Sunteți pe pagina 1din 56

Ficatul este cel mai mare organ parenchimatos din organism.

Dim-le hepatice cresc odata cu virsta, circa 5 cm la fiecare 5 ani si


atinge d-le de adult deja la 15 ani.
Greutatea ficat 1200 -1400 gr la femei si 1400 -1500 g barbati (2%din greut corp).

Aportul sanguin dublu, propriu ficatului, include sistemul venos portal 1050 ml/min, (face ca
ficatul s reprezinte un filtru intermediar pentru cea mai mare parte a drenajului venos de la
viscerele abdominale) si sistemul arterial hepatic - 300 ml/min (face ca ficatul s
reprezinte o localizare relativ frecvent a metastazelor tumorilor solide).

Lobulul hepatic cu d/tru de 0,8-2 /


In ficat sunt circa 50000-100000 lobuli

Celula hepatica, poseda potential proliferativ si regenerativ complet

celulele Kupffer, care indeparteaza glicoproteine serice


(endogene/exogene) prin intermediul endocitozei mediate de
receptori asialoglicoproteici.
activarea celulelor hepatice stelate (Ito) reprezinta evenimentul
cheie in fibrogeneza hepatica (Friedman 2008).
Lezarea cronica a ficatului determina activarea acestor celule,
care devin contractile, produc componente ale matrixului
extracelular si secreta citokine proinflamatorii si chemokine ca
factorul de crestere si transformare beta (TGF-)
Activarea cel Ito depinde de semnalizarea celulelor Kupffer,
celulelor endoteliale, hepatocitelor si trombocitelor.

12
10

5
2

8
11

6
1

13

14

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Metabolismul proteinelor
Metabolismul lipidelor
Metabolismul pigmentilor
Metabolismul glucidelor
Metabolismul substantelor biologic
active, microelementelor
Metabolismul vitaminelor
Echilibrul acidobazic
Reglarea activitatii enzimelor serice

Hepatit Ciroza
a

Infiltrative

Mase
tumorale

Tulburar.
funct.
icterice

Acut
Cronic

Glicogenoz
e
Lipoidoze
(cu grsimi
neutre,
colesterol,
gangliozide,
cerebrozide)
Amiloidoze
Limfoame,
leucemii
Granuloma
toze

Carcinom
hepatoc.,
tumori
metastatice
Abcese
(piogenic,
amibian)
Chisturi
(boal
polichistic,
Echinococ)
Gome

Sindr.
Gilbert
Sindr.
CriglerNajjar
Sindr.
DubinJohnson
Rotor
Colestaza
din
sarcin si
colestaza
recurent
benign

Alcoolic
(portal,
nutritional,
Postnecrotic

Biliar
Hemocromat
. Tipuri rare
(Wilson,
galactozemia,
fibroza
chistica
pancreas,
deficienta
alfa1antitripsini)

Hepatobiliare
1.Obstructie biliar
extrahepatic (de
natur calculoasa,
tumoral sau
stricturi)
2. Colangit (septica,
ciroz biliara
primitiva, colangita
sclerozanta primar,
medicamentoas,
toxic)

Vasculare
1.Congestie pasiva
cronica si ciroza
cardiaca
2. Tromboza venei
hepatice (sindromul
Budd-Chiari)
3. Tromboza venei
porte
4. Pileflebita
5. Malformatii
arteriovenoase
6. Boala venoocluziva

Bolile ficatului (K70-K77)


Exclude:
hemocromatoza (E83.1)
icter NOS (R17)
sindromul Reye (G93.7)
hepatita virala (B15-B19)
boala Wilson (E83.0)
K70 Boala alcoolica a ficatului
K71 Boala toxica a ficatului
K72 Insuficienta hepatica, neclasificata altundeva
K73 Hepatita cronica, neclasificata altundeva
K74 Fibroza si ciroza ficatului
K75 Alte boli inflamatorii ale ficatului
K76 Alte boli ale ficatului
K77* Tulburari hepatice in boli clasificate altundeva

B18 Hepatita virala cronica


B18.0 Hepatita virala cronica B cu agent Delta
B18.1 Hepatita virala cronica B fara agent Delta
B18.2 Hepatita virala cronica C
B18.8 Alte hepatite virale cronice
B18.9 Hepatita virala cronica, nespecificata
B19 Hepatita virala nespecificata
B19.0 Hepatita virala nespecificata cu coma
hepatica
B19.9 Hepatita virala nespecificata fara coma
hepatica

Hepatita cronica reprezinta afectarea


inflamatorie hepatica cu o durata mai
are de 6 luni.
Este o afectiune de sine statatoare cu
tablou clinic, biochimic si histologic bine
definit.
Cauzele hepatitei cronice sunt multiple,
dar expresia clinica este comuna (cu
particularitati in functie de etiologie si
patogenie).

Hepatita cronica morfologic se defineste


prin leziune difuza inflamatorie
distrofica a tesutului hepatic, insotita de
infiltrare limfo-plasmocitara ale tracturilor
portale, hiperplazie reticuloendoteliocitelor
stelate (macrofage) fibroza moderata in
asociere cu necroza hepatocitara
(piece-meal necrosis, spotty necrosis,
bridging necrosis), cu pastrarea
structurii lobulare a ficatului.

Necroza hepatocitara
Necroza focala (hipoxica, toxica)
Necroza bridging (virala)
Necroza de interfata (immuna)
Necroza apoptotica (virala)

Hepatita cronica

A inflamatie portala/fara necroza; B inflamatie periportala moderata/ necroza foc


C-inflamatie periportala, necroza difuza; D-inflamatie periportala/necroza severa

Scorul Metavir este folosit pentru a evaluarea fibrozei


si activitatii necroinflamatorii hepatice la pacientii cu
hepatopatie cronica (n special hepatita virala C) la care
se practica biopsie. Scorul cuprinde 2 sisteme de
gradare - a inflamatiei si a fibrozei:
A - gradul de activitate necroinflamatorie
A0 - fara activitate necroinflamatorie
A1 - activitate necroinflamatorie usoara
A2 - activitate necroinflamatorie moderata
A3 - activitate necroinflamatorie severa
F - gradul de fibroza hepatica
F0 - fara fibroza
F1 - fibroza portala fara septuri
F2 - fibroza portala cu septuri rare
F3 - fibroza portala cu septuri numeroase, fara ciroza
F4 - ciroza hepatica

Scorul METAVIR

F0 = fara fibroza ; F1 = fibroza portala fara septe ;


F2 = fibroza portala cu putine septe; F3 = numeroase septe, fara
ciroza ; F4 = ciroza

Scorul Knodell (indice al activitatii histologice


(HAI), are 3 componente: gradul de necroza
periportala/n punte (0-10), degenerescenta
intralobulara (0-4) si inflamatie portala (0-4).
Suma acestor 3 elemente dau indicele HAI:
> 0: fara inflamatie
> 1-4: inflamatie minima
> 5-8: inflamatie usoara
> 9-12: inflamatie moderata
> 13-18: inflamatie marcata

Scorul ISHAK este tot un indice al activitatii


histologice hepatice si are 4 componente:
Hepatita de interfata periportala
> absenta - 0
> minima (focala, cteva spatii porte) - 1
> usoara (focala, majoritatea spatiilor porte) - 2
> moderata (continua, sub 50% din spatiile porte sau septe) - 3
> severa (continua, peste 50% din spatiile porte sau septe) - 4
Necroza focala, apoptoza si inflamatie
focala
> absenta - 0
Necroza confluenta
> un focar sau mai putin per cmp - 1
> absenta - 0
> pna la patru focare per cmp - 2
> necroza confluenta focala - 1
> de la 5 la 10 focare per cmp - 3
> necroza zonei 3 n unele arii - 2
> mai multe de 10 focare per cmp - 4
> necroza zonei 3 n majoritatea ariilor - 3
> necroza zonei 3 + punti ocazionale portal-centrale - 4
> necroza zonei 3 + punti multiple portal-centrale - 5
> necroza panacinara sau multiacinara - 6

Inflamatie portala
> absenta 0, > minima 1, > usoara 2, > moderata 3, > severa - 4

n functie de rezultalele scorului


Metavir si Knodell, hepatita cronica
poate fi:
> minima: HAI 0-3, fibroza 0
> usoara: HAI 4-7, fibroza 0
> moderata: HAI 8-12, fibroza 1-2
> severa: HAI 13-18, fibroza 2-4

1.
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Hepatita autoimuna
Hepatita cronica virala B
Hepatita cronica virala D
Hepatita cronica virala C
Hepatita cronica neclasificabila ca virala
ori autoimuna
Hepatita cronica drg-indusa
Ciroza biliara primitiva
Colangita sclerozanta primitiva
Boala Wilson
Boala hepatica prin defect de alfa1
antitripsina

Anamneza bolii
Debutul relativ brusc, cu greata, anorexie i aversiune fat
de fumat, urmat de icter progresiv, sugereaza hepatita
virala. Instalarea progresiv a icterului insotit de prurit
sugereaza colestaza
Debutul progresiv al unui icter nedureros, cu pierdere
ponderal, este sugestiv pentru neoplasm, cum ar fi
cancerul de cap de pancreas.
Relatarea maririi abdominale progresive, observata probabil
in primul rind prin faptul ca hainele au devenit strimte,
sugereaz ascita, care poate fi de natur maligna sau o
prima manifestare a cirozei
Disconfortul vag persistent sugereaz o maladie
parenchimatoas sau infiltrativ cu hepatomegalie inducnd
dureri prin distensia acut a capsulei Glisson.

Anamneza vietii: profesia, virsta,


factorii de mediu, calatoriile peste
hotarele tarii, utilizarea unor
medicamente, expunerea agenti toxici
cunoscuti sau potential nocivi, consumul
de alcool, contactul cu bolnavii icterici,
transfuzii sanguine sau de plasm,
tatuarea si tratamente stomatologice
Antecedentele familiale sunt
importante in ceea ce priveste icterul,
anemia, splenectomia sau
colecistectomia; prezenta acestora poate
fi folositoare in diagnosticarea anemiei
hemolitice, hiperbilirubinemiei
congenitale sau familiale, ori a litiazei
biliare.

Sindromul icteric (pruritul, icterul scaun


decolorat)
Sindromul algic (durerea abdominala de
diversa intensitate in patratul superior
abdominal de dreapta)
Sindrom dispeptic (indigestii, greturi,
anorexia, pierderea ponderala, diaree,
constipatii)
Sindrom hemoragipar (epistaxis,
gingivoragii, hematemeza, melena)
Sindrom edematos (edemele membrelor
inferioare, ascita)
Sindrom hepatosplenomegalic

Cutanate

Vitiligo, eritroza faciala,


urticarie, eritem nodos,
alopecie, lichen plan, stelute
vasculare acnee faciala,
angioame difuze

Musculare

Mialgii, miozite, polimiozite,


hipotonie musculara

Osteoarticular Artralgii,, artrite, semne de


e
rehitism, osteoporoze, osalgii
Hematologice

Anemii hemolitice, macrocitare,


trombocitopenii, leucopenii,
tulburari de hemostaza

Oculare

Iridociclita, uveita, cataracta

Renale

Glomerulonefrita
(membranoasa,
membranoproliferativa),
hematurie, proteinurie

Cardiace

Miocardiopatii dilatative
(declnsate de antivirale),
tulburari de ritm

Endocrine

Tiroidita, diabet zaharat,


dismenoree, tulburari de
pubertate, hipercorticism

Pleuropulmona Pleurezii, dispnee (cirotica),


re
tuse
Digestive

Colita ulceroasa, esofagite,


ulcer duodenal, litiaza biliara

Icterul poate fi observat la nivel scleral


precum si la nivel tegumentar.
Paloarea care indic anemia poate fi
rezultatul hemolizei, cirozei sau cancerului
Culoarea bronzului ca urmare a depunerii de
melanina trebuie s sugereze prezenta
hemocromatozei
Casexia in mod special a extremittilor,
poate fi asociat neoplasmului sau cirozei
Eritemul palmar sau stelutele vasculare
(angioame vasculare) reflecta o hepatopatie
acut sau cronic
Leziunile de grataj, hipertrofia falangei
distale (betisoare de tob) si xantoamele la
nivelul pleoapelor colestaza cronica

Un ficat marit in volum, nodular si de


consistenta crescuta este sugestiv pentru
un hepatom sau metastaze hepatice.
Un ficat de dimensiuni reduse poate
sugera ciroza (in special postnecrotic).
Un ficat mic sau ai carui dimensiuni sunt in
scadere, sugereaza hepatita severa sau
necroza hepatica severa.
Marginea hepatica este sensibila in
hepatita, in insuficienta cardiaca
congestiva si rareori in cancer si la alcoolici
O splina palpabila poate indica hepatit
sau ciroz; splenomegalia semnificativ
poate fi rezultatul hipertensiunii portale.

Hepatomegalie neteda, uniforma, Proces inflamator hepatic sau


elastica, rotunjita, sensibila
ale cailor biliare intrahepatice/
staza sanguina acuta
intrahepatica
Hepatomegalie noduroasa,
neuniforma, dura

Afectarea sifilitica hepatica,


infiltrare canceroasa hepatica
(dura ca lemnul)

Hepatomegalie dura, neuniforma, Ciroza hepatica


ascutita
Hepatomegalie dura, dimensiuni
mici

Necroza hepatica acuta

Hepatomegalie semidura,
neteda, marirea lobului sting,

Hepatita cronica

Hepatomegalie dura, noduroasa,


asociata 50% cu splenomegalie
(subfebrilitate, adenopatie)

Tuberculoza hepatica (miliara,


granulomatoasa, focala)

1.
2.

3.
4.
5.

Deplasarea limitei superioare hepatice rareori


este de natura hepatica (cancer, echinococ), mai
frecvent geneza extrahepatica:
Pozitia inalta a diafragmului: sarcina, meteorism,
ascita deplaseaza hepar superior
Pozitia joasa a hemidiafragmului drept: emfizema
pulmonara/astm bronsic/efuziune pleurala
dreapta/pneumotorax
Proces subdiafragmal: abscese, chisturi, tumori
Lobul aberant hepatic: lobul Riedel
Constitutional (astenici)

Pulsatia hepatica se poate determina prin


palpare in cazul insuficientei cardiace
drepte/recurgitatia tricuspidala/carcinom
abnormalitati vasculare
Reducerea brusca a dimensiunior hepatice
se poate aprecia in scaderea rapida a stazei
venoase, necroza masiva hepatocitara
Auscultativ in zona hepatica se poate
determina frotatia hepatica (dupa biopsia
recenta/perihepatita/tumoare hepatica
In hipertensiunea portala se poate
ausculta un suflu venos intre ombilic si
xifoid

Sindromul citolitic: ALT, AST catalizeaza transferul gruplor


-amino ale aspartatului, respectiv ale alaninei, grupului cetonic al cetoglutaratului, ducind la formarea de acid
oxalacetic si, respectiv, acid piruvic.
ALT ficat/ ALT citosol hepatocit
AST ficat, muschii striati, cardiac, rinichi, tesut cerebral,
pancreas, plamini / AST mitocondrii, citosol

Este binevenit interpretarea concomitent a activitii ALT i AST:


informaie despre localizarea i profunzimea leziunilor, activitatea
procesului patologic.
Activitatea AST i ALT n ficat este de aproximativ 7.000 i 3.000 ori,
respectiv, mai mare dect activitatea n ser.
Activitatea seric a AST i ALT poate fi influenat de un ir de ali
factori, diferii de bolile hepatice, care vor fi luai n consideraie la
interpretarea rezultatelor de laborator.
La persoanele adulte, activitatea AST i ALT este semnificativ mai
nalt la brbai dect la femei; activitatea AST tinde a fi mai joas dect
cea a ALT pn la aproximativ 60 ani, cnd ele devin aproape egale.

Gradul de activitate a procesului patologic n ficat se


evalueaz conform expresivitii sindromului de
citoliz:
Activitate minimal ALT i/sau AST 2 x LSVN
Activitate moderat ALT i/sau AST >2 > 5x LSVN
Activitate maximal ALT i/sau AST 5 x LSVN.
Uremia produce scderi drastice ale valorilor transaminazelor.

Sindromul citolitic mai include: LDH (4,5),


monofosfataldolaza, arginaza, glucozo-6-fosfataza, histidaza,
sorbitoldehidrogenaza, Fe seric
LDH 4,5 prezinta sporiri asemanatoare ALT in hepatita acuta,
cronica si ciroza. LDH1,2 sporeste in bolile cardiovasculare,
renale, cerebrale, anemii
Sideremia factor specific pentru citoliza
Ornitil carbamil transferaza (OCT) coreleaza cu AST

Bilirubina
total (BT),
bilirubina
conjugat
(BC)

Dozarea bilirubinei totale, directe i indirecte, este


obligatorie pentru diagnosticul icterelor.
icterul este apreciat ca uor atunci,
cnd nivelul bilirubinei totale n serul sanguin nu
depete 85 mcmol/l; icter moderat 86-170 mcmol/l;
n icterul sever bilirubina >171 mcmol/l.

Fosfataza
alcalin

FA se gsete n ficat (microvilozitile canaliculelor


biliare i la polul sinusoidal al hepatocitelor), oase,
intestin, rinichi. FA seric este alctuit din trei forme
izoenzimatice: hepatobiliar, osoas i
intestinal, la care se adaug n cursul sarcinii cea
placentar. La aduli predomin izoenzima hepatic, la
copii cea osoas.

GGTP
(gamaglutamiltran
s peptidaza)

localizat n membranele plasmatice a celulelor cu


activitate nalt de absorbie i de secreie: leucocite,
eritrocite, ficat, tubii renali proximali, pancreas i
intestine. GGTP este considerat att
o enzim de colestaz, ct i un bun marker al bolii
hepatice de cauz etanolic, toxic -/medicamentoas

Bilirubinuria apare chiar la niveluri reduse ale


icterului si poate fi decelata inainte ca icterul s fie
clinic evident
Urobilinogenul, un produs al metabolizarii bilirubinei
de catre bacteriile intestinale, este absorbit de la
nivelul intestinului subtire i secretat in urina.
Obstructia total a cailor biliare intrerupe pasajul
bilirubinei la nivel intestinal si are drept rezultat lipsa
urobilinogenului din urina.
Determinarea urobilinogenului n proba de urina
proaspta recoltata de 2 ore poate diferentia
obstructia canalelor biliare de suferinta parenchimal

Colesterolul total in cantitate sporita se depisteaza


in ficat (dupa sistemul nervos). Sporirea colesterolului in
afectiunea hepatica este datorata recurgitarii fractiunii
sale libere in circulatie, sinteza hepatica sporita,
activitatea redusa a LCAT.
Fosfolipidele sintetizate in mitocondriile hepatocitare.
Cel mai important lecitina. In hepatopatia cronica
fosfolipidele cresc mai mult ca colesterolul
Trigliceridele sursa de energie pentru metabolismul
hepatic mijloc de transport de la intestin spre ficat.
Sporesc in hepatita acuta si icter obstructiv, scade in
ciroza, coma hepatica
5-nucleotidaza este o fosfataza depistata in toate
tesuturile, precum si in membrana capilarului biliar si
sinusoide hepatice, creste paralel cu FA, nu este
influentata de afectiunea osoasa

Globulinele
serice

- si -globulinele ca i alte multe proteine sunt


sintetizate de hepatocite.
1-globulinele sporesc n procesele acute i n
acutizarea celor cronice, n leziuni hepatice, n
toate
tipurile de distrucie tisular sau de proliferare
celular.
2-globulinele cresc n hepatopatiile inflamatorii
i
neoplazice, procesele acute, mai ales n procesele
exudative i purulente, n patologiile cu
implicarea
sistemului conjunctiv, n tumori maligne.
-globulinele sporesc n hiperlipoproteinemii
primare i

Imunoglobuli
nele serice

IgG componentul principal al


rspunsului imun umoral, sporete n infecia cronic cu
VHB sau VHC. Creterea nivelului IgA se observ n caz
de boal alcoolic a ficatului.
Elevarea IgM este caracteristic pentru ciroza biliar
primitiv

Proteina
total

Pentru maladiile hepatice cu insuficiena funciei de sintez


este caracteristic hipoproteinemia.

Albuminele
serice

Sinteza albuminelor are loc n ficat. Pentru hepatita activ,


ciroza hepatic este caracteristic hipoalbuminemia, care
coreleaz cu gradul de insufuciena hepatic.

Protrombina

Protrombina este produsa n ficat, iar vitamina K deine un rol


important n sinteza acesteia. Coninutul protrombinei poate
reflecta starea funcional a ficatului. Scderea coninutului
protrombinei se atest n patologia hepatic mai frecvent
dect prelungirea timpului de protrombin. n cazul deficitului
de protrombin testele de hemostaz prezint urmatoarele
modificari: timpul de tromboplastin partial activat (APTT) i
timpul de protrombin Quick sunt alungite, n timp ce timpul e
trombin este normal.

Ceruloplasm.

Enzima ce contine Fe seric, scade evident in boala Wilson,


sporeste in sarcina, obstructii biliare, postterapie cu estrogeni

Timpul de
protrombin
Quick,
Norma 11-15
secunde

INR
Norma 1

Fibrinogenul,
Norma 2,0 4,0
g/l

TP Quick depinde att de capacitatea


normal de sintez hepatic a
protrombinei, fibrinogenului, factorilor V, VII
si X, ct i de prezena unei cantiti
adecvate de vitamina K. Factorii activi biologic
(factorii II, VII, IX i X) necesit pentru sinteza lor
vitamina K. Deficitul de vitamina K poate aprea
n icterul obstructiv cu malabsorbia vitaminelor
liposolubile, secundar la alterarea florei intestinale
prin antibioticoterapie i n =deficienele n diet.
INR - International Normalized Ratio este raportul
timpului de protrombin la bolnav ctre timpul de
protrombin la martor ridicat la puterea ISI
(international sensitivity index). INR >1,5 este
sugestiv pentru afeciune hepatic grav.
(Factorul I) protein sintetizat de ficat.
Fibrinogenul scade n bolile hepatice cu distrofie
sever, fiind un indicator de prognostic pentru
ciroza hepatic.

Gradul ALT
AST,
activita mcmol/l mcmol/l
tii

Bilirub IgG, g/l Album


.
ina, %
totala,
mcmol/l

Usoara

<1

<1

25-35

1.01.5

45-41

Medie

<2.1

<1.4

36-85

1.52.0

40-35

Grava

>2.1

>1.4

>85

>2.0

<35

Ecografia abdominal

evideniaz modificrile de la nivelul


parenchimului hepatic, semnele de
hipertensiune portal. Pentru hepatita
cronic este caracteristic ecogenitatea
neomogen a
parenchimului ficatului; dimensiunile
ficatului i splinei normale sau majorate.
Aceast metod mai
este utilizat i pentru screening-ul
cancerului hepatocelular.

Ecografia Doppler a
sistemului portal

permite msurarea diametrului vaselor din hilul


splinei, dar i
stabilirea vitezei i volumului fluxului sanguin
prin vena port i lienal, prin artera hepatic.

FEGDS

metod util pentru evidenierea semnelor de


hipertensiune portal: varice
esofagiene i gastrice, gastropatie portalhipertensiv etc. Varicele esofagiene apar n
rezultatul
progresrii hepatitei cronice n ciroza hepatic.

Examinarea radiologic
baritat a esofagului i a
stomacului

vizualizarea varicelor
esofagiene sau gastrice, cu
sensibilitatea mai mic (varice gr, II i
III).

Scintigrama hepato-splenic
cu izotopi de Tc99

poate orienta diagnosticul de hepatit


cronic prin:
captare neuniform a izotopului la
nivelul ficatului, majorarea
dimensiunilor ficatului, posibil fon pe
splin.

Tomografia computerizat i
rezonana magnetic nuclear

Aprecierea dimensiunilor, densitii


parenchimului, structurii, formei
ficatului, evidenierea formaiunilor de
volum (tumori, chisturi, abcese,
echinococoz, lipome, hemangiome,
hematome etc.).

colangiopancreatografia
retrograd

vizualizarea cilor biliare


intra/extrahepatice

Metoda noninvaziva
FibroTest/FibroMax
FibroScan/
Elastografia

Metoda invaziva
Biopsia ficatului

poate fi oarb sau


dirijat ecoscopic,
laparoscopic sau
preluat n timpul
Investigaiei
transjugulare sau
transfemorale.

Dei biopsia hepatic este o procedur invaziv, riscul de


complicaii severe este foarte sczut (1/4000-10000).
Pentru a fi considerat adecvat, fragmentul bioptic trebuie s
aib o lungime de 20-25 mm, un diametru de 1,2-1,3 mm i
s conin cel puin 11 spaii porte complete.
Biopsia hepatic se efectueaz n lipsa contraindicaiilor:
tulburri de coagulare, insuficien sever pulmonar,
cardiac, colangit septic, icter mecanic, peritonit, ascit
avansat, leucemii, trombocitopenie sever
O biopsie hepatic nu este necesar, de obicei, la pacienii
cu dovezi clinice de ciroz sau la cei pentru care tratamentul
este indicat, indiferent de gradul de activitate sau de stadiul
de fibroz

ET permite cuantificarea fibrozei hepatice prin


determinarea vitezei unei unde elastice cu
frecventa joasa rodusa de o sonda mecanica
plasata direct pe tegumentul pacientului.
Viteza acestei unde elastice care se propaga
in tesutul hepatic depinde de rigiditatea
efectiva a ficatului, rigiditate care la randul ei
se coreleaza cu gradul fibrozei hepatice.

sunt necesare 10 determinari pentru evaluarea rigiditatii hepatice


rigiditatea ficatului este exprimata in kilo-Pascali (kPa)
rezultatele sunt influentate de gen si indexul de masa corporala (BMI)
evaluarea fibrozei hepatice prin TE este ingreunata in hepata acuta
sau hepatitele alcoolice sau reactivari ale unei hepatite virale cronice,
toate acestea conducand la o supraestimare a fibrozei hepatice

Fibroza n hepatita cronic i ciroz este


evaluat n 4 grade: F1-F4 (F1 = gradul
cel mai mic)
Corespondena aproximativ ntre
gradele de fibroz hepatic i
rezultatele FibroScan este urmtoarea:
F1< 7kPa (se confunda cu ficatul normal)
F2>7,1kPa
F3> 9,5kPa
F4 (ciroza)> 12,5kPa

Aparatul evalueaz un volum de


tesut de aproximativ 100 de ori
mai mare dect cel prelevat prin
PBH, cu lungimea de 4 cm si
diametrul de 1 cm.
Metoda are si avantajul de a fi
complet nedureroas,
reproductibil, iar rezultatul este
obtinut si interpretat pe loc.
nu poate fi efectuat in :
obezitatea morbid (BMI> 40),
ascita, spatii intercostale
constitutional nguste sau este
formal contraindicat sarcina
Fibroscan 3 min

Fibrotest-Actitest
Aceste dou teste evalueaz si cuantific
fibroza hepatic si respectiv activitatea
necroinflamatorie n hepatitele cronice.
Markerii utilizati sunt: alfa-2macroglobulina, heptoglobina,
apolipoproteina A1, bilirubina, gGT si ALT.
Fibromax nglobeaz: Fibrotest, Actitest,
Steatotest, AshTest, NashTest. Markerii
utilizatI sunt: a2-macroglobulina,
haptoglobina, apolipoproteina A1, bilirubina,
gammaGT, TGP, TGO, glicemia,
trigliceridele, colesterolul

ARFI presupune excitarea mecanica a tesuturilor folosind


pulsuri acustice de scurta durata (push pulses) la nivelul unei
regiuni anatomice examinate, producand unde de deformare
ce se propaga prin aceasta perpendicular pe directia de
propagare al pulsului acustic.
Prin aceasta metoda se poate aprecia elasticitatea mai
multor tipuri de tesuturi
Masuratoarea se face la 25 - 45 mm sub piele, evitand astfel
capsula si regiunea subcapsulara ce au de obicei un continut
mai crescut in tesut fibros.
Metoda are avantajul de a putea fi aplicata si unora dintre
pacientii la care celelalte metode deja consacrate nu se pot
efectua sau au contraindicatii sau interferente.