Clasificarea tulburarilor menstruale

Tulburari ale ciclului menstrual prin deficit:

-oligomenoree sau spaniomenoree: scaderea frecventei menstruatiilor, cu cicluri
de peste 35 de zile (intarzieri ale aparitiei menstruatiei)
-amenoree: absenta sangerarii menstruale
-hipomenoree: diminuarea cantitativa a fluxului menstrual; reprezinta de obicei o
etapa evolutiva care preceda oligomenoreea si amenoreea, in special cele de cauze
uterine.
Tulburari ale ciclului menstrual prin exces:
-polimenoree: cresterea frecventei menstruatiilor, cu scaderea duratei ciclurilor sub
21 de zile.
-hipermenoree: cresterea cantitativa a fluxului menstrual
-menoragie: este cresterea duratei sangerarii peste 8 zile.
Tot in cadrul tulburarilor in exces pot fi incadrate si:
-hemoragiile uterine disfunctionale: sunt tulburari prin exces ale menstruatiei,
fara cauze organice decelabile si aparute in cadrul ciclurilor anovulatorii (cand
ovulatia este absenta)
-metroragiile: hemoragii de cauza locala uterina, aparute in afara perioadei de
menstruatie.
Sindroame asociate ciclului menstrual:
-sindromul premenstrual
-sindromul intermenstrual
-dismenoree.

Tulburari ale ciclului mesntrual prin deficit

Hipomenoreea
Hipomenoreea este diminuarea cantitativa a fluxului menstrual si este de obicei o
etapa evolutiva care preceda oligomenoreea si amenoreea, in special cand acestea
sunt de cauza uterina.
Hipomenoreea poate fi:
- primara: cand fluxul menstrual este redus incepand de la primele menstruatii, fiind
determinata de o hipoplazie uterina (uter mic) sau de insuficienta ovariana (secretia
hormonala a ovarului este scazuta)
- secundara: cand femeia a avut menstruatii normale si la un moment dat fluxul
menstrual scade cantitativ; poate apare dupa avort, dupa nastere sau in conditii de
stres
Oligomenoreea si amenoreea
Oligomenoreea sau spaniomenoreea, reprezinta scaderea frecventei menstruatiilor,
cu cresterea consecutiva a lungimii ciclurilor peste 35 de zile (sau altfel spus
menstruatia intarzie). Etiologia, diagnosticul si tratamentul oligomenoreei sunt
similare cu cele ale amenoreei secundare.

Amenoreea este absenta sangerarii menstruale si poate fi:

- primara: cand menarha (prima menstruatie din viata femeii) nu apare pana la varsta

de 16 ani, fiind intarziata si cresterea si aparitia caracterelor sexuale secundare

(pilozitate axilara, pubiana, glande mamare); daca cresterea este corespunzatoare
si sunt prezente caracterele sexuale secundare atunci se considera amenoree
primara daca menarha nu apare pana la varsta de 18 ani
- secundara: cand menstruatia a fost prezenta dar a incetat de un interval de timp
echivalent cu lungimea a trei cicluri (3 luni).
Amenoreea este considerata fiziologica (normala) in urmatoarele situatii: in copilarie
pana la varsta de 12-14 ani cand apare menarha, la pubertate dupa instalarea
menarhei o amenoree de 2-6 luni este normala, in timpul sarcinii, alaptarii si la
menopauza.
Din punct de vedere practic, este mai utila clasificarea amenoreei in functie de
etiologie in:
- amenoree uterina: cand cauza este la nivelul organului de executie (uterul)
- amenoree ovariana: cand cauza este la nivelul organului de transmisie (ovarul)
- amenoree neuro-hipotalamohipofizara: cand cauza este la nivelul centrului de
comanda (hipotalamus, hipofiza,sistem nervos)
- amenoree endocrina extragonadica, determinata de boli ale altor glande endocrine
decat ovarele sau hipofiza
- amenoree de cauze generale.
Amenoreea trebuie diferentiata in primul rand de criptomenoree sau falsa
amenoree, cand procesul de descuamare endometriala are loc dar sangele
menstrual nu se poate elimina, datorita unor obstructii vaginale, cervicale sau
vulvare, sangele acumulandu-se fie in uter (hematometrie), vagin (hematocolpos)
sau peritoneu (hemoperitoneu).
Amenoreea uterina
Cauze:
- malformatii congenitale cu absenta uterului, a cavitatii uterine sau doar a
endometrului, hipoplazia uterina (uter mic), extirparea chirurgicala a uterului; aici
poate fi incadrat si sindromul de feminizare testiculara (46 XY) in care desi persoana
respectiva are caractere feminine, genetic este barbat si organele genitale interne
sunt de tip masculin
- sinechia uterina care reprezinta coalescenta (alipirea) peretilor uterini, care
poate apare dupa infectii de tipul tuberculoza
genitala schistosomiaza, gonoree etc. si dupa chiuretajul cavitatii uterine dupa
nastere sau avort
- metroza de receptivitate: cand uterul nu mai raspunde la stimularea hormonilor
ovarieni.
Caracteristic amenoreei de cauza uterina este lipsa de raspuns la administrarea
de progestageni (menstruatia nu apare nici dupa administrarea de preparate
hormonale).
Amenoreea ovariana
Sunt determinate de o insuficienta a secretiei hormonilor sexuali de catre ovar si se
caracterizeaza prin aparitia menstruatiei la administrarea exogena de preparate
hormonale.
Cauze:
- conditii fiziologice: inainte de pubertate, dupa menopauza, dupa nastere si dupa
avort, cand secretia hormonala ovariana este scazuta
- disgenezii sau agenezii gonadale: sunt anomalii congenitale caracterizate prin lipsa

sau formarea incompleta a ovarelor (sindrom Turner)

- hipoplazia ovariana, care poate fi congenitala sau dobandita: menopauza precoce
sau indusa, estro-progestativi in doze mici si prelungite, dupa radioterapie
- distrofii ovariene: ovarul polichistic
- tumori ovariene endocrine, care secreta fie estrogeni fie androgeni
- asinergia hipofizo-ovariana: sindromul ovarului nefunctional si sindromul ovarelor
rezistente la gonadotrofine; in acest caz ovarele sunt de aspect normal dar nu
raspund la stimulare hormonala sau raspund doar la doze foarte mari.
Amenoreea neuro-hipotalamo-hipofizara
Se caracterizeaza prin hormoni gonadotropi scazuti in sange si urina (FSH, LH) si cu
raspuns pozitiv la administrate de LRH sau clomifen.
Aceste forme de amenoree sunt consecinta unei anomalii morfo-functionale a
hipofizei sau neurohipotalamuslui, izolat sau de cele mai multe ori asociate si
dependente unele de altele.
Cauze hipofizare:
-insuficienta hipofizara
- sindromul Sheenan, determinat de necroza hipofizei ca urmare a unei hemoragii
masive in timpul nasterii
- tumori hipofizare, cel mai frecvent prolactinoame.
Amenoreea neuro-hipotalamica are o etiologie polimorfa si complexa:
- oligofrenie, epilepsie, depresie, anorexia
- tulburari psihoafective, stres, socuri emotive
- dupa administrarea unor medicamente: clorpromazina, rezerpina, fenotiazinele,
administrarea prelungita de estro-progestative.
Amenoreea endocrina extragonadica
Este amenoreea care apare in afectarea unor glande endocrine, altele decat hipofiza
sau ovarul:
- boli tiroidiene: hipertiroidism, hipotiroidism
- boli ale corticosuprarenalei: sindrom Cushing, hiperplazie congenitala de
corticosuprarenala, tumori suprarenale,Boala Addison.
Amenoreea de cauza generala
Este amenoreea asociata unor cauze generale:
- boli metabolice: subnutritie, diabet zaharat, obezitate, hemocromatoza
- origine nervoasa: schimbarea modului de viata sau a climei, emotii puternice
negative sau chiar pozitive (soc psihic),anorexie mintala.
Oligomenoreea sau amenoreea de origine nervoasa este relativ frecventa; daca
stresul a actionat o perioada scurta de timp si n-a fost puternic, revenirea ciclului
menstrual la normal se face spontan. Uneori stresul poate antrena si o secretie
de prolactina, in acest caz amenoreea asociindu-e si cu galactoree.

Tulburari ale ciclului menstrual prin exces

Polimenoree
Polimenoreea este scaderea duratei ciclurilor menstruale sub 21 de zile si ea poate
fi determinata de:
- cauze ovariene: congestie ovariana din anexite, inflamatii
pelviene, endometrioza ovariana etc.
- dereglarea sistemului ovare-gonadostat.
Menoragie si hipermenoree
Hipermenoreea reprezinta o menstruatie cu un flux foarte abundent si este de obicei
asociata cu menoragia - cresterea duratei sangerarii (peste 8 zile).
Cauze:
- cauze uterine, tumori (fibrom, polipi), hiperplazie de endometru, descuamare
neregulata a endometrului ca urmare a unei tulburari functionale ovariene
- cauze generale care afecteaza coagularea sangelui: tulburari cantitative sau
calitative ale trombocitelor, ale factorilor coagularii.
Hemoragiile uterine disfunctionale
Sub acest nume se inteleg toate hemoragiile ginecologice, care depasesc limitele
fiziologice sau care apar in afara perioadei de menstruatiei si nu sunt produse de o
leziune organica decelabila. Asadar aceste hemoragii disfunctionale pot apare sub
forma de menoragii sau metroragii. Ele sunt expresia alterarii mecanismelor
fiziologice care stau la baza ciclului menstrual: dezvoltarea endometrului, ovulatia,
declansarea si oprirea menstruatiei. Apar frecvent in cadrul ciclurilor anovulatorii.
Metroragiile:
Metroragia este sangerarea aparuta in afara perioadei de menstruatie.
Cauze:
- avortul, sarcina ectopica
- modificari de pozitie a uterului (retroversia fixa) care pot determina sangerare prin
fenomene inflamatorii locale
- leziuni provocate de contact sexual sau de corpi straini intrauterini: dispozitive intrauterine contraceptive, manevre endouterine, corpi straini introdusi accidental sau in
scop erotic
- inflamatii acute sau cronice: metrite, salpingite, anexite, cervicite cronice, infectii
post-partum si post-abortum, tuberculoza genitala etc.
- tumori benigne ulcerate (fibrom, adenomiom, polipoza uterina) sau maligne (cancer
de corp sau col uterin).

Sindroame asociate ciclului menstrual

Sindromul premenstrual
Sindromul premenstrual, cunoscut inca din antichitate, este un ansamblu de tulburari
functionale care apar cu 5-6 zile inainte de menstruatie si dispar in prima zi a
menstruatiei sau dupa terminarea acesteia. Factorii favorizanti sunt: varsta (intre 1835 de ani), sedentarismul, inflamatii pelvine si factori psihici: emotii puternice,
conflicte conjugale sau familiale etc. Etiologia este inca incomplet cunoscuta,
existand diferite teorii: insuficienta progesteronica, hipersecretie hormonala in
hipotalamus si adenohipofiza sau teoria alergica.
Simptomele pot fi grupate astfel:
- mamare: cresterea in volum a sanilor, dureri mamare spontane si accentuate de
atingere sau de miscarea bratelor; la palpare se pot simti noduli fara adenopatie

axilara;
- abdomino-pelvine: balonare, senzatie de greutate in pelvis, dureri difuze cu
iradiere lombara, vezicala si rectala, accentuate de efort si ortostatism
- neuro-psihice: iritabilitate, anxietate sau
depresie, insomnie sau somnolenta, migrene, melancolie, astenie etc.
La acestea se adauga simptome neuro-vegetative de intensitate diferita si care pot
determina tulburari la diverse organe:
- aparat cardiovascular: dureri precordiale, palpitatii, extrasistole, edeme
- aparat digestiv: greturi, varsaturi, dischinezie biliara, pusee hemoroidale
- tulburari urinare: polachiurie, disurie, durere vezicala
- tulburari respiratorii (crize de astm, laringita),
- manifestari cutanate:acnee, seboree, herpes, prurit anal sau vulvar
- manifestari alergice: prurit, urticarie, rinita alergica, edem Quincke, crize
astmatice.
Tratamentul sindromului premenstrual poate cuprinde: dieta hiposodata, diuretice,
tratament hormonal (contraceptive orale combinate sau progestative de sinteza),
antihistaminice (antialergice), sedative si psihoterapie.
Sindromul intermenstrual
Sindromul intermenstrual este o criza dureroasa de intensitate si durata variabila
insotita de o metroragie redusa, care apare la jumatatea ciclului menstrual, fiind
determinat de procesul ovulatiei: ruptura exploziva a unui folicul
ovariansupradestins cu eliberarea ovulului si a unei mici hemoragii. Apare la femei
tinere, varsta medie de aparitie fiind de 30 ani. Durerile pelvine pot fi acute, de
cateva ore sau surde, durand 1-2 zile. Metroragia urmeaza durerii si poate fi sub
forma de secretie vaginala sangvinolenta, cateva picaturi de sange de culoare
inchisa sau ca durata si cantitate asemanatoare menstruatiei. Uneori se pot asocia si
alte simptome: greturi, varsaturi, cefalee, vertij, agitatie, palpitatii, tensiuni mamare
etc. Aceste simptome sunt explicate atat prin iritatia peritoneala provocata de
eliminarea in peritoneu a unei mici cantitati de sange cat si prin congestia si imbibitia
apoasa determinata de estrogeni. De asemenea existenta unor leziuni asociate
precum: infectii genitale, tumori benigne (fibromul uterin, polipii cervicali),
endometrioza,retroversia uterina pot favoriza aparitia sindromului intermenstrual.
Tratamentul in formele cu simptomatologie discreta se rezuma la repaus fizic; in
formele medii se recomanda antialgice, sedative si mai rar este necesara inhibarea
ovulatiei prin administrarea estro-progestativelor de sinteza. Se vor trata de
asemenea leziunile inflamatorii, tumorile si endometrioza.
Dismenoreea
Dismenoreea este ansamblul de fenomene locale si generale din timpul menstruatiei,
manifestate in principal prin durere pelvina si lombara. Dismenoreea poate fi
primara cand se instaleaza la pubertate si este de obicei functionala, si secundara
cand se instaleaza mai tarziu, in cursul vietii femeii (25-30 ani), avand frecvent o
cauza organica. Etiologia dismenoreei primare este inca incomplet cunoscuta, fiind
implicata si o hiperproductie de prostaglandine alaturi de factori neuro-psihici si
neuro-vegetativi; in dismenoreea secundara este prezenta frecvent o patologie
organica: fibromul uterin, polip cervical, stenoza cervicala, chist ovarian, retroversie
uterina, endometrioza, inflamatie pelvina cronica etc.
Tratamentul simptomatic, care are ca scop reducerea durerii si disconfortului, consta
in administrarea de: antiinflamatoare, antialgice, antispastice. Instituirea unei terapii

cu progestative de sinteza sau estro-progestative poate diminua sau inlatura

dismenoreea. In dismenoreea secundara, tratamentul trebuie sa fie etiologic:
extirparea tumorilor, tratamentul infectiilor, inflamatiilor, endometriozei etc. In plus,
psihoterapia, masurile igienice (exercitii fizice regulate, activitati in aer liber, evitarea
fumatului, alcoolului, alimentatia sanatoasa, evitarea sedentarismului) si
administrarea de calciu si vitamine amelioreaza circulatia la nivel pelvin si ajuta la
reducerea dismenoreei.