Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ETIOLOGIA este data de infectii cu stafilococ, a carei poarta de intrare este plaga ombilicala
necicatrizata, sau un abces al sanului la mama, stafilococia cutanata.
CLINIC, apare la inceput un placard unic, rosu, edematiat, indurat. Bolnavul este agitat, plange si
are febra 38-390.
Placardul initial se extinde si centrul sau devine violaceu, fluctuent, urmat de necroza totala. Din
plaga se scurge o secretie purulenta, cenusiu-murdara, sfaceluri.
EVOLUTIA in timp a procesului de necroza, insotit de eliminarea de sfaceluri, dureaza 2-3
saptamani. In lipsa tratamentului corespunzator, leziunile se extind si mai mult.
TRATAMENT: Tratamentul medical consta in administrarea de antibiotice cu spectru larg +
actiune bactericida (penicilina, oxacilina, gentamicina).
Tratamentul chirurgical este indicat numai in prezenta unei colectii fluctuente care impune
evacuarea puroiului. Tot odata se vor exciza si partile necrozate din tegument, iar focare multiple
abcedate vor fi evacuate.
Tratamentul local va fi dat de utilizarea unor unguente cu antibiotice.
10. Chiste mucoide tireohioidiene (chist de canal tireoglos) - embriologie, clinica, tratament
EMBRIOLOGIE: In saptamana a 2-a de viata intrauterina, de la baza limbii se dezvolta un
material migrator denumit canalul tireoglos din care se va forma glanda tiroida (Bochdalek).
Acest canal tireoglos dispare in saptamana a 5-a de viata intrauterina, din el putand ramane resturi
embrionare, captusite de un epiteliu cilindric, uneori ciliat, prezentand o secretie mucoida.
Chistele de canal tireoglos se pot dezvolta oriunde intre baza limbii si istmul corpului tiroid, dar
majoritatea se gasesc situate intre osul hioid si cartilajul tiroid.
CLINIC se remarca o formatiune tumorala pe linia mediana care apare dupa varsta de 2 ani, de
dimensiunile unei alune sau a unei nuci. Are consistenta elastica, renitenta, chistul nu adera la
tegument daca nu prezinta fenomene inflamatorii.
Procesele inflamatorii repetate pot sa duca la fistulizarea intermitenta sau permanenta a chistelor.
TRATAMENTUL este chirurgical si interventia se recomanda a se efectua inainte de producerea
infectiei chistului, dupa varsta de 2-3 ani.
Extirparea formatiunii chistice trebuie sa se faca impreuna cu traiectul sau fistulos, rezecandu-se
corpul osului hioid pe sub care trece acest traiect fistulos.
11. Fistulele laterale ale gatului - embriologia, clinica, tratament
La embrion inca din prima luna se observa sub extremitatea cefalica o serie de ridicaturi suprapuse
(arcuri branhiale), separate intre ele prin fante (santuri branhiale). Exista 5 arcuri branhiale, dar numai
primele 3 cu fantele care le separa, participa la producerea fistulelor si chistelor cervicale laterale.
Primul arc contine mugurii mandibulari si este separat de al doilea arc al carotidei externe prin
primul sant branhial. Acest sant corespunde unei linii care pleaca din conductul auditiv extern pe sub
unghiul mandibulei spre osul hioid.
Cel de-al doilea arc branhial se alungeste mult exterior si acopera ca un opercul urmatoarele
arcuri. Santul al doilea corespunde unei linii ce pleaca din foseta faringiana a lui Rosen, la marginea
anterioara si distal a SCM. Inchiderea lui completa determina o fistula cu traiect lung din faringe pana
aproape de baza gatului.
Cel de-al doilea sant branhial este delimitat in sus de al doilea arc branhial din care vor deriva
carotida externa si cornul mic al osului hioid, iar in jos este delimitat de al treilea arc branhial din care
va deriva carotida interna si cornul mare al osului hioid.
Clinic:
apar niste fistule care sunt mai frecvente decat formatiunile chistice
traiectul fistulos se duce spre cornul mare al osului hioid, evolueaza intre cele 2 carotide , aproape
de bifurcatia lor si se indrepta spre faringe
Tratamentul este chirurgical si este reprezentat de extirparea intregului traiect fistulos pana la
faringe.
12. Torticolisul congenital muscular - etiopatogenie, clinica, tratament
ETIOPATOGENIE: Torticolisul muscular congenital este determinat de cele mai multe ori de
traumatisme ale muschiului SCM si, mai putin de cauze genetice.
In peste 70-80% din cazuri, afectiunea apare in timpul nasterilor pelvine prin tractiuni efectuate
asupra copilului, si muschiul SCM se poate rupe. Astfel apare un hematom in interiorul muschiului
care se poate palpa ca o oliva.
Mai rar, torticolisurile musculare congenitale se pot datora unor displazii musculare.
CLINIC: Clinic, parintii remarca in saptamanile de dupa nastere o latero-deviere a capului,
concomitenta cu palparea olivei musculare in muschiul SCM.
Amplitudinea miscarilor regiunii cervicale este redusa. In lunile urmatoare miscarile de laterodeviere a capului se limiteaza, iar hipotrofia hemifetei respective datorata hipoirigatiei se instaleaza
mai pregnant.
Pozitia bolnavului este cu capul aplecat de partea afectata a SCM, barbia orientata inainte si de
partea opusa. Cu timpul, se poate instala o scolioza cervicala.
TRATAMENTUL
trebuie facut la timp, caci leziunile devin definitive si ireversibile
la inceput este conservator (3-4 ani), apoi este chirurgical
sugarului i se vor practica in timpul baii, masaje blande, in regiunea cervicala, aplicarea de aparate
ortopedice pentru redresarea capului
administrare de vitamine
tratamentul chirurgical se face dupa varsta de 3-4 ani, cand se poate tine o comunicare cu pacientul,
postoperator
tratamentul consta in tenotomia (sectionare chirurgicala a unui tendon ) insertiilor inferioare ale
SCM (sternala, claviculara)
cu ocazia interventiei se vor sectiona si fibre din platisma(muschi pielos lat, cu origine pe pielea din
jurul orificiulului bucal, pe mandibula si insertia pe fascia cervicala. Inervat de facial, increteste
pielea gatului si contribuie la coborarea mandibulei).
dupa interventia chirurgicala pacientul se imobilizeaza in aparat gipsat Minerva timp de 30 zile
13. Diagnosticul diferential la formele de torticolis congenital la copil
a) Torticolisul de cauze inflamatorii - acute sau cronice, specifice si nespecifice.
b) Torticolisul din cadrul sindromului Grise1 - care, pornind de la afectiuni din cercul limfatic al lui
Waldayer(inel de tesut limfatic constituit din amigdale linguale, palatina si faringiana) poate sa
produca inflamatia articulatiilor mici ale vertebrelor cervicale si sa creeze pozitia de torticolis.
c) Torticolisul osos - generat de cauze malformative osoase ca in sindromul Klippel-Feil caracterizat
prin malformatii osoase vertebrale congenitale.
d) Torticolisul de cauze cicatriciale - care poate sa apara dupa arsuri sau inflamatii cronice (TBC),
care dau pozitia de inclinare a capului si gatului de partea afectata.
e) Torticolisul de cauze distrofice osoase - (tumori cu mieloplaxe, chiste anevrismale), ca si
torticolisul cauzat de tumori benigne sau maligne osoase.
14. Modificari hormonale si infectii mamare la copil
PUSEELE MAMARE NEONATALE: La nou-nascuti in primele 2-3 saptamani de viata,
indiferent de sex pot aparea modificari hipertrofice ale sanului, care se insotesc uneori chiar de
eliminare de colostru sau lapte.
Aceste scurgeri de colostru sau lapte denumite lapte de vrajitoare se datoreaza trecerii hormonilor
materni in sangele copilului. La fetite se remarca concomitent si o hipertrofie a organelor genitale
externe care se diminueaza o data cu scaderea excesului hormonal.
MAMITELE, ABCESELE NEO-NATALE
MASTITA NECROZANTA: In perioada de hipertrofie estrogena secretia lactata stagnata poate sa
se infecteze usor. Astfel, apar mastite ale noului nascut, abcese mamare.
PUSEELE MAMARE PUBERTARE: Se produce o hipertrofie moderata a glandei inainte de
instalarea ciclului menstrual. Procesul de crestere al sanului se face neuniform, una dintre glande fiind
pentru o perioada de timp mai dezvoltata (menarca).
Exista si la baieti, este unilaterala intereseaza mai des sanul drept, hipertrofia aparand in jurul
varstei de 12-14 ani (telarca).
Reprezinta reversul toracelui escavat si este o malformatie foarte rara. Clinic, in inspiratia
profunda sternul este proiectat anterior, iar santul costal lateral se largeste.
Pozitia vicioasa a sternului are tendinta la redresare. Deformatia are repercursiuni respiratorii, prin
reducerea progresiva a capacitatii de efort.
Ca tulburari functionale avem: cianoza, la nou nascuti avem sufocare, fenomene asmatiforme.
Tratamentul este ortopedic, prin utilizarea unui pat gipsat. Cel chirurgical se adreseaza copiilor
mai mari si este reprezentat de rezectia cartilajelor costale + sternotomia concomitenta.
18. Omfalocelul congenital - embriologie, tratament, complicatii
Omfalocelul (aplazie congenitala a peretelui ventral realizand o hernie ombilicala de tip fetal sau
embrionar, neacoperita de tegumente) se poate asocia cu alte defecte ale liniei mediene care
intereseaza: sternul, diafragmul, cordonul, precum si VU( vezica urinara).
Tratamentul este acelasi cu laparoschizisul ( despicatura, fisura, separare a abdomenului). Ceea ce
este in plus este faptul ca se impune cautarea insistenta a malformatiilor asociate, care ar avea indicatie
terapeutica inaintea defectului de perete abdominal.
In cazul omfalocelului, embriologia este mai putin elucidata. El se poate asocia cu alte defecte ale
liniei mediene, care intereseaza sternul, diafragmul, cordul precum si vezica urinara.
a)
b)
c)
d)
e)
TRATAMENTUL
chirurgical, si consta intr-o integrare a viscerelor in cavitatea peritoneala slab dezvoltata
exista diverse artificii tehnice pentru marirea cavitatii abdominale, fie prin tractiuni manuale, fie
prin sectiuni ale peretelui muscular intre peritoneu si tegument
se poate aplica procedeul Schuster utilizand materiale de tipul teflonului, siliconului pentru a
realiza un perete abdominal
postoperator - masuri de reanimare energice si importante
se reia tranzitul in 10-12 zile, necesitand o sonda gastro-duodenala permanenta si o alimentatie
parenterala
f)
EMBRIOLOGIE
Hernia diafragmatica congenitala este consecinta a persistentei canalului pleuroperitoneal ceea ce
determina un defect la nivelul portiunii postero-laterale a diafragmului.
Acest defect se produce mai frecvent de 5x in partea stanga a diafragmului deoarece, ficatul
faciliteaza inchiderea canalului pleuroperitoneal drept .
CLINICA
a) Forme grave:
dispnee, cianoza
la percutie --- sonoritate neobisnuita
la ascultatie ---- absenta murmurului respirator
zgomote hidroaerice, abdomen excavat
cordul este deviat
b) Forme subacute:
cianoza care apare dupa mese sau eforturi
varsaturile se adauga tulburarilor respiratorii
c) Forme latente:
poate apare o ocluzie
varsaturi cu aspect schimbat
tranzit intestinal intrerupt
distensia abdomnala lipseste
DIAGNOSTICUL POZITIV este stabilit prenatal printr-o echo de rutina. Prezenta
polihidramniosului sau a stomacului destins in interiorul toracelui indica un pronostic grav.
CLINIC avem 3 categorii de semne: respiratorii (dispnee, cianoza), circulatorii, digestive
(tulburari de tranzit).
Diagnosticul diferential se face cu: emfizemul bulos, afectiuni pleurale, tumori pulmonare
TRATAMENT
a) initial: suport ventilator endotraheal,
b) apoi este anesteziat, stomacul este golit printr-o sonda nazo-gastrica conectat la o pompa de vid.
c) interventia chirurgicala - incizie epigastrica transversa, viscerul este readus din torace
24. Tratamentul chirurgical al atreziei de esofag
atrezie= absenta congenitala sau ingustarea anormala a unui orificiu
O data cu internarea intr-o sectie chirurgicala se vor recolta secretii faringiene pentru efectuarea
de culturi si se vor administra antibiotice si se vor corecta starile patologice asociate:
hiperbilirubinemia, hipoglicemia, pneumonia.
Copilul intubat preoperator va fi ingrijit pe o sectie de ATI, se va schimba des pozitia, iar sacul
esofagian va fi des aspirat. Daca exista o pneumonie de aspiratie, se va incepe preoprator tratamentul
antibiotic.
In cazul in care copilul este intubat acesta nu va necesita o operatie de urgenta ci se asteapta la
normalizarea tuturor parametrilor, si corectarea anomaliilor congenitale asociate.
Se va lua niste decizii referitor la urmatoarele posibilitati:
a)
b)
c)
d)
respiratorii (tuse, dispnee, asfixie), tulburari cardiace in herniile gigante si tulburari mecanice ale
tranzitului cum ar fi ocluziile, socul, imposibilitatea deglutitiei, dureri violente.
Examinarea radiologica este deseori negative, lipsind bula de aer sau nivelul hidroaeric. Esofagul
apare scurt(brahiesofag) si cu cardia in torace (HH prin alunecare), normal, cu cardia in abdomen si
stomacul herniat (HH paraesofagiana)
Tratament:
- Conservator: administrare de antiacide, blocanti ai receptorilor H2 si relagtori ai tranzitului
intestinal
- Chirurgical: indicatii operatorii absolute si relative.
HH necomplicate beneficiaza de fundoplicatura Nissen, cele cu brahiesofag necesita procedeu
antireflux si cele cu stenoza se pot rezolva prin mai multe procedee (fundoplicatura urmata de dilatari,
rezectia stenozei cu esofagoplatie subtotala, sectiune longitudinala a stenozei si sutura transversal
asociata cu fundoplicatura).
26. Conduita in fata unei arsuri esofagiene caustice
a) Interzicerea administrarii unor preparate emetizante, tentativa de a produce varsaturi si a tampona
causticul ingerat .
b) Interogatoriu referitor la natura si volumul produsului ingerat, si ce masuri au fost luate pana la
venirea la medic.
c) Bronhoscopia si endoscopia esofagiana (precizeaza intinderea, profunzimea)
d) Examen cavitate bucala si faringe
e) Se evalueaza gradul arsurilor
- grad 1 simplu edem
- grad 2 stenoza
- grad 3 foarte grave
f) antibiotice spectru larg
27. Megaesofagul def, fiziopatologie, anatopatologie
Megaesofagul reprezinta o lipsa de coordonare intre functia esofagului inferior si cardie.
ANATOMIE PATOLOGICA SI FIZIOPATOLOGIE
Esofagul prezinta 2 segmente: unul superior, altul inferior. Segmentul superior este dilatat si
alungit. Acesta cuprinde esofagul cervical si aproape intreg esofagul toracic. Peretele muscular circular
este foarte ingrosat, pe cand stratul longitudinal este putin reprezentat.
Mucoasa prezinta un aspect inflamator din cauza stazei. Reproducerea experimentala a
megaesofagului a fost realizata actionand la 3 nivele diferite:
a) la nivelul plexului nv al esofagului prin distructie-ischemie-refrigeratie sau actiune cu neurotixine.
b) la nivelul nervilor pneumogastrici prin vagotomie cervicala bilaterala
c) la nivelul SNC
Din punct de vedere AP avem:
- absenta plexului Auerbach, in 1/3 inferioara a esofagului sau degenerescenta sa
- hipertrofie supraiacenta
- leziuni de esofagita ------- infectii
- pneumonii
- supuratii pulmonare
28. Stenoza esofagiana post-caustica - tratament chirurgical (gastrostomie, esofagoplastie)
GASTROSTOMIE - operatie chirurgicala constand in deschiderea directa a stomacului la piele
printr-o sonda care permite alimentarea.
Tehnica originala ii apartine lui Gavriliu, si reprezinta prelevarea pe o lungime mai mare din
marea curbura gastrica o banda de perete cu care se realizeaza un tub vascularizat prin artera gastroepiploica stanga.
ESOFAGOPLASTIA COLICA
Ileocolonul drept vascularizat pe artera colica superioara dreapta a fost primul grefon utilizat.
Cu toate acestea vascularizatia ileala nu este totdeauna perfecta si volumul important ocupat de cecocolon in torace poate fi prost tolerat.
Astfel s-a ales colonul transvers si unghiul stang vascularizat prin artera colica superioara
stanga si arcada lui Riolan, ale caror debite pot fi crescute prin ligatura prealabila a arterei colice
medii.
Grefonul este ascensionat de preferinta in sens izoperistaltic. In cazul inlocuirii totale a esofagului,
traiectul grefonului poate fi retrosternal, intrapleural drept sau stang sau mediastinal posterior, dupa
esofagectomie inainte de a ajunge in regiunea cervicala.
Ascensiunea retrosternala este tehnica cea mai simpla, nu este nevoie de deschiderea pleurei, iar
sectiunea muschilor subhioidieni si rezectia apendicelui xifoid sunt necesare uneori pentru a facilitarea
ascensiunii.
a)
b)
c)
d)
RADIOLOGIC apar nivele hidroaerice perfect orizontale + absenta aerului sub acestea.
37. Semnele clinice ale sindromului colestatic
-
!!!colestaza=staza provocata de intreruperea scurgerii bilei din caile biliare in intestin , rezultand
aparitia icterului obstructiv. Cauza blocarii: un calcul sau o boala hepatica cum ar fi cea cauzata de
medicamente, sau poate aparea ocazional in timpul sarcinii.
SIMPTOME :
- icter sau subicter asociat cu scaune decolorate + urini inchise
- scaunele decolorate pot fi complete(mastic) sau incomplete(galben clar)
- scaunele decolorate mai pot fi permanente /intermitente
- prurit vizibil la dezbracare
- hepatomegalie
-splenomegalie
38.
-
DIAGNOSTICUL este cel de colestaza (staza provocata de intreruperea scurgerii bilei din caile
biliare in intestin, rezultand aparitia icterului obstructiv. Cauza blocarii poate fi un calcul, sau o boala
hepatica sau ocazional in timpul sarcinii.)prin obstacol extrahepatic. Diagnosticul poate fi pus prin
examen clinic, echo, elemente clinice:
- icter-variabil ca data de aparitie si intensitate
- decolorarea progresiva a scaunelor
- coloratia inchisa a urinilor (hipercrome)
- hepatomegalie, splenomegalie ..prurit?
Ca examene clinice care sa confirme colestaza avem: hiperbilirubinemia esentiala conjugata,
cresterea valorii serice a acizilor biliari, cresterea lipoproteinei X, transaminazelor, colesterolului.
39. Chistul congenital de coledoc - cauze, simptomatologie, clinica, diagnostic dif, tratament
Cauzele sunt reprezentate de: persistenta unui canal bilio-pancreatic comun si reflexului
pancreatico-biliar.
CLINICA
Clasica triada (dureri, icter, tumefactia Hipocondru Drept), nu este decat rar intalnita. Diagnosticul
se pune in ultimul trimestru de sarcina. Metodele imagistice cele mai eficiente sunt reprezentate de
echo, mai ales echo Doppler.
La nn si la si la copilul mic, icterul este semnul cel mai frecvent intalnit. Acesta semnaleaza o
obstructie totala sau partiala a CBP. Acest icter este insotit de febra care semnifica infectia biliara.
Durerile apar mai rar , si sunt descrise doar de copii mai mari. Descoperirea unei tumori in HD ,
renitenta, fixata , trebuie sa ne gandim la un chist congenital de coledoc.
TRATAMENT
a) rezectiile chistelor cu refacerea CBP
b) trebuie facuta exereza totala a caii biliare dilatate si anastomoza bilio-digestiva pe o ansa in Y
c) post operatoriu se face un drenaj retro-hepatic care este lasat 5-7 zile in functie de cantitatea de
lichid peritoneal drenat
d) antibioterpaie-ampicilinametronizadol
e) reluarea alimentatiei orale dupa 5 zile post operator
40. Simptomatologie clinica si paraclinica a apendicitei acute la copilul mare
CLINIC
Simptomatologie generala: febra sau subfebrilitati la majoritatea bolnavilor, cefalee, tahicardie,
greata si varsaturi, tulburari de tranzit, frecvent constipatie, facies palid teros, inapetenta
Simptomatologie locala (dominate de durere):
- durere spontana cu localizare dependent de pozitia apendicelui
- hiperestezie (receptie exagerata a diferitelor tipuri de sensibilitate) cutanata in fosa iliaca
dreapta
- aparare musculara in zona palpata
- durere provocata la efetuarea anumitor manevre
- contractura musculaturii abdominale
- tuseul rectal poate aduce informatii valoroase
- palparea la nivelul fosei iliace drepte duce la flectarea coapsei
- formatiune tumorala in cazul aparitiei blocului appendicular
PARACLINIC
Radiografia arata prezenta unui coprolite (formatiune care ia nastere in intestinul gros, prin
aglomerarea si uscarea bolului fecal, ca urmare a resorbtiei lichidelor si prin impregnarea cu saruri de
calciu, calcul stercoral), identifica imaginea de ocluzie,
ecografia releva apendicele inflamat sau ajuta in diagnosticul de apendicita complicata,
hemoleucograma releva leucocitoza cu predominanta neutrofilelor si
examenul sumar de urina exclude alte afectiuni.
41. Posibilitati evolutive ale apendicitei acute
Rar se face evolutia spre resorbtie in formele catarale (catar= forma cea mai simpla de inflamatie a
unei mucoase insotita de obicei si de o hipersecretie de mucus) si uneori flegmonoase. Evolutia
cazurilor netratate duce la peritonita generalizata sau localizata din cauza complicatiilor perfoartive si
alte complicatii ca: abcese subfrenice, abcese hepatice, pileflebita (inflamatie septica si tromboza a
venei porte hepatice. Este o consecinta rara a diseminarii unei infectii abdominale, ex apendicita),
pleurezie purulenta, abces pulmonar, bacteriemie (prezenta bacteriilor in sange- semn de infectie) sau
septicemia(stare generala infectioasa ).
42. Diagnosticul diferential al apendicitei acute
Diagnosticul diferential se face cu: enterocolitele, pneumopatiile acute, limfadenita mezenterica,
colica renala dreapta, pielonefrita (infectie bacteriana a interstitiului renal) acuta, invaginatia
Momentul varsaturilor si cantitatea lor dau informatii pretioase, orientand diagnosticul catre un
obstacol incomplet - atunci cand varsaturile apar mai tarziu si sunt cantitativ mai reduse sau
catre o intrerupere totala a continuitatii duodenale - atunci cand ele apar foarte precoce si sunt
abundente, copilul eliminand intreaga cantitate de lichide primita.
48. Clasificare HD in functie de localizare, etiologie HD
Hemoragie digestiva superioara (HDS) sursa sangerarii situata deasupra unghiului duodenojejunal Treitz;
Hemoragie digestiva inferioara HDI = cu sediul situat sub unghiul Treitz, pana la anus.
Cauze de HDS: leziuni peptice (ulcer duodenal, ulcer gastric, esofagita de reflux, gastrita si
duodenita), consumul de AINS, gastrite acute, hipertensiunea portala, sindrom Mallory Weiss,
neoplasme ale esofagului, stomacului si duodenului, esofagita infectioasa, leziune Dieulafoy, fistula
aorto-duodenala, angiodisplazie, boala Crohn, hemobilia, hemoragia de cauza pancreatica.
+
48.Ulcerele primitive G-D - frecventa, epidemio, patogenie, AP
- frecventa ulcerului creste cu varsta , ea fiind maxima in jurul varstei de 15 ani
- sediul duodenal al ulcerului este predominant dupa 7 ani , cea mai mare frecventa fiind la B
- cele mai multe ulcere au AHC ulceroase
- apar mai des la pacientii care au grupa sangvina 0, sau grup tisular HLA B5
Elementele de patogenie + AP sunt :
- UD este bulbar
- UG predomina pe portiunea pilorica a stomacului + mica curbura
- Intereseaza mucoasa + musculara
- Leziunea este tapetata de un tesut fibrinos, congestiv, bogat vascularizat, cu infiltrat inflamator,
inconjurat de edem
- Germenul implicat este HelicobacterPylori
Ulcerele G-D primitive - clinica, investigatii, tratament
a) durerea - este un element dominant , fiind prost definita, prost localizata cu sediul preombilical,
sau situata in FosaIliacaDreapta. NU ESTE ritmata de mese, dar este nocturna, si se asociaza cu o
scadere a apetitului. Pentru acelasi copil, sediul este precis si fix.
b) varsaturi
c) greturi
d) eructatii
In cele mai multe cazuri, ulcerul este evidentiat prin una din complicatii: hemoragia progresiva,
insidioasa, perforatiile, stenoza pilorica , mai rar la copil, mai des la adolescent
Ca explorari care se fac sunt: endoscopia, radiologia cu simplu/dublu contrast.
TRATAMENT
- are ca scop cicatrizarea ulcerului + prevenirea unei recidive
- medicamentele utilizate sunt reprezentate de: antiacide (sucralfatul), antisecretorii (cimetidina,
ranitidina), anticolinergice.
Ca schema terapeutica avem: anti H2 timp de 4 saptamani, apoi control endoscopic; vagotomie
hiperselectiva
Ulcerele Gastro-Duodenale secundare
Sunt reprezentate de ulcerele de stress + medicamentoase. Acestea se observa la orice varsta, fara
predominenta de grup sanguin sau tisular, nici de sex. Sediul lor este mai frecvent la nivelul lui
D1(duoden parte superioara).
Aceste ulcere sunt acute si se caracterizeaza dpdv AP prin ulceratii fara edem periferic. Clinic
complicatiile puse in evidenta , sunt hemoragia/perforatia.
Ulcerele de stress au urmatoarele cauze afectiunile neurologice (infectii, tumori), complicatiile
postoperatorii, arsurile.
Tratamentul consta in refrigerare gastrica, medicatie antiacida, Anti H2.
Ulcerul medicamentos este dat de utilizarea corticoterapiei, aspirinei.
pe RX apar calcifieri la abdomen cu scrot, care provin din perforatia intestinala intrauterina
meconiul intraperitoneal poate sa se calcifice in 4 h de la perforatie
Reprezinta prima eventualitate cand anusul are un aspect normal, dar exista un tablou de ocluzie
intestinala joasa cu un meteorism abdominal important.
Verificam permeabilitatea anusului cu o sonda. Putem descoperi existenta unei imperforatii
membranoase.
ANUSUL ABSENT SAU ANORMAL
In aceasta situatie trebuie sa facem diagnosticul diferential dupa sex. La fetite, examenul
perineului este si mai precis decat la baieti, anomaliile necomunicante, fara evacuare de meconiu la
perineu sunt foarte rare.
Diagnosticul intre o agenezie(lipsa) rectala, o agenezie anala si un anus acoperit complet se fac ca
si la baiat.
In cazul unui orificiu unic situat la nivelul vulvei (organ genital extern feminin format din labiile
mici si labiile mri care inconjoara deschiderea vaginului si a uretrei, si se extind in partea
anterioara pana la clitoris) prin care se elimina urina si meconiu este vorba de o agenezie anorectala cu fistula recto-cloacala sau mai rar recto-vezicala.
In cazul existentei a doua orificii la vulva, unul uretral si altul vaginal prin care se evacueaza
meconiu este vorba de o anomalie inalta sau intermediara de tipul fistulei recto-vaginale.
In sfarsit, existenta a trei orificii, unul uretral, unul vestibular si un al treilea prin care se evacueaza
meconiu reprezinta un anus ectopic (deplasare sau sezare vicioasa a unui orgn sau a unei parti
dintr-un organ de origine mai ales congenitala) anterior perineal sau vulvar.
Prin reducere manuala vom aprecia si continutul(daca este zgomot intestin, altfel epiploon).
Prin introducerea indexului se apreciaza si marimea orificiului inghinal extern.
CHISTUL DE CORDON este o formatiune chistica cu continut lichidian, situat intre 2 inele
Ramonede. Lichidul provine din peritoneu , si se scurge prin orificiile mici ale inelelor Ramonede si
prin canalul peritoneal.
Clinic se observa sub forma unei tumorete de dimensiuni variabile, in regiunea inghinala sau
scrotala
La palpare, tumoreta este elastica , nedureroasa, bine delimitata , nereductibila.
HIDROCELUL se produce printr-o acumulare de lichid peritoneal in vaginale testiculara. Din
punct de vedere clinic apare ca o tumoreta scrotala , care destinede scrotul, cu aparitia pliurilor
scrotale.
La palpare, tumora este elastica, nedureroasa, testiculul nu se evidentiaza net.
65. Scrotul acut - definitie, caracteristici clinice, diverse afectiuni din cadrul scrotului acut
Reprezinta un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea dureroasa si brusca a continutului
burselor scrotale.
Clinic vom urmarii:
- volumul, culoarea, pozitia testiculului bolnav
- aspectul testiculului sanatos
- existenta unei incretituri cutanate interesand pielea scrotului
Palparea burselor scrotale trebuie sa aprecieze starea continutului bursei afectate , sa distinga masa
dureroasa, sa distinga testiculul de epididim.
Tuseul rectal va evalua vezicula seminala destinsa.
Aplazia renala este o malformatie renala rara reprezentata prin: existenta unor glomeruli fibrozati,
a unor tubi renali atrofiati, a uni parenchim sclerolipomatos.
Din punct de vedere clinic pot apare nevralgii, prezinta piurie, hipertensiune arteriala.
Diagnosticul pozitiv se va baza pe urografie iv, scintigrafie renala, arteriografie renala selectiva.
Hipoplazia renala reprezinta o malformatie in care intalnim un volum redus al rinichiului cu
reducerea numarului de calice, cu un bazinet rudimentar, hidronefrotic.
Hiperplazia renala este o malformatie de volum pe care o putem intalni in contextul unei leziuni
controlaterale.
79. Cauze de retentie acuta
Exista 2 mari tipuri de valve de uretra posterioara , fiecare cu o embriogeneza diferita:
- valvele de tip I (YOUNG) - sunt cele mai frecvente si situate totdeauna polul inferior al lui verum
montanum, demonstrand un defect de rezorbtie al repliurilor uretr-vaginale
- valvele de tip III (YOUNG) - adevarate diafragme, sunt legate de un defect de rezorbtie al
membranei urogenitale, parte anterioara a membranei cloacale. Aceste valve sunt totdeauna situate
dedesubtul lui verum montanum
Valvele de tip II care pornesc de la verum montanum si merg spre colul vezical reprezinta un
model de valve cu existenta discutabila.
80. Refluxul vezico-ureteral- simptomatologie clinica, complicatii, tratament
SIMPTOMATOLOGIA CLINICA a refluxului vezico-ureteral are simptomatologia clinica a
infectiei urinare. In acest sens intalnim urmatoarele: febra, tulburari digestive, polakiurie, disurie,
tulburari hipogastrice, astenie, paloare, edeme palpebrale, hematurie.
Diagnosticul se va sprijinii pe imaginile urografice (iv), pe ureterocistografia mictionala care va
preciza tipul(pasiv/activ) si stadiul refluxului.
Stadiile pot fi:
- I - in care ureterele si bazinetul sunt de aspect normal
- II - unde exista o dilatatie moderata uretero-bazinetala
- III - aspect de uretero-hidronefroza si deficit functional al parenchimului renal
COMPLICATII - complicatia cea mai de temut a refluxului vezico-ureteral o reprezinta atrofia
secundara, pe seama infectiei si al hiperpresiunii refulate.
TRATAMENT poate sa fie un tratament conservator (1-2 ani), pe seama chimioterapiei si
antibioterapiei sau tratament chirurgical care consta in reimplantarea ureterelor dupa diverse procedee
chirurgicale.
81. Hipospadias - embriologie, clasificarea AP
EMBRIOLOGIE
La o luna de gestatie organele genitale nu sunt diferentiate. In saptamanile 9 -10 celulele Leydig
incep sa sintetizeze testosteronul.
Acesta determina dezvoltarea organelor genitale masculine. Spre saptamanile 13-14 uretra peniana
si preputul sunt complet formate.
Anomaliile in dezvoltarea uretrei si preputului conduc la hipospadias.
CLASIFICAREA ANATOMO PATOLOGICA
- Hipospadiasul anterior: glandular, coronar (50%).
- Hipospadiasul mijlociu: penian distal, penian mijlociu, penian posterior (30%).
- Hipospadiasul posterior: peno-scrotal, scrotul, perineal (20%).
- Formele peno-scrotale, scrotale si perineale sunt definite ca forme "severe".
82. Anomalii de numar ale ureterelor
a) bifiditatea pielo-ureterala - in care exista doua bazinete si doua uretere avand intre ele o asa
numita "camera de jonctiune". Aceasta bifiditate pielo-ureterala, in functie de nivelul la care este
situata "camera de jonctiune" poate fi o bifiditate scurta, mijlocie sau lunga.
b) duplicitatea pielo-ureterala - reprezinta malformatia in care exista 2 uretere separate pe tot traseul
care se deschid insa in vezica urinara prin orificii separate, respectand legea lui Weigert-MayerPirvu (ureteru care provine de la polu inferior al rinichiului se va deschide in vezica urinara mai
sus si lateral, iar ureterul care provine de la polul superior se va deschide in vezica urinara mai jos
si medial).
83. Enumerati malformatiile VU
MALFORMATIILE VEZICII URINARE: hipoplazia VU, megavezica, vezica in clepsidra,
dedublarile de vezica, extrofia de vezica.
84. Anomalii anatomice de rotatie + vascularizatie ale rinichiului
a) Rotatie: rinichiul subrotat, rinichiul rotat invers, rinichiul hiperrotat.
b) Vascularizatie: anevrismul arterei renale, fistula arterio-venoasa renala.
85. Anomaliile anatomice de sediu ale rinichiului
Ectopia renala simpla poate fi: unilaterala, bilaterala
Rinichii pot avea urmatoarele pozitii: toracica, lombara inalta, ileo-lombara, iliaca, pelvina.
Ectopia incrucisata: in care nu exista o fuziune a parenchimului renal, dar ureterul se deschide
controlateral.
86. Anomaliile anatomice de forma ale rinichiului
a) anomaliile pr-zise - rinichiul scurt, rinichiul rotund, rinichiul alungit, rinichiul in clepsidra
b) rinichiul in potcoava - cea mai frecventa malformatie de forma a rinichiului, realizata prin proces
de simfizare.
Apare mai frecvent la B, 90% este caudala, 10% craniala. Rinichiul are o pozitie ectopica la
nivelul bifurcatiei aortei, iar istmul este fibros sau din parenchim.
Clinic prezinta durere in ortostatism, tulburari vasculare, tulburari digestive, tulburari urinare.
Paraclinic se face urografia iv, care da si diagnosticul pozitiv.
87. Enumerati malformatiile ureterelor
MALFORMATIILE URETERELOR: anomaliile jonctiunii pielo-ureterale (hidronefrozele),
anomaliile de numar (ureterele supranumerare), anomaliile de pozitie (insertia inalta a ureterului,
ureterul retrocav), anomaliile de forma si calibru (ureterul orb), anomalii de deschidere ale ureterului
88. Displazia luxanta def, semne clinice, tratament
Def:Reprezinta o anomalie de dezvoltare a articulatiei COXO-FEMURALE, care poate fi
depistata inca de la nastere. Nediagnosticata la timp ea se transforma in luxatie care apare cand
copilul incepe sa stea in picioare si sa mearga.
TABLOUL CLINIC
Semnul Ortolani (abductie,adductie)soldul luxat , se reintegreaza cu un clic la miscarea coapsei
dinafara-inauntru.
Semnul Barlow (adductie,abductie)soldul luxabil se reintegreaza cu un cracment la dinauntruinafara.
- Asimetria abductiei coapselor
- Asimetria genunchilor
- Asimetria unghiurilor poplitee
- abductie=indepartea unui mb de la linia mediana
- adductie=apropierea unui mb la linia mediana
TRATAMENTUL
Terapeutica trebuie sa fie blanda + progresiva pentru a evita necroza de cap femural
- Daca Ortolani este + atunci avem URGENTA ORTOPDICA
- Daca sunt indoieli reexaminam cu foarte mare atentie soldul , orice limitare a abductiei fiind
suspecta , iar nn va fi infasat cu coapsele in abductie.
d) gamba este mai scurta si mai subtire , piciorul este mai mic.
e) pentru aprecierea gradului deformatiei trebuie masurate elementele care o compun(varus, equin).
Varusul:
adductia antepiciorului /retropicior, 140-1800
supinatia prin rasucirea piciorului in jurul axului AP 80-1800
adductia retropiciorului pe gamba 80-1800
Equinul corespunde extensiei plantare 90-1200
Ca examene paraclinice, se vor face niste RX.
TRATAMENTUL:
asiguri familia ca copilul este infirm
proceduri ortopedice prin aparate gipsate
atentie !!!!!!
nu se forteaza reducerea
se evita strivirea astragalului
se evita o falsa coretie
apoi se vor face: chirurgia partilor moi, alungirea tendonului lui Achile
aparat gipsat
efectuarea unei examinari generale care sa surprinda leziunile asociate (plagi, fracturi, leziuni
craniocerebrale, arsuri inhalatorii)
asigurarea unei cai venoase care sa permita efectuarea anesteziei generale si reechilibrarea
hidroelectrolitica. Se alege o vena plasata in afara leziunii de arsura.
prelucrarea arsurii este de dorit sa fie efectuata la sala de operatie dupa o prealabila baie.
Cel mai frecvent interesat este colonul transvers , deci se poate asocia cu constipatia. Ele pot fi
descoperite la sugar sau copilul mare, intamplator printr-un examen Rx al toracelui, care va evidentia o
imagine clara suprapusa peste umbra cardiaca. Din profil imaginea este situata retrosternal.
97. Traumatismul abdominal la copil clinica rupturilor organelor parenchimatoase
Dintre organele parenchimatoase, ficatul, splina si glanda suprarenala pot fi uneori si ele lezate cu
ocazia nasterii. Ficatul este cel mai frecvent afectat.
La originea tabloului de hemoragie interna stau traumatisme severe produse in timpul nasterii.
Aceste hemoragii apar mai ales la copii cu greutate mare sau la prematuri. Hipoxia prelungita si staza
hepatica sunt factori care maresc fragilitatea vasculara.
Clinic hemoragia interna este greu de recunoscut. Nou-nascutul este palid, socat, abdomenul
destins dar depresibil.
Rupturile splinei. In cadrul traumatismelor abdominale splina este organul parenchimatos cel mai
frecvent lezat; ruptura poate fi unica sau multipla. Tabloul clinic contine, pe langa starea de soc, semne
de hemoragie interna (paloare, scaderea TA, puls frecvent, slab batut si senzatia de sete) ca si un
sindrom de iritatie peritoneala. Echimozele si escoriatiile tegumentare, situate in regiunea splinei, au
mare semnificatie.
Rupturile rinichiului. La copii rinichiul se rupe mai usor din cauza unor particularitati de
structura. Parenchimul si capsula renala sunt mai putin rezistente, fasciile renale mai subtiri, iar
grasimea perirenala, redusa proportional.
Hematuria poate lipsi in caz de rupturi sau smulgeri ale ureterului, dar contractura si impastarea
lojei renale atrag atentia asupra rupturii renale, alaturi de alte semne de hemoragie interna.
Traumatismele hepatice. Se situeaza pe locul II in privinta frecventei rupturilor organelor
parenchimatoase la copil (dupa splina).
Desi este partial protejat degrilajul costal, principalii factori de vulnerabilitate sunt de volumul
mare al viscerelor si relativa sa fragilitate. Agentii etiologici traumatici sunt comuni si reprezentati de
contuzii severe abdominale sau toraco-abdominale (lovitura directa, contralovitura sau strivire) si de
plagile penetrante abdominale, toraco-abdominale sau lombo-abdominale. La nou-nascuti ruptura de
ficat are etiologie obstreticala.
98. Traumatismul abdominal la copil clinica rupturilor organelor cavitare
Ruptura stomacului este rar intalnita si survine in caz de traumatism puternic pe stomacul destins
alimentar. Ruptura se manifesta printr-o stare grava de soc si distensie abdominala.
Pe duoden se produc rupturi in cazul traumatismelor puternice. Adeseori rupturile se produc
retroperitoneal prin strivire pe coloana vertebrala. Rupturile evolueaza cu stare grava de soc. Perforatia
fetei anterioare este mai rara.
Intestinul subtire si colonul, in caz de perforatie, evolueaza rapid cu semne de abdomen acut
(durere, contractura musculara, varsaturi).
99. Examenul scaunului la copil - DIAG DIFERENTIAL
Pe degetul de manusa, in urma efectuarii tuseului rectal putem avea:
Prezenta unor glere - a unor scaune de culoare galben-verzuie dar care nu sunt echivalentul
scaunului meconial la nou-nascut. In acest caz nu s-a reusit sa se realizeze un scaun de meconiu
normal si ceea ce avem pe degetul de manusa reprezinta o incercare de realizare a unui scaun.
Prezenta unor urme de sange:
- melena din HDS
- de culoare rosie caramizie-scaun hematochezic (de culoarea caramidei), reprezinta o hemoragie la
nivelul TD mijlociu
- zeama de carne - invaginatie intestinala