Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cinci
Invatarea transei prin asociere
In aceasta sedinta Erickson foloseste un subiect mai avansat, d-na L., pentru a
demonstra raspunsul hipnotic, astfel incat dr.S sa poata invata prin asociere. Erickson
incepe cu o surpriza: ii cere dr.S sa induca prima transa hipnotica unei alte persoane.
Ea face acest lucru cu surprindere si intr-un mod original, utilizand totusi principiile
de baza ale inductiei hipnotice. Semnificatia acestei surprize a fost accea ca a
impiedicat-o pe dr. S sa repete dinainte; a fortat-o sa se bazeze pe intuitie si invatarea
inconstienta pe care a achizitionat-o pana acum in propriile experiente cu transa
hipnotica. Erickson a incurajat-o sa foloseasca mai degraba cunostintele experientiale
decat cele intelectuale. In aceasta sedinta Erickson se intoarce la tema invatarii
inconstiente ca si chestiune de baza in transa hipnotica. El comenteaza ca dr. S inca
nu are deplina incredere in mintea sa inconstienta pentru a invata tot ceea ce este
necesar. Constienta nu este necesara pentru invatare. Intr-adevar, Erickson prefera ca
invatarea sa aiba loc fara intreventia partinitoare a constientului. In psihologia
experimentala a fost demonstrat faptul ca invatarea poate avea loc intr-adevar fara
constienta (asa-numita invatare latenta). Asemenea invatare fara implicarea
E:Si poti adauga orice adjectiv doresti; in acest caz o respiratie adanca. Adjectivul
adanceste o sugestie facilitata de asocierea cu un raspuns inevitabil: pacientul va
trebui sa respire.
R: Asa ca aceasta a fost o excelenta progresie a sugestiilor utilizate aici de S:
E: Dat fiind ceea ce se intampla mai inainte, de ce nu i-ar place aceasta lume foarte
mult? Nu-i spui sa-i placa, ci doar subliniezi un fapt evident; subiectul nu se supune
ca un automat. Ea va fi pur si simplu de acord ca intr-adevar ii place acest loc si simte
ca S o respecta.
R: Asa ca din nou S se descurca foarte bine aici. Ea initiaza o experienta a relaxarii si
confortului intr-un loc care ii place dnei. L. Atunci o anunta pe doamna L: si vei gasi
aceasta lume care iti va placea foarte mult. Aceasta este de fapt o tautologie
hipnotica: S stabileste o experienta placuta si apoi spune ca este o experienta placuta.
Dna. L, scufundata in experienta, oricum nu recunoaste tautologia; pur si simplu ea se
simte confortabil si respectata fiindca pare ca S descrie corect experienta ei interioara.
Implicatia si sugestia indirecta
Bine. Sa incercam cateva semnale, bine?
Lasa ca acesta sa fie degetul da.
[S atinge usor degetul aratator drept al dnei. L. )si cand te simti foarte
confortabil si in pace, te poti concentra asupra lui da.
(Pauza)
Si poti observa cum acest deget se ridica usor
In regula, acum poti face asta Te poti concentra asupra lui da.
( pauza in timp ce degetul dnei. L leviteaza)
Este foarte bine asa.
E: Te poti concentra este o declaratie legata de fapte, nu este un ordin. Daca spun
poti, asta implica poti face asta sau altceva. Nu este un ordin direct. Este un mod
inofensiv de directionare.
R: Deci indiferent daca S isi da seama de asta sau nu, ea a invatat ceva in munca ei
hipnotica cu tine: a invatat sa utilizeze implicatia si sugestia indirecta
Instructiunile indirecte
3
Si acum vei gasi ca ori de cate ori vei dori sa petreci cateva minute doar cu tine
insati, relaxata, simtindu-te foarte confortabil si linistita, atunci te poti intoarce
la acest sentiment, te poti plasa oricand in aceasta lume, oricand doresti. Exista
intr-adevar momente cand ai nevoie de acest sentiment de liniste.
(Pauza)
In regula, acum oricand vei dori poti sa te intorci si sa ni te alaturi. Respira
profund, intinde-te.
( Dna. L se trezeste, se intinde, isi reorienteaza corpul. In urmatoarele 5 minute
este purtata o conversatie generala. Apoi Erickson incepe hipnotizarea dnei. L)
E: Da. Momentele in care ai intr-adevar nevoie. Ce momente? Sigur ca vei avea
niste amintiri legate de unele momente. Asa ca aceasta este o explorare de sine. Ea va
explora, dar S nu i-a spus sa exploreze.
R: Asa ca din nou S i-a transmis dnei. L in mod implicit si indirect sa faca o calatorie
de explorare.
E: De auto- explorare si totusi nu cu scopul de a gasi nume, etc, ci cu scopul de a gasi
linistea.
R: Se pare ca S a invatat ceva despre abordarile indirecte in ce priveste sugestia, din
munca cu tine.
Inductia Erickson prin recapitulare
E: As vrea faci astazi ceea ce ai facut ieri.
[Pauza. Copilul de 6 saptamani al dnei. L incepe sa planga foarte tare in fundal,
dar dna. L nu-I acorda atentie)
Poti sa numeri singura de la 1 la 20.
Acum stii ca astazi se produce o schimbare si intri foarte adanc in transa,
R: In aceasta simpla propozitie introductiva recapitulezi ceea ce s-a intamplat cu
succes in sedintele hipnotice precedente, si in consecinta reactivezi acele asocieri care
vor facilita munca hipnotica prezenta. De ce vorbesti despre schimbareaici?
E: Bebelusul care plangea aici nu a fost prezent aici cand am lucrat cu dna. L inainte.
In consecinta ar trebui sa se schimbe astfel incat sa se acomodeze cu noi stimuli fara
sa fie deranjata.
R: Fara sa-i spui direct ca ai presupus ca-si va ignora bebelusul astazi.
E: I-am acordat suficienta incredere pentru a sti ce vreau sa spun prin cuvantul
schimbare.
R: Daca i-ai fi spus direct Ignora plansul copilului, cu siguranta ca ea ar fi rezistat
sugestiei.
E: Ce femeie nu ar fi facut-o?
Pierderea abilitatilor mai degraba decat comenzile directe
Si ai invatat zilele trecute cum sa-ti pierzi abilitatea de a sta in picioare. Acum iti
poti pierde abilitatea de a-ti tine mana dreapta pe coapsa.
R: Nu ii dai comanda Nu vei putea sta in picioare! Doar subliniezi un comportament
natural, deoarece cu totii ne putem pierde abilitatea de a sta in picioare intr-un
moment sau altul. Este relativ usor sa pierzi o abilitate. In transa este mult mai usor sa
nu faci ceva decat sa faci efortul de a face ceva.
E: Da, cesta este unul din lucrurile pe care oamenii nu le stiu despre ei inisi. Ei nu stiu
ca pot sa-si piarda abilitatea de a sta in picioare. Nu stiu ca isi pot pierde abilitatea de
a vorbi. Si totusi asta se intampla tot timpul; sa ne gandim numai la remarcile de
genul Stateam acolo ca un idiot , incapabil sa spun ceva in acea situatie. Nu stiam ce
sa spun!
Sugestiile ca si comportament inevitabil
Fiindca indiferent ce faci, mana se va misca usor in sus, spre fata ta.
( Mana dnei. L incepe sa leviteze lin catre fata ei).
Poti avea experienta de a fi singura numai cu o voce.
Vocea mea.
Si in curand nu vei mai sti daca ochii iti sunt inchisi sau deschisi.
Nu ai nevoie sa stii.
Si acum mana ta iti este lipita de fata.
5
(Pauza)
Te poti intoare in Columbia.
(Pauza)
E: Reactia obisnuita a pacientului aici este Nu se va misca spre fata mea, dar va
face ceva, si, indiferent ce face, va sfarsi prin a-si atinge fata. Exista o amenintare
continua. De exemplu Incearca mai tare! Indiferent cat de mult incearca sa-si tina
ochii deschisi, stii ca mai devreme sau mai tarziu ii va inchide.
R: Aceasta este logica multor sugestii in timpul inductiei: Ceea ce spune operatorul
este intotdeauna o concluzie. Subiectii nu-si dau seama ca rezistenta pe care o au este
imposibila, si apoi atribuie acest esec in a rezista ca fiind cedare in fata puterii de
sugestie a operatorului.
E: Un alt exemplu ar fi Nu stii cand iti vei schimba ritmul respiatiei.
R: Mai devreme sau mai tarziu toata lumea isi schimba ritmul respiratiei. In
consecinta dezvolti de asemenea un set pentru schimbarecare este atat de important
pentru terapie, si in acelasi timp potentezi constientul, spunand Nu stii.
Cunostintele inconstiente
As vrea sa inveti ca indiferent ce crede o persoana, indiferent de credintele tale,
credintele inconstiente, cunostintele inconstiente, sunt singurele care conteaza.
( Pauza)
Din copilarie si pana acum, ai achizitionat cunostinte, dar nu ai putut pastra
toate aceste cunostinte in prim-planul mintii tale.
( Pauza)
In dezvoltarea fiintei umane, invatarea in inconstient a devenit disponibila in
orice moment in care ea a fost necesara. Cand ai nevoie sa te simti confortabil, te
simti confortabil
Cand ai nevoie de relaxare, o poti avea.
R: Aici din nou subliniezi importanta inconstientului in detrimentul constientului.
E: Da.
R: Referindu-te la achizitia cunostintelor din copilarie si la potentiala disponibilitate a
acestor cunostinte, faci efortul de a activa cai de asociere ale invatarii inconstiente si
6
cu
asa
numitul
fenomen
al
hipersugestibilitatii
din
transa.
De indata ce stii ca numai tu si vocea mea sunteti aici, mana ta drapta va cobori
spre coapsa
( Pauza in timp ce mana ei incepe sa coboare)
Aici este aici, si nimic mai mult.
( Pauza)
Nici macar nu-ti stii numele. Si ai invatat cu mult timp in urma ca tu esti eu, si eu
este totul.
( Pauza)
As vrea sa numeri inapoi de la 20 la 1, si incepi numaratoarea chiar acum.
R: Aceasta este o forma subtila de directiva in care nu-i spui sa faca nimic de fapt,dar
presupui ca se va face ceva. A da un semnal cand lucrul a fost de fapt realizat pare sa
aiba atat proprietati de motivare si reintarire a proprietatilor implicate de directiva.
E: O paralela cu comportamentul obsinuit este atunci cand bei sau mananci ceva pana
cand esti satisfacut. Stii cand mancatul sau bautul s-au terminat.
R: Esti de acord ca directiva implicitaeste un nume bun pentru asta?
E: Da. Eu nu-i spun sa ignore prezenta altora in camera. Nieni nu poate face asta. Dar
ii poti limita constienta. Cu toii am avut o pregatire extensiva in limitarea constientei.
R: ne putem limita constienta la o carte, un film, etc. de fapt acesta este un alt mod de
a descrie concentrarea: mintea se concentreaza pe o arie limitata si omite orice
altceva.
Transa ca stare alterata/ modificata
( Dna. L deschide ochii dar nu isi reorienteaza corpul. Deci este inca in transa).
Spune-ne care a fost experienta ta.
( Pauza)
( Copilul dnei. L continua sa planga foarte tare).
L: Vorbeam si ne simteam foarte confortabil.
8
L: Acea carte.
R: Literalismul acestor raspunsuri ( vorbesti, te uiti la mine, cu ochii mei) este
o indicatie clasica a unei transe profunde. S-ar parea ca porti o conversatie obisnuita,
dar de fapt faci o evaluare atenta a starii ei mintale.
Intrebarile ca sugestii
E: Poti privi fara sa vezi?
L: Da.
E: Si vei gasi ca estisingura aici.
(Pauza)
Esti singura sau cineva ni se poate alatura.
R: Sugestia indirecta sub forma de intrebare are un risc mai mic de esec. Daca nu pot
realiza sugestia, pacientii spun pur si simplu nu, si nimic nu este pierdut. Nu stim de
fapt daca are intr-adevar experienta halucinatiei negative, de a nu vedea chiar daca
priveste. Nu ai testat acest lucru.
Motivarea indirecta a transei
Rezistenta in invatarea inconstienta
E: Ce altceva ai mai observat?
L: Este relaxata, mainile i se odihnesc pe coapse.
E: Crezi ca ea stie ca mainile ei se afla acolo?
L: Nu stiu.
E: Uita-te la S. Spune-i sa numere pana la 20.
L: Numara pana la 20, S.
E: Si sa respire profund cand ajunge la 20.
L: Respira profund cand ajungi la 20.
(Pauza)
E: Ce schimbare ai observat la ea?
L: Respira mai rar, capul i se inclina si ochii ii sunt inchisi.
( Pauza)
11
televizor. Continui sa subliniezi toate acele nu- uri si lucruri de care nu ai nevoie;
este o metoda de a directiona si controla functia eului pacientului.
E: Prin utilizarea unor tipare de invatare prestabilite.
R: Asa ca in loc sa-i dai sugestii directe, folosesti tiparele de invatare prestabilite care
sunt deja prezente la cel subiect
Halucinatile vizuale pozitive
Si intr-un fel, vreau sa vad pe cineva, care este cineva dintre mine si tine, si
anume cineva pe care nu l-am vazut de multi ani.
E: R statea de fapt intre E si S. Dna L isi deschide ochii si il studiaza pe R foarte atent,
apoi cu o privire usor incredula incepe sa vorbeasca cu R, care treptat isi asuma rolul
lui John, impus de ea .
L: John:!
E: Cine este John?
L: Este un prieten din colegiu.
E: Acum vorbeste-i.
L: Buna.
R: Buna.
L: Ce mai faci?
R: Destul de bine.
L: Esti inca in aviatie?
R: Am plecat.
L: Unde locuiesti acum?
R: Unde te-ai astepta?
L: Puerto Rico?
R: Da.
[Un set general de intrebari si raspunsuri urmeaza acum intre dna L si R care joaca
rolul lui John)
R: Niciodata nu ai lucrat pe halucinatiile vizuale pozitive cu dna L inainte. Stiai ca va
raspunde atat de bine la asta?
E: Ea este un subiect foarte bun. Are o personaltate foarte gentila, simpla,
necomplicata. O asmenea personalitate nu se simte nesigura cand ii oferi ceva.
13
R: Nu poti comanda si aparent nu poti nici sugera: dar tu oferi si astfel folosesti
nevoile si motivatia ei interna. De asemenea ai construit cu succes o sugestie prin
evocarea unei serii de fenomene mai usoare. Ai facut-o sa ramana nederanjata de
plansetul copilului ei, abilitatea de a sta in picioare , levitarea mainii, uitarea si
halucinatiile negative inainte de a fi sigur ca halucinatiile pozitive pot avea natura
unei iluzii pentru ca ea de fapt ma vede ca imagine distorsionata a prietentului sau,
John. Probabil urmatorul pas ar fi o halucinatie vizuala adevarata, a vedea ceva acolo
in spatiu fara a exista nimic de fapt.
Intrebari referitoare la indoiala in depotentarea constientului
Acum asculta cu atentie ceea ce spun si intelege cu adevarat.
E: Intelegi cu adevarat? inseamna nu te increde in intelegerea constienta.
R: Din nou pui sub semnul intrebarii mintea constienta desi pari sa faci exact opusul.
E: Asa este! Intelegi cu adevarat!implica o puternica indoiala. Pentru a spune si vei
intelege cu adevarat, inseamna acelasi lucru cu de fapt nu intelegi. Are acelasi
inteles, fie ca il declari, fie ca nu, pozitiv sau negativ.
Intrebari care ratifica halucinatiile
De ce a plecat John? A facut-o, stii.
L: S-a dus inapoi acasa!
E: Si unde statea?
L: pe un scaun.
E:Te poti uita in directia locului in care statea!
(Dna. L. priveste acum la scaunul inca ocupat de R. Faptul ca se uita la scaun este in
contrast puternic cu felul in care se uita la fata lui cand vorbea cu el mai devreme si a
proiectat imaginea lui John asupra lui. Uitandu-se astfel la scaun sugereaza ca acum
stie ca R este asezat acolo.)
E: Pe ce fel de scaun statea?
L: Un scaun verde.
E: Spune-mi cand crezi ca a plecat.
L: Acum cateva minute.
14
15
16
R: Ii soliciti atentia pentru a o pregati pentru sugestia indirecta subtila care va urma.
Folosind aici timpul viitor implici faptul ca sotul lui L nu a cerut-o inca de sotie.
Aceasta o reorienteaza spre trecut, inainte de a fi casatoriti. Asa ca ai efectuat o
regresie de varsta fara o sugestie directa pentru aceasta.
E: Da. Si aici din nou, cand spunCe te face sa crezi asta?
Amnezia structurata
E: Inchide ochii, si in curand te voi scote din transa, si cand te voi scoate din
transa ti se va parea ca tocmai stateai acolo si asteptai ca eu sa incep. In regula?
L: Da.
R: Reorientand-o spre momentul de dinainte de inceperea transei, realizezi o posibila
amnezie pentru transa care tocmai a avut loc ( Erickson si Rossi, 1974).
Surpriza pentru ratificarea transei prin numaratoarea inversa
Acum voi incepe sa numar: 10 11, 12, 13, 14, 15,
acum: 20, 19, 18, 17, 16, 15, 14, 13, 12, 11, 10,9,8,9,
16, 15, 14, 13, 12, 11, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3,
(Pauza)
2,
(Pauza)
R: De ce faci aceasta numaratoare inversa in timp ce o scoti din transa?
E: Ii iei prin surprindere. Cred ca ai facut o greseala. Si apoi in timp ce numeri pana la
20 iti urmeaza instructiunile si intra mai adanc in transa. Inversezi din nou
numaratoarea si acum stiu din proprie experienta ca au intrat mai profund in tarnsa.
Intai a fost o transa mai superficiala, si apoi una mai profunda.
R: De fapt demonstrezi eficienta numaratului pentru a varia adancimea transei.
E: Da. Am avut pacienti care mi-au spus a fost un soc puternic cand ai inversat
numaratoarea.
R: Acest soc dovedeste si ratifica transa.
E: Asta este dovada lor subiectiva legata de transa- nu a mea.
17
18
[S intra acum mai profund in transa in timp ce Erickson poarta o conversatie lejera cu
dna L si Rossi, din care aflam ca dna L nu-si aminteste sa fi fost in transa. Apoi
Erickson procedeaza cu dna L dupa cum urmeaza)
R: S parea ca se va trezi.
E: Folosesti o sugestie autoritara directa in aceasta situatia in care vezi ca pacientul se
afla intr-o stare nesigura. Cand este nesigura, o ajuti cu fermitate. Asa ca si atunci
cand un copil este nesigur in legatura cu ceva si ii spui Iti spun eu cand sa mergi.
Acum! Este un lucru asemanator. Acesta este un ajutor acceptabil deoarce pacientii
au un lung istoric de a fi acceptat ajutorul in asemenea situatii.
R: Sugestia autoritara directa functioneaza si ajuta pacientii care sunt nesiguri. Ei nu
urmeaza o sugestie, ci doar accepta ajutorul.
Semnalizarea ideomotorie ca ilustrare a conflictului dintre constient si inconstient
E: Am facut ceva aici cu tine de care nu esti constienta?
L: Nu.
E: Esti sigura?
L: Absolut.
E: Ai vazut vreodata o disputa intre mintea constienta si cea inconstienta? Acum
urmareste-ti mana dreapta. Daca am lucrat destul de mult cu tine in aceasta
dimineata, atunci mana ta dreapta va incepe sa se ridice.
( Mana ei incepe sa se ridice)
E: Acum, am lucrat mult cu tine in aceasta dimineata?
L: Destul.
E: Cat de mult?
(mana ei incepe sa se ridice mai rapid)
L: Nu stiu cum sa cuantific asta.
E: Stiu ceva despre tine ce nu am stiut inainte?
L: Da.
E: Ce?
L: Stii ca am fost in Tunisia. Si stii cate ceva despre unii prieteni de-ai mei.
E: Mi-ai putea spune mai mut?
L: Tocmai vorbeam despre asta.
19
E: Cand?
L: Cu putin timp in urma. Inainte sa merg sa vad ce face copilul.
E:Poti sa-mi spui mai multe decat inainte?
L: Cred ca da.
E: Ce face mana ta dreapta?
L: Sta acolo.
E Cum?
L: Cred ca se ridica.
E: De ce? Cred ca ai lucrat mai multe cu mine decat am crezut.
(Pauza)
Ai incredere in tine sau in mana ta?
L: In mana mea.
R: Ai uitat ce am lucrat cu tine? Ai uitat constient?
L: Da.
E: Ai vazut pe cineva in cabinet astazi?
L: Dr. Rossi.
E: Altcineva?
L: S.
E: Aici ii inveti pe oameni prin acest conflict ca inconstientul lor poate face ceva
despre care nu au stiut. Ea insasi a furnizat aceasta dovada.
R: Asa ca ii dovedesti existenta inconstientului.
E: In prezenta mintii sale constiente. Demontrezi ca constientul poate gandi intr-un fel
si inconstientul in altul. Vei avea ocazia de a-ti demonstra tie insati ca cele doua
gandesc diferit. Este o experienta foarte importanta pentru pacienti sa aiba o
demonstratie a existentei inconstientului. In consecinta sunt mai inclinati sa-l respecte
si sa invete sa relationeze cu inconstientul lor. Apoi terapeutul poate folosi
semnalizarea ideomotorie pentru a detecta a si a monitoriza orice fel de conflict
psihodinamic in acest mod. Exista o mare necesitate de cercetare cu orientare clinica
pentru dezvoltarea unor noi cai de utilizare a semnalizarii ideomotorii si de evaluare a
acestei semnalizari ca validitate in situatii diferite. Ca atunci cand demonstrezi
pacientilor care le este motivatia pentru a se lasa de fumat. Le ceri sa puna cateva
monezi intr-o sticla mare de fiecare data cand isi aprind o tigara. Un cent sau doi cand
isi cumpara un pachet. Destul de curand oamenii care doresc intr-adevar sa se lase de
20
fumat vad cum banii se aduna acolo. Asta ii motiveaza si mai mult sa se lase si sa
economiseasca acei bani. De asemenea le dovedeste ca vor sa se lase sau ca nu vor sa
se lase de fumat, atunci cand nu reusesc sa adune monezile.
R: Vad asta ca posibilitate pentru o noua tehnica: externalizarea proceselor interne si a
motivatiilor asa incat pacientii sa poata face legatura cu dinamica lor interna intr-un
mod concret si usor de inteles. Ceea ce pacientii fac in exterior cu monezile poate fi o
reflectare a ceea ce fac in interior. Monezile ( sau indiferent ce atasezi din exterior
proceselor interne care necesita a fi schimbate) functioneaza ca si feedback cognitiv
care modifica dinamica interna. Semnalizarea ideomotorie pare a fi un mijloc foarte
eficace.
Intrebarea cu dubla legatura:
Inductia spontana prin evocarea asociatiilor anterioare din transa
E: Altcineva?
L: John.
E: L-ai vazut?
L: Ummm.
E: Stii ca esti in transa cum?
L: Nu.
E: Poti intra in transa efectiv. Iti poate place sa-ti folosesti abilitatile.
R: Era treaza, de ce a intrat din nou in transa aici?
E: Este un lucru la care trebuie sa fii atent. Am observat aici ca fata ei a inceput sa se
impietreasca si ca privea fix, iar mobilitatea corpului ei a inceput sa scada pe masura
ce vorbea. Transa tinde sa fie reactualizata cand treci in revista orice fenomen hipnotic
care a fost trait de subiect. Subiectii incep sa retraiasca lucrurile despre care vorbesc si
respectiv sa retraiasca transa, uneori cu, si uneori fara sa-si dea seama de asta. Asa ca
atunci spui Nu stii ca esti in transa? Si ei nu stiu. Asa ca tocmai i-ai invatat ca este
posibil sa intre in transa fara sa stie ca o fac.
R: Acesta este un mod fantastic de a te adapta circumstantelor constiente.
E: Da.
R: Reactualizezi transa vorbind despre evenimentele din timpul transei. Apoi treci la
intrebarea cu dubla legatura :Stii ca esti in transa chiar acum? Un raspuns da
21
E: Acum te voi scoate din transa si doresc sa fii foarte surprinsa pentru ca nu iti
vei putea indoi picioarele, si nu vei putea face asta, nu-i asa?
( Pauza)
E: Eu imi asum meritul pentru ca o scot din transa, dar ii acord ei creditul pentru ca a
intrat in transa.
R: Utilizezi sugestia conditionala pentru aceasta sugestie posthipnotica. Sugestia
( nu-ti vei putea indoi picioarele) este cuplata cu evidenta inevitabila ( acum te voi
trezi).
Tiparul, fluxul mental si creativitatea
Le vei vedea dar nu vei putea sa le simti dupa ce te trezesc. De acord?
20, 19, 18, 15, 12, 10, 9, 8, 5, 3,
2,
1,
Esti gata sa verifici ce face fiica ta acum?
L: Nu (Pauza)
E: Cum te simti de fapt?
(Pauza)
E: Aceste treceri de la negativ ( nu vei..) la pozitiv ( vei..) si cateodata trecerile de la
pozitiv la negativ tin pacientul intr-o stare de miscare permanenta. In acest fel intorci
mintea inainte si inapoi.
R: Care este valoarea pastrarii miscarii constante?
E: Nu lasi pacientul sa intre intr-un tipar. Un tipar mintal pe care sa-l mentina.
R: De ce nu?
E: Nu vrei sa aiba tipare mentale.
R: Ii tii in permanenta miscare astfel incat trebuie sa se agate de tiparul tau mental?
E:Da, tiparul mental cu care doresti sa lucrezi. Ii tii in miscare astfel incat sa-i poti
orienta in mod constant. Dar nu le spui Vreau sa acorzi atentie acestui lucru.
A nu face: generalizarea sugestiei posthipnotice reusite
23
1941) cum indeplinirea unei sugestii posthipnotice reinduce o transa momentana care
poate fi utlizata pentru restabilirea unei alte transe. Aceasta ilustreaza ca uneori
trebuie sa trezim ocazional subiectul atunci cand se folosesc sugestiile posthipnotice.
Ai observat in acest punct ca, chiar daca faci o revenire formala din transa prin
continuarea numaratorii inverse pana la unu, ea nu a trecut prin miscarile tipice ale
revenirii din transa, acelea de a se intinde ai asa mai departe, de a-si reorienta corpul.
In consecinta, s-ar putea ca ea sa nu fi revenit de fapt din transa. Acest lucru este
confirmat cand ea isi da seama de sugestia posthipnotica spunand ca picioarele ei nu
s-au trezit inca. Asa ca adresezi o intrebare cu dubla legatura daca credeca este
treaza. Orice raspuns ( da sau nu) poate implica faptul ca se afla inca in transa. Ea
admite imediat ca este inca in transa, asa ca pur si simplu continui iar cu revenirea din
transa.
Ratificarea revenirii din transa si a transei; miscarile ideomotorii si disocierea
( E ii reorienteaza acum corpul miscandu-i putin mainile, reasezandu-i picioarele, etc)
Ce este diferit in felul in care te simti acum?
( Pauza)
L: Pot face ce vreau, ceea ce gandeste mintea mea constienta. Inainte, puteam
doar sa ma gandesc la aceste lucruri dar simteam ca nu pot face nimic in
legatura cu ele.
E: Asa este. Mai vrei sa adaugi ceva?
L: Pai bine, cand sunt in transa sunt mult mai relaxata, ma simt bine, cu exceptia
situatiei in care sunt in transa profunda, fiindca atunci tind sa-mi pierd simtul
echilibrului si ma simt destul de ciudat.
R: Acum confirmi ca este treaza, precum si ratifici transa intreband-o despre
sentimentele diferite la revenirea din transa?
E: Da. Cand te gandesti la unele lucruri, corpul tau face miscari ideomotorii. Cand
copiii privesc un film, este foarte evident cum se misca, balansandu-se intr-o parte sau
alta, miscandu-se in conformitate cu scena pe care o vad. Aici dna L spune pot face
ceea ce vreau, lucuri la care se gandeste mintea mea constienta. In transa ma pot gandi
la acest lucruri dar nu le pot face . In starea de veghe obisnuita incepi sa te gandesti
25
26
E: Asa este! Dar daca dai persoanei instructiuni in sensul de a avea acele miscari,
atunci poate. Cand pregatesti o echipa de puscasi, am vazut ca au anumite miscari
subliminale ale corpului care conduc la tintirea exacta. Atunci cand un puscas a ramas
blocat in tragerea de la 58 de picioare, am aratat ca muschii sai nu stiau care era
diferenta intre 5 de picioare si o sesime de inch. Roger Bannister a depasit recordul de
4 minute la alergarea de o mila prin reducerea celor patru minute la 240 de scunde,
pentru ca o miime de secunda conteaza.
R: Asta se datoreaza in intregime modificarii feedback-ului din partea corpului,
modificarii conexiunilor ideomotorii. Asa ca poti de fapt sa-ti imbunatatesti
capacitatile fizice trecand de partinirea constienta in ce priveste limitele.
E: Da, judecata constienta nerecunoscuta.
R: Poate ca acesta este secretul abilitatilor crescute din hipnoza: trecerea mai departe
de ceea ce constientul crede ca iti sunt limitele.
E: Da. Oamenii spun dar intotdeauna mananc cereale la micul dejun! Dar
intotdeauna mancam pui Duminica! Acestea sunt inclinatii constiente. Iti poti largi
oricum activitatea daca recunosti aceste inclinattii. Cei care experimenteaza in
domeniul hipnozei ar trebui sa stie ca exista un numar nelimitat de inclinatii
partinitoare pe care le stabileste corpul.
R: Aceste inclinatii le incurca experimentele; ele sunt o parte a sursei diferentelor
individuale, etc.
E: Oamenii care realizeaza multe lucruri sunt cei care s-au eliberat de aceste limitari.
Sunt oameni creativi.
R: Poti defini creativitatea ca eliberare de limitarile din trecut. Daca poti trece de
aceste tipare ale inaintasilor tai, atunci poti deveni original.
E: Este pur si simplu o limitare constienta atunci cand oamenii spun ca nu le place
frigul. Uneori este bine sa-ti fie frig- mai ales cand iti este prea cald.
R: Asa ca treci de limitele ei constiente si o faci sa fie o persoana mai flexibila dandui aceste instructiuni. Asa ca urmeaza ideea ta despre flexibilitate atunci cand spune:
Ma face sa ma simt uscata, atunci cand o intrebi despre umezeala.
E: Da.
Inductia de transa prin indepartarea tiparelor obisnuite si a limitarilro
E: In regula. Poti fii uscata acum. Acum voi face ceva.
27
( Pauza)
Doresc sa ai un anumit sentiment, dar cunostinte contrare acestuia. Doresc sa te
simti dezbracata del a talie in sus, desi stii ca esti imbracata de la talie in sus.
Doresc sa te simti dezbracata.
( Pauza)
L: este destul de frig- nu, ma simt confortabil, dar mie-frig.
R:A fost treaza pana in acest punct, dar acum intra din nou in transa.
E: Pentru ca am indepartat limitarea.
R: Chiar asa? Ai indepartat limitarile si tiparele constiente si ea aluneca automat in
transa?
E: Limitarile sunt o parte a vietii noastre constiente.
R: Ne tin constienti? Ai merge atat de departe incat sa spui asta?
E: Nu sunt numai limitari, inclinatii, ci sunt o parte a modului in care privim lumea.
R: Sunt atat de mult o parte a experinetei noastre de zi cu zi incat daca suntem privati
de ele, ne pierdem brusc orientarea constienta. Si ca rezultat intram in transa. Asa ca
prin simpla indepartare a limitarilor si ideilor preconcepute ale oamenilor, ei tind sa
ntre in transa. Gasesc asta greu de crezut!
E: Le-ai dat un nou fel de libertate in transa. Cu cateva cuvinte simple restaurezi
simtul libertatii, si asta apartine starii de transa. Atunci oamenii incep sa simta acea
libertate.
R: Eliberarea de limita constienta este o caracteristica a starii de transa. Putem numi
asta o reinductie indirecta a transei prin indepartarea limitarilor?
E: Cand folosesti cuvantul limitare, el este usor de inteles gresit. Este vorba de fapt
despre un tipar obisnuit.
R: Indepartarea unui tipar obisnuit este ceea ce reinduce transa?
E: Da. Un alt exemplu este ca atunci cand un subiect vorbeste despre evenimentele si
senitmentele din transa, el ajunge inapoi in transa. Asta este ceea ce vrea sa spuna Jay
Haley cand zice ca bag si scot din transa o persoana fara ca ea sa fie constienta de
asta. Este vorba despre o reintrare in transa care pare spontana pentru ca aici ea spune
Ma simt confortabil. De ce?
Intrebari pentru ratificarea fenomenelor hipnotice: directiva implicita
28
E: Vrei ca R sa te priveasca?
L: Nu.
[dna L isi acopera sanii cu bratele incucisate]
E: Vrei ca eu sa te privesc?
L: Nu.
E: Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie ca ea sa se simta dezbracata.
R: Asa ca ratifici fenomenul hipnotic prin care ea se simte dezbracata. Acesta este un
alt exemplu al unei directive implicite punand o intrebare care necesita sa fi avut loc
un fenomen hipnotic!
E: Asa este!
R: Tu stii ca aceste lucruri sunt atat de subtile incat de fapt ma simt putin ametit, un
pic de parca n-as fi de fapt aici, in efortul meu de a intelege aceste lucruri. Ma simt
de parca sunt chiar acum hipnotizat. Este greu sa inteleg aceste lucruri ; cred ca
vechile mele tipare mentale sunt depasite si efortul meu de a intelege aceste noi
cunostinte ma face sa ma simt un pic ametit!
E: Ea isi acopera sanii cu bratele. Asa ca evit toate dificultatile in a o directiona sa fie
dezbracata pur si simplu adresandu-i o intrebare.
R: Eviti toate indoielile pe care ea le-ar fi putut avea in legatura cu faptul daca este
sau nu dezbracata, etc.
E:L-am transformat in fapt punand aceasta intrebare.
R: Tu utilizezi aceasta nereusita punand o gramada de intrebari alese cu grija.
E: Asa este.
Contradictii: Constientul si inconstientul
E: Exista o contradictie, nu-i asa?
L: Cred ca da.
E: Te face sa te simti inconfortabil, nu-i asa?
L: Da.
E: Este un lucru grozav sa poti sa-ti folosesti mintea in mod constient
( Pauza)
Si inconstient.
29
( Cateva propozitii personale prin care persoana ar putea fi identificata sunt omise
aici)
E: Care este contradictia? Ea se dezbraca pentru mine ( supunandu-se sugestiei
hipnotice), dar nu vrea ca eu s-o privesc. Ea nu intelege ce vreau sa spun cand
raspunde Cred ca da.
R: Fiindca nu intelege, o tii din nou in dezechilibru.
E: Si de asemenea descarc un mare disconfort lasand-o sa stie ca este grozavsa fie
contradictorie atat timp cat iti poti folosi mintea constienta si inconstienta, ceea ce ii
permite sa continue sa fie dezbracata.
R: O lasi sa se simta confortabil cu contradictia si in acelasi timp reintaresti faptul ca
este dezbracata. Si in acelasi timp este legata de asta, nu se poate misca decat asa cum
ii sugerezi.
E: Pauza dintre constient si inconstient are efectul de separare intre constient si
inconstient. Este grozav sa folosesti mintea constienta: stii ca esti dezbracata. Ai
folosit mintea inconstienta pentru a te dezbraca.
R: Asa ca lasi constientul sa faca ceva, si inconstientul sa faca ceva, si ambele
coopereaza in scopul pe care i l-ai dat.
E: Asa este. Ea vrea sa fie imbracata. Este un gand constient. Isi acopera sanii cu
mainile: este un gest constient. Dar ea este dezbracata: acest sentiment ca este
dezbracata vine din inconstientul ei, ea s-a dezbracat inconstient.
R: Ea s-a dezbracat inconstient printr-un proces afectiv, si nu prin logica.
Sentimentele vin din inconstient.
E: Da.
Trecerea peste limitele auto-impuse: amintirile timpurii
E: R ar vrea sa faca ceva care implica un fenomen mintal mai degraba
complicat. Doresti sa faci asta?
L: In regula, dar nu am o memorie prea buna cu privire la copilarie.
E: Ma bucur ca ai spus asta.
R: Vad ca ai grija sa obtii permisiunea ei aici si sa o pregatesti pentru ceea ce
urmeaza. Am observat ca intotdeauna faci asta cand introduci ceva nou. L, intr-o
30
maniera atat de tipica, exprima unul din modurile in care limitele sale constiente ii
limiteaza abilitatea de a-si aminti. Te agati de aceasta limita si cauti sa treci de ea.
31
creativa asupra lor insile. Sugestia ta ca ea sa fie uimita, confuza introduce un tipar
pentru confuzie care de asemenea o va ajuta sa treaca de limitele sale constiente.
Generalizarea sugestiilor prin evocarea amintirilor specifice si personale
As vrea sa o privesti crescand.
(Pauza)
Si intr-adevar sa privesti acel copil cum creste.
( pauza)
Si sa observi schimbarile care apar la ea. Vor fi multe schimbari, multe idei
conflictuale, credinte, necredinte, unele lucruri care nu pot fi impartasite
strainilor, si doresc ca acea fetita mica sa creasca, si dupa un timp vei observa ca
acea fetita mica este intr-adevar L. Asa ca esti interesata in a o privi pe L.
( Pauza)
Uita-te la ea cu interes si apreciere si poti sti orice.
R: Acum introduci o serie de sugestii foarte generale care sunt aplicabile oricui, desi
evoca amintiri foarte specifice si personale.
E:In viata reala, pe masura ce cresti pana la pubertate, treci in mod natural prin
perioade de mare nesiguranta: a crede si a nu crede. Unele lucruri nu pot fi
impartasite strainilor, o ghideaza spre sentimente si experiente foarte personale fara
ca eu sa-i spun sa aiba o experienta personala.
Profunzimea transei: plutirea inconstienta versus functia observatorului
Observi ca uneori uiti ca acea fetita este L si atunci realizezi brusc, ca da, ea este.
R:Acest tip de uitare este un mijloc de depotentare a constientului mai departe in
transa. Ea este incurajata sa pluteasca de-a lungul unor fantezii inconstiente si mai
autonome, pana cand se regaseste din nou, pana cand functia observatorului de la
nivelul ego-ului apare din nou, ceea ce se va intampla inevitabil. Ma intreb daca
aceasta alternanta naturala dintre plutirea inconstienta versus observatie si in parte
control este responsabila de alternarea profunzimii transei care are loc in mod spontan
in hipnoza?
32
Programul pubertatii
Observa ca are un sentiment diferit in legatura cu corpul ei.
( Pauza)
Observa ca uneori acea fetita se gandeste la ea insasi, doresti niste lucruri legate
de ea, dar mie imi vei spune numai acele lucruri pe care le poti impartasi
strainilor
( pauza)
Asta sunt eu intr-adevar?
( Pauza)
E:Cand unei fetite incep sa i se dezvolte sanii sau parul pubian, trece prin asemenea
sentimente: sunt eu, dar nu sunt eu.
R: Asa ca fara sa fie constienta de asta, o ghidezi inspre reexprimarea sentimentelor
sale din timpul pubertatii.
Distorsiunea timpului in trecerea in revista a vietii
Observi ca uneori te uiti la acea fetita si te poti vedea pe tine: asta nu sunt cu
adevarat eu, dar, ba da, sunt, dar nu sunt, ba sunt. Distreaza-te.
( Pauza)
Si timpul este atat de lung
( Pauza)
indiferent cat de scurt spune ceasul ca este; este intr-adevar rege
( Pauza)
Si deoarece vei impartasi ceva din aceste cunostinte cu mine, alege anumite
lucruri pe care le poti impartasi strainilor, dar numai acele lucruri care pot fi
impartasite strainilor.( Pauza)
Ai vazut filme cu flori care se dechid si in acelasi timp privesti la aceasta fetita
care creste de la un mic boboc la un trandafir pe deplin inflorit.
33
transa pentru a ni se alatura. Ea si-a revenit din transa spunandu-si Voi numara pana
la trei si apoi ma voi trezi, improspatata si alerta, si chiar asa a facut. Este mult prea
politicoasa pentru a i se plange lui Ericskon , dar in tacere pune sub semnul indoielii
intreaga procedura. )
E: Acest Buna vesel la iesirea din transa a fost spus pentru ca Buna apartine lumii
constientului. Asa ca ii spun in consecinta sa fie pe deplin constienta si sa uite de
activitatea inconstienta.
R:Astfel dand-o la o parte induci amnezia, cu exceptia acelor lucruri pe care ai spus ca
le poate impartasi.
E: Da, produc amnezia implicand ca : asta s-a treminat si nu mai avem de-a face cu
asta. Acum hai sa trecem la altcvea.
DIRECTIVA IMPLICITA
Directiva implicita este o eticheta pe care o propunem pentru un tip destul
de obisnuit de sugestie indirecta care este folosita in mod curent in hipnoza clinica
(Cheek si LeCron, 1968). Directiva implicita are in mod obisnuit trei parti:
(I)o introducere care o leaga de timp , (2) sugestia implicita ( sau presupusa), si (3) un
raspuns comportamental la semnalul ca sugestia implicita a fost realizata. Astfel,
putem analiza directiva implicita din aceasta sedinta terapeutica dupa cum urmeaza:
De indata ce stii
(I) O introduere care o leaga de timp, ce concentreaza pacientul pe sugestia care va
urma:
Numai tu sau eu, sau numai tu si vocea mea suntem aici
(2) Sugestia implicita ( sau presupusa)
Mana ta dreapta va cobori pana pe coapsa
(3) semnalizarea raspunsului comportamental cum ca sugestia a fost realizata
O directiva implicita folosita frecvent de Rossi pentru terminarea unei sedinte
hinoterapeutice este dupa cum urmeaza
De indata ce inconstientul tau stie
(I) O introducere care o leaga de timp si care faciliteaza disocierea si bazarea pe
inconstient
35
poti din nou sa te intorci in mod confortabil la aceasta stare si sa faci cu usurinta
munca constructiva de acum, data viitoare cand ne vom afla impreuna ,
(2) Sugestia implicita pentru o reintrare usoara in transa formulata in maniera
terapeutica motivanta
te vei trezi simtindu-te reimprospatata si alerta
(3) semnalizarea raspunsului comportamental semnalizand ca sugestia de mai sus a
fost realizata.
Cand semnalizarea raspunsului comportamental referitoare la realizarea
sugestiei este un raspuns inevitabil pe care pacientul doreste sa il dea ( ca in
exemplele de mai sus), avem o situatie in care raspunsul comportamental are de
asemenea proprietati motivante pentru realizarea sugestiei. Semnalizarea raspunsului
comportamental care indica realizarea sugestiei are loc la nivel involuntar sau
inconstient. Astfel inconstientul este cel care realizeaza sugestia si semnalizeaza cand
aceasta este realizata.
Directiva implicita reflecta invatarea care nu este evidenta. Este ascunsa
pentru ca nimeni nu poate spune ca apare, fiind o serie de raspunsuri care au loc in
intregime in interiorul subiectului, in mod frecvent fara a fi constient de ele si de
obicei pacientul nu si le mai aminteste la finalul transei. Terapeutul si pacientul stiu
doar ca s-au realizat cand apare raspunsul automat cerut ( de exemplu ridicarea
degetului, datul din cap, revenirea din transa), semnalizand finalul invatarii interioare.
Directiva implicita este astfel o modalitate de facilitare a unei stari intense de
rezolvare interna a problemelor. Putem presupune ca toate resursele minale ale
subiectului ( de exemplu amintirile stocate, tiparele de asociere verbala si senzoriala,
diferite forme de invatare precedenta , etc) sunt directionate spre o stare creativa de
invatare si rezolvare de proleme. Deoarece experimentele recente in neurofiziologia
invatarii sugereaza ca noile proteine sunt de fapt sintetizate in celulele cerebrale
respective in timpul invatarii ( Rossi, 1973) putem specula ca directiva implicita
faciliteaza sintetizarea interna a noilor structuri proteice care pot functiona ca baza
biologica pentru noi comportamente si experiente fenomenologice ale pacientului.
Dierctiva implicita este in mod particular interesanta pentru ca cele mai multe
forme de biofeedback cu aparatura electronica sunt folosite pentru semnalizare cand
s-a realizat un raspuns intern. Cu directiva implicita raspunsul comportamental
autonom si deschis al pacientului este utilizat pentru semnalizarea realizarii
36
raspunsului intern. Similitudinile formale dintre acestea pot fi sintetizate dupa cum
urmeaza:
I.
Deoarece directiva
b. fixarea privirii
c. relaxarea
d. si orice alta abordare preferata, cum este vizualizarea, etc.
2. Formulati o serie de intrebari care vor concentra atentia subiectului si procesele
asociative de asa maniera incat sa concentreze atentia subiectului si procesele
asociative incat sa fie facilitat fiecare din fenomenele hipnotice clasice.
3. Formulati o serie de intrebari care vor concentra amintirile si asocierile pacientului
intr-o manierea care sa faciliteze un raspuns terapeutic.
4. Abordarea prin intrebari a inductiei de transa este foarte similara cu abordarile
introspective folosite de multe scoli terapeutice diverse. Imaginatia activa a lui C. G.
Jung (Jung, 1963; Rossi, 1972), metodele de meditatie ale psihosintezei a lui
Assagioli (Assagioli, 1965), si dialogurile din abordarea gestalt (Perls, 1969), toate
concentreaza atentia individului asupra realitatilor interioare. Astfel ele induc transa,
chiar daca cei care le-au realizat nu au recunoscut asta. Asemenea metode pot fi
considerate abordari indirecte ale transei chiar daca nu sunt etichetate ca hipnoza.
Identitatea esentiala dintre perioadele de introspectie si transa au fost demonstrate de
Erickson in unele din primele sale cercetari realizate impreuna cu Clark L. Hull
(Erickson, 1964), cand a gasit ca grupele de subiecti carora li s-a cerut sa realizeze o
sarcina in introspectie aveau experiente comportamentale si subiective care erau
similare celor avute in timpul inductiei hipnotice clasice. Ar fi instrctiv pentru
incepatorul in domeniul hipnozei sa dea subiectilor teme de introspectie si apoi sa
ceara o comparatie subiectiva a acestor experiente interioare cu aceea din timpul
inductiei hipnotice clasice: ce similitudini sunt observate in comportamentul lor?
Relatia dintre asemenea abordari imaginative- introspective in transa si imaginatie
(Sheehan, 1972) sunt subiectul multor cercetari curente (Hilgard, 1970).
DEPOTENTAREA TIPARELOR MENTALE CONSTIENTE: CONFUZIA,
FLUXUL MENTAL SI CREATIVITATEA
R: Iti pastrezi pacientii permanent in miscare, usor in dezechilibru, astfel incat sa se
orienteze continuu in directia pe care le-o dai?
E: Da.
R: Aceasta este una din starile creative din hipnoza; starea de flux constant in care
pacientul realizeaza orientarea pe care tu o imprimi.
43
E: Asa este.
R: Aceasta este in contradictie cu situatia in care permiti pacientilor sa ramana tacuti
cu sine insusi in transa (Erickson, 1955) pentru a-si realiza propriile solutii la
problema in felul lor propriu.
E: Cand o persoana intra in transa, il pendulezi de colo colo si il invarti si apoi ii spui
sa rezolve in tacere acea problema. Intai l-ai detasat de tiparele sale mentale
constiente. Ai indepartat conexiunile care s-ar fi putut sa-l opreasca sa rezolve
problema. Acesta este un lucru foarte important.
R: Indepartezi tiparele sale mentale obsnuite care il impiedica sa rezolve problema si
apoi il orientezi catre o munca creativa interioara.
E: Oamenii au intotdeauna tendinta de a amana o problema pe maine. Dar faci ca
maine sa devina asazi intrerupand acele tipare constiente si tinandu-le in miscare.
R: Aceasta este o parte a pachetului confuziei si tehnicilor surpriza de asemenea.
Toate aceste abordari depotenteaza limitele tiparelor constiente.
In aceasta conversatie Erickson exprima clar aspecte majore ale muncii sale in
facilitarea rezolvarii de probleme si a creativitatii. Mai devereme in a treia sedinta
terapeutica am vazut o diagrama a inductiei de transa dupa cum urmeaza:
IESIREA TREPTATA DIN REALITATEA CURENTA
\
CONFUZIA
\
RECEPTIVITATEA LA CLARIFICAREA SUGESTIILOR
\
MUNCA EFECTIVA IN TRANSA
In aceasta sectiune Erickson elaboreaza in continuare semnificatia confuziei.
Confuzia ( il arunci de colo colo si il invarti) este utilizata pentru a detasa oamenii de
seturile lor mentale constiente. Ai trecut de conexiunile care ar fi putut sa-i opreasca
sa rezolve problema. Un pacient este pacient pentru ca tiparele sale mentale eronate ii
diminueaza eficienta. Erickson cauta continuu sa indeparteze aceste limite rigide
pentru a initia un flux, o miscare mentala care poate elibera potentialul creativ.
Astfel, confuzia devine o unealta majora in indepartarea tiparelor mintale si
procesul este discutat de R in comentariul sau asupra acestei sedinte terapeutice, in
44
care Rossi admite ca se simte confuz incercand sa indeparteze propriile sale limite
mentale pentru a intelege ceea ce incerca Erickson sa predea. Acest sentiment de fapt
apare de multe ori. Indepartarea cadrelor de referinta uzuale ale lui Rossi impreuna cu
complexitatea cu care Erickson se exprima a fost uneori suficient pentru inducerea
atmosferei hipnotice. Complexitatea gandirii lui Erickson, trebuie notat, nu se datora
naturii sale abstracte, ci utilizarii obisnuite a tehnicilor indirecte, intrebarilor si
implicatiilor care in mod continuu transforma procesele asociative ale ascultatorului
in feluri care sunt traite ca neobisnuite si probabil nu directionate spre sine ( si in
consecinta hipnotice).
Multe din formele verbale pe care Erickson le foloseste pentru a initia
confuzia astfel incat sa indeparteze tiparele constiente eronate ale pacientului ne sunt
deja familiare: utilizarea intrebarilor provocatoare, a implicatilor, a dublelor legaturi, a
surprizei, a tehnicii de a nu face si a nu stii.
La cel mai simplu nivel Erickson reitereaza bland si insistent toate lucrurile pe
care pacientul nu are nevoie sa le faca sau sa le stie. El de fapt spune constientului
pacientului ca se poate baza pe controlul obisnuit si directia sa permitand
inconstientului si autonomului sa preia conducerea. Intregul proces de inductie de
transa este parte a tiparelor constiente: transa se adanceste, si pacientul le poate
indeparta.
A nu sti, a nu face
Nu este nevoie sa asculti, inconstientul tau poate raspunde pe cont propriu.
Nu este nevoie sa stii ( ceva) pentru ca atunci cand ocazia va apare, inconstientul
tau iti va furniza informatia .
Nu stii cand iti vei schimba ritmul respiratiei ( sau orice altceva)
( Pentru un pacient agitat) Nu stii exact cand vei simti nevoia de a te misca din
nou.
Nu ai nevoie sa stii unde sunt mainile tale ( sau orice altceva)
As vrea sa inveti ca indiferent ce crede o persoana, care sunt credintele tale,
credintele tale inconstiente, cunostintele tale inconstiente sunt tot ce conteaza.
In cursul vietii, din copilarie pana acum , ai adunat cunostinte dar nu ai putut
mentine toate aceste cunostinte in prim-planul mintii tale.
45
Observati din sectiunea despre inductii cum aceste ultime doua sugestii
conduc la sugestiile lui Erickson legate de uitare.
Strans legate de a nu sti si a nu face sunt formele hipnotice de pierdere a
abilitatilor, negatie, indoiala, contradictie si opozitia contrariilor. Le vom discuta pe
fiecare pe rand.
Pierderea abilitatilor
Lui Erickson ii place sa realizeze sugestii in forma pierderii abilitatilor pentru
ca sunt usor de trait, sunt compatibile cu natura de baza a transei, si reprezinta o
demonstratie mai degraba impresionanta a transiei ca stare alterata. Pierderea
abilitatilor tinde sa depotenteze orientarea zilnica spe realitate si astfel ne face mai
receptivi la modele modificate de experienta. Va fi interesant sa traiesti acel moment
in care nu-ti mai poti tine ochii deschisi, de la limita invatata a modelului uzual de
constientala gradul in care renunti la ceea ce stii.
Iti poti pierde abilitatea de a ridica mana dreapta de pe coapsa. Si va fi
surprinzator sa constati ca nu poti sta in picioare.
Negatia
Erickson a studiat in mare detaliu folosirea negatiei. El admira un actor care
putea spune nu in 16 moduri diferite pentru a exprima 16 nuante diferite ale
intelesului lui, de la nu absolut pana la negatia agreabila. Cateva exemple sunt dupa
cum urmeaza:
Nu vei
Cand este exprimat cu un ton indoielnic al vocii are un inteles negativ Nu
vei. Se foloseste doar atunci cand vrei ca un subiect sa faca ceva.
Nu vei face, nu-i asa?
Aceasta este o utilizare a negatiei nu? care se transforma in pozitiva fiind
enuntata pe ton interogativ. Erickson crede ca aceasta propozitie satisface nevoia
subiectului de contrabalansare a pozitivului tu veicare vine inainte de asta;
aceasta propozitie este astfel un exemplu al opozitiei contrariilor. ( Crecetarile arata ca
este mult mai dificil de inteles)
46
Mintea ta constienta se poate indoi, dar daca inconstientul tau stie ca ai trait
transa, el va lasa capul tau sa se incline usor in semn de afirmatie.
Erickson poate astfel folosi in mod frecvent aspecte ambivalente si indoielnice
ale ideatiei pacientului .
Personalitatile obsesiv- compulsive pot fi intelese ca incarcate de contradictii
dintre constient si inconstient. Aceste contradictii pot fi explorate pentru a stabili un
raport si o cooperare intre variatele tendinte ale persnalitatii.
Opozitia contrariilor
O alta forma indirecta de sugestie hipnotica de-a lui Erickson este inclinatia sa
pentru juxtapozitia stransa, sau opozitia contrariilor. Acesta pare sa fie un element de
baza in tehnica sa de confuzie, dar poate fi de asemenea o metoda de utilizare a unui
alt mecanism natural de facilitare a raspunsului hipnotic.
In a doua sedinta terapeutica Erickson a ilustrat echilbrul atent sau opozitia
proceselor contrare de amintire si uitare. Kinsbourne ( 1974) a discutat cum
echilibrul dintre sistemele contrare este un mecanism neurologic de baza care este
costruit chiar in structura sistemului nervos. Ceea ce noi etichetam ca : opozitie a
contrariilor poate fi o modalitate de a utiliza procesele neurologice fundamentale
pentru facilitarea raspunsului hipnotic. In acest caz Erickson face in asa fel incat
pacientul isi aminteste fara un efort aparent. Un alt echilibru aparent al acestor
contrarii care este de fapt o dubla legatura este dupa cum urmeaza:
Poti uita sa-ti amintesti sau iti poti aminti sa uiti.
Alte modalitati de opozitie a contrariilor sunt usurinta si greutatea, caldura si
raceala, relaxarea si tensiunea, etc.
Pe masura ce mana ta se ridica, pleoapele vor fi tot mai grele.
Juxtapunerea ridicarii si usurintei cu greutatea utilizeaza echilbrul dintre
sistemele opuse in alt mod. Daca subliniem levitatia, atunci miscam echilibrul
subiectului, astfel incat se va dezvolta in el o contratendinta de a echilibra si a se
opune usurintei prin greutate. Aceasta contratendinta naturala ar putea eventual sa
infranga sugestia levitatiei. Daca utilizam aceasta contratendinta naturala pentru
greutate sugerand un alt raspuns in care ea ar putea fi utila ( pleoape grele), oricum ,
folosim de fapt echilbrul dintre procesele opuse intr-un fel care va facilita sugestia
49
hipnotica. Este un mod de a oferi sarcini multiple care pot sa se intareasca una pe
cealalta. Alte exemple de asemenea opozitii sunt dupa cum urmeaza:
Poti ramane confortabil si imobil pana cand dorinta de a misca face ca mainile sa
treaca peste scrisul paginii in mod automat.
Poti fie sa vezi o imagine neasteptata in bila de cristal, sau poti sa nu vezi bila
deloc.
Pe masura ce mainile se incalzesc, fruntea ta se racoreste.
Pe masura ce strangi din pumni, partea de jos a corpului tau se poate relaxa.
Exercitii cu opozitia contrariilor
1. Formulati sugestii utilizand opozitia contrariilor: caldura si racoare, tensiune si
relaxare, anestezie si hipersensibilitate la atingere. O utilizare interesanta a ultimeia
pentru un caz refractar de anestezie dentara este descris de Erickson ( 1958) . Dupa un
numar de eforturi nereusite din partea altora Erickon a putut facilita o anestezie orala
eficace pentru o lucrare dentara sugerand mai intai ca mana stanga a pacientului va
deveni hipersensibila la toti stimulii si are nevoie sa fie atent protejata tot timpul.
Aceasta pentru a fi in acord cu ideea fixa a pacientului ca lucrarile dentare sunt
intotdeauna asociate cu hipersensibilitatea. Erickson pur si simplu a inlocuit
sensibilitatea din gura cu cea din mana. Erickson comenteaza cand aceasta intelegere
rigida a fost satisfacuta, s-a putut realiza anestezia dentara, in maniera asemanatoare
relaxarii musculare, permitand contractia altor muschi.
2. Conceptualizati alte procese opuse la nivel senzitiv, perceptiv si cognitiv care pot fi
utilizate pentru facilitarea raspunsului hipnotic.
3. Formulati opozitii ale contrariilor care pot fi folosite pentru facilitarea tuturor
fenomenelor hipnotice clasice.
50