ANEXA 6

MINISTERUL AGRICULTURII, APELOR, PADURILOR SI MEDIULUI

PREVENIREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII

DOCUMENT DE REFERINTA
PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE
PENTRU TABACIREA PIEILOR

SUMAR EXECUTIV
Acest document de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in industria pielariei reflecta schimbul de
informatii care s-a desfasurat in conformitate cu Articolul 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/Comisia Europeana.
Documentul trebuie analizat in lumina indicatiilor cuprinse in prefata, care descriu obiectivele acestui document si
modul sau de utilizare.
Scop
Scopul documentului pentru industria prelucrarii pieilor se bazeaza pe prevederile Sectiunii 6.3 din Anexa I a Directivei
de Control Integrat al Poluarii 96/61/CE care il definesc astfel "Fabrici pentru tabacirea pieilor cu o capacitate de
prelucrare ce depaseste 12 tone de produse finite pe zi".
Tipurile de piei sunt limitate la cele de origine ovina si bovina, deoarece capacitatile de productie pentru orice alt tip de
materie prima pentru productia de piele si blana sunt cu mult sub valoarea de prag indicata in Directiva.
Structura industriei (Capitolul 1)
Procesul de tabacire consta in transformarea pieilor netabacite, un material cu potential ridicat de putrefactie, in piele,
material durabil ce poate fi utilizat in fabricarea unei game largi de produse.
Intregul proces implica o serie de reactii chimice complexe precum si procese mecanice. Printre acestea, tabacirea
reprezinta etapa fundamentala, cea care ii confera pielii durabilitatea si caracterul sau elementar. Productia de piei
depinde de populatia animala si de rata sacrificarilor de animale, iar aceasta este legata in special de consumul de
carne.
La scara mondiala, populatiile semnificative de bovine se gasesc in SUA, Argentina, fosta URSS si Uniunea
Europeana. Pieile de oaie provin in mod predominant din Noua Zeelanda, Australia, Orientul Apropiat si Uniunea
Europeana.
Atat pentru pieile de bovine cat si de ovine, Uniunea Europeana este un importator net, indicand astfel necesitatea unei
depozitari corespunzatoare si a unor mijloace de transport destinate special pentru pieile crude sarate.
Uniunea Europeana este cel mai mare furnizor de piele din lume pe piata internationala. Italia reprezinta cea mai

importanta tara din Europa in ceea ce priveste numarul de fabrici, angajati, productie si cifra de afaceri. Ea acopera 15
% din productia mondiala de piele de bovine si vitel si 65 % din productia statelor membre in Comisia Europeana.
Spania se claseaza a doua iar impreuna cu Franta, Germania si Marea Britanie are ponderea cea mai importanta din
industria europeana a pielariei.
Ponderea Uniunii Europene pe piata mondiala tinde sa se micsoreze o data cu dezvoltarea industriei pielariei in regiuni
ale lumii cum ar fi Asia si cele doua Americi.
Tabacariile din Europa sunt intreprinderi mici si mijlocii; doar 10% din ele sunt estimate ca avand mai mult de 200 de
angajati. Doar 1 % au intre 101 si 200 de angajati iar 8,5 % au intre 21 si 100 de angajati. Firmele sunt in general
afaceri de familie cu o traditie indelungata. Cea mai importanta piata de desfacere pentru productia tabacariilor din
Uniunea Europeana este reprezentata de productia de incaltaminte, cu un procent de 50 %.
Industria confectiilor preia aproximativ 20 % din toata pielea finisata produsa in UE. Pielea pentru tapiteria de mobila si
de automobile reprezinta 17 % iar sectorul produselor din piele 13 % din productia tabacariilor din UE.
Tabacirea pielii reprezinta o industrie bazata in special pe munca si pe materii prime. Materiile prime acopera intre 50
pana la 70 % din costurile de productie, munca intre 7 si 15 %, substantele chimice aproximativ 10 %, energia 3 %.
Costurile pentru protectia mediului in cadrul tabacariilor din UE sunt estimate la aproximativ 5 % din cifra lor de afaceri.

Industria de prelucrare a pieilor este o industrie cu un mare potential de poluare. Efectele asupra mediului inconjurator
care trebuie luate in considerare cuprind nu doar greutatea si concentratia poluantilor clasici, ci si utilizarea anumitor
substante chimice: de ex. biocide, agenti tensioactivi de suprafata si solventi organici.
Tabacariile din Europa isi descarca de obicei apele reziduale in instalatii de epurare a apelor reziduale, care sunt fie
uzine municipale de epurare, fie uzine destinate unor complexe mari de tabacarie. Putine tabacarii evacueaza
reziduurile direct in apele de suprafata.
Majoritatea tabacariilor care evacueaza apele reziduale direct in canal au instalat o anumita forma de epurare chiar la
locul de munca, care poate varia de la pre-epurare la epurare biologica. Pe plan mondial, 80-90 % din tabacarii
utilizeaza saruri de crom (III) in procesele de tabacire. Gradul de toxicitate al cromului este poate una din cele mai
dezbatute probleme intre reprezentantii industriei prelucrarii pieilor si autoritati.
Metode si procese aplicate (Capitolul 2)
Procesele de productie dintr-o tabacarie pot fi impartite in 4 categorii principale: depozitarea pieilor si operatiunile din
atelierul de inmuiere si cenusarire, operatiunile din tabacarie, operatiunile de post-tabacire si operatiunile de finisare.
Dupa ce pieile sunt jupuite de pe scheletul animalelor in abatoare, ele sunt livrate pe piata de piei, direct la tabacarie
sau cojocarie. In cazul in care este necesar, pieile sunt conservate inainte de transportarea lor la tabacarie cu scopul
de a preveni putrefactia. In momentul livrarii la sediul tabacariei, pieile pot fi sortate, stutuite, conservate si depozitate in
vederea procedurilor din atelierul de inmuiere si cenusarire.
Urmatoarele procese sunt realizate in mod obisnuit in atelierul de inmuiere si cenusarire al unei tabacarii (vezi
glosarul): inmuiere, deparare, cenusarire, seruire si spaltuire. In mod caracteristic, urmatoarele procese sunt realizate
in tabacarie: decalcificare, samaluire, piclare si tabacire. Tabacariile ce prelucreaza piei de ovine pot degresa pieile
inainte sau dupa piclare sau tabacire.
Pieile tabacite constituie produse intermediare comercializabile, denumite si albastru-umed, deoarece au fost
transformate intr-un material care nu putrezeste, anume in piele. Procesele obisnuite realizate in operatiunile de
post-tabacire sunt: zvantarea, intinderea, spaltuirea, faltuirea, retabacirea, vopsirea, ungerea si uscarea. In aceasta
faza pielea este numita crusta. Crusta este de asemenea, un produs intermediar comercializabil.
Operatiunile de finisare cuprind mai multe tipuri de tratamente mecanice precum si aplicarea unui strat de acoperire
superficial. Alegerea proceselor de finisare depinde de specificul produsului finit. In general, tabacariile folosesc o
combinatie a urmatoarelor procese: umidificare, stoluire, polizare, aplicarea unui strat de finisare, piuare, egalizare si
sagrinare.
Emisii uzuale si nivele de consum (Capitolul 3)
2

Datorita caracterului multilateral al tabacariilor, atat in privinta tipurilor de piei utilizate cat si a gamei de produse
fabricate, emisiile si nivelele de consum raportate sunt indicatoare la modul general. Ele servesc la indicarea gamei de
emisii si a nivelurilor de consum care pot fi observate la un mare numar de tabacarii.
Acolo unde este posibil, este prezentata o scara a consumurilor si a nivelelor de emisie pentru procese individuale.
Cifrele depind in mare masura de materia prima prelucrata, calitatea si specificatiile produsului finit, procesele alese si
cerintele pe plan local.
Impactul tabacariilor asupra mediului deriva din scurgerile de reziduuri gazoase, solide si lichide si din consumul de
materie prima cum ar fi piei netabacite, energie, substante chimice si apa.
Principalele tipuri de deversari in apele reziduale deriva din procesarile de umidificare din atelierul de inmuiere si
cenusarire, din tabacarie si din operatiunile de post-tabacire. Degajarile cele mai importante in aer sunt datorate
proceselor de finisare executate pe pieile uscate, desi emanatiile gazoase pot sa apara de asemenea din orice alta
parte a tabacariei. Sursele principale de reziduuri solide iau nastere din seruire, spaltuire si faltuire.
O alta sursa potentiala de deseuri solide o constituie namolul de pe urma instalatiei de epurare a apelor reziduale (dar
aceasta nu reprezinta o activitate specifica la locul de munca in toate tabacariile).
Cu toate acestea, multe din aceste deseuri pot fi clasificate ca produse secundare, deoarece ele pot fi vandute ca
materii prime pentru alte sectoare ale industriei.
Urmatoarea figura ne arata o privire de ansamblu asupra componentelor de intrare/iesire pentru un proces
conventional (tabacire cu saruri de crom) al prelucrarii pieilor sarate de bovine per tona de piei crude prelucrate.
INTRARE
IESIRE
Substante
chimice

Apa

Piei crude

~ 500 kg

15-50 m3

200 -250 kg

Apa

15-50 m3

1t

Energie
9,3-42 GJ

Reziduuri
solide

Consum chimic
de oxigen
Consum
biochimic de
oxigen
Solide in
suspensie
Crom
Sulfura

230-250 kg

Netabacite

Resturi stutuire
Carne pentru clei

~ 120 kg
~70-350 kg

Tabacite

Resturi de la spaltuire
Resturi de la faltuire
Resturi de la stutuire

~225 kg

Uscate/
finisate

Praf:
Resturi de la stutuire

~2 kg
~30 kg

~ 150 kg
5-6 kg
~ 10 kg

~450-730
kg
Namol
epurare

Aer

~ 100 kg

~40 kg

de

la (~40 % continut de materii ~500 kg

uscate)

Solventi organici

Urmatorul tabel arata nivelul de consum a principalelor procese chimice, tananti si substante chimice auxiliare pentru
un proces obisnuit de tabacire pentru piei sarate de bovine.
3

Consum de substante chimice

Substante anorganice standard (fara sarea de la conservare, acizi, baze, sulfuri, chimicale cu
continut de amoniu)
Substante organice standard, nespecificate mai jos (acizi, baze, saruri)

40
7

Substante chimice tanate (saruri de crom, agenti tananti alternativi)

23

Coloranti pentru vopsire si auxiliari

Agenti pentru ungerea pieii

Substante chimice pentru finisare (pigmenti, substante chimice pentru efecte speciale, lianti si
agenti de reticulare)

10

Solventi organici

Agenti tensioactivi de suprafata

Biocide

0,2

Enzima

Altele (agenti secvestranti, agenti de inmuiere, agenti de complexare)

Total

100

Cei mai semnificativi si mai utilizati tananti din punctul de vedere al mediului (impreuna cu agentii lor auxiliari) sunt:
Tipul de tabacire

Tananti utilizati

Agenti auxiliari utilizati

Tabacire cu saruri de crom

Compus sulfat bazic de saruri de Sare, agenti de alcalinizare (oxid de magneziu,

crom trivalent
carbonat de sodiu sau bicarbonat de sodiu),
fungicide, agenti de mascare (de ex. acid
formic, diftalat de sodiu, acid oxalic, sulfit de
sodiu), emulsii de grasimi, tananti sintetici,
rasini

Alte tipuri de tabacire minerala

Saruri de aluminiu, zirconiu si titan Agenti de mascare, agenti de alcalinizare,

emulsii de grasimi, saruri, tananti sintetici,
rasini, etc.

Tabacire vegetala

Compus polifenolic dezalcanilizat Agenti de pre-tabacire, albire si secvestranti,

din materii vegetale (de ex. emulsii de grasimi, acid formic, tananti
mahon, mimoza, stejar)
sintetici, rasini, etc.

Tehnici de analizat in determinarea cele mai bune tehnici disponibile (Capitolul 4)

Utilizarea eficienta a materiei prime si energiei, procesul optim de utilizare a substantelor chimice, recuperarea si
reciclarea deseurilor si inlocuirea substantelor nocive sunt principii importante ale Directivei Biroului de Prevenire si
Control al Poluarii Integrate.
Pentru tabacarii, factorii de maxima importanta sunt consumul de apa, utilizarea eficienta si inlocuirea agentilor de
prelucrare cu potential nociv, precum si reducerea reziduurilor in cadrul prelucrarii, in asociere cu optiunile de reciclare
si reutilizare.
Inlocuirea substantelor
Biocidele pot fi utilizate in conservare, inmuiere, piclare, tabacire si procesele de post-tabacire. Compusii organici
halogenati au fost utilizati de multa vreme in tabacarii iar biocidele halogenate se mai vand inca.
Dimetil-di-tiocarbamatul de potasiu sau sodiu este considerat a fi un bactericid cu un impact mai redus pentru mediu,
datorita nivelului sau scazut de toxicitate si persistenta.
Compusii organici halogenati pot fi inlocuiti aproape in orice situatie, dar exista si exceptii. Una dintre exceptii este
degresarea uscata a pieilor de oaie Merinos. Degresarea este realizata in masini inchise cu degajari reduse de gaze si
de ape reziduale; solventul este distilat si reutilizat in mod automat. Alte exceptii sunt emulsiile de grasimi ce contin
compusi organici volatili si agentii hidrofugi utilizati pentru obtinerea pielii impermeabile la apa.
4

In scopul de a reduce emanatiile de compusi organici volatili din cadrul procesului de finisare, sunt favorizate din ce in
ce mai mult sistemele pe baza de apa, in defavoarea sistemelor bazate pe solventi organici. O alta optiune pentru a
reduce emisiile de compusi organici volatili consta in utilizarea scazuta a sistemelor de finisare pe baza de solventi
organici. Straturile de baza sunt in general pe baza de apa. Daca se cer standarde inalte de rezistenta la frecare la
umed, pliere la umed si la transpiratie pentru stratul de acoperire, atunci sistemele bazate pe solventi nu pot fi inlocuite
intotdeauna de sisteme bazate pe apa. In unele situatii, pielea pentru tapiteria automobilelor si mobilei constituie
exemple ale unor astfel de aplicatii.
Adesea trebuie utilizati agenti de reticulare pentru polimerii de finisare pentru a atinge caracteristici similare cu cele ale
solventilor organici redusi si ale sistemelor pe baza de apa. Lianti pe baza de emulsii polimerice cu un continut scazut
de monomer sunt utilizati in finisari pentru a inlocui produsele polimerice clasice. Utilizarea cadmiului si a plumbului in
pigmenti nu este o practica des intalnita in tabacariile europene; trebuie sa subliniem totusi ca orice fel de utilizare a
acestora trebuie descurajata.
Agentii tensioactivi de suprafata sunt utilizati in numeroase procese diferite din cadrul tabacariei, de ex. la inmuiere,
cenusarire, degresare, tabacire si vopsire. Cel mai des utilizat agent tensioactiv este etoxilatul nonilfenolic, datorita
proprietatii sale de emulsionare.
Principalele alternative in industria pielariei sunt etoxilatii pe baza de alcool dar, atunci cand trebuie degresate piei
foarte grase de oaie, doar etoxilatul nonilfenolic poate atinge rezultatul dorit.
Agentii de complexare cum ar fi EDTA (etilen-diamina-tetra-acetat) si NTA (nitrilotriacetat) sunt produsi in apa in
calitate de agenti secvestranti. Datorita caracterului lor biodegradabil, EDDS (etilen-diamina-di-succinat) si MGDA
(metil glicina-di-acetat) sunt posibili inlocuitori, dar nu a fost prezentata nici o informatie cu privire la utilizarea acestor
substante in procesul de tabacire.
Agentii de decalcificare cu amoniu pot fi inlocuiti partial sau total de decalcificarea cu dioxid de carbon. Metoda e usor
de realizat si poate fi automatizata. Ea necesita instalarea unui rezervor etans de depozitare pentru CO 2, dispozitive de
imprastiere si o camera de incalzire care trebuie verificata la intervale regulate de catre un personal instruit.
Prin decalcificarea cu dioxid de carbon, se poate obtine o reducere cu 20-30% a emisiilor de azot total Kjeldahl si o
reducere cu 30-50 % a consumului biochimic de oxigen in apele reziduale rezultate din procesul de tabacire. O
inlocuire completa este posibila pentru pieile de bovine, dar procesul poate fi foarte lent la pieile mai groase. La
decalcifierea pieii de ovine, problema utilizarii dioxidului de carbon este cantitatea de sulfura degajata si care trebuie
diminuata. Timpul de amortizare al costurilor de investitie este estimat la o perioada de 1-2 ani.
Agentii de decalcificare cu amoniu pot fi de asemenea inlocuiti cu acizi organici slabi, cum ar fi acidul lactic, acidul
formic si acizii acetici. Nivelele de amoniu in apa reziduala sunt reduse, dar acesti agenti sporesc volumul de consum
chimic de oxigen.
Agentii organici sunt de aproximativ 5-7 ori mai scumpi decat sarurile de amoniu. Datorita cresterii volumului de
consum chimic de oxigen si pentru ca agentii organici sunt mult mai scumpi, viabilitatea folosirii acestora trebuie
analizata cu grija pentru fiecare caz in parte.
In ceea ce priveste procesul de vopsire, metodele si tehnologiile care se pot realiza pentru a reduce impactul asupra
mediului sunt:
? Sa se inlocuiasca colorantii sub forma de pulbere cu cei sub forma lichida, pentru a reduce emisiile de praf
? Sa se aleaga colorantii si compusii auxiliari cu un impact mai scazut asupra mediului de ex. colorantii care se
degaja incet sa se inlocuiasca cu unii care se degaja rapid, sa se inlocuiasca colorantii care contin concentratii mari
de sare cu materii colorante continand o cantitate limitata de sare, etc.
? Sa se evite utilizarea amoniului ca agent de impregnare, deoarece amoniul poate fi inlocuit complet in majoritatea
cazurilor
? Sa se inlocuiasca vopselele halogenice cu coloranti reactivi pe baza de sulfon vinilic pentru a reduce cantitatea de
halogen organic absorbabil.

Utilizarea sistemelor de emulsii de grasime cu grad inalt de degajare va avea drept urmare atingerea unor nivele de
consum chimic de oxigen mai scazute. O evacuare a emulsiei de grasime echivalenta cu 90% din oferta originala
poate fi considerata realizabila. Aplicarea amestecurilor cu un continut redus de solventi sau lipsite de solventi va duce
5

la atingerea unor emisii mai reduse ale acestora.

Acest fapt este valabil si pentru agentii hidrofugi care sunt preferabil sa fie de asemenea lipsiti de saruri metalice, desi
inlocuirea sarurilor metalice (crom, aluminiu, zirconiu, calciu) cu rolul de agenti de fixare nu este aplicabila daca se
urmareste atingerea unor standarde foarte inalte de rezistenta la apa.
Exista deja o tendinta de evitare a utilizarii produselor ignifuge bromurate si cu continut de antimoniu. Acest fapt se
datoreaza potentialilor produsi toxici de ardere. Succesorii naturali vor fi aproape cu siguranta pe baza de fosfati.
Masuri integrate de prelucrare
Pentru etapele de conservare si inmuiere, prelucrarea pieilor crude (nesarate) va avea drept rezultat o reducere
considerabila a nivelului de sare in apele reziduale. A fost raportata o cantitate de emisie de 5 kg/t clorura la
prelucrarea pieilor nesarate, comparata cu o cantitate de emisie de 65 kg/t clorura rezultate in urma unui proces
comun de inmuiere folosind piei sarate.
Atunci cand pieile pot fi prelucrate in termen de 8-12 ore de la sacrificare, acestea nu trebuie sa se raceasca. Pieile
care s-au racit trebuie prelucrate in termen de 5-8 zile. Atunci cand sunt necesare perioade mai lungi pentru
transportarea acestora, de exemplu in cazul in care pieile trebuie transportate in strainatate, consumul de energie
poate deveni prohibitiv datorita greutatii suplimentare de transport (gheata) sau utilizarii unor instalatii frigorifice. In
aceste situatii, singura alternativa este utilizarea sarii.
Se poate intampla ca pieile crude sa nu fie disponibile in permanenta, de exemplu in cazul in care un numar
semnificativ de piei sunt importate sau exportate. Decizia de a prelucra piei prin racire sau sarare depinde de
asemenea in mare masura de produsul finit. Atunci cand se foloseste sarea pentru a conserva pieile, exista mai multe
optiuni de a realiza o reducere a consumului de sare.
Acestea reprezinta mai curand probleme legate de optimizarea managementului procesului de prelucrare si de
investitie in substante chimice decat de aplicare a unor anumite procedee.
In procesul de cenusarire si deparare pentru pieile de bovine, utilizarea tehnologiilor de recuperare a parului pot reduce
nivelele de emisie in cazul mai multor parametri. Datele cu privire la reducerile efectuate sunt:
Parametru

Reducerea cantitatii de ape reziduale de la sectia

de deparare/cenusarire

Consum chimic de oxigen

- 60 %

Total azot Kjeldahl

- 35 %

Sulfura

- 50 %

Procesele de recuperare a parului la pieile de bovine sunt bine cunoscute dar ele solicita anumite conditii precise de
lucru si control. Metoda implica manipularea conditiilor de alcalinitate si de reducere a agentului, astfel incat parul se va
desprinde de pe folicula fara a fi defibrat si fara a distruge radacina firului de par.
Se va utiliza un sistem de recirculare cu ecran pentru a separa parul intact. Parul este de obicei ingropat in pamant
sau utilizat in calitate de materie prima (de ex. ca ingrasamant) in alta parte.
Metoda necesita o investitie mare de capital pentru tabacariile existente si ar putea fi neviabila in cazul in care, pe de-o
parte, ingroparea in pamant este singura optiune de evacuare pentru parul recuperat, iar pe de alta parte, instalatia de
epurare a apei reziduale poate prelucra incarcatura mare organica de par ars, iar productia mare de reziduuri lichide
nu constituie o problema, deoarece acestea sunt epurate si deci corespunzatoare pentru o refolosire in calitate de
ingrasamant spre exemplu. Trebuie mentinut un echilibru atent, acordand consideratie fiecarui caz in parte.
O inlocuire totala a sulfurilor utilizate ca agent de deparare pentru piei de bovine nu este posibila in practica, dar
utilizarea prelucrarii enzimelor poate reduce consumul de sulfuri. S-a raportat faptul ca volumul consumului chimic de
oxigen si sulfurilor este redus cu un procent de 40-70 % in fiecare caz. Aceasta metoda nu este indicata pentru pieile
de ovine, deoarece imbunatatirea lanii ca produs secundar vandabil impiedica reducerea consumului de sulfuri. Atunci
cand se prelucreaza piei de oaie a caror lana este deja indepartata prin coleire, reciclarea solutiei de sulf utilizate este
un lucru obisnuit.
6

In majoritatea cazurilor, spaltuirea dupa cenusarire este o optiune mai buna din punct de vedere al protejarii mediului
decat spaltuirea dupa tabacire (spaltuirea albastra). Spaltuirea dupa cenusarire permite stratului papilar si stratului
carnos al pieii sa ia directii diferite de exemplu tabacarii diferite sau diferite utilizari finale iar resturile de spalt vor
putea fi folosite pentru fabricarea ambalajelor din gelatina sau colagen pentru produse alimentare.
In urma spaltuirii dupa cenusarire se va reduce consumul tuturor substantelor chimice si a apei in procesele ulterioare,
deoarece sunt tratate numai partile pieilor transformate in piele prin prelucrare. Structura si natura chimica a
procesului de cenusarire pentru o operatie de spaltuire dupa cenusarire implica un grad mai ridicat de impregnare si
umflare a tesutului fibros dermic.
Aceasta nu este indicata pentru fabricarea unor produse din piele mai durabile, cum ar fi pielea pentru fete de
incaltaminte. Pieile cenusarite sunt mult mai dificil de prelucrat decat pieile tabacite sau decat crustele si din acest
motiv, spaltuirea dupa cenusarire este mai putin precisa decat spaltuirea la albastru si nu este indicata daca se
necesita o grosime mai uniforma si mai precisa a produsului final.
Nu dispunem de informatii suficiente cu privire la degresarea pieilor de oaie pentru a ne permite sa tragem o concluzie
la cazul in care inlocuirea sistemelor de degresare cu solventi cu sisteme de degresare pe baza de apa vor avea ca
urmare rezultate mai bune in privinta protectiei mediului.
Aceasta deoarece este dificil sa compari impactul asupra mediului la utilizarea de solventi organici cu utilizarea de
agenti tensioactivi fara a avea mai multe informatii in acest sens.
Solutiile uzate de saramura din procesul de piclare pot fi reciclate in cadrul procesului de piclare sau refolosite in
cadrul procesului de tabacire pentru a reduce cantitatea de sare si a apei reziduale evacuate la canal. O alta metoda
de a reduce cantitatea de sare si de apa reziduala este utilizarea unei flote reduse de piclare. Unele procese folosesc
o flota medie de piclare de aproximativ 100 %; aceasta se poate reduce la 50-60%, ceea ce inseamna ca utilizarea de
0,5-0,6 m 3 de apa per tona de piele seruita este realizabila.
Desi tabacirea poate fi efectuata cu diferiti tananti, aproape 90 % din produsele de piele sunt tabacite cu saruri de
crom.
Un alt proces binecunoscut este tabacirea vegetala. Procesul de tabacire vegetala nu este considerat drept o
alternativa la procesul de tabacire cu saruri de crom, deoarece in primul rand, ele sunt doua procese complet diferite
care dau nastere la doua produse diferite. Un alt motiv este constituit de faptul ca cercetarea a demonstrat ca selectia
unui anumit tanant (agent vegetal sau saruri de crom) nu va reduce prin sine insasi consecintele procesului asupra
mediului inconjurator.
O comparatie a sarurilor de crom cu alti tananti minerali nu este posibila deoarece impactul asupra mediului a
tanantilor minerali nu a fost estimat in detaliu. In tabacirea cu saruri de crom, printre altele, sunt dezbatute urmatoarele
metode:
1. Cresterea eficientei tabacirii cu saruri de crom. Tabacirea clasica cu saruri de crom realizata in flote lungi se
caracterizeaza printr-o slaba epuizare; 30-50 % din sarurile de crom aplicate fiind pierdute cu apa reziduala.
Absorbtia sarurilor de crom poate fi sporita cu pana la 80 % prin controlul atent al pH-ului, flotei, temperaturii,
timpului si al solutiei din butoi.
2. Metodele de tabacire cu saruri de crom cu rata mare de epuizare. In cadrul acestei tehnici, tanantii utilizati sunt
modificati astfel incat sa mareasca absorbtia cu pana la 90 %. In tabacirea clasica (fara recuperarea sarurilor de
crom) 2-5 kg/t de saruri de crom de piei de bovine sunt degajate prin solutiile reziduale; prin tabacirea cu saruri de
crom cu rata mare de evacuare aceasta cantitate poate fi redusa la 0,05 0,1 kg/t de piei de bovine crude. Datorita
concentratiei scazute, sarurile de crom ramase in apele reziduale nu sunt recuperate.
3. Pentru procesul de tabacire clasic cu saruri de crom, recuperarea sarurilor de crom prin precipitare si separare;
dupa cum este specificat mai sus, cromul din procesele cu rata inalta de epuizare a cromului nu este recuperat.
Recuperarea cromului este din punct de vedere chimic un proces simplu, cu rezultate excelente asupra mediului,
dar care necesita un control analitic atent, precum si echipamente speciale. Recuperarea cromului este aplicata
de tabacarii individuale (de ex. in Germania) in timp ce Portugalia si Italia au la dispozitie fiecare o unitate comuna
de reciclare a cromului, desi cea italiana este disponibila doar pentru tabacariile situate in zona industriei
prelucratoare de piei din Santa Croce.
Sulfatul de crom recuperat poate fi reciclat in procesul de tabacire prin inlocuirea a 20-35 % din sarurile de crom
proaspat adaugate. Anumite tipuri de piele (de exemplu spaltul) poate fi tabacit cu o rata de crom recuperat de 100 %.
7

S-au raportat randamente de 95 pana la 99,9 % pentru precipitarea sarurilor de crom; se pot atinge concentratii
masurate ca si cantitate totala de crom dintr-un esantion zilnic al unui amestec, dupa sedimentarea sau flotatia apei
reziduale separate cu continut de crom (inainte de amestec) de 1-2 mg/l si chiar mai putin de 1 mg/l.
Un studiu efectuat in Italia asupra costurilor economice a dezvaluit faptul ca pentru o singura tabacarie de marime
medie spre mare, instalarea unei unitati de recuperare a cromului poate costa aproximativ 520.000 de EURO (valoare
estimativa).
Pe baza conditiilor existente in Grecia (in anul 1990-1991), perioada maxima de amortizare pentru instalarea unei
instalatii de recuperare a cromului este de 1,6 ani. In India, doua modele diferite de instalatii de recuperare a cromului
au aratat perioade de recuperare a banilor cheltuiti de unul pana la 1,6 ani (ani de referinta 1994 si 1995).
Exista sisteme de tabacire vegetala cu un grad inalt de epuizare (~ 95%). Sistemele obisnuite sunt asa-numitele in
contracurent (sistemul de tabacire in bazine) si tabacirea in butoaie, cu reciclarea materialului tanant. Atunci cand (in
combinatie cu tabacirea vegetala) se utilizeaza tananti sintetici si rasini, produsii cu continut monomer scazut de fenol,
formaldehidele si acidul acrilic sunt cele mai bune alternative.
In operatiunile post-tabacire de retabacire, fixare a cromului si neutralizare controlul atent al parametrilor de prelucrare
cum ar fi nivelele de consum al substantelor chimice, timpul de reactie, pH-ul si temperaturile pot spori epuizarea
agentilor de prelucrare din operatiunile de post-tabacire. Fixarea cromului din tananti poate fi imbunatatita prin
permiterea unui timp necesar de maturare pentru pielea tabacita inainte de procesele de post-tabacire.
Un consum optim de saruri de neutralizare asigura ca pH-ul solutiei si pielea pana la sfarsitul procesului sa fie la valori
apropiate, asigurand o evacuare foarte redusa sau de valoare zero a sarii neutilizate in apele reziduale.
Uscarea fortata a pielii este unul dintre cele mai intensive procese din punct de vedere al consumului de energie din
cadrul tabacariei. Uscarea naturala cu aer nu consuma energie, dar ea nu este aplicabila in toate imprejurarile,
deoarece necesita timp si conditii climaterice favorabile. Reduceri considerabile ale consumului de energie pot fi
realizate prin optimizarea proceselor de dezhidratare mecanica inainte de uscare.
Aplicarea unui strat de acoperire superficial pe piele constituie o sursa importanta de emisii de compusi organici
volatili. Utilizarea procedurilor de acoperire cu valturi, cu folie protectoare, pistoalele de pulverizat cu joasa presiune si
volum ridicat si pistoalele de pulverizat fara aer au drept consecinta emisii mai scazute de compusi organici volativi
comparativ cu operatiunile clasice (cu un randament nu mai scazut de 30%).
Pulverizarea de joasa presiune si volum ridicat, sau pulverizarea fara aer creste randamentul pana la 75%. Dar
tehnicile conventionale de pulverizare trebuie aplicate pentru a realiza finisaje foarte fine pe pielea colorata cu coloranti
de anilina sau de tip anilina. Metodele corespunzatoare de reducere a emisiilor de compusi organici volatili sunt
procedeul de epurare umeda, absorbtie, filtre biologice, eliminare prin metode criogenice sau incinerare.
Administrarea si epurarea apei
Pentru pieile de bovine se arata ca un consum de apa de 40-50 m 3/t de piele cruda poate fi redus la 12-30 m 3/t daca
tabacaria efectueaza un control tehnic eficient si o buna gospodarire a apei. Pentru prelucrarea pieii de vitei, sunt
necesare aproximativ 40 m 3/t si uneori chiar mai mult. Exista numeroase metode si tehnologii pentru imbunatatirea
randamentului utilizarii apei. Primul pas implica optimizarea consumului de apa si scaderea consumului de substante
chimice utilizate in cadrul procesului de prelucrare si in epurarea apei reziduale.
Se constata ca in tabacariile cu un sistem necorespunzator de gospodarire a apei, doar 50 % din apa consumata este
utilizata efectiv in procesul de prelucrare. Spalarea cu apa in jet continuu este una din sursele majore de risipire a apei.
In aceste cazuri este important sa imbunatatim ajustarea fluxului de apa la cerintele procesului si sa utilizam o spalare
cu jet discontinuu sau intermitent de apa in loc de spalare cu apa in jet continuu.
Utilizarea metodelor de flotare scurta pot fi realizate fie prin modificarea echipamentelor pentru a folosi flotatii scurte,
fie prin instalarea unor masini de tabacit moderne. Cu o combinatie intre spalari cu fluxuri intermitente de apa si flotatii
scurte, se pot realiza economii in consumul de apa de pana la 70%, in comparatie cu un procedeu clasic.
Reutilizarea apei reziduale poate micsora consumul de apa in mod considerabil, dar tabacarii au retineri fata de
reutilizare datorita riscului ca substantele chimice reziduale sau alti compusi din apa sa fie nocivi pentru piei.

In vederea realizarii epurarii apei reziduale in cea mai eficienta maniera posibila, se dovedeste utila separarea fluxului
pentru a permite o epurare preliminara a curentilor de apa reziduala concentrata, in special pentru lesiile cu continut de
crom si sulfuri. Desi o reducere a consumului de apa nu reduce incarcarea cu multi poluanti, apele reziduale
concentrate sunt adesea mai usor si mai eficient de epurat.
Atunci cand separarea fluxurilor nu este posibila, un amestec complet al apelor reziduale purtatoare de crom si a altor
curenti de ape reziduale imbunatateste randamentul instalatiei de epurare a apei reziduale, datorita faptului ca cromul
tinde sa se sedimenteze impreuna cu proteina in timpul pre-epurarii. Epurarea lesiilor cu continut de crom a fost deja
dezbatuta, astfel incat vom discuta aici doar despre apele reziduale continand sulfuri.
Este un fapt obisnuit pastrarea separata a apei reziduale cu continut de sulfuri din atelierul de inmuiere si cenusarire si
la un grad inalt de pH pana in momentul epurarii sulfurii, deoarece la un pH mai mic de 9,0 pot aparea emisii de gaz
toxic de sulfura de hidrogen. Sulfurile din solutiile de piclare si decalcificare pot sa se oxideze usor in butoi prin
adaugarea peroxidului de hidrogen, metabisulfitului de sodiu sau bisulfitului de sodiu.
Nivelul de emisii asociat dupa epurarea sulfurii este de 2 mg/l intr-o proba prin sondaj din apa reziduala separata.
Acolo unde separarea solutiilor cu continut de sulfuri nu este posibila, sulfurile sunt in general indepartate prin
intermediul precipitarii cu saruri de fier (II) si aerare. Un dezavantaj al acestei precipitari este generarea de cantitati
insemnate de namol.
Nivelele care pot fi atinse in epurarea apelor reziduale amestecate sunt in functie de rata amestecului de 2 mg S 2- /l
si 1 mg Cr total /l (de exemplu, daca 50 % din apa reziduala amestec este compusa din apa reziduala cu continut de
crom iar 50 % din amestec are continut de sulfuri, nivelele de emisie pentru cantitatea totala de apa reziduala vor fi de
1 mg S 2- /l si 1 mg Cr total /l).
De obicei, prima metoda de epurare a apei reziduale netratate este epurarea mecanica, care include filtrarea, in
scopul indepartarii materialului grosier. Prin site special proiectate pot fi indepartate pana la 30-40% din corpurile solide
brute in suspensie.
Epurarea mecanica poate include de asemenea indepartarea grasimilor, seului, uleiurilor precum si decantarea
gravitationala. Dupa epurarea mecanica, se realizeaza epurarea fizico-chimica, care implica precipitarea cromului si
epurarea sulfurilor descrise mai sus. Coagularea si flocularea fac parte de asemenea din aceasta metoda de epurare
in scopul eliminarii unei cantitati insemnate de corpuri solide in suspensie si a consumului chimic de oxigen.
Apele reziduale din tabacarii dupa epurarea mecanica si fizico-chimica sunt in general usor biodegradabile in
instalatiile de epurare biologa aeroba. Datele din tabelul de mai jos reprezinta valori caracteristice pentru eficienta
epurarii apelor reziduale din tabacarie in cadrul folosirii unor solutii conventionale pentru producerea de piele finisata
din materie prima.
Parametru

Consum chimic Consum

de oxigen
biochimic
oxigen 5

% sau mg/l

mg/l

Corpuri solide Cro

de in suspensie
m

mg/l

mg/l

mg/l

S2-

Total
Kjeldahl

mg/l

azot

mg/l

PRE-EPURARE
Indepartarea seului (flotatie 20-40
in aer dizolvat)
Oxidare cu sulfuri (solutii 10
de cenusarire si clatire)

10

Precipitarea cromului

1-10

EPURARE PRIMARA
Amestec + sedimentare

25-35

25-35

50-70

20-3
0

20-35

Amestec + epurare
chimica + sedimentare

50-65

50-65

80-90

2-5

2-10

40-50

Amestec + epurare
chimica + flotatie

55-75

55-75

80-95

2-5

2-5

40-50

<1

<1

50

EPURARE BIOLOGICA
Primara sau chimica
+ aerare prelungita

85-95

200-400

90-97

20-60

90-98

20-50

150

Primara sau chimica

85-95
+ aerare prelungita cu
nitrificare si denitrificare

200-400

90-97

20-60

90-98

20-50

<1

<1

80-90

30-60

Post-purificarea sedimentarea si epurarea namolului reprezinta ultimul pas in epurarea apei reziduale. Prin
sedimentare, namolul din instalatia de epurare a apei uzate este separat de faza de apa prin decantarea gravitationala.

Dupa dezhidratarea acestui namol prin intermediul unui filtru-presa, se poate forma o turta de namol cu pana la
40 % corpuri solide uscate, in timp ce prin intermediul unei prese curea se poate produce o turta de namol avand intre
20-25 % corpuri solide uscate. Prin centrifugare se poate realiza un procent de pana la 25-45 % corpuri solide uscate,
iar prin tratament termic un procent de pana la 90 %.
Energia reprezinta un factor important in cadrul acestor procese.
Apele reziduale provenite din apele uzate de tabacariile europene sunt epurate in moduri diferite.
Exista situatii in care o anumita tabacarie aplica toate metodele de epurare a apei reziduale uzate descrise mai sus la
locul de munca. In alte situatii o tabacarie individuala poate aplica (la locul de munca) doar pre-epurarea sau o parte
din metoda de pre-epurare sau nici un fel de epurare, trimitand apele reziduale catre o instalatie de epurare folosita in
comun cu alte firme; acestea pot fi utilizate in comun si sunt destinate in special prelucrarii apelor reziduale provenite
din tabacarii.
O tabacarie poate de asemenea sa epureze doar partial apa reziduala la locul de munca, deversand apoi restul spre o
uzina municipala de epurare, platind contributia sa financiara pentru impartirea cat mai eficienta a rolului de epurare a
apelor reziduale.
Administrarea si epurarea deseurilor
Masurile integrate procesului de prelucrare a pieilor mentionate mai sus vor preveni direct sau indirect aparitia
deseurilor. Este de o importanta similara epurarea de deseuri care nu pot fi tratate altfel, de exemplu prin separarea de
resturi specifice, ca sa faca posibila o epurare eficienta. Sunt utilizabile mai multe optiuni pentru reciclarea sau
reutilizarea resturilor de deseuri organice:
? Se poate produce gelatina si clei din deseurile netabacite; in anumite state membre ale Comisiei Europene
deseurile nesupuse tabacirii sunt prelucrate pentru a produce ambalaje de mezeluri.
? Recuperarea seului din resturile crude de la stutuire, carnea pentru clei si resturile de la spaltuire se efectueaza in
instalatii de profil. Resturile de la stutuire dupa cenusarire, carnea pentru clei si resturile de la spaltuire ar putea avea
nevoie de o prelucrare prealabila inainte de transformare
? Grasimea poate fi separata si reciclata, dar acest lucru se poate pune in practica doar in cazuri exceptionale
? Recuperarea proteinei (hidrolizat de proteina) din resturi de spalt de exemplu, pentru transformarea lor in
ingrasamant
? Recuperarea colagenului din resturi de la stutuire (dupa cenusarire) si a resturilor de spalt. Colagenul are diferite
utilizari ca aditiv in produsele de brutarie si carmangerie, in produse farmaceutice si cosmetice si ca aditiv la produsele
din cauciuc.
? Deseurile tabacite pot fi utilizate in productia de placa din fibre de piele.
Alte variante de prelucrare a deseurilor organice si a namolului rezultat din epurarea apelor reziduale sunt
transformarea acestora in ingrasamant compus, reciclarea in agricultura, fermentatia anaeroba, ingroparea in pamant
si tratamentul termic. Aplicabilitatea metodelor de evacuare a namolului depinde de compozitia namolului, in special de
continutul de crom si trebuie evaluata pe baza fiecarui caz in parte, luand in considerare prevederile legale si politicile
pe plan national.
Alte reziduuri pot necesita un tratament suplimentar (in afara locului de munca). Acestea includ urmatoarele deseuri:
sare, solventi organici si substante chimice utilizate in proces, substante auxiliare, detergenti, namol de la finisare,
corpuri solide de la evacuarea aerului (carbon activat, namol de la epuratorii de apa) si materiale provenite de la
ambalaje.
Emisii in aer
Degajarile in aer pot aparea din diverse etape ale prelucrarii, purtand cu ele diferite substante si particule. Sunt
utilizabile masuri preventive si metode de epurare aplicate la sfarsit de conducta pentru a preveni sau reduce emisiile
de la solventi organici, amoniac, sulfura de hidrogen, particule totale, impreuna cu mirosul care se poate degaja de la
aceste substante.
Energie
10

Sunt disponibile foarte putine informatii asupra utilizarii energiei in cadrul tabacariilor. Pentru a strange mai multe
informatii este necesar sa inregistram consumul de energie pentru electricitate, caldura (aburi si incalzire) si aer
comprimat, in special pentru fazele de prelucrare cu un consum maxim, cum ar fi epurarea apelor reziduale si
procedurile de uscare.
Zgomot, vibratii
Nu exista deloc informatii asupra acestui subiect.
Monitorizare
Exista analize standardizate si metode de masurare pentru monitorizarea parametrilor apelor reziduale uzate, dar este
important sa utilizam aceleasi unitati pentru a face comparabile aceste date. In acest document, datele sunt uneori
exprimate drept concentrari, sau in raport cu pielea produsa sau cu cantitatile intrate de piei crude. Acest fapt face
foarte dificila compararea datelor de emisie si randamentul metodelor folosite. Nu sunt disponibile informatii cu privire
la monitorizarea emisiilor de gaze, deseuri, energie si zgomot.
Incetarea functionarii
Sunt descrise operatiunile generale de incetare a functionarii dar nu exista informatii specifice cu privire la incetarea
activitatii tabacariilor.
Cele mai bune tehnici disponibile in industria prelucrarii pieilor (Capitolul 5)
Administrarea si buna gospodarire
Functionarea si intretinerea
Angajamentul asumat de conducerea tabacariei este o conditie necesara pentru un randament eficient de protectie a
mediului. Tehnologia in sine nu este suficienta; ea trebuie sa fie insotita de masuri optime de gospodarire.
Cheia unui randament eficient este reprezentata de constientizarea intrarilor si iesirilor din cadrul procesului de
prelucrare, cu privire la caracteristicile materialelor, cantitatile lor si impactul lor potential asupra mediului. Criteriile
care asigura o calitate de exploatare imbunatatita in privinta protectiei mediului pot fi apoi luate in considerare la fel ca
si criteriile tehnologice care se concentreaza asupra proprietatilor produsului finit.
Reducerea deversarilor, accidentelor, pierderilor de apa si utilizarii substantelor chimice este un obiectiv atins prin
alegerea metodelor si procedeelor adecvate, a unei intretineri eficiente si a unui control de functionare prin
intermediul supravegherii atente si a ajustarii parametrilor de prelucrare precum si prin pregatirea eficienta a
personalului.
Cele mai bune tehnici disponibile inseamna implementarea prevederilor de separare a fluxurilor de deseuri in scopul
permiterii reciclarii anumitor fluxuri de deseuri. Aceste prevederi includ de asemenea instruirea personalului.

Prevenirea accidentelor
Substantele chimice utilizate in tabacarii vor trebui depozitate si manipulate astfel incat sa reduca la minimum riscul
scurgerilor si accidentelor. Cele mai eficiente metode utilizabile sunt:
? Depozitarea corespunzatoare a substantelor chimice. Cerintele de baza sunt: separarea acelor substante chimice
care ar putea sa reactioneze, generand astfel emisii periculoase; etichetarea si utilizarea unor recipienti
corespunzatori; adaptarea camerelor de depozitare si a spatiilor, in scopul de a oferi o aerisire adecvata precum si o
protejare a solului, in special pentru solventii organici nehalogenati si deseurile continand aceste substante
? Implementarea anumitor masuri cum ar fi informarea si instruirea personalului; prevederi tehnice pentru protectie,
protectie personala si organizare in scopul de a reduce riscurile manipularii agentilor potential nocivi:
- manipularea si scurgerile accidentale ar putea conduce la reactii chimice neprevazute cum ar fi de exemplu,
degajarea sulfurilor
- trebuie asigurata protectia impotriva degajarilor de substante nocive. De inlocuit solventii organici si alti agenti acolo
unde este posibil
- trebuie asigurat faptul ca Normele de Securitate a Materialelor pentru toate preparatele si substantele chimice
utilizate si depozitate la locul de munca sunt disponibile si usor accesibile.
? Asigurarea procedurilor de prim-ajutor si stabilirea procedurilor de evacuare
? Efectuarea planurilor pentru situatii neprevazute pentru evitarea sarcinilor de soc la instalatiile de epurare a apelor
reziduale
? Monitorizarea operatiunii de masuri de evacuare la sfarsit de conducta
? Pregatirea din timp a materialelor de absorbtie pentru cazurile de scurgeri
? Asigurarea unei capturi eficiente de apa din operatiunile de absorbtie
11

Pastrarea unei evidente a accidentelor si incidentelor.

Inlocuirea substantelor chimice

Pentru inlocuirea substantelor chimice, cele mai eficiente metode utilizabile sunt:
? Inlocuirea agentilor si auxiliarilor cunoscuti ca nocivi pentru mediu cu substante chimice mai putin nocive
? Tinerea unui inventar al intrarilor si iesirilor, cursul luat de acestea in cadrul proceselor si al degajarilor
? Masurarea parametrilor corespunzatori pentru monitorizarea degajarilor in mediu
? Exercitarea unei administrari responsabile, inclusiv luarea in calcul a substantelor chimice aplicate in cadrul
procesului (inclusiv materialele gata pentru utilizare), a instruirii personalului, informari si masuri de securitate luate
pentru forta de munca si pentru protectia mediului.
In tabelul 5.1. substantele de inlocuit sunt enumerate in coloana din stanga. Inlocuitorii prezentati de cele mai eficiente
metode utilizabile sunt enumerati in coloana din dreapta.
SUBSTANTA

INLOCUITOR PROPUS DE CELE MAI EFICIENTE METODE UTILIZABILE

Biocide

?
Produse cu cel mai redus impact toxicologic si asupra mediului, utilizate la cel
mai scazut nivel, de ex. di-metil-tiocarbamat de sodiu sau potasiu

Compusi organici halogenati

?
Ei pot fi inlocuiti complet in aproape orice caz. Aceasta include inlocuirea pentru
agentii de inmuiere, degresare, ungere, de vopsire si agentii speciali de
post-tabacire.
- Exceptie: curatarea pieilor de la oile Merinos

Solventi organici (nehalogenati)

Finisare:
?
Sisteme de finisare pe baza de apa
Procesul
de
finisare
si - Exceptie: daca sunt cerute standarde foarte inalte pentru rezistenta stratului de
degresarea pieilor de oaie sunt acoperire la frecare si pliere la umed si transpiratie
cele mai importante domenii de ?
Sisteme de finisare pe baza de solventi organici usori
aplicatie
?
Continuturi aromatice scazute
Degresarea pieilor de oaie:
?
Utilizarea unui solvent organic si nu a amestecurilor, pentru a facilita posibila
reutilizare dupa distilare
Agenti tensioactivi de suprafata
?
Etoxialti fenol alchilici cum ar fi
etoxilatii nonilfenolici
Agenti de complexare
Etilen-diamina-tetra-acetat
nitrilo-tri-acetat

De exemplu etoxilati de alcool, acolo unde este posibil

Etilen-diamina-si-succinat si metil-glicina-di-acetat, acolo unde este posibil

si

Agenti de decalcificare pe baza ?

de amoniu

Partial cu dioxid de carbon si/sau acizi organici slabi

Tananti
Crom
Sintani si rasini

?
?

20-35% din cromul proaspat utilizat se poate inlocui cu crom recuperat

produse cu continut scazut de formaldehide, fenol si acid monomer acrilic

Coloranti

?
?
?
?

Coloranti lichizi sau desprafuiti

Coloranti cu grad inalt de epuizare continand mici cantitati de sare
Inlocuirea amoniacului cu auxiliari cum ar fi impregnatorii de vopsea
Inlocuirea colorantilor halogenati cu coloranti reactivi sulfonati vinilici

Agenti de ungere

?
Substante lipsite de agenti care sa formeze halogeni organici absorbabili
Exceptie: piele impermeabila
?
Aplicate in amestecuri lipsite de solventi organici, sau, daca nu e posibil, cu
amestecuri usoare de solventi organici
?
Cu produse cu grad mare de epuizare, pentru a reduce consumul chimic de
oxigen pe cat posibil

Agenti de finisare pentru straturi ?

de acoperire, lianti (rasini) si ?
agenti de reticulare

Lianti pe baza de emulsii polimerice cu continut monomer scazut

Pigmenti si sisteme de finisare lipsite de plumb si cadmiu

12

Altele:
agenti hidrofugi
produs de ignificare cu
continut de antimoniu si bromurat

?
Substante lipsite de agenti care sa formeze halogeni organici absorbabili
Exceptie: piele impermeabila
?
Aplicate in amestecuri lipsite de solventi organici, sau, daca nu e posibil, cu
amestecuri usoare de solventi organici
?
Lipsite de saruri metalice
- Exceptie: piele impermeabila
?
Produse ignifuge pe baza de fosfat

Tabel 5.1: Cele mai eficiente metode utilizabile pentru inlocuirea substantelor chimice
Masuri ale celor mai bune tehniciale procesului de prelucrare
O data cu implementarea cele mai bune tehnici disponibilein proces in locul optiunii de reducere a degajarilor la
sfarsitul conductei, se obtine o imbunatatire cu privire la:
? Consumul de substante chimice
? Inlocuirea substantelor chimice riscante cu cele mai putin riscante
? Administrarea apei si a deseurilor
? Degajarile in aer
? Economia de energie
In alegerea cele mai bune tehnici disponibileeste de aceea esential ca echipamentele folosite, ca de exemplu
recipientii folositi in prelucrare, dozarea substantelor chimice si dispozitivele de control ale procesului in sine sa fie de
asemenea examinate pentru randamentul si compatibilitatea lor cu obiectivele mai sus mentionate. Aceste conditii
prealabile sunt dezbatute si in sectiunea despre Administrare si Buna Gospodarire.
Tabelul 5.2: (Masurile in privinta cele mai bune tehnici disponibileintegrate procesului de prelucrare) descriu cele mai
eficiente metode utilizabile acolo unde este posibil pentru fiecare etapa individuala a procesului de prelucrare
dintr-o tabacarie. In doua cazuri insa nu s-a ajuns la nici un consens in cadrul Grupului Tehnic de Lucru.
Primul caz este reciclarea piclului (solutiei saramurate de piclare). Solutiile piclu uzate in cadrul procesului de piclare
pot fi recliclate in cadrul procesului in sine sau pot fi reutilizate in procesul de tabacire, in scopul reducerii cantitatii de
sare si de ape reziduale evacuate la canal. Experti reprezentand un Stat Membru si cativa experti care reprezinta
industria in cadrul Grupului Tehnic de
Lucru nu au sprijinit in intregime acest punct de vedere, deoarece poate avea un efect negativ asupra pielii, in special
asupra pielii tratate cu produse pe baza de anilina. S-a inregistrat o divergenta de opinii.
Al doilea caz este cu privire la tabacirea cu saruri de crom.
Majoritatea membrilor Grupului Tehnic de Lucru au fost de acord ca cea mai eficienta metoda utilizabila pentru
tabacirea cu saruri de crom este sporirea eficientei procesului de tabacire cu saruri de crom prin controlarea atenta a
pH-ului, flotei, temperaturii, timpului si solutiei din butoi, toate in combinatie cu recuperarea cromului prin precipitare
pentru fluxurile de ape uzate cu continut total de crom > 1g/l.
Ei au fost de asemenea de acord ca, atunci cand recuperarea cromului nu este posibila, (fie in mod individual fie intr-o
uzina comuna), metodele de tabacire cu grad inalt de epuizare reprezinta cea mai eficienta alternativa.
Experti dintr-un Stat Membru si unii experti care reprezinta sectorul industrial nu sprijina in intregime aceasta metoda
optima utilizabila. Opinia lor este ca o epurare separata a lesiilor cu continut de crom nu este actualmente viabila din
punct de vedere economic pentru o mare parte din sectorul industrial al pielariei din Europa, in special in situatiile in
care nu sunt disponibile instalatii de epurare specializate.
Desi sunt de acord ca cea mai eficienta metoda utilizabila este de spori eficienta, ei afirma ca recuperarea cromului nu
poate fi metoda eficienta in cazul in care nu exista instalatii comune de recuperare specializate.
In opinia lor, nici recuperarea cromului nu poate fi metoda eficienta atunci cand cromul recuperat nu poate fi reciclat in
procesul de tabacire. Astfel se intampla in cazul producerii de piele de calitate superioara, deoarece pielea de calitate
superioara poate fi produsa doar cu crom proaspat, iar nu cu adaugari de crom recuperat sau cu tananti cu crom
avand un grad ridicat de epuizare. In opinia lor, recuperarea cromului nu este viabila din punct de vedere economic in
aceasta situatie. S-a inregistrat o divergenta de opinii.
13

FAZA DE PRELUCRARE
ATEL Conservare si inmuiere
IERU
L DE
INMU
IERE
SI
CEN
USA
RIRE Deparare si cenusarire

Spaltuire

CEA MAI EFICIENTA METODA UTILIZABILA ESTE:

?
prelucrarea pieilor crude in masura disponibilitatii lor
Exceptii:
atunci cand este necesara o perioada mare de transport (max 8-12 ore pentru piei
crude, neracite; 5-8 zile daca este mentinut un ciclu de racire de 2 0 C)
Pentru anumite tipuri de produse finite
Piei de oi, piei de vitel
?
Reducerea cantitatii de sare utilizate pe cat posibil
?
Utilizarea tehnologiei de recuperare a parului, dar aspectele economice pot
constitui o problema pentru fabricile existente atunci cand reutilizarea parului recuperat
nu este posibila
?
Reducerea consumului de sulfuri prin utilizarea preparatelor cu enzimi; nu si
pentru piei de oaie
?
Reciclarea lesiilor uzate la prelucrarea pieilor de oaie, care sunt delanate prin
coleire
?
Utilizarea spaltuirii dupa cenusarire
Exceptii:
atunci cand materia prima este produsul albastru umed
atunci cand trebuie obtinuta o piele durabila (de ex. piele pentru pantofi)
atunci cand e necesara o grosime uniforma si precisa a produsului finit
?
Maximizarea utilizarii spaltului

OPE Decalcificare
si ?
Efectuarea unei inlocuiri partiale a sarurilor de amoniu cu dioxid de carbon si/sau
RATI samaluire
acizi organici slabi
UNI
?
Optimizarea degresarii umede prin folosirea agentilor tensioactivi de suprafata, cu
DE Degresare piei de oaie
sau
fara solventi organici
TAB
?
Masini
inchise cu sistem de reducere a degajarilor in aer si apa reziduala atunci
ACIR
cand
sunt
utilizati
solventi organici pentru a degresa pieile in stare uscata
E
Piclare
?
Utilizarea reciclarii partiale sau reutilizarea solutiilor piclu (*) divergente de opinii;
vezi mai jos
?
Utilizarea unui volum de flota intr-un interval de 50-60% (pe baza greutatii seruite)
pentru pieile de ovine si bovine cu scopul de a reduce consumul de sare
?
Cresterea eficientei procesului de tabacire cu saruri de crom prin controlul atent al
pH-ului, flotei, temperaturii, timpului si solutiei din butoi, toate in combinatie cu
(**) divergente de opinie; recuperarea cromului prin precipitare pentru fluxuri de ape uzate cu continut total de Cr
vezi mai jos
> 1g/l (**)
?
Uilizarea metodelor de tabacire cu grad inalt de epuizare atunci cand recuperarea
cromului nu este posibila (**)
?
Maximizarea epuizarii lesiei tanante vegetale in contracurent (tabacire in bazine)
sau reciclare (tabacire in butoaie)
Tabacire

14

OPE
RATI
UNI
DE
POS
T-TA
BACI
RE

Retabacire,
fixarea ?
Sporirea epuizarii agentilor de tratare din cadrul procesului de post-tabacire si
cromului si neutralizare fixarea tanantilor in piele
?
Reducerea continutului de sare din lesiile uzate
Vopsire

Sporirea gradului de epuizare a colorantilor

Ungere

Sporirea gradului de epuizare a emulsiei de grasimi

Uscare

Optimizarea dezhidratarii mecanice prealabile uscarii acolo unde este posibil

Aplicarea
superficial

unui

strat ?
Utilizarea valtuirii
?
Utilizarea ecranarii
?
Utilizarea pistolului pulverizator de joasa presiune si volum ridicat
?
Utilizarea pistolului pulverizator fara aer
Exceptie pentru toate cele patru metode de mai sus:
- Atunci cand se aplica un finisaj fin, de exemplu pe pielea tratata cu produse pe baza
de anilina sau de tip anilina

(*) divergenta de opinie asupra Piclarii: Majoritatea celor din Grupul Tehnic de Lucru au fost de acord ca reciclarea
sau reutilizarea solutiei piclu se numara printre CELE MAI EFICIENTE METODE UTILIZABILE. Expertii reprezentand
un Stat Membru si unii experti care reprezinta industria din Grupul Tehnic de Lucru nu au fost pe deplin de acord,
deaorece in viziunea lor trebuie facuta o exceptie. In opinia lor CEA MAI EFICIENTA METODA UTILIZABILA este:
?
Utilizarea reciclarii sau reutilizarii partiale a solutiilor piclu cu exceptia producerii pielii de calitate superioara.
(**) divergenta de opinie asupra Tabacirii: Expertii reprezentand un Stat Membru si unii experti care reprezinta
industria nu au sprijinit pe deplin aceasta METODA EFICIENTA UTILIZABILA. In opinia lor, o epurare separata a
lesiilor cu continut de crom nu este viabila actualmente din punct de vedere economic pentru o mare parte din
industria pielariei din Europa, mai ales in cazurile in care nu exista o instalatie specializata comuna de epurare. In
opinia lor CEA MAI EFICIENTA METODA UTILIZABILA este:
?
Sporirea eficientei procesului de tabacire cu saruri de crom printr-un control atent al pH-ului, flotei,
temperaturii, timpului si solutiei din butoi
?
Utilizarea recuperarii cromului prin precipitare
Exceptii: - atunci cand nu exista instalatii de recuperare specializate
cand cromul recuperat nu poate fi reciclat cu scopul de a produce piele de calitate superioara
?
Utilizarea metodelor de tabacire cu grad ridicat de epuizare
Exceptie: - productia de piele de calitate superioara

Tabel 5.2. Masuri ale cele mai bune tehnici disponibileintegrate procesului de prelucrare
Administrarea si epurarea apei
Cele mai eficiente metode utilizabile pentru administrarea si epurarea apei cuprind:
? Reducerea consumului de apa
? Buna gospodarire
? Masuri integrate procesului (enumerate in Tabel 5.2) si, in cele din urma,
? Epurarea apei reziduale
In cadrul acestor domenii, cea mai buna tehnica disponibila este:
BUNA
GOSPODA
RIRE SI
MASURI
INTEGRATE
PROCESUL
UI

Imbunatatirea ajustarii fluxului de apa la cerintele procesului

Utilizarea spalarilor cu jet de apa intermitent in loc de flux de apa curgator
Modificarea echipamentelor existente pentru a folosi flotele scurte
Utilizarea echipamentelor moderne pentru flote scurte
Reutilizarea apei uzate in procese mai putin critice
Reciclarea sau reutilizarea solutiilor din proces acolo unde este posibil (vezi Tabelul 5.2)

15

EPURAREA Pastrarea separata a apelor reziduale cu continut de sulfuri si la un nivel ridicat al pH-ului pana ce sulfura
APELOR
este eliminata. Nivelul de emisie asociat dupa epurare este de 2 mg S 2- /l la o proba prin sondaj din apa
ERZIDUALE reziduala separata. Dupa ce este eliminata sulfura (la locul de munca sau intr-o uzina de epurare destinata
utilizarii in comun cu alte tabacarii) apa reziduala poate fi amestecata.
(***) divergenta de opinii; vezi mai jos
Colectarea partiala a apei reziduale cu continut de crom (de exemplu de la tabacire sau de la zvantare) cu o
concentratie totala de crom Cr total > 1 g/l separat si trimiterea ei pentru recuperarea cromului. Recuperarea
cromului poate fi facuta la locul de munca sau in alta parte (****)
Epurarea (la locul de munca sau in afara lui) apei reziduale cu continut de crom cu o concentratie totala de
crom Cr total > 1 g/l in combinatie cu alta apa reziduala (****)
Utilizarea epurarii mecanice (la locul de munca sau in alta parte)
Utilizarea epurarii biologice (la locul de munca sau in alta parte)
Utilizarea sedimentarii post-purificare si epurarea namolului (la locul de munca sau in alta parte)
(***) divergenta de opinie asupra epurarii de crom si sulfuri:
Reprezentantii industriei sprijina concluzia ca epurarea separata a apelor reziduale cu continut de sulfuri reprezinta O
METODA EFICIENTA UTILIZABILA dar in opinia lor tratarea mixta la locul de munca a apelor reziduale cu continut de
crom si sulfuri este de asemenea METODA EFICIENTA UTILIZABILA. Argumentele sunt urmatoarele:
?
Costuri mai mici
?
Trebuie utilizate mai putine substante chimice
?
Metoda este simpla si fiabila
Se pot realiza nivele de emisie pentru cantitatea totala de apa reziduala in functie de rata amestecului de 2 mg S 2- /l si 1
mg Cr total /l. (de exemplu, daca 50 % din apa reziduala amestec este compusa din apa reziduala cu continut de crom, iar
50 % din amestec are continut de sulfuri, nivelele de emisie pentru cantitatea totala de apa reziduala vor fi de 1 mg S2- /l si
0,5 mg Cr total /l).
(****) vezi divergenta de opinii asupra recuperarii cromului in nota (**) din Tabel 5.2 si vezi divergenta de opinie in
epurarea separata in nota (***) din acest tabel.

Tabel 5.3: Cele mai eficiente metode utilizabile pentru administrarea si epurarea apei
Pentru toate metodele mentionate in Tabelul 5.3 trebuie sa se decida in functie de locul de munca daca epurarea
primara, secundara sau chiar tertiara este mai eficienta din punct de vedere economic si al protectiei mediului, sau
daca trebuie utilizata o uzina de epurare a apelor uzate destinata anume acestui proces si utilizata in comun de mai
multe intreprinderi.
De asemenea, poate fi eficient ca o tabacarie sa isi epureze partial apele reziduale la locul de munca, iar apoi sa le
deverseze intr-o uzina de epurare municipala. Indepartarea unor substante individuale din apele reziduale uzate cum
ar fi biocidele, compusii organici halogenati, agentii tensioactivi de suprafata si alti agenti utilizati in cadrul procesului de
prelucrare si care necesita un tratament specific, trebuie de asemenea sa fie decisa de la caz la caz.
Administrarea si epurarea apei
In administrarea si epurarea apei, cele mai bune tehnici disponibile in ordinea prioritatii sunt:
? Prevenirea
? Reducerea
? Reutilizarea
? Reciclarea/recuperarea
? Tratamentul termic pentru anumite tipuri de deseuri
Ingroparea in pamant nu se numara in randurile celor mai eficiente metode utilizabile, desi in unele cazuri constituie
singura optiune aflata la indemana.
O cantitate mare de deseuri, in special deseuri organice, este inerenta productiei din tabacarii. Atat fragmentele de
deseuri organice cat si alte reziduuri pot fi evitate si reduse in mare masura prin utilizarea cele mai bune tehnici
disponibile in cadrul etapelor procesului de prelucrare.
Optiunile de reciclare sunt numeroase si sunt desfasurate la locul de munca sau in afara acestuia. Potentialul pentru
reciclare ar trebui exploatat prin asigurarea separarii deseurilor. De egala importanta este comercializarea deseurilor
sub forma de produse secundare precum si colaborarea intre tabacari pentru a face din reciclare si reutilizare variante
realizabile din punct de vedere economic.
16

Deseurile care apar intr-o tabacarie trebuie sa fie manipulate si depozitate astfel incat sa evite scurgerile, problemele
de miros si emisiile in aer.
In Tabelul 5.4 optiunile de reutilizare, reciclare/recuperare si prelucrare sunt oferite in prima coloana iar tipurile de
deseuri care pot fi utilizate pentru respectiva optiune sunt enumerate in a doua coloana. Cele mai bune tehnici
disponibile inseamna identificarea oportunitatilor de a implementa aceste masuri acolo unde este posibil, asigurand
ducerea la bun sfarsit a actiunilor.
Reutilizare/reciclare/recuperare si
prelucrare

Tip de deseuri

Productia de piele

Resturi de spalt

Productia de placa din fibre de piele

Deseuri de la tabacire in general, de exemplu resturi de spalt, resturi de la

faltuire, resturi de la stutuire

Produse de marochinarie etc.

Resturi de spalt si resturi de la stutuire tabacite

Material de umplutura, lana

Par si lana

Gelatina si/sau clei

Resturi netabacite de la stutuire, carne pentru clei dinainte de si de dupa

cenusarire si resturi de spalt

Ambalaje pentru mezeluri

Resturi de spalt netabacite

Recuperarea grasimii

Resturi de la stutuire netabacite, carne pentru clei dinainte si de dupa

cenusarire

Hidrolizat de proteina

Par, resturi de la stutuire netabacite si de dupa cenusarire, carne pentru clei

dinainte si de dupa cenusarire, resturi de spalt dinainte, de dupa cenusarire
si tabacite si resturi de la faltuire

Colagen

Resturi de la stutuire dupa cenusarire si resturi de spalt

Agricultura si ingrasaminte

Par pentru continutul de azot, reziduuri din ingrasaminte compuse si

fermentatie anaeroba, namol din epurarea apelor uzate. Cerintele legale
pentru aplicarea deseurilor la sol necesita o separare sofisticata a
deseurilor si tratarea diverselor resturi.

Ingrasamant compus (gunoi)

Par, carne pentru clei dinainte si de dupa cenusarire, resturi de spalt

dinainte si dupa cenusarire si tabacite, resturi de la faltuire, grasimi, seu si
ulei; namol de la epurarea apelor uzate

Fermentatie anaeroba

Par, resturi crude de la stutuire, carne pentru clei dinainte si de dupa

cenusarire, resturi de spalt dinainte si de dupa cenusarire, grasimi, seu si
ulei; namoluri de la epurarea apelor uzate

Tratament termic

Grasimi, seu, amestecuri de solventi organici nehalogenati si ulei

Reciclarea solventilor organici

Solventi organici (fara amestecuri)

Regenerarea filtrelor
degajarilor in aer

de

reducere

a Filtre de carbon activat

Reutilizarea si reciclarea materialului de Container, paleti, plastic, carton

ambalaje prin trimiterea lui catre furnizor
printr-un sistem corespunzator de reciclare

Tabel 5.4: CELE MAI bune tehnici disponibile pentru administrarea apei
Emisiile in aer
Cele mai bune tehnici disponibile inseamna evitarea generarii de mirosuri printr-un control al procesului, intretinerea,
manipularea si depozitarea corespunzatoaer a pieilor crude si a deseurilor, unele cazuri necesitand instalarea de filtre,
cum ar fi instalatiile de epurare a apei uzate sau pentru degajarile de compusi organici volatili.
Cele mai bune tehnici disponibile pentru prevenirea degajarilor de sulfuri de hidrogen, amoniac, compusi organici
volatili si praf sunt specificate in Tabelul 5.1., Tabelul 5.2 si/sau Tabelul 5.3. In plus, urmatoarele masuri aplicate la
sfarsit de conducta reprezinta
17

Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea sulfurii de hidrogen, amoniacului si in special a compusilor organici
volatili:
? Purificarea umeda a gazelor, de exemplu, pentru a reduce amoniacul si sulfura de hidrogen provenite de la
decalcificare, piclare si vopsire
? Purificarea umeda a gazelor, bio-filtrele, indepartarea criogenica sau incinerarea pentru a reduce compusii organici
volatili din procesele de degresare, uscare si finisare
? Purificarea umeda a gazelor, absorbtie sau bio-filtre pentru a reduce diversele degajari de la epurarea apelor uzate.
Exista metode corespunzatoare pentru reducerea unei combinatii a degajarilor, de exemplu purificarea umeda pentru
eliminarea aerosolilor, solventilor organici si mirosurilor. Prea putine informatii sunt disponibile pentru a ajunge la
concluzii detaliate asupra Cele mai bune tehnici disponibile.
Energie
Cele mai bune tehnici disponibile sunt inregistrarea consumului de energie pentru electricitate, caldura (abur si
incalzire) si aer comprimat, in special in fazele de prelucrare cu consum maxim, cum ar fi epurarea apelor uzate si
procedurile de uscare.
Din acest motiv, operatorii au nevoie de un sistem de monitorizare al utilizarii si randamentului energiei. Aceasta
masura trebuie sa ajute la ajustarea consumul de energie, dar urmatoarele activitati trebuie luate in calcul:
? Inregistrarea consumului de energie real, impartit pe tip de energie si utilizari finale majore, pe baza unei evidente
regulate si corespunzatoare ( de ex. orare, zilnice, saptamanale, etc.)
? Generarea indicatorilor de randament a energiei (randamentul de energie in trecut sau normalizat la un indicator de
productie/temperatura externa/grad de folosire a cladirii, etc.)
? Monitorizarea randamentului energiei, inclusiv mecanismele de alertare a operatorului la variatii semnificative de la
randamentul prescris
? Asigurarea ca se vor lua masuri corective si de control corespunzatoare si ca acestea se vor inregistra, ca
raspuns la variatiile de energie
? Furnizarea concisa, corespunzatoare si la timp a informatiilor cu privire la randamentul energiei catre toate
persoanele cu responsabilitati in administrarea energiei
? Stabilirea si revizuirea obiectivelor de randament
Sunt disponibile prea putine informatii pentru a ajunge la concluzii detaliate cu privire la Cele mai bune tehnici
disponibile.
Incetarea exploatarii
In general, Cele mai bune tehnici disponibile pentru incetarea activitatii unei tabacarii includ toate prevederile si
masurile care trebuie luate in vederea prevenirii impactului asupra mediului in timpul sau dupa procesul de incetare a
lucrului. Scopul este prevenirea impactului asupra mediului in general, si in particular asupra vecinatatilor imediate,
determinat de acele activitati ce trebuie desfasurate in vederea parasirii zonei, intr-un mod in care se permite
reutilizarea acesteia (in functie de deciziile autoritatilor executive asupra sistematizarii teritoriului). Acestea includ
activitati cu privire la inchiderea fabricii respective, desfiintarea cladirilor, echipamentelor, indepartarea reziduurilor etc.
de la locul respectiv precum si cele privitoare la contaminarea apei de suprafata, a apei de adancime, a aerului si
solului. Sunt disponibile prea putine informatii pentru a ajunge la concluzii detaliate cu privire la Cele mai bune tehnici
disponibile.
Observatii de incheiere (Capitolul 7)
Nivelul de consens
Acest BREFa primit sustinerea din partea majoritatii membrilor Grupului Tehnic de Lucru, desi in trei concluzii asupra
Cele mai bune tehnici disponibile trebuie sa notam urmatoarele divergente de opinie:
1. Majoritatea membrilor din Grupul Tehnic de Lucru au fost de acord ca reciclarea sau reutilizarea partiala a solutiilor
piclu reprezinta una din Cele mai bune tehnici disponibile, insa expertii reprezentand un Stat Membru si unii din
expertii reprezentand industria din cadrul Grupului Tehnic de Lucru nu au fost pe deplin de acord. In opinia lor, Cele
mai bune tehnici disponibile sunt recliclarea sau reutilizarea partiala a solutiilor piclu cu exceptia producerii de piele
de calitate superioara.
2. Expertii reprezentand un Stat Membru si unii din expertii reprezentand industria nu au sprijinit pe deplin concluzia
asupra Cele mai bune tehnici disponibile in cazul recuperarii cromului. In opinia lor, epurarea separata a lesiilor cu
continut de crom nu este viabila actualmente din punct de vedere economic pentru multe din tabacariile individuale,
acolo unde nu exista o instalatie comuna de epurare specializata.
3. Sectorul industrial sprijina concluzia conform careia epurarea separata a apelor reziduale cu continut de sulfuri
18

reprezinta una din Cele mai bune tehnici disponibile dar in viziunea lor si epurarea mixta la locul de munca a
apelor reziduale cu continut de crom si sulfuri reprezinta tot Cele mai bune tehnici disponibile.
Recomandari pentru activitatea viitoare
Pentru revizuiri viitoare ale BREF, toti membrii Grupului Tehnic de Lucru precum si alte parti interesate ar trebui sa
continue stangerea datelor cu privire la emisiile uzuale si nivelele de consum si asupra randamentului metodelor luate
in calcul in determinarea Cele mai bune tehnici disponibile.
Pentru revizuire, este de asemenea importanta adunarea mai multor informatii asupra emisiilor si nivelurilor de
consum care se pot atinge precum si asupra aspectelor economice a tuturor proceselor din tabacarie si a tanantilor.
Informatiile cu privire la fabricile de referinta si asupra datelor reale de randament sunt de asemenea putine; pentru
revizuirea acestui document trebuie furnizate informatiile lipsa. In afara acestor sfere generale, s-au efectuat
mentionari in corpul Cele mai bune tehnici disponibile in privinta domeniilor mai exacte in care lipsesc date si informatii.

Recomandari pentru activitatea viitoare de cercetare si dezvoltare

Enuntul anterior scoate in evidenta multe domenii asupra carora trebuie staruit cu atentie in activitatea viitoare.
O mare parte din activitatea viitoare priveste strangerea de informatii care urmeaza a fi utilizate pentru revizuirea
acestui BREF. Propunerile pentru activitatea viitoare de cercetare si dezvoltare se concentreaza asupra metodelor
identificate in acest BREF dar sunt prea costisitoare, sau nu pot fi inca utilizate datorita riscului ridicat de vatamare a
pieilor, si/sau produselor din piele.
Sunt adresate propuneri pentru munca de cercetare viitoare a noilor metode pentru tabacarii, inclusiv cele relevante
pentru apa si namol, deseuri solide, aer si sol in Capitolul 7.
PREFATA
1. Statutul legal al acestui document
Doar in cazurile in care nu se specifica altfel, trimiterile la Directiva in acest document inseamna trimiteri la Directiva
Consiliului 96/61/Comisia Europeana asupra prevenirii si controlului poluarii integrate.
Acest document face parte dintr-o serie ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre Statele Membre ale
Uniunii Europene si sectorul industrial preocupat de cele mai eficiente metode utilizabile, monitorizarea asociata si
dezvoltarea in sectorul lor. *[Este publicata de Comisia Europeana in urma Articolului 16(2) a Directivei, si din acest
motiv trebuie considerata in conformitate cu Anexa IV a Directivei atunci cand se stabilesc cele mai eficiente metode
utilizabile.]
*Nota: Parantezele vor fi eliminate o data cu incheierea procedurii de publicare de catre Comisie.
2. Obligatii legale relevante a Directivei IPPC (Biroul de prevenire si control a poluarii integrate) si definitia Cele mai
bune tehnici disponibile
In scopul de a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat acest document, unele din cele mai
insemnate prevederi ale Directivei Biroului de prevenire si control a poluarii integrate, inclusiv definitia termenului de
cele mai eficiente metode utilizabile sunt descrise in aceasta prefata.
Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data doar spre stiinta. Nu are valoare legala si nu modifica sau
prejudiciaza in nici un fel prevederile curente ale Directivei.
Scopul Directivei este realizarea unei preventii si a unui control integrate a poluarii survenite din activitatile enumerate
in Anexa I, care sa conduca la o calitate ridicata de protectie a mediului ca intreg. Bazele legale ale Directivei privesc
protectia mediului. Implementarea sa va trebui sa ia in considerare de asemenea si alte obiective ale Comunitatii
precum competitivitatea industriei Comunitatii, contribuind prin aceasta la o dezvoltare sustinuta.
Mai precis, ea asigura un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalatii industriale care necesita atat
operatori cat si regulatori, cu rolul de a avea o privire de ansamblu asupra poluarii si potentialului de consum al
instalatiei. Scopul general al unei astfel de abordari integrate trebuie sa fie acela de a imbunatati conducerea si
19

controlul proceselor industriale, astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului ca intreg.
Centrul acestei abordari este reprezentat de principiul general dat in Articolul 3 conform caruia operatorii trebuie sa ia
toate masurile preventive corespunzatoare impotriva poluarii, in special prin aplicarea cele mai bune tehnici
disponibilecare sa le permita sa-si imbunatateasca randamentul in protectia mediului.
Termenul cele mai eficiente metode utilizabile este definit in Articolul 2 (11) a Directivei drept cele mai eficiente si
avansate etape in dezvoltarea activitatilor si metodele lor de functionare, care indica caracterul potrivit din punct de
vedere practic al anumitor metode de asigurare in principiu a bazelor pentru valorile limita de emisie destinate sa
impiedice si, acolo unde nu este practicabil, sa reduca in general emisiile si impactul asupra mediului ca un intreg.
Articolul 2 (11) continua clarificarea acestei definitii dupa cum urmeaza:
tehnici includ atat tehnologiile folosite cat si modul in care instalatiile sunt proiectate, construite, intretinute, puse in
functionare si scoase din uz;
metodele disponibile sunt cele dezvoltate la o scara ce permite implementarea in sectorul industrial relevant, in
conditii viabile din punct de vedere economic si tehnic, luand in considerare costurile si beneficiile, fie daca metodele
sunt folosite sau prezentate in interiorul Statului Membru in chestiune sau nu, atata timp cat ele sunt suficient de
accesibile operatorului;
cele mai bune inseamna de cea mai mare eficienta in realizarea unui nivel ridicat de protectie a mediului ca intreg.
In plus, Anexa IV a Directivei contine o lista a consideratiilor de luat in calcul la modul general sau in anumite cazuri in
determinarea celor mai eficiente metode tinand cont de costurile posibile si de avantajele unei masuri si principiile
de prevenire si protectie. Aceste consideratii includ informatiile publicate de Comisie in urma Articolului 16(2).
Autoritatile competente responsabile pentru acordarea autorizatiilor sunt solicitate sa aiba in vedere principiile generale
stabilite in Articolul 3 atunci cand hotarasc conditiile autorizarii. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita de
emisii, suplimentate sau inlocuite acolo unde este cazul, de parametri sau masuri tehnice echivalente.
In conformitate cu Articolul 9(4) din Directiva, aceste valori limita a emisiilor, masuri tehnice si parametri trebuie, fara a
prejudicia respectarea standardelor de calitate a mediului, sa fie fundamentate pe cele mai eficiente metode utilizabile,
fara a prescrie utilizarea unei tehnologii specifice sau a vreunei metode, dar luand in considerare caracteristicile
tehnice ale instalatiei respective, locatia sa geografica si conditiile locale de mediu.
In toate situatiile, conditiile autorizarii trebuie sa includa prevederi asupra reducerii poluarii transfrontaliere si la mare
distanta si trebuie sa asigure un nivel ridicat de protectie pentru mediu ca intreg.
Statele Membre au obligatia, in conformitate cu Articolul 11 al Directivei, sa asigure ca autoritatile competente sa
urmeze sau sa fie informate asupra dezvoltarilor realizat in cele mai eficiente metode.
3. Obiectivul acestui Document
Articolul 16(2) al Directivei solicita Comisia sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si sectoarele
industriale interesate asupra celor mai eficiente metode utilizabile, monitorizarea asociata si dezvoltarea in cadrul lor
si sa publice rezultatele acestui schimb de informatii.
Scopul schimbului de informatii este dat in expunerea 25 a Directivei, care afirma ca dezvoltarea si schimbul de
informatii la nivelul Comunitatii asupra cele mai bune tehnici disponibileva ajuta la redresarea dezechilibrelor
tehnologice din cadrul Comunitatii, va promova raspandirea pe scara mondiala a valorilor limita si a metodelor utilizate
in Comunitate si va sprijini Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive.
Comisia (Directoratul General de Mediu) a infiintat un forum de schimb de informatii (IEF) pentru a sprijini activitatea
descrisa de Articolul 16 (2) si un numar de grupuri tehnice de lucru au fost fondate sub umbrela forumului. Atat forumul
pentru schimb de informatii cat si grupurile tehnice de lucru cuprind reprezentanti din Statele Membre si industrie, asa
cum se solicita in Articolul 16(2).
Obiectivul acestei serii de documente este de a reflecta cu precizie schimbul de informatii care a avut loc in
conformitate cu Articolul 16(2) si sa furnizeze informatii de referinta pentru autoritatile care elibereaza autorizatii,
informatii care trebuie avute in vedere atunci cand se iau decizii cu privire la conditiile de acordare a autorizatiilor.
Prin furnizarea unor informatii relevante cu privire la cele mai eficiente metode utilizabile, aceste documente vor
constitui niste instrumente pretioase in conducerea activitatii in conformitate cu protectia mediului.
4. Surse de informatie
Acest document reprezinta un rezumat al informatiilor adunate din mai multe surse, incluzand in special analizele de
specialitate ale grupurilor infiintate pentru a sprijini activitatea Comisiei si verificate de serviciile Comisiei. Toate
contributiile sunt primite cu multumiri.
5. Cum sa intelegem si cum sa utilizam acest document
Informatiile furnizate de acest document sunt destinate a fi utlizate ca un reper de pornire in determinarea Cele mai
bune tehnici disponibile in cazuri specifice. Atunci cand se determina Cele mai bune tehnici disponibile si se stabilesc
conditiile de autorizare pe baza Cele mai bune tehnici disponibile, trebuie avut intotdeauna in vedere scopul general de
realizare a unui nivel ridicat de protectie pentru mediu ca un intreg.
Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatii prezentate in cadrul fiecarei sectiuni a documentului.
20

Capitolul 1 si 2 furnizeaza informatii generale asupra sectorului industrial vizat si asupra proceselor industriale utilizate
in cadrul sectorului.
Capitolul 3 furnizeaza date si informatii privind emisiile curente si nivelele de consum ce reflecta situatia instalatiilor
existente la momentul redactarii documentului.
Capitolul 4 descrie mai detaliat reducerea emisiilor si alte metode considerate de cea mai mare importanta pentru
determinarea Cele mai bune tehnici disponibile si conditiilor de acordare a autorizatiilor pe baza Cele mai bune tehnici
disponibile.
Aceste informatii includ consumul si nivelele de emisii considerate realizabile prin utilizarea metodei, anumite indicatii
asupra costurilor si problemelor asociate cu metoda, masura in care metoda este aplicabila tipurilor de instalatii ce
necesita autorizari din partea Biroului de prevenire si control a poluarii integrate, cum ar fi de exemplu instalatiile mici,
mari, existente sau noi. Metodele considerate in general invechite nu sunt incluse aici.
Capitolul 5 prezinta metodele si nivelele de consum si emisie considerate a fi compatibile cu Cele mai bune tehnici
disponibile intr-un sens general. Scopul este astfel acela de a furniza indicatii generale cu privire la nivelele de consum
si emisii ce pot fi considerate ca punct de referinta corespunzator in asistarea determinarii conditiilor de acordare a
autorizatiilor pe baza Cele mai bune tehnici disponibile sau pentru stabilirea regulilor obligatorii generale in conformitate
cu Articolul 9(8).
Trebuie subliniat, cu toate acestea, ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de
autorizare corespunzatoare vor implica luarea in calcul a factorilor specifici locului de munca si locali cum ar fi
caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, locatia sa geografica si conditiile locale de mediu.
In cazul instalatiilor existente, viabilitatea economica si tehnica a imbunatatirii lor trebuie luata de asemenea in
considerare. Chiar si obiectivul unic de asigurare a unui nivel ridicat de protectie a mediului ca un intreg va implica de
asemenea efectuarea unei judecati echilibrate intre diferitele tipuri de impact asupra mediului, iar aceste judecati vor fi
influentate adesea de consideratii de ordin local.
Desi s-a facut o incercare de prezentare a acestor chestiuni, nu este posibil ca acestea sa fie luate in calcul in
intregime in cadrul acestui document. Metodele si nivelele prezentate in capitolul 5 nu vor fi din acest motiv
corespunzatoare tuturor instalatiilor.
Pe de alta parte, obligatia de a asigura un nivel ridicat de protectie a mediului, inclusiv minimizarea poluarii la mare
distanta si transfrontaliere implica faptul ca aceste conditii de autorizare nu pot fi stabilite pe baza unor consideratii
strict locale. Este de aceea de cea mai mare importanta ca informatiile continute in acest document sa fie avute in
vedere in intregime de autoritatile competente care acorda autorizatii.
Deoarece cele mai eficiente metode utilizabile se schimba si ele cu timpul, acest document va fi revizuit si actualizat
in mod corespunzator. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului European de Prevenire si Control a
Poluarii Integrate la Institutul de Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa:
Edificio Expo-WTC; c/ Inca Garcilaso, s/n; E-41092 Sevilla, Spania
Telefon: +34 95 4488 258
Fax: +34 95 4488 426
e-mail: eippcbjrc.es
Internet: http://eippcb.jrc.es
DOMENIUL DE APLICATIE
Domeniul de aplicatie al BREF pentru industria prelucrarii pieilor este fundamentat in Sectiunea 6.3 din Anexa I a
Directivei Biroului IPPC (Prevenirea si Controlul Poluarii Integrate) 96/61/Comisia Europeana ca Fabrici pentru
tabacirea pieilor cu o capacitate de prelucrare ce depaseste 12 tone de produse finite pe zi. In acest sector,
interpretarea termenilor de 12 tone de produse finite pe zi este critica in a decide daca o instalatie specifica necesita
o autorizatie de prevenire si control a poluarii integrate. Acest document nu prezinta aceasta problema de interpretare.
Procesele incluse in cadrul BREF vor urma definirea tehnica a tabacariei ca fiind stabilizarea pieilor si a tuturor
activitatilor asociate cu aceasta. Aceasta este alcatuita din toate activitatile desfasurate la un loc de munca in ambele
sensuri ale fluxului de productie. Astfel, domeniul de aplicatie cuprinde procesul esential si activitatile asociate, chiar
daca ele nu sunt realizate de fiecare instalatie cuprinsa in Directiva IPPC (Prevenirea si controlul poluarii integrate).
Tipurile de piei sunt limitate la cele de origine bovina si ovina, deoarece capacitatile de productie pentru orice alt tip de
materie prima in obtinerea de piele si blana sunt cu mult sub valoarea prag data de Directiva.
Reducerea emisiilor din cadrul proceselor de incinerare pentru furnizarea de energie si din procesele de epurare a
deseurilor, desfasurate in general in afara locului de munca nu sunt incluse in acest document.

21

22