuneau in grupuri
de prietene, in care susineau discuii i ii cutau iubite. Ca cele mai
multe femei din societatea
noastr, ele ii doresc i preuiesc relaiile intime, dar cu alte femei.
Brbaii homosexuali, pe de alt
pare, erau mult mai motivai din punct de vedere sexual. Ei se
intalneau in baruri (i femeile lesbiene
aveau baruri, dar mult mai puine), in bile publice, sau fcand
strzile. Adesea ei nu aflau numele
partenerilor lor sexuali anonimatul era politica cea mai sigur
impotriva deconspirrii unui
homosexual, pentru c deconspirarea insemna s fii dat afar din
slujb, recuzat de familia proprie i de
prieteni i chiar arestarea i incarcerarea.
Au existat homosexuali, i brbai i femei, care sufereau atat de
mult din cauza pierderii
respectului de sine incat nu i-au permis niciodat s se angajeze in
contacte sentimentale sau sexuale
cu acelai sex. Ei duceau la lumin o via heterosexual, adesea se
cstoreau i aveau copii, in tot
acest timp blestemandu-se pentru dorinele lor homosexuale, pe
care ei le considerau perverse i
pctoase. Muli au suferit izbucniri de deprimare i unii s-au sinucis.
Ura de sine cunoscut de unii
homosexuali este cunoscut sub numele de homofobie.
In 1969, poliia a efectuat o razie la The Stonewall, un bar de
homosexuali din New York.
Pentru prima oar, homosexualii au rezistat activ i au demonstrat
pe strzi, momentul marcand
inceputul micrii moderne de eliberare a homosexualilor. Micarea
homo a urmat pur i simplu
exemplele micrilor negrilor i ale femeilor. Ea insista ca stilul de
via homosexual s fie tratat cu
acelai respect de care se bucura cel heterosexual. Se susinea c
brbaii i femeile cu stil de via

homosexual ar trebui s aib aceleai drepturi cu oricare ali

ceteni, respingandu-se legile indreptate
impotriva homosexualilor, legile care impiedic adunarea lor sau
care pedepsesc sexul homosexual
consimit, chiar in condiii private, sau discriminarea la locul de
munc sau in cazare.
De la inceperea micrii de eliberare a homosexualilor au trecut
puine decenii, dar viaa
acestor oameni s-a schimbat obiectiv in bine. Cele mai multe state
i-au abrogat legile care incriminau
sodomia, iar multe orae au adoptat legi civile pentru protejarea de
discriminri a homosexualilor.
American Psychiatric Association nu mai consider homosexualitatea
o boal mental; aceasta a
incurajat tot mai muli oameni s ias din discreia anterioar, astfel
incat acum in orice profesiune
exist homosexuali declarai.
Tot mai muli homosexuali, brbai i femei, triesc deschis un stil de
via homo. Ei s-au
dezvluit familiilor, prietenilor i colegilor, iar aceast atitudine de
respect propriu a adus i la
imbuntirea imens a atitudinii altora fa de ei. Cuplurile lesbiene
i homosexuale triesc impreun
deschis, temandu-se mult mai puin de vecini i de proprietari decat
inainte. Dei cstoria intre
homosexuali nu este inc legal in nici unul din statele SUA, multe
orae permit contracte de
parteneriat domestic, furnizand intr-o oarecare msur o
recunoatere legal angajailor din acele
orae. Chiar mai interesant este faptul c unele mari corporaii au
recunoscut cuplurile homosexuale i
lesbiene, oferindu-le drepturi materiale maritale comune. Cuplurile
homosexuale i lesbiene au
schimbat chiar i natura familiei: mii de copii au fost adoptai de
aceste cupluri; ali copii au fost
nscui in cupluri lesbiene prin inseminare artificial; iar ali copii au
aprut in cuplurile homosexuale
sau lesbiene adui din precedente csnicii heterosexuale.
Relaiile afective n cuplurile homosexuale i lesbiene.
Relaiile afective intre brbai sau
intre femei exist, documentat, din vremea Greciei Antice. Poetesa
greac Sappho ii scria iubitei ei ne
potrivim noi dou ca dou picturi de ap. Filosoful grec Socrate a
meninut o relaie cu Alcibiade
pan cand a fost obligat s bea cupa de cucut pentru coruperea
tinerilor (o acuzaie impotriva ideilor

lui ireverenioase, nu la adresa homosexualitii lui). Alexandru

Macedon a avut un iubit numit
Hephaestion, care a luptat umr la umr cu el. Inregistrrile istorice
dispar dup ce morala iudaic i
cea cretin au condamnat aceste relaii ca fiind nenaturale.
Exist multe documente care vorbesc despre femei care triesc
impreun in relaii intime
stranse, in secolele nousprezece i douzeci. Nu era un lucru
neobinuit ca dou femei nemritate s
triasc impreun i chiar s doarm in acelai pat, pstrand relaia
pan la moarte. Istoricii au numit
aceste relaii cstorii tip Boston, sugerand c erau relaii lesbiene
care puteau s fie sau s nu fie
sexuale. Exist i exemple de burlaci care triau impreun in
armonie. Dar in toate aceste cazuri
intimitile de natur homosexual se exprimau discret, departe de
ochii severi ai familiei, prietenilor i
mai ales ai poliiei.
Astzi, cupluri homosexuale i de lesbiene triesc in toate prile
rii, in orae i in aezri
rurale. Cuplurile homosexuale se bazeaz pe dragoste, relaii care
dureaz o via i cu tot
ROMANTISMUL i pasiunea care se pot gsi intr-un cuplu
heterosexual. Aceste cupluri sunt o
important for economic in multe pri ale rii. Ele cumpr in
comun proprieti, semneaz
contracte impreun i beneficiaz de drepturi de motenire. Ei
pretind, dar inc nu au primit, egalitate
economic deplin cu cuplurile heterosexuale cstorite, cum ar fi
asigurri medicale de familie i
recunoaterea legal a uniunii lor. Cu toate acestea, in cele mai
multe privine, vieile cuplurilor de
homosexuali i de lesbiene sunt foarte asemntoare cu vieile altor
oameni din comunitile lor. Acolo
unde in aer plutete competiia, dinamismul, cum ar fi in New York,
cuplurile homosexuale intr in
curs in ritm alert. Acolo unde timpul se msoar mult mai lent, cum
ar fi in aezrile noastre rurale,
cuplurile homosexuale i lesbiene oglindesc ritmul vecinilor lor.
Relaiile de afeciune intre homosexuali i intre lesbiene sunt acum
foarte obinuite, iar in
multe cazuri cuplurile ii recunosc deschis homosexualitatea. Cum
sunt relaiile homosexuale? In unele
privine, ele sunt similare cu cele heterosexuale i totui in alte
privine ele difer. Toate cuplurile,

homo sau obinuite, doresc s aib relaii care s dureze o via.

Amanii homosexuali sau lesbiene vor
s triasc intr-o cas sigur, protejai de discriminri i de hruieli
legale. Ei vor s fac parte din
societate, ca i alte cupluri. Vor posibilitatea de a crete copii, aa
cum fac i cuplurile heterosexuale.
Pe scurt, ei vor s fie integrai in societate ca orice alt familie.
Exist ins i deosebiri. Nu toi brbaii i femeile sunt la fel, dar
probleme poteniale din
cadrul relaiilor afective intre lesbiene sau intre homosexuali brbai
se bazeaz pe urmtoarele
generalizri. Lesbienele par s doreasc mai mult INTIMITATEA decat
homosexualii brbai, fiind in
acelai timp mai puin solicitante din punct de vedere sexual. La
brbaii angajai in relaii
homosexuale, este exact invers. Acetia consider c sexualitatea
este deasupra altor griji. Muli
brbai par s nu se simt bine atunci cand sunt implicai in relaii de
dependen emoional reciproc
cu o alt persoan i in special cu alt brbat. Aceste caracteristici
par s fie adevrate fie c vorbim
despre homosexuali, fie despre heterosexuali i sunt probabil
rezultatele unor deosebiri
comportamentale intre brbai i femei. Relaiile lesbiene au uneori o
problem numit contopire. In
aceast situaie, cele dou femei devin prea dependente una de
alta. Pe de alt parte, brbaii
homosexuali au tendina s aib prea mult independen, in special
independen sexual.
Cuplurile homosexuale i lesbiene pot s aib probleme i cu
familiile lor, care ar putea s le
susin sau s le distrug relaia. Cei mai muli prini din zilele
noastre au cel puin respectul pentru
alegerile afective ale copiilor lor, dar se cunosc i alii, care i-au
atacat atat verbal cat i fizic, le-au
retras sprijinul financiar (de pild, plata taxelor la facultate) i au
refuzat s permit fiilor sau fiicelor
lor s le mai intre in cas. Este un alt exemplu de ceea ce se
numete HOMOFOBIA social.
HOMOSEXUALII I LESBIENELE CA PRINI. Homosexualii i
lesbienele au fost
prini de-a lungul intregii istorii, in special ai unor copii aprui in
condiiile unor csnicii
heterosexuale. Dei ei simeau pentru soii lor o afeciune sincer, ei
au intrat in aceste cupluri in

sperana de a-i ascunde sexualitatea i pentru a avea un context

tradiional in care s poat s creasc
nite copii. Totui, in ultima vreme a aprut un fenomen nou:
homosexualii i lesbienele intemeiaz
familii i cresc copii in contextul unor cupluri de acelai sex sau ca
prini singuri. Acest fenomen a
inceput la mijlocul anilor 1970, in comunitatea lesbian, continuand
s se rspandeasc in ceea ce a
devenit cunoscut sub numele de baby-boom-ul lesbian. Lesbienele
pot s adopte copii sau s ii
nasc, prin inseminare artificial. Unele recurg la BNCILE DE
SPERM, dar adesea aranjeaz ca un
brbat, rud a partenerei lor, sau un homosexual s doneze sperma.
Brbaii homosexuali au copii de
obicei prin adopie, dei uneori intr in relaii parentale distribuite cu
lesbienele pentru care au fost
donatori de sperm. Ocazional, ei vor intra intr-un contract formal
sau ne-formal cu o mam-surogat.
Acest nou tip de tai homosexuali s-a dezvoltat spectaculos spre
sfaritul anilor 1980, muli brbai
homosexuali tineri manifestandu-i interesul pentru creterea
copiilor.
Prinii homosexuali i lesbiene pun la incercare temerile i
stereotipurile societii noastre in
privina relaiilor intre homosexuali i copii. Totui, toat cercetarea
tiinific la zi ne sugereaz c
aceste stereotipuri nu sunt decat nite mituri. Studiile indic faptul
c nu exist deosebiri evidente intre
copiii lesbienelor i cei ai mamelor heterosexuale, in privina
dezvoltrii psihice generale, a identitii
de sex, a comportamentului sexual sau a orientrii sexuale.
Cercetrile asupra tailor homosexuali arat
c ei nu abuzeaz sexual de copiii lor i nici nu produc un numr
disproporionat de copii homosexuali.
Mai mult, se pare c nu exist deosebiri semnificative in modul de
cretere a copiilor la taii
homosexuali fa de cei heterosexuali. Cu toate acestea, dat fiind
provocarea punctelor de vedere
tradiionale despre ceea ce inseamn o familie sntoas, familiile
de lesbiene i de homosexuali se vor
intalni adesea cu neinelegerea i cu prejudecile.
POPULAIILE DE HOMOSEXUALI I LESBIENE Se estimeaz c in
Statele Unite
cam o persoan din douzeci 5% din populaie ar fi atrai in
mod fundamental de un membru al

propriului sex. Totui, numrul de indivizi care se angajeaz intr-un

comportament homosexual este
subiect de dezbatere, dat fiind c valabilitatea datelor furnizate de
actualele studii intampin obiecii.
Statisticile asupra homosexualitii nu s-au bazat intotdeauna pe
grupuri alese la intamplare i
s-a ridicat problema cat de sigure sunt datele furnizate de aceste
studii i cat de prtinitori au fost
autorii lor. Alt problem in privina creia nu exist un consens este
definirea homosexualitii. In anii
1940, Alfred Kinsey a propus o scal cu apte trepte: un 0 pe scara
Kinsey se ataa unei persoane
care nega orice atracie fizic pentru un membru al aceluiai sex
deci un heterosexual pur. Kinsey
a ataat un 1 subiecilor care incercau o atracie, dar care nu
avuseser niciodat un contact sexual cu
un membru al sexului lor. Subiecii de tip 2, 3 i 4 ai lui Kinsey
erau persoane care raportau o
activitate bisexual, dar cu o preponderen homosexual in
cretere, 3 fiind persoanele care sunt la
fel de excitate i de interesate de ambele sexe. 5 a fost desemnat
pentru persoane care ar putea s fi
avut atracii heterosexuale, dar care nu au avut niciodat relaii cu
sexul opus, iar 6 a fost ataat
persoanelor atrase exclusiv homosexual. O ultim categorie, X, a
fost folosit pentru a caracteriza
persoanele care nu au o reacie erotic la stimuli, nici heterosexuali,
nici homosexuali, i nu au avut
relaii fizice cu persoane, indiferent care ar fi fost sexul acestora.
Dei puini brbai trecui de
pubertate pot fi introdui in categoria X, in randul femeilor,
aproape 20% rman la varsta adult in
aceast categorie.
Una dintre descoperirile lui Kinsey care a suscitat o mic disput a
fost aceea c varsta la care
are loc activitatea sexual raportat este o variabil-cheie in
determinarea experienelor homosexuale.
De exemplu, cam jumtate dintre brbaii in varst (48%) i aproape
dou treimi (60%) dintre bieii
preadolesceni intervievai au raportat o activitate homosexual in
anii preadolesceni. Dei
exhibiionismul este cea mai comun activitate raportat, dou
treimi din brbaii cu o asemenea
experien homosexual raporteaz i masturbri reciproce, iar 17%
raporteaz i incercarea penetrrii

anale. Pe msur de brbaii se apropie de douzeci de ani,

frecvena contactelor homosexuale scade
foarte mult, in special in randul celor care se duc la facultate. Astfel,
rspandirea depinde de varst i
de ali factori sociali.
Primele studii ale lui Kinsey (din anii 1940) au fost criticate i
considerate nereprezentative
pentru intreaga populai: statisticile erau extrase in mare parte din
rezideni ai comunitilor
universitare i din grupuri de delincveni i infractori din inchisori.
Totui, oricat de nereprezentativi ar
fi fost ei pentru populaia intregii ri, numrul subiecilor lui Kinsey
(5.300 de brbai i 5.940 de
femei) era de patruzeci de ori mai mare decat studiile anterioare
asupra sexualitii umane, iar datele au
fost obinute de un personal cu o foarte inalt pregtire, neprtinitor,
care probabil au cules informaiile
de cea mai mare profunzime de pan atunci.
Validitatea informaiilor obinute prin auto-raport, fie prin
completarea unor formulare, fie prin
interviuri personale, este considerat adesea suspect, in lipsa unor
probe materiale (cum ar fi cele
serologice, de laborator) sau a unor confirmri prin coroborri
discrete cu alte statistici. i totui, toate
informaiile legate de sexualitatea uman (cu excepia studiilor
asupra fiziologiei i performanelor
sexuale, cum sunt acelea efectuate de MASTERS I JONHSON) se
bazeaz pe auto-rapoarte. Cu toate
acestea, validitatea datelor din auto-rapoarte poate fi verificat
folosind un numr de metode, inclusiv
colectarea acelorai informaii la o dat ulterioar (metoda testretest) i inserand intrebri aleatoare cu
formulri diferite, pentru a verifica subiectele-cheie. In fapt, studiile
cele mai de incredere arat c
informaiile auto-raportate sunt de foarte mare incredere.
Date fiind consideraiile privind nivelele de homosexualitate i
heterosexualitate, efectele
varstei i indoielile asupra datelor auto-raportate, oare care sunt cele
mai bune evaluri ale
preponderenei sexului brbat-cu-brbat i femeie-cu-femeie? La
brbai, se pare c in jur de 20-30%
din brbaii pre-adolesceni au experiene homosexuale, multe pan
la punctul orgasmului, iar 6-10%
pot s continue s aib experiene predominant homosexuale. Se
cunosc mai puine despre brbaii

activi bisexuali. Totui, cercettorii evalueaz c s-ar putea s fie un

numr aproape egal de brbai
care predominant sunt sexual activi cu femei, dar au i unele
contacte homosexuale. Primele date ale
lui Kinsey i cele mai recente studii din literatura tiinific (Fay et
al., Science, 1989), care i-au tras
concluziile pe baza unui studiu efectuat cu subieci la intamplare in
1970, datele fiind adunate prin
chestionare completate de ctre subieci, au ajuns la concluzii
similare. Fay a raportat c cel puin 20%
din brbai au avut o experien sexual cu un alt brbat, culminand
cu un orgasm, aproape 7% au avut
o asemenea experien dup varsta de nousprezece ani, iar 2% au
avut-o in cei doi ani anteriori. Dar
autorii cred c s-ar putea ca aceste procente raportate s fi fost
atenuate.
Printre femeile de pan la varsta de patruzeci de ani din marile studii
din anii 1940 ale lui
Kinsey, 28% au raportat o excitare psihic drept reacie la alt
femeie, 19% au raportat un oarecare
contact fizic, iar 13% au raportat un orgasm cu alt femeie. Dar
diveri autori argumenteaz c din
cauz c eantioanele feminine cuprindeau un numr
disproporionat de femei din colegii sau
absolvente de colegii, in care incidena practicilor lesbiene pare s
fie mai mare decat in colile primare
i in licee, cifrele pentru acest eantion din populaie ar putea fi mai
mari decat cele din ansamblul
populaiei Statelor Unite. Pentru aproape jumtate din femeile care
au raportat o activitate
homosexual, aceasta a fost limitat la doar un an sau mai puin, iar
cam aceeai proporie (51%) au
raportat relaii homosexuale avute cu o singur partener.
Datele lui Kinsey sugereaz c femeile cu experiene homosexuale
de deosebesc de brbai in
ce privete numrul de parteneri raportai. Numai 20% dintre femei
au raportat experiene sexuale cu
dou sau mai multe partenere, 29% cu trei, iar 4% cu mai mult de
zece partenere, in vreme ce la
brbaii cu aceeai experien sexual, o mare proporie a raportat
contacte cu mai multe persoane
diferite, 22% avand peste zece parteneri.
In concluzie, proporia de brbai i de femei care au raportat reacii
i activiti homosexuale,
din eantioanele studiilor, a fost mai mare pentru brbai decat
pentru femei. Mai mult o proporie mult

mai mic de femei decat de brbai au rmas active homosexual cu

inaintarea in varst. Cu toate
acestea, multe persoane au reacii erotice homosexuale, se
angajeaz in activitate sexual i obin
orgasm cu un membru al sexului lor, i probabil c un american din
douzeci rmane atras in principal
i activ sexual cu membri ai propriului lui sex (vezi i
BISEXUALITATEA).
GENUL Cele dou ci fundamentale prin care indivizii sunt definii ca
brbai sau femei sunt
prin sexul biologic i prin seturile de roluri i comportamente pe care
societatea le impune indivizilor
strict ca urmare a sexului lor. Genul se refer atat la sexul biologic,
cat i la desemnrile sexuale care
sunt fcute i impuse de societatea in care trim. Desemnrile de
gen care exist in diverse societi
sunt privite ca fiind naturale, oricat de mult ar varia ele de la
cultur la cultur.
Astfel, genul feminin al unei persoane va include un intrec ciorchine
de trsturi psihologice i
de comportamente sociale considerate potrivite pentru o femeie,
cum ar fi punerea mesei i
dependena, in vreme ce o persoan de genul masculin va avea
caracteristici cum ar fi voina i
independena. Cele mai multe roluri sociale in familie, la locul de
munc i in structura politic
sunt desemnate pe baz de gen. Femeile sunt incurajate s devin
gospodine sau secretare, iar de la
brbai se ateapt s fie cei care aduc banii, dintr-o activitate
purtat in afara casei.
Rolurile legate de gen variaz in diversele societi i uneori in
diversele clase ale aceleiai
societi. De exemplu, in multe societi africane femeile trebuie s
lucreze pmantul, iar in unele
societi asiatice ele sunt patroanele unor mici magazine. In
societatea american, chiar i in epocile in
care se considera c o femeie trebuie s stea acas i s aib grij
de copii, pentru femeile afroamericane
era normal s lucreze in afara casei. Femeile din clasele superioare
ale societilor
patriarhale (cum ar fi India, Pakistan) i-au asumat inalte funcii
politice. In ciuda aparentei dependene
fireti de sexul lori biologic, rolurile de gen ale brbailor i femeilor
pot s se schimbe cu timpul,
deoarece oamenii incep s triasc in moduri diferite de cele
convenional aprobate, din cauza

obieciilor ridicate de micrile sociale sau din cauza schimbrilor din

legi (vezi i ROLURILE
SEXUALE).
DISFORIA DE GEN Exist foarte puine persoane care triesc o
senzaie intens c au fost
prinse in tipul de corp care nu li se potrivete brbai care tanjesc
s fie femei i femei care ii
doresc foarte mult s fie fizic brbai. Disforia de gen exist atunci
cand o persoan menine o
convingere profund, de-a lungul a mai muli ani c genul ei, sau
identitatea interioar, este nepotrivit
cu anatomia sa sexual. Acest lucru este diferit de travestism, care
este o form de rol asumat, in care o
persoan imbrac hainele genului opus dar se excit sexual ca
membru al propriului sex.
Disforia de gen i TRANSSEXUALITATEA se suprapun, totui, intr-o
anumit msur. Un
transsexual triete sentimentele profunde i neplcute ale sexului
nepotrivit pan cand va apela la
consultaia medical i la procedurile de schimbare de sex.
Transsexualul care acum este femeie dei sa
nscut brbat (sau viceversa) a fost supus unei terapii chirurgicale,
hormonale i psihologice necesare
pentru a deveni cu adevrat o persoan de sexul opus (vezi i
ANDROGINIA).
ROLURILE DE GEN (Vezi ROLURILE SEXUALE).
ANOMALIILE GENETICE Vezi DEFECTELE LA NATERE.
HERPESUL GENITAL Herpesul care apare la organele genitale
externe, ca i in oricare alt
parte a corpului, este cauzat de o infecie viral. Herpesul genital
(numit i Condyloma acuminata, sau
herpes veneric) rezult dintr-o infecie cu subtipuri specifice ale HPV
(virusul papilar uman). Acest
virus ii insereaz propriul cod genetic (ADN) in codul genetic al
gazdei umane. ADN-ul viral produce
rapid replicarea particulelor virale i diviziunea celular, producand
mici vezicule care sunt adesea
vizibile cu ochiul liber. Acestea sunt nite umflturi roiatice, moi,
care pot s creasc rapid. Ele
prolifereaz intr-un mediu umed i cald i se gsesc in mod obinuit
in zonele perineale, genitale i
anale ale brbailor i femeilor. Locuri obinuite sunt prepuul la
brbat i VULVA i COLUL
UTERIN la femeie.
Herpesul genital este considerat boal veneric pentru c HPV este
un virus cu transmitere

sexual. Estimrile spun c un milion de infectri cu acest virus apar

anual in Statele Unite. Importana
medical a acestor infecii este considerabil, intrucat s-a
demonstrat c exist o legtur intre infeciile
cu HPV i displazia cervical, faz precursoare pre-malign a
cancerului cervical.
Tratamentul bolii HPV este complicat de faptul c cele mai multe
infecii cu HPV nu duc la
formarea de leziuni vizibile. Detectarea infeciei poate fi ajutat prin
aplicarea de acid acetic diluat pe
organul genital. Zonele afectate ale pielii vor deveni albe i se va
putea face fie o biopsie fie aplicarea
unui tratament.
Se tie c herpesul genital este foarte dificil de tratat. Recidivele i
re-infectrile sunt foarte
obinuite. In mod sigur, leziunile vizibile trebuie inlturate. Herpesul
poate fi extirpat chirurgical,
ingheat cu azot lichid i apoi inlturat, sau inlturat cu un laser. Au
fost folosii cu succes i ageni
medicamentoi. Femeile care fac des herpes genital ar trebui s
mearg regulat la controale
ginecologice, s fac anual un test Papanicolau i s caute eventuale
semne de cancer pe colul uterin.
Deoarece infecia se transmite pe cale sexual, se recomand
utilizarea PREZERVATIVELOR atunci
cand exist sau se suspecteaz existena leziunilor, pentru a
impiedica infectarea partenerilor sexuali.
EXAMINAREA GENITO-UROLOGIC Examinarea genito-urologic
este de obicei
fcut ca parte a unei examinri medicale generale sau separat de
ctre un urolog, atunci cand pare
prudent s verifici dac exist anomalii sau boli care s ii afecteze
sistemul genito-urinar. Urologii se
specializeaz in general in examinarea genital a brbailor i in
sistemele urinare i la brbai i la
femei, in vreme ce ginecologii sunt specializai in examinarea
aparatului genital la femei, de obicei
prin examene pelvine. Problemele reproductive sau de fertilitate sunt
in general evaluate de urologi
pentru brbai i de ginecologi pentru femei, uneori impreun cu un
endocrinolog (specialist in
hormoni). Unii urologi i ginecologi sunt pregtii pentru a aborda
STERILITATEA din punct de
vedere al cuplului.
Examinarea genito-urologic incepe cu inspectarea abdomenului, in
cutarea unor mase

anormale i cu ajutorul stetoscopului, cutandu-se sunete anormale

in abdomen. Apoi doctorul ii va
plasa mainile pe abdomen, pentru a examina organele interne. Sub
poriunea inferioara a cutiei
toracice, rinichii pot fi examinai prin plasarea unei maini pe spatele
pacientului i deplasarea in fa a
rinichilor. Zona vezicii urinare este inspectat in mod similar i apoi
palpat de ctre doctor. Apoi este
verificat zona inghinal, cutandu-se semne de hernie.
Examinarea brbatului continu cu examinarea vizual a PENISULUI,
cutandu-se iritaii ale
pielii i palpandu-se suprafaa dup umflturi i neregulariti.
Scrotul este examinat pentru a detecta
prezena i mrimea TESTICULELOR, ca i consistena lor.
Examinarea testiculelor este important
pentru detectarea unor zone tari sau a unor mase distincte, care ar
putea sugera prezena unui cancer, a
unei tumori testiculare. Zona din jurul testiculelor este de asemenea
examinat, de pild vasele
deferente, prin care sperma este transportat de la testicule in zona
ejaculatorie.
In acest punct, urologul examinator ii va spune de obicei pacientului
s se ridice in picioare. La
brbai, se va plasa un deget pe funiculul spermatic care poart
vasele de sange spre testicule, in
regiunea in care se pot forma herniile. Pacientul va fi rugat de obicei
s tueasc sau s se aplece,
pentru a se detecta prezena herniilor. Funiculul spermatic va fi i el
examinat, pentru a se detecta
prezena varicelelor (o umflare a venelor din interiorul scrotului) care
ar putea afecta funcionarea
testiculului i fertilitatea.
Examinarea urologic va include i o examinare a rectului, cu un
deget inmnuat i uns.
Aceasta ii va permite doctorului s capete informaii importante
despre mrimea i consistena
PROSTATEI, ca i despre orice alte anomalii rectale, cum ar fi
tumorile.
La femei, examinarea urologic include o examinare extern a
vulvei. Medicul va separa
labiile, pentru a examina poriunea exterioar a uretrei (calea
urinar). Apoi, doctorul va efectua in
general o examinare pelvian intern (vezi i EXAMINAREA
GINECOLOGIC; IMPOTENA;
EXAMINAREA PELVIAN).
GONADELE Vezi OVARELE; TESTICULELE.

GONOREEA I CHLAMYDIA La brbai, cele mai intalnite boli cu

transmitere sexual
sunt infeciile uretrei (uretritele) cauzate de microbii Chlamydia
trachomatis i Neisseria
gonnorrhoeae (gonococul). Simptomele incep la cateva zile dup
expunerea sexual la microbi, cu
apariia unei urinri dureroase i cu o emisie de puroi din uretr.
Aceste simptome pot fi minime sau
chiar s lipseasc la 10% din brbaii infectai. Rmas netratat,
gonococul poate migra pe uretr,
infectand funiculul spermatic i testiculele. In cazuri foarte rare,
gonococul poate s intre i in fluxul
sanguin i s infecteze cele mai multe organe i esuturi, inclusiv
articulaiile, pielea i sistemul nervos.
Simptomele de invadare a sangelui cu gonococ pot include febr,
artrit acut i apariia unor mici
vezicule la extremiti. Dac nu este tratat la timp i adecvat,
vindecarea va aduce cu ea esuturi cu
cicatrice, care pot bloca uretra i canalul spermatic. Acest lucru
poate cauza adesea STERILITATE, ca
i formarea unei deschideri uretrale anormale in PENIS (o fistul)
pentru trecerea urinei.
La femei, gonococul i chlamydia infecteaz celulele care invelesc
intrarea in uter (endocervixul).
De obicei, apar infecii asimptomatice, dac aceti microbi nu intr in
UTER, urcand intr-una
sau in ambele TROMPE UTERINE. Acolo, microbii pot s cauzeze
abcese, care pot s blocheze una
sau ambele trompe uterine, cauzand o infecie acut (salpingit) i
dureri abdominale. Dac abcesul
este la trompa uterin dreapt, el nu va putea fi uor deosebit de o
apendicit acut. Fr tratament, se
va forma un esut cicatricial, care probabil va bloca una sau ambele
trompe. Acest lucru poate cauza
sterilitatea, sau va impiedica ovulul fertilizat s coboare in uter,
rezultatul fiind o sarcin extrauterin
tubar. Partenerii sexuali ai femeilor diagnosticate cu salpingit
prezint adesea infecii uretrale
gonococice.
Un copil nscut printr-un canal de natere infectat are o ans mare
s aib ochii infectai cu
secreii materne, dezvoltand o infecie gonococic la ochi care ii va
pune in pericol vederea (oftalmia
gonococic a nou-nscutului) in prima sptman de via, sau o
infecie mai puin grav la ochi i o

pneumonie, dac este infectat cu chlamydia. Unguentele oftalmice

cu tetraciclin sunt folosite in mod
curent dup natere pentru a impiedica infeciile oculare, dar
pneumonia cu chlamydia poate inc s
apar in primele trei luni de via i necesit un tratament
suplimentar cu antibiotice.
Deoarece 50% din brbaii i femeile cu gonoree sunt infectai i cu
chlamydia, tratamentul
obinuit vizeaz pentru eliminarea ambelor tipuri de microbi. Dei
penicilina a fost tratamentul preferat
pentru gonoree timp de muli ani, un mare procent din tulpinile de
gonococ au dezvoltat o rezisten la
acest antibiotic, iar tratamentul preferat in Statele Unite const in
administrarea altor tipuri de
antibiotice mai noi, cum ar fi ceftriaxone sau spectinomicina.
Infeciile gonococice ale faringelui care
rezult in urma SEXULUI ORAL (FELAIEI) sunt i ele tratate eficient
cu o singur injecie de
ceftriaxone. Pentru chlamydia, se recomand un tratament de zece
zile cu tetraciclin, dar nu i
femeilor insrcinate, crora li se administreaz oral eritromicin,
deoarece tetraciclina poate s afecteze
ireversibil dentiia ftului.
Limfogranulomatoza venerian Chlamydia transmis sexual
poate s cauzeze i alte boli
venerice, cum ar fi limfogranulomatoza venerian. Aceast boal
implic esuturile limfatice, ducand
la tumefacii dureroase ale ganglionilor limfatici din zonele inghinal
i pelvian, ulterior propaganduse
spre rect i colon. Tumefacia nodulilor limfatici este insoit de
febr, iar boala poate s semene cu
o hernie strangulat. Tratarea necesit administrarea de tetraciclin
(vezi i SEXUL SIGUR; BOLILE
CU TRANSMITERE SEXUAL).
SEXUL N GRUP In ultimii ani, termenul de sex in grup este folosit
pentru a denumi
comportamentul sexual care implic patru sau mai multe persoane
in acelai timp. Sexul in grup s-a
diminuat considerabil o dat cu rspandirea HERPESULUI i a SIDA,
dar el inc exist, in special in
sex-cluburile care se pot gsi in multe orae mari. In ciuda
tentativelor oficialitilor sanitare din
multe orae de a inchide asemenea cluburi, ele inc exist, dei in
ele s-ar putea insista asupra utilizrii
prezervativelor. Aceste cluburi furnizeaz de obicei cupluri, dar pot fi
disponibile i prostituate, pentru

a insoi brbaii venii singuri. Activitile sexuale din aceste cluburi

pot s implice cincizeci de oameni
sau mai muli in acelai timp.
Sexul in grup se poate face i in cluburi care aranjeaz petreceri in
casele membrilor sau in
apartamente inchiriate pentru o sear sau pentru week-end. Unii
cercettori au relatat c petrecerile cu
sex in grupuri mari tind s aib un efect dezumanizator asupra
participanilor dup un timp scurt,
rezultatul fiind petreceri mult mai puin formale, care genereaz
formarea de grupuri sociale de trei
pan la cincisprezece cupluri. Deoarece acestea nu sunt organizate,
nu exist date certe despre numrul
de multe cupluri din Statele Unite implicate in ele (vezi i
SCHIMBAREA PARTENERILOR;
RTCITORII).
GUTTMACHER, DR. ALAN Alan Guttmacher (1898-1974) a fost un
distins ginecolog
american care a inceput s susin necesitatea controlului naterilor
inc din anii 1930. Fiu al unui
rabin i al unei asistente sociale, el este unul dintre primii susintori
ai STERILETULUI. A fost
preedinte al Asociaiei pentru Planificarea Familiei in anii 1960 i a
infiinat prima filial din
Washington a acestei organizaii, care curand a devenit un institut
autonom, numit mai intai Centrul
pentru Dezvoltarea Programelor de Planificare Familial. Dup
moartea lui Guttmacher, in 1974,
Centrul a luat numele de Institutul Alan Guttmacher. Acesta continu
s publice rapoarte anuale despre
subiecte legate de planificarea familial, respectate in toat lumea.
EXAMINAREA GINECOLOGIC Cele mai multe femei sunt foarte
energice cand susin
c nu le place s li se fac o EXAMINARE PELVIAN. Vizita la
ginecolog nu trebuie s fie
traumatizant, i exist ci de a face aceast experien mai puin
neplcut. Dar este de ineles de ce
atat de multe femei nu ard de nerbdare s se urce pe masa
ginecologic.
Poziia de examinare insi este penibil. Pentru a fi examinat,
femeia trebuie s stea intins
pe spate, s-i desfac picioarele i s-i sprijine picioarele pe nite
suporturi metalice. In aceast
poziie, femeile se simt adesea expuse i vulnerabile, in special la
prima vizit, la un doctor nou. Este

important ca femeia care se simte vulnerabil s ii aminteasc

faptul c ea este cea care alege la ce
doctor se va duce. O relaie bun cu ginecologul este esenial. Dac
un doctor nu rspunde la intrebri
sau face pacienta s se simt jenat intr-un fel, ea ar trebui s
aleag un altul. De fapt, o femeie ar
trebui s viziteze pan la trei ginecologi pan s aleag unul care ii
place i in care s aib incredere.
Alt cauz a nelinitii este examinarea pelvian intern insi.
Aceasta poate s fie neplcut
fizic. Relaxarea muchilor este de mare ajutor. In general este o idee
bun s te relaxezi cat poi mai
mult. Poate s fie de ajutor i inspiraia profund de aer, ca i
amintirea vreunei experiene plcute.
Multe femei se simt jenate de faptul c nu pot s vad la ce se uit
doctorul i chiar de faptul c
el se uit acolo. Organele reproductive pot fi un mister total pentru
femeie. Prin urmare, ea ar trebui s
pun incontinuu intrebri. Fie c este pentru prima oar la un
ginecolog, fie c e pentru a o suta oar, o
femeie ar trebui s aib intotdeauna o list cu intrebri de pus. Ea ar
trebui s-i spun doctorului tot de
o supr i s-i cear s-i explice ce se intampl sau dac ar trebui
s tie ceva. Dac femeia este
implicat intr-o relaie sexual sau chiar dac se gandete s
inceap una, ginecologul este persoana cu
care trebuie discutate toate alternativele de mijloace contraceptive.
Alt surs de ingrijorare ar putea fi problema confidenialitii. Chiar
dac o femeie are mai
puin de optsprezece ani, relaia ei cu ginecologul trebuie s fie pe
de-a-ntregul confidenial. Pentru
adolescente asta inseamn s aleag un ginecolog diferit de cel al
mamei lor. O femeie care are acelai
ginecolog cu cel al mamei ei trebuie s fie sigur c i se respect
intimitatea.
Cea mai bun abordare a unui examen ginecologic este s ii asumi
rspunderea acestei
experiene. Alegerea doctorului potrivit, punerea intrebrilor potrivite
i relaxarea vor face aceast
experien mult mai puin neplcut (vezi i EXAMINAREA GENITOUROLOGIC;
EXAMINAREA PELVIAN).
PERSOANELE HANDICAPATE I SEXUL Pan in epoca modern,
persoanele care erau
handicapate de defecte din natere, de accidente, diverse boli sau
alte cauze erau privite ca debile

pan intr-atat incat nici numai aveau nevoie de activitate sexual

sau de intimitate. Mai recent, muli
lucrtori in domeniul reabilitrii, educatori sexuali i terapeui ai
sexului au devenit avocaii drepturilor
sexuale ale persoanelor handicapate. Persoanele cu handicapuri
fizice nu numai c au necesiti i
nevoie de exprimare sexual, ci i sunt adesea capabile s participe
la sex, dei pot s existe limitri ale
activitilor lor sexuale, datorit naturii debilitii lor.
Am devenit tot mai sensibili la ideea c scaunele de invalid ar trebui
s poat intra uor in
cldirile publice, dar aceast sensibilitate nu se extinde inc pan la
a concepe o accesibilitate in pat.
Au fost fcute filme in care se prezint paraplegici fcand sex cu
parteneri care nu sunt handicapai, dar
educaia i cunotinele publicului nu merg mai departe de atat in
aceast problem. Unii cred c este
suficient s invei persoanele handicapate sau partenerii lor acte i
poziii inovatoare in care s-ar putea
angaja. Dar pentru persoanele handicapate fr partener dificultatea
principal este de ordin social
iniierea contactelor care s duc la implicarea sexual. Exist inc
un mare grad de adversitate la
adresa recunoaterii legitimitii nevoilor sexuale ale handicapailor.
Uneori, chiar i administratorii
din centrele de reabilitare cred c a permite cuplurilor s fac sex in
instituiile lor poate duce la
probleme cu cei care nu au parteneri, sau cred c ar putea fi ilegal
sau imoral.
Dac un cuplu in care unul sau ambii parteneri sunt handicapai fizic
alege s aib un copil
prin mijloace naturale sau prin adopie, alegerea lor ar trebui
respectat in aceeai msur cu aceeai
decizie luat de oricare cuplu adult i responsabil. Totui, pentru
persoanele care sunt handicapate
intelectual sau emoional, trebuie s intre in joc i diverse
consideraii etice. Dac acestea nu sunt
capabile emoional s creasc un copil sau capabile s ineleag
intelectual rspunderile i consecinele
creterii unui copil, oare trebuie s li se permit s aib copii? Sunt
nite intrebri la care se rspunde
cu dificultate, pentru c problemele implic multe alte persoane
decat cuplurile insele. Evident este
nevoie de mult consiliere sexual i parental pentru handicapaii
mintal, pentru c acetia pot s

prezinte sentimente i nevoi sexuale puternice, nu mai puin decat

cei cu handicap fizic sau de cei care
au avut norocul s nu fie handicapai (vezi i ARTRITA I SEXUL;
PARAPLEGICII I SEXUL).
DUREREA DE CAP I SEXUL Vezi SEXUL I DUREREA DE CAP.
BOLILE DE INIM I SEXUL Oamenii care au suferit de infarcturi
miocardice sau care au
angin pectoral ridic ii pun adesea intrebri asupra activitii
sexuale, dat fiind starea lor de
sntate. Sunt permise activitile sexuale? Cand sunt ele permise?
Exist vreo restricie in privina
acestor activiti? Trebuie urmat un tratament special pentru a face
sexul posibil sau mai puin
periculos pentru ei ? Aceste intrebri sunt puse i de pacienii care
au fost supui unor proceduri
cardiace invazive, cum ar fi operaiile de bypass coronarian sau
angioplastia.
Adevrul este c disfuncii sexuale exist la muli pacieni cu boli
cardiace. Dificultile sunt
cele mai comune la pacieni dup atacurile de inim sau avand
angin pectoral. Disfuncia se
datoreaz uneia sau mai multora dintre cele trei probleme majore:
psihologic teama din partea
pacientului sau a partenerului pacientului c activitile sexuale ar
putea duce la inrutirea situaiei
generale a pacientului sau chiar la o moarte subit; disfuncia
cardiac in special angina sau
dispneea: i efectele secundare asupra funciei sexuale ale
medicamentelor, in special din partea betablocatelor
i a diureticelor.
Au existat multe studii privind problema activitii sexuale dup un
atac de inim: cel puin
jumtate din toi pacienii intervievai au raportat schimbri in
activitile lor sexuale. A avut loc o
reducere semnificativ a frecvenei i duratei contactului sexual,
adesea din cauza libidoului sczut,
depresiunii, anxietii i rezervelor partenerului, fricii de revenire a
simptomelor, anginei, i
IMPOTENEI. Dificultile de erecie apar la aproape jumtate din
pacieni: impotena permanent a
fost descoperit la aproximativ 10%, dei dificultile ejaculatorii
sunt foarte rare. O descretere
similar a activitii sexuale se intalnete i la femei: ANORGASMIA
este o plangere comun.
Acuzele de natur cardiac, vezi angin, dificulti respiratorii,
palpitaii, apar in toate cele

patru stadii ale reaciei sexuale (excitarea, platoul, orgasmul i

rezoluia; vezi CICLUL REACIEI
SEXUALE). Aceste simptome sunt semnificativ mai puternice in faza
de rezoluie a acestor pacieni.
Abordarea terapeutic. Reluarea activitilor sexuale, ca parte a
efortului de reabilitare dup
un eveniment cardiac sau o intervenie cardiac, trebuie s se
bazeze pe patru factori:
O stabilire medical a strii in care se afl pacientul, in special
funcionarea inimii
(funcia ventriculului stang) i ischemia rezidual. Determinarea
funciei ventriculare
poate fi obinut prin ecocardiografie sau prin cartarea
radioizotopic a inimii. Ischemia
poate fi determinat printr-un test-exerciiu fizic, cu sau fr cartarea
radioizotopic
adiacent, sau printr-o monitorizarea prelungit cu ajutorul ECG
(electrocardiogramelor);
Asigurarea pacientului de ctre doctorul de familie sau de ctre
cardiolog, pe baza strii
medicale a pacientului, cu furnizarea de recomandri detaliate
asupra activitilor
posibile. Este important s fii contient care poziii sunt recomandate
pentru contactul
sexual de obicei, cea mai familiar pacientului, sau o poziie
lateral;
Reevaluarea medicaiei pacientului i, dac este posibil, incercarea
de a schimba orice
medicaie care ar putea impieta asupra funciei sexuale. Lista
medicamentelor asociate
cu disfunciile sexuale este lung, in capul ei fiind beta-blocantele i
diureticele. Totui,
nici o medicaie nu ar trebui schimbat sau oprit inainte de
consultarea unui doctor;
Dac paii de mai sus nu au reuit s imbunteasc disfuncia
sexual a pacientului,
atunci trebuie consultat un terapeut sau un consilier al sexului.
In concluzie, disfunciile sexuale in cazurile pacienilor care sufer de
boli coronariene nu sunt
neobinuite, in special la pacienii care au suferit un infarct
miocardic. Foarte adesea, aceast situaie
neplcut este cel puin parial reversibil. Evaluarea medical
rezonabil, tratamentul i optimismul
joac un rol critic in aspectele reabilitrii.

HEPATITA Este o inflamare sau o infecie a ficatului. Hepatita

infecioas este de obicei
cauzat de un virus. Exist cateva tipuri de hepatit viral acut,
cele mai obinuite fiind tip A i tip
B. Simptomele incipiente includ pierderea poftei de mancare,
grea, vom, oboseal cronic, dureri
ale incheieturilor i muchilor, dureri de cap, gat iritat, tuse i febr.
In cazurile mai grave apare o
coloraie galben a tegumentelor, are loc o scdere in greutate i
ficatul se mrete, rezultand o stare de
disconfort abdominal. Nu exist nici un medicament i nici un
tratament care s vindece hepatita
viral, dar, in cele mai multe cazuri, se vindec spontan in cateva
luni.
Tipul A. Virusul hepatitei A este in general mai puin virulent. El
este transmis de cele mai
multe ori prin hran sau prin ap sau lapte, contaminate cu materii
fecale care conin virusul. Acest tip
apare cel mai adesea in comunitile suprapopulate i cu faciliti
sanitare precare. Dei nu se transmite
de obicei prin contact sexual, hepatita de tip A se poate cpta prin
contactul direct intre gura unei
persoane neinfectate i anusul unui partener infectat. O persoan
infectat cu virusul hepatitei A poate
s nu prezinte simptome clare i nici s nu tie c are boala. Aproape
toi pacienii care nu sufer
concomitent de alte afeciuni se vor vindeca.
Tipul B. Virusul hepatitei de tip B este de obicei mai agresiv decat
cel al tipului A i se
transmite mai uor pe cale sexual. Virusul se gsete doar rareori in
materiile fecale, chiar i la un
individ infectat, dar se gsete in mod curent in sperm, saliv i
secreiile vaginale. Oricare dintre
aceste fluide poate s transmit hepatita unei alte persoane in
timpul contactelor de tip genital-genital,
genital-oral, oral-oral i genital-anal.
Probabilitatea ca o persoan s transmit virusul hepatitei B unui
partener sexual variaz in
funcie de varst, sexualitate, numr de contacte sexuale i de
prezena altor BOLI CU
TRANSMITERE SEXUAL. Virusul apare la 5% din populaia general.
Intr-o populaie de oameni
tratai intr-o clinic de boli cu transmitere sexual, virusul a fost
descoperit la 20% din heterosexuali
care au avut mai mult de cincizeci de parteneri sexuali. In
comunitatea brbailor homosexuali, mai

mult de 4% sunt infectai i capabili s transmit boala. Totui,

femeile homosexuale prezint o
inciden foarte redus a infeciei.
Hepatita B este o boal mult mai contagioas decat SIDA. Virusul
poate fi transmis chiar i
fr un contact sexual direct. Aproximativ 1,2 milioane de americani
sunt purttori ai virusului i pot
infecta ali indivizi. In fiecare an, apar ali 30.000 de purttori.
Cele mai multe cazuri de hepatit de tip B se vindec dup trei sau
patru luni, dar cam 10%
sunt asociate cu mari distrugeri ale ficatului, iar boala poate fi fatal.
In Statele Unite, in medie
paisprezece oameni mor in fiecare zi ca urmare a suferinelor care
apar frecvent in urma hepatitei de tip
B, inclusiv ciroz i cancer al ficatului. In toat lumea, mai mult de
cinci mii de oameni mor zilnic din
cauza urmrilor hepatitei B, fcand din aceasta a noua cauz de
deces.
Deoarece nu exist nici un tratament curativ, de cea mai mare
importan este prevenirea ei.
Trebuie evitat cu orice pre contactul sexual cu o persoan cunoscut
ca purttoare de hepatit viral
activ. In cadrul populaiei generale, totui, adesea oamenii nu tiu
c sunt purttori ai virusului.
Folosirea prezervativului in timpul sexului ar putea oferi o protecie
impotriva transmiterii hepatitei B,
dar acest lucru nu a fost dovedit categoric. Dac un partener a avut
deja o infecie cu hepatit B,
sangele lui poate s arate c este imun la o alt infectare.
Hepatita B este singura boal care se transmite i sexual i pentru
care exist un vaccin
eficient. Persoanele cu un mare risc de a fi infectai sunt brbaii
homosexuali, oricine are mai muli
parteneri sexuali, partenerii pasivi din timpul sexului anal i cei care
au contact sexual cu un purttor
de hepatit B. Alte persoane care prezint un risc mrit sunt cei care
ofer asisten medical, poliitii,
pompierii i utilizatorii de droguri. Persoanele din grupele de risc
sporit ar trebui s se vaccineze, dar
pentru c vaccinul este eficient doar inainte de contactarea virusului
este doar o msur preventiv, nu
un tratament pentru hepatita B.
EREDITATEA Reprezint transmiterea trsturilor de la prini la
copii. Atunci cand are loc
reproducerea sexuat, ambii prini contribuie la celulele noii fiine
cu o copie a codului genetic care

controleaz dezvoltarea i trsturile motenite. Fiecare nou individ

seamn cu prinii lui in unele
privine i se deosebete de ei in alte privine.
SPERMATOZOIZII produi in TESTICULELE brbatului i ovulele
localizate in OVARELE
femeii conin planurile chimice pentru fiecare nou via. Aceast
informaie este coninut in
cromozomi, care sunt formaiuni filiforme de material genetic
compuse din acid dezoxiribonucleic
(ADN). Caracteristicile ereditare, cum ar fi culoarea pielii, culoarea
prului, forma corpului i
inlimea sunt determinate de combinaiile precise de ADN pe care
le primim de la fiecare printe i de
influenele ulterioare din partea mediului.
Toate celulele umane conin patruzeci i ase de cromozomi.
Excepiile fac celulele care se
numesc spermatozoizi i ovule, deci celulele sexuale, care conin
cate douzeci i trei de cromozomi
fiecare. Atunci cand un spermatozoid ajunge la un ovul in timpul
fertilizrii, cromozomii celor dou
celule sexuale se combin pentru a forma un zigot cu patruzeci i
ase de cromozomi un set complet
de instruciuni pentru formarea unui individ unic. Fiecare gen (un
fragment de spiral ADN) rspunde
de o singur trstur care este transmis noului individ prin
reproducere.
Toate ovulele produse de o femeie pot s se uneasc cu un
spermatozoid, pentru a crea un copil
de sex masculin sau feminin. Factorul care determin sexul copilului
vine de la celula
spermatozoidului. Toate ovulele poart un cromozom sexual, numit
cromozomul X. Atunci cand
celula spermatozoid care se unete cu un ovul conine un cromozom
X, noul zigot are doi de X
(XX) i viitorul individ va fi o fat. Dac cromozomul sexual cu care
contribuie spermatozoidul este de
tip Y, rezultatul este un individ XY, sau un brbat.
In unele privine, toate fiinele umane sunt la fel. Asta inseamn c
toi purtm gene pentru
anumite trsturi. Aceste trsturi, cum ar fi capacitatea de a vorbi,
se numesc caracteristici de specie.
Cele care deosebesc indivizii unii de alii sunt trsturile individuale
(doar dac nu e vorba de gemeni
identici). Oamenii de tiin dezbat de mult care din trsturile
noastre rezult din ereditate i care din

efectul mediului, sau al forelor exterioare care acioneaz asupra

fiecrui individ (vezi i
HETEROSEXUALITATEA).
HERMAFRODITISMUL Hermafroditismul este o situaie patologic
extrem de rar, in care
un copil se nate cu organele genitale sau reproductive ale ambelor
sexe. Un asemenea copil va avea
trsturile caracteristice atat ale unui brbat, cat i ale unei femei.
In mitologia greac, Hermaphroditos a fost un tanr foarte frumos
care a respins iubirea unei
nimfe. Nimfa, nedorind s accepte refuzul, l-a imbriat pe
Hermaphroditos atat de tare, incat trupul
ei s-a topit in al lui. Brbat i femeie au devenit una. Totui, cauza
hermafroditismului nu este
mitologic, ci biologic.
Pe msur ce copilul se formeaz in interiorul uterului matern,
organele se formeaz i se
dezvolt pan cand ajung forma complet pe care o vedem la
natere. In cazurile de hermafroditism, in
acest proces intervine ceva, iar copilul se va nate cu organele
sexuale (i deci, cu sexul biologic),
incomplet dezvoltate. Un hermafrodit adevrat se nate cu esuturi
atat testiculare, cat i vaginale. Un
asemenea copil, care posed (in form rudimentar) atat un penis,
cat i un vagin, va prezenta sigur la
maturizare un puternic conflict de gen.
Din fericire, tratamentul hormonal i chirurgical pot ajuta un copil si incheie dezvoltarea
sexual. Prinii unui asemenea copil ar trebui s cear ajutor din
punct de vedere medical i
psihologic, astfel incat, in timp, copilul s capete i s-i menin o
identitate sexual clar (vezi i
DISFORIA DE GEN).
HERPESUL Exist o confuzie foarte rspandit in privina infeciilor
genitale cu herpes,
datorit unui mare numr de prejudeci aprute la inceputul anilor
1980, cand numrul tot mai mare
de cazuri de herpes a inceput s atrag atenia publicului. Pentru
public, herpes inseamn apariia la
brbai sau femei a unor leziuni dureroase, in regiunea genital,
dup un contact sexual cu un adult care
tie c este purttor al unui asemenea virus. Publicul judeca atat
victima, cat i purttorul: prima pentru
c se considera c a cptat virusul printr-un comportament sexual
iresponsabil; cel de-al doilea, pentru

c i-a infectat in cunotin de cauz partenerul. (Era larg

rspandit credina c toi purttorii care
prezint simptome de herpes tiu c au virusul atunci cand il trec
partenerului sexual.) Herpesul este
pentru toat viaa adic virusul nu va putea fi eliminat niciodat
din organism iar brbaii i
femeile infectai vor infecta toi partenerii sexuali viitori. Purttorii au
devenit un fel de leproi in
societate, iar atunci cand ii mrturiseau problemele medicale,
relaiile se rupeau brusc. Femeile aveau
o problem suplimentar de contiin, pentru c se tia c virusul
se poate transmite de la mam la ft,
in timpul travaliului i al naterii, rezultand o infecie cu posibile
rezultate grave pentru sistemul central
nervos al copilului nou-nscut.
Studii recente arat c toate acestea constituie nite puncte de
vedere foarte inguste i adesea
incorecte in privina rspandirii infeciilor de herpes. Cei mai muli
aduli infectai cu virus de herpes
nu au avut niciodat simptomele clinice ale bolii i, prin urmare, pot
s-i infecteze involuntar
partenerii i/sau copiii.
Exist doi virui de herpes separai i distinci herpes simplex 1
(HSV-1) i herpes simplex
2 (HSV-2). Deosebirile intre frecvenele infeciilor cu HSV-1 i HSV-2
sunt artate de diversele locuri
in care apare infecia. Exist dou locuri in care infecia apare cel
mai des: gura (herpesul bucal) i
regiunea genital (herpesul genital). Aproximativ 85% din infeciile
herpetice bucale sunt cauzate de
HSV-1, iar restul de HSV-2, in timp ce peste 85% din herpesurile
genitale sunt cauzate de HSV-2 i
restul de HSV-1. HSV-1 nu se transmite intotdeauna pe cale sexual
(dei ar putea fi rspandit i pe
calea srutului i a sexului oral), dar HSV-2 se transmite de obicei
sexual.
Manifestrile clinice ale infeciilor cu HSV-1 i cu HSV-2 sunt diverse.
Cei mai muli aduli cu
infecii orale sau genitale cu HSV-1 i HSV-2 nu tiu c au respectiva
infecie. De exemplu, 90% din
adulii cu anticorpi HSV-2 nu au avut semne de herpes genital. Ei fie
nu prezint simptome, fie
simptomele sunt atat de slabe, incat nu au cerut o consultaie
medical. Prin contrast, unii pacieni au
izbucniri de herpes repetate, de obicei in aceleai locuri ale gurii sau
ale zonei genitale. Adulii cu

leziuni orale au adesea izbucniri ale herpesului dup expunerea la

soare.
Muli pacieni au semne de erupie care urmeaz un model: o
mancrime sau o arsur simit la
locul infeciei, urmat de apariia unor mici leziuni pline cu un fluid
limpede (vezicule), care se rup i
se vindec, de obicei in cinci pan la opt zile. Cea mai grav form
de boal datorat virusului de
herpes apare la pacienii care au sistemul imunitar compromis, in
special la aceia care sunt infectai cu
HIV: la asemenea persoane pot s apar infecii ale sistemului
nervos care le amenin viaa. O dat
cptat, virusul de herpes rmane in organism, dar este inut la
respect de mecanismele de aprare
imunitar. Atunci cand la un purttor de virus herpetic sistemul
imunitar este slbit sau compromis,
apar forme mult mai virulente de erupie.
Dat fiind c in ultima vreme oamenii sunt mult mai contieni de
rspandirea i natura
infeciilor cu HSV-1 i HSV-2, a aprut o nou abordare in
diagnosticul bolii. Inainte, precizia
diagnosticului depindea de verificarea unor culturi de virus herpetic
recoltat de la pacienii cu erupii
genitale repetate. Astzi, o cultur pozitiv este considerat un
semn clar c simptomele i leziunile
sunt cauzate de herpes. Totui, o cultur negativ nu inseamn c
herpesul nu exist. Studii recente au
artat c multe femei cu uoare simptome i mici leziuni genitale nu
posed o cultur pozitiv. Din
aceast cauz, accentul se pune acum pe detectarea anticorpilor de
HSV-2 in sange.
Detectarea sistematic a anticorpilor ar putea avea aplicaii pe scar
larg in viitor. Multe
cupluri care plnuiesc s aib o relaie pe termen lung se gandesc
acum la detectarea virusului HIV
(pentru SIDA) inainte s devin intimi din punct de vedere sexual. O
determinare similar a
anticorpilor HSV-2 va limita posibilitatea unei viitoare infecii cu
herpes cptat de la un partener
sexual asimptomatic dar care este, totui, infectat i poate s
rspandeasc virusul. Dac este
insrcinat, o femeie cu test negativ pentru anticorpi poate fi
sftuit fie s se abin de la contacte
sexuale, fie s ii pretind partenerului s foloseasc un prezervativ,
dac este HSV-2 pozitiv.

Dei virusul de herpes nu poate fi eliminat din organism, exist

tratamente. Evident, strategia
principal este prevenirea. Brbaii i femeile cu herpes oral sau
genital cunoscut ar trebui s-i
informeze partenerii, s recunoasc simptomele erupiilor i s evite
contactul intim in asemenea
situaii. Acest lucru este valabil in special pentru femeile insrcinate,
pentru c leziunile genitale active
la momentul naterii necesit o operaie CEZARIAN pentru a reduce
riscul de transmitere a infeciei
cu herpes la copil. Pentru o femeie insrcinat, o prim infecie a
tractului genital prezint un factor de
risc mult mai mare pentru copil decat o infecie recurent.
Pe lang aceste msuri preventive, au aprut ageni antivirali pentru
infeciile sistemului
nervos central la o persoan cu sistem imunitar compromis. Exist
un numr de situaii in care
medicamentul numit acyclovir poate fi un important tratament.
Pentru pacienii cu infecie herpetic a
tractului genital, folosirea din timp a acyclovirului reduce durata i
gravitatea simptomelor. Pacienii cu
infecii repetate al tractului genital care le impiedic orice ans de a
avea o via normal, pot lua
acyclovir zilnic, timp de ase luni pan la doi ani, dup care
frecvena erupiilor va scdea semnificativ.
Probabil c acyclovirul se va folosi in viitor in prevenirea infeciei i
tratarea nou-nscuilor expui
virusului de herpes, dar inc nu exist studii care s stabileasc
modaliti clare de tratare (vezi i
SEXUL SIGUR).
HETEROSEXUALITATEA Oamenii sunt o specie heterosexuat,
adic se inmulesc prin
imperecherea masculilor i femelelor speciei. Nimeni nu tie cu
exactitate cum au aprut cele dou
sexe separate, dar in urm cu milioane de ani au aprut indivizi cu
dou tipuri complementare de
organisme, urmate de apariia celor dou sexe distincte unul
purttor de ou, cellalt de
spermatozoizi. Acetia au fost strmoii notri sexuali, precursorii
heterosexualitii umane.
In vreme ce alte specii posed metode alternative de reproducere,
oamenii au reuit s se
inmuleasc printr-un complex sistem de legturi brbat-femeie. In
termeni strict biologici,
reproducerea heterosexuat prezint un numr de avantaje,
principalul fiind acela c permite o mai

mare variabilitate a speciei. Reproducerea asexuat produce foarte

adesea progenituri care sunt
identice cu printele, in vreme ce reproducerea sexuat produce
indivizi care reflect trsturile a doi
prini distinci. De-a lungul generaiilor, aceast constant mixare i
re-mixare a zestrei genetice
produce o specie de o adaptabilitate fantastic. Deci oamenii sunt
brbai sau femei i trebuie s-i
amestece genele, altfel specia se va stinge.
Necesitatea impreunrii sexuale pentru reproducere a dat natere
unui sistem uimitor de
complex al imperecherii. O femeie i un brbat trebuie s-i trimit
semnale sexuale unul altuia, trebuie
s simt atracia i s fie atrgtori. Pe lang aceasta, ei trebuie s
simt emoii sexuale hotratoare, ca
motive nu numai pentru a investi timp in sex, ci i in legturi de
pereche mai stabile. Perechile stabile
sunt o trstur definitorie a animalului uman, o strategie inteligent
pentru creterea tinerilor lipsii de
aprare. Este un principiu de baz al culturii heterosexuale. Atunci
cand un brbat i o femeie se
indrgostesc unul de altul, in mod normal ei vor forma un cuplu. Este
modul de via uman, guvernat
de cultur, dar determinat i de biologia noastr heterosexual ca o
cale de a perpetua specia.
La toate animalele heterosexuale, jocul reproductiv incepe cu
atracia sexual. Oamenii nu fac
excepie. Corespunztor, brbaii i femeile au cptat anatomii,
instincte i comportamente foarte
distincte. Forma corpului, statura, prul, mirosurile i buzele inroite
senzual funcioneaz ca nite
semne de gen, proiectate s atrag un partener posibil. Charles
Darwin era contient de faptul c
selecia sexual nu poate s in cont de toate caracteristicile
sexuale, dar considera c eterna lupt a
heterosexualitii s decid cine i cu cine se va imperechea
este cea mai probabil explicaie a
prilor celor mai seductoare i mai ispititoare.
De exemplu, sanii femeilor sunt unici in regnul animal i mrimea lor
este absolut inutil dac
ar fi s lum in seam numai scopul alptrii. Etnologul Desmond
Morris a emis ipoteza c scopul lor
principal ar fi acela de momeal sexual. Alte aspecte ale sexualitii
umane au aprut pe msur ce
strmoii notri se luptau pentru perechile cele mai dorite. Pe
msur ce apreau aceste aspecte, se

iveau i comportamente care s ne sporeasc abilitatea de a atrage.

De ce, de pild, femeile, nu brbaii,
ii dau cu ruj de buze ? De ce brbaii ii umfl pieptul atunci cand
sunt atrai de o femeie? De ce inc
exist regula general c o femeie ii va pune in valoare aspectul, in
vreme ce un brbat banii i
situaia social? Exist muli brbai i femei care nu urmeaz acest
model, dar mare parte din
comportamentul nostru de curtare ar putea fi guvernat de instincte
de care nu suntem contieni.
Unul dintre cei mai mari determinani ai interaciunii heterosexuale
umane este starea de
permanent receptivitate sexual a femeii. La masculii i femelele
aproape tuturor celorlalte specii
animale existente, sexul nu este o prezen permanent. Femelele
celor mai multe specii au o perioad
de clduri, iar atunci cand nu sunt in clduri in general refuz s
accepte masculul. Dar femelele umane
pot, dac doresc, s copuleze in orice moment. In practic, acest
imperativ biologic a dus la un intreg
sistem al flirtului, cu obiceiuri, reguli i protocoale complexe, pe care
le cunosc i le utilizeaz i
brbaii i femeile. Zambete, priviri aruncate, capul dat pe spate, o
incruntare a sprancenei, toate aceste
aciuni sunt gramatica unui limbaj foarte bogat, un vocabular care ne
definete ca fiine sexuale.
Poate cea mai uman calitate a sexualitii este capacitatea noastr
de a ne indrgosti. Oamenii
de tiin au artat c i acest lucru ii are originile in biologic;
emoiile care ne incurajeaz sau chiar
ne imping s ne legm de cineva i s ne indrgostim au o comand
fiziologic intr-o majoritate cu
adevrat surprinztoare. Ce sunt aceste emoii care ne indreapt
spre un cuplu? In iubire, oamenii
experimenteaz un intreg spectru de sentimente. Dar locomotivele
gemene ale perechilor umane sunt
mai intai pasiunea oarb i apoi ataamentul emoional.
Exist dovezi c pasiunea sexual este declanat chimic de
sistemul neuro-vegetativ din
creierul uman. Sistemul neuro-vegetativ ne guverneaz emoiile cele
mai primitive, fundamentale:
frica, furia, bucuria, iubirea i ura. Este aproape sigur c furtuna
pasiunii este in mod similar declanat
de aceast parte a creierului. Euforia extraordinar i energia
extraordinar a atraciei sunt cauzate

efectiv de o baie cu amfetamine naturale a centrilor emoionali ai

creierului. De aici s-ar putea s
decurg dorina noastr intens pentru o iubire romantic; de aceea
riscm s intrm in vartejul
emoional al indrgostirii.
Pasiunea sexual pare s fie o intamplare foarte fireasc a vieii
oricui, iar existena ei permite
apariia altei emoii ataamentul. Acesta este, probabil, cel mai
elegant dintre toate sentimentele
umane, acel sens al mulumirii, al imprtirii, senzaia c eti una
cu alt fiin uman. In starea de
ataament a iubirii, creierul incepe s stimuleze producia de
endorfine, opiaceele minii. O relaie
aflat in faza ataamentului nu mai este turbulent; este o relaie
stabil. Brbatul i femeia care au fost
reunii de atracia sexual i iubirea romantic stau impreun din
cauza legturilor lor puternice
afective i amoroase.
Oamenii sunt o specie care se reproduce heterosexual, proiectai
fiind, ca toate organismele vii,
s se reproduc. Unirea sexual le d mijloacele s obin o mare
varietate, iar chimia sexual a speciei
lor poate s furnizeze stimulentul (vezi i BISEXUALITATEA; IUBIREA;
CONTACTUL SEXUAL).
HIPERTENSIUNE SANGUIN Vezi SARCINA CU RISC SPORIT;
FLIRTUL; BOLI
LEGATE DE SARCIN.
SARCINA CU RISC SPORIT In timpul SARCINII, multe probleme pot
fi evitate prin
evaluare femeilor din punctul de vedere al anumitor factori de risc i
prin tratarea acestora indat ce a
fost diagnosticat starea de sarcin. O cale eficient de a acorda mai
mult atenie unei femei care are
nevoie de o ingrijire special in timpul sarcinii este clasificarea
sarcinilor in sarcini cu risc sporit i
sarcini cu risc redus. Aceast clasificare poate s fie fcut fie
inainte ca femeia s rman gravid, la
inceputul sarcinii, sau in orice moment din timpul sarcinii. Unele
femei prezint inc dinainte de
graviditate diverse probleme de sntate, care le vor incadra in
grupa de risc sporit. Este important ca
aceste femei s fie evaluate i tratate cu mult inainte de inceperea
sarcinii, pentru ca graviditatea lor s
duc le cel mai bun rezultat. Alte femei pot s ii inceap sarcina ca
paciente cu risc redus, pentru ca

apoi s fie diagnosticate in grupa cu risc sporit. Factorii care sporesc

riscul pot s apar fie lent fie
brusc in timpul sarcinii. Este extrem de important ca ei s fie
identificai indat ce apar.
Femeile care tiu dinainte c vor avea o sarcin cu risc sporit ar
trebui s intre in graviditate in
condiii optime, pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru ele i
pentru copiii lor. Cel mai bine pentru
ele este s se prezinte la examinare la un doctor pregtit in sarcinile
cu grad mare de risc inainte s
rman insrcinate i s discute posibilele complicaii i msurile
preventive. De exemplu, femeile cu
diabet ar trebui s-i controleze nivelul glucozei din sange in lunile
care preced sarcina. Acest lucru
diminueaz puternic riscul major ca ftul s prezinte anomalii la
natere.
Femeile care trebuie s urmeze tratamente medicale ar trebui s-i
consulte doctorii inainte de
a rmane gravide. Multe medicamente se pot folosi in siguran in
timpul sarcinii, dar exist unele care
pot s prezinte probleme poteniale pentru ft i pentru mam.
Uneori, s-ar putea s fie mai bine pentru
mam i pentru ftul in dezvoltare s se treac pe o medicaie mai
sigur. Totui, nici un tratament
medicamentos nu ar trebui s fie oprit brusc din cauza sarcinii, fr a
se consulta un doctor. Incetarea
brusc a medicaiei fr consultarea doctorului poate s duc la
probleme neateptate i grave.
Cele mai multe femei nu sunt contiente de faptul c risc s ajung
la probleme mari in timpul
sarcinii. Totui, exist cateva stri ale sntii care arat c o
femeie ar putea s fie in categoria de risc
sporit. O evoluie nefavorabil a unei sarcini anterioare plaseaz
femeia in grupa de risc sporit pentru
urmtoarele sarcini. Dac, de exemplu, sarcina anterioar s-a
terminat cu un AVORT SPONTAN, cu
un copil nscut mort sau cu o NATERE PREMATUR, exist o
probabilitate sporit ca acest lucru
s se repete. Dac un copil nscut anterior a fost fie prea mic fie
prea mare, dac sarcina a durat
semnificativ mai mult decat perioada normal, dac s-a diagnosticat
o problem medical cum ar fi
diabetul, hipertensiunea sau hemoragii, sau dac femeia a nu a
putut nate din cauza unui pelvis mic, a
avut anterior o operaie CEZARIAN, sau a dat natere unui copil cu
malformaii congenitale, atunci

ea se va afla de obicei in grupa de risc sporit pentru o alt situaie

neplcut.
Factorii de risc sporit n timpul sarcinii. Dac in timpul sarcinii
au loc hemoragii sau ptri
ale lenjeriei, atunci avem un semn c pacienta prezint un risc
sporit. Ori de cate ori femeia are
sangerri in timpul sarcinii, ea trebuie s se prezinte imediat la
doctorul ei. Primul sfat dat unei femei
care are hemoragii vaginale este de obicei s renune la contacte
vaginale, pentru a impiedica o
potenial problem s se inruteasc.
Aproximativ 20% dintre toate femeile au parte de mici hemoragii in
timpul primelor luni de
sarcin. Cele mai multe vor avea copii normali, dar hemoragia
vaginal ar putea indica totui o
problem. Cauzele hemoragiilor vaginale din timpul sarcinii se
clasific de obicei in funcie de
momentul apariiei lor in perioada de sarcin: fie apar spontan, fie
dup sex, fie c sunt asociate cu
dureri, fie sangele este rou aprins sau rou inchis. Sarcina se divide
in trei trimestre: primele trei luni
(primul trimestru), cele trei luni mediane (al doilea trimestru) i
ultimele trei luni (al treilea trimestru).
Hemoragiile sunt clasificate in hemoragii de primul, de al doilea
trimestru i de al treilea trimestru.
Hemoragia sau ptarea vaginal din primele dou trimestre de
sarcin se numesc iminen de avort
spontan sau disgravidie. Hemoragiile din ultimul trimestru se
numesc pur i simplu hemoragii de al
treilea trimestru.
Atunci cand o femeie care este insrcinat se plange de hemoragie
vaginal, primul lucru pe
care il face de obicei doctorul este s afle dac hemoragia ii are
originea in afara UTERULUI, in
VAGIN sau in COLUL UTERIN, sau dac vine din interiorul uterului.
Sarcina este verificat pentru a
se vedea dac este viabil i dac ftul este inc in via i crete
normal. Dac hemoragia vaginal este
insoit de dureri, in timpul primelor luni de sarcin, doctorul ca
verifica dac sarcina se afl la locul ei
potrivit in uter. O sarcin in afara uterului este localizat de obicei in
TROMPELE UTERINE i se
numete SARCIN EXTRAUTERIN. Sarcina extrauterin este foarte
grav. Dac nu este
diagnosticat la timp, ea poate duce la hemoragii interne care pun in
pericol viaa femeii.

Hemoragiile vaginale din timpul sau la scurt timp dup contactul

sexual din timpul sarcinii pot
reprezenta semnul unei situaii grave. Aceasta se poate datora unei
infecii vaginale sau cervicale, unei
tumori la colul uterin, sau unei poziii anormale a PLACENTEI.
Infeciile vaginale sunt adesea prezente atunci cand vaginul sau
colul uterin sunt congestionate
i par inflamate, sau atunci cand exist nite scurgeri vaginale
anormale. Analiza la microscop a
acestor scurgeri ajut la identificarea microorganismelor eventual
responsabile pentru infecie.
Tratamentul cu antibiotice sau alte medicamente specifice este
obinuit. De obicei, trebuie tratat i
partenerul sexual. (In timpul tratamentului, partenerul ar trebui s
foloseasc un prezervativ, pentru a
evita reinfectarea.) Infeciile vaginale netratate au fost implicate in
cazuri de natere prematur, infecii
ale copiilor nou-nscui i infecii ale uterului dup natere. Sexul
vaginal poate fi reluat in timpul
sarcinii dup ce infecia vaginal a fost tratat cu succes, iar ambii
parteneri s-au vindecat.
O tumoare a colului uterin (neoplazie cervical) este rareori cauza
unei hemoragii vaginale in
timpul sarcinii, dar poate fi foarte grav dac nu este diagnosticat
la timp. Dac o femeie ii face cu
regularitate TESTUL PAPANICOLAU, neoplazia cervical este
diagnosticat de obicei de timpuriu i
tratat inainte de apariia hemoragiilor. Diagnosticul neoplaziei
cervicale este de obicei efectuat prin
prelevarea de mucoas, prin cercetarea vizual direct a colului
uterin sau cu ajutorul unui instrument
numit colposcop, sau prin efectuarea unei biopsii, caz in care este
prelevat o mic poriune de esut al
colului uterin. Diagnosticul i tratamentul timpurii ale acestor
anomalii ale colului uterin duc de obicei
la o rat de succes de aproape 100%.
Plasarea anormal a placentei (placenta praevia) poate fi o alt
cauz a unor hemoragii
vaginale asociate cu sexul. Acestea survin de obicei in ultima parte a
sarcinii. In mod normal, placenta
este localizat in partea superioar a uterului. In cazurile de
placenta praevia, placenta este localizat
anormal, in partea inferioar a uterului, deasupra colului uterin, intre
ft i vagin. De obicei,
hemoragiile cauzate de placenta previa sunt fr dureri, cu sange de
culoare rou aprins.

Diagnosticarea acestei stri se face de obicei prin ecocardiografie.

Dac apare starea respectiv, sexul
vaginal este interzis pe tot restul sarcinii, pentru c el ar putea duce
la hemoragii care amenin viaa
pacientei.
Alt cauz a hemoragiilor din ultimul trimestru poate fi iminena de
avort. Pacientele aflate in
aceast stare ar trebui s-i informeze imediat doctorul. Dac apare
o hemoragie vaginal, poate fi
prezent i un travaliu prematur, cu contracii premature ale uterului.
Din nefericire, multe femei nu simt
aceste contracii i pot s continue o vreme inainte s observe
hemoragiile vaginale. Ptarea sau
hemoragia vaginal poate fi primul indiciu al unui travaliu prematur.
De obicei, doctorii interneaz in
spital pacientele cu risc de sarcin prematur i le administreaz
medicamente (tocolitice) pentru
oprirea travaliului.
Uneori, colul uterin al unei femei se deschide chiar fr contracii i
dureri, ceea ce duce la
sangerri vaginale i la posibila pierdere a sarcinii. Aceast situaie
este numit col uterin
incompetent i de obicei apare in luna a patra sau a cincea de
sarcin. Dac problema este
diagnosticat destul de rapid, sau dac femeia a mai avut-o la o
sarcin anterioar, in a patra lun de
sarcin se face in colul uterin o ligatur (numit uneori cerclaj).
Diagnosticarea de col incompetent
plaseaz femeia in grupa de risc inalt de pierdere a sarcinii.
CONTACTUL SEXUAL poate s duc la declanarea contraciilor
uterine, deoarece sperma
conine hormoni (prostaglandinele) care pot s induc contracii. In
plus, in cazul unui col uterin deja
deschis, sexul vaginal poate s slbeasc membranele femeii, fiind
posibil chiar i o rupere a acestor
membrane. Pacientele care au mai avut travaliu prematur ar trebui
s fie consiliate cu mare grij in
privina actului sexual. Folosirea unui prezervativ poate s impiedice
sperma s intre in vagin,
prevenind astfel i stimularea contraciilor uterine.
Alt cauz serioas a hemoragiilor vaginale este desprinderea
placentei de uter. Aceast
situaie se numete abruptio placentae. Femeile cu aceast stare se
plang de obicei de dureri in partea
inferioar a abdomenului, asociate cu eliminarea vaginal a unui
sange de un rou inchis. Abruptio

placentae poate amenina viaa femeii. De obicei, pentru salvarea

atat a mamei cat i a ftului, se
recomand internarea imediat i supravegherea ftului.
In cazul unei sarcini, i diabetul plaseaz pe o poziie de risc sporit
atat mama cat i ftul.
Aceast situaie poate fi diagnosticat cu ajutorul unor teste de
sange speciale. Un copil mare nscut
anterior sau diabetul in timpul altei sarcini anterioare pot indica un
risc crescut. Sarcina in sine
agraveaz diabetul, dar diagnosticul i tratamentul timpuriu printr-un
regim adecvat sau prin
administrarea de injecii cu insulin asigur un deznodmant fericit
la cele mai multe paciente.
Tensiunea arterial crescut in timpul sarcinii constituie unul dintre
cele mai frecvente indicii
de plasare a femeii in grupa de risc inalt in timpul sarcinii. Tensiunea
arterial mare poate fi sau de
lung durat (hipertensiune cronic) sau poate s apar brusc, in
timpul sarcinii (toxemia sau
preeclampsia). Toxemia este o stare care apare de obicei la femeile
aflate la prima sarcin. Ea survine
in partea ultim a sarcinii. Diagnosticarea acestei stri este de obicei
fcut la descoperirea unei
tensiuni arteriale crescute (de obicei peste 140/90 mm Hg), apariia
de proteine in urin i o cretere
brusc in greutate. Femeile cu toxemie sunt de obicei internate in
spital, unde se vor odihni la
orizontal. Posibile complicaii includ atacuri (eclampsia) i detaarea
placentei (abruptio placentae).
Cel mai bun tratament in asemenea cazuri este considerat naterea
copilului, mai ales atunci cand
situaia apare in preajma datei la care se ateapt naterea (vezi i
SARCINA I MEDICAMENTELE
I SUBSTANELE COMUNE).
HIRSCHFELD, DR. MAGNUS (1868-1935) Medic german specializat
in afeciuni sexuale
psihice. In cercetrile lui, el a tras concluzia c persecuia legal,
apoi doar social a homosexualilor
este nedreapt, iraional i inuman, luand atitudine impotriva
legilor anti-homosexualitate din
Germania. El a fondat in 1897 un comitet de cercetare tiinific a
HOMOSEXUALITII i a coeditat
un jurnal care s-a ocupat de aceast cauz, continuand in acelai
timp alte cercetri legate de
sexualitatea uman.

In 1921, Hirschfeld a organizat Congresul Internaional pentru

Reform Sexual la Berlin;
acesta avea s se transforme ulterior in Liga Mondial pentru
Reforma Sexual. Membrii Ligii ii
includeau pe Havelock Ellis, August Forel i Bertrand Russell. In lunga
list a publicaiilor lui, cele
mai importante sunt Travestiii (termen a fost inventat de el),
Homosexualitatea la brbai i femei,
Patologie sexual (in trei volume) i Cunoaterea sexual (in cinci
volume).
In 1933, cand Adolf Hitler a ajuns la putere, nazitii au comis un raid
la institutul lui, i-au
distrus dosarele i i-au ars crile. Hirschfield era plecat din ar i nu
s-a mai putut intoarce. El a murit
doi ani mai tarziu, in Frana. Nazitii au continuat s persecute cu
violen homosexualii, omorand
muli in lagrele de concentrare. Dei aceste persecuii au luat
sfarit o dat cu infrangerea lui Hitler,
abia spre sfaritul anilor 1960 au fost abrogate, in sfarit, legile
impotriva homosexualilor din
Germania.
HIV Vezi SIDA.
NATEREA ACAS Copleitoarea majoritate a oamenilor care
triesc astzi s-au nscut
acas, in ciuda adoptrii aproape universale a NATERII LA
MATERNITATE in societile
occidentale. i totui, chiar i in Statele Unite, naterea la
maternitate este o practic relativ recent; la
inceputul secolului douzeci, doar americancele srace ddeau
natere la spital. La vremea aceea,
femeile ale cror familii ii puteau permite o ingrijire satisfctoare
in cas i care aveau acces la
doctori sau la MOAE preferau s nasc acas.
Trecerea de la naterea in cas la aceea din spital a fost
spectaculoas i practic universal in
toat lumea occidental, in anii 1960 i 1970. Dar nici mcar in
Statele Unite naterea acas nu a fost
abandonat. Chiar i cand naterea la spital a devenit universal, un
grup mic dar semnificativ de femei
au inceput s priveasc din nou la casele lor ca la un loc alternativ
de natere. In principal din clasele
de mijloc, aceste femei sunt de obicei bine informate i foarte
motivate. Unele provin dintr-un mediu
feminist, iar altele au convingeri ideologice sau religioase care susin
ideea de natere acas. Toate

imprtesc dorina de a evita sau de a minimiza interveniile

medicale obinuite actualmente la o
natere, vor s nu fie separate de copiii lor nou-nscui, vor s aib
controlul decizional asupra
procesului naterii i s li se respecte toate aspectele familiale,
private i spirituale ale naterii. In
ultimii douzeci de ani, micarea pentru naterea acas a crescut,
incluzand femei i brbai din toate
pturile societii.
Elementele eseniale ale naterii in cas sunt o ingrijire prenatal
atotcuprinztoare, care s
releve orice factor de risc i alegerea unei persoane calificate i
indemanatice pentru a asista la natere.
Persoana care asist naterea trebuie s fie pregtit, s poat
recunoate dac SARCINA sau
NATEREA au loc in cadrul parametrilor normali. Starea mamei i a
copilului sunt in general
supravegheate in timpul travaliului inima ftului este verificat
intermitent, se noteaz culoarea
fluidului amniotic, se msoar tensiunea arterial a mamei. Trebuie
s fie la indeman echipament
pentru tratarea urgenelor, in caz c apar, iar persoana asistent
trebuie s fie destul de competent ca
s ineleag atunci cand e cazul c este necesar un transfer la spital
i s fie pregtit s il efectueze
fr intarziere. Decizia de a da natere acas nu este regula in
Statele Unite sau in cele mai
industrializate ri, dei pentru muli prini responsabili poate fi o
alegere sigur i pertinent.
Persoane in msur s asiste o natere exist in toate cele cincizeci
de state SUA, dei in unele
comuniti s-ar putea s fie nevoie s caui mai mult o persoan
adecvat i bine pregtit.
HOMOFOBIA Homofobia este definit drept teama de homosexuali,
uneori intr-o msur
extrem, care poate s devin patologic. Ca multe alte forme de
discriminare, cum ar fi antisemitismul
sau rasismul, homofobia este adesea exprimat de oameni care sunt
furioi pe propria lor soart i in
loc s dea vina pe cei aflai intr-o situaie oarecare de putere, aleg
drept api ispitori pe alii pe care ii
ursc i care nu pot s riposteze.
Ca toate fobiile, homofobia este legat adesea de necunoscut, deci
este probabil s fie simit
de persoane care nu cunosc cu adevrat nici un homosexual. O parte
a fricii lor manifeste este aceea c

homosexualii incearc s seduc heterosexualii, dei asta nu va

pune in pericol nici o persoan care
este cu adevrat heterosexual. Totui, de vreme ce homofobia
poate fi legat i de o fric interioar de
propriile tendine homosexuale, pe care homofobul se teme s o
recunoasc chiar i fa de sine insui,
ameninarea unei asemenea seduceri are potenialul de a institui o
teroare in homofob. Adesea,
persoana homofob va exagera in declaraiile sale de ur impotriva
homosexualilor, temandu-se efectiv
c dac ar aciona cu bunvoin fa de acetia, restul lumii o va
considera homosexual. Atunci cand
diferite evenimente din viaa lor ii vor impinge la extreme, homofobii
vor incerca s induc ru fizic la
adresa homosexualilor.
Epidemia de SIDA care a lovit comunitatea homosexualilor a dat
natere unui val de
homofobie, in parte datorat fricii individului de SIDA in sine, iar in
parte datorit homofobiei proprii
latente. SIDA se poate transfera prin contactul sexual cu orice
persoan infectat, dar atingerile
obinuite nu pot transmite boala, aa c aceast scuz pentru
inclinrile homofobice nu este justificat.
HOMOSEXUALITATEA
Cauze i teorii. Cauzele homosexualitii masculine i feminine se
tot dezbat de cel puin
dou mii de ani. Dei intrebarea ce ii face pe oameni s fie
homosexuali pare s fie simpl la prima
vedere, rspunsul ei este invluit in controverse. De pild, nu a fost
inc tranat disputa intre
esenialiti i construcioniti. Esenialitii spun c o identitate
homosexual (in contrast cu
comportamentul homosexual) a existat dintotdeauna, deci ei
stabilesc o origine biologic. Pe de alt
parte, construcionitii cred c ideea de a fi homosexual, cineva
diferit de ali oameni, este relativ nou,
aprand doar in ultimele cateva sute de ani. Nici una dintre cele
dou teorii nu neag c a existat
dintotdeauna un comportament homosexual i c exist inregistrri
i desene ale comportamentului
homosexual vechi de mii de ani. Chestiunea care se ridic este dac
in acele timpuri vechi aceti
oameni se considerau pe ei inii ca fiind deosebii de ali
contemporani aa cum gandim in zilele
noastre despre a fi homosexual.

Cea mai veche teorie biologic a fost propus de Aristotel, care a

scris c brbaii crora le
place s fie sodomii au un nerv suplimentar de-a lungul mduvei
spinrii i care se termin in rect.
Stimularea rectului duce la plcere in timpul CONTACTULUI ANAL.
Este interesant de remarcat c
Aristotel nu a gsit necesar s explice comportamentul prii active.
Cea mai veche teorie psihologic a
fost formulat de doctorii peri, care au sugerat c preferina unui
brbat pentru biei, mai degrab
decat pentru femei, depinde de modul in care acesta a invat s se
masturbeze. Brbaii care ii in
strans penisurile ajung s le plac bieii, iar cei care le in mai puin
strans vor prefera femeile.
Oricat de incanttoare par s fie aceste teorii, ele sunt incorecte. Dar
in ultima sut de ani au
fost expuse i alte teorii biologice i sociale despre cauzele
homosexualitii. In timpul ultimii jumti
a secolului nousprezece, a dominat explicaia biologic.
Homosexualitatea, atat la brbai, cat i la
femei, a fost considerat o form de degenerare care in cele din
urm va duce la nebunie. In secolul
nostru, in special dup al doilea rzboi mondial, popularitatea
explicaiilor biologice s-a diminuat, ele
fiind inlocuite de o serie de explicaii psihanalitice. Dar explicaiile
biologice au cptat de curand un
nou avant.
Sigmund Freud, printele psihanalizei, credea c homosexualitatea la
un brbat se dezvolt
atunci cand, biat fiind, el se identific mai degrab cu mama lui
decat cu tatl, asta in jurul varstei de
cinci-ase ani. In anii 1940, ali psihanaliti au sugerat c o anumit
constelaie familial va produce
homosexuali. Ei au spus c brbaii homosexuali sunt impotriva
femeilor datorit mamelor lor, care ii
copleeau emoional, in timp ce taii lor le erau ostili. Nu exist nici o
dovad c vreuna dintre aceste
teorii psihanalitice ar fi corect. Dimpotriv, exist dovezi destul de
serioase care arat c sunt
incorecte. Cu toate acestea, exist inc oameni care cred in ele.
Cea mai mare parte a cercetrilor din ultimii douzeci i cinci de ani
s-au concentrat asupra
originilor biologice ale comportamentului homosexual i includ studii
asupra hormonilor, genelor i
anatomiei. Cercetrile hormonale au studiat deosebirile intre
androgenii (hormonii masculini) i

estrogenii (hormonii feminini) de la homosexuali i heterosexuali.

Dei rezultatele nu au artat nici o
deosebire intre cele dou grupuri, adesea clinicienii le-au administrat
injecii cu androgeni
homosexualilor brbai, in credina c un plus de masculinitate ii va
aduce de la starea homo la normal
(adic la heterosexualitate). Metoda nu a reuit.
Studiile genetice s-au concentrat asupra ratei de concordan in
orientarea sexual la gemeni,
atat la cei monozigoi (formai din acelai ovul), cat i la cei dizigoi
(formai din dou ovule distincte).
De vreme ce gemenii monozigoi (identici) au exact aceeai zestre
genetic, dac orientarea sexual
este motenit, atunci aceti gemeni vor avea exact aceeai
orientare sexual (o rat de concordan de
100%). Pe de alt parte, gemenii dizigoi ar trebui s aib o rat de
concordan mai mic. Rezultatele
acestor studii au artat o rat de concordan a homosexualitii de
50 pan la 55% la gemenii
monozigotici, cam 20% la gemenii dizigoi i numai aproximativ 8%
intre frai i surori. Prin urmare,
s-a stabilit c exist un puternic factor genetic, dar acesta nu este
rspunztor pentru toate cazurile.
Trebuie s existe i altceva decat ereditatea.
Studiile anatomice au urmrit structurile din creier, la homosexuali i
la heterosexuali. In unele
cazuri, sau descoperit deosebiri, dar originea acestor deosebiri este
necunoscut. Este posibil ca ele s
fi inceput in stare prenatal. Un cercettor a sugerat c deosebirile
de structur a creierului intre
homosexuali i heterosexuali incep la aproximativ patru sau cinci luni
de gestaie, iar o dat stabilite
ele nu se mai schimb. In acest moment, acest tip de cercetare se
bazeaz ins pe foarte multe
speculaii.
Muli brbai se simt foarte bine tiind de aceste studii, dar multe
lesbiene sunt deranjate.
Unele lesbiene consider c homosexualitatea lor este o alegere, nu
o condiionare anterioar i in mod
sigur nu un impuls biologic. Unele susin c au ales lesbianismul din
motive politice, drept o metod de
a contracara societatea patriarhal (vezi i BISEXUALITATEA; VIAA
HOMOSEXUALILOR I
LESBIENELOR).
Atitudini culturale. Atitudinile individuale privitoare la
homosexualitate se nasc din

credinele culturale ale societii in ansamblu, ii au rdcinile in

etnicitate, in tradiie, religie i clasele
sociale. In societate sau la nivel de grup cultural poate s exist o
variaie considerabil a acceptrii sau
tolerrii homosexualitii, totui istoricii au notat schimbri
substaniale in atitudinile de grup, in timp.
In unele ri exist acum o acceptare ca i complet a
homosexualitii. De exemplu, spre
sfaritul anilor 1980, in Danemarca a fost adoptat o lege care
permitea cuplurilor homosexuale s se
cstoreasc legal. Dei nu recunosc legal cstoria, in Olanda,
Norvegia i Suedia relaiile
homosexuale sunt in general respectate i sunt incorporate in
structura social. Cu toate acestea, chiar
i in aceste ri muli homosexuali inc simt nevoia s ii ascund
adevratele inclinaii, in vreme ce in
alte ri comportamentul homosexual este pedepsit aspru.
In Statele Unite, atitudinile legale fa de homosexualitate variaz de
la stat la stat. Dou state
(Massachusetts i Minnesota) i multe orae au adoptat norme de
interzicere a discriminrii contra
homosexualilor, in vreme ce in alte zone de jurisdicie (de exemplu,
Georgia) contactele homosexuale
sunt pedepsite prin lege. totui, legile impotriva comportamentului
homosexual sunt rareori aplicate,
iar cand exist cazuri trimise spre judecat, se descoper c legile
nu se pot aplica.
Atitudinile religioase variaz dup religie, dup condiiile locale i
perioada istoric. De pild,
Biserica Episcopalian i-a exprimat de curand susinerea pentru
preoii brbai i femei care se declar
deschis homosexuali, iar multe parohii au angajat asemenea preoi.
In vreme ce majoritatea grupurilor
baptiste consider homosexualitatea un pcat, o biseric baptist a
angajat recent un pastor homosexual
declarat. La ora aceasta, Biserica Catolic trateaz homosexualitatea
ca pe un pcat; totui, in Evul
Mediu timpuriu romano-catolicii nu vedeau nici un ru grav in
comportamentul homosexual (Vezi
cartea lui Boswell Christianity, Homosexuality, and Social Tolerance).
Cum se vede, tabu-urile despre
care unele religii stabilite spun c decurg din Biblie nu au fost
considerate nite pcate in interpretri
anterioare ale scrierilor biblice.
Dei literatura de specialitate de inceput considera sentimentele i
comportamentul

homosexual drept anormale i un semn de dezvoltare psihic

incomplet, in anii 1970 muli psihiatri iau
schimbat atitudinea. In loc s considere homosexualitatea o boal, ei
au ajuns s o considere o
varietate normal (dar minoritar) a comportamentului sexual uman.
Aceast decizie a rezultat dintr-o
abordare tiinific nou, care a tratat cu rezerv prtinirile din
studiile mai vechi asupra
homosexualilor (efectuate in principal de psihiatri care au studiat
homosexuali evident tulburai de
situaia lor in societate) i din tot mai multele date antropologice i
biologice asupra varietii sexuale
in societi i in multe specii de mamifere. Totui, reclasificarea
aceasta rmane in continuare
contestat de o minoritate de psihiatri. In ciuda schimbrii de
atitudine, muli homosexuali sunt
obsedai de sentimentele i dorinele, sau de comportamentul lor;
dat fiind marea rspandire a
atitudinilor anti-homosexuale din cadrul societii, ei pot fi
diagnosticai ca suferind de
homosexualitate ego-distonant).
Antropologii (de pild Coming of Age in Samoa a lui Mead) i istoricii
(Christianity,
Sociology, and Homosexuality a lui Boswell) au scris c in alte
societi contactele homosexuale sunt
normale i fireti. In Grecia Antic, homosexualitatea era o practic
obinuit; totui, relaiile brbatbrbat
presupuneau in general un adult mai in varst care iniia i meninea
relaii active cu brbai mai
tineri. Rolul pasiv al brbailor mai in varst era condamnat i
descurajat.
In msura in care societatea i cultura in ansamblu ii vor pstra
atitudinile negative la adresa
lor, persoanele homosexuale vor fi mai puin dornice i dispuse s se
releve (vezi REVELAIA) i pot
s rman la cutie. Atitudinile negative acute in privina
homosexualilor pot s le limiteze grav
capacitatea de a ii recunoate, de a accepta i de a ii exprima
sentimentele interioare, creand astfel
confuzie sau chiar auto-blamare. Dac atitudinile negative ale
societii sunt puternic interiorizate,
homosexualii pot s ajung fie la depresie psihic, fie la sinucidere.
Preponderena mare a acestor dou
fenomene a fost bine documentat intre brbaii homosexuali din
zona Golfului San Francisco. Aceast

preponderen este mai degrab un efect al HOMOFOBIEI (teama

sau atitudinea negativ a societii
in privina homosexualilor) decat al homosexualitii in sine. (Totui,
aceste descoperiri pot fi i
rezultatul unei atitudini prtinitoare introduse in eantioanele pentru
respectivele studii.)
Comportamentul suicidar este i mai comun in randul adolescenilor
homosexuali, ceea ce a dus la
apeluri pentru o mai bun educaie in randul tinerilor in privina
naturii homosexualitii i a varietii
obiectivelor sexului uman. In sfarit, exist de mult dovezi asupra
unei ostiliti i violene indreptate
impotriva homosexualilor: atacurile fizice la adresa homosexualilor i
a lesbienelor au crescut de la
declanarea epidemiei de SIDA.
Deoarece schimbarea atitudinii populare este posibil prin educaie,
comportament responsabil
al conductorilor i prin lege i deoarece studiile arat c muli
brbai i femei vor fi atrai sexual de
propriul lor sex, se pare c este in interesul societii s dezvolte
atitudini mai sntoase in privina
homosexualitii. Asemenea atitudini vor duce la diminuarea
violenei fa de persoanele din
minoritile sexuale, vor fi incurajate relaiile sntoase i pe termen
lung, va scdea numrul de
parteneri sexuali i transmiterea bolilor pe cale sexual, va diminua
nevoia lor de a-i ascunde
sentimentele i relaiile. In sfarit, se va micora numrul de cazuri
de depresie i de sinucidere care pot
rezulta din confuzia asupra identitii sexuale, lipsa de respect
propriu i senzaia de izolare. Atitudinile
negative ale societii nu afecteaz numai homosexualii, ci i
intreaga societate.
Tehnicile sexului brbat-brbat. Practicile sexuale brbat-brbat
includ un evantai larg de
activiti. Unele sunt absolut sigure din punctul de vedere al
BOLILOR CU TRANSMITERE
SEXUAL, inclusiv in ce privete virusul uman al imunodeficienei
dobandite, HIV, sau in ce privete
rnirea fizic; altele, in special in lipsa proteciei unui prezervativ,
sunt fie riscante, fie de-a dreptul
periculoase.
Spectrul practicilor homosexuale la brbai incepe cu partea sigur,
cu VOYEURISMUL
privirea altora in timp ce fac sex. Pentru muli brbai homosexuali,
aceast activitate sexual indirect

este productoare de plceri extreme i poate deveni unicul lor scop

sexual, sau poate fi insoit de
propria lor MASTURBARE, posibil pan la ORGASM. Dei in cea mai
mare parte a societii
voyeurismul este considerat in general ca o brutal invadare a
intimitii cuiva, muli brbai
homosexuali sunt doritori s fie vzui, iar unii chiar sunt excitai de
ideea c sunt observai in timp ce
fac sex.
Alt activitate frecvent practicat de brbaii homosexuali este
masturbarea in grupuri de doi
sau mai muli. Aceasta poate fi o masturbare proprie, in prezena
altora, sau o masturbare reciproc,
inclusiv in cicluri, cand un brbat il masturbeaz pe urmtorul i
aa mai departe. In epoca SIDA, in
cele mai multe orae mari din SUA i din Europa s-au infiinat cluburi
care ofer un mediu in care
brbaii homosexuali se pot masturba impreun. Cele mai multe
cluburi au reguli stricte: penisurile pot
fi atinse doar cu mana, fr a fi introduse in gur sau in anus.
SRUTUL este pentru muli brbai homosexuali la fel de erotic ca
pentru heterosexuali.
Totui, pentru unii homosexuali srutul este respingtor, dei sunt
doritori s se angajeze in sex oralpenian
sau oral-anal. Pentru ali homosexuali, srutul poate fi principalul lor
scop sexual.
Frecarea corpului este o alt tehnic sexual. Aceasta este
considerat in general o activitate
sexual sigur, in care doi brbai, adesea in asociere cu srutul, se
strang in brae i ii freac trupurile
i in special penisurile unul de altul, adesea pan la orgasm.
Poate cel mai comun tip de sex intre brbai este FELAIA sexul
oral-penian. Ca cele mai
multe comportamente sexuale, aceasta poate fi scopul sexual
principal sau poate fi preludiul altor
forme de activitate sexual. O form particular de felaie este
POZIIA AIZECI I NOU,
deoarece aceast poziie (dou corpuri cu capetele la pubis) arat ca
numerele 6 i 9. In aceast
poziie, dou persoane pot s ii ling, s srute sau s sug
organele genitale ale partenerului pentru a
provoca plcere pan la punctul orgasmului. In general, se crede c
ejacularea in gura partenerului face
mai probabil transmiterea de boli sexuale, inclusiv a virusului HIV.
De aceea, in ultimii ani partenerii
au inceput s evite aceast tehnic.

Gura, buzele i limba pot fi de asemenea aplicate pe alte pri ale

corpului brbatului, inclusiv
testiculele, anusul, sfarcurile, urechile, buricul, picioarele i mainile.
Asemenea activiti sexuale sunt
relativ lipsite de riscuri, cu excepia contactului oral-anal, care are
potenialul de a rspandi boli cum ar
fi hepatita A i dizenteria amoebian.
Din formele cele mai comune ale sexului homosexual la brbai,
poate cea mai riscant pentru
transmiterea HIV este sexul penian-anal. Acesta are loc atunci cand
penisul unui brbat este inserat in
anusul partenerului i apoi stimulat cu o serie de micri de
impingere, menite s duc la orgasm.
Aceasta produce plcere nu numai penetratorului: cei mai muli
dintre receptori simt o plcere intens
s fie penetrai i s aib PROSTATA i rectul stimulate pe aceast
cale. Se crede c pericolul de STD
i de HIV in aceast activitate provine atat din materialul ejaculat,
cat i din sensibilitatea mucoasei
rectale, care fi foarte uor zgariat sau iritat, permiand un acces
uor la fluxul sanguin. Dei muli
incearc s ejaculeze in afara corpului, dorina de a rmane in
anusul partenerului poate fi foarte
puternic, plus c exist posibilitatea ca mici cantiti de fluid emise
inainte de ejaculare s fie capabile
s rspandeasc infecia. Folosirea prezervativului pentru a bloca
transmiterea de HIV i de alte infecii
este foarte recomandabil.
O proporie relativ redus dintre brbaii homosexuali se angajeaz
in ceea ce pan i
homosexualii numesc perversiuni: sporturi acvatice, in care unul
din parteneri urineaz pe cellalt;
pumnul, in care unul introduce mana (pumnul) in rectul celuilalt;
fetiuri; S&M (SADOMASOCHISM)
i/sau legare, incluzand loviri, folosirea unor biciuri, earfe, ctue
etc. (vezi i
TEHNICI SEXUALE LESBIENE).
HOMOSEXUALITATEA I TERAPIA SEXUAL Foarte puini
terapeui ai sexului sau
psihoterapeui cred in continuare c homosexualitatea poate fi
tratat, obiectivul fiind schimbarea
orientrii sexuale a clientului ctre heterosexualitate. Puinii
terapeui care cred acest lucru sunt de
obicei asociai unor organizaii religioase fundamentaliste i
abordarea lor este in general ajutarea

homosexualilor care, pe considerente religioase, vor s inceteze

activitatea homosexual i s intre in
schimb intr-o relaie heterosexual. Criticii acestui tip de terapie
argumenteaz c aceti terapeui pur i
simplu ii ajut clienii s ii reprime adevrata orientare, cea
homosexual, i s acioneze ca i cum
ar fi heterosexuali.
Cei mai muli terapeui din curentul principal accept orientarea
sexual a clienilor lor i
trateaz problemele emoionale i sexuale ale homosexualilor in
exact acelai mod cu cele ale
heterosexualilor. Astfel, atunci cand un cuplu sau un individ
homosexual intr in biroul unui terapeut
cu o problem de relaie sau cu o disfuncie sexual, ei sunt tratai
cu aceleai tehnici de tratament ca i
heterosexualii. In loc s incerce s influeneze comportamentul
homosexual, cei mai muli terapeui
sexuali renumii trateaz problemele care li se pun.
TERAPIA DE NLOCUIRE HORMONAL Hormonii sunt substane
chimice produse de
glandele corpului. Unii regleaz metabolismul, iar alii, hormonii
feminini, regleaz ciclul menstrual.
La femei, cei doi hormoni principali, specifici funciunilor feminine,
sunt ESTROGENUL i
PROGESTERONUL. Estrogenul joac i un rol-cheie in meninerea
sntii inimii, sangelui i
oaselor femeii.
MENOPAUZA este momentul din viaa unei femei mature in care
OVARELE inceteaz s
produc estrogen i progesteron i in care ea inceteaz s mai aib
perioade menstruale. (Totui, unele
femei ajung la o menopauz artificial, dac ovarele lor sunt
inlturate chirurgical sau fcute
inactive, tot chirurgical). Estrogenul este produs i de celulele din
esuturile grase ale organismului,
astfel incat chiar i la menopauz nivelul de estrogen nu ajunge
niciodat la zero. Cu toate acestea, e
vorba de un nivel foarte redus, insuficient pentru a proteja femeia de
osteoporoz sau de boli de inim.
Atunci cand nivelul de estrogen scade, aproape toate femeile vor
avea simptome
corespunztoare. Cele mai obinuit dintre acestea sunt BUFEURILE.
Acestea sunt o senzaie brusc de
cldur, care se rspandete in tot corpul, iar pielea se va inroi i va
transpira. Aceste senzaii dureaz

rareori mai mult de douzeci de minute, i pot s survin de mai

multe ori intr-o perioad de douzeci
i patru de ore. Adesea, bufeurile apar noaptea, intrerupand somnul.
esutul care invelete vaginul, mucoasa vaginal, reacioneaz de
asemenea la niveluri sczute
ale estrogenului. Celulele produc mai puini ageni de LUBRIFIERE,
esutul devine mai subire, iar la
contactul sexual pot s apar mancrimi, arsuri sau dureri.
Osteoporoza (scderea accelerat a densitii oaselor) este alt
consecin a scderii nivelului
estrogenului. Dup menopauz, unele femei prezint risc crescut de
fractur de old, de incheietur a
mainii sau la coloana vertebral. Aceasta se datoreaz unei pierderi
mari de calciu din oase, care le face
s se rup mai uor. Cele mai expuse pericolului a face osteoporoz
sunt femeile albe slabe, dar orice
femeie aflat dup menopauz este supus riscului. Fumatul i lipsa
de exerciiu fizic agraveaz
procesul, ca i alimentaia neadecvat.
Femeile au rareori atacuri de cord inainte de menopauz. Estrogenul
are un efect protector
asupra arterelor, inimii i restului aparatului circulator. Estrogenul
ajut la meninerea nivelului
colesterolului bun, HDL i la reducerea nivelului de colesterol ru,
LDL. Dup menopauz i fr
o inlocuire a estrogenului sub form de pilule, atacurile de cord sunt
mult mai obinuite.
De obicei, menopauza este precedat de perioade menstruale
neregulate. O femeie poate s
treac peste menstr o lun sau dou, sau sangerarea poate s se
opreasc brusc, sau cantitatea poate s
fluctueze. Terapia hormonal incepe la menopauz sau mai devreme
dac o femeie prezint
simptomele premergtoare menopauzei. Dac unei femei i-au fost
extirpate ovarele pe cale
chirurgical, ea va incepe imediat terapia hormonal.
Terapia cu estrogen singur poate stimula inveliul uterului
(endometru), dar in acelai timp
crete incidena cancerului la acest inveli. Pentru a anula acest
efect, la regimul de terapie hormonal
se adaug i estrogen.
Exist o larg palet de metode folosite pentru inlocuirea hormonilor.
Una poate consta intr-un
ciclu de douzeci i cinci de zile de estrogen, adugand i
progesteron in ultimele zece zile ale

perioadei, iar apoi urmand o perioad de cinci-ase zile fr

administrare de hormoni. Cele mai multe
femei vor avea o perioad menstrual cat timp nu li se
administreaz hormonii. Aceast sangerare este
regulat i de obicei uoar. Alt metod este aceea a administrrii
zilnice de estrogen i progesteron,
fr un interval lipsit de hormoni. Folosind aceast metod, unele
femei au mici hemoragii, iar altele
vor avea nici un fel de hemoragie. Exist pilule cu estrogen i
progesteron, ca i forme de aplicare
direct pe piele, care conin estrogen. Hormonii pot fi administrai i
prin injectare.
Ori de cate ori o femeie are dup menopauz hemoragii neregulate,
trebuie efectuat o biopsie
endometrial. Astfel se va vedea dac hemoragia este sau nu
datorat unor celule anormale sau unui
cancer uterin.
Cu puine excepii, aproape toate femeile pot beneficia de
tratamentul de substituie hormonal
in anii de menopauz. Terapia de inlocuire a estrogenului dup
menopauz elimin bufeurile, ajut la
intarzierea dezvoltrii osteoporozei, reduce riscul de boli
cardiovasculare, corecteaz subierea
esutului vaginal i ajut femeia s triasc dup menopauz nite
ani frumoi i plcui.
Exist rapoarte care spun c femeile care folosesc terapia de
inlocuire hormonal au o
probabilitate puin mai mare de cancer mamar. Totui, relaia nu a
fost demonstrat destul de
convingtor i orice femeie ingrijorat de acest risc ar trebui s ii
consulte doctorul (vezi i
AMENOREEA; MENSTRUAIA).
HORMONII Mesagerii chimici ai corpului, numii hormoni, sunt
secretai de glandele
endocrine. Glandele endocrine principale includ pancreasul, care
secret insulina, hormonul care
regleaz utilizarea zahrului de ctre celulele corpului nostru;
gonadele, care secret hormonii sexuali,
care regleaz reproducerea; i tiroida, care secret tiroxina,
hormonul care regleaz metabolismul.
Reglarea creterii corporale, a reproducerii i multe funcii
metabolice, cum ar fi utilizarea energiei,
sunt realizate de secreiile hormonale. Hormonii sunt eliberai de
sistemul endocrin intr-un ritm lent i
constant i fiecare dintre ei ajunge la int prin sange. Acest
mecanism este diferit de cel al celuilalt

sistem regulator, sistemul nervos, care transmite semnale

electronice din celul in celul, in fraciuni de
secund. Mesajele chimice au nevoie de cateva minute sau chiar de
ore ca s fie receptate i s ii fac
efectul, iar efectele lor sunt de obicei de lung durat.
Glandele endocrine insele sunt reglate printr-un mecanism complex
numit feedback, sau
reacie invers. Atunci cand activitatea esutului ca reacie la
hormon ajunge la un nivel critic,
informaia este trimis inapoi la glanda endocrin reglatoare, care ii
reduce activitatea. Glandele
endocrine pot s reacioneze la creteri ale activitii esutului-int
prin descreterea propriei activiti
sau reacioneaz la descreterea activitii esutului-int printr-o
cretere a activitii proprii.
Exist multe clase de structuri chimice care sunt definite ca hormoni.
Cei mai comuni hormoni
sunt fie mici peptide, molecule steroide sau proteine complexe. In
termeni evoluioniti, steroizii sunt
probabil cei mai vechi hormoni folosii de corp. Ei exist in mai toat
lumea vertebratelor, funcionand
i la peti, ca i la mamifere. Structura steroidului este simpl i uor
de recunoscut de ctre celula care
va reaciona la hormon.
Hormonii interacioneaz cu celulele corpului prin structuri celulare
numite receptori.
Receptorii sunt astfel alctuii incat numai un hormon specific se va
cupla la un receptor specific,
precum o broasc cu o cheie. Dac o celul nu are un receptor
hormonal specific, ea nu va reaciona la
un hormon. Receptorii se afl atat in membrana celulei, cat i in
interiorul acesteia. Receptorii din
membran se cupleaz la hormonii care nu intr in celul. O dat
legat hormonul de receptor,
receptorul ii schimb forma, deci este activat. Receptorul activat
transfer stimulul din afara peretelui
celular in interiorul celulei i produce o reacie. Adesea, reacia va fi
o cretere a produciei proteinice
sau producia unui metabolit anume. Rspunsul poate s afecteze i
cantitatea de enzime aflate intr-o
anume reacie din celul, mrind rata de reacie. Produsul final poate
fi o protein care va crete sau va
descrete metabolismul, sau ar putea fi chiar un alt hormon.
Controlul hormonal se afl la multe niveluri ale funciei reproductive.
Hormonii stimuleaz

dezvoltarea gonadelor, producia de spermatozoizi i de ovocite

(ovule), ca i caracteristicile sexuale
secundare. Tot ei joac i un rol in reglarea comportamentului sexual
i a LIBIDOULUI (vezi i
AMENOREEA; ESTROGENUL; TERAPIA DE INLOCUIRE HORMONAL;
IMPOTENA;
GLANDA PITUITAR I SECREIA HORMONAL; PLACENTA;
PROGESTERONUL;
TESTICULELE; TESTOSTERONUL; VASECTOMIA I PILULA
MASCULIN).
NATEREA LA SPITAL La inceputul secolului 20, majoritatea
copiilor se nteau in cas,
cu MOAELE pe post de asistente la natere. Doar o mic parte a
copiilor erau nscui cu asistena
unui doctor. Dar in 1935 in Statele Unite 35% din copii se nteau in
spitale. Proporia de nateri in
spital a crescut la 88% in 1950 i a ajuns la un maxim de 99% la
inceputul anilor 1970. Astzi, cele
mai multe femei aduc copiii pe lume in mod tradiional intr-un spital,
in care exist uniti pentru
travaliu i pentru natere. Totui, in ultimii ani au aprut versiuni
alternative pentru natere, in privina
unitii, a asistenei la natere i a gradului in care se folosete
tehnologia. In unitile tradiionale,
femeile sunt in camerele de travaliu atunci cand sunt in travaliu i
apoi se deplaseaz ca s nasc in
sala de nateri, care seamn foarte mult cu o sal de operaie.
Alternativele includ camere de natere
in spital, cunoscute i drept camere de travaliu/natere (LDR) Aceste
camere sunt de obicei localizate
in unitatea tradiional de travaliu, dar constituie un compromis intre
instalaia spitaliceasc
tradiional i un centru de nateri din afara spitalelor. Camerele LDR
sunt de obicei mobilate i au un
aspect de camer de locuit. Atunci cand se apropie naterea, ele pot
schimbate, pentru a semna cu
tradiionalele camere de natere. Dac naterea va fi normal,
mamele nasc in aceeai camer in care a
avut loc travaliul, iar copiii stau dup aceea, de obicei, cu mamele
lor. Mamele i copii sunt apoi
transferai la unitile post-natere. Mai recent, au aprut uniti in
care travaliul, naterea i odihna
post-natere au loc in aceeai camer, mama stand cu copilul peste
noapte, plecand impreun. Alte
opiuni pentru natere includ centre de nateri care depind de spital,
dar care sunt separate, ca i

materniti separate, care nu sunt legate in nici un fel de un spital

general. Doar puine femei aleg s
nasc acas (vezi NATEREA ACAS).
Avantajul principal al naterii copilului la spital, in comparaie cu
naterea acas, este c acolo
este la indeman echipament care asigur cel mai bun rezultat
pentru mam i copil. Acesta include
aparatur pentru monitorizarea ftului i echipament pentru operaii
cezariene. Dac mama va suferi
complicaii, profesioniti antrenai vor putea s o ajute. Dac este
nevoie de o OPERAIE
CEZARIAN, o sal de operaii este foarte aproape i nu se va pierde
timp preios cu transportul. In
plus, dac nou-nscutul are o problem, ali doctori, inclusiv pediatri,
pot fi chemai s se ocupe de ea.
BUFEURILE Sunt un simptom acut i obinuit al menopauzei.
Cunoscute i sub numele de
imbujorri, ele sunt caracterizate printr-o senzaie brusc de cldur
intens, urmat de o inroire a
prii superioare a corpului, transpiraie abundent i adesea i
palpitaii cardiace. O senzaie de
presiune in cap poate s marcheze inceputul unui bufeu. Senzaia
efectiv de cldur sau chiar de
arsur este centrat pe fa, gat i trunchiul superior; uneori este
insoit de inroiri ale unor zone ale
pielii i indat dup aceea i de izbucniri ale unor transpiraii intense.
Atat senzaia de cldur, cat i
transpiraia se propag mai apoi pe tot corpul. Ameeli, o pierdere a
realitii, oboseal, grea i durere
de cap sunt unele dintre simptomele mai puin frecvente care
insoesc bufeurile. Bufeul se incheie in
mod tipic cu un frison rece.
Bufeurile tulbur i deranjeaz; senzaia de cldur foreaz femeile
s ii fac vant, s dea la o
parte ptura, s se dezbrace, s deschid fereastra. Deoarece
bufeurile survin mai ales noaptea, ele sunt
numite i ndueli de noapte. De obicei, femeile se trezesc din
cauza senzaiei neplcute i prin
urmare vor suferi de insomnie, somnolen, lips de concentrare.
Lungimea medie a unui bufeu este de aproximativ patru minute, dar
ea poate s varieze de la
cateva secunde la zece minute. Unele femei pot avea bufeuri o dat
sau de dou ori pe or, in vreme ce
altele pot s aib o dat sau de dou ori pe sptman. In timpul
anului care urmeaz dup ultimul

ciclu, 75% dintre femei vor avea bufeuri. Intre acestea, 82% vor avea
simptomele pe o perioad mai
lung de un an, iar 25 pan la 85% vor continua s aib episoade
repetate de bufeuri timp de peste cinci
ani. Puine femei se mai plang de acest fenomen la zece ani dup
menopauz.
Senzaia subiectiv de cldur intens este asociat cu schimbri
fiziologice, cum ar fi o
cretere a temperaturii pielii i o scdere a temperaturii interne a
corpului. Aceste schimbri au loc
chiar inainte de apariia bufeului in sine i dispar cateva minute dup
acesta.
Deoarece atat femeile aflate la menopauza natural cat i cele
crora li s-au extirpat ovarele
(menopauz chirurgical) sufer de bufeuri, oamenii de tiin cred
c apariia lor se datoreaz
nivelului redus de hormoni sexuali feminini. Temperatura corporal
este controlat de centri regulatori
din creier care acioneaz ca nite termostate cu o anumit
temperatur prestabilit. Atat menopauza
natural cat i cea chirurgical duc la o reducere a nivelului de
estrogen, care va declana o scdere
drastic a punctului de termoreglare. Mecanismele care induc
pierderea de cldur, cum ar fi
transpiraia i inclzirea, aduc temperatura interioar a corpului la
noul nivel stabilit.
Deoarece este cel mai probabil ca bufeurile s fie rezultatul
dispariiei estrogenului,
tratamentul cel mai comun i mai eficient este inlocuirea
estrogenului. Acesta reduce bufeurile i in
general imbuntete somnul. Totui, dei estrogenul furnizeaz o
uurare temporar, el nu constituie
o vindecare, iar simptomele vor continua in lipsa unui tratament
continuu.
Au fost folosite i alte medicamente pentru a inltura simptomele
bufeurilor. Progestativele,
cum ar fi acetatul de pomedroxyprogesteron (DEPO-PROVERA), sunt
prescrise pacientelor care nu
pot s ia estrogen. Medicamentul numit Clonidine sau Catapres,
folosit impotriva hipertensiunii, este
relativ eficient in uurarea simptomelor. El este adesea folosit la
femeile hipertensive, pentru c acestea
au o mai bun toleran la efectele lui secundare. Au fost incercai i
ali ageni, cum ar fi
tranchilizantele, sedativele i antidepresivele, ca i vitaminele E i K,
alcaloizii de beladon i

suplimentele minerale; eficiena lor inc nu este cunoscut bine.

Datorit potenialului lor de
dependen i efectelor secundare, acestea nu sunt de obicei
prescrise pentru tratarea bufeurilor (vezi i
TERAPIA DE INLOCUIRE HORMONAL).
Enciclopedia sexului
partea a 2-a
Coperta 4
Prezenta Enciclopedie a sexului a fost actualizat, pentru a include i
elementele revoluionare numite
Uprima i Viagra. Lucrand impreun cu o echip format din aizeci de
experi cu larg recunoatere
internaional psihiatri, psihologi, sexologi, avocai, educatori
extraordinara dr. Ruth reuete s
asambleze toate cunotinele necesare unui om pentru a se putea numi
alfabetizat in domeniul sexului.
Enciclopedia sexului abordeaz toate aspectele sexualitii, de la
informaia fundamental, biologic, la toate
problemele psihologice, culturale, legale i religioase ridicate. Limbajul
este clar i uor de ineles, potrivit
pentru cititori de la varsta adolescenei in sus, fiind un element de
referin ideal. Oricine a auzit de dr. Ruth tie
c ea aduce o atitudine deosebit in subiectul intotdeauna controversat al
sexului. Dorina ei de a educa i de a
demistifica este evident in toate aspectele acestei Enciclopedii a sexului.
Renumita scriitoare Dr. Ruth K. Westheimer este autoarea multor cri,
intre care Heavenly Sex:
Sexuality in the Jewish Tradition, pe care Library Journal o consider
foarte util, atat pentru evrei, cat i
pentru ne-evrei.
Dr. Westheimer, care triete in New York, este in permanent activitate,
avand apariii la TV i la
radio, pe lang conferinele pe care le ine in Statele Unite i in
strintate.
p. 145
VIRUSUL IMUNODEFICIENEI DOBNDITE Vezi SIDA.
HIMENUL O membran situat la deschiderea vaginului femeii. Forma
lui este extrem de
variabil; poate s lipseasc aproape in intregime, s lase o deschidere
care permite intrarea unuia sau a dou
degete in vagin, sau uneori formeaz o barier a deschiderii vaginale. In
ciuda acestei variaii, prezena unui
himen intact (numit adesea capul fecioriei in literatura din trecut, sau
cirea in argou) a fost considerat
dovada virginitii femeii in multe culturi tradiionale care preuiesc acest
lucru. Intr-adevr, dovada unui
himen intact uneori aternutul de pat ptat cu sange de pasre este
in continuare cerut fetelor i femeilor
in unele culturi tradiionale, atunci cand se cstoresc.

In America i in alte ri occidentale mai toat lumea accept c o femeie

poate fi lipsit de himen la
primul contact sexual din viaa ei; himenul poate s fie intins sau rupt ca
rezultat al practicrii sporturilor
intense, sau ca urmare a inserrii degetelor in vagin, sau pentru c
rareori a fost tiat chirurgical. Atunci
cand o femeie are himenul intact la primul ei contact, acesta va fi de
obicei intins sau sfaiat la penetrarea
penisului brbatului in vagin, cauzand posibile dureri i mici hemoragii.
Dac femeie este ingrijorat de aceast
posibilitate, ea poate de obicei s intind himenul cu degetele sau s
cear unui chirurg s taie membrana.
In rare cazuri, himenul poate s blocheze deschiderea vaginal, fie
complet fie aproape complet.
Atunci cand fetele cu asemenea vagin incep s aib menstruaie,
scurgerea sangelui din vagin va fi impiedicat,
determinand dureri pelviene progresive. Problema se rezolv de obicei
printr-o incizie (vezi i ORGANELE
SEXUALE FEMININE; VIRGINITATEA).
HIPERSEXUALITATEA Termenul de hipersexualitate este folosit pentru
a descrie intregul
spectru de situaii descrise mai familiar prin cuvintele PROMISCUITATE,
SATIRIASIS, NIMFOMANIE,
obsesie sexual i erotomanie. Astzi, expresia definitorie este tot mai des
aceea de comportament sexual
compulsiv (CSB, Compulsive Sexual Behaviour).

Fora motrice a comportamentului sexual compulsiv

este nevoia persoanei de a-i
reduce anxietatea; comportamentul sexual implicat
este mai puin important. El
poate fi considerat parafilic (dependent de practicile
sexuale neobinuite) sau nonparafilic.
Dei comportamentul non-parafilic este n mod general
acceptat drept
comportament sexual normal, indivizii care sufer de
hipersexualitate vor aduce
acest comportament la extreme patologice. Un
exemplu ar putea fi
MASTURBAREA, acceptat n general drept un
comportament normal, dac nu
este continuat non-stop i dup ce s-a ajuns la
orgasm, sau pn se ajunge la rni
i dureri.

Totui, unele forme de comportament non-parafilic, chiar duse la extrem,

ar putea fi considerate
normale atunci cand survin in cadrul unor evoluii psihosexuale adecvate.
De exemplu, adolescenii pot fi
preocupai obsesiv de probleme sexuale multe luni la rand, iar o
asemenea comportare poate s se repete
episodic mai tarziu in cursul vieii. Aici, factorul distinctiv este acela c in
cele din urm individul se va
intoarce la un model comportamental sexual normal, deci comportamentul
hipersexual exist pentru un timp
limitat.
Cele mai cunoscute exemple de CSB sunt acele stri patologice care se
potrivesc cu grupul
comportamental al parafilicilor. Aceste comportamente au i elemente
contiente, i incontiente. Ele sunt
caracterizate prin fantezii sexuale intense, constituie o pacoste pentru
persoana in cauz i sunt copleitor de
constrangtoare prin intensitatea lor. Aceste comportamente sunt complet
lipsite de sentimentul iubirii; singurul
lor obiectiv este eliminarea unei anxieti.
Comportamentele parafilice includ:
EXHIBIIONISMUL: expunerea organelor genitale in faa unor
necunoscui care nu bnuiesc
nimic.
FETIISMUL: fantezii sexuale implicand obiecte materiale, cum ar fi
pantofii unei femei;
PEDOFILIA: activiti sexuale care implic un adult (pedofilul) i un copil;
SADISMUL SEXUAL: obinerea excitrii sexuale impunand altora lucruri
care vor duce la suferine
fizice sau psihice;
MASOCHISMUL SEXUAL: primirea de insulte, pedepse, torturi sau
insulte, pentru a obine
excitarea sexual;
VOYEURISMUL: urmrirea pe ascuns a unor persoane care nu bnuiesc
nimic in timp ce se
dezbrac sau sunt angajate in activiti sexuale;
ZOOFILIA: folosirea animalelor pentru sex.
Hipersexualitatea este o reacie la anxietatea cauzat de o boal psihic.
Este o tentativ a minii de a
se apra impotriva unor neplceri emoionale groaznice, care ar putea fi
uurate temporar printr-o activitate
sexual. Hipersexualitatea este o form de boal obsesiv-compulsiv; nu
este rezultatul vreunui dezechilibru
hormonal, iar aceti indivizi nu posed o dorin sexual de nivel inalt.
Tratamentele hipersexualitii inc sunt in faza de testare. Deocamdat,
nu exist terapii precise sau
preferate. Tratamentele folosite la ora aceasta pot s includ terapie
comportamental, terapii individuale sau de
grup i/sau diverse medicaii. Cea mai nou clas de antidepresive pare s
fie promitoare, deoarece acestea au

efecte de diminuare a intensitii impulsurilor sexuale. Antiandrogenii

medicamente care micoreaz nivelul
de hormoni sexuali masculini au avut un succes limitat in tratarea
acestor stri (vezi i
EXHIBIIONISMUL; FETIISMUL; SADISMUL/MASOCHISMUL; VOYEURISMUL;
ZOOFILIA).
HISTERECTOMIA Operaia efectuat pentru a inltura UTERUL femeii.
Uterul este alctuit din
dou pri: corpul (corpus) i COLUL UTERIN (gatul). O histerectomie total
implic inlturarea intregului
uter (i corpul i colul). O histerectomie subtotal este o operaie in care
se inltur numai corpul uterului, dar
colul uterin rmane pe loc. Uneori, in timpul histerectomiei se inltur i
TROMPELE UTERINE i
OVARELE femeii. In aceste cazuri, procedura are denumirea medical de
histerectomie cu salpingoovarectomie
bilateral, ceea ce inseamn indeprtarea trompelor uterine i a ovarelor
de pe ambele laturi.
Salpingo-ovarectomia (inlturarea trompelor uterine i a ovarelor) poate fi
efectuat i la histerectomia total, i
la cea sub-total. In limbajul comun, aceast nomenclatur este confuz i
de aceea se folosete termenul de
histerectomie total in mod eronat pentru a desemna o histerectomie
total i o salpingo-ovarectomie bilateral,
in timp ce termenul de histerectomie parial ar fi o histerectomie total
fr inlturarea trompelor uterine i a
ovarelor. Aceast utilizare a termenilor este imprecis i confuz.
O histerectomie radical este procedura efectuat la unele tipuri de
CANCER UTERIN. Aceast
operaie implic nu numai o histerectomie total, ci i inlturarea
ligamentelor i a esuturilor conjunctive care
inconjoar uterul, ca i a vaselor limfatice care dreneaz uterul i a
nodulilor limfatici in care se vars acestea.
De obicei, la o histerectomie radical sunt inlturate ambele trompe
uterine i ovarele. Scopul histerectomiei
radicale este acela de a trata cancerul care se limiteaz la pelvis. Atunci
cand celulele canceroase pornesc de la
colul uterin, ele se propag in esuturile adiacente i, prin vasele limfatice,
in ganglionii limfatici, prima linie a
aprrii corpului. In teorie, o histerectomie radical are intenia de a
inltura tumoarea impreun cu zona
primar de propagare, astfel incat s fie eliminate toate celulele
canceroase.
Exist cateva metode de a efectua histerectomia. Histerectomiile vaginale
pot fi efectuate cu utilizarea
simultan a unei proceduri laparoscopice, care ajut la inlturarea
esuturilor ce nu sunt accesibile direct prin
vagin. In plus, histerectomia sub-total se poate efectua i ea prin
proceduri laparoscopice, fr a fi nevoie de o

incizie vaginal. O histerectomie abdominal este efectuat printr-o incizie

chirurgical in partea inferioar a
abdomenului. Aceast incizie poate fi fie vertical fie transversal. Exist
multe motive pentru efectuarea
histerectomiei abdominale, inclusiv eliminarea tumorilor mari i, dac este
posibil s existe un cancer,
capacitatea de a evalua i a examina intregul abdomen pentru a se vedea
rspandirea cancerului. La pacientele a
cror situaie a fost complicat de factori care au fcut uterul s fie
cicatrizat sau aderent la alte structuri din
abdomen, cum ar fi colonul sau intestinul subire, abordarea
transabdominal este necesar, pentru a permite
chirurgului s efectueze o operaie mai delicat. Avantajul major al
abordrii abdominale este acela c ii ofer
chirurgului un camp de vedere mare i un mai bun acces la structurile din
interiorul abdomenului. Avantajul
evident este c las o cicatrice vizibil pe abdomenul inferior. Perioada de
recuperare este uor mai lung dup
operaia abdominal decat dup cea vaginal.
Dac uterul nu este aderent la alte structuri din abdomen i dac nu este
prea mare pentru a fi inlturat
in siguran prin vagin, se poate efectua o histerectomie vaginal. In
cadrul acestei operaii se face o incizie in
jurul colului uterin, separandu-l pe acesta de vagin i de esuturile
adiacente. Apoi operaia se extinde in
abdomen prin vagin i se extrage uterul. Avantajul histerectomiei vaginale
este c in general apar mai puine
complicaii, nu rman cicatrice vizibile pe abdomen i perioada de
recuperare este mai scurt.
Histerectomiile se efectueaz i pentru a se salva viaa femeii sau pentru
a corecta probleme serioase,
care impieteaz asupra activitilor normale ale femeii i deci se
urmrete imbuntirea calitii vieii ei. Un
exemplu al potenialului histerectomiei de a salva viei este in cazurile de
hemoragii uterine grave, care nu pot
fi oprite prin medicaie sau prin proceduri chirurgicale mai simple;
hemoragiile vor fi rezolvate prin
histerectomie. Un alt motiv ar fi eliminarea unor dureri pelviene care
handicapeaz femeia i care pot fi datorate
unor infecii grave, unei ENDOMETRIOZE simptomatice, sau unor dureri
provocate de o fibromatoz uterin.
Calitatea vieii unei femei poate fi imbuntit vizibil printr-o
histerectomie menit s inlture un uter deplasat,
care i-a pierdut susinerea in cavitatea abdominal i atarn, astfel incat
colul uterin poate s ias in vagin.
Poate cea mai comun cauz a recurgerii la histerectomie este
tratamentul tumorilor benigne ale
uterului, numite fibromatoze. Fibromatoza poate deveni suficient de
voluminoas ca s interfereze cu funcia

altor structuri din abdomen i s produc neplceri i presiuni asupra

vezicii urinare i a rectului. Ocazional,
fibromatoza poate s produc dureri destul de intense pentru a necesita
inlturarea lor. Fibromatoza este
asociat adesea i cu hemoragii abundente, care sunt un semn c ar
putea fi nevoie de o histerectomie.
Endometrioza este o boal necanceroas in care inveliul interior a
uterului se dezvolt in zone din
afara cavitii uterului. Acest lucru poate duce la dureri care pot ocazional
s necesite o histerectomie. Alte
cauze ale durerilor pelviene pot s includ infecii cronice ale ovarelor i
ale trompelor uterine. Aceste infecii
pot s cauzeze cicatrici sau aderene care in impreun structuri care in
mod normal nu sunt conectate. Acest
fapt poate produce neplceri grave i ar putea s necesite o histerectomie
pe post de tratament definitiv.
Dac femeia nu a ajuns inc la MENOPAUZ i i s-au inlturat ovarele,
rezultatul va fi o menopauz
chirurgical. Aceasta poate s produc simptome neplcute, cum ar fi
BUFEURILE, transpiraie, oboseal
cronic i uscciune vaginal. TERAPIA DE INLOCUIRE HORMONAL poate
fi necesar pentru a reduce
riscul de osteoporoz (subierea oaselor) i de boli cardiovasculare.
Operaiile majore sunt in mod clar nite evenimente traumatizante; multe
paciente triesc o depresie
psihic cateva sptmani dup ele. O histerectomie indic limpede o
renunare definitiv la capacitatea de a
face copii. Deoarece pentru multe femei naterea unor copii, existena
uterului i perioadele menstruale sunt
indicaii ale unei viei feminine normale, inlturarea uterului poate s fie
asociat cu un fel de defeminizare.
Histerectomia poate s afecteze plcerea femeii de a face sex, dar dac o
va scpa de durerile
puternice chiar o va ajuta s-i imbunteasc viaa sexual.
IMPOTENA este un termen general folosit de pacieni, de mass-media i
de comunitatea medical
pentru a descrie o varietate de probleme legate de Disfunciile Sexuale
Masculine (MSD). Atunci cand cineva
discut despre impoten, fie c discuia se poart intre prieteni, fie in
cabinetul unui doctor, s-ar putea s treac
un timp pan subiectul va deveni limpede. Adesea folosim termenul de
impoten pentru a descrie probleme
de libido (dorin sexual sczut), de erecie (alungirea i rigidizarea
penisului), sau de orgasm (senzaia de
apogeu in actul sexual). Aceast confuzie contemporan, care cu un singur
termen desemneaz mai multe
probleme, provine din antichitate: impotentia erigendi se refer la
incapacitatea de a avea o erecie a penisului,
impotentia coenundi se refer la incapacitatea unui brbat de a duce la
sfarit un act sexual, iar impotentia

generandi se refer la incapacitatea unui brbat de a procrea. In 1992,

United States National Institute of Health
a sponsorizat prima conferin pe teme de impoten. Intre participani sau numrat muli profesioniti ai
medicinii, care s-au ocupat cu toii fie de evaluarea, fie de tratarea, fie de
studierea brbailor impoteni:
urologi, endocrinologi, epidemiologi, geriatri, psihiatri i psihologi. Ei au
recomandat folosirea unui termen mai
precis, anume de Disfuncie Erectil (DE). Disfuncia Erectil (DE)
inseamn incapacitatea de a obine sau de a
menine o erecie suficient pentru o comportare sexual satisfctoare.
Acest termen este foarte specific.

DE este n mod normal asociat cu mbtrnirea. Cu

toii concepem c DE poate
s creasc o dat cu naintarea brbatului n vrst, dar
c nu este neaprat
inevitabil. Aceasta nseamn c DE se poate trata i c
poate fi prevenit. DE
este asociat cu anume factori de risc. Factorii de risc
sunt boli sau stri care
mresc probabilitatea ca brbatul s ajung la DE;
arterioscleroz (ntrirea
pereilor arterelor), diabetul zaharat (hiperglicemia,
problemele cronice ale
glucozei din snge), hipertensiunea (tensiunea arterial
crescut), fumatul,
insuficiena renal (boli ale rinichiului). Din nefericire,
unele dintre
medicamentele folosite pentru a trata aceti factori de
risc pot s cauzeze i DE i
de aceea doctorii care ncearc s trateze o problem
pot s dea natere alteia.
Alte stri asociate cu DE sunt: traumatismele peniene i
pelvine, operaii pentru
cancerului pelvian (operaii la vezic, prostat, sau
rect), tratamente cu radiaii la
pelvis i afectarea nervilor prin rnirea coloanei
vertebrale sau prin boli cum ar fi
scleroza multipl.
Disfuncia erectil: prevalena. Estimri recente plaseaz numrul
brbailor din Statele Unite care

sufer de disfuncie erectil intre 10 i 20 de milioane. Dac includem i

disfuncia erectil parial, estimarea
trece de 30 de milioane. Prevalena este un termen statistic care descrie
procentajul din populaie care este
afectat de o anumit boal. Rspandirea DE complete poate s ating cota
de 5% la varsta de 40 de ani i 15%
la 70 de ani. Nivelul rspandirii DE la orice varst este considerabil sporit
de oricare dintre factorii de risc DE.
De exemplu, diabeticii prezint un risc de trei ori mai mare decat nondiabeticii. Informaii recente despre
prevalena DE in Statele Unite vin de la Massachusetts Male Aging Study i
de la National Health and Social
Life Survey. Muli pot fi surprini de faptul c disfuncia sexual la brbai
(MSD) este estimat la 31%, iar
prevalena disfunciei sexuale la femei (FSD) este estimat la 43%.
Fiziologia i anatomia ereciei. Erecia este un eveniment fiziologic
complex, care implic un aflux,
controlat nervos, de sange care ptrunde in penis. Stimularea sexual a
creierului incepe cu o atingere, o
viziune, un miros, un gand sau o amintire pe care brbatul ar putea-o
considera excitant. Dei adesea brbaii
sunt acuzai c gandesc cu capul cel mic, adevrul este c creierul este
un organ sexual foarte important.
Imboldul sexual ii are la brbat centrul in creier. Zona corespunztoare
din creier se numete aria preoptic
median (MPOA) a diencefalului. MPOA pare s fie centrul pentru impulsul
sexual la toate mamiferele.
Reelele nervoase care pornesc de la MPOA sunt difereniate sexual, altfel
spus la animale cile nervoase sunt
clar diferite la brbai fa de femei. Unele dintre aceste deosebiri
neuronale sunt evidente de la natere, dar
altele pot s fie modificate de timpuriu in via, prin supraexpunerea la
hormoni sexuali. Aceast zon
recepteaz i trimite semnale nervoase de la muli transmitori nervoi
(neurotransmitori: substane chimice
eliberate de terminaiile nervoase, cu rol in transmiterea impulsurilor
nervoase) inclusiv dopamina, serotonina i
adrenalina. Tot aici este zona din care provin i semnalele de la glanda
numit pituitar. Hormonii pituitari, la
randul lor, regleaz producia de TESTOSTERON in testiculele brbatului.
Testosteronul este hormonul care
rspunde de reglarea libidoului (impulsului sexual). Un nivel redus de
testosteron este o cauz rar dar uor de
tratat i reversibil a ED.
Cile complexe ale neuronilor din creier i din mduva spinrii traduc
mesajele dorinei sexuale i ale
excitrii in semnale chimice, pe calea neurotransmitorilor. Sosirea
acestor mesaje la penis declaneaz
descreterea nivelului adrenalinei i creterea nivelului de oxid azotic (NO)
i de acetilcolin. Se crede c cea

mai important este creterea nivelului NO.

Penisul este format din dou corpuri erectile, corpii cavernoi (corpora
cavernosa) i un corp urinar
(corpus spongiosum). Fiecare dintre corpii cavernoi are o arter central
i fascicule de muchi care formeaz
mici camere cunoscute sub numele de sinusoide. Muchiul penisului este
un muchi de tip neted, deosebit de
muchii striai, cum sunt cei scheletici sau muchiul cardiac. Arterele
cavernoase i sinusoidele reacioneaz
prin relaxare la creterea nivelului de oxid azotic. Arterele se dilat (se
deschid) i inund camerele sinusoide cu
sange; penisul se umfl, plin de sange. Rezultatul este o erecie rigid, dar
numai atunci cand venele din corpii
cavernoi sunt comprimate i se inchid, proces cunoscut sub numele de
veno-ocluzie. Erecia rigid ar trebui s
fie un fenomen temporar, in cadrul cruia sangele este prins ca intr-o
capcan i apoi eliberat dup ejaculare. La
brbai, punctul culminant al sexului duce la creterea nivelului de
neurotransmitori ce stimuleaz
contractilitatea, in special adrenalin. Consecina direct a
neurotransmitorilor de tipul adrenalinei este
contractarea muchilor netezi ai penisului. Atunci cand musculatura
neted a sinusoidelor se contract,
presiunea asupra venelor corpilor cavernoi scade brusc i permite ca
sangele s scape din penis. Atunci cand
acest proces natural nu are loc, erecia devine dureroas; o erecie care se
prelungete timp de patru sau mai
multe ore este cunoscut sub numele de priapism. Priapismul este o
erecie prelungit dureroas, care nu este
stopat de procesul natural al ejaculrii. Pe lang c este dureros,
priapismul provoac i leziuni. Priapismul
este o stare urologic grav, care necesit un tratament imediat.
Priapismul poate distruge arhitectura
muchiului neted al penisului, impiedicand alimentarea cu sange proaspt.
Fr sangele proaspt, care conine
oxigen, muchiul neted devine fibros. Priapismul poate s apar spontan la
o erecie natural, dar este foarte rar.
El se intalnete uneori la bieii i brbaii cu anemie falciform. Anemia
falciform este o boal in cadrul
creia celulele roii anormale (in form de secer) transport mai puin
oxigen decat celulele roii normale i au
tendina de a se grupa in micile spaii vasculare cum ar fi sinusoidele i in
micile vase sanguine ale corpilor
cavernoi. Priapismul apare i la brbaii care nu au astfel de boli, dar in
aceste cazuri priapismul rezult de
obicei din supradoze cu medicamente injectabile care cauzeaz o
activitate vascular in penis. In ambele cazuri,
priapismul cauzat de sangele rmas in penis este dureros. In cele din
urm, corpul va reui s reabsoarb

sangele coagulat din penis, intr-o manier foarte asemntoare cu

absorbia vantilor de sub piele, dar procesul
necesit o perioad considerabil, timp in care penisul va avea un aspect
normal, dar va fi complet lipsit de
reacii la stimularea sexual, rmanand flasc ca o franghie.
Tratamente pentru DE. Tratamentul ideal pentru DE ar trebui s fie
foarte eficient, uor de
administrat i disponibil oricand se cere; ar trebui s aib puine efecte
secundare i ar trebui s se incheie in
mod natural cu orgasmul. Primul lucru la care te gandeti este o pilul ca
fiind tratamentul ideal. Au trecut
aproape dou decenii de la descoperirea medicamentelor injectabile pan
la apariia primelor pilule. Producia
de noi medicamente pentru DE este rezultatul direct al mai bunei
inelegeri a fiziologiei ereciei, atat in penis,
cat i in creier.
Primul tratament pentru DE ar trebui s fie o tentativ de a modifica (de a
elimina) factorii de risc. La
unii pacieni, incetarea fumatului va duce la eforturi fizice posibile mai
mari i la o imbuntire a funciei
sexuale. In mod similar, controlarea hiperglicemiei poate s
imbunteasc funcia erectil. Ca o regul
general, tot ce este bun pentru inim (inclusiv scderea nivelului de
colesterol i de trigliceride prin regim
alimentar i exerciii fizice) este bun i pentru viaa sexual a unui brbat,
cu excepia posibil a ciclismului.
Ciclismul pe distane mari pare s fie un factor de risc special. Unii cicliti
maratoniti se plang de parestezie
penian i de DE.
O schimbare radical in tratamentul problemelor de erecie a avut loc spre
sfaritul anilor 1960 i
inceputul anilor 1970, o dat cu apariia protezelor de penis i a
implanturilor peniene. Ideea umplerii corpilor
cavernoi cu un material semirigid a fot pentru prima oar inaintat in
1936; in acest scop s-a folosit cartilaj
osos. Implanturile moderne de penis sunt produse din material sintetic
sigur. Implanturile de penis sunt fie nite
vergele semirigide, fie nite cilindri gonflabili. Acetia au o rat de
complicaii medicale mic sau oricum
acceptabil. Pe lang faptul c necesit o operaie, alt neajuns este c
implanturile semirigide las penisul intr-o
stare permanent de erecie. Ele pot fi indoite in jos i inute aa in
lenjerie atunci cand nu se face sex.
Implanturile gonflabile produc un penis cu o aparen mult mai natural
atat in starea flasc, cat i in
cea rigid. Acest implant are trei componente: cilindrii plasai in fiecare
dintre corpurile cavernoase, o pomp
plasat in scrot, lang testicule, i un rezervor plasat in spatele peretelui
abdominal, care de obicei se afl

deasupra vezicii pacientului. Erecia este iniiat la cerere prin folosirea

pompei, care transfer apa srat din
rezervor in cilindrii din penis. Erecia se pstreaz pan cand este
comprimat valva de eliberare a pompei, iar
fluidul din camerele penisului se poate trimite prin comprimare inapoi in
rezervor. O asemenea protez
implantat cum se cuvine nu va afecta in nici un fel senzaiile din penis i
nici capacitatea de a ajunge la
senzaia maxim i de a ejacula. Proteza penian gonflabil are o rat
foarte inalt de satisfacere a pacientului,
iar dispozitivele curente sunt foarte bune. Diverse probleme de infecie,
eroziune sau defeciuni mecanice vor
necesita o re-operare i internri mai lungi in spital.
Alt opiune mecanic pentru pacienii cu DE este pompa cu vid, sau
dispozitivul cu constricie in vid.
Dispozitivul trebuie s fie aplicat pe penis la fiecare erecie. Penisul este
plasat in interiorul unui cilindru mare
de plastic. O pomp manual creeaz vid, care aduce sangele in penis. Un
inel de strangere este pus de cilindrul
vidat pe baza penisului, pentru a prinde sangele i a menine erecia. In
timpul contactului sexual, inelul de latex
va rmane pe loc. Dispozitivul este oarecum greoi de manipulat dar relativ
sigur. Uneori, el va determina
apariia unor pete de sange sub piele. O erecie sub vid este rece: atunci
cand brbatul are orgasm, ejacularea lui
este oprit de banda de constricie, ceea ce poate s duc la dureri. Au
fost raportate chiar rniri in zona benzii,
la brbaii cu nervii afectai, care nu pot simi cat de tare este strans
banda i o las prea mult. Banda ar trebui
inlturat dup 30 de minute.
Istoria terapiei cu medicamente a DE. In 1982, in timpul unei operaii
de bypass, un chirurg a
descoperit accidental c un medicament injectabil (papaverina) poate s
determine apariia unei erecii.
Inchipuii-v surpriza tuturor celor de fa cand cele cateva picturi de
papaverin din pelvis au determinat
ridicarea unui penis in erecie de sub aternuturile chirurgicale! In ciuda
multor ani de experien clinic cu o
intreag varietate de medicamente vasoactive injectabile penian, din 1982
pan in anii 1990, abia in 1995 Food
and Drug Administration a aprobat o substan injectabil penian, care
coninea prostaglandin E1 (PGE1), apt
de a fi folosit in Statele Unite. Medicamentul se numea Caverject
(alprostadil, Pharmacia and Upjohn). Tot
intamplarea pur a jucat un rol in descoperirea primei pilule cu activitate
penian-activ. Spre sfaritul anilor
1980, Viagra (sildenafil citrate, Pfizer Inc.) era in incercri clinice in calitate
de vasodilatator pentru tratamentul
anginei (durerea in piept). Norocul a fcut ca sildenafilul s nu fac o
treab prea bun in controlarea anginei

pectorale, dar voluntarii se trezeau cu erecii de diminea. Viagra a fost

aprobat pentru terapia DE in cele mai
multe ri, dup incercri extensive in 1998 i 1999.
Aflat actualmente in teste clinice i foarte posibil s fie deja disponibil la
publicarea actualei ediii se
afl un nou agent sublingual cu un mecanism unic de aciune, UPRIMA
[apomorfin HC1 (tablete cu
administrare sublingual sub limb), TAP Pharmaceuticals Inc.]. In loc s
fie vasoactiv (s stimuleze vasele
sanguine s se dilate), apomorfina acioneaz asupra centrului sexual din
creier pentru ca acesta s iniieze i s
amplifice semnalele cerebrale care duc la erecie. UPRIMA va fi primul
medicament de acest tip. La incercrile
clinice, el nu mrete libidoul, dar faciliteaz apariia ereciei dup o
stimulare sexual (atingere, viziune, miros,
un gand, o amintire pe care brbatul o consider excitant).
Terapia cu auto-injecii peniene. Injeciile peniene cu medicamente
vasoactive (ageni care
stimuleaz vasele i muchii netezi din penis) pot produce o erecie fr
excitarea sexual. Injeciile peniene de
medicamente vasoactive au aceleai efecte cu neurotransmitorii
eliberai de stimularea sexual, dar brbatul
va putea avea o erecie fr o excitare sexual. O larg varietate de
medicamente au fost folosite singure sau in
coctailuri combinate, pentru tratamentul cu injecii peniene: papaverin,
fentolamin i prostaglandin E1
(PGE1). Din punct de vedere practic, stimularea sexual nu va imbunti
reacia erectil la injecie. Pan la
87% dintre brbai vor imbunti calitatea ereciilor lor la stimularea
sexual, iar stimularea va reduce
cantitatea de medicament necesar. Intr-un studiu, aproape toi pacienii
aveau DE de tip neurogen i peste 65%
din brbaii cu DE vascular au reacionat pozitiv la tratamentele cu
autoinjecii peniene. Pacienii trebuie s
invee tehnica in cabinetul unui urolog, unde se va determina doza corect
de medicament. PGE1 este singurul
medicament injectabil aprobat de Food and Drug Administration pentru
impoten; este disponibil in dou
forme prescriptibile: Caverject i Edex (alprostadil, Schwarz Pharma). Pot
s survin erecii prelungite i
priapism, iar 11 pan la 37% din brbai vor avea neplceri la penis, de la
o durere surd la una acut.
Terapia intrauretral pentru DE. Medicamentele vasoactive inserate la
varful penisului se dizolv
in uretr (canalul care transport urina de la vezica urinar) i difuzeaz
pan in corpii spongioi i apoi in
camerele erectile. In urma testelor clinice, Food and Drug Administration a
aprobat in 1996 un supozitor
intrauretral cu PGW1, numit MUS (alprostadil, Vivus, Inc.). In practica
clinic, peste 60% din brbaii cu DE

vascular pot avea contacte sexuale folosind MUSE. Rigiditatea ereciei cu

MUSE i succesul contactului
sexual pot fi imbuntite cu ajutorul unei benzi de cauciuc ajustabile,
Actis (Vivus, Inc.), care va ajuta la
pstrarea sangelui in penis (veno-ocluzie). Principalul efect secundar al
acestui tratament cu PGE1 este o durere
in penis (32%). Dozarea adecvat trebuie s fie fcut la cabinetul
doctorului.
Terapia topic (local) pentru DE. In teorie, aceleai medicamente
vasoactive care produc o erecie
dup o injecie penian ar trebui s produc o erecie i dac sunt aplicate
pe pielea penisului. S-a incercat acest
lucru cu o past cu nitroglicerin (care in mod obinuit se pune pe piept in
timpul unui atac de angin pectoral,
pentru relaxarea arterelor coronare). Din nefericire, rezultatele dup
aplicarea de nitroglicerin pe penis sunt
umflturi fr rigiditate, dureri de cap i scderea tensiunii sanguine
nici unul din aceste efecte nefiind de
dorit pentru un brbat care vrea s fac sex. Recent, PGE1 combinat cu
un permeabilizator al pielii, Topiglan
(alprostadil, Machrochem), pare s stimuleze apariia i calitatea ereciei la
brbaii crora li se prezint o
inregistrare video erotic. Topiglan este in continuare in teste clinice.
Terapia oral pentru DE. Relaxarea muchilor din camerele erectile este
stimulat de
neurotransmitorul NO. Stimularea sexual declaneaz eliberarea de NO,
care apoi dilat arterele cavernelor
i relaxeaz sinusoidele pentru ca sangele s fie reinut in penis. Efectele
NO in corp sunt neutralizate de un tip
de enzime (substane chimice) cunoscute sub numele de fosfodiesteraze.
De aceea arterele brbatului nu sunt
mereu dilatate i ei nu se plimb peste tot cu penisul in erecie
permanent. Viagra blocheaz fosfodiesterazele,
imbuntind efectul NO i calitatea ereciei. Pentru ca efectele Viagrei s
se vad, brbatul trebuie s fie
stimulat sexual. Imbuntirea ereciilor (iniierea sau meninerea lor) are
loc la 43% pan la 84% la pacienii
studiai in testele clinice. Pe global, 63% din brbaii care iau o doz de 25
mg de Viagra au raportat o
imbuntire a ereciei; rata de succes este puin mai mare pentru brbaii
cu DE de natur psihogenic (din
anxietate) i mai mic pentru brbaii cu diabet zaharat sau care au avut
prostatectomie (operaie radical de
inlturare a unei prostate canceroase). Efectele secundare comune dup
Viagra sunt dureri de cap (16%),
inroirea feei (10%), tulburri gastrice (7%), congestie a mucoasei nazale
(4%) i o modificare temporar a
campului vizual, cu o tent uoar de albastru la dozele recomandate: 25
mg, 50 mg i 100 mg. Viagra este

contraindicat brbailor care iau orice form de nitrai. In plus, American

Heart Association (Asociaia
American a Inimii) recomand brbailor cu presiune sanguin sczut,
cu insuficien cardiac congestiv i
pacienilor supui unor terapii complicate impotriva hipertensiunii s fie
prudeni.
UPRIMA este primul medicament din clasa celor care promoveaz erecia
prin acionarea asupra
creierului. UPRIMA acioneaz asupra centrului sexual din creier, pentru a
iniia i a amplifica semnalele care
duc la erecie. UPRIMA nu este un produs opiaceu (nu este un drog); este o
substan inrudit cu dopamina, un
neurotransmitor natural. Dei mrete semnalele proerectile din
creier, faciliteaz apariia ereciei in urma
unei stimulri sexuale (atingere, viziune, un gand sau o amintire pe care
brbatul o consider excitant). La
testele clinice, brbaii crora li s-au prezentat casete cu filme erotice i
care luaser UPRIMA au avut o erecie
chiar in 10 minute, media situandu-se intre 15 i 25 de minute. UPRIMA
este un medicament cu administrare
sublingual. Dup aproximativ 20 de minute, pilula poate fi inghiit,
medicamentul fiind rapid absorbit. La
testele clinice, UPRIMA s-a dovedit eficient la brbai cu diveri factori de
risc pentru DE (arterioscleroz,
hipertensiune, diabet) ; peste 50% din brbaii care au luat UPRIMA (4 mg)
au avut erecii destul de ferme
pentru un contact sexual. Efectele secundare raportate cel mai mult au
fost greaa, ameeala i durerile de cap,
care s-au ameliorat la o utilizare repetat. Efectele secundare sunt
minimizate dac se pornete de la o doz mai
mic i apoi se mrete (2 mg, 3 mg, 4 mg). Cel mai semnificativ efect
secundar a fost sincopa (leinul), intalnit
la mai puin de 1% dintre brbai. Testele clinice cu UPRIMA au fost supuse
spre aprobare la Food and Drug
Administration i s-ar putea ca la publicarea ediiei americane a prezentei
cri medicamentul s se afle deja
disponibil in Statele Unite.
FERTILIZAREA IN VITRO Primul copil nscut fr s fi fost conceput in
interiorul corpului
mamei a fost o feti care a aprut pe lume la Louise Brown, in Marea
Britanie. In zilele noastre, in Statele
Unite, aproximativ un cuplu din ase nu poate avea copii atunci cand ii
dorete. Cea mai intalnit cauz a
incapacitii unei femei de rmane insrcinat o reprezint afeciunile
trompelor uterine. Fr o funcionare
normal a TROMPELOR UTERINE, ovulul i spermatozoizii nu se pot intalni
normal i nu va avea loc
SARCINA. Tratamentele convenionale pentru STERILITATE, cum ar fi
microchirurgia i chirurgia cu laser,

au adesea rate de reuit foarte mici, atunci cand se incearc repararea

trompelor uterine distruse sau blocate.
In incercarea de a trata mai bine aceast form de sterilitate, s-a inventat
procesul fecundrii in vitro
adic in sticl, in laborator. Pe scurt, fertilizarea in vitro inseamn
prelevarea din corpul femeii a unuia sau a
mai multor ovule, adugarea, la suprafaa unui vas de laborator, a spermei
soului ei i observarea in laborator,
timp de o zi-dou, pentru a se constata dac fertilizarea ovulelor de ctre
sperm a decurs normal. Ovulele
fertilizate i care au suferit deja diviziuni, care acum se numesc embrioni,
sunt plasai in uterul soiei, ocolinduse
astfel cu totul trompele uterine. Deoarece unele dintre primele
experimente de mixare a ovulelor cu sperma
au avut loc in eprubete, procesul de fertilizare in vitro se mai numete i
procedeul copii fcui in eprubet.
Dei iniial a fost inventat pentru cupluri in care femeia are o boal
incurabil a trompelor uterine,
fertilizarea in vitro, impreun cu metodele inrudite, s-a extins i la tratarea
unor boli ca ENDOMETRIOZA, sau
la situaii in care spermatozoizii au o densitate sau o mobilitate reduse,
sau in cazuri in care nu se cunoate
cauza sterilitii.
***
Fig. Sus
Sus: Tehnic de micro-manipulare: ovulul este inut in loc cu un dispozitiv
de suciune (dreapta) i este
perforat cu un ac minuscul (stanga), rezultand un orificiu in zona pellucida.
Astfel, sperma srac in
spermatozoizi poate ptrunde, fertilizand ovulul.
Dreapta: Stare iniial a fecundrii in vitro (dreapta). Un ac mic este
inserat in ovar, iar ovulul este
extras pentru fecundarea in afara corpului femeii.
Piele
Sond
Ac
Uter
Ovar
***
Actuala practic a fertilizrii in vitro presupune cateva etape. Deoarece
rata de succes a graviditii
este mai mare o dat cu creterea numrului de embrioni plasai in uter,
prima oar se incearc mrirea
numrului de ovule care se dezvolt simultan in ovarele femeii. Intr-un
ciclu menstrual normal, un ovul se
dezvolt in cadrul unui folicul ovarian. In mod normal, o femeie care se
supune metodelor de fertilizare in vitro
va urma un tratament cu medicamente administrate in mod normal
femeilor lipsite de ovulaie. Atunci cand o

femeie normal primete un asemenea medicament, ovarele vor avea o

reacie exacerbat, dezvoltand numeroi
foliculi, fiecare coninand un ovul. Reacia femeii la aceste medicamente
este monitorizat prin msurarea
nivelului de ESTROGEN produs de foliculii in curs de dezvoltare i prin
imagini ultrasonice ale ovarelor, in
care se urmrete mrimea, numrul i rata de cretere a foliculilor. Pentru
o femeie supus la tratamentul de
fertilizare in vitro, nu este neobinuit apariia simultan a zece, douzeci
sau chiar mai muli foliculi. Atunci
cand s-a determinat c foliculii sunt complet dezvoltai, femeii i se face o
injecie cu hCG, un hormon care
declaneaz maturizarea ovulelor in foliculi, pentru a putea fi fertilizate
dup recoltare.
La aproximativ treizeci i patru de ore dup injecia cu hCG, ovulele sunt
scoase din corpul femeii.
Astzi, acest lucru se efectueaz printr-un procedeu de aspirare ghidat
prin ultrasunete, efectuat cel mai obinuit
prin vagin. Dup ce administreaz medicamente pentru relaxare i
impotriva durerilor, doctorul plaseaz sonda
ultrasonic in vagin, pentru a localiza foliculii ovarieni. Sondei ultrasonice i
se ataeaz un ac, care trece din
varful vaginului direct in foliculii ovarieni, ocolind trompele uterine.
Coninutul foliculilor, inclusiv ovulele,
este apoi scos prin absorbire i examinat intr-un laborator alturat. Ovulele
recoltate sunt evaluate, introduse
intr-un mediu de cultur (un fluid hrnitor) i plasate intr-un incubator.
Apoi soul prelev proba de sperm.
Sperma este splat, introdus in suspensie intr-un mediu de cultur i
apoi se altur ovulului. In dimineaa
urmtoare, ovulele sunt examinate, cutandu-se semne de fertilizare i,
dac sunt fecundate normal, sunt din
nou introduse intr-un incubator. A doua zi, dimineaa, ovulele se vor fi
divizat o dat sau de mai multe ori, fiind
de obicei in stadiul de dou sau patru celule. In aceast situaie, ele se
numesc embrioni. Embrionii sunt
introdui in uterul femeii prin intermediul unui cateter trecut prin col. Dac
rezult o sarcin, ea va continua ca
orice sarcin normal.
In prezent, rata de succes pentru fecundarea in vitro este de aproximativ
15%. Cu alte cuvinte, una din
apte femei care incearc va deveni gravid. Procedeul este scump, un
singur ciclu de tratament costand 68.000 de dolari.
Procesul de fertilizare in vitro a condus i la dezvoltarea unor tehnici
colaterale. Un exemplu ar fi
GIFT - Gamete Intra-Fallopian Transfer, transferul gameilor prin trompele
uterine. Procedura incepe de o
manier identic cu cea a fertilizrii in vitro. Dar recoltarea ovulelor se
face nu prin aspiraie ghidat prin

ultrasunete, ci prin LAPAROSCOPIE. Laparoscopia este o procedur

chirurgical in care in abdomenul femeii
este introdus o lentil cu lumin, pentru a permite vizualizarea direct a
trompelor uterine i a ovarelor. Dup
ce ovulele sunt recoltate din ovare, ele sunt amestecate imediat cu
sperma. Amestecul ovule-sperm este
imediat introdus in trompele uterine ale femeii, in loc ca fertilizarea s se
fac in laborator acest procedeu este
bun pentru cuplurile in care femeia are trompe uterine normale in la care
exist o alt explicaie pentru
sterilitatea cuplului.
Un procedeu similar este ZIFT transferul in trompele uterine al zigotului.
Aceasta este o combinaie
intre fertilizarea in vitro i GIFT, in care fertilizarea este efectuat in
laborator, dar la o zi dup inseminare
embrionul incipient este plasat in trompa uterin a femeii. i in acest caz,
este obligatoriu ca femeia s aib
trompe uterine normale.
Fertilizarea in vitro, impreun cu folosirea de ovule donate de voluntare, se
poate folosi pentru
graviditatea la o femeie nscut fr ovare sau care i-a pierdut anterior
funcionalitatea ovarelor. In sfarit,
procedee de micromanipulare, cum ar fi disecia membranei ovulului sau
microinjectarea de sperm se pot
folosi acolo unde densitatea de spermatozoizi este mic, sau
spermatozoizii au o mobilitate redus. Aceste
procedee implic o aciune direct asupra ovulelor insele, facilitand
intrarea spermatozoizilor i fertilizarea (a
se vedea i articolele CONCEPIE i STERILITATE).
INCEST Incestul este de obicei definit ca orice activitate sexual intre
persoane inrudite prin sange,
adic genetic, de exemplu, tat cu fiic, unchi cu nepoat, sau frate i
sor. Termenul se poate extinde i la
relaii de inrudire prin alian, cum ar fi tat vitreg cu fiic vitreg.
Conceptul devine mai puin limpede i
variaz in legislaiile diverselor state in privina relaiilor dintre verii
primari i secundari i a altor relaii de
inrudire prin alian, cum ar fi acelea intre cumnai. In timp ce muli susin
c in definirea incestului este
implicat ACTUL SEXUAL, acest lucru nu este valabil in cazul copiilor. In
asemenea cazuri, incestul include nu
numai penetrarea, ci i joaca cu organele genitale ale copiilor sau joaca
unui copil cu organele genitale ale
unui adult, sau SEXUL ORAL.
Incestul, in special sexul printe-copil, a fost interzis in aproape toate
culturile din decursul istoriei. Au
fost acceptate excepii, cum ar fi incestul frate-sor, in unele culturi de
exemplu, in Egiptul Antic, in care
faraonii erau obligai s practice acest obicei.

In Statele Unite, la un moment dat, frecvena incestului a ajuns chiar la

30% din populaie. Intr-un
recent studiu la nivel naional, efectuat de doctorii Sam i Cynthia Janus,
14,9% din femei i 4,7% din brbaii
studiai au declarat c au fost agresai sexual in copilrie de ctre o rud.
Studiul arat i c este mai probabil c
femeile, mai degrab decat brbaii, vd in incest o problem important
a societii americane contemporane,
probabil pentru c femeile sunt victime mai probabile ale incestului in
copilrie sau la inceputul adolescenei.
Studiile altor cercettori arat c in cazurile raportate de incest, 92%
implic femeile ca victime.
Cea mai frecvent form de incest raportat este aceea frate-sor,
aproape de 5 ori mai frecvent decat
forma tat-fiic. Un studiu arat c 13% din studenii de colegiu au spus
c au experimentat o form de
activitate sexual cu fratele sau sora. Se spune c cele mai comune
activiti sunt privirea i atingerea organelor
genitale, in timp ce 4% ar implica chiar actul sexual. Incestul intre mam i
fiic apare s fie cea mai puin
comun form de incest. El apar in mai puin de 1% din familii. Femeile
care au avut in copilrie tai vitregi au
fost agresate sexual cu o probabilitate de 8 ori mai mare decat in cazul
celor care au crescut alturi de taii lor
naturali. S-au relatat foarte puine cazuri de incest homosexual, dar unii
cercettori care studiaz AGRESAREA
SEXUAL A COPIILOR au artat c i aceasta ar putea fi o problem foarte
serioas.
Dei toat lumea consider c incestul tat-fiic este detestabil, exist
puine probe care s arate c
adulii aflai intr-o asemenea poziie ar fi atat de tulburai emoional incat
s nu fie capabili s se abin. Chiar i
cercettorii care consider c dimpotriv, majoritatea sunt bolnavi mintal,
consider c acetia ar trebui deferii
justiiei. Dar statisticile ne arat c adulii acuzai de incest sunt rareori
judecai dac nu au comis i o agresiune
fizic simultan.
Relatri de tip anecdotic legate de incestul tat-fiic arat c o situaie
foarte comun este un tat
frustrat de relaia sexual cu mama. Cercettorii arat cu multe mame au
intrucatva cunotin de relaiile
incestuoase, dar aleg din pasivitate, dependen, teama de expunerea
in faa publicului sau alte motive s
le nege atunci cand sunt intrebate. Adesea, mama va da vina pe feti
pentru situaia creat, creand o dereglare
psihic i mai mare dup incetarea relaiei. In cele mai multe cazuri,
copilul este obligat s intre in relaia
incestuoas prin ameninri sau chiar prin for, comiandu-se astfel una
dintre variantele de viol in familie.

Muli scriitori din acest domeniu au czut de acord c incestul printe-copil

nu apare in familii stabile, in care
prinii se iubesc.
Incestul nu este in general un act sexual singular. El are tendina de a
continua pe parcursul a mai muli
ani. Durata medie a unei relaii incestuoase printe-copil este de
aproximativ cinci ani. Este foarte limpede c
incestul induce, cu mare probabilitate, un impact traumatic emoional
profund asupra copilului, pe care muli il
vor duce cu ei in relaiile emoionale i sexuale de la varsta adult. (vezi i
articolele AGRESAREA SEXUAL
A COPIILOR; LEGILE CONTRA AGRESRII SEXUALE A COPIILOR; VIOL
TRAVALIUL INDUS Iniierea travaliului prin mijloace medicale, in contrast
cu apariia lui pe cale
natural, spontan. Pentru stimularea travaliului, exist mai multe
alternative care pot fi alese. Cea mai
obinuit metod este infuzarea unei soluii diluate de ocitocin, un
hormon produs de glanda pituitar, intr-o
ven a mamei, determinand astfel contracii uterine. Un stimulent pentru
eliberarea de ocitocin este stimularea
mecanica a sanului. De pild, contracii uterine pot s apar in urma
suptului sau a strangerii sfarcurilor.
O a doua metod de inducere a travaliului este ruperea membranelor
ftului. Acest lucru se poate
efectua cu ajutorul unui ac sau al unui mic instrument tietor, conceput
special in acest scop. Colul uterin
trebuie s fie parial dilatat, iar partea vizibil a ftului (partea din corp
care va iei prima la natere) s fie bine
ieit in pelvis, astfel incat la ruperea membranelor cordonul ombilical s
nu coboare in vagin, impreun cu
lichidul amniotic. La pacientele cu col uterin subire sau dilatat, ruptura de
membrane este o metod eficient
de inducere a travaliului i nu mai este nevoie de folosirea ocitocinei.
O a treia metod de a induce travaliul este administrarea de
prostaglandin, un puternic contractor
uterin, fie in colul uterin, fie in vagin, pentru a determina contracii
uterine. Aciunea prostaglandinei este mult
mai dificil de controlat decat injectarea intravenoas de ocitocin i prin
urmare este mai puin rspandit, dar
uneori este util in dilatarea colului uterin. (vezi i NATEREA).
SNTATEA COPILULUI Vezi SARCIN I ALIMENTAIE; INGRIJIREA
PRENATAL.
STERILITATEA Incapacitatea de a ajunge la CONCEPIE dup un an de
acte sexuale fr protecie,
sau incapacitatea de a pstra o SARCIN pan la termenul de natere a
unui copil viu. Din aproximativ 28 de
milioane de cupluri aflate la varsta reproducerii, cel puin 15% au
experimentat un aspect oarecare al sterilitii.
Aproximativ 4 milioane de cupluri care ii doresc copii sunt frustrate
emoional atunci cand planurile lor nu se

indeplinesc.
Cauza sau cauzele sterilitii pot fi uneori dificil de diagnosticat, pentru c
se pot datora unor factori
legai de unul sau de ambii parteneri. Problemele legate de femeie sunt
cauza sterilitii in 30-40% din cazuri.
Alte 30-40 de procente se datoreaz unor probleme legate de brbat.
Aproximativ 25% se datoreaz unei
combinaii de factori legai de factori legai de ambii parteneri, iar
aproximativ 5% dintre cazuri nu au cauze
explicate.
Pe vremuri, constatarea sterilitii era verdictul final i nici nu era vorb de
vreun tratament. Astzi
exist multe tratamente i, dei nu toate cazurile de sterilitate sunt
rezolvate, unele cauze au o rat de succes de
pan la 50%. Un cuplu care are probleme in conceperea unui copil se
prezint la un doctor specializat in
sterilitate. Aceti doctori cunosc adesea mult mai bine problemele cuplului
decat cei doi parteneri i sunt i
experi in tratamente specifice pentru diferite tipuri de probleme. In ce il
privete, cuplul trebuie s fie dispus s
discute liber despre problemele i sentimentele lor i trebuie s ineleag
c sterilitatea este o problem pe care
o triesc amandoi i c nu este vina unuia sau a celuilalt.
Cele mai obinuite cauze ale sterilitii feminine sunt endometrioza,
trompele uterine blocate, lipsa
ovulaiei, susinerea precar a ovulaiei de ctre sistemul endocrin i bolile
polichistice ovariene. Cauze mai
puin comune ar fi malformaii ale ovarelor i ale trompelor uterine.
ENDOMETRIOZA este cea mai obinuit
cauz a sterilitii feminine. Endometrioza poate fi i foarte dureroas.
Problemele de ovulaie, cum ar fi
anovulaia, bolile polichistice ovariene, sau insuficiena hormonal pot fi
detectate la testele hormonale, pentru
c nivelurile hormonale vor indica dac a avut loc ovulaia i dac ea este
bine susinut. In multe cazuri, dac
hormonii produi de ovar nu sunt adecvai unei reproduceri reuite, ei pot
fi suplimentai. Femeilor cu ciclu i
ovulaie neregulate li se pot administra hormoni care s simuleze
procesele naturale i s susin astfel ovulaia.
Pentru rezolvarea endometriozei sau pentru deblocarea trompelor uterine
poate fi necesar o operaie
chirurgical, inainte de a putea fi incercate alte tratamente.
Cele mai obinuite cauze ale sterilitii masculine sunt densitatea mic de
spermatozoizi, mobilitatea
redus a spermatozoizilor, o structur fizic anormal, un volum redus al
fluidului seminal, sau spermatozoizi
care nu funcioneaz normal. Cauze mai puin intalnite sunt azoospermia
(lipsa oricrei producii de sperm),
absena ductelor deferente, lipsa unei stimulri hormonale, sau
incapacitatea de a reaciona la stimularea

hormonal. Dei prezena spermei poate indica o posibil fertilitate, este

greu de determinat dac sperma este
capabil de fertilizare.
Capacitatea spermei de a fertiliza un ovul i a embrionului de a se fixa pe
uter i s continue s se
dezvolte sunt testele finale ale fertilitii. Tratamentul hormonal pentru
sterilitatea masculin are un succes
limitat. Cel mai obinuit tratament este pregtirea spermei pentru
inseminarea artificial direct in uterul femeii.
Aceast procedur aduce sperma mai aproape de locul fertilizrii.
Pentru ca fertilizarea s poat avea loc, spermatozoizii trebuie s
traverseze tractul reproductiv feminin
i s penetreze ovulul. In plus, tractul reproductiv feminin trebuie s fie in
msur s susin transportul
spermatozoizilor, iar un ovul trebuie s fie in zona adecvat a trompei
uterine, pregtit pentru fertilizare. Dup
ce s-a produs fertilizarea, ovulul fertilizat, numit i zigot, este transportat
in uter. esutul intrauterin trebuie s
fie pregtit pentru implantarea zigotului. Controlul hormonal este extrem
de important, pentru c hormonii
determin dac ovulul i uterul sunt pregtite, ca i pregtirea
spermatozoidului pentru transport. Orice
disfuncie a vreuneia din componentele acestui proces complex poate
duce la sterilitate.
FERTILIZAREA IN VITRO (IVF) i transferul in trompa uterin a gameilor
(GIFT) sunt tehnici noi
i dificile, folosite atunci cand alte tratamente au dat gre. Ovulul poate fi
prelevat din ovar, incubat impreun
cu sperma, in afara corpului femeii, iar apoi ovulul fertilizat poate fi plasat
in apoi in uterul mamei, sau in uterul
unei femei care nu este mama genetic, dar care dorete s poarte
embrionul i ftul pan la naterea pe cale
natural. O femeie cu trompe uterine blocate sau un brbat cu densitate
mic de spermatozoizi sunt buni
candidai pentru FIV sau GIFT. Ultrasunetele i microchirurgia au fcut ca
aceste metode s fie mai puin
invazive.
Sterilitatea poate insemna pentru cuplu o perioad de mari incercri.
Adesea, ea inseamn criza
cuplului i reducerea comunicrii. Diagnosticul poate s cear un orar
strict al actelor sexuale i tratamentul
poate necesita ca brbatul s recolteze o prob de sperm chiar in
cabinetul doctorului. Sterilitatea poate s
creeze o atmosfer tensionat intr-un cuplu, care poate s bulverseze
stilul de via curent al celor doi. Relaiile
sexuale normale devin frustrante, dat fiind lipsa de spontaneitate i
respectarea unui orar, pentru intalnirea
optim intre spermatozoizi i ovul. Adesea, cuplurile ezit s discute
aceste probleme cu doctorul, lucru care

poate spori frustrarea i nelinitea. Exist grupuri de suport i cei mai

muli doctori care se ocup de sterilitate
sunt deschii pentru orice fel de discuii. Multe din aceste tensiuni pot fi
atenuate prin alegerea atent a
doctorului potrivit i prin abordarea cu curaj a tuturor aspectelor ale
problemelor legate de sterilitate. (vezi i
CONTRACEPIE; ENDOMETRIOZ).
ACT SEXUAL, FRECVENA Vezi VARST I SEX; FRECVEN COITAL,
PROSTAT
INTIMITATE Multe persoane folosesc in discuii cuvinte ca intim sau
intimitate referindu-se
strict la actul sexual, cum ar fi in intrebri de tipul Ai fost intimi asear?
Intrebarea corect ar fi dac au fost
intimi sexual, pentru c noiunea de intimitate presupune o apropiere
interpersonal foarte mare, dar nu
neaprat apropiere fizic sau act sexual. Un dicionar definete intimitatea
ca fiind nu numai marcat de o
cunoatere indeaproape sau familiaritatea cu alt persoan, ci implic i o
cunoatere a aspectelor celor mai
ascunse ale celuilalt. Prin urmare, atunci cand doi oameni sunt intimi,
aceasta nu implic obligatoriu o
activitatea sexual. Ar trebui, mai degrab, ca ei s fie in msur s-i
exprime unul altuia cele mai ascunse
ganduri, experiene i sentimente. Alte caracteristici ale intimitii sunt
grija pentru binele celuilalt i
capacitatea de a comunica deschis, fr teama de a fi judecat i fr
teama de riposte. Intimitatea ar trebui s fie
prezent nu numai intre doi oameni care se iubesc, ci i intre prieteni, intre
prini i copii. Intimitatea este ceva
ce se dezvolt in timp in aceste relaii.
Poate cea mai mare valoare a intimitii const in sentimentul c aparii
unui intreg, in sentimentul de
securitate pe care i-l aduce persoana cu care te afli intr-o relaie de
intimitate. Adesea, actele de intimitate ii
dau celui care le recepteaz senzaia c este respectat i iubit. Pe unii,
intimitatea ii ajut s treac peste diverse
neliniti din via, tiind c la vreme de nevoie susinerea va veni in mod
sigur. (Vezi i FIDELITATEA;
IUBIREA).
STERILETELE (IUD) Cunoscute cel mai mult sub forma prescurtat de
IUD, aparatele intrauterine
numite sterilete sunt o metod reversibil de CONTROL AL NATERILOR.
Ele sunt mici corpuri de plastic
care conin cupru sau un hormon i sunt inserate in uterul femeii. Ele
funcioneaz in general prin impiedicarea
fertilizrii ovulului, dar ele pot impiedica i implantarea ovulului fertilizat.
Inserarea unui IUD este de obicei efectuat de ctre un medic, in perioada
de menstruaie, pentru a
avea sigurana c femeia nu este gravid. Inseria este insoit intr-o
oarecare msur de durere, dar de obicei

aceasta nu este mai intens decat crampele menstruale. IUD sunt foarte
eficiente: doar 3 femei din 100 care le
folosesc vor rmane insrcinate in timp de un an. Dispozitivele au o
eficien de un an intreg.
Ele nu previn BOLILE CU TRANSMISIE SEXUAL i de aceea cel mai bine
este ca femeia s aib
un partener unic sau parteneri dispui s foloseasc prezervativul. Exist
un fir ataat steriletului, vizibil prin
colul uterin, permiand femeii s verifice dac dispozitivul se afl la locul
lui. Dac femeia ajunge insrcinat,
ea poate oricand s-i cear medicului s indeprteze IUD-ul.
IUD-urile din cupru sunt unul dintre cele mai eficiente mijloace de control
al naterilor disponibile i
este cel mai popular dintre mijloacele folosite in toat lumea. Cele mai
multe femei se adapteaz fr mari
probleme, dar efectele secundare pot include crampe, o scurt perioad
dup inserie. Exist destule situaii in
care ciclul femeii este mai abundent i dureaz mai mult (mai multe decat
in cazul IUD-urilor care conin
hormoni). In cazuri foarte rare, IUD-urile cauzeaz complicaii care pot
chiar s amenine viaa femeii, iar o
anumit marc de IUD a trebuit retras de pe pia din cauza unor
imbolnviri foarte grave. Din aceast cauz,
clinicianul este obligat inaintea inserrii dispozitivului s cear femeii un
consimmant scris, in care ea declar
c este contient de pericolele poteniale.
Uterul poate s resping IUD-ul. Acest lucru se intampl cel mai probabil in
primele luni de dup
inserie i este mai intalnit la femeile care inc nu au nscut. Sarcina poate
interveni intr-o asemenea situaie i
de aceea este necesar s se verifice din cand in cand firul de siguran.
Deoarece IUD-ul trebuie inserat de ctre un specialist, costurile sunt intre
150 i 300 de dolari la
medicii cu practic privat din Statele Unite. Pentru acest pre, femeia
este protejat de sarcin timp de un an,
dei s-ar putea s fie necesare msuri suplimentare de protecie, cum ar fi
prezervativele, dac are mai muli
parteneri.
Uneori este posibil o sarcin chiar i atunci cand IUD-ul nu s-a deplasat
de la locul lui. Dac unei
femei care folosete un IUD nu ii vine ciclul, ea trebuie s se prezinte
imediat la doctor. O sarcin cu IUD-ul la
locul lui prezint complicaii foarte serioase, de la infecii pan la
implantarea sarcinii in afara uterului, pe
trompele uterine. (Vezi i SARCINA EXTRAUTERIN)
* J-K
GELOZIA Conform dicionarului, gelozia ii are rdcinile atat in teama
cuiva de a pierde ceva in
general, IUBIREA sau afeciunea in favoarea altcuiva, cat i in
resentimentele la adresa succeselor sau

avantajelor rivalului. Ambele au in comun incapacitatea individului de a

controla situaiile care implic ali
indivizi. Gelozia poate s apar intr-o situaie imaginar sau real, sau
dintr-o speran cu slabe anse de
realizare. Cei mai muli oameni care au trit gelozia tiu cum s-au simit,
dar in general nu sunt in msur s
ineleag sau s explice emoiile simite. Ei nu pot s explice decat ce
situaii amplific acest sentiment. Gelozia
este in mod clar un sentiment foarte intens, cu reacii fiziologice
insoitoare: senzaia de strangere a stomacului,
uneori o depresie profund dup o experien sau gand privitoare la
partenerul sexual sau amoros i o alt
persoan.
In cultura noastr, exist in general o susinere social a geloziei, atunci
cand un so/soie sau
iubit/iubit afieaz un comportament nepotrivit cu o alt persoan. Totui,
nu toi oamenii prezint sentimentul
geloziei, nici chiar in situaii extreme. Acest lucru a atras atenia unui mare
numr de cercettori in anii 60 i
70, producand dovezi asupra rolului important i adesea distructiv al
geloziei in relaiile din cupluri. Aceste
cercetri s-au concentrat adesea nu asupra cauzei geloziei, ci mai degrab
asupra lipsei geloziei in situaii care
in mod normal ar suscita o reacie de tipul geloziei.
O concluzie care se extrage cu consecven din aceste studii este c
gelozia sexual apare cel mai
adesea la persoane care simt c nu controleaz toate imprejurrile in care
se afl partenerul sau o alt persoan.
Iat opinia unuia dintre cercettori, din cartea The Sex Researchers:
Ceea ce conteaz este sentimentul c ai controlul asupra a ceva, nu
controlul ca atare. (Pentru a te
feri de reacii de tipul geloziei) este suficient ca cineva s aib senzaia c
este la crma situaiei, chiar dac
nu este. Pe de alt parte, nu este suficient s controleze situaia cu
adevrat, ca s nu fie gelos.
Unele caracteristici comune ale oamenilor care triesc sentimentul de
gelozie sunt raportate in mai
multe studii: senzaia c nu eti potrivit ca partener sexual sau afectiv,
idei puternice despre exclusivitatea
relaiilor sexuale cu cineva i mai ales lipsa respectului propriu.
Unii cercettori au remarcat c din punct de vedere istoric i in unele
culturi tradiionale gelozia s-ar
putea s fi jucat un rol foarte important in reducerea infidelitilor. In unele
grupuri, gelozia este privit ca un
semn de mare iubire, iar soul/soia ar putea s pun la indoial
intensitatea sentimentelor partenerului, dac
intr-o situaie adecvat acesta nu se va arta gelos. Unii oameni se simt
flatai atunci cand partenerul este gelos,
dar in ultimele cateva decenii aceste puncte de vedere au fost inlocuite de
acela conform cruia gelozia, dac nu

este inut in frau, poate s distrug o relaie.

Majoritatea oamenilor triesc sentimentul de gelozie intr-un moment sau
altul al relaiilor lor sexuale,
maritale sau afective. Unii scriitori pun la indoial faptul c gelozia ar
putea fi evitat dac un cuplu cade de
acord asupra unor limite de comportament, de afeciune sau de afiare in
public. Astfel, chiar dac aceste limite
sunt respectate, comunicarea unor fapte aflate in interiorul acestor limite
poate s duc spontan la o gelozie
distructiv.
KAMASUTRA Hinduismul a dat natere practicilor ascetice i oamenilor
sfini, dar pe de alt parte el
celebreaz i plcerea sexual in ceea ce este probabil cel mai faimos
manual de sex din istorie: Kamasutra,
care s-ar traduce prin (Preceptele iubirii). Cartea a fost scris in secolul 2
i.e.n. de un inelept indian foarte
respectat, numit Vatsyayana. In Kamasutra, Vatsyayana consider actul
sexual drept un mijloc de imbogire
spiritual, dar i ca pe o art care trebuie studiat, dac doreti ca ea s-i
aduc o bucurie profund. Kamasutra
sftuiete atat brbaii cat i pentru femeile s dea cea mai inalt
prioritate plcerilor simurilor i prezint in
detalii grafice o uimitoare varietate de tehnici sexuale.
KAPLAN, DR. HELEN SINGER Nscut la Viena, in 1929, Helen Singer
Kaplan a emigrat in 1940
in Statele Unite. A studiat la Universitatea Syracuse, la Columbia
University i la New York Medical College.
Ca psihiatru, s-a specializat in sexualitatea uman, devenind terapeut,
profesor i instructor de terapeui in acest
domeniu. Printre elevii ei de la cursurile de terapie psihosexual s-a
numrat i profesoara de mai tarziu din
domeniul asistenei sociale, dr. Ruth Westheimer.
Dr. Kaplan, medic cu doctoratul in psihologie, a fost unul din pionierii
aplicrii metodelor de laborator
ale lui MASTERS I JOHNSON, fondatorii TERAPIEI SEXULUI, la necesitile
oamenilor foarte ocupai,
care nu pot s-i ia dou sptmani de vacan pentru a urma un
tratament la Saint Louis. Meninand cerinele
de inalt calitate ale acestui tratament, dr. Kaplan a adaptat tehnicile
terapiei sexuale, astfel incat oamenii s o
poat vizita la cabinet pentru instruciuni i consultaii curente, fiind in
msur intre timp s execute acas
temele i exerciiile prescrise, in propriile dormitoare.
Clienii de astzi pot fi intr-o relaie sau singuri i pot s fie oameni cu dare
de man, funcionari inali
sau sraci dependeni de securitatea social. Terapia nu este doar pentru
persoanele bogate, ci pentru oricine are
nevoie de ea. Faptul c terapia sexului este la indemana oricui se
datoreaz in mare parte doamnei doctor

Kaplan i Grupului Helen S. Kaplan pentru Evaluare i Tratament al

Problemelor Sexuale, aflat in New York.
Terapia sexului nu este o afacere seac, mecanic, un set de proceduri
stipulate intr-un manual rigid i
aplicate unor clieni care le urmeaz ca nite roboi, fiecare avand nevoie
strict de aceleai sfaturi i instruciuni.
Este in aceeai msur o art i o tiin. Munca proprie efectuat de dr.
Kaplan a imbogit acest domeniu, iar
cursurile predate de ea altor terapeui sunt inspirate i inspiratoare.
EXERCIIILE KEGEL La inceputul anilor 50, dr. Arnold H. Kegel,
ginecolog, a inventat o serie
de exerciii pentru a mri controlul vezicii la femeile care sufereau de
incontinen urinar. Controlul este
imbuntit prin exerciii ale muchiului pubococcigian (numit i muchiul
PC). Terapeuii sexului au
descoperit curand c aceleai exerciii pot s permit multor femei s se
simt mai active in timpul procesului
coital, permiandu-le s strang muchiul pubococcigian in timpul actului
sexual. Ele au relatat c a existat o
cretere a stimulrii sexuale nu numai in zonele vaginale, ci i in penisul
partenerului lor. Multe femei care au
efectuat exerciiile Kegel au relatat c au mai multe orgasme in timpul
actului sexual.
O metod rapid pentru femei, pentru identificarea i antrenarea
muchiului pubococcigian, este s
urineze, s opreasc jetul de urin i apoi s urineze din nou. Dup cateva
repetri, cele mai multe femei sunt in
msur s ii contracteze muchiul fr implicarea urinrii. O alt metod
pentru a inva exerciiile Kegel este
introducerea de ctre femeie a unui deget in vagin pe o adancime de
aproximativ 5 centimetri. Muchii din zona
vaginal sunt contractai ca i cum ar fi vrut s opreasc un jet de urin,
iar ea va simi cum muchiul
pubococcigeal se va strange in jurul degetului. Va continua s contracte
puternic muchiul timp de cateva
secunde, relaxandu-l apoi i repetand de mai multe ori aceast secven in
timpul unei sesiuni de exerciii i de
oricate ori este posibil in timpul unei zile. Deoarece este un exerciiu
simplu i poate fi efectuat fr degete, o
dat identificat muchiul pubococcigian, el constituie un ajutor foarte
preios in cadrul TERAPIEI SEXULUI.
Tonifierea muchiului pubococcigeal se poate realiza foarte repede,
permiand femeii s aib incredere c va
putea s il controleze i in timpul intromisiunii penisului.
Au fost create i dispozitive numite aparate pentru exerciii Kegel.
Acestea par s nu fie altceva
decat nite FALUSURI ARTIFICIALE mai evoluate. Dar nu exist nici o
dovad c un dispozitiv care produce
o rezisten, sau chiar un deget, ar produce rezultate mai bune decat
simpla strangere a muchiului

pubococcigeal, fr introducerea vreunui obiect, indat ce s-a invat bine

contractarea muscular.
KINSEY I INSTITUTUL PENTRU CERCETAREA SEXULUI Pentru cei mai
muli cercettori,
terapeui sau educatori ai sexului, inceputurile actualei tiine a
comportamentului sexual al omului se gsete in
lucrrile lui Alfred C. Kinsey i in organizaia format de acesta: Institutul
pentru Cercetarea Sexului, de la
Universitatea Indiana, Bloomington, Indiana. Kinsey s-a nscut in 1894 la
Hoboken, New Jersey, intr-o familie
din clasa de mijloc, cu intense sentimente religioase. A studiat ingineria
mecanic intre 1912 i 1914, iar apoi sa
transferat la Colegiul Bowdoin din Maine, ca s studieze biologia. In 1916,
el a inceput cursurile la
Universitatea Harvard, concentrandu-se asupra entomologiei, studiul
insectelor; a devenit doctor in biologie in
1920.
Kinsey nu prea deloc o persoan menit s devin cel mai faimos
cercettor al sexului din generaia
lui. El a inceput prin a fi instructor de biologie la Universitatea Indiana, in
1920, construindu-i o remarcabil
carier academic in domeniul clasificrii speciilor de insecte, in special a
viespilor. El a devenit autoritatea
mondial suprem in ce privete viespile din familia Cynipidae. Viaa lui sa schimbat radical in 1937. La acea
vreme era un respectat familist, cu patru copii i avea o reputaie imens
de biolog i de persoan de un
conservatorism ireproabil. Atunci i s-a cerut s scrie i s predea un curs
despre sex i cstorie. In timp ce
pregtea acest curs, i-a dat seama cu rapiditate c cercetarea in
domeniul sexualitii umane era foarte slab i
c mare parte din credinele acceptate ale epocii pe aceast tem se
bazau pe cunotine demodate i pe
speculaii, nu pe studii tiinifice. A inceput s ii strang propriile date
prin urmrirea comportamentului sexual
la studenii lui i a lrgit treptat baza la publicul general.
In scurt timp, a atras la Universitatea Indiana un grup de oameni de tiin
din domeniul social foarte
talentai. Impreun cu acetia, a inceput intervievarea pe scar larg a
populaiei (peste 11.000 de persoane)
pentru proiectele lor principale de cercetare. In 1947, Kinsey i
colaboratorii lui au infiinat Institutul pentru
Cercetarea Sexului al Universitii Indiana. Institutul a fost finanat iniial
de ctre Fundaia Rockefeller, dar
apoi publicaiile Institutului au devenit foarte cerute i finanarea a fost
furnizat de veniturile aduse de aceste
publicaii.
In anii in care Kinsey a condus Institutul, au fost intervievai peste 17.000
de subieci. Printre

subiectele tratate se numr: activitatea sexual in copilrie (vezi

SEXUALITATEA COPIILOR;
ADOLESCENII I SEXUL); MASTURBAREA; jocurile sexuale; inceputurile
diverselor tipuri de activitate
sexual; frecvena sexual inainte, in timpul i dup CSNICIE;
HOMOSEXUALITATEA (vezi i
RSPANDIREA HOMOSEXUALILOR I A LESBIENELOR); poluiile nocturne;
SEXUL
EXTRAMARITAL; sexul la btrani (vezi IMBTRANIREA I SEXUL). Cele dou
opere principale produse
la Institut de Kinsey i colegii lui au furnizat date fundamentale pentru
activitatea sexual uman i sunt
elemente de comparaie pentru toate studiile in acest domeniu care le-au
urmat. Aceste dou studii se intitulau:
Comportamentul sexual al masculului uman, bazat pe statistica fcut pe
5.300 de brbai, i Comportamentul
sexual al femelei umane, lucrare scris dup studierea a 5.940 de femei.
La apariia lor, aceste dou cri groase
de 800 de pagini au fost considerate de ctre editor i Institut ca avand
interes limitat la domeniul medical i
profesional. Totui, lipsa de informaie pe tema comportamentului sexual i
dorina de informare a publicului
pe aceast tem, practic tabu, a fcut ca ambele cri s devin mari
succese la nivel naional i s genereze o
pleiad de comentarii secundare din partea altor autori de tiin i
medicin.
Activitatea principal a Institutului i publicaiile lui au aprut intr-o epoc
in care Statele Unite erau o
ar foarte conservatoare din punct de vedere politic i social. Grupurile de
extrem dreapt conduse de
senatorul Joseph R. McCarthy de Wisconsin considerau c deteriorarea
MORALITII SEXUALE era
exacerbat de convingerile comuniste i c Institutul lui Kinsey ddea, fr
intenie, ap la moar complotului
comunist. Prin urmare, in cateva orae crile au fost confiscate i
distruse. Justificarea a fost dat de legile
statale i federale cunoscute sub numele de Legile Comstock, datand din
anii 1870. Aceste legi stipulau c
trimiterea prin pot de material erotic i cu conotaii sexuale constituie
o infraciune. (Dup aproape un
secol, in anii 1960, aceste legi au fost considerate ca intrand in
contradicie cu Primul Amendament al
Constituiei.) In epoca lui McCarthy, s-au exercitat presiuni pentru
retragerea finanrii, iar Fundaia
Rockefeller a cedat, dar, in 1957, dup discreditarea senatorului McCarthy
i a McCarthy-ismului, atacurile la
adresa Institutului au diminuat puternic i finanarea a inceput s creasc.
De atunci, Institutul a rmas un
important centru de cercetri.

Kinsey a murit in 1956, la varsta de aizeci i doi de ani. Dei unii savani
au obiectat in privina
metodelor de eantionare folosite de Kinsey in studiile lui, nu exist nici o
indoial c procedurile meticuloase
folosite de Kinsey erau cele mai buna la epoca respectiv i c studiile
rman in continuare cele mai bune
informaii culese vreodat despre comportamentul sexual al brbatului i
femeii. Toate studiile asupra
comportamentului sexual care apar in zilele noastre se raporteaz
invariabil la datele lui Kinsey, pentru a
compara schimbrile in comportamentul sexual din ultimii 50 de ani.
SRUTUL Srutul este o activitate oral universal in aproape toate
culturile i in toate epocile
istorice. Srutul este folosit adesea pentru salutul intre prieteni, dar aici il
vom examina in context sexual.
Ca definiie de dicionar, srutul inseamn atingerea sau mangaierea cu
buzele. Dar aceast definiie nu
reuete s transmit multele i variatele faete ale plcerii srutului.
Srutul comunic atat iubire cat i dorin
sexual i adesea este considerat un preambul al actului sexual. Dar
srutul poate s constituie i o plcere in
sine. Se tie c unele cupluri care se iubesc ii petrec multe ore srutanduse. Cuplurile care sunt impreun de
mai mult timp ar trebui s ii aminteasc faptul c srutul este un minunat
act de intimitate i c ar trebui s
rman o parte important a repertoriului lor sexual.
Buzele sunt o zon erogen foarte sensibil la stimuli sexuali. Dei in unele
culturi nu se folosete
srutul pe buze, in cele mai multe societi srutul este parte integrant a
practicilor i tehnicilor sexuale, iar
unii indivizi l-au ridicat la rangul de art. Dar srutul nu se limiteaz
neaprat la dou perechi de buze. Pot fi
srutai i ochii, gatul, lobul urechii, sanii, testiculele, subsorile i degetele.
Explorarea corpului partenerului cu
ajutorul buzelor poate fi extraordinar de excitant, ca i srutul profund,
care const in atingerea pasional a
limbilor in timpul atingerii buzelor.
In graba societii moderne, in care se dorete ajungerea rapid la scopul
sexual propriu-zis, srutul a
devenit o art neglijat. Dar un amant desvarit va fi intotdeauna un
artist al srutului i dintr-un motiv
foarte simplu. Buzele omului au fost fcute pentru srut. In timpul excitrii
erotice, ele devin foarte sensibile i
invit, colorandu-se i mrindu-i volumul, devenind cu atat mai
atrgtoare.
*L
LABIILE Vezi ORGANELE SEXUALE FEMININE; VULVA.
TRAVALIUL Vezi NATEREA; NATEREA NATURAL; UTERUL
LIPSA INTERESULUI SEXUAL Scrisorile sosite pe adresa emisiunii
radiofonice i de televiziune

Dr. Ruth i la rubricile specializate din ziare arat c lipsa dorinei

sexuale este una dintre cele mai frecvente
plangeri din partea celor care afirm c au disfuncii sexuale. Aproape un
sfert (24%) dintre toi oamenii care
raporteaz o problem sexual menioneaz lipsa dorinei sexuale iar
acest lucru se imparte egal intre brbai
i femei.
In trecut, profesionitii medicinii au presupus adesea (greit) c toi
brbaii au un LIBIDO puternic in
mod natural, o dorin de a face sex, in vreme ce femeile trebuie s fie
excitate in cadrul unui PRELUDIU
erotic. Lipsa de dorin sexual la femei era considerat rezultatul unor
acte sexuale incompetente din partea
partenerilor brbai, in special in faza de preludiu.
Studiile moderne au descoperit c dorina sexual este exprimarea
fireasc a interesului sexual al unui
om. Dorina sexual, ca i interesul, poate s precead orice tip de
excitare fizic sau psihic. In argou, exist
diveri termeni colorai care desemneaz persoanele cu o dorin sexual
intens i de durat. Exist o stare
sexual interesant care nu are nevoie de stimularea erotic i pe care se
cldete excitarea sexual ulterioar.
Dorina sexual poate fi lucrat i influenat prin numai prin stimulare
senzual i un comportament erotic.
Dar dac cineva nu are sau nu ii recunoate imboldul sexual interior, acea
persoan poate fi stimulat fizic
pan la acel punct, iar uneori poate fi stimulat mental sau printr-o
predispoziie romantic.
Manualele de sex din anii trecui erau bine intenionate i de orientare
romantic, dar nu conineau prea
multe cunotine despre mecanismul dorinei sexuale. Cercetrile lui
MASTERS I JOHNSON i ale lui Helen
Singer Kaplan au revoluionat gandirea noastr despre sex. Acum tim c
prea muli brbai i femei se lipsesc
de plcerile unei relaii sexuale pline de iubire, chiar i in timpul csniciei,
pentru c pur i simplu nu sunt
interesai de sex. Aceasta inseamn c prefer s nu fac nimic legat de
sex, nici mcar s se gandeasc la el.
Ce se inelege prin lipsa de dorin sexual? Unii consider c ea descrie
o femeie sau un brbat care
nu mai simt nici un ORGASM, eventual nici mcar excitarea dup ce au
fost stimulai de partener i nici prin
MASTURBARE. Dar nu acesta este inelesul, pentru c lipsa de dorin
poate fi starea fundamental a multor
oameni, inainte de interaciunea sexual i de excitare.
A nu se confunda lipsa reaciei orgasmice cu lipsa dorinei sexuale. Atunci
cand nu eti interesat deloc
de sex, nu te pui intr-o postur in care s te compori sexual. Dac o
persoan prezint un oarecare interes, dar

foarte puin dorin, ea poate s atepte ca partenerul s vin cu

iniiative.
Unii cercettori sugereaz c cel puin la femei lipsa de dorin este
rezultatul modului in care sunt
excitate. Ele au fost invate s ii suprime orice senzaii sexuale dac nu
sunt stimulate de un brbat.
Paradoxul este c unele femei se plang de o lips de dorin sexual dar
ajung uor la orgasm, in vreme ce alte
femei, cu un imens interes sexual i o dorin pe msur, nu ajung la
orgasm.
Terapeuii sexului intalnesc frecvent cazuri in care femeile s-au mritat
pentru c le venise timpul sau
pentru c brbatul cu care se intalneau prea un potenial so i tat bun.
Ele tiau c vor avea parte de acte
sexuale i c, dei nu aveau nici o dorin de sex, vor crea conflicte dac
nu ii vor indeplini aceast parte a
contractului lor marital. De aceea, ele trec prin toate micrile sexuale,
fr s se bucure de ele. Aceasta nu
inseamn c ele nu in la soii lor, sau c nu ii iubesc, ci doar c elementul
pasiune lipsete. Ele nu vor s rite
csnicia infruntandu-i senzaiile.
In unele cazuri, lipsa de dorin este conjunctural. Aceast situaie se
intalnete mai adesea la cei
care spun c nu au nici o dorin sexual, dar care reacioneaz sexual i
au chiar i orgasm. Dac partenerul
iniiaz sexul, o asemenea persoan va rspunde, dar dac nu se va iniia
actul sexual, va rmane la fel de
mulumit. Cazurile se numesc conjuncturale pentru c un factor
exterior oarecare interacioneaz cu dorina
natural de sex. Dac aceast situaie este modificat, iar factorul
perturbator este inlturat, pacientul va percepe
mai uor faptul c are intr-adevr o dorin sexual, poate chiar una foarte
puternic. O cauz destul de
obinuit este o suprare nerecunoscut pe care persoana in chestiune o
are la adresa partenerului, suprare pe
care o duce i in pat. Totui, in unele cazuri, dorina sexual a unei femei
poate fluctua in funcie de influenele
hormonale din timpul fazelor menstruaiei.
Exist multe alte situaii care pot s duc la un LIBIDO, la dorin sau la
performane sexuale sczute
sau chiar inexistente. Unele din aceste cauze sunt: stresul ocupaional,
stresul familial, stresul financiar; teama
de sarcin; probleme cu aspectul i cu comportamentul sexual al
partenerului; folosirea de alcool i de droguri;
agresarea sexual in copilrie sau la o varst adult; o prere proast
despre sine, sau o team general de sex i
de organele sexuale.
Dorina sexual nu este prezent sau absent. Adevrata problem este n
ce msur este ea prezent.

S o privim pe o scar de msur de la unu la zece. Nu ai cum s spui

dac cineva este la nivelul opt sau la
nivelul unu. Este doar un indicator relativ, prin care incercm s msurm
cat de des sau de intens se gandete
cineva la sex i acioneaz conform cu aceste ganduri. Oare cineva poate
s ii modifice acest coeficient al
dorinei sexuale de la trei la apte? Cei mai muli terapeui ai sexului
consider c acest deziderat se poate
atinge prin folosirea unei atitudini mai erotice, impreun cu un sntos
respect de sine (vezi i PLICTIS,
SEXUAL; TERAPIA SEXULUI; DISFUNCII SEXUALE LA FEMEIE; DISFUNCII
SEXUALE LA
BRBAT).
LACTAIE (Vezi i ALPTAREA)
METODA LAMAZE Una dintre metodele pentru naterile pregtite.
Teoriile fundamentale din
spatele naterilor pregtite sunt acelea ale auto-controlului, ale inaltei
cunoateri de sine prin exerciii
programate i reducerea durerii prin educarea inelegerii proceselor
travaliului i naterii propriu-zise. Metoda
Lamaze pregtete mamele i persoanele care le ajut ca s abordeze in
mod activ contraciile travaliului i
aspectele emoionale, intelectuale i fizice ale naterii. Un scop principal
este ca o mam sntoas i care se
cunoate bine s dea natere unui copil sntos. Lamaze ofer tehnici sau
unelte psihologice, care vor fi folosite
in timpul travaliului pentru a il transforma intr-o experien imprtit,
mai plcut i cu semnificaii mai
adanci.
Metoda Lamaze ii are bazele in Rusia, ar in care femeile erau
condiionate s rspund la contracii
cu relaxare. In anii 50, Fernand Lamaze, doctor francez, a adaptat
tehnicile ruseti i a introdus metoda naterii
pregtite in clinica unei uzine metalurgice, la care lucra pe atunci.
Rspunsul condiionat, sau automat, este in
continuare baza metodei, dar Lamaze a mai adugat la modelul rusesc i
tehnici speciale de respiraie. In Statele
Unite, metoda a fost extins, tatl (sau alte persoane) avand rol de
antrenor. Astfel, cuplurile pot s ii impart
activ naterea copilului. In zilele noastre, metoda Lamaze este o tehnic
foarte popular pentru abordarea
durerilor din timpul travaliului.
LAPAROSCOPIA Procedur medical folosit pentru a inspecta cavitatea
abdominal cu ajutorul
unui instrument telescopic numit laparoscop. Procedura se mai numete i
pelviscopie. Operaiunea este folosit
adesea pentru pacieni care nu sunt internai, pentru c perioada de
recuperare este mult mai scurt decat in
cazul deschiderii cavitii abdominale, care este considerat o intervenie
chirurgical major. Laparoscopul

este introdus in cavitatea abdominal printr-o mic incizie efectuat mai

jos de ombilic. Pentru ca vizualizarea
s fie mai uoar i pentru a micora ansele de distrugere a esuturilor,
inainte de introducerea laparoscopului,
cavitatea abdominal este destins prin umplere cu un gaz, de obicei
dioxid de carbon, cu ajutorul unui ac.
Dup ce laparoscopul a ajuns in poziia final, se mai fac i alte incizii
suplimentare, pentru alte instrumente,
care vor efectua prelevri, manipulri, sau chiar operaii chirurgicale.
Laparoscopul permite o inspectare
complet a abdomenului: toate organele din interiorul cavitii abdominale
pot fi vizualizate direct.
Pentru efectuarea laparoscopiei, exist dou motive principale:
diagnosticarea i terapia. Motivele
diagnostice includ evaluarea durerilor pelviene ale pacientei sau cauzele
sterilitii. UTERUL poate fi vzut cu
ajutorul laparoscopului i, folosind un instrument introdus prin VAGIN
pentru a manipula uterul, acesta poate fi
ridicat, astfel incat s se poat vedea i lateral, i din spate. Neregulariti
ale uterului, cum ar fi modificrile
fibroase uterine, pot fi vzute direct. TROMPELE UTERINE, care transport
ovulele de la ovar la uter, pot fi i
ele vizualizate direct i evaluate din punct de vedere al inflamaiilor i al
blocajelor. Prin COLUL UTERIN se
poate introduce un colorant. Dac trompele uterine sunt deschise, se
poate vedea ieirea colorantului prin
deschizturile superioare i intrarea in cavitatea abdominal. Astfel,
laparoscopia poate fi utilizat pentru a se
determina dac trompele sunt sau nu permeabile. Pot fi observate direct i
ovarele, ca i prezena de chisturi,
semnele de ovulaie precum i alte structuri din abdomen.
Operaia laparoscopic cea mai obinuit in terapie este blocarea
trompelor, pentru a impiedica
graviditatea. In regim de vizualizare direct, trompele uterine se pot bloca
prin cauterizarea unui segment din
fiecare cu ajutorul unui curent electric sau cu un laser, sau pot fi
obstrucionate prin plasarea de band in jurul
lor, pe la mijloc. Prin laparoscop, aderenele (zone anormale de esut
conjunctiv care in impreun esuturi care
in mod normal nu sunt legate intre ele) pot fi tiate sau cauterizate. In
mod similar, zonele cu
ENDOMETRIOZ pot fi distruse chirurgical, iar chisturile mici pot fi aspirate
(coninutul lor poate fi aspirat)
folosindu-se un laparoscop. In unele situaii, trompele uterine pot fi
reparate folosindu-se acest instrument. Alt
utilizare obinuit a chirurgiei laparoscopice este indeprtarea SARCINII
EXTRAUTERINE. Se pot inltura
trompa uterin sau sarcina, folosindu-se numai instrumente laparoscopice.
Unele chisturi ovariene pot fi

inlturate cu ajutorul laparoscopului, iar uneori pot fi extirpate i ovarele.

Cu ajutorul laparoscopului, trompele
uterine i ovarele pot fi eliberate de esuturile care le in legate de restul
organelor, fiind astfel posibil
histerectomia vaginal (vezi HISTERECTOMIA), in situaii in care altfel ar fi
fost nevoie de operaii
chirurgicale abdominale majore. Chirurgia general a inceput s
foloseasc laparoscopul i pentru a extirpa
vezicula biliar.
In ultimii ani, utilizarea laparoscopiei s-a extins, astfel incat este tot mai
mult folosit pentru efectuarea
unor procedee chirurgicale majore. Aceasta micoreaz perioada de
spitalizare i de recuperare. Laparoscopia
poate da natere i unor complicaii minore, care includ infecia la locul
punciei abdominale sau echimoze
(vanti). Dar pot s apar i complicaii grave, inclusiv rniri ale
intestinelor sau ale vaselor sanguine
importante din abdomen. Aceste complicaii pot s necesite o operaie
chirurgical major imediat. Ca la toate
operaiile, exist i posibilitatea unor complicaii provenite din anestezie.
TEHNICI SEXUALE LESBIENE O lesbian este definit in general ca o
femeie al crei interes
sexual principal este orientat in direcia altor femei i care, drept urmare,
se angajeaz in principal in acte
homosexuale cu femei. Forma specific a acestor acte sexuale prezint o
mare varietate, ca i in activitatea
heterosexual. Sexul de tip lesbian este prin definiie tot ce fac dou femei
impreun i, prin urmare, este dificil
de generalizat. Exist, totui, practici i subiecte sexuale care sunt
comune intregii comuniti lesbiene.
Poate cea mai caracteristic trstur a sexului lesbian este c nu implic
organele genitale masculine
i prin urmare nu este centrat in jurul ACUPLRII SEXUALE. Activiti care
la multe perechi heterosexuale
sunt privite ca PRELUDIU, la sexul lesbian au o mult mai mare importan
i pot fi practicate o perioad de
timp mai lung decat se obinuiete intre brbai i femei. Atingerea,
SRUTUL, linsul i suptul sunt tehnici
primordiale pentru excitarea sexual, lesbienele concepand corpul intreg
ca un teren senzual de joac. SANII
sunt o zon erogen foarte important i lesbienele au o mare plcere s
se joace una cu sfarcurile celeilalte
le strang intre degete, le mangaie, le srut, le sug, inchipuie cercuri cu
limba in jurul lor. Deoarece ambele
partenere au sani, lesbienele extrag plcere i din senzaia impingerii
sanilor in cei ai partenerei, stimulandu-i
propriile sfarcuri o dat cu cei ai iubitei.
O tehnic sexual frecvent la sexul lesbian este frecarea corpurilor unul
de altul. Zona genital a unei

partenere este apsat puternic i frecat de gamba sau de coapsa

celeilalte. O variaie obinuit este
tribadismul, in care cele dou femei stau fa in fa, una deasupra
celeilalte. Zonele genitale sunt apsate
strans impreun, in timp ce partenerele efectueaz micri ritmice de
frecare. Unele ii freac CLITORISUL de
osul pubian al partenerei. In secolul nousprezece, lesbienele erau numite
tribade, muli ani romanele porno
franuzeti descriind aceast tehnic drept principala in activitatea sexual
lesbian. Un avantaj al tribadismului
este acela c las libere mainile i gura, care pot s stimuleze alte zone
ale corpului.
Atingerea i frecarea clitorisului i a altor organe genitale produce plcere
majoritii lesbienelor.
Pentru stimularea organelor genitale ale partenerei, se pot folosi i
VIBRATOARE. Sexul oral, sau folosirea
gurii in contact cu organele genitale ale partenerei, este o alt form de
joc sexual clitoridian. In timpul sexului
oral, limba, dinii i buzele pot fi folosii pentru a muca, a linge, a
manipula sau a explora clitorisul, labiile sau
VAGINUL. Partenerele pot s aleag varianta unui sex oral simultan, prin
aezarea in poziia faorgane
genitale. Acest lucru se face in mod obinuit prin poziii laterale, sau cu
una dintre femei deasupra i cealalt
sub ea. Multe femei consider c sexul oral simultan distrage prea mult i,
in locul lui, se stimuleaz reciproc,
pe rand.
Multe lesbiene extrag plcere din penetrarea vaginal de ctre limba sau
degetele partenerei. De
asemenea, se obinuiete i introducerea de corpuri strine, dar in cazul
FALUSURILOR ARTIFICIALE, este
discutabil, mai ales dac acestea au form explicit de PENIS. Unele
lesbiene folosesc falusuri artificiale, dar
altele sunt impotriva lor, considerand c au o acuplare sexual cu un
organ masculin simulat. Comunitatea
lesbian se mandrete cu faptul c sexul lesbian nu este un sex
convenional i c femeile lesbiene nu sunt
limitate i nici legate de semnificaiile tradiionale ale regulilor i rolurilor
in sex. De aceea, unele lesbiene
resping ideea insi de sex cu falusuri artificiale, pe care le concep ca fiind
prea masculine. Acest lucru explic
de ce multe lesbiene refuz s judece aspru vreo form de sex lesbian,
alegand in schimb ideea c orice femeie
are dreptul s ii defineasc i s ii determine propriul comportament
sexual, indiferent de ce obiceiuri, fantezii
sau practici ar implica acesta.
Aa cum cultura heterosexual are tendina s defineasc sexul ca fiind
penetrarea, lesbienele pot s
cad i ele in capcana definirii sexului ca o interaciune deget-vagin, sau
limb-clitoris, avand drept scop final

ORGASMUL. Dar comunitatea lesbian in globalitatea ei consider c toate

jocurile sexuale sunt valabile i
intr in definiia sexului. Scopul final al sexului este plcerea, fie c duce la
orgasm, fie c nu. Totui, unele
studii efectuate in anii 80 au artat c frecvena orgasmului la partenerele
lesbiene este mai mare decat la
femeile heterosexuale. Cercettorii au venit cu ipoteza c in cuplurile
sexuale partenerele se excit reciproc mai
lent i discut deliberat mai mult in timpul actului, adesea comunicandu-i
explicit cand i cum au plcerea. Dar
ce este plcerea sexual este o problem la fel de vast pe cat este i
comunitatea lesbian insi.
Ocazional, lesbienele pot s stimuleze pentru plcere sexual i ANUSUL.
Anusul poate fi inconjurat
cu limba pe margini, poate fi btut uor cu degetele, sau penetrat cu
degetele sau un falus artificial. Unele
lesbiene extrag plcerea din jocuri care implic legarea sau introduc in
jocul lor sexual fantezii sado-masochiste
(vezi SADISM/MASOCHISM). Altele consider foarte excitant posibilitatea
de a fi prinse. Poate fi foarte
excitant s faci ceva ceea ce alii ar considera scandalos, in caz c ar afla.
Adesea, lesbienele se ating pe furi,
in locuri publice, sau fac sex in pdure sau in toalete publice.
Lesbienele pot chiar s fac sex cu un brbat, dei acest lucru este blamat
de comunitatea lesbian.
Unele au relaii sexuale ocazionale cu brbai, sau relaii anonime, pentru
variaie. Altele au intalniri foarte
regulate cu un anume brbat. Pentru unele lesbiene, sexul cu brbaii este
un supliment foarte plcut la relaiile
sexuale principale cu femei, lucru care nu le impiedic s se considere in
continuare a fi lesbiene. Pentru ele,
lesbianismul este starea mental din punct de vedere sexual. Este o
identitate care merge mult mai departe decat
actele sexuale individuale.
Spectrul activitilor sexuale lesbiene este foarte larg i depinde de
gusturile individuale. Unele
lesbiene ii asum roluri specifice, de femeie sau brbat. Aa-numitele
lesbiene rujate sunt atrgtoare din
punct de vedere convenional, dar multe altele fug de asemenea modele
tradiionale, avand atat plcerea cat i
mandria s fie ceea ce ele numesc exploratoare complete ale sexualitii
lor (vezi i BISEXUALITATEA;
VIAA HOMOSEXUAL I LESBIAN; RELAIILE HOMOSEXUALE I
LESBIENE; RSPANDIREA
HOMOSEXUALILOR I LESBIENELOR; HOMOSEXUALITATEA).
LIBIDO Atracia sexual sau apetitul sexual se numete in mod obinuit
libido. Acesta este prima
component din sistemul sexual trifazic al lui Helen Singer Kaplan
dorin, excitare, orgasm (vezi i

CICLUL REACIEI SEXUALE) i constituie un foarte complex echilibru

intre factori fizici i sociali.
Cercettori ca Alfred Kinsey i Masters i Johnson au sugerat c libidoul
trece prin perioade de cretere i
descretere de-a lungul vieii unui individ. Cea mai frecvent plangere
legat de libido este c este mult sczut
in comparaie cu ceea ce individul simte c ar fi nivelul normal.
Factorii fizici care afecteaz libidoul pot include durerea din timpul
acuplrii sexuale (dispareunia),
bolile organice, cele funcionale i disfunciile erectile. De exemplu,
dispareunia poate fi cauzat de atrofierea
sau subierea esutului vaginal dup MENOPAUZ (datorit scderii
produciei de estrogen), de infecii sau de
o recent natere pe cale vaginal. Bolile endocrine, cum ar fi diabetul,
sau leziunile coloanei vertebrale, ca i
anumite medicamente, pot s afecteze capacitatea unui brbat de a avea
i de a menine o ERECIE i astfel pot
s influeneze i libidoul.
Relaia dintre libido i performanele sexuale este complex i, dup cum
am scris mai sus, este
influenat nu numai de starea fizic a individului, ci i de starea lui
emoional. Disfunciile sexuale, atat la
brbai, cat i la femei, sunt foarte rspandite. In timpul vieii, jumtate
din indivizi vor traversa o oarecare
disfuncie sexual, adesea trectoare i circumstanial, fr a indica drept
cauz o boal organic sau o
problem de patologie psihic. Dac alterarea libidoului sau a
performanelor sexuale persist, trebuie luat in
consideraie o evaluare adecvat de ctre un medic (vezi i PLICTIS,
SEXUAL; MENOPAUZ;
DISFUNCIE SEXUAL LA BRBAT; TESTOSTERON).
IUBIREA Despre iubire s-a scris probabil mai mult decat despre orice
subiect din experiena i istoria
uman. Subiectul a atras atenia filosofilor i a savanilor in tiinelor
sociale, a poeilor i dramaturgilor, a
psihoterapeuilor i a teologilor, dar oricat de ar fi fost de analizat
subiectul, nu s-a ajuns la un consens asupra
definiiei exacte a iubirii, a originilor i semnificaiilor ei. Dup toate
probabilitile, nu va exista niciodat o
asemenea definiie, pur i simplu pentru c iubirea prezint prea multe
faete: iubire senzual, iubire romantic,
iubire de familie, iubirea fa de Dumnezeu, iubirea naturii, iubirea fa de
omenire, iubirea fa de art, iubirea
animalelor, a prietenilor, iubirea de sine i aa la infinit.
Printre teoriile moderne ale iubirii care au fost luate in seam de savani se
numr cele avansate de
Sigmund Freud, Erich Fromm, Abraham Maslow i Robert Sternberg. Freud
concepea iubirea ca pe o expresie
necesar a energiei dorinei sexuale care, in viziunea lui, motiveaz toate
fiinele umane. Freud afirma c

iubirea este intotdeauna o manifestare a tensiunii sexuale, fie c e

indreptat ctre prini, ctre prieteni sau
ctre iubit/iubit.
Dei antrenat in tehnicile psihanalitice, Erich Fromm se delimiteaz
intrucatva de conceptualizarea
ingust a iubirii de ctre Freud. Fromm specific cinci tipuri de iubire: de
frate, de printe, erotic, iubirea de
sine i iubirea fa de Dumnezeu. Dup el, o persoan complet dezvoltat
este capabil de toate cele cinci tipuri
de iubire. Tot el a subliniat i c diferitele tipuri de iubire sunt
interconectate. De exemplu, indivizii care nu
sunt capabili s se iubeasc pe ei inii probabil nu vor fi in msur s-i
iubeasc nici pe alii. Tot din teoria lui
Fromm rezult i c dac invei s iubeti intr-unul din aceste domeniicheie, atunci vei inva mai uor s
iubeti in oricare din cele cinci tipuri de iubire.
Fromm credea c iubirea este mai degrab activ decat pasiv: nu exist o
stare de iubire. Mai
degrab, iubirea este un fel de comportament care ii ajut pe ceilali s ii
imbunteasc potenialul de cretere
emoional i social. Cine iubete este mai degrab o persoan care
druiete decat una care primete. Prin
urmare, dup Fromm, iubirea implic grij, responsabilitate, respect
i faptul c persoana iubit tie de
aceast iubire.
Psihologul Abraham Maslow a deosebit dou tipuri de iubire: unul bazat pe
nevoia egoist i pe
primire (numit de el iubire-D, adic iubire deficitar) i una bazat pe
lipsa egoismului i pe druire (pe care
Maslow a denumit-o iubire-B, iubire autentic). El a remarcat c
persoanele care prezint o iubire-B caut i se
indrgostesc de persoane care le satisfac necesitile de securitate,
respect propriu, recunoatere social i
recompensare sexual. In acelai timp, ei pot s implineasc
(neintenionat) necesitile de iubire-D ale
propriilor lor prini. Dac necesitile sunt complementare, membrii
cuplului se pot considera fericii, iar
relaia poate s dureze mult. Nu este surprinztor c Maslow consider c
cele mai mature relaii, care conduc
la creteri sinergetice ale ambilor parteneri, sunt uniunile intre dou
persoane care prezint iubire-B.
In studiul lui din 1998, The Triangle of Love, psihologul Robert Sternberg a
izolat trei componente
majore INTIMITATEA, pasiunea i fidelitatea, care, combinate, vor oferi
toate tipurile de iubire cunoscute.
El a prezentat aceste componente ca pe laturile unui triunghi. Atunci cand
este prezent doar pasiunea, fr
intimitate sau fidelitate, atunci este infatuare. Dac exist doar fidelitate,
este o iubire goal, ca in cazul

cuplurilor cstorite care rman impreun din motive religioase, dar nu

imprtesc nici intimitate i nici
pasiune. Intimitatea singur, fr pasiune sau fidelitate, constituie o
prietenie. Sternberg spune c unele cupluri
au o iubire de tip camaraderesc, coninand i fidelitate i intimitate, dar
fr pasiune, in timp ce altele sunt
angajate intr-o iubire romantic, in care exist intimitate i pasiune, dar nu
i fidelitate (aceast situaie se
regsete in special intre tineri i intre persoanele implicate in AVENTURI
EXTRACONJUGALE). Iubirea la
prima vedere, urmat de o cstorie fulgertoare, care combin pasiunea
i fidelitatea, dar fr intimitate, este
descris de Sternberg drept iubire imbecil. In sfarit, exist i iubirea
ideal, desvarit, in care pasiunea,
intimitatea i fidelitatea exist in proporii egale.
Sternberg subliniaz c nici una dintre aceste relaii nu este btut in cuie.
In orice moment dat, fie la
alegere, fie pe nesimite, un cuplu poate s treac de la un tip la altul
sau la o stare de ne-iubire, in care nu
este prezent nici una dintre componentele discutate mai sus.
Din teoria lui Sternberg rezult implicit c relaiile de iubire nu pot fi
considerate ca un dat i nici
justificate prin simplul fapt c cei doi se simt bine impreun. Ca mai toi
ganditorii contemporani din acest
domeniu, el crede c o relaie de iubire satisfctoare nu este ceva ce se
intampl unui cuplu; este un lucru pe
care cei doi il fac s se intample (vezi i CURTE; FLIRT; RELAII DE IUBIRE
DE TIP HOMOSEXUAL I
LESBIAN; INTIMITATE; SRUT; CSTORIE; RELAIE ROMANTIC;
ACUPLAREA SEXUAL).
IMPULSUL SEXUAL REDUS Vezi PLICTISEAL SEXUAL; LIPSA DE
INTERES SEXUAL;
DISFUNCII SEXUALE, LA FEMEIE; DISFUNCII SEXUALE LA BRBAT.
LUBRIFIEREA Lubrifierea VAGINULUI apare ca reacie la excitarea sexual.
Lubrifierea femeii nu
este produs de vreo gland, ci apare atunci cand in vagin se filtreaz prin
vasele de sange din jurul acestuia
anumite fluide. Ingustarea venelor din jurul vaginului in timpul excitaiei
sexuale duce la creterea presiunii,
care, la randul ei, determin impingerea fluidului din serul sanguin in
esutul peretelui vaginal.
Lubrifierea funcioneaz ca un fenomen de umezire a membranei mucoase
a vaginului i micoreaz
frecrile in timpul acuplrii sexuale. Atunci cand lubrifierea este
inadecvat, acuplarea poate fi foarte neplcut,
chiar dureroas. Dup MENOPAUZ, cand esutul vaginal nu mai este
stimulat de ESTROGEN i imediat
dup natere, apar dou perioade in care lubrifierea redus poate crea
probleme la acuplare. Infeciile vaginale
locale pot i ele s afecteze procesul normal de lubrifiere.

Deoarece excitarea sexual depinde in aceeai msur de factorii psihici i

de cei fizici, libidoul i
dispoziia (loc, timp etc.) pot s influeneze de asemenea lubrifierea. Dac
lipsa unei suficiente lubrifieri devine
o problem persistent, se poate diagnostica o cauz specific. De
exemplu, dac se datoreaz unei deficiene
de estrogen in anii de menopauz, se poate folosi un inlocuitor local sau
chiar oral (vezi i TERAPIA DE
INLOCUIRE DE HORMONI). Dac lipsa lubrifierii se datoreaz unei vaginite
sau unei infecii, pot fi de ajutor
antibioticele. Chiar dac problema nu poate fi diagnosticat, ea poate fi
abordat simptomatic. Se pot utiliza
creme pe baz de gelatin, care vor restabili umiditatea esutului vaginal.
Diverse produse bazate pe uleiuri se
afl in vanzare i, de fapt, multe sunt insoite de o mare diversitate de
arome, gusturi, texturi i chiar proprieti
termale, care pot s ajute acuplarea, funcionand mult peste aciunea unui
simplu lubrifiant.
Trebuie avut mare grij la folosirea acestor produse in combinaie cu un
prezervativ. Produsele bazate
pe derivai ai petrolului pot s modifice proprietile elastice ale latexului
folosit la PREZERVATIVE, ducand
la distrugerea acestora. In sfarit, orice lubrifiant poate produce o reacie
alergic sau de iritare. Dac acest
lucru se intampl, trebuie s se renune imediat la folosirea respectivului
lubrifiant.
PILULA ANTICONCEPIONAL MASCULIN Vezi VASECTOMIA I PILULA
ANTICONCEPIONAL MASCULIN.
GLANDELE MAMARE Vezi SANII
MAMOGRAFIE The American Cancer Society (ACS) a artat c in 1994 au
fost diagnosticate
182.000 de cazuri de cancer la san i c aproximativ 46.000 de femei au
murit din cauza acestei boli. (Aceeai
organizaie a artat c doar 1.000 de brbai au fost diagnosticai cu
aceeai boal.) Aceste cifre sunt alarmante,
mai ales c se tie c semnele caracteristice ale cancerului la san
umflturi, ingroare, noduli, modificri ale
pielii reprezint de fapt stadii evoluate ale acestei boli. In plus, la
actualul stadiu al tiinei medicale,
cancerul la san nu poate fi preintampinat.
Care ar fi factorii de risc? Din nefericire, 80 de procente din femeile cu
cancer la san nu prezint nici
unul din factorii de risc cunoscui: varst peste cincizeci de ani, o istorie de
cazuri de cancer la san in familie,
lips de copii, naterea primului copil la peste treizeci de ani. Este evident
c cea mai bun protecie este
detectarea precoce. In zilele noastre, cele mai multe sperane vin din
partea mamografiei.
Mamografia este o metod eficient de detectare a cancerului la san in
stadii precoce, care sunt

vindecabile cu o mare probabilitate. Tumora mamar crete foarte lent

timp de ase-opt ani, pan s ajung s
fie detectat prin examinarea direct a sanului. In aceast faz preclinic,
tumoarea poate fi vzut i localizat
precis cu ajutorul mamografiei.
Mamograful este un dispozitiv special cu raze X, pentru analiza ambilor
sani. El a fost conceput acum
peste patruzeci de ani, iar deceniile care au trecut au aprut multe
imbuntiri, atat sub aspectul siguranei
echipamentului, cat i al calitii imaginii produse de aparat. La aparatura
modern nu mai exist riscul
expunerii excesive la radiaie. De fapt, cantitatea de radiaie asociat cu
echipamentul folosit in mod curent este
echivalent cu doza primit la altitudini mari, de exemplu, ca i cum ai
urca la altitudinea de la Denver, dup ce
ai locuit la Boston sau New York. Aceast examinare nu ar trebui s fie
niciodat refuzat, pe motiv de pericol
de iradiere.
*fig pag. 170 Echipament pentru mamografie
Mamografia a redus rata de mortalitate din cauz de cancer la san (dar din
cauza mediei de via
generale mai ridicate a populaiei, numrul femeilor care au contractat
boala a crescut). Acum peste treizeci de
ani, un studio american a demonstrat c printre femeile de peste cincizeci
de ani a sczut spectaculos rata de
mortalitate din cauz de cancer la san la acelea care au fost supuse
examinrii mamografice de o manier
regulat. Aceste cifre s-au repetat in studiile mai recente din Statele Unite
i din alte ri i exist tot mai multe
dovezi c rata mortalitii din cancer la san poate fi redus la femeile care
incep la varsta de patruzeci de ani s
fac regulat teste mamografice.
In ciuda acestor dovezi, cele mai multe femei din America nu profit de
acest program de detectare.
Un studiu recent arat c doar 30% din femei urmeaz recomandrile de
folosire a mamografiei incepand cu
varsta de patruzeci de ani. Este o cretere de doar 10 procente fa de
acum caiva ani. Peste dou treimi din
femeile americane inc nu profit de acest important test de diagnostic.
Din pcate, aproape jumtate din
femeile care nu au fcut testul spun c doctorii lor nu l-au recomandat.
Despre mamografie se pot face urmtoarele afirmaii:
singura metod despre care s-a dovedit c reduce rata mortalitii din
cancerul la san este
supunerea periodic la analiza mamografic;
mamografia este singura metod de diagnosticare a tumorilor maligne la
san atunci cand acestea
sunt prea mici pentru a fi detectate prin pipit de un doctor;

rata de vindecare a unei tumori detectate in stadiu precoce este de peste

90 de procente;
mamografia este sigur.
Reperele acceptate pentru folosirea mamografiei includ urmtoarele:
mamografiile trebuie s fie obinute prompt incepand de la varsta de
patruzeci de ani. Ele ar trebui
s fie efectuate la fiecare doi ani, dar mai frecvent dac exist bnuieli din
partea pacientei sau ca
urmare a unei examinri medicale;
incepand cu varsta de cincizeci de ani, mamografia ar trebui efectuat
anual;
pacientele care au in familie o lung istorie de cancer la san (mai ales
mam i sor), in special
dac tumorile s-au dezvoltat dup menopauz, ar trebui s fac prima
mamografie la varsta de
treizeci i cinci de ani, iar dup aceea anual.
* fig. 171 Mamografia unui sn de femeie
Mamografiile se pot obine intr-un spital, intr-o clinic specializat in
tratarea sanilor, sau intr-un
cabinet particular. Dac in privina eficienei unui mamograf folosit
adecvat sunt prea puine dubii, calitatea
examinrii i interpretrii trebuie s fie urmrit cu mare atenie.
Majoritatea instalaiilor care furnizeaz la
aceast or mamografii sunt acreditate de ctre Colegiul American pentru
Radiologie, iar dac un mamograf
este intr-adevr autorizat se poate afla fie de la American Cancer Society
sau de la societatea medical local.
Filmele sunt efectuate intr-o camer special, cu pacienta in poziie fie
ezand, fie in picioare. O
imagine ofer o vedere lateral a sanului iar alta privindu-l de sus: ambele
imagini sunt necesare. Uneori,
metoda produce uoare neplceri, pentru c sanii trebuie s fie
comprimai, pentru a se avea o imagine clar a
esutului mamar. Pentru cele mai multe paciente, este o situaie uor
tolerabil i ele nu obiecteaz. Filmele sunt
developate i interpretate de un radiolog specializat in mamografie.
Ocazional se pot remarca anormaliti, cum
ar fi densiti variate, sau mici zone cu calciu. Recomandrile includ
repetarea mamografiei mamare dup
patru-ase luni sau chiar o biopsie.
Evident, informaia c o mamografie prezint anormaliti o va neliniti pe
pacient. Totui, trebuie
remarcat c 80 de procente din afeciunile relevate de o mamografie nu
sunt canceroase. Dac mamografia este
considerat anormal, atunci trebuie s se treac la o consultaie
medical. Dac este recomandat reluarea
procedurii, vor apare alte filme i aciunile ulterioare vor depinde de
aceste noi rezultate. Dac este

recomandat o biopsie, atunci trebuie abordat un doctor specializat in

acest tip de analiz (vezi i CANCERUL
LA SAN).
Deoarece zonele anormale ale sanului nu pot fi simite nici de pacient i
nici de doctor, biopsia
necesit o tehnic special. Mamografia este revzut i in zona suspect
se introduce un ac, de obicei dup o
anestezie local. Doctorul va impinge acul pan la zona anormal. Este
extras i analizat esut din zona
respectiv. In cele mai multe cazuri, anomaliile sunt legate de modificri
fibrochistice i nu este nevoie de un
tratament suplimentar, dar dac se descoper o tumor malign, atunci
este foarte probabil c va urma o
intervenie chirurgical (vezi i AUTOEXAMINAREA SANULUI).
VIOLUL MARITAL Vezi CONSIMMANTUL; SINDROMUL DE STRES
POSTTRAUMATIC;
VIOLUL
TERAPIA MARITAL Terapia marital va aborda intreg spectrul de relaii
i de probleme care pot
s apar cu o anumit probabilitate intre partenerii unui cuplu cstorit. In
America zilelor noastre, termenul de
terapie de relaie poate fi mai adecvat, pentru c tehnicile i scopurile
terapiei maritale se aplic la fel de bine
i heterosexualilor necstorii i cuplurilor homosexuale care au o relaie
stabil. Terapia marital nu este
totuna cu TERAPIA SEXULUI, pentru c se refer la zone mult mai largi ale
relaiilor din cuplu. Ea acoper
probleme de natur interpersonal, creterea copiilor, relaiile cu familiile
originare (prinii i fraii, atat ai
soului, cat i ai soiei) i cu familia extins. Terapia marital abordeaz i
probleme de confort de via,
bneti, scopuri ale relaiei i satisfacia sau nemulumirea in cadrul unei
csnicii. Nu este cazul intotdeauna,
dar multe cupluri care prezint una sau mai multe din aceste probleme vor
descoperi c acestea au un impact
asupra calitii vieii sexuale din cadrul relaiei lor. De aceea, muli
terapeui ai sexului colaboreaz indeaproape
cu un terapeut marital, pentru a ajuta cuplurile atunci cand apar probleme
legate de disfuncii sexuale care sunt
posibil legate de problemele maritale interpersonale.
Terapia marital, cum ar fi psihoterapia, este abordat de numeroase coli
de gandire i teorii despre
cum se poate trata mai bine un cuplu. Ea poate s foloseasc terapia de
grup ca metod suplimentar sau ca
metod principal, eventual unic. Adesea, terapia marital ofer o soluie
pe termen scurt, concentrandu-se
asupra problemelor imediate in relaiile specifice, nu asupra
personalitilor individuale i a posibilelor
schimbri in acestea.

CSNICIA Uniunea recunoscut de societate, de comunitate a doi indivizi

aflai intr-o relaie
permanent sexual i familial, in calitate de so i soie. Emoiile i
ateniile lor sunt concentrate asupra
celuilalt, dar rolurile i relaiile sunt extinse dac i cand apar copiii.
Antropologii i sociologii consider c in
intreaga istorie i in aproape toate culturile principala funcie a familiei a
fost aceea de a crete i a educa
progenitura, pentru a asigura continuitatea instituiilor sociale de la o
generaie la alta. In vremurile primitive,
familia era i principala rspunztoare pentru protejarea fizic i pentru
instruirea tinerilor, ca i pentru
transmiterea valorilor religioase, printre altele; intr-o mare msur,
acestea au fost preluate astzi de instituii ca
coala, poliia i religia instituionalizat. Intre timp, o funcie tot mai
important a csniciei este aceea a
inelegerii, iubirii i implinirii sexuale care ar trebui s existe in mod ideal
intre so i soie.
Multe culturi, de-a lungul intregii istorii i in foarte multe pri ale lumii
au permis sau au preferat
poligamia (brbaii au dou sau mai multe soii in acelai timp), iar unele
societi au permis poliandria (femeile
pot s aib doi sau mai muli soi). Societile moderne, in special acelea
influenate de sistemele de valori
iudaic sau cretin, limiteaz aproape in intregime cstoria la monogamie
uniunea intre un brbat i o
femeie. (Exist, totui, unele micri in Statele Unite i in unele pri ale
Europei care militeaz pentru
acceptarea cstoriilor homosexuale.) In cultura occidental, conceptul de
monogamie se extinde i la
activitatea sexual a fiecrui partener, limitand sexul in afara csniciei.
(DISCREPANA SEXUAL dintre
comportamentele brbailor i femeilor a dus la o toleran mai mare fa
de comportamentul brbailor, in
contrast cu cea fa de libertatea sexual a femeii.)
In ultimele decenii, atat in Europa, cat i in Statele Unite, un segment mic
dar semnificativ al
populaiei a exprimat punctul de vedere conform cruia exclusivitatea
sexual tradiional ar putea fi o fran in
calea satisfacerii maxime a soului sau soiei. Unii autori consider c
aceast micare ii are originile in ideea
post-freudian c fericirea individual trebuie s fie un scop major la vieii
i c, in mare msur, cstoria ar
trebui s se concentreze asupra implinirii sexuale i emoionale a cuplului.
In ciuda ratei mari a DIVORURILOR in Statele Unite, un recent studiu la
nivel naional, efectuat de
doctorii Sam i Cynthia Janus, arat c majoritatea covaritoare a
americanilor (90% din brbai i 92% din
femei sunt de acord sau consider cu trie c familia este cea mai
important instituie a societii. Pe de alt

parte, ei au remarcat c numai 20% din brbai i 13% din femei consider
c pentru a fi cu adevrat implinit,
trebuie s fii cstorit. Aceast atitudine are o oarecare legtur cu faptul
c in ultimele decenii a devenit
incetenit practica vieii in comun, uneori pentru zeci de ani, fr
cstorie. In aceste cazuri, cstoria survine
fie cand cuplul s-a decis s aib un copil, fie cand un copil este pe drum.
In ultimul secol, ratele cstoriilor din Statele Unite au cunoscut creteri i
scderi periodice. Cea mai
sczut rat (aproximativ 8 cstorii la 1.000 de persoane pe an) a
survenit in jurul lui 1900, in 1930 i in 1960.
Ratele inalte (de aproximativ 12 cstorii la mia de locuitori pe an) au fost
in anii 1920, 1940, 1990. Varsta
primei cstorii a unui om a crescut permanent, de la 15-19 ani la
inceputul secolului, la douzeci i ase de ani
la brbai i douzeci i patru, la femei, in 1990. Intr-un raport recent,
Centrul Naional pentru Statistica de
Sntate a prezis c aproximativ 70 de procente din brbai i femei se vor
cstori cel puin o dat in via o
estimare considerabil mai mic decat aceea din anii 1970, cand se estima
c 87% din femei i 96% din brbai
se vor cstori. Au fost avansate mai multe cauze ale declinului: o
presiune social mai redus asupra
persoanelor care nu sunt emoional inclinate spre intimitatea i
responsabilitile csniciei; creterea numrului
de brbai homosexuali i femei lesbiene, care se pstraser la cutie in
deceniile anterioare i care s-ar fi
cstorit fie pentru a ii nega HOMOSEXUALITATEA, fie pentru a o ascunde;
independena economic tot
mai mare a femeilor; i acceptarea social tot mai mare a femeilor care
aleg s fac i s ii creasc singure
copiii.
Pe msur ce inaintm in secolul 21, se pare c definirea csniciei ca fiind
o relaie exclusiv
monogam i heterosexual va fi supus unei analize i probabil unei
modificri. Departe de a fi un motiv de
ingrijorare, aceast tendin este o sntoas reflectare a necesitii ca
familia s fie o instituie care s
funcioneze in armonie cu o lume intr-o schimbare tot mai accelerat. (Vezi
i ADULTER; AVENTURI;
FIDELITATE; INTALNIRI; RELAII DE IUBIRE HOMOSEXUALE LESBIENE;
IUBIREA; TERAPIA
MARITAL)
APARATE DE MASAJ Vezi VIBRATOARE.
MASTECTOMIE Vezi CANCERUL LA SAN
MASTERS I JOHNSON Dr. William H. Masters, ginecolog, i dr. Virginia E.
Johnson, psiholog,
au fost principalii cercettori ai sexului in perioada care a urmat doctorului
Alfred Kinsey. In ultimii patruzeci

de ani, ei au acumulat mai multe cunotine in privina reaciilor sexuale

decat se cunoscuser in toate
perioadele precedente. Tot ei au creat i tehnicile de baz ale terapiei
sexului, care nu existau inainte ca opera
lor s fie dat publicitii.
Incepand cu anii 50, ei au proiectat, in laboratorul lor din Saint Louis,
Missouri, instrumente necesare
pentru a inregistra reaciile fizice ale subiecilor, brbai i femei, in timpul
stimulrii sexuale. Apoi,
observandu-i subiecii sistematic, au acumulat informaii despre
sexualitatea uman care au schimbat
premisele fundamentale ale modului in care funcioneaz aceasta. Au
definit patru faze distincte (Vezi CICLUL
REACIILOR SEXUALE). Ei au artat c reacia femeii la stimulare este
aceeai, indiferent de mijlocul de
stimulare, fie frecarea cu un penis, fie cu instrumentele de inregistrare din
laborator, fie cu degetele, fie prin
coit, fie prin MASTURBARE. Aceste descoperiri au tulburat puternic
concepiile despre sexualitatea femeii
datand din timpul lui Sigmund Freud sau mai dinainte.
Dup aceea, aceast remarcabil pereche de colegi (s-au cstorit in
1971, dar apoi au divorat) a
identificat cateva tipuri distincte de disfuncii sexuale. Pan la ei,
tratamentul psihanalitic, care adesea dura ani
intregi, tratamentul medicamentos i cel chirurgical se bazaser pe noiuni
vagi de impoten la brbai i de
frigiditate la femei. Aceste tratamente echivalau cu tratarea unei boli
generale pe baza diagnosticului de
bolnav. Ei au identificat disfuncii specifice, cum ar fi dificultile erectile,
ejacularea precoce, ejacularea
intarziat, lipsa stimulrii la femei, vaginismul (incapacitatea de a relaxa
muchii din jurul deschiderii
vaginului, pentru a permite intrarea penisului). Apoi, dup ce au identificat
disfunciile specifice, ei au inventat
i tratamentele pentru rezolvarea lor. In fine, Masters i Johnson i-au
invat i pe alii practica TERAPIEI
SEXULUI, antrenand mii de terapeui.
MASTURBAREA Dorina de a avea plceri sexuale este extrem de
puternic. Aproape oricine ii
stimuleaz organele sexuale din cand in cand, probabil mult mai des decat
este dispus s recunoasc. Expresie
fireasc a sexualitii umane, masturbarea poate s inceap in copilrie i
s continue pan la varste inaintate,
sau poate s fie abandonat complet. Exist credina popular c
masturbarea este un fenomen in principal al
varstei adolescenei, dar, dei se poate spune c hormonii dezlnuii la
adolescen duc la o masturbare
susinut, obiceiul exist la toate varstele, la oameni cstorii sau
necstorii, chiar i la persoanele in varst.

Atitudinea social i medical fa de masturbare s-a schimbat

considerabil in ultimii 50 de ani. Ea a
pornit de la un punct de vedere negativ, conform cruia este vorba de un
abuz asupra propriei persoane, cu
consecine potenial grave asupra fizicului i psihicului individului. In zilele
noastre, profesorii de educaie
sexual i terapeuii sexului sunt de acord c masturbarea este normal in
dezvoltarea sexual a tanrului, c
este folositoare ca element ajuttor in interaciunea sexual dintre dou
persoane care se iubesc i un mijloc de
eliberare a tensiunii sexuale atunci cand cineva este lipsit de un partener.
Miturile trecutului recent, privitoare la pericolele puse de masturbare, par
s ii aib rdcinile in
sentinele medicinii despre efectele ei negative i in credina religioas c
masturbarea este imoral. Se credea
c un exces de masturbare putea cauza orbirea i nebunia, c la femei
masturbarea ar duce la creterea de pr pe
fa, iar brbailor, din cauza masturbrii, le crete pr pe palme. Aceste
mituri au fost intrite i de credina
popular c un brbat are o cantitate dat i finit de sperm; dac pierde
prea mult prin masturbare, el risc s
sufere o degradare fizic. Oricat de absurde ar fi aceste mituri, multe din
ele au fost predate pan in anii 40 la
cursurile de educaie fizic.
Persoanele care ii bazeaz atitudinile pe credinele religioase citeaz
adesea din povestea biblic a lui
Onan i a pctoasei lui de vrsri a seminei, de unde i termenul de
onanism sau onanie, echivalent cu
masturbarea. Totui, dup majoritatea oamenilor de tiin, povestea
pcatului lui Onan se referea probabil la
coitus interruptus, nu la masturbare. Onan se retrgea inainte de ejaculare
i se sustrgea astfel datoriei sociale
i religioase de a o lsa gravid pe vduva fratelui lui.
Astzi, cei mai muli oameni a cror profesie este medicina sau
sexualitatea uman resping aceste
sentine non-tiinifice, sau pseudo-tiinifice despre pericolele puse de
masturbare. Experii contemporani
avertizeaz prinii asupra pericolului unei prea mari rigiditi in a
impiedica un copil, chiar foarte mic, s se
masturbeze. Ei arat c dac te implici in masturbarea infantil altfel
decat eticheta elementar, adic s nu
se fac in public atunci te implici in tendina natural i foarte
imperativ a copilului de a ii explora propria
sexualitate. Un cercettor al sexului a emis teoria c probabil masturbarea
este o parte fireasc a procesului de
cretere. Prin ea, copiii inva s reacioneze fiziologic, conform naturii lor,
pregtindu-se pentru viaa de aduli
activi sexual. Masturbarea poate s ii ajute s dezvolte mecanismele
necesare mai tarziu pentru reaciile reuite
i performanele in ciclul lor reproductiv.

Studiile de astzi arat c aproape toi brbaii i majoritatea femeilor s-au

masturbat intr-un anume
moment al vieii lor i muli se masturbeaz de-a lungul intregii viei. The
Janus Report, un studiu la nivel
naional publicat in Statele Unite in 1993, arat c 55% din brbaii aduli
i 38% din femeile adulte au spus c
se masturbeaz de o manier regulat, care se intinde de la zilnic la
lunar. Mai mult, 66 de procente din
brbai i 67% din femei au spus c sunt de acord sau susin cu trie
afirmaia c masturbarea este o parte
fireasc a vieii i continu i in timpul csniciei. Acest punct de vedere
este susinut de 63% din catolicii i
73% din evreii care au rspuns studiului.
Importante cercetri in domeniul sexului au artat c exist intr-adevr
diferene intre sexe in privina
raportrii masturbrii. Rezultatele studiului publicat de Alfred Kinsey in anii
50 au artat c 92% din subiecii
brbai au spus c s-au masturbat pan la orgasm cel puin o dat in via,
in comparaie cu doar 58% din femei.
Studiul Hunt, efectuat la mijlocul anilor 1970, a raportat c 63 procente din
femei s-au masturbat pan la
orgasm cel puin o dat, un procentaj nu mult mai mare decat cel al lui
Kinsey, in ciuda creterii toleranei fa
de subiectul sex in cei douzeci de ani trecui intre cele dou studii.
Ambele studii au artat c femeile sunt
probabil mai reticente in a recunoate c s-au angajat in asemenea
comportament sexual, dar probabil mai
important, c masturbarea la femei pare s inceap mai tarziu decat la
brbai. Cei mai muli din subiecii care
au rspuns studiului lui Kinsey au spus c au inceput masturbarea intre
treisprezece i cincisprezece ani, dar
multe dintre femeile din anchet au declarat c au inceput dup varsta de
douzeci i cinci.
Intr-un studiu de comportament sexual sponsorizat de Uniunea
Consumatorilor in anii 1980, 33% din
femeile de aptezeci de ani i peste au spus c se masturbeaz curent, ca
i 43% din brbai. Dintre aceste
femei, 74% au raportat c experimenteaz un orgasm de fiecare sau
aproape de fiecare dat. Intre brbai, 73%
au spus c ajung la orgasm aproape de fiecare dat. Se pare c
masturbarea este o activitate care dureaz toat
viaa in cultura noastr (vezi i ANORGASMIE; AUTOEROTISM; FALUS
ARTIFICIAL; ORGASM;
VIBRATOARE).
Masturbarea n pruncie, copilrie i adolescen. Punerea mainii la
organele genitale este obinuit
i normal in pruncie i copilrie. Pentru copii este plcut, ca parte a
curiozitii naturale i a explorrii
propriului corp, similar cu modul in care ii exploreaz degetele de la maini
i picioare. Auto-stimularea

genital este de asemenea foarte comun i la varste intre doi i cinci ani,
cand copiii descoper deosebirile
fizice dintre biei i fete. Dorina de a se atinge pe sine i poate i pe ali
copii in jocuri sexuale reflect
parial curiozitatea natural legat de aceste deosebiri. Copiii nu trebuie
fcui s se ruineze de
comportamentul lor sau s simt c aceste pri ale corpului sunt rele in
vreun fel. Evident, nu exist nici
urm de adevr in miturile care spun c masturbarea poate s cauzeze
HOMOSEXUALITATE, orbire,
deformaii fizice, retard mental, pr pe palme sau orice alt boal fizic
sau mental. Prinii ar trebui s le
sugereze copiilor c este vorba de un lucru care, ca i toaleta zilnic,
trebuie fcut in intimitate.
Adolescenii au o dorin imperioas de a se masturba, ca rezultat al
schimbrilor hormonale de la
pubertate. Studiile arat c aproape toi bieii au obinut un orgasm prin
masturbare pan la varsta de
optsprezece ani. Masturbarea la biei const de obicei in frecarea
PENISULUI cu mana sau de o saltea, intr-o
micare sus-jos, pan cand survine ejacularea. Cantitatea de sperm i
distana la care poate ea fi ejectat din
penis pot s varieze. Se crede c 25% din brbaii heterosexuali i 60% din
brbaii homosexuali trecui de
varsta de paisprezece ani s-au angajat in masturbri reciproce, ponderea
crescand la 90% din brbaii
homosexuali dup varsta de nousprezece ani.
De obicei, fetele se masturbeaz prin frecarea CLITORISULUI i labiilor
VULVEI i pot s se excite
i prin atingerea ZONELOR EROGENE cum ar fi SANII. Dei fetele nu
ejaculeaz, ca bieii, atunci cand o
fat este excitat, in vagin este secretat un lichid lubrifiant clar. Pentru
fete, masturbarea poate fi o cale de a
amana ACUPLAREA SEXUAL. Masturbarea pare s fie mult mai intalnit la
femeile din grupurile socioeconomice
inferioare, care particip i mult mai frecvent la coitul premarital.
In anumite situaii, masturbarea copilului sau a adolescentului poate s
apar excesiv sau obligatorie,
sau poate s apar in public. Aceasta pare s indice o tensiune sau o grij
din partea copilului sau a
adolescentului. Dac exist alte indicii c adolescentul sau copilul este
nelinitit sau preocupat de ceva, dac el
sau ea pare s fie singuratic, sau are prea puini prieteni i prea puine
preocupri, s-ar putea s fie mai prudent
s se apeleze la un profesionist in sntatea mintal (vezi i
SEXUALITATEA COPIILOR; EDUCAIA
SEXUAL).
Masturbarea n terapia sexului. Masturbarea i alte forme de autoerotism sunt eseniale pentru

tratamentul disfunciilor sexuale masculine i feminine prin terapia

sexului. Din cauza atitudinii tradiionale a
cretinilor i evreilor fa de masturbare, ca i din cauza credinelor vechi
i greite care leag masturbarea
excesiv de bolile mentale, terapia disfunciilor sexuale nu ar fi ajuns la
nivelul de profesiune dac nu ar fi
avut loc o schimbare radical de atitudine fa de autoerotism.
Schimbrile in atitudinile publicului i ale
medicinii fa de masturbare ii au rdcinile in lucrrile lui Alfred Kinsey,
MASTERS I JOHNSON i ale lui
Helen Singer Kaplan. Marea contribuie a lui Kinsey a constat in
descoperirea faptului c marea majoritate a
oamenilor s-au masturbat fr consecinele ingrozitoare care, credeau
unii, ar fi trebuit s apar. Masters i
Johnson au raportat importana masturbrii la femei, faptul c prin
manipularea zonei clitoridiene sau prin
folosirea VIBRATOARELOR ele pot ajunge la orgasm mult mai sigur decat
prin coit. Kaplan a dezvoltat
tehnici pline de inventivitate pentru a inva femeile s se foloseasc de
auto-stimulare pentru a depi
disfunciile sexuale.
Deoarece principalul motiv pentru care femeile caut sfatul terapeuilor
sexului este disfuncia
orgasmic, metodele prin care femeile sunt invate s se masturbeze i
s se bucure de plcerile corporale sunt
absolut eseniale pentru ca ele s accepte plcerea sexual i stimularea
din partea altei persoane. Cei mai muli
terapeui ai sexului cred c este necesar ca femeile cu disfuncii orgasmice
s invee s ii asume
responsabilitatea pentru propriile orgasme inainte de a se bucura de
orgasme provocate de stimulrile
partenerilor, fie ele provocate manual, oral sau prin coitul penian. Ca
rezultat al lucrrilor lui Masters i
Johnson, terapeuii sexului recomand adesea folosirea vibratoarelor, ca
fiind mijlocul cel mai eficient pentru ca
femeile s ajung s aib orgasm. Aceasta nu inseamn c ele vor fi
nevoite s continue sau s depind de
aceste mijloace, pentru c succesul cu vibratorul se transmite uor autostimulrii i apoi stimulrii de ctre
partener. Pentru unele femei, s-ar putea s fie de ajutor discutarea intr-un
grup de terapie feminin a dificultilor
lor in a avea orgasm. Terapeuii au relatat c alte femei, in cadrul
grupurilor de susinere, care discut probleme
pe care femeile nu le discut in mod norma, pot constitui un ajutor
important in terapie.
Masturbarea este rareori folosit pentru invarea brbailor s ajung la
orgasm sau s ejaculeze.
Totui, ea este folosit in tratarea disfunciilor masculine des intalnite ale
ejaculrii premature i emoiilor

anticipatoare (vezi i KAPLAN, HELEN SINGER; KINSEY, ALFRED;

DISFUNCII SEXUALE LA
FEMEIE; DISFUNCII SEXUALE LA BRBAT).
SNTATEA MAMEI vezi GRAVIDITATE I ALIMENTAIE; INGRIJIREA
PRENATAL.
MEDICAMENTELE I GRAVIDITATE vezi GRAVIDITATEA I MEDICAIA
OBINUIT.
PRIMA PERIOAD MENSTRUAL vezi ADOLESCENA; SEXUALITATEA LA
COPII;
MENSTRUAIA; PUBERTATEA.
MENOPAUZA Este perioada din viaa femeii in care inceteaz ciclurile
menstruale. Femeia nu mai
produce un ovul pe lun i prin urmare mucoasa uterin nu mai este
eliminat in timpul sangerrii menstruale.
Media de varst a ultimei MENSTRUAII este la femeile americane de
cincizeci i unu de ani. Prin urmare, o
femeie triete dup menopauz o treime din via.
Momentul la care are loc menopauza este cunoscut i sub numele de
climax. El incepe atunci cand
ovarele scad producia de HORMONI feminini, de ESTROGEN i
PROGESTERON. Acest lucru poate s aib
loc cu cam doi ani inainte de incetarea menstruaiei. Primele semne ale
menopauzei sunt o schimbare (uneori o
neregularitate) in ciclul menstrual. Menstrele pot deveni mai puin
abundente, unele pot fi srite, perioada de
hemoragie poate fi mai mic sau mai mare.
Alt simptom clasic al menopauzei este BUFEUL. Acesta const intr-o
senzaie brusc de cldur in tot
corpul, adesea insoit de imbujorare i de transpiraie. Puseurile pot s
aib loc la orice or a zilei sau a nopii.
Atunci cand apar noaptea, de obicei ele intrerup somnul femeii. Numrul,
frecvena i durata bufeurilor difer
la femei. Unele femei nu au niciodat bufeuri, dar 25% din femei, dac nu
se trateaz, le vor avea timp de peste
doi ani. O femeie nu are nici un control asupra acestor simptome i adesea
ele apar in momente nepotrivite,
producand stanjeneal.
**
fig. 177 stanga
MENOPAUZ
Pre-menopauz Peri Post
Estrogen Progesteron
Schimbrile survenite la hormonii ovulaie, estrogenul i progesteronul, n
timpul menopauzei.
**
*******
Fig 177 Dreapta
Coninutul in minerale al osului
Inceperea tratamentului cu estrogen
Terminarea tratamentului cu estrogen

Terapia de nlocuire hormonal oprete pierderea calciului din oase din

timpul menopauzei.
***************
O descretere a nivelului de estrogen poate s cauzeze schimbri in vagin
i in vezic. Mucoasa
vaginului devine subire sau se atrofiaz in absena estrogenului, cauzand
uscarea vaginului, o lubrifiere redus
i acte sexuale dureroase. Vaginul in post-menopauz, fr TERAPIA DE
INLOCUIRE A HORMONILOR,
nu furnizeaz intotdeauna o suficient lubrifiere in timpul actului sexual.
Acest fapt poate s duc la neplceri
fizice i poate duce la pierderea interesului sexual. Mucoasa vezicii urinare
se poate atrofia i ea (sau se
subiaz), ducand la simptome cum ar fi polakiuria (urinarea frecvent),
miciunile imperioase (dificultatea de a
te reine) i urinarea dureroas (usturimi).
Multe femei trecute de menopauz se plang i de tulburri fiziologice.
Unele dintre acestea includ
depresiune, anxietate, nervozitate i insomnie. Unele femei prezint i
disfuncii sexuale. Aceste disfuncii
sexuale pot fi rezultatul uscrii vaginului, descris mai sus, sau se poate
datora unei scderi a LIBIDOULUI
(impulsului sexual). Nervozitatea, nelinitea i insomnia sunt agravate de
puseurile de cldur, in special atunci
cand acestea survin noaptea. Multe femei devin emoional vulnerabile i
izbucnesc in episoade frecvente de
plans. Totui, relaia direct dintre aceste simptome fiziologice i deficiena
de estrogen este destul de neclar.
Ele sunt mai degrab reflectarea situaiei femeii in acea perioad a vieii.
Schimbrile fizice care au loc o dat cu menopauza au un impact
important asupra sntii ei pe
viitor. Estrogenul ajut la meninerea coninutului de calciu din oase, care
confer oaselor rezisten. O dac cu
pierderea estrogenului, calciul este eliminat din os, iar oasele se pot
fractura mai uor. Incheietura mainii, oldul
i coloana vertebral sunt in mod special vulnerabile. Fracturile de old
sunt afeciuni care pot s amenine viaa
pacientelor in varst, avand serioase complicaii: infecii, cheaguri de
sange, atacuri de cord, pneumonie. O
femeie este protejat de unele boli de inim i vasculare (ale vaselor de
sange) prin existena estrogenului.
Estrogenul ajut la impiedicarea acumulrii de depuneri de colesterol.
Dup menopauz, nivelul estrogenului
scade, sczand i efectul lui protector, iar probabilitatea apariiei bolilor
cardiovasculare ajunge la femei
aproape de cea pentru brbai.
Bufeurile, modificrile vaginale, osteoporoza i riscurile de boli cardiace
pot fi toate abordate cu
ajutorul terapiei de administrare a estrogenului. Dei anumite femei cu
probleme de sntate specifice, cum ar fi

cancerul la san, tulburri de coagulare a sangelui, hemoragii genitale

anormale nu ar trebui s primeasc
tratamente cu hormoni, terapia de inlocuire a hormonilor este foarte
important in meninerea sntii celor
mai multe femei.
Relaiile sexuale pot s devin chiar mai plcute dup menopauz. Nu mai
exist teama de o sarcin
neateptat; multe cupluri triesc singure, copiii fiind la casele lor, i prin
urmare se bucur de mai mult
intimitate. La varste mai inaintate, femeia i brbatul sunt mai
experimentai in a ii aduce plcere reciproc.
Estrogenul ajut la evitarea uscrii vaginului, iar relaiile sexuale regulate
ajut la meninerea lubrifierii i a
elasticitii vaginului. Uneori, interesul sexual al femeilor (libidoul) scade
dup menopauz. Ocazional, femeile
pot beneficia de tratament hormonal de inlocuire atat cu hormoni feminini,
cat i cu hormoni masculini, atunci
cand acest libido dispare.
O femeie are nevoie in continuare de vizite regulate la ginecolog i dup
menopauz. TESTUL
PAPANICOLAU ar trebui efectuat anual, ca i o examinare anual prin
palpare a sanilor, insoit de o
mamografie, dup varsta de patruzeci de ani. O femeie ar trebuie s fac
lunar de una singur o examinare a
sanilor. De asemenea, ar trebui efectuate i o analiz anual a nivelului de
colesterol, ca i un test pentru
cancerul de colon. Dac la un moment dat femeia are dup menopauz
hemoragii vaginale inexplicabile, o
evaluare rapid a situaiei este obligatorie. Ea nu ar trebui s atepte
perioada examinrii de rutin.
Menopauza timpurie apare la femei sub patruzeci de ani. Ea poate s se
datoreze inlturrii
chirurgicale a ovarelor, tratamentului cu radiaii, chimioterapiei, sau,
rareori, disfunciei premature a ovarelor.
Femeia care suport o menopauz timpurie este supus unui risc sporit de
dezvoltare a unei osteoporoze i a
unor boli cardiovasculare, pentru c ea va avea un deficit de estrogen pe o
perioad mai lung de timp. Prin
urmare, este foarte important ca in cazul menopauzelor timpurii s se
treac la tratamentul de inlocuire a
estrogenului.
Femeile trecute de momentul menopauzei pot s duc o via activ i
plcut. O alimentaie adecvat
i exerciiile fizice sunt foarte importante. Pe msur ce femeia inainteaz
in varst, metabolismul ei se
incetinete i are nevoie de mai puine calorii, dar ea are nevoie de
suficient calciu pentru a preveni apariia
osteoporozei. Exerciiile regulate vor intarzia apariia osteoporozei i vor
conferi femeii o senzaie de bine.

Administrarea de calciu i exerciiile fizice pentru impiedicarea apariiei

osteoporozei sunt mult mai eficiente
dac au inceput cu caiva ani inainte de menopauz.
Sperana de via a femeilor a crescut i prin urmare numrul de femei in
anii post-menopauz este i
el in cretere. Schimbrile fizice pe care le sufer o femeie ca rezultat al
menopauzei nu o impiedic s se
bucure de nite ani plcui, mulumitori, productivi i activi din punct de
vedere sexual. Perioada poate fi una
plin de optimism, de anse, de impliniri (vezi i IMBTRANIREA I SEXUL;
AMENSTRUAIA;
SINDROMUL CUIBULUI PRSIT; TERAPIA DE INLOCUIRE HORMONAL;
PUSEURI;
MAMOGRAFIE; TESTUL PAPANICOLAOU).
MENSTRUAIE Ciclurile menstruale ale unei femei sunt rezultatul unui
foarte complex proces de
comunicaie intre hipotalamus (o zon a creierului), glanda pituitar,
OVARE i UTER. Mesagerii acestei
comunicaii sunt HORMONII, substane chimice produse de glandele
endocrine i transportate cu ajutorul
sangelui pentru a ii exercita influena in locurile int din organism. Dei
aceste procese sunt in mod evident
interdependente, ciclurile hormonale ale femeilor sunt considerate a se
grupa dup trei criterii:
comunicaii hormonale intre hipotalamus, glanda pituitar i ovare (ciclul
hormonal);
dezvoltarea foliculilor ovarieni care conin ovulele i corpus luteum
(corpul galben), care este
partea din folicul rmas dup ce ovulul a fost eliberat (ciclul ovarian);
ciclul endometrial, sau uterin.
Ciclurile femeilor vor fi discutate din aceste trei perspective, dar este
necesar s nu uitm c ele sunt
pri integrante ale intregului ciclu reproductiv al femeii.
Ciclul hormonal. Hipotalamusul produce un hormon numit hormonul de
eliberare a gonadotropinei
(GnRH), care stimuleaz glanda pituitar s secrete doi hormoni: hormonul
de foliculino-stimulator (FSH) i
hormonul de luteinizare (LH), care influeneaz activitatea ovarelor femeii.
In timpul perioadei menstruale (sau
chiar scurt timp inainte de ea), nivelul de FSH incepe s creasc i face ca
ovarele s inceap dezvoltarea unuia
sau a mai multor foliculi un fel de chisturi umplute cu fluid, in care se
dezvolt ovulul. Peretele foliculului
este construit din celule care, ca rspuns la stimulului FSH, produc
ESTROGEN, hormonul feminin asociat cu
excitarea sexual i cu trsturile sexuale secundare. Ca rspuns la nivelul
crescut de FSH, un folicul devine
dominant, creterea lui depind-o pe a tuturor celorlalte. Acest folicul va
produce cantiti sporite de estrogen,

iar nivelul sporit de estrogen va determina glanda pituitar s scad

producia de FSH.
*****************
Fig. p. 179
Zile Endometru (mucoasa vaginal) Ovar Hormoni
Menstruaie
Pregtirea ovulaiei
Pregtirea implantrii
Foliculul crete
Foliculul este strpuns
Forme caracteristice pentru corpul galben
Menstruaie
Zile fertile
Ovulaie
Caption: Cele trei faze ale ciclului menstrual: Legenda: FSH: Hormonul
foliculino-stimulator; E:
estrogen; LH: hormon luteinizant; P: progesteron.
Remarcai faptul c nivelul progesteronului scade considerabil n intervalul
de 24 de ore care
urmeaz ovulaiei.
*************************
Atunci cand s-a atins un anumit nivel al estrogenului, meninut de-a lungul
unei perioade critice de
timp, glanda pituitar va fi obligat s genereze o cantitate mare de LH
(aa-numita inundaie LH). La randul ei,
aceasta cauzeaz maturizarea final a ovulului i pregtirea pentru
fertilizare i iniiaz lanul de evenimente
care duc la ovulaie (ruptura foliculului i eliberarea ovulului) in
aproximativ treizeci de minute. Inundaia LH
mai are i efectul transformrii a ceea ce a mai rmas din folicul in ceea ce
se numete corp galben. In vreme ce
produsul hormonal principal al folicului este estrogenul, corpul galben
produce o cantitate mare de
PROGESTERON, pe lang estrogen.
Corpul galben are un timp de via limitat, dac femeia nu rmane
gravid. Dac rmane insrcinat,
atunci corpul galben continu s produc estrogen i progesteron. Altfel,
producia acestor hormoni inceteaz,
iar nivelul de FSH crete i se iniiaz un nou ciclu.
Ciclul ovarian. O feti se nate cu toate ovulele pe care le va avea
vreodat. Aceste ovule sunt
inconjurate de un strat de celule, impreun cu care alctuiesc foliculii.
Foliculii rman intr-o stare latent pan
cand sunt selectai s se dezvolte, zece, douzeci, treizeci, patruzeci sau
chiar cincizeci de ani mai tarziu. S-a
estimat c la varsta la care o fat incepe s prezinte dezvoltarea sexual
secundar (pubertatea), ea are
aproximativ patru sute de mii de foliculi dezvoltai fiecare coninand un
ovocit, sau un ovul primitiv. In

fiecare lun, incep dezvoltarea aproximativ o mie de asemenea foliculi.

Acest lucru se intampl indiferent dac
ea are o perioad menstrual, dac ia pilule anticoncepionale, dac vrea
s rman insrcinat sau dac
alpteaz un copil. Stadiile iniiale de dezvoltare a acestor foliculi pare s
aib loc fr vreo stimulare
hormonal extern. O dat ce foliculii ajung la o anume faz de dezvoltare,
in celula granular se creeaz o
cavitate care se umple cu un lichid. In aproximativ aceast etap, foliculul
necesit niveluri crescute de FSH,
pentru a continua creterea i dezvoltarea. Foliculul care este intr-o stare
de dezvoltare perfect atunci cand
incepe s creasc nivelul de FHS va fi in msur s devin dominant,
creterea i dezvoltarea lui depindu-le
pe ale tuturor celorlali foliculi. Acest folicul va produce cantiti crescute
de estrogen, iar ovocitul din
interiorul lui este destinat ovulaiei. Ceilali 999 de foliculi sunt destinai
atrofierii sau morii, fr ca ovulul lor
s fie vreodat eliberat.
*** fig. p. 180
Legenda:
Uter
Vagin
A. Endometrul
B. Dopul cervical
C. Endometrul desprins este eliminat
D. Zona de desprindere
1) Mucoasa uterin ncepe s creasc dup menstruaie. 2) Acum este
pregtit pentru implantarea
unui ovul. 3) Dac nu are loc nici o implantare, endometrul se distruge.
Dup cum am remarcat, atunci cand foliculul dominant ajunge la o
anumit stare de dezvoltare, el
produce o anumit cantitate de estrogen, pe o perioad critic de timp,
determinand glanda pituitar s elibereze
o cantitate mare de LH. LH duce la maturizarea ovulului, care poate fi
fertilizat; de asemenea, declaneaz
ruperea foliculului i eliberarea ovulului, foliculul devenind un corpus
luteum, corpul galben. Corpus luteum
are o perioad limitat de via, de aproximativ dousprezece zile, timp in
care produce estrogen i progesteron.
Dac nu survine sarcina, corpus luteum inceteaz s produc hormoni i
se atrofiaz. Dac rezult o sarcin, la
inceputul acesteia se produce hCG, alt hormon, care stimuleaz corpus
luteum s continue s fabrice cantiti
importante de estrogen i progesteron, necesare pentru intreinerea
iniial. In aceast situaie, corpus luteum
continu s fie pe deplin funcional in timpul primului trimestru de sarcin.
Prima faz a ciclului ovarian, in
timpul creia foliculii sunt dezvoltai pan la ovulaie se numete faza
folicular (care se refer la ceea ce se

intampl in ovar) sau faza proliferativ (se refer la schimbrile din

mucoasa uterului). Cea de-a doua faz a
ciclului, de la ovulaie pan la sangerarea menstrual, se numete faza
luteal. A treia faz, din timpul ciclului
menstrual, se numete faza menstrual.
Ciclul uterin. Cavitatea uterin este cptuit cu un esut numit
endometru, gros de aproximativ cinci
milimetri. Membrana uterin sufer o serie de schimbri dramatice in
timpul ciclului menstrual.
In timpul etapei proliferative, ca reacie la estrogen, membrana crete i
se ingroa. O dat cu ovulaia
i mai precis cu iniierea produciei de progesteron, membrana catig mai
puin in grosime, dar sufer o
dramatic dezvoltare, pregtindu-se pentru o posibil implantare a unui
ovul fecundat. Printre aceste schimbri
este secreia de fluid din glandele mucoasei, pentru hrnirea embrionului
in timpul celor trei zile in care plutete
liber in uter, inainte de a se ataa de endometru. In absena unei
implantri reuite, producia de estrogen i
progesteron inceteaz la cam dousprezece zile dup ovulaie i, fr o
susinere hormonal continu, incepe
perioada menstrual. Perioada menstrual implic zdrenuirea prii
superficiale a endometrului uterului. Cu
iniierea produciei de hormoni a urmtoarei recolte de foliculi, incepe
dezvoltarea endometrului pentru un
nou ciclu.
Pe scurt, hormonii produi de hipotalamus, glanda pituitar i ovare
orchestreaz dezvoltarea intercondiionat
a foliculilor ovarieni care conin un ou in curs de maturizare i a
membranei uterului in care se va
implanta ovulul, dac va fi fertilizat. Dac nu apare sarcina, ciclul feminin
se repet la intervale de aproximativ
douzeci i opt de zile (vezi i AMENOREEA; CURENIA I MIROSURILE
SEXUALE; MENOPAUZA;
SINDROMUL PREMENSTRUAL (PMS); TAMPOANE, UMPLUTURI I BUREI;
OCUL TOXIC).
Aspectele culturale i psihologice ale menstruaiei. In vremurile de
demult, atitudinea in privina
menstruaiei a oscilat intre repulsie i adulare. Unele culturi au srbtorit
acest eveniment lunar ca fiind de
natur magic i legat intim de reinnoirea vieii. Dar cea mai intalnit
atitudine a fost aceea de a privi
menstruaia cu dezgust. In multe locuri, femeile aflate in menstruaie erau
inute departe de brbai, uneori chiar
in colibe destinate acestui scop. In vechiul Sumer, femeile purtau un
tergar specific, un bandaj pentru sange,
in timpul zilelor in care aveau menstruaie. In acest timp, li se interzicea s
ating plantele sau recoltele i erau
privite ca o surs de ru i de boal.

De-a lungul istoriei, muli au crezut c sangele menstrual este impur i c

un brbat care intr in
contact cu el, cum ar fi in timpul actului sexual, va fi otrvit de acest
sange. Din acest motiv greit unele
societi au interzis sexul cu femeile aflate in perioada lunar. Evident,
credina c in menstruaie este ceva
impur, nesntos, este pur superstiie. Menstruaia este un proces
biologic perfect normal. i totui, ecouri ale
acestor mituri ancestrale inc apar in credinele care interzic femeilor s
inoate, s urce sau s fac oricare alt
act obinuit, inclusiv cel sexual, in timpul menstruaiei.
In fapt, menstruaia nu debiliteaz corpul. Exerciiile fizice, inclusiv inotul,
sunt chiar foarte benefice
in timpul ciclului; in general, femeile sportive se plang mai puin de
crampe decat cele sedentare. Prin
stimularea sistemului circulator, activitatea fizic ajut la atenuarea
tensiunilor musculare i la
descongestionarea vaselor de sange. In privina sexului, dei multe femei
prezint o lips de interes in timpul
ciclului, altele se bucur foarte mult de el. Orgasmul poate s uureze
temporar crampele slabe, prin accelerarea
fluxului menstrual i eliberarea tensiunilor.
Alt atitudine greit, dar persistent, legat de menstruaie este c ea
debiliteaz intelectual i fizic
femeile. Superstiiile susin c in timpul menstruaiei, tot sangele
prsete creierul femeii. Lumea nu mai crede
astzi in asemenea bazaconii, dar inc exist credina c femeile sunt mai
puin raionale in timpul perioadelor
menstruale. O asemenea credin ar putea fi, de fapt, o profeie care se
implinete singur: atitudinile mentale
negative pot afecta experienele din timpul menstrei, fcandu-le mai
neplcute, atat psihic, cat i fizic.
Deoarece este foarte important o atitudine sntoas, optimist, in
privina perioadei menstruale,
adolescenii trebuie s fie invai despre procesul natural pe care il
triesc, cel care intr-o zi le va permite s
aleag s aib copii. Fetele ar trebui s primeasc o indrumare specific
despre schimbrile corporale i
practicile igienice. Este de cea mai mare importan ca prinii s
demonstreze c sunt mandri de trecerea
fetelor lor de la copilrie la maturitatea sexual. Poate c nu este ru s se
srbtoreasc cumva prima
menstruaie.
HANDICAPUL MENTAL I SEXUL vezi PERSOANELE HANDICAPATE I
SEXUL
MOAELE Moaa este o expert in sarcina i naterea normal. Ajutorul
oferit de ea const in
susinerea NATERII ca un proces fiziologic normal. Adesea, moaele ofer
o susinere social, emoional,

fiziologic i nutriional in timpul anului de purtare a copilului, pe lang

supravegherea schimbrilor fizice i
creterea ftului. Moaele le dirijeaz pe mame in timpul procesului de
natere i au fost definite ca femei care
ajut alte femei s se ajute in timpul naterii. De fapt sensul germanic al
cuvantului moa (midwife in
englez) este de cu femeile.
In timp ce majoritatea naterilor din America au sunt supravegheate de
medici, in lume majoritatea
covaritoare a naterilor sunt ajutate de moae. Iar acest lucru este valabil
i in rile in curs de dezvoltare, i in
cele dezvoltate. In Statele Unite, la aproximativ 4% din naterile din 1992
au participat moae, fa de Europa,
in care 75% dintre noii nscui trec prin mainile moaei. Surorile-moae
sunt surori medicale calificate care au
fcut un curs suplimentar de moa. Cele mai multe programe de instruire
au loc in instituii medicale, dei
exist acum i programe susinute de comuniti. Moaele-ingrijitoare se
consider pe ele insele echip de
obstetric, chiar lucrand impreun cu un obstetrician. Covaritoarea
majoritate a moaelor-ingrijitoare asist
naterile in cadrul unui mediu spitalicesc, in vreme ce celelalte lucreaz in
centre de natere sau asist naterile
la domiciliu. In America, moaele-ingrijitoare au dreptul legal de a practica
meseria in toate cele cincizeci de
state, dei regulamentele i anvergura atribuiunilor lor variaz de la stat
la stat.
Exist i o categorie de moae care nu sunt surori medicale, provenind
dintr-o mare varietate de medii
educaionale. Unele sunt pregtite in coli de moae din Statele Unite i
din strintate, in vreme ce altele au
invat in cadrul unei ucenicii. Cele mai multe au experien in naterea
acas, foarte puine lucrand in
materniti. Este puin probabil ca acestea s lucreze direct cu un
obstetrician, dei ele pot s fac trimiteri ctre
doctori sau spitale. Statutul lor legal variaz de la stat la stat. In
unsprezece state exist o activitate de certificare
i inregistrare a lor, meserie lor fiind recunoscut ca legal in alte
nousprezece state.
AVORT SPONTAN Pierdere timpurie spontan a sarcinii avortul
spontan este cea mai comun
complicaie a SARCINII. Ea are loc in aproximativ 15% din sarcinile
confirmate clinic, dar pierderea de sarcin
foarte timpurie i adesea nerecunoscut este de dou sau trei ori mai
mare. Rata de apariie crete o dat cu
varsta potenialei mame.
Cele mai multe avorturi spontane au loc datorit defectelor embrionului in
dezvoltare, cum ar fi celule
sau cromozomi anormali, implantare deficitar in uter i poate i alte
cauze, necunoscute inc. Proporia mare

de esuturi anormale gsite la embrionii avortai este o indicaie a unui

proces de selecie natural care
impiedic dezvoltarea pan la natere a pan la 95% din embrionii cu
defecte (Vezi i DEFECTE LA
NATERE).
Sarcinile pierdute spontan se clasific de obicei pentru a determina
tratamentul medical adecvat.
Doctorii folosesc de mult termenul medical de AVORT pentru a descrie
pierderea spontan a sarcinii in faza
ei incipient, dar expresia pierdere de sarcin pare s fie preferat de
paciente, inlocuind treptat termenul de
avort. Totui, clasificarea medical a pierderii sarcinii continu s se
bazeze pe cuvantul avort.
Ameninarea de avort. Posibilitatea unei pierderi spontane a sarcinii
este de obicei indicat de o
emisie vaginal de sange, care precede de obicei crampele uterine sau
durerile la coloana vertebral inferioar.
La o EXAMINARE PELVIAN, colul uterin este inchis. Pan la 25% din
femeile insrcinate sangereaz intr-o
anume msur, dar cam jumtate dintre ele vor continua s poarte sarcina
pan la natere. Btile inimii ftului,
care acum sunt detectabile cu ultrasunete din primele ase sptmani de
sarcin, au fcut mai precis prezicerea
posibilei iminene a unui avort spontan. Peste 95% din sarcini vor
continua, dac se demonstreaz prin aceast
tehnic existena vieii ftului. Prognosticul este mai ru dac sangerrile
i crampele se extind, nivelele
hormonului hCG (gonadotropinele corionice umane) scad, sau uterul nu
crete in dimensiuni. Nu exist nici o
dovad concludent c vreun tratament, cum ar fi repausul la pat,
evitarea acuplrii sexuale sau medicaia ar
schimba cursul unei sarcini ameninate cu avortul spontan, dar o atitudine
binevoitoare din partea doctorului
este foarte important. Iniial, este foarte indicat ca femeia s rman
acas, lang un telefon, pan cand se va
determina dac simptomele persist sau inceteaz. Dac evaluarea clinic
indic faptul c embrionul nu mai
este in via, atunci se efectueaz evacuarea uterului prin dilatarea colului
uterin i chiuretarea mucoasei
interioare a uterului. Ocazional, unele femei ateapt o pierdere spontan
de sarcin.
Avort inevitabil i incomplet. Pierderea sarcinii nu este un eveniment,
ci mai degrab un proces. Ea
este considerat iminent atunci cand hemoragia sau ruptura
membranelor este insoit de durere i dilatarea
colului uterin. Avortul spontan este incomplet atunci cand produsele
concepiei au trecut doar parial din
cavitatea uterin prin col, sau sunt in vagin, insoite de crampe i
hemoragii persistente (care pot fi inclusiv

supraabundente). O examinare atent a vaginului poate s duc la un

diagnostic. Deoarece la pierderile de
sarcin inevitabile sau incomplete nu este posibil supravieuirea ftului,
tratamentul va urmri evacuarea
uterului, pentru a impiedica apariia ulterioar a altor hemoragii sau
infecii.
Avort complet. Pacientele supravegheate pentru iminen de avort sunt
instruite s pstreze spre
examinare toate esuturile trecute prin col. La un avort spontan complet,
durerea i sangerarea inceteaz curand
dup ce toi produii concepiei au fost evacuai. Dac diagnosticul este
sigur, nu mai este nevoie de o terapie
suplimentar. Totui, in anumite circumstane, este necesar un chiuretaj,
pentru a se asigura c uterul este
complet evacuat.
Avort ratat. In cazul unui avort ratat, expulzarea esuturilor nu se
produce timp de o perioad lung
dup moartea embrionului. Simptomele de sarcin regreseaz i nu se mai
detecteaz btile inimii ftului. Dei
cele mai multe paciente vor avorta in cele din urm spontan, ateptarea
acestui eveniment poate starni multe
incercri emoionale, iar multe femei vor prefera ca esuturile s fie
inlturate pe cale chirurgical.
Avortul septic. Avortul cu infecie (septic), pe vremuri principala cauz a
morii mamelor la natere,
din cauza condiiilor clinice inadecvate in care se efectuau multe avorturi
ilegale, este mult mai puin frecvent
in ultimii ani, pentru c legile liberale ale avortului au permis ca doctorii s
efectueze legal avorturi femeilor cu
sarcini nedorite. Femeile cu avort septic prezint simptome ca febr, dureri
abdominale i uterine; in cazurile
mai grave pot s ajung la infecie generalizat (septicemie) i oc.
Terapia const intr-un tratament agresiv cu
antibiotice i prin evacuarea coninutului uterului, de obicei intr-o secie de
terapie intensiv.
Avortul spontan repetitiv. Avortul spontan repetitiv se definete ca
pierderea spontan a trei sau mai
multe sarcini consecutive in primul lor trimestru. Asemenea avorturi
spontane au primit foarte mult atenie din
partea mass-media i in literatura medical in ultimii caiva ani.
Diagnosticul i tratamentul femeii care sufer
de avorturi spontane repetitive este inc unul dintre cele mai dificile, in
medicina reproducerii. Este necesar o
cercetare a cromozomilor anormali, a anomaliilor uterine, a deficienelor
hormonale i a factorilor imunologici
pentru a determina factorii cauzali la mam sau tat.
O cauz major a pierderii sarcinii in al doilea trimestru (lunile patru-ase)
este o dilatare prematur a
colului uterin, cunoscut in medicin sub numele de cervix incompetent
sau col uterin incompetent. Acest lucru

se manifest printr-o dilatare nedureroas a colului uterin, ruperea

membranelor i apariia pe lume a unui ft
atat de imatur incat aproape niciodat nu va supravieui. Colul uterin
incompetent poate fi abordat printr-o
procedur chirurgical numit cerclaj, care const intr-o sutur pentru
intrirea colului uterin.
Avortul spontan este o problem frustrant atat pentru paciente cat i
pentru doctori. Adesea nu este
suficient s i se afle cauzele, deoarece tratamentul nu este intotdeauna
incununat de succes. In cele mai multe
cazuri, avortul spontan nu inseamn c la urmtoarea sarcin va avea loc
un altul. Cu toate acestea, stabilirea
unui raport de incredere i aprecierea suferinei incercate de aceste
cupluri permite o discuie complet intre
doctor i cuplu in privina tratamentului avortului i a viitoarelor sarcini
(vezi i SARCINA; INGRIJIREA
PRENATAL).
POZIIA MISIONARULUI Vezi POZIII SEXUALE.
AMANTA Vezi AVENTURILE.
MOMENTUL DE INEVITABILITATE Chiar inainte ca brbatul s ejaculeze,
exist o senzaie
premonitorie care marcheaz un punct de la care nu mai exist intoarcere,
atunci cand EJACULAREA devine
inevitabil. Unii terapeui au numit aceasta momentul de inevitabilitate.
O dat trecut acest prag, este prea
tarziu s se mai intarzie ejacularea; aceasta va avea loc fr ca brbatul
s o mai poat controla. Muli brbai
par s fie deranjai de ceea ce pare a fi pierderea controlului atunci cand
au loc ORGASMUL i ejacularea.
Recunoaterea senzaiei care precede ejacularea este o parte critic a
terapiei sexului la brbaii care sufer de
EJACULARE PRECOCE. Este necesar ca brbatul s invee s recunoasc
senzaiile care apar inainte de
momentul de inevitabilitate, pentru a putea inva cum s controleze
timpii ejaculrii.
Evident, exist i un moment de inevitabilitate pentru femei, dei acesta
apare mult mai aproape de
momentul orgasmului decat la brbai. Totui, de vreme ce orgasmul
feminin nu constituie o plangere curent
intr-adevr, niciodat, practic, nu a fost definit ca plangere exist
cateva referine la el in literatura
medical sau de popularizare.
O tehnic obinuit, recomandat de terapeuii sexului, este ca brbatul
s se masturbeze lent de cateva
ori, concentrandu-se asupra senzaiilor imediat premergtoare ejaculrii,
pentru a recunoate senzaiile
premonitorii care ii spun c incepe orgasmul, dar ejacularea inc nu este
inevitabil. In acel moment, el ar
trebui s se opreasc i s ii deprteze mana de penis. Probabil c ii va
pierde parial sau total erecia ferm.

Apoi se va putea stimula din nou, oprindu-se in aceleai condiii. A treia

oar va putea s se conduc pan la
momentul ejaculrii. Dup cateva asemenea sesiuni de exerciii, el poate
s-i cear partenerei s-l ajute s
ajung la momentul de inevitabilitate, instruind-o cum s opreasc
stimularea. Atunci cand inva s il
recunoasc la timp i s opreasc imediat stimularea sexual, de foarte
multe ori ejacularea nu va mai avea loc.
Unii terapeui spun c este de ineles c muli brbai par s nu fie
contieni de trecerea dintre
inceputul orgasmului i punctul lui culminant din timpul ejaculrii. Ei
argumenteaz c pentru cei mai muli
brbai orgasmul este scopul activitii sexuale i deci ei sunt incontieni
de senzaiile continue pe care le
triesc i de semnificaiile lor fizice. Deoarece cei mai muli brbai nu au
fost educai in privina diverselor
senzaii, ei nu sunt contieni c exist timp disponibil pentru controlarea
procesului. In consecin, ejacularea
prematur (precoce) este una dintre cele mai des intalnite disfuncii la
brbai (vezi i DISFUNCIILE
SEXUALE LA BRBAI; TERAPIA SEXUAL).
MONS PUBIS Vezi ORGANELE SEXUALE FEMININE; VULVA.
NARCOTICELE Vezi AFRODISIACELE; SINDROMURILE DE ABUZ DE
SUBSTANE LA
FETUI I COPIII NOU-NSCUI.
NATEREA NATURAL Ce poate fi mai firesc decat naterea unui copil?
Dac ftul s-a dezvoltat
in ritmul lui natural in timpul SARCINII, procesul natural al NATERII se
desfoar firesc i independent de
factorii externi. Travaliul ii stabilete propriul lui ritm i copilul pe cale s
fie nscut se mic din mediul
uterin in lumea de afar. Dei o femeie poate s determine locul in care
vrea s nasc i persoanele care vor fi
prezente, ea nu poate controla modul in care se va desfura naterea.
Ce este naterea natural? Unii ineleg prin ea naterea unui copil fr
ajutorul medicamentelor sau
naterea fr vreo intervenie de nici un fel. Alii includ in categorie orice
natere care are loc pe calea vaginal,
in care femeia urmeaz un anumit set de reguli sau linii directoare care o
ajut s treac de travaliu.
Cele mai multe metode de pregtire a naterii se concentreaz pe dou
direcii: tehnici fr
medicamente pentru minimizarea durerii i educaia in privina procesului
naterii. Prima asemenea metod a
fost introdus de dr. Grandly Dick-Read in 1933. Acesta era adeptul folosirii
relaxrii i a inspiraiei profunde,
fiind convins c durerea este rezultatul fricii i al tensiunilor. Apoi a venit
dr. Fernand Lamaze, cu un regim cu
totul diferit de exerciii de respiraie folosite de femei pentru a putea face
fa durerii la natere i a o aduce la

minim. O a treia metod a fost discutat de dr. Robert Bradley, fondatorul

soului-antrenor. Acesta a recurs la
o inspiraie mai lent, de data aceasta tatl fiind antrenorul. Scriitorul i
chirurgul Michel Odent a pus accent
pe intimitate i intuneric care s faciliteze procesul natural i a susinut
utilizarea bazinelor cu ap pe timpul
travaliului.
Astzi, cele mai multe spitale ofer propriile lor cursuri in materie de
natere. In plus, exist muli
profesori independeni, care pot fi recomandai de o moa sau de un
doctor. Asemenea cursuri independente
pot s ofere cateva avantaje: clase cu mai puini elevi, care se bucur de
atenia profesorului, o orientare in
direcia ingrijirii in maternitate, capacitatea de a privi cu un ochi critic
rutina dintr-un spital i o informaie mult
mai actual drept ghid pentru a inelege tiina innscut a corpului care
duce la natere.
Nici una dintre metodele de uz curent nu ofer naterea fr durere.
Dar, de s se evite folosirea
medicamentelor, cand ele pot s elimine durerea din timpul naterii?
Medicamentele au tendina s interfereze
cu procesele naturale ale corpului. De exemplu, anestezia i sedativele pot
incetini contraciile sau s le fac
mai puin eficiente; multe femei vor avea nevoie de un aport artificial de
hormoni pentru a mri amplitudinea
travaliului. In timpul fazei de impingere, medicamentele care uureaz
durerea pot s interfereze cu capacitatea
femeii de a continua, mrind rata de utilizare a forcepsului, de extracie
prin aspiraie i de OPERAIE
CEZARIAN. Mai mult, multe femei au senzaia c medicamentele le
jefuiesc de experiena plenar a naterii
(vezi i NATEREA; ANESTEZIA EPIDURAL IN TIMPUL NATERII).
In ultim analiz, naterea este mai mult decat o metod. Esena naterii
naturale este respectul
pentru inelepciunea procesului naterii, increderea in ceea ce face natura,
ca fiind cel mai eficient mod pentru
orice mam i orice copil. Atunci cand o femeie este invat s
depeasc durerea i frica, ea va putea s
lucreze in armonie cu travaliul, reducand sau eliminand nevoia de
intervenie exterioar. Ea poate fi mobil dea
lungul travaliului, alegandu-i poziiile care permit forei de gravitaie s
faciliteze procesul naterii, femeia
fiind in tot acest timp pe deplin contient i putand s primeasc copilul
in braele ei nerbdtoare (vezi i
METODA LAMAZE; MOAELE).
PLANIFICAREA NATURAL A FAMILIEI Metoda de CONTROL AL
NATERILOR bazat pe
ABSTINEN in timpul in care se presupune c femeia este fertil este
cunoscut sub numele de planning

familial. Exist mai multe metode prin care se stabilete intervalul de

timp, dar nici una dintre ele nu este
infailibil i de aceea planificarea de acest tip are o rat de eec de 20% la
utilizarea tipic, ceea ce inseamn c
intr-un an 20 de femei dintr-o sut care folosesc aceast metod vor
rmane gravide. (Ratele sunt mult mai mici
pentru utilizarea perfect, ajungand la 9 pentru metoda calendarului
folosit singur i la 3 pentru metoda
termometric descris mai jos.) Pe de alt parte, aceleai metode pot fi
folosite i pentru a ajuta planificarea
unei sarcini in cazul in care o femeie are greuti in a concepe sau in
situaia in care este important momentul
apariiei pe lume a copilului.
Prima dintre aceste metode este cea a calendarului, sau a ritmului.
Femeia trebuie s inregistreze
timp de mai multe luni datele de apariie a ciclului, pentru a aprecia
regularitatea acestuia. Manualele spun c o
femeie ovuleaz la paisprezece zile dup incheierea ciclului, dar nu este o
regul absolut. Unele femei au un
ciclu regulat, in vreme ce la altele acesta variaz puternic. Pentru a fi
sigur, o femeie trebuie s afle care este
cel mai lung i care este cel mai scurt ciclu i apoi s fac puin
matematic, inand cont c spermatozoidul
poate s triasc in sistemul ei reproductiv timp de cateva zile, ca i
ovulul, care poate supravieui douzeci i
patru de ore sau mai mult, astfel incat trebuie s existe o limit de
siguran de cel puin opt zile. Pentru cele
mai multe cupluri, asta inseamn c nu trebuie s se angajeze in nici un
CONTACT SEXUAL neprotejat timp
de aproximativ zece zile din jurul mijlocului ciclului feminin.
Alt cale de a calcula perioada sigur este folosirea metodei temperaturii
bazale a corpului.
Temperatura corporal bazal este temperatura de diminea a corpului,
dinainte de scularea din pat. Dac o
femeie este la ovulaie, temperatura bazal a corpului ei va fi cu 0,4-0,8
grade mai inalt decat temperatura
corporal normal. Pentru a calcula bine, femeia trebuie s in o eviden
a temperaturilor de diminea, astfel
incat s poat face o comparaie, iar metoda aceasta trebuie folosit in
conjuncie cu metoda calendarului,
pentru a avea o idee cam cand s atepte ovulaia, pentru c orice
spermatozoid aflat deja in drum spre ovul
poate s o lase gravid. Exist i ali factori care pot s mreasc
temperatura bazal a femeii, cum ar fi o
infecie sau o rceal banal. De aceea, femeia trebuie s-i pstreze
sntatea corporal general atunci cand
folosete aceast metod.
***
grafic p. 186
Ovulaie

Ciclu Ciclu
n timpul ovulaiei, temperatura corporal a femeii crete uor.
***
Metoda mucusului cervical cere ca femeia s observe schimbrile
mucusului colului uterin. In mod
normal, mucusul este opac i vascos, dar cu cateva zile inainte de ovulaie
va deveni clar i lunecos, intinzanduse
intre degete ca un albu de ou. Atunci cand se intampl acest lucru,
femeia trebuie s se abin de la contacte
sexuale sau s foloseasc o metod de barier. Dintre cele trei metode,
aceasta este cea mai puin eficient, cu o
rat de graviditate de 40% pe an.
O combinaie a acestor trei metode, numit metoda simptotermal, este,
evident, mai eficient decat
oricare alt metod de planning familial luat de una singur. Ultima
metod, numit metoda post-ovulaiei,
cere ca femeia s se abin de la contacte sexuale sau s foloseasc o
metod de barier de la inceputul ciclului
pan in dimineaa celei de-a patru zile dup ovulaia prezis, adic mai
mult de jumtate din timpul ciclului ei
menstrual.
Metodele de planning familial sunt lipsite de riscuri, nu au nici un fel de
efect secundar, nu cost
foarte mult s fie implementate i sunt acceptate de cele mai multe
grupuri religioase. Cu cat vor studia mai
mult utilizarea planificrii familiale naturale, femeile vor deveni tot mai
experte in folosirea acestor tehnici.
Pentru oricine dorete s utilizeze aceste metode, este recomandabil
urmarea unui curs. Totui, planificarea
natural a familiei este departe de a fi sigur, chiar dac este practicat
perfect. Exist factori suplimentari care
pot reduce serios eficiena acestui tip de control al naterilor, cum ar fi
infeciile, insomniile, efectul de fus orar
dup o cltorie cu avionul, care modific i temperatura bazal a
corpului, sau secreiile vaginale care
afecteaz mucoasa colului uterin. In sfarit, planificarea natural a familiei
nu ofer nici o protecie impotriva
BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUAL.
COPIII NOU-NSCUI Indat dup natere, nou-nscutul este inc ataat
de PLACENT prin
intermediul cordonului ombilical. De obicei, cordonul ombilical este prins
cu ajutorul a dou cleme de plastic
sau de metal, plasate la cam zece centimetri distan una de alta i la cam
douzeci i cinci de centimetri de
punctul de intrare a cordonului in abdomenul copilului. Poriunea dintre
cleme este apoi tiat, cam la treizeci
de secunde de la naterea copilului.
Acum muli ani, copiii erau inui de picioare de ctre OBSTETRICIAN i li se
ddea o palm la fund.

Aceast practic a fost abandonat, deoarece inerea copilului de picioare

poate s dea natere unor probleme la
old. In schimb, acum copilul este plasat cu faa in sus intr-un ptu inclzit
i examinat imediat dup natere.
Dac nou-nscutul nu prezint probleme, el poate fi plasat pe abdomenul
mamei, de obicei cu burtica in jos.
Indat dup natere, pielea copilului este inc acoperit cu un inveli
lunecos, cenuiu, numit vernix
caseosa. De asemenea, poate s fie acoperit i cu mucus i sange. Capul
copilului poate s nu prezinte forma
lui normal, rotund, fiind alungit i ascuit. Dup natere, pielea copilului
poate fi uscat i acoperit cu
materiale termoizolante, pentru a se evita pierderea de cldur i
scderea temperaturii corporale.
Indat dup natere, este verificat starea de sntate a copilului, pentru
a se identifica problemele
imediate. Acest lucru se face intre un minut i cinci minute dup natere.
Copilul primete o not in cadrul a
ceea ce se numete sistemul de notare Apgar, numit aa dup dr. Virginia
Apgar, doctorul care l-a imaginat. In
cadrul notrii Apgar, exist cinci semne vitale separate, fiecare avand trei
valori posibile: 0, 1 i 2. Zero este cea
mai rea i doi cea mai bun not. La sfaritul evalurii, se face suma celor
cinci note. Cele cinci caracteristici
analizate sunt:
ritmul cardiac al copilului
respiraia copilului
tonusul muscular al copilului
reflexele copilului
culoarea copilului
O not Apgar intre 8 i 10 indic faptul c nu este nevoie de un ajutor
suplimentar, in timp de un copil
cu nota 4 are nevoie de mai mult ingrijire intensiv.
Doar un mic numr de nou-nscui (mai puin de unu din o sut) necesit
o ingrijire intensiv. Aceasta
poart numele de resuscitarea nou-nscutului i urmeaz o procedur
strict, numit ABC:
A eliberarea cilor respiratorii (Airway)
B inceperea respiraiei (Breath)
C meninerea circulaiei (Circulation)
Dac nou-nscutul are probleme respiratorii, i se aspir fluidele i
secreiile din gur, nas i alte ci
aeriene, cu ajutorul unei mici pompe in form de par, sau al unui cateter
de plastic legat la un dispozitiv de
aspiraie. Apoi pe nasul i gura copilului este plasat o masc i i se
pompeaz prin presiune oxigen in plmani,
folosindu-se un sac pneumatic legat de masc. In rarele cazuri in care
copilul tot nu va reui s respire singur, i
se va plasa un tub de plastic in trahee, pentru a alimenta plmanii cu
oxigen.

Cei mai muli copii sunt sntoi i sunt trimii in salonul de nou-nscui.
Totui, dac un copil a avut
probleme sau dac este prea mic, el poate fi dus in secia de ingrijire
intensiv neonatal, pentru continuarea
tratrii lui. Copiii adui aici sunt din grupa celor care sunt prea mici fie
pentru c sunt prematuri, fie pentru c
nu s-au dezvoltat suficient in interiorul uterului, copiii cu infecii i cei cu
malformaii congenitale (vezi i
SIDA; DEFECTE LA NATERE; SINDROMURILE DE ABUZ DE SUBSTANE LA
FT I LA NOUNSCUT;
GRIJA PRENATAL; BOALA RH).
POLUIILE NOCTURNE Curand dup inceperea pubertii, atat bieii,
cat i fetele incep s aib
vise erotice in timpul somnului. La biei, aceste sunt adesea insoite de
ORGASM i EJACULARE, situaii
cunoscute sub numele de emisii sau poluii nocturne, sau vise umede.
Fetele adolescente pot s aib vise
erotice in care s survin o cretere a secreiilor vaginale i orgasm.
Inc nu se tie dac visul erotic precede excitarea sexual i emisia
nocturn in timpul somnului sau
dac emisia nocturn din timpul strii de somn numite REM (Rapid Eye
Movements - micri oculare rapide)
este cea care genereaz visul erotic. Cauzele orgasmelor i poluiilor
nocturne nu sunt nici ele complet
cunoscute, dar cercettorii au emis ipoteza c ele se pot datora stimulrii
genitale prin frecarea de lenjeria de
noapte strans pe corp; activitii sexuale fr eliberarea de tensiuni;
dorinelor sexuale pe care persoana nu
poate sau nu vrea s le indeplineasc in timpul orelor de veghe; sau se
datoreaz nevoii persoanei de a urina.
Conform lui Alfred Kinsey, cei mai muli brbai au avut poluii nocturne la
un moment dat al vieii
(unii timp de mai muli ani) i cel puin o treime din totalul femeilor au
mrturisit c au trit vise erotice care au
dus la orgasm. Coninutul viselor erotice, ca al oricrui vis, poate s
reflecte imagini care in timpul strii de
veghe nu sunt luate in calcul, cum ar fi sexul cu parteneri interzii sau acte
sexuale bizare. Visele erotice i
orgasmele pot s apar in orice moment al vieii, dar ele sunt cel mai mult
intalnite de la adolescen pan la
peste douzeci de ani la brbai i in jur de patruzeci de ani la femei (vezi
i IMPOTENA; PUBERTATEA).
SEXUL NON-MARITAL Termenul de sex premarital a fost utilizat pentru a
descrie spectrul de
relaii sexuale interpersonale in care se angajeaz persoanele tinere pan
la data cstoriei. Dar cuvantul
premarital este nepotrivit i adesea incorect fa de realitile sfaritului
de mileniu. El implic ideea c toat
lumea se va cstori cand va i c tot sexul premarital nu este decat un
simplu preludiu la cel marital. De

exemplu, se poate aplica acest termen unui brbat de cincizeci i nou de

ani, care a ales s nu se cstoreasc,
dar care a avut dintotdeauna o via activ heterosexual? Oare el se
angajeaz in sex premarital? Sau o femeie
divorat de patruzeci i doi de ani, care continu s fie activ
heterosexual: activitatea ei sexual trebuie s se
numeasc premarital, sau postmarital? Problem similar o ridic i
activitatea homosexual, deoarece, cu
puine excepii, homosexualii nu au dreptul s se cstoreasc intre ei. Un
termen mai precis ar fi acela de sex
non-marital, altfel spus acte sexuale de orice tip intre dou persoane care
consimt i care nu sunt cstorite una
cu alta la timpul respectiv. Dac unul dintre parteneri sau amandoi sunt
cstorii in acea perioad, atunci se
poate folosi i termenul de sex extramarital (vezi i ADULTERUL;
AVENTURILE; DISCRIMINAREA
SEXUAL).
NORPLANT O metod foarte eficient i reversibil de CONTROL AL
NATERILOR. Din 10.000
de femei care folosesc Norplant timp de un an, doar 4 vor rmane gravide.
Cauza acestei foarte inalte rate a
eficienei este faptul c, o dat implantat, nu mai poate fi folosit eronat.
Ca i CONTRACEPTIVELE ORALE,
el impiedic sarcina prin folosirea hormonilor, dar in loc s se ia o pilul
zilnic (ceea ce unele femei uit din
cand in cand), ase implanturi subiri, asemntoare cu chibriturile de
carton, sunt inserate sub pielea prii de
sus a braului femeii, eliberand incontinuu hormoni. Hormonul folosit se
numete levonorgestrel. El este similar
PROGESTERONULUI, care este un hormon natural secretat de ovare, i
impiedic ovarele s elibereze ovule.
De asemenea, ingroa mucusul femeii, impiedicand spermatozoizii s
ajung la eventualul ovul scpat. In
acelai timp, un eventual ovul fertilizat este impiedicat s se ataeze de
uter. Norplant este eficient timp de cinci
ani.
Costul iniial al Norplantului la ora aceasta in jur de 500 de dolari este
inalt, dar este o metod
economic de control al naterilor, pentru c dureaz cinci ani.
Exist unele efecte secundare posibile. Cel mai obinuit este o hemoragie
menstrual neregulat. Dup
nou luni, de obicei perioada menstrual se normalizeaz, dar unele femei
vor avea menstre neregulate de-a
lungul tuturor celor cinci ani. De obicei, femeile au hemoragii menstruale
mai puin abundente atunci cand
folosesc Norplant decat inainte de introducerea implantului. Alte posibile
efecte secundare includ dureri de cap,
modificri de greutate, apariia sau pierderea prului facial, ovare i
trompe uterine mrite. Ca i in cazul

pilulei, combinaia dintre Norplant i fumat mrete riscul de atacuri de

cord i de apoplexie la femeile de peste
treizeci i cinci de ani.
La cele mai multe femei, implanturile sunt invizibile, dei ar putea fi
remarcate la cele foarte
musculoase sau la cele foarte slabe. Orice cicatrice lsat de implant ar
trebui s fie aproape invizibil. Totui,
implantul se poate simi la pipit, iar unele femei au fcut observaia c
dac un brbat simte implantul, atunci
ar putea s cread c femeia s-a implicat in relaii sexuale cu el doar
pentru c ea nu poate deveni insrcinat.
Este un argument la care femeia ar trebui s aib deja un rspuns.
Ca i in cazul pilulelor de control al naterilor, Norplant nu poate preveni
BOLILE CU
TRANSMITERE SEXUAL. Femeile cu mai muli parteneri ar trebui s
apeleze la prezervative.
ALIMENTARE I SARCIN Vezi SARCINA I ALIMENTAIA; INGRIJIREA
PRENATAL.
NIMFOMANIA Este un termen folosit inainte pentru a descrie
comportamentul unor femei cu un
apetit sexual patologic. Cuvantul nimfoman a fost folosit in general cu
sensul de femeie cu un LIBIDO
anormal, care o indeamn s caut in mod constant parteneri sexuali.
Comunitatea terapeutic nu mai
recunoate nimfomania drept o boal, dei unii brbai se bucur s
fantazeze pe tema unor femei nimfo.
Din punct de vedere istoric, termenul reprezint o prejudecat aceea c
o femeie care ii dorete
multe intalniri sexuale este deviant sau supra-sexuat. In realitate,
dac activitile sexuale ale unei persoane
sunt autentic satisfctoare i nu au consecine negative, o tendin
sexual accentuat nu este nici rea i nici
nesntoas.
Totui, impulsul sexual poate deveni o problem atunci cand interfer
serios cu munca, sntatea sau
sistemul de relaii ale unei persoane, sau dac indeamn persoana s
caute in mod constant situaii sexuale
riscante, dintre care nici una nu este cu adevrat satisfctoare. Dar cauza
primordial a unei asemenea
comportri imperative nu este aa-numita nimfomanie. O femeie poate s
incerce s se foloseasc de intalnirile
sexuale pentru a ii implini necesitile ei emoionale. Dac o persoan
simte c obiceiurile ei sexuale au
devenit prea imperative, sfatul unui psiholog ar putea fi de ajutor (vezi i
HIPERSEXUALITATEA;
SATIRIAZA).
OBSCENITATEA Definiia obscenitii este strict: orice limbaj, material
sau comportament care
este considerat din punct de vedere social sau legal obscen adic
desfranat, dezgusttor, sau care incit

intenionat la excitarea sexual, de o manier jignitoare. Dar termenul de

obscenitate nu este intotdeauna folosit
in context sexual. In fapt, muli consider c violena excesiv de la
televizor este mai obscen decat
materialele explicit sexuale. Pentru scopurile prezentei enciclopedii, vom
considera obscenitatea numai sub
aspectul ei sexual.
PORNOGRAFIA const in literatura i arta considerate obscene. Dar
termenii nu sunt in intregime
sinonimi. Obscenitatea se poate referi i chiar o face la limbajul
vorbit, la gesturi, micri i aciuni, ca i
la literatur i art. Problema etichetrii drept obscen a unui lucru este
subiectivismul aprecierii. Ceea ce o
persoan poate s considere obscen poate fi pentru altcineva perfect
acceptabil i aductor de plcere. Indivizii
din aceeai comunitate pot s aib gusturi i senzaii complet diferite
despre ceea ce este indecent i
dezgusttor.
Muli oameni au o mare plcere in a folosi un limbaj sau materiale vizuale
obscene. In cadrul multor
cupluri, excitarea sexual este crescut atunci cand cei doi ii vorbesc
murdar unul altuia sau cand privesc
filme porno. O problem survine dac cei doi au preri diferite despre ce
este acceptabil. Nimeni nu ar trebui s
incerce vreodat s ii impun unui partener reticent s participe la ceva
care il dezgust. Intre aduli care
consimt, in linitea dormitorului, dac nimeni nu este afectat i ambii
parteneri recepteaz plcere, orice ii
trece prin minte este perfect acceptabil.
OBSTETRICIAN Un obstetrician este un medic care s-a pregtit special s
aib grij de femeile
gravide in timpul SARCINII i apoi in timpul travaliului i al naterii.
Pregtirea unui obstetrician include o
perioad de rezideniat de caiva ani, dup absolvirea facultii de
medicin. Doctorul obstetrician este pregtit
i ca ginecolog (specialist in sntatea aparatului reproductiv al femeilor).
Femeile se duc la obstetrician fie pentru c plnuiesc s rman gravide,
fie pentru c sunt deja
gravide. De obicei, se recomand consultarea unui obstetrician atunci
cand se planific graviditatea, pentru c
dac exist probleme de sntate, ele trebuie s fie rezolvate mult inainte
ca femeia s rman gravid.
COMPLEXUL OEDIP Una dintre pietrele de temelie ale teoriei
psihanalitice este complexul lui
Oedip, numit astfel de ctre Sigmund Freud. Este vorba de unul din
stadiile-cheie ale STADIILOR
DEZVOLTRII PSIHOSEXUALE la biei. Dup Freud, stadiul oedipian al
dezvoltrii este caracterizat de un
ataament intens fa de mam i de rivalitatea cu tatl. Acestea sunt
insoite de sentimente de vinovie pentru

aceste dorine incestuoase i o team de castrare drept o pedeaps la

indemana tatlui. Freud a formulat i
complexul dezvoltrii fetelor, mult mai complicat, numit al Electrei, in care
iubirea fa de mam, obiectul
iniial al afeciunii fetelor, se schimb dramatic in iubirea fa de tat. La
fete, complexul Electra este insoit de
asemenea de sentimente de vinovie i de teama de pedeaps.
Numele de Oedip se refer la legenda Greciei Antice, in care Laios, regele
Tebei, a fost avertizat c un
fiul al lui, nenscut inc, il va omori. Iocasta, regina, a dat natere unui fiu,
iar regele a poruncit ca pruncul s
fie lsat s moar pe versantul unui munte. Dar copilul a fost gsit i
adoptat de regele Polibius, care l-a crescut
ca pe propriul copil. Dup ce a crescut, Oedip l-a intalnit pe Laios, s-a
certat cu el i l-a omorat. Cltorind,
Oedip a intalnit Sfinxul, care l-a obligat s-i rspund la ghicitoarea
vieii. Drept recompens pentru
rezolvarea enigmei, Oedip a fost fcut rege al Tebei i s-a cstorit cu
propria mam, Iocasta. Dar zeii l-au
pedepsit pentru relaia incestuoas; sfaritul tragic este c Iocasta se
spanzur, iar Oedip ii scoate ochii cu
broa folosit de regin pentru a susine rochiile (vezi i FREUD,
SIGMUND).
PERSOANELE N VRST I SEXUL (Vezi IMBTRANIREA I SEXUL).
CONTRACEPTIVELE ORALE Numite adesea sub termenul generic
Pilula, contraceptivele orale
sunt o metod de CONTROL AL NATERILOR in care femeia ia o doz
zilnic de HORMONI, care
impiedic ovarele s produc ovule. Metod convenabil i sigur de
control al naterilor, contraceptivele orale
pot fi considerate una din cauzele principale ale REVOLUIEI SEXUALE care
a inceput in anii 1960, pentru
c rata lor inalt de eficien a eliberat femeile de spectrul unor sarcini
nedorite. La o utilizare tipic, pilula are
o rat de eec de doar 3 la o sut de femei pe an la utilizarea medie, iar la
o utilizare perfect aceast rat scade
la o fraciune de procent.
Exist dou tipuri de contraceptive orale pilule combinatorii, care conin
doi hormoni, ESTROGEN
i progesteron, i mini-pilulele, care conin numai progesteron. Pilula
lucreaz prin impiedicarea ovarelor
femeii s elibereze ovule. Mini-pilulele pot impiedica i ele ovulaia, dar au
i efectul de ingroare a mucusului
cervical, impiedicand sperma s ajung la un eventual ovul. Mini-pilulule
mai impiedic i eventualul ovul
fertilizat s se implanteze pe peretele uterului.
Primele pilule conineau doze destul de mari de hormoni i s-a ridicat
problema dac nu cumva ele
prezint efecte secundare, inclusiv un risc crescut de cancer i un libido
redus. Deoarece dozele hormonale au

sczut, aceste riscuri au fost puternic reduse, dei pilula nu este

recomandat femeilor fumtoare de peste
treizeci i cinci de ani. S-a descoperit c pilula reduce riscul unor tipuri de
cancer, cum ar fi CANCERUL
OVARIAN sau CANCERUL UTERIN. Datorit pericolelor asociate cu
complicaiile unei sarcini, cele mai
multe femei prefer s ia pilula, care este o metod eficient de control al
naterilor, decat s nu o ia.
Exist i unele efecte secundare minore pe care femeile le suport,
inclusiv sangerri intre cicluri,
pierdere sau catig in greutate, o anumit inmuiere a sanilor, grea i
vom. Aceste dificulti dispar adesea
dup primele trei luni de utilizare.
Adevratul pericol important, care trebuie menionat, este acela c pilula
nu previne BOLILE CU
TRANSMITERE SEXUAL, iar dac femeia nu are o relaie stabil,
monogam, trebuie folosit un prezervativ,
ca msur profilactic. Cealalt msur de precauie pe care trebuie s o
ia femeile care utilizeaz pilula este c
nu trebuie s uite s o ia zilnic. Chiar dac femeia nu se angajeaz in
CONTACTE SEXUALE foarte des, dac
omite s ia pilula intr-o zi i dup aceia reia administrarea, s-ar putea s
nu mai fie eficient.
Contraceptivele orale trebuie s fie prescrise de un doctor dup o
examinare care cost intre 35 i 125
de dolari la un cabinet privat din Statele Unite (la o clinic este mai ieftin).
O doz lunar de pilule de control al
naterilor cost intre 15 i 25 de dolari, dar, repet, la o clinic ne putem
atepta la costuri mai mici.
SEXUL ORAL Un termen comun, care se refer la contactele intre gur i
organele genitale. Atunci
cand brbatul se folosete de gur i de limb pentru a stimula
CLITORISUL sau labiile partenerei, sexul oral
poart numele de CUNILINGUS. Stimularea oral a PENISULUI brbatului de
ctre gura i/sau limba
partenerei este cunoscut sub numele de FELAIE. Plcerea simultan a
ambilor parteneri prin sex oral este
cunoscut colocvial sub numele de POZIIA AIZECI I NOU. Aceste acte
sexuale ale femeilor i brbailor
pot fi atat intre parteneri heterosexuali, cat i intre parteneri homosexuali.
Dei pan recent sexul oral a fost
blamat frecvent in cadrul civilizaiei occidentale, exist dovezi din opere
artistice i artefacte c in antichitate el
a fost mult mai acceptat. Reprezentri artistice din Asia i alte pri ale
globului tind s susin prerea c sexul
oral nu este un act sexual neobinuit. Statuile i basoreliefurile din India,
dintr-un context religios i
reprezentrile din KAMASUTRA au descris sexul oral alturi de multe alte
variante ale activitii sexuale.

Primele manuale sexuale tratau sexul oral drept o parte esenial a

PRELUDIULUI, inainte de
penetrarea care duce la orgasm i de EJACULARE. Astzi, se pare c exist
un interes sporit in utilizarea
sexului oral ca o metod mai sigur decat coitul prin care brbatul s
aduc femeia la ORGASM. Pentru multe
cupluri, sexul oral reprezint o metod ca oricare alta de producere a
plcerii sexuale, iar actul poate s
culmineze cu orgasmul i ejacularea fr ca brbatul s se mite ca s
penetreze femeia.
In absena unor programe adecvate de educaie sexual, cei mai muli
oameni din trecut au fost nevoii
s invee despre sexul oral de la alii, care puteau s fie la fel de
netiutori. Urologii au raportat c unele femei,
probabil influenate de unii termeni din limbajul strzii pentru sexul oral
(de pild, a canta la flaut) i-au rnit
partenerii sufland aer in uretr.
Recent, expresiile argotice de tipul a da m... par s capete popularitate
in vorbirea curent in dauna
expresiei mai culte de sex oral. Limitrile acestor termeni la contactul
oral-genital par s reflecte punctul de
vedere istoric c sexul ar trebui s se concentreze asupra organelor
genitale, in vreme de alte forme de stimulare
sexual care implic limba sau gura i alte pri decat cele genitale nu
sunt considerate variante ale sexului oral
(de exemplu, stimularea zonei anale ori a sanilor).
Multe persoane ii folosesc limba i gura pentru a sruta ori linge pri
non-genitale ale corpului
partenerului. Cat vreme nu exist un termen consacrat pentru aceast
form de sex oral, se folosete o expresie
veche pentru SARUTUL si linsul corpului, inclusiv organele genitale:
cltoria in jurul lumii. Sexul oral este
un bun exemplu despre insuficienta dezvoltare a unei terminologii
adecvate pentru descrierea tuturor aspectelor
comportamentului uman (vezi i HOMOSEXUALITATEA; TEHNICILE SEXUALE
LESBIENE; SEXUL
SIGUR).
ORGASMELE MULTIPLE William H. Masters i Virginia Johnson, pionierii
americani ai
cercetrii sexuale (vezi MASTERS I JOHNSON) au scris in Reaciile sexuale
umane (1966) c cele mai multe
femei care au participat la studiu considerau c o auto-manipulare a zonei
Muntelui lui Venus cu ajutorul unui
vibrator produce nu numai o excitare de un tip care duce la cel mai rapide
i mai intense orgasme, ci duce i la
orgasme multiple in timpul unui singur episod sexual. Masters i Johnson iau scris unui coleg:
Femeia medie, la o excitare optim, va fi n mod normal satisfcut cu trei
pn la cinci orgasme

induse manual; n vreme ce stimularea mecanic, precum i cea cu un

vibrator electric, este mai puin
obositoare i i permite sesiuni de stimulare mai lungi, de o or sau mai
mult, timp n care ea ar putea avea
douzeci pn la cincizeci de orgasme consecutive.
Cam in aceeai vreme, Mary Sherfey, psihanalist, a scris intr-un articol
din Journal of American
Psychoanalytic Association (pe care l-a reluat in cartea ei The Nature and
Evolution of Female Sexuality), din
care citm:
n practica clinic, mi-au atras atenia un numr de femei cstorite i
necstorite care folosesc
vibratoare electrice pentru a obine pn la cincizeci de orgasme ntr-o
singur edin. Din punctul de vedere
al funcionrii fiziologice normale, aceste femei prezint o sexualitate
sntoas, neinhibat iar numrul de
orgasme la care se ajunge este msura potenialitii sexuale a femeii.
Orgasmele multiple in timpul unui singur act sexual, altfel spus, inainte de
a se instala pierderea
excitaiei sexuale, pare s fie o caracteristic aproape exclusiv feminin.
Dei s-au raportat orgasme multiple i
la brbai, sunt multe discuii dac sunt orgasme complete sau doar o
reluare a unui orgasme intrerupt chiar
inainte de MOMENTUL DE INEVITABILITATE.
Principala cauz a discrepanei intre brbai i femei este c dei i unii i
alii trec prin FAZA DE
REZOLUIE, timp in care corpul se intoarce in starea de pre-excitare,
numai brbaii trec printr-o perioad
refractar automat, atunci cand ei au ejacularea care insoete orgasmul.
In aceast perioad, brbaii ii pierd
repede excitarea sexual i au nevoie de o stimulare reinnoit pentru a
recpta dorina sexual, inainte de
apariia altui orgasm i a altei ejaculri. La brbai, acest lucru dureaz
intre cateva minute i cateva zile, in
funcie de varst, de condiia fizic i puterea libidoului. Femeile, in schimb
nu trec prin perioada refractar
imediat dup atingerea orgasmului. Ele rman la un nivel inalt de excitare
sexual, care scade lent (la unele
femei, foarte lent). In acest timp, dac femeia este adecvat stimulat, ea
poate obine orgasm dup orgasm, iar i
iar.
Unele femei au relatat c in orgasmele lor pot s creasc in intensitate in
timpul acestor sesiuni de
orgasme multiple, pan la un nivel in care par s leine de plcere. Chiar
printre brbaii care susin c au avut
orgasme multiple, nici unul nu se apropie de numrul de orgasme relatate
de femei.
Comparat cu intensitatea excitaiei sexuale produse la femei prin
CUNILINGUS, stimularea manual

i utilizarea VIBRATOARELOR, exist foarte puine rapoarte de orgasme

multiple obinute doar prin coitus.
Dei multe femei ii doresc orgasme multiple indat ce devin contiente c
pot s le aib, altele se mulumesc
cu un orgasm, ia altele consider c o stimulare continuat dup orgasm
este neplcut sau chiar dureroas.
Orgasmele multiple nu ar trebui s fie un scop pe care s i-l impun o
femeie, iar incapacitatea de a obine
orgasme multiple nu constituie o disfuncie sexual.
OSTEOPOROZA Vezi TERAPIA DE INLOCUIRE HORMONAL; MENOPAUZA.
CANCERUL OVARIAN Carcinomul ovarian este cel de-al treilea cancer
genital ca frecven (dup
CANCERUL DE SAN i CANCERUL UTERIN), dar este principala cauz de
deces din cancer al cilor
genitale. Cancerul ovarian este o boal a imbtranirii: incidena lui crete
mult dup varsta de aptezeci i apte
de ani. In ciuda numeroaselor cercetri, cauza precis a cancerului ovarian
nu a fost inc descoperit, dar se
crede c este legat de ovulaia frecvent. Prin urmare, este de remarcat
protecia oferit de mai multe sarcini
sau de folosirea CONTRACEPTIVELOR ORALE. Pe de alt parte, femeile care
au o MENOPAUZ la o
varst prea mare sau care nasc la varste inaintate sunt supuse unui risc
sporit. Cancerul ovarian a fost asociat i
cu alimentaia bogat in grsimi animale i este mai intalnit la femeile in
ale cror familii au fost cazuri de
cancer, in special ovarian sau la sani.
Cutarea sistematic i diagnosticarea precoce. Nu exist metode
satisfctoare de cercetare
sistematic a cancerului ovarian. Cu toate acestea, trebuie fcute eforturi
pentru detectarea cat mai rapid a lui.
Simptomele stadiilor iniiale ale cancerului, cum ar fi o dilatare
abdominal, dureri sau disconfort, sunt foarte
importante, dei de obicei ele arat un cancer extins deja. Mrirea
ovarelor la peste 6,5 centimetri este
considerat anormal. De obicei, o formaiune ovarian la o femeie aflat
in plin menstr este un chist
funcional, care va dispare spontan. La varste de peste patruzeci de ani,
riscul malignitii crete i masa
ovarian trebuie evaluat cu grij. O examinare ultrasonic va ajuta la
evaluarea dimensiunilor masei ovariene
i la diferenierea dintre chisturile ovariene i tumori.
Tratamentul. Dac s-a pus diagnosticul de cancer ovarian, chirurgul va
inltura ambele OVARE, ca
i UTERUL, TROMPELE UTERINE i orice alt extensie canceroas din
cavitatea abdominal. Atunci cand
cancerul a apucat s se propage, cum este cazul celor mai multe paciente,
va fi nevoie i de chimioterapie. Este
important s se discute i s se ineleag consecinele unui asemenea
tratament. Dup operaie, femeia nu va

mai putea deveni insrcinat i va avea o MENOPAUZ artificial.

Nu toate tumorile ovariene sunt maligne. Aceast afirmaie este valabil
mai ales la femeile tinere,
aflate in plin perioad reproductiv. Un patolog experimentat poate s
determine exact patologia tumorii i va
fi suficient un tratament de conservare. Astfel, femeile tinere, aflate in anii
reproductivi, vor fi in msur s-i
conserve potenialul de fertilitate.
OVARELE Organe interne feminine, localizate de ambele pri ale
UTERULUI. Ele rspund pentru
eliminarea lunar de ovocite (ovule) i de producerea HORMONILOR
sexuali feminini, ESTROGENUL i
PROGESTERONUL. Ovarele sunt organe de dimensiuni reduse, cam de
mrimea unei alune mari, dar ele
determin o mare parte a fiziologiei femeii. La pubertate, hormonii din
ovare stimuleaz creterea
caracteristicilor sexuale secundare, a prului corporal i distribuia
esutului adipos. Cel mai important, ovarele
ii confer femei capacitatea de a procrea.
Ovarele reacioneaz la stimularea din partea gonadotropinelor
hormonul luteinizant (LH) i
hormonul foliculinostimulator (FSH) secretate de glanda pituitar.
Gonadotropinele stimuleaz celulele
ovarului s produc hormoni sexuali, controleaz maturizarea foliculilor
care conin ovulul in formare i
stimuleaz ovulaia. Aceti hormoni pituitari cauzeaz i inceperea ciclului
menstrual feminin, pregtind in
fiecare lun uterul pentru a primi un ovul fertilizat.
Ovarele constau din dou componente de baz: stroma, sau celulele
corpului de baz al ovarului, i
foliculii. Stroma conine vase de sange i nervi i ajut la susinerea i
incapsularea ovarului. Foliculii sunt
structurile care se dezvolt in jurul ovocitelor (ovulelor), furnizandu-le
hran i susinandu-le. Celulele
foliculare secret i hormonii sexuali feminini.
Numrul de ovocite pe fiecare ovar este determinat in timpul dezvoltrii
intrauterine i nu se schimb
in cursul vieii femeii. La natere, fiecare feti va avea cate 200.000 de
ovule in fiecare ovar.
Schimbrile hormonale din timpul pubertii stimuleaz foliculii care conin
fiecare ovul s inceap s
se dezvolte. Ovulul in sine nu va suferi nici o modificare in timpul
dezvoltrii foliculului, dar foliculul care
inconjoar ovulul se va schimba atat in mrime, cat i in ce privete
funcionarea (vezi i CONCEPIA;
ORGANELE SEXUALE FEMININE; HISTEROCTOMIA; MENSTRUAIA).
OVULAIA Vezi CONCEPIA; MENSTRUAIA, SINDROMUL PREMENSTRUAL
(PMS).
***
fig. P. 196

Corpus Luteum incipient

Ovul
Folicul maturizat
Foliculi in curs de maturizare
Foliculi incipieni
Vase de sange
Corpus Albicans
Corpus Luteum maturizat
Anatomia unui ovar, prezentnd cteva stadii ale dezvoltrii foliculilor care
conin ovulele i ruperea
corpului galben dup ovulaie.
TESTUL PAPANICOLAU Este o procedur simpl, dar important, de
detectare a celulelor
anormale din colul uterin o stare pe care doctorii o numesc displazie
cervical intraepitelial (CIN) care
poate indica prezena sau posibila apariie a CANCERULUI COLULUI
UTERIN.
Testul Papanicolau se efectueaz de obicei o dat pe an dar poate fi
fcut mai des sau mai rar, in
funcie de sfatul doctorului. Testul este numit dup doctorul George
Papanicolau, care a dezvoltat tehnica de
prelevare de fluid prin raclarea colului uterin i a zonelor inconjurtoare
pentru colectarea de celule care apoi
sunt puse pe o lamel i fixate cu o soluie fixativ, pentru prezervare.
Procedura se face de obicei dup o
examinare pelvian de rutin (intern), la cabinetul ginecologului. Este
aproape intotdeauna nedureros i nu
prezint efecte secundare. Celulele prelevate vor fi trimise apoi unui
patolog, doctor specializat in analizarea
structurii celulare. Femeia nu trebuie s fac splturi vaginale cel puin
douzeci i patru de ore inainte de test,
pentru c splturile reduc numrul de celule disponibile pentru analiz.
Dac toate celulele par s fie normale, esutul colului uterin este
considerat sntos i rezultatul poart
denumirea de negativ. Apariia unor celule anormale in mostra de
laborator poate semnala necesitatea unor
teste suplimentare pentru determinarea cauzei apariiei.
Pe lang utilitatea lui in detectarea stadiului primar in cancerul colului
uterin, testul Papanicolau este
folosit i in diagnosticarea infeciilor i in determinarea nivelului
estrogenului al femeii. Acesta este important
pentru a se determina dac femeia care se afl la menopauz are sau nu
nevoie de un tratament de inlocuire a
estrogenului.
PARAPLEGICII I SEXUL Funciunile mduvei spinrii sunt similare cu
cele ale unui circuit
telefonic: ea leag creierul de celelalte organe ale corpului. Atunci cand
coloana vertebral este afectat, pot
rezulta multe handicapuri, inclusiv disfuncii sexuale. Atunci cand mduva
spinrii este lezat, poate s rezulte

tetraplegia (paralizia tuturor celor patru extremiti); dac este intrerupt

partea inferioar, atunci este paralizat
jumtatea inferioar a corpului (paraplegie).
La femeile cu paraplegie sau cu tetraplegie, poate s apar o AMENOREE
temporar (lipsa
perioadelor menstruale) care va durea aproximativ ase luni de la rnirea
mduvei spinrii. Capacitatea lor de a
rmane gravide este restaurat o dat reapariia menstruaiei. Dei
femeile care au mduva spinrii compromis
complet nu sunt in stare s aib senzaii in zona genital, ele pot avea
orgasme dac sunt stimulate alte zone
sensibile din restul corpului, de deasupra nivelului distrugerii neurologice
urechile, gatul, sfarcurile etc.
Totui, spasticitatea (spasmele involuntare ale muchilor) la picioare i
secreiile vaginale reduse pot s creeze
probleme in timpul contactului sexual. In asemenea situaii, inainte de
trecerea la intimitatea este de folos
utilizarea de medicaie spasmolitic, in paralel cu un uor masaj al
muchilor picioarelor i lubrifierea zonei
genitale. In timpul sarcinii, femeile cu rni la mduva spinrii sunt
predispuse la infecii ale tractului urinar. In
timpul travaliului, femeile cu tetraplegie sau cu paraplegie vor avea
diverse simptome, cum ar fi dureri de cap,
transpiraie abundent, tensiune arterial ridicat schimbri ale pulsului.
Apariia acestor simptome ar trebui s
fie urmrit indeaproape pan la naterea copilului. Dup natere, femeile
din aceast categorie sunt considerate
ca prezentand un mare risc de tromboflebit (formarea de cheaguri de
sange in vene) in pelvis sau la membrele
inferioare.
Brbaii cu tetraplegie sau cu paraplegie prezint erecii spastice ale
penisului. Din pcate aceste
erecii sunt adesea de scurt durat i nu in suficient de mult pentru a se
angaja intr-un contact mulumitor cu o
partener. Pacienii brbai care au suferit distrugeri in partea inferioar a
mduvei spinrii sau la mnunchiurile
de nervi cu care se termin aceasta pot s ajung la IMPOTEN. Totui,
pacienii brbai crora le lipsete o
erecie adecvat pot s fie asistai prin folosirea unui dispozitiv extern,
cum ar fi o pomp de vid cu inel penian.
De asemenea, erecia poate fi indus i prin injecii intrapeniene cu
papaverin (care este un vasodilatator). In
anumite cazuri, pot fi implantate chirurgical proteze peniene, existente pe
pia (vezi i IMPOTENA).
Datorit excitaiei din timpul activitii sexuale, brbaii cu rni la mduva
spinrii pot s cad din pat
din cauza unei activiti spasmodice puternice. Din nefericire, majoritatea
brbailor tetraplegici sau paraplegici
nu vor avea nici orgasm, nici ejaculare. Pentru a ajuta ejacularea atunci
cand se dorete realizarea unei sarcini,

in trecut s-a incercat injectarea de prostigmin (stimulator al muchilor) in

lichidul cerebrospinal. Totui, dac
se folosete prostigmina, trebuie avut mare atenie, pentru c aceasta
poate fi insoit de efecte secundare
foarte serioase, cum ar fi tensiune arterial mare i chiar hemoragie
cerebral. In zilele noastre, cele mai des
folosite metode pentru obinerea ejaculrii sunt stimularea electric
intrarectal i electrovibraia penisului, care
dau rezultate destul de bune. Exist, totui i posibilitatea de a se ajunge
la un hiperreflex automat in timpul
stimulrii electrice pentru ejaculare. Sunt necesare cercetri avansate
pentru a imbunti calitatea
spermatozoizilor brbailor tetraplegici i paraplegici, pentru a face
posibil o fertilizare reuit (a se vedea i
PERSOANELE HANDICAPATE I SEXUL).
PEDOFILIA Vezi MOLESTAREA COPIILOR; LEGILE MOLESTRII COPIILOR;
PROSTITUIA MASCULIN.
EXAMINAREA PELVIAN Examinarea pelvian este acea parte a
examinrii medicale a unei
femei in care doctorul sau alt cadru medical poate determina starea
structurilor reproductive externe sau interne,
prin inspectare ocular sau prin palpare. In timpul examinrii pelviene, se
pot efectua i alte proceduri, cum ar
fi obinerea unui eantion pentru testul Papanicolau sau a unei culturi din
colul uterin.
Examinarea pelvian este efectuat cu pacienta intins pe spate pe o
mas de examinare echipat cu
supori pentru picioare. Pacienta ii plaseaz clcaiele sau gambele in
supori, se las pe spate i ii deprteaz
genunchii. In general, doctorul va acoperi picioarele i abdomenul femeii
cu un cearaf, pentru a reduce
senzaia de vulnerabilitate a pacientei. Se va folosi o lamp de observaie,
care va permite medicului o mai bun
vizibilitate.
Primul pas al examinrii pelviene const in inspectarea vizual i palparea
organelor genitale externe.
Doctorul va examina muntele lui Venus, clitorisul, labiile majore i minore,
perineul i zona perineal. In
aceast faz se descoper orice iritare, tumefacie sau infecie.
Examinatorul poate s palpeze i glandele
Bartholin, aflate in prile laterale ale deschiderii vaginale, precum i
uretra. Sunt inspectai apoi pereii vaginali
i sunt observate vizual structurile lor de susinere. In acest stadiu este
notat prolapsul pereilor vaginali i se
observ i starea himenului.
Urmtoarea parte a examinrii este cu un speculum, instrument fabricat
fie din metal fie din plastic, cu
dou lame rotunjite care pot fi separate. Speculumul este proiectat s
separeu pereii superior i inferior al

vaginului, pentru a se putea observa colul uterin. Dup inserarea

speculumului in vagin i deschiderea
lamelelor, intre acestea sunt vizibili atat pereii vaginali, cat i colul uterin.
Lamelele speculumului pot fi
inlocuite cu altele, de diverse mrimi, pentru a se adapta la diverse
dimensiuni ale vaginului. Cu speculumul
astfel plasat, se poate efectua i prelevarea unui eantion pentru testul
Papanicolau (vezi TESTUL
PAPANICOLAU).
Examinarea cu ajutorul speculumului, ca i alte pri ale examinrii
pelviene, nu ar trebui s produc
durere decat dac exist o boal din care rezult durere. Aceast parte a
examinrii poate s fie ceva mai
confortabil prin acoperirea lamelor speculumului fie cu un lubrifiant, fie
cu ap, selectand o lam potrivit cu
mrimea vaginului femeii i inclzind metalul speculumului, care altfel
este rece, pan la temperatura corpului.
Urmtoarea parte a examinrii pelviene este examinarea bimanual, in
care doctorul se folosete de ambele
maini. Se insereaz dou degete in vagin, iar mana cealalt se plaseaz
pe abdomenul femeii, pentru a se putea
palpa prin peretele abdominal uterul i ovarele. In timpul examinrii
bimanuale, examinatorul poate s palpeze
colul uterin, pentru a-i determina forma, mrimea i poziia i poate evalua
i uterul din punct de vedere al
mrimii, formei, poziiei i consistenei. Sunt palpate i esuturile vecine
uterului, inclusiv trompele uterine i
ovarele. In mod normal, trompele acestea nu pot fi palpate la examinarea
pelvian, deoarece au in mod normal
aceeai consisten cu cea a esuturilor inconjurtoare. Ovarele se pot de
obicei simi, determinandu-se
mrimea, forma i consistena lor. Ovarele la femeile in post-menopauz
sunt de obicei prea mici ca s fie
simite la examinare.
Pasul final al unei examinri pelviene este examinarea recto-vaginal.
Aceasta este menit s
determine dac exist anomalii in rect i la ligamentul uterosacral, una
dintre structurile care susin uterul.
Adesea, examinarea recto-vaginal va permite i o mai bun palpare a
ovarelor. In timpul examinrii rectovaginale,
se insereaz un deget in rect i un deget adiacent acestuia in vagin.
Anomaliile in septul dintre vagin
i rect se pot i ele simi cu aceast ocazie. Atunci cand degetul de
examinare este retras din rect, se pot cuta pe
el i urme de sange, care ar putea insemna c e nevoie de analize mai
avansate, pentru c descoperirea de sange
in rect poate si un semn al unei afeciuni tractul gastro-intestinale.
Examinarea recto-vaginal este etapa cea mai
neplcut a intregii proceduri i nu se efectueaz intotdeauna in
examinrile pelviene.

Dei nu exist un consens general cu privire la varsta la care o tanr ar

trebui s aib prima ei
examinare pelvian, ori de cate ori apar probleme implicand abdomenul
inferior sau pelvisul, scurgeri sau
sangerri anormale, ar trebui s se efectueze o asemenea examinare.
Dac tanra femeie nu prezint nici un
simptom, de obicei se sugereaz ca examinarea pelvian s se efectueze
inainte ca ea s devin activ sexual
sau atunci cand vrea s ii administreze contraceptive. Examinarea se
poate face fr s afecteze himenul, dac
exist o deschidere mai mare in centrul esutului acestuia. O examinare
pelvian ar trebui s fie fcut i atunci
cand se preleveaz eantionul pentru testul Papanicolau, de obicei anual
la femeile tinere i active sexual. Dei
nu toi au czut de acord asupra frecvenei examinrilor pelviene de
rutin, la femeile tinere i active sexual
acestea se efectueaz in mod normal o dat pe an (vezi i EXAMINAREA
GENITO-UROLOGIC;
EXAMINAREA GINECOLOGIC PRIMA VIZIT).
BOALA INFLAMATORIE PELVIN (PID) Termenul de boal inflamatorie
pelvin descrie
infeciile de la nivelul pelvisului, in mod specific cele ale trompelor uterine,
ale ovarelor i uterului. Cel mai
adesea, aceste infecii rezult prin progresia unei infecii cu o bacterie
patogen dinspre partea inferioar a
tractului genital. Se estimeaz c in rile dezvoltate 20 din 100 de femei
intre 15 i 24 de ani capt o infecie
pelvin in fiecare an. Infeciile pelvine sunt rspunztoare pentru 25% din
toate solicitrile de servicii
ginecologice.
Factorii de risc principali pentru bolile inflamatorii pelvine sunt partenerii
sexuali multipli, situaia
socio-economic precar, infecii pelvine precedente, folosirea unui sterilet
i varsta tanr. Pe de alt parte, se
cunosc caiva factori care ofer o oarecare protecie impotriva infeciilor
pelvine:
Sarcina, in special dup opt pan la zece sptmani de gestaie,
protejeaz impotriva infeciilor
ascendente i deci a bolii inflamatorii pelvine. Dup atingerea acestui
stadiu, infeciile pelvine devin foarte rare.
Femeile peste 45 de ani rareori capt infecii pelviene.
Folosirea prezervativului ca mijloc contraceptiv poate s protejeze
impotriva rspandirii unor boli
cu transmitere sexual in general, avand o implicare major in prevenirea
infeciilor pelviene.
Pilulele contraceptive orale ofer o oarecare protecie impotriva
infeciilor ascendente, din cauza
influenrii negative a receptivitii mucusului din colul uterin.
Cateva microorganisme care se transmit sexual, cum ar fi Neisseria
gonorrhea (gonococul) i

Chlamidia trachomatis, sunt responsabile pentru majoritatea infeciilor

pelviene. Dac o femeie prezint o
analiz de cultur pozitiv pentru gonococ, partenerul ei masculin va avea
o cultur pozitiv a secreiei uretrale
in 86% dintre cazuri. Totui, doar jumtate dintre aceti brbai vor
prezenta simptome. Imaginea clinic a
infeciei cu gonococ este: dureri abdominale inferioare, la cateva zile dup
actul sexual, insoite de febr i de
secreii vaginale.
In rile industrializate, Chlamydia trachomatis poate fi recoltat din colul
uterin de la 5% pan la 15%
din femeile de varst reproductiv care nu au nici un simptom. Cam un
sfert din femeile gsite cu culturi
pozitive de gonococ prezint culturi pozitive i pentru chlamydia. Infeciile
pelviene asociate cu chlamydia sunt
mai puin acute i uneori nu prezint nici un simptom. Totui, ambele tipuri
de infecii pot conduce la
complicaii ulterioare grave, cu afectarea trompelor i pelvisului in general,
care pot s afecteze fertilitatea a 20
pan la 30% dintre paciente.
Exist i ali ageni patogeni recoltai din trompele uterine ale pacientelor
cu infecii pelviene. Intre
acetia se numr micoplasma, pneumococul, campylobacter, bacilul
tuberculos i bacterii anaerobe.
Procesul inflamator dintr-o boal infecioas pelvian incepe in epiteliul
cervical sub form de
cervicit, urmat de infecii uterine (endometrite), de infecii ale trompelor
uterine (salpingite) i in cele din
urm de o infecie generalizat a cavitii abdominale (peritonit). Pe
msur ce infecia avanseaz, depozitele
de fibrin, impreun cu alte celule inflamatorii, pot s afecteze grav
trompele, distrugandu-le delicata structur.
Purttorii de Neisseria Gonorrhea (gonococ) i de Chlamydia trachomatis,
fie c prezint fie c nu
prezint simptome, necesit tratament cu antibiotice, pentru evitarea
complicaiilor. Penicilina, tetraciclina sau
sulfonamidele sunt folosite in general, dar la fel de eficiente sunt i alte
tratamente. Uneori, se utilizeaz
LAPAROSCOPIA pentru a confirma diagnosticul i pentru a obine culturi
pentru determinarea unui tratament
specific cu antibiotice, in funcie de microorganismul implicat.
Complicaiile infeciilor pelviene sunt:
abcese ale trompelor i ovarelor: acestea pot s necesite laparotomie i
adesea i anexectomie;
revenirea infeciei, eventual periodic; aceasta necesit spitalizare i un
tratament cu antibiotice
administrate intravenos;
adeziuni intrauterine, in interiorul i in jurul trompelor uterine: acestea
pot s duc la pierderea
fertilitii;

 infecii ale trompelor: sactosalpinx, hidrosalpinx, piosalpinx,

hematosalpinx;
peritonit: o infecie general a cavitii abdominale;
abcesul Douglas: un abces localizat intre uter i rect.
Descoperirea i tratarea din timp a infeciilor pelviene inseamn in cele
mai multe cazuri prevenirea
complicaiilor. Folosirea prezervativului i tratarea partenerilor sexuali ai
unei femei cu infecii pelviene vor
impiedica rspandirea bolilor venerice (vezi i PREZERVATIVUL; GONOREEA
I CHLAMYDIA; SEXUL
PROTEJAT).
PROTEZA PENIAN Vezi IMPOTENA.
PENISUL Organul sexual i reproductiv masculin. In timpul actului sexual,
penisul in erecie (vezi
ERECIA) este introdus in vaginul partenerei i rmane acolo pan cand
survin ORGASMUL i
EJACULAREA de lichid seminal, care va duce, eventual, la fertilizarea
femeii.
Penisul uman are in varf o zon moale, masiv, numit gland, urmat de
un corp, i de o rdcin a
penisului, ingropat in zona pubian. La brbaii necircumcii, glandul este
acoperit de o piele mobil care se
numete prepu. Muli, dac nu cei mai muli brbai din Occidentul
industrializat, sunt circumcii; prepuurile
lor au fost inlturate la scurt timp dup natere, din motive de igien sau
de religie (vezi CIRCUMCIZIA).
Corpul penisului este format din trei structuri alungite: cele dou corpuri
cavernoase i uretra. In
interiorul penisului, dar localizate mai aproape de partea de sus i spate,
sunt cele dou corpuri cavernoase, in
esen dou tuburi cilindrice, de obicei aplatizate, plasate lateral. Fiecare
dintre ele este compus dintr-un esut
interior buretos, inconjurat de un esut foarte dens, asemntor cu o
band, numit tunica albuginea. (Este cel
mai dens esut fascicular din corpul uman, mult mai dens decat dura
mater, care este membrana care inconjoar
creierul.) Membrana nu separ total cele dou corpuri cavernoase, cateva
pasaje permiand trecerea sangelui de
la unul la altul. esutul spongios din interior poate fi cel mai bine descrie
ca un ansamblu de caviti i spaii
separate i inconjurate de straturi de esut muscular. In centrul fiecrui
corp cavernos se afl o arter cu
ramificaii in form de tirbuon, care conduc sangele la fiecare dintre
aceste caviti minuscule.
Sub cele dou corpuri cavernoase, pe linia median a penisului, se gsete
o a treia structur tubular,
uretra. Uretra servete la conducerea urinei sau a spermei spre orificiul din
varful glandului, numit meat. Uretra
este inconjurat de corpul spongios, un esut buretos care este i el
capabil de erecie. Corpul spongios este i

elementul esenial al glandului. Spre deosebire de corpurile cavernoase,

esutul erectil al corpului spongios i al
glandului nu este coninut in interiorul unei membrane groase cum este
tunica albuginea. Intre corpurile
cavernoase i corpul spongios nu exist nici un fel de comunicaie
vascular.
Corpurile cavernoase se separ in dou ramuri in apropierea rdcinii sau
a bazei penisului, in forma
literei Y. In punctul bifurcaiei, cele dou corpuri se leag de osul pubian
printr-un ligament. In plus, fiecare
ramur a Y-ului se leag ferm de o zon a osului pelvian numit ischium.
Aceast legare a corpurilor
cavernoase de osatur este responsabil de schimbarea de unghi care are
loc atunci cand un penis flasc intr in
erecie. Pe msur ce brbatul imbtranete, ligamentul de susinere a
penisului se intinde, ceea ce explic de ce
penisul in erecie al unui brbat de aptezeci de ani va fi indreptat in jos.
Uretra se curbeaz in sus, trece printre
cele dou corpuri cavernoase desprite i se conecteaz la vezica urinar.
Varful penisului, cunoscut sub termenul medical de gland, are o form
conic, avand in varf o
deschidere numit meat i la baz o coroan. Glandul este extinderea in
afar a corpului spongios i, cum am
menionat mai sus, la brbatul necircumcis el este acoperit cu un repliu al
pielii numit prepu. La intrarea in
erecie, presiunea sanguin din gland este cam jumtate din aceea din
corpul cavernos, permiand sangelui s
intre liber in corpul penisului. O funciune a glandului este i aceea de a
absorbi ocurile i de a proteja colul
uterin al femeii de presiunea penisului brbatului in timpul actului sexual.
Presiunea vaginal menine glandul
relativ rigid i imbuntete sigilarea vaginului, impreun cu coroana.
Aceasta mrete friciunea i incurajeaz
ejacularea i reinerea spermei in apropierea colului uterin, pe unde
sperma intr pentru a fertiliza femeia.
***
Fig. P. 201
Organele sexuale masculine
1. Penisul
2. Corp cavernos (unul din dou)
3. Corpul spongios
4. Prepuul
5. Glandul
6. Deschiderea uretrei
7. Scrotul
8. Testicul (unul din dou)
9. Epididim (unul din dou)
10. Duct deferent (unul din dou)
11. Vezicul seminal (una din dou)
12. Vezica urinar

13. Prostata
14. Uretra
15. Gland bulbouretral (a lui Cowper) (una din dou).
****
La natere, prepuul acoper aproape complet glandul. Deschiderea lui
este strans i la noul nscut el
nici nu poate fi retras de pe gland. Dac nu este inlturat curand dup
natere prin circumcizie, in mod normal
prepuul devine elastic i retractil, pe msur ce copilul crete. (Problema
dac prezena prepuului mrete
plcerea sexual atat a femeii, cat i a brbatului, nu a fost inc
rezolvat.) Funcia principal a prepuului este
s protejeze pielea sensibil a glandului, iar unii au postulat c poate s
joace i un rol in dezvoltarea glandului
in timpul sarcinii. Inlturarea prepuului dup natere este o practic
religioas la evrei i musulmani i s-a
incetenit chiar i la populaiile din unele societi occidentale, pentru c
astfel se poate mai uor cura zona
din jurul glandului. In ultimii ani, unii prini i doctori au obiectat c
circumcizia masculin este inutil, iar
unii prini chiar o refuz pentru nou-nscuii lor. Circumcizia masculin
este cu totul diferit de circumcizia
feminin, prin obiective i efecte (vezi CLITORIDECTOMIA).
Exist o mare varietate in mrimea i in modul in care penisul ii modific
mrimea de la starea flasc,
moale, la aceea de erecie parial sau complet. Acest lucru este valabil
fie la comparaiile intre persoane, fie la
aceeai persoan in diverse momente ale vieii i chiar in cursul aceleiai
zile. Terapeuii sexului i cercettorii
au stabilit c variaiile de dimensiune ale penisului au prea puin a face cu
capacitatea de a satisface o partener
sau de a procrea. Variaiile in mrimea penisului se datoreaz, in parte, in
raportul diferit dintre partea ingropat
a penisului (rdcina) i partea expus (corpul penisului). Indivizii cu o
rdcin mai scurt au penisuri mai
lungi, dar in timpul ereciei penisul poate s fie indreptat in jos. Cei cu o
rdcin mai lung pot s aib penisuri
cu corpuri mai scurte i cu erecii indreptate in sus sau inainte. Variaia in
schimbarea mrimii penisului de la
starea flasc la cea de erecie inseamn c brbai cu penisuri de mrimi
similare in stare flasc pot s aib
penisuri in erecie de mrimi diferite. Indivizii vor avea erecii de mrimi
dar i de duriti diferite, in funcie de
starea lor fizic i emoional i de starea de excitare.
***fig. P. 202
Spermatozoizii produi n testicule cltoresc prin epididim i prin ductul
deferent. Veziculele
seminale i prostata i adaug fluidele la spermatozoizi, pentru a crea
sperma, care este ejaculuat prin
uretr i apoi prin vrful penisului.

1. duct deferent
2. vezicul seminal
3. canal ejaculator
4. prostata
5. uretra
6. epididim
7. testicul
8. penis
*****
Nu exist nici o corelaie intre mrimea corporal i lungimea penisului.
Exist dovezi c mrimea i
lungimea penisului descresc cu varsta, dar acest lucru este treptat i in
cele mai multe cazuri nu se observ.
Lungimea penisului poate fi influenat de scderea in greutate: aceasta
diminueaz stratul de grsime din zona
pubian. O bun regul empiric spune: la fiecare cincisprezece
kilograme pierdute, exist o cretere de trei
centimetri a penisului (vezi i CURENIA I MIROSURILE SEXUALE;
EJACULAREA; ERECIA;
IMPOTENA; ERECIA PSIHOGENIC).
ANGOASA DE PERFORMAN Vezi ANGOASA ANTICIPATIV.
GLANDA PITUITAR I SECREIA HORMONAL Glanda pituitar sau
hipofiza este o mic
gland endocrin localizat la baza creierului, care are rolul de a regla
sistemul endocrin, rspunzand la
semnalele primite din partea sistemului nervos central i transmise apoi
ctre restul glandelor endocrine. Glanda
endocrin secret HORMONI, molecule care regleaz creterea,
dezvoltarea i reproducia i ajut la
meninerea multor funcii metabolice ale corpului.
Sistemul nervos central (SNC) i sistemul endocrin coopereaz pentru
controlul mediului intern al
corpului, intr-un proces numit homeostaz. SNC primete informaii despre
mediul exterior, cum ar fi
schimbrile de temperatur sau in lungimea zilei, i cunoate situaia din
interiorul corpului, cum ar fi
funcionarea sistemelor respirator sau digestiv, ca i schimbrile in
activitatea metabolic. Aceast informaie
este trecut in revist i transmis glandei pituitare prin intermediul
hipotalamusului, o zon mic a creierului
de lang glanda pituitar. Mesajele creierului sunt transformate in mesaje
chimice, sau hormonale. Glanda
pituitar trimite aceste mesaje hormonale care vor stimula alte glande
endocrine sau celulele somatice s ii
regleze activitatea. Fiecare hormon stimuleaz o anume gland endocrin,
numit organul-int, de fapt o
anume reacie in interiorul organului-int.
*** fig p. 203
La femeie (stnga), doi hormoni, FSH i LH, sunt transmii de glanda
pituitar de-a lungul ntregii

luni. Hormonii ovarieni, estrogenul i progesteronul, ajut la pregtirea

colului uterin i a uterului pentru
concepie. La brbat (dreapta), LH i FSH emii tot de glanda pituitar
stimuleaz testiculele s produc
testosteron, stimulnd n acelai timp i producia de spermatozoizi.
Testosteronul influeneaz distribuia
esutului adipos i a prului.
****
Glanda pituitar are doi lobi: lobul anterior i cel posterior. Lobul anterior
produce hormoni trofici.
Reacia poate fi o secreie hormonal, o cretere a produciei de proteine
sau o activitate metabolic. Hormonii
reproductivi trofici sunt numii gonadotropine; ei controleaz activitatea
gonadelor (ovarele i testiculele) i
stimuleaz producia de gamei (spermatozoizi sau ovule). Exist dou
gonadotropine: hormonul de luteinizare
(LH) i hormonul foliculinostimulator (FSH). LH stimuleaz celulele
productoare de hormoni atat la brbai
cat i la femei, in testicule, respectiv ovare. FSH stimuleaz dezvoltarea
celulelor spermatozoizilor. Ali
hormoni trofici sunt hormonul de stimulare a tiroidei (SDH) i
adrenocorticotropina (ACTH), care acioneaz
asupra glandei corticosuprarenale. Hormonul de cretere, care este
secretat mai ales in timpul copilriei,
regleaz inlimea final a individului. Prolactina, care stimuleaz
producia de lapte, este i ea produs de
partea anterioar a glandei pituitare.
Hormonii trofici i ali hormoni ai glandei pituitare sunt secretai ca
rspuns la schimbrile in
concentraia din sange a hormonilor produi de organele-int. De
exemplu, hormonii secretai de gonade
(testosteronul la brbai i estrogenii la femeie) inhib secreia de
gonadotropine, meninand homeostaza.
Nivelurile de estrogen i de testosteron sunt detectate de hipotalamusul
creierului, care semnaleaz glandei
pituitare s creasc sau s descreasc producia de gonadotropine, in
funcie de necesitile sistemului. Acest
mecanism de control este cunoscut sub numele de reacie negativ sau
feedback. Astfel, sistemul endocrin
menine un echilibru al funciunilor i sistemelor corpului. In cadrul
sistemului reproductiv, el ajut la reglarea
ciclului menstrual al femeii i la producerea de spermatozoizi la brbat
(vezi i MENSTRUAIA;
TESTICULELE).
Lobul posterior al glandei pituitare produce hormoni care regleaz retenia
apei i contraciile uterine
la momentul naterii.
PLACENTA Placenta este membrana care asigur dezvoltarea ftului in
abdomenul mamei, in timpul

celor nou luni de sarcin normal. Placenta este cea care furnizeaz
viitorului copil sangele i prin ea are loc
contactul intim intre mam i copil, permiand transferul de nutrieni i
alte substane chimice eseniale creterii
i dezvoltrii intre mam i fiu. Astfel, placenta reprezint organul de
respiraie, nutriie i excreie al viitorului
copil, cat vreme el se afl in corpul mamei lui.
Placenta se formeaz la inceputul sarcinii, atunci cand nite proiecii cu
aspect de deget, numite
trofoblaste, intr in esutul care invelete uterul mamei. Sangele mamei
ajunge la placent prin intermediul
vaselor de sange din uter, iar sangele ftului ajunge la placent prin dou
artere ombilicale, care se intind de la
buricul ftului pan la placent.
Sangele mamei nu circul niciodat in interiorul ftului i nici sangele
ftului in circuitul mamei.
Substanele nutritive i de alt natur necesare ftului sunt transmise prin
bariera placentar, in vreme ce
multe microorganisme nu se pot transfera. Astfel, mama poate s sufere
de o rceal grav, dar ftul va rmane
sntos. Totui, muli virui i alte organisme nocive pot s treac de
bariera placentei. Intre acetia, HIV,
sifilisul i pojarul. De asemenea, i unele medicamente luate de mam pot
s treac de bariera placentei.
Placenta insi produce muli dintre hormonii necesari pentru reglarea
adecvat a sarcinii. De
exemplu, ea produce gonadotropina corionic uman (hCG), care este
hormonul msurat de testele de sarcin.
Hormonii produi de placent ajut la modificarea corpului mamei, pentru
a accepta sarcina i pentru a se ajusta
la ea i pentru a o ajuta s capete capacitatea de a ingriji copilul nounscut. Placenta produce i caiva hormoni
steroizi i este capabil i s produc progesteron din substanele obinute
de la mam. Progesteronul, la randul
lui, va ajuta la meninerea unei sarcini in dezvoltare. Utilizand hormoni
produi de ft, placenta poate i s
produc niveluri mari de estriol, estrogenul cel mai abundent in timpul
sarcinii.
In timpul sarcinii, toi nutrienii necesari pentru meninerea i dezvoltarea
viitorului copil sunt
transferai prin placent, din fluxul sanguin al mamei. Oxigenul necesar
ftului pentru a tri este transferat prin
placent in fluxul sanguin al ftului, din fluxul sanguin al mamei. In mod
similar, produsele de dezasimilare ale
ftului sunt excretate de mam dup ce i-au fost transferate prin placent.
O placent sntoas este esenial pentru supravieuirea viitorului copil.
Dac se intampl ceva care
s separe placenta de uterul mamei, cum ar fi o rnire abdominal dup
un accident de automobil, ftul se va

sufoca i va muri imediat. Dup naterea copilului, placenta se separ de

obicei spontan de uterul mamei i este
i ea expulzat (vezi i NATEREA).
De obicei, placenta, ca i alte produse biologice de dup natere, este
expulzat, dar in situaii speciale
placenta i produsele ei pot fi salvate dup naterea copilului. Atunci, din
placent se poate extrage hormonul
hCG, ca i unii hormoni steroizi i proteine, pentru experimente tiinifice.
Colectarea de placent este posibil
doar la un numr foarte mic de spitale. De obicei, mama are un cuvant de
spus in privina soartei placentei, dei
rareori se pune problema.
Interesant, oamenii sunt singura specie de mamifere cunoscut care nu-i
mnanc placenta dup
naterea puilor. Alte primate o mnanc indat dup natere. In unele
culturi umane primitive, placenta este
ingropat in cadrul unui ritual (vezi i SARCINA CU RISC SPORIT).
PLANNED PARENTHOOD I MARGARET SANGER Planned
Parenthood din America este o
organizaie de voluntari pentru sntatea reproducerii, care are aproape
900 de clinici in intreaga ar, sub
umbrela a 170 de societi non-profit. Originile acesteia se gsesc intr-o
clinic infiinat de o sor medical,
Margaret Sanger (1879-1966), care in 1916 a sfidat curentul dominant de
atunci, deschizand o clinic in care se
putea gsi informaie despre contracepie. Acest lucru era ilegal, pentru c
in cadrul legislaiei impotriva
obscenitii adoptate in Statele Unite anii 1870, erau interzise i importul
i trimiterea prin pot de mijloace
contraceptive, ca i de materiale informative legate de contracepie.
Aceste legi fuseser adoptate ca urmare a
activitii congresmanului de New York Anthony Comstock i de aceea se
cunosc sub numele de Legile
Comstock.
In calitatea ei de sor medical de maternitate, Sanger tia c multe din
femeile pe care le-a ajutat nu
i-ar fi dorit s mai nasc, dar nu tiau cum s fac s impiedice sarcina.
Nici doctorii nu aveau voie s le
furnizeze asemenea informaii. Sanger i-a asumat lupta impotriva acestor
legi, dup ce a fost martora unui
deces cauzat de un avort ilegal, a unei femei pe care Sanger o tratase
inainte tot ca urmare a unui avort ilegal.
Sanger s-a dus in Europa, pentru a inva metodele de prevenire a
apariiei sarcinii care existau acolo
i s-a intors in Statele Unite, unde a publicat un ziar numit The Woman
Rebel, in care a fost cea care a
incetenit noiunea de control al naterilor. Sanger a fost pus sub
acuzaie in 1914 de guvernul federal i a
plecat in Europa, pentru a nu i se intenta procesul. In timpul celei de-a
doua ederi in Europa, ea a invat mai

multe despre metoda control al naterilor numit diafragm. S-a intors in

Statele Unite in 1915, pentru a face
fa procesului, dar susinerea tot mai mare a ideilor ei de ctre americani
a determinat guvernul s inceteze
urmrirea penal. A inceput s cltoreasc in toat ara, susinand
organizaiile pentru controlul naterilor,
intre care unele aveau s fie mai tarziu precursorii actualelor filiale ale lui
Planned Parenthood.
Pe 16 octombrie 1916, Sanger a deschis in Brooklyn, New York, in cartierul
Brownsville, o clinic in
care oferea sfaturi privitoare la contracepie. Clinica a atras sute de
oameni, dar a fost inchis de poliie in mai
puin de zece zile. Sanger a primit o sentin de treizeci de zile de
inchisoare, dar ins n-a fcut decat s-o
indarjeasc i mai tare.
Anii 1920 le-au adus femeilor dreptul la vot, iar micarea pentru controlul
naterilor a cptat avant.
Dei Legile Comstock erau inc in vigoare, in 1921 Sanger a infiinat Liga
American pentru Controlul
Naterilor (ABCL), care in timpul celor patru ani de existen a primit peste
un milion de scrisori din partea
femeilor care doreau informaii. Sanger a prsit ABCL, ca s deschid o
clinic de control al naterilor
adevrat, sub controlul unui medic care putea s prescrie contraceptive
folosindu-se de o scpare a Legilor
Comstock, care permiteau folosirea prezervativelor pentru a impiedica
rspandirea bolilor. Dei oficial legea
le permitea brbailor s foloseasc prezervative pentru a se feri de bolile
venerice, centrul lui Sanger a fost in
msur s lrgeasc definiia bolii, incluzand in ea i sntatea precar i
problemele economice legate de un
copil nedorit.
Incet-incet, sub loviturile lui Sanger i ale altora din micarea de control al
naterilor, s-au creat tot
mai multe bree in Legile Comstock, iar micarea s-a rspandit in localiti
din toat ara. In 1937, liderii ABCL
i sutele de clinici din ar au decis s caute o cale de a se uni, iar in 1939
au anunat formarea Federaiei pentru
Controlul Naterilor din America, Margaret Sanger fiind preedinte onorific.
In 1942, numele federaiei s-a
schimbat in Federaia Planificrii Familiale din America, sau Planned
Parenthood.
Anii 1940 au fost martorii unor lupte intense pentru organizaie, atat la
nivel naional, cat i local,
clinicile fiind infiinate i apoi desfiinate de autoriti pe tot teritoriul rii.
In 1952 s-a infiinat Federaia
Internaional de Planificare Familial, in urma unei conferine de la
Bombay, pentru a aborda problema tot
mai acut a tendinei de suprapopulare a planetei. Dar evenimentul cel
mai insemnat a fost inventarea in anii

1950 a contraceptivelor orale, cunoscute colectiv sub numele de pilula.

Banii pentru aceste cercetri au fost
furnizai de Katherine Dexter McCormick, motenitoarea averii
International Harvester, i canalizai prin
Federaia pentru Planificare Familial. Ei au ajutat la crearea acestei noi
metode de control al naterilor, care
avea s revoluioneze planificarea familial.
Dei planificarea familial era tot mai integrat in viaa cotidian
american, inc existau legi care o
interziceau. In sfarit, in 1965, in cazul Griswold contra Connecticut,
Curtea Suprem a stipulat c statelor le
este interzis prin Constituie s se amestece in deciziile cuplurilor
cstorite privitoare la naterea de copii.
(Persoanele cstorite nu au avut dreptul s foloseasc servicii
contraceptive pan in 1972, dup decizia Curii
Supreme in cazul Eisenstadt contra Baird.)
In 1970, preedintele Richard Nixon a semnat prima lege federal scris
special pentru a mri accesul
la planificarea familial: Titlul X al Legii Serviciilor de Sntate Public.
Acesta a permis o extindere
impresionant a serviciilor oferite de Planificarea Familial, in special
pentru femeile cu venituri reduse i
pentru adolescente.
Tot in 1970, Planned Parenthood a inceput s ofere servicii de avorturi in
statul New York,
mulumit legislaiei care fcea din acel stat cel mai progresist din punct
de vedere al legilor avortului.
Adversarii avortului au ripostat, dar in 1973, dup verdictul in cazul Roe
contra Wade, Curtea Suprem a decis
c statele nu mai au dreptul s se amestece in decizia unei femei, dac
aceasta, dup ce consult un doctor,
ajunge la concluzia c vrea s fac un avort in primele trei luni de sarcin.
Astzi, Planned Parenthood ofer servicii clinice inclusiv instruire i
prescripii in controlul
naterilor, urmrirea cancerului, teste de sarcin, avort, ingrijire prenatal,
consiliere genetic, teste de
sterilitate, teste HIV, urmrirea adopiilor, ingrijirea copiilor dar i
programe educaionale in subiecte cum ar
fi planificarea familial, bolile cu transmitere sexual, prevenirea sarcinii,
sntatea femeii i metode de
cretere (vezi i AVORTUL).
PMS Vezi CONTROLUL NATERILOR; SINDROMUL PREMENSTRUAL.
PORNOGRAFIA Pornografia este definit de ctre lege sau societate ca
fiind ansamblul materialelor
sau spectacolelor care portretizeaz un aspect umilitor, crud, injositor sau
exploatator al sexului, fr merite sau
coninut artistic. Tribunalele au avut intotdeauna dificulti in definirea
precis a pornografiei; un membru al
Curii Supreme a Statelor Unite a spus c, dei nu e in msur s dea o
definiie precis a pornografiei, el o

poate recunoate atunci cand o vede.

Pe de alt parte, terapeuii sexului vor uneori ca unul dintre parteneri
sau amandoi s fie intr-o
stare de puternic excitare inainte de inceperea unui contact sexual. Prin
urmare, ei pot s recomande citirea de
povestiri pornografice, privirea unor fotografii pornografice sau a unor
materiale video pornografice. Asemenea
materiale poart de obicei numele de explicite sexual sau erotice.
Pornografia este un termen peiorativ i
este preferat unul mai puin prtinitor. Pentru terapeui, o povestire sau o
fotografie excitant nu este nici
nesntoas i nici nu face ru. Pur i simplu, este un ajutor pentru
obinerea excitrii sexuale.
Aceast atitudine nonalant privitoare la pornografie poate s ii pun pe
terapeuii sexului in conflict
cu anumii politicieni i lideri religioi. In fapt, chiar dac vreodat clienilor
le va fi imposibil s cumpere
pornografie, un sistem de pornografie pe reet s-ar putea s fie
necesar. Este regretabil c creatorii de
materiale pornografice nu sunt intotdeauna nite ceteni admirabili, care
vor pur i simplu s promoveze un sex
sntos. Unele filme implic performane forate, cruzime autentic in
nite scene de sex dur i, cel mai ru,
exploatarea copiilor participani la scene sexuale. Evident, acestea ar
trebui s fie eliminate, iar actualele legi
impotriva acestor activiti ar trebui s fie impuse mai cu strictee. Nimeni
nu ar trebui s fie exploatat in acest
mod numai pentru a ajuta cuplurile suburbane s ii imbunteasc viaa
sexual.
Mai mult, copiii i adolescenii in formare ar putea s ii fac o idee
complet greit despre sex dac
privesc sau citesc pornografie. Totui, de vreme ce asemenea materiale
sunt atat de rspandite i uor
accesibile, cade in sarcina prinilor s-i in copiii ocupai cu altceva
(vezi i ARTA EROTIC;
OBSCENITATEA; SEXUL IN MASS-MEDIA; SEXUL PRIN TELEFON).
POZIIILE CONTACTULUI SEXUAL Vezi POZIIILE COITALE; SEXUL IN
TIMPUL
SARCINII.
DEPRESIA POST-PARTUM Este un termen care descrie in mod obinuit
depresia emoional
suferit de multe femei imediat dup natere. Dei nu este un termen prin
care se pune un diagnostic in lumea
medical, el este frecvent utilizat atat de profesioniti, cat i de public,
pentru a descrie o larg gam de reacii
emoionale care urmeaz naterii unui copil, de la o aparent euforie la
melancolie i, rareori, la o adevrat
psihoz.
Exist cateva cauze posibile pentru depresia post-partum (de desprire).
Ele includ stresul naterii in

sine, schimbrile hormonale rapide care au loc la sfaritul sarcinii i poate

inelegerea brusc a faptului c
maternitatea inseamn nite rspunderi noi sau amplificate. Msura
gravitii acestei depresii depinde i de tria
emoional anterioar a persoanei i de stabilitatea i tria emoional din
familia din care provine persoana.
De fapt, cazurile de melancolie apar dup jumtate din toate naterile
normale sunt atat de
obinuite, incat starea e considerat o reacie normal a femeii dup
natere. Melancolia incepe de obicei in
cateva ore sau in cateva zile de la natere i dispare treptat dup una sau
dou sptmani.
Depresia post-partum este marcat de tristee, de frecvente episoade de
plans, de extenuare i de lipsa
energiei, de o nelinite generalizat i uneori de o iritabilitate extrem.
Tratamentul const in susinere moral,
asigurarea c totul va fi bine i, dac este necesar i proaspta mam nu
alpteaz, folosirea unor medicamente
uoare i/sau a unor pilule de somn.
Totui, psihoza post-partum poate s pun in pericol viaa mamei i
constituie un adevrat caz de
urgen medical. Dei clasificat in cadrul psihozelor neobinuite, ea
include toate simptomele tipice: iluzii,
halucinaii i scheme comportamentale i de gandire foarte dezorganizate.
Uneori este insoit de o puternic
depresie i de pierderea in greutate ocazional, pan in punctul in care
se atinge anorexia.
Aceast stare grav are loc de obicei doar la o natere sau dou dintr-o
mie, dei e mult mai probabil
s apar dac proaspta mam sau familia ei au in spate mai multe
situaii de instabilitate emoional. (In foarte
rare cazuri, ea poate s apar i la proaspeii tai.) Asemenea cazuri apar
in general in cateva zile, sau la cel mult
o lun de la natere. Starea poate s evolueze din aceea de melancolie,
dar de obicei este se sine stttoare.
Primele simptome le includ pe acelea ale melancoliei, dar i o lips de
interes pentru copil, teama c vrei s-i
faci ru copilului, sau o grij obsedant pentru sntatea copilului. Ar mai
putea fi i senzaia c nou-nscutul a
murit sau c s-a nscut cu defecte. De asemenea, poate s apar i o
susceptibilitate paranoic, cu ganduri de
omorare a copilului sau de sinucidere.
Mama psihotic este un pericol pentru ea insi i pentru copil i trebuie
s fie spitalizat. Tratamentul
include utilizarea unor antidepresive i adesea a unei medicaii
antipsihotice i sedative. In fazele acute ale
bolii, vizitele la copil, dei de obicei ajut, trebuie fcute sub
supraveghere. Pe msur ce psihoza dispare,
mama va prezenta un interes mai sntos pentru copil i ar trebui s i se
permit vizite mai lungi la acesta.

Dup intoarcerea de la spital, atunci cand femeia a revenit la o stare

emoional mai aproape de cea
normal, urmeaz psihoterapia individual. Aceasta va ajuta de obicei
mama s ajung s ineleag ce s-a
intamplat, pentru a reui s se impace cu sentimentele ridicate de boala
ei. Important este i implicarea tatlui
intr-un fel de consiliere psihic. Indat ce femeia ajunge la psihoza postpartum, sarcinile urmtoare vor aduce
un risc sporit de repetare. De aceea, edinele psihiatrice sunt de dorit.
(vezi i NATEREA.)
SIMPTOMELE DE STRES POST-TRAUMATIC Atunci cand o persoan este
victima neajutorat
a unui eveniment extrem de tulburtor, cum ar fi rzboiul, cutremurul sau
abuzul sexual fizic intens, starea
ulterioar a acelei persoane poate s degenereze intr-o boal psihic
numit drept stres post-traumatic. Ea este
caracterizat de amintiri repetate, invazive, tulburtoare ale
evenimentului, o reacie exagerat i un numr de
alte schimbri comportamentale, care pot arta c victima nu se mai
consider in siguran.
Sindromul traumatic de viol. Din 1980, Asociaia Psihiatric American
recunoate sindromul
traumatic de viol drept un stres post-traumatic autentic. Date fiind
caracteristicile violului agresarea fizic a
victimei, ocul psihologic, invadarea psihic, mesajele amestecate ale
societii in direcia blam-ruine nu e
de mirare c multe victime ale violului sufer traume emoionale
ulterioare. Cantitatea de timp necesar pentru
rezolvarea traumei depinde de susinerea emoional din partea
profesionitilor i a persoanelor iubite.
Faza acut a traumei de viol incepe imediat dup viol i poate s continue
timp de mai multe zile i,
adesea, cateva sptmani. O victim poate s aib insomnii, comaruri,
stare de nervozitate i/sau teama de
strini. Femeia poate s dea vina pe ea insi sau poate s renune
complet la sex, chiar i cu un partener de
incredere. Este la fel de important ca familia i prietenii s-i ofere susinere
i ca orice brbat deosebit din viaa
victimei s fie inelegtor i rbdtor in legtur cu temerile sexuale
eventuale ale victimei. De asemenea, este
esenial ca victima s cear ajutor specializat din partea unui consilier
pentru violuri sau a unui psiholog.
Inainte de a face fa i de a-i rezolva drama, victima trebuie s treac
prin ceea ce se numete stadiul
de ajustare. In aceast perioad, ea poate s-i reia, aparent, viaa
normal i s treac peste cele intamplate.
Dar in realitate ea ii suprim sentimentele care o tulbur. Dar odat ce
incepe s abordeze direct ceea ce i s-a
intamplat, ea poate intra in faza final a recuperrii. Atunci ea va accepta
i va rezolva violul, il va lsa undeva

in urm i ii va continua viaa (vezi i VIOLUL DE CTRE UN CUNOSCUT;

VIOLUL).
Violul sau molestarea n cadrul familiei. O femeie violat de soul ei
sau un copil molestat de un
membru al familiei se confrunt cu probleme foarte specifice. Victima
violenei sexuale familiale poate s nu
fie crezut de ali membri ai familiei sau de autoriti i poate s refuze s
vorbeasc despre aceasta. In cazul
unui copil, situaia pune probleme mult deosebite. Un copil complet
dependent de un adult care il atinge de o
manier nepotrivit se va teme la extrem s ii releve teribilul secret. In
toate cazurile, este important ca victima
care triete un stres post-traumatic s apeleze la ajutor de specialitate,
chiar dac de la evenimente au trecut
mai muli ani (vezi i MOLESTAREA COPIILOR; INCESTUL).
SARCINA Sarcina incepe o dat cu CONCEPIA i se termin o dat cu
naterea. In acest interval
de timp, ftul se dezvolt in interiorul abdomenului mamei i ajunge un
copil viabil (dei unele sarcini se pot
termina in avorturi spontane). Sarcina este in general imprit in trei
perioade, sau trimestre.
Primul trimestru. Primul trimestru este numrat de la prima zi a ultimei
perioade menstruale pan la
a dousprezecea sptman de sarcin. La aproximativ apte zile dup ce
ovulul este fertilizat i se implanteaz
in uter, el continu s se divid i s se multiplice, formand placenta i
embrionul. Cele mai multe organe ale
embrionului se formeaz intre patru i opt sptmani de la concepie. De
obicei, btile inimii pot fi detectate
prin ultrasunete in a opta sau a noua sptman; mugurii membrelor i
orbitele ochilor se formeaz in aceeai
perioad. Canalul mduvei spinrii se creeaz ca un an in spate, el
inchizandu-se in sptmana a 5-a. Organele
genitale se difereniaz intre sptmana a unsprezecea i a paisprezecea.
La sfaritul celei de-a dousprezecea
sptmani, ftul are o form uman clar i, pentru c toate sistemele
organice sunt formate, organismul viu
este numit mai degrab ft decat embrion.
Ceea ce face esenial aceast perioad este diferenierea celulelor
corpului in sisteme organice. Este
foarte important ca in aceast perioad mama s pstreze o alimentaie
sntoas i s evite substane cum ar fi
tutunul sau alcoolul, care pot s fac mult ru embrionului in plin
dezvoltare. Folosirea tutunului poate s duc
la copii cu greutate foarte mic la natere, iar abuzul de alcool poate s
duc la sindromul alcoolic fetal, in
cadrul cruia copilul crete foarte puin in uter i, dup natere, are o serie
de tulburri, inclusiv retardarea
mental, tulburri comportamentale i caracteristici faciale anormale (vezi
SIDROMURILE DE ABUZ DE

SUBSTANE LA FT I COPILUL NOU-NSCUT).

In primul trimestru, mama sufer de simptome obinuite, ca extenuarea,
ameeala, voma i o frecven
crescut a urinrii. Acestea reprezint adaptarea normal la schimbrile
corporale rezultate din sarcin. Are loc
o mrire i o inmuiere a sanilor, pielea se pigmenteaz, in special pe sani
i abdomen, iar ocazional apar crampe
asemntoare cu cele menstruale, care sunt normale, dac nu sunt
insoite i de sangerri. Cele mai multe dintre
aceste simptome sunt deja rezolvate in sptmanile doisprezecepaisprezece de sarcin i in general nu impun
nici un fel de restricie la activitile fizice ale mamei.
Avortul spontan are loc in aproape 20% din toate sarcinile. Cel mai adesea,
el apare din anomalii
cromozomiale ale ftului, incompatibile cu viaa. Peste 80% din avorturile
spontane au loc in primele
dousprezece sptmani de sarcin, cand, datorit dezvoltrii anomaliilor
cromozomiale, nici un tratament
preventiv nu este nici util, nici benefic i nici nu se acord. O pierdere
spontan de sarcin apare cel mai
probabil la prima sarcin.
*** fig. P. 209
1. Sanii
2. Placenta
3. Ftul
4. Uterul
5. Lichidul amniotic
n timpul sarcinii, embrionul se dezvolt n uterul mamei.
***
Al doilea trimestru. Al doilea trimestru continu din a treisprezecea
sptman de gestaie i dureaz
pan in sptmana douzeci i patru sau douzeci i cinci. Este o perioad
in care sistemele organice formate in
primul trimestru continu s se dezvolte, perioada in care ftul se dezvolt
cel mai rapid. Ftul va crete in
greutate de la 14 grame (greutatea unei monede) pan la 820 de grame in
doar trei luni. In acest timp, oasele
ftului incep s se calcifieze tot mai pronunat, iar sistemul nervos i
tractul intestinal se maturizeaz.
In al doilea trimestru, mama va incepe s simt micrile ftului (celebrele
uturi) la cam douzeci
de sptmani de sarcin. Apar crampe la picioare i tot acum mama
catig in greutate, in special in zona
mijlocului, in special spre sfaritul acestui trimestru. Alte simptome
obinuite includ senzaiile de arsuri la
nivelul stomacului, dureri de spate i ocazional crampe ale abdomenului
inferior, datorate ligamentelor care
susin uterul. Aceste simptome sunt toate normale i in general sunt
minime. Ele servesc la atenionarea femeii
asupra schimbrilor pe care le suport corpul ei.

Trimestrul al treilea. Al treilea trimestru este caracterizat de o marcat

cretere i maturizare a
ftului. Sub piele se depune grsime i sistemul pulmonar incepe s se
maturizeze, in vederea funciei
respiratorii din afara uterului matern. Cresc unghiile i prul, se dezvolt
pleoapele i se deschid ochii. In a
treizeci i aptea sptman de gestaie, ftul este considerat maturizat.
Dac el se nate in orice clip dup
aceast perioad, el ar trebui s supravieuiasc i s se comporte bine,
fr a fi nevoie de o ingrijire special.
Feii nscui devreme in al treilea trimestru de sarcin au acum anse mari
de supravieuire, o dat cu noile
tehnici terapeutice perinatale i postnatale, dar, evident, cu cat se nate
mai prematur copilul, cu atata este
necesar mai mult ingrijire medical.
La oameni, o sarcin dureaz in medie 266 de zile intre concepie i
natere. Aceast perioad de
gestaie este remarcabil de constant. Ceea ce iniiaz travaliul de la
sfaritul sarcinii inc rmane unul dintre
misterele vieii. Uterul incepe s se contracte regulat. Pe msur ce
travaliul se intensific, cresc frecvena i
intensitatea contraciilor. Cel mai adesea, travaliul incepe inainte ca
membranele, sau punga de ap se rup,
dar ocazional travaliul incepe i dup ruperea apei. Atunci cand
pierderea de fluid apare la termen, travaliul
incepe intotdeauna in intervalul a douzeci i patru de ore. O hemoragie
cu mucus poate s fie un semn c
travaliul urmeaz inevitabil, dar este un semn incert, mai ales dup prima
sarcin.
Simptomele i testele de sarcin. De obicei, o femeie bnuiete c
este insrcinat dac este activ
sexual i menstruaia a incetat. Poate s prezinte i ameeli i vom, o
frecven sporit a urinrii, extenuare i
adesea o cretere a dimensiunilor i a sensibilitii sanilor. Dar aceste
simptome sunt destul de vagi i multe
sarcini ajung chiar in opt sptmani sau mai mult pan s apar bnuiala
i se apeleaz la un test de sarcin. Alt
simptom, mai tarziu, il constituie micrile fetale, care pot fi detectate de
femeie deja la aisprezece sptmani
dup concepie. Cunoscute i sub numele de uturi, aceste micri se
mai numesc i agitaii abdominale.
Cele mai multe teste de sarcin efectuate pe o prob de urin au drept
scop s detecteze o sarcin in
prima sptman de la incetarea perioadei menstruale. Dar aceste teste
pot s aib rezultate incorecte in 10%
din situaii, iar diagnosticul sarcinii trebuie confirmat printr-o examinare
pelvian, sau, la nevoie, de un test de
sarcin cu prob de sange. Acest test de sarcin foarte precis poate
identifica hormonul produs de ovulul

fertilizat i de placent in cel mult ase zile de la fertilizare, adic din ziua
prinderii ovulului de peretele uterin.
*** fig. P. 210
Colul uterin
Un copil gata de naterea la termen.
***
Examinarea fizic i pelvian d i alte indicii despre prezena unei sarcini.
Un uter mrit, o
pigmentare accentuat a prii areolare din jurul sfarcului sanului, o
pigmentare accentuat a abdomenului, ca i
o inmuiere i o albstrire a colului uterin sunt toate indicii care sugereaz
o sarcin.
Sarcina este confirmat de btile inimii ftului sau prin vizualizarea
sacului de gestaie la o analiz
ultrasonic. Inima ftului poate fi auzit la opt sptmani de la concepie,
cu ajutorul unui microfon specializat,
cu efect Doppler, dar la cele mai multe femei btile inimii sunt detectate
intre zece i paisprezece sptmani de
sarcin cu microfon Doppler, iar la douzeci de sptmani cu ajutorul
fetoscopului, un stetoscop specializat. O
examinare ultrasonic transvaginal poate da un diagnostic de sarcin in a
patra sptman de gestaie: se poate
vedea sacul de gestaie intrauterin, iar activitatea cardiac a ftului se
poate detecta la sfaritul celei de-a asea
sptmani (vezi i AVORTUL; AMNIOCENTEZA; CONCEPIA; SARCINA
EXTRAUTERIN;
FERTILIZAREA IN VITRO; AVORTUL SPONTAN; PLACENTA).
SARCINA I MEDICAMENTELE I SUBSTANELE UZUALE In Statele
Unite, femeia
gravid obinuit poate s ingereze de la trei la apte medicamente
diferite in timpul sarcinii. Multe din
medicamentele uzuale pot s traverseze placenta, intrand in fluxul
sanguin al copilului in dezvoltare. Doar
pentru foarte puine din ele s-a demonstrat c duc direct la malformaii
congenitale, dar pentru cele mai multe
nu exist informaii suficiente despre efectele pe termen lung ale acestor
medicamente. Dat fiind marele numr
de medicamente care se vand fr reet la ora actual, fiecrei femei
gravide ii revine datoria de a avea grij de
propriul consum de medicamente.
Cea mai bun regul empiric este aceea c o femeie care bnuiete c
este insrcinat nu ar trebui s
mai foloseasc medicamente pe reet sau fr reet fr a se consulta
mai intai cu obstetricianul ei. Potenialul
unor defecte serioase la natere este cu atat mai mare cu cat o substan
este folosit mai devreme in timpul
sarcinii (vezi i SINDROMURILE DE ABUZ DE SUBSTANE LA FEI I NOUNSCUI).
Vom discuta mai jos o list scurt de medicamente larg folosite. Lista
conine denumirile generice

alea medicamentelor. In unele cazuri, medicamentele opt fi mai bine

cunoscute sub un nume de marc.
Paracetamolul. Paracetamolul este folosit in mod obinuit in timpul
oricrui trimestru de sarcin
pentru controlul durerilor i pentru scderea temperaturii. Utilizarea
recomandat in prospect pare s fie sigur.
Paracetamolul traverseaz placenta, dar nici un defect congenital nu a fost
inc asociat cu acest medicament.
Totui, utilizarea continu in doze mari ii cauzeaz ftului probleme de
ficat i de rinichi.
Aspirina. Aspirina este probabil cel mai folosit medicament care nu
necesit reet din timpul sarcinii.
Unele studii au artat c exist efecte adverse, cum ar fi anemia mamei, o
sarcin prelungit i o sangerare
excesiv la natere. Efectele asupra ftului pot s includ i o capacitate
redus de coagulare a sangelui i
hemoragii cerebrale la copiii nscui prematur. Aspirina ar trebui s fie
evitat in timpul sarcinii.
Cofeina. Cofeina traverseaz bariera placentei, dar nu exist nici o
dovad a unei relaii intre
consumul de cafein i malformaiile congenitale. Unele studii au pus in
eviden o legtur intre consumul
mare de cofein (ase pan la opt ceti de cafea pe zi) i avortul spontan,
ca i cu o greutate sczut a copiilor la
natere, dar aceste studii nu au o susinere puternic.
Ibuprofenul. Nu exist relatri despre asocierea dintre ibuprofen i
malformaiile congenitale. Totui,
s-a demonstrat c utilizarea acestui medicament prelungete sarcina. In
plus, exist, teoretic, riscul ca
ibuprofenul s determine schimbri in circulaia sanguin a ftului. Prin
urmare, productorul nu recomand
folosirea lui in timpul sarcinii.
Antiacidele. La ora actual exist mai multe preparate antiacide diferite.
Ele includ carbonat de calciu
tamponat, magneziu i hidroxid de aluminiu. Nu s-a demonstrat c aceste
produse ar avea efecte nocive asupra
ftului. Totui, ele trebuie administrate cu grij, pentru c multe din aceste
produse au un coninut bogat in sare
i prin urmare pot duce la diaree sau constipaie.
Medicamentele pentru rceli. Exist multe medicamente care se vand
fr reet i care conin
antihistaminice i/sau o component decongestiv. Dou asemenea
medicamente, Cyclizine i Pseudoephedrin,
sunt folosite in mod curent in timpul sarcinii. Studiile medicale au fcut o
legtur clar intre acestea i
malformaiile congenitale, inclusiv buza-de-iepure. Totui, aceste studii nu
sunt foarte bine documentate. Este
deci prudent s se evite folosirea acestor medicamente in primul trimestru
de sarcin, atunci cand este posibil.
In orice caz, trebuie descurajat utilizarea lor in doze mari.

ndulcitorii artificiali. Adesea se ridic intrebarea dac indulcitorii

artificiali folosii in timpul
sarcinii prezint siguran. Nu s-au descoperit efecte congenitale ale
utilizrii acestor produse. Cu toate acestea,
moderaia este in mod sigur de dorit.
Medicamente antimicotice. Infeciile cu ciuperci sunt extrem de
frecvente in timpul sarcinii.
Medicamentele folosite in mod obinuit pentru a le ine sub control nu sunt
considerate cauze de malformaii
congenitale. Totui, aplicarea vaginal a acestor medicamente necesit
pruden.
ALIMENTAIA N TIMPUL SARCINII Alimentarea mamei poate s
influeneze starea de
sntate a ei, dar i a viitorului copil. In condiii obinuite, mama catig in
greutate 12-15 kilograme in cursul
unei sarcini normale. O femeie subponderal ar trebui s catige mai mult
in greutate, iar o femeie obez ar
trebui s fie sftuit s adopte un regim mai restrictiv, dar in acelai timp
s nu neglijeze o alimentaie adecvat.
Pentru femeia obinuit, un aport zilnic de 2.200 pan la 2.400 de calorii
este foarte bun, dar pe lang
caloriile propriu-zise, alimentaia din timpul sarcinii trebuie s fie i de
calitate. Aceasta inseamn un aport de
proteine de 80 de grame pe zi, necesare pentru dezvoltarea ftului. Dac
sunt consumate in cantiti suficiente,
carnea, petele, lactatele, oule i legumele pot oferi cantitatea necesar
de proteine in timpul sarcinii.
i aportul de calciu ar trebui s fie mrit; el este mai eficient absorbit din
hrana animal decat din
medicamente. Legumele cu frunze verzi i produsele lactate ofer cea mai
mare parte a acestui aport. Aproape
toate necesitile de minerale i de vitamine din timpul sarcinii pot fi
satisfcute dintr-o alimentaie potrivit,
pastilele prenatale nefiind decat un fel de poli de asigurare. Numai
suplimentul de fier este necesar in
timpul sarcini, pentru c exist o dubl cerere suplimentar, atat pentru
ft, cat i pentru volumul de celule roii
din sangele mamei. De obicei, se recomand un supliment de 30 pan la
60 de miligrame pe zi.
Alcoolul i tutunul ar trebui s fie cu desvarire evitate. In general, inainte
de a se lua orice fel de
medicament fr reet, cel mai bine este s fie consultat obstetricianul
(vezi i SINDROMURILE DE ABUZ
DE SUBSTANE LA FEI I NOU-NSCUI; SARCINA I MEDICAMENTELE I
SUBSTANELE
UZUALE).
SEXUL N TIMPUL SARCINII Contactul sexual este condiia primordial a
apariiei unei sarcini,
dar o dat ajuns acolo cuplurile descoper c in literatura public sau in
cea tiinific se discut foarte puin

despre sexul in timpul sarcinii. Dei cuplurile nu reacioneaz la fel, cele

mai multe prezint o schimbare a
activitii sexuale in timpul sarcinii. In general, se inregistreaz o
descretere a frecvenei raporturilor sexuale.
Sarcina este o perioad in care au loc multe schimbri dramatice in
nivelul hormonal, in aspect, in dispoziia
sufleteasc care pot s afecteze sentimentele sau libidoul unei femei.
Exist multe schimbri importante in fiziologia femeii care pot influena
activitatea ei sexual. La
inceputul sarcinii, ea va avea greuri, sani dureroi, astenie. Schimbrile
hormonale fac ca prin diferite pri ale
corpului s treac un flux mai mare de sange. Sanii sunt esuturi bogat
vascularizate i vor congestiona,
devenind i mai sensibili. Stimularea lor poate deveni dureroas. Fluxul
sanguin crescut in zona pelvian, in
special in vagin i in organele genitale externe, poate deasemenea s
duc la o stare de congestie neplcut.
Apare i o cretere a secreiilor vaginale. Aceste secreii imbuntesc
lubrifierea vaginal, dar in acelai timp
prezint mirosuri care pot s fac sexul oral neplcut pentru partener.
Multe femei descoper c pe msur ce
uterul crete, sexul in poziiile obinuite devine incomod.
Frecvena contactelor sexuale in timpul sarcinii variaz de la un cuplu la
altul. Cateva studii au pus in
eviden modelele comportamentale, dar in mod diferit. Un studiu a artat
un declin constant al sexului in
timpul sarcinii. Altul a prezentat o cretere a frecvenei actelor sexuale in
primele dou trimestre i o diminuare
in ultimul trimestru. Dar aproape toate studiile sunt de acord c exist o
scdere a frecvenei coitale in timpul
ultimelor luni de sarcin.
Multe cupluri se tem c ar putea s fac ru ftului sau c ar putea
provoca un avort spontan dac fac
dragoste in timpul sarcinii. Spre sfaritul sarcinii, poate s apar teama de
o natere prematur sau de ruperea
sacului amniotic.
Doctorii sftuiesc femeile s se abin de la sex in perioada de inceput a
sarcinii, dac prezint mici
sagerri. Totui, cele mai multe avorturi spontane au loc nu datorit
sexului, ci pentru c este ceva in neregul
cu ftul. Nici un studiu nu a demonstrat convingtor c sexul fcut la
inceputul sarcinii ar contribui la avortul
spontan.
Cei mai muli doctori sunt de acord c sexul vaginal in partea final a
sarcinii la femeile din grupa cu
risc sczut nu pare s duc la nici o problem major. Totui, contactul
sexual ar trebui evitat in ultima parte a
sarcinii, de ctre femeile cu probleme obstetricale anterioare, cum ar fi
cele care au avut placenta previa, nateri

premature, membrane fetale rupte, sau de ctre acele femei care au avut
contracii. Exist o prere foarte
incetenit c femeile nu ar trebui s aib nici un obiect in vagin in timpul
sarcinii, de team c acesta ar rni
vaginul, colul uterin sau ftul.
Exist puine informaii despre SEXUL ANAL in timpul sarcinii. Unele studii
au sugerat c
examinarea rectal din timpul sarcinii poate s duc la o probabilitate
crescut de transmitere a unor organisme
potenial duntoare din rect in vagin, ceea ce, teoretic, poate duce la
infecii ale fluidului amniotic. Acest lucru
ar fi valabil i in cazul sexului anal.
Sexul oral in timpul sarcinii este sigur cat vreme nu se insufl aer in
vagin. S-a dovedit c suflarea de
aer sub presiune in vagin in timpul sexului oral este duntoare pentru
mam. Ea ar putea conduce la intrarea
forat a aerului in vasele sanguine vaginale ale mamei, care in timpul
sarcinii sunt dilatate.
Orgasmul din timpul sarcinii poate s duc la contracii ale uterului. Aceste
contracii pot s fie mai
puternice la masturbare decat la actul sexual i uneori se simt foarte acut.
Cei mai muli doctori nu sunt
ingrijorai de aceste contracii, dac ele nu dureaz mai mult de treizeci de
minute. Femeile care prezint riscul
unor sarcini premature ar trebui s discute aceast problem cu doctorul
lor.
Stimularea sfarcurilor sanilor in timpul sarcinii poate s elibereze hormonul
numit ocitocin. Se tie c
acest hormon duce la contracii uterine i uneori la o hiperstimulare a
uterului i la anomalii in rata pulsului
ftului. Unele studii au artat c stimularea sfarcurilor poate fi folosit
pentru a induce travaliul. Drept urmare,
cei mai muli doctori sugereaz ca in timpul sarcinii sfarcurile sanilor s nu
fie atinse.
Pentru a evita infeciile la ft in timpul sarcinii, ca i expunerea la
prostaglandine duntoare
(substane asemntoare cu hormonii, care pot s cauzeze contracii
uterine) in sperm, unii doctori recomand
folosirea prezervativelor la sexul in timpul sarcinii.
Sptmanile de dup natere sunt o perioad critic pentru o femeie. De
obicei, doctorii recomand
renunarea la sexul vaginal timp de cateva sptmani. Colul uterin rmane
deschis timp de cateva sptmani
dup natere, fie c aceasta a fost vaginal, fie c a fost prin cezarian, iar
colul deschis inseamn anse mai
mari ca infeciile s ptrund din vagin in uter. Dac naterea a fost
normal, vaginal, e posibil s se fi efectuat
i o incizie in poriunea dintre vagin i rect (EPIZIOTOMIE), pentru a facilita
naterea. In mod normal,

epiziotomia este cusut indat dup natere i necesit multe sptmani

pentru vindecare. Contactul anal sau
vaginal din perioada imediat urmtoare naterii poate rni locul
epiziotomiei i s rup custura.
BOLI LEGATE DE SARCIN Peste 95% din femeile insrcinate vor avea o
sarcin absolut
normal, care se va termina cu travaliul i cu naterea, rezultatele fiind
excelente pentru mam i copil. Dar
toate aceste femei vor avea simptome asociate cu sarcina care uneori vor
fi percepute drept simptome de boal.
Multitudinea de simptome care insoesc sarcina de la greaa matinal
din primele stadii ale sarcinii pan la
durerea de spate in ultima perioad nu sunt ale unor boli; nici nu sunt
reacii la schimbrile hormonale i
fizice asociate cu sarcina. Totui, exist cateva boli care sunt specifice i
unice in perioada sarcinii.
Diabetul zaharat. 3 din o mie de femei insrcinate au diabet inainte de
sarcin, dar inc 30 vor cpta
diabet de gestaie (sau diabet limitat la perioada de sarcin). Sarcina
determin o descretere a glucozei din
fluxul sanguin i o cretere a glucozei postprandiale (dup mas), din
cauza capacitii sczute a corpului de a
folosi insulina. La diabetul de gestaie, rezultatul const in perioade
prelungite de niveluri inalte ale glucozei in
sangele matern, care se transmite ftului prin placent. Nivelurile mari de
glucoz pot s determine pancreasul
ftului s secrete foarte mult insulin, care, la randul ei, va duce la
complicaii pentru ft i, mai tarziu, pentru
noul-nscut.
De aceea, cazurile de copii nscui mori sau de pierderi de sarcin sunt
mai dese la sarcinile diabetice.
Copiii unor mame diabetice sunt i mai expui la defecte la coloan sau la
inim i/sau la schelet. Exist o
relaie intre nivelul inalt al glucozei materne i frecvena acestor
malformaii congenitale, ceea ce subliniaz
importana ingrijirii prenatale din primele zile de sarcin.
Alt problem intalnit la copiii unor mame diabetice este macrosomia
copiii excesiv de mari.
Aceast problem poate s cauzeze mari dificulti in travaliu i la
naterea normal. Macrosomia pare s fie
rezultatul unor niveluri inalte ale insulinei la ft. La copiii nou-nscui din
mame diabetice poate surveni
sindromul de detres respiratorie i hipoglicemia, in special atunci cand
controlul diabetului in timpul sarcinii
nu a fost suficient de strict.
Diabetul din timpul sarcinii aduce nite riscuri suplimentare i pentru
mam. Dac femeia este
diabetic dinainte de a fi insrcinat, este esenial ca ea s fie prevenit
asupra riscurilor. Dac diabetul nu este

inut sub un control strict in timpul sarcinii, pot rezulta deteriorri

accelerate ale rinichilor, nervilor, retinei i
ale vaselor de sange ale mamei. Aceste probleme poteniale trebuie
tratate cu mare grij in cadrul unei ingrijiri
prenatale de calitate.
Hipertensiunea Hipertensiunea arterial (presiunea sanguin ridicat)
indus de sarcin este o alt
boal specific graviditii. Aceast boal, cunoscut i sub numele de
toxemie gravidic sau preeclampsie,
survine la aproximativ 7% din femei i de obicei are loc in a doua jumtate
a unei prime sarcini. Simptomele
hipertensiunii, ca apariia de proteine in urin sau apariia edemelor, sunt
clasice. Alte simptome mai puin
specifice sunt durerile de cap, greaa, voma, tulburri vizuale i reflexe
hiperactive. Cauza acestei stri este
necunoscut.
Hipertensiunea indus de sarcin (HIS) este de obicei clasificat in uoar
sau grav. Dac pentru
hipertensiunea uoar rezolvarea const in odihna la pat i apoi naterea,
in situaiile grave tratamentul
presupune impiedicarea apariiei unor complicaii serioase i o natere
prompt. Scopul este inerea sub control
a hipertensiunii de sarcin pentru a impiedica apariia comei, a controla
tensiunea arterial a sangelui matern i
pregtirea pentru natere.
Pentru a diminua ansa apariiei atacurilor epileptice, se administreaz
sulfat de magneziu. In timp ce
la mam se urmresc cu atenie tensiunea, proteinele in sange i
funcionarea rinichilor, la ft se monitorizeaz
orice semne de anomalie. Dac pre-eclampsia se inrutete, in ciuda
terapiei medicale adecvate, i dac
inducerea travaliului nu a reuit, sau dac ftul d semne c nu tolereaz
boala matern, se poate efectua o
operaie cezarian. Totui, cele mai multe femei cu hipertensiune indus
de sarcin vor avea parte de o natere
normal, vaginal, iar cele mai multe din femeile care au aceast situaie
la prima natere nu o vor repeta la
urmtoarele sarcini.
Incompatibilitatea sanguin. Boala Rh (Boala hemolitic izoimun a
nou-nscutului) apare atunci
cand o mam cu Rh negativ poart un ft cu Rh pozitiv. Combinaia dintre
Rh-ul negativ al mamei i cel pozitiv
al tatlui face ca ftul s aib anse mari la un Rh pozitiv. Atunci cand
apare o asemenea situaie, exist
posibilitatea ca o parte din sangele cu Rh pozitiv al ftului s intre in
circuitul sanguin al mamei; la randul lui,
sangele Rh-negativ al mamei va dezvolta anticorpi impotriva celulelor roii
Rh-pozitive, iar aceti anticorpi pot
s traverseze placenta, distrugand celulele roii ale ftului i cauzand
anemie.

O asemenea situaie este rar, deoarece 90% din populaie este Rhpozitiv, iar sensibilitatea ftului
poate fi prevenit prin administrarea de imunoglobulin Rh, care impiedic
reacia imunitar a mamei Rhpozitive.
O bun ingrijire prenatal presupune recunoaterea Rh-ului negativ la
mam.
Anemia i infecia urinar. Alte dou boli care merit s fie amintite
sunt anemia i infecia tractului
urinar. Dei acestea nu sunt specifice sarcinii, in mod sigur ele sunt mai
obinuite in aceast perioad. Cea mai
comun form de anemie din timpul sarcinii este anemia prin deficit de
fier, care rezult din necesitile sporite
de fier din timpul sarcinii. Volumul de celule sanguine ale mamei crete in
timpul unei sarcini normale cu
aproape 50%, iar aceste celule roii au nevoie de fier. La sfaritul sarcinii,
ftul are aproape un litru de sange,
iar celulele roii ale acestuia au nevoie, de asemenea, de fier. Anemia dat
de deficitul de fier din timpul sarcinii
poate fi prevenit prin obiceiuri alimentare sntoase inainte de i in
timpul sarcinii i prin suplimentarea dietei
corespunztoare in timpul sarcinii (vezi i SARCINA I ALIMENTAIA).
Infeciile tractului urinar survin la aproximativ 8% din toate femeile
insrcinate. Se crede c aceast
sensibilitate crescut ar avea un complex de cauze hormonale i mecanice
presiunea asupra vezicii urinare,
exercitat de sarcina in plin dezvoltare i dilatarea ureterelor (tuburile
care duc de la rinichi la vezic), care
sunt consecine normale ale sarcinii. Infeciile tractului urinar sunt aproape
intotdeauna tratate uor i cu succes,
dar este important recunoaterea lor rapid, in timpul ingrijirii prenatale
(vezi i SARCINA CU RISC
SPORIT; BOALA RH).
SEXUL PREMARITAL Vezi SEXUL NONMARITAL
NATEREA PREMATUR Termenul clasic de prematur se refer la o
greutate la natere de mai
puin de 2.500 de grame. Termenul mai corect ar fi acela de pre-termen,
care se aplic oricrui copil nscut
inainte de treizeci i apte de sptmani de sarcin (266 de zile din prima
zi a ultimei perioade menstruale a
mamei). Greutatea mic la natere (GMN) se aplic tuturor nou-nscuilor
care cantresc la natere sub 2.500
grame, iar greutatea foarte mic la natere (GFMN) copiilor nscui cu mai
puin de 1.500 de grame, indiferent
de durata gestaiei.
Copiii nscui inainte de termen sunt supui riscurilor unor boli legate de
imaturitatea diverselor
sisteme i organe. Frecvena acestor complicaii variaz cu timpul sarcinii.
Cu cat se nate mai devreme copilul,
cu atat riscurile sunt mai mari. Riscul scade atunci cand sarcina a trecut de
douzeci i opt de sptmani.

Copiii nscui inainte de termen prezint i un risc sporit de handicapuri

neurologice, cum ar fi
paralizie cerebral, retard mental, convulsii. Poate s apar i riscul unor
boli pulmonare grave, sau al unor boli
grave in general. Exist i temerea c naterea prematur rupe cumva
legtura mam-copil, ceea ce va avea un
impact major in armonia familial. O dat cu progresele in tehnicile
medicale i tehnologia de ingrijire a
copilului, tot mai muli copii prematuri supravieuiesc, iar numrul de
supravieuitori sntoi este in cretere.
Studiile rezultatelor neurologice sunt, inevitabil, nite treceri in revist ale
practicilor prenatale
anterioare. In general, un an sau doi de examinri amnunite ajung
pentru a detecta handicapurile majore.
Pentru a identifica problemele legate de performana colar sau de
comportament, este nevoie de o studiere
mai indelungat.
Naterea inainte de termen este legat de diveri factori. Statutul socioeconomic, rasa, varsta mamei
(optsprezece ani sau mai puin, patruzeci de ani sau mai mult), o greutate
mic inainte de sarcin, ca i fumatul,
toate acestea pot prezenta riscuri majore. Fumatul matern este corelat
direct cu mortalitatea perinatal, cu
naterile inainte de termen, cu ruperea prematur a membranelor i cu
hemoragiile din timpul sarcinii. Femeile
care muncesc in timpul sarcinii nu nasc mai muli copii inainte de termen
pe ansamblu, fa de femeile care nu
muncesc. Dar femeile care au avut probleme in timpul sarcinilor i care
muncesc in ture lungi sau in meserii
care duc la epuizare au tendina de a nate prematur. Coitul i/sau
orgasmul din timpul sarcinii nu au fost
asociate pan acum cu naterea inainte de termen.
Incidena naterilor inainte de termen se coreleaz puternic cu problemele
obstetrice anterioare. Dac
o femeie a avut o natere inainte de termen, atunci probabilitatea de
repetare a acesteia este de 17 pan la 40%,
factorul de risc crescand o dat cu numrul de sarcini incheiate inainte de
termen i sczand cu numrul de
nateri la termen. Femeile cu malformaii ale uterului prezint i ele riscuri
mari de natere inainte de termen.
Riscul variaz in funcie de anormalitatea uterului. Adesea, incompetena
cervical duce adesea in al doilea
trimestru de sarcin la o dilatare nedureroas a colului uterin i la un avort
spontan. O dat ce a aprut dilatarea,
pot s apar i travaliul inainte de termen i/sau o ruptur a
membranelor), ceea ce face dificil stabilirea
etiologiei naterii inainte de termen.
Identificarea femeilor care prezint un risc sporit de a avea un travaliu
inainte de termen este un prim

pas necesar in prevenirea naterilor inainte de termen. Identificarea

permite ca doctorul s monitorizeze
pacientele selectate cu mai mare atenie i s intervin dac in timpul
sarcinii vor apare probleme. O dat
identificate, se ridic problema dac exist i alte abordri, pe lang
ingrijirea prenatal de rutin, care ar putea
s impiedice apariia travaliului i a naterii inainte de termen la aceste
paciente cu risc sporit. S-au propus mai
multe regimuri de tratament, inclusiv utilizarea unui supliment de
progesteron, ageni tocolitici (medicamente
care previn contraciile uterine), cerclaj (prinderea mecanic a colului
uterin in timpul sarcinii) i odihna la pat.
Cele mai multe femei din grupa de risc sporit sunt de obicei tratate printr-o
combinaie a dou sau mai multe
din aceste regimuri.
Nici un alt ft nu beneficiaz de o mai mare supraveghere decat cel foarte
prematur. O supraveghere
atent i intensiv a acestor fei a dus la rezultate tot mai bune (vezi i
SARCINA CU RISC SPORIT).
EJACULAREA PREMATUR Vezi MOMENTUL INEVITABILITII; TERAPIA
SEXULUI;
DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT.
SINDROMUL PREMENSTRUAL (PMS) Apariia ciclic a strii psihice de
iritare, deprimare i
alte tulburri din timpul fazei luteale (dup ovulaie) a ciclului menstrual.
Aceast faz dureaz de la apte la
paisprezece zile inainte de menstruaie. Mai mult de 150 de simptome au
fost asociate cu PMS, iar multe femei
normale, cu ciclu menstrual regulat, prezint unele din aceste simptome
intr-o msur mai mic sau mai mare.
Termenul PMS ar trebui rezervat simptomelor care au efecte suficient de
mari pentru a impiedica
femeia in activitile ei cotidiene. Simptomele mai intalnite includ
schimbarea rapid a dispoziiei, iritabilitate,
balonarea abdomenului, dureri ale sanilor, modificarea poftei de mancare,
insomnii, dureri de cap, concentrare
slab, anxietate, episoade de plans i umflarea extremitilor (edeme).
Boli preexistente, cum ar fi epilepsia sau
migrenele, pot s se agraveze in timpul perioadei luteale a ciclului
menstrual. Pentru a se pune diagnosticul de
PMS, trebuie s existe cicluri cu ovulaii spontane, iar aceste simptome s
apar in faza luteal, sau
premenstrual, a ciclului.
S-au propus multe cauze pentru apariia PMS, inclusiv deficitul de
progesteron, anomalii in echilibrul
fluidelor i deficiene nutriionale. Totui, nu exist dovezi tiinifice
neechivoce care s susin c oricare din
acestea ar fi cauza unic a unei stri PMS. Dezechilibrul hormonal pare s
nu joace nici un rol; dar reciproca e

valabil o femeie trebuie s aib cicluri ovulatorii i prin urmare niveluri

hormonale corecte pentru a fi
diagnosticat cu PMS.
Pentru a determina dac are PMS sau nu, o femeie trebuie s in un
calendar menstrual, in care s
inregistreze i propriile simptome, corelandu-le cu faza ciclului. Ceea ce se
vede in cadrul PMS este un interval
fr simptome din timpul fazei preovulatorii (foliculare), urmat de
simptome, incepand cu ovulaia. Acestea vor
continua pan la menstruaie, cand vor disprea. Dac simptomele
persist i dup menstruaie, trebuie luate in
consideraie i alte tulburri, cum ar fi depresia sau anxietatea.
Pentru tratarea PMS s-au propus multe terapii. Nu exist un tratament unic
i cu eficacitate universal.
Contraceptivele orale elimin modelul hormonal ciclic i acest lucru
imbuntete unele simptome la unele
femei; totui, altele prezint simptome asemntoare cu cele PMS de-a
lungul intregului ciclu, atunci cand iau
pilule de control al naterilor. Vitaminele i suplimentele de calciu i
magneziu au fost folosite i ele, dar
ameliorarea adus de acestea este neconsistent i trectoare.
***fig. P. 216
Simptomele emoionale ale sindromului premenstrual
SIMPTOME PMS
EMOIONAL
NERVOZITATE
SCHIMBRI IN DISPOZIIE
NELINITE
IRITABILITATE
DEPRESIE
PLANS
UITARE
CONFUZIE
DIFICULTI IN CONCENTRARE
*****
Unele cercetri s-au concentrat asupra utilizrii medicamentelor
psihiatrice in tratarea PMS, atunci
cand predomin simptomele de dispoziie i comportament. Aceste
medicamente scad iritabilitatea, anxietatea
i deprimarea, dar dificultatea const in diagnosticul corect. Oare
asemenea femei sufer de PMS autentic, sau
au o tulburare emoional ascuns? Acestea, impreun cu simptomele
care nu sunt ciclice, inseamn c ar trebui
s se apeleze la consiliere i la o evaluare psihologic. Atenuarea unor
simptome fizice al PMS poate de
asemenea s uureze calitatea vieii multor femei in suferin. Un diuretic
uor poate s fie folosit pentru a
reduce retenia de fluide i umflarea abdominal, iar agenii antiinflamatori pot s reduc durerile pelviene i

de spate. Strategiile de reducere a stresului sunt importante in diminuarea

simptomelor PMS. Exerciiile fizice
contribuie mult la o senzaie de bine, care poate atenua simptomatologia
in ansamblu. Limitarea cantitii de
sare i eliminarea cofeinei par s scad iritabilitatea i retenia de fluide.
***fig. P. 217
Simptomele comportamentale ale sindromului premenstrual
SIMPTOME PMS
COMPORTAMENTAL
STANGCIE
POFT DE MANCARE CRESCUT
DORINA DE A MANCA DULCIURI SAU SARE
INSOMNIE
LIBIDO CRESCUT/SCZUT
ACTIVITATE SOCIAL REDUS
***
Sindromul premenstrual rmane o entitate frustrant i pentru pacient i
pentru doctor. Nu s-au
descoperit nici cauza i nici vindecarea; totui, o combinaie de modificri
adecvate in stilul de via i o tratare
cu simpatie a diverselor plangeri vor ajuta femeia care sufer de aceste
simptome (vezi i MENSTRUAIA).
NGRIJIREA PRENATAL Scopul ingrijirii prenatale este meninerea sau
imbuntirea strii de
sntate a mamei, reducerea potenialelor complicaii ale sarcinii i
obinerea unei snti optime i a unei
sigurane pentru nou-nscut. Printr-o ingrijire prenatal adecvat, se pot
obine imbuntiri semnificative ale
rezultatelor sarcinilor, o inciden redus a naterilor premature i a
copiilor nscui mori sau a pierderilor de
sarcin.
Se folosete uneori noiunea de sarcin de dousprezece luni. Aceasta
implic o planificare
dinaintea concepiei, in care viitoarea mam dorete s primeasc sfaturi
inainte de a incerca s ajung
insrcinat. Se poate obine astfel istorie medical complet i detaliat.
Atunci cand se descoper factori care
pot influena negativ sarcina, ei sunt corectai inainte ca aceasta s
survin.
Inregistrarea situaiei profesionale i casnice poate adesea s ofere
indiciile prezenei sau absenei unor
expuneri periculoase de exemplu la substane chimice sau de alt natur.
O examinare fizic poate s pun in
lumin boli necunoscute anterior sau s verifice starea de sntate a
femeii. Consilierea dinainte de sarcin
incurajeaz renunarea la unele obiceiuri duntoare (cum ar fi consumul
de tutun sau de droguri), care pot s
duc la probleme in timpul sarcinii sau chiar la defecte la natere. Testele
de laborator pot s duc la

descoperirea unor probleme nutriionale, cum ar fi o anemie prin caren

de fier, sau lipsa imunitii in faa unor
boli cum ar fi rubeola. Alte teste dinaintea sarcinii care pot fi de dorit
includ cutarea unui eventual cancer al
colului uterin, un test Papanicolau i un test pentru hepatit. Atunci cand
se consider c sntatea mamei este
optim, se poate trece la tentativa de a deveni insrcinat. Cele mai multe
cupluri reuesc s obin o sarcin in
primul an. Dup concepie, primul semn de sarcin este lipsa perioadei
menstruale. Vizite ulterioare la doctor
vor implica o actualizare a evenimentelor care au dus la sarcin i
repetarea examinrii fizice, pentru a se vedea
dac sntatea mamei i anatomia ftului sunt normale.
La timpul vizitei care urmeaz concepiei, se efectueaz i studii de
laborator adecvate. Acestea includ
o statistic a celulelor sangelui, un test serologic pentru a exclude sifilisul
(adesea impus de legea statului
respectiv), un test pentru imunitatea la rubeol i identificarea grupei
sanguine i a Rh-ului. Se efectueaz in
mod obinuit i o analiz a sangelui pentru hepatit i se preleveaz i
secreii vaginale pentru diagnosticarea
eventualelor infecii. Se ia i o prob vaginal pentru testul Papanicolau,
pentru urmrirea unui posibil cancer
cervical, dac testul nu s-a efectuat deja. In timpul examinrii pelviene
iniiale, obstetricianul evalueaz
arhitectura oaselor pelviene i cat de potrivite sunt ele cu sarcina, pentru
detectarea oricror probleme poteniale
care pot s survin la o natere vaginal. Se va calcula i data
aproximativ a naterii, folosindu-se regula lui
Naegle se adaug nou luni i o sptman la prima zi a ultimei
perioade menstruale.
In a zecea pan la a dousprezecea sptman de sarcin, numrand din
prima zi a ultimului ciclu
menstrual, se pot detecta uor btile inimii ftului, cu un microfon
specializat, cu efect Doppler. In acel
moment, uterul are mrimea unei portocale, iar ftul se poate vedea uor
prin tehnici ultrasonice.
In primele ase luni ale unei sarcini fr complicaii, este suficient o
examinare lunar. La aceste
vizite se inregistreaz greutatea mamei, impreun cu tensiunea arterial i
prezena sau absena proteinelor sau
glucozei in urin. Se noteaz i ritmul btilor inimii ftului. Pulsul normal
este de 120-160 de bti pe minut
(rata pulsului nu indic sexul ftului). Mrimea uterului este aproximat
prin examinare abdominal, pentru a se
vedea cat a crescut ftul.
Intre cincisprezece i douzeci i patru de sptmani de sarcin, mamei i
se face un test serologic
pentru alfa feto-proteine. Aceast analiz a sangelui urmrete posibilele
malformaii ale tubului neural, cum ar

fi spina bifida. Dac aceste test de urmrire indic posibile probleme,

trebuie efectuate alte teste, cum ar fi cele
ultrasonice, pentru vizualizarea defectelor.
Alt studiu special care ar putea fi efectuat in trimestrul median al sarcinii
este AMNIOCENTEZA,
care const in recoltarea cu o sering cu ac a unei probe din lichidul
amniotic care inconjoar ftul, pentru a se
determina dac cromozomii ftului sunt normali. In general, amniocenteza
se efectueaz intre paisprezece i
douzeci i dou de sptmani de sarcin, la femeile care au o bogat
istorie de malformaii genetice in familie,
la femeile de peste treizeci i cinci de ani sau mai mult la momentul
naterii i la femeile la care unele
examinri sau analize prenatale sugereaz o posibil anomalie
cromozomial. Amniocenteza este o procedur
cu risc redus, dac este efectuat de un obstetrician cu experien.
Examinarea ftului prin metode ultrasonice se efectueaz adesea la
aisprezece pan la douzeci de
sptmani de sarcin. Astfel se poate examina anatomia ftului i se
determin, in cele mai multe situaii, i
sexul. Volumul fluidului amniotic (care este i un indice al strii ftului)
poate fi msurat, se poate localiza
placenta, se pot observa anatomia i micrile ftului.
La inceputul celui de-al treilea trimestru, la aproximativ apte luni de
sarcin, se efectueaz in mod
obinuit un test de cutare a diabetului zaharat. Acesta determin
cantitatea de glucoz din sange, dup ce se
ingereaz o butur bogat in glucoz. Unele femei vor dobandi in timpul
sarcinii o intoleran la glucoz,
datorat, in parte, hormonilor secretai de placent. Aceast boal este
cunoscut sub numele de diabet de
gestaie i este uor de contracarat, dar este foarte important s fie
detectat.
Dup al doilea trimestru, vizitele prenatale cresc de obicei in frecven. Ele
au loc de obicei la interval
de o sptman in ultima lun de sarcin. In aceste timp se repet de
obicei examinarea pelvian, pentru
verificarea dilatrii i tergerea colului uterin i pentru a se determina ce
parte prezint ftul capul sau
picioarele. Dac sarcina se lungete peste patruzeci de sptmani, atunci
vizitele prenatale pot include o
urmrire mai amnunit a inimii ftului, pe o perioad de aproximativ
treizeci de minute, uneori in conjuncie
cu teste ultrasonice. Participarea i cooperarea activ a femeii cu doctorul
vor duce cel mai adesea la o sarcin
confortabil i sntoas i la un copil sntos, la aproximativ 266 de zile
dup concepie (vezi i
AMNIOCENTEZA; DEFECTELE LA NATERE; SINDROMUL DE ABUZ DE
SUBSTANE LA FT I
LA NOU-NSCUT; BOLI LEGATE DE SARCIN).

PREGTIREA NATERII. Vezi METODA LAMAZE; NATEREA NATURAL.

PROGESTERONUL Unul din cei mai importani hormoni sexuali feminini,
progesteronul servete
la pregtirea uterului pentru primirea unui ovul fertilizat. Progesteronul
este produs in mod normal in ovare, de
ctre corpul galben (corpus luteum). Dup ovulaie, endometrul rmane
intr-o stare receptiv pentru posibila
implantare a unui ovul fertilizat, datorit nivelurilor crescute de
progesteron i ESTROGEN. Producia continu
dac femeia rmane insrcinat. Dac nu, corpus luteum inceteaz s
produc progesteron i estrogen, rezultand
o cretere a nivelului de FSH (hormonul de stimulare a foliculului). Femeia
are menstr iar ciclul incepe din
nou.
Pe msur ce femeia imbtranete, cantitatea de progesteron pe care o
produce incepe s scad. O
cdere a nivelului de progesteron este considerat i una din cauzele
SINDROMULUI PREMENSTRUAL, dei
nu exist dovezi tiinifice care s susin aceasta drept singura cauz
(vezi i AMENOREEA; TERAPIA DE
INLOCUIRE HORMONAL; MENOPAUZA).
PROMISCUITATEA Definiia de dicionar a promiscuitii este Amestec
de indivizi foarte diferii,
pe care ii reunete un mod de via foarte dubios i contradictoriu i un
comportament necuviincios.
Convieuire in condiii de mizerie sau de imoralitate a mai multor persoane
de sex diferit. (DEX). In termeni
sexuali, un brbat sau o femeie cu o existen promiscu sunt persoane
care nu aplic nici o discriminare in
partenerii sexuali. Deci sunt persoane care se angajeaz in multe acte
sexuale, cu muli parteneri diferii. In
termeni colocviali, o asemenea persoan este uor de agat pentru o
larg varietate de oameni.
Este important s nu uitm c termenul de promiscuitate este relativ. Cate
relaii sexuale i cu cate
persoane diferite trebuie s aib cineva pentru a fi considerat promiscuu?
Este o apreciere subiectiv i depinde
de vederile religioase, morale i etice ale fiecruia. Totui, general vorbind,
promiscuitatea nu implic neaprat
o atitudine uuratic fa de sex; cineva poate s doreasc relaii sexuale
cu mai muli parteneri i nu intimitatea
i calitatea implicite din relaia cu o persoan sau cu cateva persoane.
In unele condiii culturale, promiscuitatea este admirat. In Roma Antic,
in care orgiile erau un lucru
obinuit, dorina de a face sex cu mai muli parteneri diferii era mai mult
decat acceptat: era admirat. Chiar i
astzi, in America, exist indivizi care privesc cucerirea sexual drept o
realizare; ei se laud de cate ori au
inscris; totui, majoritatea americanilor de astzi consider
comportamentul promiscuu ca fiind i distructiv i

periculos.
Dorina de a cuta ocazii de contact sexual in afara csniciei poate fi
deosebit de distrugtoare,
impiedicand increderea intre so i soie. Aventurile promiscue au distrus
multe familii, afectand profund copiii.
Promiscuitatea ca obicei poate s aib consecine negative chiar dac
persoana in cauz este necstorit.
Cutarea neincetat a unor parteneri sexuali noi i diferii poate s fac
foarte grea inchegarea unei relaii solide
cu o singur persoan. Promiscuitatea aduce aproape intotdeauna cu ea
probleme de gelozie i neincredere. O
relaie stabil presupune in majoritatea cazurilor monogamia.
Astzi exist i un foarte real risc sanitar legat de comportamentul
promiscuu. Cu cat are mai muli
parteneri sexuali, cu atat ansa ca persoana s contracteze SIDA sau alte
BOLI CU TRANSMITERE
SEXUAL este mai mare. Acest lucru este valabil pentru oricine biei,
fete, brbai, femei, heterosexuali i
homosexuali, de orice varst. La nivelul aproape de epidemie atins in zilele
noastre de SIDA i de bolile
venerice, cutarea fr discriminare de parteneri sexuali este un
comportament foarte riscant (vezi i
HIPERSEXUALITATEA; SEXUL PROTEJAT).
PROFILACTICELE (Vezi PREZERVATIVELE).
PROSTATA Este un organ in form de castan, o gland aflat sub vezica
urinar a brbatului.
Femeile nu posed prostat. Glanda prostat este in esen un organ
sexual care produce o parte din fluidul
ejaculat de brbat. Glanda inconjoar pasajul urinar (uretra) in drumul
acestuia de la vezic pan la penis. Pe
msur ce brbatul imbtranete, prostata are tendina de a se mri (de
obicei un proces benign) i poate s
blocheze parial curgerea urinei. In fazele iniiale, vezica poate s treac
peste aceast blocare parial, deoarece
este compus din muchi care pot s se strang puternic, pentru a
impinge urina in afar. Aceast blocare
urinar poate s devin remarcabil la cam o treime din toi brbaii de
peste cincizeci de ani. Mrirea benign a
prostatei nu afecteaz funciile sexuale.
Bolile i anomaliile prostatei includ CANCERUL DE PROSTAT, prostatita i
prostatodinia.
Prostatita, o inflamare a glandei prostate, poate s fie cauzat de o
infecie bacterian sau de alt natur
organic. De obicei, ea duce la o frecven sporit a urinrii i la dureri sau
arsuri in timpul urinrii i/sau dureri
in profunzimea zonei pelviene sau in partea inferioar a spatelui. Dac
este detectat la timp, boala se trateaz
cu antibiotice.
Prostatodinia este o durere prostatic fr prezena unei inflamaii sau a
unei infecii. Prostatodinia

cauzeaz dureri similare cu cele de la prostatit, dar nefiind o infecie,

tratamentul este foarte diferit. Numai un
doctor poate s stabileasc dac simptomele sunt cauzate de prostatit,
prostatodinie sau alt proces care
afecteaz tractul urinar.
Muli brbai ii pun intrebarea dac frecvena contactelor sexuale poate
cauza sau, dimpotriv, uura
problemele asociate cu prostat, dar adevrul este c nu exist probleme
de prostat cauzate de contactele
sexuale prea frecvente sau dimpotriv, prea rare (vezi i IMBTRANIREA I
SEXUL; FRECVENA
COITAL).
CANCERUL DE PROSTAT Cancerul prostatei este cel mai rspandit din
toate tipurile de cancer
care afecteaz brbaii. Aproximativ 10% din toi brbaii vor avea cancer
la prostat in timpul vieii. Din
pcate, dei cancerul de prostat avansat poate s diminueze fluxul urinar
i funcia sexual, nu exist nici un
simptom specific in fazele lui iniiale, in care s-ar putea vindeca uor.
Cancerul de prostat este de obicei o tumoare care crete incet in
interiorul prostatei. Este mai obinuit
la brbai care au avut un frate, tat sau fiu afectat de cancerul la
prostat. De asemenea, el este mai rspandit la
brbaii afro-americani i la brbaii din societi in care alimentaia e
bogat in grsimi, cum ar fi in Statele
Unite.
Faza timpurie i potenial vindecabil a cancerului la prostat poate fi
detectat printr-o examinare
rectal cu ajutorul degetului sau printr-o analiz a sangelui in care se
caut PSA (antigenul specific prostatei).
Analiza sanguin pentru PSA va detecta proteinele fabricate in prostat i
secretate in mod normal in afara
corpului prin fluidul seminal. Atunci cand PSA scap in fluxul sanguin,
inseamn c a aprut o situaie
anormal, cum ar fi o cretere benign, o infecie, sau cancer, dar nu
indic exact apariia cancerului.
Descoperirea unui nodul in timpul examinrii rectale a prostatei sau
nivelurile ridicate ale PSA in sange pot s-l
determine pe urolog s efectueze o biopsie a prostatei. Numai prin biopsie
se poate confirma existena unui
cancer la prostat. Dac s-a instalat cancerul la prostat, sunt necesare
teste suplimentare pentru a se stabili
intinderea lui. Dac tumora nu s-a extins in vecintate, pacientul este
vindecat fie prin inlturarea chirurgical a
prostatei, fie prin tratament cu radiaii. Pentru a mri ansele de
vindecare, tar trebui s se efectueze periodic
examene rectale ale prostatei i analize PSA, inainte de apariia
simptomelor.
*** FIG. P. 220

n timpul unei examinri rectale cu un deget, doctorul insereaz un deget

nmnuat i lubrifiat n
rectul pacientului, pentru a se examina prostata.
***
Durerea dat de extinderea cancerului de prostat la oase sau prin
obstrucionarea cilor urinare poate
fi tratat cu hormoni. Acest lucru se efectueaz prin castrarea chirurgical
sau prin medicaie. Acest tip de
tratament hormonal duce de obicei la o scdere a libidoului i are drept
rezultat i dificulti de erecie.
Deoarece este o boal cu evoluie lent i afecteaz adesea brbaii foarte
in varst, cancerul de
prostat va avansa timp de ase pan la zece ani pan s ajung s fie
fatal pentru pacienii declarai incurabili.
Prin urmare, nu toi brbaii care au cancer la prostat necesit un
tratament agresiv. Noi abordri ale
tratamentului chirurgical al cancerului de prostat au adus la rate bune de
vindecare, cu prezervarea unor funcii
urinare i sexuale normale la cei mai muli dintre brbai. In fiecare an,
cercettorii descoper noi tratamente
mai eficiente chiar i in cancerul de prostat in faze avansate (vezi i
PROSTATA).
PROSTITUIA Prostituia reprezint efectuarea de servicii sexuale in
schimbul banilor sau al altor
recompense. Cuvantul deriv din latinul prostituere, care inseamn de
vanzare. Cei mai muli oameni
consider c prostituia este practicat numai de femei, dar exist i
prostituie masculin. Prostituia este
cunoscut din antichitate, fcand chiar parte din unele ritualuri de adorare
in temple. Acum peste dou mii de
ani, in Grecia Antic, existau prostituate sub numele de hetaire. Prostituia
este menionat i in Biblie i de
atunci a existat intotdeauna in cultura occidental. Prostituatele au fost in
unele perioade obligate s lucreze
numai in bordeluri case sau apartamente locuite de prostituate i
localizate in cartierele cu felinare roii
cvasi-legale (zone tolerate de autoritile din multe ri, in care se practic
prostituia i alte forme de activiti
sexuale ilicite). In Statele Unite, prostituia este ilegal, cu excepia
catorva comitate din statul Nevada.
In activitatea de prostituie exist persoane care recruteaz femei pentru
prostituie i altele, petii,
care uneori le protejeaz dar de cele mai multe ori triesc din veniturile
prostituatelor, ca i madamele, care
administreaz bordelurile.
Prostituia feminin. Exist o ierarhie a prostituiei feminine, in care
elita o constituie call girls,
care sunt contactate de un client care dorete companie i sex. Ele sunt
cele mai bine pltite. Cele care fac

trotuarul, care ii solicit contactele pe strad sau in baruri, sunt adesea

cele mai supuse riscului arestrii. In
general, ele sunt dependente de droguri i butur i adesea petii le
trateaz cu violen. In comparaie cu
prostituatele de strad, cele de elit sunt rareori arestate sau supuse
violenei petilor, dar unele risc s fie
btute sau chiar omorate de clieni.
Prostituatele de elit lucreaz adesea sub forma unor intreprinztoare
individuale, avand propriile lor
contacte cu clienii, prin legturile lor sociale. De obicei, clienii le
contacteaz prin telefon atunci cand vor
serviciile lor i tot prin telefon se stabilete unde i cand va avea loc sexul
poate fi la un hotel sau la casa
unuia dintre parteneri. In general, prostituatele de clas sunt femei din
clasa mijlocie, cu studii universitare.
Multe dintre ele fac parte dintr-o organizaie condus de o madam, care
primete o parte insemnat din
beneficii, in schimbul furnizrii contactelor iniiale cu clienii bogai.
Prezentm numele unora dintre cele mai
faimoase madame din perioada recent (i titlurile amintirile lor): Xaviera
Hollander (The Happy Hooker),
Sydney Biddle Barrows (The Mayflower Madam) i cel mai recent Heidi
Fleiss, acuzat c a furnizat prostituate
unor clieni de la Hollywood.
Intre cele dou categorii extreme de prostituate, exist femei care
lucreaz in bordeluri i saloane de
masaj. Aceste saloane de masaj nu sunt deinute i conduse de terapeui
profesioniti adevrai, cu licen i
pregtire, ci mai degrab au un personal format din tinere fr pregtire i
frumoase, care ofer de la simple
mangaieri la masturbare i sex oral.
Motivele pentru care o femeie alege aceast cale variaz mult in funcie
de clasa social. Multe femei
implicate in prostituie declar c au suferit abuzuri sexuale in copilrie.
Prostituatele de strad i lucrtoarele
din saloanele de masaj provin de obicei din clasele socio-economice cele
mai defavorizate i sunt femei care
cred c nu exist o alternativ rezonabil de a catiga bani, in special
atunci cand prezint dependen de
droguri. Unele dintre femeile din bordeluri i in special fetele independente
i instruite, cred c este o cale de a
face muli bani intr-o perioad scurt de timp (vezi i BORDELUL).
PROSTITUIA MASCULIN. Prostituaii brbai intr in dou mari
categorii, in funcie de clienii
lor, care pot fi homosexuali sau heterosexuali. Acestea nu reflect in mod
necesar preferinele sau orientarea
sexual a prostituatului, ci numai natura actului sexual pentru care este el
pltit. Prostituaii heterosexuali,
cunoscui mai ales sub numele de gigolo, provenit din limba francez, au
fost fcui celebri de literatur i

filme, sub forma unor incanttori tineri europeni care insoesc vduve
bogate i urate. Dei unii dintre ei ofer
servicii de insoire in oraele mari de obicei chiar apar in Pagini
Galbene cei mai muli prostituai
heterosexuali ii intalnesc clientela in situaii mai puin protocolare, in
staiuni, in zone de vacan i altele
asemenea, unde pot s vaneze femei in varst i singure. Cei care ofer
servicii de insoire pot s fac sex sau
nu cu clientele; exist i servicii de escort absolut legale, care nu permit
angajailor lor s se angajeze in
prostituie.
Totui, se pare c exist mult mai muli prostituai homosexuali decat
heterosexuali. Anunurile lor
publicitare apar in revistele specializate i in ziarele care au legturi cu
lumea subteran a sexului in America.
Muli dintre aceti brbai prostituai homosexuali numii uneori i
descurcrei nu se consider
homosexuali, pentru c dei au plcere din contactele sexuale, ei ii
limiteaz activitatea la o felaie care li se
face lor, fr a efectua o felaie clientului i fr a se angaja in sex anal.
Prostituaii sunt in general tineri, de
obicei intre optsprezece i douzeci i cinci de ani, dar i mai tineri sunt
cei dintr-o alt categorie de prostituai,
puii, copii sau adolesceni preferai de brbaii mai in varst oimii.
Numrul de biei adolesceni sau
preadolesceni care se prostitueaz este necunoscut, dar autoritile
consider c in Statele Unite ei ar putea fi
de ordinul zecilor de mii.
LEGILE PROSTITUIEI In antichitate, prostituia era general acceptat; in
unele culturi, ea avea
chiar legturi cu religia, sub forma de prostituie de templu sau sacr.
Culturile in care a inflorit prostituia le
includ i pe cele din Grecia i Roma antic, din Persia, China i Japonia. Dar
acum, dei prostituia este legal
in multe ri europene, ea este interzis prin lege in toate statele, mai
puin Nevada.
Susintorii legalizrii prostituiei au incercat s contreze legile impotriva
celei mai vechi meserii din
lume argumentand c aceasta ar trebui protejat in virtutea dreptului la
intimitatea sexual. Totui, in 1973, in
cazul Paris Adult Theater I v. Slanton (caz de obscenitate), Curtea Suprem
a decis c dreptul statelor de a
supraveghea activitile comerciale este mai important decat dreptul la
intimitate. Pe baza acestui caz, alte
tribunale au stipulat in mod repetat c activitile care au loc intre
prostituate i clienii lor nu sunt protejate de
nici un drept constituional la intimitate pentru c, dei sunt acte intre
aduli la varsta consimmantului, are loc
un schimb de bani, ceea ce le transform intr-o tranzacie comercial,
aflat automat sub jurisdicia statului.

Alt argument impotriva legilor prostituiei actuale este acela c

prostituatele sunt discriminate, doar
ele, nu i clienii lor, fiind trimise in judecat. Tribunalele au rspuns c
statele au dreptul de a ataca prostituia
dintr-o extrem ele spun c a nu trimite clienii in judecat echivaleaz
cu a nu trimite in judecat
cumprtorii de material obscen, ci doar pe vanztori.
Un argument pentru ca prostituia s rman ilegal este acela c
legalizarea ei ar duce la rspandirea
BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUAL, dei studiile au artat c
prostituatele contribuie doar cu un mic
procent la aceste boli. Argumentele contrare susin c legalizarea
prostituiei, insoit de supravegherea sntii
prostituatelor, ar contribui mai degrab la scderea rspandirii bolilor cu
transmitere sexual de ctre
prostituate. Afirmaia este susinut de studii din Europa, care au artat c
rata bolilor venerice a sczut dup
legalizarea prostituiei. Cu toate acestea, cu legislaturile i puterea
judectoreasc aflate in mainile unor
persoane care consider legalizarea prostituiei un semn de declin moral al
rii, sunt prea puine anse ca alte
state s se alture Nevadei in viitorul apropiat in legalizarea prostituiei
ERECIA PSIHOGENIC In cea mai mare parte a vieii unui brbat,
penisul este moale. Pentru cei
mai muli brbai, aceast moliciune este intrerupt din cand in cand de o
stare de duritate erecia. In timpul
copilriei, tinereii i in starea de adult in vigoare, un semnal de la creier
poate s-i comande penisului s intre
in erecie: un gand sexual poate da natere ereciei. Un biat culcat in pat
care se gandete la femei care se
dezbrac: penisul se intrete. Un brbat care se intoarce acas cu trenul
lui de navetiti se gandete la iubita lui
(sau poate la o coleg atrgtoare): el intr in erecie. Un brbat aflat in
pat cu soia lui are uneori probleme de
erecie. El se gandete la ceva mai excitant ca s produc erecia. Acest
semnal trimis cu succes de creier
penisului se numete erecie psihogenic. La varste mai inaintate, penisul
are nevoie de o stimulare mai direct;
atingerea i strangerea de ctre partener poate fi eficient. Erecia
indus de un gand, de o imagine mental sau
de o situaie poate s nu mai fie uor de obinut la varste mai inaintate,
dar multe cupluri de varsta medie sunt
inc active sexual i se bucur de sex fr acest tip de excitare (vezi i
ERECIA; PENISUL).
STADIILE PSIHOSEXUALE ALE DEZVOLTRII Spre sfaritul secolului
nousprezece, o dat
cu apusul epocii victoriene, au inceput s apar i s fie luate in seam noi
idei despre psihicul uman. Acestea
se concentrau asupra strii emoionale a oamenilor, asupra senzaiilor lor
interioare i, destul de indrzne,

asupra relaiei dintre tendinele sexuale ale unei persoane i starea de

bine simit de acea persoan. Cea mai
mare contribuie la acest mod inovator de gandire a avut-o Sigmund Freud
(1856-1939), fondatorul
psihanalizei. Descoperirea de ctre el a incontientului i a sexualitii
infantile a dus la dezvoltarea unor
importante idei in domeniul psihologiei generale.
Inainte de Freud, viaa mental a copiilor se bucura de foarte puin
atenie. Acetia urmau s fie
civilizai prin antrenament i disciplin (i fr indoial i cu o
scrmneal bun, la nevoie). Mintea lor era
privit ca o tabula rasa, ca o foaie de hartie nescris care acumuleaz
stimuli din lumea exterioar. Conceputul
revoluionar al lui Freud a fost c mintea este de fapt compus din
impulsuri innscute i fantezii i dorine
incontiente. Dup el, cele dou impulsii dominante sunt foamea i
impulsul sexual. Freud a denumit impulsul
sexual instinctul sexual al libidoului.
Toi oamenii se nasc cu dorine sexuale i cu dorina de a ii implini nevoile
sexuale. Freud a remarcat
c sexualitatea incepe in copilrie, aceasta determinandu-l s stabileasc
o serie de stadii psihosexuale de
dezvoltare. El a ajuns s ineleag aceste stadii din psihanalizarea
pacienilor lui aduli, care, in timpul
tratamentului, i-au relevat fanteziile lor sexuale reprimate, incontiente. El
a vzut in aceste fantezii cheia ctre
bolile, dificultile lor emoionale i simptomatologia nevrotic. Era un
model tiinific cu totul nou pentru viaa
mental. Acest model a fcut din Freud unul dintre cei mai importani
oameni ai secolului douzeci i a dus la
un interes extraordinar pentru psihanaliz. Ernest Jones, psihanalist
englez, l-a numit pe Freud un Darwin al
Minii.
Stadiul oral. Primul dintre stadiile psihosexuale ale lui Freud este faza
oral. Freud a reconstituit-o
din relatrile pacienilor privind viaa lor in copilrie i din observarea
direct a copiilor. El credea c in stadiile
iniiale ale copilriei un copil se simte imens de bine fiind hrnit de o
mam sau printr-un substitut al acesteia.
Sugerea sanului i hrana bun reprezint un model al fericirii supreme.
Aceasta este rdcina relaiei mamcopil.
(Faptul c hrnirea i legtura cu mama este critic pentru viitorul copilului
este susinut de o imens
literatur de specialitate.) Freud a vzut in aceast faz oral o stare
sexual generalizat, nu sexual in sensul
reproductiv al acuplrii, ci in acela c se creeaz o excitare, o acumulare a
tensiunii i o eliberare printr-o
plcere intens. Amintirile acestei stri le regsim la varsta adult, prin
plcerea srutului i multele forme de
recompensare oral.

Stadiul anal. Pe msur ce sugarul incepe s mearg, maturizarea

biologic i dezvoltarea psihic se
reunesc in jurul controlului muchiului sfincterului i pentru inceperea
antrenamentului pentru toalet. Acum,
copilul devine mai independent, fiind in msur s controleze propriile
nevoi i funciuni corporale. Desigur,
varsta potrivit pentru toalet variaz pentru fiecare copil, iar negocierea
datei de incepere a folosirii toaletei
necesit mare grij i chibzuial, pentru a nu obliga copilul s fie
independent prea devreme. Pe de alt parte,
nici nu trebuie impiedicat s-i controleze propriile maini. Freud a numit
aceast faz a dezvoltrii stadiul anal.
De obicei, el survine in al doilea an de via i, ca i stadiul oral, a fost
descris de Freud drept un stadiu
psihosexual. De asemenea, este i o perioad critic in relaia dintre copil
i prinii lui. Copilul devine mandru
c are grij singur de propriile lui funciuni corporale. Freud a dat faimosul
exemplu al copilului care ii vede
fecalele drept un cadou pentru prini i adesea nu se va ruina s le
prezinte prinilor mostre. Prinii trebuie
s fie dispui s accepte senzaia copilului de implinire i s-i incurajeze
toate micile victorii in controlul motor
i in maturizarea psihic.
Stadiul falic. Aproximativ intre al treilea i al cincilea an de via, copiii
incep s se concentreze
asupra organelor lor genitale. Incep s culeag plcere din atingerea
penisului i a vaginului foarte
asemntoare cu senzaiile care apar in stadiile iniiale ale excitrii
sexuale. In aceast etap, copilul devine
foarte curios in privina organelor genitale ale prinilor i ale altor copii, in
special ale frailor i surorilor. In
aceast perioad, copiii descoper i plcerile activitii de masturbare.
Conform lui Freud, ei descoper i
deosebirile anatomice intre sexe. Fetele descoper c ele nu au penis,
ceea ce le poate face s fie invidioase pe
biei i s se desconsidere pe ele insele. Pe de alt parte, bieii cred c
ei ii pot pierde penisul (in unele
cazuri, ei cred c asta li s-a intamplat fetelor) i sunt plini de aa-zisul
complex al castrrii. Tot conform lui
Freud, anxietatea castrrii i invidia penisului joac roluri foarte
importante in caracterului comportamental al
copiilor. De asemenea, ele joac un rol central in dezvoltarea constelaiei
oedipiene care mai intai se suprapune
peste i apoi se dezvolt separat incepand cu stadiul falic.
Stadiul oedipian. Poate cel mai important dintre stadiile de dezvoltare
psihosexual ale lui Freud,
stadiul oedipian se afl in centrul intregii dezvoltri personale pe viitor. In
timpul stadiului oedipian, copiii
devin atrai de ceea ce Freud numete romana familial. Bieii devin
posesivi cu mamele lor i le concep ca

pe cele mai importante obiecte ale afeciunii lor. Ataamentul acesta ii

face s se team de taii lor, care, cred ei,
devin rivalii la iubirea mamei. Ei adopt sentimente agresive la adresa
tailor lor i au tendina s ii inlocuiasc
in afeciunea mamelor. Acest lucru va duce la o anxietate de nesuportat i
la temeri puternice de castrare. Pe de
alt parte, fetiele incep s se indrgosteasc de taii lor i vor s le
inlocuiasc pe mame ca obiect al iubirii
tailor. Ele vor da natere unei intense rivaliti cu mamele lor (pe care le
iubesc, de asemenea) i vor deveni
convinse c rezultatul aceste agresiviti la adresa mamelor este rezultatul
faptului c nu au un penis, pe care lau
pierdut.
Aceast situaie a fost numit de Freud complexul Oedip. Copiii inva s
treac peste frustrarea
tabu-ului incestului exact prin trecerea cu succes prin drama oedipian i
vor dori s joace un rol de adult matur
sexual, s ii imblanzeasc pornirile instinctuale, folosindu-se de ele
pentru a ii dezvolta indemanri personale,
pentru a cpta sentimentul propriei valori. Freud a luat noiunea de
complex Oedip din mitologia greac, in
special din Oedip rege al lui Sofocle. In aceast pies, un copil abandonat
la natere se intoarce in Teba natal
in calitate de rege i fr s tie se indrgostete de propria mam. Are
relaii sexuale cu ea i este pedepsit de
zeii maniai prin orbire, plecand in slbticie. Freud considera c Oedip
rege i-a meninut atracia pentru public
timp de mii de ani exact pentru c atinge tendinele noastre oedipiene
interioare, incontiente. De asemenea, el
consider c puterea permanent de atracie a lui Hamlet al lui William
Shakespeare se datoreaz iubirii
oedipiene a tanrului prin al Danemarcei pentru mama lui.
Perioada oedipian este extrem de volatil. Prinii trebuie s fie in msur
s-i ajute copiii s renune
la dorinele lor oedipiene fr senzaia c nu ar fi iubii sau c nu ar fi
susinui in lupta lor. Prinii care vor
exploata stadiul oedipian prin suprastimulare i chiar prin seducie sexual
efectiv, pot s cauzeze copiilor
pagube psihice pe termen lung. Chiar i intr-un mediu sntos, unui copil ii
este greu s se impace cu
sentimentele oedipiene i adesea este nevoie de muli ani de munc
pentru a rezolva aceste sentimente (vezi
COMPLEXUL ELECTRA; COMPLEXUL OEDIP).
Stadiul de laten. Freud credea c furtunosului stadiu oedipian ii
urmeaz o perioad de dezvoltare
biologic i psihic linitit. El a numit aceast perioad, care de obicei
incepe atunci cand copilul este in jur de
apte ani: stadiul de laten. Copilul se concentreaz mai puin asupra
impulsurilor interioare sau a energiei

sexuale. Ceea ce conteaz este eu-l personal i dezvoltarea cognitiv. Este

o perioad de imens dezvoltare
intelectual a copilului i inceputul capacitii i eforturilor de a se raporta
la ceilali i la lume. Este o
perioad in care in mod normal copiii se concentreaz asupra instruciei i
a sporturilor de echip. Copiii
aflai in starea de laten sunt remarcabili de asemenea i prin timiditate
i ascetism, fiind interesai in primul
rand de valorile morale, spirituale sau religioase. Adesea, ei se detaeaz
de drama familial din anii anteriori i
pot s gseasc alinare in izolare i introspecie. Teoria freudian a strii
de laten a fost primit cu multe
rezerve, pentru c exist dovezi care arat c in nici un caz copiii nu-i
abandoneaz pornirile sexuale interioare
i nici impetuozitatea i nici nu devin mai panici i mai maleabili in
perioada dintre apte ani i instalarea
pubertii.
Pubertatea. Adolescena i pubertatea inseamn instalarea capacitii
sexuale de reproducere i o
retrezire a tendinelor psihice din copilrie. Resturile fazelor oral, anal,
falic i oedipian gsesc noi forme
de manifestare in formarea sexualitii i identitii adolescentului.
Pubertatea este adesea o faz turbulent, in
care au loc modificri corporale i hormonale care se intalnesc cu apetitul
sexual i cu fanteziile sexuale.
Adolescenii care, in timpul perioadei de laten, au rezolvat problemele
pregenitale i oedipiene vor fi in
msur s transfere sentimentele sexuale indreptate in copilrie spre
prini i frai ctre membrii adecvai ai
sexului opus. In aceast perioad incep intalnirile i este foarte frecvent
fenomenul de indrgostire. Este de
asemenea i perioada in care viaa sexual poate s devin foarte activ
la adolesceni. Tensiunile acestor
probleme intervenite subit pot s cauzeze pe de o parte un comportament
promiscuu i pe de alt parte pot duce
la izolare, la retragere. Este, de asemenea, o faz in care identificarea cu
prinii, dac nu este transferat
adecvat unor parteneri relevani, poate s duc la o varietate de preferine
sexuale. In unele cazuri, sentimentul
de vinovie i anxietatea afecteaz adolescenii atat de intens, incat nu
mai sunt in msur s se regseasc,
sufer de schimbri de atitudine, sunt rebeli i chiar capt un
comportament asocial i de delicven. Stadiul
adolescenei este pentru muli o epoc a confuziei; tanra persoan este
bombardat de tendinele interioare, de
forele culturale exterioare i de lumea tehnologic a televiziunii i
filmelor. Este, de asemenea, perioada in care
adolescenii vor experimenta alcoolul i drogurile i vor cpta obiceiuri
alimentare ciudate. Adolescentul

incearc, in acelai timp, s continue planurile de instruire i de carier.

Pentru a invinge in aceast lupt pentru
maturitate i independen, adolescenii trebuie s caute ci de a scpa
de presiunile interne i externe care ii
inconjoar i adesea ii copleesc.
Stadiul final. Stadiul final const in lunecarea treptat a persoanei de la
adolescen la varsta matur.
Este stadiul care implic stabilirea simului identitii personale, decizii
finale in ce privete instruirea i cariera
i alegerea unui partener de sex i de via, ceea ce duce de obicei la
cstorie i reproducere. Astfel iau natere
noi familii i ciclul vieii incepe din nou. Nu exist un orar bine stabilit de
intrare i de obinere a soluiilor date
de stadiul final. Indivizii prezint o varietate imens in capacitatea de a se
gsi pe sine, de a se simi bine dup
decizia de a rmane la un partener i in capacitatea de a-i asuma
rspunderea de a avea o familie. In perioada
modern, presiunile culturale, necesitile economice i comportamentele
sexuale se schimb rapid i pe scar
larg. Exist tot mai puine soluii tradiionale sau rspunsuri la problema
urgent a impcrii cu tine insui i a
gsirii plcerii in compania altora (vezi i FREUD, SIGMUND).
PUBERTATEA. Vezi ADOLESCENA.
PURITANISMUL In contextul strict sexual, puritanismul inseamn un
comportament sexual
represiv i inhibat, motenit din vremurile trecute. Religia i etica puritan
se combin pentru a propovdui
ideea c plcerile sexuale i cele inrudite cu ele, cum ar fi artele
decorative i de distracie, dansul, teatrul i
muzica profan, nu sunt nimic mai mult decat ispite oferite brbailor i
femeilor de ctre diavol, in strdania
acestuia de a ii deturna de la calea decenei i a paradisului. Toate ideile
care respect acest model sunt
etichetate drept puritanism.
VIOLUL Act sexual ilegal, obinut prin for sau prin ameninarea cu fora,
fr
CONSIMMANTUL femeii. Exist i posibilitatea ca un brbat s fie violat,
dar aproape toate cazurile de
viol raportate implic brbai care violeaz femei. Atacul sexual este un
termen cu o semnificaie foarte larg,
care acoper o mare varietate de infraciuni sexuale, intre care se numr
violul, molestarea copiilor i violul
marital. Aceste definiii sunt acceptate in general in societile
occidentale; dar in Statele Unite fiecare stat ii
are propriile legi care definesc elementele precise ale violului i atacului
sexual in statul respectiv.
In ultimii ani, multe state au reformulat legile legate de viol, pentru a
reflecta atitudini mai noi. Inainte
de aceasta, se impuneau reguli de coroborare care in esen trebuia s fie
indeplinite inainte de un proces in care

singura prob era mrturia femeii impotriva brbatului. Alt aspect al

reformei legilor violului se refer la
definiia violului ca un raport sexual intre persoane necstorite una cu
cealalt. Acum este acceptat in cele
mai multe state ideea c violul poate s survin i in familie. De
asemenea, inainte de aceast reform, multe
discuii s-au centrat pe problema forei necesare pentru ca un act sexual
s fie considerat viol. Acum se tie c o
persoan poate fi violat i fr a suferi o agresiune fizic grav.
Poate cea mai semnificativ schimbare din cadrul reformei legale legate
de viol este expresia-cheie
Nu inseamn Nu. In trecut, se presupunea c atunci cand o femeie
spunea nu unui brbat, insemna de fapt
da. Aceast concepie se baza pe dou premise invechite: anume c
femeile nu tiu ce spun i nici nu spun ce
tiu i c de vreme ce femeile sunt sub presiunea de a-i pstra virtutea,
ele trebuie s apar neinteresate de sex.
Consensul actual este c nu numai c femeile tiu despre ce e vorba, dar
i c un brbat trebuie s le asculte.
Aceast schimbare de atitudine in privina cuvintelor unei femei a deschis
calea spre acceptarea
violului de ctre un cunoscut drept un viol autentic. Nu se mai presupune
c o femeie poate fi violat doar de un
strin, sau c ea a provocat violul prin abordarea unei atitudini i
imbrcmini sexi, sau prin faptul c merge in
apartamentul unui brbat. Viziunea acceptat astzi este c VIOLUL DE
CTRE UN CUNOSCUT este un
viol adevrat. Nu trebuie s ne ateptm de la brbai s citeasc
gandurile unei femei. Nici regretele de a doua
zi dimineaa nu transform sexul in viol. Ins brbaii trebuie s considere
c nu este nu: dac ei refuz i
foreaz femeia, afirmaia c ea a vrut sex prin simplul fapt c a venit la
intalnire sau in camera brbatului
pentru a bea ceva nu mai constituie o aprare valabil (dei, din nefericire,
ea continu s influeneze juriile in
cazurile de viol).
Legile violului nu se mai concentreaz atat de mult asupra a ceea ce se
inelege prin for sau ce este
nevoie pentru a dovedi consimmantul. In schimb, dezbaterile de astzi
sunt in jurul credibilitii; cand ar
trebui s fie o femeie crezut i de ce are nevoie un juriu s tie despre
femeie inainte de a putea decide dac s
o cread sau nu. Aceast deplasare de la problemele culpabilitii la
acelea ale credibilitii a avut consecine
asupra tacticilor aprrii in procesele de viol. Un brbat acuzat nu poate s
mai spun c nu inseamn da, aa c
cea mai bun strategia este ca femeia s fie prezentat drept o uuratic,
pentru a o discredita. Nici un studiu nu
a demonstrat c femeile mint in privina violurilor mai mult decat mint
brbaii in alte privine. Chiar i aa,

femeile trebuie s fac fa in continuare mitului femeii care minte, al

iubitei refuzate care dorete rzbunarea,
sau al virginei deflorate care refuz s-i asume rspunderea pentru
activitile ei sexuale.
Alt problem prevalent astzi in legile care trateaz violul este dac
dovezile experienei anterioare
a femeii sau anterioare abuzrii ei sexuale de ctre brbat ar trebui sau nu
s fie prezentate intr-un proces de
viol. Multe state au legi care impiedic prezentarea in faa unui tribunal a
detaliilor intime ale vieii unei femei,
legi numite scuturi. Ele au fost adoptate pentru a impiedica hruirea
femeilor de ctre avocaii aprrii i in
acelai timp pentru contracararea concepiei c dac o femeie a mai avut
relaii sexuale in trecut, in viitor nu va
fi capabil s spun nu unui brbat, inclusiv celui cu care a avut inainte
sex consimit.
Muli judectori opteaz acum pentru o abordare simetric, in care
dovezile despre o activitate sexual
anterioar a brbatului sau a femeii sunt excluse de la proces. Aparent,
pare o abordare corect, dar muli
observatori consider c ea aduce o mai mare atingere femeii decat
brbatului. Dovada c un brbat a abuzat de
alte femei inainte e o dovad mai puternic de viol decat aceea c o
femeie care a avut sex consimit cu ali
brbai a avut i cu acuzatul tot sex consimit.
Astzi, majoritatea oamenilor consider c nu inseamn nu i c for
inseamn cand brbatul a
obligat-o pe femeie s fac sex cu el. Totui, nu exist un consens in
legtur cu informaiile necesare despre
trecutul brbatului i femeii inainte de a decide dac ea a spus da sau
nu. Ceea ce urmresc legile legate de
viol este s rezolve dilema credibilitii, pentru a proteja atat femeile
nevinovate, cat i brbaii nevinovai.
SINDROMUL TRAUMATIC DE VIOL. Vezi SINDROMUL DE STRES
POSTTRAUMATIC.
RELIGIA I SEXUL Vezi AVORTUL; ADULTERUL; CELIBATUL; SEXUALITATEA
COPIILOR; EDUCAIA SEXUAL; MORALITATEA SEXUAL.
FAZA REZOLUIEI Dup ce au avut un orgasm, cele mai multe femei i
cei mai muli brbai intr
intr-o faz de rezoluie, care ii intoarce intr-o stare fr excitare sexual i
in care sangele prsete esuturile in
care a fost captiv in timpul excitrii sexuale. Faza de rezoluie poate s
dureze cateva minute, dar i o or sau
mai mult. La brbai, exist i o perioad refractar, in timpul creia,
aproape imediat dup ejaculare, ei ii
pierd nu numai starea de erecie, ci i dorina de a face sex in continuare.
Aceast perioad este definit de
timpul care ii este necesar brbatului pentru a avea o nou erecie.
Lungimea acestei perioade este de obicei in

funcie de varsta brbatului i de posibilitatea ca intalnirea sexual s

continue sau nu. Dar pentru femei faza de
rezoluie este mult mai lent decat la brbai, pentru c femeile nu au o
perioad refractar i nici nu-i pierd
brusc dorina. Astfel, unele femei se plang c partenerii lor vor s se culce
indat dup ejaculare, in timp ce
brbaii se pot plange c soiile lor vor s continue s fie mangaiate i
inute in brae inc mult timp dup ce au
avut orgasmul. Chiar dac un brbat se relaxeaz foarte mult dup
ejaculare, datorit eliberrii brute a tensiunii
sexuale acumulate inainte de orgasm, el poate s impiedice adormirea
brusc. Atunci cand cuplul cunoate
lungimea i natura perioadei refractare, el poate s evite diverse
interpretri ale comportamentului brbatului
dup ejaculare.
La femei, aceast lips a perioadei refractare in timpul fazei de rezoluie
explic de ce femeile au mult
mai des decat brbaii orgasme multiple. Unele femei nu doresc o
stimulare clitoridian in timpul fazei de
rezoluie, dare altele o doresc in mod expres. Dac o femeie care dorete o
stimulare suplimentar i un orgasm
in timpul fazei de rezoluie nu este satisfcut in aceast dorin, atunci
rezoluia nu va fi satisfctoare pentru
ea. Brbaii trebuie s invee s nu impun partenerelor lor propriul model
de faz de rezoluie perioada
refractar i dorina de a dormi. Astfel, un rezultat pozitiv al fazei de
rezoluie depinde adesea de inelegerea de
ctre ambii parteneri i de dorina lor de a aborda nevoile i limitele
celuilalt (vezi i CICLUL REACIEI
SEXUALE).
EJACULARE RETARDAT (Vezi DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT).
BOALA Rh O complicaie a sarcinii, in care tipurile celulelor roii din
sangele mamei i din cel al
ftului sunt incompatibile. La suprafa, celulele ruii sunt acoperite de
antigene, care sunt nite markeri
structurali care le confer celulelor o identitate imunologic distinct.
Toate celulele roii ale corpului unei
persoane au aceleai antigene de suprafa, dar aceti markeri difer de la
o persoan la alta. Atunci cand o
femeie este expus la sange care nu este ca al ei (cel mai obinuit ca
rezultat al trecerii celulelor roii ale ftului
prin placent sau printr-o transfuzie sanguin), ea va genera anticorpi
pentru a distruge sangele strin din
circulaia ei, ca parte a reaciei imunologice normale.
Numit boala Rh pentru c a fost studiat pentru prima oar la
maimuele Rhesus, aceast
incompatibilitate apare atunci cand femeii ii lipsete din celulele roii
antigenul D (este Rh-negativ) i poart
un ft care are antigenul D (este Rh-pozitiv). Dar exist zeci de ali
antigeni, mai puin intalnii, care pot s

genereze aceleai probleme clinice.

Anticorpii sunt apoi produi toat viaa i, in timpul sarcinii, ei pot s
traverseze placenta, distrugand
celulele roii din sangele ftului, dac ei prezint antigenul care a cauzat
reacia imun iniial. Rezultatul este o
anemie a ftului, de la una uoar la una foarte grav, putand surveni
hidropsul fetal (o acumulare a fluidelor in
corpul ftului) sau chiar moartea ftului.
Femeile care au probleme Rh sunt de obicei identificate prin teste de
rutin care cerceteaz anticorpii
celulelor roii in timpul primelor faze ale sarcinii. Dac anticorpul exist, se
cerceteaz cantitatea lui. Dac este
sub un anumit nivel (de obicei 1 pan la 8), atunci este puin probabil ca
ftul s sufere o anemie grav. Dac
nivelul anticorpilor este peste acest prag, trebuie evaluat mult mai
indeaproape anemia fetal. De obicei,
gravitatea anemiei este estimat indirect, prin analizarea fluidului amniotic
obinut prin amniocentez. In unele
cazuri, celulele roii ale ftului se msoar direct prin extragerea de sange
din cordonul ombilical, printr-o
procedur asemntoare cu amniocenteza, numit prelevarea de sange
din cordonul ombilical.
Dac analiza arat c ftul este foarte anemic i dac sarcina nu este
destul de apropiat de termen ca
s permit o natere in siguran, se efectueaz o transfuzie. Transfuzia se
face prin injectarea de sange Rhnegativ
in abdomenul ftului sau direct in circuitul sanguin al ftului, prin
intermediul cordonului ombilical.
Procedeul este repetat la intervale regulate, pan la natere.
Din fericire, boala Rh este prevenit de cele mai multe ori pentru c
femeile gravide Rh-negative
primesc o injecie cu Rh imunoglobulin la aproximativ douzeci i opt de
sptmani de sarcin i ori de cate
ori este nevoie in timpul sarcinii sau dup natere (dac ftul i apoi
copilul este Rh-pozitiv). Nu exist
tratamente de protecie pentru ali antigeni, mai puin intalnii (vezi i
SARCINA CU RISC SPORIT; BOLI
LEGATE DE SARCIN).
REUMATISMUL I SEXUL Vezi ARTRITA I SEXUL.
METODA CALENDARULUI Vezi CONTROLUL NATERILOR; PLANIFICAREA
NATURAL A FAMILIEI.
IUBIREA ROMANTIC Ideea de iubire romantic a aprut in Europa, in
Evul Mediu. Era o idee
foarte idealizat despre iubire iubirea de curte, fcut celebr de
trubaduri care punea mare pre pe
sentimente i emoii. In fapt, cei care acceptau idealul romantic credeau
c relaiile sexuale sunt dezonorante i
obscene dac ele au loc fr iubire. i astzi sunt oameni care imprtesc
acelai sistem de valori. Dar muli au
senzaia c trim o epoc lipsit de romantism.

Ce este exact iubirea romantic ? Plimbarea sub clar de lun cu persoana

iubit? Credina c exist o
singur iubire adevrat, tovarul perfect de via, sortit fiecrui om? Cel
mai bine, romantismul este descris
ca o stare de spirit, o atitudine fa de sex care pune pre pe iubire i care
contribuie la meninerea acestei iubiri.
Romantismul aparine cu adevrat tuturor celor care iubesc; ambele sexe
trebuie s-l cultive i s-l
pstreze. Trimite-i iubitei trandafiri. Trimite-i ie trandafiri. Gsete timp s
spui te iubesc. Chiar dup
cincizeci de ani de csnicie, poi s ai romantism fr sex i sex fr
romantism. Totui, combinaia intre sex i
romantism este imbatabil (vezi i CURTEA; IUBIREA).
RU-486 Considerat drept mijloc de CONTROL AL NATERILOR, RU-486
este un medicament
realizat in Frana, care administrat la inceputul sarcinii induce un avort.
RU-486 este un anti-progesteron care
blocheaz receptorii corticoizi ai progesteronului, un hormon esenial in
stabilirea i meninerea sarcinii.
Efectul este c medicamentul poate fi folosit in primele sptmani de
sarcin pentru a induce un avort fr a
mai fi nevoie de aspiraie (suciune), sau dac este administrat in
aptezeci i dou de ore de la contactul sexual
va aciona ca pilula din dimineaa de dup, ca un simplu contraceptiv.
Este folositor in special femeilor care
au fost violate sau al cror mijloc contraceptiv nu a funcionat. RU-486
poate s impiedice implantarea ovulului
fertilizat i s induc menstruaia dac este luat in ultima jumtate a
ciclului menstrual.
RU-486 se administreaz oral; dup dou zile, se administreaz
prostaglandin. Cele mai multe femei
prezint sangerri, iar la patru ore de la administrarea prostaglandinei
sarcina se va elimina. S-a descoperit c
spre sfaritul celei de-a opta sptmani de sarcin, RU-486, in combinaie
cu prostaglandina, induce un avort
complet la 96% din femeile crora li s-a administrat. In calitate de pilul
de dup, RU-486 are o eficien de
97%. Aceasta este comparabil cu eficiena altor pilule de dup, dar
efectele secundare ale lui RU-486 sunt
mult mai uoare.
Pan acum, singurele efecte secundare raportate sunt cele care se
intalnesc la orice avort spontan
crampe uterine, hemoragii, grea, epuizare. De vreme ce RU-486 nu
necesit anestezie i este o metod
neinvaziv de obinere a unui avort, ea s-ar putea dovedi mai sigur decat
obinuitele avorturi efectuate prin
aspiraie. Medicamentul ar putea s insemne sfaritul avortului pe calea
standard, dac nu s-ar ine cont de
presiunea politic exercitat asupra productorului, Roussel-Uclaf din
Frana, s nu vand pilula in anumite ri,

intre care i Statele Unite. Medicamentul a fost aprobat in Marea Britanie i

in Suedia, ca i in Frana i rmane
de vzut dac micarea anti-avort poate s impiedice folosirea pe scar
larg a medicamentului in Statele
Unite, dei este foarte puin probabil, pe termen lung.
SADISMUL/MASOCHISMUL (S & M) Exist oameni care consider
cruzimea i umilirea nite
metode foarte eficiente de stimulare sexual. Actul biciuirii cuiva poate s
stimuleze anumite persoane pan la
atingerea unei excitri sexuale extreme ERECIE sau LUBRIFIERE i
chiar pan la EJACULARE i
ORGASM. Pentru unii, a provoca durere inseamn PRELUDIUL care ii va
duce la coitus sau la stimularea
direct a organelor genitale; pentru alii pedeapsa este principalul
eveniment al intalnirii... Orgasmul este
obinut atunci cand persoana biciuiete, lovete sau furnizeaz orice alt tip
de durere. Acest lucru se leag, se
pare de experiena pedepselor din copilrie posibil pentru masturbare
sau pentru udarea patului. Oricare ar fi
cauza comportamentul sado-masochist, el este in afara spectrului
comportamentului uman normal.
Copiii care se simt neglijai pot s invee s caute pedeapsa ca s se
bucure de atenie. Ei se comport
intenionat ru i sunt recompensai cu o pedeaps fizic i emoional.
Copiii de care s-a abuzat adesea ajung
s devin ei inii molestatori de copii. Dei nu toi copiii care sunt btui
vor deveni sadici (provocatori de
durere) i nici masochiti (receptori de durere), sadicii i masochitii par s
devin ca atare devreme in via.
Tranzacia sexual intre partenerii din acest tip de ritual sexual se numete
sado-masochism. Un
partener este prin obicei i prin dorina proprie furnizorul de dureri, iar
cellalt este receptorul, dar s-ar putea ca
cel puin unul din ei s doreasc s schimbe rolurile, ocazional. Pentru unii
sado-masochiti, durerea efectiv
implicat poate fi uoar i suportabil pentru un adult mediu, dar alii
care se angajeaz in acest tip de
comportament sexual pot s devin foarte periculoi, s furnizeze mult
durere i s ii piard controlul. Unii
pot chiar s ajung s-i omoare partenerul.
In timp ce amanii normali se angajeaz intr-o form uoar de sadomasochism, un fel de joac la
pat, pentru a oferi i a primi plcere, este bine ca ei s nu devin
dependeni de acest tip de excitare. Ei trebuie
s cad de acord c trebuie s se opreasc ori de cate ori unul dintre ei
vrea acest lucru.
Sadismul i-a luat numele de la marchizul de Sade (1740-1814), nobil i
militar francez, care i-a
petrecut muli ani in inchisori i aziluri, in cea mai mare parte pentru
comportamentul lui sexual considerat

abominabil. Tot el a scris romane in care descria scene de cruzime sexual.

Leopold von Sacher-Masoch (18361895), romancier german ale crui personaje ii trgeau plcerea din
receptarea durerilor, i-a imprumutat
numele masochismului (vezi i DOMINAREA I SUPUNEREA;
HIPERSEXUALITATEA).
SEXUL PROTEJAT In vreme ce pentru a denumi actul sexual intre doi
oameni care nu va duce la
transferul de BOLI CU TRANSMITERE SEXUAL este folosit termenul de
sex sigur, tristul adevr este c
nu exist aa ceva. Se pot lua msuri de precauie care s micoreze
foarte mult riscurile, dar nimeni nu poate
spune cu absolut siguran c vreo metod garanteaz sexul lipsit de
riscuri. Singura form perfect sigur de
eliberare sexual este MASTURBAREA. Aceasta poate fi o experien
imprtit in cazul in care partenerii se
privesc masturbandu-se, dar dac exist vreun contact fizic intre
parteneri, exist i posibilitatea, oricat de mic,
de a se transmite ceva intre ei. De aceea, termenul aplicat este acela de
sex mai sigur sau sex protejat, nu de
sex sigur. Calificand astfel termenul, cuvinte ca impiedicare i
protecie se vor folosi in ideea statistic,
aceea c rspandirea bolilor este impiedicat, dei nu cu o certitudine de
100%.
Muli oameni practic sexul aa-zis protejat pentru c le este team de
SIDA. Aceast boal
ingrozitoare este mortal i ei au tot dreptul s se protejeze. Dar exist
multe alte boli transmise sexual, intre
care SIFILISUL, GONOREEA I CHLAMYDIA, HEPATITA i HERPESUL, a cror
transmitere poate fi de
asemenea impiedicat prin practicarea sexului mai sigur i care furnizeaz
un motiv in plus in favoarea
acestuia.
Exist multe niveluri la care se poate practica sexul mai sigur. Cum am
spus, singura care garanteaz
sigurana absolut este masturbarea. Doi tineri virgini care intr intr-o
relaie monogam sunt de asemenea in
siguran, admiand c ambii parteneri vor fi sinceri i vor rmane
monogami. Prin urmare, iubirea i increderea
devin aspecte importante ale sexului mai sigur in relaiile sexuale i de
aceea trebuie incurajat fidelitatea dac
se abandoneaz celelalte tehnici de sex mai sigur.
In ultimele decenii s-au intalnit tot mai puine cstorii monogame intre
doi tineri virgini. Tinerii
doresc s intarzie cstoria pentru a-i desvari instruirea i a incepe o
carier. Totui, este mult mai rar
intarzierea formrii unor relaii sexuale i de aceea ei trebuie s fie
informai asupra practicilor sexuale mai
sigure.

Muli oameni intreab dac o activitate anume, precum SRUTUL profund,

zis i francez, este sigur.
Ei vor s tie care sunt riscurile de a lua o boal transmisibil prin srut.
Riscul de transmitere a SIDA prin srut
sunt foarte mici, nu tim dac virusul HIV este prezent in saliva
persoanelor infectate, dar nu se cunoate nici
un caz in care boala s se fi transmis exclusiv prin srut, fie el i adanc,
precum cel franuzesc. Oare inseamn
c aceste practici sunt in intregime sigure? Precum multe alte probleme
legate de SIDA, i la aceasta trebuie dat
un rspuns mai vag; trebuie s foloseti propria minte. Repet, cea mai
bun cale de a practica sexul mai sigur
este s ai un contact sexual fie el doar scurt cu o persoan care a
fcut analize la bolile cu transmitere
sexual i a ieit negativ i cu care poi s cldeti o relaie bazat pe
incredere.
S spunem c ai intalnit o persoan cu care vrei s incepi o relaie.
Presupunand c nici unul din voi
nu mai este virgin, putei decide c fiecare dintre voi va face un test de
HIV inainte de a trece la relaii sexuale.
Aceast practic este tot mai obinuit. Aceast analiz face parte din
practica de trecere la un sex mai sigur,
dar din pcate aceasta nu inseamn c un cuplu se poate angaja in sex
fr a apela la sexul mai sigur. Testele
sanguine nu detecteaz virusul in sine, ci doar reacia imun a
organismului la el. Aceast reacie poate s
intarzie ase luni sau mai mult pan s fie vizibil printr-o analiz, aa c o
persoan infectat poate s
transmit virusul HIV i totui s treac testul. Dei rar, analiza poate s
dea i false rezultate negative, aa c o
persoan creia i se spune c nu are boala poate in fapt s o aib. Viaa
era in mod sigur mult mai uoar inainte
de SIDA.
Evident, unele practici sunt mai riscante decat altele. HIV se transmite prin
trecerea de fluide
corporale sange, sperm i posibil secreii ale colului uterin i ale
vaginului. Aceste fluide pot fi schimbate
intr-un numr de moduri limitat: prin sex anal, genital sau oral; prin
primirea de sange contaminat; sau prin
folosirea de ace hipodermice contaminate. Dac sangele sau sperma
contaminat intr in contact cu o inflamaie
deschis sau cu o ran din gur, vagin sau rect, sau trece prin mucoasele
care acoper vaginul, rectul, uretra i
posibil gura, virusul se poate transmite. CONTACTUL ANAL, este considerat
de ctre experi cel mai
periculos, in special pentru recipient, deoarece exist o mai mare ans ca
in ANUS sau in rect s existe sange
sau o ran deschis.
Muli se intreab asupra riscurilor puse de sexul oral. FELAIA este
considerat o activitate sexual

cu grad inalt de risc dac brbatul ejaculeaz in gura femeii. Virusul HIV
este prezent in sperm i poate fi
absorbit prin membranele mucoase sau prin orice mic tietur sau
ruptur din mucoasa gurii, stomacului sau
tractului intestinal dar chiar i dac penisul este retras inainte de
ejaculare, exist intotdeauna o cantitate mic
de fluid pre-ejaculator, care poate i el s conin virusul. In termenii
sexului mai sigur, este important
folosirea unui prezervativ i in cadrul sexului oral (atenie, s fie un
prezervativ din cele care nu au lubrifiani!)
Sexul oral efectuat unei femei devine i mai riscant in timpul
MENSTRUAIEI, pentru c exist o
mare ans ca virusul s fie prezent in sangele menstrual. Chiar dac o
femeie nu prezint hemoragia
menstrual, secreiile vaginale i cervicale ale femeii pot s conin o
concentraie oarecare a virusului.
Evident, cu cat este mai mare numrul de parteneri sexuali, cu atat este
mai mare riscul de
imbolnvire. Dar, aa cum o femeie poate s rman insrcinat la primul
ei contact sexual, i HIV se poate
transmite printr-un singur episod sexual. Atunci cand faci sex cu cineva,
faci sex cu toi partenerii trecui i
prezeni ai persoanei respective, din punct de vedere al riscurilor. Dac teai culcat cu zece parteneri in ultimul
an, iar fiecare dintre acetia s-a culcat cu ali zece, care la randul lor s-au
culcat cu ali zece, inseamn c ai avut
in esen contact cu o mie de persoane i c i-ai mrit imens ansele de a
cpta SIDA sau alte boli cu
transmitere sexual. (i gandii-v c am luat in consideraie partenerii
dintr-un singur an!)
Unii oameni consider, greit, c SIDA este o boal care se limiteaz doar
la homosexuali. Este o
mare greeal, care poate s aib consecine fatale. In prile Africii in
care SIDA este rspandit, ea este in
principal o boal heterosexual, iar rata infeciei printre heterosexualii din
rile occidentale crete rapid. Atat
femeile, cat i brbaii pot s capete boala prin contact heterosexual, dei
femeile par s prezinte un risc
semnificativ mai mare. Un studiu a artat c femeile care au fost mult
timp partenerele unor brbai infectai au
o probabilitate de douzeci de ori mai mare s fie infectate cu HIV decat
au brbaii care au fost parteneri pe
termen lung al unor femei infectate.
Dar oricare ar fi tipul de sex implicat: brbat-brbat, brbat-femeie,
femeie-femeie, dat fiind c HIV i
alte boli cu transmitere sexual trec in fluidele corporale, cea mai bun
cale de a micora probabilitatea de
transmitere a unei boli este folosirea unei metode de barier, care s
blocheze transferul de fluide corporale.

Deoarece fluidul cu cea mai mare concentraie de virus care este schimbat
in timpul actului sexual este sperma,
cea mai popular metod de barier este prezervativul.
Dar prezervativele sunt eficiente? Foarte eficiente, cu condiia s fie
folosite. Unii spun c folosesc
prezervative, dar nu de fiecare dat i numai inainte de ejaculare. Un
prezervativ care rmane in buzunar sau pe
comod este inutil. Uneori, i prezervativele dau gre, cu alte cuvinte ele
se pot rupe in timpul unui raport
sexual i sperma poate s ias. Prezervativele au fost fabricate iniial
pentru a impiedica atat sarcina cat i bolile
cu transmitere sexual, dar acum un prezervativ rupt poate insemna
moartea, aa c productorii de
prezervative le fac mai rezistente ca oricand. Totui, prezervativele care nu
sunt fcute din latex, de obicei
dintr-o substan natural cum ar fi intestinele de oaie (numite de
productori piele de miel) ofer o bun
protecie impotriva sarcinii, dar o mult mai slab protecie impotriva bolilor
cu transmitere sexual. Ele conin
guri microscopice care sunt destul de mari pentru a lsa un virus s
treac i nu sunt recomandate in cadrul
unui sistem de sex mai sigur. Alt limitare a eficienei prezervativelor
const in alunecarea lor de pe penisul
brbatului in interiorul vaginului partenerei lui, respectiv in rect, in timpul
acuplrii. Exist un tip de
prezervative care au un adeziv care ajut in pstrarea lui pe penis, pentru
cei contieni de acest pericol. S-a
demonstrat in laborator i c un spermicid, numit nonoxynol-9, are i
capacitatea de a omori virusul HIV, iar
prezervativele imbrcate in asemenea substan ofer o oarecare
protecie impotriva bolilor cu transmitere
sexual, chiar i in caz de rupere sau de alunecare. Totui, nonoxynol-9 nu
s-a dovedit eficient 100% impotriva
virusului HIV in afara laboratorului, aa c nu ar trebui folosit ca unic
metod de sex mai sigur.
Unele prezervative vin pre-lubrifiate, ceea ce este bine, dar dac se aplic
un lubrifiant extern,
asigurai-v c nu este pe baz de hidrocarburi: uleiul poate s distrug
latexul prezervativului, astfel incat nu
va mai fi eficient impotriva bolilor cu transmitere sexual. Vaselina ar
trebui evitat, ca i oricare alt produs
derivat din petrol. Nu uitai s folosii un prezervativ nou pentru fiecare
acuplare genital sau act sexual oral.
Este important i momentul in care este pus prezervativul. Unii ateapt
pan imediat inainte de actul
efectiv de penetrare, dar s-ar putea s fie prea tarziu. Inainte de ejaculare,
la deschiderea (meatul) penisului apar
mici picturi de fluid. Aceste picturi conin mii de spermatozoizi (de aceea
metoda retragerii este ineficient in

controlul naterilor) iar la o persoan purttoare de HIV ei conin i virui.

Penetrarea nu este necesar pentru
ca virusul s fie transmis partenerului dac penisul intr in contact cu
fluidele vaginale. Soluia problemei este
simpl: prezervativul trebuie plasat pe penisul in erecie inainte ca
lucrurile s devin prea infocate. Dac ambii
parteneri imprtesc aceast experien, atunci nici mcar nu va avea
loc vreo intrerupere a preludiului
poate chiar s fac parte din plcerea care precede actul ca atare. (Ar fi
bine dac prezervativul ar fi inut in
apropiere, in loc s fie uitat in torpedoul mainii!)
Dac pentru felaie se pot folosi prezervative nelubrifiate, in cazul
CUNILINGUSULUI prezervativele
sunt inutile. Totui, exist un alt produs, numit barajul dental. Acesta
este o bucat de cauciuc care se poate
intinde pentru a acoperi deschiderile anusului i vaginului. O problem cu
aceste baraje este aceea c ele pot
s alunece in timpul micrilor care au loc firesc in timpul sexului oral. La
magazinele specializate se pot gsi
produse specifice, care s le fixeze.
Dac aceste proceduri ale sexului mai sigur se aplic pentru SIDA, exist
alte practici de sex mai sigur
care, dei nu se pot aplica pentru SIDA, pot fi eficiente intr-o anume
msur impotriva altor boli cu transmitere
sexual. CREMELE, SPUMELE I GELURILE CONTRACEPTIVE pot ajuta la
omorarea bacteriilor i
viruilor bolilor cu transmitere sexual. Splarea organelor genitale inainte
de contact poate ajuta la inlturarea
bacteriilor. Urinarea inainte i dup fiecare contact poate ajuta la pstrarea
bacteriilor in afara uretrei. i, in
sfarit, spre deosebire de HIV, multe alte boli prezint semne vizibile. Dac
vezi un ancru, un neg sau
vezicule, sau orice emisie la sau in jurul organelor partenerului tu sexual,
nu face sex cu acea persoan.
Pan cand tiina medical va descoperi un remediu sau un vaccin pentru
SIDA, practicarea sexului
mai protejat este obligatorie pentru orice persoan care face sex in afara
unei relaii monogame de lung durat
heterosexuali i homosexuali, brbai i femei, consumatori de droguri
non-intravenoase sau intravenoase.
Nu are importan cat de mici sunt riscurile la care te supui tu i
partenerul tu, pentru c accidente au loc
oricand. Cu SIDA, orice accident poate fi fatal.
SATYRIASIS Este o incontrolabil i obsesiv dorin a unui brbat de a
face sex. Satyriasis deriv
de la numele satirilor, fpturi lascive i turbulente, jumtate brbat,
jumtate ap, din mitologia greac. Aceast
creatur mitic, avand torsul, capul i braele unui brbat i spatele i
partea inferioar a corpului de ap, era

mare consumatoare de vin, canta bine la nai i, cel mai important, vana
nimfe. Victima uman a acestei boli
pare s ii doreasc s fac sex cu femei, cu ali brbai, cu copii sau cu
animale. Satyriasis este corespondentul
masculin al NIMFOMANIEI.
Acest comportament patologic pare s-i aib originile in nelinitile legate
de masculinitatea sau de
potrivirea sexual a pacientului. In unele cazuri, promiscuitatea unui
brbat cu femeile poate s fie o aprare
impotriva tendinelor i temerilor de HOMOSEXUALITATE. Se crede c acest
comportament sexual are
scopul de a reduce anxietatea i de a restaura respectul de sine al
brbatului.
Din fericire, cazurile de satyriasis sunt foarte rare. Ele au fost tratate cu
succes prin psihoterapie
intensiv (vezi i HIPERSEXUALITATEA).
SCROTUL Vezi TESTICULELE
SPERMA I FLUIDUL SEMINAL Sperma este constituit din fluidul
seminal (materialul produs
de organele sexuale interne ale brbatului) i din spermatozoizii produi
de testicule. Ea este eliberat in timpul
EJACULRII. Volumul de sperm este in mod normal de cateva lingurie i
este afectat de gradul de excitare
sexual i de frecvena ejaculrii. In general, volumul spermei ejaculate nu
are legtur cu fertilitatea sau cu
virilitatea.
Sperma este alb la culoare i opac. Are de obicei un miros specific, ceva
descris ca asemntor cu
cel de decolorant pe baz de clor. De obicei este ejaculat intr-o stare
vascoas i se lichefiaz in decurs de
douzeci-treizeci de minute. Cea mai mare parte a fluidului seminal
provine de la veziculele seminale, care
produc un fluid coagulat asemntor cu un gel. Acest fluid coagulat este
lichefiat de un alt fluid, produs de
PROSTAT, care este a doua mare component a fluidului seminal.
Impreun, aceste organe furnizeaz un
numr de substane chimice i nutrieni care susin funcionarea i
motilitatea spermatozoizilor. Cea mai mic
parte a fluidului (3 pan la 5%) provine chiar de la testicule. Acest fluid are
o mare concentraie de
spermatozoizi.
Dup o vasectomie (vezi VASECTOMIA I PILULA MASCULIN), atunci cand
spermatozoizii din
testicule nu mai ajung s fac parte din sperm, nu se detecteaz o
schimbare notabil a volumului spermei.
Brbaii care au avut o vasectomie nu prezint nici o schimbare a
mirosului sau culorii spermei, iar ejacularea
nu este afectat de aceast procedur. Prezena spermatozoizilor se poate
evalua numai dup examinarea

microscopic a spermei. O mic parte a volumului fluidului seminal este

produs de glandele periuretrale i
bulbouretrale. O parte din acest fluid poate fi eliberat inainte de ejaculare
i se poate remarca sub forma unei
picturi de fluid la captul penisului, in timpul excitrii sexuale. Se
consider c secreiile bulbouretrale sunt
cele care cur i ung uretra i pasajele urinei i spermei, inainte de
ejaculare.
La brbaii seropozitivi HIV, fluidul pre-ejaculator conine niveluri
detectabile ale virusului HIV.
Sperma conine i concentraii mari de fructoz i alte substane necesare
pentru a hrni spermatozoizii, dar nu
are alte proprieti in afara capacitii ei de a susine funcionarea
spermatozoizilor. Nu conine nici o protein
benefic pentru sntate sau pentru frumuseea pielii i nici nu exist
dovezi c ejaculrile mai puin frecvente
ar avea vreun efect negativ asupra brbatului.
Dei spermatozoizii au o mare concentraie in prima anire a spermei, ei
pot s se gseasc in oricare
parte a produsului de ejaculare i chiar in lichidul pre-ejaculator. Din acest
motiv, retragerea PENISULUI din
VAGIN chiar inainte de ejaculare nu este o metod eficient de CONTROL
AL NATERILOR (vezi i
SEXUL PROTEJAT).
SEXUL DUP UN ATAC DE CORD Vezi BOLILE INIMII I SEXUL.
SEXUL I DURERILE DE CAP Durerea de cap de natur sexual este
relativ rar, dar adesea este
extrem de puternic. Intr-un sondaj recent, durerea de cap sexual s-a
descoperit c aproximativ 1 din 360 de
pacieni ai unei clinici de neurologie general. Brbaii sunt afectai cu o
frecven de patru ori mai mare decat a
femeilor. Aceste dureri apar in mod obinuit in deceniile doi pan la ase
(deci de la adolescen la cincizeci i
nou de ani). Durerea este imprevizibil, aprand in momente cu totul
neateptate i nerepetabile. Aceast
variabilitate face imposibil evaluarea eficienei unei terapii.
Exist trei tipuri generale de durere de cap de origine sexual: tipul jenant,
tipul exploziv i tipul
postural. 24% din pacienii cu dureri de cap sexuale au durerea jenant,
dat de contracia muscular. Pacienii
se plang de o durere la ceaf sau de una generalizat, care const intr-o
presiune muscular. Aceast durere
poate s dureze de la cateva ore la cateva zile i de obicei incepe in timpul
CONTACTULUI SEXUAL i se
intensific la ORGASM. Durerea de cap pare s se coreleze cu gradul de
excitare sexual i cu contracia
muchilor faciali i ai gatului. Unii pacieni au descoperit c relaxarea
deliberat a acestor muchi in timpul
sexului duce uneori la o durere atenuat.

Tipul exploziv de durere de cap este subtipul cel mai comun. El apare la
69% dintre pacienii cu dureri
de cap de origine sexual. Durerea este descris drept exploziv i cu
palpitaii, de obicei la ceaf sau in
zona frontal a capului, de ambele pri. Durerea este adesea suficient de
puternic pentru a intrerupe activitatea
sexual. Aproximativ un sfert din pacieni au antecedente de migren,
personale sau in familie.
7% din durerile de cap sexuale sunt de tipul postural. Aceast durere se
simte in partea de sus a gatului
i la baza craniului i este insoit de grea i vom. Ea poate s dureze
dou pan la trei sptmani, disprand
apoi spontan.
In conformitate cu Societatea Internaional pentru Dureri de Cap, un grup
de profesioniti dedicai
studiului i tratamentului simptomelor, la stabilirea diagnosticului trebuie
eliminate afeciunile cerebrale grave.
Un pacient care se plange de durere de cap in timpul activitii sexuale are
nevoie de o evaluare medical care
s exclud posibila prezen a unei boli cerebrale. Apariia brusc a unei
dureri intense de tipul exploziv
sugereaz o hemoragie cerebral. Este foarte important ca asemenea
pacieni s se duc imediat la doctor.
Anumite atacuri de apoplexie pot s aib ca simptom iniial durerile de cap
de origine sexual; meningita, o
inflamare sau o infecie a membranelor care inconjoar creierul, poate s
cauzeze i ea dureri de cap in timpul
sexului; iar hidrocefalia, sau mrirea anormal a spaiilor umplute in mod
obinuit cu fluid din creier, poate de
asemenea s cauzeze durerile de cap sexuale. Durerea de cap sexual
poate fi rezultatul unei tumori cerebrale
cu hemoragie. Apariia subit a unei dureri explozive poate fi declanat i
de un feocromocitom, o tumoare
rar, non-malign, care nu apare in interiorul craniului i care poate cauza
dureri de cap asociate cu o
strangere prin secretarea in exces a unei substane chimice cu efecte
semnificative asupra presiunii sanguine,
inimii i vaselor sanguine din creier. i alte medicamente, cum ar fi amilnitratul sau pilulele de control al
naterilor pot contribui la durerile de cap sexuale.
Cauzele durerilor de cap de origine sexual. Exist mai multe teorii
care speculeaz pe tema
cauzelor acestor dureri. Nu se tie dac durerea dat de contracia
muchilor i cea exploziv au o baz comun.
Unii cred c ele au mecanisme distincte, in timp ce alii sugereaz c
diverse tipuri de durere sunt manifestarea
unui spectru continuu de cauze similare. In anii 1970, J.W. Lance a tratat
zece pacieni cu dureri de cap
provocate de hipertensiune, nelegate de activitatea sexual. apte din
pacieni au avut durerea in locuri similare

i in acelai mod atunci cand au fcut sex, ceea ce a dus la teoria c

muchii contractai sunt rspunztori pentru
durerile sexuale. Unii din pacienii nu au indeplinit criteriile IHS pentru
durerile asociate cu activitatea sexual,
pentru c durerile lor de cap nu au avut loc numai in legtur cu
activitatea sexual.
Cauza precis a durerii explozive este la fel de neclar. Se poate invoca
drept origine schimbarea
survenit in corp o dat cu apogeul sexual. La apropierea orgasmului, are
loc cretere a tensiunii sanguine, cu o
dilatare brusc a vaselor de sange i o cretere a fluxului de sange furnizat
de inim. Uneori, aceste schimbri
duc la o cretere trectoare a tensiunii sanguine intracraniene.
Tratamentul cu propranolol a avut succes in unele cazuri (propranololul
este eficient impotriva
migrenelor). La 23% din pacienii cu dureri de cap sexuale de tip exploziv
s-au descoperit antecedente de
migren. 11% aveau antecedente in familie, iar 28% aveau antecedente
fie personale, fie familiale.
Tratamentul. Propranololul a constituit tratamentul cel mai eficient, in
doze de 40 pan la 200 de
miligrame pe zi. S-au folosit i Bellergal S i ergotamina tartrat. Durerea de
cap poate fi evitat sau diminuat
semnificativ prin administrarea oral sau rectal de ergotamin, cu
aproximativ treizeci de minute inainte de
orgasm. Indometacinul (50 mg) administrat dup cin a obinut un succes
limpede la 80% din pacienii cu
dureri asociate cu activitatea sexual.
Sexul ca metod de diminuare a durerilor de cap de tip migren.
James Couch i Candice Bears
au studiat posibila uurare a migrenelor intermitente prin contacte sexuale
la cincizeci i apte din pacienii lor
cstorii. 27% din acest grup au obinut o oarecare uurare a migrenei
prin actul sexual. Unii pacieni au avut
doar o ameliorare trectoare, durerea incetand doar timp de o or sau mai
puin. 5% din pacieni au raportat c
actul sexual le agraveaz durerile de cap.
OPERAIA DE SCHIMBARE DE SEX Vezi HERMAFRODIII;
TRANSSEXUALITATEA.
DISCRIMINAREA SEXUAL Vezi SEXISMUL; HRUIREA SEXUAL.
SEXUL N TIMPUL SARCINII Vezi SARCINA I SEXUL.
EDUCAIA SEXUAL Educaia sexual modern cuprinde intregul spectru
de informaii tiinifice
i atitudini culturale i invturi implicite in starea de a fi brbat sau
femeie sau in a deveni brbat sau femeie.
Ea include i informaiile ateptate astzi cu privire la fiziologia sexual i
reproducerea uman, ca i toate
invturile sexuale formale, verbale i chiar non-verbale cptate
prin experien incepand cu naterea,
de-a lungul intregului ciclu al vieii.

Educaia sexual a fost considerat pe vremuri educaia in vederea

contactului heterosexual i a
procrerii, dei in unele licee i in armat scopul ei principal era s evite
bolile venerice. Aceast educaie se
concentra asupra anatomiei genitale feminine i masculine, informaiile
despre cum ajung ovulele sau
spermatozoizii la locul potrivit i la timpul potrivit fiind foarte srace. De
asemenea, nu rezulta deloc modul in
care evolueaz embrionul i nici stadiile sarcinii in urma creia rezult o
nou via. Multe manuale de sex
timpurii aveau ca titluri variaii pe tema sex fr fric, referindu-se la
frica foarte real care rezult din
ignorana in sex, in special ignorana feminin, dei brbaii erau adesea
la fel de ignorani in problemele
sexuale.
Dei muli prini sper c orele de educaie sexual din coal ii vor scuti
de povara unei misiuni
destul de jenante, pentru care sunt destul de prost pregtii, ei ar trebui s
accepte faptul c, intr-un fel sau altul,
toi prinii sunt i educatori sexuali. Educaia sexual incepe, evident, in
copilrie, ca produs al emoiilor i
atitudinilor prinilor, comunicate prin interaciunile cu noul-nscut.
Cunotinele tiinifice sunt intrite la cei
care au frai i surori mai mici, sau care ii asum rspunderea schimbrii
unui scutec chiar i copiii foarte
mici par s se bucure de joaca lor cu organele genitale proprii. Judecand
dup zambete i murmurele de plcere,
se pare c plcerea este foarte mare.
In ciuda plcerii pe care par s o incerce copiii lor, muli prini par s fie
jenai de acest
comportament i incearc s determine copilul s inceteze. Foarte
probabil, prima invtur moral i
educaional pe care o primim in legtur cu sexul e legat de
MASTURBAREA din copilrie. Unii prini vor
plesni puternic copilul peste man i ii vor spune cu fermitate c este ceva
ru pentru el. Alii vor incerca s
distrag atenia copilului spre altceva, oferindu-i o jucrie sau hran. Unii
prini pot s duc la extrem acest
comportament, legand copilul cu scutecul sau cu pturile, astfel incat
acesta s nu ajung la sursa de plcere. In
toate aceste cazuri exist impresii i asociaii care pot s aib un efect pe
termen lung asupra dezvoltrii
emoionale a copilului i pot chiar s ajung pan in anii varstei adulte.
Astfel, primul i cel mai important
aspect al educaiei sexuale pe care al trebui s il invee un copil ar trebui
s fie c nu este ru i nici nesntos
s ii atingi sau s-i explorezi organele genitale i nici alte pri ale
corpului. Mai tarziu, copilul poate s invee
normele culturale, intre care i aceea a nevoii de intimitate in ceea ce
privete problemele sexuale.

Pe msur ce copilul devine o fiin social i se raporteaz la cei

asemenea lui, educaia sexual va
continua fie din partea prinilor, fie a profesorilor, fie a altor copii.
Deoarece copiii de toate varstele sunt din
fire foarte curioi in privina sexului, nu exist nici o cale uoar prin care
prinii s evite educaia sexual.
Prinii trebuie s decid dac doresc s renune la aceast rspundere i
s lase in seama strinilor educaia
sexual, sau dac s invee s rezolve necesitile copiilor lor in aceast
privin. Cei mai muli prini ineleg
c cel puin o parte din educaia aceasta va cdea oricum in seama lor i
c nu pot s lase toat instruirea pe
seama colii, pentru c cele mai multe sisteme colare evit cu grij s
mearg dincolo de biomecanica
reproducerii, de transmiterea bolilor i de alte fapte acceptabile ale
igienei sociale, refuzand s intre in zonele
mult mai controversate ale MORALITII SEXUALE i ale rspunderii in
luarea deciziilor.
Coninutul educaiei sexuale, ca i scopurile ei specifice, sunt in mod
necesar legate de varsta copiilor.
Ceea ce ii trebuie unui copil de ase ani s tie in materie de sex in mod
sigur nu este suficient pentru un copil
pre-adolescent. Dar la toate varstele educaia sexual dat de prini (ca
i de coal) trebuie s ia in seam nu
numai faptele legate de reproducere, ci i acelea legate de luarea de
decizii potrivite respectivei varste, pentru a
ajuta copiii s ia decizii morale i responsabile i s fac fa incrcturii
emoionale i consecinelor intalnirilor
de natur sexual. Dac sunt doar bine intenionate i nu sunt bine
orientate, eforturile prinilor pot s
echivaleze educaia sexual cu o list de interdicii, care probabil nu vor
ajuta copiii sau adolescenii s devin
responsabili i in mod sigur nu vor mri respectul de sine al unui tanr i
nici credina c el sau ea este un copil
iubit i in care se are incredere.
La cel mai jos nivel al copilriei, de la natere la doi ani, un printe nu
poate s invee prea multe un
copil despre sex. Scopul lui este mai degrab s nu invee copilul s
asocieze penisul sau vaginul cu ceva ru
sau murdar. Este prea devreme chiar i s invei copilul c masturbarea
poate fi acceptabil dac se face in
intimitatea camerei copilului. Mai tarziu (intre trei i apte ani), copiii
prezint un mare interes pentru sex i pun
multe intrebri pe tema lui. Prinii au ocazia s ajute copiii s-i
construiasc un sistem de cunotine i o
incredere in sine, furnizandu-le rspunsuri clare i adecvate, folosind
terminologia corect i nu eufemisme care
adesea distorsioneaz informaia i ii incurc pe copii. La intrebri trebuie
s se rspund direct i la un nivel la

care copilul este capabil s ineleag fr s fac prea complicat subiectul

i fr s-i dea o aur de mister sau
de tabu. Curiozitatea copiilor in privina sexului este normal i comun in
acest stadiu, iar educaia lor sexual
ar trebui s reflecte intrebrile puse de copil.
Copii pre-adolesceni (intre opt i doisprezece ani) sunt de obicei mult mai
timizi atunci cand le pun
intrebri despre sex prinilor i adesea vor recurge pentru informare la cei
de varsta lor. In loc s permit
copilului s capete informaii eronate i posibil duntoare, prinii preadolescenilor ar trebui s fie foarte
amabili i s se asigure c ei vor primi informaiile potrivite pentru varsta
lor. Pentru prinii care nu tiu sigur
care dintre informaii sunt necesare pre-adolescenilor i cum li se pot
furniza acestora, pediatrii i bibliotecarii
pot sugera un numr de cri aduse la zi.
Schimbrile corporale suferite de tineri i de tinere la sfaritul acestei
perioade fetele incep s le
creasc sanii, iar ambele sexe incep s aib pr pubian pot s ii fac pe
copii contieni de sine i pot crea
probleme in dezvoltarea unei sexualiti sntoase. Acest lucru este
valabil in special pentru c aceste cauze
sunt asociate adesea cu inceputul unor impulsuri sexuale puternice. Este
un moment foarte important, in care
prinii pot s-i ajute copiii s inceap s aib noiuni de sexualitate
sntoas i s invee s-i accepte
propriul corp. Inceputul sau amplificarea masturbrii din aceast perioad,
atat la biei cat i la fete, poate s
duc la intrebri despre ce este normal i ar trebui s fie una din
problemele abordate de prini. Intrebrile
despre cat de adecvat i in ce msur este activitatea sexual i cat de
departe trebuie s mergi la o intalnire
pot s apar tot in aceast perioad, grupul celor de varsta lui devenind
cel mai important centru de referin
pentru copil. Prinii viitorilor adolesceni ar trebui s se ocupe de
problemele de valoare i morale i de relaii,
ca i de comportament. Este un moment important pentru a aborda acest
aspect al deciziei sexuale, pentru c in
timpul adolescenei (aproximativ intre treisprezece i nousprezece ani)
cei mai muli adolesceni trec, intr-un
anumit grad, la o activitate sexual, de la masturbarea reciproc la
contactul sexual propriu-zis. La inceputul
sau chiar la mijlocul perioadei adolescenei, copilul nu cunoate nici
viaa i nici importana
CONTROLULUI NATERILOR i nici nu posed standardele morale pentru
luarea unor decizii responsabile,
care trebuie invate cel mai bine in pre-pubertate, pentru c altfel va fi
prea tarziu pentru ca adolescentul s
evite probleme foarte serioase.

Totui, muli prini vor face greeala rspandit de a crede c ii ajut

copilul s primeasc o bun
educaie sexual, cuplat cu valori morale solide i cu simul rspunderii
dac il inva pe copil s spun nu.
Interdiciile rspicate (i este foarte greu s le impui altfel) nu pot inlocui
un sim moral serios la copil i nici
nu-l pot determina s ia decizii in problemele sexuale. Dac prinii vor si asume rolul de educatori sexuali
ai copiilor, ei trebuie s fie mai contieni de sexualitate in general i s nu
se bazeze doar pe experienele lor
personale.
O problem permanent a educaiei sexuale din America este aceea c
autoritile locale nu o pot
impune intotdeauna in programa colar, de obicei in ideea c va urma o
furtun politic. Educaia sexual a
copiilor de coal este aprat de cele mai multe organizaii profesionale
ale pedagogilor, dar i de Asociaia
Medical American, de Consiliul Naional al Bisericilor, de Consiliul
Sinagogilor din America i de
Conferina Catolic din Statele Unite. Pe de alt parte, exist o minoritate
restrans ca numr dar foarte bine
organizat care se opune educaiei sexuale in coli. Acetia cred c
educaia sexual ar trebui s fie produsul
instituiilor familiale i religioase, prere ludabil, dac studiile nu ar fi
artat c nici familiile i nici
instituiile religioase nu sunt intotdeauna echipate sau dispuse s ii
asume acest rol. In general, tribunalele au
stipulat c educaia sexual este o parte legal a programei colilor
publice i c nu afecteaz libertatea
religioas a prinilor mai mult decat invturile despre evoluia prin
selecie natural. In ciuda deciziilor
tribunalelor, obieciile religioase au rmas bariera cea mai impenetrabil
impotriva educaiei sexuale in colile
publice. Aceasta inseamn c, dei statele permit sau chiar impun ore de
educaie sexual, adesea lipsete
discuia despre relaia dintre comportamentul sexual i moral i valori. In
alte state, orele de educaie sexual
exclud orice discuie pe teme de moralitate, pe motiv c problemele i
valorile morale sunt rspunderea
prinilor. Cei mai muli educatori cred, totui, c ignorarea valorilor i a
moralitii in orele de educaie sexual
pot s incurce copiii i s creeze impresia c sexul poate i trebuie separat
de moralitate i valori. In lumina
sentimentelor puternice ale multor grupuri religioase i etnice din
comunitile americane, aceast controvers
poate s devin foarte complex pentru educatori i pentru consiliile
colilor, dar nu trebuie ignorat (vezi i
SEXUALITATEA COPIILOR; ADOLESCENII I SEXUL).
SEXUL N MAS-MEDIA Sexul i artele vizuale erotice fac de mult vreme
parte din mass-media,

existand mult exemple de pornografie inc din epoca glaciar i picturi de

nuduri i erotice in Grecia i Roma
Antic. Arta erotic se gsete peste tot pe glob, de la artefactele
precolumbiene i pan la statuile i picturile
din templele indiene ( vei i ARTA I LITERATURA EROTIC).
Totui, abia o dat cu inventarea fotografiei in secolul nousprezece
reprezentrile sexuale ale
corpului uman au inceput s se rspandeasc in societile occidentale. A
crescut posibilitatea unui acces larg la
subiecte cu miez sexual in primii ani ai secolului douzeci, o dat cu
apariia cinematografului. Oricat ar fi de
erotic o statuie, o pictur sau chiar o fotografie, ele nu se pot compara cu
ceea ce a devenit posibil cu naterea
cinematografului. Actul sexual nu este sedentar, ci un lucru plin de
micare. De la prima mangaiere la
zvarcolelile pasiunii, sexul este uniunea a dou corpuri in micare. Camera
de luat vederi a fost repede utilizat
pentru a demonstra aceste posibiliti.
Aa cum lumea picturii s-a imprit de mult in piee legale i piee
subterane, aa a fost cazul i cu
filmele. Oricat de rapid ar fi fost evoluia noilor tehnici cinematografice
pentru uzul maselor, cei care aveau
drept afacere prezentarea explicit a sexului le-au urmat indeaproape.
Primele filme au fost doar scurte aventuri
i se puteau vedea la aparate cu fise, la care beneficiarul ddea el insui
din manivel. Aceste vizionri costau
doar un bnu, dar dac voiai s ajungi pan la capt i s vezi, de pild,
un orgasm, trebuia s furnizezi mainii
mai multe monede.
Pe msur ce filmele au evoluat i a aprut proiectorul, filmele explicit
sexuale s-au mutat in camerele
din spate, pline de fum, ale barurilor i cluburilor private. Aceste filme erau
adesea rulate in grab, iar brbaii
purtau mti sau ciorapi peste fa. Adesea, spectatorii triau c spaima
c poliia va intra in orice clip.
Anii au trecut, filmele pornografice au trecut la o calitate superioar, dar
genul a rmas tot scurt, fr
intrig i fr un dialog i un joc decent. Industria a avut o scurt perioad
de renatere in 1973. In acel an au
fost turnate trei filme eseniale, anume Behind The Green Door i The
Devil in Miss Jones, cu Marilyn
Chambers i Deep Throat, cu Linda Lovelace. Mai tarziu, Linda Lovelace
avea s ii retrag entuziasmul
pentru film, susinand c a fost obligat s il filmeze. Conform obiceiului,
de la aceste filme nu s-a ateptat
mare lucru, dar ele au devenit brusc populare, cuplurile dorindu-i s le
vad impreun. A fost prima dat cand
femeile au fost vzute intr-un numr oarecare la spectacolele cu filme
pornografice. Dar in 1973 Curtea

Suprem a emis o regul care permitea ca asemenea filme s poat fi

vzute in comuniti mai liberale, ca NewYork-ul, i s fie interzise in altele, mai conservatoare. Ceea ce a adus cu
adevrat arta erotic la indemana
maselor a fost apariia video-ului.
O dat cu apariia video-ului, oricine putea s vad filme explicit sexuale
in intimitatea sufrageriei
proprii. Pe lang c acest lucru fcea MASTURBAREA mult mai uor de
integrat in procesul vizualizrii, a
crescut imens i numrul de femei care se uitau la asemenea filme. In
ciuda micului salt statistic adus de Deep
Throat, cele mai multe femei nu i-ar fi dorit s fie vzute intr-un
cinematograf in care rulau filme pornografice.
Dar s priveti un film in propria cas, in linite, este altceva. Magazinele
de casete video au artat c femeilor
nu le este ruine s inchirieze acele filme. Intr-adevr, unele probabil c au
descoperit c urmrirea impreun cu
soii a acestor filme le asigur o noapte de sex intens. Cele mai multe
filme pornografice au rmas la reeta
clasic, dar noi productori, intre care i femei, au incercat s aduc o
intrig, o aciune, sau chiar IUBIRE
ROMANTIC, o schimbare pe care cele mai multe femei o consider mult
mai nimerit decat sexul pur i
simplu.
Dei se poate spune c au devenit populare, filmele porno sunt totui
privite doar de o mic parte a
populaiei. Ceea ce a schimbat semnificativ situaia este integrarea sexului
in filmele din curentul principal i in
programele de televiziune, ceea ce a fcut pe muli s se intrebe dac nu
cumva intr-o zi distincia intre porno i
restul filmelor va dispare.
Lumea filmelor mute poate s par curat spectatorilor de azi, dar aceste
filme au fost pe vremuri
indrznee. Chiar i un lucru banal era indrzne. Unul dintre primele filme,
din 1896, se numete Srutul i
chiar asta era: un srut intre dou persoane imbrcate i obinuite.
Incepea destul de stangaci i dura doar cateva
minute, dar pentru public a fost ceva foarte indrzne. Era un act intim
care era prezentat tuturor, in schimbul
unui bnu.
Actorii i actriele filmelor mute comunicau prin expresii faciale exagerate
i prin limbajul corporal. In
ciuda nevoii de a se supune standardelor comunitii, care cereau ca intrun dormitor cel puin unul dintre
parteneri s in cel puin un picior pe podea, vampe ca Mae West i
Theda Bara, brbai fatali in frunte cu
Rudolf Valentino i chiar mai nevinovatele lor compatrioate, ca fetele lui
Mack Sennett emiteau o
senzualitate care atrgea masele in sli. Ca i in cazul pictorilor
renascentiti, o scuz pentru scenele sexuale a

fost c se prezint scene din trecut. D.W. Griffith a fcut acest lucru in
Intolerance (1916), in care prezenta
scene de orgii din Sodoma i Gomora.
In jurul lui 1930 se nate o alt er. Aa cum fetele moderne ale anilor
1920 au schimbat societatea in
ansamblul ei i filmele vorbite au adus un adevrat val de sexualitate in
industria cinematografic. La inceputul
anilor 1930, multe filme aveau subiecte sexuale explicite: dac nu erau
nuduri, atunci cel puin era mult piele
dezvelit. Regizorii foloseau orice truc pentru a le scoate din haine pe Jean
Harlow, Joan Crawford, Greta
Garbo, Marlene Dietrich, Bette Davis i Barbara Stanwyck. Temele acestor
filme includeau prostituia infantil,
legtura sexual i femei care ii fac drum spre varf prin farmecele lor
sexuale, mutilri, butur, fumat etc.
Aceast tendin alarmant a condus la apariia Codului Productorului din
Hollywood, sau Codul
Hayes, un plan de auto-cenzur pentru toat industria cinematografic,
precursorul codurilor MPAA de astzi.
Codul interzicea prea mult piele dezvelit i in special acte sugestive cum
ar fi srutul excesiv i prea senzual,
imbriri senzuale, posturi i gesturi sugestive. Toi actorii erau obligai
s fie adecvat imbrcai i chiar i
cand scenariul obliga personajele s se angajeze intr-o activitate interzis,
cum ar fi adulter sau sex premarital,
ultima bobin trebuia s arate c in cele din urm s-a fcut dreptate i
fptaii au fost pedepsii.
Datorit faptului c Europa nu avea asemenea restricii, primele scene
nude dintr-un film comercial au
aprut de cealalt parte a Atlanticului. Cel mai faimos dintre acestea a fost
probabil un film din 1933, din
Cehoslovacia, numit Extaz, in care aprea nud Hedy Lamarr. In vreme ce
productorii de film din Statele
Unite mult vreme nu s-au bucurat de atata libertate, a existat o excepie:
sanii negreselor care reprezentau
btinaele africane. Aa cum National Geographic a prezentat fotografii
cu nuduri inaintea oricrei alte
reviste, documentarele care prezentau btinae goale nu au fost
niciodat cenzurate, dar ambele sexe au avut
intotdeauna oldurile acoperite.
Europenii au continuat s preseze i unul dintre filmele care au cauzat o
revoluie in domeniu a fost i
Dumnezeu a creat femeia, al lui Roger Vadim, avand in rolul principal o
nou ingenu, Brigitte Bardot.
Publicul european se inghesuia s vad aventurile erotice ale lui Brigitte
Bardot. Dar chiar dac trupul ei era gol
(vzut din fa in versiunea francez, dar nu i in cele rulate in America),
iar ea ii sruta partenerii, Roger
Vadim a avut grij ca ea s in picioarele stranse.

Tribunalele au fcut ca nici o bucat de piele european s nu apar pe

ecranele americane, statuand
c filme ca La Ronde al lui Max Ophul sau Les Amants al lui Luis Malle sunt
obscene i deci trebuie interzis
importul lor in ar. Dar, dei nuditatea era interzis, sexul a fcut cu
siguran o important parte din scena
filmelor americane, in special in anii lui Marilyn Monroe, al lui James Bond
(cu Sean Connery) i in filmele de
plaj. Abia in 1966, o dat cu abolirea Codului Hayes, nudul s-a intors in
curentul cinematografic principal din
America, copiind ceea ce in reviste apruse de mult, sub forma nudurilor
din Playboy-ul lui Hugh Hefner.
In 1957, Curtea Suprem a respins ideea c obscenitatea ar trebui
protejat, conform Primului
Amendament. Dup judectorul William Brennan, pornografia era fr nici
cea mai mic importan social.
Abia peste nou ani Curtea Suprem avea s-i schimbe prerea,
enunand c, dac nu se dovedesc anumite
elemente, intre care c tema dominant a materialului atac interesul
publicului i nu avea nici o valoare
social, atunci materialul nu se consider obscen. In 1973, Curtea
Suprem a adugat c se poate determina
obscenitatea dac opera, luat global, este lipsit de valoare artistic,
politic sau tiinific. Cu toate acestea,
poarta fusese deja larg deschis.
In conformitate cu ceea ce se intampla in tribunale i in societate, i
industria cinematografic a trecut
la propriile schimbri. Codul Hayes a fost inlocuit cu sistemul de evaluarea
MPAA. In loc s se interzic
nuditatea i activitile sexuale, ele erau doar clasificate. Cele mai
explicite filme primeau un X, acum inlocuit
prin NC-17. Unele cinematografe s-au transformat rapid, prezentand
numai filme explicite sexual. Multe au
folosit sistemul de rating pentru a face publicitate filmelor cu coninut
erotic, aplicand o etichet proprie: XXX.
Companiile cinematografice in cutare de profituri cat mai mari au
considerat c X sau NC-17
inseamn moartea filmului i de aceea indicele R este cel care a readus
sexul in filmele curentului principal din
America. Un cowboy la miezul nopii a fost primul film american care a
primit indicele X, dar a fost repede remontat,
pentru a-i putea cpta respectabilul R, ajungand unul din filmele de
mare succes ale anului i
cucerind i un Oscar. I am Curious Yellow/Blue (1967) a fost cu adevrat
primul film cu distribuie mare din
America in care se artau explicit organele genitale masculine i feminine.
Mesajul principal al filmului, in
esen un atac la adresa statului social suedez, a fost probabil omis de
publicul american, care se-a dus s vad

ceva ce nu se mai vzuse pan atunci pe ecrane. Filmul din 1973 al lui
Bernardo Bertolucci Ultimul tangou la
Paris a fost primul film X cu un star important, Marlon Brando, dei, pentru
a avea o audien mai larg, a fost
tiat i distribuit in versiunea R. El a fost i cel mai explicit film al unui
mare productor de la Hollywood,
anume casa United Artists.
In fiecare an, un nou film inclca alt i alt tabu. A fot cazul sexului din Blow
Up, din 1966, Raquel
Welch in rolul unui travestit in Myra Breckinridge (1970), grupul de patru
dintr-un dormitor din Bob and Carol
and Ted and Alice (1970), sex violent in A Clockwork Orange (1971), sex
bland in The Summer of 42 (1971),
Harlod and Maude, cu George Seegal in fundul gol (1971), sex animat in
Fritz the Cat (1972), verii adulterini
din Cousin Cousine (1975), Brooke Shield in calitate de prostituat minor
in Pretty Baby (1978) i revolttorii
homosexuali din La Cage Aux Folles (1979).
In timp ce in domeniul cinematografic barierele cdeau una dup alta,
televiziunea rmanea mai
degrab cuminte. Ca mediu care ajungea in toate casele, era disponibil i
adulilor i copiilor. Chiar i cuplurile
cstorite, cum ar fi Mary Tyler Moore i Dick van Dyke din Dick van Dyke
Show, dormeau in paturi separate.
Dac un gen ii poate asuma meritul c a spart nite bariere, atunci acela
este cel al telenovelei, in special cele
de noapte, cum ar fi Dallas i Falcons Crest. Dar televiziunea nu va merge
mai departe cat vreme va rmane
strict un mediu radio. Apariia video-ului i a cablului TV au fost
instrumentele de schimbare a ei.
Cum deja am remarcat, video-ul a permis chiar vizionarea unor filme
pornografice pe ecranele de
acas, ca i imblanzitorul filmelor R care nu puteau fi prezentate la
televiziune in varianta integral. Apoi a
venit cablul i in vreme ce filmele X erau de obicei tiate la R, filmele
pentru aduli au devenit unul din
principalele motive pentru ca oamenii s se aboneze la canale de tip HBO
i Cinemax, chiar dac privitorii erau
nevoii s plteasc in plus ca s le primeasc (i unele orae mai mari din
America au avut probleme cu
emisiuni cu nuduri pe posturile publice, dei nu a fost un fenomen prea
rspandit).
O dat cu video-ul, sexul ajunge in toate casele i era firesc ca televiziunile
s riposteze, i s incerce
s-i recupereze telespectatorii pierdui. N.Y.P.D. Blue este primul serial TV
care prezenta brbai i femei goi
i folosea cuvinte care nu mai fuseser auzite vreodat in televiziune.
Neindoios, primul dintr-o lung serie.
Alt mediu in care sexul are o vertiginoas ascensiune e cel al
calculatoarelor. Indat ce modemul a

fcut posibil comunicaie intre calculatoarele personale prin liniile

telefonice, o parte din aceste comunicaii a
fost dedicat sexului. Unele din comunicaiile sexi dintre cei de la tastatur
erau de amatori, dar altele sunt
profesioniste, cu nume ca EROSlink. Oamenii ii dactilografiaz toate
fanteziile pe care cei de la captul
cellalt vor s le vad i pentru care pltesc.
O dat cu ecranele color, computerele au devenit alt cale de a prezenta
fotografii sexi. Discurile sunt
uor de multiplicat, fie de ctre firmele mici, fie de juctori vechi din
domeniu, cum ar fi Penthouse. Cu
apariia CD-ROM-urilor, pe un disc s-a putut scrie tot mai mult informaie.
Inclusiv fotografii i filme. De
aceea, tot mai muli au adugat la calculator o unitate CD-ROM. Cei
interesai de sexul pe computer ii aveau
deja propria lume, cu buletine, cu reviste i chiar cu propriul limbaj, cu
termeni cum ar fi cybersex. Acum
caiva ani, ideea c atai oameni vor cuta sexul virtual in loc de sexul real
ar fi prut de neconceput, dar din
cauza SIDA i din alte motive muli oameni sunt prea infricoai s
intalneasc un partener real i prefer
sigurana companiei virtuale (vezi i SEXUALITATEA COPIILOR; ARTA I
LITERTURA EROTIC;
OBSCENITATEA; PORNOGRAFIA).
ROLURILE SEXUALE Rolurile prescrise de societate lucrurile pe care
oamenii le fac in mod
normal i care sunt considerate potrivite pentru brbai i femei in
privina sexului se numesc roluri sexuale.
Cultura fiecrei societi definete in mod tipic rolurile femeilor i
brbailor, aa cum le consider societatea,
naturale. Rolurile sunt comunicate non-formal, dar foarte viguros, de la o
generaie la alta, prin familie,
mediile de informare i instituii cum ar fi coala i biserica; adesea, ele
sunt incluse chiar in legile rii. (De
exemplu, in trecutul recent, legile americane le interziceau femeilor
anumite meserii, cum ar fi mineritul la
suprafa, considerat prea periculos pentru ele.)
Totui, dei unele roluri sunt aproape universale cum ar fi rolul de mam
al femeii i cel de soldat
pentru brbat alte roluri asociate cu femeile i brbaii pot s varieze
dup societate sau dup epoca istoric.
Astfel, in Statele Unite anumite ocupaii, cum ar fi aceea de secretar sau
de invtor la coala primar, sunt
privite in mod obinuit ca fiind pentru femei, dei in trecut erau meserii
eminamente brbteti!
Astzi se face o distincie intre rolurile sexuale, care se refer la activiti
determinate biologic, cum
ar fi acela de mam care alpteaz sau cel de donator de sperm, i
rolurile de gen, care sunt construite social

(cum ar fi acela de a defini munca de avocat sau de instalator ca strict

masculine, in vreme ce la grdini nu
sunt decat educatoare).
Adesea, este dificil pentru oamenii dintr-o societate s cread c in alte
societi exist alte distribuiri
ale rolurilor de gen. Astfel, dentitii, aproape toi brbai in America, in
Danemarca i in alte ri sunt aproape
exclusiv femei. La fel, majoritatea avocailor i contabililor din multe ri
est-europene sunt femei, iar peste
75% din medicii din fosta Uniune Sovietic sunt femei.
In mod tipic, rolurilor sexuale li se ataeaz i anumite ateptri, care
specific faptul c o persoan
intr-un anumit rol are un comportament preferat, considerat corect. Atunci
cand un individ ii exprim
comportamentul preferat, el sau ea primete un premiu sub forma
aprobrii societii; atunci cand un individ
sfideaz conveniile sociale i se comport intr-un fel considerat deviant
sau inadecvat, comportamentul este
dezaprobat i el sau ea este pedepsit intr-un mod oarecare.
Astfel, o femeie care devine inginer poate fi privit ca o persoan care i-a
asumat un rol deviant
pentru sexul ei, iar dac in plus ea acioneaz dominant i agresiv este
privit ca violand regulile de
comportament ateptate din partea unei femei. (Incercand s explice un
asemenea caz, muli vor spune c
femeia vrea s se comporte ca un brbat.) i brbaii se vor lovi de
dezaprobarea social atunci cand ii vor
asuma un rol ocupaional privit ca strict feminin (poate sor medical, sau
operator telefonic) sau dac joac
roluri brbteti dar de o manier privit ca feminin.
Toate societile impun norme generale de comportament (adic ceea ce
este privit drept normal)
pentru brbai i femei i norme specifice pentru rolurile lor in diverse
sfere sociale, cum ar fi ocupaiile sau
familia. Dar, in ciuda ateptrilor tradiionale, descoperim tot mai mult c
brbaii i femeile sunt capabili de o
gam larg de tipuri de comportament, atat in dormitor, cat i in lumea de
afar (vezi i ANDROGINIA;
GENUL).
SUROGATELE SEXUALE Persoane, atat brbai cat i femei, care servesc
drept parteneri sexuali
ca parte a terapiei sexuale, sub supravegherea unui terapeut. Funcia lor
este aceea de a inva clienii i de a-i
ajuta s fac exerciiile care s le mreasc sensibilitatea corporal. De
asemenea, surogatele ajut brbaii s ii
controleze momentul ejaculrii i femeile s capete funcionalitatea
orgasmic. Unii terapeui au incetat s mai
foloseasc surogate sexuale, pentru c clienii incepuser s se lege
afectiv de ele. In plus, in multe state

federale i ri strine folosirea surogatelor sexuale poate fi considerat

ilegal, din cauza legilor care interzic
PROSTITUIA: de obicei, surogatele ofer sex intr-o msur oarecare
clientului i sunt pltite pentru acest
lucru. Totui, exist un numr mic de terapeui de mare clas i de inalt
inut care susin c folosirea
surogatelor sexuale este de mare valoare practic pentru unii clieni
singuri.
TERAPIA SEXUAL Dei suntem in mod cert mult mai deschii in privina
sexului decat
strbunicii notri din epoca victorian, iar studiile arat c probabil c
incepem viaa sexual mai devreme, c
sexul este mai variat i cu mai muli parteneri decat la generaiile trecute,
tot cert pare i faptul c nu suntem
scutii de o total necunoatere in problemele sexuale. Studiile au artat
c majoritatea adulilor, atunci cand
sunt intrebai, susin c au avut perioade cand au avut probleme cu
dorina sexual, cu performanele sau cu
reaciile sexuale (vezi DISFUNCIILE SEXUALE LA FEMEI; DISFUNCIILE
SEXUALE LA BRBAI).
Dr. William Masters, marele pionier al terapiei sexului in Statele Unite,
credea c cel puin 50% dintre
americani singuri sau cstorii au avut i vor avea dificulti sexuale
intr-un anumit moment al vieii lor.
Terapiile sexuale moderne se bazeaz pe informaia tiinific aprut
dup prima cercetare pe scar
larg asupra practicilor i comportamentului sexual al americanilor,
efectuat de dr. Alfred C. Kinsey in anii
1940, de Masters i dr. Virginia E. Johnson incepand cu anii 1950 i de dr.
Helen Kaplan incepand cu anii
1960. Cercetarea tiinific mai veche i teoriile doctorului Sigmund Freud
s-au centrat pe grupurile din clasele
de mijloc din Germania i Frana antebelice i mare parte din ele ii au
rdcinile in viziunea rigid din acele
vremuri. De exemplu, Freud i muli din colegii lui credeau c femeile sunt
i ar trebui s fie pasive sexual i c
ar trebui s ajung la orgasm in principal prin eforturile brbatului. Tot ei
credeau c femeile care arat un
interes prea viu pentru sex ar trebui clasificate ca deviate sau chiar ca
nimfomane un termen care a czut de
mult in desuetitudine, datorit implicaiilor lui peiorative. Astzi, vedem
lucrurile cu totul altfel.
Sprtura esenial care a dus la tiina modern a sexului a fost opera lui
MASTERS I JOHNSON
(care au ajuns s fie cunoscui sub acest nume colectiv), care ne-au oferit
primele informaii despre
comportamentul i reaciile sexuale umane in condiii de laborator
autentice. Ei au studiat aproape apte sute de
brbai i femei timp de peste zece ani, observand i analizand mai mult
de zece mii de episoade sexuale.

Subiecii, care au fost pltii pentru contribuia lor la cercetri, au fost

filmai i supravegheai cu instrumente
medicale sensibile in timpul experienelor. Unele dintre femei au fost chiar
filmate in interior inainte i dup
ORGASM, cu ajutorul unor camere minuscule coninute in FALUSURI
ARTIFICIALE introduse in vaginurile
lor. Aceasta ne-a dat primele i foarte viile - imagini a ceea ce se
intampl cu adevrat in interiorul unei
femei atunci cand aceasta face sex. Imaginile au fost legate de date
medicale precise, ca pulsul cardiac,
presiunea sanguin i alte msuri importante in acel moment al
experienei. Studiul lui Masters i Johnson,
publicat in 1966, a furnizat bazele tiinifice pentru mare parte din
progresele din terapia sexului din anii care
au urmat.
Terapeuii sexului de astzi au construit pe baza acestor date i pe a altor
descoperiri, ajungand la o
metod eficient de tratament care se concentreaz pe ajutorarea
persoanelor sau cuplurilor s treac peste
problemele lor i s obin o implinire sexual intr-un mediu liber. Dei
unele din lucrrile iniiale despre
terapie, inclusiv ale lui Masters i Johnson, implic folosirea SUROGATELOR
SEXUALE, adic parteneri
sexuali antrenai, folosirea acestora a fost in mare parte abandonat din
motive legale i etice. Terapeuii sexului
de astzi se concentreaz mai mult asupra muncii cu persoanele i
cuplurile cu probleme, ajutandu-le s ii
rezolve singure problemele, sau impreun cu partenerii. Este in mare parte
o vindecare prin discuii.
Cele mai obinuite probleme sexuale intalnite de americani (dar nu in mod
necesar cea pentru care se
cere ajutor) pare s fie LIPSA DE INTERES SEXUAL. Problemele legate de
performanele sexuale sunt mult
mai apte s tulbure oamenii in special persoanele aflate in relaii active
i mult mai pasibile de a ajunge s
fie discutate cu un terapeut. Din fericire, aceste probleme de performan
sexual sunt uor de diagnosticat i
pot fi la fel de uor tratate in calitate de dorin inhibat. La brbai, cele
mai comune probleme de reacie
sexual includ ANXIETATEA ANTICIPATIV, ejacularea prematur i
DIFICULTILE ERECTILE. La
femei, problemele cel mai des raportate includ ANORGASMIA, dificultile
orgasmice i contactele sexuale
dureroase.
Cum procedeaz cineva care vrea s primeasc ajutor de la un terapeut
de incredere? Exist trei ci
principale: se alege un terapeut certificat de Asociaia American a
Educatorilor, Consilierilor i Terapeuilor
Sexuali, cu adresa 11 Dupont Circle, NW, suite 220, Washington DC,
20036; se contacteaz cel mai apropiat

spital universitar i se cere o recomandare; sau se intreab doctorul de

familie sau alt profesionist a crui
competen o respectai. Terapeuii moderni ai sexului sunt in cele mai
multe cazuri nite profesioniti bine
pregtii i liceniai in psihologie, educaie, medicin, psihoterapie sau
ingrijire.
Cei mai muli terapeui ai sexului lucreaz pe o scar tarifar. Cu alte
cuvinte, ei vor percepe un tarif
dependent in mare parte de cat ii permite clientul s plteasc. In medie,
tarifele pentru terapia sexual sunt
intrucatva mai mici decat cele percepute de un psiholog clinic. Totui,
terapia sexual, ca i alte terapii
comportamentale este de obicei pe termeni scurt i in general nu trece de
dousprezece sesiuni de cate o or. Ea
se potrivete cel mai bine persoanelor care sunt foarte motivate s se
ajute s-i schimbe comportamentul i
sunt partenere intr-un cuplu stabil. Varsta clienilor nu este un factor
determinant, pentru c sunt tratai cu
succes oameni de toate varstele.
Cele mai multe disfuncii sexuale sunt tratate cu succes, dar unele
persoane i-ar dori ca un partener
sau un iubit homosexual sau bisexual s fie tratat i s devin
heterosexual. Nu exist nici o dovad c
orientarea homosexual sau bisexual ar fi cumva alterat prin terapia
sexual sau prin oricare alt metod
terapeutic tradiional. Dar dac o persoan are indoieli i angoase in
privina propriei identiti i orientri
sexuale, un terapeut sexual va putea intotdeauna s o ajute s ineleag
i s accepte ceea ce este, in loc s fie
sfaiat in continuare de conflictul interior.
Pe scurt, aproape orice dificultate sexual care nu are o cauz fiziologic
sau patologic poate fi tratat
cu succes, rezultatul fiind o persoan mult mai increztoare in ea insi.
Succesul unui tratament de asemenea
natur poate chiar s ajute la cutarea unui partener intr-o iubire
romantic, reducand anxietatea legat de
performanele sexuale proprii.
Un principiu de baz al terapiei sexuale susine c reaciile sexuale ale
brbailor i femeilor sunt nite
funciuni naturale, nu educate, in acelai sens in care un strnut este un
proces fiziologic innscut. Totui,
inhibarea acestor reacii sexuale naturale poate fi invat prin
comportamente care influeneaz negativ
condiiile care preced aceste reacii naturale. Prin urmare, unul din
scopurile principale ale terapiei sexului este
s inlture aceste condiionri i s permit exercitarea funciunilor
naturale.
Ce face un terapeut al sexului in timpul unor edine cu clienii? Pentru ca
un terapeut s ineleag

intreaga natur i profunzime a problemei sau problemelor clientului,

trebuie s i se povesteasc toate
antecedentele sexuale ale clientului. Etapa se numete examinarea strii
sexuale. Totui, dac terapeutul
sexual este doctor i natura plangerii este mai degrab fizic decat
comportamental, se va trece la o examinare
fizic. Dac plangerea chiar este de natur fizic (de pild, durere sau o
alt tulburare fizic) terapeutul sexual
care nu este i medic va trimite automat clientul la un doctor i va cere s
fie informat asupra rezultatelor
examinrii fizice i asupra oricrui tratament aplicat de medic.
In timpul examinrii strii sexuale, terapeutul va incerca s determine
disfunciile sexuale specifice ale
clientului, cauzele acestor probleme, prezena altor probleme care ar
putea afecta principalele probleme sexuale,
obiectivele terapiei i relaiile clientului, ca i nivelul lui de cunotine
sexuale.
Sesiunile cu un terapeut al sexului sunt in esen sesiuni de discuii,
insoite de exerciii sexuale
specifice efectuate de clieni in intimitatea propriei lor case, pentru a
inva diverse tehnici pentru a aborda
diversele aspecte ale vieii lor afectate de performana lor sexual. Dup
ce va practica acas exerciiile
recomandate, clientul va raporta rezultatele terapeutului, care ar putea s
sugereze modificarea exerciiilor sau
trecerea la un stadiu mai avansat al exerciiilor, adecvat problemei
specifice a clientului. Cei mai muli terapeui
ai sexului nu folosesc parteneri sexuali antrenai pentru a ajuta la aceste
exerciii. Ei cred c un partener este
mai eficient in exerciiile care implic cupluri. In plus, deoarece cei mai
muli terapeui ai sexului cred c este
mai eficient ca ambii parteneri dintr-o relaie s fie implicai in terapie, ei
vor cere de obicei s se intalneasc i
cu partenerul clientului. Unii terapeui vor lucra impreun cu co-terapeutul
care se ocup de partenerul
clientului, pentru c se crede c atunci cand fiecare partener are un
terapeut de propriul sex comunicarea cu
acesta este mai bun (vezi i FREUD, SIGMUND; VIAA HOMOSEXUALILOR
I A LESBIENELOR;
HOMOSEXUALITATEA I TERAPIA SEXULUI; HIPERSEXUALITATEA; KAPLAN,
DR. HELEN
SINGER; TERAPIA MARITAL; SUROGATELE SEXUALE; DISFUNCIILE
SEXUALE LA FEMEIE;
DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT).
SEXISMUL Discriminarea sau dezaprobarea indreptat impotriva unor
persoane din cauza sexului lor
se numete sexism, aa cum discriminarea oamenilor pe motive de ras
se numete rasism. De obicei,
sexismul se bazeaz pe credina c sexul unei persoane, fie brbat fie
femeie, va interfera cu performanele ei in

anumit roluri sociale, cum ar fi o ocupaie sau o poziie important intr-o

corporaie, o profesie sau o biseric.
Astfel, persoanele care au puterea in societate sau intr-o instituie cred
adesea c femeile sau brbaii
nu ar trebui s fac o anume munc, pentru c sexul i-ar incapacita s
efectueze acea munc optim, sau pentru
c alii din cadrul societii se vor in furia sau nu le va place s ii gseasc
in anumite slujbe. Femeile s-au lovit
de sexism atunci cand li s-au refuzat slujbe in industria construciilor sau la
burse, sau atunci cand au fost
excluse de la serviciul militar sau de la promovarea in slujbe de supervizori
sau directori. Brbaii se lovesc de
sexism atunci cand directorii de coal le refuz angajarea ca invtori
sau ingrijitori de copii, iar liniile aeriene
le refuz statutul de insoitori de bord (Vezi i ROLURILE SEXUALE;
HRUIREA SEXUAL;
STEREOTIPELE SEXUALE).
ANXIETATEA SEXUAL Vezi ANXIETATEA ANTICIPATORIE.
DEZVOLTAREA SEXUAL Vezi ADOLESCENA.
DISFUNCIILE SEXUALE LA FEMEIE Problemele sexuale nu sunt
intotdeauna uor de definit.
De unde tii dac ai o problem sexual? Dac vrei s faci sex i nu poi s
gseti un partener sigur i
disponibil, este cu siguran o problem, dar nu una sexual. Poate c cea
mai limpede definiie a unei probleme
sexuale este urmtoarea: lipsa de satisfacie in privina unui aspect
esenial al vieii tale sexuale, cum ar fi
senzaia, performanele sexuale sau satisfacia in orice stadiu al sexului
(presupunand c intradevr ii pas de
partenerul tu). Asemenea probleme se numesc disfuncii sexuale,
termen care inseamn c ceva interfer cu
performanele i senzaiile sexuale dorite de persoana in cauz. Care sunt
cele mai intalnite probleme sexuale
ale femeilor care vin la terapeutul sexului pentru ajutor? Cele mai comune
dintre aceste disfuncii sexuale sunt
dificultile orgasmice; actul sexual dureros; i LIPSA DE INTERES SEXUAL.
Alte probleme, cum ar fi
plictiseala, rutina sexual i ingrijorarea fa de coninutul fanteziilor
sexuale, nu sunt disfuncii sexuale in nici
un fel. Acestea necesit doar puin mai multe cunotine despre sex i nu
un tratament sexual.
Exist i alte tipuri de probleme sexuale care sunt mai complicate i sunt
probleme psihologice
autentice, care necesit serviciile unui psihoterapeut inainte s poat
apare orice schimbare sexual
semnificativ. De exemplu, exist femei ( i brbai) care nu-i permit s
aib nici o plcere, sexual sau de alt
natur. Pentru alte probleme, trebuie mers la doctor. Dac apar dureri sau
neplceri in timpul contactului sexual,

acestea pot s indice o problem medical. Cauzele acestei probleme pot

s fie peniene sau vaginale, fie, pentru
unii, in cap, sau in modul in care partenerii comit actul sexual. In toate
aceste cazuri, problemele sunt reale i
trebuie abordate dac persoanele respective vor s se bucure de o via
sexual plcut. Diagnosticul trebuie
pus rapid i tot rapid trebuie s urmeze i tratamentul.
Dac crezi c ai o problem sau o disfuncie sexual, este probabil inelept
s mergi la un terapeut al
sexului sau la un doctor ca s o expui. Astzi, cele mai multe disfuncii
sexuale sunt relativ uor de tratat i
corectat (vezi i ANORGASMIA; TULBURRILE ALIMENTARE I DISFUNCIILE
SEXUALE;
MASTURBAREA IN TERAPIA SEXULUI; SINDROMUL PREMENSTRUAL (PMS);
SEXUL I
DURERILE DE CAP; TERAPIA SEXULUI; CICLUL REACIEI SEXUALE).
Problemele orgasmice ale femeilor. Mare parte din literatura
contemporan pe tema sexului ar trebui
s se numeasc n cutarea orgasmului femeii. Poate cea mai intalnit
grij in privina performanelor sexuale
ale femeii este legat de ORGASM sau de lipsa lui. tim c odat ce
femeia este excitat sexual, fluxul de
sange din labii, clitoris i alte pri ale organelor genitale creeaz o
tensiune care este eliberat cel mai bine prin
orgasm. Excitarea sexual frecvent fr eliberarea orgasmic duce, la
unele femei, la dureri in diferite pri ale
corpului i la o tensiune nervoas.
Este adevrat c o femeie poate s conceap un copil fr a avea orgasm
i c poate s simt plcere
sexual i satisfacia i in afara orgasmului, dar dac o femeie nu are
orgasm inseamn c ii lipsete un dar al
naturii pentru corpul ei. Muli terapeui ai sexului susin ideea c procesul
evoluiei (sau Dumnezeu) a creat
brbatului i femeii nite corpuri magnifice, fiecare parte, sistem i reacie
existand pentru un motiv anume.
Femeia, ca i brbatul, a primit capacitatea minunat de a simi
experiena senzual pe care o numim orgasm.
Unii profesioniti i chiar i neofii eticheteaz pe nedrept femeile care nu
reuesc s aib orgasm ca
fiind suferinde. Fie c exist o problem medical, fie c femeia nu a
invat cum s creeze condiiile necesare
orgasmului sau nu a fost suficient de bine stimulat ca s permit
desctuarea reflexului orgasmului, ea poate
fi clasificat drept frigid (vezi ANORGASMIA). Unii soi i parteneri
exercit asupra femeii o presiune
contraproductiv, incercand s obin orgasmul feminin de fiecare dat
cand fac dragoste. Realitatea i
complexitatea fiziologiei feminine i factori cum ar fi munca sub stres
lucreaz impotriva anselor de apariie a
orgasmului in asemenea condiii.

Unele femei nu sunt sigure dac au avut orgasm sau doar senzaii
plcute. Reaciile orgasmice sunt
subiective, ele pot s fie foarte blande la unele femei, in vreme ce altele
simt adevrate cutremure interioare.
Dac partenerul sau ea insi ii ofer suficient stimulare, femeia va fi
foarte contient de senzaia ajungerii
la orgasm de obicei o senzaie c este in continuare excitat. Ea poate
s doreasc s continue, dar de obicei
va ti c a avut un orgasm. Femeile care sunt ingrijorate c au doar
senzaii slabe ar trebui s discute cu un
terapeut al sexului.
O femeie care tie c in mod consecvent nu are orgasme poate fi
considerat n prezent ca fiind
anorgasmic. Dar aceasta nu este o stare permanent i in mod sigur nu
este o boal. Inseamn pur i simplu c
nu s-au indeplinit condiiile necesare sau nu s-a creat suficient stimulare
ca s creeze reacia sexual optim,
respectiv orgasmul. Atunci cand o femeie este cu un partener care ii place
in mod deosebit, intr-un mediu care ii
place (nu pe canapeaua din spate a unei maini, unde s ii fac griji sau
s se simt jenat), dac simte c nu
are nici o oprelite legal, religioas sau de alt natur i se bucur de
suficient stimulare sexual dac toate
aceste condiii sunt prezente i ea totui nu ajunge la orgasm, atunci se
poate spune c este un caz tipic de
anorgasmie feminin.
Dificultile in obinerea orgasmului pot s se clasifice in dou tipuri. Unul
este atunci cand
problema se datoreaz incapacitii partenerului de a aduce femeia la
orgasm, iar cealalt atunci cand, oricat
de experimentat ar fi partenerul, femeia nu poate ajunge la orgasm.
Condiiile in care orgasmul poate s apar
sau nu sunt foarte variate. O femeie poate fi orgasmic prin autostimulare,
dar nu i prin stimularea de ctre
partener, ar putea s fie orgasmic numai cu un partener, nu i cu altul, sa
ar putea s nu obin orgasmul nici
singur, nici cu un partener. Fiecare situaie necesit abordri intrucatva
deosebite din partea terapeutului
sexului.
Uneori apare i alt tip de problem orgasmic; unele femei au un moment
plat care precede reacia
orgasmic, moment in care se pare c nu se va intampla nimic. Multe
femei spun c nu triesc niciodat aa
ceva. Dar altele, cand fenomenul apare, gandesc: n-o s se intample
nimic, s-mi iau gandul, creand astfel o
profeie care se va implini singur. Dar o femeie cu experien menine
stimularea i in timpul momentului
plat i va putea foarte bine s ajung la orgasm.
Dac o femeie este in msur s ajung la orgasm prin autostimulare, sau
dac femeia a ajuns la

orgasm cu un partener anterior, aceasta nu inseamn c ea ii respinge

subcontient actualul iubit. Faptul poate
indica incapacitatea de a comunica brbatului ce fel de presiuni i micri
fizice ii sunt necesare pentru a
ajunge la orgasm. Problema nu acuz neaprat o lips de experien
sexual din partea lui, pentru c el nu are
cum s ghiceasc ce-i trece ei prin minte.
Pentru a inelege mai bine ceea ce produce problema orgasmic, femeia
trebuie s se gandeasc la
relaia pe care o are cu soul sau partenerul. Nici toat terapia sexual i
consilierea din lume nu o vor ajuta pe o
femeie care desconsider persoana cu care face sex sau care consider c
partenerul este neatrgtor. Dac
partenerul nu ii place, ea ar trebui s se duc la un consilier marital, la un
consilier pastoral sau la alt
profesionist, pentru a explora problemele lor interpersonale i a gsi
mijloace de a aborda aceast relaie lipsit
de satisfacii.
Un alt tip de dificultate orgasmic, datorat in principal mass-mediei i
miturilor populare, este ideea c
numai femeile tinere sunt atrgtoare din punct de vedere sexual, iar o
femeie care imbtranete ii pierde
atracia pentru brbai i interesul in sex. Acestea sunt nite simple
stereotipuri culturale; nici mcar
HISTERECTOMIA, MENOPAUZA sau SINDROMUL CUIBULUI PRSIT nu duce
la o scdere
semnificativ a dorinei sexuale (sau la lipsa atraciei din partea
brbailor). Trebuie s vrei tu insui s ii pierzi
interesul ca s crezi in aceste mituri. De obicei, femeile aflate la
menopauz se folosesc de BUFEURI drept
scuz, dei cauzele sunt altele. E ca i cum ele i-ar spune: Vezi, corpul
meu imi spune c viaa mea sexual sa
terminat. Bufeurile semnaleaz nite schimbri hormonale ale
menopauzei, dar in nici un caz sfaritul
sexualitii. Dimpotriv, multe femei descoper c, eliberate de grijile
sarcinii i cu copiii plecai de acas,
menopauza este o perioad minunat pentru a redescoperi intimitatea
care poate c a stat ingropat zeci de ani.
Soul i soia pot acum s se bucure de ansa proaspt de a se comporta
ca doi tineri cstorii, dac doresc
acest lucru. Sexul este ceva care slluiete in principal in cap i adesea
este nevoie de o schimbare de
atitudine inainte de a se obine reacia dorit numit orgasm. Pentru unele
femei, sexul poate fi mai bun ca
oricand atunci cand au imbtranit. Dei reacia orgasmic poate fi puin
atenuat, ea poate fi totui foarte
plcut in continuare, chiar i pentru femei aflate in al optulea i chiar al
noulea deceniu de via (vezi i
IMBTRANIREA I SEXUL).

DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT Inainte de apariia TERAPIEI

SEXULUI din timpurile
moderne, viaa sexual a masculului speciei noastre era adesea
mitologizat sub termenii de bestie sexual
sau amant extraordinar, gata mereu s fac curte, s seduc i s
cucereasc femeile i dotat cu o cunotin a
priori despre cum s fac toate acestea. Rareori au aprut in literatura
medical problemele brbatului in
obinerea i meninerea ERECIEI, iar in literatura i cultura popular nu
apar mai deloc asemenea probleme.
In ultimele decenii s-a dezvluit o mare parte din secret, iar ruinea a fost
inlturat. Terapeuii sexului afl
acum c un numr considerabil de brbai ponderea lor adevrat inc
este greu de evaluat sufer de o
form oarecare de disfuncie sexual, fie cronic, fie temporar.
Putem clasifica dificultile sexuale ale brbatului in patru categorii
principale:
ejacularea prematur;
ejacularea retardat;
dificulti erectile;
lipsa interesului sexual.
Ejacularea prematur. Ejacularea prematur inseamn diverse lucruri
pentru diveri oameni. In
esen, este o situaie in care un brbat crede c EJACULAREA lui are loc
prea devreme. Totui, prea
devreme poate s aib o larg varietate de inelesuri:
brbatul poate fi atat de excitat in timpul PRELUDIULUI, ideea c va face
dragoste determinandul
s ejaculeze inainte de penetrarea partenerei;
brbatul ejaculeaz in timp ce incearc penetrarea;
brbatul ejaculeaz la cateva secunde dup penetrarea partenerei,
chiar dac nu face nici o micare;
brbatul ii penetreaz partenera, incepe s se mite in interior i dup
cateva micri urmeaz
ejacularea;
brbatul are micrile sexuale de intrare-ieire, dar, dei nu vrea inc s
ajung la apogeu, aciunile
reflexe provoac ejacularea.
Ceea ce este comun tuturor acestor scenarii este faptul c brbatul nu ii
poate controla momentul
ejaculrii. Corpul lui controleaz acest lucru, nu voina lui, iar ejacularea la
timpul nepotrivit i nu conteaz
dac are loc in timpul, inainte sau dup penetrare il las cu senzaia de
neimplinire, de frustrare. Totui,
terapeuii sexului au descoperit tehnici relativ simple de tratare a acestei
probleme cu o mare rat de succes
invand brbaii s recunoasc MOMENTUL DE INEVITABILITATE chiar
inainte de inceperea reaciei
ejaculatorii i invandu-i s amane orgasmul.

Ejacularea retardat. Ejacularea retardat apare atunci cand un brbat

nu poate s obin orgasmul
intr-un timp rezonabil dup ce se decide s il aib. Unii vor considera c un
contact prelungit este de dorit
intotdeauna, dar adesea o ejaculare retardat inseamn o ejaculare ratat
de tot.
Este o situaie deloc de invidiat. Adesea, ea conduce la frustrri fizice i
emoionale, jen i pierderea
interesului sexual. Brbaii care sufer de ea pot s devin furioi, ii pot
pune in discuie masculinitatea sau
orientarea sexual. Prin urmare, unii brbai vor transforma o problem
care ii tulbur intr-o virtute. Ludanduse
cu puterea lor de a se abine, ei pot s evite uor abordarea problemei,
dandu-se amani cu experien. Unii
brbai ii anun partenerele c nu vor ajunge rapid la apogeu pentru c
sunt mari amani. Din nefericire, acest
lucru poate s acopere o problem psihologic profund.
Exist muli brbai care pot s aleag s ii intarzie ejacularea pan cand
partenera are un orgasm.
Este perfect normal dac acest lucru il doresc ambii parteneri. Dar aici
cuvantul-cheie este alegere. Cineva
care are ejaculri retardate este la fel de lipsit de control sexual ca i cel
cu ejaculare prematur. Numai
discuiile cinstite dintre brbai i partenerele lor despre momentul in care
ii doresc ele apogeul brbatului i
exprimarea cinstit a senzaiilor i prerilor vor duce partenerii pe un drum
de impliniri. Consultarea unui
terapeut al sexului urmeaz dac brbatul este dezamgit adesea de
momentul ejaculrii i nu poate s inceap
s exercite un control asupra ei.
Dificulti erectile. Cat timp trebuie s treac pan ce un brbat s
poat obine o erecie indat ce
este stimulat de atingerea partenerei? Oare un brbat ar trebui s aib
oricand o erecie doar gandindu-se la o
persoan sexi sau la o scen sexi? Cat de mult timp ar trebui s fie un
brbat in msur s ii menin erecia
inainte de a se angaja intr-un preludiu? Dar cum rmane cu meninerea
ereciei dup penetrare i micarea de
intrare-ieire? Cat de dur ar trebui s fie erecia? Oare un brbat poate s
aib o erecie in somn, incontient?
Aceste intrebri sunt foarte des puse terapeutului sexual, dar rspunsurile
sunt mai puin precise,
pentru c, la fel cu ejacularea prematur, dificultile erectile pot s fie
foarte subiective. In esen, cat vreme
brbatul este preocupat de duritatea, frecvena sau durata ereciei, el are
o problem real pentru el. Trebuie
determinat in fiecare caz in parte dac problema se datoreaz unei alte
probleme fiziologice care afecteaz
erecia, unor factori psihologici sau pur i simplu analfabetismului sexual
sau proastei informri. Deoarece

problema poate s indice o disfuncie medical, nu trebuie s se elimine

din capul locului problemele
fiziologice. Chiar inainte de lua in considerare cauzele psihologice sau
situaionale impreun cu un terapeut
sexual, brbatul trebuie s fie examinat de un medic internist sau de un
urolog.
Brbaii sunt adesea victimele unei situaii paradoxale in privina
dificultilor erectile. Ei sunt
ingrijorai c nu se comport satisfctor, iar stresul indus de aceast grij
ii face s se comporte i mai
nesatisfctor. Stresul in sine este adesea cauza problemelor erectile. Cu
alte cuvinte, grija c s-ar putea s ai
dificulti cu erecia poate chiar s determine dificultile de erecie.
Adesea, acest fenomen se numete
profeia autorealizatoare sau ANXIETATEA ANTICIPATORIE.
Diverse situaii pot s duc brbaii la gandul c s-ar putea s aib o
problem cu erecia:
slbirea stimulrii vizuale nu ai erecie atunci cand vezi femei goale,
cand priveti fotografii
sugestive sau cand te uii la filme erotice;
slbirea stimulrii fizice nu obii o erecie nici prin autostimulare i
nici prin stimularea fizic
dat de alii;
dureaz mult mai mult timp i e nevoie de un efort mai mare decat
inainte ca s obii o erecie;
o erecie necesit mult mai multe tipuri de stimulare exotice fie ca
fantezie, fie ca i
comportament decat inainte.
Unii brbai au relatat c nu obin niciodat o erecie i c prin urmare
sunt asexuai sau
impoteni. Aceste dou cuvinte sunt mai mult ineltoare i
infricotoare decat utile. Brbaii care au mari
dificulti in obinerea unei erecii sau nu pot s obin una pot s
aib o problem fiziologic i s
necesite tratament din partea unui urolog. In unele cazuri, situaia se
poate datora utilizrii unor medicamente
sau din alte cauze de sntate. Dac un brbat ia medicamente i ulterior
ajunge la o dificultate erectil sau la
pierderea libidoului, el ar trebui s-i consulte doctorul cat mai curand
posibil.
Dar in multe cazuri exist factori legai de stilul de via, nu in privina
sexului, care pot s inhibe
erecia, de pild stresul de la munc, lipsa banilor, problemele de igien
ale partenerei sau catigul in greutate,
sau pur i simplu plictiseala uneia i aceleiai partenere. Chiar dac aceti
brbai pot s aib dificulti de
erecie atunci cand incearc s aib un act sexual, ei pot s fie perfect
capabili de o erecie in timpul somnului.
Este eronat s argumentezi c erecia in somn nu este o erecie
adevrat, pentru c este stimulat de presiunea

din vezica urinar. Cat vreme aparatele corpului funcioneaz, un brbat

este probabil capabil s aib o erecie
i din stimularea sexual. Dac el dorete un test simplu dar nu neaprat
sigur ca s vad dac are sau nu erecii
in somn, el poate s incerce TESTUL CU TIMBRE.
O a doua clas de dificulti erectile se gsete la brbaii care sunt in
msur s obin erecii, dar
consider c acestea nu sunt suficient de tari, de rigide i de lungi ca
durat ca inainte. Aceste probleme, ca i
cele ale brbailor care nu pot obine o erecie, se pot datora proceselor
naturale de maturizare i imbtranire, in
care expunerea repetat la stimuli pare s slbeasc rspunsul dorit.
O a treia clas de dificulti erectile implic o erecie prea scurt inainte de
ejaculare. Cu alte cuvinte,
brbatul se plange c penisul lui se inmoaie inainte de a avea orgasm i c
orgasmul apare in perioada in care
erecia dispare. Adesea, aceti brbai, dei au obinut o erecie, incep s
se ingrijoreze c s-ar putea s-i piard
din trie. Ca i in cazul celor incapabili de erecie, terapeuii pornesc de
la presupunerea c foarte adesea
adevraii vinovai sunt stresul i grijile. In asemenea cazuri este vital s
tii cum s te relaxezi i se te bucuri de
relaxare.
Lipsa dorinei sexuale. Inelegerea rolului culturii in viaa noastr ne
ajut s inelegem mai limpede
i s definim problemele pe care le poate avea un brbat in privina
dorinei sexuale. De exemplu, un brbat
poate s emane brbie, s fie cstorit, s aib copii i curand s se
trezeasc lipsit de interes sau de dorin
sexual. Acest lucru nu inseamn c nu-i iubete soia, c ar fi un
homosexual latent i nici o alt explicaie
simplist. Acest lucru este adesea o lips de dorin care probabil nu poate
fi afectat de o alt partener. Dei
brbatul pare s fie plictisit de soie, el nu este dispus s se angajeze intro aventur extraconjugal. In unele
cazuri, pot s treac sptmani sau luni pan ce soul i soia s se
angajeze in vreo activitate sexual. Soia
poate s doreasc sexul, dar se va simi jenat de ideea de a iniia actul,
dat fiind aparenta lips de interes a
soului. Brbatul poate chiar s simt c dorete s fac sex, dar dorina
este prea slab ca s-l motiveze
indeajuns.
Aceste situaii nu sunt dintre acelea in care lipsa de dorin este generat
de o schimbare de relaie.
Iubirea exist, dar nu mai exist dorina. In unele cazuri, brbatul poate s
nu fi avut niciodat o dorin
sexual, fizic, autentic, in vreme ce in altele a existat o evident lips de
dorin de-a lungul anilor. Exist
cazuri in care o operaie sau o uoar problem cardiac a fcut s dispar
de tot dorina soului. Intr-un caz, un

brbat avea un testicul care nu coborase in scrot i unul care nu se

dezvoltase normal. Era perfect capabil s
fac sex, dar credea c nici o femeie nu va mai fi interesat de el. Ruinea
i indoiala in ce-l privete au
expulzat din mintea lui ideea de sex. Cazul lui este similar cu acela al
femeilor care i-au pierdut interesul
pentru sex in urma unei mastectomii sau a altei operaii asemntoare.
Ele cred acum c nu mai pot s atrag
vreun brbat, aa c evit, defensiv, intimitatea i posibilitatea de a fi
respinse.
Cunoatem c aceti brbai i femei nu sunt mori din punct de vedere
sexual. Aceiai brbai i femei
pot s prezinte un interes in sex in romanele romantice, in filmele
erotice, sau pur i simplu gandindu-se la
sex dar nu au nici o dorin real de a iniia i a incheia un act sexual.
Le lipsete impetuozitatea, impulsul de
nestvilit de a face sex. Problema lor poate fi adesea rezolvat prin terapie
sexual sau chiar prin cri de tipul
ajut-te singur care ofer sugestii pentru revitalizarea relaiilor sexuale.
Uneori, brbaii i femeile pot s aib nite imagini negative i senzaii de
dezgust foarte puternice
legate de organele sexuale, incat nu vor s se gandeasc la sex, sau s-l
vizualizeze. Alii au fost invai in
copilrie c organele sexuale sunt murdare i periculoase, sau uneltele
diavolului, credin care a perpetuat pan
la varsta matur. Unii au o team iraional c vaginul ar putea s le
rneasc penisul. Aceste probleme cu
rdcini foarte profunde sunt tratate de un psihoterapeut, care trebuie s
incerce s descopere incontientul
pacientului i s distrug blocajele anti-sexuale ale pacientului. Un
terapeut sexual poate doar s sugereze
cursul de aciuni necesar, dar in general nu va incerca s trateze direct
blocajele psihologice fr un ajutor
coordonat din partea altor terapeui (vezi i IMBTRANIREA I SEXUL;
TULBURRILE DE
ALIMENTAIE I DISFUNCIA SEXUAL; ERACIA; EXAMINAREA GENITOUROLOGIC;
IMPOTENA; STERILITATEA; LIPSA DE INTERES SEXUAL; LIBIDOUL; TERAPIA
MARITAL;
MASTERS I JOHNSON; SEXUL I DURERILE DE CAP; TERAPIA SEXUAL;
CICLUL REACIEI
SEXUALE).
HRUIREA SEXUAL Hruirea sexual este ilegal, conform Titlului VII
din Legea Drepturilor
Civile din Statele Unite din 1964, care impiedic discriminarea pe criterii
sexuale. Este posibil ca i brbaii i
femeile s fie victime ale hruielii sexuale, dar marea majoritate a
cazurilor implic femeile ca victime. Curtea
Suprem a Statelor Unite a definit dou tipuri de hruire sexual: quid pro
quo i mediu ostil.

Hruiala sexual de tip quid pro quo, sau serviciu contra serviciu are loc
atunci cand o promovare sau
un privilegiu legat de slujb este condiionat de un anume comportament
sexual. Prototipul acestui tip de
hruire este un ef-brbat care ii spune unei femei subordonate dac te
culci cu mine, vei fi promovat; dac
nu, vei fi concediat.
Pentru a dovedi hruirea quid pro quo, sunt necesari doi factori: existena
unei ameninri efective i
dovada c reacia victimei la ameninare a dus la concedierea sau la
retrogradarea ei. Aceste elemente sunt
adesea foarte greu de dovedit, pentru c ameninrile au loc de obicei
atunci cand doi oameni sunt siguri i deci
rmane o problem de confruntare a dou afirmaii. De asemenea,
deoarece foarte puini angajai sunt perfeci,
un angajator poate s gseasc intotdeauna sau s provoace o situaie
legitim care s duc la concedierea
cuiva.
Un caz mai dificil este cel care are loc intr-un mediu de lucru. Acest tip de
situaie a fost recunoscut de
Curtea Suprem abia in 1986. Hruiala dat de un mediu ostil survine
atunci cand condiiile de la locul de
munc devin foarte neplcute pentru o persoan. De pild, angajaii
brbai pot s fac aluzii sexuale, s se
refere la femei de o manier lipsit de respect, sau primesc privilegii pe
care angajatele aflate la acelai nivel nu
le au, toate acestea constituind un mediu de lucru ostil.
Un tribunal trebuie s ia seam de intregul context al mediului de lucru
pentru a determina dac acesta
este intr-adevr ostil. In cazul Harris contra Forklift Systems (1993),
Curtea Suprem a emis o list cu factori
care trebuie luai in consideraie: frecvena i gravitatea
comportamentului discriminator; tipul de
comportament legat de situaia respectiv (dac a fost ameninare fizic,
umilire sau pur i simplu atac); i dac
o persoan rezonabil poate gandi c acest comportament poate s
afecteze eficacitatea in munc a victimei.
Curtea Suprem a emis i regula c persoana care a depus plangerea (de
obicei o femeie care ii d in
judecat eful) nu este necesar s fi suferit atingeri grave fizice sau
psihologice ca urmare a hruirii sexuale.
Astfel, o femeie poate s dea in judecat pe cineva chiar dac situaia nu
a impiedicat-o s ii continue munca i
nici nu i-a cauzat mari probleme emoionale.
Cheia ambelor tipuri de hruire sexual este faptul c ateniile sexuale
nu sunt binevenite. Aceast
exprimare este problematic din trei puncte de vedere: schimb mare
parte din caz spre comportamentul
victimei, nu spre cel al fptaului; comportamentul va deveni un etalon al
acceptrii, implicand ideea c nu este

de ajuns un nu politicos al femeii; i dat fiind c ancheta se concentreaz

asupra reclamantei, rman deschise
bnuielile privitoare la comportamentul ei, inclusiv cum se imbrac,
vorbete sau chiar cu cine se culc. Este o
situaie care tulbur, pentru c invit la revenirea la imaginea femeilor
care caut cu lumanarea necazurile prin
imaginea sexual pe care o eman, aceea c se consider nite poteniale
obiecte sexuale pentru brbai.
Nu este uor s instrumentezi un caz de hruire sexual in cadrul legilor
federale. Nu este suficient s
ari c cineva a fost hruit la locul de munc. Trebuie artat c a existat
un quid pro quo, trebuie stabilit
existena unui mediu de lucru ostil, sau trebuie artat c eful a
determinat concedierea, nepromovarea sau
retrogradarea. Pentru a se indeplini aceste grele sarcini, femeia trebuie in
primul rand s fie crezut lucru
deloc uor, dat fiind c credibilitatea este prin definiie impotriva femeii
(vezi i CONSIMMANTUL).
IDENTITATEA SEXUAL Vezi ADOLESCENA; BISEXUALITATEA;
RESPINGEREA
PROPRIULUI SEX; HOMOSEXUALITATEA; TRANSSEXUALITATEA.
CONTACTUL SEXUAL Exist ideea c sexul il fac i albinele i psrile,
dar exist o deosebire
uria intre ceea ce are loc in lumea animalelor i cea a insectelor i
contactul sexual dintre oameni. Contactul
sexual este actul in care PENISUL unui brbat este introdus in VAGINUL
unei femei i impreun incep
micrile ritmice care duc la ORGASM i la CONCEPIA unui copil.
Contactul sexual este numit i coitus,
cuvant derivat din latinescul coire, care inseamn a merge sau a fi
impreun.
Dei contactul sexual este evident parte a procesului reproductiv i prin
urmare este esenial pentru
insi existena speciei, aspectele pur reproductive ale contactului, aa
cum a evoluat intre oameni, a devenit
doar o mic parte, am putea spune un vestigiu, al actului sexual in
ansamblu. Oamenii au inventat metode de
reproducere care nu au nimic comun cu contactul sexual propriu-zis, dar
este foarte puin probabil c actul
sexual va dispare din activitile umane, aa cum nici mersul pe jos nu a
disprut.
Oamenii au de mult vreme o problem legat de reproducerea speciei.
Evoluand din maimue, Homo
sapiens se deosebete de acestea printr-un creier mai mare. Dar puiul de
om nu poate s treac prin canalul
genital matern cu un creier dezvoltat, nici mcar puin dezvoltat. Mare
parte din dezvoltarea cranian a unui
copil trebuie s aib loc in afara uterului matern, ceea ce inseamn c
oamenii trebuie s se ocupe tot timpul de

aceti copii fragili i neajutorai in toat perioada de dezvoltare a acestora.

Acest lucru transform relaia intre
brbat i femeie intr-una foarte complex, cu multe elemente interactive,
inclusiv o intreag gam de legturi
emoionale, din care multe sunt circumscrise actului sexual.
Alt situaie nou adus de specia uman este aceea c oamenii fac sex in
tot timpul anului, nu doar
atunci cand femeia este capabil de reproducere. Acest lucru separ actul
sexual de reproducere intr-o asemenea
msur, incat de-a lungul vremurilor au existat oameni care au ignorat
complet consecinele care pot s rezulte
din actul sexual. Chiar i astzi este un lucru pe care tinerii trebuie s-l
invee, dei am putea gandi c
reproducerea este ceva foarte important pentru specie i ar trebui s fie
cunoscut instinctiv. Evident msura de
siguran luat de natur impotriva acestei ignorane, pentru perpetuarea
speciei, este existena unei dorine
foarte puternice de a avea contact sexual, care nu poate fi ignorat. i
animalele au aceast dorin, dar suntem
deosebii prin faptul c, pe lang dorinele instigate de libidoul nostru, noi
prezentm i pasiuni la fel de
puternice provenite din inim. In mod sigur, nu toate actele sexuale sunt
legate de emoiile pe care le asociem
cu IUBIREA (dac ar fi fost aa, cea mai veche meserie din lume,
PROSTITUIA, nu ar fi existat deloc), dar
pentru noi i pentru funcionarea optim a speciei noastre iubirea este de
fapt impulsul cel mai important dintre
cele dou.
Oamenii se deosebesc de animale i prin poziia pe care o folosesc pentru
contactul sexual. Dei
oamenii au un intreg repertoriu de poziii sexuale, cea mai folosit este
poziia misionarului, in care brbatul
st deasupra femeii, fa in fa (la animale, masculii stau in spatele
femelelor). Aceast poziie faciliteaz
comunicarea intre parteneri, prin cuvinte, prin stimuli vizuali, prin SRUT,
ceea ce arat iari cat de important
este rolul jucat de creiere in actul sexual global.
Din punct de vedere tehnic, actul contactului sexual se poate considera
implinit atunci cand un brbat
i o femeie ii impreuneaz organele genitale, dar intr-un sens mai larg
trebuie considerat c actul incepe mult
mai devreme. Dac cineva trimite persoanei iubite un buchet de flori
dimineaa, acesta poate s iniieze
procesul de excitare care va culmina seara cu un contact sexual. Deoarece
multe femei rman intr-o stare de
excitare mult vreme dup contactul sexual, aceleai flori pot s
declaneze alt episod de contact sexual in
dimineaa urmtoare. Conversaia care are loc la o cin este alt ritual, care
adesea devine parte a unui proces de

acuplare sexual. (Industria restaurantelor a recunoscut de mult acest

lucru i de obicei ii joac rolul propriu in
stabilirea unei atmosfere romantice i seductoare, prin micorarea
iluminrii). Alt comportament uman care
face parte din acest proces este punerea unei imbrcmini provocatoare,
folosirea anumitor parfumuri i dansul
strans lipit.
Actul acuplrii sexuale a evoluat in timp, in special dup ce femeile au fost
eliberate de riscul sarcinii
prin apariia metodelor contraceptive eficiente. Dei in trecut multe femei
s-au angajat in acest act mai mult din
datorie decat pentru plcere, femeile moderne caut satisfacia sexual la
fel cu partenerii lor. O femeie necesit
o stimulare fizic a CLITORISULUI pentru a ajunge la o satisfacie sexual,
dar localizarea clitorisului face s
nu primeasc in mod necesar o stimulare prin micri ale penisului din
interiorul vaginului. Aceast necesitate a
dus la ceea ce acum numim PRELUDIU, o parte integrant a actului sexual,
in care clitorisul femeii este
manipulat de ctre partener, fie manual fie oral, pan cand ea ajunge la o
stare de excitare suficient de inalt
pentru a ajunge la orgasm fie inainte, fie dup penetrarea penisului (Vezi
i POSTLUDIUL; CONTROLUL
NATERILOR; FRECVENA COITAL; CONCEPIA; EJACULAREA; ERECIA;
HETEROSEXUALITATEA; LUBRICAIA; ORGASMUL; PARAPLEGIA I SEXUL;
FAZA DE
REZOLUIE; SEXUL PROTEJAT; CICLUL REACIEI SEXUALE).
MORALITATEA SEXUAL Adesea apare un conflict sexual din deosebirile
intre concepiile
oamenilor privitoare la ce comportament este moral, drept sau acceptabil.
Exist multe situaii in care un
individ se confrunt cu probleme morale i in care trebuie s aleag modul
in care va proceda. Uneori, aceste
alegeri se leag de CONTACTUL SEXUAL, persoana intrebandu-se dac
este corect s aib sex extraconjugal
atunci cand partenerul nu este capabil de o activitate sexual. Uneori,
alegerile sunt consecina actului sexual:
de exemplu, o femeie tanr, necstorit dar insrcinat trebuie sau nu
s se cstoreasc, sau s fac
AVORT? Exist i situaii mai puin grave, atunci cand o mam ii gsete
fiica de apte ani goal impreun cu
un bieel de ase ani, cei doi examinandu-i reciproc organele genitale.
Mama ar putea reaciona cu o senzaie
de uria nelinite, gandindu-se c fiica ei s-ar comporta imoral i deci
pedepsind-o. Dac aceast situaie este o
adevrat problem de moral este mai puin important decat faptul c
prinii o consider un pcat. In mod
obinuit, tinerii care au sentimente intense fa de cineva i vor s i le
exprime fizic se pot intreba: Cum se

poate ca un lucru care m face fericit i este fcut de atat de multe

perechi s fie ceva ru? Dac un adolescent
a crui familie a cumprat o cad cu jacuzzi va invita mai muli prieteni de
ambele sexe la o petrecere i vor
vrea s intre goi in bazin, oare va face mama, mai ales c, mai toi
oamenii, ea a fost crescut in ideea c
nuditatea in faa strinilor este nu numai indecent ci i imoral?
Cum pot oamenii s tie care este alegerea corect in asemenea situaii?
Ce este bine i ce este ru?
Sunt decizii care adesea sunt greu de luat i, din nefericire, alegerea rea
are adesea consecine pe termen lung
i repercusiuni tragice. Multe persoane au suferine psihice i fizice imense
i dificulti sociale pentru c au
fcut alegeri greite in privina opiunilor sexuale. Mare parte din
judecarea celor care au fcut greeli se
bazeaz pe faptul c cel care ii judec are impresia c el ar fi tiut mai
bine i sigur nu ar fi fcut alegerea
greit. Dar studiile asupra sarcinilor la adolescente au artat c muli
indivizi nu aleg raional s se angajeze
intr-un comportament sexual care le va face ru, ci acioneaz intr-o stare
de pasiune spontan.
Este adevrat c oamenii sunt diferii atunci cand este vorba de diverse
aspecte ale lurii de decizii
morale, dar ei se aseamn foarte mult prin faptul c toi oamenii au
nevoie de nite linii cluzitoare, in special
in anii in care dezvolt ceea ce ei consider a fi propriul sistem de valori
personale. Totui, fr valori personale
care s fie consistente cu credinele morale acceptate, alegerile lor pot fi
foarte confuze i responsabilitatea
pentru consecinele alegerilor le poate fi foarte neclar.
De ce nu pot s fac toi aa cum au fcut prinii lor? Pentru c nici o
societate din istorie nu a
furnizat vreodat un mediu in care oamenii s aib atatea alternative de
cretere i de comportament social
precum exist astzi in societile occidentale moderne, in special in
Statele Unite. De ce? Libertatea de a alege
i variaiile in comportamentul social depind de cunoaterea alternativelor
aflate la indeman. De ce exist atat
de multe alternative intre care se poate alege? Un lucru e sigur: americanii
sunt printre cele mai instruite
popoare din lume. Tinerii nu sunt doar contieni de comportamentele din
propriul grup etnic sau religios, ci i
de cile i credinele adoptate de alii.
Dei unele grupuri aleg s nu-i expun copiii la aceste valori, sisteme de
credine i stiluri de via ale
unor grupuri diferite, cei mai muli americani par s tie c este bun i
valoros pentru tineri s vad i s invee
deosebirile intre diferite grupuri, de la alimente, limb, obiceiuri i pan la
expresia religioas. Prinii au

invat c este dificil s ii impiedice copiii s afle despre aceste deosebiri.

In consecin, cei mai muli copii
ajung s afle c ali oameni altfel indivizi buni i bine intenionai au
atitudini i valori sexuale care, de
exemplu, sunt deosebite de cele din propriul lor grup etnic.
In america exist mai multe televizoare pe cap de locuitor decat in orice
parte a lumii. Televiziunea
are un impact enorm asupra invrii i determin o cunoatere a vastului
spectru al comportamentului uman.
Acest lucru pare s aib un impact de liberalizare i de informare care
rivalizeaz cu cel al paginii tiprite. In
plus, oamenii cltoresc mult, nu numai prin propriul continent, ci i in
Europa, Asia, Orientul Mijlociu i alte
destinaii. i acest lucru are un efect eliberator i de cretere a contiinei
c exist diverse valori i atitudini
morale in privina comportamentului sexual.
In sfarit, in cursul ultimului secol migrarea ctre orae a dus la medii
sociale in care controlul este
mai puin strict, consecina fiind slbirea legturilor cu sistemul de valori al
prinilor. Este o lume foarte
diferit de cea a prinilor, bunicilor i strbunicilor notri, care de obicei
locuiau in comuniti mici, in care era
uor s impui valorile imprtite de toi membrii comunitii i s
transmii aceste valori copiilor ti.
Ce se inelege prin moral, etic i valori? De unde vin ele i cum se
schimb ele in societatea
contemporan? Intr-o lume in care alegerile sunt tot mai abundente i intro tot mai mare schimbare, ce rol
joac ele in formarea atitudinilor i in ghidarea comportamentului uman?
Prin moral, inelegem un set de principii, care in general au prins form
de-a lungul a muli ani, prin
intermediul unor mari lideri religioi i filosofi, care au rezistat la testul
timpului. Acestea servesc drept linii
directoare i ca baz pentru a determina comportamentul bun sau ru din
situaii care nu sunt intotdeauna clare
pentru noi. Sociologii le numesc norme morale, adic reguli pentru
comportamentul moral pe care le avem de
mult vreme i care adesea ii au rdcinile in religie. Unele norme morale
sunt incluse in legile seculare, cum
ar fi codul penal al oricrui stat. De asemenea, unele norme morale care la
un moment dat au reflectat doar
vederi religioase au fost modificate de legile civile pentru c intrau in
conflict cu drepturile civile stipulate in
codurile civile din America i din alte ri occidentale. Legile legate de
avort i de adulter sunt doar dou
exemple.
Etica este modul practic de a lua decizii prin care determinm dac un
anume comportament de care
suntem nesiguri este ru sau bun in conformitate cu un cod moral.
Consideraiile etice sunt necesare pentru c

adesea moralitatea unui comportament social specific nu poate fi judecat

ca un act izolat; trebuie s lum in
consideraie i contextul social in care a avut el loc. Etica ne ajut s
evalum moralitatea comportamentelor
sociale prin luarea in seam a altor informaii. De exemplu, Biblia conine
porunca s nu ucizi. Dac cineva ia
viaa altcuiva, ne va fi greu s judecm moralitatea sau imoralitatea faptei
dac nu cunoatem imprejurrile
etice i situaionale in care a avut loc ea. Dac un om omoar cu sange
rece un vanztor de la un magazin pe
care il jefuiete, pentru ca acesta s nu-l recunoasc mai tarziu, putem s
stabilim uor c este vorba de o crim
i prin urmare de un act imoral. Pe de alt parte, s ne gandim la situaia
unui poliist confruntat cu un infractor
care tocmai a omorat doi oameni nevinovai. Infractorul refuz s se
predea i chiar trage in poliist. Aproape
toat lumea va fi de acord c este etic ca poliistul s scoat pistolul i s
trag in infractor, pentru a proteja
trectorii nevinovai din zon, chiar dac infractorul va fi omorat. In acest
caz, el ar putea s fie considerat un
erou, pentru c i-a pus viaa in pericol in timp ce era la datorie.
Alt element esenial in determinarea moralitii unui comportament sexual
este sistemul de valori.
Valorile fac apel la etic i moral, fr a se identifica cu acestea. Prin
sistem de valori se inelege cat de
important, de valoroas este o anumit comportare in raport cu alte
lucruri. Astfel, s-ar putea s tim c dac
facem sex cu cineva de care ne simim atrai comitem ceva imoral in
conformitate cu credina noastr
religioas, ar poate c pentru noi este mai important s ne exprimm
iubirea i s alegem s ne angajm in sex,
chiar dac aceasta incalc ceea ce am fost crescui s credem c este
bine.
Sistemul de valori influeneaz aproape orice aspect al comportamentului
nostru social de la
banaliti i pan la elementele eseniale. Cariera pe care o alegem, tipul
de main pe care o conducem,
oamenii cu care ne asociem, tipul de mancare pe care o consumm i in
mod sigur comportamentul nostru
sexual toate sunt reflexii ale sistemului nostru de valori. In studierea
comportamentului social, sociologii ne
spun c valorile sunt adesea mai importante decat morala sau etica in
formarea comportamentului nostru de zi
cu zi. Afirmaia este adevrat chiar i atunci cand suntem contieni s
sistemul nostru de valori intr in
conflict cu standardele morale la care se presupune c am aderat in
virtutea religiei in care am crescut.
Imaginile pe care le proiectm ctre alii (tot reflexii ale sistemului nostru
de valori) idealiste, materialiste,

estetice, intelectuale, sexi i altele formeaz adesea baza a ceea ce

vrem s se cread despre noi. Astfel,
valorile sunt foarte active in viaa noastr de zi cu zi, in vreme ce codurile
morale rman adormite in absena
unei reimpuneri sociale permanente, de ctre oamenii din jur, egalii sau
partenerii notri. Astfel, valorile, care
adesea sunt foarte schimbtoare, pot s aib asupra noastr o influen
cotidian mai puternic decat credinele
morale i etice.
Dei nu se poate spune uor sau printr-o singur afirmaie la intrebarea ce
este etic i moral, este clar
c de vreme ce comportamentul sexual are consecine pentru persoana in
cauz i pentru alii, principiile i
liniile directoare nu se pot modifica uor ca s se muleze pe necesitile i
dorinele cuiva. Oricine are nevoie s
ia in seam considerentele morale i etice implicite in activitatea sexual,
ca i in alte domenii ale vieii. Poate
c o examinare a perspectivelor istorice i tradiionale poate s furnizeze
un inceput, dac nu rspunsul complet
(vezi i AVORTUL; ADULTERUL; AVENTURILE; SEXUL NONMARITAL).
ORIENTAREA SEXUAL Vezi ADOLESCENA; BISEXUALITATEA;
HOMOSEXUALITATEA.
CICLUL REACIEI SEXUALE Ajunse la maturitate, aproape toate
persoanele sunt contiente c
trupurile lor au trecut printr-o serie de schimbri atunci cand devin
excitate sexual i procedeaz la
MASTURBARE sau la CONTACTUL SEXUAL. Schimbrile cele mai evidente
au loc la brbat sub form de
erecii i EJACULARE, iar la femei o LUBRIFIERE vaginal i o mrire a
CLITORISULUI i a pliului
exterior al vulvei. Un studiu sistematic al acestui ciclu al reaciei sexuale a
fost efectuat de dr. William Masters
i dr. Virginia Johnson, care au studiat peste 10.000 cicluri ale reaciei la
694 de brbai i femei la sfaritul
anilor 1950 i inceputul anilor 1960. Masters i Johnson au descris ciclul
reaciei sexuale ca avand patru stadii,
sau faze, care trec lin una in alta: excitarea, platoul, ORGASMUL i
rezoluia. In publicaiile lor tiinifice, cei
doi au raportat o larg varietate de reacii individuale in fiecare dintre
aceste stadii, in privina duratei i
intensitii. Mai mult, pentru orice individ dat, percepia intensitii
excitrii i reacia la stimulare poate s
varieze cu tipul de stimulare: oral, manual, penian, cu vibrator (vezi
MASTERS i JOHNSON).
Helen Kaplan Singer a modificat ciclul lui Masters i Johnson bazandu-se pe
cercetrile ei proprii in
privina disfunciilor sexuale la brbai i femei. Dr. Kaplan a adugat un
stadiu anterior, acela al dorinei
(absena ei fiind o disfuncie sexual comun tratat de Kaplan i de ali
terapeui ai sexului), eliminand FAZA

REZOLUIEI, despre care ea crede c este o absen a reaciei sexuale,

mai degrab decat o parte a ciclului in
sine. In plus, Kaplan a eliminat i faza de platou aa cum au definit-o
Masters i Johnson, pentru c ea credea c
aceasta este in esen o continuare a fazei de excitare i din aceast
cauz este de prea mic importan in
terapia sexului, datorit imposibilitii practice ca pacientul s o disting
de faza excitrii. Prin urmare, modelul
ei are doar trei faze: dorina sexual, excitarea i orgasmul (vezi KAPLAN,
DR. HELEN SINGER).
***FIG. P. 255
n stare de repaus
Excitarea
Platoul
Orgasmul
Rezoluia
n starea de excitare: 1) labiile mari se separ i se ridic; 2) labiile mici
cresc n mrime i se
ridic; 3) clitorisul se umfl i devine de dou sau trei ori mai lung.
n faza de platou: 1) glanda Bartholin excret cteva picturi de fluid; 2)
labiile mici se nroesc i
cresc n dimensiuni; 3) clitorisul se retrage sub tunica clitoridian.
n stadiul de orgasm: nu exist nici o reacie specific din partea labiilor
exterioare sau interioare.
Clitorisul este retras sub tunica lui.
n stadiul de rezoluie: 1) labiile mari; 2) labiile mici i 3) clitorisul revin la
dimensiunea lor
normal.
***
Faza dorinei sexuale. (Doar in modelul Kaplan.) Dorina sexual,
numit uneori i LIBIDO, este
interesul sau energia sexual care precede stimularea fizic sau
psihologic. Kaplan a descris fiziologia dorinei
sexuale ca avandu-i originea in circuitele sexuale ale creierului
mediate de TESTOSTERON. Ea a artat
c in timp ce toate mecanismele implicate in dorina sexual sunt
necunoscute, nivelele potrivite de testosteron
i un echilibru adecvat al neurotransmitorilor serotonina i dopamina i
al catecolaminelor sunt necesare
pentru funcionarea normal a circuitului sexual al creierului, atat la femei,
cat i la brbai. Aceast senzaie
sexual interioar nu are nevoie de stimulri erotice i este senzaia
fundamental care s-ar putea s iniieze
activitatea sexual i pe care apoi se acumuleaz excitarea sexual.
Atunci cand dorina sexual este sczut sau
absent, funcionarea sexual poate fi nepotrivit, nesatisfctoare sau
absent (vezi DISFUNCIILE
SEXUALE LA FEMEIE; DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT).
Faza de excitare. (modelele Kaplan i Masters-Johnson). Acest stadiu
este marcat de o vasocongestie

(in aceast faz, o tumefiere a organelor genitale, datorat afluxului

sanguin sporit) care duce la ERECIA
penisului la brbai, iar la femei la umflarea clitorisului i a labiilor, la o
lubrifiere vaginal accentuat, o
cretere a sanilor i la erecia sfarcurilor. Acestea sunt de obicei grbite de
o stimulare fizic, vizual sau
psihologic proprie sau de ctre partener. La muli brbai i multe femei
apare o imbujorare sexual pe
abdomenul superior, care se poate extinde pe piept. Muchii braelor i
picioarelor, printre alii, incep s fie
incordai i apare o cretere a ritmului cardiac, a frecvenei respiraiei i a
presiunii sanguine.
Faza de platou (numai la Masters i Johnson). Este continuarea fazei de
excitaie, in care tensiunile
care se acumuleaz in toate procesele citate mai sus pan ce vor fi
eliberate prin orgasm. La brbat, o indicaie
c s-a atins aceast faz este prezena a dou sau trei picturi ale iubirii,
numite i fluidul lui Cowper, la
varful penisului, compuse din fluid preejaculator (aceste picturi pot s
conin spermatozoizi i de aceea fac
ineficient ca mijloc contraceptiv metoda retragerii penisului inainte de
ejaculare.) testiculele brbatului sunt
mrite i apropiate de corp. (Kaplan incorporeaz aceste aspecte ale
platoului in descrierea dat de ea fazei de
excitaie.)
Faza orgasmului. (Kaplan i Masters-Johnson). Atat la brbai, cat i la
femei, exist contracii
puternice ale penisului i ale vaginului, la intervale de 0,8 secunde,
ejacularea brbatului petrecandu-se in dou
etape: senzaia de inevitabilitate (vezi MOMENTUL INEVITABILITII) i
ejacularea efectiv a spermei.
(Unii autori au scris i despre o ejaculare feminin, dar nu exist nici o
dovad tiinific a existenei acesteia.)
Contraciile i spasmele musculare, inclusiv contorsiuni ale expresiei
faciale, apar la ambele sexe, iar rata
respiraiei crete la 40 de inspiraii pe minut i pulsul ajunge la 180 de
bti pe minut, presiunea sanguin
crescand i mai mult.
Faza de rezoluie. (Numai la Masters i Johnson.) In aceast ultim faz
a ciclului reaciei sexuale,
corpul se intoarce incet la starea existent inainte de faza de excitaie.
Totui, viteza de revenire pare s fie mai
mare la brbat decat la femeie. In plus, Masters i Johnson susin c
brbaii au o perioad refractar aproape
imediat dup ejaculare, in timpul creia corpul nu mai rspunde la alte
stimulri sexuale intr-o perioad
cuprins intre cateva minute (de obicei numai la adolesceni) pan la
cateva ore sau zile, in funcie de varst i
forma fizic. Dar la femei lungimea fazei de rezoluie poate s fie
considerabil mai lung.

REVOLUIA SEXUAL In anii 1960 i 1970 a avut loc o rapid schimbare

a concepiilor despre
sex in societile occidentale. Descris adesea de mass-media drept o
revoluie sexual, aceast schimbare
reflect o cretere a activitii sexuale in randul persoanelor necstorite
i schimbri in standardele tradiionale
ale cstoriei. Pentru unii, ceea ce a fost pe vremuri un secret i o
ameninare la adresa csniciei adulterul
a devenit mai deschis i chiar justificabil. Comentatorii sociali au pus
majoritatea schimbrilor in
comportamentul sexual pe seama rspandirii CONTRACEPTIVELOR ORALE,
care au eliminat teama de
SARCIN; pe seama nuditii tot mai rspandite in arte, in special pe scen
i la cinema; i materialelor
sexuale mult mai la indeman.
Totui, dac examinm datele asupra schimbrilor din comportamentul
sexual incepand cu anii 1960,
se pare c termenul de revoluie sexual este intrucatva greit. Este
adevrat c mai muli brbai i femei tinere
necstorii se angajau in sex, c dormitoarele facultilor au devenit
mixte, c multe cupluri tinere susineau
deschis ceea ce alii fceau numai in intimitate i c femeile erau mult mai
contiente de sexualitatea lor. Dar
criticii sociali i sociologii de astzi nu vd situaia ca pe o revoluie, ci ca
pe o etap evolutiv a unei tendine
care continu i astzi, in care tema central este cea a creterii libertii
i opiunilor individului i a limitrii
dreptului guvernului de a interveni in comportamentul sexual
interpersonal.
S-a argumentat c schimbrile radicale nu au avut loc la nivelul
comportamentului sexual, ci mai
degrab in semantica manifestrilor sexuale. Multe activiti sexuale in
care probabil c oamenii s-au angajat
de cand lumea erau acum privite ca legitime i acceptabile, nu imorale i
nici perverse. Intr-adevr, dac trebuie
tras o concluzie din aceast perioad, aceea este c ea a reflectat dorina
oamenilor de a fi vzui ca fiind
morali in exprimarea fizic a iubirii i impulsurilor lor biologice. Altfel spus,
era pus in discuie codul moral
tradiional care a condamnat exprimarea sexualitii in afara formei sale
heterosexuale, monogame i maritale.
Tendina spre eliminarea reprimrii sexualitii umane continu cu
micarea pentru drepturile
homosexualilor, cu micarea femeilor, cu micarea pentru dreptul de a
alege i cu multe alte eforturi pentru
respectarea alegerii individuale in sexualitate. Acest proces evolutiv este
in plin desfurare.
EXAMINAREA STRII SEXUALE Vezi TERAPIA SEXULUI.
STEREOTIPURI SEXUALE Trsturile pe care se presupune c le au
brbaii i femeile in virtutea

sexului lor fie c sunt sau nu legate de sex se numesc stereotipuri

sexuale. Ca i presupunerile legate de
calitile sau caracteristicile de membri ai altor grupuri (de pild, grupurile
rasiale i etnice care adesea sunt
privite ca fiind mai mult sau mai puin violente decat altele, sau chiar mai
mult sau mai puin inteligente sau de
incredere decat altele), stereotipurile despre brbai i femei i despre
diferenele dintre acetia tind s apar din
observaii personale i din conveniile vechi.
Stereotipurile despre femei se concentreaz de obicei asupra presupuselor
trsturi de caracter i a
capacitilor lor intelectuale, astfel incat femeile sunt privite ca mai grijulii,
mai emotive, mai puin analitice i
mai puin sexuale decat brbaii (dei exist i stereotipul femeii
nesioase dac las frau liber libidoului).
Stereotipurile asociate cu brbaii ii caracterizeaz drept detaai
emoional, agresivi, ambiioi i mai puin
concentrai asupra relaiilor.
Stereotipurile pornesc de la premisa c orice membru al grupului va
poseda trsturile asociate cu
grupul. Ele nu recunosc gama de variabilitate a trsturilor de
personalitate i a abilitilor din cadrul grupurilor
(vezi i ROLURILE SEXUALE).
BOLILE CU TRANSMITERE SEXUAL Peste 20 de microorganisme
diferite se pot transmite
prin contactul sexual. Acetia includ bacterii, virui (intre care i viruii HIV
care cauzeaz sindromul imunodeficienei
dobandite (SIDA), precum i parazii (pduchi i raie). Caiva din aceti
microbi pot s infecteze mai
mult de un singur organ anatomic i pot s invadeze fluxul sanguin, de
unde se pot rspandi prin toate organele
i esuturile corpului. De asemenea, este obinuit ca mai muli microbi
transmii sexual s infecteze acelai loc
anatomic simultan, in special uretra, deschiderea colului uterin i rectul
(vezi bolile specifice transmise prin
actul sexual, cum ar fi SIDA; PARAZIII I RAIA; GONOREEA I CHLAMYDIA;
HEPATITA;
HERPESUL; VAGINITA; VAGINITA MICOTIC).
In orice societate, exist persoane a cror orientare sexual sau stil de
via le face pasibile de a
dobandi boli cu transmitere sexual. Tratamentul reuit i controlarea
bolilor cu transmitere sexual necesit nu
numai tratarea celor care doresc ingrijire medical, ci i a partenerilor lor
sexuali, fie c prezint simptomele,
fie c nu. Tratamentul trebuie aplicat simultan partenerilor sexuali, pentru
a evita ca ei s fie re-expui la
microb i re-infectai (vezi i ANUSUL; PROMISCUITATEA; SEXUL PROTEJAT).
AIZECI I NOU O form de SEX ORAL, in care dou persoane se
angajeaz simultan.

Termenul, cunoscut i sub forma francez a numrului aizeci i nou,

soixante-neuf, deriv din reprezentarea
grafic a numrului aizeci i nou, care cu puin imaginaie poate fi
vizualizat ca dou corpuri ingemnate,
fiecare persoan fiind cu capul in dreptul picioarelor celeilalte. In poziia
aizeci i nou se pot angaja dou
femei care vor efectua CUNILINGUS reciproc, doi brbai angajai intr-o
FELAIE reciproc, sau un brbat i
o femeie, unul efectuand cunilingus i cealalt felaie. Aceast variant
este cunoscut in istorie i chiar este
pictat pe zidurile templelor din India.
Dei cei mai muli vizualizeaz poziia cu un partener deasupra, ea poate
s fie i cu ambii parteneri
dispui lateral. Dei exist multe glume pe seama poziiei aizeci i nou i
multe speculaii printre tineri in ce
privete virtuile ei imaginare, autorii pe tema sexului oral inclusiv
terapeui ai sexului cred c, din cauza
acrobaiei implicate nu este intotdeauna o metod de dorit pentru a
furniza o stimulare pentru CLITORIS sau
pentru PENIS. In particular, poziia este foarte incomod pentru o persoan
care posed tehnici deosebite de
felaie. Pentru muli, poziia aizeci i nou este obositoare i poate s
inhibe capacitatea celor doi parteneri de a
se stimula reciproc. Probabil c sexul oral secvenial, mai degrab decat
aizeci i nou, ofer o mai mare
libertate de a ii exprima tehnicile sexuale.
O problem, care totui nu este tipic pentru aizeci i nou, este
posibilitatea ca brbatul s aib un
ORGASM mai rapid decat partenera lui i s nu fie in msur s continue
stimularea ei, pentru a o aduce la
orgasm, timp de cel puin cateva minute, timp in care pasiunea ei poate s
dispar. Alte dificulti raportate sunt
prea multele activiti i senzaii care au loc simultan, rezultatul fiind c
ambii parteneri nu se vor bucura deplin
de senzaiile trite, fiind concentrai asupra satisfacerii celuilalt. De
asemenea, unele femei au raportat c se
simt incomod atunci cand partenerul este deasupra i ii impinge penisul
in gur, ele nemaifiind in msur s-i
retrag capul. Pentru cuplurile care consider c aizeci i nou este o
poziie stimulant dar dificil, decizia de
a o folosi in timpul primului stadiu al actului sexual, inlocuind-o apoi cu
alt poziie mai confortabil, pare s
fie mai de bun sim.
SODOMIA Este un termen care se folosete pentru a defini acte sexuale
nenaturale, definite legal
ca SEX ANAL; FELAIE sau ZOOFILIE (Vezi i LEGILE VIOLULUI).
CANTARIDA Vezi AFRODISIACELE.
SPERMATOZOIZII Celule microscopice produse in testicule, care
transport potenialul genetic al

brbatului. Atunci cand un spermatozoid se intalnete cu un ovul feminin,

cele dou celule vor incepe un proces
care va duce la sarcin i la apariia unei noi viei. In capul
spermatozoidului se afl cromozomii care conin o
jumtate din zestrea genetic a celorlalte celule ale corpului (cealalt
jumtate a materialului genetic al celulelor
ftului va proveni de la ovulul mamei). Jumtate dintre spermatozoizii unui
brbat vor conine cromozomul Y,
care combinat cu cromozomul X din ovul va produce un copil de sex
brbtesc, iar jumtate vor transporta
cromozomul X, care este specific feminin.
Spermatozoidul este singura celul din corpul uman care are o coad care
ii permite s inoate din
VAGIN prin COLUL UTERIN i in UTER, iar de acolo in TROMPELE UTERINE,
unde se va intalni cu
ovulul feminin. Fiecare spermatozoid are o tunic numit acrozom, care
conine enzime puternice, care ii
permit spermatozoidului s ptrund prin inveliul protector al ovulului. Un
singur spermatozoid are o
dimensiune de cam o sutime de milimetru i poate s inoate pan la cinci
centimetri pe or.
TESTICULELE unui brbat incep s fabrice spermatozoizi la varsta
pubertii i vor produce cam
50.000 de spermatozoizi pe minut, in fiecare minut al fiecrei ore, pan la
varste foarte inaintate. Producia de
sperm din interiorul testiculelor ia aproximativ aptezeci i apte de zile.
Apoi este nevoie de inc patru-cinci
zile pentru ca spermatozoizii s invee s inoate in conductul numit
epididim. Ductul deferent este un muchi
puternic care propulseaz spermatozoizii din epididim pan in PENIS. Un
brbat ejaculeaz in mod normal 80
pan la 300 de milioane de spermatozoizi in momentul unui orgasm. Doar
caiva din milioanele de
spermatozoizi depozitai in vaginul femeii vor supravieui dificilei cltorii
pan la trompele uterine, i doar
unul penetreaz ovulul femeii, fertilizandu-l. Spermatozoizii pot s triasc
pan la aptezeci i dou de ore in
interiorul traiectului reproductiv al femeii.
Deoarece spermatozoizii sunt atat de mici, cei 80-300 de milioane pot s
intre uor intr-un spaiu de
mrimea unei gmlii de ac. Cea mai mare parte din ceea ce este ejaculat
este fluidul care hrnete
spermatozoizii, nu spermatozoizii in sine. Spermatozoizii i fluidul de la
testicule formeaz doar 3 pan la 5%
din materialul ejaculat. Restul este fluidul hrnitor produs de veziculele
seminale (65%) i de prostat (30%;
vezi i CONCEPIA; FERTILIZAREA IN VITRO; EREDITATEA; STERILITATEA;
ORGASMUL;
SPERMA I FLUIDUL SEMINAL; DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT; BNCILE
DE SPERM;

VASECTOMIA I PILULA MASCULIN).

***fig. P. 258
Stnga: structura celulei spermatozoid: 1) cap; 2) coad; 3) zona median;
4) acrozomul.
Dreapta: celulele spermatozoizi au doar o lungime de o sutime de
milimetru. Fiecare ejaculare
conine cteva sute de milioane de spermatozoizi.
***
BNCILE DE SPERM De aproximativ patruzeci de ani se tie c sperma
uman poate fi
congelat la temperaturi foarte joase (minus 196 grade Celsius) i stocat
pe perioade nedefinite. Instalaiile in
care se pstreaz sperma se numesc bnci de sperm.
Sperma se poate stoca din dou motive. Primul este pentru a fi folosit de
ctre brbatul care a produs
sperma, de pild o persoan care se ateapt s fie supus chimioterapiei,
sau care se gandete la vasectomie dar
vrea s-i pstreze capacitatea de reproducere, sau il ateapt o operaie
de inlturare a unui testicul sau a
ambilor. In aceste situaii, un brbat poate s aranjeze cu o banc de
sperm s ii stocheze sperma. Mostrele de
sperm sunt recoltate i congelate in azot lichid. Ele se pot stoca pe un
timp nedefinit, pan cand se dorete o
sarcin. In general, brbatul care ii stocheaz sperma nu trebuie s se
supun vreunui test special.
Al doilea motiv, mai comun, este acela de a se stoca sperma donat
anonim. O cauz important a
sterilitii de cuplu este densitatea redus a spermatozoizilor brbatului
sau motilitatea lor redus. Dei muli
dintre aceti brbai sunt ajutai prin tratamente medicamentoase i
chirurgicale curente, exist muli pentru care
aceste tratamente nu dau rezultate sau care sunt complet lipsii de
capacitatea de a produce spermatozoizi. In
general, in asemenea cazuri se folosete sperma unor donatori anonimi.
Caracteristicile fizice ale donatorului
sunt potrivite cu cele ale brbatului, astfel incat copilul rezultat s semene
cat mai mult cu prinii lui.
Deoarece este posibil s se transmit BOLI CU TRANSMITERE SEXUAL
(inclusiv SIDA) prin
intermediul spermei donate, donatorii sunt foarte atent selectai i
verificai, iar probele de sperm sunt
analizate in cutarea de boli. In prezent, toat sperma folosit pentru
inseminarea de la donatori anonimi din
America este congelat i inut in carantin cel puin ase luni inainte de
a fi folosit. Dup perioada de
carantin, dar inainte ca sperma s fie trimis spre inseminare, donatorul
este rechemat i i se face un test de
boli cu transmitere sexual, mai precis de SIDA, inainte ca mostra s fie
folosit.

Donatorii sunt in general studeni de la colegii, de la facultile de

medicin, sau tineri profesioniti
care sunt pltii pentru cele cateva mostre de sperm care vor fi folosite
pentru inseminarea artificial pentru a
produce o sarcin unor femei necunoscute lor (vezi i INSEMINAREA
ARTIFICIAL CU AJUTORUL UNUI
DONATOR).
SPERMICIDE Vezi CONTRACEPIA; SPUME, CREME I GELURI
CONTRACEPTIVE;
SEXUL PROTEJAT.
TESTUL TIMBRELOR Muli brbai sunt atini din cand in cand de
episoade de impoten
incapacitatea de a obine o erecie atunci cand doresc s fac sex sau
de alt form de disfuncie erectil.
Dei ar trebui s fie consultat un urolog, ca s vad dac nu cumva exist
o cauz organic, unii brbai se pot
asigura c nu au o problem fizic prin testul timbrelor. Pur i simplu se
cumpr un ir de timbre potale
(evident, cele mai ieftine). Apoi, cand te duci la culcare, iei cinci pan la
opt timbre intr-o band continu i le
infori la baza penisului. La captul ultimului timbru se plaseaz puin
umezeal, astfel incat inelul s
rman inchis de-a lungul nopii. Dac banda este rsucit sau rupt,
atunci probabil c ai avut o erecie
sntoas, tare. Dac nu, atunci incearc i noaptea viitoare, cu timbrele
prinse ceva mai strans.
Cei mai muli brbai, chiar i dintre cei care cred c nu au erecii in somn,
in fapt le au. Dac aparatul
tu sexual funcioneaz (dac doreti, verifici acest lucru la doctor), atunci
va trebui s determini ce fel de
factori psihogenici sau situaionali te-au adus la aceast impoten
temporar. Dac nu poi corecta problema
rapid, singur, atunci trebuie s consuli un psiholog sau un terapeut al
sexului (vezi i IMPOTENA;
DISFUNCIILE SEXUALE LA BRBAT).
STERILIZAREA Procedeu chirurgical efectuat asupra brbailor sau
femeilor pentru a intrerupe
drumul urmat de SPERMATOZOIZI sau de ovul ctre punctul din corpul
femeii in care are loc in mod normal
fertilizarea. Este in intenie permanent i este cea mai comun form de
CONTROL AL NATERILOR
folosit de cuplurile cstorite din Statele Unite. Procedura efectuat
asupra femeilor se numete sterilizare
tubar; la brbai, se numete vasectomie (vezi i VASECTOMIA I PILULA
MASCULIN).
Sterilizarea sigileaz TROMPELE UTERINE ale femeii, locul in care sunt in
mod normal fertilizate
ovulele de ctre spermatozoizi. Aceast metod de control al naterilor
este foarte eficient, dei in unele cazuri

rare trompele uterine se pot repermeabiliza de la sine, iar femeia poate s

rman gravid. Atunci cand acest
lucru se intampl, un ovul fertilizat se poate dezvolta in afara UTERULUI,
iar sarcina rezultat trebuie
intrerupt printr-o procedur chirurgical de urgen.
Cu excepia acestor cazuri foarte rare, sterilizarea tubar, cunoscut i sub
numele de legarea
trompelor este o metod permanent, astfel incat dac femeia va decide
c va vrea copii, nu va mai putea s-i
fac. Acest lucru va fi valabil chiar dac i-a prsit partenerul i vrea s
intemeieze o nou familie, cu
altcineva. Prin urmare, decizia de a efectua o sterilizare tubar trebuie s
fie gandit cu mare grij. Printre
motivele pentru care unele femei se supun procedurii se numr i faptul
c dac vor rmane gravide se vor
supune unor riscuri mari, sau ar putea s transmit mai departe o boal
ereditar.
*** fig. P. 260
La una dintre tehnicile pentru sterilizarea tubar, trompa este a) legat i
b) tiat. Dup vindecare,
cele dou ligaturi sunt ndeprtate.
***
Exist mai multe metode de efectuare a sterilizrii. Cele dou cele mai
cunoscute sunt laparoscopia i
mini-laparotomia. La metoda laparoscopic, abdomenul femeii este destins
cu ajutorul unui gaz inofensiv, apoi
chirurgul efectueaz o mic incizie in ombilic i insereaz un laparoscop
(un instrument in form de tub cu
iluminare i lentile oculare) care va ghida instrumentele folosite pentru
inchiderea trompelor.
Laparotomia dureaz sub o jumtate de or. La mini-laparotomie nu se
mai folosete nici un gaz, iar
operaia are loc adesea indat dup o natere. Laparotomia, care implic o
operaie mai invaziv, ca i
procedurile vaginale, sunt rar folosite astzi, deoarece pun nite riscuri
sporite.
Cele dou metode cele mai comune de sterilizare sunt proceduri cu risc
sczut, cu efecte ulterioare
neglijabile, dei orice procedur chirurgical are intotdeauna anse de a
deschide calea unor infecii, a unei
hemoragii interne sau unei reacii adverse la anestezicul folosit. Deoarece
nu interfer nici cu OVARELE i nici
cu producerea normal sau cu ciclul HORMONILOR, sterilizarea nu
afecteaz nici impulsul sexual al femeii i
nici ciclul menstrual.
Costul unei sterilizri tubare este in Statele Unite de 1.000 pan la 2.500
de dolari, dei la nevoie unii
doctori vor mai lsa din pre, iar unele polie de asigurare medical vor
acoperi parial sau total costul.
MENOPAUZA CHIRURGICAL Vezi TERAPIA DE INLOCUIRE HORMONAL;

HISTERECTOMIA.
MAMELE SUROGAT Pan de curand, expresia era folosit pentru a
desemna orice femeie care
inea loc de mam, cum ar fi o sor mai mare care a crescut un copil sau
ingrijitoarea de la coal. Dar in zilele
noastre noiunea de mam-surogat inseamn altceva, anume o femeie
care ii implanteaz in uter ovulul
fertilizat al altei femei i care poart SARCINA pan la naterea copilului. In
cazurile in care o femeie nu poate
s poarte un copil pan la termen dar poate s conving alt femeie s-o
fac, acest lucru este acum posibil. O
femeie de varst medie i-a imprumutat in acest fel recent uterul fiicei ei;
la naterea copilului ea i-a inut in
brae propriul nepot.
O femeie care ajut un cuplu fr copii permiand ca ovulul ei s fie
inseminat artificial, renunand in
acelai timp prin contract la copil cand acesta se va nate, nu se numete
mam-surogat. Ea este mama natural
a copilului, iar soul celeilalte femei este tatl.
Femeia care poart un copil al altora face un mare serviciu cuplului care ii
dorete un copil. Adesea,
ea sufer mult s cedeze copilul i de aceea la sfaritul sarcinii este
normal ca ea s apeleze la un consilier (vezi
i INSEMINAREA ARTIFICIAL CU AJUTORUL UNUI DONATOR).
RTCITORII Termenul de rtcitor a evoluat in ultimii treizeci de ani.
Inainte de 1960, el
desemna un stil de via lipsit de griji, premarital, tineresc. In anii 1960 i
1970, el s-a aplicat la persoane, de
obicei cstorite, care se angajau in activiti sexuale care implicau trei
sau mai multe persoane, toate
consimind. Aceste activiti includeau: schimbarea partenerilor, troilism
(sexul in trei), SEXUL IN GRUP
(patru sau mai multe persoane) i cstoria deschis. Acum, noiunea de
rtcitor are ambele semnificaii i
trebuie ineleas din context.
Rtcitorii furnizeaz mai multe motive pentru implicarea lor in activiti
sexuale neconvenionale:
incompatibilitatea sexual cu partenerul (soul) pe care altfel il iubesc; o
energie imens a dorinei sexuale, care
il face pe rtcitor s se plictiseasc de unul i acelai partener; i
senzaia de poft nesioas, raportat de
unele femei sindromul Sherfey. Un punct de vedere comun exprimat de
rtcitori este c exist o deosebire
psihologic intre varietatea sexual cu o persoan i varietatea
partenerilor sexuali. Explicarea acestei deosebiri
se bazeaz adesea pe ideea c intimitate sexual are un efect unic i
inimitabil asupra fiecrei persoane, pentru
orice combinaie unic de persoane.
Prima amintire public a rtcitorilor a aprut in mass-media in 1957.
Sociologii au inceput s

studieze fenomenul la inceputul anilor 1960 pe ambele Coaste , in Vestul

Mijlociu i in Sud-Vest. Unul dintre
cercettori, Carolyn Symonds, a remarcat deosebirea dintre rtcitorii
utopiti i cei recreaionali. Utopitii
erau persoane cu orientare ideologic i plasau sexul in contextul unui
sistem filosofic. Ei credeau c rzboiul,
violena, distrugerea ecologic, dispariia animalelor i materialismul sunt
rele sociale impreun c
posesivitatea, gelozia i exclusivitatea sexual. Muli dintre ei au fost
atrai de comunele din anii 1960 i 1970
sau triau in grupuri. Ei credeau c iubirea este o for motivaional i
civilizatorie, avand drept expresie fizic
sexul. Ei erau consecveni cu tradiia utopic american a secolului
nousprezece, cum ar fi cea din comunitatea
Oneida. In vreme ce unii rtcitori de azi ar mai putea fi considerai
utopiti, ei par s fi fost inlocuii de al
doilea tip: cei recreaionali. Acetia erau i sunt brbai i femei adesea
cstorii care cred c e mai plcut s
faci sex cu prietenii i cunotinele decat s joci bridge sau s mergi s joci
popice. Astzi, termenul de
rtcitor se refer de obicei la tipul recreaional.
Rtcitorii de astzi tind s fie in medie de patruzeci de ani, din clasa
mijlocie, conservatori politic i
provenind dintr-un mediu sexual i dintr-o copilrie plin de restricii. Cei
mai muli rtcitori cstorii
relateaz c au intrat pe aceast cale datorit csniciei care se deteriora,
in care nemulumirea sexual era o
surs major a discordiei din familie. In vreme ce muli rtcitori relateaz
c dizolvarea familiei lor a fost
temporar evitat, foarte adesea unul dintre parteneri se plictisete sau
incepe s se simt ameninat atunci cand
cellalt devine mai implicat in rtcire, dand astfel natere altei crize de
familie (vezi i
PROMISCUITATEA).
SIFILISUL Sifilisul a fost descoperit ca boal in Europa sfaritului secolului
cincisprezece,
coincizand cu intoarcerea lui Cristofor Columb din Lumea Nou. Inc se
dezbate dac sifilisul a fost adus in
Europa din Americi, sau dac a fost importat o dat cu sclavii din Africa de
Est, adui la acea vreme de spanioli
i portughezi. La inceput, sifilisul a cauzat o imens epidemie in Europa, cu
o rat de mortalitate foarte inalt.
Infecia a devenit mai puin virulent in secolele urmtoare.
Sifilisul este produs de bacteria Treponema pallidum, un organism
microscopic de form spiralat, i
una din puinele bacterii care nu pot fi crescute artificial intr-o eprubet.
Se tie c sifilisul este un mare
imitator, pentru c el poate s semene ca i simptome clinice cu multe
alte boli. El cauzeaz o boal care

progreseaz in timp pe etape: primar, secundar i teriar, stadiile fiind

separate intre ele de intervale durand
de la luni la ani, intervale in care nu se manifest nici un semn de infecie.
Principala leziune sifilitic este ancrul, o leziune circular, nedureroas i
ferm, aprut la locul
invaziei. Un ancru poate s apar oriunde pe buze, limb, sfarcurile
sanilor, rect sau organele genitale, la nou
pan la nouzeci de zile dup infectare. In general, in jurul ancrului apar
noduli limfatici mrii, dar
nedureroi. ancrul se vindec spontan in ase pan la zece sptmani, iar
inainte s apar semnele i
simptomele sifilisului secundar trece o perioad linitit, durand intre ase
sptmani i ase luni. Semnele i
simptomele sunt rezultatul imprtierii microbului prin sange i limf de la
locul infeciei pan la orice organ i
esut al corpului. Cele mai vizibile leziuni sunt nite erupii nedureroase pe
piele, de diverse tipuri. Ele apar in
general pe palme i pe tlpi, nu dau mancrimi i se vindec fr s lase
cicatrice. Curand dup vindecarea
leziunilor secundare, survine inc o perioad linitit aceast perioad
poate s dureze tot restul vieii, dar se
poate ca in caiva ani s apar leziunile teriare. Ultimele leziuni sifilitice
pot s distrug pielea normal, oasele
i ligamentele prin ulceraii i cicatrizri. Sifilisul teriar atac sistemul
nervos prin impiedicarea fluxului de
sange ctre creier i esuturile nervoase i prin inlocuirea esuturilor
normale cu nite mase asemntoare cu
cele tumorale. Tratamentul cu o form injectabil de penicilin asigur
vindecarea pacienilor cu sifilis primar,
secundar i latent. Dar distrugerile suferite de esuturile nervoase, de
inim, piele i oase nu mai pot fi
recuperate prin terapia cu penicilin (vezi i SEXUL PROTEJAT; BOLILE CU
TRANSMITERE SEXUAL).
TAMPOANELE INTRAVAGINALE, ERVEELELE IGIENICE I BUREII
MENSTRUALI In timpul MENSTRUAIEI, femeile trebuie s poarte un
material absorbant care s colecteze
sangele menstrual. Femeile din diferite culturi i-au rezolvat problema
fluxului menstrual in diverse feluri. Din
cele mai vechi timpuri, femeile au fcut tampoane i ervete din
materialele avute la indeman, adesea spland
i refolosind carpe specializate. In America zilelor noastre, femeile folosesc
tampoane i erveele igienice. O
mic parte dintre ele utilizeaz bureii.
Tampoanele aflate in comer sunt constituite din piese moi de bumbac
presate intr-o form
asemntoare cu un tub lung de ruj. Tamponul este introdus in vagin i
apoi impins in sus cu ajutorul unui
deget. Unele tipuri de tampoane se livreaz intr-un tub de carton sau cu
un fel de piston central. Aceste

dispozitive ajut femeia s ghideze tamponul. Un tampon are i o a

ataat de un capt. Aceast a nu este
inserat in vagin i folosete la extragerea tamponului dup utilizare. Un
avantaj important al tampoanelor este
c ele impiedic orice scurgere extern a sangelui. Deoarece se afl in
interiorul vaginului, ele se pot purta i la
inot sau cu haine mulate. Spre sfaritul anilor 1970 a aprut o boal
extrem de rar dar i periculoas asociat
cu folosirea tampoanelor: SINDROMUL DE OC TOXIC (TSS). Boala
survenea atunci cand bacteriile se
multiplicau in vagin ca urmare a folosirii unui tip de tampoane. Este
important s nu uitm c TSS e extrem de
rar i pare s fie prevenit dac tamponul nu este pstrat inuntru peste
perioada recomandat.
erveelele menstruale sunt fcute dintr-un material moale i absorbant i
au o form care le permite
s stea aezate pe chilot. De obicei, ele chiar se lipesc de chilot cu ajutorul
unor aripioare colante. Primul
asemenea erveel igienic de unic folosin a aprut pe pia in 1921.
Acum ele se produc intr-o larg varietate
de grosimi, pentru a se adapta la diverse niveluri de hemoragie
menstrual de la uoar la foarte abundent.
Unele femei au descoperit c bureii naturali (nu cei artificiali, din celuloz)
prezint multe avantaje
pentru folosirea menstrual. Un burete este moale i confortabil, iar atunci
cand este ud ia forma vaginului,
eliminand iritarea dat de uscciune, comun tampoanelor in timpul unor
menstre uoare. Un burete se poate
reutiliza. Femeia poate s taie buretele cu o pereche de foarfeci,
inserandu-l apoi in vagin cu ajutorul degetelor.
Atunci cand simte c este plin, il scoate cu ajutorul degetelor, il limpezete
in ap rece i il reinsereaz. Cu toate
acestea oricine se gandete la folosirea unui burete trebuie s tie c
Administraia Alimentelor i
Medicamentelor nu aprob folosirea bureilor la ciclul menstrual. Dei
unele femei ii foloseau prin anii 1970,
astzi bureii sunt foarte rar intalnii.
ADOLESCENII I SEXUL Fie c societatea american aprob, fie c nu,
activitatea sexual este
comun printre adolesceni. Acetia se afl la apogeul energiei,
entuziasmului i sexualitii, iar avertismentele
maturilor care le cer s ii controleze purtarea nu au intotdeauna sori de
izband. Din punct de vedere fizic,
adolescenii sunt pregtii pentru sex. Aceasta nu inseamn c ei trebuie
s se angajeze in contacte sexuale sau
c nu pot s invee s abordeze sexul de o manier responsabil sau chiar
s practice abstinena pan cand se
vor cstori. Pur i simplu inseamn c sexualitatea lor este o for de
care trebuie inut cont.

In ultima jumtate a secolului douzeci, numrul adolescenilor care au

relaii sexuale a crescut
constant. Cu o generaie in urm, mai puin de jumtate din adolescenii
americani aveau relaii sexuale inainte
de cstorie. Astzi, o treime dintre adolesceni fac sex inainte de
cincisprezece ani. Pan la douzeci de ani,
aproape 80% vor fi fcut sex.
Adulii trebuie s recunoasc faptul c senzaiile sexuale sunt o parte
fireasc a dezvoltrii i c
explorarea i curiozitatea sexual sunt pri fireti ale maturizrii. Totui,
oricat de natural ar fi sexul pentru
adolesceni, el are toate motivele s ii ingrijoreze pe aduli. Peste un milion
de adolescente americane rman
gravide in fiecare an, iar 84% din aceste sarcini sunt neintenionate i
nedorite. Centrul pentru Opiunile
Populaiei estimeaz c 41% din aceste sarcini ar fi putut fi evitate dac
toi adolescenii activi sexual ar fi
folosit metode de contracepie, in timp ce doar o treime din adolescenii
activi sexual spun c folosesc
intotdeauna metode contraceptive.
Exist i problema tot mai acut a BOLILOR CU TRANSMITERE SEXUAL. In
fiecare an, 2,5
milioane de adolesceni sunt infectai cu boli cu transmitere sexual
aproximativ unu din ase adolesceni
activi sexual. Tinerii pot s cread c sunt invulnerabili, dar adevrul este
c atunci cand se angajeaz in actul
sexual se expun riscului. De asemenea, i SIDA este in cretere in randul
adolescenilor.
Nu este o idee bun ca un adolescent s ii nege sexualitatea la urma
urmei, sexul face parte din
via dar ei trebuie s ineleag c o relaie sexual are consecine i c
prin urmare trebuie s fie abordat de
o manier responsabil. Exist foarte multe ci de a te exprima sexual fr
a te imbolnvi i fr s apar o
sarcin.
Adolescenii care au luat decizia de a face sex trebuie s foloseasc o
metod contraceptiv. Cele mai
obinuite metode de CONTROL AL NATERILOR sunt CONTRACEPTIVELE
ORALE i
PREZERVATIVELE. Dintre adolescentele active sexual care practic
contracepia, 64% se bazeaz pe pilul,
in vreme de 21% pe prezervative. Dar exist multe metode la indeman:
prezervativele se pot cumpra la orice
chioc, iar in cele mai multe cazuri fetele pot s obin reete de
contraceptive de la Planned Parenthood fr ca
clinica s anune prinii.
Adolescenii nu trebuie s se simt niciodat obligai s se angajeze in
contacte sexuale. Dac un
adolescent are indoieli sau crede c s-ar putea s regrete dup aceea c a
fcut sex, probabil c este o idee bun

s mai atepte. Decizia de a deveni activ sexual trebuie s nu se bazeze

pe ceea ce cred ceilali. La urma urmei,
intotdeauna exist alte opiuni sexuale.
MASTURBAREA pare o cale acceptabil de eliberare a energiei sexuale.
Aproximativ 80% din fete i
90% din biei se masturbeaz cu o frecven care se intinde intre o dat
pe zi i o dat pe sptman.
Masturbarea este o experien sexual normal, sigur i la indeman,
dei unele religii o interzic. Pentru cei
mai muli adolesceni, masturbarea este cea mai frecvent exprimare
sexual. De asemenea, este o cale bun
prin care o persoan tanr descoper acele atingeri care ii produc cea
mai mare plcere.
Unii adolesceni, in special biei, se masturbeaz impreun, sau chiar
reciproc. Acest tip de
experien este normal i nu inseamn c ei ar fi homosexuali. Fetele pot
i ele s se ating i s se frece
reciproc, fr ca aceasta s insemne c ar fi lesbiene. Curiozitatea sexual
este foarte intens in timpul
adolescenei i in mod firesc va duce la diferite tipuri de explorare.
Evident, dac un adolescent este sigur c
este homosexual, respectiv lesbian, atunci este probabil o idee bun s
gseasc o persoan cu care s poat
discuta despre acest lucru. In multe orae exist grupuri de ajutorare
pentru tinerii care cred c sunt
homosexuali. Dar este la fel de important pentru tineri s tie c muli
adolesceni heterosexuali se pot
indrgosti de o persoan de acelai sex.
Adolescenii se arunc adesea fr s se gandeasc intr-un act sexual,
uneori inainte de a fi cu adevrat
pregtii, iar aceasta este adesea din cauz c nu au informaii suficiente
in privina SEXULUI PROTEJAT.
Adolescenii sunt adesea presai de cei de varsta lor i de mass-media s
cread c singura cale de a face sex
este acuplarea. Pentru muli, exist o opiune mai bun, anume aducerea
partenerului la orgasm fr acuplarea
organelor sexuale. Aceasta presupune o intreag pleiad de activiti
sexuale: joaca cu organele genitale ale
partenerului, explorarea intregului corp, SRUTUL sau SEXUL ORAL.
Acestea reduc ansele bolilor cu
transmitere sexual i pot fi extrem de plcute. Fetele au in mod repetat
mai multe orgasme, iar bieii au ocazia
s invee tehnici sexuale. Aceste metode determin un cuplu s se
grbeasc mai puin i s exploreze acel tip
de atingeri care ofer cea mai mare plcere, inand cont de sensibilitile
i necesitile partenerului. Sexul fr
contactul sexual este o minunat cale prin care adolescenii se pot bucura
de sexualitatea lor.
Dac adolescenii se decid s se angajeze in contact sexual propriu-zis, ei
trebuie s ineleag nite

reguli fundamentale. Dac ei se consider destul de varstnici ca s fac

sex, atunci ei trebuie s fie destul de
maturi ca s o fac in deplin respect, atat fa de ei inii, cat i fa de
partener. Ei trebuie s respecte gusturile
partenerului i s nu fac niciodat lucruri care nu-i plac acestuia. Nu
trebuie s oblige persoana iubit s fac
ceea ce nu vrea s fac. Nu trebuie s mint pentru a obine ceea ce vor.
Trebuie s ii protejeze partenerii
impotriva SARCINII i a bolilor cu transmitere sexual. Sexul nu trebuie s
fie niciodat ceva de genul am
marcat.
Uneori, chiar cand acioneaz responsabil, o adolescent poate s rman
gravid. O sarcin nedorit
poate fi o experien traumatizant. Atunci cand un biat las insrcinat
o fat, este foarte probabil ca el s fie
foarte tulburat, poate chiar ingrozit de situaie i s nu tie unde s se
adreseze pentru un ajutor. Primul lucru
care trebuie fcut este s discute cu fata. Sarcina are loc in trupul ei i ea
este in ultim instan cea care va
decide ce vrea s fac, de dorit cu ajutorul celor din jur. Pentru fat,
sarcina poate s aduc team i vinovie.
Ea nu trebuie s piard prea mult timp incercand s nege evidena. Dac o
adolescent crede c este
insrcinat, primul lucru pe care trebuie s il fac este s afle dac chiar
este insrcinat. Dac are impresia cu
nu poate discuta cu prinii, atunci trebuie s apeleze la un consilier sau la
alt profesionist al sntii.
Consilierii de la Planned Parenthood vor pstra confidenialitatea
intalnirilor cu fata. Dac aceasta descoper c
este insrcinat, ea va trebui s discute, in cazul ideal, cu prinii ei toate
opiunile. Totui, uneori, ea are motive
intemeiate s nu o fac, iar consilierii de la Planned Parenthood pot s o
ajute.
In general, exist patru opiuni pentru o adolescent insrcinat:
s avorteze;
s pstreze copilul i s il creasc singur;
s pstreze copilul i s se cstoreasc cu tatl acestuia;
s nasc i s dea copilul spre adoptare.
Fata trebuie s-i cantreasc foarte atent opiunile i s cantreasc
toate argumentele pro i contra.
Ea poate s fie supus unei presiuni din partea prinilor, prietenului,
prietenelor i a altora, dar decizia este a ei
i numai a ei. Ea trebuie s ii asume consecinele deciziei ei, oricare ar fi
aceea.
Avortul. Patru din zece adolescente cu sarcini nedorite fac avort. Decizia
de a face un avort nu este
niciodat uoar, iar multe fete simt o mare tristee i vinovie. Dar
emoia copleitoare pe care o simt cele mai
multe adolescente este uurarea. Ele pot s aleag s aib copii mai
tarziu, atunci cand le vor putea oferi

acestora mult grij i iubire.

Pstrarea i creterea copilului. In fiecare an, peste o jumtate de
milion de adolescente se decid s
pstreze copiii. Unele dintre ele se vor simi prinse intr-o capcan, furate
de o parte din copilria lor. Nu este
uor s creti un copil nici mcar in cele mai favorabile imprejurri. O
adolescent trebuie s se intrebe dac
este pregtit pentru rspunderile maternitii. Pentru unele, totui, este
cea mai bun decizie, in urma creia se
vor simi rspltite.
Cstoria cu tatl copilului i creterea mpreun a copilului.
Pentru adolescentele mai in varst,
in special pentru cele care sunt deja logodite, ansele de a se simi bine
dup pstrarea copilului sunt mai bune
decat dac ele sunt mai tinere i instrinate de tatl copilului. Multe
cupluri care se cstoresc pentru un copil
vor termina csnicia intr-un dezastru. Cstoria de dragul unui copil este
foarte riscant.
ncredinarea copilului spre adopie. In fiecare an, mii de adolescente
aleg aceast opiune. Ele
ineleg c sunt prea singure sau prea tinere ca s fie acel tip de mam pe
care i l-ar dori. Unii se pot intreba
cum sunt ele in stare s renune la copil. Dar pentru fetele cu obiecii
religioase sau de alt natur fa de avort,
este o fapt curajoas s ofere copilul unui cuplu disperat s aib un copil
i in msur s ii ofere acestuia un
viitor.
Nici una dintre aceste alegeri nu este simpl. In mod sigur, cea mai bun
situaie pentru o adolescent
este s nu fie forat s ia o asemenea decizie. Dar sarcina este o
posibilitate real dup ce ai avut un contact
sexual i de aceea ar trebui folosit intotdeauna un mijloc contraceptiv.
Dac un adolescent nu este pregtit s
abordeze cu rspundere aceast posibilitate, atunci nu este pregtit
pentru actul sexual (vezi i CASTITATEA;
VIRGINITATEA).
TESTICULELE Organele principale ale sistemului reproductiv la brbat. Ele
au form de ou i sunt
pereche, aflandu-se intr-un sac din afara corpului brbatului, numit scrot.
In acest loc, ele se pstreaz la o
temperatur cu 4 grade Celsius mai mic decat restul organelor corpului,
pentru c la temperatur mai joas ele
funcioneaz mai bine.
Testiculele au dou funciuni principale separate, dar inrudite. Cea mai
mare parte a testiculului este
destinat produciei de SPERMATOZOIZI, celulele care transport
potenialul genetic al brbatului spre ovulul
femeii. Cealalt important funciune a testiculelor este producerea
hormonilor sexuali masculini, in principal a

TESTOSTERONULUI. La vremea pubertii, testiculele primesc un semnal

hormonal de la glanda pituitar de
la baza creierului, care le comanda producerea de testosteron. Aceti
hormoni declaneaz creterea prului
pubian, a brbii, a muchilor i a PENISULUI, ca i schimbrile din voce i
din tendinele sexuale. Impreun cu
semnalul hormonal venit de la creier, testosteronul produs de celulele
specializate din testiculul brbatului
stimuleaz celulele reproductive (spermatogonia) s inceap s se divid
i s produc spermatozoizi. La un
brbat normal, producia de spermatozoizi este de cam 50.000 pe minut,
in fiecare minut al fiecrei zile, de la
pubertate pan la btranee. Producerea de spermatozoizi dureaz
aproximativ aptezeci i apte de zile, dup
care spermatozoizii prsesc testiculele printr-o serie de canale minuscule
din partea de sus i ptrund in
epididim, un tub musculat incolcit, de circa 4,5 metri lungime, unde ii
dezvolt capacitatea de a inota i de a
fertiliza un ovul. Spermatozoizii sunt apoi propulsai din epididim in penis
de ctre ductul deferent, un conduct
muscular lung de aproximativ 40 cm.
Testiculele sunt foarte sensibile la cldur, medicamente, alcool, radiaie i
toxine din mediu.
Expunerea la una din acestea poate s afecteze capacitatea testiculului de
a produce hormoni i spermatozoizi
sntoi. Aproximativ 15% din brbai au in jurul testiculelor vene
varicoase, numite varicocele. Acestea
suprainclzesc testiculele i, in timp, vor scdea fertilitatea brbatului.
Varicocelele pot fi rezolvate uor cu
ajutorul unei operaii numite varicocelectomie, pentru a impiedica
sterilitatea masculin. Dac un testicul sau
amandou nu coboar in scrot din copilrie (o situaie numit criptorhidie
sau testicul necoborat) el trebuie
coborat, fie prin injecii cu hormoni, fie prin operaie chirurgical. Brbaii
cu aceast problem pot s prezinte
o fertilitate sczut i un risc sporit de cancer la testiculul afectat (vezi i
CANCERUL TESTICULAR;
VASECTOMIA I PILULA MASCULIN).
***FIG. P. 266
Anatomia testiculului
1. Vezicul seminal
2. Ductus deferens
3. Epididymis
4. Ductuli efferentes
5. Rete testis
6. Utriculus prostaticus.
CANCERUL TESTICULAR Boal relativ rar, care de obicei nu are nici un
simptom in fazele
iniiale. In mod normal, apare la brbaii intre cincisprezece i treizeci i
cinci de ani, dei poate afecta, intr-o

form sau alta, brbaii de orice varst. Este o boal a brbailor tineri i
este cea mai intalnit form de cancer
intre brbaii aflai in jurul varstei de treizeci de ani. Din fericire, este i
una dintre formele de cancer care se
vindec cel mai uor dac este detectat din vreme. Deoarece se afl in
afara corpului, testiculele sunt uor de
examinat.
Cancerul testicular incepe de obicei cu apariia unei umflturi dureroase
sau a unei mase compacte
anormale in testicul. Adesea este remarcat dup o traum minor sau o
ran la scrot, iar prezena ei este adesea
trecut cu vederea deoarece se consider c a fost rnit in acelai timp i
testiculul. Cea mai bun metod de a
detecta din timp cancerul este s se efectueze o examinare lunar a
testiculelor, cel mai bine atunci cand se face
du sau baie. (Brbaii care se feresc s-i examineze testiculele pot s-i
roage partenerele s o fac.) Un
testicul ar trebui s fie neted i ferm, cu o uoar moliciune. O poriune
dur a testiculului, o umfltur sau orice
alt deosebire intre un testicul i cellalt ar trebui s insemne o vizit
urgent la un doctor specialist. O
examinare suplimentar va include o ecografie, care este nedureroas.
Rnile la testicule nu cauzeaz cancer testicular. Cancerul testicular este
mai rspandit la brbaii la
care testiculele nu au coborat in scrot dup natere (criptorhidie). Tratarea
criptorhidiei nu afecteaz ansa
apariiei cancerului testicular. Examinarea testiculelor brbailor cu
antecedente de testicule necoborate este
esenial.
***FIG. P. 267
Brbaii ar trebui s caute orice umfltur sau cretere anormal a
testiculelor, prin rularea lor
uoar ntre degetul opozabil i celelalte.
***
Tratamentul cancerului testicular implic inlturarea testiculului i
evaluarea rspandirii cancerului cu
ajutorul unui scanner, analize ale sangelui i eventual alte teste. Dac
tumora s-a diseminat in afara testiculului,
ar putea fi necesar o operaie abdominal sau chimioterapia. Marea
majoritate a cazurilor de cancer testicular
sunt acum vindecabile fie prin chirurgie, fie printr-o combinaie de
chirurgie, chimioterapie i radiaii.
Diagnosticul precoce i inceperea grabnic a tratamentului sunt eseniale
pentru ca pacientul s se bucure de
anse mari de reuit. Orice brbat care descoper deosebiri intre
testicule sau o zon tare intr-unul din testicule
ar trebui s se duc urgent la un urolog sau la alt medic specialist.
Dac un testicul este inlturat in timpul tratamentului, cel care rmane va
prelua producerea normal

de spermatozoizi i de TESTOSTERON. Un testicul unic este suficient

pentru o sexualitate normal i pentru
fertilizare (vezi i CASTRAREA).
TESTOSTERONUL HORMONII sexuali sunt clasificai in trei categorii:
androgeni, estrogeni i progesteron.
Aceste trei tipuri de hormoni se regsesc atat la brbai, cat i la femei,
dar cantitatea fiecruia e determinat de
sexul respectivei persoane. Progesteronul i estrogenii sunt hormoni
feminini, iar androgenii sunt hormoni
masculini. Androgenul produs in cea mai mare concentraie la brbai e
testosteronul.
Testosteronul are un rol complex in determinarea caracteristicilor sexuale
secundare. La pubertate
incepe producia testosteronului, afectand creterea, structura osoas,
mrimea i tonusul muscular. Structura
distribuiei prului pe corp i pe fa la brbai e de asemenea
determinat de testosteron i afecteaz distribuia
prului pe cap, pe msur ce brbatul imbtranete.
Testosteronul afecteaz de asemenea LIBIDOUL i, intr-o anumit msur,
sexualitatea. Efectul su
asupra creierului e responsabil de caracteristici comportamentale asociate
cu masculinitatea, cum ar fi
agresivitatea. HSF (hormonul stimulator al foliculinei), produs de glanda
pituitar, stimuleaz i producerea de
sperm. Un al doilea hormon pituitar, LH (hormonul de luteinizare)
acioneaz pentru stimularea producerii
testosteronului care, la randul lui, menine producerea de sperm.
Concentraia testosteronului la brbai rmane
la un nivel destul de constant pe parcursul vieii, dup pubertate (a se
vedea IMBTRANIREA I SEXUL;
TESTICULE).
TUTUN a se vedea SINDROMULUI ABUZULUI DE MEDICAMENTE LA FT I
NOU-NSCUT.
OCUL TOXIC La inceputul anilor 1980, apariia unui tip virulent de
infecie, uneori fatal, a fost asociat cu
folosirea tampoanelor intravaginale de ctre femei. Etichetat drept
sindromul ocului toxic, boala, care atac
multe organe vitale, rezult din eliberarea unei toxine in infecii cauzate de
o tulpin de bacterie numit
stafilococ coagulazo-pozitiv.
Boala s-a manifestat prin febr, tensiune sczut i afeciuni ale pielii
(inroire iniial i ulterior
descuamare) mai ales la nivelul palmelor i tlpilor. Era o afeciune
sistemic, afectand uneori trei sau mai
multe din urmtoarele: tractul digestiv, musculatura, mucoase, rinichi,
ficat, sange (numr sczut de trombocite)
i sistemul nervos central. La aceste paciente, stafilococul coagulazopozitiv poate fi izolat adesea de la locul
infeciei primare, de obicei vaginul, fr ca microorganismul s ptrund in
sange.

Cum boala a atins proporii epidemice la inceputul anilor 1980, s-au

remarcat unele caracteristici
distinctive. 90% din victimele sindromului ocului toxic (TSS) au fost femei,
majoritatea sub 34 de ani, iar
instalarea simptomatologiei s-a produs fie in timpul menstruaiei, fie
imediat dup. TSS a fost de patru ori mai
frecvent in statele nordice, muntoase, din SUA decat in cele din sud.
Asocierea TSS cu folosirea tampoanelor
s-a remarcat inc de la inceput. Cele care foloseau tampoane superabsorbante care rman mult timp in vagin ii
asum cel mai mare risc.
Scoaterea de pe pia a tampoanelor super-absorbante a redus, dar n-a
eliminat total TSS. Orice infecie
cu aceast tulpin de bacterie, de exemplu infectarea unei plgi
abdominale dup o operaie, poate evolua in
sindromul ocului toxic.
Antibiotice cum ar fi penicilina i cefalosporinele sunt eficiente contra
acestui organism, iar
corticosteroizii ajut la diminuarea efectelor toxinei asupra sistemelor
organismului. Recent, un sindrom identic
TSS ca simptomatologie clinic i anormaliti ale testelor de laborator s-a
remarcat la pacienii infectai de alt
bacterie, numit streptococul beta-hemolitic din grupul A Lancefield.
Revizuirea cazurilor de infecii provocate
de aceast bacterie in anii 1960 i 1970 sugereaz c acest sindrom se
remarcase deja, dar nu se tia ce e. In
orice caz, aceste infecii sunt foarte rare. Streptococul beta-hemolitic de
grup A poate fi distrus de o varietate de
antibiotice, iar modificrile organice sistemice pot fi contracarate prin
ingrijire medical.
TSS e o problem serioas pentru pacient dar, din fericire e un eveniment
foarte rar in anii 90 (a se vedea de
asemenea TAMPOANE, ERVEELE IGIENICE I BUREI).
TRANSSEXUALITATEA Transsexualii sunt persoane normale din punct de
vedere biologic, a cror
adevrat identitate e cea opus sexului lor anatomic. Au trei caracteristici
comune: respingerea propriei
anatomii sexuale; hotrarea de a aparine sexului opus; dorina de
imbrca haine caracteristice sexului opus,
dei acest fapt nu e insoit de o excitare sexual. Transsexualii consider
c aparin emoional i psihologic
sexului opus i c s-a produs o greeal biologic, obligandu-i s existe
intr-un corp strin. Majoritatea
transsexualilor sunt brbai.
Transsexualitatea e identificat adesea in presa popular cu chirurgia de
schimbare a sexului. Dar
termenul se refer, de fapt, la stare, nu la tratament. Alt confuzie rezult
din folosirea popular a termenilor de
transsexual travestit i homosexual. Aceti termeni descriu stri
separate, dar sunt adesea interanjabili.

Homosexualii sunt persoane care prefer relaiile cu un membru al

propriului lor gen. Orgasmul genital e
important pentru homosexuali, aa c nu in neaprat s scape de
organelor lor genitale. Majoritatea prefer s
poarte haine specifice sexului propriu. Un travestit e o persoan care se
excit s imbrace haine femeieti. O
diferen important intre un travestit i un transsexual masculin rezid in
sentimentele travestitului fa de
PENIS. Pentru transsexual, penisul lui, mai ales in erecie, e dezgusttor, in
timp ce travestitul poate face fa
unei legturi transsexuale. Transsexualii triesc mai intens identificarea lor
cu sexul opus i sunt interesai de
parteneri brbai. E mai probabil s-i vezi imbrcai mereu in femeie.
Tratamentul modern al transsexualitii a inceput cu prima operaie de
succes in Danemarca, in 1952.
Referine la transsexuali se regsesc pe parcursul intregii istorii, din
mitologia greac i Roma antic, pan in
secolele 18-19, cand transsexuali celebri i-au scris autobiografiile.
SCHIMBAREA SEXULUI DIN BRBAT N FEMEIE, TRATAMENT I
INTERVENIE
CHIRURGICAL Arndt descrie cinci etape in evaluarea i tratamentul
pacienilor transsexuali. Prima
determin dac pacientul trebuie s-i asume alt sex. Se face acest lucru
pentru a exclude homosexualii,
travestiii i pacienii care par instabili psihologic, cum ar fi schizofrenicii
care sunt derutai in privina genului
lor. Ii exclude i pe cei care au o motivaie pentru schimbarea sexului. De
exemplu, un homosexual care
consider asumarea sexului opus o cale de a scpa de sentimentul de
nelinite i nevinovie fa de
homosexualitatea sa. Acest gen de pacient rspunde bine la psihoterapie
i se va adapta nesatisfctor la
redefinirea sexului. A doua etap const in discuii pentru a stabili
identitatea pacientului la respectivul gen i
depistarea oricror concepii greite, extravagante.
In a treia etap, se incearc modificarea nechirurgical a caracteristicilor
sexuale secundare. Tratamentul
cu estrogeni pentru reducerea libidoului produce atrofia testiculelor,
redistribuie grsimea corporal i mrete
sanii. Vocea e mai greu de schimbat i, cu toate c se poate modifica
tonalitatea cu estrogen, rmane de obicei o
caracteristic masculin.
A patra etap testeaz abilitatea pacientului de a tri ca femeie un an sau
mai mult la serviciu, in
societate, acas. In aceast perioad, pacientul trebuie s se reorienteze,
asumandu-i statutul sexului opus.
A cincea etap e chirurgia reconstructiv care indeprteaz organele
masculine i construiete organe
genitale feminine. Asta presupune amputarea penisului, indeprtarea
TESTICULELOR i construirea

VAGINULUI. Vaginul trebuie s fie adecvat actului sexual i s rein esutul

erectil pentru intensificarea
senzaiei in timpul excitaiei sexuale. E de asemenea important s se
localizeze deschiderea uretrei intr-o poziie
normal feminin. O parte din organele masculine sunt folosite la crearea
celor feminine. Chirurgia cosmetic
ulterioar mrete SANII, feminizeaz trsturile faciale i reduce mrul lui
Adam. Chirurgia de redefinire
sexual se asociaz cu mai multe complicaii decat multe alte proceduri
chirurgicale. 1/2 pan la 2/3 din
pacieni pot suferi pierderea noului esut vaginal, stenoz vaginal,
infecii, sangerare sau pierderea grefelor de
piele.
SCHIMBAREA SEXULUI DIN FEMEIE N BRBAT Transsexualii masculini
depesc numrul celor
masculini, cu o rat de aproximativ 1 la 4. Femeia care recurge la un
program de redefinire a identitii sexuale
trebuie s parcurg aceleai etape iniiale ca un brbat. Muli urologi cred
c psihoterapia pe termen lung i nu
chirurgia e tratamentul care trebuie aplicat in asemenea cazuri. Se cunosc
puine schimbri de sex reuite in
cazul femeilor. Eecul chirurgiei de redefinire sexual la femei e legat de
dificultatea de a crea o uretr de o
lungime adecvat i un penis funcional pentru actual sexual.
Transsexualitatea e o contradicie de gen dintre minte i trup, care poate fi
tratat adesea chirurgical i
hormonal. E foarte important ca diagnosticul transsexualitii s fie foarte
limpede i s se urmeze un plan de
tratament gradat. Diagnosticul grbit i ignorarea metodei gradate au
drept risc o chirurgie mutilant asupra
homosexualilor, travestiilor i schizofrenicilor care se vor adapta slab
noului lor gen. O bun adaptare social
i sexual presupune o intervenie chirurgical asupra unor transsexuali
selectai (a se vedea, de asemenea,
DISFORIA GENULUI).
TRAVESTIII Travestiii sunt cei care obin plcere sexual imbrcandu-se
in haine ale sexului opus.
Travestiii nu sunt neaprat homosexuali i pot avea relaii heterosexuale
satisfctoare. Travestitul e, de fapt, o
form extrem de fetiism (a se vedea de asemenea
TRANSSEXUALITATEA).
SARCINA TUBAR a se vedea SARCINA ECTOPIC.
UPRIMA a se vedea IMPOTEN
URETRITA O inflamaie sau infecie a uretrei (calea de trecere a urinei),
comun ambelor sexe. La brbai, se
manifest printr-o senzaie de arsur la urinare sau la o scurgere din penis.
Scurgerea poate fi alb sau glbuie i
se observ pe chiloi.
In afar de infecie, uretrita poate fi provocat de o iritare chimic sau
mecanic. Iritarea chimic a

uretrei se produce de la spermicide sau lubrifiani vaginali. Iritarea

mecanic a uretrei se poate produce in
timpul actului sexual, mai ales dac nu exist o lubrifiere adecvat.
Simptomele uretritei pot fi generate de infecii sau alte probleme ale
tractului urinar sau genital. De
exemplu, brbaii cu prostatit (inflamaia prostatei) pot prezenta iniial
simptome de uretrit. La femei,
simptomele de uretrit pot fi cauzate de un episod sever de VAGINIT.
Uneori e greu s se fac distincia
dintre cele dou probleme i e nevoie de o analiz a urinei i a secreiilor
vaginale.
In majoritatea cazurilor, uretrita infecioas se trateaz uor cu antibiotice.
Deoarece infeciile uretrale se
transmit in mod obinuit prin contact sexual, e necesar adesea s se
trateze i partenerul.
EXAMINARE UROLOGIC a se vedea EXAMINAREA URO-GENITAL
CANCERUL UTERIN Cancerul UTERULUI e o boal a varstei a treia.
Majoritatea cazurilor se produc la
femei peste cincizeci de ani. Se estimeaz c la 3% din femei apare
carcinomul mucoasei uterine (endometru),
in jurul varstei de aptezeci i cinci de ani. Creterea incidenei cancerului
de endometru in ultimul deceniu se
datoreaz in parte proporiei crescute de femei in varst in totalul
populaiei. Factorii de mediu pot juca de
asemenea un rol in apariia cancerului de endometru. In Vest, s-a
manifestat o cretere a incidenei bolii la
inceputul anilor 1970. In Asia i America de Sud, procentele sunt mult mai
sczute.
Factori de risc Incidena cancerului uterin e mai mare la femeile care nu
au nscut datorit problemelor de
fertilitate, cauzate de lipsa ovulaiei; cu nateri puin sau deloc; cu ciclu
neregulat, mai ales cu intervale lungi
intre ciclu; la femeile obeze, cu diabet zaharat sau hipertensiune; femeile
cu o antecedente familiale de boli
maligne; i la femeile din grupuri socio-economice de elit. Stimularea
estrogen permanent, cu un
dezechilibru hormonal concomitent asociaz cu apariia cancerului de
endometru. Pe de alt parte, femeile care
iau CONTRACEPTIVE ORALE mai mult de un an prezint un risc mai sczut
de apariie a cancerului de
endometru.
Simptome Cel mai obinuit semn al cancerului uterin e sangerarea
vaginal anormal. Sangerarea la femeile in
menopauz e anormal i trebuie investigat imediat. i la femeile cu
menstruaie trebuie investigate simptome
ca mici pierderi de sange sau hemoragii inter-menstruale sau o sangerare
vaginal abundent i prelungit.
Aceste simptome apar de obicei la inceputul bolii. Dac diagnosticul se
stabilete rapid i se face imediat

tratamentul, rata de supravieuire este de 95%. Pe de alt parte, rata de

vindecare a cazurilor avansate e
neglijabil. Pe msur ce boala inainteaz, apar i alte simptome, cum ar fi
senzaia de presiune i incordare a
pelvisului, iritarea vezicii urinare.
Investigarea i diagnosticul timpuriu Orice femeie care manifest
sangerri anormale trebuie consultat de un
medic i trebuie s i se fac o biopsie uterin. Alte procedee de investigare
a populaiei cu risc ridicat includ:
ANALIZA SECREIEI VAGINALE, ecografia, biopsia de endometru i
histerescopia.
Tratament Din fericire, simptomele se produc intr-o etap timpurie,
inainte ca boala s se extind dincolo de
uter. Cand diagnosticul e timpuriu, rata de vindecare e foarte ridicat. Atat
intervenia chirurgical cat i
radioterapia s-au folosit eficient pentru tratarea carcinomului uterin.
Pentru pacientele cu o bun condiie fizic,
tratamentul principal este intervenia chirurgical. La aceast intervenie
se evalueaz extinderea cancerului i
se extirp uterul i ovarele. Pentru etapele timpurii, doar acest tratament
asigur o rat de supravieuire de 85%.
Pentru pacientele care nu suport o operaie sau pentru femeile la care
cancerul s-a extins dincolo de uter,
radioterapia, fie local (vaginal sau intrauterin) sau extern reprezint
tratamentul indicat. Exist diverse
combinaii ale metodelor de tratament. Orice femeie cu cancer de
endometru trebuie tratat la un centru
oncologic cu experien, unde se poate alege cel mai bun tratament.
Tratamentul trebuie discutat cu pacienta,
luandu-se in consideraie avantajele i dezavantajele fiecrei modaliti.
UTERUL Uterul este organul feminin in care se implanteaz ovulul
proaspt fertilizat, pentru a trece prin
etapele succesive de dezvoltare de embrion, ft i nou-nscut la NATERE.
Este un organ aproximativ de mrimea unei pere (cu excepia perioadei de
GRAVIDITATE), fiind situat
in partea inferioar a abdomenului femeii, in captul superior al vaginului.
Deschiderea inferioar a uterului,
colul uterin, poate fi expus la EXAMINAREA PELVIAN cu ajutorul unui
instrument numit speculum, care
separ pereii vaginului. Deschiderea colului uterin, numit canal cervical,
conduce la mucoasa de pe peretele
interior uterin, endometrul. In cavitatea uterin mai sunt dou deschideri:
ale canalelor trompelor uterine, prin
care trece ovulul dup fertilizare, pentru a ajunge in uter.
Inceputul graviditii e marcat de implantarea ovulului proaspt fertilizat in
uter. Uterul va asigura
mediul i protecia necesar pe msur ce noua sarcin incepe procesul
complex de nou luni de gestaie
necesare unui copil la termen. Vasele sanguine uterine se dezvolt, pentru
a face posibil ca sangele mamei s

furnizeze oxigen i alte substane metabolice i nutritive necesare creterii

i dezvoltrii ovulului fertilizat in
embrion, i mai apoi in etapa fetal. Aceste substane vitale se transmit
ftului prin PLACENT, un organ care
se formeaz i dezvolt in interiorul uterului. Uterul i placenta se mresc
in timpul sarcinii. Uterul este in
primul rand un organ muscular, componenta sa muscular purtand numele
de miometru. In timpul travaliului,
contraciile miometrului imping copilul in jos, prin colul uterin dilatat i
vagin. La femeia care nu e gravid,
contraciile miometrului sunt cauza crampelor menstruale (dismenoreea).
Prostaglandinele, hormoni naturali,
iniiaz contraciile de endometru, iar ocitocina, hormon al glandei
pituitare, provoac de asemenea contracii
uterine.
Cand o femeie matur sexual nu e gravid, uterul ei rspunde la secreiile
hormonale ciclice ale
ovarelor, organe in form de alun, de fiecare parte a uterului, in care se
afl ovulele. In fiecare lun, un ovar
elibereaz un ovul in trompa uterin pentru o eventual fertilizare. Inainte
de ovulaie, moment al ciclului
menstrual cand ovarul elibereaz ovulul, mucoasa uterului se ingroa in
urma stimulrii reprezentate de
nivelele crescute de estrogen. Dup ovulaie, endometrul e receptiv in
continuare, pentru posibila implantare a
ovulului fertilizat, prin nivelele crescute ale progesteronului i estrogenului.
Dac ovulul nu se implanteaz, se
produce o scdere brusc a nivelului acestor hormoni, micile artere care
alimenteaz mucoasa uterin
(endometrul) se contract, iar mucoasa se dezintegreaz i se elimin
odat cu sangerarea pe care o numit
MENSTRUAIE. Femeile incep s aib menstruaie dup zece ani i
continu s aib la intervale regulate,
pan in jur de cincizeci de ani. Momentul in care ciclul menstrual inceteaz
se numete menopauz.
V
VAGIN Unul din principalele ORGANE SEXUALE FEMININE, vaginul e un tub
muscular care se intinde de
la COLUL UTERIN, (intrarea in UTER), pan la deschiderea extern dintre
labii. Este organul in care se
introduce PENISUL masculin in erecie in timpul ACTULUI SEXUAL i care
primete sperma ejaculat in
timpul ORGASMULUI masculin. Dac nu exist o barier fizic, cum ar fi
prezervativul sau diafragma, care s
impiedice ajungerea spermei mai departe, aici, in vagin, ii incep
spermatozoizii cltoria in corpul femeii - din
vagin in uter, apoi in TROMPE, unde poate avea loc fertilizarea ovulului.
Vaginul unei femei adulte are o lungime de circa 8-10 centimetri lungime
cand e in repaus. Pereii si se

sprijin unul de altul, fiind extrem de flexibili. In timpul actului sexual,

vaginul se mrete pentru a primi
penisul masculin, iar in timpul sarcinii se mrete de mai multe ori in
raport cu dimensiunile sale obinuite,
devenind canalul de natere prin care trece copilul din uter in lumea
exterioar.
Pereii vaginului au trei straturi: mucoasa, stratul muscular i un strat de
esut conjunctiv periferic
(adventicia). Mucoasa e foarte groas i formeaz mai multe pliuri
longitudinale i circulare. esutul ei se
schimb ca rspuns la modificrile hormonale din timpul ciclului
menstrual, in primul rand datorit nivelului
estrogenilor. Stimulat de estrogeni, produce glicogen (o form de
depozitare a hidrocarburilor), care se
acumuleaz. Bacteriile prezente in mod normal in vagin metabolizeaz
glicogenul i genereaz acid lactic, care
d mediul de obicei acid al vaginului. In timpul tratamentului medical
excesiv cu antibiotice, aceste bacterii
sunt suprimate i se pierde mediul acid, permiand dezvoltarea ciupercilor
i a altor tipuri de bacterii.
Mucoasa vaginal e lubrifiat de trecerea fluidelor in interiorul vaginului,
mai ales in timpul excitaiei
sexuale. i mucusul colului uterin lubrifiaz de asemenea vaginul.
Stratul muscular conine grupuri musculare dispuse longitudinal i in
circular. Aceti muchi sunt foarte
bine vascularizai i, in timpul excitrii sexuale se produce congestia
sanguin a pereilor vaginului. Muchii
pelvieni impreun cu cei vaginali in vaginul ridicat, stramt i ferm.
Exersarea repetat a acestor muchi
previne slbirea lor (a se vedea EXERCIIILE KEGEL).
La fetele pre-pubere peretele vaginal e subire, cu cantitate sczut de
glicogen i predispus la infecii
bacteriene. In timpul perioadei reproductive, igiena defectuoas,
contraceptivele, contactul sexual i folosirea
unor chiloi strami, neabsorbani pot provoca infecii vaginale.
Dup menopauz, din cauza nivelului sczut de estrogeni, celule mucoasei
vaginale capacitatea de a
secreta glicogen, iar aciditatea vaginal scade, fcand esutul vaginal
susceptibil la traumatisme i infecii.
Terapia de inlocuire a hormonilor, urmat de multe femei dup
menopauz, oprete subierea mucoasei
vaginale i restabilete echilibrul acid al vaginului.
Lipsa estrogenului dup menopauz afecteaz alimentarea pelvian cu
sange i esutul moale al
vaginului, compromite elasticitatea structurilor pelviene i poate avea
drept rezultat coborarea uterului, vezicii,
rectului i intestinului. Cel mai obinuit simptom al bolii vulvo-vaginale e o
mancrime intens, care poate fi
provocat fie de infecie, fie, mai rar de boli canceroase sau precanceroase. Orice afeciune de acest gen trebuie

investigat imediat de un medic (a se vedea de asemenea CURENIA I

MIROSURILE SEXUALE
NEPLCUTE; EPISIOTOMIA; LUBREFIEREA).
HISTERCTOMIE VAGINAL a se vedea HISTERECTOMIE
LUBREFIEREA VAGINAL a se vedea LUBRIFIERE
VAGINIT Femeia care sufer de vaginit are fie o scurgere vaginal mai
abundent, fie o senzaie de arsur
sau mancrime in zona vaginal. Nu e o problem neobinuit pentru
femei, se produce adesea, fiind la o 1/3
din femei cauza principal pentru care se duc la ginecolog. Pacientele cu
asemenea simptome nu-i pot vedea
de viaa lor social i profesional obinuit. Poate fi de asemenea semnul
unei boli mai grave, cum ar fi
cancerul de tract genital sau GONOREE ori infecia cu CHLAMYDIA. Din
aceast cauz, e important ca
femeile cu simptome vaginale recurente s apeleze la medic i s nu se
trateze singure.
Exist diveri ageni infecioi care pot provoca vaginita. Cei mai obinuii
sunt microbii (vaginitele
bacteriene), Candida i Trichomonas vaginalis. Dei toate trei afeciunile
au simptome asemntoare, se
deosebesc totui prin anumite caracteristici clinice. Pacientele care sufer
de vaginit bacterian au scurgere
persistent, urat mirositoare, mai pronunat adesea in timpul actului
sexual, cand VAGINUL a fost expus
ejaculrii masculine. Aceast afeciune vaginal impune un tratament cu
antibiotice fie local, fie sistemic.
Pacientele cu Candida prezint adesea scurgeri vaginale i mancrimi
dup ce iau antibiotice sistemice din alt
motiv, cum ar fi un abces dentar sau o inflamaie a faringelui. Deoarece
aceste simptome sunt cauzate de
prezena Candidei albicans in vagin, tratamentul se face cu medicamente
antimicotice. Pacientele cu
Trichomonas vaginalis au de obicei o scurgere vaginal persistent,
neplcut. Ca tratament se administreaz
metronizadol oral. Partenerii sexuali masculini pot fi purttori
asimptomatici ai bacteriei i trebuie s se trateze
i ei.
Exist i alte forme de vaginit. Inainte de menopauz, femeile pot acuza
disconfort vaginal i senzaia
de arsur din cauza lipsei de ESTROGEN. Aceste simptome se pot ameliora
prin folosirea estrogenilor
administrai local, vaginal, sau sistemic. Evident, vor fi folosii numai dup
un control pelvian riguros, care s
elimine alt patologie pelvin. La femeile active sexual, scurgerea
anormal se poate datora infectrii colului
uterin cu Neisseria gonorrhea, Chlamydia trachomatis sau Papilo virusul
(HPV). Prezena primelor dou poate
fi determinat prin culturi de laborator i toate trei pot fi depistate prin
tehnici ADN. Primele dou

microorganisme sunt bacterii i trebuie tratate cu antibiotice. Trebuie s se

trateze de asemenea i partenerii
sexuali masculini. HPV se trateaz prin indeprtarea prin laser a esutului
anormal, cu acid tricloracetic sau cu
5-fluorouracil .
Alt cauz obinuit a vaginitei este alergia. Sursele cele mai obinuite
sunt gelurile contraceptive
vaginale, cremele vaginale antifungicide, supozitoarele i ejacularea
masculin. In majoritatea cazurilor, cauza
reaciei alergice nu se poate determina. Pentru multe din aceste femei,
antihistaminicele pot fi de ajutor.
Vaginita rmane o problem medical complex. Necesit o evaluare
medical pentru a asigura un
diagnostic exact i un tratament corespunztor (a se vedea de asemenea
VAGINITA CANDIDOZIC).
VAN DE VELDE, DR. TEHODOR HENDRYK Numele Van de Velde a fost
fcut celebru de nu mai puin
de trei pictori ai gloriosului i artisticului secol 17 olandez. Un alt Van de
Velde, Theodor Hendryk (18731937) a pictat o imagine plin de inspiraie de sex marital, intr-o carte
intitulat Cstoria ideal. Acest manual
de educaie sexual timpuriu a fost foarte cutat de mirese i miri cu mult
inainte ca asemenea cri s se vand
pe fa in librrii cu reputaie. A fost o carte de mare ajutor pentru aceti
tineri care nu tiau ce inseamn sexul.
Aborda subiectul funcionrii sexuale cu mult tact, ceea ce era important
pentru tinere care se temeau de ce o s
li se intample i erau ingrozite s nu cumva "s fac vreun lucru urat".
Dintr-o perspectiv modern, cartea e
prea solemn (dar aa trebuia s fie, atunci); nu menioneaz de ce au
mai mult nevoie partenerii sexuali:
permisiunea de a zambi, chicoti i de a se amuza de greelile i stangciile
lor reciproce. Plaseaz
responsabilitatea primei intalniri sexuale numai asupra brbatului. El
trebuie s conduc actul i orice eecuri i
se datoreaz. In metodele moderne de indrumare, ambii parteneri sunt
responsabili de satisfacerea reciproc.
Dar, la vremea sa, Cstoria ideal a fost important. A aprut in form
scris faptul c plcerea sexual in
sexul marital e pozitiv i de dorit i a artat c brbatul are un rol
important in a drui i a cuta satisfacia
sexual.
Tinerii cstorii mai citeau inc aceast carte in anii 1940 i 1950,
indrumai de cei mai in varst. Van
de Velde merit un loc de onoare in istoria deschiderii concepiei despre
sex.
VASECTOMIA I PILULA CONTRACEPTIV MASCULIN Dou abordri
importante ale
contracepiei masculine se bazeaz pe blocarea trecerii SPERMEI din
TESTICULE in zona de ejaculare sau

tratamentul medical pentru impiedicarea oprirea produciei de sperm.

Blocarea chirurgical a spermei din
testicule in zona de ejaculare se realizeaz uor prin procedura
chirurgical minor numit vasectomie. In
aceast abordare, ductul deferent, tubul muscular puternic care duce
sperma de la testicule in zona de ejaculare
este blocat prin suturi sau clipsuri metalice. Aceasta e o procedur
chirurgical simpl i foarte eficient, cu
efecte secundare minime. Cu toate acestea, muli brbai sunt preocupai
de eventualele consecine asupra
testiculelor i funciei lor sexuale dup vasectomie. Aceste temeri sunt, in
general, nejustificate, pentru c
vasectomia nu afecteaz funcionarea testiculelor sau a nivelului hormonal
care influeneaz dorina i viaa
sexual. Unii brbai sunt preocupai de reversibilitatea procedurii, in caz
c mai tarziu vor s aib copii.
Figura de la pag. 275
Ductul deferent e tiat i legat de fiecare parte.
n cazul unei vasectomii, vasul purttor e tiat astfel nct sperma s nu
poat ajunge n zona de ejaculare.
Datorit acestor temeri, s-au incercat alternative. Acestea includ
"vasectomia fr bisturiu", o procedur
chirurgical care secioneaz de asemenea ductul deferent i leag
capetele, dar printr-o incizie mai mic decat
la vasectomia obinuit. In plus, s-au experimentat diverse tehnici de a
plasa mijloace de obstrucie, cum ar fi
dispozitive de plastic sau valve cu deschidere i inchidere pe ductul
deferent. Aceste incercri sunt reversibile
dar nu sunt foarte sigure, pentru c sperma poate trece accidental dincolo
de zona blocat.
Deoarece in mod fiziologic sperma se acumuleaz i dincolo de poriunea
unde s-a executat blocajul, un
brbat care a fcut vasectomie trebuie s foloseasc i alte metode
contraceptive pan s depeasc un numr
de cincisprezece ejaculri dup operaie. Se poate face un test simplu, ca
s se verifice c nu mai exist
spermatozoizi la ejaculare.
Deoarece e o operaie minor (prin unele metode noi de microchirurgie,
"operaia" se rezum la ceva
mai mult decat o ineptur in scrot) apar rar complicaii, dei o uoar
durere e normal; exist de asemenea
riscul infectrii. Majoritatea brbailor nu lipsesc de la serviciu dup
aceast intervenie chirurgical, dei unii
ii iau cateva zile libere ca s-i revin. Trebuie evitat efortul un timp.
Vasectomia nu afecteaz in nici un fel potena brbatului. Toi hormonii
sexuali se produc in continuare.
Ejacularea scade cantitativ cu 5%, ceea ce nu se remarc. Spermatozoizii
(de dimensiuni microscopice) se
produc in continuare, dar nu mai sunt ejaculai. Se dizolv i sunt
absorbii, un proces inofensiv care are loc tot

timpul in organism, implicand alte tipuri de celule moarte.

Nu se cunosc probleme de sntate care s rezulte din vasectomie. Cu
toate acestea, in 1978 s-a
constatat c maimuele de laborator care au suferit aceast operaie
prezentau un risc mai mare de ateroscleroz,
mai ales cand li se administra un regim bogat in colesterol. Ins mai mult
de 12 studii asupra brbailor n-au
depistat nici o cretere a ratei bolilor cardiovasculare sau a altor afeciuni
la cei care s-au supus vasectomiei. In
mod similar, multe studii au cercetat incidena CANCERULUI DE PROSTAT
la brbaii cu vasectomie. Un
studiu din 1993 arat c poate crete riscul unui astfel de cancer dup
operaie, dar studiul nu s-a aprofundat i
nici un alt studiu n-a mai pus in eviden vreo legtur intre acest cancer
i vasectomie.
Dei majoritatea vasectomiilor pot fi inlturate prin microchirugie,
ataandu-se din nou cele dou capete
ale vasului purttor, vasectomiile nu sunt reversibile in proporie de 100%.
Prin urmare, uneori ar trebui
considerat o procedur permanent (a se vedea de asemenea
STERILIZAREA).
O abordare alternativ nechirurgical a contracepiei masculine are in
vedere scderea produciei de
spermatozoizi a testiculelor sau neutralizarea spermei prin medicaie.
Abordarea cea mai obinuit in trecut a
fost cu HORMONI, deoarece in testicule are loc un delicat control hormonal
al produciei de sperm. Din
pcate, pentru a bloca total producia de sperm prin mijloace hormonale
inseamn inlturarea tuturor efectelor
hormonilor masculini in organism. Aceast "castrare medical" are drept
rezultat modificri de libido (apetit
sexual) la brbai, precum i alte posibile schimbri ale caracteristicilor
sexuale secundare, cum ar fi creterea
brbii. In prezent se testeaz i se evalueaz noi abordri alternative ale
fabricrii unei pilule contraceptive
masculine, cu doze sczute de hormoni sau medicamente care inlocuiesc
hormonii, cu efecte mai puin
pronunate asupra LIBIDOULUI.
Deoarece la un brbat se produc zilnic milioane de spermatozoizi i
deoarece trebuie s se ajung la
nivelul zero pentru a asigura o contracepie absolut, e greu de creat un
medicament care s funcioneze eficient
ca pilul contraceptiv. Efectele pe termen lung ale suprimrii produciei
de spermatozoizi i eventuala revenire
la starea iniial nu sunt cunoscute. In mod sigur, o pilul contraceptiv
masculin ideal ar trebui s acioneze
prompt, s nu afecteze libidoul sau alte activiti hormonale i s fie
complet reversibil.
Medicamentul chinezesc gossypol s-a aplicat ca o incercare de a afecta
funcia spermatozoizilor, fr a

opri neaprat producerea lor. Gossypolul, derivat al uleiului din semine de

bumbac, blocheaz motilitatea
spermatozoizilor i, prin urmare, ii face nefuncionali. A fost folosit pe
scar larg in China, cu rezultate bune.
Din pcate, se pare c afecteaz funcionarea rinichilor i echilibrul hidric
al organismului, iar folosirea sa pe
termen lung e nesigur. Prin urmare, gossypolul nu poate fi acceptat ca
pilul contraceptiv masculin.
O problem care limiteaz toate incercrile de a scdea fertilitatea
masculin e faptul c producerea
spermatozoizilor i maturizarea in testicule dureaz aproximativ 77 zile.
Prin urmare, oricrui medicament care
afecteaz producerea lor i-ar trebui pan la trei luni ca s-i fac pe deplin
efectul. Crearea unei pilule
contraceptive masculine de succes e una din cele mai dificile incercri cu
care se confrunt cercetarea medical.
VIAGRA a se vedea IMPOTEN.
VIBRATOARE Cunoscute i drept aparate de masaj, vibratoarele sunt
dispozitive mecanice folosite pentru
stimularea erotic, ducand inclusiv la ORGASM. Dei unele vibratoare se
pot folosi i de brbai i de femei,
sunt destinate in primul rand stimulrii organelor genitale feminine. Unii
productori au incercat s creeze
vibratoare care s aduc brbatul la orgasm, dar nu s-au dovedit
satisfctoare. Apariia pe pia a vibratoarelor
destinate specific stimulrii sexuale e de dat recent - din anii 1940. Cu
toate acestea, aparatele de masaj
pentru relaxarea muscular i al tonifierea pielii dateaz de la inceputul
secolului. Poate c s-au folosit i pentru
stimularea sexual, dar nu acesta a fost scopul productorilor. Aproape
toate vibratoarele folosite pentru
stimularea sexual se impart in cinci tipuri: 1) "aparate de masaj suedez";
2) in form de falus; 3) cu maner de
pistol; 4) in form de baghet i 5) oscilatoare.
Aparate de masaj suedez Cele mai vechi dispozitive care au fcut
trecerea de la folosirea lor doar pentru
masaj muscular la stimularea erotic semna cu cel folosit la masajele
profesioniste sau la frizer. E vorba de
aparatul de masaj suedez (prins de dosul palmei) i folosit iniial la masajul
feei, gatului i la relaxarea
muscular. E greu s-l foloseti singur. Se preteaz doar pentru partea
frontal a corpului. Pentru c sunt grele
i prinse de man, sunt greu de folosit pe spate i sunt manevrate cel mai
bine de altcineva. Cea mai mare
calitate a lor e faptul c vibraiile motorului se transfer in buricele
degetelor utilizatorului. Efectul vibrator al
degetelor mrete sensibilitatea pe care o simte pielea masat dei
majoritatea prefer s fie masai de o alt
persoan decat de ceva artificial, mai ales in zona genital.

n form de falus Cilindrii de plastic in form de falus, de circa 12

centimetri, alimentai de o baterie au aprut
in anii 1940. Se pare c au fost proiectai s se introduc in vagin. Forma
lor arat clar care le principala funcie
de "masaj in punct fix" dup cum s-a spus uneori in reclame. Unii terapeui
susin c vibratoarele in form de
falus sunt mai mult produsul fanteziei masculine decat un obiect eficient
pentru femei. Dei sunt folosite de
unele femei, nu sunt la fel de eficiente ca alte tipuri de vibratoare pentru
stimularea i obinerea orgasmului.
Vibratoarele cu mner de pistol La inceputul anilor 1960 a aprut alt
instrument de masaj pentru stimularea
sexual. Se numesc, de obicei aparate de masaj in punct sau pentru
masajul pielii i au diverse piese care se
ataeaz, instruciuni pentru masarea diverselor pri ale corpului, dar nu
se menioneaz stimularea sexual. Cu
toate acestea, publicitatea care i s-a fcut in reviste sexy le-a definit
principala utilitate.
Aparatul de masaj cu maner de pistol seamn cu un mixer electric
manual. Dar, in loc de piesele care
se ataeaz la mixer, sunt adaptoare mici, nerotative, pentru masarea
pielii capului, a unor zone mici ale
corpului i pentru stimulare sexual. Conform descrierii din broura Good
Vibrations, cele cu mane de pistol
seamn intr-un fel cu o perie de pr (sau cu un usctor de pr), avand un
cap vibrator. Acest cap vibrator
metalic se prinde de o bucat plat de metal, in captul unei bobine, astfel
incat, cand se apas pe buton.,
vibreaz cu aproximativ 30 rotaii pe secund. Vibratoarele cu bobin au
4-6 piese ataabile, de diverse
flexibiliti, care alunec sau se prind de cap.
Aceste vibratoare se gsesc adesea in farmacii, magazine universale sau
in cataloagele de comand ale
lanurilor de supermarketuri. Unele tipuri genereaz i mult cldur, dar
sunt femei care consider c e
neplcut, atunci cand urmresc stimularea erotic. Cele mai utile au pies
de 2,5-3,5 cm diametru, cu o
suprafa convex, pentru suprafee mai mari de piele sau o pies de
aproximativ 2 cm, sub forma unui ou
suplu, pentru stimularea organelor genitale. Unele au ambele tipuri de
piese.
Bagheta Acest tip de vibrator are un corp cilindric lung sau maner de
circa 30-35 centimetri, cu un cap vibrator
la un capt (de circa 7 centimetri diametru) care seamn cu o clan in
form de bil sau cu o minge de tenis
uor turtit. Capul vibrator e prins de corp printr-un gat scurt, flexibil.
Poate fi folosit in diverse feluri pentru
excitarea erotic i e probabil cel mai bun mod de auto masaj. Forma
baghetei permite masarea spatelui. E

dotat i cu piese detaabile care ii permit folosirea pentru excitaia

sexual prin introducerea in vagin, dei
bagheta in sine, nu e destinat penetrrii. Aceste instrumente de masaj se
folosesc in toat lumea i sunt produse
de companii internaionale de elit, fiind disponibile in majoritatea
supermarketurilor mari. Unele modele au
baterii reincrcabile, de preferat celor cu cablu de alimentare, deoarece
permit o mai mare flexibilitate in
utilizare. Se pare c bagheta e foarte util partenerilor in timpul actului
sexual. Se pune intre cele dou corpuri,
aproape de organele genitale i permite vibraiilor s mreasc stimularea.
Oscilatorul Din punct de vedere tehnic, oscilatorul nu e un vibrator,
deoarece stimularea asigurat provine din
micarea de oscilare a capului dintr-o parte intr-alta - avand pan la 3600
micri pe minut - i nu din vibraii in
sus i in jos, ca la alte tipuri de vibratoare. E disponibil, in general, cu mai
multe tipuri de capete: Un cap de 7
centimetri, in form de deget, un "ciorchine de struguri" cu un diametru de
2,5 centimetri i o cup de 2,5
centimetri. Deoarece e in primul rand vibrator destinat exclusiv excitrii
sexuale a organelor genitale feminine,
e mai specializat i e cel mai bun pentru stimularea labiilor i clitorisului.
Oscilatorul e mic, de numai 18
centimetri, in form de perie de dini electric, cu un cap oscilator i un
motor cu vitez variabil. Nu poate fi
folosit pentru masaj i relaxare muscular.
Atenie Dac vei cumpra un aparat de masaj de la un magazin de
renume sau prin comand, vei gsi,
probabil, un paragraf in cartea de instruciuni care v va spune s nu
folosii vibratorul pe poriuni ale corpului
care prezint tumefacii. Acest lucru e valabil pentru orice tip de
vibratoare. Nu trebuie folosit nici la clcai sau
laba piciorului dac exist poriuni dureroase. Instruciunile trebuie
respectate, pentru c zonele dureroase sau
umflate pot ascunde un cheag de sange care se poate desprinde i
provoca alte afeciuni. Dac avei nedumeriri
in privina masrii poriunilor dureroase sau umflate, consultai un medic.
In ultimele trei decenii, folosirea vibratoarelor a jucat un rol important in
tratarea disfunciilor sexuale.
In manualele despre sex, vibratorul a fost recomandat inc din 1949
pentru tratarea femeilor care nu pot ajunge
la orgasm.
Abia acum 25 de ani folosirea vibratoarelor a ieit la lumin, fiind
prezentate in manualele de tip "cum
s faci singur sex" drept un instrument de TERAPIE SEXUAL. La sfaritul
anilor 1960, vibratorul a fost
asociat cu studiul tiinific al funcionrii sexuale desfurat de MASTERS
I JOHNSON i prezentat in cartea
lor Rspunsul sexual la oameni. Constatrile celor doi au starnit multe
reacii i controverse, deoarece au

susinut in studiul lor c automanipularea zonei genitale feminine cu un

vibrator produce acel gen de stimulare
care duce la cel mai rapid i intens orgasm.
Dei Masters i Johnson nu au luat in discuie folosirea vibratoarelor in
tratamentul femeilor care nu pot
ajunge la orgasm, a fcut acest lucru terapeutul sexual Helen Singer
Kaplan. In cartea ei Noua terapie sexual:
tratamentul activ al disfunciilor sexuale, dr. Kaplan remarc diverse
moduri in care poate fi folosit un vibrator
ca ajutor in tratarea disfunciilor sexuale. De exemplu, sugereaz o
introducere combinat a penisului odat cu
stimularea clitoridian cu ajutorul vibratorului pentru acele femei care nu
pot ajunge la orgasm in timpul actului
sexual. Pentru acele femei care nu au avut niciodat orgasm, sugereaz
c, in cazul in care MASTURBAREA
cu ajutorul degetelor nu e destul de intens ca s declaneze orgasmul, s
se foloseasc un vibrator, care asigur
o form mult mai puternic i intens de stimulare. De asemenea, in
etapele ulterioare, cand o persoan inva
cum s-i transfere orgasmul in situaii heterosexuale, sugereaz ca soul
s foloseasc un vibrator, ghidat de
mana soiei, ca s-o aduc la orgasm. In felul acesta, o scutete de stresul
actului sexual neimplinit.
Vibratoarele se pot folosi i ca instrument de invare, pentru a descoperi
cele mai sensibile zone ale
corpului. Utilitatea vibratorului nu const atat in excitarea clitorisului sau
in provocarea orgasmului, ci mai ales
in a ne face s ne dm seama cum variaz sensibilitatea pielii in diverse
pri ale corpului. Folosirea
vibratorului in acest mod e valabil in aceeai msur pentru brbai i
femei. Astfel, folosirea vibratorului
amplific doar efectul mangaierii fiecrei zone. Ca exemplu, dac-i atingi
zona de sub bra cu degetele i o
freci uor, printr-o micare circular, vei simi probabil o senzaie plcut,
erotic. Dac incerci acelai lucru cu
vibratorul, vei constata ce mult se amplific senzaia. Faptul c
vibratoarele produc orgasme rapide i intense
pentru femei e bine cunoscut. Se discut de diverse utilizri creatoare in
doi sau de unul singur. Utilizatorii
experimentai i terapeuii sexuali consider c femeile nu trebuie s se
team c vor deveni dependente de
vibratoare tocmai pentru c sunt atat de eficiente. O mai larg acceptare a
vibratoarele duce, la randul ei la
producerea de vibratoare mai ieftine i eficiente, destinate specific
utilizrii sexuale. Se gsesc in magazine i
cataloage specializate in produse EROTICE feminine.
VIRGINITATEA Termenul de "virgin" se aplic, in general, cuiva care n-a
avut niciodat un contact sexual.
In cazul femeilor, e considerat virgin o femeie al crei HIMEN n-a fost
rupt prin introducerea PENISULUI

masculin. Himenul e o membran care inchide parial intrarea in vagin i

poate aciona drept barier, pan e
rupt prin presiune. Dei himenul intact a fost folosit de-a lungul timpului
pentru a verifica virginitatea unei
femei, mai ales in noaptea nunii unei mirese virgine, e o noiune complet
fals. Din motive necunoscute,
himenul unei femei se poate deschide natural, fr s ofere rezisten
penisului primului partener sexual. Sau e
posibil s se fi rupt in trecut, din alte motive decat sexuale, i practic s fi
disprut.
Dei experiena ACTULUI SEXUAL e cel mai obinuit mod de a defini
"pierderea" virginitii, exist
in realitate o mare zon cenuie in care o persoan poate avea experien
sexual, dei e practic virgin, tehnic
vorbind. Dac ai practicat SEX ORAL sau ai fost adus la orgasm de
partener prin stimularea organelor
genitale, poi fi considerat virgin din punct de vedere tehnic. Cu toate
acestea, e posibil s fi fcut sex mai
mult decat cineva a crui experien const intr-un singur act sexual.
Sigur, se poate vorbi de virginitate atat la brbai cat i la femei, dar
majoritatea culturilor au concepii
diferite despre virginitate, in funcie de sex. Tradiional vorbind, a existat
un DUBLU STANDARD. Femeilor li
s-a pretins s fie virgine inainte de CSTORIE, in timp ce brbailor li s-a
permis, ba chiar au fost incurajai
uneori s aib multe experiene sexuale.
Dei in America de azi aceast atitudine se schimb, dublul standard
persist. Despre fete se spune i
acum c sunt "uuratice" dac cedeaz prea uor bieilor. In timp ce
bieii sunt incurajai adesea de societate
"s marcheze" cu fetele. Adolescenii inc virgini ii fac griji s nu ajung
de rasul colegilor.
De fapt azi, in contradicie cu standardul dublu, pierderea virginitii e
resimit de biei i fete
deopotriv ca o atitudine social fa de adolesceni, iar concepia despre
sex a devenit mult mai permisiv.
Muli adolesceni de ambele sexe sunt presai acum de colegii lor s
devin activi sexual. Sexul pare a fi peste
tot - la TV, in filme, in clipurile video muzicale, in reviste. De aceea nu e de
mirare c muli tineri sunt tot mai
grbii s aib prima lor experien sexual, iar unora le e chiar ruine c
sunt virgini.
E important de precizat c nimeni nu trebuie s renune la virginitate sub
presiunea colegilor, dintr-un
sentiment de ruine, jen sau pentru aa cred alii. Primul contact sexual
al unei persoane e ceva de neuitat.
Dac ai aceast experien la momentul nepotrivit sau cu o persoan
nepotrivit, sau pentru c aa crede
altcineva c e bine e, in mod sigur, o mare greeal (a se vedea de
asemenea ABSTINENA; CASTITATEA).

VOYEURISMUL Voyeurismul provine de la verbul francez voir, "a vedea".

Acest termen definete un brbat
sau o femeie care se uit la organele sexuale ale unei persoane de sex
opus (dei pot fi i voyeuriti
homosexuali sau lesbiene) cand acesta e dezbrcat sau cand n-ar trebui
s fac acest lucru. O persoan creia ii
place s priveasc oamenii care fac striptease intr-un film nu e considerat
un voyeurist; un voyeurist se excit in
primul rand uitandu-se la o femeie sau un brbat fr ca aceasta s tie
sau s-i permit. Intr-o oarecare msur,
voyeursimul e o form de comportament instinctual. Voyeuristul simte
periodic nevoia s caute situaii in care
s poat observa pe furi o persoan care se imbrac, se dezbrac sau
face sex. Satisfacia sexual obinut
poate merge pan la MASTURBARE, dei nu e obligatoriu intotdeauna.
Voyeuritii pot avea viei sexuale
convenionale, dar obin cea mai mare satisfacie din activitile lor
clandestine. Dei majoritatea voyeuritilor
se uit fr s ating, unii ii asalteaz pe cei pe care-i contempl. De
aceea, poliia consider voyeursimul un
delict grav.
Voyeuritii se regsesc in orice categorie de varst, inclusiv in copilrie,
dei majoritatea capt, se pare acest
obicei in jur de 40 de ani. In majoritatea cazurilor, in societatea noastr,
voyeuritii sunt brbai heterosexuali,
raportul dintre voyeuritii brbai i femei fiind de nou la unu. Nu exist
nici un motiv al acestei discrepane,
in afar de credina inrdcinat social c trupul femeii e un obiect sexual
dorit i e un fel de "fruct oprit" care
nu poate fi contemplat de strini (a se vedea de asemenea
HIPERSEXUALITATEA).
VULVA Partea extern, vizibil, a ORGANELOR SEXUALE FEMININE. Vulva,
compus din labiile mari,
labiile mici, CLITORIS, uretr i glandele vestibulare e localizat intre
muntele pubian i ANUS.
Labia mare e compus din dou straturi rotunjite de esut. Ii are originea
in muntele pubian i se termin in
perineu, formand limitele laterale ale vulvei. Dup pubertate, crete pr pe
tegumentul labiei mari; partea lor
intern conine multe glande sudoripare. Organele genitale feminine i
masculine au aceeai origine
embrionar, iar labiile mari sunt analoagele scrotului masculin.
Labiile mici constau din repliuri cutanate mai mici, fr pr, ascunse, de
obicei intre labiile mari. Ele
delimitez vestibulul (intrarea) vaginal. Aceste pliuri sunt netede i
pigmentate, iar capetele lor superioare se
unesc in jurul clitorisului. Labiile mici reprezint echivalentul tegumentului
de pe PENISUL masculin.
Clitorisul este principalul organ al plcerii sexuale feminine. Se afl sub
muntele pubian, in partea

superioar a vestibulului vaginal. Asemntor unui mic nasture sau unei

boabe de mazre ca mrime i
dimensiune, se poate mri datorit unui aflux sporit de sange in timpul
excitrii sexuale sau cand e atins. E
bogat in terminaii nervoase i e un organ extrem de erogen. E comparabil
penisului, dezvoltandu-se din acelai
esut embrionar. Uretra e o structur tubular membranoas permiand
trecerea urinei. Are aproximativ cinci
centimetri lungime. Deschiderea sa extern se afl sub clitoris.
Vestibulul vaginal e zona mrginit lateral de labiile mici, deasupra de
clitoris i dedesubt de fuziunea
labiilor mici. Reprezint intrarea in canalul vaginal. La fetie i la tinerele
femei inainte de CONTACTUL
SEXUAL i de NATERE, jonciunea vulvo-vaginal e parial acoperit de o
membran numit HIMEN. De
obicei, himenul are unul sau mai multe orificii care permit sangelui
menstrual sau altor secreii s curg in
vagin. Dar, in unele cazuri, himenul e neperforat (nu are nici o deschidere),
iar la prima menstruaie sangele se
acumuleaz in vagin. O procedur simpl, numit himenectomie, rezolv
aceast problem. Dup contactul
sexual, himenul se rupe i nu mai rman decat cateva fragmente pe
marginea deschiderii vaginale. In unele
cazuri se produce sangerarea la ruperea himenului.
Glandele Batholin se afl lateral fa de vulv, sub labiile mari. Secreiile
acestor glande care lubrifiaz
vulva i vaginul, mai ales in timpul activitii sexuale apar prin dou
deschideri care se afl in zona lateral
joas a vaginului. In jurul varstei de 30 de ani, glandele involueaz i se
micoreaz. Glandele Batholin au
tendina s dezvolte chisturi i abcese. Chisturile s-ar putea s nu
deranjeze, dar abcesele trebuie tratate
chirurgical.
W-Y-Z
METODA RETRAGERII a se vedea CONTRACEIA; MITURI LEGATE DE
CONTRACEPIE
PNTEC a se vedea UTER
LEUCOREEA Un termen pentru a descrie infeciile vaginale cauzate de
proliferare ciupercilor. Aceasta i
vaginita bacterian sunt principale cauze ale infeciilor vaginale. Ciuperca
cea mai obinuit vinovat de
aceast infecie e Candida albicans, dar pot s apar infecii cu Candida
tropicalis i Torulopsis glabrata.
Diagnosticarea infeciei cu aceast ciuperc poate fi confirmat de o
examinare a secreiilor vaginale. O
femeie trebuie s ii pun problema acestei infecii dac prezint o
scurgere vaginal excesiv, insoit de
mancrimi, mai ales dac se manifest in timpul tratamentului cu
antibiotice motivat de alte cauze decat cele

ginecologice. In asemenea cazuri, examinarea microscopic a secreiilor

vaginale are ca rezultat depistarea
acestei ciuperci. Se poate face i o cultur pentru confirmare, fiind un mod
de diagnosticare mai exact decat
examinarea la microscop.
Tratamentul iniial al unei infecii vaginale cu candida se face cu un agent
local: crem, supozitor sau
tablete vaginale. Din fericire, puine forme de infecie cu candida sunt
rezistente la terapie. In cazurile cronice
sau recurente sau in caz c pacienta i-a creat o sensibilitate local in
urma folosirii cremelor vaginale i
supozitoarelor se pot lua i medicamente antimicotice pe cale oral.
Exist frecvent inelegeri greite ale naturii infeciilor vaginale cu candida
la femei. Infeciile recurente
cu candida nu sunt provocate de regul de o form rezistent de ciuperc
care trebuie eliminat prin
chimioterapie sistemic. La o femeie normal, numrul de celule de
candida de pe piele sau mucoase e sczut,
datorit existenei florei bacteriene de suprafa i a mecanismului local
eficient de aprare dat de leucocite i
produii lor metabolici de aprare, citotoxinele. In schimb, orice schimbare
a acestui mediu complex poate
inclina balana, permiand proliferarea candidei.
Sunt multe exemple de tulburare a acestui echilibru, iar dac acesta nu se
reface, folosirea repetat a
agenilor locali nu mai are efect decat pe termen scurt. Exemplele includ
femeile gravide, care au o cantitatea
mai mare de glucoz in urin i secreiile vaginale, un mediu metabolic
care favorizeaz proliferarea candidei,
precum i femeile care urmeaz un tratament cu antibiotice din varii
motive. Antibioticele distrug mare parte
din flora bacterian normal a VAGINULUI i permit astfel proliferarea
candidei. De asemenea, relaia sexual
cu un brbat infectat, de obicei necircumcis, introduce diverse forme de
candida in VAGIN i tulbur echilibrul
obinuit. Alt exemplu e scderea rspunsului celular vaginal in urma unor
boli ca infecia HIV sau tratamente
ca imunoterapie pentru cancer.
Toate aceste situaii pot avea drept rezultat infecii micotice vaginale
repetate. In infeciile recurente,
trebuie s se restabileasc echilibrul microbiologic al vaginului. Cheia
gsirii unui tratament eficient e
determinat de factorul care modific rspunsul local. Dac se poate
corecta, vindecarea e sigur. Altfel,
tratamentul antimicotic e sortit eecului (a se vedea de asemenea
VAGINITA).
ZOOFILIA
Numit i bestialitate, zoofilia inseamn sex cu animale. Dei unele
poveti despre asemenea practici sunt pure

mituri, cum ar fi Leda i Lebda, aceast activitate exist in realitate. De

fapt, dr. Alfred Kinsey a constatat c
un mic numr din brbaii studiaii avuseser relaii sexuale cu animale,
dar numai o dat sau de dou ori in
via. Asemenea practici nu sunt recomandate i sunt adesea ilegale.
**********
GLOSAR
ADOPIE
Procesul legal prin care o persoan, de obicei un copil, devine membrul unei familii de
care nu e legat biologic.
ALAUN
Un astringent (substan care face celulele musculare netede ale pielii s se contracte).
Se credea c alaunul e o metod contraceptiv,
dar nu e eficient.
STEROID ANABOLIZANT
Un medicament hormonal preparat fie din testosteron, fie dintr-un compus sintetic.
Contracareaz efectul hormonilor feminini i
stimuleaz creterea.
ANDROPAUZ
Schimbare de via la brbai, considerat de unii similar menopauzei. E cauzat de
scderea nivelului hormonilor masculini.
PR AXILAR
Prul de sub bra. Apariia sa e un semn al pubertii
TEMPERATURA BAZAL A CORPULUI
Temperatura corpului luat devreme, dimineaa, dup somn, inainte de orice activitate.
Deoarece creterea temperaturii poate fi un
semn al producerii ovulaiei, se folosete ca metoda natural de planificare familial.
METODA CALENDARULUI
O metod natural de planificare familial in care femeia ine o strict eviden a ciclului,
pentru a calcula data la care se produce
ovulaia.
CARNAL
Termen derivat din cuvantul latin carnalis; folosit in expresia cunoatere carnal,
inseamn raport sexual.
CASTITATE
Abstinena de la contact sexual, termen folosit in general la femei.
CROMOZOMI
Structuri filiforme localizate in nucleul unei celule, purttoare ale informaiei genetice.
CLIMATERIU
Schimbrile emoionale care insoesc menopauza.
RAPORT SEXUAL
Act sexual.
COLOSTRU
Fluidul glbui eliberat de san imediat dup natere, inainte de producerea laptelui.
CONSIMMNT
Acceptarea de a participa la actul sexual. Termenul e folosit i pentru a descrie aprobarea
altor aciuni, cum ar fi cstoria sau
divorul.
ADULT CARE CONSIMTE
O persoan peste 18 ani care e de acord s aib raport sexual.
CONTRACEPIE
Oricare din tehnicile disponibile pentru a nu rmane gravid.
COPULAIA
Actul sexual, folosit mai ales cand e vorba de animale.
GLANDA LUI COWPER
O gland care secret o substan lubrifiant inainte de ejaculare. Aceast substan
ajut spermatozoizii in drumul lor prin uretr.
APARIIA CAPULUI

Momentul in care capul copilului se vede pentru prima oar prin deschiderea vaginal.
OBSESIE AMOROAS
Un sentiment romantic ctre alt persoan, adesea neimprtit.
CULTUR (MICROBIAN)
Un procedeu de laborator de a depista i/sau identifica microorganismele.
CHIURETAJ
Raclarea de material dintr-un spaiu interior pentru scoaterea unei formaiuni sau, cand e
vorba de uter, raclarea inveliului interior
(endometru).
CISTIT
O inflamare a vezicii urinare. Se intalnete mai ales la femei.
D&C
Dilataie i chiuretaj - lrgirea deschiderii uterului i raclarea inveliului.
PARTUM
Naterea unui copil.
DES
Un hormon puternic, prezent in pilula "dimineii dup ce s-a fcut sex".
DILATATOR
Un instrument folosit la lrgirea unei deschideri, cum ar fi speculum, folosit la dilatarea
vaginului la controlul pelvian.
DNA
Acid dezoxiribonucleic, (ADN), o molecul de dimensiuni mari care alctuiete cromozomii
unei celule i poart informaia genetic.
DISFUNCIE
In termeni sexuali, disfunciile sunt fie fizice, fie probleme psihice care impiedic o
persoan s se bucure pe deplin de sexualitatea ei.
DISMENOREE
Durerea asociat cu menstruaia, numit in mod obinuit cramp.
DISPAREUNIA
O stare in care muchii vaginali se contract involuntar, fcand ca actul sexual s fie
dureros.
ESTOMPARE
In timpul travaliului, scurtarea colului uterin i subierea pereilor si in timpul naterii.
OVUL
O celul feminin produs in ovare. Cand se unete cu spermatozoidul masculin, se va
dezvolta intr-un embrion.
TESTUL ELISA
Un test serologic imuno-enzimatic pentru a determina, intre altele, prezena anticorpilor
anti-HIV.
SISTEM ENDOCRIN
Sistemul de glande care secret hormoni direct in sange. Include i testiculele care
secret testosteron, ovarele care secret estrogen.
LOGODN
Perioada dintre acceptarea cstoriei de ctre un cuplu i nunt.
EPIDIDIM
Tub lung, contorsionat, de pe suprafaa testiculelor, in care se depoziteaz sperma.
EUNUC
Un brbat cruia i s-au extirpat testiculele.
FANTEZIE
Fantezie sexual inseamn s-i imaginezi scene sau evenimente legate de sex sau o
legtur amoroas care nu se realizeaz niciodat.
FEMINISM
O filozofie socio-politic care susine c dreptul legal, social, politic, economic i sexual al
femeii trebuie s fie egal cu al brbatului.
PERIOAD FERTIL
Momentul din timpul ciclului menstrual al unei femei cand poate rmane gravid.
FERTILIZARE
Unirea gameilor masculini i feminini (spermatozoidul i ovulul). E cunoscut de
asemenea drept momentul procrerii.
FIMBRIA

Marginea in form de deget a trompei uterine din captul ovarian. Fimbria ghideaz
ovulul in tromp, unde poate fi fertilizat.
PREPU
Un pliu liber al pielii care acoper glandul penisului, la brbat, sau clitorisul la femeie.
SRUT FRANUZESC
Un srut in care o parte a limbii partenerului ptrunde in gura celuilalt.
FRENULUM
Repliu cutanat al penisului, situat in partea inferioara a acestuia.
FRIGIDITATE
Un termen care se aplica odat oamenilor care-i inhib dorina sexual.
GAMET
O celul care funcioneaz in timpul fertilizrii: ovulul sau spermatozoidul.
POPONAR
Homosexual.
MICARE DE ELIBERARE A HOMOSEXUALILOR
Micarea politic care cere drepturi egale pentru homosexuali i lesbiene.
GENE
Uniti fizice care determin caracteristicile motenite ale unui individ.
CONSILIERE GENETIC
Inseamn s discui cu viitori prini bolile sau malformaiile congenitale care ar putea fi
motenite de copil.
ORGANE GENITALE
Organe sexuale.
CELULE GERMINATIVE
Celulele reproductive ale unui organism: ovarul i sperma.
GESTAIE
Perioada dintre fertilizarea ovulului i natere. La oameni, perioada medie e de 266 zile.
NODUL GLANDULAR
Capul conic al penisului la brbai sau varful clitorisului la femei.
GONADE
Glande care elibereaz gamei, cum ar fi ovarele sau testiculele.
ZONA INGHINAL
Zona in care abdomenul se unete cu coapsele.
TERAPIE DE GRUP
Tratamentul disfunciilor psihologice sau sexuale in care un grup de oameni se
concentreaz asupra unei anumite probleme i o
discut cu un terapeut calificat.
GINECOLOG
Medic specializat in acea ramur a medicinii care se ocup de sistemul reproductiv al
femeii.
GINECOMASTIE
O cretere in dimensiuni temporar i anormal a unuia sau a ambilor sani la brbai.
Afecteaz in general bieii, la pubertate.
CLDURI
Perioada de ovulaie a unei femele. Nu se regsete la oameni.
HEDONISM
Un set de valori care pun accentul pe plcerea sexual in raport cu constrangerile morale.
PAPILOVIRUSUL UMAN
Un virus care cauzeaz negi, unii fiind transmisibili prin contact sexual.
HIPOXIFILIE
Excitare sexual provocat de lipsa de oxigen.
HISTERECTOMIE
Indeprtarea chirurgical a uterului.
HISTEROTOMIE
Un gen de avort in care ftul e indeprtat chirurgical, prin incizarea uterului.
COPIL NEELGITIM
Un copil nscut in afara cstoriei.
IMPLANTARE
Fixarea ovulului fertilizat in peretele uterin.
INCUBATOR

Un aparat medical folosit pentru a furniza un mediu controlat unui copil prematur.
AVORT PROVOCAT
Un avort provocat prin mijloace artificiale.

INFERTILITATE
Incapacitatea de a rmane gravid.
INTERSEXUALITATE
O stare intermediat in care o persoan posed caracteristici masculine i feminine in
diverse proporii.
SARCOMUL KAPOSI
Un tip de cancer care ii afecteaz, in general, pe bolnavii de SIDA.
LABIE
Cele dou pliuri de piele care formeaz marginile exterioare i interioare sau "buzele"
vaginului.
TRAVALIU
Naterea unui copil.
METODA LEBOYER
Tehnica naterii fr dureri.
POZIIE LITOTOMIC
Poziia unei femei la controlul pelvian. Femeia st intins pe spate, cu genunchii indoii i
tlpile sprijinite pe nite supori.
LIMFOGRANULOM VENERIC
O boal transmis sexual, provocat de chlamydia trachomatis, care provoac tumefierea
nodulilor limfatici din zona inghinal.
MADAM
O femeie care conduce un bordel.
MISOGINISM
Atitudinea unor brbai care consider c masculii sunt superiori femelelor.
GLAND MAMAR
Sanul feminin.
MAMOPLASTIE
Modificarea chirurgical a formei sanului.
CONSILIERE MARITAL
Un gen de consiliere in care se iau in considerare toi factorii implicai in cstorie.
MASAJ
Atingerea esuturilor ca s se refac sau ca s se provoace plcere.
MENARH
Prima menstruaie a unei femei.
MENSTRE
Scurgerea normal de sange i celule uterine care are loc in timpul menstruaiei.
MINI-PILUL
Pilul oral de contracepie care nu conine estrogeni.
AMANT
O femeie care e partenera sexual i prietena unui brbat insurat.
MITTELSCHMERZ
Durere resimit in partea inferioar a abdomenului. E provocat de ovulaie.
MONITRICE
Un indrumtor in timpul naterii, specializat in metoda Lamaze.
MONOGAMIE
Cstoria dintre un singur brbat i o singur femeie.
MUNTELE PUBIAN
La femei, ridictura de esut adipos care acoper osul pubian.
PILULA "DIMINEII DE DUP"
O metod de contracepie care presupune s iei o pilul cu o mare doz de estrogeni la
72 ore de la contactul sexual. Din cauza
riscurilor pe care le implic, se administreaz doar in caz de viol sau incest.
GREURI MATINALE
Greurile pe care le au femeile in primul trimestru de sarcin, in general dimineaa.
NARCISISM
Iubirea sau dorina sexual manifestat fa de propria persoan.

BURIC
Zona abdomenului in care cordonul ombilical se unete cu ftul.
MBRIARE
O form de exprimare sexual i emoional in care cuplul mai mult se srut i se
imbrieaz, incolcindu-i braele unul de gatul
celuilalt.
NECROFILIE
Plcerea sexual provocat de vederea ori contactul cu un cadavru.
MICIUNI NOCTURNE
Ejaculare in timpul somnului.
URETRIT NEGONOCOCIC
O infecie a uretrei provocat de ali ageni infecioi decat gonococul.
OBSTETRIC
Ramura medicinii care se ocup de graviditate, travaliu i natere.
OLIGOSEPRMIE
Lipsa spermatozoizilor la ejaculare.
CSTORIE DESCHIS
O cstorie in care amandoi partenerii sunt liberi s aib relaii sexuale cu alte persoane.
ORGIE
Un act sexual intre mai muli oameni.
OVULAIE
Eliberarea unui ovul din ovar.
OVUL
Celula germinativ feminin.
PROXENET
Pete.
PEDERASTRIE
Activitate sexual cu biei mici ca varst.
PEDOFILIE
Activitate sexual cu copii, indiferent de sex.
"CURIOSUL"
Cineva care simte plcere sexual urmrind pe furi alte persoane care se dezbrac sau
fac sex. Voyeurist.
PELVIS
Partea inferioar a trunchiului, format din cercul in form de bazin al oaselor pelviene.
IMPLANT PENIAN
Protez introdus in penisul unui brbat incapabil s aib erecii.
PENIS CAPTIVUS
Penis blocat in vagin in timpul contactului sexual.
PERINEU
Zona dintre anus i organele genitale interne: vaginul la femei i scrotul la brbai.
PERVERSIUNE
Comportamentul sau practicile sexuale care se abat de la normal.
PERVERS
O persoan care practic perversiuni.
INSTRUMENT DE BLOCARE
Un instrument introdus in vagin. Diafragma, care funcioneaz ca barier contraceptiv, e
un astfel de instrument.
MNGIERI
Activitate sexual, practicat mai ales de tineri, care implic sruturi lungi, atingerea
zonelor erogene, uneori inclusiv a organelor
genitale. Dei poate aduce la orgasm ambii parteneri, nu include contactul sexual.
FALUS
Penis, de la cuvantul grecesc phallos.
FIMOZ
Stramtorare a prepuului penisului, aa incat nu poate fi tras pentru dezgolirea varfului.
PETE
Brbat care triete din catigurile uneia sau mai multor prostituate.
IUBIRE PLATONIC
O prietenie intre doi oameni care nu sunt rude i care nu implic o legtur sexual.

TEHNICI DE SATISFACIE SEXUAL

Activiti erotice, altele decat contactul sexual, care te satisfac fizic.
POLIANDRIE
Cstoria dintre o femeie i doi sau mai muli brbai.
POLIGAMIE
Cstoria dintre un partener de un sex i doi sau muli de sex opus. Se refer, in general,
la cstoriile in care exist mai multe soii.
POLIGENIE
Cstoria dintre un brbat i mai multe femei.
POTEN
Abilitatea unui brbat de a avea erecie i ejaculare.
CONSILIERE PREMARITAL
S discui despre intenia de a te cstori cu un specialist in consiliere. Unele religii impun
ca viitori soi s discute despre cstorie cu
un consilier sau conductor religios.
SEX PREMARITAL
Sex intre doi oameni necstorii; se refer uneori la perioada in care cei doi hotrsc s
se cstoreasc.
NATERE PREMATUR
Naterea unui copil inainte de termen.
EJACULARE PREMATUR
O disfuncie sexual in care brbatul ejaculeaz inainte s vrea, de obicei la scurt timp
dup ce ptrunde in vagin.
NGRIJIRE PRENATAL
Tehnici de ingrijire a sntii urmate de o femeie gravid, ca s aib un copil sntos.
PRIAPISM
O disfuncie sexual in care penisul rmane prea mult in erecie.
CARACTERISTICI SEXUALE PRIMARE
Organele sexuale masculine i feminine, aa cum apar la copii, inainte de pubertate.
PROMISCUITATE
S ai relaii sexuale cu mai muli parteneri intr-o perioad scurt de timp.
PROFILACTIC
Care impiedic apariia sau rspandirea unei boli.
PSIHOSEXUAL
Relativ la aspectele mentale i emoionale ale sexului.
DEZVOLTARE PSIHOSEXUAL
Cele cinci etape pe care trebuie s le parcurg o persoan ca s ajung la maturitate
sexual, conform prerii lui Freud.
PR PUBIAN
Prul care a apare la pubertate in jurul organelor genitale. E una din caracteristicile
sexuale secundare.
PUDENDUM
Organe genitale externe.
PRIMA MICARE
Prima micare a ftului simit de mam.
RECT
Poriunea terminal a intestinului gros, inainte de orificiul anal.
PERIOAD REFRACTAR
Perioad dup orgasm, in care brbatul nu rspunde la stimularea sexual.
SISTEM REPRODUCTIV
Glandele i organele sexuale masculine i feminine care sunt implicate in procesul
procrerii.
EJACULARE NTRZIAT
Stare in care brbatul nu poate s ejaculeze in vaginul femeii nici dup lungi perioade de
contact sexual.
EJACULARE RETROGRAD
Ejaculare prin care sperma ajunge retrograd in vezica urinar, in loc s se elimine prin
uretr.
METODA CALENDARULUI

O metod natural de contracepie care se bazeaz pe regularitatea ciclului menstrual,

pentru a stabili in ce zilele trebuie s evite
contactul sexual neprotejat.
DREPTUL LA VIA
Micarea politic impotriva legalizrii avortului.
PERIOAD SIGUR
Perioada ciclului menstrual in care femeia poate avea contact sexual neprotejat, fr s
existe riscul s rman gravid.
AVORT SALIN
Un tip de avort indus in care se injecteaz o soluie salin in lichidul amniotic, care ucide
ftul i declaneaz travaliul.
ERVEEL SANITAR
Pansament folosit de femei pentru a absoarbe sangele menstrual.
SCABIE (RIE)
O boal contagioas provocat de un parazit. Se poate transmite prin sex.
SCROT
Tegumentul care susine testiculele.
CARACTERISTICI SEXUALE SECUNDARE
Caracteristicile fizice care apar la pubertate i care deosebesc adulii de copii, cum ar fi
pr pubian, pr axilar i sanii.
SEDUCIE
Convingerea cuiva s fac un lucru pe care nu-l dorete.
AUTO-SATISFACIE
Masturbare.
VEZICULE SEMINALE
Dou mici pungi localizate in spatele prostatei. Elibereaz lichid seminal la ejaculare.
SENZUAL
S te lai in voia simurilor, mai ales a plcerii sexuale.
OPERAIE DE SCHIMBARE A SEXULUI
O operaie prin care un transsexual adopt fizic cellalt sex.
DISCRIMINARE SEXUAL
Tratament inegal al unei persoane din cauza sexului cruia ii aparine.
MBUJORARE SEXUAL
Reacie vasoconstrictoare care provoac inroirea pielii in timpul unui contact la o
excitare sexual maxim.
ORGANE SEXUALE
Prile corpului implicate in actul sexual: penisul la brbai i vaginul la femei.
DORIN SEXUAL
Imboldul sau dorina de a avea activitate sexual. Se mai numete i imbold sexual.
HRUIRE SEXUAL
Orice gen de avans sexual verbal sau fizic care continu dup ce a fost respins iniial.
ISTORIE SEXUAL
Informaiile luate de un terapeut sexual despre viaa sexual a unei persoane.
IDENTITATE SEXUAL
Senzaia de acceptare a unei persoane c e femeie sau brbat.
ORIENTARE SEXUAL
Preferina sexual manifestat fa de cineva, pentru a intreine o relaie hetero, homo
sau bisexual.
SISTEMUL RSPUNSULUI SEXUAL
Prile corpului implicate in sexualitatea uman.
SEXUALITATE
Exprimarea naturii sexuale a cuiva, fie c e brbat sau femeie.
SMEGMA
Substana cu aspect branzos care se acumuleaz sub prepuul unui penis necircumcizat
sau sub pielea clitorisului.
SODOMIE
Un termen folosit pentru a descrie acte sexuale contra naturii.
SPERMATOGENEZ
Procesul prin care se creeaz spermatozoizii in testicule.
SPERMICID

Substan care ucide spermatozoizii.

AVORT SPONTAN
Pierderea sarcinii.
VIOL STATUTAR
Relaia sexual cu o femeie minor. Nu conteaz acordul ei.
E considerat un delict.
STERILITATE
La brbai, incapacitatea de a fecunda o femeie. La femei, incapacitatea de a rmane
gravid.
TEHNICA DE OPRIRE-PORNIRE
Metod recomandat de terapeuii sexuali pentru vindecarea ejaculrii premature.
METODA ABSORBIEI
Metod de avort in care se folosete absorbia pentru scoaterea embrionului.
TEHNICA SIMPTOTERMIC
O metod contraceptiv care combin diverse metode folosite in planificarea familial
natural.
TABU
Intangibil, fie c ine de credina religioas, fie de gust.
TAMPON
Un mic cilindru absorbant introdus in vagin ca s absoarb sangele menstrual.
SEX TELEFONIC
Comunicarea de material erotic prin telefon, pentru a excita i a provoca orgasm.
COPII N EPRUBET
Un copil creat prin fertilizare in-vitro.
TRAVESTIT
Persoan care poart hainele sexului opus. cineva, in general un brbat, care obine
plcere sexual imbrcandu-se ca persoanele
sexului opus.
TRICHOMONAS
Un agent infecios. Se poate transmite sexual.
LEGAREA TROMPELOR
O metod de sterilizare feminin in care se taie trompele ovariene.
SARCIN EXTRAUTERIN
Sarcin ectopic in care ovul fertilizat s-a implantat in alt zon decat endometrul uterin.
ULTRASONOGRAFIA
O metod de investigaie a organelor interne fr efecte secundare, folosit pentru
vizualizarea evoluiei sarcinii, intre altele.
CORDON OMBILICAL
Un cordon care unete placenta de copil, asigurand hrnirea lui, oxigenul i indeprtarea
produselor reziduale.
TESTICULE NECOBORTE
Testicule care n-au coborat in scrot.
UNISEX
O manier de a te imbrca i un stil care poate fi adoptat de ambele sexe.
CONTRA NATURII
Un termen netiinific aplicat comportamentului sexual care se abate de la norm.
URETR
Tubul prin care trece urina din vezic. La brbai transport i sperma.
TRACT URINAR
Traseul urmat de urin din rinichi, prin uretere in vezic i in uretr.
UROLOG
Medic specializat in afeciunile tractului urinar la ambele sexe. In cazul brbailor, se
ocup i tractul genital.
UROFILIE
Excitare sexual provocat de contactul cu urina.
ASPIRAIE N VID
Cea mai obinuit metod de avort, in care se absoarbe coninutul uterului, inclusiv
embrionul.
ORGASM VAGINAL
Un orgasm limitat la vagin. Existena sa e controversat.

VAGINISM
O stare in care muchii vaginului se contract involuntar, fcand actul sexual dureros sau
imposibil.
VAS PURTTOR
Vasele care transport sperma din testicule in uretr.
VASOCONGESTIE
Intensificarea fluxului sanguin in esuturi, fcandu-le s se umfle; cauza ereciei.
BOAL VENERIC
Boal transmis sexual.
VIABILITATE
Momentul in care ftul care nu a ajuns la termen poate supravieui in afara uterului cu
ingrijirea medical corespunztoare.
METODA RETRAGERII
O metod contraceptiv in care brbatul scoate penisul din vagin inainte s ejaculeze.
ZIGOT
Celula unic rezultat din fertilizarea unui ovul de ctre un spermatozoid.