Fiind o boala osoasa care

demineralizeaza osul,
fragilizandu-l, osteoporoza
detine un record absolut: este
cea mai importanta cauza de
fracturi la persoanele de
peste 50 de ani, fiind vinovata
de aproape 80% din totalul
lor. Va puteti imagina ce
urmeaza de aici: durere,
spitalizare, interventii
chirurgicale, posibile

Osteoporoza inseamna descresterea

masei osoase. Aceasta descrestere a masei
osoase face ca osul sa fie fragil si in anumite
conditii sa se fractureze. Termenul de
'porosis' inseamna poros si descrie foarte
bine structura macroscopica a osului
osteoporotic. Osul normal are gauri mici la
interior, pe cand la cei afectati de
osteoporoza aceste gauri sunt mult mai mari.

1.Menopauza si andropauza:
Menopauza, prin deficitul de estrogeni,
joaca un rol important in aparitia
osteoporozei, fie daca menopauza a fost
spontana sau indusa chirurgical (in urma
histerectomiei cu anexectomie pentru
diferite afectiuni ginecologice, cel mai
frecvent pentru fibroame uterine).
In concluzie, femeile aflate la mai
mult de 5 ani de la menopauza ar trebui
sa se investigheze pentru osteoporoza.

2-Hiperparatiroidismul
Hiperparatiroidismul, fie el primar sau secundar,
este implicat in aparitia osteoporozei.
Paratiroidele sunt glandele endocrine implicate
in mentinerea unui nivel adecvat de calciu in
organism. Mentinerea nivelului calciului se
realizeaza cu ajutoul hormonului paratiroidian
(PTH). Daca exista o glanda paratiroidiana care
secreta PTH in exces , atunci se pune
diagnosticul de adenom paratiroidian iar
examenele de laborator vor indica hipercalcemie
cu calciurie si o valoarea crescuta a PTH-ului

Singura cale de rezolvare a

adenomului paratiroidian este cea
chirurgicala, cu extirparea
glandelor paratiroidiene
hiperfunctionale!

3-Hipocalcemia ( scaderea calciului din

sange )
Un aport alimentar neadecvat de calciu ( <
400 mg/zi ) duce la hipocalcemie ( scaderea
nivelului sanghin de calciu ), cu activarea
secundara a hormonului paratiroidian ( PTH ).
PTH-ul va activa osteoclastele, cu distructie
secundara osoasa si cu eliberarea de calciu
in sange. Astfel se va reface concentratia
normala de calciu.

4-Alcoolismul cronic:
Alcoolismul cronic afecteaza maduva
osoasa, implicit precursorii medulari ai
osteoblastelor , astfel incat sinteza osoasa
este mult scazuta, cu aparitia
osteoporozei.

5-Deficitul de vitamina D
(hipovitaminoza D)
Vitamina D este implicata direct in
metabolismul calciului. Deficitul de vitamina
D determina hipocalcemie si
hiperparatiroidism secundar, care in final vor
duce la aparitia osteoporozei. Bolile de ficat
sau de rinichi impiedica activarea vitaminei
D.

Activarea vitaminei D

6.Osteoporoza post-medicamentoasa
O serie de medicamente sunt implicate in
aparitia osteoporozei. Cele mai importante
medicamente sunt reprezentate de
corticosteroizi ( care se folosesc mai ales in
tratamentul bolilor autoimune ),
chimioterapicele ( prin afectarea precursorilor
medulari ai osteoblastelor) ,
anticonvulsivantele ( sunt inductoare
enzimatice si inactiveaza metabolitii activi ai
vitaminei D ), heparina ( prin afectarea
hidroxilarii renale a vitaminei D ) si litiul .

7.Osteoporoza din alte boli

endocrine
In boala Cushing, unde exista un nivel
crescut de cortizol plasmatic, osteoporoza
rezulta din inhibarea osteoblastelor si prin
scaderea absorbtiei de calciu; de asemenea
este suprimata si functia ovariana, cu
scaderea nivelului estrogenului. Tireotoxicoza
este implicata in aparitia osteoporozei prin
turnover-ul metabolic crescut .

8.Alte cauze implicate in aparitia

osteoporozei
Sindroamele de malabsorbtie si de malnutritie
determina hipocalcemie si hipovitaminoza D .
Bolile genetice cel mai des asociate cu
osteoporoza sunt reprezentate de osteogeneza
imperfecta, sindromul Marfan, hemocromatoza
si porfiria. Sarcoioza si amiloidoza sunt boli
asociate mai rar cu osteoporoza. Bolile
hematologice asociate cu osteoporoza sunt
mielomul multiplu, siclemia si hemofilia.

Cea mai buna metoda de diagnosticare a

osteoporozei in momentul de fata este
osteodensitometria prin absorbimetrie cu
raze X. Masoara indici specifici, scorul T fiind
cel mai important. Diagnosticul de
osteoporoza se pune cand scorul T este mai
mic sau egal cu 2,5, iar de osteopenie cand
acest scor se gaseste intre -1 si -2,5.

Osteoporoza secundara
Osteoporoza idiopatica juvenila
Osteogeneza imperfecta

Osteoporoza secundara
poate afecta, in egala
masura, copiii si adultii si
apare cel mai frecvent ca
urmare a unei boli sistemice
cronice sau ca reactie
secundara la diverse
tratamente.

Printre bolile, medicamentele sau

comportamentele individuale ce implica un
risc (mai mult sau mai putin ridicat) de
aparitie a osteoporozei, se numara:
- artrita reumatoida juvenila,
diabetul zaharat , sindromul Cushing,
sindromul de malabsorbtie,
anorexia nervoasa, patologie renala;

-medicamente:
antiepileptice,
corticosteroizi,agenti
imunosupresori,
anticoagulante, litiu,
antidiabetice
-comportamente cu
risc :fumat, consum abuziv
de alcool, expunere la
metale grele , imobilizare
prelungita la pat sau
perioada lunga de
inactivitate, dieta

Artrita reumatoida juvenila reprezinta un

bun exemplu de patologie cronica ce determina
aparitia osteoporozei secundare, atat prin prezenta
bolii in sine, cat si prin medicatia pe care pacientul
este nevoit sa o ia o perioada foarte lunga de timp.
Exista studii care au demonstrat ca un foarte mare
procent din copiii cu artrita reumatoida au si un
indice de masa osoasa mult mai redus decat in
mod normal, cu demineralizarea in special a
regiunilor diafizare din jurul articulatiilor afectate
de procesul reumatoid.

In momentul in care un copil a fost

diagnosticat cu osteoporoza secundara,
primele etape in procesul ameliorarii si
eventual vindecarii lui sunt reprezentate
de identificarea corecta si tratarea bolii de
baza. Daca osteoporoza a aparut ca
urmare a unui anumit tratament, dozele
medicamentului incriminat ar trebui
reduse cat mai mult posibil.

Se poate lua in considerare chiar si

inlocuirea medicamentului daca exista o
varianta cu eficienta terapeutica dovedita si
in care medicul are incredere. O parte
importanta in tratamentul copiilor cu
osteoporoza secundara este reprezentata de
regimul alimentar, care ar trebui sa fie cat
mai bogat in Calciu si vitamina D si de
exercitiile fizice regulate

Osteoporoza idiopatica juvenila este o

afectiune primara de origine necunoscuta, al
carei diagnostic se pune, de obicei, prin
excluderea altor boli si/sau efecte adverse
ale unor terapii ce modifica structura,
compozitia si echilibrul mineral al osului si
prin prezenta fracturilor.

Aceasta forma foarte rara de osteoporoza

apare, in mod tipic, in cazul copiilor aparent
sanatosi si se pare ca debutul ei este
caracteristic anilor prepubertari (inainte de
instalarea pubertatii). Intervalul este destul
de larg: 1- 13 ani. De obicei, aceasta forma
de osteoporoza are caracter autolimitant si in
cele mai multe situatii se remite de la sine,
pe masura ce se instaleaza pubertatea.

Adesea, osteoporoza idiopatica

juvenila este muta din punct de vedere
simptomatic, boala facandu-si simtita
prezenta relativ tarziu, cand procesul
patogen este destul de evoluat si a
afectat deja arhitectura osului. Printre
primele semne de osteoporoza
idiopatica sunt: durerea in regiunea
vertebro-lombara joasa, la nivelul
bazinului si membrelor inferioare,
acompaniata de durere la mers care
jeneaza si limiteaza mult activitatea
fizica a pacientului.

-cifoza (accentuarea curburii cervicale a coloanei),

-tasarea corpurilor vertebrale cu scaderea
semnificativa in inaltime,
-deformari ale sternului si cutiei toracice,
-asimetria in lungime a membrelor inferioare cu
aparitia consecutiva a schiopatatului.
Unele din aceste malformatii au caracter
reversibil daca tratamentul este prompt si corect
si daca varsta pacientului nu este inaintata in
momentul remiterii osteoporozei idiopatice.

Diagnosticul de osteoporoza idiopatica juvenila se

face adesea tarziu, cand apar deja fracturi sau dureri
intense ce impun prezentarea copilului la medic si
investigarea amanuntita a starii sale de sanatate. Pe
langa examenul fizic atent si complet si anamneza
riguroasa, pacientul va fi supus unor investigatii
paraclinice specifice acestei patologii.
Astfel, se vor efectua:
- Radiografii osoase
- Tehnici imagistice cu sensibilitate crescuta:
osteodensitometria DXA, DPA (osteodensitometria cu
absorbtie duala de fotoni) si CAT (computer tomografie axiala)

Scorul obtinut in urma acestei

determinari poate fi interpretat astfel:
- peste -1.0: normal
- intre -1.0 si -2.5: osteopenie (densitate
osoasa mica, situatie ce precede
osteoporoza)
- sub -2.5: osteoporoza.

Nu exista o schema terapeutica precisa

si specifica osteoporozei juvenile, aceasta
avand in multe cazuri, caracter remisiv
(dispare spontan). Datorita complicatiilor de
natura ortopedica pe care aceasta afectiune
le asociaza (fracturi de oase lungi sau corpi
vertebrali), specialistii recomanda
diagnosticarea cat mai rapida a osteoporozei
juvenile si tratamentul suportiv, in scopul
evitarii aparitiei acestor complicatii

- fizioterapie, utilizarea carjelor

- adoptarea unei diete bogate
in Calciu si vitamina D
- administrarea de
medicamente de tipul
bifosfonatilor
Alte medicamente utile sunt:
calcitriol, calcitonina.

Tratamentul acestei boli va fi stabilit de

medicul curant, tinand seama de varsta
pacientului, starea generala de sanatate,
antecedentele medicale, extinderea bolii,
toleranta individuala a pacientului pentru
diversele proceduri terapeutice. In cazul
osteoporozei secundare, tratamentul trebuie
adresat bolii de fond.
Alte recomandari terapeutice includ:
scaderea in greutate sau reducerea cantitatii
de cafeina din dieta

Osteogeneza imperfecta
este o boala genetica rara, ce
se caracterizeaza prin
fragilitatea oaselor, care devin
susceptibile la fracturi (in
absenta unor leziuni
traumatice).
Defectul caracteristic
acestei boli este la nivelul
sintezei colagenului de tip 1 .

Auchh!

- tipul I: usoara (colagenul este normal

structural, dar se produce in cantitati
insuficiente);
- tipul II: severa si adesea letala in perioada
perinatala, cu colagen prost calitativ si
insuficient cantitativ;
- tipul III: are caracter progresiv si deformant,
iar colagenul este normal cantitativ, dar
anormal din punct de vedere al structurii.

Pacientii au colagen in cantitate

necorespunzatoare si de calitate inferioara
celui normal.
Majoritatea copiilor cu osteogeneza
imperfecta nu ating nici in stadiul de adult
o masa osoasa normala, iar structura
oaselor este osteoporotica.

-fragilitate osoasa excesiva cu

fracturi nontraumatice;
- laxitate ligamentara (articulatii
mobile) si slabiciune musculara
(musculatura atona);
-sclere colorate in albastru, gri sau
mov

- hipoacuzie;
-exoftalmie usoara;
- statura mica, torace in forma de butoi;
- dantura imperfecta, sfaramicioasa, fragila
(dentinogeneza imperfecta), in special in
tipul IV;
- probleme respiratorii

Cea mai importanta diferenta intre

osteogeneza imperfecta si osteoporoza idiopatica
juvenila este reprezentata de antecedentele
heredo-familiale (istoricul familial) de
osteogeneza imperfecta (aceasta boala avand
transmitere autozomal dominanta - individul o
primeste de la un parinte) asociat cu o coloratie
anormala a sclerelor, probleme stomatologice
recurente si talie mica. Diferenta intre cele 2 boli
se face de certitudine prin efectuare testelor
genetice sau a biopsiei osoase.

Osteogeneza imperfect nu se poate trata cu

medicamente. Frecvena fracturilor poate fi
redus prin intermediul gimnasticii medicale
speciale, exerciiilor fizice atente de tonifiere a
musculaturii.
Tratarea fracturilor osoase
este o sarcin dificil.
Previziunile
interveniilor chirurgicale de reparare a fracturilor
sunt proaste, deoarece oasele sunt deosebit de
fragile, structura lor fiind imperfect. Fragilitatea
oaselor poate fi redus n anumite condiii prin
administrarea magneziului.

Tinand cont ca dupa varsta de 30-35

de ani scade dramatic secretia de hormoni
estrogeni si progesteron s-a aratat insa ca
acest deficit de hormon estrogen poate fi
compensat de o alimentatie
reintineritoare, menita sa relanseze
activitatea hormonala.

Calciul este un component structural

major al tesutului osos, iar scheletul actioneaza
ca un rezervor de calciu, pentru a mentine
nivelul calciului in sange. Recomandarile pentru
doza zilnica de calciu sunt diferite. OMS, in
2002, pe baza unor cercetari facute in mai
multe tari, a stabilit doza recomandata de 500700 mg/zi in timpul copilariei, 1.300 mg/zi intre
10-18 ani, 1.000 mg/zi intre 19-65 de ani,
(1.300 mg/zi la femei la menopauza) si 1.300
mg/zi dupa 65 de ani.

Lactatele si alte produse

alimentare pe baza de lapte sunt
printre cele mai bogate si la indemana
surse de calciu din dieta. Doua sau trei
portii de lactate pe zi sunt suficiente
pentru un aport adecvat de calciu.
Lactatele mai sunt importante
deoarece constituie o sursa importanta
de proteine si alte vitamine si minerale.

Potrivit prof. dr. Gheorghe

Mechinicopschi, directorul Institutului de
Cercetari Alimentare, alte alimente
recomandate pentru sanatatea sistemului
osos sunt sardelele, macroul, heringul,
somonul salbatic, care contin cantitati
apreciabile de calciu, dar si vitamina D si
acizi grasi esentiali, cu lant de carbon lung.

Acizii grasi esentiali cu lant omega

3 au si un rol important in diminuarea
inflamatiilor provocate de poliartrita
reumatoida. Sunt recomandate
proteinele de origine animala si
vegetala cu valoare biologica ridicata
din carne slaba, peste, oua, dar fara a
se depasi 1g proteina /kg corp/zi.
Depasirea acestei valori modifica
echilibrul acido - bazic, crescand
calciuria.

Alte alimente recomandate sunt painea

de secara, cereale integrale minimal
procesate, (fara glazuri de zaharuri,
cuverturi de ciocolata), care sunt surse de
magneziu, fier, fibre si vitamine. Nucile,
alunele, migdalele sunt surse de proteine
vegetale valoroase, minerale, acizi grasi
esentiali.

Bananele si prunele
contin potasiu si magneziu,
reechilibrand balantele calciufosfor-magneziu-potasiu.
Nu sunt recomandate
bauturile care contin cola,
acestea sunt bogate in fosfor
si cofeina, determinand
accelerarea pierderii de calciu
la adulti, iar la copii si
adolescenti scade rata fixarii
calciului, reducand densitatea

Cafeaua reduce semificativ absorbtia

calciului. Efectul poate fi contracarat prin
adaos de putin lapte in cafea, dar nu
creamer, acesta fiind in special pe baza de
grasimi vegetale.
Mezelurile, carnatii, pateurile si
conservele din carne contin fosfati ce
accentueaza pierderea calciului si acidifica
mediul intern, contin grasimi saturate,
conservanti, nitriti care genereaza
metaboliti toxici.

In ceea ce priveste sarea

de bucatarie, aceasta
descreste absorbtia calciului
si creste excretia acestuia.
Prof. dr. Mechinicopschi
recomanda un consum sub
6 g sare pe zi, tinand cont
ca sarea se afla ascunsa in
cantitati apreciabile in
majoritatea alimentelor
industriale.

Trebuie preparata asa numita hrana vie, pe

baza de legume si fructe proaspete, la care se
adauga cerealele nedecorticate, semintele
oleaginoase si leguminoasele.
Iata cateva dintre ele:
- maslinele negre consumate ca atare si
uleiul din masline, obtinut prin presare la rece
-germenii de grau - sunt o adevarata sursa
de hormoni naturali. Se consuma 2-3 linguri pe
stomacul gol, de obicei in combinatie cu miere,
pentru a le da un gust mai placut.

-laptisorul de matca - se iau 0,5-2 ml pe zi

din acest produs apicol extrem de puternic.
La magazinele apicole specializate acest
produs se gaseste dizolvat in miere sau sub
forma de drajeuri (asa numitul laptisor de
matca liofilizat).
O cura cu laptisor de matca se tine doua
saptamani, dupa care se face o pauza de
patru saptamani.

-radacina de telina cruda si frunzele verzi

de telina,
-soia boabe si mai ales germenii de soia
-fulgii de ovaz,
-miezul de nuca
-semintele de floarea-soarelui neprajite
-susanul pasta si sub forma de seminte
neprajite.
-Tinctura de marar

-Semintele de telina, de pilda, au un efect

extraordinar de stimulare a glandelor sexuale
si suprarenale,
-Florile morcovului sunt un reglator
hipofizaro-gonadotrop exceptional.
-Semintele de marar au un efect estrogen
redutabil. Efecte exceptionale si in reglarea
ciclului menstrual, dar si in cresterea sanilor
si combaterea hirsutismului

-Tinctura de seminte de marar este foarte eficienta

si potrivita in tratamentul osteoporozei din mai
multe motive:
- este foarte usor de administrat si este asimilata
imediat de catre organism.
- este tolerata si in cazul persoanelor cu predispozitie
spre afectiuni tumorale benigne sau maligne (spre
deosebire de remediile cu efect estrogen foarte
puternic).
- poate fi luata in cure de lunga durata, de ordinul
lunilor - element extrem de important in tratamentul
osteoporozei, care este de regula de lunga durata.

Sub influenta razelor

ultraviolete, pielea poate
produce provitamina D.
Aceasta vitamina este mai
departe transformata in
vitamina D activa in ficat si
rinichi.
Rolul ei este de a creste
absorbtia calciului la nivelul
intestinului, de a reduce
eliminarea calciului in urina
si de a-l fixa in oase..

Pentru a asigura necesarul zilnic de

vitamina D este suficienta o expunere de 15
minute a pielii fetei si mainilor de 3-4 ori /
saptamana in intervalul martie-octombrie. In
perioada noiembrie-februarie, aportul din
aceasta vitamina va fi asigurat din
suplimente vitaminice

Exercitiul fizic este o

componenta importanta a
profilaxiei si tratamentului.
Marele adevar este ca,
pentru a fi mentinut, osul
trebuie sa fie solicitat.
Exista numeroase studii
care arata ca nivelul de
incarcare a osului
influenteaza pozitiv
cresterea si remodelarea

Pentru persoanele care inca nu sufera de

osteoporoza, sunt indicate sporturile de impact si
exercitiile cu purtare de greutate.
Astfel, alergarea, baschetul, tenisul, voleiul,
gimnastica aerobica, badmintonul, schiatul sunt
foarte indicate. Mai puteti lua in considerare urcatul
scarilor, urcatul pe munte, exercitiile cu greutati.
Eficienta exercitiilor este mai buna atunci cand
sunt repetate cu regularitate (zilnic!), de durata
scurta si suficient de intense pentru a produce
tensiune la nivelul osului.

Pentru pacientii deja afectati de

osteoporoza, exercitiile de impact
sunt contraindicate datorita cresterii
riscului de fractura si tasare. Totusi
exercitiile supravegheate, usor
rezistive, progresive, pot creste
densitatea minerala chiar si la
pacientii osteoporotici. Mersul pe jos
timp de 45 de minute de trei ori pe
saptamana sau 30 de minute zilnic
este foarte indicat pentru
mentinerea densitatii minerale a
membrelor inferioare si bazinului.

Desi nu sunt osteogenetice, inotul si

ciclismul pot fi indicate pentru mentinerea in
forma si dezvoltarea fortei musculare.
Un loc special trebuie oferit evitarii pozitiilor
care accentueaza cifoza si acelor exercitii care
pot preveni deformarea coloanei vertebrale,
precum si celor care pot dezvolta echilibrul si
coordonarea.

Stiati ca:

intre 12 si 20% dintre pacienti mor in primul an care

urmeaza unei fracturi de sold;
se estimeaza ca 80% dintre cei aflati la risc inalt de
osteoporoza si care au suferit deja cel putin o fractura
nu sunt nici identificati, nici tratati pentru
osteoporoza;
multe guverne nationale nu trateaza osteoporoza ca
pe o prioritate majora de sanatate si nu angajeaza
resurse adecvate pentru detectie si tratament;
multe scheme de asigurari de sanatate (private sau
publice) nu acopera costurile diagnosticului si
tratamentului inainte de aparitia primei fracturi, chiar
daca este cost-eficient sa procedeze asa.

Cu ocazia Zilei Internationale a

Osteoporozei (20 octombrie 2008 )s-a lansat
instrumentul FRAX aplicabil prin computer si
disponibil gratuit pe site-ul
www.shef.ac.uk/FRAX. Intra si tu si fa-ti testul
online.

Ridica-te si pledeaza pentru un

sistem osos sanatos!!!

Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly

Cozmuta