1:

4Adtt
A.,/
it(' )ill
'IMP,

Tor'

1' ,J

,:\JA0 fOitiod

-bif.

F
;

11151w; 'AA-,

www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINI DESPRE

TARILE ROMANE
VOL. IV

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE

A
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

La elaborarea Intregii serii a lucrat un colectiv de la

Institutul de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei de
Stiinte Sociale si Politice format din: Maria Holban,
Maria Matilda

Alexandrescu-Dersca Bulgaru,

Cernovadeanu si 1 Ion Totoiu 1

www.dacoromanica.ro

Paul

CALTORI STRAIN'
DESPRE

TARILE ROMANE
VOL. IV

Volum ingrijit de
MARIA HOLBAN
(redactor responsabil)
M. M. ALEXANDRESCUDERSCA BULGARU

PAUL
CERNOVODEANU

C30
EDITURA STIINTIFICA, BUCURESIT,

www.dacoromanica.ro

1972

Ingrijitorul seriei din partea editurii:

ELENA CURTOV

Coperta si supracoperta:
VAL MUNTEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Volumul IV al seriei de caltori continua,

fara nici o intreruyere si nici un prag despartitor, desfasurarea larg a evenimentelor si urmarirea lor in adincime, asa cum s-au oglindit in volumul
precedent. Oprirea acestuia in preajma intrarii lui Mihai Viteazul in Transilvania nu constituie o linie de demarcatie voita sau necesara, ci a fost
impusa de bogatia materialului, care nu putea fi cuprins intr-un singur
volum. Ca si la volumele precedente, avem unele suprapuneri. De asta data
ele ofera un fel de simetrie. De o parte, cei doi ragusani, Giovanni de'Marini Poli si Paolo Giorgi din volumul III isi prelungesc actiunea si in
volumul de fa;, de alta, Carlo Magno si Petru Armeanul, care apar
acum, in volumul IV, isi cauta locul ce le apartine de drept inca in
perioada precedenta. Deci nu este nici o stavila si actiunea aluneca inainte
ca umbra timpului pe suprafata neteda a unui cadran solar. Si totusi, datorit scinclarii artificiale in doug parti distincte, acestea ajung sa aiba o
V

www.dacoromanica.ro

fizionomie proprie si sa infatiseze chiar un contrast, ca dota fete ale unui

diptic luminate in chip diferit, dar constituind totusi un tntreg. De aceea
e nevoie in fiece clipa sa avem tnaintea ochilor si prezentul ce se scurge
si prezentul abia scurs. Va trebui, nu o dat, sa ne referim la materialul
volumului III, care se leag. atit de steins de acela al volumului de fata
si care chiar in privinta momentului lui Mihai Viteazul constituie un singur
tot cu acesta. Daca reducem structura lor la esential, constatam si aici o
simetrie. Epoca lui Mihai Viteazul este introdus de prologul lui Petru
Cercel si incheiata de epilogul lui Radu Serban. Iar in Moldova, la navalirile tatarilor si cazacilor din vremea lui Aron corespunde cea din vremea
Movilestilor si a lui Gratiani. Alaturi de aceste simetrii, rasar contrastele.
$i poate cel mai impresionant si mai revelator este cel dintre Sigismund,
fantoma aparentelor si a veleitatilor, si Mihai Viteazul, omul realitatilor
si al faptelor. In volumul III, principele Transilvaniei apare tot timpul
in prim plan. Introdus trica din volumul II, de catre Possevino, in chip
de copil minune si de capodoper a iezuitilor, 11 vedem apoi cum creste,
obsedat inca de la inceput de ambitii si de spaime concretizate in visul
pe care 11 poivesteste lui Capeci, si cum traind tot mereu sub tutela cuiva,
tutela ingusta si parinteasca a lui Leleszi, cea acaparatoare si nesovgitoare
a lui Carrillo, cea oportunista si cinia a lui Josica, este ispitit de acelasi
end de evaziune, de dezertare, de rupere de tot ce putea sa-1 lege de Tara
sa si de obligatiile sale fa ta de ea. Evaziune, spre care aspira mai intil in vis
pe care inceara sg o pregateasca in taing Carrillo, in vara anului 1593,
dupa inaugurarea sistemului de executii sumare (in decembrie 1592martie 1593

cad victime Paul Gyulay si I. Galfy), prefigurind macelul de la Cluj din aupe care 11 realizeaza aproape in lipsa lui Carrillo, la prima
crizg politia pe care trehuie sa o intimpine singur, cind isi cedeaza de bunavoie principatul varului sail Baltazar Bthory, executat apoi pentru asape care cauta apoi sa o tradua in fapt, punind
zisa sa conspiratie
la cale, trial din 1595, o calatorie secreta in Italia, cu prilejul drumului su
la Praga in ianuarie 1596. Insusi acel drum continea, in germene, tot ideea
unei dezertiuni. Aceasta nu l-a mai prasit niciodata. La baza ei sttea un
gust 1594

sentiment elementar: frica. Fria de once: de nobilime, in 1588, &id exileaza pe iezuiti, de Bthoresti inc din 1592, de turci, de ttari. Cei din
jurul su incercau sa ascund aceasta realitate sub o fawn: improvizatg.
Si asa s-a nascut fictiunea conspiratiei" de la Cluj si inventia Principelui
Prodigios" al lui Lope de Vega, care a rezervat un loc si magistrului omniprezent al acestuia, cel ce fusese adevaratul lor creator. In realitate, eroul glorificat

astfel se aruncase in razboi de frica. Stiind a nu poate sapa de o participare personala la campania turcilor in Ungaria, a alergat la ocrotirea
papei si a Ligii crestine la care s-a raliat, cu conditia esentialg ca aderarea
sa sa lamina -absolut secreta, si ca el s nu intre In actiune deck atunci chid
VI

www.dacoromanica.ro

va putea face aceasta fr primejdie. Oastea sa trebuia s fie gata, in aparenta pentru a-si da concursul turcilor, in realitate pentru a-i lovi din spate
la momentul oportun. Dar si aceast actiune trebuia indeplinit de un altul.
De preferint, de Baltazar Bthory, desemnat In acest scop drept viitor comandant al armatei. and se produce panica pricinuit de trecerea nvalnia
a ttarilor spre teatrul de razboi din Ungaria (iunie 1594), acesta indat:
este si numit comandant i lsat s intimpine el situatia. lar dnd aceast
situatie se cristalizeaz in alternativa pus: dar principelui de adunarea nobilimii: s renunte la alianta cu impratul i cu Liga crestin sau s abdice,
el gseste mai simplu s-i lase lui Baltazar principatul si el s porneasc
(cu tezaurul) spre Loretto in Italiab unde mai trla mnc Leleszi. Ce a urmat
indat nu a fost opera sa, ci a lui Carrillo, reintors chiar atunci i tinut
prizonier pin la acest deznodmint, care multumit lui a fost doar provizoriu. Si tot el a cutat s dea o formi coerent i aparent logic mitului
acelei conspiratii", inventate doar pentru a ascunde renuntarea nesilit a
lui Sigismund. Dar 6 aici trebuiau acoperite alte carente ale acestuia, care
se grbise s alerge la protectia payei, trimitind anume la el un emisar confidential, Fabio Genga, cu o lista confuz a pcatelor vinovatilor", dar
mai ales ale lui Baltazar, atit de haotic, absurd 6 copilreasc, incit nu
ar fi putut convinge e nimeni. In sfirsit, asupra sortii lui Baltazar, sugrumat In inchisoare doua sptmini dup mcelul general, nu pomenea nimic,
lsind impresia a el ar mai fi in viat. Din acest material inform a construit Carrillo scenariul conspiratiei", incheiat cu scena arestrii conspira-.
torilor", tri care Sigismund era pus s joace un rol activ i s. se arate,
totodat, subtil i eroic. In realitate, arestrile, caznele i executiile, tntr-un
cuvint toati partea aceasta de brutalitate pur i-a revenit lui Bocskai, unchiul lui Sigismund, acelasi care la inceputul anului 1596, in lipsa lui Sigismund la Praga, va inibusi in singe miscarea secuilor. Si, pe Una el, Josica, mai insidios, urmrea lichidarea dusmanului dintotdeauna: Baltazar
si a omului al crui loc voia si-1 ocupe: cancelarul Kovics6czy ucis odat
cu Baltazar, in septembrie 1594. Cu venirea lui Josica la conducere, in calitate de cancelar, se concretizeaz o politic intrevzut inc din februarie
1594, de catre Comuleo, la trecerea sa prin Alba Iulia. Acest principe mi
se pare di nu vrea srz se alieze cu Moldoveanul fi nici cu Valahul. Dorefte
sel ocupe Moldova fi Tara Romaneased, sa ucida pe acei principi i sa ia
pentru el aceste trzri". Gindul simplist a lui Sigismund, urmrind in chipul
acesta coroana Daciei, trebuia realizat pe ci mai ocolite. Si, astfel, yorneste,
Mc de la inceputul cooperrii, o campanie de denigrare sistematica a celor
doi domni, in buletinele neadevrate trimise la Praga si de acolo la Roma,
.

In scrisoarea trimis, in februarie 1595, de Simion Genga fratelui su, ca

si-1 informeze pe papi si care se rsfringe In atitudinea comandanyilor trupei maghiare din Tara Romaneasc fa t de acest .domn. Apoi chid lucrul
VII

www.dacoromanica.ro

este bine injghebat, se demasc bateriile, si in martie 1595 se vorbeste de

necredinta acestor voievozi" (Mihai si Aron) si de nevoia de a se lua

msuri din vreme ... chiar de ar fi ca ei s fie inlturati". Paralel cu aceasta,

erau folosite rapoartele agentului imperial Giovanni de'Marini Poli, cistigat sau cumprat intr-un fel oarecare de Josica, spre a arunca indoial
asupra domnilor, indeosebi a lui Aron, fr ins. a uita s-1 cuprind si pe
Mihai in insinurile generale privind nestatornicia domnilor romani. Curind
se lmureste sensul intregii manevre, cind se trece la realizarea primei etape
a acaparrii Ts rilor romne, anume aceea a adoptrii noii titulaturi de Princeps

utriusque Valahiae. Aceasta a premers cu vreo lun si jumtate asa-zisul

tratat cu Tara Romneasc (20 mai 1595). Intr-adevr, intorcindu-se de la
Praga la 5 aprilie, Carrillo scria c, in lipsa lui (deci inainte de 5 aprilie),
Sigismund fusese silit s asume titlul de principe al celor dozat Valahii, fiind

convins de catre boierii infifi care afirmau c nu pot fi siguri de aceste

tri in alt chip, deoarece poporul il va asculta mai mult pe principe, eind
va puna acest titlu, pentru ca cei doi voievozi s nu-1 yoat prsi la momentul cel mai potrivit. Este limpede c la aceast data nu putea fi vorba
de boierii trimisi ulterior din Tara Romneasc, pentru acel asa-zis tratat
incheiat la 20 mai. Ei nu sosiser inc la Alba Julia la 28 aprilie, deci nu ar
putea fi indicati aici decit viitorii autori ai capturrii lui Aron: $tefan
Rzvan, Caloghera si, probabil, ungurul Mihai Tolnay, care 11 insotise in
toamna anului precedent pe Giovanni la Praga, uncle i se zicea moldoveanul". Totodat Carrillo adaug: L-am gsit aici pe domnul Giovanni Marino care a cerut atunci altetei sale ca, v'zind pericolul, s'a se instiipineasca
cu totul in aceste Obi (inpatronirsene affato de quei provincie)". Scrisoarea
lui Carrillo este din 9 aprilie, iar raportul lui Giovanni, tot din Alba Julia,
din ziva urmtoare se refer tot la audienta din ziva de 9 (vezi Cagtori,
IH, pp. 252, 253, 254). Confruntarea lor las totusi impresia c ele nu concord intocmai si c lipseste acea invitatie categoric din fraza final a lui
Carrillo. Iar in raportul urmtor, acelasi Giovanni, suprat a nu a fost
lsat s mearg in Tara Romneasc, denunt planurile oculte ale lui Josica
de a-i schimba pe domnii romani, bnuind chiar un interes personal (ibidem,
p. 256), si totodat il declar inspiratorul ambitiilor nemsurate ale lui Sigismund. Asadar, faimosul tratat" sau statut din 20 mai nu era decit concretizarea noului titlu adoptat de el cu de la sine putere si incuviintat de
nevoie de Imprat dup aceea, si el constituia etapa a doua a acaparrii
voite. In realitate, boierii nu aveau nici o optiune, decit s refuze, pur si
simplu, adoptarea punctelor enuntate de Josica. Ei i s-au si plins lui Giovanni c impotriva vointei lor au incuviintat si au confirmat capitolele".
Nu stim care va fi fost rolul adevrat al acestuia pe ling boieri. Din spusa
lui

a rezultat c i-a mingiiat, indemnindu-i a se dea dupi vrem4 cci

capitolele si jurmintele fcute prin sil nu se in dupa dreptul Imperiului".

www.dacoromanica.ro

Oare mingliere dup consumarea faptei, sau cumva inainte? Dar Mihai
Viteazul, cu toat aceast spoliere i batjocur, a vzut mai ales trdarea
boierilor, si de aceea in convorbirea lui dramatic cu Lubieniecki el revine
de dou ori asupra ei. In audienta tainic dat acestui emisar, nepot al lui
Andrei Taranowski pe care ti asteptase pentru a-i duce a6pelul su la ctrmuitorii Poloniei, se revars o sinceritate atit de direct, rupta para din suflet,
inch cuvintele sale ni-1 aduc in fa t ca o prezent vie, autentia, de neuitat. Chiar vorbind cu emisarul polon, el nu se poate impiedica de a dezaproba abtinerea Poloniei de la Lisa crestin: Nu vrem s ne legan impreun'ei contra p`ciginilor,
deci pagznii ne vor lega ei pe noi". El mai trimite
rspuns hatmanilor s nu astepte pe turci la Nistru, ci si-i astepte la Du-

nre, adugind la urrn: s pzeasa bine domnii hatmani ca ttarii

turcii s nu se adune la un loc, cci atunci intreaga crestintate nu i-ar putea invinge. Ins ei acuma slut gata, iar crestintatea abia se gindeste s se
pregteasc". Cuvinte de Indemn care ar fi trebuit ssal gseasa alt ecou
decit cel neasteptat pe care ti affm in corespondenta lui Malaspina, din
care rezult c aceasta mrturisire de credint si chemare in ajutor, netinut
in searn la timpul ei, nu a fost totusi uitat, ci folosit la primul prilej in
aprarea marelui hatman Zamoyski, cind este intoars oarecum contra domnului. Nuntiul apostolic din Polonia, Malaspina, trimitind la Roma o dare
de seam foarte ampl a discutiilor din senatul polon, privind actiunea lui
Zamoyski in Moldova, redat in Hurmuzaki, XII, pp. 142-146, cu o dat

aproximativ 1595, dup octombrie" (i care pare s fie aproape simultan cu o scrisoare a aceluiasi atre nuntiul din Transilvania, datat din 8
noiembrie, referitoare la acelasi subiect, ibidem, pp. 160-162) dup ce
expune criticile aduse de partida advers cancelarului, apoi justificarea sa
de atre partizanii si, i, in sfirsit, solutia pe muchie de gutit adoptat de
senat pentru a mentine trupele polone in Moldova, dar fr a se da o aprobare formal initiativei cancelarului, spre a nu implica pe rege in aceast
chestiune
adaug la expunerea sa un fel de comentariu al su, pledind
tot teza acestuia, avind la baz ideea c Sigismund nu ar fi fost si nu putea
fi in stare s apere el Moldova de turci si de ttari i s impiedice jonctiunea
lor, introducind rationamentul urmtor: Si daa se va adeveri c fortele
Transilvanului sint attt de slabe cum au fost descrise, si ed pe de alta. parte
este atit die putin intemeiata fi aFezatsii domina tia sa (imperio suo) asupra
celor doua. Valahii, a,sa cum apare din relatia aceluia care a lost trimis de
cancelar la domnul vecin cu (contiguo al) Transilvanul, a card copie o trimit data' cu acestea, aa cum s-a mai artat si pe rind (successivamente)
de clue solii pe care acesti domni i-au trimis incoace
atunci acel serenisim nu va trebui s regrete prea mult ceea ce ti era cu neputin s psistreze ..." Asadar, relatia lui Lubieniecki fcea parte acum din piesele justificative ale interventiei polone in Moldova! S-ar prea chiar ca uncle arIX

www.dacoromanica.ro

gumente ale apgrgtorilor si din senat sg fi fost culese de aici: de exemplu,

informatia avutg c Sigismund lgsase Dungrea fgrg apgrare, cg turcii au venit cu mefteri lucratori cu &dui sa ridice o fortareatii in acea tara (vezi
Calatori, III, p. 499 unde este vorba de intentia de a fortifica orasul Bucuresti, precum fi lafi). Este drept c aceastg relatie nu pare sg fi fost infgtisat in mod public in senat, ci probabil doar comunicatg confidential nuntiului, si de asemenea c acesta s-a multumit sg o expedieze la Roma cancelariei papale, avind grijg sg nu scape nici un cuvint fatg de nuntiul de la
Alba Iulia. Se Intelege deci cum a ajuns la Roma textul latin al acelei relatii pgstrate in Polonia in formg polona.

O singurg datg mai apare direct Mihai Viteazul la sfirsitul perioadei

cuprinse in volumul III, al cgrui spatiu pare inchinat exclusiv lui Sigismund, i anume in raportul lui Giovanni Marini din 8 martie 1598, in care
rgzbate un zbucium mai chinuitor decit hotgrirea neclintitg mgrturisit de
el in ajunul supremei inclestgri cu dusmanul, cind cugetul su era impgcat
cu sine, in linistea desngclejdei. Acuma insg existan mai multe cgi, dei telul
rnigsese acelasi. Ngimirea cazacilor de care se bucura
i totodata se
temea
in nesiguranta sa de a primi banii pentru a-i plgti, nu ar fi putut
rgscoli ping intr-atita sufletul sgu, daca nu se punea si problema dramaticg
a alegerii intre doua
reluarea luptei cu dusmanul sau impgcarea cu el.
Dar si aceastg impgcare putea fi doar vremelnicg: o punte peste prgpastie,
apoi din nou libertatea de actiune pe singura cale ce il putea multumi.
and Mihai Viteazul il lua de martor pe Giovanni, intrebind: Ce voi face
Pira bani pentru plata soldatilor? Am intrat in mare hora, fi altii stau in
pace ... fi eu la toate trebuie sa fac fag cu miinile goale ... el se intreba
pe sine, neputindu-se hotgrt la pasul tot mai inevitabil. Turcii pe care
dusese cu vorba cereau acum dovezi concrete. Din tabgra cresting nu sosea
ajutorul fggcluit. Pe lingg indolenta obisnuitg a Habsburgilor, manifestatg
din plin si in anul precedent (vezi relatia lui Lassota i Hdl din volumul
de fafft), mai intervenea acum trial un factor de nesigurantg: incertitudinea
asupra beneficiarului renunfirii lui Sigismund. Incertitudine care oprea in loc

totul, dar nu putea opri in loc pe turci. La 16 martie pleca Giovanni spre
curte si domnul rgininea in fa:ca problennei acute ce trebuia neapgrat rezol-

vatg. Cum a rezolvat-o, a declarat chiar el in cursul discutiilor purtate la

Tirgoviste cu comisarii habsburgici in iunie 1598.

Aceste negocien, destul de laborioase 6 precedate de mai multe ami-

ngri, i chiar de un fel de refuz de a purcede la jurgmint ping nu s-ar in-

stala arhiducele Maximilian in Transilvania, nu au fost urmgrite exhaustiv

ping acum. In general, istoricii stilt dispusi a crede c venirea comisarilor
fusese asteptatg cu nergbdare de domn i c toatg zbava li se datora lor.
Totodata se considerg c realizarea majorg obtinutg 'in acea intrevedere a
fost jurgmintul domnului. In realitate, lucrul a fost mult mai putin simplu,

www.dacoromanica.ro

si in general destul de diferit de ce se crede. Dintre cei trei comisan i veniti

la Alba Iulia ca s preia principatul in numele impratului: un prelat, un
consilier si totodat un istoric de valoare si un jurist, fost ambasador la
Poart si socotit un fel de expert in chestiunile avind vreo legtur. cu
sud-estul Europei, acesta din urm era cel ce lua hotririle si cadea directivele. Aproape indat dup substituirea oficiar a Casei de Austria In dreptu-

rile lui Sigismund, doctorul Pezzen a trimis pe pltitorul din 1597, Hans
Hdl, la domnul roman, la Tirsoviste, s-1 pofteasc la Brasov, pentru depunerea jurmintului de credinta catre notd stpin al Transilvaniei i el insusi s-a Indreptat intr-acolo. Dar dup cinci zile de asteptare, in care timp
a mai trimis pe judele Brasovului si pe sibianul Schonkabonk, a aprut, in
sfirsit, Hdl, cu vestea c domnul nu poate veni in urma unui accident de
vintoare care it tintuieste pe loc. Odat cu el a venit si Radu Buzescu,
desigur ales anume pentru inclinarea sa fa t de lumea apusean, i, tndeosebi, de imperiali. Lucrul devine ins mai ciudat, chid a doua zi sosqte i
marele logoft Teodosie Rudeanul, care se va arta in mod constant mai
putin dispus s. se inchine in fata Apusului. Nu putem sti ce rol au avut
acqti sfetnici, dac au fost trimisi impreun. si numai din intimplare au so-.
sit unul in urma altuia sau dac expedierea logoatului insemna un reviriment sau o corectare a unor instructiuni initiate date lui Radu Buzescu. Din
raportul lui Pezzen rezult c logoftul a fost acela care a vorbit cu el in
numele domnului. Din cele ce au urmat si din citeva cuvinte ale logortului
se poate trage concluzia c, in realitate, domnul nu voia s vin la Brawv.
Totusi, cu citeva zile inainte de aparitia lui Hdl, Mihai ii scrisese lui Giovanni de'Marini Poli, sau Giva, intrebindu-I ce se ande de venirea cornisarilor i daa este nevoie s. mearg el la ei? Scrisoarea fusese inaintat de
comisan i adresantului. Este probabil a domnul astepta rspunsul si a invitatia lui Pezzen 1-a surprins inainte de a se fi hotrit in vreun sens sau un altul.
Dealtminteri, logortul, poftindu-1 pe comisar in Tara Romaneasa i explidud nevenirea domnului prin accidentul suferit de el, are grij s dea a se
intelege a aceasta ar mai putea fi datorat i unei netncrederi firesti In
urma experientelor din trecut, iar lmuririle privind lipsa de timp a domnului pin dup data de 15 mai atenueaz mutt efectul chemrii atit de struitoare, din partea sa. Se observ cs subiectele atinse de logoft la Brgov,

adic procedeele lui Sigismund si plata tributului vor fi subliniate i de

domn la Tirgoviste. Deci atitudinea logoatului oglindeste dispozitia domnului. Mai apare si un amnunt destul de curios. Invitatia fcut lui Pezzen
precizeaz a domnul il asteapt. la Bucure,sti, dei se spusese a in drumul
de la Bucuresti spre Tirgoviste s-ar fi inruttit starea lui. Deci plecase din
Bucuresti (?). Mirat peste msur de faytul c nu fusese asteptat, ci, dimpotriv, el it asteptase pe domn, si inca zadarnic, in ciuda struintelor sale
atre el de a veni oricum, in once stare, chiar holnav i beteag, mcar Ora

XI

www.dacoromanica.ro

la hotar, Pezzen se face a cintri motivele pro 0 contra unei acceptri a invitatiei in Tara Romaneasc. El nu ar putea face acest gest fr asentimentul prealabil al stpinilor sai, apoi ar pierde si prea mult timp dup cele 5
zile irosite la Brasov, in sfirsit, acoliii si in aceast cltorie, Pancratiu
Sennyei i Moise Szkely 1-au convins s se lase de acest end, pe care poate
nici nu-1 avusese in realitate. Cu atit mai mult cu cit acea impcare cu
turcii si plata tributului trezeau, probabil, vii aprehensiuni intr-un spirit
attt de bnuitor. Asadar, comisarul, socotind c a fcut prea destul i asa,
i-a numit pe Hdl, Hirschel i Schonkabonk subdelegati ai si i le-a incredintat formula jurmintului spre a o inftisa domnului si a o trimite
inapoi iselit. de el! lar el insusi s-a dus s. raporteze personal despre toate
acestea la Praga. Rmineau la Alba Iulia ceilalti doi comisan, episcopul
Szuhay i consilierul Nicolaie Istvnffy pe ling` arhiducesa Maria Cristierna, aflat deocamdat in fruntea principatului pia la venirea, atit de iluzorie a arhiducelui Maximilian. Dar la 2 mai, cei doi comisan i raporteaz
ei au primit scrisori de la domn, care pofteste pe un comisar, de preferint:
Pezzen, s vin. la Tirgoviste, fixind si data la 20 mai. Si iarsi, intr-un mod
destul de curios, aceast chemare pare infirmat de un rspuns pe care 1-ar
fi dat domnul judelui de Brasov, Hirschel, cruia i-a rspuns in scris
a nu este absolut obligatoriu ca el s depun jurmintul de credint chiar
acum, la moment (nunc), intrucit nu a venit inc arhiducele in Transilvania

s se aseze in domnie [si o va putea face atuncil. Dar el, chiar fr de

aceasta, ti va mentine si de acum inainte legmintul su cu crestinii. Cum

se impaa aceste contradictii reale sou aparente? Judele Hirschel accentueaz
in scrisoarea sa faptul c domnul i-a scris lui, 0 nu comisarilor. Am crede
dintre subdelegatii" instituiti de Pezzen, Hirschel era cel mai cu greutate in virtutea magistraturii sale, si deci el era cel mai indicat s asume
aceast misiune. Este probabil cl si el, la rindul su, a gsit mai simplu sa
nu mearg la domn, ci s-i trimit si el formula de jurmint. Procedeul putea prea jignitor i prima oar, venind de la Pezzen. Cu atit mai inacceptabil era in forma aceasta. Un jurmint era o solemnitate, un legnaint la
care participau i toti dregkorii i intreaga curte. Era un act domnesc, la
care se asocia divinitatea. El trebuia insotit de conditii si de garantii,
vreme ce formula seac trimis prin interpusi, fr o prealabil discutie, era
ca o poruna fra* drept de rspuns i poate chiar intocmit dupa modelul
formulei lui Sigismund? Si ce sens avea tot zorul acesta, semnind a ordin
ultimativ? Numai asa se explica de ce acest rspuns al domnului a fost dat
lui Hirschel si nu altcuiva. Asada", o data' respins formula prefabricat,
rminea deschis calea discutiilor. Dar nu se mai ande nimic despre fixarea
unei noi intilniri pin la ivirea unui element nou: inapoierea soliei trimise
la ttari inc din iarn, cu imputerniciti de ai acestora pentru tratarea unui
acord cu principele Transilvaniei i domnul roman. Mihai anunfal venirea
XII

www.dacoromanica.ro

lor si trimite, totodatg, si scrisorile solilor: Bernrdfy si Gheorghe Rcz. Se

cerca un rgspuns imediat. Hanul avea nevoie de bani chiar atunci, pentru

a trata cu turcii rgscumpgrarea de la ei a unui frate mai mic, tinut de

acestia in rezervg ca o amenintare dac hanul s-ar abate de la credinta sa

fa tg de sultan. Putea oricind fi repetatg inlocuirea lui, ca acea atit de recentg cu celglalt frate Feth Ghirai, pe care o lichidase in anul precedent,

cu mgcelul acestuia, bineinteles. Obiectul soliei trimise la han in iarng fusese

acela de a-i cere si mijloceascg pacea intre Sigismund si turci, cu obtinerea
de la ei a restituirii cetgtilor Gyula si Timisoara. Acuma, desigur, urma s:
i se cearg un altfel de serviciu. Solii tgtari aflaser doar pe drum de renun;area lui Sigismund si vruseserg sg se intoara la ei, socotindu-se oarecum
inselati. Numai cu mari persuasiuni putuser fi adusi sg-si continue clgtoria.
Acuma ei asteptau rgspunsul la cererea lor de bani si ofertele lor de servicii. Solul lor era imputernicit sg declare a once invoialg va incheia Mihai,

ca din partea hanului, va fi prirnit de acesta intocmai. La auzul acestor

vesti, comisarii ies din ritmul lor obisnuit si hotgrgsc, impotriva obiectillor
multiple ale Consiliului principatului, sg meargg chiar de indatg la Tirgoviste amindoi, intrucit era o misiune gravg si chiar primejdioasg (fiind
vorba de bani!). Arhiducesa se va descurca singurg in lipsa lor si a Meg
doi membri din Consiliu, Pancratiu Sennyei si Gaspar Kornis, cu leggturi

mai vechi cu cei din Tara Romneascg si. cunoscgtori, desigur, ai limbii. Ei
refac drumul lui Pezzen la Brasov si de aici trec mai departe. Pe drum le
vine rgspunsul lui Ieremia Movilg cgruia ii trimiseserg prin Kornis, care
avea paza frontierei spre Moldova, o invitatie sg. adere la tabgra cresting.
Rgspunsul plin de asigurgri de buravointg si devotament se mentinea in cadrul generalitgtilor. Dupa opinia comisarului Stefan Szuhay, el fusese redactat sub inspiratia lui Zamoyski sau chiar dictat de acesta. Domnul Moldovei isi continua politica sa de captare a bungvointei papei si impratului, frg insg a-si periclita situatia intemeiatg pe sprijinul polon si acceptarea

sa din partea turcilor. In conjunctura creatg de trecerea Transilvaniei asupra arbiducelui Maximilian, Moldova cgpgta o importantg deosebitg. Polonia era hotgrit nemultumit de instalarea atit de aproape de ea a fostului
candidat la tronul polon, care fusese chiar ales de o fractiune a nobilimii si
apoi constrins de Zamoyski, prin forta armelor, s. se retragg din tal. Arhiducele, fcut atunci prizonier o datg cu Lassota (vezi biografia in volumul
de fat). fusese silit s renunte la pretentiile sale prin tratatul de la Bedzin.
Dar el hi pgstrase titlul regal si refuzase ping atunci sg confirme tratatul.
Se intrevedea ca in curind va prelua, ca rege al Ungariei imperiale, conducerea acestei fri, sporite din nou cu Transilvania si acest lucru putea fi
inatisat ca primejdios. Partida lui Zamoyski era gata sg caute a impiedica
pe orice cgi intrarea lui Maximilian in Transilvania. Cancelarul insusi,
reluind planul din 1595, sprijinea cu tot dinadinsul preggtirile BthorestiXIII

www.dacoromanica.ro

lor, hotariti s opreasca cu forta alienarea unui bun pe care 11 socoteau de

drept al lor. Se auzea ca trecusera in Moldova 6 naimeau acolo mercenari,
pentru o expeditie pornind din aceasta Tara si strabatind prin secuime
pe care si-o credeau favorabil Ora in mima Transilvaniei. De aceea, o
intelegere cu Ieremia parea foarte necesar diplomatiei habsburgice. Dar era
prea evidenta absurditatea unei atare sperante, pentru ca sa poat. insela
bunul-simt al celor ce vedeau realitatea palpabila din jur, si nu combinatiile
de cancelarie ale mandarinilor de la Praga. Comisarul Szuhay era dinainte
cistigat de ideea unei neutralizari a lui Ieremia prin Mihai, pe care o expunea arhiducelui, adaugind totusi a va urma intocmai instructiunile primite,
de a frina once actiune a lui in sensul acesta, afar daca ea va fi poruncita
expres de imparat.
Venind deci in Tara Romaneasca, cei doi comisan i erau preocupati atit

de jurmtntul domnului, cit de celelalte probleme in curs: intelegerea cu

hanul si stabilirea unui fel de gentlmens' agreement cu Ieremia. Cea mai
importanta din toate pare sa fi fost, in ochii lor, tranzactia cu hanul. I se
'va cere, contra plata, o serie intreaga de servicii insirate in ordine descendenta, de la invitatia total a de a se altura creginilor pia la rugamintea
modesta de a jefui cu masura, pentru ca aceste devastari sa fie suportabile
(vezi mai jos, raportul din Tirgoviste, n. 11). Captarea sub once forma a
hanului nemultumit de sultan parea de mare prey, pentru ca toate victoriile
turcilor fusesera datorate concursului tatarilor. Fa'r acqtia, ei nu puteau
face mare lucru. In raportul comisarilor, scris din Tirgov4te la 11 iunie
(1598), negocierea cu tatarii ocupa locul principal. Dar cind s-a ajuns la
argumentul suprem

banii

s-a ivit o dificultate. Comisarii adusesera . ceva

bani pentru plata trupelor, destul de putini (doar 10 000 de talen) si. ceva
obiecte de argint i arme pentru a le darui ttarilor; mai adusesera de la
Braw si vin de Malvasia, pentru a-i indulci si veseli (Cu mare succes, dealtminteri), dar alti bani nu aveau la indemina. Domnul roman stia bine ca
hanul nu era om sa se multumeasca cu faaduieli. A oferit deci s le faca
el rost de bani, imprumuttnd suma necesara (10 000 de talen) de la Braw
In numele su, incredintat ca ii va fi restituita la primul prilei. Dar comisarii
inspaimtntati de datoria aceasta facuta de ei in numele imparatului la incare este declademnul lui Mihai gasesc 6 o portifa de scapare. Domnul
rat schimbator (varius) pentru ca ba vrea, ba nu vrea sa dea acei bani
va fi bucuros (!) sa suporte 6 el o parte din aceasta cheltuiala (vezi relatia
lui Lassota pentru socotelile meschine din anul 1597). Raportul comisarilor
ii arata destul de timorati si in privinta acceptarii din panca lor a conditiilor
acordului cu domnul. Ei se dezvinovatesc, repetind ca negocierile au fost
foarte laborioase i au tinut aproape o saptamina, ca domnul, plingindu-se
de cite a trebuit sa indure de la Sigismund, s-a lsat foarte greu, a ei au
incheiat acordul in conditiile artate in raport, ce ramtn valabile pentru
XIV

www.dacoromanica.ro

anul acela, urmind ca n anul urmgtor impgratul s

.

facg altul dupg voia

Din scrisorile lor rezult c in discutiile purtate s-au dezbg.tut doug

probleme: cea a quantumului aiutorului militar cerut de domn i cea a conditiilor jurgrnintului de credinta. S-ar pgrea a prima a fost cea mai anevoioasg, neggsindu-si rezolvarea decit dupg aproape o sgptgming de discutii,
la 10 iunie, deci prelungindu-se i dupg depunerea solemng a jurgmintului
la 9 iunie, chid este de la sine inteles cg se ajunsese, in sfirsit, la o solutie
satisfcgtoare cu privire la suzeranitatea habsburgicg. Se vede cg initiativa
in negocien i i-a apartinut tot timpul domnului i in privinta tratativelor cu
tgtarii, i in privinta celor doug probleme proprii. Comisarii sint scosi din
fggasul lor obisnuit de irnpetuozitatea lui, care nu vrea s. scape clipa din
ming si care desasoarg inaintea lor perspectiva unor actiuni mgrete, ce nu
pot insg fi traduse in fapt fr bani i fgrg oameni. Fa; g de comisan, domnul nu se sfieste sg. declare cg prin nevenirea lui Maximilian, Transilvania
este frg cap si expusg loviturilor dusmanilor. In ce il priveste, se aratg de
o sin6eritate clocotitoare, amintind toate spolierile i jignirile din partea lui
sal

Sigismund i infierind manevrele lui Ieremia, care nu inceta de a stirni pe

turci i poloni contra sa. Sigismund ft spoliase i cgutase
impiedice de la

once faptg mgreatg. Si, in adevgr, in redarea campaniei crestine de la Dungre se poate vedea a el este confundat cu masa anonimg i cg nu este mentionat decit de doug ori, in mod dojenitor. Prima oarg la Tirgoviste
unde
mgsurile luate de el sint criticate de Piccolomini, doritor sg-si arate superioritatea teoreticg asupra metodelor practice folosite de localnici, pentru ca
la urmg sg se foloseascg tot un asemenea procedeu, sugerat de secui; a doua
oarg, cind i se atribuie lui lipsa de aprovizionare care trebuia s justif ice
graba inapoierii lui Sigismund dupg demonstratia de la Giurgiu. Dar mai
desigur,
toate celelalte imprejurgri, unde ar fi trebuit lgsat a se
ngpusteasc. in felul su asupra dusmanului, in loc s asculte de hotgriri
absurde, luate de niste consilii de rgzboi, in care se cerea doar pgrerea ma-

rilor strategi stini, cu rezultate stranii. Ca, de pila in mutarea din loc a
taberelor, o datg asezate, pentru a le pune la adgpostul unui eventual atac

al dusmanilor din directia muntilor (!), adicg din Transilvania (!!). Apoi in
zgbovirea peste misur i frinarea unei urmgriri a dusmanului in retragere, de teama unor stratageme ca cele scrise la carte. In sfirsit, i aici se
pare cg a fost propria inspiratie a lui Sigismund, pornirea tardivg in urmgrire
pe drumuri ocolite, tele i desfundate, pe care se impotmoleau in noroaie
tunurile mai mari, pentru a nu fi simtit de dusman (!). Acesta a avut tot
timpul sg-si treacg armata peste Dungre, nelgsind decit o parte din pradg
6 din bietii romani tiriti in robie. Asupra acestora avea sg se exercite vitejia cruciatilor strgini, ucigindu-i In credinta c eiau turci! In dgrile de
seamg ale actiunii de la Dungre se si mentioneazg faptul c ostasii (in vederea prgzii) s-au repezit cu totii, tntr-o splendidi insufletire, in ciuda orXV

www.dacoromanica.ro

dinelor primite. lar prada pe care nu o craser turcii era acuma ctstigul
eliberatorilor. Lupta din Tara Romaneasa ar fi putut fi o mare victorie,
dac turcii ar fi fost impiedicati de a trece Dunrea. Si acest lucru 1-ar fi
incercat, desigur, Mihai. El amintea si. de gloria zadarnic dup care umbla
principele (care ti atribula, de pild, actiunea de la Clugreni!).
De aceea, gindind la toate acestea, se temuse s nu se repete asemenea

situatii. Dar aceast declaratie coincide intocmai cu cea a logoatului, la

Brasov. 0 dovad mai mult c spusele acestuia nu fuseser intimpltoare.
De asemenea, domnul atinge in acelasi fel sit punctul relativ la trimiterea
din partea sa a acelui avans din tribut, cit mai era Inca Sigismund principe
(deci pe la sfirsitul lui martie probabil, dup plecarea lui Giovanni de'Marini Poli).
Chestiunea Moldovei este discutat si ea, dar prtile r.min pe pozitiile

lor. Pentru Mihai, Moldova era locul de unde putea mai usor fi atacat de
catre turci, ttari etc., iar Ieremia era dusmanul care ii asmutea asupra sa.
Comisarii se tin ins de formula la care se opriser venind in Tara Romaneasc. Ieremia nu trebuie atacat decit numai atunci cind va porunci impratul.

In zilele zit au stat comisarii in Tara Romaneasc, ei au fost dusi de

domn s le arate frumusetile ei, drnicia ei binecuvintat si mostenirea strmosilor pstrat in manstirile ei mindre ca cea de la Are. Si ei se cutremurau la gindul c acest pmint ar putea fi clcat si secatuit de ttari. In
raportul lor, ei redau, in mod transparent, declaratiile si argumentele sale,

insotindu-le nu o dat, cu propria lor confirmare: El spune

...

4i

este

adevrat ..." Ei accept, sub rezerva hotririi impratului, dublarea numrului de soldati pltiti de acesta, de la 5 000 la 10 000. Tot astfel se las.
convinsi de domn s pliteasel hanului cei 10 000 de talen i ceruti de acesta,
pe care ei nu-i aveau si pe care ii trnprumut Mihai la Brasov, spre a nu
compromite tranzactia Cu ttarii. In privinta banilor pentru solda ostasilor, ei ii numr cei 10 000 de talen, pe care i-au adus, dar ii fgduiesc
ajutoare mai substantiale, intructt au constatat nevoia absolut (inevitabilem)
de bani.

Printre rinduri se vede c au fost cuceriti de cldura si entuziasmul impetuos al domnului, care desfsoar inaintea lor planurile mrete ale unei
actiuni fulgertoare contra turcilor si ti descarc sufletul de tot clocotul
su nestpinit, cind este vorba de Sigismund care ii rpise Tara si de Ierernia care il denunta turcilor, si li se destinuia artind cum s-a strecurat 'hare
ispitele lui Zamoyski si Josica, si de ce a trebuit s plteasc tribut turcilor,
neputindu-se bizui pe Sigismund. El le comunica ceva si din sentimentul su
aproape religios pentru pmintul romnesc, pentru frumusetea si buntatea
lui. La sfirsitul raportului, ei subliniaz faptul c la Craiova se si secer
orzul. Si ne gindim la cuvintele lui Mihai, din dramatica lui tntrevedere cu
XVI

www.dacoromanica.ro

Malaspina, in ajunul luptei de la elimbar, in care marturisea c lui ii ajunge

tara sa in care, duprz o sin gura ara tura. , daca' aruncai saminta, creFtea gnu!.
Acordul de la Tirgoviste nu a avut timpul s dea roade. La 20 august
se intorcea Sigismund, dispus sa-si reja locul de mai tnainte. Dar chiar pina
atunci s-au i ivit prilejuri de indoiala. Comisarii, abia plecati, scriu foarte
alarmati ca au auzit c hanul ar fi fost inlocuit i, bineinteles, ca ar fi cazut intreaga constructie a angajamentelor lui i s-ar fi pierdut banii! Domnul
dezminte indata. acel zvon. Dar acum e rindul su s. ceara. ajutor contra
turcilor, care se aduna la Dunare. Asteapta bani i soldati, si nu poate intelege tacerea comisarilor. Scrisoarea aceasta din Ploiesti, gresit data.ta in

Hurmuzaki, XII, drept din 6 iunie (!) 1598, este evident din 6 iulie. Cu

acest prilej, domnul arata greut.'tile ce le are de la ostasii unguri care hi fac
de cap, prada, refuz s asculte etc. Oprirea de catre oastea lui Ieremia a
cazacilor naimiti de domn 11 umple de indieare. Din nou propune alungarea
lui Ieremia si din nou i se pune in vedere sa se abtina. Dar orizontul se insenineaza. Se intorc i solii trimii s duca darul hanului, aducind cu ei pe
delegatii acestuia. Atunci explodeaza insa ca o bomba vestea venirii neasteptate a lui Sigismund, care anuleaza, de fapt, acordul de la Tirgoviste. Auzind
de arestarea comisarilor, Mihai trimite la Sigismund, staruind pentru eliberarea lor. Acest moment a fost atins in notita biografica a lui Petru Armeanul din volumul de fata. Mai tirziu, dud Mihai se va indrepta spre Praga,
nempiavind pe seama sa decit mima sa neinfrinta, el va fi primit cu o
demna cuviinta de episcopul Szuhay, amintindu-si de zilele de la Tirgoviste.
Tn cursul acelor discutii din iunie, in care domnul atacase deschis
chestiunile mai spinoase la care i s-ar fi putut aduce vreo vina, ca de pilda
cea a platii celor 5 000 de talen i catre turci, el a mai spus ca. a fost solicitat
si de p,oloni, i indeosebi de Zamoyski, cu indemnuri la defectiune (ceea ce
stim ca s-a incercat in septembrie 1597, fiind trimis in acest scop Andrei
Taranowski, care a calatorit deghizat ca negustor, dupa afirmatia unuia dintre
tina
nuntii papali) si a mai adaugat ca a fost imboldit si de Josica,
partea la dobindirea principatului Transilvaniei. A Josika quo que stimula-

tum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partes foveat. Aceasta

fraza readuce in lumina discutiilor problema existentei intre Mihai Viteazul
Josica a unei intelegeri in vederea dobindirii principatului Transilvaniei
cu prilejul renuntarii iminente a lui Sigismund. Pe baza unei afirmatii fragmentare si indoielnice din 27 mai 1597, s-a emis ideea c inca din 1597 ar
fi existat un plan indraznet: Sigismund Bathory sa abdlice in favoarea domnului roman # acesta sa' uneasca', sub sceptrul sau Ardealul, Tara Romaneasca
chiar Bulgaria ce urma sa se rascoale sub conducerea lui (P. P.
Panaitescu,

Mihai

V, p. 320 se refera
Torre credea

Viteazul, p.
si

155).

N. Iorga in lstoria

Rornanilor,

el la acelasi izvor, cind spune: Sigismondo della

ceea ce era desigur o inchipuire... in posibilitaXVII

www.dacoromanica.ro

tea unei succesiuni, dorite de printul insufi, a lui Mihai nteles cu fosica . ..
de multa' vreme stapinul de fapt al provinciei . .."
Mrturia este scoas dintr-un rezumar alctuit la Roma, al unei scrisori
trimise de contele Sigismondo della Torre cardinalului Cinzio. Contele era
sosit de foarte curind in Transilvania i era profund necunosctor al rearittilor permanente din tar. El fusese trimis de arhiducesa mam' ca a vegheze asupra principesei Transilvaniei, Maria Cristierna. Om foarte cumsecade, el era departe de a avea o minte ascutit. Autorul rezumatului il numege doar persona molto principale. Iat ce declar: A auzit de la cancelar (= Josica) cum c voievodul Trii Romanqti ar putea s. trateze cu principele ca s rmin la cirma Transilvaniei, intrucit principele e hotrit s o
parseasc" (Che ha inteso dal Cancellario che il V aivoda di Valachia potria
trattare col principe di restare al governo della Transilvania poich il principe risoluto di volerla abandonare). Urmeaz date destul de inexacte:
Voievodul este rud cu cancelarul (!) i este ocrotit i. ajutat de el (!)"
(Tara este bogat, are ocne de sare ... etc.) ... Cancelarul trateaz chestiunea bulgarilor cu voievodul, fr ca principele s. vad (?) (se rimpacci), c
toate acestea stilt pretexte avind de scop s-1 atrag in Transilvania i ca
rud a sa.
Nuntiul papal de la Praga, Spinelli, succesorul lui Speciano, primind
acel rezumat, declar c se simte foarte tulburat, dar nu crede nimic din tot
ce se spune despre cuvintele rostite de cancelar. De fapt, in scrisoare apar o
serie de nepotriviri: Mihai Viteazul a fost o singur data in Transilvania, la
sfirsitul anului 1596, eind Josica a cutat s lege prietenie cu el i s-a vorbit, in mod destul de neprecis, de un proiect de incuscrire. Nu putea fi vorba
de a-1 atrage in Transilvania sub pretexte diferite. Proiectul organizrii unei
miKri a bulgarilor nu era un pretext i nu se a5teptau decit imprejurri favorabile i mijloace indestul.toare pentru infptuirea sa. Dar care ar fi fost
motivul unei asemenea comunicri a cancelarului ctre della Torre? Cci
Josica nu fcea nimic fr vreun interes. Lucrul s-ar putea explica poate
printr-o confuzie destul de fireasc. S-a vzut (vezi Calgtori, III, relatiile
lui Visconti i Carrillo, unde este discutat prbuirea cancelarului) c ideea
lui era s. fie numit voievod al Transilvaniei, profitind de ambiguitatea acestui termen, care inainte de Mohcs desemna pe un dregtor al regelui, numit
de el in aceast dregtorie ce putea oricind fi inlocuit prin alta, iar dup
aceea a cptat un sens echivalent oarecum celui de principe. Josica incerca
pe aceast cale a echivocului s. fie acceptat de imprat ca voievod-dregtor,
urmind, bineinteles, ca inuntru, el s-i dea sensul su major. S-ar putea deci
ca s fi fost vorba de rminerea la cirm a unui asemenea voievod, pe care
della Torre, necunoscind existenta acestui dregtor de odinioar, 1-a confundat cu voievodul Trii Romaneti. Pare mai putin probabil interpretarea in
sensul unei interventii a domnului roman in favoarea lui Josica, ca s rXVIII

www.dacoromanica.ro

min la cirma statului, cci raporturile dintre domn si principe nu erau de

natura a face plauzibil o atare interpretare. In nici un caz nu putea fi

vorba de o propunere consistent asupra creia nuntiul nu ar fi putut pistra

tcerea. In conduzie, intreaga constructie ipotetic are la baz un sin gur text,

aflat in redare indirect, datorat unui nou venit, neintrodus in realittile

Transilvaniei. Interpretarea data frazei oarecum ambigue nu a gsit crezare

la nuntiul Spinelli si este in contradictie si cu declaratia lui Mihai la Tisrgoviste, rostit f."tis chiar de el, si cu afirmatia ce i-a fost atribuit In cursul
procesului lui Josica, cum c acesta astepta de la el sa-1 impiedice cu armele
pe Maximilian de a ptrunde in Transilvania. Care ar fi putut fi interesul
pentru cancelar s.-si ridice in cap un stpin ca Mihai, dup ce fusese, dup

propria sa spus., mai mult ca un principe"? Si ce rost avea o asemenea

comunicare fcut unui credincios al Habsburgilor? Pe cit vreme solutia

instituirii unui voievod al Transilvaniei ca mare dregtor aproape autonom,

supus impratului in calitatea acestuia de rege al Ungariei, se potriveste perfect cu propunerea, oarecum impersonal facut de el lui Visconti, pentru
ca acesta s o aduc la cunostinta impratului (vezi Ceirittori, III, biografia lui Visconti). Si atunci se Intelege de ce se adreseaz acuma lui della
Torre, omul Habsburgilor. Trebuie subliniat c celelalte informatii referitoare la cancelar, din scrisoarea lui della Torre, nu aveau aceeasi importan;,

fiind culese de la unii si de la altii. 0 parte a putut proveni chiar de la

nuntiul Visconti care, intr-o scrisoare a sa din 20 mai, pomeneste mai pe

larg de Josica si mentioneaz o convorbire avut cu contele della Torre.
Am struit mai mult asupra unor probleme intilnite in cale sau legate de uncle puncte commie ale volumelor III si IV, pentru c ele apreau
intr-o lumin. nou fa t de trecut, fie prin descoperirea unui element neobservat ptn acum (de pild, folosirea relatiei lui Lubieniecki de catre Zamoyski si Malaspina), fie prin elucidarea mai complet a imprejurrilor premergtoare (de pild., In legtur cu venirea comisarilor Szuhay sit Istvnffy

la Tirgoviste), fie prin confruntarea si analiza critic a mrturiei in cauzI

(declaratia lui Sig. della Torre). Am Inftisat, de asemenea, intr-o viziune
de ansamblu, unele constatri si conduzii enuntate separat si partial in corpul volumului III, dar care trebuiau aduse in centrul atentiei si luminate
mai deplin pentru a se putea urmri inlntuirea elementelor acelea cu materialul din volumul acesta, de exemplu, asa-zisa conspiratie din 1594 in legtura cu teama de Bthoresti, sau fazele premergtoare tratatului" din
1595, cu discutiile de la Tirgoviste. Semnalm, in treact, interesul scrisorii
lui Carlo Magno din septembrie 1596 (din volumul de fat) pentru tritregirea materialului referitor la Paolo Giorgi si la problema bulgarilor (din volumul IH). Cu Aloisio Radibrat din volumul nostru, situatia este mai complicat. El apartine cronologic volumului actual, dar are tangente cu GioXIX

www.dacoromanica.ro

vanni de'Marini Poli, a arui umbr se intinde, in realitate, asupra ambelor

volume, dar care a fost cuprins in intregime in volumul III.
Trecem acum la o scurt prezentare a compunerii volumului, subliniind

doar anume trsturi sau aspecte mai deosebite, gel a ne tine de lista cornplea a mrturiilor, dat in tabla de materii.
Textele din volumul de fat, care apar grupate obiectiv in ordine eronologic, pstreaz totusi un fel de ierarhie a lor, care variaz si depinde
fie de natura mrturiei, fie de personalitatea autorului ei, sau de imprejurrile deosebite de care se leag. La unele se mai adaug si elemente exterioare:
de pild, la loan Darahi, cauzele care au determinat infiriparea mai intli a
raportului lung, trimis de cornisarul imperial Ungnad lui Barvitius, apoi a
raportului scurt, pe care l-a scris, desprinzind (cu oarecare modifican) din
raportul lung, partea privitoare la lupta de la Selimbr, pe care avea s o
descrie prin viu grai aceluiasi Barvitius, de ast dat:i la recomandarea 'tolegului antitetic al lui Ungnad, comandantul ceatii Satu Mare, Mihai Szkely. Aceast descriere avea de scop documentarea direct a acelui secretar
imperial, singur in msur s neutralizeze tonele de rapoarte scrise cu patim de Ungnad. Rapoarte considerate comune, dar in care, din cind in eind,
citeva rinduri strecurate de Szkely, prin torentul caligrafic al colegului su,
fixau pozitia sa perfect opus aceleia a scriitorului zelos, ale arui rapoarte
prea copioase umpleau de despenare pe imprat, care 'hi promitea s se
scape de el ctt mai curind. Textul lui Darahi, adesea obscur si cu referiri la
intimplri si fapte mai putin cunoscute, a cerut un efort deosebit, rspltit
de concluziile ce au putut fi trase. Pe ling cele dota rapoarte, i-am atribuit si raportul anonim din Moldova, pe baza dovezilor discutate in notita
introductiv. I-am asociat si textul descriind primirea ceausului la Brasov,
care ar putea si-i apartin tot lui.
Scrisoarea lui Valentin Walawski, adresat lui Andrei Taranowski, are
si ea o poveste, cci servea un indoit scop: transmiterea poftelii lui Mihai
ctre acest unchi al lui, care era asteptat cu nerbdare, si trimiterea unei
invitatii generale czcimii din Polonia, s vin cit de multi in slujba doannului care II pretuieste si nu stie cum s-i mai rsplteasc. Notita biografic
a lui Germanico Malaspina reprezint trecerea in revist a corespondentei
sale din Varsovia din 1595 pid la cvasinunviatura sa din Transilvania, incheiaa prin tnfringerea cardinalului Bthory. Se evidentiaz", atitudinea sa In
chestiunea interventiei lui Zamoyski In Moldova si, hi general, a felului in
care consider pozitia ambelor .06 romane fat de Polonia. Totodat, unele
ticuri de &dire si de exprimare, observate in aceast faz, explica felul su
de a proceda din timpul misiunii sale in Transilvania, in vara si toamna anului 1599. Fr a mai vorbi de nesinceritatea sa care rmine constant. Prezera aproape continu a lui Carlo Magno, oarecum la marginea evenimentelor, inceptnd inc din toamna dramatia a anului 1594 si mentinindu-se
XX

www.dacoromanica.ro

indirect, chiar in vremea lui Radu Serban, are un moment culminant la inceputul anului 1600, dud cauta s: stabileasc impreun cu domnul lista dorintelor acestuia, pe care s o duc la imprat. Este vestitul text purtind Insemnarea de mina domnului: Ce au adus Carlo Mango"
Acest om de
curte, amabil i indatoritor, care stia s se fac pacut tuturor i s trateze
cu tot tactul necesar i cu zimbetul pe buze suprimarea unor yersoane indezirabile si al crui rost fusese de multe, de prea multe ori sa roage pe cel
spre care era trimis s aiba putin`ci r'iibdare, ii descoper deodat talente de
diplomat, in sensul c afl cum trebuie imbunat domnul si cum poate fi
abtut furtuna de care tremurau cei din jurul domnului. Venirea lui, in
niste conditii extrem de nefavorabile, a determinat totusi o inseninare, cci
a reusit s creeze un climat de intelegere. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnul
devine prietenos, comunicativ, se destinuie, i arat gindul. Zidul care
prea c. se ridic intre domn i reprezentantii impratului a fost dat de o

parte pentru o clip. Formula salvatoare 'rea c a fost gsit. Domnul

intr-o pornire generoas renunt la cererile sale trimise prin solii si oficiali
si se pleac dorintelor" impratului. Si Carlo Magno pornea spre curte cu
punctele rezumind aceste dorinte". Era un fel de magie, chiar &a' ulterior

Mihai, rzgindindu-se oarecum le scria solilor s. vad: ei cum e mai bine si care

conditii ii sint mai favorabile, pe acelea a le mentin. Dar totul se tulbur

citeva zile dup aceea, chid soseste rspunsul dat de imprat soliei oficiale
a domnului, a crui indignare se revars clocotitoare impotriva Impratului
si a agentilor acestuia care I-au inselat: Giva, Carlo Magno, si chiar comisarii. Totusi in martie este iarsi vorba s mearg C. Magno in Transilvania
impreun cu Pezzen i Cu contele Isolano. Magno isi mentine punctul su
de vedere n favoarea domnului. Cit despre propunerile care nu apucaser.
soseasc la curte inainte de concedierea solilor, mai rminea o sperant
neprecisc ar putea totusi s aib un rezultat. Dar la Alba Iulia, Ung-nad,
iscodindu-1 pe vistierul Stoica, obtine o versiune sirbeasc5." a textului romanesc, pe care o studiai cu patim, relevind triumftor declaratiile vistierului, c punctele sint asemenea cu cele din cererile solilor oficiali! Lucrul
se explic, dac Tinem seama de faptul ea' o bun parte din text cuprinde
raspunsurile" pe care le adusese Petru Armeanul de la Pilsen. Dei el nu
avusese calitatea s trateze in numele domnului, el s-a tutors cu acele rspunsuri" primite de bune de acesta. Pe baza lor, socotindu-le ca emanind
chiar de la imprat, a fost intocmit textul nou, inglobtrid i punctele formulate de Carlo Magno, care nici el nu avea vreo calitate de a trata. Dar
misiunea lui Carlo Magno din 1600 la Mihai Viteazul nu poate fi inteleas
fcfnd abstractie de cea paralel a comisarilor David Ungnad i Mihai
Szkely, trimisi tot atunci in Transilvania pentru a rmine pe 1410 domn
11'r5. a-I pierde din ochi. Acesti comisan i apar In repetate rinduri in cuprinsul volumului de fat, in textele lui Carlo Magno si Malaspina, in biograXXI

www.dacoromanica.ro

fiile acestora precum si ale lui Darahi si Petru Armeanul. Va trebui deci si
fie vorba si de ei, dei rapoartele lor nu au putut fi incluse din cauza unei
prea mari abundente, precum si a caracterului lor continuu. Ele inatiseaz
adesea scene si portrete prinse in fug, care merit s fie scoase din masa
amorr a vorbsriei inutile. Unele din ele au fost redate de N. Iorga cu tot
relieful in lstoria lui Mihai Viteazul, unde pot fi gsite desprinse de contextul lor confuz, si minunat tilmkite. Nu putem decit s trimitem la ele, pentru

completarea m`rturiilor acestui volum. Va fi ins vorba de comisarii insisi,

nu numai ca autori ai unor dsri de seam5. adesea prtinitoare si deformate
dar intotdeauna revelatoare pentru momentul respectiv
ci si
sau
mai bine zis
si mai ales ca factori activi in acel joc de umbe si lumin
al lui Mihai Viteazul. La 6 decembrie imp.ratul iselea in acelasi timp scrisoarea credential pentru Carlo Magno si ordinul catre Ungnad si Szkely
de a pleca neintirziat la voievodul Mihai in Transilvania, instructiunile lor
avind a fi aduse de Carlo Magno.
Dintre cei doi comisan, Ungnad mai fusese la Mihai dup. intrarea
acestuia in Transilvania. Neasteptind porunca implratului (care poare data
mai tirzie de 17 noiembrie 1599, Hurmuzaki, XII, 506) sau instructiunile
care id cereau s-. mearg in Transilvania s vad ce se face contra factiunii Bthory", si s.4 afle de la domn ce a promis acesta, in numele impratului, secuilor si sasilor si apoi s raporteze despre situatie
el se grlise
spre hotarul Transilvaniei cam odata cu Mihai Szkely, care se ducea s
ocupe cetatea Chioar In numele imp`ratului (pe care ins' au ocupat-o trupele dornnului). La 6 noiembrie el intilneste la Tasnad pe trimisii dintii ai

domnului etre imprat, in frunte cu Petru Armeanul, mergind s-i vesteasc victoria asupra cardinalului (Hurmuzaki, 111, pp. 348-349). Ulterior, el d de Basta, care voise s" intre in Transilvania, dar fusese oprit de
ihai. Spre necazul acestuia el trece la Alba Iulia, unde este bine primit de
domn si osptat in toat` legea, la o masa de la care au trebuit s fie cu totii dusi acas pe sus. A doua zi, el ii. druieste lui Mihai propriul siu medalion de aur cu rubine (Goldpfennig) si primeste, in schimb, un covor si
probabil un sal turcesc, pe care 11 numeste dup` aceea eine alte Bettdecke".
El ar fi vrut s r5.mins in Transilvania si s ja parte, poate chiar sl prezideze dieta convocaa de Mihai. Dar acesta are grij ss-1 expedieze odatl cu
Malaspina si cu Forgacs (venit s spioneze pe seama lui Basta) inainte de
deschiderea dietei. Ei se opresc la Basta, la castelul din Sirrgeu al Bthorestilor unde se instalase acesta, si acolo ja si Ungnad parte la discutiile soldate cu redactarea unor scrisori si rapoarte denuntind intentiile si actiunile
domnului. Cu acest prilej se produce un inceput de ceart.' intre Ungnad si
Basta, din care va iesi conflictul 0.strat in nenumrate scrisori si reclama-

tii ale ambilor, adresindu-se, in sfirsit, Ora si imp'ratului. Este vorba de

zvonul riispindit la Alba Iulia 6. Basta ar fi fost mituit de cardinal, menXXII

www.dacoromanica.ro

vionat de Ungnad la $imleu, intr-un moment chid stava alquanto allegro

atribuit de Basta chiar lui Ungnad. at despre Mihai Szkely, comandantul cettii Satu Mare, acesta, n ciuda faptului c fusese impiedicat s ocupe
pentru imprat cetatea Chioar, nutrea sentimentele cele mai favorabile pentru

dorm, si if1(1 de mai inainte. In anul precedent, el prezidase curtea de ju-

decat instituit la Satu Mare, care l-a judecat pe Josica dup instructiunile aduse
de la Praga de Giva, si a dat i ordinul de executie neinttrziat, tot din indem-

nul acestuia, pentru a scuti, chipurile, pe imprat de neplcerea de a res-

pin ge cererea de gratiere a fostului cancelar al Transilvaniei. In cursul procesului in care Giva il amestecase din proprie ini;iativ i fr prea multe

scrupuie si pe domn ca martor al acuzrii, M. Szkely a intervenit de mai

multe ori, in stilul su caracteristic, cu cite o nota admirativ la adresa

domnului. In iulie 1599, nu stim pe ce cale, acesta i s-a adresat lui, cerindu-i
trimit un tlmaci de incredere, putind face si slujba de secretar pentru limba maghiar (si limba latin) i Szkely i l-a trimis pe nemesul I. Da-

rahi, care era din districtul cettii Satu Mare si vorbea, fr mndoia1, i romaneste. Misiunea urgent a lui Carlo Magno si a celor doi comisan i impro-

vizati ad-hoc se datora unor stiri alarmante si in bun parte denunTurilor

de la imleu, trimise independent unele de altele prin cureni deose14. Ele au determinat noul plan de actiune al lui Pezzen: oprirea banilor datorati lui Mi-

hai Odd' la dovada cedrii de fapt a Transilvaniei (Hurmuzaki, XII, 535

din 7 decembrie 1599). Dup bucuria pentru victorie umbrit apoi de indoielile datorate tcerii ce a urmat, sosirea lui Petru Armeanul, cu trofeele in-

chinate impratului, adusese din nou un sentiment de liniste. Cele 12 puncte

trimise de domn, constind din cereri i intrebri, erau de natura a o confirma.
Dar dup slobozirea soliei lui Petru, acuzatiile pornite din preajma lui
Basta, pe diferite ci, si-au produs efectul dorit. Cum printre cererile aduse
de Petru erau dou care puteau fi folosite, s-a dispus trimiterea celor doi
comisan i ca sftuitori ai domnului, conform cu cererea exprimat de sol in
numele stpinului sti. Cum se mai cerca i trimiterea de trupe germane sau
ungai e din afara Transilvaniei, pentru a lua in primire cettile ocupate deo-

camdat de romani, comisarii trebuiau s obtin de la domn implinirea

acestui lucru, ingrijindu-se totodat din partea lor de aducerea i instalarea

noilor garnizoane. Instructiunile trimise prevedeau sosirea lor cit mai grabnic la Alba Iulia, prezenta ion continu pe 1110 domn, strecurarea cu mult
tact a unor indemnuri spontane" s nu mai daruiasc posesiuni in Transilvania, i aflarea in mare tain a valorii sumelor sau obiectelor capturate de
el din tezaurul lui Andrei si Sigismund Bthory. lar Carlo Magno, care le
aducea instructiunile amintite, trebuia s-si urmeze drumul ptn la Mihai,

avind a raporta indat despre dispozitiile lui i despre situatia din tail.
Pin la primirea asigurrii neindoioase din partea lui Carlo c au fost predate cettile, erau sistate toate trimiterile de bani sau de daruri ctre domn.
XXIII

www.dacoromanica.ro

Dar acest amnunt esential nu i-a fost comunicat nici lui, nici comisarilor
de catre Pezzen, care abia dup trei sptmini isi explica intentille (de
atunci) intr-o scrisoare catre Barvitius (scrisoare din 3 ianuarie, Hurmuzaki,
XII, 580). In felul acesta se creeaz un cerc vicios. Neprimirea de catre
Petru Armeanul, sosit la Satu Mare, a banilor flgduiti de imprat pentru
plata soldelor, precum i netrimiterea darului pentru domn anuntat si de
Petru si de curierul iMprtesc, care difuzase aceast stire la Alba Iulia
(vezi biografia lui Carlo Magno), a Intirziat plecarea lui Carlo si a comisarilor, care incercau s rezolve macar partial acest neajuns neasteptat. lar
zbava care a rezultat a prelungit peste msur aceasta situatie. Pezzen,
autorul acestei ingenioase soluii, cldea vina pe comisan i si pe Magno, plingindu-se c ei nu-si tnteleseser rolul lor adevarat. Non si mandano i commis-

sarii per governo, ma per disponer il vaivoda a lasciar presidiar le piazze

con le gienti di S. M. e tratar seco del mo,c4o del governo. Asadar, ei au instructiuni suficiente (cu referire la scrisoarea lui Ungnad, artind c asteapa
sosirea banilor. ...etc., precum si a unor instructiuni mai complete inamte
de a pleca).
dat seama c oprirea banilor, precum si a
Ins domnul
darului imprtesc trimbitat chiar de curierul impratului nu erau inttmpltoare, sit a reactionat n felul su impetuos, spunind pe fa; lui Carlo Magno

dac impratul are vreo bnuial asupra sa, el i poate oricind gasi
alte rosturi. and au sosit comisarii la 10 februarie, retinuti si de o boal

a lui Szkely, si de lipsa de bani pentru a putea veni cu un numr decent de

carete. vreo 15, Carlo Magno rezolvase aparent situatia. Trei zile dup
aceea, el pleac i dup inca patru zile are loc, cu mare clocot, acea brusko
audienz", numit astfel de Szkely i descris cu mare lux de amnunte de
Ungnad. Scos din fire de rspunsul impratului la solia sa solemn, domnul
tuna si fulger i opune, intr-un contrast izbitor, .purtarea dusmanilor
caret). cinstesc cu steag de domme
turci hiving de el
cu cea a impratului,

pentru care ti pusese In cumpn viata sa i fiinta inssi a frii sale, care
ii trimite drept multumire trei file pline de batjocur, de rusine si de otrav.
El strig a a fost inselat, c acum ei vor s-1 alunge asa cum alungi o femeie stricat, asa cum si-a alungat Sigismund sotia ... Dar el nu va lsa
se intimple asa ceva. A fost dus cu vorba de toti emisarii trimisi la el: Giva,
Carlo Magno, si comisarii. Dar acum nu va mai sta de vorb decit cu Pezzen
insusi.

Reactia imediaa a comisarilor a fost consternarea. Dar dup prima

stupoare In fata acestui sacrilegiu, ea se deosebeste diametral. Lsindu-1 pe

colegul su s exploateze aceasta min bogat ()feria' zelului sti, Szkely
arata c suprarea domnului era fireasc i c intreaga politick' a ministrilor
imperiali era absurd i vinovat. Se face totul pentru a-I indeprta pe
domn. Trebuie inteleas o fire ca a domnului, iubitor de glorie si de miretie, i deci dorind i pentru el numai ce este vrednic de cinste. A-i vorbi tot
XXIV

www.dacoromanica.ro

timpul de cesiune sau de renuntare este un nonsens. Trebuie p.'rsit o asemenea conceptie i considerat, in schimb, posibilitatea unei confederatii
anumite conditii. Acesti doi comisan, care se opuneau diametral si ca temperament, si ca mentalitate, purtau cot la cot o politic absolut divergent,
concretizat in lungile rapoarte, dictate de Ungnad i inaintate forurilor superioare ca o contributie comuna, tn care din cind In cind rzbtea protestul
lui Szkely, care de obicei se multumea s scrie direct secretarului Barvitius.
Uneori, raportul aparent comun se incheia fr consemnarea unei divergente
exprese, dar ea exista cu atit mai profund cu eft mai neexprimat. Lasind
deoparte vorbria inutil Szkely cauta argumente .vii. Sub un pretext oarecare, el 11 trimite personal pe Darahi la Barvitius, ca
povesteasc lupta
de la elimbr ca martor ocular, intr-un moment cind politica ministrilor
imperiali era gata s dua Tara de rip. Darahi trebuia sa rspuncl deschis
la once va fi intrebat. Era un fel de reluare a primei sale interogri din ianuarie chid Ungnad avusese grij
pun tntrebrile cele mai insidioase.
La rindul su, domnul
care in duelul su cu Pezzen flutura ba amenin%area unei intelegeri cu polonii (plimbind cu sine pe Andrei Taranowski prin
orasele Transilvaniei), ba a unei apropien i de turci, dind primirii ceausului
turc la Brasov o solemnitate deosebit
amin plecarea lui Darahi cu dou
zile, pentru ca acela s fie de fat: la acea primire i s o poat descrie de visu.
Cind mai apoi Szkely lI foloseste pe Darahi in chip de curier, pentru a raporta despre situatia din Moldova ocupat de Mihai, Ungnad are grij

asocieze si un om al su, ragusanul Barilovie, care s."-i adua o dare de

seam filtrat In sensul pe care '11 voia el. Ina 'inainte de aceasta, tensiu-

nea devenise intolerabil. Nevoia de bani pentru plata ostasilor paraliza once
actiune, putind chiar provoca o rscoal a mercenarilor sau trecerea lor in

tabra lui Sigismund BAthory, care Ii stringea in Moldova o oaste cu ajutorul lui Zamoyski. Domnul declara a nu mai putea merge nici mcar la
biseria Eri. a fi intimpinat de stridatele i zarva mercenarilor nepltiti.
Era imperios necesar ca Pezzen s: se arate. Prezenta lui fusese cerut chiar
de la inceput, din noiembrie. Ins Pezzen, inchipuindu-si c ar putea fi luat
ca ostatic (!), gseste c ar mai fi si altii de trimis s trateze cu domnul in
Transilvania, numindu-1 si pe Basta (!), el insusi avind a vedea ce noutti
aduceau solii (Mihalcea i Stoica) (Harmuzaki, XII, 580). Dar el se arlta
tot mai indrtnic i Szkely scria ptn i impratului, aid alarma in vreme
ce Ungnad asculta toate soaptele, primind fr deosebire toate delatiunile
calomniile pornite din sinul nobilimii transilvane, care, sub masca devotamentului pentru imprat, urmrea readucerea lui Sigismund. Dar rapoartele
nesfirsite, ptimase i confuze dictate de Ungnad ne-au pstrat i unele
scene ca aceea in care Petru Armeanul se vita i urla de spaim la Satu
Mare In fata comisarilor, in decembrie, din cauza lipsei banilor, fugind de
colo colo si aducInd acuzrile cele mai grave solilor mari, Mihalcea i Stoica,
XXV

www.dacoromanica.ro

pentru ca apoi la Alba Iulia, ei sa-1 regaseasca restabilit in favoare i plin

de importanta fa ta de ei care ii stilt dati in grija si de care ii pasa. .mai
putin. Ba slugarnic, ba cu ifos, el este gata sa dea in vileag lucrurile cele.mai
tainice, din ambitie sau din interes. El nu raporteaza adevarul decit in masura care ti convine si omite din talmacire tot ce 1-ar putea supra pe domn.
Intelegem cum a alcatuit raspunsurile" aduse de el de la Pilsen (vezi Carlo
Magno, Observatii critice). Sau este descrisa primirea lor bucuroasa la 10 februarie, cind yin in sfirsit aducind i ceva din banii asteptati (30 000 de
talen i din acea 100 000 datorata). In curind avea s fie scadenta unei :alte
sume de 100 000 de talen. Carlo Magno, care ii precedase cu mai bine de
doua saptamini, stiuse s intre in voia domnului i trimisese stirile cele mai
satisfacatoare lui Pezzen. La Alba Iulia el era persona grata, poftit la masa
de domn i tratat cu o prietenie subliniata cu oarecare naduf de Ungnad,
cu admiratie de colegid sau.
Venirea comisarilor putea fi exploatata pentru a sterge impresia nefavo-

rabila produsa de oprirea darului. Li s-a sugerat ca in cuvintarea lor

aduca vorba i despre necredinta Bthorestilor. Aceeasi a fost si tema cancelarului episcop Napragy, banuit si el ca ar complota cu Sigismund. La

cuvintarea sa in bimba latina a raspuns tot astfel i Ungnad. In timpul

acesta, domnul isi rotea ochii cu severitate spre nobilii mai compromisi.
Acestia schimbau fete, fete. Gaspar Kornis, care fusese inlocuit cu Moise
Szkely, se scarpina in cap destul de incurcat. Se zvonise c ar fi fost ucis,
Ungnad scrisese la Praga, rugind s i se dea lui bunurile acestuia din
Ungaria Superioara, care urmau s revina fiscului. Foarte curind si Kornis,
acei nobili aveau sa. intre in legatura cu Ungnad, care e poftit la masa de
Naprgy anume pentru a-i intilni. Kornis plinge, ti acuza pe Bocskai si se
declara nevinovat. Tot astfel procedase i cu Magno. In audienta secreta

Ungnad are satisfactia de a fi pus in contradictie pe Magno cu dornnul,

(vezi Carlo Magno, biografie). Nu stia cum sa afle ce anume tratase acela
inainte de venirea sa. $i Petru Armeanul, de care se si plingea, devenise
ermetic.

Un loc destul de insemnat in volum ti revine lui Petru i pentru intreaga

sa activitate din timpul lui Mihai Viteazul i pentru cea din vremea lui
Radu $erban. De asta data intrigile sale stilt prea flagrante pentru a nu
fi fost patrunse. $i totusi in 1611 el reuseste sa. se insinueze din nou o
clip a linga domnul pribeag pe care 11 sapase in trecut. Materialul volurnului
se imparte de la sine in doua: cel legat de Mihai Viteazul, care se
incheie cu redarea campaniei polone din Moldova, din toamna anului 1600,

celalalt referitor la vremea lui Radu $erban si a Movilestilor. Aici intra

rapoartele privind starea catolicismului In Moldova (vezi Bernardino

Quirini, Andrea Bobbi, $tefan Bathazar i raportul anonim din 1606). Nivelul clerului catolic nu difera de acela descris In CaUtori, III. Dar se
XXVI

www.dacoromanica.ro

poate descoperi acurn un Inceput de rezistenta nationala la ingerintele polonilor, 4i chiar venind din partea domnului, acelasi care, pus in domnie
de Zamoyski, refuza in 1600 inglobarea Moldovei in statul polon. Apar,
pe alocuri, in descrierea campaniei, repetitii sau suprapuneri, care au fost
evitate pe masura posibilului prin unele reducen i de text. Comasarea lor

permite urmarirea lor critica.

Luptele Movilestilor sint infatisate de cavalerul elvetian Alexander"

de francezul Joppecourt. Textele lor, care se completeai oarecum, stnt

intr-un contrast flagrant: unul prea incomplet, celalalt prea romantat de
editorul su Baret, care peste o povestire ce se dovedeste veridica asterne
un strat gros de literatura, ce a trebuit fi dat deoparte.
Volumul se incheie cu redarea campaniei turco-polone din 1620, pro-

sit

vocata de Gaspar Gratiani. O confruntare a jurnalelor de campanie cu

textul lui Miron Costin aduce si unele rezultate noi. Observatie valabila
pentru expeditia sultanului din 1621, si pentru trecerea soliei lui Zbaraski.
Ca si in volumele precedente, intilnim i aici impostori, mai mult ori
mai putin abili. Unul din ei, William Lithgow, a reusit sa se strecoare

rindul calatorilor prin tarile noastre, dei venirea lui pe la noi este mai

mult decit dubioasa. El beneficiaza deci de o favoare care a fost refuzata

vestitului capitan John Smith si venerabilului capitan Iankovicz participant (?) la lupta de la Tutora i martor (?) al fugii lui Gratiani. Acestia
au fost trecuti in anexa, dovada imposturilor parind suficienta. O solutie
de compromis a fost adoptata pentru Montalbani (Malbi) a carui prezenta
in Moldova la) Ur1) moment dat pare verosimila, dar nu in momentul uciderii ceausului, dud s-a declarat dornnul pe fata contra turcilor i nici in
cursul campaniei sau al acelei fugi la care pretindea c i-ar fi fost tovaras.
De aceea s-a adoptat o solutie mixta. Montalbani a fost, asadar, cuprins in
corpul volumului numai cu textul scris 'inainte de criza care a deschis razboiul, iar textul, descriind camtpania i aventurile din cursul ei, oferind
destule nepotriviri pentru a fi socotit neadevarat, a fost trecut in anexa.
Anexa volumului comporta si o prezentare a unor descrieri geografice
contemporane privind tarile noastre. Ele sint datorate italienilor Lorenzo
d'Anania, Giovanni Botero si Antonio Magini, primul din ei precedindu-i
cu doua decenii pe ceilalti doi. O critica atenta a putut evidentia influenTele reciproce si constata imprumuturi de netagaduit. Este paradoxal insa
ca maestri luminati ai geografiei, cu un orizont infinit mai vast si o mentalitate mai moderna decit cea a lui d'Anania sa imprumute de la el tot
lotul de informatii privind Tara Romaneasca si Moldova, flea nici un control sau confruntare macar cu hartile contemporane. $i tot astfel s-au multumit, cind a fost vorba de Transilvania, sa recurga la clasicii genului, incepind cu Reicherstorffer. Partea lor de originalitate trebuie cautata adesea in note, unele de un interes real, ca cea despre reminiscentele pagine
XXVII

www.dacoromanica.ro

pstrate la poporul roman. Dar, in

general, istoria

uzurp aproape tot

spatiul, iar descrierea geografk propriu-zis cedeaz locul unor fise de eruditie
real sau mai naiv, cu referinte la antichitate i chiar la cronicile ma-

ghiare. Dar acest fenomen se intimpl numai in lumea crtilor. Aproape

tot materialul din corpul volumului ne duce in lumea evenimentului pur.
Nu intilnim memorialisti. Oamenii triau in prezent. Chiar cind se evocau
evenimente din trecut, ele erau inftisate tot ca un prezent mutat putin
mai departe. Lipseste acea desprindere i deprtare de prezent, care di
perspectiva istoria. Realitatea este redat haotic si fragmentar. Natura
mrturiilor
rapoarte, scrisori, iurnale de campanie
aduc o adevrata defilare a clipelor. Obiectul darilor de seam nu este prea variat, fiind
vorba mai ales de campanii. In volum sint cuprinse expeditille lui Mihai
Viteazul, cea din Transilvania si, tangential, cea din Moldova, dota campanii polone la noi in tar, in 1600 i 1620, cu o prelungire tn 1621, lupta de la Brasov, din 1603, i expeditia de la Silistra, ravala ttarilor asupra Trii Romanesti din anii 1602 si 1603, jafurile i vexatiunile acestora
si ale polonilor in Moldova (ca auxilian i ai lui Simion Movil, pretendent

la tronul Trii Romanesti), luptele Movilestilor. Restul mrturiilor prinde

struitor, in raza sa, mersul negocierilor ftise sau oculte cu imperialii, cu
Sigismund si Andrei Bthory, cu polonii, cu turcii i chiar cu ttarii. Se
mai strecoar, pe ici, pe colo, cite un negustor (Tommaso Alberti) sau vreun
turist (dac poate fi numit astfel Joris van der Does, rivnind cu patim
vad Constantinopolul i reusind s se strecoare in suita ambasadorului
polon Golski i in preajma ambasadorului englez Edward Barton); mai poposeste cite un mic grup de iezuiti, alungati din Transilvania de cetele lui
Moise Szkely i primiti cu domneasa ostentatie de Ieremia Movil (iezuitul Argento), dar ei constituie oarecum exceptii. Este o forfot de soli si
de solii incoace i incolo, de la comisarii imperiali veniti la Tirgoviste in
1598 pin la solia ametitoare a lui Zbaraski spre Poart, trecind, cu mare
ifos, s duc de nevoie confirmarea unei Old care ii umilea i, asadar, cutau si ei s umileasa pe al/H. Lumea necajit apare si ea, dar mai mult ca
o implicatie decit ca o prezent expres. Jafurile i omorurile bandelor dezlntuite de mercenarii fr plat, de haiducii liberi" gata s se ali ze cu dusmanii turci contra fostilor patroni, de secui inriti de vesnicele hrtuieli in
care se aflau i ei angajati, se revars si in Tara Romaneasc, venind din
Transilvania unde disparuse once autoritate i fiecare oras trebuia s se
apere pe seama sa.

Veacul al XVII-lea pseste crunt si la noi, pe pmintul frii noastre. Si

pe msur. ce inainteaz arunc o lumin crud asupra oamenilor si a imprejurrilor. Oamenii stnt mrunti, imprejurrile skit jalnice. O ceat de
tltari, de citeva sute de oameni, trece in Oltenia unde prad i robeste in
voie pe locuitori, iar cind marele ban, Preda Buzescu, porneste contra lor,
XXVIII

www.dacoromanica.ro

el este prsit de mercenari care o iau la fui, iar boierii &it ucisi sau

robiti, si el insusi abia poate scpa de o soarta asemntoare, ascunzindu-se

In balt. Si in alt moment, eind domnul, Radu Serban, spre a-i mai potoli
pe mercenarii care se agitau cerindu-si plata intirziat, trimite la ei patru
boieri ca s-i indemne s mai astepte, aceia ii ucid, si domnul tremur in
fata lor. lar banii impratului pentru soldele restante, dei trimisi lui Radu
$erban, fuseser opriti de Basta, sub motivul unor indoieli asupra fidelittii domnului. Este parc o reeditare
dar ctt de deformat si de parodic!
a unor momente de criz din vremea lui Mihai Viteazul. $i atunci, in
1597, trupa de mercenari pltit in principiu de imperiali, dar nesatisfcut

la timp, este gata s se rascoale si a si inceput a vocifereze, dar domnul

face el rost de bani, pentru ca pltitorul imperial s-i poat plti fr ibav, urmind sl i se restituie suma avansat. lar mustermaisterul Lassota si pltitorul Hdl se potrivesc in preri: primul gsind a dac domnul
are nevoie s mentin si mai departe acea trup, nu are decit s o plteasc
din banii si, iar cellalt, mergind si mai departe cu ingeniozitatea, era de

prere s. nici s. nu i se mai spun domnului de venirea banilor, atunci clnd

vor sosi, spre a nu-i mai restitui de loc si a face economii impratului! Cauza
nepltii putea s varieze. In 1597 banii erau ba opriti de Skismund, ba neexpediati. Mai tirziu, in 1600, s-a repetat acelasi joc, de asta dat cu bun
stiint in urma hotririi arbitrare a lui Pezzen. Aceste asemnri evidente
nu fac decit s. accentueze mai hotrit deosebirea esential dintre ce fusese
si ce era acum. Chiar daca unele gesturi seamn, spiritul din care pureed
este altul. $i zbuciumul docilului Radu Serban nu il reinvie pe al lui Mihai
Viteazul. Acest inceput de veac nu este aici decit sfirsitul unei epoci care
mai cunoscuse lupta si gloria. Dup aceast agonie va incepe, poate, altceva.
Pin atunci cad mstile si se degradeaz caracterele. Trdri mai vechi se
dau pe fat. Fidelitti din trecut se nruie si un ostas incercat ca Gheorghe

Rcz, pomenit si mai in urm cu laud pentru rolul su in campania de la

Brasov (1603), se preface in tilhar (mIcar c aceast transformare in extremis nu este mentionat in mrturiile din volumul nostru, destul de srace In
informatii pen tru acest moment).

Care este partea de noutate pe care o aduce volumul de fat? Ea rezult din adincirea critic a mrturiilor, cercetarea lor convergent, scoaterea in relief a unor momente sau puncte esentiale, integrarea mrturiilor In
contextul istoric si urmrirea sinceriatii lor, ctittnd a ptrunde intentia
de la baza cuvintului scris. Atentia a fost indreptat cu tot dinadinsul asupra martorilor insisi, cu rezultate uneori neasteptate. Au fost rectificate
unele date nu fr important si analizate texte destul de enigmatice. In
sfirsit ne-am oprit si asupra oamenilor. Intr-o privire general au fost cuprinse, impreun, amindou volumele, III si IV, care reprezint de fapt o
unitate indivizibili. Partea de noutate a fost subliniat de fiecare dat in
XXIX

www.dacoromanica.ro

biografiile, observatiile critice si notele insotind textele. Au fost atacate

problemele enuntate mai sus la pagina XIX. La acestea se mai adauga si analiza

actului iscalit de Mihai Viteazul si Carlo Magno in februarie 1600

si a

raspunsurilor" lui Petru Armeanul.

Nirnic mai sugestiv decit acest document atit de ciudat, cu amestecul su
de adevr si de minciuna, cu dubla sa origine si dublul su caracter. Descifrarea lui deschide perspective noi de investigatie pentru o cunoastere mai
adina a firii domnului in care se afirma o dualitate dialectica ce nu provine
din jocul unor influente contrare, ci din cuprinderea in aceeasi clip a celor dousa

fete ale unei probleme. Daca asupra telului esential el nu avea nici o indoiala,

in schimb alegerea titre caile pentru a-1 atinge fi umplea sufletul de un

zbucium nesfirsit.

Incheind acest volum se cuvine s multumim colegilor de la Institutul

Nicolae Iorga pentru concursul ion amical de cite ori am apelat la ei. Pe
linga cei numiti in v,olumele precedente am vrea a mentionam in chip deosebit
contributia lui Carol Vekov la cercetarea si talmacirea bibliografiei maghiare
folosite la intocmirea biografiei lui Toma Borsos precum si aportul lui
Constantin Rezachevici care ne-a dat textul si nota introductiva a relatiei anonime ita iene atribuite lui Cavriolo. Datoram multumiri si bibliotecii Institu-

tului pentru intelegerea cu care ne-a ingaduit si-i folosim din plin resursele

in ciuda unor conditii vitrege. Un grind recunoscator tovarsilor Razvan Teodorescu si Maria Muzicescu pentru ajutorul lor binevoitor, precum si tovarasei
Corina Nicolescu ale carei sugestii au fost de un mare folos la ilustrarea volumului.

Si 'in sfirsit o privire inapoi spre zilele cind alaturi de noi lucrau si
colegii nostri disparuti, I. Totoiu si P. P. Panaitescu.
MAIIIA HOLBAN

www.dacoromanica.ro

CARLO MAGNO
(cca 1560

1617)

*
Milanezul Carlo Magno, gentilom de curte (aulae fami-

liaris, Hofdiener) al impratului Rudolf al II-lea, a fost folosit de acesta in diferite misiuni
in Transilvania. Este cunoscut solia sa la Mihai Viteazul in 1600. Dar primul su contact
cu Transilvania este mai vechi. Ind. din 1594, inainte de 1 septembrie, el este trimis la
Sigismund Bthory indat. dup asa-zisul complot de la Cluj". Fusese ales, intre altele, $i
pentru cunoasterea limbii si imprejurkilor din Transilvania. Misiunea sa era s-1 confirme pe principe in bunele sale hotrtri si s-i ofere si alte ajutoare, pe ling caii trimisi
principelui in dar" (Hurmuzaki 1112 p. 48). In realitate nu era vorba de o misiune de parad
ci de trimiterea unui om de incredere, sftuitor discret si priceput care s mentin moralul
principelui lipsit temporar de prezenla diriguitoare a lui Carrillo, aflat cu treburi importante
la curtea de la Praga si inspimintat el insusi de baia de singe poruncit de el si de
perspectiva reactiunii violente a Bthorestilor sprijinivi de marele cancelar al Poloniei Jn Zamoyski

(Vezi in Ca"Mori, III, relatia lui Carrillo si cea a lui Busto). Totodat trebuia probabil s se
informeze de situasia din tar dup lovitura de stat despre care existau stiri puline, filtrate
1

www.dacoromanica.ro

iscusint de Carrillo. Dar la 15 septembrie Carrillo este indreptat din nou spre Transiloclat ctt sosirea lui are loc i plecarea lui Carlo Magno, care ins
se imboldiveste pe drum 0 se opreste la Casovia unde se mai afl Inca la 25 octombrie.
0 a doua misiune, tot de incurajare, i se incredinteaz in martie 1595. Dup succesele din
Tara Romineasa contra ttarilor, Sigismund cerea urgent trimiterea de trupe imperiale
care s ;in piept unui eventual atac turcesc al fortelor din Ungaria 6 Austria venind
asupra Transilvaniei. Misiunea lui Carlo Magno trebuia s constea in a-i recomanda principelui incredere i rldare. Dar cum nu se fceau nici un fel de pregtiri concre:e in
sensul dorit, emisarul ales hi tot amina plecarea (ibidem, p. 87). Totusi el este la Alba Julia
in aprilie, chid e mentionat de Giovanni de'Marini Poli care i se plinge de faptul a nu
i se dau pasapoartele necesare pentru a merge in Tara Romineasc. Venit cu asigurrile
cele mai categorice privind implinirea conditiilor acordului, el gseste la Alba Iulia o
atmosferI destul de tulbure. Sigismund cuprins din nou de panic, se socoate inselat de
Habsburgi, primeste la el pe unul din ceausii trimisi de sultan cu oferte strlucite
amenini s: se invoiasc cu Poarta clack' nu i se trimit ndat trupele flgcluite i mireasa
asteptat. Totodat: el cere s: fie demis comandantul imperial din Ungaria superioar,
Teuffenbach cu care luase legtur la inceputul anului (Vezi Calrztori, III, relatia lui Matyas
Kit) si care rmsese impresionat de neseriozitatea lui Sigismund. Teuffenbach mai era
indezirabil i ca protestant La 17 mai, a doua zi de sosirea nuntiului Visconti, Carlo
Magno pornea iar la Praga ducind vestea capturrii i inlocuirii lui Aron precum si a incheierilor
dietei: reinstalarea iezuitilor in patru centre din ;ara, confirmarea executiilor i confiscrilor
din anul precedent si includerea si a cardinalului Bthory in condamnarea Bthorestilor,
in sfirsit obtinerea unei contributii bnesti foarte insemnate de la nobili. La 30 mai aceste
sari precum i cererile principelui erau cunoscute la Praga, inainte chiar de audienita lui
Carlo Magno la imprat. La 6 iunie e trimis tnapoi, dar curind dup plecare se opreste in
drum, nu se stie pentru ce. El fusese desemnat ca s: o insoteasc pe arhiduces pe drum.
De la Casovia urma s fie condus de arhiducele Maximilian. CO:storia are loc tocnuai la
7 august la Alba Iulia.
Asist la pornirea oastei ce se indreapt: spre Tara Romineasa, avind chiar un fel
de itparcinare a organiza serviciul de post intre tabra crestin i curtea imperial (Hurmuzaki XII, 132, 154). Este de fat la Brasov la fgduiala solemn fcut de Sigismund
secuilor el le va restitui vechile lor privilegii, dacsi vor veni la oaste contra turcilor (ibidem,
337). Sea" pe ling Sigismund i trimite la Praga vesti i buletine despre victoriile acestuia
(186, 188). Difuzeaz peste tot aparitia minunat a vulturului (Veress, Documente, V, 308)
care s-a lsat la picioarele principelui atunci dud acesta a trecut muntii in Tara Romaneasa Prti din buletinele sale impreun: cu amplificrile curierului ce le aduce (Hurmuzaki,
207) intr chiar n compunerea unor avvisi. Are o situatie oarecum diferit de cea a celorlalti
agenti imperiali, Giovanni de'Marini Poli, de pild. El este un reprezentant permanent al
impratului la curtea lui Sigismund 6 este tratat ca atare. La ospltul din 5 decembrie 1595,
este la loc de cinste alturi de solii ducilor de Mantova si de Toscana si face pe tlmaciul hive arhiduces i acestia, ea rspuniind in limba german: la frazele Ion inflorite in
limba italian. Curind dup aceea Il Insoteste pe Sigismund la Praga, alturi de nuntiul
Cu

vania i probabil c

www.dacoromanica.ro

Visconti fi de sfetnicii mai de aproape ai principelui. Termer& in care i se adreseazg cancelarul Josica in iulie 1596, informindu-1 de operatiile cam neconvingitoare de la Timiqoara,
aratg consideratia de care se bucura. Curad il gsim interesindu-se de aproape de o nou
initiativg sprijinit de Mihai Viteazul. La 17 septembrie, Carlo Magno scrie din Alba
Iulia secretarului ducelui de Mantova, Guido Avellana, dind o serie de date care nu au fost
utilizate de istoriografia romineascI ci doar de cea bulgarg, in leggturg cu aparitia unui
sol secret bulgar la Sigismund (Vezi scrisoarea din volumul de fa; precum i istoricul tratativelor cu bulgarii in Cillatori, III, biografia lui Paolo Giorgi). Nu pink exact in ce
moment a fost druit de Sigismund cu mina de aun de la Ruda (in Zarand) Impreung cu
patru sate: Ruda, Nyagra", Scroafa i Valea Lungg, pe care toate impreung le vinde in
august 1599 lui Stefan Bocskai, circa trei ani dupa dobindirea ei, dupg ce mai Int.i o
vinctuse negustorului curtii Hans Rebenick fr insg ca acesta s fi plgtit vreun ban, Ora
la vinzarea aceasta din urm. Motivul declarat al vinzgrii era faptul cg obligatifle sale nu-i
inggduiau supravegherea personal g absolut necesarg. unei exploatgri miniere. Un argument
hotgritor pentru rezerva lui Rebenick a trebuit s. decurgg din incurcgturile create de
abdicarea i revenirea lui Sigismund Bthory in 1598 (anul vinzgrii dintli) i nc unul fi mai
imperios, acela al instalgrii cardinalului Andrei Bthory ca principe al Transilvaniei. Cumpgrgtoiul din uring, unchiul lui Sigismund 6 dufmanul Bthoreftilor venise la Praga in fnuitea
unei solii a lui Sigismund pentru a incheia un nou act de cesiune a Transilvardei in favoarea
tripgratului. Dar in timp ce se indeplineau ultimele formalitgti, principele fi-a rechemat
bnisc clelegatii fi a cedat in grabg principatul cardinalului, chemat de el in tain. La
aflarea acestui fapt, Bocskai s-a hotgrit s. rming la imperiali, intructt el fusese principalul
autor al uciderii lui Baltazar Bithory, fratele cardinalului, fi a cgutat s obting o protectie
specialg pentru bunurile sale situate in comitatele exterioare ajunse In niuinile imperialilor.
Moartea tragica a cardinalului i-a oferit lui Carlo Magno prilejul unor noi insgrcingri. !mpgratul s-a vzut obligat sg trimitg un emisar la papi spre a-i inftifa dovezile concrete ale
nelegerii cardinalului cu turcii
Cu polonii, in paguba creftingttii. A fost deci propus
desemnat pentru aceastg misiune (13 noiembrie 1599) (vezi Hurmuzaki 111, p. 521). Dar foarte
curind (29 noiembrie) i s-a ggsit un alt rost, anume acela de a merge la Mihai Viteazul
afle gindurile cu privire la Transilvania fi
dispun bine fatg de comisarii imperiali
improvizati, David Ungnad i Mihai Szkely, care aveau s ving i ei la Alba Iulia.

Ulterior dintr-o scrisoare a lui Pezzen din 3 ianuarie 1600 ar rezulta cg trebuia sg raporteze
despre predarea ceatilor din Transilvania ctt de urgent.

Din nou, ca pe vremea lui Sigismund, el pornea cu aceegi lozincg de ancredere

rgbdare" i cu in.structiuni destul de sumare avind un rol pur informativ. Scrisorile sale cre-

dentiale au fost redactare in aceeafi zi (6 decembrie, Hurmuzaki 111, 372) cu ordinul catre
cei doi comisan, cgrora trebuia sg le duel instructiunile impgratului. De astg datg a
fost expediat in grabg cu pofta chiar de a doua zi, la 7 decembrie. Dar cu tot zorul acesta
el nu sosea la Alba Iulia deck la 22 ianuarie!! La 25 decembrie el ar fi trecut prin Cgovia,
dup o pire cam inexactg, intrucit se pretindea c venea cu bani (I) i cu soldati (I)
(ibident p. 614). S-ar pgrea c din aceastg informatie nu poate fi retinutg deck data, cgci
el nu venea cu bani, aceasta era treaba lui Petru Armeanul, ci cu vorbe bune. Aflase

www.dacoromanica.ro

pe drum de un dar Imparatesc. pe care ar avea si-1 duci domnului, dar care rminea
nevazut. Nici la capatul drumului, la Satu Mare unde comanda Szkely i unde spera
fi sosit curierii cu darul, sperantele sale nu s-au materializat. Situaria se agrava foarte
datorita faptului c nici banii pentru plata soldafilor promisi lui Petru Armeanul nu 11
asteptau la Satu Mare. Si acum urna ca arnindoi s apara cu Winne goale inaintea domnului
dupi ce Petru se grabise s anunte printr-un curier expres de la Viena ei ei vin cu banii

si co darul Imparatului constind dintr-un colan de aur de 12000 de ducati dupa spusa
lui Petru, sau de 25 000 dup a curierului imperial Gaspar Mallikh. La Satu Mare in fata
celor doi comisan i mint de diferiti, Mihai Szkely si David Ungnad, Armeanul urla, plingea

si se viva: Vai mie, vai mie, vai mie!" *rend incoace i incolo, convins ea' isi va pitrde
capul (ibidem, p. 583, scrisoarea lui Ungnad din 4 ianuarie 1600). Chiar de a doua zi
avea de end s plece la Viena, ba chiar la PiLsen, la Imprat, pentru a cere banii
figaduiti. Cutremurat de aceast situatie, Carlo Magno se teme la rIndul su de un afront,
de o Intemnitare, poate i mai rau. De aceea a hotarlt s mai astepte. Nu cunoastem serisoarea sa catre imparat din 28 decembrie in care explica motivul opririi sale, ci nurnai
cea din 15 ianuarie, scrisi In ajunul pornirii sale la drum sub apsarea unei marl temen.
Impresionar de spaima lui Petra Armeanul si de torentul nesecat de acuzarii adose de
acesta solilor oficiali ai dbmnului, banul Mihalcea i vistierul Stoica, trimisul imperial adopta
un ton pesimist. Lucrurile se arm-a altfel de cum le-a crezut la Inceput .. In concluzie,

roaga pe imparat sa mai retina pe solii dornnului pina la ref ntoarcerea sa cu bine din
Transilvania (!), idee inspirata fara Indoiala de Petru Armeanul. El va pleca totusi, cu toate
riscurile (1) spre a afla gindurile domnului. Pentru a mai reduce din primejdiile drumului,
va pleca peste doug zile; o data cu Petru Armeanul. Acesta renuntind a mai merge la Viena,
a Incercat cu recomandarea comisarilor t obtina macar 30 000 de talen de la Lassora,
mustermaisterul de la Casovia, asupra banilor fagaduiti. Si acestuia i-a povestit c solii
domnului denatureaza cererile sale si ca 11 Imping t pastreze pentru sine Tramsilvania ... etc ... Pink' In cele din urma, versiunea lui Petru a ajuns Oita la Imparat,

In primul raport al lui Ungnad. Amanunt sugestiv: dud marele doctor Pezzen a aflat
de aceast intervemie a comisarilor in sprijinul incercarii Armeanului la Casovia, a fost
foarte acru i nemulttunit de faptul c ei s-au amestecat In aceasa chestiune care nu
priverd De altminteri, intr-o convorbire a lui Pezzen ca nunriul Spinelli la Praga, Pezzen
a afirmat c banii pentru plata soldarilor lui Mihai, 100 000 de talen i si mai bine,
s-ar afta la Casovia, dar ca plata lor a fost suspendata deocamdati pentru a exercita In felul
acesta 6 presiune asupra domnului, prea independent fafl de imparat. Dar trebuie adaugat
ei i atunci dud comisarii s-au amestecat intr-o chestiune care ii privea direct, anume
obfinerea unor sume mai modeste pentru acoperirea cheltuielilor ion de drum pig la Alba
Iulia, cu numarul minim de carete cenit de prestigiul Imparatului, rezultatul a fost tot atit
de negativ. La Satu Mare Carlo afla de la Petru Armeanul vestile comunicate de capitanul cetatii Chioar. A fost descoperita o uneltire a cancelarului Naprgy si a lui Gaspar
Kornis In favoarea lui Sigismund, i domnul la II:Lillie, era gata sa-i taie pe am1ndoi
sfetnicii sai, dar este dispus s astepte sosirea lui Carlo Magno Cam tot atunci, din
4

www.dacoromanica.ro

Alba Julia unde 11 astepta Cu mare zor, Giovanni de'Marini Poli fi denunfl uneltirile lui
Bocskai (Barchai"!) i pica desde lui intilniri Cu Naprgy. Acest Bocskai apucase toate
bunurile Jul Josica si ale lui Sigismund, fiind acurn foarte bogat. Uneltirile pomenite sint

dcsigur in leggturg cu arestarea recenti a unui agent important al lui Sigismund Bithory,
P. Huszar.
Aceasta era situatia la Alba Iulia in preajma sosirii lui Carlo Magno, precedas de
stirea cg aduce domnului darul imp5r5tesc, rgspindit ca sigurg de curierul imperial Mallikh,

ceva mai inainte, i deci din punct de vedere politic, infirmarea ei de fapt, data cu
a lui Petru Armeanul, frg bani, dupg ce la porunca impgratului vestise pe

sosirea si

Mihai printr-un expres cg va aduce 100 000 de talen i pentru plata ostasilor, putea fi interpre-

tat Intr-un mod defavorabil, intr-un moment cind partizanii lui Sigismund se miscau
chid domnul ar fi avut nevoie de spriiinul absolut al partidei adverse. Aceasta ins se argta
dispus sii asculte toate soaptele i insinuiirile pomite din jurul generalului Basta, instalat in
castelul de la Simleu (Somlyo) de unde fugise Stefan Bthory, fratele cardinalului.
Plecat cu teamg din Satu Mare, unde multumit lamentatillor lui Petru Armeanul se
usase o atmosferg grea, creatg si de lipsa prelungit a lui Darahi, trimis mai inainte la
domn i retinut de acesta, Reg a mai da semn de vigg, dind nastere la blnuielile cele
mai sinistre pentru el, Carlo Magno soseste in sfirsit la Alba Iulia la 23 decembrie, mai bine
de doug sgptgmini dupg pornirea sa cu atita zor, la porunca ministrilor impgratului. Sederea
sa la Alba Julia a durar ping la 13 februarie in care timp a reusit sg insenineze atmosfera.
Este ling sugestiv faptul di de la inceput, este luat in primire 6 manevrat de Giva, care
redacteazg impreung cu el darea de seam a audientei la dorm. Probabll cg Giva a fost
chemat sg faci pe tlmaciul cu pridejul acelei audiente a lui Magno. Dealtminteri el hi va
continua acest rol si dupg venirea comisarilor, ping la plecarea sa prin mijlocul
rnartie. Deocamdat5 el se luase bine cu mitropolitul de Tirnovo, Dionisie Rally, instalan de
Mihai la Alba Julia, unde intelegea s exercite ca duhovnkc al domnului o actiune determinantg asupra lui, prin indeinnuri, presiuni morale g chiar ameninari Cu blestemul cerului.
Urmind sfatul lui Giva, Carlo Magno se adreseazg mitropolitului care se oferg s1-1 cheme
in cllmineata zilei cind domnul va face plata cazacilor. Cum a decurs intrevederea cu
domnul in prezenta acelui prelat, se poate vedea din raportul lui Carlo Magno, destul de
confuz pe alocuri, publicar cu data gresit de 2 ianuarie (acceptatg de toti istoricii)
care nu poate fi anterioarg celei de 31 ianuarie, a sscrisorii lui Magno cite Pezzen, de care
va fi vorba indatg. In audienta secretg de la 25 ianuarie, rolul lui Magno ifusese dublu: ascul-

tase protestul domnului indignar de afrontul ce i se ficea i dind chiar a intelege ci si-ar
putea afla un rost si fin g impgrat, i ii adusese la cunostintg o scrisoare a lui Pezzen
eitre Ungnad privind declaratiile extravagante ale solilor oficiali ai domnului, ce afirmau
cg el ar avea de end si rrntn posesor, guvernator fi patron al Transilvaniei (p. 648),
la care dotnnul a afirmar din nou cg a ocupar Transilvania in numele impgratului. Raportul nsui era o expunere a punctului de vedere al domnului, care a si cenit si-i fie citit
spre a nu i se denatura cuvintele. Atmosfera mai 2narcat la tnceput, s-a potolit i totul
a decurs cu cordialitate, dar numai ca o luare de contact, fin k' a se trece mai departe. In
audienta memorabilg din jurul lui 31 ianuarie se asist la o soluTionare, de fapt iluzorie, a
S

www.dacoromanica.ro

neconcordantei dintre vederile domnului cu ale imparatului. Calea pe care s-a ajuns aici
este aritata de Magno in scrisoarea sa catre Pezzen, cu data de 31 ianuarie, in cure insira
inconvenientele netrimiterii darului si a banilor, care 1-au silit sa se opreasca de nevoie
la Satu Marc, zabovindu-si deci sosirea in Transilvania, unde ar fi fost necesara prezenta
sa
ca si a comisarilor dealtminteri, chiar cu doua luni mal inainte
intruch
este flu sftuit neavind in jurul su oameni clulazuiTi (di maturo consilio). Invocind marturia
lui Giva, el se lauda cu rezultatele obvinute de la venirea sa. Cunoscindu-i dispozitia
(il humore suo) am socotit cu cale s m departez pulin in ce priveste pe acel vpievod,
de instrucliunile date de Domnia voastra ilustrisima in numele maiestaTii sale: 1-am imbunat cu
&dui c maiestatea sa 21 va cinsti cu titlul de principe al Imperiului i 11 va rasplati potrivit
Cu meritele sale in qualche parte sotto Sua Maesta dove a lui meglio parera i i va obvin,e de la

sanctitatea sa si de la regele Spaniei ajutoare asemenea acelora care au fost acordate lui Sigismund Bithory. Asta este tot ce i-am oferit si nu cred sa fie foarte departe de voin;a rnaies1411 sale cezaree .." De fapt, aceste condi;ii sint cele menvionate de domn in scena memoradescrisa de Magno in raportul su catre Imparat. Ca Szuhay i Istvnffy in 1598, el crede
in Mihai i ar fi dorit ca sfetnicii imparatului s. nu scape cosi gran fortuna e valore di- questo
Waivoda. Dar tot ca ei, el se gindeste la o incercare valabila deocamdat un an de zile? in
care i s-ar pune la dispozitie mijloacele necesare pentru a duce lupta Cu turcii, care ar costa de
zece pri mai pu;in deck o campanie cu trupele proprii ale Imparatului, greoaie i pltite cu
solde mari. [Despre stapinirea Transilvaniei nu a mai vorbit, intrucit domnul afirmase in audienta de la 25 ianuarie ca. a ocupat-o in numele imparatului ...] Urma ca domnul s trimit,
odata cu curierul lui Magno ce ducea raportul urgent al acestuia la imparat, un curier propriu, dar mai apoi a hotrtt s trimita un om al su care sa-1 insoteasca pe Magno si sa duca
solilor oficiali, Stoica i Mihalcea, textul celar hotarite impreuna (Hurmuzaki, XII, p. 656).
Ce 11 interesa in primul rind pe Magno era crearea unui climat de incredere i cordialitate,
acest lucru 1-a realizar din plin. Ca in 1598 la Tirgoviste, domnul isi deschide sufletul
destainuieste abilitaTile pe care le incearca, tratind cu turcii i polonii spre a-i amagi, gindurile
sale cu privire la sprijinirea pretenifilor arhiducelui Maximilian la tronul Poloniei, descoperirea
recent c pretinsul sol al Poloniei era un spion venit s stabileasca legaturi Cu cazacii din
slujba sa, care Insa i-au adus domnului scrisorile trimise lor de acest sol etc ... (Hurmuzaki,
XII, p. 664). Foarte mulymit de rezultatul obTinut, Magno ii scrie secrefarului
Barvitius

Infaviseze imparatului raportul su cit mai curind. Regreta ca nu au aparut

mai vina
Inca nici comisarii, nici banii i nici darul pentru domn. Acesta ar vrea
la el zicind el are nevoie de oameni Cu experienta pe linga sine si doreste mutt sa vina
domnul Pezzen. Mine star potftit de voievod la prinz i apoi ne vom duce la vreo leghe de
lucru care trni
aid s trecem in revista 2 000 de cazad, cu prilejul distribuirii soldei lor
strapunge jalma i numai pentru c acei 30 000 de talen i nu au sosit incl. Mi-a Incredintat
portretul sau intiero" (adica inrlisindu-1 in intregime) impreun cu scumpul su fiu i clac
acel blesternat dar (el foloseste eufemismul benedettoa) ar fi sosit, totul s-ar fi petrecut spre

multumirea sa si a imparatului. Si <chiar> trimifindu-1 <acurn> nu ar mai aduce atita

mulvumire ca mai inainte".
6

www.dacoromanica.ro

La 4 februarie el anun i comisarilor rezultatul fericit obtinut de el 6 exclam: et giuro

a Dio che in Corte non sanno abraciar la gran fortuna cla questo Waivoda
dar va trebui
a fie lsate deoparte once umbra si bnuial i sa nu se dea crezare a male lingue. In

sfirsit, la 10 februarie apar 6 acestia la Alba Iulia, salutati la Aiud de Carlo Magno
Giva. Inca de acum, Ungnad se arata dispus sa nu impartaseasci optimismul i increderea lui
Magno. Acesta nu pare ilia' sa-i f comunicat nimic din negocierile sale. Si nici paternitatea idcii de a trirnite la imparat pe consilierii banuiti de manevre subversive, ca Naprigy,
Kornis, Bodoni, folosind prilejul dietei ungare de la Pojon (Pressburg
Bratislava) pentru
aiba' In mina i si hotarasca asupra soartei lor. Ungnad aflind doar de
ca suveranul

intentia trimiterii lor, fara a intelege gindul ascuns sand la baza acestei masuri, declara
c5. ea va trebui discutata cu Mihai. In raportul comisarilor despre primirea lor la Alba
Iulia ei vorbesc pe larg de favoarea i Increderea de care se bucura Carlo Magno la donut
pe care 'A cunostea de 6 ani din Tara Romaneasca [in realitate din 1595] si care vorbeste
Cu el familiarissime i domnul l cheama la el In particular si nu are nici o taina fa ta de
el. Raportul scris de Ungnad tradeaza si o nota de invidie. El observ c daca domnul
incredintat lui Magno uncle chestiuni, de o mare insemnatate, pe care sa le comunice in
tain Imparatului, se cuvine ca ele s. le fie comunicate i lor spre a fi informati In interesul misiunii lor. In schimb, colegul lui Ungnad, Mihai Szkely 1'1 laudi pe Magno in
repetate rinduri. Comisarii aduceau cu ei cei 30 000 de talen, ce aveau sa fie plititi char
a doua zi. Dar li se aminteste ca suma ce trebuia platita era de 100 000 de tajen i si ca.
scadenta pentru alt'i 100 000 se apropie. Ei sint salutati de Petru Armeanul care se bucuril
iar de favoarea domnului i este desemnat ca un fel de gazda care s'a le poarte de grija.
Domnul a hotarit
tritnita pe acei sfetnici unguri, impreuna cu Sibrik spre imprat,
incredintIndu-i lui Giva. Audienta secret a comisarilor are loc in prezenta lui Giva g a
lui Petru Armeanul, amindoi fiind chemati drept talmaci. Despre Petru, spune Ungnad, ca
de cind a seapat de primejdie g a ocupat locul defunctului Gergel (zis i Grigorita) Balog,
umbla cu viclenii rele i neasteptate la adresa comisarilor (recte Ungnad). Acestia isi zabovisera plecarea asteptind zadarnic s be vin instructiuni. Acum in lipsa acestora, nu prea
aveau ce discuta In audienta secreta. Ungnad insa
sub influenta poate a celor auzite

cu Basta la $imleu la plecarea prelatului din

a cautat cu tot dinadinsul s provoace pe
domn ca s declare cum intelege acesta ca sa fie regimul Transilvaniei. Mihai a avut mai
trail aerul ca nu Intelege bine intrebarea. A fost un duel foarte steins de trei ore. In cele
din urm, domnul a izbucnit In aceste cuvinte talmacite de Giva, ca el vrea s fie cirmuitor (Gubernator") n aceasta ;ark', el a fost asezat n acest scaun nah Euer Majestt"
[adica in chip de Statthalter] i comisarii i-au fost dati drept sfetnici g cum domnul
Carlo Magno a sugerat (furgebracht" vorgebracht) chiar acest punct i 1-a comunicat
afara, i domnul s-a i explicat cu el, si cum domnul Pezzen, precum i solii romani se
de la Malaspina in convorbirea avut
Transilvania

(vezi relatia lui Malaspina)

afla probabil la dieta (ungara), va trebui asteptat raspunsul Imparatului

Atunci comisarii
(
Ungnad) 1-au intrebat In fata domnului daca el a sugerat acel punct, si ce rspuns a
primit de la voievod, si el a tgaduit faptul, zicInd c nu a vorbit nimic despre aceasta
nu duce niel un raspuns in aceasta privint de la voievod afara din lark', <rispuns> ce a
7

www.dacoromanica.ro

pus s fie tlrncit ciar si precis (lauter und rund). Comisarii au adus vorba c ei au instnictiumle lor ;i Carlo Magno le are pe ale sale etc., iar domnul a cerut s i se inftiseze
acel punct in limba maghiar ca s. purl el s fie tradus apoi pe romineste si s mai mediteze asupra lui. Ungnad are grij s sublinieze c ei s-au mirat ca domnul s. se refere
;i el mai adauea ei au fost foarte -mulrumiti
la Carlo Magno si acesta
desmint
ca el [Carlo] s, fi fost prezent la acea audienf, pentru cl a auzit cum voievoduI nu
vrea s se declare intru totul de acord cu ce i-a sugerat el lui Carlo Magno, si acesta a
trimis afar <veste> la maiestatea so, si pentru care domnul Carlo s-a bucurat atita
a si scris <la lumea> din afar dar eu, Ungnad m-am ndoit tot timpul de acesta
indoiesc tot mai mult".

Chestiunea aceasta continu s-I preocupe pe Ungnad. In diferite rinduri, el readuce

vorba despre acele propuneri duse cu sine de Carlo Magno. De altminteri, ele interesau in
egal msur si pe vistierul Stoica, unul din cei doi soli oficiali ai domnuluii. Acesta se
reintoarce in ziva de 15 februarie, precedat de curierul imperial Gaspar Malikh cu As' punsul Impratului din 3 februarie la cererile domnului expuse de solii si Mihalcea ;i Stdca.
Ei fuseseri retinuti pe drum trei zile pentru a sosi dup el. Propunerile Incredinvate lui
Magno nu avuseser timpul sit sosease, fad redactare la Alba Iulia la 5 februarie, doui
zile dup3 slobozirea solilor de catre imprat. Asadar, nu mai aveau un interes actual. Cu
ark mai mult cu eft domnul, dup o izbucnire violenti in fata comisarilor Intr-o audient
calificat de Mihai Szkely drept eine brusko Audienz" in ziva de 17 februarie (p. 716)
a declarar c' a fost amgit de emisari neautorizati care au venit cu vorbe goale, Giovanni
de'Marini Poli, Carlo Magno si comisarii (p. 724). Acura nu mai vrea s discute decir
doar cu doctoral Pezzen, care Ins nu se grbea s. pun capst unei situatii intolerabile. Domnul era
nespus de miniat pentru cele ce ar fi spus Magno arhiducelui Maximilian. (Se referi probabil, la asigurarea c domnul i-ar ceda Transilvania, ajurts indat si la cunostinta lui
Pezzen.) Trei zile dup aceea, Mihai Szkely care se silise s potoleasel minia domnului,
sZrie impratului ;i secretarului Barvitius pentru a denunta procedeele folosite contra lui
Mihai: oprirea darului si a banilor, slobozirea solilor inainte de sosirea lui Carlo Magno cu
propunerile din urm, mijloace care nu reusesc decir s jigneasa mindria domnului. Cesiunea s-ar fi putut obtine la inceput de tot, dar in alt fel. Tot acum (20 februarie) ii scrie
si lui Carlo Magno s. solicite implinirea celor necesare (trimiterea banilor, a darului)
incheie

astfcl: A; scrie mai multe, dar nu mi-e ingduit. Domnia ta ;tii a am vorbit

adesea impreun. Ciudat (seltsam) a fost situatia atunci, acum este hid si. mai ciudatl".
La 7 martie ii scrie din nou s zoreasa cum va ;ti si. va putea trimiterea darului. El
este ca un om ce vede cl arde casa si nimeni nu face nimic ca s-o salveze. Era asteptat
solia turceascl
exista temerea c domnul va incheia pacea cu turcii. Dar o primejdie si
mai imediat se preciza. Din Moldova, Sigismund Bthory lsi trimitea agentii i scrisorile in
Transilvania 5i isi aduna osti, hi vreme ce mercenarii lui Mihai, nepltiti, erau gata de
rscoal sau de a trece la inamic. In timpul acesta, Ungnad mrunt, veninos si tipicar isi
urmrea mai departe ancheta asupra propunerilor lui Carlo Magno penult a demonstra o dat
mai mult a el singur vzuse limpede incotro se mergea, inc din anal trecut, in duda
8

www.dacoromanica.ro

dedaratillor lui Radibrat, Giva, Magno si altii. De asta data, ferindu-se de colegul su
Szkely si inventind un pretext, se duce la mitropolitul de Tirnovo pentru ca auzise ca.
acesta ar fi vazut conceptul italian al textului roman pe care 1'1 scosese la lumina vistierul
Stoica si 11 talmacise in limba slavona.

Dar necunoscind textul rominesc, Ungnad li atribule lui Stoica niste denaturari in mod

cu totul gratuit. Ar fi fast interesant de stint pe ce se bizuia pentru a afirma ca in textul

initial ar fi fost vorba de altceva, intrucit el nu stiuse nimic despre continutul acestuia pe
care Magno se ferise s i-1 comunice. Ramine o intrebare: Stim a Magno nu avea calitate
sa trateze Cu domnul. Atunci care a fast obiectul misiunii sale? Pe de o parte Folul su trebuia

sa fie informativ pe de alta avea sa fie acela al unui agent de legatura. In sfirsit in atmosfera exploziva datorata dusinaniei cu Basta, trebuia sa indemne la rabdare pig la venirea
celor doi comisan i improvizati care cu toata. zabava lar sfirsesc prin a sosi la 10 februarie.
Deci misiunea sa era pe cit de iluzorie pe atit de efemer. Analiza contributiei sale la textul
Ce au adus Carlo Mango" scoate la lumina iniviativa lui de a propune o solutie minora
pe care o credea posibila. In cursul sederii sale a vrut s se afirme 0 prin aplicarea unora din
punaele enuntate de el in textul curios analizat de noi (vezi Observagi critice) si anume
cele privind pedepsirea vrajmasilor imparatului (0 ai domnului). Acest capitol ti oferea
baza unor pertractari cordiale cu domnul care s dovedeasc si zelul su fati de impararo 6
bunavointa sa fati de acesta. Aici gse,ste solutia ce i se pare atit de satisfacatoare: suprimarea
pe tacute a persoanelor indicate de el. Formula diferit de cea recomandat de Consiliul de
la Viena, care cerca ca ei sa fie judecati. El desemneaza pentru inceput pe Ieronim Zlatarie

(care tradase pe imparat, si pe Mihai) si pe nepotul cardinalului, loan Iffiu, si observa cu

optimism: Si dupa acestia treptat, treptat va urma 0 restull" Cinci zlle dupa aceea el e
sigur (dar greseste) ca lucrul s-a si intimplat cu cei doi si anunt'a cu satisfactie Vor urma
Imre Deak si altii pe care i-am si insemnat in scris". (Este probabil unul si acelasi at
Imre Gellen de pe lista de la Viena.) In aceeasi ordine de idei el propune un mod cit se poate
de simplu si elegant de a lichida pe acei membri ai Consiliului Transilvaniei banuiti a fi
in legatur cu Sigismund Bthory. Domnul sa-i trimiti ca soli la dieta ungara de la
Pojon (Bratislava) si acolo va sti imparatul ce sa faca cu ei. Dar In preajma pornirii lor
intr-acolo sub paza lui Giva, fostul sol, vistierul Stoica i-a oprit, aratind ea o data acolo
ei ar putea deveni nespus de primejdiosi. Este vrednic de semnalat ca domnul punea totusi
o vorba buni pentru Gaspar Kornis, 6 chiar pentru Stefan Csaki. In sfirsit Magno considera ca o ofens adusa imparatului faptul ca domnul a primit In slujba sa si 1-a rcut
capitan al Siriei pe loan Zelestey, probabil roman, cu 500 de calareti venind din teritoriul supus imparatului. Foarte curind vom afla numele acestuia asociat in mod sinistru cu
acel al lui Carlo Magno. Dupa uciderea lui Mihai, acelasi capitan Zelestey va fi executat ca
vinovat de jefuirea lui Magno care, plectnd din Alba Iulia la 13 februarie se abatuse pe la
Bocskai caruia li ceruse pentru imparat orologiul druit odinioara de acesta lui Sigismund. Trecind spre Praga, In Moravia, Magno a fost jefuit furindu-i-se orologiul. Acum
a fost gasit un lap ispasitor care platea poate in felul acesta gestul sau de a veni in slujba
domnului.
9

www.dacoromanica.ro

Magno mai reapare sporadic cu prilejul unor informaii rkleIe. El este procuratorul
lui Mihai Viteazul pentru castelul Khinsburg. Dupa uciderea domnului el merge s5. duc

la curte /ucrurile de prev ale domnului. Dar inventarul nu este intoanit de el deck 16
ani dup' aceea, cind fiul lui Mihai se mai zb5tea s. adune cite ceva din rmsivele bunurilor tat/ilui gu. In 1604 dud Nicolae Ntrascu se plkge ea: a fost jefuit in Transilvania de
osta0i germani neplkiyi de Imprat i constituili In banca, el este Indreptat spre Carlo
Magno care poate cu acest prilej il va fi indemnat 0 pe el s ab Incredere i tibdare.

El reapare din dud k chid in documente in leeittul cu obligaiile sale mai mutt teoretice de fost procurator al lui Mihai Viteazul. Moare In 1617.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE GUIDO AVELLANA' p. 74

1596, septernbrie 17, Alba Julia

...Principele2 a pus s se adune si s se tira

consiliul In care a luat hotrirea s meard el insusi cu 18 000 de combatanti
scotind i R ...iti" (?) dintre cei mai buni i cea mai mare parte a archebuzierilor care pornesc azi in directia taberei maiesttii sale spre a se uni <cu
cei de acolo> apucind drumul Oradiei, cu speranta de a se regsi peste zece
zile i ducind cu sine sase tunuri de asediu i patruzeci de tunuri de cimps.
L-a lsat pe domirml Bocskay ca guvernator / / al trii, ca s fu' paz 1 bun
Traducerea s-a acut dup textul italian publicat de Vinc. Makusev, In Monumenta
historica Slavorom meridionalium vicinorumque populorum, cuprins in Glasnik srpskog ucenog
Drustva ...", seria II, vol. V, Belgrad, 1883, pp. 74-77. Adresantul era secretarul ducelui de Mantova.
2 Sigismund Bthory, principele Transilvaniei. Scrisoarea apare frsi panca
omisa de editor.

3 Sei pezzi dz batteria et quaranta da campagna.

11

www.dacoromanica.ro

P. 75

la botare pentru ca s poatas reziste la incursiunile tatarilor sau la altceva

ce s-ar putea ivi.
Principele are din oastea sa vreo 3 000 de combatanti pe linga voievodul
Tarii Romanesti i acelasi voievod are 8 000 si se afla in campanie4 pentru
a tine piept la navala tatarilor, caci se aude c polonii i-ar fi lasat s treaca
si se spune c ar fi si. trecut Nistrul. Impotriva acestora el este hotarit sarsi

incerce norocul. Pina acuma bunul voievod a stiut in fel si chip sa duca cu

vorba pe sultan si pe dregatorii acestuia, in asa fel a in anul acesta va

putea s ramina linistit din partea lor, i abia acuma s-a descoperit cl o
parte din asprii5 trimisi de acest voievod la Poarta pentru a o imbuna8

sint falsi, inch sultanul a ramas bine pacalit de el. Aici se afla in mina un omi
trimis de intreaga Bulgarie, care da de stire principelui c vor sa se ridice
impotriva turcilor, numai doar s fie ajutavi de principe cu 2-3 000 de soldati care sa ia conducerea oamenilor din acea Tara, care se si afla adunati
prin paduri in numar de 30 000 cu armele lor pe care le-au tinut ingropate
Inpmtnt. Voievodul depune mare staruint pe linga monseniorul8 nuntiu ca
binevoiasc s favorizeze pe linga principe aceasta intentie buna a lor
fa; a de crestinatate. Si asadar ieri am fost i eu impreuna cu yrincipele i cu
sfetnicii, i atita ne-am straduit, tncit el lnuntiull s-a hotarit sa trimita inapoi
pe solul acestora impreuna cu Paolo Giorgi din Ragusa, foarte cunoscator al
acelor parTi8, la domnul Mihail Voievodul, pentru ca sa fie naimiti acolo cei
p. 76 400 de calareti albanezi care se afla acolo, fi veniti pe rind la voievod, spre
a trece i ei de cealalta parte a Dunarii, cu ajutorul pe care 1-ar primi.
Asadar daca s-a ajuns la aceasta consfatuire, m)onseniorul nuntiu a fost nevoit

promita banii pentru a se stringe acea oaste, i ieri au plecat. Speram

intru domnul nostru ceresc, s auzim in curtnd c lucrul progreseaza bine
va trebui sa fie de un ajutor, nu mic, pentru maiestatea sa si de o mare tulburare pentru inamic, caci ei se gindesc. s' devasteze pina la Adrianopol
etc.

Din Moldova nu avem Inca o stire sigura despre trecerea tatarilor. La

hotarul t acela se afla totusi domnul Pancratiu Sennyein cu 5 000 de oameni
4 Qual si trova in campagna, adica in stare de alerta.
5 Asperini.

6 Per acquistarla.
7 Este Teodor Ballina. Pentru misiunea lui i amestecul lui Paolo Giorgi, vezi Cacitori,

p 380-383.

Vezi biografia sa (ibidem). Pentru insinuarile pe care i. le aduce

ulterior Paolo Giorgi, vezi biografia acestuia 6 Observapii critice (ibidem).
Molto pratico di quelle parti.
70 La hotarul Transilvaniei spre Moldova.
13.

11 Era dintre nobilii mono. Si In 1595 fusese insardnat cu paza hotarului Transilvaniei dinspre Moldova, in momentul instalarii lui Ieremia Movila, de catre Zamoyski, in
locul lui Stefan Rizvan.
12

www.dacoromanica.ro

de paz din partea acestor state, si cum monseniorul nuntiu12 a trimis pe un

servitor al sti cu posta la Ieremia voievodul Moldovei, la inapoierea sa se va
afla care e adevrul Cu venirea titarilor.
Aici se afl un gentilom trimis de cancelarul13 Poloniei pentru unele neIntelegeri privind datoriile surorii" principelui, care a fost m'ritat. cu acest
cancelar, si bnuiesc ea: sub acest pretext, s nu fi venir mai degrab pentru
a spiona ce anume se trateaz. In tain In aceste chestiuni privind rzboiul
etc.

Principele, de patru zile tricoace este incercat de friguri care s-au declarar in doppia terzana"15 ins medicii sper a ele vor inceta i c el se va
[Urmeai formula de incheiere, data si subscriptial.
face bine in curind
12 Pentru corespondenia sa Cu Ieremia, vezi ibidem, p. 462.

" Jan Zamoyski.

" Griselidis.

Febbra terzana este cea care revine a treia zi, adic. apare o zi da, o zi ba. Probabil c n forma dublI se repea de dou ori n aceeasi zi.

www.dacoromanica.ro

[SCRISOARE CATRE COMISARIlI6

1600, ianuarie 24, Alba Julia

Am ajuns aici ieri dimineata spre miezul zilei

p. 646

si as fi putut ajunge In seara dinainte, insg voievodul a trimis sg mg inttmpine cu rug-gmintea sg inttrziu ping a doua zi, dud am fost primit de cgtre
cei de la curtea sa si de catre comandantii cazacilor si escortat de un numgr
de 200 de cglgreti plug la locul meu de g-gzduire in casa domnului Bocskai17.
$tiind cg Signor Marini v-a informat am:gnuntit despre mersul lucrurilor de
16 Traducerea s-a ficut dup textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p. 646.
17 Carlo Magno il cunotea bine din vremea ederii sale la curtea lui Sigismund
(1595-1598). Apoi foarte recent il intlInise la curtea Impratului unde Bocskai venise in
fruntea unei delegatii a lui Sigismund s trateze conditiile unei noi cesiuni a Transilvaniei.
In sfluit, In august 1599, Carlo Magno ii vInduse mina sa de aur de la Ruda, primit
In dar de la Sigismund. Acum situatia devenise ins foarte gingag, din cauza descoperirii
uneltirilor lui Bocskai pentru readucerea fostului principe (vezi notita introductiv).
14

www.dacoromanica.ro

voi Tune doar c Mihai Kathonail8 a avut sfirsitul pe care 'ti merita
banuiesc ca pe tacute s-a intimplat la fel cu Kornisie e forse altro apresso

aici

caci nu se poate auzi nici o stire despre locul unde s-ar afla
si mi se
spune c voievodul ar face acelasi lucru cu Napriv2 dad nu ar avea consideratie pentru haina lui preoteasca. Dar ti voi arata eu cum va putea face
ca el sa ajunga in miinile maiestatii sale i cu prilejul Dietei din Pojon21 va
putea fi atras in capcana

Am venit chiar acum de la audienta care a fost foarte multumitoare

(grata) i mi s-a aratat foarte multa bunaVointa. $i cum nu a fost vorba
decit de salutari i complimente, cred c azi sau mtine voi obtine o audienta

particular.
[Sa vina comisarii cit mai iute, caci sint asteptati i doriti i lucrurile
se vor rezolva mai bine decit se crede ... etc.]

[RAPORT COMUN CATRE IMPARAT AL LUI CARLO MAGNO

$1 GIOVANNI DE' MARINI POLI]22
1600, ianuarie 24, Alba Julia

... Cu toata supunerea i credinta facem Cunoscut maiestatii voastre c in ziva de 23 a lunii de fata, a sosit aici Carlo
la un sfert
Magno si a fost primit de ilustrisimul voievod cu mare cinste

de leghe <de oras> si in ziva de 24 s-a tinut audienta publica si In ziva de

25 cea secreta, care a tinut trei ore, In care Carlo Magno a expus cele poruncite de maiestatea sa.

Raspunsul ilustrisimului voievod a fost c nu poate s ja o hotarire

deocamclata, pina nu va fi fost informat de catre solii sai, trim4i la maiestatea voastra, de felul in care vor fi fost ascultati i sloboziti de catre rnaiestatea voastra, i s-a prins mult de maiestatea voastra ca a aratat atita neincredere in el, retinindu-i restul de bani tmpreuna cu darul pe care avusese
18 Fostul jude al Clujului care U. primise pe Sigismund la reintoarcerea lui aventuroasg In Transilvania (1598). Acest Kathonai a fost glsit ucis pe cImp, de clue firanii
pe gare i asuprea. Indatg au circulat mii de zvonuri c domnul ar fi pus sg-i taie beregata, Igslondu-1 sg rnoarg i oprind chiar cu stasnicie si-i fie ridicat cadavrul. Intr-o altg
versiune, tot atit de fantezisf, domnul 1-ar fi ucis chiar el, cu o loviturg de pumn (1).
18 Gaspar Kornis de Rusca senator, fost cgpitan al Hustului. Dupl infringerea cardinalului
raliat lui Mihai Viteazul, dar foarte curind va trece la Sigismund Bkhory.
pe el!
In luna mai 1600 se pretindea, In mod fantezist, cg domnul 1-ar fi ucis
20 Episcopul catolic de Transilvania qi cancelar al principatului.
21 Dieta imperialg de la Pojon, sau Pressburg-Bratislava.

22 Traducerea s-a flcut dup textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 648-651.
15

www.dacoromanica.ro

P. 648

de end
trimit prin Carlo Magno si Petru Armeanul, i aceasta numaim
datorit zvonului pe care 1-a rspindit pe aici curierul maiesttii voastre,

Gaspar Malikh24, in afar de faptul c Petru Armeanul, la indemnul si din

porunca maiesttii voastre, a trimis pe tovarsul stt in grab de la Viena
ca s fac cunoscut stpinului su ca <banii> '11 urmau. Si voievodul presupune, negindindu-se mai departe, c aceasta s-a intimplat in urma vreunei neincrederi deosebite, sau vreunei stiri calomnioase26 care 1-au fcut pe
imprat s. se trag inapoi de la acest gind i bunvoint fal. de el, si dac
Petru Armeanul ar fi venit la timp, sa-i dea de stire de ce se intimpla, el
hotrise s vin insusi la maiestatea voastr ca
fac plecciune
[etc.)

si din cauza zbavei acestui armean nu-si mai poate infptui &dui, 'intrucit primvara 11 imbie la o actiune de laud, multumit
desigur
ajutorului i sprijinului care 11 stilt fgduite de indurarea innscut si de

generozitatea maiesttii voastre. L-am imbunat intru citva i indeosebi Carlo

Magno, artindu-i cauza acestei intirzieri, pentru ca s binevoiascI s. se

lase de aceast mndoial, intructt maiestatea voastr nu s-a gindit niciodat
aib vreo indoial cu privire la persoana lui, i c in curincl maiestatea
voastrli va manifesta favoarea sa prin alte semne pe msura meritului su
si a marii sale vitejii. Numai doar s aib putin rbdare, si peste PuTine
zile o va vedea manifestindu-se dup vointa i dorinta sa.
[Din partea comisarilor i s-a dat lui Carlo Magno o scrisoare a lui
Pezzen cu privire la declaratiile solilor dornnului la Viena, si indeosebi
ale lui Mihalcea26: c stpinul lor are de end s rmtn posesorul, guvernatorul, i exceptind doar numele27, patronul absolut al Transilvaniei. Asupra acestui punct, cei doi emisari ti cer domnului s dea instrucTiuni solilor
si] zisul domn voievod declarind in fata noastr t' a ocupat i dobindit
aceast Tar in numele maiesttii voastre, si o Tine in acest scop i el era
intotdeauna gata s asculte de poruncile sale, ilia el se plingea de neincrederea maiestTii voastre fat de el, zicind: Pira acum, maiestatea
lumea tntrea6 au cunoscut statornicia i credinta mea, si as vrea s. le-o
23 Paranteza a autorilor raportului introdus: in expunerea indirecta a spuselor domnului.

" Acesta sosise la Alba Iulia inainte de 22 decembrie 1599, rind Giovanni de' Marini
Poli ti scrie lui Mihail Szkely la Satu Mare ca G. Malikh a adus scrisoarea imparatului
catre voievod, i c acesta ii mai trimite si un colan cu pietre scumpe in valoare de 25 de
mii de ducati si o vesta ducalle, adic darurile pe care urma s le aduca Carlo Magno.
25 Sinistra inkrmatione de male lingue.
26 Miali. Misiunea lui Mihalcea i Stoichifl trebuia s lamureasca intr-un fel pozitia

lui Mihai fata de imparat i fa ia de Transilvania. Era prima solie adevarata. Cea anterioara
a lui Petru Armeanul fusese doar o notificare solemna a victoriei cu inf,"tisarea trofeelor
trimise.

22 E dal nome in puoi.

76

www.dacoromanica.ro

arit i in fapte mai mici, numai s fiu sprijinit i ajutat de maiestatea sad28.

El nu doreste altceva pe lume dectt a sluji pe Dumnezeu si pe impirat, numai 'pentru a dobindi in crestinitate un nume nemuritor. Dar ceea ce l-a
durut mai mult a fost c s-a i divulgat [neaducerea banilor] in toati armata
sa, si din partea [soldatilor] de once natie vine intrebarea: unde au rimas
banii i darul? aci a apirut /1 si Carlo Magno, nu numai Petru Armeanult3.
De sigur a este foarte tulburat,
constat ci el pierde mult din
prestigiul su i din renumele su in ochii soldatilor s:ii. $i in incheiere zice:
Maiestatea so se increde mai mult si di mai multi crezare celor care o
deazi 6 ti vatimi tara3 decit celor care i-au dobindit stipiniri" si mi-a spus
pe fati31 c unul este Basta, [altul] Bocskai apoi cei doi Stefan Bthory32
precum i altii din Ungaria Superioari care sprijin i indestuleazi cu alimente cetitile dusmanului de la granita aceea, si care nu vor ajunge
niciodati ca s arate acea credinti adevirati pe care a aritat-o el maiestitii
voastre, punIndu-si n cumpini nu numai persoana lui, ci i sotia i copiii
si izilogind tot ce avea, pn i giuvaerele sotiei sale pentru a yliti ostisimea spre a implini porunca maiestitii voastre n vederea rizbunarii asupra
Mai aritind i putinele ajurebelilor si si a recuperirii Transilvaniei
toare prirnite de la ea33 i argumentind c maiestatea voastri a avut mai multi
cheltuiali cu un regiment de nemti34 dectt cu toate ajutoarele care i s-au dat
lui;* iar din aceste regimente nu se afli la lupti niciodati mai mult de doui
treimi [din soldati]; i acestia sint cei care sint iubiti i preTuivi, iar zisului
voievod nu i se recunosc bunele intentii i hotirtri, nedindu-i-se nici macar
ce i se datora35 inainte de ocuparea acestei ri. $i de unde mai intli se scuza
a nu-si poate face datoria pentru c stilt oprite trecitorile, acum ei vor ocupa muntii. Ins prin aceasta el va inlesni garantarea sigurantei drumului36.
Si ne-a spus fitis si scrim deschis maiestitit voastre ci daci nu ar fi luat
in consideratie credinta pe care i-o poarti, s-ar fi rizbunat intr-un fel contra
lui Basta care impreuni cu ceilalti partizani ai si numiti mai sus, au neno28 Se red i si in continuare declaratia domnului, dar acum in formi indirecti.
29 Fraza urmitoare este un comentariu al agentului pe marginea declarayiei pe care o
raporteazi.
Paesi.
Liberamente.

32 Adici de Somlyo si de Ecsed. Primul era fratele cardinalului Andrei, celilalt aparTinei ramurii din Ungaria habsburgici.
33 = De la maiestatea voastri.
34 Se refeti, foarte probabil, la trupa lui Basta.

38 Sc poate vedea si din rapoartele lui Lassota c imperialii erau intotdeauna in urmi
cu plata sumelor promise. Rini si suma avansati de Mihai agentilor imperiali la Tirgoviste,
pentru a fi trimis ttarilor co care se purtau tratative, a rimas neplititi multi vreme.
86 Et dove che prima si escusava non poter far il debito per esser impedito li passi,
adesso impedirano li monti. Pera quelli far facilitare, acid la strada sia sicura.
17

www.dacoromanica.ro

P. 649

rocha./ trei comitate, cutreierind Tara ca sa stoarc singele bieTilor Tarani; si

dorima lui [a lui Basta] era a intre si in aceasa Tara a faca acelasi lucru.

Daca se socoate atit de viteaz, de ce nu a incercat pina in acel moment38 sa

atace cu armata sa vreo cetate a inamicului?
Si voievodul a zis ca maiestatea voasta sa-i dea bani pentru a mulTumi
oastea, lasindu-1 sa faca ce trebuie, si spera a faca' lucruri atit de vrednice
de lauda inch se va putea.judeca cine e mai destoinic dintre ei 'doi si cine
se va arata mai cu credinta f ata de stapinul sato, caci el nu vrea sa astepte
ca dusmanul a ajurya sub <zidurile> Vienei, ci va merge mai degraba' pina
la Adrianopol ca sa dea,.,piept cu el ...
el nu doreste ca a treaca prin
trina sa nici un ban, pina ce maiestatea voastra mi trimite comisara si care
sa 'imparta lefurile soldaTilor In faTa sa, la trecerea 'in revista38 care se va face.

Aceasta oaste este buna, in stare a reziste la once greutate si este in,cercata
in lupte, caci o Tine si iarna si vara".
Si in incheiere el spune ca ori de cite ori maiestatea voastra ar afla la
el vreo lipa, a i se faca cunoscut si el nu va pregeta .Sk' o multumeasca, sau
daca maiestatea sa nu este multumita cu slujba sa, a binevoiasca sa-1 deslege
de juramint, ad cu ajutorul lui Dumnezeu si iscusinta sa va sti bine cum
sa-si dobindeasca stapiniri41, iar el fagaduieste maiestaTii voastre de a nu se
trage niciodaa inapoi sau a se departa de ea,.i nu va lipsi de a urMari dusrrlanul mai mult ca niciodata pentru slujba maiestatii voastre si a crestinatatii,
avind nadejde in Dumnezeu ca va iesi la iveala credinta sa si va triumfa
asura nedrepatii care i se face. $i pina' atunci se va ruga de maiestatea divina sa tia seama de dorinta pe care o are de a sluji pe maiestatea voastra.
Domnul voievod ne-a indemnat a avem bunatatea a t'avisan' maiestaTii voastre cele cuprinse aici, in felul cum sint scrise si pentru satisfacTia sa
depara a <i se> citeasca scrisoarea de faT142; asadar maiestatea voasta sa
ne ierte daca am mers atit de departe cu indrazneala. Ne-a spus a a si facut
trecerea in revisa a tuturor secuilor putInd sluji la oaste, aflatori in acele
comitate43 si spune ca a aflat numa'rul de 56 de mii, si cum el le-a reciat libertatea, ei s-au oferit sa-1 slujeasca in once prilej al su si once actiune Cu
12 mii de archebuzieri pedestri si 12 mii de sulhasi, si daca ar fi avut archebuzele si armamentul pe care le astepta de la maiestatea voastra, ar fi si
facut pina acum o mostra" generala.
" Rovinato. Este vorba de devastirile solditimii lui Basta,

zistenta In chip samavolnic in acele

seama lui.

comitate

exterioare

88 In questo mentre, adici Inainte de intrarea lui Mihai.

39 Nostra.
Ito Nel instade (1) et inverno.
41 Acquistarsi paesi.
42 Ha volsuto 1egere la presente.
48 Cornitatul [sau Tara] secuilor.
18

www.dacoromanica.ro

Issati
cu

rimase,

sIii asigure subcctiPle

lor,

pe

Azi am incheiat i stabilit cu voievodul

inlituram citeva persoane
1/ potrivnice maiestatii voastre, ,dar in mina si in mod neoficia144. Printre
ei (?) este acel Ieronim Zlataric, bosniacul45, Dumnezeu sa-1 aiba in grija.
51 treptat, treptat, va urma i restul pentru a alege pe cei rai dintre cei
buni

ISCRISOARE CATRE COMISARIlm

1600, ianuarie 26, Alba Zulia

Voievodul m-a chemat la audienf, care a Tinut doua ore; ma. gin-

deami cum si-1 linistesc

se fac, dar ar

i sa-1 imbunez cu fagaduielile

i ofertele ce i

fost mai bine sa fi ramas la Satu Mare, caci voievoca s spunem lucrurile pe fata
dul
imi zice: Sint satul de atitea
fgaduieli"47 si mi-a zis cuvinte care chiar de as fi avut pe mine
fi

zece armuri, mi-ar fi strapuns mima, zicind c tradatorii care 11 asasinau pe

imparat ca Basta, Bocskai, Bthory de Ecsed i cel de Somlyo, i cei ce stri-

a pactele stilt acei ce stilt respectaTi 6 favorizaTi, iar eu care am redo-

bindit Tara, cu marea mea cheltuiaI i primej die, parasindu-mi Tara ca

razbun pe maiestatea sa contra rebelilor sai, stilt dispretuit i ceea ce e mai
gray, 'este netncrederea in mine pentru ginduri pe care nu le-am avut niciodata" i alte lucruri care trni strapungeau adincul inimii. Eu nu pot sa spun
ca nu are dreptate, fiind inca i mai incredintat c niciodata nu se va constata c ar fi avut intentia de a amine stpInul Transilvaniei i c dad maiestatea sa ar trimite pe oricine afara de Basta, el nu ar sta o clip a la indoiala,
pentru c gindul su este de a trece mai departe si nu se vra intimpla niciodat
chiar daca ar fi parasit de maiestatea sa
ca el sa se inteleag
Cu turcii i nici cu polonii, si el se vaita c pierde prilejuri atit de bune din
lipsa unor sume atit de mici de bani. $i daca ar fi avut archebuzele [cerute]
ar fi i trecut in revista pe secui. In sfirsit, daca a scrie totul, ar fi un fel
de lamentatii ale profetului Ieremia. Ma tem ca bietul Armean n-o s-o duca
bine cu voievodul, care 1-a fa.cut In fata noastra mincinos i tradator. Dar
eu si signor Marini48 1-am mai imbunat citva. In numele lui Dumnezeu,
vina domniile voastre in graba, pentru ca e mare nevoie <de asa ceva>. Si
dea Dumnezeu s vina cu o veste buna, caci e mare indoiala, cu felul de
44 Secretamente e in particolare.

44 Cel care trklase cardinalului tratativele secrete ale lui Mihai cu i'mpkatul.
44 Traducerea s-a fkut dup' textul italian publicat in Hurmuzaki, XII, p, 650.
47 Sono gid hormai saccio e stuff(' de tante promesese.

44 'Marino

Giovanni de' Marini Poli.

19

www.dacoromanica.ro

a purcede al celor de la curte, ca s. pierdem a treia oar Transilvania si

totodat i prietenia domnului49. Si nici nu ar putea s se sileasc ei-mai
mult la curte ca s o piard., de cum fac. Dumnezeu s-i ierte pe cei care au
aceast Vtin. 5i acum n opresc, Ora ce m voi revedea cu domniile- voastre, pentru csi nu voi mai sta mult aici dup sosirea domniilor voastre, .de-

cit dac mi-ar veni alte instructiuni din partea maiesttii sale ...

P. S. Cind yeti ajunge la Cluj, dati-mi de stire ca s. v. pot iesi tnainte

spune din gull" ce s-a mai intimplat.

RAPORT CATRE IMPARAT

DESPRE AUDIENTA SA LA M11-1A1 VODA51
Alba lulia, 1600, ianuarie 31 sau feburarie52
P. 569

[Dup sfatul lui Giov. de'Marini Poli, Carlo Magno s-a adresat lui

Rally, Mitropolitul de Tirnovo, ca

potoleasa suprarea lui Mihai

Voda datorita faptului cl se revocase ordinul de a se plki banii fIgldui1i52 si a si Carlo Magno venise fr a aduce vreun dar.] Si nu
atit pentru bani, sau pentru valoarea darului, dar numai pentru c. acest
570
12-

lucru a fost divulgat in toat Transilvania si fiecare face tot felul de comentarii despre aceasta". Eri seara mi-a trimis rspuns acel arhiepiscop ca
vizitez i s-mi dea de stire c mime, adic in ziva de azi / / va trimite

ja inainte de a se face zita. Si astfel in dimineata de azi, de la oree 6

pin la 9, fiind de fa ll acest Arhiepiscop si Giovanni Marini, am fost la el si

era invesmintat in odidii"53 i punea54 s se aduc inaintea mea multi saci
de ducati pentru a-i plati pe cazaci ce erau in fata palatului, cu totii

zicea: Ostirei mele ii dau leaf putin, dar doresc ca s se plteasa in

fiecare luna, i astfel trebuie s m ajut cu putinii bani pe care mi i-am gsit55

in speranta c acei ai maiesttii sale cezaree nu vor mai intirzia mult". Eu

i-am dat din nou asigurki in sensul acesta si am vzut ca s-a mai imblinzit56.
49 La amicitia del Valacho.

O Adia acele lucruri pe care nu a vrut s le scrie.

51 Traducerea s-a facut dup textul italian publicar in Hurmuzaki, XII, pp. 569-571.
52 Scrisoarea a fast gresit datati de editor ca fiind din 2 ianuarie, dati la care
nici nu sosise Carlo Magno la Alba Iulia, venit in realitate la 23 ianuarie. Pentru situarea
ei dup5 31 ianuarie, eventual 2 februarie, vezi Hurmuzaki. XII, pp. 655-658, scrisoarea
lui Magno catre Pezzen.
52a Pe care trebuia

aduc' Petru Armeanul.

In pontificale (este vorba aici de Ralli apoi de Mihai).

" Mihai.
55 Dar mano al pochi ducati che mi ritrovavo.
53

" Si era blandato assai pisi che prima.

20

www.dacoromanica.ro

El a spus arhiepiscopului
Chemati s vin capelanul, s dea mai
intii sfinta binecuvintare mai inainte de a incepe s lum hotriri Cu privire
la cererea maiesttii sale cezaree, stpfnul meu. Atunci a aplrut un alt epis-

cop cu mantie de fir, cu o mitra episcopal foarte. bogat. Indat arhiepiscopul a luat aghiasma si a aghiesmuit pe cei de fa t si apoi a intins o cruce
impodobit cu pietre scumpe ca s. fie srutat. zicind: In numple lui Dumnezeu si a sfintei treimi" si a inceput57 s vorbease Intrucit maiestatea sa
vrea s Ira cinsteasc impreun cu fiul mku52 Cu tidul de Principe al Sfintului
Imperiu i s m miluiasc59 i s-mi dea mijlocul de a putea duce rzboi
a dobindit pentru mine bunvointa sanctittii6 sale si a regelui Spaniei"

a altor principi crestini, m hotrsc s m las de cele ce le-au tratat solii

mei cu maiestatea sa i s rmin la buravointa sa. Si pentru mai mult sigu-

rant vreau s intresc toate acestea cu numele meu i pecetea mea", cerind el
de la maiestatea voastr doar s binevoiasc. a lase s nu se schimbe garnizoanele de fat, pentru a-i putea mai utsor insela62 pe turci, pe poloni si pe moldoveni, tinindu-i inc in nclejdea necurmat ca eu sines sub ascultarea turcului" (aci dac s-ar schimba garnizoanele de indat turcii nu i-ar mai da nici
o crezare). Si mi-a si artat scrisori recente de la Ibrahim" in care 11 asigur
a in curind va primi de la sultan un dar insemnat, zicindu-mi cl el scrie ui
Ibrahim s binevoiasc s fie el cel care s mijloceasa pacea 'hive acesti doi

imprati, si Ibrahim ti face mari flgduieli66 dac ar putea cumva s duc

aceast intreprindere la bun sfirsit potrivit cu dorinta lor
si mi-a spus
asa trebuie sa se purcead cu turcii: hrnindu-i cu vorbe goale67 i ca maiestatea voastr s se incread in sfintul su botez62 si c' nu-1 va Osi (purttndu-se altfel). Pin' atunci maiestatea voastr s se ingrijeasa sa se pregteasel din timp de lupt, pentru ca atunci dud se va scula el cu armata dincoace, adia cu toti cei care vor fi pe picior de rzboi69 in aceast tar, nobili
nenobili, s mearg cu el pentru a asigura aprarea rii70, lsind deci la
toate trectorile de la granite paza cea mai bun: adic la Brasov din spre
Tara Romneasc., si la Bistrita din spre Moldova, si la fel la Cluj si in acea
69 Mihai.

68 Nicolae Fltrascu.
Gratificarmi.
69 Clement al VIII-lea.

Filip al III-lea (1598-1621).

69 Gdb,,..
63 Mihai

aici se trece brusc iar la pers. I.

64 Ebrain. Damad Ibrahim-pasa mare vizir (1598-1601).

" Mehmed al III-lea (1595-1603).

" Proferte.

IT Di darli simile pasture di parolle.

66 Sopro el suo santo batesmo che porta.
ln arme.
70
assicurarsi della provincia.

21

www.dacoromanica.ro

cilia' maiestatea voastrg s"-si trimitg oastea sa ca s ia In primire toate cetgtile

de la granita Transilvaniei. Si In felul acesta se va ajunge a se asigura din

partea turcului care nu va endi dedt cg el Ii este bun vecin, in timp ce el
plgnuieste s treacg Dungrea pe neasteptate intrudt bulgarii i sirbii ti astep-

tau cu dorinta cea mai vie.

Si pentru ca maiestatea voastrg s fie sigura de aceastg hotgrire a sa, el
vrea ca eu s duc maiesttii voastre un leggnint autentic pecetluit i subscris
de mina sa proprie si a arhiepiscopului si a lui Giovanni Morino, si pentru o
si mai buna confirmare a acestei hotgriri ale sale, el trimite un om al su cu
posta'i la maiestatea voastrg pentru tntgrirea acestei rinduieli, poruncind acestui om al su ca iesind inaintea ambasadorilor si
opreasca in drum ping
ce maiestatea voastrg ar afta cele ce s-au tratat, i aceste lucruri tratate nu
vor fi deck spre marea multumire a maiestgtii voastre i in acest scop ping
In doug zile vom pleca cu totii impreung la Satu Mare ... $i mi-a jurat ca in
anul acesta va da o asemenea dovadg despre destoinicia sa, 'inch maiestatea
voastrg nu va avea sg se teanac inamicul s ving cu armata s aducg vreo
vtgmare inaiesttii voastre. Si cu voia lui Dumnezeu la plecarea sa a hotgrit
ving s se trichine maiesttii voastre impreung cu iubitul su fiu i prin

I' 571 mine trimite un portret inftisindu-1 impreung cu // fiul su i alturin este
zugrgvitg lupta purtatg cu Cardinalul si de partea cealalt e numele sgu,

mi-a spus cg de indat ce va fi sosit darul maiestgtii voastre vrea s trimit pe

comisul su cu cinci cai de toatg frumusetea impodobiti cu valtrapurile cele
mai bogate, i alte lucruri turcesti
[Primind Carlo Magno vestea de la Ungnad din Casovia cg s-au trimis
comunica vestea lui Mihai adgoend cg in cudnd va
30 000 de talen i
urma j restul.] De care lucru s-a bucurat voievodul i s-a inviorat cu totul si
mra condus pe jos la arsenal cu mai bine de 1 000 de archebuzieri ca s a vgd
s e toarne
cum se toarna un tun cu numele maiesatii voastre pe el si pune
intr-una argdnd c vrea un numgr de 60 de bucgti in afarg de tunurile vechi,

cea mai mare parte pentru ca 'sg le ja cu el peste Dungre in expeditia ce

vrea s o facg impotriva turcilor, dei totodatgti umbl prin end si Moldova"
macar a nu a vrut trick' sg-mi dezvgluie endul u. I-am spus sa se endeascg
bine ca sg nu aibg maiestatea voastrg vreun neajuns din partea polonilor.
A inceput s ridg zidndu-mi: Mai ngdgjduiesc intru domnul s dau ochii
intr-o zi cu lumintia sa Maximilian In acel regar"". Si inTeleg c ii doreste
mult pentru aceast drmuire, zicindu-mi: Venind acolo vreau s dau pe
unicul meu fiu in slujba sa".
= Logoatul Pantazi vezi N. lorga, Documente relative la Petru 5chiopul fi
Mihai Vitea.zul in An. Ac. Rom. 1898, p. 475 (41).
72 Apresso.

73 Li va la Moldavia per la fantasia.

74 In Polonia. Aluzie la veleitvile lui Maximilian de a *Inge rege al Poloniei.
22

www.dacoromanica.ro

Se plinge mult de regele Poloniei si de Ieremia Movil din Moldova

ca.' la Constantinopol il pirasc, pentru ca turcul s nu se increada in el,
cum c e lucru sigur ca el s-a declarat pentru austrieci e toat viata i c
tine aceste state in numele Imparatului. Si pentru ca sa arate el si polonilor cl nu este asa mi-a mrturisit n taina c vrea s. trimit un om al
su la regele Poloniei, dnd de stire c ramine mai departe neutru i c doreste
sa fie un bun vecin i sa fie miilocitorul care s aseze pacea tntre maiestatea
vroastr i sultan, zicindu-mi ca trebuie s yurceada tn felul acesta cu asemenea neamuri de oameni in care e mai rau s te tncrezi decit in turc
pina ce va vedea prilejul de a se rzbuna. Dup ce am tratat pe larg cu
voievodul am hotarit in privinta celor doi prizonieri, adica nepotul raposatului Cardinal" care a fost Eajul maiestatii voastre, i acela care s-a proclamat ca rege al Bosniei" sa le fac de petrecanie intr-ascuns, ceea ce cred
c s-a i intimplat77. Acelas lucru se va face si cu Imre Diach79 i altii pe
care i-am i insemnat in scris. Si asa se tnvoieste de aici inainte.
Cu privire la episcop79, la cancelar", la Kornis" si la Bodoni" pentru
ca s se purceada cu bagare de seama i in taina, 1-am sfltuit pe Voievod
trimit ca soli la aceast dieta imperial din Ungaria, i apoi maiestasi

tea voastr va putea sa hotarasca asupra lor potrivit cu delictele lor in

felul care ti va fi de folos. Dei Kornis merit s i se arate oarecare indurare
a fost la mine acasa acum doua zile desigur cu incuviintarea voieprinend ca un copil, aratinvodului, mrturisindu-mi greselile sale

du-mi nevinovtia sa; asadar maiestatea voastr sa faca cu el cum va crede,

el dorind s moara in serviciul ei. $i cred c Voievodul Insui, vorbind cu

mine a zis: ca nu numai el, dar si Stefan Csky merit:a' sa fie iertat de
maiestatea voastr, si de n-ar fi respectul pentru maiestatea voastra
sanctitatea sa, el 1-ar fi si executat pe Naprgy93
totusi el lasa totul la
buna hotarire a maiestatii voastre

loan Zelestei", masalul maiestatii voastre a venit aici cu 500 de calreti in slujba acestui voievod care i-a druit niste sate si i-a dat slujba de
75 loan Iffiu.
76 Di quello che si publico per R delta Bosna. Este vorba de Geronimo Zlatarich.
77 In realitate ei au limas in viatg.
78 La cererea expresa a Habsburgilor, din cauza purtgrii sale dusmgnoase cu arhiducesa.
79 Dumitru Naprgy.
m Stefan Cski.
" Gaspar Kornis. Vezi mai sus n. 19
92 $tefan Bodoni.

" In leggturg cu intrigik purtate la instigatia lui $t. Bocskay pentru readucerea lui
Sigismund Bthory. Se descoperise un complot chiar Inainte de sosirea lui Carlo Magno.
Fusese prins un emisar al principelui, venit din Moldova ...
94- Este probabil acelasi care a fost executat dupg cgderea lui Mihai, sub cuvint el el
ar fi fost autorul ttlhriei sgvIrsite asupra lui Carlo Magno, ciruia i s-a furat Pe drum

orologiul lui Andrei Bthory, pe care il trimitea domnul impgratului.

23

www.dacoromanica.ro

cpitan al $iriei88. Lucru de care m-am plins mult acestui voievod care
in nici un chip nu trebuia s purcead asa cu el si nici cu altii senza il
conto suo eici ar fi calea de a ligni pe maiestatea voastr88. Mi-a rigduit con

bei modo sa desfac totul si sa nu mai greseasa pe viitor. Si s nal cread

maiestatea voastr, c totul vine din lipsa de satuitori, si in adevr nu
are pe lingI sine oameni de isprav si de toate aceste incurcturi este de
vin Napragy.

Nu as don i alt rsplat de la maiestatea voastr dech de a putea

primi cu cugetul curat darurile87 ce mi se tnatiseaii ti mi se deli, dar

doamne fereste ca pentru un interes al meu ,articular sa m las cistigat si

s aduc pagub si vtmare treburilor maiestatii Yoastre. Credinta pe care
i-am jurat-o sper intru Domnul a tali va da statomicia s o pstrez pfn
la ultima suflare a vietii mele.

Voievodul a aflat dintr-o scrisoare scris de cardinal judelui din Brasov c. dac ar fi ob;inut el victoria avea de end s taie calea spre trectorile dinspre Tara Romaneasa ca s fie omoriti Cu totii88 si apoi toti
strinii de once natie.
Voievodul va pleca de aici spre Fgras pin in base zile si acolo are de

end s se intilneascI cu sotia sa si si petreac vremea carnavalului89 cu ea,

lsind ins fiul la cirma treburilor din Tara Romaneasa, plingindu-se mult
de intirzierea comisarilor. $i ar fi plecat inc . de mai inainte dac nu ar fi
stat ca si-i astepte, spre a-i lsa aici 'in tirnp ce va fi plecat90.
85 Vilgormr.

86 Este posibil ca toaa aceasei chestiune s.14 fi fost mult amplificat. de marea incordare dintre domn si Basta In legturI cu cetrile (din cornitatele exterioare) cerute de domn.
Folosirea unui supus al impratului era infrisat ca un fel de inelcare sau uzurpare de
drepturi.

87 Domnul se arta darnic fa fi de agenrii imperial Este evident, de pildi, ci Giovanni de'Marini Poli a trebuit s: inghitl destui bani, f'r'i ins.i a renuna la aplecarea sa
spre insinuiri, denaturiri ale adevrului etc., care nu apar in manifesarile lui Carlo Magno.
88 Se subinwlege romanii veniti in expeditia lui Mihai. Judele era Valentin Hirsehel.
89 Far carnevale, adici perioada dintre cele dou'i posturi
al Ceiciunului si al
Pastelui. Scrisoarea a fost gresit datati ca frind din 2 ianuarie, De fapt, ea trebuie asezat'a
la data de 31 ianuarie.
90 Stara fora.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE

La plecarea sa din Alba Iulia la 13 februarie 1600,

Carlo Magno a lsat domnului un exemplar al textului rominesc ce ne-a parvenit purtind
pe prima foaie insemnarea de mina do mnului Ce-au adus Carlo Mango (!)." Se stie el el
a avut la baza un concept hall= al lui Magno, redat apoi pe romneste. Acest text,
purtind isclitura domnului i cea a lui Magno, este mentionat de comisad de mai multe
ori (Hurmuzaki, XII, 699), fr a-1 fi avut vreodat in infra% ci numai o versiune sirbeascl
intocmiti de vistierul Stoica probabil la cererea lor. Acest text romnesc corespunde textului publicat de N. larga (Documente ... relative la Petru $chiopul fi Mihai Viteazsil
Bucuresti, 1898, pp. 22-24, vezi i Hurmuzaki, XII, pp. 699-701, versiunea german a comisarilor). Potrivit cu ideea emis de editor, acesta ar fi insusi textul trimis solilor odat cu scri-

soarea cu instructiuni, ca ei s renunte la condiviile tratare cu impratul, dad punctele

formulate acum s-ar dovedi mai favorabile. Dar vistierul Stoica spune c acest text a
rmas la Alba Julia. Deci cel triznis este un duplicat, i originalul de la Alba Iulia este
cel publicat in 1898. Se pune Intrebarea care este raportul intre aceste 21 de puncte" trimisc
acum i acel legrnint de care vorbeste domnul si care trebuia s fie trimis de el, pecetluit cu numele i pecetea sa (vezi mai sus, p. 21) si subscris de el cu mina proprie,
25

www.dacoromanica.ro

si de Giva. Dar intre areast5 declaratie spontara si intocmirea teXCLIlui cam pe la 5 februarie (lindens, p. 475/41) a nu ervenit o schimbare. Textul celor 21 de
puncte nu mentioneazi nic5teri ofertele lui Carlo Magno si revirimentul domnului. Magno
nu e nutria decit in insemnarea lui Mihai pe prima loase."ce au adus Cal Magno" in
vreme ce textul incepe Cu o referue la r5spunsurile" aduse de Petru Armeanul. Acestea
par s5 constituie baza cererilor sale de acum Potrivit cu Armeanul. impratul accepta
dinamte lot ce ar fi dorit domnul: 51 au vs impiratul: ce va pohti Mihaiu Voevod, tot,
.CI . imparatul au strins sobor iar pentru bine Fe au facut
sit fie pie voe Domni-Sale
Mihat Voda imparatului ft elu slum, ca sa-1 ajute imparatul, ear imparatul sa-s dea ce va
point Mihat Voda0.. Ce va pohts Mihai Voievoda de la imparatul siz-i dea, care cetaft
va placea .. etc. etc. CI Eu imparatul preste !Oft imparatiz, ztc fi tot sobona
judect Domnia-Ta, ce yen lace sa lie Jacta, fi cum ver: zice s'a I,e zis cum RI fte mat
bine ft ce veri pohtt. tot va ft pie vota Domne-Tale! (7) era Domne-Ta ce veri zice, nu
vom efi din cuvintul Domne-Tale; acestea sint in mina Domne-Tale, de le biruiefti..."
La sfirsit s-au isclit amindoi, lo Mihail Vod. Carlo Magno rn.p. dar nu apar subscrierile
lui Rally si Giva pomenite de domn. Este o distan; 5 ca de la cer la p5mint intre ofertele
m5rturisite de Magno: anume titlul de principe al imperiului i ajutorul banesc de la capii
creginatatii pentru lupta contra turcilor si expunerea dorintelor domnului pe baza declaraiiilor aduse de Armeanul, c imp5ratul accept once ar vrea domnul, ceti, titlul de crai
pentru el si fiul su etc. etc. afar5 doar de pornirea impotriva domnului Moldovei care

precum si de Rally

nu este oportun5.

Cum s-a operat aceast5 schimbare, de la declaratia solemn fat5. cu Rally, ping la inin once caz, inainte de
tocmirea scrisorii din 5 februarie (dup5 datarea lui N. Iorga
Petru
Armeanul
a sosit de la
c
venirea comisarilor la 10 februarie)? Trebuie observat
imp5rat odat5 cu Magno, sic deci el i-a inftisat domnului r5spunsurile impratului
cam tot acum. Se poate chiar ca spaima lui de domn sa-1 fi Indemnat s forteze nota lingusirii In formularea lor. In adev5e, in audienta de la 25 ianuarie el esto fcut mincinos
de domn in fata lui Magno si Giva, care se si tem pentru el s5 nu p54easc5 ceva. Dar la
venirea comisarilor la 10 februarie el isi redobindise favoarea. In textul acestuia, slut
anuntate la punctul 0 10 easpunsuri si o data scrise, apar, 21! Printre ele se af15 si unele
puncte In parte atinse in scrisorile sale de Magno: de ex. pedepsirea vrjmasilor impiraprivind mentinerea posesiunisi poate punctul
tului si ai arhiducesei, punctele Oi
pare o versiune mai infloriti a
lor diruite de Sigismund arhiducesei. De asemenea punctul
ofertei amintite de Magno. lata-1: Imparatul au crimes la Franos, la Spanza, la papa si la
tori cei mai mari de barbatie fi de vitejie ce efti al doilea Alexandru, ca sa te attire cu &ant
cu alte .multe cinste infrumusetate: ce vor trimete ei ajutor, bani, ear eu Inca de 87E4 tort
mai mult". Tot lui Magno trebuie s5-i fie atribuit i punctul 6 destul de obscur p-tvind
ceasta a Imparatiei meale ce ta te
...acea tetra sa nu se strice intru viata Domne-Tale
,,se-m1 fit Irate de In ces
amindoo una in viafa Domne Tale" ... etc. lar punctul
4 frati" etc ...pare s5 se rezume la recomandarea: Ce vet vrea sa time; la Impart:4,a mea,
nu trimeate pre streini ce mi scrie cu mina Domne-Tale de la initnit: ce-fi va Ii vota curt
despre exploatarea minelor de
foi face. Reg5sim tot inspiratia lui Magno in punctul

26

www.dacoromanica.ro

si argint si eventual de fier, punctul C) despre gontrea calvindor *I a.nemlor st pcdepsirea Clujului si poate in punctul 0 despre judecirde din Transilvania care si.i apar-

au!

Tina' domnului. De altminteri acesta era un vechi privilegiu at Transilvaniei inca de dnd
se afla sub regii Ungariei. Uhimele trei puncte par s aparrina mai degraba lui Petru.
Ungnad recunoscind unele din punctele lui Magno, nu isi &I seama de importanta amestecului

lui Petru Armeanul, care ar fi fost cel mai in masur si-i dea lamuririle pe care se duce
si le ceara mitropolitului Rally, in speranra de a putea reconstiwi originalul italian pentru
a vedea ce anume a intrebat (adica a propus) Magno si. ce a raspuns domnul. Dar Dionisie

Rally .ii declara' ca nu a conceput el si nici nu a vazut acele articole cu care a plecat
Magno afara din Transilvania, ci doar a avut articolele pe care le-a lasat in urma' Magno,
hinn hat undter seiner Fertigung gelassen (adica spre a fi tenninate sau definitivate de el?).
Inseamna oare ca e vorba de doua texte deosebite, unul (poate pritnul)

redactar impreuna

de Magno cu Rally, care ar corespun.de acelui legamint solemn anunrat chiar de domn,
si care trebuia si fie contrasemnat de Rally si de Giva, si la care de fapt s-a renunrat
si celalah, trimis afara din rara' solilor si care am vazut ca este un amalgam al textului
lui Magno cu acela al raspunsurilor" lui Petru Armeanul? Si in sfirsit, in ce limbi a
tradus Rally textul italian al lui Magno? Probabil n limba croata, adica slavona'. Ceea ce
ne-ar duce la concluzia curioasa ci textul tradus acum de vistierul Stoica din limba ro-

mana' in cea slavona, a trabuit si mai fie tradus intr-o faza anterioara in sens invers,
din limba croata in cea romaneasca. Dealhninteri, seria talmacirilor nu se opreste aici.
Comisarii traduc la rindul lor versiunea lui Stoica in limba germana, talmaci fiind Szkely care adauga la text o frazO in stilul slit caracteristic: und dieweil er Herr Waida
witzig ist so wird er lhrer Majesrat au, dis zu antworren tenssen! Dar Ungnad se a-licA si
compare un articol in talmiicirea lui Rally si in cea a lui Stoica. Acesta tradusese in an, O
crai prin rege. Ungnad rectifici: principe al Transilvaruei, dar se indoieste ca Magno $.'i fi
mers asa de departe Inch si-i dea acest titlu. Observani similare face cup5ivire la art, 0

(despre o sotie de rang princiar pentru fiul domnului). Despre articolele (st ti, el pretinde ci Magno propusese si fie pedepsin cei care aduseseri pagube cetiplor Chioar si Satu
Mare si ci Stoica ar fi talmacit aceasta prin cei care au dusminit-o si au alungat-o pe
arhiduces. Referitor la acest articol al pedepsirii, isi aminteste mitropolitul ci fusese vorba
de Imre Deak si de Stefan Bodoni. Vistierul Stoica ar fi mutilar si art. 6 Mitropolitul isi
amintea cO Magno vrusese A scrie ceva si despre arhiducele Nlaximilian ar cl el l-a indemnat cu tot di.nadinsul si se abtini, si de accea nu a rimas <In text>. (lbidem,
p. 789-790, rap. din 17 martie 1600). In texrul romanesc este vorba intr-unul din puncte
despre arhiducele Maximilian, dar acel punct aparrine fari indoiali lui Petru Arrneanul.
A fost poate vorba de un adaos la acesta, socotit inoportun fie in legituri Cu Polonia, fie
cu

Transilvania.

Avind azi mai multe elemente la indemina dectt a avut Ungnad, care nu cunc4tea
textul rominesc decit indirect, putem relua pe ahe baze ancheta incercata de eI. Observain ca textul se compune din doil OW unificare prin stilul in care sint redate de traducatorul conceptului italian. Acesta nu putea fi deck un turnad de taini chemat si traduca si comunicarile secrete din audienrele particulare ale dornnului. Doua nume par si se
27

www.dacoromanica.ro

Giva i Petru Armeanul. Dar faptul c textul se deschide cu raspunsurile"

tisate de acesta din urma n1-1 indica hotrlt pe el. Este posibil ca la Inceput s i se fi dat
textul lui Magno spre a-1 traduce, i Fa el s fi sugerat contopirea acestuia cu rispunsu-

rile" aduse chiar de el. Aceasta ar corespunde cu distinctia pe care o face Rally, 'dud

spune ca a avut In mina conceptul italian al lui Magno dar nu acela trimis solilor. Versiunea romaneasei ofera In cele 21 de puncte zece rspunsuri" ;i 11 injonctiuni redactate de Magno. Ungnad numeste in bloc contributia lui Magno eine Inhibition. Dar care
este izvorul de inspiratie al lui Magno? 0 confruntare cu fispunsurile elaborate de
Consiliul de Razboi de la Viena la Intrebarile trimise de domn cu prima sa delegatie
venit. la Pilsen In noiembrie e concludent. Aceste Intrebari In legatura cu problemete deschise de noua situatie a Transilvaniei Incepeau cu trei puncte privitoare la (a)
sancliunile ce ar fi de aplicat dusmanilor Imparatului, (b) orasului Cluj (care Il reprimise pe
Sigismund), (c) celorlalte orase mai puvin vinovate. Un alt grup se refer* la (d) eventuate
tratative cu hanul, (e) plata trupelor domnu/ui, (f) eventuate naimiri de cazad pentru
Imparat, (g), privilegiile secuilor si Inartnarea lor. Uhimele puncte priveau cererea de
trupe germane fi ungare pentru garnizonearea cetatilor de la granita si atingeau si o
eventual cucerire a Moldovei. Dan a trecem la textul romanesc de la Alba lutia, putem
deosebi contributia lui Magno de cea a lui Petru. Recunoastem In_punctul @ oferta
lui Magno relativa la ajutorul regelui Spaniei, al papii etc. Punctele 111 $i
corespund
punctelor (a) 6 (b) ale Consiliului de Rzboi despre pedepsirea vajmasilor si rebelilor.
Punctul 0 corespunde unui deziderat al arhiducelui Mathias formulat cu prilejul discuiiitor
de la Viena. Articolele prevazInd restituirea bunurilor arhiducesei CI, ferirea de devastari
a tarii 0, increderea ce trebuie sa domneasci Intre voievod
Imparat, care vor co-

munica direct 10, si pornirea de exploatri miniere @, precum si cel despre judecatile
din Transilvania Oii apaqin lui Magno. Punctul
referitor la titlul de crai a putut
in forma
sa se refere la cel de principe al imperiului peste care s-a suprapus
cel de crai din raspunsuri" O. Acest amalgam explica el care faptul ci Magno a
iscalit

acest

text curios, destul de deosebit

de

propunerile sale &mil? Vedem totusi

a In audienta cu comisarii el desminte in fata domnului afirmatia acestuia referitoare la

calitatea de guvernator al Transilvaniei pe care el nu a oferit-o domnului. Se poate
atunci dud
dat iscalitura el s-a multurnit cu asiguarile lui Petru ca talmicirea era conform cu textul italian. Personal nu avea cum sa se lamureasca, i poate
ca In faza aceasta a preferat s nu-1 mai amestece pe Giva in aceasta chestiune. Textul
romanesc se adresa catre soli. El Infltiseaza o contopire a propunerilor sau raspunsurilor
din doux faze deosebite, cu suprapuneri care se explica poate din imprejurarile care au
existe o
determinat renuntarea lui Mihai la cererile sale anterioare. A trebuit s
confuzie Intre titlul de principe al imperiului si cel de principe al Transilvaniei care a
provocat acea renuntare spontana a domnului. Cuprinderea In textul romanesc a ['kW
initiate (raspunsurile" lui Petru Armeanul) era menit s aduca bazele unei rectificari a
angajamentului solemn luat in fata lui Rally.

In felul acesta credem ca se mai lumineaza acest text atIt de ciudat si de. neverosimil
la prima vedere.
28

www.dacoromanica.ro

BERNARDINO QUIRINI
(?

1605)

10

Bernardino Quirini, originar din Candia, unde se

amestecau influene occidentale catolice si bizantine ortodoxe, Intocmai ca In mediul pestri;
de la Pera, intr in ordinal franciscanilor observanti, si dup indeplinirea diferitelor rosturi
prin Italia, ctstigl bunvointa si interesul prelatului Giulio Antonio Sanctorio sau Santori,
arhiepiscop de Santa Severina, cardinal presbiter de Sta Barbara apoi cardinal episcop de
Palestiina. La recomandarea acestuia e numit la 7 ianuarie 1591 episcop catolic In Moldova
si Tara Romineasc cu titlul furit acum de episcop de Arges si Bacu In Moldova si Tara
Romaneasc" (Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 318, 323). Dup ultimul episcop catolic
din Moldova, care purtase titlul de episcop de Baciiti, urmase o eclips de aproape un secol
ping la reInvierea vechiului titlu sub alt forma. Desigur trebuie pus noua numire In
legtur co actiunea sustinut a lui Bartolomeo Brutti, pentru promovarea catolidsmului In
Moldova. Aici cucemicul Petru $chiopul, care chemase pe iezuiti si pe franciscani, restaurind
vechea mnstire catolic din Ek aeu, mai era Ina In domnie. Totodat, momentul prea
favorabil pentru captarea si a Trii Romanesti In care mai domnea /sChnea, fiul lui
29

www.dacoromanica.ro

Alexandru Mircea. Acesta se aratase binevoitor catolicismului, atit prin primirea ficuta trimisului pontifical Alexandra Comuleo (1586), cit i prin privilegiile diruite Brici i Bisericii
Malcii Domnului din Tirgoviste.

Quirini nu s-a grabit sa ocupe efectiv scaunul episcopal, ci a plecat mai intli in patria
sa, pentru a-si face rost de barn de drum si de insotitori. Precipitarea evenimentelor 1-a retinut

acolo. A venir in Moldova abia in 1597 (Hurmuzaki, III, 1 pp. 545-551) invodnd ca motiv
al zabavei desde navaliri dusmane invar. ile romane, precum i ciuma din Candia, care
ii inchisese drumurile ping atunci.

Dar in acest rastimp se intimplaseg multe. Papa Grigore al XV-lea care II trimisese,
rnurise la 16 octombrie 1591. Domnul Moldovei, catre care se indrepta breva apostolica cu
care era inarmat Quirini, plecase din vara si din domnie. Urmasera dupa el al0 doi domni:
Aron si Razvan. Al treilea, Ieremia Movila, care era in scaun in 1597, i ceru o breva de
confirmare de la noul papa Clement al VIII-lea (1592-1605) si care sa-i fie adresaa lui.
Dealtminteri, slujba de episcop catolic fusese exercitata in lipsa episcopului titular de

catre vicarul apostolic Ieronirn Arsengo, pentru numirea canna star' uise domnul. Lucrurile nu

s-au limpezit dedt Cu plecarea lui Quirini la Roma, pentru a obline o noua breva.
Trecerea sa prin Transilvania e semnalata de numiul Visconti. Mai tirziu, la inapoierea sa de la Roma cu breva catre Ieremia Movil, s-a crezut c ar fi fost insarcinat
cu o misiune din partea papel catre Mihai Viteazul. La 20 iulie 1600 soseste la Sato
Mare (Hurmuzaki, XII, p. 969). In ce consta, de fapt, misiunea lui este greu de inteles din
regestul publicat al scrisorii comisarilor din 20 iulie. Din fraza redaa ar reiesi ca papa 11
indemna pe domn sa nu cedeze Transilvania dectt arhiducelui Matias sau arhiducelui Maximilian (!) Dar care era legatura intre aceasta chestiune de politicl nalt
i persoana
modesta a episcopului de Arges i Bacau? In nici un caz nu poate fi vorba de venirea
lui Quirini in calitate de nuntiu (N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, II, 88), ci de
simplul fapt ci el aducea brevele necesare pentru recunoasterea sa de catre domnii Moldovei

0 Tarn Romanesti ca episcop catolic in amindoua aceste ;Id. Un lucru este sigur: a el
venea intr-un moment de criza, care a precedat cu pu0n destramarea stapinirii lui Mihai
Viteazul in Transilvania si Moldova. Asadar este justificati intrebarea: chid anume a intreprins

Quirini expedivia sa la Suceava, pentru saparea pretinselor comori de care ar fi pomenit el

domnului roman (potrivit cu afirmatia lui Andrea Bobbi, v. mai jos relatia acestuia i cea
a parohului de Suceava, Bathazar). Si cum se impaca diferitele date Insemnate de el? Sosit

la 20 Hie la Sato Mare, Quirini ar fi venir la Cluj tocmai la 1 noiembrie i ar fi eggtorit impreuna cu Bobbi spre Moldova, unde au ajuns n preajma Craciunului (!) Dar primirea sa solemna de catre domnul moldovean in decembrie 1600 pare sa infirme versiunea
iezuita despre activitatea sa anterioara la Suceava din porunca Iui Mihai Viteazul, diismanul
lui Ieremia. Momentul unei atare cautri s-ar situa cu destula greutate la inceputul lui
august, dud imprejurarile din Moldova nu par totusi chiar a.sa de prielnice unei asemenea
misiuni.

Stabilit definieiv in Moldova, Quirini a avut de luptat in acelasi timp i pentru instaurarea une discipline necesare in sinul slujitorilor aitarului, mireni sau calugari,
cei mai
multi dintre ei insura0 i deda0 unor indeletniciri lumesti fara a se lasa de parohiile lor
30

www.dacoromanica.ro

- 6 pentru propria sa resedima din Bacau, contestata de franciscanii de acolo, sttrniti

de intrigik caluggrului observant Valerian Lubieniecki, care urmarea sa-1 sileasc

pra-

seasca scaunul episcopal, vizat de poloni.

CIliar unii dintre preoTii catolici din Moldova, rabdind greu jugul ascultarii, 11 denun-

TaserI la Roma ca fost partizan al lui Mihai Viteazul i simpatizant al ortodocsilor, la

ale caror procesiuni religioase lua 0 el parte, cerind astfel inlocuirea lui printr-un episcop
polon (Columna lui Triaian" VII, 1876, p. 318). In cele din urma a putut s invinga
toate aceste neajunsuri. Neputindu-se duce el insusi la Roma, a trimis in 1604 pe vicarul
su, leronimo Arsengo, care avea misiunea de a cere ajutoare banesti necesare propagandei
catolice. Totodata trebuia s: staruie pen,tru trirniterea unor italieni spre a organiza in
Moldova un sistem de invafgmint catolic, destinat fiilor de catolici, siIii pina atunci sa
mearga la studii In Transilvania. Cu acest prilej, papa Clement al VIII-lea 1-a Intarit pe
Quirini in scaunul episcopal din Bacau (Hurmuzaki, VIII, p. 282, doc. 404 din 14 august
1604). El moare in prima jumatate a anului 1605 (vezi scrisoarea nunviului Claudio Rangone
in Diplomatarium Italicum", II, p. 22, doc. I, 16 iulie 1605, cit i scrisoarea lui Ieremia
Movila, catre papa Paul V, publicata de N. Buta, Patru scrisori domnetti din Arhivele Vaticanului, in Anuarul Institutului de istorie nayionali", III, Cluj, 1924-1925, p. 553). 0
marturie tirzie afirma c ar fi fost uds de tatari (Memoriale della chiesa catolica di Jai, ed.
V. A. Urechila, Acad. Rom. Mem., II, t. XVI, pp. 165-166), In locul su a fost numit in
1607 vicarul su Ieronim Arsengo.
Quirini a lasat o dare de seama amanumit a constatarilor acute in cursul vizitatiei
canonice a principalelor comunitali catolice din Moldova. E intitulata: Relatione di fra
Bernardino Quirini osservante di S. Francesco, vescovo Argense nella provincia di Moldavia
e Valachia intorno le cose del suo vescovato fatta alla Santila di Nostro Seniore Pat:no 1599,
care s-a pastrat numai in copie intr-un manuscris din biblioteca Ambrosiana din Milan.
A fost publicata in Buletinul InstrucTiei Publice" 1868 (pp. 181-182), impreuna
Cu o traducere romineasca intitular: Relatiune de Barnardino Quiriniy observante ahl SfIntului
Francisca episcopu de Argesi In provinciile Moldavia # Val achia despre afacerile episcopatului ce au facut Sanctitatii Sale Papei anula 1599. Textul italian a fost reprodus ark in
colecvia Hurmuzaki (III, 1, nr. 102, pp. 545-51) cit si de Chiril Kralevschi in lucraren
Bernardino Quirini, episcop de Arget (1591-1604), publicat in Revista caroller, Bucuresti,
1915, pp. 518-532.
Alte rapoarte cuprinzind date asupra istoriei catolicismului in Moldova au fost publicate
de B. P. Hasdeu, sub titlul Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma,

in Columna lui Traian", VII, 1876, pp. 299-324. Nrarturia lui Quirini, alituri de informatii privind in primul rind viava catolicilor din Moldova (indisciplina preovilor, anarhia
moral : a credinciosilor, intrigile legate de imixtiunea clericilor poloni in problemele bisericii
catolice din Moldova etc.) infAiseaza si o icoana sugestiva a vigii de toate zilele din
Tara sub ameninTarea tatarilor 0 a varsarilor de singe. Intilnim uneori 6 afirmaIii neadevarate,

de plida acea privitoare 1k distrugerea din temelii a bisericii catolice de la Arges, obligindu-1 deci sa se aseze la Bacau. Alteori surprindem reticenle, de pilda, Cu privire la jude31

www.dacoromanica.ro

cata in faTa domnului cu fratele Valerian. De asemenea, incgierarea sa cu preotul Bathazar

este infilisatg intr-un chip destul de putin convinggtor. Sint interesante unele amnunte privind in general raporturile episcopului catolic cu domnul Moldovei. Constatgm o mare asemnare intre situavia lui Quirini fa; g de Ieremia in, 1599 (si mai apoi) i ntre cea a lui
Bandini fa yi de Vasile Lupu, dupg trecerea mai multor decenii. Un lucru se desprinde foarte
ciar:
lui Ieremia pentru biserica romano-catolicg, inclinatie nu tocmai dezinteresat, intrucit pe calea aceasta stiuse s, stabileascg unele punti cu crestinii din Occident,
indiferent de realitatea incontestabilg ca el ficea o politick' turceascg. Dupg instalarea sa de
cgtre poloni, ca vasal al acestora si al turcilor, el a inteles s foloseasei trimiterea la Roma

a lui Arsengo ca un mijloc de a intra in atingere cu curtea papal. Tot astfel a reusit
intre in leggturg cu nuigiul Visconti, mentinin' d aceste raporturi ping la plecarea acestuia.
In sfirsit, marea bunlvointg aparent adoptat fa; de Quirini, i manifestati prin cuvinte
mggulitoare, aterqii bgnesti i oferte de a-1 trimite la Roma si-si scoatg breva necesarg unei
fungiongri corecte
desi din declaratiile lui Quirini reiese cg acesta exercitase i atribuvii
episcopale firg o opreliste din partea cuiva
indreptgtesc Finuiala el domnul inselegea
poate s aib In persoana lui un emisar la indeming. Trebuie subliniat i pasajul despre iritatia
fi dezordinile create de incercarea neizbutit a introducerii noului calendar In Moldova.
De Quirini s-au ocupat: Al. Sadi Ionescu in Bibliografia cltorilor strilini pp. 94-97;
Ion Ferent, leremia Moviki fi catolicismul in Calendarul catolic", (1915, pp. 40-45;
N. Iorga, lstoria bisericii rorniine si a vietii religioase a romilnilor, I, Vglenii de Munte,
1918, P. 206; 1dem, lstoria Rornanilor prin cltori, Bucuresti, 1928, I, pp. 247-249;
Anton Mcsrobeanu, Contributie la istoria catolicismului in Moldova in Cercetri istorice",
IV/2, Iasi, 1928, pp. 77, 79 fi urm. Cl. Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella litteratara
geografica italiana del cinquecento in Bulletin de la section historique de l'Acadnie
roumaine", t. XVI, Bucuresti, 1929, pp. 81-87; Virginia Vasiliu, 11 principato moldavo e la
curia papale, In Diplomatarium Italicum", 1930, p. 3 i urm.

www.dacoromanica.ro

FRATELUI BERNARDINO
QUIRINP, CALUGAR FRANCISCAN

RELATIA

EPISCOP DE ARGES IN PROVINCIILE

MOLDOVA $1 VALAI-IIA, DESPRE AFACERILE EPISCOPATULUI SAU, FACUTA

SANCTITATII SALE PAPA2 IN ANUL

1599

In anul 1590, In timpul pontificatului papei

Grigore al XIV-lea3 de fericit pomenire, predecesorul sanctitkii voastre,
am fost tnaintat peste meritele mele la episcopatul -i biserica de Argq,
In Moldova i in Tara Romaneasa, fiind propus de prea ilustrul i prea
reverendul cardinal Santa Severina4, protector al intregului Levant. Dup
Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat in Buletinul Instrucyiunii Publke", 1868, pp. 182-191. Confruntat i cu Hurmuzaki, III, 1, pp. 545-551.
2 Clement al VIII-lea (Ippolito Aldobrandini) (1592-1605).

3 Grigore al XIV-lea (Nic. Sfondrati) papa (1590-1591).

4 Giulio Antonio Santorio, arhiepiscop de Santa Severina (1566), cardinal presbiter de

Sancta Barbara (1570) apoi cardinal episcop de Palestrina (1597). A fost primul rector al
Colegiului grec Sf. Atanasie din Roma". A murit la 7 iunie 1602. In autobiografia sa men;ioneaza el in 1591, la rummintea sa, papa Grigore al XIV-lea 1-a consacrat pe episcopul
ales de Arges. Vezi autobiografia ed. G. Cugnoni in Archivia della R. Societ romana di
Storia Patria". XIII, Roma, 1890, p. 197.

33

www.dacoromanica.ro

P. 182

ce am primit hirotonirea, m-am intors prin Venetia in Candia, patria ntea,

unde fusesem provincial al ordinului meu5, atit pentru a gsi citiva frati
si a-i aduce cu mine de acolo prin Constantinopol si peste Durare in ser-.
viciul episcopiei mele
Eotrivit incuviinfrii ce-mi fusese dat de scaunul
apostolic precum si a tngaduintii generalului ordinului
cit si pentru a
plti multele datorii pe care le fcusem in anul si in lunile in care am
stat la Roma, si de asemenea pentru a na inarma cu Inca' ceva bani din
casa fratilor mei spre a purcede mai departe pe mare, neputind face cheltuiala
de a merge pe uscat si nici de a veni prin Polonia.

Ajuns in Candia am aflat ca lucru neindoios c in Moldova si in Tara

Romneasc erau tulburri si a intrarea in aceste provincii prin Turcia nu
era sigur, intrucit Stefan Voievodul, pe atunci principe al Moldovei, atre
care duceam scrisori de recomandare, ca succesor al lui Petru7, fusese tras
in teap5 si toti ai si erau prigoniti; si nobilii poloni pentru a pune capt
atitor schimbri de principi in Moldova si pentru mai mult liniste la
hotarele lor
intrucit ttarii au ptruns de mai multe ori in Polonia prin
cautau s dobindeasa de la Sultan susnumita provincie si dreptul
Moldova
de a alege ei pe principe, fgduind s plteasa in veci tributul obisnuit al
acelei provincii, astfel c !Ara in cele din urrn au ales ca principe pe un
nobil polon5 de neam moldovean, <si> de rit ortodox, supus lor. Si anal

de asemenea a in Tara Romaneasa Mihai Voievod", principe al

acelei

provincii, se rsculasel2 impotriva sultanului si sttea mereu cu ostirea sub

arme, luptind la hotare.
Din aceste motive si de asemenea neputind trece din pricina ciumei care
a tinut in Cancha trei ani incheiati, nu am putut ajunge in Moldoiva inaintea
anului 1597 i am luat in tovrsia mea ca vicar al meu pe printele magistru, teolog, fratele Nicolo Bernardo, care stptneste limba latina si greac.
5 Provinciale della mia religione, adic superior regional peste mai multe mnstiti ale
ordinului.

6 Quirini face aici o confuzie Intre Stefan Voc15, catre care se indrepta breva sa, 0
$tefan Rzvan. Stefan Vocl este fiul lui Petru Schiopul, copilul pentru care fusese trimis
steag de domnie si care era domn nominal sub cirmuirea printelui su. Vezi, mai departe,
textul din dreptul notei 19, unde Quirini se contrazice, zicind 6 breva era adresat lui
Petru 0 tuturor urmasilor si.
7 Petru $chiopul domn al Moldovei.
8 Rzvan care a luat ca domn numele de Stefan (maiaugust 1595) a avut, in adevr,
aceast soart, in urma expeditiei sale de recucerire a Moldovei din noiembriedecembrie 1595.

9 Ieremia Movil obtinuse indigenatul polon 0 de aceea e declarat aici nobil polon.
10 Del rito greco.
11 Michel Vaivoda
Mihai Viteazul.
72 La 13 noiembrie 1594.
73 Del Turco
Murad al 111-lea (1574-1595).
34

www.dacoromanica.ro

A jungind in sfirsit in orasul Iasi" care e-captul <drumblui de> intrare

in provincia Moldovei <venind> din Constantinopol15, am flat c principele ales de nobilii poloni era domnul Ieremia Moviale, nobil polon, care
locuia in orasul Suceaval7, capital <ce se afl> la o deprtare de cinci
zile. Am anuntat prin scrisori pe principele insusi c eram trimis de scaunul
apostolic ca episcop al celor ce traiesc dup ritul latin in provincia sa Moldova, si de asemenea pentru cei din Tara Romneasc i c doream
Inchin inltimii sale cit miai curind i s m folosesc de bunvointa sa pentru a putea indeplini cele poruncite de scaunul apostolic spre folosul sufletelor
supusilor si catplici. Dup citeva zile, am primit un rspuns foarte binevoitor i mi s-a Ecut mare cinste, trimitindu-mi-se chiar de catre principe
crute, cai i provizii de drum pentru a putea ajunge cit mai repede inaintea
sa cu mai mult inlesnire i cinste, ceea ce am, si fcut i imi trimise apoi
in intimpinare cit i spre a m insoti la intrarea in oras pe secretarul su,
medicul <stz> si pe alti boieri <ai si>.

Acest secretar" m-a intrebat dac aduceam intr-adevr o brev"

scrisori de la sanctitatea voastr indreptate anume tnMimii sale" i i-am

spus c breva era de la papa Grigore al XIV-lea de fericit pomenire

indreptat catre Petru voievodul i tuturor urmasilor si din Moldova.
Am fost primit de catre catolicii nostri in casa bisericii din numitul oras,
casa in care locuia preotul paroh. Si am stat aici 20 de zile, <fiind> bine
ingrijit cu toate cele trebuitoare pentru trai, pin ce au sosit din Polonia
scrisorile de rspuns la ceea ce .scrisese principele cu privire la sosirea mea

in sus numitul oras. Am fost chemat apoi in audientl" publica, punind

<domnul> pe multi bojen i nobili ai si s m intovrseascl. Ajuns in

fata sa i dup ce am tinut cuvenita cuvintare, i-am inftisat <acea> brev,
adresat lui Petru voievodul i urmasilor si din Moldova <cit si> bula mea de
.episcop si o brev a drepturilor mele; le-a luat In mtn, s-a ridicat in picioare
scotindu-si cuea, le-a srutat i le-a dus la frunte cu mult evlavie,
supunere i inchinare pentru Sf. Scaun apostolic", si pstrind numai breva
sa, mi-a inapoiat-o pe cealalt, spunindu-mi c eram bine venit, c mi prirn va vedea tntotdeauna cu
meste drept episcop al catolicilor2r si si
bucuzie si a imi va da once ajutor i cinste, dar ca doreste s aib mai
intii o brev de la sanctitatea voastr, care s-i fie adresat anume lui, pen14 Citta di Giassi.

15 E capo all'ingresso della provincia di Moldavia verso Constantinopoli.

16 Geremia Moghila (1595-1606).
17 Succhiavia.

15 Secretarul polon, Paul Lancki, ramas

sub Simion si Constantin Mova

15 VOleVOdUllll.

20 Cuvintele alla santa sede apostolica" lipsesc in Hurmuzaki, III,

1, p. 546.

Latini.
35

www.dacoromanica.ro

183

tru a m recomanda pe mine iritru intrirea celor scrise de predecesorul fericirii voastre22 i c eu s caut s o dobindesc cit mai curtra, iar Ora atunci
retrag n mnstirea din orasul Bacu23 unde obisnuia s. locuiasa
vicarul apostolic 6 care imi fusese dat de Scaunul apostolic ca resedint
episcopal; m-am retras n acel loc si am scris in mai multe rinduri fericirii
voastre i prea ilustrului cardinal Santa Severina24 pentru a mi se trimite

anuntata brev, spre a <putea> dobindi libera stpinire a episcopiei. Am

trimis in acest scop e fratele Nicolo, vicarul meu, la Roma si dup mai
multe luni, vzind ca nu imi sosea nici un rspuns i fiind solicitat de
p. 184

principele mnsui, m-am hotrit s vin eu insumi in acest scop, s srut picioarele prea sfinte ale Fericirii voastre / / i s vizitez pragul fericitilor apostoli
s'a fac un raport despre lipsurile i nevoile bisericii mele si de asemenea
pentru a sruta picioarele prea sfinte ale sanctittii voastre in numele amintitului prirucipe, a crui buntate i drnicie fat. de mine a fost atit de mare,
incit nu numai c m-a hotrit s fac aceast crtorie, dar mi-a dat i'mijlocul de a o face, dindu-mi arute, cai 6 liber trecere, struind s. m'a` intorc

cit mai curtnd cu rspunsul si breva sanctittii voastre.

In acest scurt rstimp in care am stat in Moldova mi-am implinit pe cit
am putut slujba de episcop, vizifind cea mai mare parte din Moldova, dind
mirul <confirmrii> i conferind taina preotiei25 dei, nu aveam libera stpinire a episcopiei, asa cum mi-a fkduit acel principe s-mi dea, dup ce
voi primi breva sanctittii voastre; in unele orase am slujit liturghia pontifical chiar in fata acelui principe, dind obisnuitele indulgente poporului
am exercitat jurisdictia episcopal chiar In domeniul tempora126, cxci episcopul
catolic are in Moldova un atare privilegiu fa; de catolicii

Am gsit, prea fericite printe, c. de vreo 90 de ani, acea episcopie

era vacant si c fusese cirmuit doar de ctiva vicari apostolici. Acei loCuitori se foloseau la nevoie de <episcopii> vecini, spre marele lor neajuns
primejdie si de aceea se gsesc multe rtciri i foarte grave erori.
Si provincia Moldovei e foarte mare, mbelugat i mnoas i populat,
cu multe orase si sate, cu munti putini i multe pduri i avind din belsug
tot felul de vietIti. La rsrit" (!) se invecineaz cu Turcia, Constantinopol si Tara ttreasa, la miaz-noapte se invecineaz cu . Polonia
Podolia, la apus cu Ungaria superioarl si la miaz-zi cu Transilvania (!)
Tara Romaneasc.
" Grigore al XIV-lea.

23 Bachan. La Hurmuzaki: Bachon.

24 Vezi mai sus, n. 4.
22 Chresma (-= chrisma). E. vorba aici de atributii pur episcopale.

" Etiam in temporibus.

ST Orientarea este gre4iti.

36

www.dacoromanica.ro

Doar n 15 orase si 16 sate invecinate se easesc latini catolici, supusi

episcopiei mele, in numar de vreo 1691 familii i vreo 10 774 suffete.
Restul locuitorilor din Moldova stnt toti de rit ortodox28 si au episcopii

16r, preotii i calugarii29 lor i primatul i arhiepiscopul lor este monseniorul

Gheorghe Movi1a30, frate bun31 al suszisului principe; acest arhiepiscop nu-

meste i consacrl pe episcoEii sai. Desi e moldovean si de rit ortodox, nu

recunoaste ca superior <al sau> pe patriarhul din Constantinopol i nici pe

alt patriarh din Orient. Ar putea fi adus cu multa usurinta la cuvenita

ascultare fata de fericirea voastra si de sftntul scaun apostolic, cind sanctitatea

voastra ar binevoi
scrie citeva cuvinte, dupa ce va scrie principelui,
fratele sau. Mi-a i fagaduit, ca tmpreuna cu episcopii i prelatii si sa se
uneasca cu mine la tntoarcerea mea, pentru a face un sinod provincial i a
indrepta multele rataciri i erori, ce domnesc n aceasta provincie printre ei,
ortodocsii, i chiar printre catolici.

Am vizitat orgul i biserica din Bacau, care mi-a fost desemnata de

scaunul apostolic ca biserica mea episcopala; / / tn acest <oras> si n satele

tnvecinate stilt cu totul cam 4 000 de camine, dintre care numai 216 de
familii &it <de> latini i catolici, iar suflete stnt 1 692. Aici, stilt doug
biserici, una cladita din piatra, inchinata sfintei Maria si alta de lemn,
tnchinata sfintului Nicolae; cea de piatra este mare si cuprinzatoare. Principele, la cererea mea, pentru a-mi face o favoare, a acoperit-o toat din
nou si a cheltuit peste 500 de scuzi de aur32.

Amgasit podoabele de altar" stricate in tntregime i potirul de cositor.

Am pus sa se faca un potir de argint, cu discul sau, de catre un nobil din
Chios34, vistier al principelui numit Giov<anni> Batista Amoroso, al
carui nepot se afla la Roma, ca elev la Colegiul grecilor. Se vor face de
asemenea repede obiectelele de cult necesare.

Biserica cealalea, care este de lemn, nu are obiecte de cult si este foarte
sraca. Linga biserica pomenitI mai sus, cldita din piatra, sint trei chilii,
ridicate din lemn, pentru episcop. In acestea statea vicarul apostolic, iar
vechime locuiau ealugarii observanti din ordinul Sfintului Francisc36.
29 Greco.

29 La Hurmuzaki op. cit. lipsege: li loro vescovi, preti et frati.

39 Georges (!) Moghila.

31 Fratelo cardinak (sic) in loc de: carnak.

32 Scudi loro.
Paramenti.
34 Scioho (Vezi

i Hurmuzaki, III, 1, p. 547)

Sciolto, corect: Scion.
39 Era al doilea vistier. Vezi N. Iorg a, lstoria Romanilor prin calton, I, p. 247.
Vezi i Hurmuzaki, XI, p. LXV.

36 Gii frati osservanti de santo Francesco. Ramur a minoritilor supus unei reguli mai

StriCtC.

17

www.dacoromanica.ro

13. 185

In aceasta biserica am slujit liturghia- pontifical, am pus sa se predice

in fiecare sarbatoare in limba miaghiara, toti locuitorii fiind unguri37, am
confirmat in mai multe einduri peste 2 000 de oameni si am fcut hirotoniri
la cele patru timpuri"38, am botezat multi copii <eu insumi>, din cauza ca.
parohul se dusese s slujeasca in satele vecine. Am gasit ca multi locuitori
din acest oras luau in desert prea slavitul num,e al Sfintului Duh, fie la
minie, fie din deprindere pacatoasa; am dat multe edicte impotriva acestui
sacrilegiu si a altor greseli i rataciri si am pedepsit pe multi; datorita acestui
fapt se feresc acum de sacrilegiul pomenit si de erorile amintite.
Am vizitat orasul Baia, care are aproape 3 000 de camine39. Am g-asit
numai 63 de familii de catolici i cam 316 de suflete, unguri i sa.si de neam.
Aici stilt doua biserici cladite din piatra, una pe iumatate naruita, in care
nu se slujeste liturghia, cealalta destul de frumoasa i incapatoare, cu podoabe de altar in -fauna' stare, potire, discuri i cruci de argint. In aceasta
biserica am gasit ca zaroh pe preotul Laurel-10u din Transilvania", pus th
aceasta parorhie de catre parintele calugar Geronimo Arsengo", pe atunci
vicar apostolic i acum vicarul meu. Acest preot Laurentiu, fiind ciescoperit
in anii trecuti in adulter cu sotia economului bisericti, a fost silit de
catolicii nostri sa se insoare; altrrunteri nu-1 voiau ca .paroh, si din aceasta
cauza, 1-am g-asit insurat cu o fecioara, cu care a fost unit in fata bisein vazul tuturor, de catre un alt preot catolic si el casatorit. $i avea
atunci trei f i femeia era insarcinata. Si cum orasul pomenit era aproape
aratat cu mustrari parintesti"
de Ungaria43 unde putea fug-i usor,
convingatoare, .gravitatea pacatului su ratacirea in care se afla scandalul
pe care pricmuieste; am staruit atita Oda cind s-a despartit de buna voie
de femeie, trirnitind-o acasa la tatal ei in alt oras. Dupa ce a primit din
partea mea iertare" si canon izbavitor, fagaduindu-mi sub jur-amint a nu
p. 186 mai aiba legaturi
cu acea femeie, asa cum reiese din inscrisul su, 1-am
lasat In susnumita parohie, caci nu am; gasit un alt preot mai bun.
Am vizitat de asemenea orasul Neamt" in care am gasit vreo 250 de
camine47, dintre care numai 74 familii stnt de catolici iar suflete stnt 383.
37 Cuvintele: essendo tutti gli habitanti ungbari lipsesc n Hurmuzaki.
38 Nell quatro tempora. Adic: zilele de miercuri, vineri i siMbt: de dup prima zi
din postul mare, precum qi de dui:4 Rusalii, Exaltarea Crucii p sf. Lucia.
39 fuochi.

4 Vezi mai jos, nota 53.

Vezi n Cigatori ... II pp. 504-506 biografia rui Arsengo.
42 In faciem ecclesiae.

43 De fapt Transilvania.

" Munizioni (= monizioni).

45 Aceste cuvinte lipsesc In Hurmuzaki.
41 Nemisi.
47 fuochi.
38

www.dacoromanica.ro

Aici, sint dou biserici fcute din lemn. Exista obiectele de cult necesare,
potire, discuri de argint, si o cruce de aram aurit. In acest oras am gsit
un singur preot, btrin de peste 70 de ani, de neam ras, pus in zisa parohie
de acelasi vicar apostolic i avea de asemenea sotie, care era btrin ca si el
locuiau impreun. Si prin indemnurile i poruncile mele a pssit-o si a
trimis-o s locuiasa intr-alt sat invecinat, i a fgIduit s nu mai aib legtur cu ea si 1-am lsat in acea parohie pentru c nu am avut alt preot mai
bun.

Am vizitat de asemenea orasul Trotus" in care sint cu totul 3 500 de

familii de unguri i sasi. Aici e numai o biseric inaptoare de piatr, cu

podoabele de altar trebuitoare, potire, discuri de argint si o cruce de aram

aurit. Ca paroh, era preotul loan Bene, transilvnean de neam, pus in

acea parohie de un alt vicar; acest <preot> afirm c mai inainte de a

primi sfinta tain a subdiaconiei era castorit Cu o fecioar; acum se afl.

cu ea si are copii; afirm de asemenea a a fost hirotonit de episcopul de
Camenita", predecesorul celui de acum. Deoarece nu am avut alt preot, pe
care sa-1 pun in locul gil, 1-am lsat in aceeasi parohie, neputind s51-1 hotrsc s consimt s o lase, si 1-am psuit cu gindul de a cere prerea sancti-

ttii voastre, ce trebuie s se fac cu el, si de a indeplini la intoarcerea mea

ceea ce imi va fi fost poruncit de sanctitatea voastr.

Am vizitat de asemenea orasul Husi5 de 1 030 de case, dintre care sint

numai 72 cu familii de catolici iar suflete <sint> 435. Aici este numai o
biseric. de lemn, sint podoabe de altar potrivite, podre, discuri de argint;
parohul, care s-a instituit el singur, este preotul loan transilvneanul, carc
a fost frate observant al sf. Francisc <si> subdiacon i devenind apostat51
luat o sotie in orasul
s-a fcut diacon i <preot> oficiant52 si apoi
pomenit. and a auzit de venirea mea a fugit. Nu am putut numi alt preot
In acea parohie din pricina obisnuitei Iipse de preoti; apoi la plecarea mea,
am aflat c voia s se intoara in acelasi oras.
Am vizitat orasul Cotnari53 de 3 500 case, dintre care sha 198 cu farnilii

de catolici <cu> 1 083 de suflete. Aici sint patru biserici: trei de piatr
una mica de lemn reacut. Cele trei biserici pomenite sint toate incaptoare, cu podoabele de altar trebuitoare, cu potire i discuri de argint
cu o cruce de aram aurit. Am gsit ca paroh pe preotul Daniel din Tran48 Tetrussi.

49 Carninico. I-lirotoniile neputInd fi fcute decIt de episcopi, este de la sine Ineles

trebuise s se apeleze la episcopii catolici din firile vecine, in lipsa unui episcop carolic
local.
88 Ghusi.

51 Adica lepdndu-si rasa alugreasa.

82 Si ordino da diacono e da Messa adic preot mirean.
.83 Cutunari. De observat c, in 1604, preot aici este Laurentius Demuth (poate unul
acelasi cu LaurenOu de la Baia), amintit mai sus (n. 40) in darea de seam din 1599.
39

www.dacoromanica.ro

silvania, care era de asemenea insurat de curind cu o femeie vacluvi

fusese cununat in vazut tuturor, inaintea altarului" de catre un alt preot

P.

acesta de asemenea insurat. Prin indemnurile i poruncile mele, s-a despartit

de buna voie de numita femeie i s-a jurat inaintea mea, fagaduind sa nu
187 mai traiasa cu acea femeie i sa o trimita ctt Mai repede in alt oras, dupa

cum reiese din inscrisul dat de mina lui. Din lipsa de pre* 1-am lasat in
aceeasi parohie.

Am mai gasit de asemenea in acel oras ca invatator la scoala de gramatica un laic, cu numele Petru Elman transilvanean, eretic, luteran, care se
casatorise Cu un an mai inainte i preda in ungureste si in latineste copiilor
de unguri si de sasi. In urma informatiilor ce am luat despre el, m-am dus
la el acas i, cautind printre cartile lui, am gash trei carti eretice in limba
maghiara si o biblie interzisa; le-am luat si am pus sa le arda. La vorbele
bune si indemnurile <mele> convingatoare, mi-a marturisit adevrul: c imbratiase invatatura lui Luther, dar ca. nu o predicase nimanui. Pentru aceasta
sa abjure public in biserica. doctrina luteranismului i 1-am iertat,
dindu-i canon izbavitor. A fagaduit sub juramtnt sa. nu mai cada niciodata
In asemenea rataciri, dupa cum reiese din inscrisul facut de mina sa. L-am
pus s faca o mrturisire de credin; n faTa mea i i-am dat vole sa Tina
scoala, din lips de alti invatatori.
In trecerea mea prin acest oras Cotnari fiind gazduit in chiliile numitu1-am pus

lui paroh, a venit in chilii intr-o seara preotul $tefan, parohul orasului Suceava55 i capelan al militrei polone de pedestrasi, impreuna cu fratele Melchior polonul, calugar franciscan, amindoi bine inarmati cu spade si archebuze. Impotriva vointei aceluiasi paroh, au vrut s' fie gazduiti acolo unde
eram gazduit eu, prefactndu-se a fi prieteni i supusi. Dupa ce au cinat, s-au
certat cu unul dintre ai mei, factnd m'ulta zarva. Spunindu-le <eu>fi taca,
s-au sculat de la masa mtniati tare, au Nat armele si au venit asupra mea.
Atunci eu am intrat intr-o chille i am inchis usa i ei au tras in mine doua
focuri de archebuil. lar cu una55 <din archebuze> au span usa i m-au
lovit in cap; brbierul mi-a scos din rana o bucat de os. M-ar fi omorit
daca nu ar fi alergat curtenii57 din cauza impuscaturilor de archebuze trase
la 4 dimineaTa. Acestia au filet de acolo, dar au fost prinsi de curtenii principelui si condamnati cu multa asprime s-si piarda capul. Dar dupa staruinta

mea, <fiind> rugat de mai marii otirii, le-am dobindit viata Cu mare greutate de la principele insusi.
" In faciem Ecclesiae provocind adicl un scandal In plus din punctul de vedere al

normelor in vigoare.
" Succhiava.

" In Hurmuzaki, III, 1 p. 548 apare aid o intervertire ;i o mutilare a te4tului: e mi

colsero in testa dalla cui ferita il Barbier`

57 La Porte,
40

www.dacoromanica.ro

M-am intors apoi la Suceava, unde 4i au resedinta obisnuitg prineipele

si arhiepiscopu158, fratele sgu. In acest oras sint cam 6 000 de case cu totul,
dar dintre ai nostril <catolici> nu stilt mai mult de 30 de familii si 153 de
suflete, iar dintre soldatii poloni si. unguri, toti romano-catolici, cam 2 000.
Aici sint doug biserici de piatrg, foarte incgptoare si au eodoabele de altar
trebuincioase, potire, discuri de argint si o cruce de arama aurit. Intr-una
din aceste biserici inchinatg sfintei Fecioare, principele a pus sg se refacg
altarul si icoana foarte frumos; a cheltuit peste 300 de scuzi si spre a-mi face
o favoare a pus s. se facg doug feloane, epitrahire, sudarii de brocard de
argint si patru stihare si // patru tuni,ci.

In aceastg biseric am slujit de mai multe ori liturghia pontifical, de

doug ori fiind de fat principele tnsusi si fratele sgu, arhiepiscopul, cu alti
episcopi ortodocsi ai Moldovei.

In ziva de Corpus Domini58 si In a opta zi60 <dupg acea srbgtoare>

am fcut cu multg solemnitate si evlavie obisnuita procesiune cu prea sfintele
daruri, fiind insotit chiar de principe, boieri81, arhiepiscop si episcopi, ostire
si popor; am tinut de mai multe ori predicg in limba greacg, iar pentru cei ce nu
intelegeau limba greacg, prin tglmaci moldovean; am tinut necontenit un predi-

cator pentru poloni in limba polong. Am fcut hirotoniri la cele patru timpurr, conferind ordinele minore si consacrarea celor aflati sub ascultareS
mea cit si celor strgini cu obisnuitele scrisori demisorii"82 din partea superiorilor lor, si dupg o cercetare prealabil a celor pe care i-am, ggsit potriviti si indestul de preggtiti.

Intelegind a un tingr din Transilvania cu numele de Ion, soldat al principelui si care vorbea bine italieneste, era fiu de eretici si ca venind la biserica, se prefcea83 a este catolic, i-am spus a vie la mine acasg si, in urma
admonestgrilor mele, mi-a mrturisit in sfirsit adevgrul si. c ai si 41 tnvgtaser cg in sfinta cuminecgturg nu se aflg cu adevrat trupul Domnului
nostru si a romano-catolicii adorau pe papa ion ca pe un Dumnezeu. Si dupg
multe argumente pe care le-am adus pentru a confirma sfintul 6 catolicul
adevr, el mi-a cerut iertare si s-a lepgdat in fata mea de rgtcirile pomenite.
$i-a apgtat iertarea i. a primit canonul de indreptare de la mine si a fggduit sub jurgmint cg nu va mai cgdea in asemenea greseli, <legtndu-se> a
triascg si s creadg ca un catolic si s-a mgrturisit si s-a Impgrtgsit.
58 Mitropolitul Gheorghe Movil.

o Corpus Domini se serbeaz la catolici in joia din prima slptmtn de dup Rusalii.
88 Octava.

" Baroni.

88 Scrisori prin care un episcop autoriza pe unul dintre diocesanii si a fie ortnduit
preot.

U Motivul unei atare simulri nu putea fi dectt teama de a fi ru ',hut de domn.

41

www.dacoromanica.ro

p. 188

Am vizitat de asemenea orasul Roman, de aproape 400 de familii, dintre

care stilt numai 25 de familii de romano-catolici cu 138 de suflete, de neam
unguri si sasi. In acest oras sint dou biserici fcute din lemn, incOpOtoare, cu
podoabe de altar si potire. lar inainte de sosirea mea in acest oras murise
preotul paroh, care era si el pe cale s se insoare64. $i eu 1-am pis pe preotul
Stefan polonul ca paroh al lor, neavind alt preot mai bun.
In aceast biseria, am gOsit iarsi un foarte mare eres si o mare rtOcire, anume cO in fiecare an, in ajunul sOrbOtoarei prea sfintului trup al
Domnului65, ostia sfintit cu care se face procesiune in toatO octava, dimineata si seara, asa cum se obisnuieste, era predatO de parch la sfirsitul octavei, intr-o cutiutO economului bisericii, un laic. Acesta o ducea acasO la el
si o tinea sub patul su, tntr-o lOclitO, tot anul; la sfirsitul anului, o inaEoia
parohului, care luind-o ii clOclea. alta sfinIit din nou. Afirmau ca au invaTat
aceasta prin tradivie de la strOmosii lor, si cO o fOceau din evlavie; i-am
oprit indatO de la acest lucru sub pedeapsa excomuniarii si a altor pedepse,
atit pe parohul cel nou, cit si pe economul <bisericii> si pe toti locuitorii
catolici si prin mila lui Dumnezeu, au incetat de a mail svirsi aceast gresalsa*.
13-

Am vizitat de asemenea tirgul SObOuani66 si satele 1/ Berindesti67, ramO-

18g

seni", Luckestia, Adjudeni" si Lucenin sit incO altele vecine, in care am

gsit pe toti locuitorii catolici, de neam unguri, in numOr de 300 de familii,
cam 1 400 de suflete. Biserica tirgului e claditO din piatrO si este mare, dar
rOu Tinut, cu acoperisul stricat. lar principele, la cererea mea, a poruncit sO
fie acoperit" eh mai cur/1nd cu lemn bun. Deoarece nu e nici un preot in
zisul tirg, si nici chiar in sate, parohul din orasul Roman, care se aflO la o
depOrtare de trei mile, slujeste o liturghie in biserica sa duminicile si sOrbatorile mai insemnate, flr a se impOrtOsi" apoi se duce in acest tirg si slujeste
o alt liturghie si aceasta pin se vor ingriji de un alt preot paroh.
Aftind cO. 'in orasul Vaslui se afla un transilvnean, cu numele de Benedict, care se asezase cu de la sine putere in parohia acestor locuitori catolici,

fiind primit de ei de nevoie, In lipsO de alt preot, am ttimis sa-1 prind si

sOA aduc la mine la BacOu74. Am aflat c fusese sfinTit numai prin punerea,
64 In text groit stara pur maritatis; la Hurmuzaki, op. cit. p. 549: stava Per maritare.
68 Vezi n. 59.
66 Citta Sabograni, comuna jud. Neamt.
67 Berendesti, In jud. Baeu, pe plrlul Ftckiuni.
68 Cromasiani, comuna jud. Neamr.
69 Lucaciani, sat In jud. Bacu.
7 Giudiani, jud. Baelu.
71 Luciani.

72 La Hurmuzaki, XII, p. 549; di nuovo.

73 Senza pigliar <1>a purificatione; purificatio" la catolici este Impl'reisania preotu-

lui la liturghie.

74 Bachow.
42

www.dacoromanica.ro

miinilor de catre un episcop luteran din Transilvania si

slujea liturghia

boteza fr spune cuvintele sacramentale i c punea s. se fac in bi-

seric mrturisire public in felul luteranilor. Pentru aceasta 1-am bgat la

carcer5 ce fiare la picioare intr-una din chiliile episcopiei, care sint toate de
lemn. Dup ce 1-am cercetat i 1-am dovedit vinovat75, am voit s-1 trimit
a doua zi dimineata la Suceava, spre a i se da cuvenita pedeapsl, dar sprgind

casa in aceeasi noapte, a fugit cu toate fiarele intr-un sat la hotarul Trii
Ttresti i dup cit arm putut intelege slujea de preat catolicilor din acel sat.
Sper c vicarul meu, cu bunvointa principelui, Il va prinde i c. va fi pedepsit cu asprime.

In toate orasele din Moldova am gsit o foarte mare neintelegere

<chiar> scandal intre ortodocsi i catolici, mai ales la Suceava, unde slat
atitia poloni, care se in dup noul calendar76, oamenii din tar tinindu-se de
ce! vechi. De aici, se iscau nesfirsite .greseli i scandaluri, fiecare tinind 'in
chip deosebit srbtorile i posturile. Pentru aceasta, am dat ordin, cu puterea
ce-mi fusese htizit de sfintul Scaun apostolic, prin interrnediul prea ilustrului cardinal Santa Severina, ca polonii amintiti sain srbtorile dupa calendarul vechi. Astfel s-a inlturat once deosebire si desbatere.

Am mai aflat c. preotii ortodocsi botezau din nou pe toti acei catolici

care se cstoreau cu femei ortodoxe sau care voiau s triasc clup ritul loe.

Dup argumentele pe care le-am invocat s-a poruncit, din ordinul principelui si al arhiepiscopului, fratele su, sub pedeaps foarte grea, ca in toat
Moldova s nu mai fie botezati de al doilea catolicii de catre preotii ortodocsi
si astfel s-a pus capt unor greseli atit de mari. Numitul principe este atit
de prieten si de iubitor al bisericii catolice, incit nu face nici o deosebire intre
ortodocsii si i intre catolici; ba Inc a mrturisit de mai multe ori in public
In discutii particulare, fal5. cu episcopii si i cu boierii, c sanctuatea
voastra este adevratul cap al tuturor crestinilor. Si pentru a arta aceasa
// aplecare a sa intr-o msur. mai mare fat. de ca'tolia, mi-a fgduit s ridice la intoarcerea mea un seminar pentru tinerii catolici si su-i dea o Inzestare indestultoare, ca pe viitor s fie multi preoti catolici n tar, care s.
poat sluji bine in toate bisericile catolicilor77.

Am aflat, de asemenea, c. unii catolici au fost dispensati

uniti in

75 Conventi per reo (vezi Hurrnuzaki, op. cit., e convinto per reo).
75 Datorat reformei papii Grigore al XIII-lea din octombrie 1582. Iezuivii se artau cei
mai zelosi propagandisti ai noului calendar, invocind o serie de minuni n sprijinul acestuia. Msura luat: de Quirini a fost un simplu expedient pentru a ocoli rezolvarea
chestiunii. Dealtminteri chiar nuntiul din 1590, in Polonia, cardinalul Montalto,radical:a
era de
prere s: fie Intrebat 6 domnul Moldovei despre oportunitatea momentului pentru schimbarea calendarului. El preconiza ca msuri de propagand, tiprirea de calendare i minee in
limba roman: dup calendarul nou i rspIndirea acestora n popor.
77 Lipsa de preoi catolici, artat: cu prisosin0 'in paginile de mai sus, justific" Indeajuns un asemenea proiect.

43

www.dacoromanica.ro

P. 190

casatorie, dei erau rude de grade interzise, de catre unii frati apostati i inca

de ahi preoti, care, in anii trecuti se faceau ei nii vicaii apostolici78

obtineau cu bunvointa arhiepiscopilor ortodocsi si a principilor trecuti

prin daruri
autoritatea de a ctrmui pe catolicii nostri, ba inca se,mnau ca episcopi numiTi ai Moldovei. $i acei catolici castoriti astfel, traiesc Ora' acum in
casatoriile aratate, avind i copii. De aceea se cere de la sanctitatea voastra
o dispensa adevarata pentru toti aceia care au incheiat asemenea casatorii in
grade prohibite cu dispensa de la acei vicari falsi <precum> i legitimitatea
unor asemenea copii, ca pe viitor s poata tri cu constiinta impacata, mai
ales dup ce au aflat c vicarii pomeniti nu aveau puterea i nici vreo alt
autoritate a da asemenea dispense.

Am mai aflat c multi alti catolici, insurati, carora li s-a dat carte de

desprfenie tot de catre aceiasi falsi vicari i ingaduinta de a se casatori din

nou, asa cum fac in toate prtile ortodocsii, traiesc de multi ani incoace cu
sotiile nelegitime dintr-a doua castorie, sotiile lor dintii legitime traind si ele
Cu sotii lor dintr-o a doua casatorie nelegitima.; i unii i ceilalti avind copii
din a doua castorie. Spre a nu lasa si a nu declara bastarzi acesti copii ai
lor, din a doua casaforie i fiindca nu vor sa se tntoarc s triasca cu
<soTii> cei dintli
iar daca i-as constringe la aceasta, s-ar lsa sa fie excomunicati i mi-ar refuza indata ascultarea datorata, trecind la ritul ortodox,
In care o asemenea cas'torie le este ingaduita in general dup divort
de
aceea, pentru aceasta alerg la sfatul Sfintului Scaun apostolic si al beatitudinei voastre, pentru a putea mai bine ingriji de atitea suflete si a nu pierde
ascultarea lor79.

In toate bisericile pe care le-am vizitat, am dat ordin ca tabernacolele

ortoforiile cu prea sfinta cuminicatura sa fie mai bine aurite89 i impodobite pe dinauntru si pe dinafar si bine inchise cu cheia i ca sfintul mir
sa fie bine 'DLit i sa. se fac cristelnite de botez bine inchise cu cheia iar
parohii s predea copiilor primele elemente ale sfintei credinte.
P. 191

Nu am putut s ajung in celelalte orase si sate din Moldova, in care

se afli ceilalti catolici ai nostri i nici s le vizitez, nu numai pentruc. nu
obtinusem inca punerea in stapinire a scaunului episcopal, dar si pentru
aduc mai intii brevele sanctiprincipele mi-a dat s inteleg c dorea
tatii voastre, asa cum am spus mai sus, si de aceea nu mi-a ingduit sa.
merg nici in Tara Romneasca inainte de a fi fost introdus de el in cuvenita
mea jurisdictie din Moldova.
" Aluzie probabil la poloni.
79 Acordarea de dispense post factum, atft pentru ds'toriile tit gradele de rudenie
oprite de biserie, precum i pentru a doua 6.'storie a unor divortavi, smt niste solulii 'de
compromis, singurele posibile trt situmia descrig.
99 Fodrate.
44

www.dacoromanica.ro

RAPORT DESPRE STAREA TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI, PRECUM

SI A BISERICILOR CATOLICE8'
1602, aprilie 20,

starea pctoas

...Viu s

fac cunoscut eminentii voastre82

i nenorocia a acestor fri i dioceze: Tara Romneasc

Moldova. Eminenta Toastr. va sti c din pricina attar rzboaie care au fost
si mai stilt i astzi, ele sint aproape distruse si cele mai multe dintre bisericile noastre catolice au fost arse de ttari care trec in fiece zi i prad,
ard i ucid, fapt pentru care in multe rinduri am fost eu insumi pribeag
prin pduri de teama celor mai mari primejdii. Oatrkenii au srck nespus
de mult si nu au putinta de a reface bisericile i nici macar de a intretine
preoTii,. cxci bisericile nu au nimic, nici bunuri nemisctoare, nici alt venit
din care s se poat brni preotul, i pentru aceasta nki un preot nu vrea
Traducerea s-a fgcut dupg. textul publicat de B. P. Hascleu in Columna lui Traian",
sub titlul: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoria

catolicismului In Romania 1601-1606, p. 300 qi urm.

82 Cardinalul Santa Severina, vezi mai sus, raportul precedent, n. 4.

45

www.dacoromanica.ro

P. 300

macar a am sfintit Cu ca preoti pe multi care au venit

din Transilvania; dar ctnd au viizut a nu au intretinerea, au plecat, unii
au mai amas in citeva orase de frunte i cu mare reutate li s-a dat intretinerea de catre aceste orase. Preotii care erau aici insurati83 i-am pus la
venirea mea dintti a se despart <de sotiile lor> i cind arri mers eu la
Roma s-au dus toti de si le-au luat inapoi, iar acum la intoarcerea mea,
temindu-se de vreo pedeapa, au fugit cu ele in Transilvania, la eretici.
vin in aceasa

p. 311

stie eminenta voastra c nevoia este foarte mare ... Ecere un ajutor bnesc
de la pap pentru aceste biserici, sau o interventie in ac'est sens la regele
Poloniei pentru a se recldi bispricile si a intretine preotii 1... dar sint multe
orase i noi fiind putini nu avem puterea s facem fata la atitea sarcini.
RAPORT CATRE PAPA84

1602, mai 10, lafi

13.

303

Cele mai multe biserici catolice ale noastre au fost arse, unele de catre
Mihai care a fost domn al Trii Romnesti, i celelalte de ttari care tric
zilnic prin aceste provincii i prad, ard i distrug, si de aceea in multe

rinduri am fost nevoit a fug prin pduri infruntind cele mai mari primejdii85 ... Un alugr, fratele Girolamo Arsengo din Chios din minoritii
conventuali, care era vicar apostolic inainte de venirea mea, si acum este
vicarul meu, umbra' neincetat prin tar pentru a administfa sfintele taine,
dar nu poate face fat atitor sarcini, arile acestea fiind intinse i orasele foarte
deprtate unul de altul
In toaa aceast provincie a Moldovei mai sint alti cinci preati in orasele

principale si pe care i-am sfintit <chiar> eu <dar> pentru a parte din ei

fusesea mai inainte tnsurati, de team s nu-i pedepsesc au fugit cu nevestele in Transilvania. Am rinduit multi alti preoti, care au venit s locuiasa
aici, dar neavind nici un mijloc a le dau intretinerea, au plecat.
Neincetat yin din Ungaria eretici si se convertesc, la sfintul Scaun apostolic roman ... si de cind m-am tntors aici ping acum am primit patru de
acestia punindu-i s abjure in vzul tuturor in hiseric, dupl cum se obisnuieste; in deosebi unul Stefan Nicolae Figtt (sic) di Benedetto, transilvnean
care a fost mai intii luteran, apoi preot al calvinilor si predicant al lor, om
Dupa exemplul preoyilor protestanti ai sasilor (luterani)
Vezi raportul precedent.

ai ungurilor (calvini).

" Clement al VII1-lea.

" Au fost ra'sate de o parte poryiuni din text aproape identice cu cele din scrisoarea
din 20 aprilie.
46

www.dacoromanica.ro

destul de invkat

se afla astazi aici <ca> un foarte bun catolic. Am

botezat un evreu tatar cu mare solemnitate i in mod public caci .este om de

seama.

Adesea sint nevoit s urmez discutii cu ortodocsii i sa le ark ratacirea lor dup. Sfinta Scriptura, spre marea edificare a tuturor, si nu ma dau
in lkuri sa-mi 1ndeplinesc slujba mea i prin indemnuri i printr-o viata pilduitoare ... etc.
RAPORT CATRE CARDINALUL CINZI086
1603, iulie 4 Suceava

... nu e aproape ceas sau clip a in care s nu se iveasca impotriva mea

noi neajunsuri, un lucru ins ma chinuie mult <si anumo faptul> a un

oarecare frate calugar Valerian Lubieniecki87, polonul, imi face fara incetare
cele mai mari neajunsuri, zicindu-si comisar si dind deslegare de excomunicare
fratilor monahi i preotilor mireni, excomunicati de mine in mod drept si
legiuit, pe temeiul autoritkii domtnului nostru si a sfintului oficiu al Inchizitiei ce mi-au fost date i concediate mie. Si In afara de acestea, veind si-mi
smulg. cu vio1en
i tndaratnicie Biserica fericitei fecioare Maria din Bacau,
parasita de mult de frati i rau jefuit i apoi recldita de parintele Hieronim881,
vicarul apostolic cu tncuviintarea lui Alexandru Comuleus89, fostul legat apostolic in aceste provincii i care-mi fusese data mie in sfintul consistoriu (dup
cum se poate vedea in cartile cardinalului Santa Severina de fericita pomenire), drept catedral a in locul bisericii din Arges in Tara Romaneasca, distrusa
din temelie90, eu pentru acestea si multe alte nelegiuiri i scandaluri
pentru

care a mai fost alungat in doua rinduri din vara chiar de catre prea star
lucitul nostru domn Ieremia
1-am suspendat in virtutea autoritkii apostolice de la oficierea slujbelor divine in dioceza mea, citindu-1 inaintea sfin-

Cinzio Aldobrandini, cardinal di San Georgio, nepot al papii Clement al VIII-lea,

ii 1;1113r-tea cu

cellalt nepot,

cardinalul

Aldobrandini, intreaga

tariatului de star al Vaticanului cu lumea catolic,

el insusi avind

corespondent. a secre-

n Iotul su Imperiul

german, Polonia 6 Transilvania.

87 Franciscan observant din Polonia. Ajunge episcop de Bacu, psttind acest tidu din
1611 pin. I'll 1618. Pentru purtrile sale, vezi mai jos paginile care urmeaz, precum

N. Iorg a,

documente III pp. 417-419. Pentnt tangentele sale cu Movilestii

Studii
(adic cu sustintorii poloni ai tinrului Alexandru), vezi Dipl. Ital." II, Vi r g. V a sili u,
11 principato e la curia papale tra il 1606-1620.
Arsengo. Vezi Caiatori, II, p. 500.
Vezi Calatori, III, notita bibliografic ce fl priveste.
98 Loco ecclesiae Argensis in Transalpinia funditus eversae.
88

47

www.dacoromanica.ro

P. 305

tului tribunal al Oficiului Inchizitiei peste patru luni implinite, adic la sfirsitul

lu octombie. Dar el, ingrijindu-se prea putin sau de loc de <toate> acestea
nesocotind scrisoarea de suspendare, a intrat in biserid din proyria lui
autoritate i putere spre nesocotirea mea si a bisericii catolice al carei slujitor superior &it eu in aceste prti, i <invesmintat> in ocrjdiile sale (dei
cele ale bisericii ti erau refuzate) a slujit liturghia, ceea ce am indurat cu
rbdare ca s nu fie prilej de mai mare scandal in popor si mai ales fat
de nobilii poloni, incredinOnd aceast pricin rzbunrii lui Dumnezeu precum

si a Scaunului apostolic eh i judedtii eminentei voastre. In acest timp a

deferit pricina inaintea judedrii lumesti <adid>inaintea principelui nostru
strlucit Ieremia (ceea ce nu se cuvenea) i m-a citat s stau fat cu el
12- 307 tnaintea judedtii ilustrului i reverendului domn legat apostolic in Polonia"
si a // ilustrului i reverendului domn episcop al Cracoviei92 i astfel luind
cu sine pe un oarecare frate Iacob ce fusese excomunicat (si pe care acest
Valerian 11 deslegase de excomunicare) dup: cum se vede din acele articole,
a plecat93

Scandalul aluga'rilor cerFetori .veniti din Polonia

Apoi cum foarte adesea alearg din Polonia si din alte fri invecinate
in prvile noastre unii frati dlugri sub cuvintul cptrii de milostenii, svirsesc multe scandaluri, umblind prin circiumi, fcind betii, intrind in locuri
suspecte i rminind acolo In vzul lumii, si cum nu capt nici un fel de
-mustrri se fac chiar si mai tndrzneti
ca unii ce tiu c eu nu am nici
un drept asupra lor; i chiar se si laud cu aceasta; am socotit asa dat cs este
neaprat nevoie s se interzid fratilor asemenea drumuri, spre a se pune capt

acelor

scandaluri mult prea numeroase. Asadar rog prea plecat domnia

voastr reverendisim ca s arate acestea sanctitTii sale si a dobindeasd o

brev prin care fratii s fie constrinsi la supunere i s mi se dea chiar autoritatea a veghea asupra lor, de a pedepsi pe cei mai indrzne%i, a-i inchide
a-i trimite la sanctitatea sa sau <acolo> unde va porunci sanctitatea sa,
nici un mirean de once stare, rang sau treapt ar fi s nu indrzneasd e
ja asupra-si aprarea unor asemenea fraTi.
91 Cum Quirini e destul de neprecis in darea titlurilor, ar putea fi vorba fie de
Claudio Rangone, nuntiu apostolic in Polonia (1599-1600), fie de Iegatul apostolic Henrico
Caetani, numit in aprilie 1596.
92 Probabil Bernard Maciejowski, episcop de Cracovia dupi 30. L 1601; a murit la
19. L 1608.
92 Discepit, mai probabil: discessit.
48

www.dacoromanica.ro

Capetele de acuzare a celor Pptuite pretutindeni prin Transilvania, Tara

Romneasca fi Moldova de catre fratele Valerian Lubieniecki94
ordinul
franciscandor II observanti intru pieirea sa fi spre scandalul celorlalti (1603).

308

Dup ce am fost trimis mai intii de la Roma in prtile acestea ca

pstor legiuit al acestor suflete, intre altele, 1-am ash pe vicarul apostolic
fratele leronim95 in minktirea de la Bacu pkisita nriai inainke de frati si
intr-o stare de mare pustiire, rnnstire pe care acest frate Ieronim a refcut-o in oarecare msur pe a sa cheltuial cu Incuviintarea si ingcluinta printelui Mexandru Comuleo, fostul vizitator si legat in aceste prti, si a

struit in ea 20 de ani sau cam pe atitia pstorind pe catolici.

Intoreindu-mi la Roma, an arkat lucrul acesta prea sf. nostru domn
consistoriului, iar scaunul apostolic mi-a druit <biserica> de la Bacu ca
sediu episcopal din cauza distrugerii din temelie a bisericii catedrale de Argef.

Dar fr. Valerian Lubieniecki, Inarmat cu nu stiu ce breve, m-a reclamat

adesea i neincetat din cauza aceasta inaintea judeckii lumesti unde a trebuit

s:m infkisez pentru a rspunde nu ra'r mare scandal.

and eram eu la Roma, reocupind el ninstirea, a irosit toate bunurile,

atit ale mele cit i 1/ ale mnstirii, a introdus <acolo> femei yublice, a
fcut din mnstire lupanar, s-a molipsit <acolo> de boala galica, <apoi>
din nou la Iasi a autat o consfintire publica <a cotropirii sale> (dei eu

incercam sa-1 tntorc de la aceasta); din aceast pricin principele99 nostru

inapnindu-mi mie mnstirea, 1-a alungat din Tali cu mare rusine, Totusi dup
aceea nu am vrut s mai reclam bunurile acelea irosite ca s nu se iste mai
mare scandal ...
III. Pretinde c are autoritatea Pontificelui suprem chiar in cazurile
rezervate papei
in deobste a deslegat prin capelanul ostasilor poloni supus
autarittii mele pe toti fratii apostati si pe cei excomunicati si excomunicare
major ca fratele Iacob din ordinul franciscanilor observanti.
IV..

... a deslegat si preoti mireni, (de pad.) pe p<kintele> Matias

parohul de la Iasi care dup ce a sedus o femeie mritat ce duce4 cas cu

brbatul ei, s-a unit cu ea pe cit tria inc brbatul ei si a fost absolvit de
fratele Valerian.
94 Pentru drumurile sale, vezi N. Iorg a, Studii i documente III, pp. 417-419.

In aprilie 1610, provincialul ungur al mnstirii observantilor din Ciuc arat isprvile acestuia tn Transilvania. Fugit din Polonia in 1594, se duce la franciscanii unguri. Dupl. o
sedere in Moldova se reintoarce la Ciuc. famine in Transilvania 12 ani. La 1605, intrind
in vrajla cu secuii, se duce la Bacu. Cerseste in Podolia pentru o pretinsca- comunitate de
7 frati. Face negot in Moldova ... Urmeaz constatrile proprii ale provincialului cu privire la moravurile sale.
95 Arsengo.

" Ieremia
49

www.dacoromanica.ro

'P. 309

Un oarecare frate evanghelist italian, alungat de fratele Valerian din

mnstirea din Tirgoviste asezata in Tara Romaneasc si pe care o condosese
de mult vrerre cu destul laud, a ajuns la un f el de desperare, s-a rebotezat
luind sotie i insurindu-se atis <cu ea> s-a fcut schismatic", lepdind rasa
sfintit i raminind mai departe asa pin in ziva de azi.
A limas mult timp in Transilvania ling Alba Iulia intr-o mnstire
schismatia luat sub autoritatea sa, fr autorizarea scaunului apostolic,
svirsind acolo toate slujbele religioase.

Impotriva regulei sale proprii pe care a mrturisit-o si a intrit-o

cu jurmint si care este cea a fratilor franciscani, niinuieste in fiecare zi
bani, fr a tine vreo seam de scandalul <credinciosilor>.
Un oarecare frate Mihail din Ordinul franciscanilor observanti,
lepdind rasa pe care o luase cu legmint, s-a fcut eretic98 si pe deasupra s-a
insurat atis cu o femeie eretia. Fratele Valerian Lubieniecki 1-a primit si din
a sa autoritate 1-a absolvit de erezie i excomunicare.
Niciodat fratele Valerian nu obisnuieste s rmin in vreo mnstiri anumit, ci intotdeauna colinclind prin fin i provincii: Polonia, Moldova, Transilvania si Tara Romaneas(i obisnmeste s ead chid ici ciad colo,
dup propriul su folos, sau desigur dup neastimprul poftelor sale.

Dup ce a fost in chip legiuit suspendat de la slujba bisericeasc in

dioceza noastr din insrcinarea sfintei Inchizitii, <acesta>, nesocotind autoritatea bisericeasc precum si a noastr, de care ne bucurrri in aceast
chestiune, in biserica mea diocezean de la Suceava a svirsit prin silnicie
sfinta slujb. 'a liturghiei spre scandalul multora, ceea ce am acoperit dar nu
am ingduit.
SCRISOARE CATRE CARDINALUL CINZIO
1604, martie 5. lafi
p. 311

Suferintele, boala i prigonirile ce ptimesc in aceste locuri nu se pot

povesti, cci suferintele sint datorate manlor rzboaie care au fost si care bintuie in aceste provincii, unde de frica si de spaima ttarilor ce misun. neincetat,

am fost nevoit de multe ori s fug prin pduri, munti i pesteri cu mare
primejdie a vietii. In anul acesta ttarii au luat cu ei in robie vreo 100 000

de oameni din Transilvania, Tara Romaneasc si Moldova, fr a mai vorbi

de rpirile de vite si de lucruri care au fost fr nurnr. Apoi mortii din

rzboi nu se pot numra. Si un printe, fratele Andrei din Forli, clugr ,domi" Ortodox.
" Abiecto babitu haereticus factus quart jura mento confirmaverat.
50

www.dacoromanica.ro

11.

4.
-

Mnstirca Sucevita, ctitoria Movilqtilor

www.dacoromanica.ro

Kdstirea Sucevita. Tablou votiv

www.dacoromanica.ro

...

vire reitv 14 tini nro ronfilerrii cYllt 1,1iI

(01
IP,(jtillf)71.MEQE-L0.11
ffilI1FNIlit I tirtif Vtiel1C11011
kr.,

r.

. Air
_/.
-

.,;:

.4
VC!!

P+10

,.
-

I
L.

...

1e

II

II
I

Fresa. Min5stirea Succv4a

www.dacoromanica.ro

-^..

www.dacoromanica.ro

nican (care a venir Cu niine de la Roma) ?. fost ucis pe cind fugea din Tara
Romaneasc si a avut o moarte jalnic, 'ce rra inspimina s nu mi se intimple si mie. Despre prigoniri nu voi spune deck c de la inceput, <adic> de
chid am venit aici, am fost foarte hrtuit de episcopul de Camenita99, care
pretindea ci este el supraintendentul acestei provincii; dar dup ce cardinalul
Santa Severina de fericit pomenire a scris acelui episcop de Camenita si
arhiepiscopului de Liovl" ... acest arhiepiscop de Liov s-a potolit, dar totusi
nu mi-e prea prieten. Acum a venit un printe Valerian Lubieniecki, polon din
ordinul franciscanilor observanti, care m hrtuieste mult cu sprijinul domnilor poloni, compatriotii si, ca s-mi ja biserica numit a sf. Maria din
Bacu, pe care mi-a druit-o Scaunul ayostolic drept resedint episcopal, si
chid am fost fcut eyiscop mi-a fost data ... etc.
Aceast biserica sau mnstire de Bacu (dupa care umbl acest bun
printe Valerian): a fost mnstire acum vreo saizeci de ani, apoi in urma
rzboaielor a fost lsat uitrii si prsit de acesti frati, si a fost ars. si
distrus cu totul; a venit apoi aici un vizitator apostolic numit Monsignor
Alexandru Comuleo acum opt ani, care gsind aceast mnstire si biseric
arg si nruit, a dat-o unui oarecare printe fratele Girolamou'l din Chios
din <ordinul> clugrilor franciscani conventuali SI 1-a Anduit pe el ca Vicar
apostolic. Acest printe, <adic> fratele Girolamo, a ridicat in numele bisericii romane niste cmrute12 de lemn si un mic staull" acoperit cu paie,

unde a locuit multi ani fr a fi tulburat de nimeni. Chid am venit eu in

aceast provincie, am gsit pe acel printe In aceast mnstire, si vzind
el c. imi fusese dat mie, mi-a !sat-o detndati, si apoi strlucitul domnl"
mi-a intrit-o si Mi-a mai dat pentru tntretinerea mea si un mic sati" uncle
am stat netulburat doi ani, apoi ... cind am plecat de aici pentru a veni la

Roma la pragul apostolilor, acest printe Valerian (prin favoarea suszisilor

domni poloni care sint cpitani pe ling acest principe) 1-a purtat pe suszisul
printe fratele Girolamo la judecata lumeasc. inaintea acestui principe, pentru a-i lua biserica si satul; in cele din urm acel printe, sctrbit si temindu-se
si pentru viata sa (cIci il amenintau pe el) a lsat rnnstirea si satul acestui
frate Valerian cu tot ce Masan eu in cas, si a plecat prin tar, fiind lsat de
Mine ca vicar al nostru. In timpul cit a stat acest frate Valerian tn mnstire
a svirsit multe scandaluri, cum va putea vedea eminenta voastr din artico99 Caminici. Potrivit cu pretemiile polonilor asupra bisericii catolice din Moldova.
Episcop de Camenha era Paul al II-lea Wolucki.
100 loan Dimitrie Solikowski (m. 1603).
loi Alti form a numelui de Hieronimo sau Geronimo Arsengo.
102 Scanzialette.

los Staletta.
104 Ieremia Movil.
io5 Vilena. E satul Trebm

5/

www.dacoromanica.ro

p. 312

lele aici alturateim impotriva lui. Pentru aceste scandaluri principele a fost
nevoit sa-1 alunge spre rusinea luis si a religiei catolice. Dar acest frate Valerian
nu a incetat s ma tulbure i s. mg hrtuiasc cu tndrizneal j fr rusine,
cci a mers la serenisimul rege al Polonieil",, i prin sprijinul unui ocrotitor108
P. 313

al su cu trecere, canonic de Cracovia bogat cu un venit de 5 000 de scuzi

inc cu acel al Legatuluil" sanctit4ii sale, a dobindit scrisori de la serenitatea sa <regele> catre strlucitul domn ca s mi se ja mnstirea i satul
si s i se dea inapoi; cu aceast scrisoare el s-a intors si a pus sg fiu chemat
la judecat inaintea principelui, dar eu m-am scuzat <spudind> c nu vreau
s mg' inatisez, nefiind <acesta> forul competent. Dar fiind silit in cele din
urm m-am inatisat spre scandalul i minunarea tuturor, indeosebi a romnilor
stind in f ata domnului am protestat <zicind> c el nu se poate amesteca

aceast pricin, cci e vorba de o pricin a bisericii si stnt in cauz

fete bisericesti, iar judecata ti apartine sfintului scaun apostolic. Dar acest
dea lui mnstirea
Valerian, nu inceta s strige ca sl hotrasc. domnul
satul. Domnul, dup ce a ascultat toat pricina, a rspuns in feluI acesta:
Sfinvia sa papa de la Roma, care e capul tuturor bisericilor din lume mi-a
trimis aici pe acest episcop si mi 1-a recomandat cu cldur i i-a dat lui
aceast. mnastire ca scaun episcopal, si eu i 1-am intrit tila de multi ani
incoace, i i-am dat i satul pentru intretinerea sa. Dac voi, frate Valerian,
pretiddeti vreun lucru de la acea biseric, <atunci> mergeti la Roma, si
dac sfintul printe vi-1 va da, eu voi asculta <de el> cum am fcut, fac
voi face tntotdeauna i v voi da biserica"
Apoi dac asi pleca de aici, preotii pe care i-am desprtit de sotiile lor
se vor duce s si le ja tnapoi asa cum au fcut ctrid am venit eu la Roma.
$i inc multi s-ar da drept episcopi ca s despart cstoriile i si ja bani, cum
au fcut in trecut. Mai atrag atentia eminentei voastre c aceast targ e mare,
orasele i satele stnt multe si deprtate unele de altele si nu se pot tine preoti
peste tot locul, cci in unele orase si sate stnt opt sau zece case de catolici,

si din cauza srciei lor nu pot plti un preot, cci nu au <destul> nici

p. 314

chiar pentru ei, fiind <cu totul> srciti.

LAr fi bine dac ar fi inlesniti ca s poat tine preoti cu cai spre a fi
trimisi in tot locul, s-ar cistiga multe sufletel.
S afle eminenta voastr c acest frate Valerian ne mai stiind de ce s.
ml invinuiasc spre a m alunga de aici, pentru a rmine el s facl dup
106 Vezi mai sus, pp. 49 si urm.
107 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632).

108 E per favor d'un suo barba, canonico di Cracovia (Barba la plural are sensul
si de printe misionar si de om influent).
109 Vezi mai sus, n. 91.
52

www.dacoromanica.ro

cheful lui, a mers la legatul sanctitatii sale din Polonia i m-a pirit ca am
sartitat ca moaste sfinte niste asen care nu au fost canonizate de sfinta

biserica...etc. Apoi m acuza a am fost la procesiunem impreuna cu

schismaticii: e adevarat ca am fost, dar in chipul urmator. In ziva de boboteaza.

cind iese domnul cu ancile la riu si se binecuvinteaza apa, i toti
episcopii si indeplinesc 'aceasta ceremonie, aEoi dau crucea domnului ca
s
o sarute i stropesc totii caii cu apa sfintita
domnul a trimis
cheme la procesiune. Eu, care cunosc dragostea i ascultarea ce arata biserkii
romane si infaptuirilor catolice, nu ti socotesc schismatic ci catolic; <asadas>
ea sa nu-1 jignesc112 m-am dus in mijlocul procesiunii purtind crucea noastra
pe de laturi cu cea mai mare cinste si eu <eram;> pe linga domn. Apoi am

fost la binecuvintarea apelor: de o parte erau acei episcopi si de alta eu

dupa domn, i dupa ce au sarutat crucea lor au sarutat-o si pe a noastra cu
mare evlavie si inchinare, si am raportat acest lucru cardinalului Santa Seve-

rina de vrednica amintire care mi-a poruncit din partea sanctitatii sale"3

sa-mi dau toata silinta ca sa se uneasca cu noi acesti romni, i acest cardinal
mi-a spus s urmez mai departe sa rnfa duc, caci daca' merg eu astfel impreuna
cu ei, vine si domnul cu mare evlavie la biserica noastra de sarbatoarea Corpus
Domini impreuna cu episcopii cu boierii si i ingenunche la sfintele daruri si e

nadejde, daca Dumnezeu va da pace in aceasta tara' ca se va face unirea

<religioasa>. Dar daca nu m-asi fi purtat astfel, domnul s-ar fi miniat
vada
i eminenta
ne-ar socoti si pe noi ca pe armeni, pe care nu vrea
voastra sa-mi faca cunoscut daca parintele nostru ar vrea ca eu s'a merg
astfel <la procesiune> sau nu, si eu voi face tot ce-mi va porunci eminenta
voaStra.

Atunci cind principele nostru si-a maritat fiica"4 cu un baron polon;

ginerele a venit Cu multi baroni si nobili poloni. Au mai venit atunci i cinci
perechi"5 de frati, trei de franciscani i doi de dominkani ca sa adune milostenii.
Vara: de nici o consideratie si nici o rusine, acestia alergau prin piete si case
cerind milostenie, bateau circiumile i locurile neingaduite i erau vesnic beti
spre marele scandal si uimire a tuturor, si un nobil Cristofor Dzierzekn solul
1" Un carpo.
111 Cf. scrisoarea lui Bathazar, preotul din Suceava, precum si a celor din Cotnari,
Baia si satul Secuilor" din 30 martie, trimisa din laFi i cerind pentru acest motiv inlocuirea lui Quirini Cu un episcop polon.
112 Non scandalizzarlo.

113 Clement al VIII-lea (1592-1605).

114 Domniva Chiajna (Reghina) s-a m'ritat la 25 mai 1603, cu ducele Mihai Wigniosviecki
cf. Hurmuzaki, supliment, II, 2, p. 143. A fost bunica regelui Poloniei Mihai Corybut
WiAniowiecki (1669-1673).
115 Coppie.

115 A fost de mai multe ori cu solii la Ganstantinopol, in 1576, 1578, 1582, 1587, 1591.
53

www.dacoromanica.ro

P. 315

serenisimului rege al Polonrei, om intelept i de mare greutate, a trimis de mai

multe ori
spud s. iau msuri .cu privire la acei frati i acele scandaluri.
Eu i-am chemat i le-am pus in vedere s inceteze cu aceste treburi i s
plece cit mai curind; dar ei nu au yinut seama de mine, i sub cuvint c nu am

p. 316

autoritate asupra lor, nu-mi acord nici o atentie i in cele din urma ispr.treburile, au plecat eind au vrut, apoi au mers la monseniorul legat
pomenit mai sus plingindu-se de mine a i-am impiedecat s cear. milostenii
acel legat, fr a se informa bine despre adevrul acestor <Invinuiri> mi-a
scris o scrisoare <foarte> nepotrivit, i. eu am rbdat
RAPORT CATRE PAPA
1604, iunie 24, lafi

P- 317

... In Tara Romaneasc, sint putine localitti latine catolice, iar aici
In Moldova sint destul de multe, dar srace i jefuite; sint multe biserici de
ale noastre, dar. cele mai multe distruse, arse i in stare rea, de aceea cind
plou nu se poate sluji in ele ...
. . . Zilele trecute a sosit aici in Moldova la domn un sol al hanului117
ttresc, care este cretin catolic118, nscut in tara ttreasc, dar inaintaii
(acesta cere 2-3 preoti catolici
si au fost genovezi din familia Spinola
cci sint destul de multi catolici la Caffa i in alte locuri din tara tt-

reasc" ...)

... A veni la Roma dar dac a pleca, toti aceti preoti readui de

mine pe calea disciplinei bisericetills i. desprtiti de femeile lor cu pericolul

<vietii mele> cci pentru reintronarea disciplinei bisericeti am primit o lovi-

P- 318

tur de archebuz in cap120, <toti acetia> s-ar reintoarce la vechea lor

mocir1121, reldindu-i nevestele cum au fcut cind am plecat ca s. vin la
Roma pentru anul sfint
Sptmina trecut am primit in sinul bisericii catolice pe un armean
schismatic numit Jeferius Desis
117 Re di Tartana = Gazi Ghirai al II-lea.
118 E vorba de sol.

119 Reformati, adia indreptind felul de viat' al clericilor

regula bisericeasa.

i monahilor readusi la

1" De la parohul de Suceava Bathazar. Vezi mai sus, II. 56, precum i rellaiia lui
Bathazar din volumul de fat.
121 Al pristino vomito (expresie biblia' ce nu poate fi tradus. intocmai).
54

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE PAPA

1604, iunie 27
. . Si cum nu se gsesc tn aceste locuri magistri care s invete si.s in-. p. 322
struiasc pe tineri In limba latin, multi bojen i alti catolici sint nevoiti s-si
trimit. fiii fn Transilvania, de unde urmeaz c, obisnuindu-se ei inc de mici
Cu aceast viat strin de credinta catolia roman, dup ce inainteaz putin in virst ajung eretici i schismatici
i vrind eu s indmpin acest lucru,
am adus un magistru din Italia, dar el neavind cu ce tri vrea s plece, iar

eu din cauza srciei mele nu sint in stare si-1 intretin. [Cere ajutoare]

www.dacoromanica.ro

ERICH LASSOTA
(c. 1560

dupa 1611)

Erich Lassota von Steblau (Steblovo) apartinea unei

familii de veche noblete asezata parte 'in Silezia

parte in Polonia, avindu-si asezarea

principala la mosia Blaschewitz. Numele apare si sub formele Lassota i Lasota, Lesota.
In 1567 intra la scoala de la Grlitz. Apoi urmeazi Universitatea de la Leipzig.

In 1573 calatoreste in Italia, cu fratele eitz Friedrich, si unchiul Georg Stofei. Un alt
unchi Hans Sitch von Stiefendorf era episcop de Breslau. Face studii la Padova, unde se
Imprieteneste cu suedezii veniti la invatatura. In iunie 1576 este inapoi la Blaschewitz. Foarte
curad se angajeaz in regimentul german al lui Filip al II-lea al Spaniei, destinat rzboiului
acestuia contra Portugaliei. Oastea este cantonata la Cremona. Angajat ca doppelsldner",

particip la campaniile de la Cadix, din Portugalia si din Azore. Dar acest corp de
trupa se desfiinteaza de cum se intoarce in Italia. Lassota este concediat pe coasta
la 6 iulie 1584. La 16 iulie e inapoi acasa. St la Praga si in anul urmator intra ca Hofdiener (gentilom de curte) In slujba impratului Rudolf al II-lea, spre a fi folosit ca agent
politic al Habsburgilor in Polonia, unde face dese elgtorii. Dupg moartea lui $tefan Bthory
el

56

www.dacoromanica.ro

este folosit ca agent de catre arhiducele Maximilian, fratele imparatului, candidat la tronul
polon. Este trimis la Varsovia, unde avea loc alegerea i este atasat pe lingi Cristofor de
Teuffenbach, guvernatorul habsburgic al Ungariei Superioare, Insarcinat s sprijine candidatura habsburgici. Precum se stie, arhiducele Maximilian, care voia sa-si sustini pretentiile
sale ca armele, a fost luat prizonier de Ian Zamoyski i fortat s renun;te la veleitatile sale.
Lassota este tovarsul su de captivitate. Numit apoi truchsess" (stolnic) al acestuia, pastreaza
aceasta calitate vreo doi ani.
Tot in legaturi ca interesele arhiducelui Maximilian a fost i misiunea lui Lassota in
Rusia, unde a fost facut prizonier de suedezi i eliberat numai In arma interventiei lui
Rudolf al II-lea. In ianuarie 1594 e trirnis de acesta la cazacii zapo'rojeni, pentru a-i atrage
in slujba imperiala. Cazacii trebuiau s stea de paz a pentru a nu-i lasa pe tatari s treaca In
Moldova. Negocierea se parta prin Chlopicki, fose camerier al lui Stefan Bthory, inchis
de acesta la Cracovia, de unde a fugit la Rudolf al II-lea. Lassota porneste cu el g cu
Iakob Henkel, trece prin Kiev 6 ajunge la pragurile Niprului, uncle are loc negocierea. Dar
Chlopicki, care se daduse drept batman al cazacilor, nu era dectt un conductor de polc (de
500 de oameni). Cazacii fi cer lui Chlopicki s mearga la Moscova, unde se infatiseaza in
august 1594 cu o scrisoare deschisa colectiva a imparatului catre tar, cazacii zaporojeni,
Aron al Moldovei i magnatul polon, Zbaraski, spre a perfecta contractul Incheiat cu Lassota. Acesta trebuia sii piece la tabara imparatului la Ratisbona, Imo* de soli cazaci, care
sa se relntoarca apoi ca aprobarea actului de Invoiala. Intelegerea se Incheie, darurile se
primesc, dar dud navalesc tatarii In Transilvania, In iulie 1594, trecind prin Moldova, si
polonii vor sii indrepte pe cazad spre Transilvania, acestia nu mai vor ea' stie de ei i uec
In Moldova lui Aron, cu care aveau socoteli mai putin clare. Lucrurile se complica i pe teren
diplomatic, polonii protestInd Impotriva naimirilor de cazaci din Polonia si neadmitInd mo-

tivul invocat de Rudolf, ca a tratat cu cazacii intruclt Chlopicki il

asigurase cii ei sine

absolut neatirnati. La inceputul anului urmator (9 martie 1595), Lassota este propus de arhiducele Mathias, fratele imparatului, ca Mustermaister" pentru Ungaria Superioara, adica responsabil cu inrolarile de ostasi ca leafa, i ca tinerea evidentei efectivelor si a rolurilor de
plata, avIndu-si resedinta la Casovia. El ramine In acest post, primind poate o calificare superioara de Feldzahlmeister (cum e desemnat In 1600), pink' la ocuparea Casoviei de catre
$tefan Bocskai n 1604, dud i pierde tot avutul. A scris o relatare despre predarea Casoviei (de
Cassovia rebellibus dedita), care s-a pierdut. In 1611 e mentionat tot la Casovia, pureind
titlul de consilier imperial si arhiducal al lui Maximilian. Dupa aceea se asterne ficerea asu-

pra persoanei lui. Probabil ca a murit curInd. De la el a ramas un jaral (Tagebuch), ale
carui insemnari nu trec de anal 1594 si care a fost publicat in 1866 (Tagebuch des Erich
Lassota von Steblau, nach einer Handschrift der von Gersdorff-Weicha'schen Bibliothek zu
Bautzen herausgegeben von Reinhold Scholtn. Halle. G. E. Bartel (1866). Portiunea despre
Spania i Portugalia a fost tradusa i publicata in 1913, la Coimbra (Diario de Erich Lassota
de Steblovo, Polaco ao servieo de Philipp II (1580-1584). Din rapoartele sale pastrate In
Arhivele de la Viena (Staatsarchiv, i Kriegsarchiv) au fose publicate unele de N. Iorga, in
colectia Hurmuzaki (vol. XII) si de A. Veress in Documente, vol V Legaturile sale cu Tara
Rornaneasc slut fie directe, din timpul sederii sale aici In 1597, fie indirecte, prin informa57

www.dacoromanica.ro

tale pe care le strecoari apoi din postul su de la Casovia forurilor conducatoare din imperiu.

Ca mustermeister" e trimis in Tara Romaneasca si insarcinat cu plata trupelor de

mercenari, pe care se angajase imparatul Rudolf si le ;in l la dispozitia lui Mihai Viteazul.
Il aflam In tara in iulie 1597. La 10 septembrie, el aminteste ea' a asistat din porunca lui
Mihai Viteazul la audienta trimisului tatar si a ceaustllui turc (19 iulie). Mull hi anun;au intenvia de a porni spre Ungaria, punind in vedere ca se vor purta ca prieteni, dac. vor
fi primki ca atare. In vederea acestei amenintri
pe care Lassota o crede facuta doar
trupele platite de impratul Rupentru a-1 abate pe domn de la planurile sale balcanice
dolf al II-lea, cit si cele ale domnului se aflau masate la trecatorile muntilor, pentru a impiedica intrarea tatarilor in Transilvania, in timp ce Pancratiu Sennyey cu trupele Transilvaniei trebuia s: vegheze la trecatorile dinspre Moldova. Intilnindu-1 pe platitorul Hdl, care
aducea bani pentru plata lefegillor, acesta a fost expediat de indata. in tabar, din porunca
personal a a domnului, pentru a distribui 1 900 de ducati, cu care au punir fi potoliti Arbil
si rascienii tare se arataser gata sa provoace debandada. Domnul e hotarit sa trimita iy solie
la imparat si la pap, pentru a cere bani pentru plata trupelor
si se gindeste si nu-1
mai uimita pe banul Mihalcea, ci pe un ragusan Luciano <Pernica> (fost vames sub Aron
Vocl, dud a fost asociat Cu Giovanni de'Marini

Poli).

Problema fondurilor pentru plata soldelor ramine tot atit de acuta si la sfirsitul anului
(15 noiembrie 1597). In decembrie domnul e hotartt, daca nu vin banii, sa concedieze pe
ungurii lui Moise Szkely, pastrind doar pe sirbi si pe cazaci. La incheierea anului se termina si misiunea lui Lassota in Tara Romaneasc. rl regasim mai apoi la Casovia, in ianuarie
1599, de unde trimite unele stiri culese intr-un spirit de banuiala fa ta de domnul Tara
Romanesti. El ii iscodeste pe solii acestuia. Foloseste prilejul inminarii din partea imparatului
a unui lam de aur cu un medalion (Gnadenpfertig) lui George Racz, inapoiat din solia la
tatari, pentru a-i extrage informatii variate, privitoare insa mai ales la Zamoyski si la atitudinea polonilor fa ta de imperiali (ibidem, p. 424 ianuarie 1599). Un an dup: aceea, in
ianuarie 1600 (Hurmuzaki, XII, pp. 597-598) i se iveste prilejul de a scoate din incurcatura pe solul lui Mihai, Petru Armeanul, si chiar pe comisarii imperiali imobilfizati la
faelduita expres
Satu Marc, care ii cereau sa le dea in locul sumei de 75 000 de talen i
de imparat domnului pentru plata mercenarilor din Transilvania si. neachitata dei urebuia si
macar suma de 30 000 de talen i depozitati. la el,
fie adusa personal de solul amintit
unde trebuia sa fie tinuta: la dispozitia lor. Dar credincios spiritului su ingust, manifestar si
in Tara Romaneasca, el invoc ordinele auguste repetate pina si a patra coati, de a nu
scoate nici un ban fail porunca directa a imparatului. Totodata inregistreaza torentul de
indiscretii ale solului Petru Armeanul, care dadea in vileag secretul discutiilor purtate cu
imperialii in problema Transllvaniei, punea la indoiala instrucriunile solilor oficiali cu care
se incrucisau pe drum (Stoica si Mihalcea) si ii denunta pe ei ca ar fi exponentii punctului
de vedere al boierilor, si nu al domnului si declara a va merge chiar cu mina goal a la
Alba Iulia spre a-1 informa pe domn despre negocierile purtate impotriva vederi/or sale de
catre solii sal! $i Lassota trcbuia neaparat sa-I ajute, scriind la curte s fie retinuti cit mai
58

www.dacoromanica.ro

mult solii pentru a-i da timpul s actioneze! Si nu trebuia, bine luteles, s rsufle nici un
cuvInt, cc aceasta i-ar costa viata!
In anul urrrator (3 februarie 1601) nu scap prilejul de a-si da prerea necerut despre
Mihai, aclugInd In partea final a raportului su despre simatia trupelor din Transilvania,

o diatrib contra domnului, de care trebuie s aib mare grij imperialii, 6 s nu se Ineread in el pentru a nu se ai mai apoi. Vorbeste apoi de spiritul su tiranic i videan
(!) de felul cum a limit in suspensia si pe imperiali, si pe turci, Inch nu se Putea sti de
panca cui este. In sfirsit, dup alungarea lui din Transilvania se vor bizui si mai putin pe
el, cci trebuie s fie cuprins In Intregime de duhul rzbunrii.

Precum se vede atitudinea lui fat de domn nu a fost constanr aceeasi. Dup cea manifestat in primele rapoarte din Tara Romaneasc In care prezint situatia din punctul

de vedere al domnului, avInd uneori chiar insrcinarea din partea acestuia de a transmite
unde cereri ale sale, ajunge la faza a doua, dud aruncl asupra domnului sarcina bneasc
a Impratului. In sfirsit, dud Mihai ajunge stpIn al Transilvaniei, Lassota se arat iscoditor si bnuitor, acIndu-se ecoul tuturor zvonurilor dusmnoase domnului.
Ician Hdl, pltitorul de solde al trupelor imperiale, era un bun cunosctor al limbilor romani, polon
turc. In 1598 (iunie) se hotrste trimiterea sa Impreun cu Ioan de Pojon (Bratislava) si
George Rcz la Hanul ttarilor cu o sum de 10 000 de galbeni din partea imperialilor * a
domnului.

In 1597 ii aflm pe amIndoi (Lassota i Hdl) In Tara Romaneascl, de unde trimit din
Tirgoviste si din taberele de la Sttesti i Buitt o coresponden. plin de amnunte de cel
mai mare interes despre compunerea oastei de mercenari la dispozitia lui Mihai Viteazul
despre greuttile plii lor, pomenind totodat despre insuficienta corpului de ostasi clri dati
de boieri, i despre Imprejurrile externe In legtur cu 'o iminent nvlire a ttarilor
cu planurile privind Bulgaria. Lipsa de bani pentru plata mercenarilor provoac o demonstratie a acestora, semnind a inceput de rscoal. Tcerea neIntrerupt a forurilor superioare
din Praga cu privire la meltinerea mai departe a acestor trupe la dispozitia lui Mihai
teama functionarului Lassota de a i se imputa lui sumele ce le-ar plti, ii inspir planul de
a-1 pune pe domn In fata unei dileme foarte precise. Ori nu mai are nevoie de vele trupe
atunci acestea trebuie licentiate, ori are nevoie de ele si atunci vor fi pltite de -el, cel

putin Ora la primirea instructiunilor de la Praga. Pus in fata acestei alternative, domnul
consimte, de nevoie, s dea el sumele necesare pin la sosirea acelor instructiuni. Dar meschinria birocratia a pltitorului de lefi, Hdl, Incearc s supraliciteze aceast dovad de
zel a sefului su, propunInd s nu se mai pomeneasc domnului de sosirea banilor, atunci
chid vor sosi, pentru a nu-i mai restitui de loc sumele avansate. Trebuia pstrat taina cea
mai desvIrsit asupra acestui fapt, stiind c nu era lucru de &Ina* a Incerca
In.sele pe
domn. Desi curtea imperial a socotit totusi ea' trebuie restituiti banii avansati de Mihai Viteazul, ceea ce s-a i fcut tn In cele din urrri, este totusi de retinut propunerea lui Hdl ca
fiind caracteristic pentru mentalitatea birocratilor din slujba Casei de Austria. Dar ultima
Intilnire a lui Lassota cu Mihai Viteazul ne este pstrat Intr-o scrisoare-raport trimis de et
impratului Rudolf la 28 iulie 1601, ca rspuns la Insrcinarea dat de acesta de a face o
verificare dup rol a numrului ostasilor cu plat (Musterung) din tabra imperial. Vorbind
59

www.dacoromanica.ro

de Mihai, el se mirgineste a raporta spusele acestuia, care este foarte Ingrijorat c intIrzie
atIta ordinele de plati pe luna a treia si a patra: se teme de o mare riscoall printre ostasii
din care s-ar putea trage si o primejdioasi destrimare a Intregii tabere, In urma eireia
nu numai c ar fi mpiedicat i zboviti Intreaga aqiune porniti, ci li s-ar da si prilej
transilvanilor s porneasci o aqiune du.snranoasi Impotriva posesiunilor Maiestii Voastre".
(Deocamdat aceia stau In expectativi asteptInd s vadi ce se va alege). Si Lassota conchide:
Ar trebui a se vini in ajutor nu numai voievodului cuplata soldei celor doui luni, iulie

august, ci a fie plitia 6 ostisimea ce face obisnuit paza la grania

(Veress, Documente

VI/p. 406-407).
De an:4. dati, Mustermaisterul vedea primejdia cu ochii, i chiar Incerca s atragi
Inttrzierea inexplicabil
ate/1.0a IMpratului asupra ei, dar
lucru ciudat
caracteristici pentru intregul regim habsburgic, fcea ca ordinul Impiratului primit de el
la 6 iunie s nu, fie executat dectt la 19 iulie (!) i raportul si nu fie Intocmit decit numai
noui zile dupi aceea, la 28 iulie! Astfel dupi patru aril se repeti Intocmai situavia din .1597,
fri ca experiema trecutului s fi folosit la ceva.

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE YMPARAT1

1597, iulie 31, Tirgovilte

De la ultima mea scrisoare din Fgra, din

ziva de 6 iulie, am fost tndat la Brapv unde am gsit pe comandantul

transilvan Moise Szkely ce se tndrepta spre Ttrgoviste cu circa 1 000 de
soldati pe care i-am trecut tn revista, i unde am gsit i pe cpitanul Ma-

thias Perusith2 cu vreo 3 000 de soldati angajati, de asemenea tn slujba

voastre pe care i-am inspectat. Cea mai mare parte dintre ei tmplinesc

luna la 21 iulie, cea mai mid parte ilia la sfNitul lunii (cci din cauza

aduc la aceeasi dat de plat a soldei, deoarelipsei de bani nu am putut

ce a trebuit s se plateasc nu numai ce le datoram pe luna aceasta, ci,
' Traducerea s-a fcut dupa textul german publicat de Veress In Documente V, p. 72
unn.
2 Oberhauptmann Mathias Perezschitt. Pentru bunurile cu care fusese tnzestrat de
Sigismund Bthory i apoi Mihai Viteazul, vezi intervenTia sa la Imprat dupI septembrie 160E) (Hurmuzaki, XII, p. 1045).
61

www.dacoromanica.ro

P. 78

<leafa> pe luna urmtoare pentru cei pe care am voit s-i tinem mai departe
in slujb, pe unii asadar pina la 21 august, pe altii pin la sfirsitul lui august.
Cit as fi putut s m ajut cu cei 5 900 de florini chi mai rmseser si
ajunseser. in mina imea, va socoti maiestatea voastr si dac noi nu ne-am fi
ingrijit s pstrm prestigiul si creditul maiesttii voastre imperiale la aceste
P. 79 popoare indeprtate ii (ce nu pot fi lsate fr ajutor si care ar putea sluji
ca un zid al crestintatii spre ttari si spre turci) si n-am fi luat mai intii de
la Alba Iulia de la doctorul Muralto3 5 000 de florini si apoi de la domnul4
de aici 9 000 de talen, nu numai c am fi ptit eau din partea acestei ostsitni
impetuoase, dar n-ar fi scpat teafr p'ina astzi nici unul dintre noi. Cci
aceasta <ostsime> este alcituit. din tot felul de natii, anume transilvneni,
munteni, bulgari, sirbi6, rascieni6 si cazaci, nu oameni care s se lase indemnati
la rbdare si care <s urmreasc> ceva cu msur si in Iniprejurri potrivite, ci care se complac in cea mai mare violen t si. furie: chiar scurt vreme
inainte de sosirea mea optsprezece steaguri din ostasii tocmiti cu plat de
domn, au pornit asupra domnului in palatul su si si-au pretins cu cea mai
mare glgie, arogant si amenintare solda lor, care nu fusese la indemina
<platnicului> chiar atunci i pe care dac nu ar fi cptat-o foarte curtrid,
poate c ar fi fcut mare pill:ad.
$i nu numai c: din cauza nerespectrii cuvintului si a zbavei mari cu
acel ajutor bnesc, am intrat in asa labirint inctt dac la intrarea lunii urmtoare, anume la 21 august, nu se potriveste Intocmai plata trupei cu banii luati
cu imprumut (pentru care stau chezas cu persoana mea fat de domn), viata
si siguranta mea ar fi in primejdie, dar ar putea s urmeze de aici si altele multe
neajunsuri pgubitoare si periculoase, mai ales c domnul este cercetat zilnic
de turci si de poloni, de aceea am fost silit neaprat s-1 expediez cu posta
pe zisul slujbas al curtii Johann Hdl la maiestatea voastr pentru ca el s
raporteze verbal despre toate cele ce s-au fcut.
[Roag s: se dea crezare lui Hdl si s se achite plata pe trei luni, adia
11 pe august] pentru ca s fie inlturat once bnuial a domnului, si s:
stie precis, mai ales acum chid va porni efectiv la actiune cit. poate &I se incread in
maiestatea voastr imperial". [Spell ca din suma si se economiseasc In

6 luni intre 18 000 si 28 000 de talen], ceea ce nu s-ar intimpla dacI nu s-ar
fi trimis banii in bloc si nu ar fi rinduiti oameni anume ca s fac plitile.

Cu plata trupei s-a 5:cut asa a pentru un cal se socotesc in total 5 taleni
iar pentru un trabant doar trei; din al patrulea taler de trabant ... asa cum
s-a aprobat de catre principele Transilvaniei
sint pltiti comandantii si
3 Ioan Muraldo sau Muralto, medicul lui Sigismund Bthory si arendasul minei de aur
de la Zlatna.
4 Mihai Viteazul.
5 Seraczianrrn = Serwianern.
I Riiczen.
62

www.dacoromanica.ro

personalul auxiliar7 din cavalerie i pedestru. Nu am vrut s m impotrivesc

la aceasta, indeosebi pentru c oamenii8 sint rnultumiti cu atit i maiestatea

voastr nu este phubit, ci chiar mai poate pune deoparte o mica suma
fiece lun.
Cu privire la valoarea ducatului am raportat maiesttii voastre din Alba
Iulia, pe niste date neadevrate si neintemeiate (nu inteleg de ce) ale 'Atli-

nului ban, anume c ei s-ar schimba aici pe 170 sau 180 de pfeningi unguresti.

Dar nu este asa, cci nu valoreazI si nu au valorat niciodat mai mutt de

un taler i jumtate sau 150 de denari, si trupa nu vrea
primeasc la un
pre; mai ridicat. Dar la strduinta noastr, pentru ca maiestatea voastr.
nu fie pgubit, am obtinut de la domn ca ducatul s. fie socotit i evaluat
oficial de acum incolo la 160 de denari; i asa 1-am i socotit la plata trupei.
In ultimele zile i-au sosit domnului vesti sigure c ttarii se inarmeai

p. 80

puternic i c vor s treac prin Moldova asupra acestei tri si a Transilvaniei;

de aceea in lunea trecut domnul s-a dus impreun cu comandantull <trupelor transilvane> i cu apitanull1 <lor> spre Buzu care este situat spre gra-

nita Moldovei pentru a cauta acolo un loc potrivit pentru tabra sa contra
ttarilor. Cit priveste pe acest domn el este un domn cu mima deschis, viteaz, fr ovire, doritor de isprav si care nu s-ar lsa oprit in cale de
nimic12.

Dar deoarece aceast tall a fost ru devastat timp de doi ani de catre

turci si ttari i (precum. spun ei)13 au dzut mai bine de 200 000 de suflete in

robia turcilor si a ttarilor, inch aceast tar este acum pustie, el nu poate
porni nimic deosebit numai pe seama sa // fr* ajutor dinafar. El se arat
foarte inclinat de partea maiesttii voastre i doritor s serveasc. pe crestini,
si acest lucru 1'1 dovedeste prin faptul c: nu vrea s intre in nici un fel de
invoial adevrat i statornic cu turcii, macar c. turcul se poart cu el cu
mult struint(?)14 i ii ofer lucruri mari. Dar iarsi, ctt am fost aici, am si
vzut a au fost la el doi ceausi, pe unul 1-a lsat s treac prin Tara sa la ttari, ceilait s-a tnapoiat iar la Constantinopol. Nu este mai putin adevrat
pin acuma el a trebuit s se prefac fat de turci, i c i s-a trimis curind
dup Pasti un steag de la Poart 6 el 1-a primit, deoarece el nu se afla in stare
tin piept dusmanului, in deosebi pentru a ptrunde dusmanul in Ungaria am
fi trebuit s' fie indreptat toat puterea lui mai intti impotriva sa. Dar indat
7 Vortlpersonen.
e Die Knecht.

a Des alten Bans (= banul Mihalcea).

Moise Szkely.

" Mathias Perusith.

Ein freier, tapferer, unverzogter Herr, der Lust zum Handel hat, und an ihm wohl

nichts wnrde erwinden lassen.

Is Aici apare o rezervi subinte1eas1 asupra acestui punct.

17 Der Targg sich mit ihm sehr lavirt.
63

www.dacoromanica.ro

p. 81

ce hi va alege momentul, el se ofer15 s svirseasc fapte care s obtin aprobarea indurtoare a maiesttii voastre imperiale.

El afirm c are informatii precise c turcii nu vor ataca puternic in

i c Serdarull se indreapt spre Belgradi7 Cu nurrzai 6 000 de

i c toate pregkirile acelor locuri ar fi numai pentru anul urmtor
dud sultanul sper s scoat la lupt forte attt de mari, cum nu s-au mai
vzut in rzboiul de fatI Cum deci nu este motiv de temere n anul acesta
de forte mai deosebite ale dusmtanului, sper mult s afle vesti bune din ta-

anul acesta
oameni.

berile maiesttii voastre imperiale ... etc.

La sosirea mea am gsit aici pe un btrin nobil polon numit Andrei Taranovskil8; cunoscut bun de al domnului inc de la Constantinopol, si care
a fost socotit drept sol polon, dar el nu a fost trimis aici de regei, ci dup
cum a pretins <a venit> s-1 vad pe domn de dragul vechii lor cunostinte.
Dup prerea mea el nu a venit aici dup capul su, ci a fost pus de cancelar20 ca s iscodeasc gindul i dispozitia domnului i s-1 aduc de partea
polonilor. A fost auzit adesea, mai inainte de venirea mea, afirmind in fata
acestuia c maiestatea voastr imperial ar fi cauza pentru care Confederatia
p. 82 polon nu a putut // s propseasa Ins chid am desmintit asemenea spuse,
am artat cum s-a intimplat lucrul, si am expus i credinta <statornic>
grija printeasc ye care o poart maiestatea voastr crestinttii, ne-a chemat21, curind iarasi pe amindoi, si 1-a mai tntrebat inc data intr-adins pe
Taranow,ski despre acestea de fat cu mine. Dar cum acesta a dat inapoi22
n-a rc-mos la spusele sale, ci a rspuns a este nevoie de un cap mai luminat ca al lui pentru a judeca de care parte a fost vina, a putut domnul usor
s se Ir. credinteze c nu erau decit curate calomnii23 ce nu purcedeau decit din

ura pe care o poart maiesttii voastre imperiale. A mai voit numitul Tara-

nowski s5.-1 conving pe domn zor nevoie24 ca s intretin pentru paza sa cam
condou sau trei mii de soldati poloni la care lucru donrinul nu voia
simt> retinut de multe soviri, iar eu de cite ori mi-a imprtsit asemenea

ginduri 1-am indemnat impotriva <unor asemenea hotriri>.

Acestea a trebuit

le raportez acum maiesttii voastre cu prea

plecat supunere, si este i rugmintea mea prea supus i asculttoare ca maies-

tatea voastr s porunceasc indurtor ca s fie aduse aici ajutoarele bnesti

25 Erbeut (= erbietet).
26 Comandantul turc Satirgi Mehmed-pasa.
ri Griechisch Weissenburg.
28 Pentru aceast misiune, cf. mai jos, notia biograficX a lui Walawski.
12 Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632).

" Zamoyski.
Domnul.

" Tergiversirt.
23 Mcrae calummiaie.
Strachs.

64

www.dacoromanica.ro

consimtite pentru ca acest Domn in urma netinerii agduielilor si a Alavei <cu plata> s nu fie determinat25 s-si schimbe prerea i s. adopte
sugestii25 ce ar putea s ajung a fi folosite mai apoi impotriva maiestavoastre si a Transilvaniei vecine
CATRE ACELA$I
1597, august 27, Alba Julia

[Raportul su catre imprat nu a mai plecat cxci Hdl, aflind bani la

p. 88

Cluj, nu a mai fost nevoie s. mearg pin la Imprat].

Eu insumi m-am indreptat spre Alba Iulia intrucit din cei 18 000 de taleri pe care <trebuia>
plteasa trimisul maiesttii voastre imperiale pentru inrolarea de ostasi in Tara Romneasa, nu mi s-au inminat27 decit 13 500.
Am vrut s aflu de unde va veni restul <de bani>, si am cerut s mi se restituie
dar mi s-a rspuns din partea cancelarului in functie29 c acei 4 500 de talen
i s-au predat lui Pancratiu Sennyey, care a inrolat si el ostasi si a slujit o
lun pentru acesti bani si cum dup aceea domnul Trii Romnesti a primit
asa mult <pe seama?> poporului // su inch suma de 4 000 s-a compensat pe
deplin, 1-a luat principele Transilvaniei pe Sennyey in solda sa dup implinirea
acelei luni.

Dei acum mi se pare totusi a nu s-a procedat chiar asa de corect, a

trebuit s

rn

mfultumesc Cu acest <rspuns> ca s nu plictisesc cu struinta

mea, tntrucit am auzit de la niste persoane particulare a si fr de aceasta

era oarecare nemultumire c suszisa trupa de ajutor29 nu a fost indreptat
spre ei30 i chiar c ei sint tinuti in asteptare Cu arngiri goale.

[Nu a primit scrisoarea impratului i deci nu 5tie ce trebuie s. 6:spun&

Roag s. se trimit de acum incolo banii direct].

In ceca ce priveste plata acestor bani pe luna in curs, va trebui s iau

cu anticipavie 2 000 sau 3 500 de talen i ceea ce Ora la urrn poate a nu va fi
un lucru chiar asa de potrivit i imi va putea aduce unele neajunsuri
25 Verursacht werde.
26 Solche Consilia fiirzunehmen

ad
primeasc o trup de ostasi poloni renuntind la ajutorul militar al Impratului.
" Verraitet.
28 Josica. Era cancelar Ina* din aug., sept. 1594, dup prbusirea lui Kovcsczy.

S.

" Volk half

30 Nicht herein geordnet, adicl trimis In Transilvania. Ecoul de la acele persoane particulare (desigur, din Transilvania) completen rspunsul lui Josica i arat starea de spirit
a curt,ii de la Alba Iulia.
65

www.dacoromanica.ro

13. 89

Banii, am lsat s fie trimisi mai inainte, eu sper s pornesc la drum

4i a trebuit s
asculte de
medici etc ...]
Despre ttari nu se pot afla stiri temeinice, intr-o zi se spune c se
inarmeaz zdravn, apoi iarsi se spune contrariul
Domnul gteapt cu

mime [a fost bolnav de friguri vreo zece zile

mare dorint ve4ti bune din tabra maiesttii voastre, pentru a-si potrivi

planul dup cele aflate, ad are de end s Intreprind ceva.

[CATRE IMPARAT311

[Din tabra din Tara Romaneasa]

1597, septembrie 10
P.

316

Plecat lnc destul de slbit de boal din Alba Iulia in ziva de 28

august am sosit in ziva de 3 septembrie la Tirgoviste, unde am gsit scrisoarea maiesttii voastre din 18 iulie. Cum in ziva urmtoare dis-de-dimineaf
soseau un ceau4 turc si un trimis ttar, domnul a vrut ca s mai rmin
acolo In ziva aceea i s asist la audient, i asa s-a fcut. Cuprinsul scrisorii hanului32 catre domn era a ii acea cunoscut a el a invins, a prins
a ucis pe fratele su care se rsculase impotriva lui, i acuma, dup birumta sa,
vrea ca la inceperea luminii [=la luna nou] care va fi la 11 septembrie
porneasc cu 300 000 de oameni (dar la o adic poate c nu ar ajunge nici
la a sasea parte din acest numr) spre Ungaria: nu stie mnc ce cale va
apuca, dar vrea s hotrasc acest lucru abia dup ce va fi ajuns la Bender.
Daa domnul se va arta binevoitor asa cum trebuie,
dea pe citiva
dintre ai lui care s-1 asiste in timpul drumului, vrea si el s se poarte ca un
prieten.
Dac au mai realizat ceva de atunci, nu tu, cad a doua zi, dis-deUnii vorbind de aceasta, spun c ar fi
dimineat am venit aici, la tabr

numai o sperietoare, ca s-1 impiedice pe domn de a incerca ceva peste

atit cele ale domnului, cit si cele ale oameDunre, dar c toate tirile
nu se vor dovedi foarte precise. Ostsimea, atit cea
nilor comandantului33
pltit de maiestatea voastr, ctt i cea pe care o tine domnul pe cheltuiala
sa, precum i oamenii chemati la oaste34 stau la treeitorile Transilvaniei, pen-

tru ca s nu nvleasa acolo ttarii. Ei au o tnielegere i cu Pancratie

Sennyey (pe care l-a trimis Principele Transilvaniei la granita cu Moldova
2/ Traducerea s-a fcut dup textul german publicat n Hurmuzaki, XII, p. 316.
32 Gazi al II-lea Ghirai, care a reluat puterea dup ce fusese inlocuit din porunca
turcilor cu fratele su Feth Ghirai.
ss Moise Szkely.

Und von den aufboth.

66

www.dacoromanica.ro

pentru a o ap"ra de asemenea de npustirea ttarilor) i vor sri n ajutor

unii altora cind ar fi nevoie.
Pe Hdl si pe slujbasul Departamentului de plat a soldelor i-am intilnit pe cimp la venirea mea. Apoi cind domnul a aflat c slujbasul soldelor este in apropiere, 1-a trimis, inainte de venirea acestuia, pe Hdl in

tabr cu 1 900 de ducati ca s triceap plata Ora ce vine acela cci ostsimea, mai ales sIrbii i rascienii au fost atit de ru dispusi din cauza
'inch putin a lipsit ca ei s plece cu totii din tabr in clipal cea
mai nepotriviti cu putint. Ins au fost cu totii satisfcuti Ora la acea dat
pltiti integral: 1 700 de clreti de la 22 august pin la 21 septembrie,
1 000 de pedestrasi de la 28 august pin la 27 septembrie, 300 de clreti
1 000 de soldati (Knecht), de la 1 ptn la 30 septembrie, pe care din lips
de bani nu i-am putut aduce la conditii egale cu privire la termenele de
pl at.

[I se promiseser 17 500 de galbeni; au venit nuniai 8 125]; restul din

cei 28 000 de talen i a fost pltit de slujbasul lui Henke135 prin poli t la Cluj.

Din acesta s-a path chiar atunci ca bani anticipati 3 000 de talen, i n-au
mai limas pentru plata de acum mai mult de 15 000 de talen i in mina. La
acestea am adugat si eu 900 de talen i rrnasi inc din plata anterioar, si
s-au mai adus vreo 1 100 de ducati din cei 1 900 pe care i-a dat domnul,
deci au fost dati cu anticipare. Acestia vor trebui achitati din nou din banii
urrntori. [S i se trimit indat dei Lassota i-a scris lui Sigismund pentru
imprumut]. Este de cea mai mare insemntate i pentru domn i pentru mine,
stim cit vreme are de end maiestatea sa
dea domnului acest
ajutor.

Domnul a vrut tot timpul dot am fost noi in ar, s indrepte un trimis
i catre sanctitatea sa, papa, dar Ein acum a fost
retinut de noi, cci i-am dat a intelege s mai astepte pina va realiza ceva
important. Dar acuma la reintoarcerea mea 1-am gsit foarte hotrtt s purcead cit de curind la o asemenea trimitere; nu vrea s foloseasc la aceasta

catre maiestatea voastr

pe btrinul ban Mihalcea care a fost dincolo35 (draussen) mai inainte i fusese

apoi destinat s5. fie din nou propus pentru aceasta, ci pe un altul, un ragusan, om, de credint al su numit Luciano Pernice37. Dup cit pot s inteleg,
35 Lazarus Henkel. Negustor bogat din Vicna, cu afaceri importante in Transilvania,
folosit de Habsburg,i pcntru procurarea de fonduri i trirniteri de bani. La 24 ianuarie 1598
se scuz5 cii nu poate avansa suma de 18 066 de talen i pe poli; in Transilvania, nemaiavind
bani hchizi acolo, dar dii banii trebuitori pentru 1napoierea trimisului lui Mihai, Marcus
Schinkenbunk. (V eres s, Documente, V, p. 140).
36 Adica in imperiu.

37 Este vamesul moldovenesc Lutiian" de sub Aron Vocti, vezi Hurmuzaki, XI,
p. 318. (n. lui N. Iorga). Apare si ca asociat al lui Giovanni de'Marini Poli in contractul
pentru vama vitelor.
67

www.dacoromanica.ro

P. 317

el vrea s. cearg de la maiestatea voastr ca s binevoiti

pltiTi un numr
de ostasi pe iarng, pentru c aceasta este vremea cind trebuie mai mult

se ingrijeasc de dusman, iar de la papa vrea s cear un ajutor anual ...

[In privinTa ducatilor el, Lassota, a fost indus in eroare de banul Mihal-

cea]38.

[CATRE IMPARA.T39]

1597 septembrie 14 Tirgovifte

P. 94

p. 95

[In ziva de 11 tabra a fost mutad cu 3-4 mile mai spre Moldova.
Lassota l-a trimis chiar din tabr pe Hdl spre Alba lulia pe ziva de 22
septembrie, ca s fac rost de bani pentru plata a 710 de ostasi clri. Apoi a
plecat el insusi la Tirgovistel.

In ziva de 12 a inspectat domnul pe ostasii clri" pe care sint datori

boierii <s-i dea> de pe mosiile lor la oaste i si-i tira pe cheltuiala lor trei
luni; si au fost cam cinci sau ase sute de asemenea <ostasi>. In ziva urmtoare
pe 13
m-a chemat la el si mi-a artat cg e silit de nevoia cea

mai crunt ce nu poate fi inlturat, de a-si trimite cit de curind" solii la

maiestatea voastr imperial si la sfintia sa papa ca s. mai cear tnc i alte
ajutoare42. Cauza este aceasta: c dintre toti principii crestini care au intrat
In rzboi impotriva turcilor, el este cel mai primejduit, cci el va fi viitoarea
linta. a turcilor si a tgtarilor, i chiar ca rzbunare. Cci dei un timp s-a
prefcut din nou fat de ei
i s-a argtat chiar ca rminind deoparteo
i-a mituit deocamdat cu daruri (dupg cum i-a trimis i acum hanului ttarilor44 in semn de cinstire cai care nu sint ri i trsuri, pentru ca s nu
se lege de el &id se vor porni in expeditie),
dar daca ar intreprinde
contra lor o actiune dumnnoas i efectiv (pe care ar fi incercat-o cu draga
inimg inc. de mult pina acum peste Dunre, intrucit nu s-a speriat de larma
ttarilor), nu poate sg o duc mult vreme, ci va da prin aceasta motiv dusmanului ca la reintoarcerea din afarg s-si indrepte toat puterea i turceascg
t.'treasc impotriva lui. lar el am fi prea slab pentru a le putea vine
piept fr sprijinul i ajutorul potentatilor strgini, intrucit de la Dungre
" Wie mich der Ban Michd hilschlich berichtete.

39 Traducerea s-a ficut dup' textul german publicat In V ere s s, Documente V, p.

94. ;.u.
49 Die Giildpferd.
Allerehisten.

a Ferner.
43 Neutral.

" Gazi Ghirai al II-lea.

68

www.dacoromanica.ro

incoace Tara se arata ca o intindere neteda si deschis5.45 <nvalirilor>. Si daca

va fi silit din cauza presiunii unei forte foarte naafi (de care lucru s-1 fereasca
indurarea lui Dum,nezeu) ca sa-si goleasc Tara si s-o lase in puterea dusmanu-

lui, lucru ce este de temut si ar putea s se ajunga cu siguranta la aceasta,

dacg ar fi lasat fara ajutor,
poate judeca oricine ce paguba insemnata ar
aduce acest fapt nu numai Transilvaniei, dar tntregii coroane ungare, al
carei bastion este aceasta Tara. Pe deasupra el mai declara ca populatia crestina din Bulgaria si de peste Dunare il asteapta cu mare nerabdare si il
solicit zi de zi, ba chiar ti trimite si scrisori de blestem46, pentru ca zaboveste
atita si murmura ca i-a inselat47 si <ei spun ca> daca vor intreprinde acum
ei insisi ceva pentru ei 6 aceasta va da gres, si ar ajunge s' patimeasca si ei
6 nevestele si copiii lor /I, atunci sa cada totul pe sufletul 6 cugetul lui si
ei sa fie nevinovati in fata lui Dumnezeu 6 a oamenilor.
Si se plinge mult si de vecinii lui, <de> Ieremia Voievodul din Mol-

p. 96

dova, cum ca Tine cu turcii 6 tatarii 6 se poarta dusmaneste 6 nu ca un

vecin, 6 el nu se poate increde in el.

Toate acestea mi le-a spus cu mare caldur si m-a rugat mult sa.

le

amintesc in scrisoarea48 mea catre maiestatea voastra imperial.

Intrucit ceausul turc 6 solul tatarilor pornesc abia azi inapoi in tatrime

si el nu poate 4ti inca ce va urma, sau incotro s-ar putea indrepta tatarul,
s-a lasat convins sa mai zaboveasca dou-trei sptamtni cu darea slobozirii, de
plecare ca s poata apoi face o dare de seama temeinica maiestatii voastre
cu privire la toate lucrurile ..
[CATRE IMPARAT1
1597 septembrie 30. Tabara din Sedtefti49

...pe Hdl 1-am trimis la Alba Iulia ca sa se informeze ce s-a facut

cu schimbul asa cum se stabilise cu Rebenik50. Acum raporteaza Hdl ca
poliTa51 este gata, dar ca omul lui Rebenik nu ar putea veni asa iute cu banii.
Cum insa pentru o parte din soldati s-a si implinit timpul de serviciu, iar pentru ceilalTi se apropie timpul implinirii, <a trebuit> a iau deocamdata de la
45 Ein offen und eben Land.
46 Lettere di maledictioni. Urmeaz. un rezumat al unei asemenea scrisori.
47 er hat sie aufs Eys gefiihrt.
48 Si. In raportul precedent aflm un ecou nedeclarat al domnului.
49 Stetiezd.

60 Hans Rabenick sau Rebenik, negustor al Curvii, la care apeleaz imperialii pentru
plata sumei ateptate de Lassota.
" Wexlbrief.
69

www.dacoromanica.ro

p. 97

domn atitia bani ctti acopera solda intreaga pe o luna.,pentru a-i multumi
satisface pe soldati, caci niciodata nu a fost atita larma vesti atit de categonce despre sosirea tatarilor ca acum. Pe unde ar fi ns s treaca este inca
nesigur. Unii spun ca ei vor apuca iar pe linga Hust i Casovia drumul drept
spre Raab52 pentru a ocupa aceasta cetate: Altii spun a vor intra in Tara
Romneasca pentru a aduce la ascultare pe acest voievod. i iarasi mai slot
unii care cred c vor merge intins peste Dunare i voi ierna in teritoriile
supuse turcilor, nu departe de granitele Transilvaniei pentru a putea la inceputul primaverii navali de acolo in Transilvania.
Altii sustin dimpotriva ca nu e doar decir un zvon alarmant cu scopul
de a-1 tine in loc pe domn ca s. nu navaleasca peste Dunare in Bulgaria.
Dar ce au ei de end si incotro se indreapta (?)53 trebuie sa arate si va arata

viitorul pina cel mult in 14 zile. Cci, dupa cum am inteles de la domn
si de la altii ce raspindeau vesti despre dusmani, daca acestia nu se vor ivi
Ora* atunci, nu va mai trebui sa fie nici o grija din partea lor.

In ziva de 26 <a lunii> acesteia la Micsunesti54 au fost primiti in

audienta de catre domn doi ceausi turci sositi anume cu citiva tatari din
p. 98

prtile tatarasti55 i mesajul5 lor fusese (dupa cum mi-a afirmar lapoi domnul)

intrucit el // <domnul> a oferit stapinului lor, hanul tatarilor, toata

prietenia si tot binele (asa cum se mai prefacea Inca atunci fa TI de turci 4i
de tatari) ca, pentru adeverirea acestora i pentru ca s i se poata da crezare
deplina, sa-i trimita hanului un dar Insemnat i sultanului tributul obisnuit
pe care obisnuiau i erau datori inaintasii si 6 el tnsusi sa le trimita. Dar nu
c

s-a dat un raspuns hotarit in aceasta privinta. Dupa parerea mea el ti

va duce doar cu vorba Ora ce mai trece ceva timp i va vedea ce se mai
intimpla cu tatarii57. Dar daca hanul ta.tarilor va face o incursiune in tara
lui, el este hotarit intru totul
iasa inainte impreuna cu poporul su i si-i

li

Tina piept.

Polita care a fost data nu cuprindea, dupa cite imi spunea Heidl decit
21 000 florini renani52, care intrucit valoreaza doar 16 800 de talen, vor
putea cu greu ajunge i acopen i plata intreaga pe aceasta luna (mai ales daca
domnul ar tmplini golurile lasate de cei morti sau fugiti)52, ca sa nu mai vor-

besc de faptul ca anticiparea din trecut a celor 120 de florini ar trebui

sa se poata plati de acolo. Dail cum eu mai trebuie s. imprumut de fiecare

52 Numit i Gy6r (n Ungaria).
53 wohin es vermeinet.

54 Miksanest pe Ialomila la nord de Cildrusani, azi satul Micsunesti-Moari".

Tatterei.

" Anbringen.
57 Was es mit den Tattern fiir einen Ausschlag gewinnet.
" FI. Rbeinisch.
59 Verlaufenen und abgestorbenen Liicken.
70

www.dacoromanica.ro

sold lunara o sum de bani, si lucrul acesta, nu numai ca ar putea oferi o

rere proasti celor de aici, dar ar indreptaTi poate chiar unele banuieli, cum ca
eu nu as umbla cinstit cu acei bani, mi rogyrea supus de maiestatea voastra ca
daca ar avea de end s pastreze mai departe pe acesti soldati
sa se indure
sa dispuna ca pe luna viitoare, pe lingl plata soldei lunare si a restituirii
anticiparii din trecut, g se plateasca si cei 18 500 de talen i luaTi de la

negustori pentru intretinerea noastra, pentru ca s nu ni se intimple vreun

neajuns si Sa. putem chiar fi intemnitati ...

[Roaga pe imparat s arate din timp cit vrea sa mai intretin trupele

pentru a lua masuri din vremie pentru plata ion].

Cu privire la trimiterea unor soli la maiestatea voastra imperial si la P. 99

papa, domnul a rmas la gindul S'ill din totdeauna, si dupa cite am inteles de
la el, vrea Ssi ceara de la maiestatea voastra ca s binevoiasca sa-i plateasca
pe iarna intretinerea a 2 000 de ostasi. Si cum el e inTeles cu Mitropolitul
Bulgariei6 (care dupa cum i-a declarat domnului are la indemina6' vreo
30 000 de oameni), ar don i mult sa treaca dincolo, dad va ingheta Dunrea;
sperind Ssi supuna cu ajutorul locuitorilor de acolo acea Tara pin in munti62, insa

in cazul acesta <domnul> are de end a purceada cu mula bagare de seain'63

si s cear mai intli bulgarilor un juramint solemn64 in scris si sa se informeze

prin oamenii lui despre toate cele la care s-au legat fata de el, daca. <se
leag> da sau ba65, pentru ca s nu fie dus cu vorba66 si ei sa,"-1 lase apoi pe
drum67. Si prin aceasta
dui:a cugetul meu prost
nu face riu, caci daci

ar fi sa se lase atras in chip necugetat in vreo treaba, si apoi sl nu aib

sprijin sau ajutor si-ar pune In cap toata puterea turcilor si ar aduce aceasti
tail In cea ma.i cumplit primejdie spre marea paguba a crestinatatii, sau ar
trebui sa o lase in mtinile dusmanului. Pe cit pot intelege de la el, nu se va
lasa sa nu incerce ceva In aceste locuri, dar totusi <numai bizuindu-se> pe
ceva sigur; si ar fi si facut acest lucru de mult de nu ar trebui sa se ingrijeasca
daca cumva ar trece dincolo
si nu-i nvaleasca tatarii in Tara,
dupa cum si ei de partea for se temeau, daca ar fi pornit din Tara lor si
s-ar fi dus spre Ungaria, ca el sa fi trecut Dunarea si sa fi cucerit aceste Tari
aductndu-le in supunerea sa, ca adica pina acuma un cutit l-a Tinut pe celalalt in teaca. Acum se vorbeste ca de un lucru neindoios de venirea tatarilor
" Dionisie Rally.

61 In Bestellung hat.
62 Adicg ping la Balcani.

ea Caute, pe latinem in text.

" Solenne iuramentum.
86 In textul publicat lipseqte aici un verb legat de aceastg alternativg: Ob dem alien
dessen sie sich gegen Ihn erbieten, also oder nicht (I), aclicg dacg angajamentele rniuopolitului
fafg de domn au adeziunea lor.
" Aufs Eis gefiihrt werde.
67 Stecken lassen.
71

www.dacoromanica.ro

c vor veni k putine zile k locurile acestea. De aceea chiar se

va ridica tabgra poimiine si se va impinge niai aproape de granita moldoveneasc, pentru a-i astepta acolo pe tgtari cgci acestia vin pentru un an,
odat ce au nvglit k aceastar. Dupg cum pot intelege de la comandant69
ei69 sint dispusi a se mgsoare cu aceia dacg s-ar atinge de aceast
Dat
tabgra de la Sttesti in ziva de 30 septembrie <1597>
P. S. Tocmai acum cind voiam s tnchid scrisoarea vine o slugg a domnului

si se asigur

p. 100

la comandant i 11 vesteste cg. eri au sosit doi capugii (care dupg, cit mi se yune
slujesc in Seraiul Sultanului7 i sint slugile sale devotate i tainice) i ca vin

la el, la domn, cu scrisori de incredintare la Ploiesti, dar el i-a chemat la

Tirgoviste unde ya fi sosit si el asta sear ca s le dea audient acolo

...

[CATRE IMPARAT]
1597
P. 100
P. 101

octombrie 22, Alba lulian

[Despre plata soldatilor. Asa cum a raportat la 10 septembrie de pe valea Teleajenului, lipsa de bani a impiedicat sa se poat face o plat:o..' egal. Nu
a putut inc incheia registrele (Particular oder Musterregister) pentru ca nu se
potrivesc intoomai cei 18 000 de talen i pe carel domnii soli li pun sg fie pltiti
aici la Alba Iulia, la curte"].

Hdl a venit cu banii la noi k tabgra de la Niscov72 cind plata era pe

terminate. L-am trimis indatg la 13 la Tirgoviste la domn ca s i se restittne
banii ce mi-i ianprumutase. Dar cum polita lui Rebenik nu ajungea pentru
plata depling a domnului, ci mai rgminea o datorie de 1 500 de talen, am
plecat in aceeasi zi din tabgrg impreun cu slujbasul imperial al pltilor soldelor73 si am mers la Alba Iulia mtndoi ca s vedem daca putem cumva sg o
scoatem la capkii cu niste asemenea bani anticipati la vreun negustor (ptn la
primirea ordinelor impgratului)
cgci a amine fr o hotrire temeinic
fr bani, mai ales in vremea de acum (?)74 la acesti oameni turbulenti76 e
lucru ingrijorkor si primejdios.
[Nu a primit scrisoarea impratului care a fost datg de maistrul postei"
unei slugi a domnului
Si-a organizat dupg aceea- o posa' proprie.]
Obristen (= comandantul trupelor prtite de imperiali, Moise Szikely).
Adicsi domnul i tntreaga drmuire.
Des tiirkischen Kaisers Kammer.

77 Lassota a trebuit s mearg'a la Alba Iulia dura un supliment de bani, pentru a putea
datoria catre domn.
78 Pe Valea Buzliului, la N.V. de Verne0i.
73 Der hofkriegszahlmeisterischer Diener.

74 Sonderlich wenn die Zeit verhanden r = vorhanden (?) (traducere probabili).

Ungestiim. Se referX la osta0i ce trebuiau prti0.
72

www.dacoromanica.ro

[Relativ la plata intretinerii sala de doi talen i pe zi, si la cheltuielile

fcute de el cu trimiterea de cureni numerosi, pltisi personal de el, cere a
i se trimit, in afaa de leafa sa, 400 de talen].
[Despre socotelile sale cu Hdl care revine si banii lui Lassota. Despre
zbava oamenilor lui Rebenik. Despre valoarea ducatilor in Tara Romaneasa
si Transilvania]. Au acolo valoarea cea mai bun, dar nu pot fi usor obvinuvi

P. 102

c'ci ii dosesc negustorii".

Principele Transilvaniei a plecat de aici impreun cu nunsiul Visconti

acum eiteva zile cu sase carete si // un numr mic de cai de alrie, spre
graniva Trii Romnesti, este de presupus a vor si intra in sar. Dup cum
am auzit in mod confidensial de la o persoan vrednia de crezare, el ar fi
dispus a atace" in acelasi tirilla Moldova si Bulgaria, cci de citeva luni ti
sine in mod permanent pentru sine personal, o tabr de 10-12 mii de os-

P. 103

tasi, in majoritate secui, comandasi de Pancratie Sennyey si asezasi deoparte,

la granisa Moldovei.
Despre ttari umbla zvonul, scurt vreme inainte de plecarea mea la tabr, ca ar fi si trecut Nistrul si a Ieremia, voievodul Moldovei ar fi si poruncit locuitorilor s se retrag in munti pentru mai mula sigurans. Dar nu

cred a fi fost adevrat, ad am fi aflat ceva despre ei inainte de plecarea

noastr. Aici se spune a s-ar fi primit stiri sigure a ei ar fi voit sa apuce
calea pe la Hust, ceea ce nu-mi pare, de asemenea, de crezut. [Crede a oamenii r'spindesc stiri dup imprejurri asa cum vor ei].
Despre <cei doi> capugii de la Poart amintivi mai inainte, ei nu aduc

Cu

ei altceva decit pacea; si unul a plecat spre rara ttarilor, celnalt a rmas la
Tirgovite. Dar si impratul turcesc a poruncit hotrit hanului ttrese si i-a
pus in vedere printr-un ceaus care a trecut prin Tirgoviste, s erute Tara Romaneasa si s nu o calce nicidecum. M tem a este numai pentru ca sa-1
linisteasa pe domn in felul acesta, si apoi, cind nu s-ar mai ingriji de aces-j
tea, s-1 atace. Dar dup cit pot s-mi dau seama despre acest voievod (FUrst).

el nu se va increde atit de usor, ci va lua bine aminte. Cci el cunoaste de

mult perfidia turcilor si felul lor de a proceda alcind toate jurmintele.
[CATRE IMPARAT]
1597 octombrie 28, Alba Julia

[Se refer la scrisorile sale anterioare pentru eventuala sa justificare].

Pot s mrturisese In faya lui Dumnezeu si cu cugetul curat a atIt din
cauza termenului inegal de la care incepe slujba soldasilor cit si a anticip" In realitate, Sigismund era InspaimIntat de lindul tatarilor. El pretindea ca se
apropie de Mihai pentru a-i da mai multa Insufle;ire acestuia, dar pare mai probabil ca

73

www.dacoromanica.ro

p. 104

rilor <asupra banilor> (deorece ping acuma nu a sosit nici o poli ta la vremea

p. 105

cuvenitg), nu am avut ping' acum dectt putina tihna deoarece a trebuit tot
timpul s alerg incoace i incolo
cu banii Iui Rebenik am Oath pe deplin <soldele> nu <numai> ping la 20 [cum primise ordin] ci pe unii pina
la 21, pe altii ping ieri, 27, si restul pina la sfirsitul lui octombrie
cu
o anticipare doar de 1 500 de talen.
]Nu i s-a raspuns dac imparatul are de end sa-si meriting' trupele sau
sa le concedieze. Vremea e inaintatg, si el nu stie ce sa faca. S-a incurcat
intr-un labirint inca si mai mare si are mai multe griji ca niciodata].
Am scris cu posta lui Hdl ramas in Tara Romneasa cum a nu-i pot
da nici un fel de instructiuni decit ca sa-i arate el domnului ca nu a venit
inca nici o porunca din partea tmpgratului, dar ca este asteptata din zi in zi.
Daca" maria sa ar si ca primiejdia din partea dusmanului nu este asa de
.

mare si c ar putea sa se lipseasca de soldatii din solda maiestatii voastre fra

o primejdie extrema a ;aril, atunci sa-i concedieze, dar daca acest lucru nu-1
poate face, ci trebuie ca ei sa mai fie pastrati si luna aceasta, s dea Oda
atunci banii pentru solda pe o lung'. Ping la dispozitiile maiestatii voastre

p. 106

as vrea si-1 las sg faca el aceast plata. Daca maiestatea voastra nu ar

mai dispune nimic in aceasta privinta as vrea sa nu fiu legat si-i restitui
acesti bani, sau sa-mi poata pretinde ceva. Altminteri nu am putut face
fr porunca expresa a maiestatii voastre.
jNu are stiri din Tara Rom,neasca. La Alba Iulia se zvoneste ca ar
fi daruit-o sultanului tatarilor i c ei vor porni cu neveste i copii sa
si-o ocupe ... etc. si c soliile trimise la el au avut doar scopul
insele
etc.]
Scurt extras despre solda lunar`ci care s-a imp'ertit
s-a plztit la 28 septembrie 1597 celor 2 000 de husari caiari fi 2 000 de pedestraii pe care V tine

pe cheltuiala sa lmparatul roman pentru nobilul principe fi dornn, domnul

P. 106

Mihai Voievodul Tarii Romiinefti.

Mai intii slujesc cu caii de la 22 septembrie Ora la 21 octombrie 1672

de oameni clari
socotind pe fiecare la 5 florini face 8 360 florini. La
aceasta se adauga solda ofiterilor", precum i plata" unor persoane auxiliare
era pentru a fi mai aproape de ajutorul acestuia. Vezi n Calatori, III, analiza corespondentei lui Visconti din acest moment.

77 Aici este vorba de alternativa ce trebuia supusa domnului i nu de un faspuns dat

care s-ar fi declarat bucuros s plateasca el solda mercenarilor impede Mibai Viteazul
riali cum credea Veress. Iata pasajul din Veress (Documente, V, p. 104) Mihai
s-a decla-

rat bucuros a-i anticipa noua soldi ',Ina la sosirea ei, In caz a smOratail e gata sa lase
oastea sa si mai departe la cltnsul" (cf. regestul din fruntea acestui document) cad la 3
noiembrie Lassota amintind de demersul prescris de el lui Hdl pe ling domn declara ca
nu a primit Inca nici un raspuns de la Hdl.
79 Haubtleut Leibsbesoldung.
79 Vortlgeld.
74

www.dacoromanica.ro

care face 373 de florini, si in bani pe o lun totul impreun 8 733 de florini.

Apoi slujesc 311 ostasi cllri de la 1 Ora' la sfirsitul lui octombrie,

socotind pe fiecare la 65 de florini, face 1 555 de florini si impreun Cu
276 de florini, solda ofiterilor si plata altor persoane, face impreura 1 831
florini.

Ayoi de la 28 septembrie pin la 27 octombrie, 985 de trabanti pltiti, carora li se dau in fiecare luna 3 florini, face 2 955 florini. La aceasta e
de socotit si solda ofiterilor si plusul de sold a unor peroane auxiliare"
face impreun 3 178 florini.

In sfirsit slujesc de la 1 ptn la sfirsitul lui octombrie 872 de trabanti

tot cu 3 florini pe lun, face 2 616 florini si impreun cu solda ofiterilor
si cu plusul de sqld a altor persoane81, adia 235 de florini, face pe o
lura intreag 2 851 florini.

Suma total a slujbelor deosebite scrise mai sus din care 1 983 de husari clri si 1 857 de trabanti, face 'in total pe o lun 16 583 florini si
<in florini> renani 20 741 de florini 15 creitari
adic 1 983 de soldati
clri, 1 857 de trabanTi sil 1 107 florini Vortlgeld" = 20 741 florini si 15
creiTari.

[CATRE IMPARAT]
1597 noiembrie 3, Alba Julia

[Repet Cu toat supunerea intrebarea sa catre imprat. Nu a primit P. 107-108

flea' vreun rspuns de la Hadl cu privire la hotrirea domnului].

[CATRE IMPARAT]
p. 111

noiembrie 11, Alba Zulia

[Nu se poate indeajuns mira de faptul a nu i s-a comunicat ce hotlire a luat impratul in privinTa mentinerii sau nu a plAii ostasilor din
Tara Romneasa ].

Dar cum principele Transilvaniei a impus voievodului Trii Romanesti ca impreuni cu acesti <lostasi> si cu celelalte trupe pe care le are pe
11416 sines' s treac Durarea si s intre in Bulgaria, si cum acest lucru nu
" Vordpersonen.

l' Mt demselben und anden: Volk, so er umb sich hat (adici trupele comandate de

Moise Szkely i ostaii ceilalli ai domnului).

75

www.dacoromanica.ro

p. 112

s-a indeplinit tna pink' acuma, fr Indoiar c se va pune in miscare

mai curind. Dup cite am inteles de la domnul de Thurn82 care s-a tnapoiat iarsi aici alaltieri impreun Cu principele, nu este nimic mai sigur
dedt c ostasii vor mai servi si mai departe si dup tncheierea acestei luni,
care tram pentru o parte din ei se i'mplineste pin in 11 zile care sint
inc nepltiTi. i cum este de crezut c o asemenea expeditie nu se va termina chiar asa de curind i ei vor voi s primeasel plata deplin din partea
maiesttii voastre, pentru a nu s-a fcut nici o abzicere In numele maiesttii
voastre, si mai ales cum domnul Trii Romanesti nu a vrut s ja asupra sa
plata [in conditiile sugerate de Lassota lui Hdl i comunicate i Impratului]
domnul conte de Thum declar c voievodul Trii Romanesti este
ferm hotdt s trimit un emisar ctt de curind la maiestatea voastr, sit c.
acela va ajunge foarte curind aici: lucru care se face cu buna stiint a principelui de aici83. Dealtminteri voievodul nutreste de mult acest end ...
Din Moldova, inteleg de la damnul conte ea: nu se va tntreprinde nici
sit

o actiune dusmnoas.... etc.

[CATRE IMPARAT]
noiembrie 15, Alba lulia
P. 113

[Este

tot MI instrucliunile cerute pentru plata ostasilor din Tara

Romaneasc. ti declin once rspunderel.

Alaltieri a sosit aici Marcus Schonkabunk, un orean8

i negustor

de bunk' reputatie i bun comportare din Brasov, care a fost In iarna tre-

cut cu btrinul ban85 la maiestatea voastr. El va fi trimis din nou de

catre // voievodul Trii Romanesti la maiestatea voastr, nu asteapt aici
dedt scrisoarea principelui acesta [Sigismund]. El mi-a declarat c voievodul a dat cu imprumiit banii pentru ostasi pe luna aceasta (asa cum vor
ei tntotdeauna s fie pltiti cu anticipatie) Ins mie nu mi-a sosit inc. de
la Hdl nici o stire ce si cum s-a intimplat.

Cum tns pentru o parte din ostasi, tndeosebi rascienii, strbii, albacazacii, luna lor de serviciu se incheie pe ziva de 21 a lttnii de

nezii i

82 Numele e redat adesea in textele italiene sub forma della Torre. Contele Sigismund

della Torre fusese trimis in Transilvania, ca s vegheze la siguranta arhiducesei Maria

Cristierna i s ;in g legltura dintre Habsburgi i Sigismund Bithory.

" Pentru atitudinea sa contradictorie, vezi clatori, III, rapoartele nuntiului Visconti.
84 Biirger (orean cu drept de burghezie) numele su apare in forme variate. Vezi
n. 35 0 p. 78.
Banul Mihalcea, care I-a tnsotit pe Mihai la Alba Iulia, in decembrie 1596, si s-a
dus apoi ca sol la imprat.
76

www.dacoromanica.ro

fat, nu stiu cum va continua mai departe. Caci daca voievodul nu ar

putea
din lipsa de bani de care s-a plins el tot timpul sus si tare

preia plata pe luna viitoare, este cit se poate de sigur ca ostasii si vor fugi,
din care cauza ar putea sa fie stingherit trecerea peste Dunare i atacul in
Bulgaria (la care se lucreaza, dar nu s-a produs inca dupa cite inteleg). Si
daca cumva voievodul (ceea ce eu nu afirm i nici nu cred86) n-ar avea
chef de loc, sau prea putin pentru o asemenea incursiune, el ar avea un
motiv destul de temeinic pentru oprirea ei i apoi pentru scuza i indreptatirea sa ... etc.

[CATRE IMPARAT]
noiembrie 18, Alba lulia

[Inainteaza scrisoarea lui Hdl scrisa la 6 noiembrie din tabra de la

p. 114

Buzu i discuta sugestia ingenioasa a acestuia de a-1 pacali pe domn, eco- p. 115

nomisind plata ye luna noiembrie pentru imparat (!)], dar trebuie s fie cu
bagare de seama ca sa nu rezulte un neajuns dintr-o econornie neoportun,
mai ales a Hdl insusi raporteaz c voievodul din Moldova tine la el
pe tacute pe tatari i ar intentiona s intreprincl ceva de cum ar pleca
trupa noastra. De asemenea s-ar putea stingheri prin aceasta trecerea in
Bulgaria.

[Asteapt hotrirea imparatuluij. Dar cum intre timp a sosit o ordonantare de bani, m g-indesc s zabovesc atita cu ea pina ce imi va sosi
raspunsul maiestatii voastre. Vreau sa-i scriu pina atunci lui Hdl, folosind
posta yroprie i s aflu de la el mai multe informatii, cum stau lucrurile
si daca se poate yorni pe aceasta cale. Caci cred c desi voievodul a declarat fa fil de el ca ia aceasta plata asupra sa, el totusi prin solul sau, care
a plecat ieri de aici // a cerut nu numai inapoierea acestor bani, dar va

P. 116

cere chiar ceva mai mult.

[Se roaga: din nou de raspuns si de ordonantarea pentru el a celor 400

de talen i ceruti de el intr-alta scrisoare.]

[CATRE IMPARAT]
decembrie 10, Alba Julia

[Repet in rezumat cele spuse la 18 noiembrie. Asteapta mereu hotrirea imparatului]. Acum in urma a plecat de aici Hdl care raporteaza
ciar c mria sa Mihai voievodul Trii Romanesti 1-a pus pe el sa distri" Totusi exista aici o insinuare macar sub forma aceasta negativa.
77

www.dacoromanica.ro

P. 120
P. 121

buie 51 s plteasc in luna precedent in numele sti propriu si din proprii

si bani87 <leafa> pentru numrul amintit de ostasi si c are de gind ca

dup implinirea lunii s concedieze pe comandantul Moise Szkely impreun cu ungurii, dar s. pstreze si mai departe pe rascieni si pe cazaci, cum
va intelege maiestatea voastr de la Hdl care va pleca de aici88.

Dup ce, fat de voievodul amintit, in legtur cu imprumutul su

relativ la cei 14 711 florini gata pltiti, am mai limas in urm cu 1 473
de florini, conform cu actul su <pe care i 1-am dat>in midi, acesti bani

fiind trecuti in registrele de plti (Musterregistern) ale departamentului soldelor militare (iCriegszahlamt), rn-am gindit s. dau cu anticipatie aceast
suma aici si si o pltesc Mriei sale", ca s-mi pot relua chitanta mea,
mai ales pentrua in ea sint specificate anume urmltoarele sume: 9 000 de
ducati in aur, 1 000 de talen i plini (Ganz-Taller) i 1 200 de talen i in moned de metal (in Miinz) i ies 416 florini mai mult decit am primit de la
voievod. Si aceasta s-a intimplat pentruc dup ce i-am scris acea chitan; la
curte, la cmara domnului pentru suma amintit, cum i-au mai lipsit pen-

tru completarea deplin a celor 9 000 de ducati, ina 260, care fac 416

florini si cum el nu avea acei bani imediat la indemin, m-a slobozit de la

el anuntindu-m a mi-i va trimite cu slujbasul su la cvartirul meu. Dar

indat dup aceea, cum a venit vestea de la Hdl, si el a aflat a Heal a
si plecat din Brasov, si c s-a indreptat spre tabr cu banii, lucrul a limas nefcut, precum stie bine trimisul sau Marcus Schenkenbunk" care
se afl acum la maiestatea voastr.

P. 122

Aveam de end s indrept acest lucru la pima mea intilnire cu dom.

nul, dar de atunci nu 1-am m,ai vzut. Dupa efectuarea pltii am plecat
de la tabr incoace, gindind a nu m voi mai intoarce, dar impotriva
sperantei mele lucrurile s-au petrecut altfel. and a cltorit Hdl cu banii
la domn // i-am dat un memoriu in aceast chestiune cu &dui ca domnul
s cuprind suma aceasta de 416 florini (pe care nu-i primisem, si care
stilt trecuti in chitanta mea) impreun cu cei 14 711 florini intr-o singur
suma pentru care s dea chitant, dar nu s-a intimplat asa.

Cum in ciuda tuturor alerOturilor mele la negustorii de aici si din

Cluj, nu pot ajunge la suma anticipat de domn si deci nici achita pe domn
si nici lichida chitanta mea [roaga s i se plteasa suma de 1 473 de ta87 Ffir sich selbst, aus eignem Sack (adic plata a fost
domnului, dar de catre slujbasul imperial, vezi relatia lui Hdl).

fa'cur.

deosebit

din banii

" Hinausreisig. Acesta In adevr a mees la Viena Impreura si cu Lassota, ducind

scrisori ale domnului catre Impkat. Informatiile date de cei doi pltitori au modificar
Intrucitva incheierile la care ajunsese Camera Aulicg (Hof-Cammer) In privinta ajutoarelor
si

cerutc de domn (vezi Ve r es s, Documente, V, p. 124).

" Solche Surnma dieser Orten zu anticipiern und Seiner fiirstlichen Gnaden abzuffihren.
78

www.dacoromanica.ro

leri trimisului domnului (Schenkenbunk"), dar cu garantia suficient. a

i se va inapoia cit de curInd chitanta sa].

In situatia actual si in stadiul la care s-a ajuns cu ostasii din Tara

Romfineasa, cred a acum nu va mai fi nimic de fcut. De aceea stilt

hotrft, hnpreun. cu slujbasul departamentului soldelor, s. plecm" ci't de

curind de aici, dar vreau mai tnainte s. fiu lmurit asupra celor 5 400 de
florini rmasi inc nepltiti de catre domnul sol din plata pe o lun de
18 000 de florini, si ramasi Ora acum fr vreo explicatie de la curtea de
aici91. [Trimite la scrisoarea sa din 27 august]92. Va trebui inainte de plecare ss mai fac un drum pin la Brasov pentru a-mi ridica de acolo toate

scriptele pe care le-am lsat acolo dud am plecat din Tara

Romaneasa [Cum se va inapoia la el acas va trimite un raport asupra
banilor cheltuiti ... etc.].
lucrurile si

90 Wieder hinaus zu begeben.

91 Curtea de la Alba Iulia de uncle scria acum Lassota.

92 Vezi

mai sus,

p. 65.

www.dacoromanica.ro

HODL CATRE B. PEZZEN93

1597

p. 83

august 10, Cluj

. . v. fac cunoscut ... ea. am sosit la 7 august din Tirgoviste la Cluj, pregtit cu tot ce trebuie, de catre domnul Mus-

termaister Lassota, ca s m reped indat cu posta la Curtea imperial,

dac nu as gsi aici la Cluj pe slujbasii Zahlmaisterului94 cu banii. Dar intrucit acesti bani au sosit, trig nu &it deajuns pentru leafa pe o lunl, cci eu
si cu domnul Mustermaister am ridicat95 pe creditul maiesttii sale 14 000 de

talen i pentru ca s putem plti 4 000 de oameni pin. la 22 august, si s

achitm acesti 14 000 de talen i din banii pe care i-a adus cu sine slujbasul
Zahlmaisterului, vor mai 6:mine doar 14 000, in vreme ce noi trebuie

93 Aceste scrisori ale lui Hdl, publicate In V er es s, Documente, V, concomitent

cu ale lui Lassota 0 Infitiqate aici deoparte, trebuie integrate cu gindul la locul lor in

seria cronologic a corespondemei acestuia.

" Die Zahlmeistertschen Diener.
95 Aufgebracht.
80

www.dacoromanica.ro

avem pe fiece lun 18 000; v rog prea supus s puneti s se fac o

nou ordonantare, pentru ca s ne putem ,scoate chitanva i pecetea95a
noastr, cci a datora bani acestor oameni este o grea povar si canon.
[Trimite scrisoarea lui Lassota pentru stirile pe care le cuprinde]. Vom
pleca n ziva de 12 cu banii n Tara Romaneasc.

95a Unsere Brief und Sigel auslesen (= auslsen) knnen.

www.dacoromanica.ro

HDL CATRE LASSOTA

1597 noiembrie 6, Tabeira din Buzau

p. 108

. . . v. dau de stire el am fost insrci iat" de

domn s'l iau banii pe care ti predasem si s: m duc in tabr'l si s pltesc
cu 12 000 de talen i atit ctt se va putea acopen i <cu acesti bani>: Acest lucru
1-am refuzat si m-am scuzat aratindu-i el mi-ar putea aduce un neajuns,
deoarece nu aveam instructiuni in sensul acesta. Atunci mi-a declarat el a
crezut el maiestatea voastr ar fi trebuit ssi plteasa si solda pe luna noiembrie, dar cum nu s-a fcut acest lucru, trebuie a ,patease <el> din banii
sii, si eu s. nu-1 refuz, si nici nu s-ar fi cuvenit sa fiu asa de necuviincios.
Am ajuns deci cu banii si, si nu cu ai implratului, aici in tabra care se
afl in apropiere de ttrgul Buzu97. Domnul s-a hoelrit cu greu la aceast
plat, dar nu a putut nicidecum s lase pe ostasi s se risipeasel98, si apoi

26 Angelangt, oare: angelegen (?).

97 Boza Vasar.
98 Von einander lassen.
82

www.dacoromanica.ro

noi stim netndoios c moldoveanuln sine / / in tain pe ttari strinsi laolalt

si asteapt doar ca tabra noastr s se desfac, avind desigur &dui s se
infrupte cu ceva100. Ostasii nostri pleacl' zilnic din tabra si vor mai fi
trimisi 2 000 de pedestrasi la Timisoara. Artileria si tot <bagajul> au si
plecat.

Incotro au plecat ungurii nu pot inc s scriu domnului meut02. Stpinul

meu s binevoiasc s ia seama dac ar mai sosi dispozivii ulterioare, s5. binevoiasc s le Tina' pentru el in mere tain si atunci vom yutea economisi pen-

tru maiestatea sa leafa pe o lun.... Seaptnul meu sa nu lase pe nimeni

s observe &id ne sosesc banii, pentru ca s nu ajung la urechile Domnului,

cci atunci as pi eau de tot, si nu asi mai fi sigur de viata mea. Stptnul
meu s astepte scrisoarea mea. Dac d Dumnezeu s pot veni la Tirgoviste ti
voi scrie staptnului meu pe larg despre toate lucrurile.

Pot s vestesc pe stpfnul meu c m aflu in mare primejdie pentru

fiinta si viata mea. Cci pin acum am si fcut Oki de 10 000 de talerk,
mai am doar 2 000 la mine, restul <cit mai trebuie> lipseste. Strbii si cazacii
nu ar vrea dectt s m vad mort. Comandantullos pune si el s fie pltiti
numai cei 2 000 de pedestrasi si ungurii, ceilalti nu au parte de nimic. Am
trimis trei cureni la domn, dar tndrat nu vine nici unul.
Dup ce voi fi pltit si cei 2 000 de talen, va trebui s fug noaptea din

tabr, dup ce m voi fi pregtit fireste cu cai si voi fi vorbit despre

aceasta cu comandant pentru escort; vreau s vd ce va trebui fcut? Unde

nu stnt bani nu se poate face nici o plat. Trebuie s se purcead cu tndrzneal ...

etc.

99 Ieremia Movil..

100 Etwas fiir die Hand zu nehmen.

101 zeucht.
"a 1-16d1 se adreseaz
103 Moise Szkely.

lui Lassota la persoana a III-a, In semn de respect.

www.dacoromanica.ro

P- 109

JORIS VAN DER DOES

(GEORGIUS DOUSA)
(?

&spa' 1599)

Joris van der Does (Georgius Dousa) s-a ngscut la

Leyda In a doua jumgtate a secolului al XVI-lea. Era fiul lui Than van der Does, custode
al arhivelor din acel oras si fratele generalului $i istoricului Dousa.
/ntr-o scrisoare din 1598, el di uncle informatii despre cglgtoriile sale, care au
precedat sosirea, sa la Constantinopol (In 1597). Prin 1592 a plecat in Polonia, unde a
stat doi ani ca sg invete limba. La Intoarcerea sa prin Germania insoteste pe fraIii Ianus
P. M. si $tefan, care merg la Heidelberg. Acolo cunoaste pe Marquard Freihen Consilier

palatin. Se hotgrgste sg-i traducg in limba lating o carte greceascg despre originile Constantinopolului. Versiunea lui e alit de bung, inch este datg la tipar de Marquard. Este apreciat de Ian Gruterius, si de cercur de eruditi din jurul Bibliotecii Palatine avind In frunte pe
P. Melissus.

Dupg un semestru la Heidelberg se intoarce cu cei doi fravi ping la Frankfurt, unde
aude cg regele Poloniei trimite un sol la Constantinopol. Aleargg la Cracovia. Se opreste In
drum citeva zile la Praga, apoi la Nissa" in Sikzia. Este la Cracovia de ingltare ...
84

www.dacoromanica.ro

Descrie orasul, salinele. Dar afl c solia e intirziat de moartea reginei Ana Jagelona,
vduva regelui $tefan BAthory. Irunormintarea ei a avut loo la 8 septembrie 1596. Vezi Veress,

Relationes nuntiorum... p. 251. Ca s. treac timpul se plimb in Rusia" la Niepolomice

Iaroslavia
Iavorov unde locuieste Ioannes Felix Herburr, nepotul lui Zamoyski, fost sol

in Turcia in anul trecut". In sfirsit ajunge la Liov. Aici e gzduit de Simion Simonide.
Aff oameni erudii, ca secretarul orasului, Andreas Madrowic, cu care se imprieteneste. I se
ofer posibilitatea s mearg cu niste poloni i armeni pin la Gurile Durarii la Smiel"
(Ismail), trecind prin Camenita, Hotin, unde st 6 zile, Iasi ... De la Dunre la Constantinopol

a mers cu corabia. Atunci a avut loc incidennd pe care

I].

povesteste In relatia sa. La 6

septembrie el era in aula legati Angli Constantinopoli".

Cum a ajuns el acolo si cum a musk s intre In legturg cu ambasadorul Edward
Barton si s stea la ambasaci sapte luni nu explic in nici un fel. A putut vedea cum
acesta ofer un azil sigur unor crestini turciti, care vor s fug din Turcia, cum salveaz
pe un aurar din Transilvania, pe care un turc voia
captureze sub cuvint c i-ar fi rob.
Acesta scap pentru ea' intervine Barton cu argumente suntoare. Influenta acestuia se intindea
ca o pinz. imens peste dregtorii Portii. La osp'turile lui veneau s se imbete musulmani de
seam, care trebuiau apoi transportati acas pe sus, and apare, in sfirsit, solul polon
Golski, Dousa ptrunde ca suita acestuia in palatul sultanului. Impreung cu Golski viziteaz
una dintre vestitele cisterne din Constantinopol.
La inapoiere s-a alturat caravanei solului polo Stanislaw Golslci care, dup implinirea misiunii sale, se intorcea in tar. A strbtut in aceast tovrsie toat Peninsula Balcanic, Dobrogea, Moldova si Polonia; apoi de aici
continuat drumul prin Germania

in Olanda. Stabilindu-se la Leyda si-a redactat relatia sa de cltorie publicat apoi sub
titlul: Georgii Dousa, De itinere suo Constantinopolitano, Epistola, Accesserunt veteres
Inscriptiotzes Byzantii et ex reliqua Grecia nunc primum in lucent editae, cum quibusdam
doctorum virorum epistolis. Lugdunensis Batavorum (apud Christophorum Raphelengium
Typographum) 1599, 144 p. Lucrarea a fost editat mai tirziu si in limba olandez

(Doordrecht, 1625). Ea red, la sfirsit, o serie de inscriptii grecesti dedicate secretarului regelui Poloniei Ceklinius.

Cuprinde date fr o deosebit important asupra localittilor strkatute. Mai interesante ins sint observatille sale asupra conditiilor de trai ale franilor din Dobrogea, precum
asupra purtrii neomenoase a turcilor fa f de crestini, infatisat de, autor intr-un tablou
sugestiv.

Prima sa trecetre prin Moldova a fost in vara anului 1597, iar a doua, la sfirsitul
lunii decembrie 1597 si in ianuarie 1598.

Relatia lui Van der Does este analizat de Al. Sadi Ionescu, In Bibliografia calatoilor straini, pp. 92-94 g de N. Iorga, In Istoria romanilor prin caliitori, ed. a II-a, Bucuresti, 1928, pp. 262-263.

www.dacoromanica.ro

[RELATIA PRIMEI SALE TRECERI PRIN.

MOLDOVA 11
1597

[august?'

Dupa ce am trecut la Camenita fluviul Tyras,

p. 16

numit de localnici Nistru, am ajuns la Hotin ... Aceasta cetate <ridicat>

pe o stinca inalf nu este de dispreTuit; ea este p.zit" neincetat de o garnizoan de haiduci" (dup cum sint ei numiti).
p. 17
Dupa ce ami plecat de la Hotin i am cTtorit ase zile
am ajuns la
Iai2, un ora destul de populat i de localnici i de strlni, i. due a fost
odinioar reedinTa principelui Moldovei3, pe cind mai clinuia acea cetate
care a fost distrus' de cazaci4 Cu puTini ani in urm. Din vama marfurilor
1 Traducerea s-a rcut dup: textul latin public-at de G. Dousa, De itinere suo Constantinopohtano Epistola Lugdunensts Battavorum, 1599, p. 16 si urm.
2 lassum.

3 Palatini Moldaviae.

4 Cosakis. Este vorba de expedilia hatmanului cazac Loboda, care a ars In decembrie
1593 tIrgul Ia.si. Vezi G r. Ur ec h e, Letopisetul tarli Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, p. 210
si N. I or g a, Acte fi fragmente, I, pp. 134-135.
86

www.dacoromanica.ro

care trec pe aici, atit spre Polonia cit si spre Turcia, rezult cel mai mare
venit pentru principe. La o deprtare nu prea mare de Iasi, in satul Tutora5
am vzut santurile si intriturile6 pe care le-au ridicat acolo polonii
cu cinci ani mai Inainte, in numr doar de 10 000 de ostai au zdrobit 80 000
de ttari printr-o fericit indrzneal si printr-o vitejie si o iscusint nu mai
prejos de ale comandantului suprem Jn Zamoyski, conductorul ostirii7 <lor>
in rzboi ca i in pace. Dup aceasta intr-un fstimp de opt zile, am ajuns
la Ismail, ora sub stpinire turceasc, asezat, dup cum am spus, pe malul
Dunrii. In, timp ce ne aflam in aceast cltorie, mi s-a intimplat s vd multe
sate in care oamenii locuiau in bordeie pe sub pmint8. La Ismail este pescria
cea mai imbelsugat in pestii cei mai buni si din aceast cauz ei sint foarte
ieftini; 1/ dintre acestia stilt pretuiti indeosebi un soi de crapi, usor de recunoscut dup pintecele lor nemsurat; acestia sint transportati spre a fi vinduti
nu numai in Grecia ci i In prtile apusene pretutindeni; iar celelalte lucruri
de mincare cum sint carnea sau produsele din lapte se And destul de scump.
Pretul mai ales al ovzului, al orzului si al finului nu este mic; dac cineva
vrea s ingrijeasc. de hrana cailor si, se cade s <si> aduc <furajul cu

P. 18

sine>. Felul oamenilor din aceast regiune e cu mult cel mai ru; ei au o
fire pctoas i viclean pe care nu si-o schimM. Cine stilt ei si de unde
isi trag numele si originea se stie din analele lui N. V. Stanislav Samicki'.
De la Ismail am navigat eft se poate de bine trecind prin Delta Dunrii in Pontul Euxin, pe care turcii
numesc Kara Deniz, adic Marea
1'1

Neagrn.

Poate ca nu ar fi ru sa art aici ce s-a tntimplat in vremea aceasta pe

corabia pe care cltoream. Pe ling polonii si armenii care inchiriaser corabia, se alturase cetei / / noastre nu stiu ce geambas de sclavi de neam,
turcesc care isi luase cu el dou femei cumprate pe bani in Moldova12
<impreun> si cu un copil ipe care se grbea s le duc la Constantinopol.
Mai erau acolo si citiva clugaril3 (astfel stilt numiti monahii care ii intrec
pe ceilalii prin aparenta de sfintenie si de invttur)"; unul dinte acestia
5 Czetczoro. Vezi pentru lupta de la Tuvora (oct.
Zamoyski.

1595) Celitori, III, Jurnalul lui

Pentru fortificatiile ra'cute de poloni, ven Miron Cosin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 44.
7 Armatae pariter ac togatae militiae.
9 Specubus subterraneis.
9 Cyprini.
" Stanislai Sarnicij. Stanislav Sarnicki (Sarnicius) umanist polon, autorul lucrgrilor,
Annales polonict fi Index Tabulae sarmatiarurn, in ed. in fol, a lui Dlugosz. Historiae
polonicae libri XII, vol. II, Frankfurt, 1711.
11 Cara denis
mare nigrum.

52 AdicgIn regiunea ocupatg fi stpinitg de turci dupg 1538.

13 Calo gen.

" Sanctitatis

et

doctrinae specie.
87

www.dacoromanica.ro

P. 19

care nu era de loc ob4nuit cu moravurile turcilor (caci era tutean) a alintat
a mingiiat pe copilul turcoaicei, ceea ce vazind sapinul, de indata s-a
repezit din patul su i a dat cu ciomagul in capul acestui nenorocit monah
Ora cind unul s-a obosit la culme tot dind cu ciomagul i celalalt tot fiind
ciordagit. $i in curtnd lucrul a ajuns atit de departe inch avea chiar de end
sa-1 arunce pe monah in mare daca noi nu 1-am fi implorat i nu ne-am fi
amestecat Cu rugaminti i linguiri ca si-1 mite pe acel nenorocit. Jalnic spectacol negreit ni s-a parut acesta i <vrednic> sa stoarca lacrimi unui cretin,
ca un siner musulman s aiba atita putere i cutezare, fiind de faa atitia
crqtini Kcaci eram cam in numar de 70). Dar de bun seam lucrul sta
dupa cum vom povesti mai
astfel: ca acel care are de-a face cu turcii
apoi mai pe larg
trebuie a se Tina departe, de femeile, copiii i robii lor
trebuie sa-si stapineasca nu numai mina, dar Intr-adevar i ochii i limba. In
ziva a cincea de cind am plecat din Ismail, am vazut Bosforul tracic.
[CALATORIA DE INTOARCERE PRIN DOBROGEA $1 MOLDOVA]
p. 80

p. 81

Din aceste trecatorii inguste am ajuns la Bazargicl dupa ce am pierdut

pe unul dintre tovaraii nomi care se stinsese in urma unei pierden i de singe.
Dupa ce ne-am departat de Bazargic nu ne-a izhindit restul drumului dupa
dorinta <noastra> fiindca am inceput a fim atit de hartuiti de vinturi qi de
zapada.

. . . Caci Boreun a inceput in acea zi, care era 12 decembrie, s sufl atit
de violent i de furtunos, mai amestecindu-se i Cu ploaie, tacit turcii, insotitorii

notri, au fost siliti a se inapoieze in ora afara daca nu ar fi ales mai degraba
moara, dupa cite spuneau ei. i aceasa furtuna a stirnit attta ger inch ni
s-a parut ca sintem cu ulna, impreuna cu carele i cu caii nostri, prefacuti in
sloi sau mai degraba in statui de ghiata. Nenorocirile noastre erau sporite de
faptul d In acea vreme trebuia s dormim afara; m-am mingliat totui putin
ca in felul acesta voi putea s vad uwr cum ingheata Dunarea peste care
aveam s trecem putin dup aceea.

Mai apoi am trecut de un tirg care este numit dupa o bala vecin 'cu el
Karasul, adica ap neagra. De acolo am venit prin cimpii foarte netede pe
care localnicii le numesc Tatarskie polea" la Babadag20, un oras odinioara
15 Angustiis. Este vorba de trectorile din Balcani, prin care a trecut autorul tnainte
de a ajunge la Provadia Bazargic.
16 Bazarczicum.

17 Boreas, adica Crivvul.

Carasu, vechiul nume al Medgidiei.

19 Adia ampia tirasc.

Babam.

88

www.dacoromanica.ro

foarte mare, pe ctt se poate bnui dup ruinele sale / /; dar astzi zace la
pmint, drimat de cazaci si fcut una cu trina. Plecind de aici am pornit
tntr-un sat Mnstirea21, care se afl la o deprtare de o mil de Dunre;
de unde, dup un rstimp de citeva zile (cci asteptau s ingheve Dunrea),
am :iirtrat in satul Oblucita sau Isaccea, dup cum 11 numesc turcii. <Indat
ce> Dunrea a fost acoperit cu un strat de gheaT, am trecut pe suprafaTa
inghetat chiar in Duminica Ilierii imprejur22 ... M-am intors prin Moldova
aproape prin aceleasi locuri pe care le-am descris mai inainte; deck doar ca
la intoarcere am trecut peste lacul Rzoca23, trigheTat, si (c> am strbtut

orasul Husi24, populat nu numai de romni cit

si

de locuitori unguri ...

Am ajuns la CameniTa in ziva de 6 februarie ...

21 Monaster = /an5stirea, sat, ar corespunde la M-rea Cilicu de pe apa Tajo.
22 Circumcisionis Dominicae die.

" Lacum Rosove; N. Iorg a, Istoria romimilor prin caleitori, ed. a II-a, I, p. 262),

il identifia cu lacul Ramzin.

24 Hus.

www.dacoromanica.ro

p. 82

MISIUNEA
COMISARILOR IMPERIALI
LA TIRGOVISTE TN IUNIE 1598

In primlvara anului 1598, In urma situatiei acate de

nergbdarea lui Sigismund Bthory, de a renurga la principatul Transilvaniei in favoarea
Habsburgilor i dc ezitgrile arhiducelui Maximilian, de a prelua conducerea rii, ail a avea
de la Impgrat garantia unui sprijin efectiv bine determinat, s-a recurs la un expedient ce nu
putea multumi pe nimeni. Arhiducesa Maria Cristierna, sotia pgrgsit a lui Sigismund, a fost
convinsg s: mai lmIng In Transilvania ping la venirea viitorului principe, i, In acest rgstimp, autoritatea suprem avea sg fie exercitatg de ea, ca concursul comisarilor imperiali trimisi anume pentru a primi cesiunea principatului. Acestia, care guseserg desemnati incg de la 21
ianuarie pentru perfectarea Invoielii virtual Incheiate de pe atunci, erau Stefan Szuhay, epixop
ales de Vcz, prefect al Camerei ungare i consilier imperial, comitele Francisc Ndasdy,

al ckui prestigiu militar trebuia s

comite de Vasvr si de Sopron si mare comis regal
inspire Incredere Intr-un moment clnd amenintarea turceasc era tot mai prezentg (dar care,
ping la venirea In Transilvania, a fost Inlocuit de catre Nicolaie Istvanffy, fost cancelar
(1572) al regelui Maximilian, apoi consilier regal si din 1581 vicepalatin al Ungariei)
avind ca spirit conductor si specialist In chestiunile privind Imperiul otoman i vecinil
90

www.dacoromanica.ro

pe doctorul Bartolomeu Pezzen, fost ambasador la Constantinopol pn in 1592. Cu tot

zorul lui Sigismund comisarii nu au fost trimisi decit la sfirsitul lui manic, la chemarea sa
ultimativ. La 1 aprilie, totul se consumase intr-o sedint solemn a dietei, la care Sigismund
a vrsat lacrimi de induiosare, dar a dispus totodat s fie arestat fostul stt favorit si cancelar, Josica, i s. fie executat un nobil care protesta contra plecrii din ;ail a principelui!
.Misiunea comisarilor, care trebuia s fie una de moment, a cptat un alt caracter In urma
nevenirti principalttlui interesat, arhiducele, care dup experienta sa neplcut din Polonia, se
temea de o reeditare a ei i acum. Aceeasi amintirc a candidaturii sale la tronul Iagelonilor
inspira acuma i reactiunea trezit in dieta Poloniei, unde se cerca ca s se confirme solemn
de ctre imperiali tratatul de la Bedzyn, prin care el renuntase la titlul si la pretentiile
sale regale. Obtinerea Transilvaniei li se prea primul pas spre proclamarea lui ca rege al
Ungariei, constituind o amenintare mai mult ori mai putin real pentru Polonia, dac nu
pentru siguranta ei, cel putin pentru veleiatile ei de expansiune. De aceea Zamoyski, sustint-or constant al Bathorestilor din Polonia, incuraja actiunea lor de redobindire a Transilvaniei

prin uneltirile in secuime ale cardinalului Andrei, trecut In acest scop in Moldova, si prin
interventlile la Poart ale lui Stefan, plecat la Constantinopol. La aceste amenintri dinafar se mai acluga dusmnia majorittii nobilimii din Transilvania fat de imperiali, in
vreme ce partida antiotoman era paralizat de lipsa stpinului pe care
recunostea.
Aceast lips mai putea zdruncina increderea populatiei crestine din imperiul turcesc asupra
creia se indreptase atentia Habsburgilor In anul precedent. Mai era de solutionat si problema tratativelor cu hanul ttarilor, initiat cu citeva luni in urm de Mihai Viteazul In
unire cu Sigismund Bithory. Era nevoie de bani, de emisari, de directive si de rspundere.
De asemenea se ivea si o problem a Moldovei, baz a uneltirilor dusmane, pe catre Mihai
Viteazul se arta foarte dispus s o atace pentru a lichida amenintarea de a fi prins intro
dou focuri la iminenta venire a turcilor. $i In sfirsit, trebuiau bine definite rostul i rolul
ce-i reveneau chiar ltti, in noua situatie i noile raporturi cu vecinii, in care el aprea ca o
cheie de bolt a intregului sistem. De aceea, prima grij a comisarului principal, Bartolomeu Pezzen In aprilie, dup renuntarea solemn a lui Sigismund, a fost s mearga la granita Trii Romanesti la Brasov, spre a lua contact cu el si a primi totodat jurmintul
su de credint ctre imprat. A fost, aladar, trimis la domn fostul pltitor imperial din
anul precedent, Flans 1-ldl, spre a-1 pofti la Infilnire. Dar Pezzen a asteptat zadarnic la
Brasov patru zile (18-22 aprilie), In cursul crora a trimis in Tara Romaneasc mai multi
emisari s struie ca domnul s vin neaprat, chiar bolnav, mcar pin la granit. Acestia
s-au inapoiat, in sfirsit, la 22 aprilie, Impreun si cu marele comis Radu Buzescu (iar a
.cloua zi a sosit i marele logorit Teodosie Rudeanu), cu stirea c starea domnului se inruttise in cursul drumului su de la Bucuresti la Tirgoviste si chiar atit de mult, inch a trebuit s se opreasc. De aceea, domnul Il roag, cu cerul i pmintul, s vin el In Tara
Romaneasa Dar cum secretarul domnului, loan Racz s-a grbit
informeze pe Pancratiu Sennyei, ca starea domnuIui nu era de natur a-I impiedica s vin pig la Brasov, si
Sennyei, la rindul stt, l-a informat pe Pezzen, struind Impreun cu Moise Szkily ca acesta

s nu treac In Tara Romineasc, el s-a hotrit s se intoarca la Alba Iulia. LogoRtul a

nui declarar, dealtminteri, c domnul tot nu ar fi putut s se consacre tratativelor cu co91

www.dacoromanica.ro

misarii mai inainte de 15 mai, intrucit obligadile sale religioase nu 11 lsau rgazul necesar
pentru aceasta. Urmind deci sfatul lui Sennyei i Moise Szkely, comisarul a imputernicit pe
judele Brasovului, Valentin Hirschel, precum si pe Max Schenkenbekh (sau Schonkebonk),
trimis In anul precedent de domn la imprat, si pe Hans Hdl s mearg impreun ca
subdelegati ai si la domn cu instructifle sale, cu o scrisoare catre acesta i cu formula
jurmintului, urmind ca Pezzen s a,stepte la Alba Iulia rspunsul lor (Hurmuzaki, XII, pp.
341, 343-345), care a sosit tocmai la 2-3 mai (ibidem, p. 347). Domnul ruga s vial* un comisar tit mai curind i struia mult ca acela s fie chiar Pezzen spre a primi jurmintul
si al boierilor, daca era cu putinfi chiar In ziva de 20 mai. S'Inkatea domnului se inrutsvise iarisi dupa oboseala lungilor slujbe de Paste, si se trimisese dup alti medid si felceri (chyrurgos) la

Brgov. Prin Hdl, Mihai mai comunica si o serie de informadi privitoare la luptele d
greutdle din imperiul turcesc, la lucrturile lui Stefan Bthory In Moldova si la asteptarea
sosirii iminente a solilor ttari. Pezzen, pe deplin linistit, dispune ca unul dintre comisani
porneasc la 15 mai spre Tara Romneasel d pleaci. a doua zi la curte s raporteze despre cele aflate acum (Ibidem, pp. 347-348). Despre dispozidile domnului i vorbise
tul Rudeanu la Brasov, cu vreo sptmin mai inainte, atingind in treact i climatul de
nesigurant care domnise In timpul lui Sigismund, dispus s schimbe domnii dupa obiceiul
turcesc i s. repete i fat. de el jocul su cu Aron. De aceea, s-a nscut i oarecare nein-

credere d grij ca domnul sa nu =area: atit de departe dincolo de hotarele trii sale.
trimis i tributul, a fost datorat lipsei unui
Impcarea sa aparent cu turcii, crora
ajutor real din partes lui Sigismund, c5ci el era impiedicat i frinat de la planurile sale de
ctre intrigile fostului cancelar [acuma] intemnitat [= Josica]. Logortul amintind de
uneltirile Bthorestilor se arta gata s-i trimit lui Pezzen o scrisoare, despre care aflase
acesta c ar fi fose expediat de cardinal lui Mihai, dar care nu sosise Ina:. In concluzie,
dup rezumarea acestor informatii, Pezzen stnde din nou s vin arhiducele i propune ca,
in caz de zbar a acestuia, s fie trimis in Transilvania Ndasdy cu 500 de calked si tot
attTia pedestrasi.

Cu toat hotrirea lui Pezzen ca s fie indreptat indat un comisar atre Mihai
Tara Romineasc5, lucrul a mai intirziat. Pin n vreo zece zile de la plecarea lui Pezzen,
ceilalti doi comisan i au primit o scrisoare din partea judelui de Brasov
Hirschel
ce
fusese d el trimis la domn
prin care acesta preciza c domnul, la cererea cornarilor
[care ii trimiseseri formula de jurmint, asa cum s-a mai spus] a rspuns scriindu-i lui
nu mritului doctor Pezzen ci lui insusi Valentin Hirschel, c el nu are un termen4imit.
<obligindu4> la prestarea jurinfintului de credint acum (se nunc in praestando fidelitatis
juramento modum non habere) atita timp cit nu va fi sosit arhiducele Austriti Maximilian si
nu va fi fost asezat in domnie, dar chiar asa, el va rmine totusi in vechea fidelitate d eredint la care s-a legat odat fat de cre,stini.
Yidele ruga pe comisad s inainteze scrisoarea sa doctorului Pezzen care ii ceruse
s nu inceteze a-i scrie spre a-1 informa. Aceast scrisoare pare in contradictie cu invitada

comisarilor pe data de 20 mai de care aminteste raportul acestora din 2-3 mai (ibidem,
p. 347). Cum Mihai ii scrisese lui Chywa" (Giovanni de'Marini Poli) la 12 aprilie pentru
a-i cere informadi in legItur cu venirea acelor comisan i In Transilvania, Intrebind
92

www.dacoromanica.ro

daci

mearga la ei, probabil c venirea lui Pezzen la Brasov indata dupl. aceea 1-a
i acum sttea la indoiala, asteptInd lamuririle cerute. Termenele fixate
de 15 apoi 20 mai ar confirma aceasta presupunere. Dar venirea solilor tatari adusi de
trebuie

surprins nepregatit,

Bernardfy si G. Rat precipita lucrurile. Domnul ii anunta pe comisan i la 19 mai de venirea

lor. Solii ttari nu puteau astepta. Le trebuia un raspuns grabnic i totodata o suma insemnata de bani. Vestea plecarii din principat a lui Sigismund, cu care veneau s trateze,
hotarlse aproape sa se Intoarca din drum, socotindu-se inselati (ibidem, p. 351). La 27 mai
comisarii primesc scrisorile lui Bernardfy i Rat si hotarasc ski schimbe planul, care fusese
ca s piece numai unul din ei. Cum lucrul li se parea totusi prea gray pentru a fi tratat
de unul singur, an socotit c este mai bine sa mearga amindoi. Cu o zi mai inainte, Szuhai
scrisese arhiducelui de ce mare folos ar putea fi concursul lui Mihai, care este sprijinit de
cazaci i de ducele de Ostrog i acum ar putea avea i concursul tatarilor, care doresc o
Mihai 1-ar putea scoate din domnie pe Ieremia, a.sezat in scaun de
alianta cu imperialii
poloni, i ;inc in respect si pe acestia (ibidem, pp. 354-355) ... etc. Deocamdata, comisarul va astepta instructiunile arhiducelui, multumindu-se sa-1 mentin pe Mihai in credint.
Ultimele dificultati au venir din partea Consiliului Transilvaniei care s-a pronuntat
contra acestui drum al comisarilor pentru motive de traditie, de prestigiu, de oportunitate
si de securitate! Dar Szuhai a trecut peste obiectiile consilierilor, declarind lucrul gata hotaLit, si a luat cu el si pe Gaspar Kornis si Pancratiu Sennyei, membri ai acelui Consiliu.
Nu stim exact in ce moment i s-a trimis lui Ieremia Movila o scrisoare a imparatului, invitindu-1 sa. se alature crestinilor. Ea a fost transmisa prin grija lui Pancratiu Sennyei, care
avea In para sa hotarul Transilvaniei cu Moldova. In drumul lor, comisarii primesc raspunsul lui Ieremia catre Imparat, constInd din fraze goale, declaratii de devotament etc.,
fara nimic precis, precum si una catre ei, conceput in acelasi feb. InaintInd Imparatului
scrisoarea ce ii era adresata, comisarii nu se pot impiedica sa o caracterizeze cu indignare
ca scrisa dup instructiunile lui Zamoyski (litteras Voivodae Moldaviae a Cancellario Poloniae arroganter praemensas), adica fixtndu-i limitele pina unde poate s mearga cu declaratine. In aceeasi scrisoare este aratat i telul urmarit de diplomatia imperial: ramInerea
(permansionem) mai departe a Transilvaniei si a Tarii Romanesti sub imparat i totodata
retinerea, sub o forma oarecare, a Moldovei, qualemcumque
Moldaviae . retentionem, formula destul de curioas i chiar ambigua. Comisarii adaug c intruch moldoveanul
e cuprins de mare teama, ei vor 'avea grija ca Mihai sa nu porneasca nimic contra lui, Ora
prunca expresa a imparatului. El era ded folosit ca o amenintare care si-1 neutralizeze pe
clientul polonilbr, incercare de a carei inutilitate erau convinsi. La 5 iunie ei soseau In
Tara Romaneasca.

Raportul lor din Tirgoviste, din 11 iunie 1598, a fost publicat de N. Iorga in
Hurmuzaki, XII, pp. 360-362, dupa ms. de la Viena, pastrat in Arhiva de Razboi
(Kriegsarchiv). Transcrierea textului destul de lung nu este integrala. Editorul foloseste, pe
alocuri, sistemul redarii in rezumar a anumitor pasaje, alteori indica taieturile operate prin
puncte de suspensie sau etc.

'Textul a fost comentat de N. Iorga 1n Istoria romanilor, V, pp. 323-326,

si de

P. P. Panaitescu in op. cit., p. 145.

93

www.dacoromanica.ro

NICOLAE ISTVANFFY
CATRE BARTOLOMEU PEZZEN
[Raport despre solia la Tirgovistel]
p. 289

1598, iunie 10, Tirgovige

Lsind Transilvania intr-o stare destul de

dup ce s-au dat banii pentru soldatii de paii2 si a fost confirmat George Barbely3 drept comandant al Lipovei, am sosit in Tara Romanease impreun cu reverendisimul domn episcop- de VAcz. Cci asa s-a hot-

rist din cauza greuttii si a importantei tratativelor. L-am gsit aici pe solul
ttar Hasan aga4 si a doua zi de sosirea noastr am stat de vorb cu el in
Mihai, voievodul Trii Romanesti. El a
grdina c1ugri1or3 fiind de fa t
rspuns in putine cuvinte, c acestea &it instructiunile hanului su: c once
invoial vom fi incheiat cu Mihai Voievodul, va fi primit de bun si de el.
Traducerea s-a ficut dui:4 textul latin publicat n Hurmuzaki, III, pp. 289-290.

2 Militibus praetorianis.

3 Barbely sau Borbely, comandantul haiducilor liberi din Banat din 1595-1598.
4 Hazanagam sau Asan Celebi.
3 Horto Monachorum.
94

www.dacoromanica.ro

Asadar, dupa aceea atm gsit cu cale, atit noi cit

si voievodul si domnii
Kornis si Pancratiu care sint Cu noi, ca s i se trimit 10 000 de aurei hanu-

lui prin acest Hasan Aga si s-i dm pe ling el pe un om al nostru, Mtn',

cit loan Bernardfy care fusese trimis la el in iarna trecut din porunca principelui Transilvaniei nu putea s mai mearg din nou acolo.//

P. 290

Si cum noi nu aveam aceast sum de bani si nici nu puteam face rost
de ea attt de iute, s-a oferit Mihai Voievodul s se ingrijeasa el de aceasta,
si indat a si trimis dup ea. Aceast suma i-o vom trimite <hanului> in
numele maiesttii sale cezaree, prin Ioan de Pojon care va fi dat pe ling
solul ttar si Giurgiu Rat, emisarul lui Mihai Voievodul, in speranta pe
care o socotim noi c hanul, multumit acestor bani precum si a altor sume
mai mari ce i se vor promite, s nu treac in anul acesta nici marea 4i nici
Dunrea, ci s rmin acas. Aceast sperant ne-o dau solii nostri6 care
s-au intors de la el. Si, si dac nu va putea fi retinut chiar acas, dat fiind
nestatornicia barbarilor (ceea ce sper totusi cei mai multi, a nu s-ar putea
intimpla) cel putin s nu fac o pagub prea mare sau de nesuportat <ca
acelea> care adesea slut suferite cu pierden i mai mari. Si chiar clac ar
fi si pornit de acas.7, (lucru care totusi nu s-a intimplat ina, dup cum am
inteles <chiar noi> aflati in apropiere), s-ar putea obtine poate de la el, ca
s. se lungeasc. lucnil din zi in zi, si cistigind timp, s nu se uneasc cu, turcii de care se teme. Si a artat si <trimisilor> nostri8 cicatricele de pe grumaz si de pe picioare pe care i le-au lsat lanturile si fiarele dud a fost tinut

prizonier de persi, plingindu-se a dei a suportat atitea pentru turci si a

dat un ajutor insemnat lui Sinan Pasa la cucerirea cettii Gy6r, totusi se
teme a in urma unor lucrturi ascunse el s fie lipsit de viat si de domnie
de catre sultanul turcilor, fie prin fort sau prin viclesug, si chiar atit de
mult incit arta limpede a s-a indeprtat sufleteste de turci. Si dac aceast
solie ar putea s dea ceva roade, si acesti barbari ar putea fi smulsi de la
turci, am socoti acest lucru drept foarte insemnat, dupa cum stie si domnia
voastr strlucit. Cci prin fortele acestora obisnuiesc turcii s ne biruiasc
de obicei, si nu prin ale lor proprii. Am trimis si in parte am si dat in dar
ai hanului] sbii6 si cupe si bani de aur.
acestor soli $i sfetnicilor acestuia [
Mihai VoievoduI impreun cu boierii si si cu arhiepiscopul su a depus
ieri in biserica sfintului Nicolaie. asezat afar din oras printre vii, jurmintul
solemn de credint catre maiestatea cezaree fiind noi de fa;. Se arat a fi
insufletit de un sentiment sincer fa; de maiestatea sa si de crestintate.
' Adiei Bernardfy si G. Rat, intorsi de curtnd de la han.
7 Pentru a se uni cu turcii.
8 Nostratibus.
9 Gladios. Poate s: lnsemne si pumnale.
95

www.dacoromanica.ro

Se plinge miult de transilvani care 11 deposedaserg de domniel i ti trataser in chip nevrednic. Noi 1-am indemnat s spere lucruri bune si cele
mai bune de la clemenva maiesttii sale cezaree si de la serenisimul arhiduce
Maximilian.

Scrisoarea de invoial care a fost tntocmit intre ni in numele maiestvii sale si in al su, va fi comunicat domniei voastre strlucite. In alt fel
nu s-a putut face sau incheia dup aproape sapte zile de convorbiri, tratative
6 discuii. Si mai ales trebuie vinut seama de imprejurri si de moment, precum si de persoane.

[Informatii despre miscrile trupelor turcesti. La Vidin a sosit un pas

cu vreo 2000 de turci]. Acesta st de veghe contra Igrii acesteia. A venit
de la el la acest voievod ceausul Soliman cerind lucrtori pentru construirea
podului, ins in realitate pentru a spiona. Acesta a spus in taing voievodului
sultanul nu va veni el insusi. In locul marelui vizir ucis, a fost pus Giarah Mehmet, de naviune ungur. Ar fi bine ca Serenisima principesll
mearg acas, prsind Transilvania inainte de a se apropia rzboiul. [Este
nevoie absolut de venirea lui Maximilian].

Nine sau zoimiine vom pleca spre Alba Iulia unde sint multe de fcut.
Suferim de lipsa de bani, i dac Serenisimul nu va aduce o suma mare si
indestultoare, actum erit12, cci nu se <poate> face nimic fr bani
...Din Tirgoviste, 10 iunie 159813
p. 293

P. 294

COMISARII CATRE IMPARAT14

Dup ce am isclit toate scrisorile catre maiestatea voastr la vremea

prinzului, la care ttarii au fost foarte bine15 osptati de voievod, am auzit
de la primul lor sol cuvinte // care ne artau ciar nu atit bunvointa stpinului
su, ctt teama de a-si pierde domnia. De aceea sperm intru domnul
15 Qui eum principatu spoliaverant. Prin actul din 20 mai 1595 impus
lui sub presiunea Inaintrii turcilor.

domnu-

11 Serenissimum principem. Dei forma este masculing, aici este desemnat Maria
Cristierna, care era si ea intitulatg Inc de la cstoria ei Princeps Transilvaniae. Ea se
afla nominal In fruntea
asteptarea venirli lui Maximilian.
Totul se va fi sfirsit.
13 In aceeasi zi au fost date si instrucviunile solilor trimisi la han. Pe lIng propunerile
enuntate si In scrisoarea de mai sus, i se comunica hanului c s-ar fi aflat c turcul clacI
nu va reusi sg-1 ucid altfel, va pune s-1 otrveasal Intr-o scrisoare secret a comisarilor
ctre han se spunea c aflInd ei de nevoile sale bnesti Ii trimit deocamdat din banii lor
de drum 10 000 de aurei. Dacg impratul ar fi stiut de mai Inainte de cererea lui, i-ar fi
trimis mai mult (ibidem, pp. 291, 292).
14 lbidem pp. 293-294.
25 I-iilarius

tratatis

96

www.dacoromanica.ro

vom vedea la once prilej la ordinele maiesatii voastre. Dac voievodul

Mihai ti va vedea confirmate macar pentru acest an cele tratate pin acum
dup dorinta sa, dup aceea toate vor fi cirmuite dup porunca maiesttii
voastre sacre sau a serenisimului Maximilian. Rugm prea supus ca in aceast

privint a nu se Indoiasc de loc maiestatea voastr si a ne acorde incredere, ceea ce am dori s fie nteles si cu privire la conditiile care au fost pri-

mite pentru supunerea acestei tri inchinate maiesttii voastre ...

Tirgoviste in Valahia transalpin
12 iunie 1598
COMISARII CATRE BARONUL WOLFGANG RUMFF16

... Ieri am fost poftiti de Mihai Voievodul la un ospt la care au luat

parte si solii atari. Noi ins ne-am ingrijit ca a aducem din Brasov, pentru
acest ospt atita vin ales de II Malvasia inch a le dm lor s bea. $i dup
cum l-au sorbit si s-au inveselit, primul dintre ei numit Hasan Aga care
comand pedestrimea, a inceput a spung multe in sensul acesta, c multumeste lui Dumnezeu c domnul su hanul a inceput a. se apropie de crestini
si are de end in viitor a fie de partea lor si s-i apere, si c once va fi fost
incheiat de Mihai Voievodul, el este gata a indeplineasc. a originea sci;nor [= ttarilor] si a ungurilor este aceiasi etc. [De aici trage speranta a
tratatul incheiat cu el va da roade ... Se roag de el a obtin de la imprat
a li se trimit cit de curind rezolutia acestuia].
Cum am scris aceast scrisoare ne-a anuntat Mihai Voievodul c duce
lipa de 3000 de flinteo necesare pedestrimii. Voievodul le va primi in contul banilor de sold. [S intervin la imprat in acest sens, pentru ca acesta
a dea dispozitii arhiducelui Maximilian].
16 Ibidem, text latin pp. 292-293. Baronul Rumff Impreung cu Trautsohn erau minimii-factotum ai impgratului si conduceau toat politica sa.
17 Pixidium sive sclopettorum.

www.dacoromanica.ro

P. 292

P. 293

RAPORTUL LUI STEFAN SZUHAY

$1 NICOLAIE ISTVANFFY18
[Misiunea lor la Tirgovifte]
1598, iunie 11, Tirgovige
p. 360

[Comisarii trec prin Brasov de unde trimit o

scrisoare in ziva de 3 iunie, si prin Risnov spre Tirgovistel. Am fost primiti
de boierii cei mlai de searra la o deprtare de o zi si jumftate de drum chiar
pe culmea abrupt numit Piatra Craiuluils unde carele se las jos Cu scripetele20. Apoi in ziva a cincea, la jumtate mil de Tirgoviste ne-a iesit In
intimpinare tnrul fiu al voievodului Mihai, Ptra.cu, cu vreo trei mii de
clreti si pedestri si cu carete21 frumos impodobite in care am fost adusi.
Toate acestea s-au fcut pentru mretia si autoritatea maiesttii voastre. [La
audient,1 impreun cu Gaspar Kornis si Pancratie Sennyei: Am fost ascultati
la Traducerea s-a ricut dupl textul latin publicat in Hurmuzaki, XII, pp. 360-362

al raportului recapitulativ adresat impratului Rudolf al II-lea. Din declaratiile comisarilor

rezu1t5 ca ei au mai scris si alte an de seam'i partiale in zilele precedente.
19 Lapidis Regni (= Regis].
22 Trodea.
21 rhedis.
98

www.dacoromanica.ro

[in audienf] publica, solemn si in tacere. Au fost infatisate de noi toate

punctele privind <intreaga> chestiune, precum i acelea despre tatari, despre Moldovean [ Ieremia] despre Constantinus Basilius22, despre cazaci
despre cele puse la cale de turci ce ne fusesera comunicate mai inainte chiar
de catre Mihai Voievodul i prin scrisori i prin soli si despre care am scris
maiestatii voastre de la Alba Iulia si din Brasov.

Dupa prinz ne-am adunat numai noi intre noi intr-un loc retras al gradinii, t:almaci fiind secretarul roman al acestuia23 anume loan Rcz24, adica
sirbul, foarte priceput in limba ungureasca si bun cunoscator al celei latine;
am stat multe ore Oda: seara, ducind tratative cu privire la solia tatareasca.

Si iara.si in ziva a saptea care era dumineca, <mergind> la catedrala

mitropoliei cu hramul fnaltarii la ceruri a lui Hristos sub cuvintul ascultarii slujbei, ne-am retras in adincul gradinii si 1-am ascultat pe solul de frunte al katarilor chemat acolo de voievod. Acesta vorbind Cu isCUsifl i foarte ye scurt

a oferit juramintul de prietenie i alianta hanului cu toata crestinatatea

a promis c stapinul su va pazi ceea ce se va fi hotarit de catre Mihai Voievodul in acest tratat in vederea pasirii la o unire vesnic 'Mitre maiestatea
voastra sacra si hanul ta.tarilor. [Se plinge" de sultan, aratind c i-a slujit,
si ce si-a capatat in schimb? Sultanul I-a silit a-si ucide fratele26, factnd din
el un concurent. Sultanul sustine pe fratele mai mic al hanului. Spune
hanul va iesi la Silistra, asteptind s i se dea fratele]. 5i Oda' atuncea va
astepta si el pe solii si <sa se reintoarca> de la Mihai Voievodul cu raspunsul dorit si cu o suma de bani. Daca intelegerea cu crestinii va fi fost
incheiata de Mihai dupa dorinta sufletului su [si daca turcii i-ar refuza
<el> s-ar opri sau s-ar intoarce <inapoi>
fratele
sau i fara asta

pentru bani]27. Dar mai mult ca atitai, chiar priori acest sol al su hanul indearn-

cu mare staruinta pe maiestatea voastra sa nu cedeze din nou in fata tira22 El se iscalea Cneaz Constantin Vasilie, voievod de Kiev si cneaz de Ostrog.
23 Mihai.

24 Pentru actul su de trdare i execulia sa, vezi mai jos, relatia lui Darahi in volumul de faf.
25 Subiectul sublinteles aici este Gazi al II-lea Ghirai.
26 Feti Ghirai, ucis In 1597.
27 Textul original a fort editat cu unele pasaje rezumate, cuprinse intre paranteze

drepte, pe care le-am redat Intocmai de cele mai multe ori. Aici am adiugat dotta cuvinte
sati fi
in paranteze ascuite i dotta semne de punctualie, spre a izola cuvintele
asta . Cu toate acestea mai e nevoie de unele lmuriri. Hanul uateazi clot mai urgent cu
crestinii pentru a se putea intoarce contra sultanului, daca acesta nu i-ar preda fratele
inut In rezerv ca o amenimare contra sa. Solul hanului se grabeste ins s dea asiguari
*i in cazul clnd turcii i-ar preda fratele, el tot ar fi dispus sa se opreasca din expeditia
cont ra crestinilor sau chiar s. se intoarc acasa, pentru a se plti astfel de banii pe care li
va fi primit de la ei. Din alte comunicri ale comisarilor se vede ca exista o scara intreaga
de servicii pe care imperialii erau dispusi sa le plateasca. Reclam uncle in ordine descen99

www.dacoromanica.ro

nului turcilor, care este sperjur i fir credinTi, nespus de rzbunkor, chiar

la cel mai mic prilej, pentru ca si nu pkeasci <si el> ce a pkit insusi

hanul. Si i-a conjurat28 pe acesti soli Bernardfy i Giurgiu RaT, pe toTi zeii,
ca s nu stie absolut nimeni
de scrisoain afari de Sigismund i Mihai
rea hanului, ale cirui cuvinte concordi In toate punctele cu scrisoarea Si cu
solia lor29. De nu se va tine hanul de cuvint e de ternut pentru Transalpina,
rara' prea frunwasa
nespus de mgnoasg, in care nu exista nici o intgriturg". L-a ficut31 deci pe Mihai, dup.i citva indoial din partea lor32, a

da 10 000 de aureil ca dar din partea maiestkii voastre sacre si a sereni-

simului Maximilian. Am adiugat i noi 1300 de aurei" si arme si pahare

de argint, cumpirate de Kornis la Cluj pe 500 de aurei". Voievodul Mihai
care a dat banii, mcar a e schimbkor i ba se hotriste s duci el aceasti
pagub, ha v-rea s i se restituie de noi si de maiestatea voastr, totusi k va
invoi s fie pirtas la aceasti cheltuial ... Cu aceast sum de bani i cu
alte daruri trimitem inapoi pe solii ttari carora le adugm si pe ai nostri,
pe loan de Pojon", pe Hdl pltitorul din Tara Romneasc5.34, cunoseitor al
limbilor romne, polone i turce, si pe acel Giurgiu Rat care fusese trimis
mai inainte in solie la han
lar voievodului, dup cum am scris mai Inainte, i-am numrat 10.000 de talen, si cum am constatat nevoia absoluti [ --,-ine-

vitabilem] de bani i-am fgduit, potrivit

i instructiunilor date nou de

maiestatea voastri, c Il yeti ajuta cu mijloace si de acum incolo, potrivit
cu cererea lui, i chiar clindu-i mai mult i cu mai multi dirnicie cind ar
p. 361

fi mai mare nevoie35. Asadar cum in anul trecut i s-a dat solda pentru
4000 de oameni // i-am promis pe anul acesta 5000 pe timpul verii, si pe
jumtate pentru vremea iernii. Dar el a spus, si este adevrat, c mai ales
daci ingheat Dunirea, se poate aduce mai multi.' pagubi i vtimare
<turcilor> iarna, cum nu se Tine aproape nici un ostas prin aceste locuri
dent: 1. S5 se alieze cu crestinii i s lupte alturi de ei. 2. S rming la ei acasg- flea'
incursiuni n rile crestine. 3. Dac star obligai de turd s mearg al5:turi de ei, atunci
s se opreasca, s. z5.'boveascg i chiar sg se intoarcg. acas. 4. S nu jefuiasel prea fiu (.)
etc., etc.

25 Subiectul subinreles ma este: solul hanului.

29 Aici se incheie expunerea solului. Fraza ce urmeaz este un comentariu al comisarului redat tot sub formg' de rezumar, afas de pasajele in liter cursiv, redate sub form
de excerpte.

de fortificarii de tip modern.

31 Subiectul este solul ttar.

35 Adic

32 A comisarilor, care In rezumatul eclitorului apar la persoana a III-a.

Fusese desemnat pentru o misiune In Tara Romineasc In 1595 (vezi Catitori, III,
Indice).

Solutorem transalpinensem (9. El nu era roman, dar fusese in Tara Romlneascgin

1597. Tot astfel mai 1nainte loan Racz este declarar romln.
35 Propter maiores causas.
100

www.dacoromanica.ro

/Ana la Constantinopol. Dar cind sultanul ti va aduna oastea de pretutindeni

macar c." nu au sosit frica cei de peste mare i cei din Asia, care
ei se vor aduna la Bodon
totusi lupta sub comanda beglerbegului Greciei
adic Vidin cu gindul ca
daca vor putea
cheme i sa-1 aduca pe han,
devasteze i s distrugl mai intii toata Tara Romaneasca, i o data ocupata, sa navaleasca in Transilvania din doua parti, sa o atace i sa o cucereasca, tatarii <trecind> muntii de aici din Tara Romaneasca, iar turcii
mergind spre Cenad, Lipova, Lugos, Caransebes, Oradea etc.

Este adevarat c Mihai Voievodul in zilele din urma, eft mai era inca
principele Sigismund in Transilvania, a trimis 5000 de talen i drept tribut,

dar nici asa nu poate fi in siguranta. I se trimit porunci pe care fiind el

acum sub ascultarea i legamintul de fidelitate catre maiestatea voastra sacra, nu trebuie s le mai trideplineasca sub nici un motiv, cum reiese din

scrisorile <insemnate>: H. I. K.
De aceea el doreste i zoreste i staruie, i coniura in numele a tot ce e
mai sfint, ca maiestatea voastra sacra sa-i mai plateasca solda pentru Inca
5 000 de oameni, calareti i pedestrasi, in conditiile tnsemn ate in scrisoarea
de invoiala, sau s binevoiasca
trimita soldati. El fgaduieste c daca

maiestatea voastrai va da aerobarea in sensul acesta,

si

el va avea osti

mai numeroase (mai ales daca tatarul nu ar veni) atunci el singur, cu aceasta
armata a maiestatii voastre i cu trupele sale de cazaci, ar fi gata sa Tina
piept in anul acesta In locurile acestea intregii forte i mase a turcilor. In
acest time vor putea fi cucerite cetatile din Ungtaria. Sau daca turcii ar ho-

tart s navaleasca in Transilvania si ar putea sa atraga si pe tatari, el va

face ca ei sa nu poata patrunde in Transilvania, si atunci ar fi siliti
treaca Dunarea ca sa-si uneasca fortele cu turcii. Si daca se va intimpla
astfel, atunci el
fie ca ei ar incepe s atace Transilvania, sau c ar merge
se arata gata sa treaca Dunrea i s devasteze totul cu fier
In Ungaria

foc pe toata intinderea sau s atace din spate pe dusman pe la Orsova In

Transilvania si astfel s zadarniceasca i sa zdrobeasca silintele lor blestemate. Si mai spune, si este adevrat, caci ne-au mai spus-o i altii
daca domnul ar trece el insusi Dunrea cu 15.000 sau 20.000 de oameni,
toate acele popoare pina la Constantinopol, satule de robia turceasca se vor
porni intr-un suflet36, cum &it bulgarii, strbii, albanezii, rascienii, uniti cu ei
in aceeasi credn i vor inlatura din mijlocul lor pe turci, oriciti ar fi. De
aceea el pastreaza pe linga sine ca un fel de zalog i ca ostateci pe fiii fruittasilor din acele natiuni. Si mai promite c oriincotro i s-ar ordona sa porflea. sca, va merge el insusi cu toate ostile si va fi la porunca maiestatii voastre. sacre sau a serenisimului arhiduce Maximilian. Are tnlesniri nespus de
..

36 In text: una in/erre (sic) auras. Creclem c

aclic Intr-un suflet, Intr-o pornire.

trebuie corectat auras

in aura

101

www.dacoromanica.ro

bune, care intrec tot ce s-ar putea crede, pentru a lovi pe dusman la cap
a-i sfisia maruntaiele. $i daca ar yrefera maiestatea voastra, el e gata &I
plece din acel loc si din domnie i sa lase Tara sa n paza maiestatii voastre,
numai s i se faca rost de intretinere si de sedere intr-un loc potrivit37. [Si
ei38 se roaga pentru una din doua, mai bine bani decit soldati care ar veni
prea tirziu. Turcul (= sultanul) nu este sigur de el i cum ar afla adevrul,
1-ar ataca pe el intii. Totusi acela (= sultanul) il tie acuma
afirma Mihai
prin tradarea i mirsavia polonilor si a lui Ieremia Moldoveanul j.
lar despre Ieremia Moldoveanul, spune a este un tnselator, un trada-

P. 362

tor si un om fara pic de credinTa, care nu fnceteaza o clip a sa. tot stirneasca
indemne pe dusman ca sa-1 poata Inlatura pe Mihai; se plinge de el ca
primeste la sine pe toti cei ce il tradeaza33 pe el, ca el denunta dusmanului
toate faptele i planurile sale, si solicita neincetat pe dusman contra sa,
instiga pe turci s ocupe Tara Romneasca si Transilvania si i ofera concursul su si al polonilor acum ca Transilvania e lipsita de un principe
transilvanii taiaganind peste masura de mult asteapta prilejul de a se inchina turcilor etc. De aceea el" ar don i s1-1 alunge din Moldova si sa se scape de
un dusman i tradator atit de rau i s restituien i s inchine Moldova
maiestatii voastre sacre. Are scrisori de la multi seniori poloni care i promit
ajutoare, ale caror nume in mod voit nu le dau aici, ci le trimit tnsemnate
pe aceast lista. Scrisorile polone, nu numai ca. le-am vazut, dar le-am si
citit. Spune Mihai ca, numai doar de nu ar fi oprit de cave maiestatea voastra si de catre noi usor 1-ar tnvinge pe Ieremia i ar cuceri Moldova si ar
scapa de amenintarile JI polonilor etc. A marturisit ca a fost solicitat si de
poloni prin unele persoane interpuse si mai ales de cancelar ca s paraseasca
<pe imparat>42. $i de Josica a fost imboldit ca sa-1 sustina la dobindirea
37 Aceasta ar corespunde la punctul privind desemnarea unui loc de refugiu, prevzut

si In Invoiala cu Sigismund.

" Rezumatul acestui pasaj las unele nelmuriri. De pild, cine slut ei? Am crede
trebuie citit el (Mihai). In nici un caz nu poate fi vorba de comisan, si nu apare aici
alt interlocutor. Tot astfel, mai departe, se spunc tur cii nu slut siguri de el, dar 'in
excerptul din original citim: tamen eam scire illu m,

acest ilium este sultanul, turcul. Altfel

fraza nu are sens. Am mutat excerptul la urm, pentru a evita o contradictie. Dupi ce
Mihai afirm c sultanul stie adevrul, nu mai are rost de a spune: aflInd acest lucru
ataca, aclic daca 1-ar afla.
39 Adiel boieri pribegiti din Tara Romneasc.
4o mihai.

41 Aron recunoscuse suzeranitatea impratului. Ea a fost Inlturat prin scoaterea lui

Aron de &Are Sigismund, In mai 1595, si prin legarea Moldovei de Transilvania. Domnul
pus de Sigismund era calificat drept guvernatorul su. Inlocuitorul lui $tefan Rzvan era
vasalul Poloniei i totodat si al turcilor! Prin alungarea lui se putea ajunge la restituirea" aceasta.
42

Ad defectionem sollicitatum.

Este vorba de propunerea pe care a adus-o Andrei

Taranowski In anul precedent, din panca lui Zamoyski. Pentru sinceritatea acestuia din urtni
vezi i biografia lui Malaspina, din volumul de fai.
102

www.dacoromanica.ro

principatului Transilvaniei". Noi ins 1-am fIcut atent cu tot dinadinsul s

nu puna la cale ceva contra Moldovei, dupa cum aveam porunc de la maiestatea voastr sacra. lar el a rspuns c nu vrea s nruie44 Moldova, nu ea
il dusmneste pe el, ci

alunge> pe Ierernia.

Noi totusi i-am pus in vedere in chipul cel mai hotrit s nu se rzbune nici pe acela. Dup cum putem s observm, nu este prea prudent s
tratm prin scrisoare despre o unire mai strins cu Moldoveanul". Cci acela
fr tirea polonilor aproape c5. nu indrkneste s deschid nici o scrisoare.
In general nu vom trata decit despre buna vecintate i despre <!cererea> ca s
nu ptrund acolo [=-- prin Moldova] turcii i ttarii in Transilvania si
Tara Romaneasc si nu vom trece mai departe46. Spune Mihai csi dad ar
avea in Moldovean un vecin cu credint cu care s-si poat uni fortele fr

team, el ar putea face in asa fel ca nici ttarul i nici turcul s nu

fie

In stare de a ptrunde vreodat in regiunile de pe partea aceasta a Dunrii.

Tara Romneasc, de cum treci muntii este o tall prea frumoas, netedi de tot ca asezare i foarte caduroas (?) si este mai mare ca Transilvania
si Moldova; este nespus de mnoas, productoare de gene, de vinuri.
Ogoarele se ar doar o data. Are ape, livezi, pduri, ogoare, podgorii
toate cele trebuitoare traiului. E imbelsugat si in boj, porci, brmnzi, cear,
miere, unt, oi, cai, sare i in cele mai frumoase mnstiri, i indeosebi <Icea
de la> Arges, de altminteri acuma devastat de Sinan, din care caui nu
mai pltesc bir sau darea pe care noi o numim contributie" decit 500 de
trani.

Voievodul este de staturg inalt, cu prul si barba neagr, fata si ea

negricioas i sever, sinister, reputativus, animosus47.

45 A Josika quo que stimulatum ut in adipiscendo Transilvaniae principatu eius partes
foveat. In legatura cu veleitatile lui Josica la principatul Transilvaniei exista o parere pe
o credem grqiti, (vezi Introducerea) ca. acesta s-ar fi inteles cu Mihai ca
Sigismund s abdice in favoarea domnului roman. Vezi, in acest sens, P. P. Pan aite s c u,

care

Mibai Viteazul, Bucuresti 1936, p. 155. Vezi si N. I or g a, Istoria Romanilor V, p. 320,

care pune la indoiala intreaga combinatie fara a starui asupra ei.
" Cupere, se subintelege cupere exturbare cum este textul dintr-o fraza precedent, ln
dreptul trimiterii 40. Verbul acesta are totodata sensul a alunga si a tulbura, a dobori, a
nrui.

45 Conform instructiunilor primite, In legtur

i Cu scrisoarea nesincer a lu Ieremia.

Ins cele aflate in Tara Romlneasa lmuresc pe comisan i cu privire la un atare demers.
Adhuc agemus.

47 Tradus de N. Tonga, Istoria Ronanitor V, P. 326, crunt, doritor de glorie, mimos

iar de P. P. Panaitescu, op. cit., p. 145, om doritor de glorie 6 viteaz, omifind adjectivul sinister. Greutatea traducerii sta in ambiguitatea tcrmenelor. Sinister poate insemna
6 o trims-ire legat de partea sting, socotit aduckoare de noroc i deci favorabili, norocoas, de bun augur, st de asemenea poate avea si un sens diametral opus: nefavorabil,
potrivnic, rua, pervers, perfid, rauvoitor, sinistru. Dar pare cu totul straniu i inexplicabil
ca la capatul unei dirk de seama optimiste a intelegerii incheiate cu domnul, de la care se
103

www.dacoromanica.ro

[ Solul ttar H assan Aga, om mai simplu (?)"48 spune c hanul e sracd precum <stnt> i veniturile sale din ogoare i podgorii si din jafuri, de
cele mai multe ori prin Podolia ... Are si un lac srat
unele vaduri
sau vmi i taxe maritime. Acelasi han, prin solul su, arat mult consideratie lui Mihai Voievodul. [Acesta
Mihai) a juratd convins de multele
noastre argumente si persuasiuni. A trebuit s. invingem cele mai multe si
mai mari greutti, cci voievodul s-a plins cu cea mai mare vehemenT de

transilvani. Abia a putut fi adus ca s se incread din nou in ei. Se

pltnge c a fost tmpiedicat de la once isprav strlucit49 . de catre
ce revendicau cu once prilej o glorie neadevrat51; ei l-au lipsit
aceia50
de Tropria lui tar.a." cu cea mai mare ocar; abia a olninut soldayentru 200 de
clareti,

si multe lucruri cit se poate de absurde; apoi trim, a fost pus

iarsi tu toate drepturile sale. Se temea <si acum> de procedee asemntoare. A fost foarte greu s. i se poat scoate acestea din cap. [Dup spionii
lui Mihai, nu va iesi <la rzboi> sultanul.] In regiunea Vidinului, la Craiova, orzul se si secer.

P. S. Voievodul roag s i se trimit Inapoi prin curierul nostru de

fat, secretarul Camerei Ungare, scrisorile turcesti. Dintre ele unele stilt de
folos cu privire la articolul despre transfugi.
asteptau servicii supraomenesti, acesta sa fie calificat drept sinistru sau crunt, dup Indul-

cirea din traducerea editorului. Am crede, mai degraba, c acest cuvint aflat indata dupa
trasaturile privind aspectul fizic al domnului sa indice tot o trasaturg privind comportarea
sa fizic, anume faptul ca era stlngaci. In limba germana vorbita de toti dregatorii imperiali, adjectivul corespunzator, linker, linke are i sensul mai rar, de stingacil. Caracterizarea
urmatoare reputativus
trebuiepusg.' in legatura nu cu reputatia" din zilele noastre,
echivalenta oarecum cu faima, caci in limba lating verbul corespunzator Insemna: a socoti, a
imputa (o suma), a medita, a reflecta indelung. Asupra cuvintului animosus concorda toate
traducerile care il redau cu un echivalent al adjectivului viteaz.
48 Non ingracilis.

49 Omni praeclaro facinore. Probabil

in campania cresting din 1595. Vezi i Cala-

tori, [II, p. 564. Mihai trebuia tinut in friu ca sa nu umbreasca gloria" inexistenta a lui

Sigismund. De aceea i se

siseste cusur la asediul Tirgovistei, nu este consultat in consiliile

militare, unde slut intrebatt doar cei straini de Tara, este ficut raspunzator de greutatea
aprovizionarii etc. Para a mai vorbi de Insusirea victoriei de la Caluggrenl, cu care se
impaunase Sigismund.

" In text, omisie indicata prin

" Gloriolam.

www.dacoromanica.ro

CONTELE
GIOVAN-MARCO ISOLANO
(?

dupa 1602)

Contele Giovan-Marco Isolano, fiver in armata imperilli din Ungaria Superioari, a fost trimis la 23 septembrie 1598, la Oradea, ca s raporteze despre situaTia fortkevi de acolo to preziva unui atac turcesc. Urma s porneascg unele
lucritri de urgen; pentru reconditionarea cetkuii pe care o descrie, dind si un desert ricut la
neg. compas. Fortir. ega se afla inguntrul orgului, unde i exercita comanda baronul von Redem. Acesta nu avea la dispozitia sa decir mai puvin de doug mii de pedestrasi,
zece piese mari de artilerie, patru piese mici, fase bombardiere, firi scule (instromenti da
lavorare) cu ase sute de centenarii (chintale) de pulbere i rri
necesare apiririi
unei fortificatii. Affind cg

dusmanul ajunsese la trei leghe depirtare, se

di

cuvenitul

semnal, slobozind trei piese de artilerie ca si se retragi locuitorii i sg fie retrasi cavaleria
iniuntrul orgului. La sosirea turcilor in fa;a Oradiei, orisenii i-au dat foc. Fortgreava
poate rezista, turcii neavInd cu ei decir doug tunuri (Veress, Documente, V, 196-197).
In anul urmkor, in iulie 1599, Basta tl conduce pe Isolano la Oradea, urmind ca
acesta s preia comanda baronului Redern, numit presedinte al Consiliului de rizboi. Tri105

www.dacoromanica.ro

misul toscan de la Praga, Cosirno Concini,

11

declarg coraggioso

prudente ... di molto

stima".

I se &idea o leafg exceptional de 100 de scuzi pe lung, Cu 'Ina pe atha n timpul

plgtindu-i-se 500 de scuzi anticipat i dindu-i-se alfti 500 pentru a se echipa
(Veress, V p. 240).

Cit priveste prerea lui Basta, ea se caracterizeazg prin acelasi fatalism manifestat in
toate actiunile sau, mai bine zis, inactiunile sale. El dec/arg, la 4 iulie 1599, cg 11 va conduce pe Isolano la Oradea, pentru a repara cetatea pe eit se va putea. Dar preggtirile slut
afit de Infirziate, inch cu greu s-ar putea face un lucru valabil (di momento), astfel c si
PC dinguntru si pe dinafarg ea va trebui apgrat con le mani (dacg totusi Transilvania nu
va fi dusmank, cki altminteri nu vgd in ce chip ar putea fi apgrat aceastg cetate"
Atitudine ce se explicg mai bine tinInd seama de faptul cg, la 17 iunie 1599, Basta sfgtuia
pe Impgrat s: se Impace cu Andrei Bthory, cedIndu-i chiar Oradea!

In iunie 1600, Isolano e chemat ca s intgreasc fortgreata Satu Mare (Hurmuzaki,

XII, P. 948).
Ulterior e numit la comanda cettii Alba Regard' (Szkesfehrvr). Dupg cderea acesteia sub turci (la 29 august 1602), chid cade si el prizonier, fiind dealtminteri rgnit, avem
un ecou despre el Intr-o mentiune cuprinsg in scrisoarea mantovanului Zucconi (secretarul
lui Basta), dind de stire c." nepotul lui Isolano s-ar fi turcit si c el insu.si ar urma s
fac la fe! (Veress, Documente, VII, p. 120). In realitate, el nu s-a turcit, ci a rgmas prizonier, murind In captivitate la Iedicule.
Raportul ski din septembrie 1598, de la Oradea, ni-1 aratg In calitatea sa de inginer
militar priceput la fortificatii. Dealtminteri, comanda o avea atunci Redern, iar cgpitan al
retkii Oradea era George Kirly, cel care refuzg s primeascg in castel i cetate trupa de
1600 de oameni trimisg de arhiducele Maximilian ail un ordin scris al impgratului. Cu
ocazia luptelor, Isolano a fost gray rgnit la fat si la mina sting (Spontoni, Historia Trans.
p. 77).
Trebuie /5murit c situatia Oradiei era ca total special. Acest oras si cetate, sediu al
unui comandament militar insemnat, fusese cedat lmpgratului Impreung Cu Transilvania si
toate teritoriile si posesiunile lui Sigismund Bthory. Dupg renuntarea formalg din 4 aprilie
1598, Oradea impreung cu cetatea ei fuseser ocupate de imperiali, care Isi aveau acolo o garnizoang asemenea celei din cetatea imperialg apropiatg Satu Mare. La re'intoarcerea neas-

teptatg a lui Sigismund, doug luni dupg renuntare, el nu a mai putut reocupa si Oradea
ximas habsburgilor. De la revenirea sa In august 1598 si Ong la a doua renuntare in favoarea lui Andrei Bkhory, In martie 1599, situatia sa a fost destul de ambigug. O reme
s-au purtat negocien i cu Casa de Austria pentru anularea pur si simplu a renunfrii, si
revenirea la

situatia dinainte, cu

retrocedarea Oradiei. In

cursul

acestora s-a produs

amenitarea Oradiei de cgtre turci. Sigismund a pornit cu armatg In directia orasului, dar
a trebuit sg se opreasc, intruch aceast aprare de turci ar fi Insemnat i smulgerea orasului din mtinile imperialilor, cu care se purtau tratativele amintite. Dealtminteri cetatea
a refuzat sg-si deschidg portile 5i trupei arhiducelui Maximilian pornit In ajutorul su,
motiv1nd aceasta pe absenta unui ordin expres al Smpgratului. Cum raporturile din sinul
106

www.dacoromanica.ro

Casei de Habsburg se caracterizau printr-o instabilitate a pozitiei arhiducilor Maximilian

si Mathias, men/inuti de imprat in stare de permanent rivalitate, arhiduccle Mathias
fiind generalisim si avind sub ordinele sale pe arhiducele Maximilian, acesta din urm a
vzut in acest refuz o jignire a sa si o stirbire a drepturilor sale. In realitate, orklenii,
care profitaser de perioada de relaxare a autoritkii, insotind plecarea principelui pentru
a alunga pe preovii catolici instalali de acesta, si a relua bisericile care le fuseser date,
se temeau de sanotiuni atit din partea acestui Habsburg, cit si din a fostului principe. Primejdia turceasa li se prea mai putin real decit cea a ocuprii de eitre armatele unuia
sau altuia. Turcii au incercat un asalt contra Oradiei, dar dup citeva zile s-au retras in
urma pornirii ploilor, care au salvat orasul (Pentru descrierea fortificaOlor, precum si a
operaliilor turcilor, vezi Spontoni op. cit., pp. 74-75.

www.dacoromanica.ro

CONTELE GIOVAN MARCO ISOLANO

CATRE CAPITANUL FERRANTE ROSSI'
(Descrierea cettii Oradea)

p. 193

1598 septembrie 23, Oradea.

Azi dimineata am sosit in aceast cetate i

fortreata2 i. pe diduntru i pe
este un haos destul de mare de cinci
ca s. zicem aa
dinafar, care
bastioane, dar cu mult inferioar (fortreTii) de la GOO, atit ca mrime cit i
ca buntate din toate celelalte privinte. Are bastioanele fcute in diverse feluri qi in cea mai mare parte neurrolute cu pmtnt, dar toate fortificate cu

indaa dup prtnz am fost s recunosc

zid, afar de unul care e reacut cu totul de jur imprejur cu palisad.

Curtinele4

nu au nici ele aproape nici un val5. Sarqul e destul de lat dar

' Traducerea s-a ficut dup' textul italian publicat in V er es s, Documente, V,

pp. 193-194.
2 Piazza.
3 Giaverino
4 Cortine.
5 T errapieno

108

www.dacoromanica.ro

inegal, in unele locuri avind 40 de pasi, in unele ceva mai mult, In altele
ceva mai putin. Contraescarpa e foarte scuncl, neavind in unele locuri
nici dota picioare7 si in putine locuri cel mult cinci ori sase, In asa fel c
incinta este descoperia /1 in afar pin" jos. Ins, chiar dac aceast forareat are cusururile acestea, si ilia altele, pe care ar fi prea lung s le art,
mi se pare c ea poate fi aprat onorabil citva timp, folosind unghere de
retragere8 potrivite ce se pot face datoria unei imprejmuiri vechi, mai ales
c e inuntrul imprejmuixii noi (chiar dac e fr mare insemntate)
precum si In alte feluri, 6 fiind bastioanele aproaee goale meglio s'encontreranno li fornelli9 6 toate acestea se vor face daca se vor procura lemnele
si materialele la timp. Se poate scoate o mare cantitate din jurul santului,
uncle arborii, casele, gardurile vii si grdinile ajung peste 4any de jur imprejurul fortretii, si daca nu vor fi indeprtate ar putea s inlesneascI operatiunile de apropiere ale dusmanului. Domnul Redern" e de prere a o
apra, cu putin infanterie si folosind cavalerian pe care o are, terenul" care
are ceva 4any si palisad imprejur. Mine il voi vedea. Amintiti-i ilustrului
domn George's s'a," porunceasc trupei (regimentului) Preiner s vin iute,
6 s-i trimit o bun escort de cavalerie, si aceasta pentru ca s nu rlmin incuiat pe din afar.14, cci pin in trei sau patru zile cel mult asteptm dusmanul.
Domnia voastr ilustrisimr s, ne trimit

pari, sape, tirncoape, si co-

suri cite are in tabr, cci aci nu avem chiar de loc, si toat speranta
noastr e in ungherele de retragere, cum va tntelege domnia voastr 6 din
scrisoare si din desen si vom avea multi oameni la lucru.

Dac ar fi posibil de a tzrimite in grab citiva sptori militari" ar fi

lucrul cel mai bun.

Desenul 1-am fcut in grab fr compas. Se va putea trimite o copie

regeluila.
6 Passi ...
7 Piedi.
8 Ritirate.

9 Probabil: Se va putea mai bine face fa; focarelor de minare.

10 Melchior, baron von Redern, diver general (Marescalchus campi).
11 Et con sortite della cavaleria.
12 Terra.

13 George Basta, comandantul militar al Ungariei Superioare.

13 Non sia serrata
trupele dusmane.
16 Minatori (genisti).

fuori. Adia a nu alai poat intra dup investirea orasului de

16 Arhiducele Maximilian, fost candidat la tronul Poloniei, continua s se intituleze

rege.

109

www.dacoromanica.ro

P. 194

p. 195

Foreareara Oradiei [in 1598]

Gabion cu parapet de piatr, si este aproape de tot neumplut.

Gabion cu parapet de piatr cu tronierell pe dinuntru, si nu este

gol ,i nici umplut in intregime.

Gabion care are fetele lungi si e gol de tot si are ca aprare doar

valul.

Gabion cu parapet de piatr cu troniere pe dinuntru.

Gabion din palisad neumplut aproape de loc si fr parapet.

Partea din antui care are ap.
Partea din santul care nu are ap.
Biserica.

H.1. Palatul in playa din fata cruia stnt patru statui de bronz in
picioare si una ecvestr a lui Matei Corvin19 regele Ungariei.

J. Arborii si casele stnt aproape de sari% la aceast deprtare de jur

imprejur19.

Aproape toate curtinele sint Mi.' val, sau cu foarte putin val.
Fortreata este aproape toati' inconjurat de oras.
17 Deschiztur In meterez pentru teava tunului.
18 Confuzie cu Ladislau cer Sfint.
19 Vezi figura.

www.dacoromanica.ro

IOAN DARAHI
(?

dup 1600)

Ioan Darahi sau Darai apartinea nobilimii mijlocii din

teritoriul cettii Satu Mare. Il aflm mai intli ocupind functii in legtur cu aceast cetate,
sub ordinele directe ale comandantului Mihail Szkely, viitor comisar imperial in Transilvania
'in 1600. La 31 august 1598 ja parte, din porunc, la judecarea fostului cancelar Josica, in
cetatea Satu Mare, in calitate de jurat alturi de alti sapte nobili din regiune, care au lsat
pedepsirea la aprecierea Impratului. La 9 iulie 1599 e imprumutat de Mihail Szkely domnului Trii Romnesti, pentru a dubla In tain, si a inlocui la primul prilej pe secretarul de
limb maghiar, loan Rcz, bnuiti i apoi chiar dovedit de trdarea secretelor acestuk ctre
Andrei Bthory. De cie incredere s-a bucurat Darahi la domn in slujba sa improvizat rezult din destinuirile sale cu privire la uncle artificii necesare, dar primejdioase, poruncite
de domn, si de la care nu s-a dat in lturi. A participat la expeditia fulger impotriva cardinalului Bthory, pe care o descrie cu o bogtie de amnunte vrednic de atentie. Insrcinarea sa de secretar interimar i probabil si de tlmaci al domnului ja oficial sfirsit la 10 decembrie, dud primeste slob ozirea de plecare. Dar, intors la vechile sale rosturi la Satu Mare,
sub ordinele comandantului cettii, este trimis de acesta cu unele comunicri la Alba Julia;

Ill
www.dacoromanica.ro

Mihai Viteazul 11 rqine in preajma sa, de la 9 ianuarie ping la 4 februarie, probabil cu insrciniri speciale. La 27 si 28 ianuarie, ernisarul imperial Carlo Magno, care 11 cunostea pe
domn, inc din timpul campaniei de la Dunre din 1595, si se bucura de o primire prieteneasc, Incearc. zadamic sa-1 cear pe Darahi, pentru a trirnite prin el scrisori comisarilor

imperiali la Satu Mare, si se arati foarte nedumerit de retinerea acestuia de ctre domn.
Scrisorile au trebuit &I fie expediate, asadar, cu intirziere, prin alt curier. La 31 ianuarie,
Ungnad scrie din Satu Mare, mrturisindu-si propria ingrijorare, ca i a lui Szkely, pentru
faptul c subalternul su, Darahi (der hineingesannte diener Darai) trimis la domn de trei
sptmini, nu s-a reintors i nici nu a scris nimic. Araindoi, gindind sperigi la soarta secretarului trdtor Rcz, executat nu de mult, se Intrebau dad Darahi, care fusese folosit ca
secretar nu a ptit vreo n'ipast din cauza vreunei bnuieli. In sfirsit, Darahi reapare la 4
februarie, trimis de Mihai la Dej, in intimpinarea comisarilor. El aduce lui Ungnad o scrisoare a domnului scris in limba maghiar.
dou zile dup aceea (6 februarie) comisarii
mentioneaz din Cluj o dare de seam a sa despre cele aflate de el, in acel rstimp in Transilvania, Hurmuzaki, XII, p. 680) si care privesc (?) pe maiestatea voastr" (des Darai
Relation . . . was er die Zeit fiber in Siebenbfirgen vernumben, die vernemben Euer Majestat

aus Einschluss). Se subliniazc umbra' tot felul de zvonuri pentru i contra lui Mihai si a
lui Sigismund Bthory (care din Polonia si apoi din Moldova pregtea o agiune n Transilvania), mai adngind a nu lipsesc oamenii ru intemionati care ti sugereaz domnului ginduri
primejduind pe slujitorii credinciosi ai impratului. Cum comisarii alctuiser raporrele
tul in comun sau mai bine zis redactat de Ungnad, al erui stil e hotrit deosebit de al lui
Mih. Szkely, carc In vremea aceasta era g serios bolnav, avem aici foarte probabil un ecou
divergent, al clor doi comisan: Szkely favorabil domnului i indignar de calomniile rspindite (Hurmuzaki, XII, p. 633 din 21. I. 1600), Ungnad, dimpotriv, duvoitor, si influemat
si de soaptele, i insinurile lui Petru Armeanul contra solilor romani Stoica i Mihalcea, trimisi la imprat, si in general a boierilor din preajma domnului. Aceast dare de seam
(Relation) este, fa'd indoial, una si aceea.si cu darea de seam, dezvoltat. reprodus de noi
la pp. 117 s.u. si care este conceput intr-un spirit identic cu cel al expunerii flcute de
solii domnului la imprat in acelasi moment. Lucrul pare destul de plauzibil. Ar rezulta, deci
Szkely hotrste s o trimit ca o dovad a sinceritlii domnului, iar Ungnad, dup ce
a formulat intrebrile cele mai insidioase, are grij s adauge comentariul sn plin de: insinuri. Trei zile dup aceea, cei doi comisan i ficeau intrarea solemn in Alba Iulia.. Este
foarte probabil c." in suita lui Mih. Szkely se ala i Darahi, care nu mai e mentionat, pinkla 8 martie, cind comisarii ajunsi la Brasov unde ti precedase domnul, anuna c Darahi e
gata de plecare spre curtea imperial, dar c domnul a dispus s mai a.stepte dou zile, pentru
ca s asiste la primirea ceau,sului de ctre domn, spre a putea da seama mai precis despre
aceasta impratului. La 9 martie e de fat la primirea solemn, a ceausului afad din .oras
la inminarea celor 2 steaguri rosii de domnie. La inapoiere, domnul a poruncit lui Darahi
comunice comisarilor s nu-1 intrebe nimic despre aceast intimpinare solemn, cci el trebuie
s se supun uzantelor mai vechi. El stie bine ce va face sau ce va lsa nefcut. Darahi
raportind apoi acestea, a spus c domnul era vesel la pornirea Inaintea soliei turce.sti,
dar s-a artat foarte trist dup aceea. Ce inseamn aceasta stiu doar Dumnezeu
112

www.dacoromanica.ro

Misiunea incredintati de /vrih. Szkely Itu Darahi capki un sens cu totul deosebit,
Tac i urmirim imprejuririle care au determinat-o (Hurmuzaki, XII, pp. 764

771).

De la venirea comisarilor se crease un climat de suspiciune, datoritg lui Ungnad. Cum

rapoartele trimise de comisan i skit redactate de acesta aproape in Intregime, Mihai Szkely
apirind doar uneori la sfirsith in the o frazi, ele ajung la un ton ptima i inveninat
la o exploatare a tuturor aparentelor, zvonurilor, insinurilor, ristilmacirilor, mai ales
dup cirtoria pini la Brasov in care comisarii (recte Ungnad) se socoteau desconsideran
de domn i dusi cu vorba de vistierul Stoica. La 3 martie lucrurile se incurcaseri intr-atit,
va face Mih. Szkely
inch era nevoie si se tragg o concluzie de bun-simt. Acest lucni
care, prisind calea argunilor avockefii ale lui Ungnad, expune dar ea* nu mai poate fi
vorba de cererea unei cesiuni a Transilvaniei, sau de o tirigineali primejdioasi, ci de
adoptarea unei alte formule: o confederatie Insonti de angajamente asa-zise compactata",
puse eventual sub controlul papei. La sfirsitul acestui raport, Mih. Szkely adaugi (p. 749)
a el vrea
trimit chiar de a doua zi pe propriul su slujitor inn meinen Ebehafft (?)
la Pressburg-Pojon (Bratislava) [unde se tinea dieta Ungariei Superioare (Landtag)].
Scopul acestei hotirki reiese din sarisoarea adresati de M. Szkely direct, la 6 martie,
consilierului Barvitius, pe care 11 roag s obtini o schimbare de atituciine a curni imperiale
fa; de Mihai, care nu trebuie impins la desperare prin incetineala i lipsa de tntelegere
manifestate ping atunci
de el. Trimite acest apel prin Darahi, pe care nu-1 numeste,
dar 11 desemneazi dealt' de limpede: D iser Mann von Adl pe care i I-am lmprumutat lui Mibai, fi care a lost de lard la lupta [contra lui A. Bthory] i c are va ;ti
'11

spuni multe lucruri domnului meu despre Mihai vocl*". Cum

Darahi nu a putut fi trimis indati, Mih. Szkely mai adaugi un P.S., la 8 martie
asigurind [pe Barvitius] (p. 767) ci poate vorbi in toati siguranta cu acest Mann von Adl
care este cu tofi ai sal fi cu toate bunurile sale sub supunerea lmparatului, avIndu-si casa
fi curtea la o mila de Satu Mare. Sa' nu se teamrs de vreo Inselare sau firetenie sau nea-

devar.din partea lui. I- am poruncit s spuni tot ce ;t je cind va fit ntrebat,

sa' nu ascunda (verhalten) nimic, condisia par: de el (das bezeught er sich) ca sa' nu mearga'
clam,: mai departe ceca ce va raporta. Totodat ti scrie i lui Carlo Magno in acelasi sens
lui Barvitius. La 10 martie (p. 769) ti scrie iar lui Barvitius c Darahi a mai fost

rennut pentru a consemna stink (zvonurile) care circuli i care nu pot face deck rgu
In sfirsit, pleaci Darain la 10 martie la oree 10 noaptea, ductnd i scrisori ale domnului
fi unele. scrisori originale interceptare de ale lui Sigismund Bthory, care se afla instalat
in Moldova de unde uneltea Cu partizanii si din Transilvania. Absenta lui Darahi se va

prelungi pia, la 3 mai, intirzierea sa datorindu-se comisarului imperial, doctorul Pezzen,

pe care trebuia sg-1 insoteasci in Transilvania. Dar acesta nu se mai urnea din loc, tot
zibovindu-si plecarea, iar apoi cilitorind fr nid o grabi. Pe la sfirsitul lui aprilie, Mih.
Szkely scrie din nou in mare tain (p. 879) unui consilier nenumit, probabi tot Barvitius; =kind cit riu face atitudinea lui Ungnad, care 11 scoate din fire pe domn la fiece
prilej; fi cit de putin sigure slut informanile pe care le aduni. si le comunici mai sus,
fa'ri le intelege, cum se intimpl de pildi cu cele cuprinse in raportul catre impgrat
din 25 aprilie. In adevir, o citire mai atenta a acestui raport scoate in evidenti dezacordul
113

www.dacoromanica.ro

total dintte cei doi comisad (pp. 869-871). Tot inceputul plin de bnuial li apartinz
lui Ungnad. Apoi deodat la mijlocul raportului intervine Szkely, afirmind sus si tare
sinceritatea domnului i ficind udri pentru izbInda lui. Dar in partea final, Ungnad

reapare, ficind iar parad de zel, neprecupetinduli ostenelile pentru a Intocmi o expunere
a tuturor chestiunilor tratate in audienrele la domn, desi recunoaste c lucrul este greu,
pentru ca* interpretii domnului se schimb de fiecare dad. De aceea, de fapt nu intelege
mare lucru, durd cum arat in tain Mih. Szkely. Pin: la reintoarcerea lui Damhi este
inventat un nou curier i totodad informator al comisarilor la domn: croatul Fr. Barilovici
(Bariglavitsch"), care simte de Indad pulsul i prezint. lucrurile in sensul lui Ungnad.
Chid apare, In sfirsit, Darahi la Alba Iulia (la 3 mai), este trimis in tabra domnului
la Brasov, uncle ajunge la 6 mai.

Scopul trimiterii sale fusese, pe de o parte, acela de a-i vesti domnului sosirea apropiat a doctorului Pezzen,
aflat la o deprtare de dou: zile de drum de Casovia la
intrarea lui Darahi in Transilvania,
pe de alta, de a-i infltisa plingerile comisarilor
impotriva logoftului Teodosie, care nu-i lsase s se indrepte spre Cluj si Satu Mare in
intimpinarea lui Pezzen, dar mai ales dorinta de a fi informaiti de ce se petrece in tabra
lui Mihai. In ziva de 11 se intoarce Darahi cu 3 scrisori, dintre care una adresad special
lui Mihail Szkely, dar fill nici un rspuns la plingerile comisarilor, deck un mesaj verbal
ca domnul trimite pe banul Mihalcea, care va veni s vorbeasc personal cu ei. De scri-

sorile erau date din 7 mai, Darahi nu a plecat de la domn declt In ziva de 9 mai,
dup spusa vistierului Stoica
dud i-a sosit acestuia o veste rea din Moldova In legtur
Cu o conspiratie a partizanilor lui Sigismund din Transilvania, si a moldovenilor. A
fost mare vuet. Domnul a tunat si a fulgerat si a mlnat in grab restul oastei in Moldova,
plecind 6 el ca o furturd. Comisarii ar fi dorit ca Darahi sa-1 mai fi urmat pe domn si
In Moldova, pentru a putea primi de la el informatii mai proaspete, dar Darahi s-a
scuzat c nu mai putea s riste a fi vzut de domn In marele clocot de suprare a acestuia
(904). Acelasi Darahi nu mai contenea povestind wie der Man gewiet (gewiirtet) getobt,
cum a minar din urm oastea, care rmsese In tabr. Expediat din nou de comisad cu

catre Mihai, mai inainte de 31 mai, (dud plead spre domn Fr. Barilovici,) este
trimis din Iasi In ziva de 4 iunie i ajunge la Cluj In dimineata zilei de 12 iunie. La
scrisori

intoarcere, el Intocmeste o dare de seand despre cele observate sau aflate In Moldova.

Acest text fr numele celui care l-a scris poart: totusi o insemnare destul de dad. Autorul e adtat a fi slujitorul dommilui Szkely, plecat la 4 iunie din Iasi ... etc. Este conceput

aproape in Intregime intr-un sens favorabil domnului. Declarantul struie asupra

spiritului In care consided domnul tratativele sale cu turcii. Abia clad la urnd se Intuned
imaginea cu mentionarea foametei din Moldova si a nemultumirii pedestrasilor poloni care
s-au predat la Suceava. Ca si raportul dezvoltat tedat de noi la p. 117, intformatiile acestea
finale par a rspunde la Intrebri precise, puse anume ca s reiad unele trdturi negative. Dar si aid mentiunea pIrjolirilor este corectad de aceea a scutirii de bir acordat
de domn. Poate c i aici avem un indiciu al divergentei dintre cei doi comisad, reflectad
In atitudinea prudend a martorului.
114

www.dacoromanica.ro

le ' '

//

t--, .o, g

'' :

11

A, ....'
.. .4

4- ,......

,
... ,

.:

. ,_-. ..,
., '

r4.

44.: ,-;

ss

.6' %....,

,.

..

,..
;

:',,,

,,,

'

..

t4t444

-,:.

t''' ;

*P Id

,,

- ,,,.

4- --

li '

'

v.
,e.--,,

" PC

i.

..,,,,e.

. P..,,S..

,. 4

h'.'

,I

,,
R.
,

'

'- 1j...'

'''

,.. ''..

'

...

1......

X.

'

si.

0,r,

,- t

.4 . '1.**.. b.

1
'

I..s.., ,
--

,.

-- ----

..

, '',..i .;:t

'

......,
.

' t.---A

cum prittl .- S-.C,r.:C!', ,

- I--6-..---si.r.'
_-_-3- 1-.,::...-_.

s---4.;z
.._,wc)-.'
'-'-..i....!.--;-;-

__

,.:-$..-_-

..I.i
:',..
,..,*-

.--'

..,

1....

'

..;

Ste(it,V..1.0.1*.y.-t-,:v:44'7,.. :0'...i:.

.,/- ,:

c,4/a.6:.:,, ,V.r.../.,4-,/......,,,,,

.. ,e;',.' ....;.; "`...- ',D.-7x ,-7.1.7 ...If., ,

_.

--

, fre-rel4ViCIF:',a f Itl.74.i .4:1- '". e"..'../.1'.., firff 0 449.e.

.. ee A; r ...L.:it,' .. ..mt1.-,-... i,--/... ar4-14'W
5::de. ' - * '
.*...

'
.7.7,,,abes.,f-,,,,It..,

Kiri..._ fie:: "/Airt.T.

-i ...;.-.:?....,r..-,r; et .E.re/....

N..

'./1/-. 1.':

1,..

:I ''f .

Vf;

. I'll i:

..,P1

i ;...Ciff,..2).

N.

...

' '.,

''''%,,.-

.1 .......0.
r;

.._...4_,..K., .

-, ---'. -,,
.- -1-....

-17.--..

"

_11
, --1

,...

- 7.-

,...,

ak

'

R.t.,A,

o..

'

:'..:i

.,

riE.' .....---.- - .

-, v

,...,. -

. ,,,--...,,

-Y1

'

1I,1

'1.'211
.

"--!!!",
ti.....
.;" :'
`'..,1,''',-

.,

,. \ &--...94.

t 4

fL3 '

...

..

--f ;

vi.
-4 o

ItA;

-.

,.

-,,,,

.4.k."...

o.,4...-"6 ..

...% f

'

s. :.

"

..
;&,,... ''',;,

Mihai Viteazul la 1601 (dup5, gravura lui Aegidius Sadeler) (N. Iorga,
Domnii

dupa portrete

fresce contemporane, Sibiu, 1930,

www.dacoromanica.ro

pl. 74)

Arbiducele i Iathias (qamp5 contemporan5)

www.dacoromanica.ro

Arhiducele Maximilian (idem)

www.dacoromanica.ro

Hatmanul Jan Zamoyski la 1600

(stamp contemporan)

,...

IDANNES ZAMOIS141, DE ZA
MAGNVS- CANCEI-LARIVS MG/41 POD
1 A..., ET IN X MILITIA.:

Awari Aite

Isclitura hatmanului

www.dacoromanica.ro

Stilul raportului anonim din 12 iunie se apropie de acela al celor dou5 d5ri de seam5
ale lui Darahi, analizate de noi n volumul de faf. Si de asti data informatille slut de un
mare interes. Dar abia sosit, Darahi trebuie din nou s5 alerge in Moldova, la Iasi, unde
afrim la 17 jume; nu stim la ce dat5 serie din Bac5u comisarilor, care primesc scrisoarea
la Cluj la 24 iunie. Trei zile dup5 aceea, in seara de 27 iunie, soseste la Cluj Darahi, insotit
si de Barilovici. $tirile aduse stilt inatisate in rezumat in raportul comisarilor in lumina
cea mai nefavorabil5 pentru domn (Hurmuzaki, XII, p. 952). Nu se precizeaz5 ce anume
a spus fiecare. S-ar p5rea. msa c5. In acest duo, Darahi se arat5 mai rezervat (Hurmuzaki,
XII, pp. 952-953). Se multumeste sa repete ce i-a spus domnul cu privire la purtarea
imbietoare a turcilor i atarilor, regretind absenta lui Pezzen, care s-ar fi putut insinua"
cl (desigur in eventualele discutii in vederea incheierii unei intelegeri mai cuprinztoare
intre imprat i turco-t5tari).

Cu raportul scris din 12 iunie i cu ecoul mai putin precis al celar observate indat
dup5 aceea, se incheie seria &I-nor de searra ale lui Darahi, precum i tirile ing5duind o
reconstituire aproximativ5 a activiatii sale. In concluzie, putem fixa urmkoarele jaloane.
La reIntoarcerea lui Darahi la Satu Mare, in decembrie 1599, el a o povestire a infringerii
cardinalului, pe care curind dup5. aceea Ungnad o trimite lui Barvitius (la 31 dec. 1599).
Era tocmai momentul chid se pregrea trimiterea la pap5 a unui emisar al impratului
care s5 duc5 la Roma dovezile intelegerii cardinalului cu tuncii. Ungnad ca protestant
(dealtminteri r5u v5zut de pap5, care cerea inlocuirea sa din postul de Comisar imperial)
era desigur bucuros sa loveasc5, dintr-o piatra, i in Cardinalul A. Bthory, i in candi-.
nalul Malaspina. Se poate ca aceasta dare de seam5 s5 Pi constituit micul raport al lui
Darahy dupa minunea sa la Mihai Viteazul. Dupi eclipsa sa de o luna de la 5 ianuarie
pinI la 4 februarie (chid vine s'a intimpine pe comisan i la Dej) Darahi este invitat de
comandantul s5u
Mihai Szkely
s: raporteze arainuntit tot ce a v5zut In timpul
sederii sale pe ling5 Mihai Viteazul, anume tot ce ar putea lumina atirudinea acestuia
att fat5 de cardinal, de poloni, de turci, etc., tit si de implcat. Acuma i se pune in fat5.
un chestionar destul de steins. 11.5spunsul constituie raportul lung din volumul nostru, care
corespunde la asa-zisa des Darai Relation" din 6 febr. (Hurmuzaki, XII, p. 680). In
aprilie Darahi expune lui Barvitius imprejur5rile infringerii cardinalului, folosind
manic
prti din raportul lung. Credem c5 este textul raportului nostru scurt. Nu stim
de mult se apropie de primul text, trimis de Ungnad la 31 decembrie 1599 aceluiasi
Barvitius. In sfirsit, la 12 iunie raportul despre Moldova este lurks tot ca o replic5
in dialogul dintre cei doi comisan.
Rapoartele lui Darahi ofer5 4tiri unice pentru intervalul cit a slujit de secretar lui
Mihai Viteazul. Totodat5, urm5rirea imprejurarilor in care ele au fost scrise arunc5 o lumidi mai vie asupra dualifitii de veden i dintre comisarii imperiali Ungnad 6 M. Szkely.
Daca aportul ion informativ a fost valorificat cu prisosinti Ora acuma de istorici maghiari i romni, incepind cu Szamoskzi i continuind cu Ion Sirbu i Nicolae Iorga
cerilalt aspect al ion e dat la lumin5 acum pentru prima oar5. De asemenea, atribuirea raportului anonim asupra situa,fei din Moldova aceluiasi Darahi nu a mai fost sugerat
pin5 acum.
115

www.dacoromanica.ro

Pentru lmurirea unor puncte mai Insemnate din

aceste texte InfAiate aici vezi

Observaliile critice, adugate la urm (13. 145).

Am cuprins dup cele dou rapoarte principale ale lui Darahi scurta relatare anonim despre primirea ceauului turc de catre domn la Brawv, aceasta fiind de fapt o dare
de searn indirect a sa dup cum reiese din context. In sfirqit, contribuTia sa se
incheie cu raportul anonim despre expedivia rzboinic din Moldova. Spre deosebire de
cele dou rapoarte principale, la care notele urmeaz continuu, la aceste dou relatri din
urm ele sInt redate independent, spre a lsa textelor un fel de autonomie.

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA CATRE MIHAI

SZKELY1

f1600 februarie sau 1599 decembriej

Write doamne cum domnia voastr strlucit

m-a trimis n ziva de 9 iulie a anului de fa; din cetatea Satu Mare in
Tara RomaneascI la strlucitul voievod Mihai impreun cu familiarii curtii
domniei sale strlucite, Teofil Grecu2 i Gheorghe Horvth3, ptn n ziva de
10 decembrie cind mi-a dat slobozire de plecare, domnia voastr tmi cere
acuma s

ark tn scris cele vzute 6 auzite In tot acest timp, ceea ce voi

1 Traducerea s-a facut dupa textul latin publicat n Hurmuzaki, III, 1, pp. 427-433,
adresat lui Mihai Szkely, comanclantul cetatii Satu Mare. Pentru data, vezi mai jos p. 145.
Observatii critice.

2 Negustor bogar purtind numele de Kiriac, vezi Veres s, Documente VII, 13, 15,
interventiile sale din anul 1602 la impa..rat pentru ca s i se restituie suma de 6 800 de
talen i imprumutata de el lui Mihai Viteazul pentru plata ostasilor din Transilvania in anul
1599. In martie 1602 face parte din solia ltu Radu Serban la curte. S-ar putea sa fie din
familia lui Teodor Chiriac, care iscale,ste ca vames al Moldovei arturi de Battista Amorosi
(la 2 iulie 1597) o scrisoare catre judele Bistri;ei (Hurmuzaki, XII, pp. 308.309).
3 Neidentificat.
117

www.dacoromanica.ro

p. 427

arta eh mai pe scurt pe cugetul meu dup credinta ce o am fa. de domnia voastr strlucit.

Am ajuns la mria sa voievodul in ziva a zecea4 a aceleasi luni in

<domnia voastr>

tirgul numit Ploiesti. !titre altele s-a bucurat voievoclul c

i-a trimis pe propriul su subaltern5 a crui familie onorabil si ale crui

bunuri se afl sub ascultarea mAiesttii sale, <dup cum> aflase prin
scrisori de la trimisii si care erau la domnia voastr tn Satu Mare, si
mi-a atras atentia s.' nu cumva s. am vreo legtur cu secretarul su5, vdit

neindoios trdtor. In jurul lui 1 august au sosit solii si de la Praga,

de la maiestatea sa, Grigore Balogh? si loan Ragusanul5 i s-a bucurat de
scrisorile pe care i le-au, tnftisat de la maiestatea sa si de la arhiducele
Mathias, cu capul descoperit a srutat peceTile de la amindou scrisorile.
Si dud a aflat c sufletul impratului si al arhiducelui Mathias5 ti este atit
de favorabil i c. este ludat statornicia lui, a declarat cu mare smerenie
emotie c va rmine totdeauna acelasi i c el trebuie s moar sau
inving pentru oastea crestin.

Dup putine zile au venit i ceilalti soli ai voievodului de la maiestatea sa <anume> Petru Arrneanull si Stefan Pethnehzin care in urma trDecima
(Cum Insg plecarea din Satu Mare fusese la 9 iulie, se vede limpede
nu poate fi vorba aid de ziva a zecea, ci mai probabil a 16-a (sedecima) sau a 17-a. Vezi

discuiia din Observa;ii entice.

5 Darahi apartinea jurisdictiei cettii imperiale Satu Mare Este foarte probabil cg a
fost ales dintre oamenii de incredere ai comandantului Mihai Szkely, care vorbeau i romineste. Tot astfel si ceilalti emisari maghiari menvionari mai jos: Grigoritg" Balogh, Pethnehazy etc. $ti-au, desigur, romne$te.

6 loan Rcz, secretarul de limbg maghiar $i lating care se bucurase de toaa incredekea
domnului, fiind folosit
ca tlmacj la venirea comisarilor imperiali la Tirgovi$te in anul

precedent. Aceleasi rosturi trebuia sg le implineascg acuma in mod tainic Darahy, ping la
confirmarea bgnuielilor domnului si la alungarea lui L Rcz.
Hurmuzaki, III, 1, p. 311 si Hurmuzaki,
7 Neme $ ungur in slujba lui Mihai, vezi
XII, pp. 418-419. In noiembrie 1598 fusese trimis impreung cu Marco Iovan, ragusanul, la
impgrat
ducg steagurile turce$ti capturare in Bulgaria. In 1599 a fost trimis la Praga.
La 20 ianuarie 1600, Ungnad observg cu acrealg cg el este tare si mare acum la dorm, $i
cg ar trebui cistigat prm atentii apreciate la vreo 600-700, ba chiar 1 000 de taleri
(ibidem, p. 628). Acelasi comunici la 2 februarie (p. 671) cg Grigore Balogh, zis Grigoritg.
(Gregurcz) a murit de o) singerare (hat sich zu Todt gebluet) pe care comisarul o sotoate
suspectg, lasind dupg. el 20 000 de talen.

in alte misiuni impreun cu Gr. Balogh. Vezi si

p. 150.
Fratele si succesorul Iui Rudolf al II-lea. El comanda for;ele din Ungaria Supe-

Este Marco Iovan, folosit

si

P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul

rioar. si avea un cuvint de spus in miscgrile de trupe ale impgritiei.

" Vezi biografia sa in vol-umul de fatg.

Folosit in diferite misiuni de cgtre Mihai Viteazul. Vezi

$i

N. I org a, Istoria

lui Mihai Viteazul, I, pp. 271-274. In septembrie 1598 este trimis in solie la arhiducele
Maximilian, care in rgspunsul su din 29 septembrie II calific drept mare comis (egregium
stabuli praefectum) (Hurmuzaki, XII, 394). In lupta de la Selimbgr comanda o trupg de
200 de begii.
118

www.dacoromanica.ro

drii suszisului secretar fuseser dusi mai indi la Alba <Iulia> la Cardinal si
dintre care unul <anume> Stefan Pethnehzi, pe chid era transportat acolo, nepudnd distruge sau ascunde scrisoarea arhiducelui pe care o avea la el, din
cauza paznicilor, a Inghivit-o pe drum. Cellalt ins cu o siretenie uimitoare

a dus scrisoarea maiesttii sale Odd' la Voievod. Odat cu sosirea acestor

soli au venit12 i trdtorul, acela si cum nu a putut afla nimic de la ei
nici chiar de la voievod despre cele incheiate, zdruncinat de faptul c a
socotit c voievodul ti bnuieste, a scris in aceste zile Cardinalului o scrisoare in sensul acestals: Luminate principe, solii stpinului meu au ajuns
aici de la impratul romanilor, nu stiu ce solie au adus; nu vorbeste nimic
cu mine asa precum obisnuia mai tnainte. Ins cum celui ce vegheazti
vine intotdeauna ajutor, lumin.tia voastr s vegheze i intr-o direcTie si In
alta, Indeosebi mns s ja seama din spre germani c.ci eu voi lua seama
intotdeauna aici i voi fi treaz. Dar s stie bine lurrintia voastr c impratul romanilor" urzeste ceva cu voievodul impotriva <lumiratiei voastre> si a trii prea scumpe. S pun de indat s fie prinsi oriunde vor
putea fi ajunsi solii i curierii stpinului meu cci stilt trdtori ascunsi fat
de lumintia voastr i fa t de Tar, i s se ingrijeasc. s fie pedepsiTi dup
s-mi trimit cit de curtnd pe un om al su de credint
cum merit.

prin care am de end s-i vestesc prin viu grai toate cite le stiu despre
toate lucrurile."
Aceast scrisoare o intercepteaz voievodu115, 11 priruzle pe trdtor

despoaie de toate bunurile sale. Peste citeva gptm(ini, la cererea tuturor

soldatilor si ungurii6, ti las s plece. In ajunul luptei fuge la Cardinal,
12 Text defectuos. Cum legatis istis advenit proditor etiam, cci din raportul scurt
(v. mai jos ...) rezult ciar c el nu a venit impreun cu ei, deoarece intilnindu-i acum,
cauta s afle de Ia ei taina tratativelor purtate de ei. De inteles in sensul c tot atunci
dud au venit solii, a sosit
tractitorul acela (care i-a intilnit acum). E posibil s fie o

citire groit advenit in loc de convenit (s-a intilnit cu aceti soli , .. etc.).
13 Sta sententia. Formul folosit pentru o redare din memorie a unor texte inftiate in esent i nu ad litteram. De comparar acest rezumat cu cel din raportul scurt
(mai jos p. 134).
14 Rudolf al II-lea. Vezi Hurmuzaki, XII, p. 435, Fa'spunsul imOratului trimis prin
Aloisio Radibrat la 4 iunie 1599, qi cel comunicar de el la 12 iulie (ibidem, 436) solilor oficiali trim4i de domn. De asetnenea, rspunsul din 23 iulie dat prin Petru Armeanul. Atitudinea lui Rudolf era totui destul de nedar i ovitoare. In acela0i timp, el se lasa
atras s intre in unele pertractri indirecte ca cardinalul i chiar cu turcii, 4i mai ddea
min liber lui Basta s hotrasei in privinta actiunii lui Mihai Viteazul in Transilvania

(ibidem, 451) in unire i cu doctorul Pezzen.

15 Probabil la sfillitul lui august, deoarece la 7 septembrie Basta menvioneag faptul
trdrii i graba domnului de a zori din cauza aceasta intrarea sa in Transilvanial (Hurmu-

zaki, XII. p. 454).

16 Si anume, cu prilejul jutimintului depus de ei In ajunul pornirii la lupt.

119

www.dacoromanica.ro

P.

pentru care fapt 10 ja pedeapsa" cuvenit crimei sale. Voievodul a ascultat scrisoarea maiestAii sale pe care o adusese Petru Armeanul precum
cuprinsul solieile, dar ce va fi fost aceasta nu a destinuit domnul nimaDup ce a luat cunostint de aceasta, voievodul nu rnai astepta vre-un
alt sol 0 nici alte scrisori, ci se tot gindea la oastea19 turcilor, cit este aproa428 pe 0 cum ar putea el sa-i in piept, i in care // prvi ale frii noastre
ar vrea <turcii> s dea nval, 0 de asemenea cum ar putea 4l> s. captureze sau s dea la fund ravile incrcate cu masini de rzboi i tunuri
ce auzea <c ar fi> la graniva turceasc.

trig cum nu putea afla nimic despre oastea german2 i trecuse termenul hotrit de maiestatea sa pentru expeditie, sr <era inconjurat> din
toate prtile de dusmani, i anume de transilvani21, poloni, moldoveni, turci,
si in fiecare zi era solicitat de sultan si de transilvani ca s incheie o
legtur,

ibovind22 in athea frmtnari a mai trecut ceva timp. Cum

trecuse termenul hotrit pentru expeditie dup ce fuseserl chemate s. se

adune la poalele muntilor23 toate ostile de toate neamurile, el primeste
raportul scurt pentru amanuntele executiei secretarului tedator, I. 'Rcz.
i Ia Szamoskzi, unde apar Ins.
elemente fantastice
imprumutate rasunetului oarecum folcloric al acestui episod: vrajile mamei lui I. Rcz
17 Vezi

0 serie de informatu pot fi aflate

apariTia tirzie a dulaului negru care trebuia

salveze de la moarte etc.

18 Vezi rindurile lui Rudolf al II-lea din 23 iulie 1599 (Hurmuzaki, XII, p. 442) invitind pe domn s dea crezare spuselor lui Petra Armeanul care avea
comunice Wrbal
gindul Imparatului.

19 De aici incolo se trece la alt punct al chestionarului, ce poate fi reconstituit din

raspunsuri. Este vorba de imprejuerile in care Mihai Viteazul s-a vazut silit s prielkiica
steagul de domnie de la turci i sa se recunoasca vasalul lui Andrei Bthory. Amindoul
aceste fapte fusesera exploatate de catre dusmanii sai
i in primul rind Basta
ca
dovezi ale necredinwi sale faf de imparat.

20 In declaratiile sale, Darahi nu mentioneaza vestea prematura pe care ar fi trimis-o

domnul lui Basta, cum ca ar fi si trecut in Transilvania, ceca ce 1-ar fi obligat pe oomandantul imperial sa schiteze o miscare si din partea sa, trimitind din calaretii sai silezieni la
Carei (de unde i-a rechemat dupa citeva zile, chid a sosit la el vistierul domnului, de la
care a aflat c acea intrare nu avusese loc). In mod normal, scrisoarea catre Basta at fi
trebuit sa fie scrisa chiar de Darahi, daca intr-adevair a fost vorba de o scrisoare, si nu
cumva de o informatie verbal data de curier i gresit inteleasa. O alta neconcordanta
este cea yrivind termenul hotarit de imparat pentru expeditie. Potrivit cu Basta, domnul
trebuia sa astepte un al doi/ea aviz inamte de a se mica (Hurmuzaki, XII, p. 454). Se
pare totusi c fusese fixat un termer% i anume la sfirsitul lui august. Pentru toata discutia
aceasta, vezi I. Sirb u, Istoria lui Mihai Voda Viteazul, si N. Ior g a, Istoria lui
Mihai Viteazul, I, P. 289 cu trimitere la Hurmuzaki, XII, p. 446.
Adica fortele lui Andrei Bthory. Pentru invelegerea sa cu Ieremia MovilL ven
scrisoarea sa de indatorire privind angajamentul de casatorie al lui loan Iffiu, fratele. sau
vitreg, cu o fiica a lui Ieremia (Hurmuzaki, XII, 437, act din 3 iulie 1599).
22 Cunctando = cistigind timp.
23 Ad alpes
Erau adunate la granif 1'11c de pe atunci forlele care aveau

folosite dup aceea la trecerea in Transilvania. Vezi mai jos compunerea lor

diferitelor trupe.
120

www.dacoromanica.ro

- fie
cifrele

i sceptrul .trimise de impratul turcilor24, si pe trimisii acestuia

i-a retinut ping acuma25 i dei ti slobozise de plecare din Transilvania tn
steagul

zilele din urmg, dar cind a auzit c turcii din tinuturile de margine au
nvlit in Tara Romneascg, i-a chemat inapoi in mare grabg si a trimis
chiar el in targ26 o scrisoare piing de amenintri pentru turci, i astfel
trimisii turci au fost siliti sg se intoara <la ei> cu destul rusine dupg
ce au slobozit pe toti cei prinsi27 i dupg ce au pricinuit doar puling pa-.
gubi romnilor.

Cum despre armata germang28 nu putea afla chiar nimic, si cum avea
la el pe solii turci, iar din Transilvania pe George Palaticz29, trimisul cardinalului, care se tinea de el in fiecare zi s incheie o leggturg trainicg",
nu mai putin si boierii, sfetnicii sii, crora le si acatase toat situatia,
a gindit ca ultim mijloc <sg se arate> ca si cum ar vrea sg favorizeze pe
acesti solicitatori <si> mi-a poruncit s scriu o scrisoare maiesttii sale in
sensul acesta. Luminate impgrate am luat seama cu mare grijg la cardinalul Bthory, dupg cum se cuvine unei slugi credincioase, dar nu gsesc nimic
la el, impotriva credintei; si el si principatul lui vor sg fie supusi credinciosi
ai maiestgtii voastre. O rog deci, pentru ca turcul sg nu se poatg bucura de
aceste frgmintri, sg-si potoleascg minia puternicg pe care o are impotriva
acestora si
primeasc in mila si ocrotirea sa". Cgci el urmgrea aceasta:
24 Indatg dupa venirea sa in Transilvania, Mihai Viteazul l-a chemat la el pe ceausul
venit cu steagul de domnie al Tgrii Rominesti, pe care 11 lsase la Tirgoviste, pe lingg
vornicul Dumitru cel Insgrcinat cu cirmuirea ;aril dupg plecarea sa. Totodat il rugase pe
pasa de Silistra sg aibg grijg de targ. La Alba Iulia, de cum a sosit domnul, a eliberat pe
turcii aflati acolo ca prizonieri ai cardinalului, pentru a stabili relatii bune cu Poarta. Dar
la 21 .noiembrie el afli de intrarea a 6 000 de turd la Bucuresti, i indatg pune s fie
opriti. ceausii i turcii pe care i slobozise de plecare din Transilvania si prin care trimitea
daruri vizirului Ibrahim si hanului tgtarilor. Ibrahim, care era comandantul armatei turcesti
pornite contra Ungariei, se afla la Belgrad. Tratativele lui Mihai Viteazul incepute mai
Indio cu Mahmud, pasa de Vidin, au urmat apoi direct cu Ibrahim, nu firg piedici din
partea vecinului din Vidin.
25 Huc usque detinuit. Declarantul se referg ca timp la momentul declaratiei sale
Vezi i mai departe: praeteritis diebus dimiserat.
fgcute comisarilor
turcis . . . minis plenam epistolam in provinciam misit adic. in 'Tara RomineascI.

27 Adic dupg ce au fost siii sg slobozeascg pe locuitorii robili de turci i dupg ce

incercarea acestora s-a soldat cu prea putine pierden pentru romani.
. 28 Gcrmanico (= imperialg). Se reia firul expunerii din dreptul notei 20, fiind acum
vorba de atitudinea adoptatg fat de cardinal.
29 Gre;it: Palatini (I), corect Palaticz. Este fostul ban de Lugo si Caransebes din
1584. In 1595 vine in Tara RomAneasc, pentru a primi jurimintul de credintg al dornnului.
El stie cu sigurantg. romineste. Tot el e acum trimis de cardinal la domn.
3 De firmo aliquo conficiendo.

121

www.dacoromanica.ro

ca s se interpun31 in acea treab a cardinalului prin Palaticz i prin trimisul

insusi al voievodului. Se intocmeste scrisoarea, se bucur Palaticz, se trimite
un exemplar cardinalului, i ca s nu poat avea vreo indoial am scris-o
si am subscris-o32 <chiar> la locul de gzduire33 al acestuia, fiind si el de

far: pe aceast scrisoare o trimite cu salvconduct prin locurile de sub st-

pinirea34 cardinalului i chiar porunoeste curierului voievodului ca s-si unmeze

drumul ctt mai iute, Ins voievodul ii ceruse acestuia s nu treac de Casovia. Cardinalul insusi a luat seama la acest lucru <anume> c voievodul de
aceea i-a trimis scrisoarea pentru ca
imblinzeasa pe el si s. afle vesti
despre armata germanilor.

Dar clnd a inreles el35 prin curierul pomenit c germanii, care se

aflau n orawl Carei36 din cuprinsul Transilvaniei, au pornit inapoi spre
Strigoniu, a hotrit c trebuie sau sa in ving sau s moar pentru credinf,
si aduntndu-si soldarii i-a pus s.-i fac jurmtnt cu torii i <astfel> el
merge 'in grab cu toat armata sa

pe care o imparte totusi sub munr137

Ora la tirgul Ploiesti. In timpul acesta soseste trimisul cardinalului, Pancrariu Sennyey" pe care pusese <voievodul> s fie adus in oras noapteal,
si tot noaptea i-a i dat drumul ca s" nu afle ceva despre expedirie, si pe
care 11 convinge c transilvanii nu trebuie s.' se team de el. Acesta <Pancrariu Sennyey> se intoarce la cardinal cu mare insuflerire, ca dup o
treab bine ticluit, noi urmm Indat cu o iureal uimitoare, trecem rnunrii, amain pe neasteptate pe oamenii transilvanului ce nu se temeau de nici
o primejdie, ba chiar n diet Pancrariu Sennyey, cancelarul statului
chiar In numele cardinalului ii linisteste" (?) oficial cu privire la acel svon
pe care tl auziser, <:declarind> a de romni nu trebuie s. se tearn, cIci
toate neinrelegerile s-au potolit, si c ei trebuie s chibzuiasa. nestingherit
31 Hoc enim Cardihalis per Palad'? (i) et etiam Vaivodae ipsius legatum contendebat,
ut se interponeret negotio. Fraz cam neclar, putind avea drept subiect fie pe cardinal, fie
pe domn, intrucit cuvIntul Carclinalis are aceeali form i la nominativ (subiect) si la
genetiv (atribut). Datorit acestei scrisori pe care trebuia s o dual' un trimis al domnului,
macar el un duplicat a fost incredintat chiar lui Palaticz, se obvinea posibilitatea trimiterii
unui emisar propriu pink' la Basta, la Casovia.
32 Obsignavi.
33 Hospitio.

34 Regnum, adic Transilvania aflatl sub ascultarea sa.

35 Mihai Viteazul.
vezi mai sus, n. 20. Aceast retragere a cavaleriei silezie.ne
36 Oppidum Karolly

de la Carel

s-a

ficut cam dup 12 septembrie. Nu putem

curierul.

37 Armata a intrat

'in

sti

exact dud s-a inapoiat

Transilvania pe trei cal. De aceea, dup ce e amintit ultra'

armata, se arat c. ea totusi s-a imprtit.

38 Era cancelarul cardinalului.
39 Examinat (?) de rumore. Citire desigur gresit.
122

www.dacoromanica.ro

la binele trii. In ziva a doua a comitiilor" adic la 19 octombrie ei afl

dintr-o scrisoare din cetatea Brasov, vestea cea trist c'i voievodul Mihai
a trecut munIii Cu copiii, sotia si toate sculele41 sale si ale boierilor si, dar

ei cred totusi a lucrul poate a nu fie adevrat, si, infiorati de gravitatea

unui eveniment atit de neobisnuit ei dizolv dieta <firii> qi trimit indat
pe Moise Szkely" cu 500 de clreti in recunoastere si in timpul acesta

tsi adun oastea43, isi aseaz tabra line orasul Sebesul Ssesc44, iar iscoada

lor Incremenit de uimire, de iuteala si de multimea trupelor noastre, se

intoarce In tabra lor ducind cu sine doi prizonieri pe care ii prinsese fdud prdciuni45.

Se ajunge la cetatea Feras, unde a auzit voievodul c. niste soldati,

iesind din tabLi pentru a jefui, fuseser adusi ca prizonieri in acea cetate <si>
mi-a poruncit s le scriu o scrisoare plin de ameninfiri, a daca vor mai bga

pe viitor pe vreunul din soldatii si In <castel> // va pustii tot tinutul

Herasului si chiar i. cetatea cu fier si foc, si ca dac au cumva prizonieri

din <tamenii> si, s-i slobozeasa pe loc.
Toate s-au fcut dup spusa <sa>, ba chiar slujbasii cettii au trimis
In tabr un prinz" <bun> cu vin din belsug si cum mergeau toti Cu arm4ta,
si
tnsusi voievodul a desclecat si de fa t cu slujbasii <cettii> el insusi
am prinzit cu mare veselie. Toate
noi care eram Intotdeauna pe line el
acestea i se povestesc cardinalului asa cum s-au triti'mplat si acela se minuneaz si amenint47.

A doua zi este adus de strjile haiducilor liberi" un cazac nobil cu o scrisoare pe care <cardinalul> o scrisese voievodului Moldovei Ieremia in sensul
acesta:

Prea cinstite si mrite doamne, ni s-a adus scrisoarea strlucirii voastre

si ne bucurm a ne scrie a va fi cu arrrita sa la Oituz." mai inainte de a
primi noi aceast scrisoare. Ne ruem deci ca fr nici o zbav s alerge
incoace ziva si noaptea

cci necredinciosul de Mihai Vod, bizuindu-se pe

ajutorul germanilor se si afl in Tara noastr. De germani s nu se team

o Adic a dietei.
41 Tota supellectili.
42 Moise Szkely

Acelasi care comandase corpul de mercenari unguri pritivi de imprat pentru a sluji in Tara Romaneasc 'in cursul anului 1597.
A

41 Cei de la conducetea Transilvaniei desemnati mai sus ca: ei.

44 Zaz Sebes.

41 In rapinis.
44 Tentaculum (= ientaculum).
47 1Miratur et minatur.

42 Libero rum Haidonum, trup neregulat compus, in majoritate, din bulgari, sirbi,
decit przile pe care le puteau face peste Dunare.

albanair care luptau far ala plat.

" Oytoz.

123

www.dacoromanica.ro

P. 429

domnia voastr strluciti, cci noi am fcut o aliant cu maiestatea sa50. Pe

acel necredincios s-1 bat Dumnezeu pentru necredinva sa, numai s alerge
In grab <domnia voastr> i ziva i noaptea; ceca ce am oferit strlucirii

voastre poate fi usor de dobindit. V recomandm pe cazacul, aduckorul

acestor <rinduri> cci ne este credincios. Dat ... etc.". at despre oferta de
care pomeneste in scrisoare noi am inteles c e vorba de domnia Trii Romanesti51. A mai scris i alt scrisoare atre un cpitan de cazaci, i acesta
tot in Moldova, si cu acelasi cuprins. Chiar in ziva urmtoare a primit52 o

scrisoare de la cardinal care <spunea c> vrea s stie pentru care cuvint
a nvlit in Tara sa i il ruga prieteneste s se intoarcl in Tara Romneasa
pentru ca cearta dintre ei s nu aduc.,, pieirea crestinilor. Acestuia i-a rs-

puns in scris voievodul foarte pe scurt ca el nu a fcut nicidecum acest lucru

din a sa pornire, ci din porunca maiestkii sale, stpinul su prea milostiv

si 1-a rugat s plece lsind maiestkii sale Transilvania53, ca s nu urmeze de aici
acea pieire a crestinilor de care vorbise.

A mai venit si capelanul prea reverendului cardinal Malaspina54, legatul pontifical, impreudi cu trimisul i solul acestuia55, care din Insrcinarea
stpinului su vola s-1 tncredinteze pe voievod c exist o aliant neindoioasa intre maiestatea sa i transilvarn. Acestuia i s-a rspuns printr-o :sexisoare In acest sens58.

Prea reverende, am ?Tildes ceca ce-mi dati de stire despre o aliant

cheiat prin mijlocirea reverentei voastre intre maiestatea sa i Transilvan,
<dar> noi <nu> am constatat acest lucru mai inainte i nici maiestatita sa
nu ni 1-a adus la cunostinT57. $i nu ne-a poruncit s facem altceva decit
ceca ce vedevi c. facem <acum> 5i nu minat de vreo jignire, ci din poxprica
hotrtt, a maiestkii sale. Dac totusi am vrea s ne plingem, poate s-si
aminteasc mritul cardinal c de cum a preluat stpinirea58 ne-a trimis rspuns indat prin primul su sol Toma Csomortany59 ca sa plec de pe: p59 Afirmalie neadevkat5. Tratativele Incercate au dat gre.s.
51 Pentru Simion Movir.
52 Subiectul subInteles este Mihai Viteazul.
resignato exeat.
Ut regno

" Vezi in volumul de fa; relatarea acestuia.

" Al lui Andrei 134thory.
" In istam sententiam.

57 Lipseste din frazg o negaiie necesar' cerut5 de context pe care o compledm In

parantezk <nec> nobis prius res ista constitit, nec Sua Meiestas significavit.
55 Cum primum in regnum introductus esset. Alegerea sa oficiar a avut lo t la 29
martie 1599. Asadar, aceast: comunicare ficuts domnului a trebuit s' aibg loc., prin

apriliemai.

Acesta avea legkuri foarte strInse cu Moldova. Despre misiunea lui la Kihai Yiteazul vorbeste chiar domnul n scrisoarea sa ckre Ieremia Movir. Vezi P. P. P an a i t es c u,
Documente privitoare la istoria lui Mihal Viteazul (versiunea romineasa pp. 93-98). Citev'a
pasaje sint reproduse i in Mihai Viteazul de acelasi; pp. 152-153, si in scrisoarea catre
124

www.dacoromanica.ro

mintul meu al Tarii Romanesti, caci turcul nu ne rabda nicidecum, deoarece

e foarte dusmanos fa ta de noi si nu se poate face nici o leOtura" statornica
din cauza noastra. Cu care veste, printre altele a socotit ca a bagat spaima
in sufletul nostru. Apoi iarasi in niste scrisori scrise catre domnul Moldovei Ieremia, 6 catre un capitan oarecare de cazaci ne numeste necredincios i sperjur, de care cuvint de ocara61 sa fie martor insusi Domnul care
din noi doi e mai vrednic de el. Dar noi nu ne-am fi pornit" pentru aceasta
daca nu ne-ar fi snit la arme credinta noastr i juramintul facut maiestatii
sale. Dat . .. etc".
Fara nici o zabava. cardinalul a raspuns el insusi la toate acestea print-o
scrisoare catre voievod, chemind martor pe Dumnezeu, tagaduind ca el ar
fi scris vreodata voievodului63 ceva despre aceasta sau ca ar fi spus cumva
acela ar fi necredincios i sperjur, dar cum el vede ca se merge catre
lupta, el va infrunta toate primejdille pentru patrie intr-o cauza dreapia, s
acela dintre ei care are o cauza mai putin dreapta, acela sa dea seama tnaintea judecatii lui Dumnezeu de varsarea singelui crestin, iar el atita doar se
roaga ca acela sa plece inapoi".
Ultima scrisoare a acestuia a fost cea catre voievod.
and si de o parte si de alta erau rinduite armatele tn linie de bataie
sufletele ostasilor aprinse pentru lupta, a pornit Malaspina intr-o noua solie,
a venir la voievod si nu i-a spus altceva decit ce ti trimisese raspuns prin

capelan. Acestuia i-a raspuns pe scurt voievodul ca el face ce face din

porunca maiestatii sale, 6 ca el a venit cu acest scop, ca sa supura Transilvania maiestatii sale sau sa piarda tntr-adevar viata sa, a copiilor si a
sotiei 6 pe toti boierii farii sale si toate sculele i tunurile i tndeobste tot
ce are, sau s cucereasca Transilvania si ca. el totusi tI roaga, ca s plece

lasind Transilvania maiestatii sale. Iar dad, <acela> nu va voi, intructt

ei sustin c s-ar fi incheiat o alianta, atunci s dobtndeasca ctrmuirea Tran-

silyaniei de la maiestatea sa, si el ti va socoti asa cum se cuvine <b. fi

socotit> un principe credincios maiestatii sale si ti va servi intotdeauna Cu
toata smerenia i ti va inapoia principatul la un <singur> semn al maiestatii sale.
clutele de Toscana. De asemenea, ea este mentionatg $i de cronica anonim $i este cunoscutg
de Szamoskzi (Mon. Hung. hist. Script., XXVIII, pp. 269-270) Cz.omortany a participat

la lupta de

la

Selimbr, fiind unul dintre putinii participanyi care au reulit sg fugg In

Moldova la Ieremia Movilg.

60 Stabile aliquod foedus.
61 Blasphemia.
62 Commoneremur (!)
62 Ieremia

commoveremur).

64 Textul latin ar 'inggdui poate $i o alt citire, putIndu-se confunda verbele reddat
redeat. Se $tie c textul este Ohl de gre$eli. Iat fragmentul de frazg: . .. is rationem reddat
tarnen adhuc orare, ut redeat ... etc.
125

www.dacoromanica.ro

Se face un armistitiu doar pe o noapte ca s se sftuiasc si de o parte

si de alta in treaba aceasta pentru folosul crestinttii, i in ziva urmtoare
vin Malaspina si ascultind cauza ambelor 01.0 s fac o impcare.

A sosit, dar se si rinduiser de amindou prtile ostile de lupt si nu a

avut nici un rspuns, ha chiar nki nu a putut s ias voievodul din tabr
inainte de lupt.

Lupta s-a dat in ziva de 28 octombrie, in aceeasi zi in care venise

acolo Malaspina, si s-a purtat cu indirjire de amindou prtile si a fost

invins cardinalul iar dintre magnatii lui au fost prinsi Gaspar Kornis65,
George Ravazdi66 i atti nobili; au czut in lupt foarte multi nobili,

familiari de ai curtii <precum> i oameni de starea cea mai de jos. Dup

luprta de la orasul Sibiu au fost adunate 3 300 si mai bine de cadavre, iar

dintre ai nostri nu au naurit nici un nobil sau boier. Cardinalul a fugit

vroind <s mearg> in Polonia impreun cu 102 persoane: nobili secui,
oameni de frunte din tara sa <dar a fost> de dou ori fugrit spre munti
de secuii cei sprinteni"67 credinciosi maiesttii voastre i atacat intr-atita
inch nici un singur clret dintre ei nu a putut sapa, el insusi i fratele
su loan Iffiu68 prsindu-si caii, abia au putut strbate munIii. In acea
65 Caspar Roonis (sic). A existat banuiala c acea capturare era voita de el, deoarece
avea motive s se team de cardinalul Andrei Bthory, pentru rolul jucat de el cu prilejul
asa-zisului complot de la Cluj (august 1594), dud 11-ar fi sfatuit pe Sigismund sa-1 execute
pe Baltazar Bathory, fratele cardinalului. In acel moment, G. Kornis fusese comandant al
cetatii Hust. Implicat in neimpiedicarea trecerii tatarilor, ar fi infatisat niste scrisori ale
lui Sigismund
care s-au dovedit Insa false
poruncindu-i s-i lase sa treaca. Aceasta
abilitate a fost pusa pe seama lui Baltazar. Vezi i Calatori, III, discutia din jurul relatiei
lui Busto.

" Randazchi (sic) George Ravazdi a fost comandantul ce ii Gherla i apoi consilier
al principelui. A avut un rol de prim plan, alaturi de Iosica, In impunerea asa-zisului statut
delegatiei de boieri ai Tarii Romanesti n maiiunie 1595. La inceputul anului 1596 a fost
alaturi de Bocskay, unul dintre autorii salbaticei represiuni a miscarii secuilor, inselati de
fagacluiala solemn a lui Sigismund, in preajma campaniei din 1595, ca le va restitui privilegiile lor stravechi. In iunie 1599 vine impreuna cu Nicolae Vitez la Tirgoviste
cear
domnului jut-5111171nd de credinta fati de cardinal. In acest raport, Darahi nu pomeneste de
uciderea ulterioari a lui Ravazdi. In raportul scurt insa afirma c acesta ar fi fost dat pe
mina secuilor, care 1-au rupt in bucati. In relatia oficiala a solilor lui Mihai, trimii dup
acea lupta la curtea din Praga, se foloseste o formu1a. oarecum asemanatoare: den dier Wya
alsbaldr niederhauen lasso: aceasta este deci versiunea oficial. Exista insa i alta versiune,
potrivit creia Mihai l-ar fi ascuns In propria sa careta pe Ravazdi care era rank, imbracindu-1 chiar In haine de ale sale, pentru a nu fi recunoscut de secui, care insa au sfirsit
prin a-1 descoperi i ucide.

67 Agilibus Sicutis. Termen folosit in toate actele oiiciale pentru secuii ramasi in
vechile lor rosturi, spre deosebire de cei innobilati i trecuti in tabara adversa.
58 Era un frate vitreg al cardinalului, coboritor prin mama lor, Margareta, din Steam
Mailat, fostul voievod al Transilvaniei: tatl lui loan If fiu a fost executat cu prilejul
asa-zisului complot" de la Cluj.
126

www.dacoromanica.ro

victorie secuii liberi au cistigat o prad de 20 000 de galbeni de aur, de la

cardinalul insusi doar 600 de galbeni, i toate acestea in bani gata69. Cardinalul fnsusi a rtcit patru zile in munti cu un oarecare loan Milt670, in
sfirsit au ajuns la un cioban roman ce-si pstea oile, de la care a aptat
putin pline cu lapte, si acolo ling foc, isto vit de atitea oboseli cu care nu
era obisnuit, de foame, de frigul aspru, a stat s se odihneasc1 si a adormit ca si cum ar fi fost intr-un loc far prim ejdii. Prins de ciobanii romani7i
a fost omorit el si Mik. lar Mike) spunea ciobanilor ca lui nu-i pas de
viata lui, dar c cel care zace acolo este chiar principele si pe el s-1 crute.
Romanii socotind c vor avea rsplat de la domn l-au omorit.

Si loan. Iffiu este prins in acelasi timp, dar prin alte locuri impreun
cu niste nobili de frunte i odat cu capul cardinalului i chiar cu
al
acestui cardinal ..." numit Fgras, stilt adusi la voievod. Dar cum acesta

primise atunci vesti rele din Moldova a poruncit ca s fie toti ucisi de
secui, pstrind ins pe loan Iffiu si un copilandru nobil care este tinut
acum inchis in cetatea Deva

ferecat in lanturi; acestea s-au fcut citeva

zile dup. lupt.

Ca s m reintorc la cele se spuneam mai sus, indat a doua zi dup

fuga ostilor din tabra transilvanilor, voievodul lsindu-si in urm. armata
sa a

venit la

locul luptei

a taberei acelora, a gsit corturile car-

dinalului neclintite cci fusesera prsite in timpul noptii cu nepus mas74.

El porunceste s fie adus i mritul Gaspar Kornis, si acolo in cortul cardinalului, tinind sfat impreun porunceste s se scrie scrisori <celor din>
tinuturile de margine ale Transilvaniei atit in numele voievodului cit si In
al lui Kornis in chipul acesta:
Prea cinstitilor76 voi stiti bine cum a ajuns lucrul dintre mine si principele vostru cardinalul. V. rugm deci s nu instrinati tinuturile de margine de la maiestatea sa si de la principatul Transilvaniei, yeti face astfel
un lucru foarte multumitor n primul rind pentru maiestatea sa, i chiar
pentru noi, i vrednic de rsplat. Dac duceti lips de ceva scrieti-mi ctt

de repede cci grija maiesttii sale in acest stat pin la hotrirea sa cade

i Darahi, in raportul su scurt redactat ceva mai tirziu, afirrn doar c5. Andrei ar
fost ucis de un cioban, fr alte preciz:iri. In versiunea oficial a solilor lui Mihai la

Chiar
fi

69 In paratis omnia.
72 loanne Miko.
71 In general, izvoarele contemporane pomenesc de secui ca autori ai acestui omor.

Praga este de asemenea vorba de ciobani romni. Vezi i Hurmuzaki, III, 1, pp. 357 $i 359.
j disculia lui I. Sirbu,

Pentru alte versiuni vezi Veress Documente, V, pp. 356-359

op. cit., II, pp. 335-337.

72 Lacun'i in text.
73 Lacun in text.
Quandoquidem noctu erant in tempesta divisa (!).
76 Egregii

nobili).
127

www.dacoromanica.ro

In sarcina mea. Am mai auzit cg vi se datoresc multi bani din lefurile

voastre, si pe acestia Ii yeti primi de la noi, fiti bine incredintati <de
aceasta>".
In acest timp judele regesc7 impreun cu juzii scaunului

i cu orsenii
jurati din orasul Sibiu a venit cu daruri la voievod in cort i de la acestia
a aflat <voievodul> c voia cardinalul sa fug in Polonia i a nu mai
vrea s-si mai incerce norocul. Se mai aduc i de la reverendul Dirnitrie
Naprgy77 dou <scrisori>, <scrise> in dou rinduri din Alba Iulia, cci
era detinut atunci acolo pentru marea sa credint pe care o pgstrase fat
de maiestatea voastr 078, in care scrisori se mai scria titre altele c drumul <intr-acolo> este sigur cg.d i fratele cardinalului79 auzind de infringere fugise de acolo.

Dar inainte de a fi pornit in expeditie, prima grij fusese s-i atrag

p. 431

pe secui80 la credintg. S-a folosit acest mijloc81: mi-a cerut hotrit s intocniesc pentru el o scrisoare scris in numele maiesttii sale in care sg. fgduiasca secuilor vechile lor privilegii i drezturi municipale, asa cum le-au
fost druite de sfintii regi ai Ungariei i inlaturate apoi de principii Bthoresti82,

s le fggduiascg in numele mpratului

li se vor inapoia

dac se intorc la credint si nu ridic armele impotriva maiesttii

sale,

si eu am plsmuit dup cum cereau imprejurrile pecetea maiesttii sale si

isclitura intocmind <acestea> impreura cu Petre Armeanul <care e>
zugrav. El84 a vorbit despre acest lucru cu Stefan Hamar, un secui nobil,
fost altgdat in slujba sa, care nu tia s scrie si care vzind pecetea
isclitura a fost convins de catre voievod. A scris si el secuilor liberi in
acelasi sens in numele su, adogind cg rggcluiala maiesttii sale este neclintit i statornicg si nu poate fi pus g de loc la indoial si c el insusi va
78 Albert Huet.

" Noul episcop catolic al Transilvaniei, care Ti primeste solemn pe Mihai Viteazul
este fcut cancelar. Curind se va dovedi nesinceritatea sa.
78
Greseali evidentg. Raportul nu este adresat Impratului, ci lui Mihail Szkeiy), deci

nu poate fi vorba aici de adjectivul posesiv vestrae pe lIngg cuvIntul maiestati, ci probabil
ar fi de Indreptat In maiestati caesareae.
79 $tefan Bthory isi incircase lucrurile de pre% pe niste care apueind drumul spre
Hust, unde a fost vinut izolat cu desvIrsire de catre detasamentul de cazaci trimis In
urmgrirea sa.
so Agiles Siculos.

81 Tali invento. Expunerea plsmuirii diplomei pentru secui, nu se aflg dectt In acest
raport lung al lui Darahi, in raportul su redus ea nu rnai apare de loc.
82 In realitate de loan al II-lea Sigismund Zpolya, In urma rgscoalei secuilor din

1562, incurajat de Despot Vora'. La &dui su, Stefan Bthory, viitond rege al Poloniei,
a dus Meg si mai departe aservirea secuilor.

83 Curtea de la Praga as fi si trimis o diplomg in acest sens, care Msg. nu a sosit

a trebuit deci s fie reconstituit in felul acesta.
" Mihai.
128

www.dacoromanica.ro

fi cel care va solicita si va duce la bun sfirsit cauza lor inaintea maiesttii
sale. Acest lucru totusi s-a fcut in asa mare tain, inch pin la rscoala
secuilor nu a stiut nimeni de el in afar de cei numiti mai sus.

Inainte de a se invoi la aceast treata aveau cererile urmtoare, motivate pe faptul c privilegiile lor nu vor fi statornice mult vreme dac

nu ar fi drimate mai inainte cele dou cetti88 aflate in mijlocul lor si de

asemenea i cur-tile nobililor. Si de asemenea dac nu ar fi mcelriti domnii
lor de prnint i mostenitorii acestora. Li se ingduie toate i ei fgcluiesc
s Ora' credinta pe care au pstrat-o cu statornicie.

lar a doua grij a fost cum s insufleteasc cu ndejde pe cei din

slujba86 sa care tiau de treaba <pus la cale> vorbindu-le tu fiecare zi

cu .cuvinte de acestea: Daa treaba va izbuti dup dorint, voi veti fi

oameni de aceia87 despre care, cind vor vrea s. stie unii nu vor intreba ca
ptn acum: ce Lace cutare i unde este cutare, ci unde este domnia <ta> 6

ce face domnia sa? V voi face oameni mari pentru credinta voastr dac
yeti fi statornici <in credint>". $i de asemenea i cpitanilor i comandantilor si de once neam le imprtea daruri si-si apropia sufletele lor prin
convorbiri pline de voie bun88.

Se zvonise printre soldati <c . vor avea> leaf pe patru luni in numele
maiesttii sale peste cea obisnuit dat lor in dar de voievod daca lucrul
va izbindi dupa poruna A obtinut <astfel> apoi ceca ce dorea, cci trezise tn ei o ap mare dragoste pentru el, incit de dragul lui nu era unul
dintre soldati care s nu ja bucuros armele chiar impotriva patriei sale
iubite unde erau sotiile copiii, rudele i bunurile celor mai multi dintre
soldatii si unguri. Increzindu-se in acest fapt i in multimea armatei sale,
a inceput totul cu indrzneal. Avea 1 100 de clreti unguri si 1 000 de
pedestrasi, nu stiu citi soldati sirbi, cazaci 6 moldoveni, dar este sigur
numai lefegii clri i pedestrasi erau tn numr de 23 000. Catastiful cu
lista lor89 a fost trimis in comitii inaintea membrilor strilore, unde 1-au
vzut Cu totii. Pe ling acestia avea 8 000 de haiduci Eberle1 i de asemenea o prea frumoas armat a rosilore2, dup cum ti numesc ei i mciuVezi in Calatori. II (relatia lui Gromo), p. 322, n. 75, referitoare la cele dou' ceati
ridicate de loan Sigismund Zpolya, dup reprimarea rscoalei dn 1562: una in Scaunul

Odorhei, numit. Szkelytmadt (,,secuii au atacat"), a doua in Trei Scaune numiti Szkelybinya (,,secuii se cgiesc").
" Familiaribus.
87 Vos y (= ii) estis futuri.
" Vezi, in acelasi sens, relatia lui Valentin Walawski.
89 Regestum.

" Regnicolarum. Sensul obisnuit al acestui termen este de locuitori cu drepturl depline,
deci de nobili sau membri ai categoriilor privilegiate.
Liberos Haidones.
Rosonum.
129

www.dacoromanica.ro

casii93 obstei boierilor inc citeva mii, ale cror arme erau doar mciucile94

lncile, dar totusi erau c1ri. Apoi iarsi in Transilvania erau secuii
sprinteni"95, arora intotdeauna le-a artat dragoste
asculta pe toti

dud isi spuneau psurile cu capul descoperit i Ii ocrotea bucuros impotriva

tuturor pixisilor in pricinile lor drepte, precum face si acuma.
Dup izbinda sa glorioas a intrat in Alba 4Iulia> in ziva de 1 noiem-

brie dud prima sa grij a fost s imbrbteze sufletele desncljduite ale

membrilor strilor. De indat i-a chern(at in Diet96 pe ziva de 20 a aceleasi luni,

in orasul Alba Iulia pentru ca s

obstesc, linistea i dinuirea statului, iar pIn

se

sfltuiasc despre binele

atunci ca fiecare magnat

nobil sa alerge dt poate xnai iute s se lege cu jurmint fat de maiestatea
sa si de domnul voievod. Lucrul s-a indeplinit cu cea mai mare insufletire si grab. Formula jurmintului in limba obisnuit97 era astfel: Eu
cutare i cutare8 jur pe Dumnezeul cel viu care este tatl, fiul i sf. duh,
voi fi credincios i cu dreptate fat de maiestatea sa impratul romanilor precum si de voievodul Mihai, guvernator in Transilvania, voi fi
dusman dusmanilor99 lor, i prieten al prietenilor <lor> i once a auzi
care ar fi impotriv, voi aduce la cunostinta mretiei voastre. Asa s
ajute Dumnezeu". Domnii consilieri dup o msur chibzuit trebuiau
s jure <credint> maiesttii sale si inc i domnului voievod cu adaosul acesta la cele de mai sus, <al> dup jurmint, asa ca in anul dinainte,
numele lor erau isclite de ei intr-un act si intrite cu propria lor pecete.
A chemat si pe secuii sprinteni" si pe toti fruntasii <primipilii">
or, pe care i-a silit si pe ei la jurrnint fa t de maiestatea sa, fat de

si de voievodul Ptrascu, fiul su. La rindul su si el le-a jurat lor

ii va pstra statornic i intotdeauna in libertatea" ce le-a promis
Indat le trimite in fiecare din scaunele lor <drept> cpitani, care
s. fie in fruntea ion, pe soldatii si incercati, dintre ostenii cu plat
<anume> pe amintitul Stefan Hamar, George si Grigore Make), Stefan
Demes, Petru Szkely, Albert Mar6czi <si> altpor nobili de frunte02 prin
care li se cere cu hotrtre ca o parte din obstea secuilor s-si faca rost de
sine

p. 432

93 Machkas.
94 Baculi (1).
98 Agiles sich los.
" Dieta de la

Alba Julia

de

la 20 la

28

noiembrie

1599.

" Vulgari (adic nu intr-o limb savant, ci n cea vorbit).

98 T (= talis) et T (= taus).

Hortium = (hostium) eorum hortis (= hostis).

cl acte de confirmare
a privilegiilor secuilor din Kizd (la 3 noiembrie 1599) si celor din Odorhei la 28 noiembrie. (V er es s, V, 268-269).

100 libertate (adic in privilegiile anterioare). Dealtniinteri el

Vezi lista lor si la Szamoskzi, op. cit

102 Alias (I) (= alios).

130

www.dacoromanica.ro

cai i s fie calareti; cealalta sa-si faca rost de pustilos i sa fie intotdeauna

cu desavirsire gata ca indata ce se va da porunca s poata porni pe loc

fara nici o zalava.

Dupa depunerea juramintului din partea tuturor starilor i treptelor
tarii el d scrisori de ocrotire tuturor nobililor ce vin sa-1 roage, i oraselor
satelor impotriva vexatiilor soldatilor porniti pe jaf.
Cele ce s-au Ficut in Dieta.'" pot fi gasite in rinduielile publice ale sta-

tului, <cit priveste> cirmuirea statului a urmarit mai inainte de toate ca

voievodul sa le faca' lor juramint, ceea ce a dobindit destul de greu. Formula

juramintului in aceste cuvinte nu o stiu doar din auzite ci am fost eu insumi

de faf. cind a depus juramintul in mijlocul membrilor starilor in sensul

acesta'5. Eu Mihai, voievodul Tarii Romnesti, guvernatorul maiestatii sale

imparatul pentru Transilvania, jur pe Dumnezeul cel viu care este tatal, fiul
sfintul duh, S106 pe maica domnului, S, pe cei doisprezece apostoli, S, pe
cruce si pe sfintele daruri c eu voi pastra statul in vechile drepturi i obiceiuri, in toate rinduielile <si> daniile de la sfintul rege Andrei al Ungariei
pina acuma, in afara de daniile principelui Sigismund, voi ingadui in stat confesiunea catolica, cea luterari i cea ariana".
Am auzit ca in toata Transilvania se pune staptnire de catre toti pe cetati
si pe once fel de intarituri. Daca sint 4chiar> bate ocupate nu stiu, dar stiu
sigur c foarte multe au fost ocupate pe cind eram acolo, si in toate, si cele
ocupate acuma dintiilm i acelea care fusesera de mai inaintel" ale principilor
<Xransilvaniei> el a pus capitani romni, si de asemenea i in tinuturile de
margine.

A pus sa fie ingropat cu mare solemnitate In timpul Dietei trupul cardinalului impreuna cu capul care fusese adus de secui cu doua saptamini inainte de

aducerea trupului, intr-un mormint de argint pe care il facuse cardinalul cu

5 000 de florini pentru ra'masitele lui Baltazar'Bkhoryi". A fost de fat. chiar
si stralucitul voievod.

Nu am bagat de seama la voievod nimic <ce ar fi fost> impotriva cre-

dintei <sale> fa; a de imparatil.. Toate poruncile sale mi le-a dat farsa
sfial.l" i dei m tia c facusem juramint maiestatii sale, s-a multumit cu
103 Sclopetos.

104 s_ar prea c i aici ca si in cele ce urmeazI se ylspunde la punctele precise ale
unui chestionar.
los In istam sententiam.

106 S <ignum> india semnul crucii.

soi Noviter.
los Praefuerant.
109 Fratele cardinalului, executat in 1594, din porunca lur Sigismund, tri urma asa-zisului
complot al magnatilor.
no Vezi mai sus, n. 104.
lu ,Audacter.
131

www.dacoromanica.ro

jur credimg lui. Daca a.$ fi

acest <juranatnt> si nu m-a silit niciodata
vazut un semn oricit de mic, l-as fi facut cunoscut maretiei voastre potrivit
credintei i supunerii mele. Totusi cum capitanii de la tinuturile de margine
de la Hustn2 i Chioarall3 s-au plins adesea prin scrisori c stilt indenmati
staruitor de donanul capitan general la predarea cetatii, si nu stiu ce sa faca,
si nu ar fi bucurosi sa fie instrainata de Transilvania, am auzit c atunci
s-a pans amarnic i s-a suparat si am auzit de la el aceste cuvinte: Ce mai
fac aceia aici? De ce nu tnceteaz s istoveascal14 bietul norod? Dar de ce
vor sa desparta tinuturile de margine de Transilvania? Oare nu stiu ei
daca domnul meu prea milostiv mi-ar porunci acest lucru doar printr-o singur
eu pe data le-asi yreda lor nu numai Tinuturile de la margine,
dar chiar toatg Transilvania? Caci eu <si> Transilvania <si> Tara Romsneasc
i toate <impreuna> sintem ai maiestatii sale, si imparatul face ce
vrea cu ce e al sg.u, ba chiar daca ar vrea astfel maiestatea sa, a preda-o
chiar unui tigan, dar sa bage de seama a fie lucrul spre folosul crestinataIll". Am auzit si de la domnul cancelar Dimitrie Naprigy ca a aflat acelasi
lucru chiar din gura insasi a domnului voievod. In multe rinduri am vorbit
cu domnul cancelar despre stralucitul domn voievod, dar nu am putut afla
la el nici cea mai mica umbra de necredinfg"5. Imi amintesc chiar ea' mi-a
pus in vedere sa fiu intotdeauna pe linga el, caci chiar daca nu stiu eu cum
jura transilvanii el cunoaste firea lor, nu trebuie s li se dea nici o crezare".
Chiar in clipa cind mi-a dat drumul sa plec mi-a spusl" aceste cuvinte:
Eu vad ca acesti nemti banuiesc credinta mea, dar"8 de ce fac ei aceasta,
nu stiu; oare pentru faptul ca am primit steagul <de domnie> de la turci?
Oare nu se gindesc ca asa era lucrul mai socotit, caci trebuia s trec din porunca

maiestatii sale in Transilvania, si daca nu as fi primit steagul, turcii si de

cine
partea cealalta moldovenii ar fi pustiit 'Tara Romaneasca, iar eu
stie?
nu as fi putut s cuprind Transilvania. Acuma tnsa, slav Domnului,
P. 433

maiestatea sa II are si Transilvania sub supunerea sa i poseda si Tara Romaneasca feria de pustiire, i daca mi-ar da voie, dupg cum am vestit ye ma,

iestatea sa prin boieri, fi dau n ming maiestatii sale si Moldova fara truda
intr-un rastimp de paisprezece zile.

Sultanul turcilor nu a cucerit aproape tot pamintul pe alt cale, decit

in Pn k decembrie, cetatea Hust fusese Tinuti de dpitanul Blasiu Szab6, care trata
predarea ei imperialilor.
113 Keovar.
114 consumere.

its Ne mkimam quidem coniecturam de infidelitate aliqua iudicare in co potuimus.

110 Nam ipse, etiiam si nescio qualiter iurent Transylvani, nihil ipsis credituruns, scit
naturam eorum.
Subiectul este: Mihai Yiteazul.

no Aut (= autem).

132

www.dacoromanica.ro

cg, a fkut aliantg cu unul din dusmanii si ping ce 1-a invins pe cellalt
dup infringerea acestuia s-a intors iargsi cu armata impotriva celui dintii".
Si atunci ridicind ochii spre cer a jurat cu evlavie119 a nu va fa,ce niciodat
nimic impotriva credintei si a lumii crestine.

Autoritateai" pe care si-o revendicg pentru el in Transilvania, de aici

se poate deduce dacg este din vointa lui, cci in scrisorile de danie se adaugg
aceastg mica clauzg: Si de altminteri acest principat al Transilvaniei fiind
supus prin armele noastre puterii i autoritkii noastre, se stie cg. a trecut prin
luptg asupra noastr i deci a dreptului nostru de dgruire. De asemenea tot
dreptul nostru suverani21 dac cumva ... etc. ..."
Dar i. intr-o scrisoare oarecare confirmatg de strlucitul voievod la
cererea tinutului Fggras122 &id am vgzut partea aceasta (ztedinciosii nostri
supusi") mi s-a pgrut c ar fi impotriva autorittii maiesttii sale <ti> cum
s-a intimplat s' duc niste scrisori spre iscglire la domnul cancelar123, 1-am
intrebat in taing cum s-a fkut acest lucru, dac a fost cumva cerut de volevod, aci nu mi s-a spus nimic despre aceasta, si nu as vrea s scriu <aceste
cuvinte>: mi-a spus c nici chiat lui nu i s-a cerut nimid, i c. dupg pgrerea
sa nu ar trebui sa se adauge acest lucru in scrisoare, dar cg in aceste tulburgri, cancelara a fost si ea destuf de hgrtuitgi diecii scriau im'prgstiati prin
case"; de aceea noi am artat intocmai unele ca acestea125, i deoarece nu
am observat c s-ar fi aprobat un alt fel de a se redacta scrisorile, sau c ar
fi unul mai bun, am semnalat <Ilucrul> pentru ca s binevoiasc sg ja mgsuri
in aceste privinte. Acestea pe care le-am vzut eu insumi in aceste sase luni
la strglucitul domn voievod, si nu le-am auzit de la altii, pot sg, le intgresc
pe de-a intregul domniei voastre Cu toatg siguranta.

Unil slugg
manu propria)

loan Darahi mp. (

1" .5ancte.
120 Jurisdictionem

etc. Aici ispunde La alt punct din chestionar.

121 lus nostrum regium.

122 Pertinentiae Fogaras. (Este vorba de teritoriul ce sine de cetate.)

Naprgy.
124 Dominibus (= in domibus).
122 Talla.
133

www.dacoromanica.ro

[DARE DE SEAMA ANIONIMA]126

11600, martieapriliclin

Prea strlucite doamne, trimis de stpinul

mritul
comandant
<al
cetkii>
Satu Mare 127a, am fost qase luni la
p. 423 meu,
strlucitul domn Mihai Voievodul, fiind de fa. la lupta <care> s-a dat la
126 Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat n Hurmuzaki, Rh, pp. 423-429
i n Monumenta Comitialia Transylvaniae, IV, pp. 332-336).
Autorul acestui text anonim este L Darahy, dup cum rezult dintr-o comparatie chiar sumar

care se afl publicat

cu textul raportului su iselit a crui versiune e redat mai sus.

127 Data intocmirii acestui raport poate fi fcut pe cale de deductie. La 31 decembrie 1599, comisarul Ungnad trirnite din Satu Mare secretarului imperial Barvitius la curte
o naratiune despre infringerea cardinalului scrisi de un martor ocular care a slujit sase
luni pe ling domn n calitate de Canzeleischreiber% In rnartieaprilie 1600 I. .Darahy
este trimis de Mihai Szkely la Barvitius, pentru a-i descrie lupta cu cardinalul i a-i
vorbi de Mihai Viteazul intr-un mod care s pun capt insinurilor i btrfelilor colegului
David Ungnad. Se pune Intrebarea daa textul nostru este cel trimis la
lui M. Szkely
31 decembrie 1599 de Ungnad sau este vorba de o declaratie rcut, n martieaprilie 1600,
direct de Darahy lui Barvitius. Pentru ultima solutie ar pleda Insemnarea de pe verso, cum
c autorul acestui raport nu era un om de And, ceea ce coincide cu cuvintrie lui M. Sz134

www.dacoromanica.ro

Sibiu128 in ziva de 28 octombrie; despre cele ce le-am vazut eu insumi, pot

s ark stralucirii voastre acestea: Patru zile inainte de lupta cardinalul a

voit sa trimita printr-un oarecare nobil cazac moldovean doua scrisori voievo-

dului Ieremia in Moldova, acesta <insa> a fost prins de ostasii stralucitului

domn voievod si dus inaintea voievodului impreuna cu scrisorile pe care le-am

talmacit eu. Erau pe ungureste cu cuprinsul acesta: Write stapine, am primit scrisorile mariei voastre si ne bucuram ca ne scrie ca va fi la Oitut mai
inainte de a primi noi aceasta (scrisoare). Pe acel necredincios i. sperjur de
Mihai il va pedepsi Dumnezeu dupa voia sa. Acela increzindu-se in ajutorul
nemtesc, a navalit in Tara noastra, nestiind ca noi avem alianta cea mai hotarita cu maria sa imparatul. Rog deci pe maria voastra sa alerge ziva si noaptea in ajutorul nostru: acuma va putea dobindi usor ceea ce i-am rga"cluit
(acest lucru 1-ami inteles noi ca ar fi cu privire la Tara Romaneasca). Pe
cazacul acesta i-1 recomand cad ne este foarte credincios. Dat... etc.". Si alta
scrisoare scrisa pe latineste cu mina sa cu acelai cuprins era adresata unui
comandant al cazacilor tot in Moldova. In ziva urmatoare a sosit capelanul
prea reverendului domn Germanico Malaspina123 legat <papal> in Transilvania cu scrisorile lui de incredintare, cu aceast comunicare ca stapinul sau,
prea reverendul cardinal a incheiat o alianta hotarita intre maiestatea sa
si cardinal si de aceea nu stie i se mira pentru ce cuvint a navalit stralucitul
voievod in Transilvania. Acestuia el nu i-a raspuns nimic din gura, ci la
comunicarea aceasta a scris o scrisoare legatului pontifical: Intrucit prea reve-

renda voastra domnie vrea sa stie In temeiul carei autoritki am intrat cu

ostile mele in Transilvania, sa stie ca nu am facut-o din imboldul meu, ci
acest lucru mi-a fost cerut de maiestatea sa stapinul meu prea milostiv, sa
nu creadl luminkia sa ca" am facut-o pentru vreo nedreptate <suferit de
mine>, dei am indurat foarte multe, dintre care una era ca acel cardinal de
cum a sosit in Transilvania mi-a trimis raspuns cu primul su emisarm ca sa
plec din Tara mea transalpina in Transilvania <in> locul <ce> mi-1 va arata
<el>, caci turcii nu ma vor rabda pe mine <ce le sunt> cel mi mare dus-

man, si ca din cauza mea nu se poate face nici o legatura statornicl intre

turci si Transilvania". In ziva urmatoare, i s-a adus131 o scrisoare de la cardinal 4n care acesta ia de martor pe Dumnezeu ca nici nu i-a trimis acest

kely din scrisoarea sa clue Barvitius din 6 martie Diser Mann von Ad!." (Hurmuxaki,

XII, p. 767). Aceeasi expresie e folositi si in scrisoarea din 10 martie (p. 769).
iva Mihai Szkely de Kvend. Pentru toate referinrele, din acest raport vezi mai SUS
notele la textul raportului lung al lui Darahy.
129 Lupta de la Selimber.

129 Vezi mai sus Darahi, raportul lung, si de asemenea biografia si rclalia lui Malaspina
din volumul de fall.
iso Toma Csomortny. De comparat accst rezumar, In care emisarul nici nu e numit,
cu textul din raportul lung.
131 Lui Mihai Viteazul.

135

www.dacoromanica.ro

raspuns prin vreunul din emisarii si i nici nu ar fi scris ceva din toate

acestea voievodului Ieremia. Prea stralucitul domn voievod raspunde in scris

cardinalului, luind si el martor pe Dumnezeu i ti trimite copia scrisorilor
interceptate ca sa se incredinteze ca au fost interceptate. In ziva urmatoare,
cind nu mai erau decit doar la o mila mica de Sibiu, unde era asezata

tabara cardinalului, acesta ne-a intimpinat cu oastea pe picior de razboi,

astfel ca ostile amindoror partilor se aflau fa; a in fafa; Malaspina ti rein-

noeste comunicarea sa, este ascultat de voievod <Care> ti raspunde pe scurt

ca nu stie nimic despre <vreo> alianta, i daca vrea si-1 convinga s. faca
dovada cu scrisoarea maiesttii sale. Si daca <acela> nu va vrea s creada

el a pornit expeditia in Transilvania din porunca maiesatii sale,

el

ti va

dovedi aceasta cu scrisoarea maiestatii sale. L-a rugat i pe cardinal.132 prin

miilocirea aceluial"
pentru a nu se varsa singele crestinilor
ca lasind
prmcipatul pe seama maiestatii sale sa se duc i s dobindeasca de la maiestatea sa cirmuirea acelui principat, iar el'", cum va vedea scrisoarea i porunca maiestatii sale, ii va restitui principatul i chiar foarte bucuros. Pentru
P. 424

tratative ulterioare se face un armistitiu de o noapte; voievodul /1 a mai

raspuns la cererea staruitoare a legatului ca el nu va fura <hoteste> Tara
pentru maiestatea sa, ci o va lua cu armele. Insa in acea noapte135 cardinalul
si-a mutat tabara la Sibiu. In ziva urmatoare el se inca.era cu voievodul.
Tabra cardinalului, in locul unde era asezata, era aparata din spate de zidu-

rile orasului, dintr-o parte de tolastini si de aceea lupta s-a purtat cu efect
nehotarit, dar totusi cu indirjire i. de o parte i de cealalta. Lupta a inceput
cam la ora a noua si a tinut doar patru ore, totusi in toata ziva aceea tabara
transilvana, respinsa catre Sibiu, a ramas cu corturile pe loc i apoi in timpul
noptii s-a risipit.

In doua rinduri oastea voievodului a fost pus a pe fuga din flancul

sting, dar au fost prinsi de catre ai nostri consilierii cardinalului <anume>

Gaspar Kornis, George Ravazdi; Kornis a fost salvat, Ravazdi a fost dat
secuilor liberi si a fost rupt n bucati. Dupa lupt au fost ridicate trei mii
ceva de lesuri, in afara de cei care s-au prIpadit imzreuna cu cardinalul.
Acesta cautind scapare in fuga, atunci dud a incercat sa treaca spre Polonia
cu 102 nobili de frunte i apropiati de ai sai, a fost recunoscut i atacat din
nou de secui i in cele din urma a fost decapitat in mumii secuesti de un
cioban136. Cadavrul lui a fost dus la Alba <Julia> si ingropat cu cinste
tr-un sicriu de argint pe care 11 ridicasel" cu mare cheltuiala pentru ramasi132 Andrei Bthory.
133 Malaspina.
194

Mihai Viteazul.

135 De aici incepe o descriere a luptei cu amgnunte, care nu se afl

136 De comparat cu versiunea adoptat In raportul lung.
132 Andrei Bthory.
136

www.dacoromanica.ro

n raportjul lung

tele lui Balthazar Bthory. Tot acel secret care era intre maiestatea sa si
voievod fusese trdat cardinalului Cu citeva luni inainte de lupa de secretarul

voievodului, anume loan Rcz138, in urma crei trdri au fost adusi la

Alba <Iulia> solii mriei sale Petru Armeanu1139 <si> Stefan Pethnehzi,
dintre care acesta, cum nu a putut a ascund in vreun chip oarecare din cauza
paznicilor o scrisoare cu pecetea cea mare
ce crede el c va fi fost chiar a
mritului arhiduce Matia4
a inghitit-o, iar cellalt a dus voievodului
<scrisoarea> maiesatii sale uimitor de bine ascuna. Cum secretarul nu putuse
sti nimic despre acestea, zdruncinat de cele intimplate, a scris cardinalului o
scrisoare in sensul acesta pe care a interceptat-o voievodul:

Luminate Doamne, solii ilustrului mieu sapin au sosit, nu stiu ce vor fi

adus; cu mine nu vorbeste nimic; dar cum celor ce vegheaz le vine ajutorm,
nimic nu e mai nimerit decit ca lumintia voastr a vegheze intr-amindouI
prtile: si Incoace, din spre cei din Tara Romaneasc, cit si incolo, cci impl-

ratul si saptnul meu au impreura o intelegere neindoielnic'41. S pun s

fi prinsi de indat oricind si oriunde ar putea fi gsiti trimisii si curierii
sapinului meu: Grigore Balogh142, Petru Armeanul, Stefan Petnehzi, loan
Zkely'43, Mathias Pribek, cci ei sint trdtorii cei mai tainici ai lumintiei
voastre si ai Transilvaniei, si si-si trimit la mine pe un credincios al su
prin care s-i pot vesti toate cu incredere".
Dujo interceptarea acestora, trdtorul a fost prins si tinut inchis
sapte sapamini, apoi a fost lsat a plece la rugmintea tuturor soldatilor
unguri pe care ti pusese s rosteasc jurmintul de credina.

Dar din non a fugit in tabra cardinalului, cu o zi tnainte de lupa, pe

inserate, si I-a indemnat in toate chipurile

dup cite am auzit
la lupt.
Totusi a scpat din lupt, ins prins dup putine zile, trdtorul a fost pedep-

sit cum se cuvine la Alba <Iulia>. I s-au tiat amindou picioarele de la

genunchi si amindou bratele din coate si astfel ciuntit a zcut toat ziva si
pe sear si-a dat duhu1144.
138 Acesta slujea 0 de tlmaci. Fusese folosit si in Intrevederea dintre Mihai 0 comisara imperiali la Tirgov4te in iunie 1598. Si atunci a trdat, dind informavii comisarilor
cu privire la accidentul suferit la domn 0 la gradul su de invaliditate din acel moment.
Vera mai sus notele noastre ce Insoyesc raportul lung.

13 Vezi relaia sa din volumul de faa.

140 Vigilantibus subveniant iura (aforism).

la Certissimas (sic) habent practscam.
142 Lista emisarilor dat aici lipseste din primul raport.

143 Trimis in solie impreuni cu Pribek, in septembrie 1599, la Basta (Hurnmaki, XII,

p. 456, n. 1). Pentru atitudinea sa in intrigile lui Petru Armeanul in conflict cu solii
principali Stoica 0 Mihalcea, vezi ibidem, pp. 865-866, 868. Trimis la doctorul Pezzen

(p. 872), apoi in Moldova (894). Vezi si atitudinea sa fa; l de Basta 0 de comisan i in

legtur cu oprirea lui Pezzen la Casovia (910, 912).

143 Pe dos: (in limba germana) Descrierea luptei dintre cardinal 0 voievodul Mhai
de unul care a fost acolo si nu era un om de rind'.
137

www.dacoromanica.ro

[DARE DE SEAMA" DESPRE

EXPEDITIA RAZBOINICA PORNITA
IN MOLDOVA2]
1600 iunie 12

P. 72

Mai inainte de a-si porni prea strlucitul

Mihai voievod armata sa in Moldova, a trimis la voievodul Ieremia pe doctorul Muralto cu fratele acestuia Hector ca s nu lase nici o piatr. neintoars
in scopul de a face acesta o alianv cu Mihai vocl si a se hot.'ri s ridice
odat cu aceasta armele impotriva turcilor. Voievodul Ieremia a fgkluit
vin cu trie aceste <puncte>. Intre timp Mihai vod purcezind in grab a
s-a facut dupa textul anonim latine publicat In Hurrnuzaki, IV., 1,
1 Traducerea
pp. 72-73.
2 Textul e precedat de urmatorul titlu tradus astfel din limba germana: Dare de searn

a slujitorului domnului Szkely care a lost tritnis inapoi la 4 iunie din tirgul Iasi
pe
resedinra domnului Moldsovei, de nitre domnul voievod fi a ajuns
ungureste Iazvasar
aici la Cluj in ziva de 12 dis-de-dimineard. Asadar, aceasta dare de seama a fost scrisa de
[Darahi] chiar in ziva sosirii sale la Cluj. Pentru o mai !Nina lamurire a elementelor
gaduind identificarea noastra, stim ca. la 31 mai din Cluj, comisarii imperiali raporteaza
citre Rudolf al II-lea ca au trimis scrisori voievodului Mihai in Moldova prin Bariloviei si
138

www.dacoromanica.ro

intrat in Moldova. Aflind acest lucru, Ieremia vocl a pus s fie inchis doctorul Muralto3 cu 174 (?) insi, i s. fie Tinut inchis n Hotin. Dar Ieremia a
luat-o la fug, urmrit in grab de Mihai cu cavaleria. In foarte multe locuri
au fost ucisi mulTi poloni, mai ales de catre clretii unguri.

Ieremia voci a ajuns la timp la Hotin <iar> Sigismund Bthory

preun cu dpitanu16 Toma Csomortny au rimas la conducerea oastei,
ales in scopul de a se putea impotrivi mai aprig cu artileria (?)6 pe la locurile
mai anevoioase ale drumului si pe la poduri (ca s nu fie lsat in urrn
pedestrimea polon). lar tn ziva de douzeci i apte (?)7 mai, s-a inceput o
lupt deschis la Hotin, i in cele din urm cu ajutorul lui Dumnezeu Mihai
Voievorl a cistigat biruinta dobindit. cu mare vitejie. Acolo a mai iibovit
patru zile Cu armata, si a Mat pentru aprare i pentru paz 3 000 de munteni 6 de moldoveni, ca s nu ias cumva Iererrqia voca din Hotin.
Apoi s-a dat slobozire oastei lui Ptrascu vod8 i secuilor s. se inapoieze
la ei, iar Mihai vod insusi, a intrat la 1 iunie in cetatea de scaun a Molloan Darahi. In ziva de 12 iunie, acestia se Inapoiaz la Cluj, dup: ce au plecat din Iasi
la 4 iunie. Aproape 'indat el a mai fost trimis Inapoi in Moldova, la 17 iunie se afla la
Iasi. La 27, seara, se inapoia Impreun: cu Barilovici la Cluj (Hurmuzaki, XII, 952-953)
raporta comisarilor cele vzute de el, precum i cuvintele domnului pe care acestia le
reproduc in scrisoarea lor catre imprat (loc. cit.). Es hatt auch Herr Waida zum Darai
vermeldt er sehe wie Turken und Tarttaren den Herrn Waida accarecirn Warum de Herr
Petzen auch nit Khumb und sich mit uns im insinuire (ibidem, 953).
3 Gresit: Miraltum. Plecarea misterioas. a acestuia pusese in mare Indoiali pe comisari, tulburati de soaptele lui Herberstein, dusmanul lui, care se temea de concurenTa lui la
prelungirea contractului de arencl a minei de aur de la Zlatna. Ei b5nuiau c ar fi fost
trimis de domn cu o misiune la Sigismund Bthory in Moldova, in vederea unei inTelegeri
In dauna Impratului. In general, Muralto era Inatisat ca un dusman al germanilor, un om
periculos, un ottivitor ... etc. (Vezi i Hurrnuzaki, XII, p. 788). Despre Muralto vezi

P. Cernovodeanu 6 N. Vatmanu, Un medic elvetian de la curtea din Alba Julia

in slujba lui Mihai Viteazul: Than Muraltus (1563-1602) In Studii
IX, 1967, pp. 65-79.

articole de istorie

4 In text: XVY.
5 Capitane o. Acelasi care fusese trimis de cardinalul Andrei Bthory la Mihai si-i
cear s prseasc Tara Romaneasca.
Ut angustiis itinerum et pontibus, machinis

resistere possint.

7 In textul publicar: XXY in care ultima liter pare s fie cifra 2. (Vezi mai sus

n. 4, unde intilnim aceeasi liter in numrul XVY.) Asadar ar trebui chit 22. Dar cum din
alte izvoare se stie c oastea lui Mihai ajungea 2n fata Hotinului la 28 mai (vezi Istoria
Ronaniei, II, p. 987), am crede c: In transcrierea numrului a mai fost omis: o cifra i c
trebuie reconstituir astfel XXVY (=.- 27). Aceast data s-ar potrivi cu socoteala celor patru
zile care se mai scurg Oda la intrarea in Ia.si.
Fiul lui Mihai Viteazul luase parte la expedhie. La un moment dat fusese chiar
vorba s fie 15sat in Moldova in locul tatlui su.
139

www.dacoromanica.ro

dovei, Iasi, iar acuma e ocupat cu impunerea jurmtntului de credint nestrmutat din partea localnicilor9 si cu inspectarea lor.
Magnmii si boierii mai de sean se grbesc si se inchine lui Mihai.
In ziva de 2 iunie a fost dat audient public tuturor. Pe Baba Novac

impreun cu armata sa 1-a trimis in ziva de 4 iunie spre fluviile Nistru si

Durare, ca s nimiceasa prin foc si sabie pe toti cei care nu ar vrea s-i jure
p. 73 credint lui Mihai Voievod //.

Cind a dat audient in ziva de 2 iunie fetelor mai de seam, a vorbit

In primul rind cu solii turci cu fata multumit si zimbitoare, precum am
vzut chiar eu.

loan Szkely" m-a asigurat a domnul voievod ar fi spus <cuvintele>

acestea: Dac domnii mei nu ar fi zbovit atila, asi fi ocupat si cucerit cu
ajutorul lui Dumnezeu Ora acuma, fr nici o lovitur de tun, Timisoara,
Gyula <si> Becicherecul <csici> cel de sus imi artase calea spre aceasta.
Dar dac s-a zbovit adta, vina nu trebuie s mi se arunce mie, eici din
partea mea nu a fost nici o lips si acum sint credincios si gata s servesc
pe maiestatea sa cezaree".

In ultima zi a lunii Mai am vorbit cu doctorul Iosif" si acela trimite

prin mine in numele su rspuns domnilor comisan: S fie siguri de lucrul
acesta: doar s stie cum a se poarte cu domnul voievod si vor obtine tot ce
vor cere de la el, mos illi est gerendus12.

Umbl zvonul indeobstem a Mihai vocl a hotrit a de cum se va intoarce din Moldova, va impresura Timisoara.

Se mai vorbestem a voievodul ar vrea s pstreze pentru el Moldova,

s dea Tara Romneasa fiului su Ptrascu, iar Transilvania s. o predea15
impratului roman, ceca ce doresc si cei din Transilvania16, precum mi-a spus
judele din Medias.

Ieremia vocri a pus s. se vesteasc din Hotin a oricine 1-ar prsi pe

Mihai vod si ar vrea s slujeasa cu leal lui Ieremia, el le fgcluieste lor
o leaf de zece florini pe lun pentru ostasii clri, sase pentru pedestrasi si
opt pentru Decurion".
9 Regnicolarum (in sensul de clase privilegiate). Pentru campania din Moldova, vezi

amgnunte la C. Turc u, Informatii documentare cu privire la campania lui Mimi Viteazul

in Moldova in Studii", XIII, 1960, nr. 4, pp. 141-157, cu precizgrile aduse de I. Corfus,
Mihai Viteazul in cercetari polone recente, in Anuarul Institutului de istorie si arheologie",
Ia,si, I, 1964, pp. 176-177.
10 Curier si emisar imperial ;inind leggtura cu comisarii.
11 Doctore Joseph, neidentificat. Oare este vreo leggtur." cu acel doctor Isep, menOonat
in 1598, de Giovanni de'Marini Poli?

12 Adicg probabil: trebuie s te conformezi felului su de a fi.

18 Informayie linistitoare pentru comisan.
14 Vulgo.
15 Assi :gnare.

36 Ar fi vorba aici de sasi.

140

www.dacoromanica.ro

Sotia i fiica lui Ieremia voda continua s stea in Podolia din cauza (?)
pradaciunilor cazacilor17.

Mihai voda a pus sa se vesteasca in Polonia a daca printr-o fntimplare

oarecare Ieremia voda s-ar duce din Hotin fn Polonia, a nu fie primit nicidecum, caci altminteri a luat hotarirea nestramutata sa-1 caute oriunde ar fi.
Solia polona e asteptata din clip a in clip.
Cu pedestrasii poloni din Suceava m-am intilniti pe pamintul Moldovei.
I-am intrebat cu tot dinadinsull daca Sigismund Bthori ar fi acolo. Ei au
flit1.ft prin juramInt ca amintitul Sigismund a stat in Suceava o jumatate de
an, si ca in fiece zi stralucit invesmintat se desfata cu vin i. cu muzica.
Pedestrasii poloni se blestema pe sine ca s-au predat cu atta usurinta
in Suceava. Dusla ce le-a smuls2 juramintul <de credinfa> i-a trimis la
Lipova impreuna cu sotiile ii cu copiii.

Daca ei si-ar fi dat seama de foametea aceasta, ar fi voit mai bine sa

rabde pina la urma in Suceava.

Locuitorilor tirgurilor i mosiilor piriolite de ostasi li s-a dat o scutire
<de bir> de sase ani.
17 Text defectuos: Uxor et filia Yeren2iae Voivodae per Kozakos depraed ato (I) in
Podolia haeret (I).
18 Obviam sum mihi facti.
18 Serio.
20 Extorsis

... juramentis.

www.dacoromanica.ro

[RAPORT ANONIM, DESPRE

INTIMPINAREA DE CATRE MIHAI
VITEAZUL A SOLIEI TURCESTI]
1600 martie 9, Bra,sov

Din Brapv in Transilvania, din ziva de

p. 54

9 nzartie 16001.

Azi la ora unu a sosit solia turceasc5.2 in

numr de vreo sut de insi. Solul se numeste Hurami Aga, un om bstrin si
arunt, eruia i-au mai fost dati ca insotitori alti cinci turci de searn. Acestora le-a iesit in intimpinare Mihai Voievodul cu intreaga sa clrime in
numr de 4 000, frumsos echipati la orele 8 dimineata, la o jum'tate de mil
<de oras> si solul a alrit in cortegiu la mina sting3, si pedestrimea lui
Moise Szekely, comandantul in slujba voievodului, a fost asezat de la locul
de gzduire al voievodului pina la poarta orasului pe o distant cit indoitul
unei lovituri de pusca, si toti trabantii voievodului erau imbrcati in rosu
1 Traducerea s-a fcut dupa textul german publicat in V eres s, Documente .. ., VI,

pp. 54-56.

2 Solia pentru investirea lui Mihai cu steagul de domnie 6 Cu insignele obilnuite: sabia
6 m5nunchiul de pene oarecum asemnkor aceluia purtat de Aga Ienicerilor.
3 Es.e locul de cinste la orientali.
142

www.dacoromanica.ro

si alb. lar &id s-au tntilnit pe cimp voievodul i solul, au desclecat in grab
de pe caii lor i s-au intimpmat unul pe altul cu mari dovezi de cinstire. //
Solul de indat 1-a descins pe voievod de sabia sa i 1-a incins cu alta in
numele impratului sau. AcJasta este de aur curat atit de mpodobit i atit
de frumos incrustat cu pietre scumpe, inch nu se vede nici un loc gol, si
este socotit de foarte mare prey. Voievodul a mai fost cinstit i cu un mnunchi prea frumos Impodobit din o sut de pene de btlan, amestecate i cu
citeva frumoase pene albe de cocor, pe care i 1-au pus pe cap4 pe cimp,
pe care voievodul, cu toat struinta puternic a solului, nu a voit sa-1 poarte,
ci a poruncit s fie tinut) de unul din slujitorii si clare5.
De asemenea doua frumoase steaguri, pe dea-intregul rosii cu horbota
unul pentru voievod, cellalt pentru fiul su, Patrascu. Pe deasupra
doi cai frumosi, un mtnz roib de doi ani, i 1-au dus doi <rindasi> de cpstru
neinseuat, acoperit de damasc rosu, apoi un soim peste msur de mindru
impodobit pe ling alti patru frumosi <soimi?> <si> 10 caNle seam adusi in
fata se. La venire au fost slobozite 12 tunuri, iar din toate turnurile <orasului>
s-au tras puternic salve duble. Dupa ce solii impreun cu voievodul au mers calare

la locul de gzduire, la rindul ski voievodul a cinstit pe 6 membri ai soliei

Cu bani de aur8 si pe ling aceasta, o sut de yersoane <din solie> au fost
solemn imbrcate8 <cu caftane de cinste> de catre oamenii voiervodului.
spus lui Ianos Darahi care a fost 6 luni secreVoievodul la intoarcere

tarul de limb maghiar al voievodului sit care mai este la curte, desigur

tot pentru aceasta, sa ia seama la ce vor spune comisarii imperiali de intimpinarea

aceea solemn calare a sa, adugind apoi ca s le puna in vedere c ei nu

trebuie s intrebe nimic despre aceasta18. El [domnul] trebuie s faci ce se
cuvine potrivit cu uzanta veche. El stie prea bine ce trebuie s fac si ce s
lase <nefcut>. Susamintitul Darahi este acuma trimis afar ca emisar"
relateazc voievodul chid a pornit intru intimpinare era foarte voios, dar
dup ce a primit pe soli si a stat de vorb cu ei, s-a artat foarte trist.
Ce inseamn aceasta stie doar Dumnezeu, i voievodul.

Acel sol turcesc i-a druit domnului Ungnad, pe care ti cunostea12 bine
4 .Angesteckt.

Gleichwol nit anlegen wellen, sondern durch seinen Diener, einen zu Ross einfiihren

lassen.

Mit breiten Spitzen.

7 11rme 10 .Haubtross furfuhren lassen.
Guldenstiick.
9 Stattlich bekleidet.

1 Noch zu Hof wol daran ist, was er wol vermein, die Herren kaiserlicben Commissarien von seinen stattlichen Entgegenreiten halten werden, mit diesem ferneren Vermelden
ilmen Przuhalten... etc.
Herauspostiert.

72 David Ungnad fusese sol imperial la Poart5.

143

www.dacoromanica.ro

p. 55

de la Poarta, un cal prea frumos gatit (?)13. Stenchko"14 i Petru Armeanul

P. 56 au adus domnilor comisan hirtii15 si 12 patente II pe care toate le-a adresat
Sigismund Bthory celor din Transilvania. Pe aducatorul scrisorilor
prins
la Bistrita". Se spune c pinatn putine zile va fi adus aici, i ara de nici
o indoiala va fi bine cercetat. Copia actelor si a patentelor le trimit domnii
comisan maiestaTii sale si mariei sale arhiducelui17. Cuprinsul lor trebuie
fie cum ca tara trebuie sa se ridice itnpotriva voievodului18 i s'a. treaca de
partea sa [a lui Sigismund]. In scopul acesta el ar veni cu armata din Polonia ca
alunge pe voievod, si de aceea ar fi bine ca de acurn tricoto voievodul sa ja seama la sine.
13 Ein sch6n gespieglten Schimmel. Cum grafia este destul de nesigur, e posibil s nu
fie vorba de un cal blan (Schimmel), ci de un taburet (Schemel).
14 Vistierul Stoica?
15 Schreiben.
15 Nessen.

17 F. Dt. [Filrtsliche Durchlaut].

19 Dem Weyda wider und Ihme Zufallen.

19 Er Weyda besser vorhin Achtung auf sich geben wird.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE CU PRIVIRE LA

CELE DOUA RAPOARTE ALE LUI
DARAHI RELATIVE LA IN'TERVALUL

VII. 1599-XII. 1599

Cele doua rapoarte privitoare la evenimentele petrecute in timpul funclionarii autorului ca secretar al domnului, cu Incepere din 9 iulie 1599,
se deosebeesc intre ele, dei au un fond identic. Unult. este anonim, cerlalt poarta subscripga lui
Darahi. Unul mai scurt, se sfirseste dup. infringerea (28 octombrie) i moartea cardinalului,
cerlalt se incheie cu slobozirea de plecare data de domn autorului la 10 decembrie. La ci
prima vedere, cititorul ar fi ispitit s considere c raportul mai scurt ar fi cel dintii, dupa
care ar fi urmat al doilea, mai complet. Dar, in realitate, lucrurile stau altfel. Raportul mai
cuprinztor, care este adresat direct lui Mihai Szkely g care poarta iscalitura lui Darahi,
cu insemnarea m. p. (manu propria), a precedat cu vreo doua luni relaga anonim. In
adevar, el poate fi datat muhumita mentionarii sale in raportul comisarilor (Mih. Szkely,
David Ungnad) din 6 februarie (vezi mai sus, noti4a biobibliografica). Dar nu e gel kiteres de observat c aceasta marturie i-a fost ceruta lui Darahi la iwala, de cum a dat
intimpine la Dej (4 februarie), In drumul lor spre
ochii cu comisarii pe care venise
Alba Iulia, uncle erau asteptag sa asiste la deschiderea Dietei Transilvaniei. Este de pre145

www.dacoromanica.ro

supus c dup slobozirea lui Darahi din 10 decembrie, la reintoarcerea sa sub ordinele
lui Mih. Sz'ekely, el i-a raportat oral despre activitatea sa in timpul detasrii sale pe ling
domn. De ce mai era acum nevoie de aceast nota mrturie scris i subscris sapte
mini dup aceea? Mai apare un amnunt sugestiv. In amindou. rapoartele sale, Darahi

afirm c a fost 6 luni In slujba lui Mihai Viteazul. Dar tot el arat c a fost trimis
ctre el la 9 iulie, i c a plecat de la el la 10 decembrie! Dar clup aceea a fost retinut
de Mihai la Alba Iulia aproape o lun (de la 7 ianuarie
s anunte apropiata plecare a comisarilor la Alba Iulia

chid fusese trimis din Satu Mare

Ora la sosirea sa la Dej, tot

intr-o misiune a domnului). AdugInd acest interval celui mai lung de la 9 iulie la 10 decem-

brie, ajungem la durata celor circa 6 luni artate in cele dou rapoarte. Se confirm deci
datarea raportului ca fiind din 5-6 februarie, adic dintr-un moment de mare tensiune,
creat In parte de intrigile tesute de nobilimea maghiar, amplificate la maximum de spiritul dusmnos al lui Ungnad i alimentate de soaptele i confidentele unor soli improvizati,
ca Petru Armeanul, care gsise s-si verse necazul impotriva celor doi soli oficiali: Stoica

Mihalcea, In urechea atent a lui Erich Lassota la Casovia i poate si a ahora, de

unde au ajuns la cunostinta comisarilor si au fost exploatate de Ungnad, In sensul cel mai
nefavorabil, pentru negocierile in curs. Raportul cerut lui Darahi n preziva intrrii comisarilm
la Alba Iulia capt un sens precis. El trebuia s. Infliseze un bilant al sincerittii lui
Mihai fa; de imprat. Felul cum e alatuit dintr-o povestire continua, Cu o serie de
sublinieri ale unor momente cruciale, urmat de lmuriri rzlete la diferite chestiuni mai
putin legate intre ele si care corespund, evident, la punctele unui chestionar, arat ciar rostul
intocmiril sale. In divergen/a de veden i dintre Szkely i Ungnad, care se desenase chiar
de la Inceput, cel dintli vrea s. fixeze concret mrturia pozitiv a lui Darahi. Punctele,
adica intrebrile adugate la urm, si care pot fi reconstituite dup rspunsuri, reprezint,
desigur, contributia lui Ungnad la limpezirea pe care el o dorea precizat intr-un sens
opus celui al colegului su. Sublinierile lui Darahi au de scop fie explicarea motivelor lui
/ilihai de a primi de nevoie steagul trimis de sultan intr-un moment dud era amenintat din
toate prile i dud armata german (a lui Basta) nu pornea Impotriva cardkalului Bthory,
cum fusese stabilit, fie artarea sensului adevrat al intercesiunii aparente a domnului in
simpl abilitate pentru
favoarea cardinalului,
trimite emisarul la Casovia s afle ce
se intimpl ca oastea lui Basta
fie, in sfirsit, precizarea intentiilor dusmnoase alc
cardinalui Bthory in unire cu Ieremia Movil, asa cum rezult din scrisorile interceptate
de domn, fr a uita s. indice si interventia in extremis a nuntiului Malaspina. Un punct
senzational al declaratiei lui Darahi '11 constituie descrierea plsmuirii diplomei imperiale
de restituire a privilegiilor secuilor i artarea propriului sit' rol in contrafacerea subscripiiei Impratului. Acest artificiu fusese necesar pentru c actul autentic, cerut de Mihai curtii
de la Praga, Intirzia s vin, desi, In principiu, se acceptase ideea intocmirii i trimiterii sale
si exista posibilitarea ca el s fi fost interceptat sau distrus pe drum. S-ar putea chiar ca
aceast diplom mult asteptat s fi fost trimis lui Basta impreun cu celelalte, intocmite
in vederea unei acr,iuni contra lui Andrei Bthory. Expedientul adoptat uebuie inteles ca o
anticipare asupra eliberrii actului autentic de ctre cancelaria imperial in favuarea secuilor.
Este interesant de observat c Darahi nu mai mentioneaz niciodat, nicieri, nici faptul
si

146

www.dacoromanica.ro

nici participarea sa la el. In declaratia sa din februarie (raportul lung), el insist

Ora
asupra tainei absolute pstrate cu strsnicie de cei putini avInd cunostinv. de el
Insusi,

dupa ridicarea secuilor. Nu stim daci la intoarcerea lui Darahi, dupl 10 decembrie, el a
destinuit acest lucru superiorului su de la Satu Mare, sau daca a ficut aceast mrturisire
numai dupl. darea In vileag a secretului de catre alii. Poate chiar de catre Petru Armeanul,
plsmuitorul pecetii imperiale, care la inapoierea sa de la impkat se oprea la 4 ianuarie la
Satu Mare, neascunztndu-si spaima i disperarea de a fi fost amgit cu promisiunea zadarnic

a unor bani pe care trebuia sl-i ducl. domnului la Alba Iulia, si care nu i s-au pltit. In
lamentaviile de atunci a putut scpa o vorb i despre acest fals. Oricum, pare probabil
acest punct din raport rspundea la o Intrebare precis: ce nu putea fi ocolit. Cici tot contextul arat grija declarantului de a risipi indoielile strecurate impotriva domnului.
Raportul lui Darahi de la 6 februarie corespunde Intru totul atitudinii ferme a lui
Mih. Szkely pentru doma. Aceeasi concordant exist.
tntre cuprinsul relatiei scurte (de
prin martieaprilie) i menvinerea atitudinii protestatare a lui Mih. Szkely fall. de interpretrile colegului sau. Pentru geneza acestui text trimitem la notiva noastr biobibliografic.
Cum aceast nota declaravie nu a fost supus. cenzurii i inchizitiei lui Ungnad, lipsesc din ea
rispunsurile la acele intrebri insidioase strecurate de el pentru a neutraliza efectul unor
mrturii socotite neoportune.

Fondul comun dintre cele dou: rapoarte fell unele deosebiri. In raportul din martieiunie nu se mai aminteste de suma de bani capturat de secui de la cardinalul Bithory si de
la ceata de nobili care II insotea. Amnuntele despre uciderea lui stilt mult mai sobre. Spre
deosebire de primul raport, potrivit cruia el ar fi fost ucis de ciobani romani, in acesta
se afirm doar c5: a fost ucis In secuime de un cioban. Exist o serie intreagI de povestiri
fanteziste care au circulat atunci n aceast privin%. Poate c In primul .raport autorul
a fost influentat si de lava produs chiar atunci de uciderea lui Katonai (fost jude al
Clujului) de ctre iobagii si romlni rsculati impotriva Impilrilor sale. Un loc important
in raport il ocup redarea din memorie a textelor unor scrisori, fie primite sau interceptate
de Mihai, fie dictate chiar de domn lui Darahi, ca secretar al su. Aceste reproduceri stilt
tntotdeauna precedate de cuvintele in ista sententia, care anunt: o redare aproximativ, nu
textuar. Lucrul poate fi verificat, comparind tntre ele clou Inflvisri ale unui acelasi text
in cele dou rapoarte. Din cauza importantei mai mari data' acestor texte, fa t de succesiunea
evenimentelor, cronologia poate apare uneori cam confuz. Exist o deosebire intre redarea
mersului negocierii tncercate de Malaspina In favoarea lui Andrei Bthory, asa cum apare
la Darahi, faf de relatarea lui Malaspina insusi si de versiunea oficial: a lui Mihai,
coxitinut. In textul declaratiei solilor acestuia trimisi la imprav. Darahi vorbeste de un schimb
de scrisori intre Malaspina si Mihai i indat dup aceea de un schimb de scrisori intre
Andrei Bthory i Mihai, care ar fi precedat tritrevederea dintre dotan 4 trimisul papal.
Despre aceste scrisori nu avem nici o alt mrturie. De aceea, aportul lui Darahi e ca
attt mai previos.
Alturi de textele unor asemenea scrisori mai stilt reconstituirile din memorie, de pild

a textului jur'imintului de credint cenit de Mihai sau a scrisorii circulare adresate comandanvilor vinuturilor de margine. Mai stnt redate si sub form de rezumat uncle scrisori, de
147

www.dacoromanica.ro

pild cea a lui Naprgy. Textele celor dou rapoarte publicate in Hurmuzaki ofer in unele
locuri uncle nepotriviri, datorite uneori unor greseli de transcriere, alteori chiar de formulare.
Din prima categorie face parte datarea imposibil a sosirii sale la Ploiesti la 10 iulie, dup
ce a plecat de la cetatea Satu Mare la 9 iulie. Avem poate aid o transcriere gresit a cuvintului [...] decima, poate: septemdedma, sau cumva o folosire a stilului vechi in uz In

Tara Romaneasci, in care ziva de 10 ar corespunde cu 20 din caiendarul gregorian folosit in Transilvania. Mai slut
fie unor greseli de limb. De

alte nepotriviri datorate fe transcrierii

originalului,

pild cuvintele cum istis legatis advenit nu corespund

faptelor, cci secretarul I. Rcz nu a sosit o dat Cu acei soli, ci s-a IntlInit cu ei dup
venirea lor. Desigur, c verbul a trebuit s fie convenit in loc de advenir. Am vzut) cum
trebuie explicat o alt nepotrivire privind durata de 6 luni a sederii lui Darahi pe

lineg domn. Aici rspunzlitor de dezacordul constatat e insusi autorul. In redarea celor
doui rapoarte, in volumul nostru, nu am pstrat ordinea din Hurmuzaki, ci ordinea
cronologic in arma datrii lor mai precise.

Relatarea mai scurt a fost publicat si de Sandor Szilagy in Monumenta Comitialia

Transylvaniae, IV, pp. 332-336, unde este urmat (p. 336) si de o alt relatare, scris
pe alt foaie de hirtie, dar de aceeasi min, referindu-se la corespondenta cardinalului,
aflat in casa unuia dintre secretarii si i dat autorului spre a vedea dac se cuprind
In ea si lucruri secrete,

www.dacoromanica.ro

GERMANICO MALASPINA
(cca 1550?

1604)

Germanico Malaspina, ca si Alfonso Visconti, aparti-

nea unei strvechi familii, care era mai mult o amintire a trecutului dech o realitate
prezent. Din asemenea descendenli se alatuia acea pturl privilegiat din care se
recrutau de obicei nunlii apostolici, desemnavi in viitor purpurii romane. Numit in 1583
episcop de San Severo, el este apoi trimis ca nuntiu in Polonia, pe l'ing regele Sigismund
al III-lea Wasa. Postul acesta era cu adt mai de invidiat, cu cit papa Clement al VIII-lea

urmrea cu aduri Imprejurrile si oamenii din acea tar, unde fusese el Insusi legat
papal inainte de inlTarea sa la pontificat. Asa se explici si interesul deosebit al papei,
pentru fraiii Bthoresti, crescuti la curtea fostului rege Stefan Bthory, precum si partinirea nemrturisit pentru Polonia In conflictul acesteia cu imperialii, cu prilejul aca-

parlrii Moldovei. In aniindoug aceste probleme, Malaspina s-a manifestat destul de intern-

pestiv, merend dihcolo de endul papei, pentru simplul motiv ci el era cu totul captat
de politica lui Zamoyski al drui propagandist s-a fcut in discuTiile purtate, Cu acreal,
cu ceilalIi trimisi papali. Prin 1594, adt Malaspina, cit si nurgiul papal de la Praga,
149

www.dacoromanica.ro

Speciano, cutau si determine o apropiere intre Polonia si imperiu, in vederea unei

care era i al Suediei

i din
conlucrri rodnice in Liga Cresting. Regele Poloniei
cauza aceasta era adesea suplinit In conducere de cancelarul Zamoyski, ar fi fost, personal, favorabil acestei idei. Dar ea era combgtuti de cancelar si de Riffle republicii,
doritoare

menting leggturile nesincere i precare cu Poarta, care le scutea de sacrificiile ine-

rente unor rgzboaie. Cistigul cel mai mare al PoIoniei nu putea rezulta dintr-o participare
la o aqiune antiotoman, ci dintr-o a,steptare vigilenti spre a culege prada final g dupa
mcinarea reciprocg a blocului crestin si a Impgritiei turcesti. Aderarea Transilvaniei la
Ligg i rgscoala trilor romlne impuneau o clarificare a pozitiei Poloniei. Cci Moldova
avea o situatie speciali n urma tratatulul ei de inchinare catre imperiu, din vara anului
1594, care trezea vechile pretentii de suzeranitate ale Poloniei, mentinute intr-o formg
i aceasti situatie
deghizati de protectia acordatg bisericii catolice din Moldova. Ins
romlne de catre Sigismund Bthory (mai
avea sg fie rsturnat de confiscarea
1595), folosind faf de ele ocuparea lor de fapt de catre trupele maghiare de ajutor,
venirea iminent a tuicilor, iar fa; g de imperiu, propunerile ademenitoare ale Portii:
cedarea celor doui tgri romIne i recunoasterea lui ca rege al Ungarieil Metoda urmati
fusese cea a faptului indeplinit. Aceeasi metocti avea s. fie aplicat. si de cancelarul
Zamoyski in privinta Moldovei, smulsg foarte curind ,,guvernatorului" lui Sigismund Bthory
6 supusg unei suzeranititi combinate polono-otomane i intrucitva titare. Daci papa
ar fi vgzut cu satisfactie ocuparea Moldovei de cgtre o Polonie, care prin aceasta chiar
s-ar fi rupt de turci i ar fi intrat in Liga crestini, dobindirea acestei
constituind,
oarecum, o rsplat. necesar pentru aceasti aderare la blocul antiotoman
dimpotrivg,
noua situatie creatg prin transfonnarea teritoriului acesteia intr-un bastion turcesc si un
loc de trecere deschis oricind tgtarilor spre lumea crestin nu putea fi Intimpinati deck
cu consternare si dojang. Conflictul acut cu principele Transilvaniei i primejdia unei
actiuni militare a acestuia, putind design/a, un rgzboi cu Polonia, la care nu ar fi putut
i mai intunecate deck renunprivi cu nepgsare impgratul, constituiau perspective nc
tarea definitivg la visul integririi Poloniei in blocul crestin. In fata noilor greut.iti ivite,
papa a recurs la noi negocien, trimitind in 1596 niste nuntii extraordinari i in Polonia,
si in imperiu, care s. caute si lichideze diferendul ce impiedica intregirea Ligii crestine
reia, la nivelul cel mai inalt, dialogul purtat in bung parte ping atunci, in circuit
inchis, de (Inc nunrii din imperiu, din Transilvania si din Polonia, fiecare identificinduse cu /duffle principilor (sau guvernantilor) pe Rugg care fusese acreditat. Cel mai indirjit fusese cel de la Praga, Speciano, care judeca fr iluzii i interesele egoiste ale polonilor

i indolenta

i indiferenta impgratului fati de Ligg. Dar cel mai mult il indignau

subterfugiile lui Malaspina, care declarase categoric ci putea sg asigure pe colegl su din
Transilvania c polonii nu vor ataca Moldova (Hurmuzaki, XII, p. 177) si care .dupri
desminrirea flagrantg adusg de expeditia lui Zamoyski si de instalarea lui Ieremia Movilg
in Moldova, in Inc sg-si recunoasci netemeinicia informatiei dati de el, explicind eventual cum a fost indus In croare, se fgcuse interpretul marelui cancelar polon, insusindu-si
toatli argumentarea avociteasci a acestuia, de o rea-credinti uimitoare, intr-un chip foarte
suspect, si proclamase ca adeviruri indubitabile conduziile acestuia cum ci aqiunea lui
150

www.dacoromanica.ro

in Moldova fusese n folosul crestinilor, ea"ci i-a oprit pe ttari de a interveni in ajutorul turcilor in Transilvania sau in Tara Romneasc
i deci lui i se datoreste retragerea turcilor etc .. etc .. Dar Speciano mai aflase a Malaspina ar fi zis a nu este

obligat s asculte de cei care 11 indemnau s se strduiasei pentru a face pe cancelar s.

ias din Moldova, d numai de sanctitatea sa papa, de la care ;tia bine ce porunci primise in niste scrisori pe care le avea In mIn [che teneva in mano; ibidem, p. 112]. Alte
informaii culese de Speciano ii atribuiau chiar lui Malaspina un rol activ. El insusi
1-ar fi Indemnat pe rege s nu frineze agiunea cancelarului [ibidem, p. 114]. Pe de o
parte, el a dat asigurri In numele regelui c polonii nu se vor amesteca In Moldova,
lar pe de alta, Zamoyski a pretins, la inceput, ea' regele i-ar fi poruncit s intre in
Moldova! fibidem, p. 1401.

Dadi Malaspina a fost atit de credul (and a dat asigurrile optimiste) trebuia ca
indat dup aceea s recunoasc hotrit c fusese inselat .. etc. Speciano ii declara
inselat san cutind a se nsela pe sine. Altii 11 socoteau mai degrab inseltor. El ins
i echivocuri, in tceri prelungite fat de ceilalyi nuntii, si in
se refugia In abilitti
propuneri nesincere si neserioase la Roma. Iar Visconti, la &dui su, se arta mai
accesibil

punctului de vedere din Transilvania decit celui de la Roma, de unde veneau

injonctiuni categorice si fie oprit $tefan Rzvan de la expeditia sa in Moldova. Fatalist,

dar nu lipsit de optimism, Visconti declara c acuma nu se mai putea schimba nimic
(5 decembrie 1593). La Roma prerile erau imprtite. Secretarul papei, Minutio, se arta
convins de spusele lui Malaspina. Cardinalul de San Giorgio, nepotul papei, care Tinea

toat corespondenta cu nuaii papali, era dispus s accepte situavia, intrucit insusi domsi s considere acest pretext
nul [Stefan Rzvan] chemase pe Zamoyski in ajutor
ca bun, cel pain in aparenfi, adugind c i Sigismund ar trebui s fac la fel. [ Serisoare de la Roma din noiembrie 1595, ibidem, p. 149]. La 8 noiembrie [ibidem, pp.
160-162] Malaspina ii expunea lui Visconti mersul lucrurilor din punctul de vedere al
polonilor (!), avind grij s'a.- se refere, la inceput, la spusele regelui care, de fapt, repeta
formulele ingenioase ale cancelarului, spre a trece apoi la intreaga argumentare a acestuia.
In prima parte, Malaspina reda In rezumat rspunsul regelui la interventia arhiducesei,
soacra lui Sigismund si a regelui Poloniei, iar in panca a doua inssi expunerea cancelarului,
astfeI

c toati motivarea aprea expus de dou. ori. Zamoyski explica cu cinism

actiunea din Moldova fusese pornit de el fr.' a fi cerut asentimentul regelui din lips de timp (!).

Dup ce lucrul a fost consuman, regele nici nu a confirma si nici nu a infirmat cele
ficute de cancelar (adic instalarea lui Ieremia Movil in conditiile stiute), urmind ca
asupra acestora s hotrasc comiviile ce se vor tine peste chew luni. Asada, pig
atunci, bine inteles, Moldova rminea In situatia ei actual. Dealtminteri Zamoyski venise
chernat de .5tefan Rizvan (!) pe care 11 indemnase zadarnic s nu plece din tali (])

etc. [Vezi i declaratia cancelarului In Dieta de la Varsovia din 1596, ibidem, pp. 212216]. Cum ins pin la data aceasta se mai aflaser amnunte privind conditiile reale
ale reasezrii Moldovei sub autoritatea turceasd, lucru care nu putea conveni nicidecum
nici papei si nici Ligii crestine, Malaspina adopt o atitudine aparear impartial 6 invoc
un dialog al sit', probabil imaginar, cu nobilii poloni, in care ultimul cuvint este al
151

www.dacoromanica.ro

acestora. Discutia se purta, pare-se, in legitura Cu pretinsa imposibilitate a Moldovei de

a se apra contra turcilor. Malaspina ar fi amintit de cei 14 000 de ostasi moldoveni
[valacchi"] pe care ti putea folosi Sigismund, dar si-ar fi atras replica urmatoare:

Deci cu atit mai mula raminea tara [ =Moldova] fara

aparare, si era

inca g mai

necesarl intrarea polonilor ..." Dar acum intervine un element nou, anume o scrisoare
a lui Zamoyski adusa regelui de catre nepotul cancelarului, contele Herbord, i cornui lui Malaspina (care trimite o copie lui Visconti). El nu uit s transmita
nicat
-area fantezista raspindita de Herbord c
in Moldova ar fi cazut 6 000 de tatari (!),
desigur pentru a dovedi c existase o primejdie real l din panca lor. Dar in cele din
urma, nuntiul trebuia s atace i punctul nevralgic, acela al restabilirii legaturii de dependen t a Moldovei fata de turci. Si aid va cauta s faca parada de zel i totodata
de o ingeniozitate de iluzionist. S-ar parea, dupa cite scrie cancelarul, c dei domnul
Moldovei va ramtne legat prin juramint de acest regat, i cu sprijin militar de la el, va
i nici nu se va ajunge la desfacerea absolutl [smembratione
Fi totusi confirmat de turc
perfettal a acestei tri de Imperiul otoman ..." Lucrul acesta 11 nemultumeste pe Malaspina

chiar foarte mult caci a spune c turcul va ramine doar ca aparenta

fumq
polonii cu cistigul la sostanzaj e un lucru care nu mi se pare ca se potriveste, si este
un lueru care da de banuit. Deci m-am ginclit s potrivesc lucrurile in asa fel ea in
eventualitatea [quando) c alteta sa [Sigismund] ar putea probabil sa apere acea tari,
acel doma [Ieremia] s ramina acolo far ajutor [se subintelege: fr ajutor polon], astfel
ti va fi usor principelui s redobindeasdi [Moldova], avind n vedere c niciodata
acesti domni [ =polonii] nu vor putea fi convinsi s consimta expres [la renuntare] ca
sa nu supere pe turci i sa nu aduca vreo stirbire cauzei lor [fare prejudicio alle loro
ragioni]". Fraza urmatoare, despre convocarea de catre rege a sfetnicilor sii, pentru
a delibera cu ei, creeaza un fel de echivoc, ca si cum ar sta in vreo legatur Cu comb',
napiie gratuite ale nuntiului, care aveau de scop doar efectuarea unei retrageri strategtce
dupa identificarea sa prea fiagranta Cu politica lid Zamoyski. Combinatia de mai sus,
in care nici el nu credea, era conditionata de atttia factori de nedeterminare in privinta
c

momentului de traducere in fapt, In& se vede dar ca era doar un mijloc de a cistiga
timp 6 de a-si da oarecare aparenta. de impartialitate. Retragere ca atit mai necesari
cu cit papa, iesind din rezerva sa, a adresat o serie de breve regelui, cardinalului Radzivil
cancelarului Zamoyski. In noua faz a deschis de venirea celor doi nuntii extraordinari,
Malaspina continua s manevreze, pentru a duda atacarea directa a problemei Moldovei. Visconti ar fi spus c Sigismund n-ar mai pretinde Moldova, daci Polonia as rupe
legaturile cu turcii. Dar pentru aceasta trebuia ca Polonia s adere la LigL $i deci aceasta
este problema primordial. Pina la rezolvarea ei, cea a Moldovei trebuie s ramtn in
suspensie. Oricum, tot va fi bine pentru Sigismund. Pentru c ori Ultra Polonia in Liga,
toata lumea e mulvtunita, ori nu intra, 6 atund Sigismund i redobindeste Moldova,
tinutl oarecum in depozit pentru el, de cumnatul salt, regele Poloniei!! [ibidem, pp.
216-217]. Dar lucrurile capat un alt aspect dup rspunsul dat de rege lui Malaspina,
la alternativa propus de Visconti: ori ski retraga trupele din Moldova, ori s incorporeze aceast ai regatului polon. Regele observa ca o asemenea incorporare nu se poate
152

www.dacoromanica.ro

face frg a o rupe cu turcii, i pentru aceasta e nevoie de Incuviimarea Ordinelor, ceca
ce presupune o nou'a.: convocare a comitiilor. Doar acestea sInt in drept sg se pronume.
Regele va face ce vor hotri ele. Ping atunci nu se poate schimba nimic [ibidem, pp.
223-224, raport din 19 februarie 1596].

Dupg ;inerea dietei la 14 mai 1596, Malaspina trimite la Roma o dare de seam
[ibidem, pp. 255-257] a chestiunilor discutate, precum si a propunerilor adresate de
membrii ei impgratului i papei. Dintre care una a si fost acceptatg indatg de solii
acestora, anume cL ping la reintoarcerea ambasadorului polon trimis la Poartg, pentru
a cerceta
acesteia fafg de Polonia si de vecinii ei, sg fie pgstrat statu-quo: nici
Sigismund sg nu incerce nimic in Moldova [non inova cose alcune in Moldova], nici
armata polong sg nu-1 molesteze pe principe. Merit& s. fie memionat i punctul urmgtor

din darea de seam. Avind in vedere primejdia Tgrii Romanesti i afirmapia c Mihai
insusi pierduse ngdejdea de a se putea mentine, dacg acest lucru este adevgrat, i nici
transilvanul, nici Impgratui nu 1-ar putea apra
atunci acel regat ar prelua grija
ambelor fri [adicg a Moldovei si a Trii Romano-di. Dar pentru cg nu a venit timpul
de a o rupe
cu turcul, ar trebui deci ca, in urma incuviinarii comune a trnpZiratului oi a regelui Poloniei, sa fie pus un nou domn in locul lui Mihai (!) i cind s-ar
range oastea turceascg, sg fie pus din nou in scaun zisul Mihai, sau nu, dupg cum as
socoti deputalii el este cu cale pentru binele obstesc [servitio publico]. La obiec;ia reprezentamilor papei i ai impratului cg e nevoie de timp pentru informarea curtilor lor,
li s-a rgspuns cg este pericol dad se z'aloveste, i, asadar, solii imperiali trimit un curier
expres la impgratt Cancelarul se hotgrste s trimitg un emisar la Sigismund, pentru
a incerca o impgcare
Intr-o fraz final, Malaspina emite ideea cg dacg va trece
cancelarul in Moldova, as fi bine ca papa s.-i dea pe lingg sine pe vreun om al sgu,
nu In calitate de credincios al papei, ci de ostas, care sg fie totusi cunoscut drept dependent al sanctitAii sale. In felul acesta, Malaspina va putea fi informat de ordinele
regelui catre cancelar si de ce va rgspunde el ...

Dar spiritul su de intrigg nu se poate xnulTumi numai cu atit, i astfel, din iniel pune la cale asa-zisa misiune a lui Malacrida, adevratg scamatorie
care, fgrg a aduce nimic nou, reuseste s invijbeascg pe cei doi suverani timp de vreun
tiativg proprie,

an de zile. Era ca un fel de prefigurare involuntarg a vestitei telegrame de la Ems. Malasecretar al primatului Poloniei (cardinalul Radzivil) retras la Roma,
de unde a fost trimis de papg In Polonia, prin noiembrie 1595, cu o Ins'rcinare minor.
Se spunea c fusese vorba s-1 ducg pe cardinalul Bthory la papa (in leggturg cu teama
lui Sigismund de manevrele Bthorestilor tn Moldova si in secuime). Alta pretindeau
ca venise pentru aplanarea conflictului dintre acelasi principe al Transilvaniei 6 Polonia.
Manevra lui Malaspina consta In a-1 folosi pe acest agent binecunoscut al papel pentru
a duce la Praga, spre iscalire, acel angajament de neinterventie in Moldova, mentionat
In darea de seam a dietei, analizatg mai sus. Folosirea lui Malacrida crea un prim
echivoc. Dar instrucliunile numiului i tntreaga inscenare reuseau sa facg din el aproape
un impostor. Dei trimiterea lui fusese cu stirea regelui i oarecum intr-un mod indirect,
din panca acestuia, el venea la impgrat gel nici o scrisoare de la el, ci numai cu un

crida era un fost

153

www.dacoromanica.ro

dea din midi doar atunci

angajament de neinterventie isalit de rege, pe care avea
cInd ar obtine de la Imprat isalitura pe exemplarul identic, pe care sa-1 duci inapoi.
Textul mai putea suferi eventuale modificri de amnunt, daca ele ar fi fost socotite
necesare. Total trebuia fcut in cea mai mare tain, chiar fat de ministrii impratului,
$i in oarecare mk'suri chiar fati de ntmtiul de la Praga, Speciano, spre care ti indrepta
Malaspina. Rezultatul a fost exact invers celui scontat. In fata atitor mistere, Speciano,
lanuind o lucatua a lui Malaspina, sublinia faptul suspect a emisarul nu avea nici
o scrisoare de imputernicire de la rege i desigur nid nu fuscse trimis de el. Dealtminteri,
regele nici nu avea dreptul s ja nici un fel de initiativ sau angajament fr. incuviinarea prealabil a comitiilor, i deci i acest act trebuia s astepte viitoarea lor convocare.
Impratul, care 11 primise indat pe Malacrida, nu a iscnit ded acel angajament, dato-

ria in parte

si firii sale lstoare, dar g ambiantei create, intreaga combinatie soldindu-se cu o Inveninare a relatiilor dintre cei doi suverani. Ina g un an dup aceea, se
mai discuta cu acreal despre aceasta. Malaspina, evitInd s aspund la intrebarea privind imputernicirea pe care o avusese agentul trimis de el, a autat s explice a regele, dei nu putea lua o initiativ de aceasa natua, putea Iona consimti la o propunere venit din afarg! Acuma ins, dup un an, polonii pretindeau ca Impratul s
fac primii pasi, angajindu-se el mai tutti, dup ofensa adus. regelui! In discutia foarte

sugestiv dintre cei doi multi sub forma unei scrisori recapitulative (si recriminative) a

Ma,

laspina, adnotaa cu mult ascutime de Speciano fibidem, pp. 300-304 din 7 iunie 1597] al
arui text este de un interes extrem i pentru demascarea intentiilor Poloniei cu referire
la Tara Romaneasc, afam i observatia evidena a un angajament reciproc ca acela
propus impratului nu putea profita decIt polonilor, care se aflau In posesia de fapt a
Moldovei. Toat aceast discutie, cu argutiile i subtilittile ei, pare a lumineze unele
aspecte ale liniei urmate mai tirziu de acelasi Malaspina in Transilvania, in augustoctombrie
1599. Regsim acelasi diplomat alunecos, cu aceleasi ticuri de conceptie si de exprimare, cu
aceleasi argumentri scolresti, procedlnd prin alternative divizate i subdivizate, cu un fel de
voiosie inventiv, in sfirsit, Cu aceleasi candide deformri ale realialii.
In vara anului 1599, In fata situatiei insolubile create In Transilvania de venirea
la cIrm a cardinalului Andrei Bthory, pionul lui Zamoyski, ctt implicatia Incheierii

adevrat dezastru pentru fortele crestine

papa a
vrut s Incerce o actiune direca asupra noului principe. El a ales pentru aceast misiune pe nuntiul din Polonia, Malaspina, care era socotit un prieten vechi al cardinalului,
pe ling care il secondase pe Visconti In 1595, cind acesta Incercase zadarnic s medieze
iminente a unei Oki cu turcii,

11-n13'i:care cu Sigismund Bthory. AvInd calitatea de nuntiu in Polonia, el putea beneficia de aceast titulatur, care acoperea faptul a' papa nu il putea trimite ca nuntiu in
Transilvania, tntrucit nu recunoscuse Ina formal pe cardinal drept principe al acelei
fri. Asadar, de la inceput, situatia lui are un element echivoc. Deocamdat el este
nunviu-desemnat. Dar alegerea aceasta avea un mare inconvenient, de care s-a izbit
Malaspina cind a ajuns la ministrii impratului, care
Indeosehi Bartolomeu Pezzen
il socoteau indezirabil din cauza liniei urmate de el pin atunci In Polonia. and ajunge
in Transilvania, cu oarecare zbav, gse,ste tratativele cu turcii in toi. Prezenta trupelor

154

www.dacoromanica.ro

imperiale la granita determina masuri oarecum agresive din partea cardinalului. Malaspina,
primit cu tot fastul de acesta, ti valorifica tot arsenalul diplomatic. Bolnav i patetic,
ameninfcu plecarea imediata, chiar pe targ i muribund daca se iscaleste tratatul Cu
turcii. Acesta, de fapt, nu se iscaleste din cauza pretennilor turcilor, mult deosebite de
socotelile ultraopthniste ale lui Andrei Bthory. Apoi pune la cale o intilnite tatre
generalul imperial Basta si

imputerricitul cardinalului, cit

incheierea

unei intelegeri

asemenea aceleia incercate in 1596 prin Malacrida. Palile se leaga sa nu inoveze nimic
in Transilvania ptn la terminarea txatativelor angajate prin Malaspina, cu curtea de la
Praga. Dar intocmai ca in 1596, acest angajament
de asta data fara nici un termen
nu era de folos deck cardinalului, care putea lungi disctqiile in asteptarea
limitativ
unui concurs dinafara. De fapt i negocierile cu impratul ajunseseg la un punct mort,
cind s-a produs intrarea lui Mihai in Transilvania. Misiunea lui Malaspina capata acum
o interpretare sinistr. Partizanii cardinalului i oamenii lui Zamoyski il declarau, dup
infringerea cardinalului, perfid, tradator, vinzator. Un pamflet contemporan 11 arata drept
autorul principal al acelei infringen! Un ecou al acestei situatii razbate in mod indi.
rect in darca de seama trimisa de el o luna dupa lupta de la .5elimbar. Pe de o parte,
el subliniaza propria raspundere a cardinalului in dezastrul sau. Lupta s-a incins dup
ce focul a fast deschis de ostani acestuia. Incercarea de mediatie a lui Malaspina a fost
refuzata, apoi inttrziata de cardinal etc. Pozina lui Mihai era foarte favorabila. El ar
fi putut da lupta i in ajun, tn conditii tnc i mai prielnice, dar a acceptat s parlamenteze cu Malaspina, renuntind deci la avantajele de teren pe care le avea. In noaptea
de dupa lupt, eind rezultatul nu era Inca hotarit (!), Mihai 1-ar fi cautat pe Malaspina
pentru a reinnoi tratativele de pace (!), spre a nu mai face sa curga singele crestinilor
etc ..., dar cardinalul fugise. Mihai putea si-1 urmareasca, dar el, Malaspina 1-a convins
sa-1 lase neurmarit (!)
Urmeaza cuvintele ce le-ar fi rostit domnul, cum ca de trei
ori
druit viata cardinalului. Tot el a obtinut de la domn ca ramasitele fostului
dusman sa fie inmormintate cu cinste etc. etc. Pe linga aceste inventii dictate de pozina
sa destul de falsa, mai apar o serie de inflorituri i neadevaruri, intervertiri de momente
semnalate dc noi in notele critice insotind textul reprodus. Trebuie remarcat el primul
raport dupii $elimbar este scris o luni dupa aceea i reflect nu evenimentele reale, ci
imaginea despre sine, care ii convenea mai mult lui Malaspina in momentul redactarii
lui. Surprindem parca mai multe straturi. Unul mai vechi, oarecum favorabil domnului,
peste care se astern notatii ulterioare, scrise parca intr-alt spirit. Regasim i acura pe omul
tare inventa convorbiri (ca acelea din Polonia) si ii atribuie lui Naprgy propriile sale
consideratii. Lucrul este evident, daca se compara stilul intregului rationament purtat de
acesta In textul din 1599, cu cel al consideranilor lui Malaspina din 1595 tHurmuzaki,
XII, p. 145) Cu privire la Moldova, pentru care existau patru
ori provincie
-turceasca, ori din nou situatia anterioara capitulatiilor" lui Sigismund, ori tara anexati
de Transilvan, ori de Polon ... etc ... Aceeasi constatare e valabir i pentru termenul
pus in gura lui Naprgy, cui domnul vrea sa fie prevenit" (adica intimpinat, si nu
lasat sa faca primii pasi) care ne duce la discutia sa din 1596, reinnoita in 1597.
Dar 6 marturilie celorlalti despre el dovedesc oarecare fantezie. Giovanni deMarini Poli
/55

www.dacoromanica.ro

pomeneste din auzite de o sceni destul de vehement Intre Mibai Viteazul si el, despre care
nu apare nid o urm n corespondenta lui Malaspina. Judechile contemporanilor asupra
nu slut prea favorabile. Nu numai
Speciano si Visconti, cum s-a vizur, dar g cancelarul Zamoysky, a crui politic o servise In multe rinduri, subliniau duplicitatea sa. Intr-una
din scrisorile sale din urnil catre cardinalul Andrei Bthory, cancelarul Il indemna s nu se
incread in Malaspina. Mergind mult mai departe, autorul unui pamflet sub form de scrisoare, descoperit in arhivele polone i publicar destul de recent de I. Corfus In Romanoslavica", XVII, Bucurersi, 1970, pp. 555-596, pe ling alte inexactitti i inventii flagrante
cu privire la lupta de la Selimbr, i-a atribuit lui Malaspina un rol in miscarea trupelor cardinalului. El 1-ar fi indemnat, in ajunul luptei, s-si retrag armata cu o mil de pe pozitia
tare pe care se afta, indreptindu-se spre tabr, dind prilej lui Mihai s, ocupe acel loc
etc. Malaspina ar fi fost de dou ori in tabra lui Mihai i ducindu-se de la el, ar fi declarar

Mihai este hotrit sl dea lupta, fi apoi ar fi plecat la Sibiu! etc. etc. Dar
abundl in aceast brosur de propagand, se constar o mare moderatie in expresii ctrid este vorba de fostul nuntiu In Polonia. Sint aratate o serie de fapte implicind concluzia c5 Malaspina 1-a trdat pe cardinal, lard insa a o
enunFa fali,c. Pentru o redare fidel a desrsurrii acelei lupte, trimitem la relatiile lui
Darahi i Walawski tfin volumul de fat. Din cele spuse mai tnainte se poate vedea cl se
cuvine a primi cu toar rezerva afirmatille
i majore si minore
ale lui Malaspina,
cardinalului c

dei

inventiile cele mai grosolane

care se dovedeste un martor foarte alunecos. Textele redate In volumul de fa t au fost

cate In I-lurmuzaki, in Veress, Documente V, pp. 304-312 si in volumul acestuia Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600).
Textele anterioare misiunii din Transilvania, analizate de noi mai sus, au fost publicare in Hurmuzaki, XII. Un lot important al comunicrilor sale din timpul nuntiaturii din
Polonia a fost publicar de Claudiu Isopescu in Ephemeris Dacoromana II" si in Diplomatarium Italicum I. Despre el s-au ocupat In treact istoricii lui Mihai Viteazul luind Ins
de bune toate afirmatiile sale.

www.dacoromanica.ro

[RAPORT' DESPRE MISIUNEA SA IN

TRANSILVANIA]
1599, noiembrie 14, Alba lulia2

Am mers in tabara; cauza ce mi-a fndemnat

a iau o asemenea hotarire a fost: a nu se poata spune vreodata ca slujitorul
apostolic nu s-a ostenit sa f mpiedice at-ha varsare de singe crestin. Am gasit
stile la o leghe de orasul Sibiu, fiind intre ele o,departare de o mila italiana;
m-am dus mai frail la ilustrisimul domn cardinal Bthory si i-am aratat cauza
venirii mele si 1-am sfatuit s dea mai multa crezare raportului pe care i-1
dadea omul meu despre fortele inamicului. Domnul cardinal mi-a raspuns:
Acest om de nimic se eindeste sa fuga, dar eu nu-1 voi lasa i n-am nici o
1 Traducerea s-a flcut dupa textul italian, publicat de A. Veres s, Relatiile nuntilor
papali 'in Transilvania, in timpul papei Clement al VIII-lea (1592-1600), Budapesta, 1909,
doc, 274, pp. 358-366. Textul se afl publicat si in Hurmuzaki, III, 1 pp. 511-516.
2 Scrisoarea este adresat cardinalului Cinzio Aldobrandini. Data este aceea a expedierii, redactaren ei fiind Ins anterioar. Vezi n. 55.
157

www.dacoromanica.ro

P. 358

indoialc voi nimici aici pe acest ciinea3 si nu inceta s provoace pe Mihai4

cu cuvintele c dac nu e fiu de muiere stricat, s ias. la btlie cu dinsul
sau la o lupt in doi5. Dar Mihai, care astepta pe secui,`arora le dduse libertatea ca s poat fi sigur de creclinta lor (punindu-i s-i jure credint nu) numai lui ci i fiului su), i asezase oastea in loc tare, si amina Cu dibcie o
ciocnire, pentru a putea fi sigur de victorie.

Se facur citeva mid inaierri in care se pare a ardelenii au iesit mai

intri pe cardinal in prerea lui a nu e bine ca eu s. propun
vreo impcare; dar dup ce lucrurile s-au schimbat putin, m-a rugat s
deschid calea unor tratative de impcare. Atunci trecind in tabra lui Mihai
bine, ceea ce

am fost intimpinat intii de 100 de sulitasi i apoi de Mihai cu vreo 1 400 de aMihai se sui tn trsura6 rupa i eu fi vorbii de tot ceea ce credeam c trebuie pentru a-1 indupleca s. se intoara indrt, asigurindu-1 a' nu putea face
un mai mare bine crestinittii, i c n-avea nici un cuvint s pun la indoial

P.

359 a domnul II cardinal si Transilvania n-ar fi supus la aceeasi soart ca si

Tara Romaneasa, i n-ar fi meniti s fie dusmani vesnici ai turcilor,
unire cu Impratul. El rspunse c n-a venit din poft de stpinire, nici din
setea ce ar avea s verse singele crestinilor, fiind el numai cu &dui de a-I
vrsa pe al turcilor, i ca-i era de ajuns s poat tri in singurant in a sa
Tara Romaneasa, in care cu o singur artur, imprstiind sminta rsare
griul, ceea ce nu se intimpl in Transilvania; a impratul crestinilor, cu 14
scrisori 1-a indemnat i impins s rzbune jignirile pe care maiestatea sa le
primise de la cardinal si de la aceast natie. La aoeasta ii rspunsei, a nu pare
a fi cu putint asa ceva, dat fiind c sanctitatea sa, stpinul nostru7 ducea
tratative, nu numai cu stirea ci si cu invoirea maiesttii sale impratul, pentru
realizarea unui uniri a cugetelor si a armelor, iar cardinalul i strile ardelene8 consimtiser la aceast unire i chiar trimiseser printr-un om anume,

la maiestatea sa impratul, conditille lor,

i c

eu am promis a in acest

timp maiestatea sa nu va supi.a, nici prin sine nici prin altii pusi de el94 nici pe
cardinal, nici aceast tar si a de aceea doream s-mi arate aceste

scrisori. Voievodul nu a rspuns la aceasta decit a se jura a este asa cum

3 Iste nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam, et non dubito me devoraturum
istic canem.
4 Mihai Viteazul.
5 Ad sin gularem hortamen.
Mio cochio.

7 Papa Clement al VIII-lea (1592-1600).

Gli Ordini (= Reprezentantii celor trei natiuni privilegiare, nobilimea, secuii i sasii).
9 Nec per se, nec per interpositas personas. Datorifi acestei formule, care a fost
dezaprobaa chiar de la Inceput, pentru
i-ar fi ineiduit cardinalului Bthory s lungeasa
tratativele clt i-ar fi convenit, Malaspina a fost acuzat de partizanii lui Andrei si de polonii
lui Zamoyski cs ar fi vinovat de pieirea lui A. Bthory.
158

www.dacoromanica.ro

a spus. A adgugato apoi totodat, c i turcii 1-au indemnat s Intreprind

acest lucru i sg nu cred c dad el n-ar sta bine cu turcii, sint 20 000
in spreajma Tgrii Romnesti, ei n,ar fi ocupat Tara, lipsitg, cum se aflg acum, de

aparare. A inceput apoi a-mi povesti cu multe jurmintell c atunci cind

a aflat despre ingltarea cardinalului la acest principat, a fost foarte multumit
sperind c alianta pe care o avusese Cu Sigismund nu numai cg va fi pgstratg, dar va mai fi lgrgit, deoarece Tara lui i aceast
stilt atit de
impreunate i legatel2 una de alta, inch dzind una cade i ceaIalt i pstrindu-se una se pstreaz i cealaltg; dar domnul cardinal, de indatg ce a
fost ales principe,

trimis vorb

pgrgseascg Tara, pentru cg nu-1 suferg

turcii, si el, cardinalul, era hotrtt sg se alieze cu turcii. Si din aceastg

fiind ell4 pe de o parte hotgrit s triasc i s moarg ca dusman al
turcilor, iar pe de alta, vgzind a nu pune nici un temei, ba chiar, avea a
se teme din partea aceasta, a inceput din acel ceas a se gindi s-si intocmeascg o armat cu scopul fie sg. smulg aceastg provincie din milnile cardinalului, sau, dad 1-ar ggsi pe Domnia sa prea-ilustrg asa de puternic, inch
sg. nu poat spera in victorie, sg tread in Unsaria, in ajutorul impratului,
hotgrit sg nu se mai intoarcg in Tara sa; i ca din aceastg pricing si-a adus
cu sine mama, sotia i copiii si pe toti ai sgi. A continuat apoi cuvintarea
sa pentru a-mi argta nevoia ce 1-a silit s ngvleascg in aceastg targ:
anume c ar fi prins niste scrisori si mi le argt. s'g le vgd, din care s-a tncredintat c domnul cancelar al Poloniei16 i Ieremia, domnul Moldovei
cardinalul // s-ar fi tnteles intre ei sg uneascg impreung Polonia, Moldova,
Tara Romaneasd si Transilvania, fiind incredintati d datorit acestei coalitii vor putea astepta in pace sfirsitul rgzboiului din Ungarial7 i poftind
pe unguri s meargg ye urmele lor, i s lase (cum zicea Mihai) pe nemti
se scarpine de aceasta
si
acest timp ei ar aduna eh mai multi bani,
pentru ca
fie a vor iesi biruitori turcii, fie cg vor iesi biruitori crestinii
ei sg aibg la indemtng atttea forte inch sg se poatg apgra fie de unul, fie
" Vezi textul dino Hurmuzaki, op. cit., p. 511, Soggiunse poi in questo proposito che anco

il Turco l'haveva ricercato a far questa, et che io non mi persuadessi che quando egli non
stese bene col Turco, i Turchi vicini alla Valacchia ... etc.... non l'occupassero adica aceste
cuvinte ar i rostite de domn! In Relationes: soggionse (persoana I), 1-ar indica pe
Malaspina!
11 Imprecationi.
12 Subordinate et concatenate insieme.

13 La provincia = Tara Romaneasc. Pentru misiunea lui Csomortny, vezi relatia lui
Darahi.
14 Mihai,

15 Mama domnului rmsese la mnstirea Cozia. Sotia i copiii erau in adevr cu el.
loan Zamoyski (1541-1605) (tinea in cstorie pe sora lui Sigisnaund Bthory,

16

Griseldis).

trk.

17 Rzboiul inceput in 1591 i care avea si se incheie In 1606, Cu pacea de la Zsitva-

159

www.dacoromanica.ro

P. 360

de altul; i c pentru a duce la sfirsitul dorit aceastg aliantg, ei nu mai aveau

de invins nici o alta piedica dectt sa-1 Mature pe el din domnia Tara

Romanesti, dar el, affind de aceasta, le-a luat-o tnainte, i sper a ocupe
Moldova; si acele fri pe care cancelarul, Ieremia i cardinalul doreau s le
Tina de o parte tn asteptare, el voia sa le tnarmeze i sg tntoarca fortele lor
impotriva turcilor; i daca imparatul i sanctitatea sa i-ar fi dat ajutor tn
aceast iarna, dud e anotimpul bun si potrivit pentru a lovi pe turci, pentru
ca. <atunci> stnt fra putere, el si-ar fi pus capul c In vara aceasta crestinii
nu ar fi vzut fa; l de turc, i deci vaztnd eu scopurile sfinte
care le urmarea, i neputind eu tagadui c toti acesti reprezentanti ai
domnul cardinal n-ar fi deposedat pe
Starilor18 n-ar fi sperjuri 6
Imparat de ce este al lui, s tndemn pe cardinal sa se tntoarca spre a-si yastori biserica sa. Dar eu, reseingind cu argumente temeinice 6 adevarate
ceea ce-mi propunea el si factndu-1 s nteleagg paguba ce ar iesi, din
cauza lui, pentru crestingtate, el s-a multumit ca eu s mijlocesc o impacare19.

S-au dat ostateci dintr-o parte si din alta, si n ziva aceea, care era
ajun de sfintii Simion i luda, ostirile nu s-au rniscat din loc, iar
Mihai mi-a statornidt ora sapte dimineata pentru a lua cunostinta de propunerile mele.

In ziva urmatoare la aceast ora, m gaseam la cartierul lui

era
i Iuda2
i cu toate marile struinte pe care le faceam pentru a fi primit, mi-a aminat audienta sub
cuvintul (precum am tnteles) c n-ar fi de demnitatea sa ca, dupa ce cu
o zi mai tnainte fusese provocat de cardinal tn felul aratat mai sus, el sg
sarbatoarea sfintilor apostoli Simion

primeasca a incepe negocien i de pace, mai tnainte de a-si pune oastea in

ordine de bataie si a face front oastei cardinalului. Numai atunci avea de
gtnd s m cheme i s admits trateze. Dupa eft am putut tntelege, daca i
s-ar fi dat o mare suma de bani i daca domnul cardinal 1-ar fi asigurat
tndeajuns ca va face cu aceast Tara ceea ce va gasi de cuviint sanctitatea sa, staptnul nostru, el s-ar fi tntors i ar fi trecut tn Ungaria21 caci
a ramas foarte pe gtnduri ctnd a tnteles ca eu am faggduit n numele
tmparatului ca nu va fi atacat cardinalul.
Dar prea lumintia sa22, care se conducea dupa sfatul tinerilor si nu

lua tn searna parerea capitanilor batrtni, de tndat ce oastea lui Mihai s-a
13.

361

apropiat /1 de a sa, a slobozit trei tunuri cu pierden i tnsemnate printre

le Ordini.

Toat. accast convorbire este redat intr-un mod destul de perfid. Este evident c
Malaspina nu I-a sfidat pe domn, yuntnd la Indoial afirmatide sale In legkur cu Nelegerea
cu Impratul, in felul cum se lauda dup aceea.
20 28 octombrie.
il Presupunere absurd.

Cardmalul Andrei Bthory.

160

www.dacoromanica.ro

soldatii lui Mihai; acesta, provocat, porni lupta23 si la inceput cavaleria

ardelean respinse atit de nlvalnic pe aceea a lui Mihai, c aceasta luind-o

la fug clc in picioare pedestrimea ji provoc atita neorinduial in oastea
lui Mihai, inch toti se pornir pe fuga si eu care eram de fa tg vzui fugind
nu numai infanteria si cavaleria, ci si carele care duceau tunurile si bagajele lui Mihai, si chiar caii rezervati pentru el, inch putin a lipsit ca victo-

ria s fie de partea cardinalului. Dar Mihai cu cea mai mare vitejie24 si
indrzneal fa t de primejdia in care se avinta, si induplecind cu lacrimi
pe cei 3 200 de cazaci poloni si pe secui, care nu atacaser inc oastea cardinalului, si intorcind din fug cavaleria si infanteria, putu s reving cu
atit mai usor, cu eft ai nostri n-au stiut s foloseasc imprejurarea pentru
a desvirsi victoria, pe care aproape a o si cistigaser. Reincepind din non

btlia, fu luat prizonier Kornis25, generalul cardinalului (macar c. unii au

crezut c de bun voie s-a lsat prins); au mai fost luate toate steagurile
din ordinul lui Mihai au fost trimisi la mine si Kornis si steagurile, ca s
le vd. Cardinalul, vzind c. lucrurile au luat o intorstur rea pentru el,
s-a retras cu bun chibzuial. sub zidurile orasului Sibiu, si avind spatele
aprat de zidurile orasului si punind in fa fg artileria, cu greu putea fi
lovit de inamici, care, de cum apreau era doboriti de artilerie. Dar orasul
nu voi sa-1 ajute pe cardinal care trigea asupra oastei lui Mihai, de team,
s nu se dea foc suburbiilor si s fie cumva devastate imprejurimile orasu-

lui. Cu toate c oastea cardinalului era asezat (cum am amintit) intr-tin

loc foarte sigur, cardinalul fugi totusi, in tain, si asteptind re un deal
vecin alegerea luptei, o porni in cele din urm, cu 100 de calreti spre
secuime, cu gindul si speranta de a putea indupleca multimea de secui rmasi acas, sa se inarmeze si s-1 urmeze, sporindu-si in chipul acesta armata,

care nu trecea de 15 000-16 000 de oameni, pe dud armata lui Mihai se

ridica yin la 45 000-50 000 de oameni, dintre care vreo 25 000 erau ostasi
de elita, albanezi, sirbi, unguri, cazaci si romani.
Deci, asa cum am spus, Mihai neputind vtma26 oastea areleleara, si
fcindu-se noapte, veni la mine si nestiind c domnul cardinal fugise, m
ndemn s. gsesc un mijloc de impkare ca s.' nu se mai verse atita singe.
Si ne-am inteles ca a doua zi, dis-de-dimineat, eu s trec pe la cartierul
cardinalului pentru a negocia pacea. Dar In zorii zilei veni Mihai la mine,
spunindu-mi c nu mai era nevoie, deoarece cardinalul fugise H.

Mihai voia s trimit cazaci pe urmele cardinalului ca s-1 prind, dar

eu m-a,m 'ingrijit s. nu se faa una ca asta27. Ar fi putut tia In bucti armlata
" Mrturie neateptatX din partea unui spirit dumanos ca al lui Malaspina.
24 Pentru descrierea luptei vezi relaviile lui Darahi *.i Walawski din volumul de favI.
25 Gaspar Kornis.

" Far
27

danno.

ToatI aceasei afirmaIie este neintemeiatI.

Evitai che cid non si jacesse.

161

www.dacoromanica.ro

P. 362

in debandadi a cardinalului, daca acest palatin n-ar fi fost retinut de autoritatea stapinului nostru28, astfel inch el zise ca de trei ori a daruit sanctitatii
sale singele ardelenilor, cuprinzind in cele 3 zile, ziva in care s-au dat ostateci,
deoarece in noaptea urmatoare, el asezase 6 000 de archebuzieri intr-o padure
din apropierea ostirii ardelene, cu scopul de a-i ataca prin surprindere.
latinul porunci judelui regesc29 i consulilor orasului Sibiu, sa numere si
s'a ingroape mortii i cu ei trimisei i eu citiva dintre oamenii mei. Nu se gsira.

mai mult de 1 500 de mprti i cei mai multi erau din oastea lui Mihai30. Pe
cind in tabara era liniste, secuii aflind C senatorul Ravazdi31 era ranit si prins,
si ca. palatinul ti pusese in trasura sa si-1 imbracase in chiar hainele sale,
fiind un vechi prieten al lui, ti smulsera din trasura
taiara in buca.ti32,
clocotind de ur i setosi de razbunare impotriva nobilimii acestei fri,
pornira ca la vinatoare, sa puna mina pe nobilii prizonieri.

Dupa ce a cistigat atit de usor o biruinta atit de mare si a pus stapinire pe o provincie a carei cucerire a fost totdeauna socotita de turci si de
altii, iiu numai grea, ci aproape cu neputinta
el s-a intitulat de indata
guvernator i capitan general al maiestatii sale imperiale33, in aceasta pro-

A tratat apoi cu sibienii i Cu acei senatori i nobili care ti urmasera pe

presteze
cardinal si din care citiva se refugiasera in Sibiu, cerindu-le

juramint. Dar eu, considerind pe de o parte ca era cu neputinta de a mai

restabili in scaun dinastia Bthory i ca firul tratativelor pe care le tricepusem cu cardinalul din incuviintarea stapinului nostru, era rupt cu desavirsire, iar pe de alt.I parte, banuind di palatinul s-ar folosi de numele imparatului numai ca sperietoare i ca de fapt el voia s pastreze pentru sine
provincia, m-am straduit din toate puterile s intocmesc lucrurile astfel
inch provincia sa ramina a imparatului i tnca inainte de aceasta cautasem

p. 363

si-1 conving pe cardinal sa predea indata imparatului cetatile34 care nu stilt

inca In stapinirea lui Mihai35. Apoi am strins pe nobilii ce se aflau in Sibiu,
impreuna cu judele regesc i consulii orasului si le-am aratat cit ar fi fost de
rusmos II daca o provincie asa de mindra ca aceasta ar fi stapinita de un
28 papa.
22 Albert Huet.

3 Malaspina &I probabil acest numIr mic intentionat pentru a nu pricinui suparare
papel; dup cronica lui Ortelius, pierderile ardelenilor erau de 2 027 de morti i aproape
loo de rgniTi prizonieri, pe chid ale lui Mihai Viteazul numai de 200. In tabgra ardeleni/or au fos gIsite 45 de tunuri. Cf. Ver es s, Relagile nunpilor papali, p. 362, n. 9.
Consilierul Gheorghe Ravazdi.

32 Ca rzbunare pentru cruzimea cu care reprimase miscarea secuilor la inceputul anulni

1596, din porunca lui Bocskai.
Governatcre et Capitano Generale di sua Maesta Casaree.
34 De fapt, cetatea Hust pct care o ocupase cardinalul, dar a refuzat s renunte la ea.
55 Cetatea a primit o garmzoadg germana.
162

www.dacoromanica.ro

valah, satuindu-i 6'. fie cu mare bagare de seam la depunerea juramintului.

Dupa o matur chibzuialg asupra acestui lucru, s-a luat hotarirea ca juramintul s se fac in forma urmatoare: c vor jura credinta imparatului, iar
lui doar ca unui capitan i loctiitor al impratului, astfel inca acest juramint e valabil si nu e valabil38, dupa cum va ggsi cu cale impgratul,
daca maiestatea sa il va declara de eapitan i locotenent al sau, va fi valabil, iar daca va declara dimpotriva acesti locuitori vor fi liberi.
Inainte de a depune juramintul de care am vorbit, nobilii mai sus numiti au Incercat sa obtina scrisori de asigurare pentru a se putea infatisa lui
Mihai, dar el a refuzat s le dea, spunindu-le s vin pe cuvintul Meu, ceea
ce mi-a adus mare vazg ca slujitor apostolic. Palatinul a tinut s merg cu el
In acest oras, unde l-a confirmat indatg in functia de cancelar pe episcopul

ales, care a aprobat aceasta forma de juramint si a avut grija ca toti si-1
depun
n aceeasi forma.
Ajuns aici, palatinul n-a infrinat indrgzneala soldatilor" care nefiind
platiti i fiind din firea lor oameni foarte rai, au sgvirsit toate nelegiuirile
ce-si poate cineva inchipui si au pustiit intr-un chip ce nu poate fi aratat
prin cuvinte, decit doar prin lacrimi; chiar eu le-am dat tributul meu, caci
mi-au ucis un servitor, de la care au luat 600 de galbeni unguresti38. lar
secuii, sumetindu-se, au omorit cea mai rniare parte a nobilimii din Tara
Secuilor i cei mai buni ostasi pe care-i avea aceasta provincie. $i tranii pe
de alta parte (dei nicicInd n-au fost liberi, 6 deci nu pot pretinde nici un
fel de libertate39) s-au rgsculat impotriva domnilor lor i i-au jefuit de tot
avutul.

A convocat apoi Dieta tarii" pentru ziva de 20 a lunii acesteia in care

nu se va discuta frisa nimic altceva, decit cum sa se scoat bani, ceea ce va
intimpina mari veutti, provincia fiind cu totul secatuit. $i deoarece convocarea Dietei tara este actul de cea mai inaltg jurisdictie e care-I poate
exercita un principe, am facut tot ce am putut pentru a zadrnici aceasta
Diet, fiind de parere ca ea ar fi in dauna maiestatii sale imperiale; propuneam, in schimb, ca pentru nevoia grabhica de a scoate bani sl fie chemata
o congregatie, dar nu Dieta. Dar in timpul negocierilor am descoperit a el
tine cu tot dinadinsul sa fie stgpinul acestei provincii, caci pe linda convocarea Dietei, el imparte bunurile cui vrea el dintre romani, i exercitg toate
acele acte de jurisdictie pe care le poate exercita stgpinul suprem. Dar eu,
38 Subtilitate vrednia

de Possevino. Vezi Calatori, lI, pp. 585, 589, 602 $.u.

37 La fel se purtau i soldavii lui Basta in comitatele exterioare.
38 Suma destul de mare pentru a arunca oarecare indoial asupra acestei afirma0i.
39 Este vorba, mai intii, de secuii iobgivi prin introducerea unor nobili n miilocul
lor n vremuri relativ mai recente (secolul al XIV-lea i cele urnatoare), apoi de varanii
aservili treptat din vremurile cele mai vechi i reficu0 in adevrati robi de legiuirile impuse
dup r5scoalele ilignesti, mai ales cea a lui Dozsa (inceputul secolului al XVI-lea).
40

Li comitii.
163

www.dacoromanica.ro

pe cit imi sa In putinti, 41 silesc acuma si-mi spun deschis ce crede a

trebuie s fie al impiratului si 1-am convins s-mi promiti a inainte de piecarea mea va face aceasa declaratie si el a fost indemnat si-mi faa aceast
p. 364

figiduiali din cauzi a eu fi spusesem: Domnia voastri ilustrisina vreti

s amineti in aceasa provincie cu armati sau fill armati?41 vreti s-o ctrmuiti dupi obiceiul turcesc sau romanesc, ori in forma in 1/ care fusese cir-

muiti pini acum? Daca rimineti cu armata, atunci, pe lingi faptul a yro-

vincia nu va suporta cheltuielile de intretinere a oastei si d. v. ilustrisima va

trebui si rimineti aici, s-o cirmuiii, dup obiceiul rominesc sau turcesc, ceca

ce va fi un lucru cit se poate de nesuferit; sau poate voiti si rimineti aici

fri. armaa, si in cazul acesta nu stiu daca yeti fi in surant. Deci, pentru

a asigura si provincia si acea parte pe care vreti si v-o pastrati pe seama dom-

niei voastre, lucrul cel mi nimerit pe care 1-ati putea face ar fi si-mi I'mpirasiti rnie ceea ce ginditi, ca si pot raporta maiestitii sale impiratului
sit sanctititii sale ceea ce i se cuvine impratului si ceea ce vi se cuvine
domniei voastre ilustrisime".

El a trimis un om de al su la impirat si peste citeva zile a spus ci

vrea si trimiti la curtea imperial o solie solemna, aci Ora acum a anuntat doar victoria ctstigati.
A trimis si la sultan solie si a chemat si vie aici in mare grab ceausul ce se afla in Tara Romaneasa si chid acesta s-a infitisat la audient,

Mihai i-a zis: Iati a ceca ce a dorit sultanul attta timp, ca eu, sub pro-

tectia lui a pun stipinire pe Transilvania, am adus eu la indeplinire".

Asadar fiind el in sigurant si din partea turcilor ca si din partea
impiratului, este nevoie a se purcead fa:a de el cu multi preficitorie42,

cit mi priveste, sint de pirere a maiestatea sa imperial si scoaa de la

el ceeea ce poate si prin indemnuri si cuvinte frumoase si imbuntiteasci,
atit eh se poate, situaTia impiratului. Si pentru aceasta sanctitatea sa trebuie si-1 ajute prin autoritatea sa, cu incredinari si cu unele promisiuni43,
pentru ci aceasta provincie sau va fi a impiratului, si atunci se pot spera
unele foloase pentru crestinitate, sau va amine a acestuia 6 atunci curind
va adea in mfinile turcilor.

Eu fac tot ce pot (dei in mare taini aci daa s-ar descoperi mi-ar fi

viata in mare primejdie) pentru ca ceatile a fie pistrate pentru maiestatea

sa imperial.

Mi staduiesc apoi a se faca confirmarea alegerii episcopului, cea a colegiilor pirintilor iezuiti si a altor posturi catolice, si m-am ingrijit si fie
confirmati senatorii catolici In dregitoriile lor. $i cit priveste pe episcop,
41 V. S. lima vole restare armata in questa provintia, o disarrnata?
42 E necessario di simulare molta cosa.

0 Aiutarlo con la sua autorita, et commissioni, et con qualche promessa.

164

www.dacoromanica.ro

clack' nu se trimite curind confirmarea episcopului, mi-e tearn c aceast

catedral va fi adus la ritul schismaticilor; si cum episcopul numit avea
de gind s plece si a se duc la imprat, eu 1-am oprit, indemnindu-1 s
se dedice din tot sufletul acestei biserici, deoarece ibava fiind primejdioas,
nu e timpul de a se ocupa de alte lucruri". De aceea, rog pe Domnia
voastr ilustrisimu si dati porunc s se faca confirmarea, acest episcop
fiind bine vzut de palatin si de mult folos pentru tovi catolicii. lar dac
acesta nu va fi confirmat, atunci va numi palatinul drept cancelar pe un
mirean, poate un eretic46 si sanctitatea voastr prea luminat stiti de cit
insemntate este s se pstreze in mtini catolice o demnitate ca aceea.
Palatinul a artat mult bunvoint fat. de religia catolic si scirb
fa t de eretici si in timpul din urrn a propus msurile ce le-ar yutea lua
pentru a purcede contra ereticiloro si a cura Tara de aceasta smint
blestemat. Dar consultindu-se cu mine, episcopul numit si cu printii iezuivi, am socotit a palatinul ne-a cerut parerea in chestiunea de mai sus nu
din zel religios, ci pentru a stiryi nobilimea. Noi i-am rspuns s ia, in
aceast privint, intelegere Cu imparatul.

Si palatinul este om fr invttur, inch abia ti poate iscli numele

si nu cunoaste alte limbi in afar de cea romaneasc si cea turceasc; dar
este foarte priceput la videnii si siretenii, nestvilit de legi, nestatornic si
din fire crud, aplecat spre desfriu, dispretuitor de sfaturi, repezit si (dup
spusele mitropolitului de Tirnovo48) netemtor de dumnezeu.
Peste opt sau zece zile, palatinul isi va trimite fiul, in virst de 12
sau 13 ani, s cirmuiascI Tara Romaneasc, si i-a dat ca sfettnici doi senatori catolici din Transilvania impreun cu alti doi nobili, de unde se poate
invelege a nu prea se gindeste s se intoara in tara aceea. Am propus
baronului Ungnad49 care a sosit ieri aici si a fost primit drept comisar al
cu toate c n-are scrisori si nici vreo inarcinare oficiar din
imiratului,
c ar fi bine s caute a-I lmuri pe palapartea maiest;ii sale imperiale
tin a nu e nici in folosul lui, nici al impratului, nici al binelui obstesc s
incredinteze o tall amenintat de atitia dusmani conducerii unui copil, ci
cs e nevoie s fie aprat si condus de palatinul insusi si, pentru a-1
44 Toata aceasta teama pentru catolicism era fara temei, Mihai fiind dispus sa-i acorde
toata solicitudinea.

45 V<estra> S<ignoria> 111<ustrissi>ma.

16 Este vremea cind papa protesta contra numirii lui Ungnad drept comisar ca fiind

eretic!

47 Era vorba sa fie declarare religii acceptate, dupa formula aplicata in trecut in
Transilvania, confesiunea catolica, cea ortodoxa si cea luterana, inlaturind pe cea ariana si
cea calvina.
18 Pionisie Rali care, primit cu toata cinstea de Mihai la curte, nu pregeta sal
ponegreasca.

49 David Ungnad, consilier aulic si unul dintre cei doi comisan i imperiali.
165

www.dacoromanica.ro

P. 365

indupleca, sa i se promita ca oricind5 va lsa Transilvania libera maiestatii sale imperiale, va primi ca rgsplatg do4nii in Germania.

Pina acum v-am argtat, cu multa durere in inima, diferitele intim-

plari petrecute in aceasta provincie; acuna trebuie, cu multg amaraciune in

suflet si multe lacrimi si va dau seama despre nefericita moarte a cardinalului si detentiunea fratelui sgu, Stefan, in 5imlau51. Domnul cardinal a
trecut in secuime (cum am spus mai sus), pentru a-si spori oastea si a-si
incerca inca odata norocul cu voievodul; dar taranii secui, aflind de venirea sa, ti intinsera o cursa52, ascunzindu-se intr-un loc foarte ingust, unde
nu se puteau ajuta calretii unii pe alTii; primul rind din cei 100 de calareti care se aflau cu cardinalul au luat-o la fuga, ceilalti au fost nevoiti sa
descalece; intre acestia era si cardinalul; cu un singur om linga sine, a

luat-o la fuga printr-o padure, unde ping' la urma, a fost ucis de patru
tarani ticalosi, care i-au taiat capul. Capul impreuna cu trupul au fost

aduse aici si 111-falll ingrijit cu tot dinadinsul, nu numai ca acel cap sa nu

fie infipt pe ziduri, ci ca domnia sa ilustrisima s fie inmormintata cu
cea mai mare cinste, si 1-am induplecat si pe palatin, care mi-a promis a
va insati si el mortul la groapa, iar duminica viitoare sper cu ajutorul lui
dumnezeu ca se vor celebra funeraliile53. //

Aceia care sint de partea Bithorestilor par sa nu fie multumiti de mine,

sustinind, pe de o parte, ca daca eu nu impiedecam pacea cu turcii, nu s-ar
fi intimplat aceasta, iar pe de alta parte se piing ca eu am spus ca impa-

ratul nu-1 va supra pe cardinal attta timp cit vor dura tratativele trice-

pute cu aprobarea stapinului nostru si ca palatinul a pus straje la casa mea

si spune ca vrea sa-mi dea o bung'. escorta ping la granita tarii. Acum ma
trudesc sa induplec pe palatin si-i daruiasca viata lui Stefan".
50 Ogni volta.

" Somlyo.
52 Imboscata.

" Si aici Malaspina isi exagereaz sentimentele fa f de A. Bthory, precum si propriile

sale initiative, pe de o parte,yentru c era acuzat a fi contribuit la prpdul lui A. Bthory.
pe de altd pentru c papa aratase tntotdeauna o mare afectiune acestuia pe care 11 cunoscuse
in Polonia, in vremea nuntiaturii sale la curtea lui Stefan Bthory.
" Observatie identic.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE CARDINALUL CINZIO ALDOBRANDINI55

1599 noiembrie 14, Alba Julia

[Explica lunga sa tgcere] dar sa stie domnia

daca nu voiam sa-mi primejduiesc viga, nu puteam
face altceva decit sam abvin de a scrie. Nici acuma nu a putea-o face de
n-ar fi prilejul [plecarii] domnului Ungnad care a fost trimis de aici de catre
acest palatin [ = domn] mai iute decit ar fi dorit, i banuielile la care a
intrat palatinul n urma venirii acelui domn s-au tutors i asupra mea. Astfel
ca azi mi-a pus tn vedere de doug ori ca este nevoie de mine la Roma si ca
trebuie s plec ptn fn doua zile. $i cum am argtat c a don i
asist la tumormtntarea cardinalului, mi-a raspuns din nou ca este nevoie ca eu sa plec, si
gadar ma voi porni la drum peste doua zile.
Senatorii i nobilii care s-au adunat pentru dieta, au intrat la banuiala
voastra i1ustrissim

55 Traducerea s-a fcut dupg textul italian publicat de Veress n Relationes, pp. 366-367.
Aceastg 'scrisoare poartg aceegi dafg ca cea adresatg papei.
167

www.dacoromanica.ro

p. 366

Mihai nu vrea ca sa fie de fa ta la acea dieta trimisii imparatului sau un

al staptnului nostru [papa] pentru c i-ar fi propus a stirpi acolo
intreaga nobilime si de aceea ei sint plini de teama si de tristete. Cind Ungnad
i-a spus acestui Mihai c potrivit cu dorinta sa, maiestatea sa cezaree ti poruncise lui Basta ca s vin cu armata sa din Ungaria Superioara in ajutorul sau,
slujba

acela se si afla la Satu-Mare, el a raspuns: As fi preferat ca ajutorul maiesP. 367

tatii sale cezaree sa-mi fi venit la timp, caci daca pierdeam lupta // nu pierdeam numai viata i stapinirea, dar impreuna cu mine piereau toti cei ce
tineau de mine. Acum cum stau in pace cu turcul, cu maiestatea sa cezaree
cu ceilalti vecini, i ma' aflu inauntrul acestei tari, ar fi bine ca armata imparatului s'a stea deoparte.

A incercat amintitul Ungnad diferite cai pentru a-1 face pe palatin

se declare cu privire la determinarea autoritatii56 pe care trebuie s o aiba
imparatul in aceasta tail, dar acesta nu a vrut sa se pronunte in nici un chip;
nu stiu de loc ce va face cu mine mime la audienta pe care o voi avea.
[Roagas i se trimit de catre papa un subsidiu pecuniar care si-1 scoata
din marea lipsa. in care se af1ay7.
Imparatul a pus sa i se plateasca lui Mihai 25 000 de talen.

[Intr-o nota se da un rezumat al scrisorii lui Malaspina citita la Vatican

la 20 decembrie In consistoriu ... din care reclaim urmatoarele:] Spune monse-

niorul Malaspina ca se afla pe linga [domnul] roman, bine tratat i onorat

Cu o garda pentru apararea sa, fiind in nesiguranta din partea nobililor transilvani care ii atribuie lui vina venirii neasteptata a Valahului spre marea ion
paguba, din cauza promisiunilor sale cit trata cu cardinalul ca nu vor fi tul-

burati ... etc. [si deci cel mai bun lucru pentru el este sa piece cit mai curind].

" Al particolare dell'autorita.

57 De pus in legsituri Cu pretinsul jaf de care a suferit, fiind Ogubit cu 600 de ughi.
Vezi mai sus, scrisoarea citre pap, n. 38.

www.dacoromanica.ro

[RELATIUNE FACUTA LA CEREREA

LUI BASTAr
1599 decernbrie 3 1Caloviaj59

Cred a este foarte necesar ca maiestatea sa

cunoasc ce am discutat cu domnul tn ultima mea tntilnire i conv:orbire
cu el. M voi sili s amintesc totul, punct Cu punct.
1i spusesem domnului c eu cred i socot c ar fi spre folosul intereselor sale si al unei 1initi demne6 dac el ar declara cit de curind i ar face
cunoscut fr alt zhav a cui ar vrea el s fie Transilvania: a sa, sau cumva
a impratului, i dac ar vrea ca ea s fie a acestuia, sau a sa, in ce fel
59 Traducerea s-a rcut dup textul latin publicat de Veres s, Documente, V, pp.
304-312.
Acest text a fost scris sub directa inspiratie a lui Basta chiar la Casovia, sediul
acestuia, i este adresat, de fapt, impratului. Mihai este acuzat de nestatornicie, este amintit
jurmtntul su de credint fai de Andrei Bthory etc. si, in sfirsit, se ajunge la pcarul cel
mai mare: el este schismatic, fiu al unui ortodox, adic al unui dusman indirjit al numelui
latin [pp. 304 ... 307].
Tranquillita ti praeclarae.
169

www.dacoromanica.ro

p. 310

p. 311

[ar fi s fie] i in ce conditii? lar el mi-a rspuns ca vrea s vorbeascl cu

mine in particular si fr s mai fie altii de fat, doar noi doi singuri,
a el vrea (ca s m. folosesc chiar de cuvintele sale) s-nli arate tot ce
are in suflet61. Dar cind am venit la el in acea speranf, am vzut cl acolo
nu este vorba de o intrevedere particular ci de o discutie i audient
public, fiind de fa; senatorii transilvani i romani. De aid am inteles
omul tergiverseaz.
umbl cu ocolisuri i a nu vrea sal vorbeasc cu
mine de cele ce are in end; din acta or // am hotrit s nu mai vorbesc
cu el despre acest lucru. Dar cind m-a rugat si mi-a spus ca s mg i si
induplec pe sanctitatea sa ca s-1 ajute cu subsidii bnesti i s intervin
pentru ca regii: i cel catolic, i cel prea-crestin62 i ceilalti principi
dinasti crestini
dea ajutoare i subsidii, i-am rspuns ca. nu poate spera
vreun ajutor de la sanctitatea sa sau de la principii aminti%i, clack' el nu
se intelege cu impratul in privinta Transilvaniei i dac nu Ii d satisfacvie in chestiunile ce ;in de ea ... pentru ci persoana impratului reprezint toat imprtia crestin ... etc. etc.
La aceste cuvinte, dei dup cum am putut deduce din glasul, privirea
si cuvintele sale, nu ti prea surideau cele ce ti spusesem, a rspuns totusi
va trimite cit de curtnd o solie solemn la imprat i cal el insusi se va

supune maiest'tii cezaree. Ajuns chiar la punctul acesta63, episcopul numit

al Transilvaniei64, care atunci ricea pe t'a.lmaciul, mi-a spus aceste cuvinte:
Praeveniri cuperet Palatinus65. Si cum nu prea inTelegeam ce vrea s spun
si nu m dumeream indeajuns, 1-am rugat s-mi arate mai deschis gindul
domnului. Atunci acela mi-a spus; Cum domnul si-a expus starea, singele
viata pentru ocuparea Transilvaniei si a intimpinat primejdii, ar don i ca
maiestatea sa
mulumeasc
i s.-i confirme titlurile pe care si le atribuie el insusi". lar dupa aceeam mi-a spus c dornnul a hotrit
ofere
prin solii si, dar
impratului acea
dupa cum a putut el s decu urmtoarea subtilitate insertoare si
duc
&rung gindul
viclenie ascunsa, dup cum ar argumenta domnu167: Tara pe care eu hotNecnon etiam sese mibi (ut ipsissimis verbis utar) cum uno solo corde velle declarare.

62 Adica regele Spaniei i cel al Frantei.

63 Hoc ipso temporis puncto.

64 Dumitru Naprigy era episco pus electus, adica nu Inca' introdus in jurisdictia sa

episcopa/a. El fusese numit cancelar al Transilvaniei.

55 Domnul ar don i sa fie intimpinat (adica sa nu faca el primii pasi).

66 Adica in particular, dupa audierga.

67 Nu este prea 'impede daca alternativa naiv care i se atribuie lui Mihai i se datoreste lui Malaspina sau episcopului Naprgy. Din faptul insa ea' Malaspina crede c intreaga
problema' s-ar putea rezoIva prin bani (vezi mai sus, n. 20) reiese c intregul rationament
aparline lui. Ipoteza confirmata cu prisosinfa de identitatea de stil dintre aceste speculavii
at cele adresate de el la Roma In 1595, in legatura cu ocuparea Moldovei de catre Zamoyski
(Hurmuzaki. XII, p. 216-217).
170

www.dacoromanica.ro

rsc s o ofer impratului, acesta ori o vaprimi, ori nu o va primi. Dac

o va primi, atunci inainte de a i-o reda si a peca din ea, voi cere de la
el atita bnet ctt ti va fi greu si peste mida' sa-mi plteasca, i fi voi pretinde plata tuturor cheltuielilor si a tuturor spezelor fcute de mine pentru
voi zice a se ridic la un milion de florini.
ocuparea Transilvaniei
Si dac atunci impratul nu va voi s primeasc Tara din cauza acestor
greutti bnesti, si mi-o va rasa, si va voi dup aceea /1 s trateze cu mine
despre o legtura de alianT, eu cred i tiu a in aceste tratative situatia
mea va fi mai bun [ca a lui] i eu voi avea superioritatea din faptul
impratul insusi a refuzat ceea ce i-ami oferit. De aceea va fi mai bine
pentru mine s-i propun eu lui conditiile pe care le voi voi eu, decit s
primesc conditiile pe care le va fi voit el.
Fr indoialc acela care va
considera lucrurile cu luare aminte va vedea lesne c tn aceste tratative
se vor mai ivi alte greutti si mai mari.
[Urmeaz expunerea unui sistem garantat pentru a neutraliza pe domn:
tnapratul si-i dea titluri goale avind grija. sa-1 lipseasc de once putere
rea15. Sint formulate 12 puncte menite sa limiteze toate
domnului. In sfirsit este enuntat si un precept universal valabil pe care fi redlim.]
eit se
Dar mai inainte de toate, ceea ce mi se,, pare c este necesar,
poate de necesar, este c clomnul nu trebuie sa fie intrttat decit numai dac

poate s fie tot atunci

impratul nu poate

dobortt, cxci altminteri din dou una, sau vede

doboare i astfel fi dispreTuieste forTele, ti nesocoteste

puterea si nu Tine seama de el, si din sernet se face si mai semet, sau dac
ar incepe s se team, va fugi la turci si se va ofen i arta gata [si-i ajute]
s ocupe Ungaria Superioar68.
68 0 not.' a editorului arat c textul a fost scris n grab la cererea lui Basta, spre
a fi trimis /a Praga. O copie a fost expediat cardinalului Cinzio la Roma.

www.dacoromanica.ro

P. 312

[PLECAREA DIN TRANSILVANIA 169

1599

p. 368

decernbrie 4, Capvia

Eu am plecat in ziva de 18 ale lunii trecute

din Alba Iulia insotit de un om al voievodului i de 400 de eglreti unguri
veniti cu Ungnad i Forgacs [Sigism.] i rugat de aceti domni am trecut
[Somlyo] unde am reggsit pe Basta, pe guvematorul Oradiei
prin Sim
[Paul Niary] qi mai multi colonei i alte persoane insemnate qi le-am ficut
o dare de seamg cuprinzgtoare i amnuntitg" a strii in care am lsat
Transilvania.

Basta, socotind firea palatinului i felul comportgrii sale ping acum,

a ajuns la prerea c maiestatea sa trebuie s foloseascg forta pentru a-1
alunga din Transilvania i nu a fost uposibil sg fie clintit de la aceastg
Zicea cg nu va cere imparatului [pentru aceasta] dectt 8 Orto
convingere
e Traducerea s-a fcut dupi textul italian publicat de V cress
368-371.
7 Copiosa et distinta.

172

www.dacoromanica.ro

Relationes, pp.

de soldati. Ungnad si alti citiva erau de ala prere, anume a nu ajung

la lupt ci a se purcead pe calea tratativelor pasnicen. Eu, pentru a
impaca prerile unora si altora, vzind mai ales c intre ei se nasc neintelegeri primejdioase, sub motivul c Ungnad72 a fost arhitectul tragediei
provocate in Transilvania, la care Basta s-a opus intr-una, am propus s.'
se admit calea tratativelor, dar s nu amin armata la hotarele Transilvaniei ci s fie impina din loc" pentru a usura mai mult tratativele si
daci nu ar reusi bine aceste [tratative], atunci se va putea recurge la arme.
Au trimis si unul si altul scrisoare la imprat si asteapa hoarirea sa; si
Ungnad a vrut s m insoteasc. pin aproape de orasul acesta [Casovia]
pentru a patrunde mai bine starea lucrurilor eh si prerea imea, si eu i-am
dat in aceasa privina deplin satisfacvie. [Malaspina trimite o copie a
relatiunii i a parerii sale74 spre a fi comunicate impratului care se va
bucura mai putin dup ce le va fi citit decit s-au bucurat ministrii creduli
ai impratului." // Se plinge de usurinta cu care au fost primite intrebrile
sale la Viena cu privire la ofertele lui Mihai catre impsrat de a ocupa
Transilvania. Dac voiau s. se rzbune cu ajutorul unui schismatic contra cardinalului, trebuiau si-1 anunte pe el ca a plece sau s-si retrag
fgduielile acute cardinalului (!) ... etc.]
Cetatea Chioar s-a predat palatinului ... etc.

// [Hust va primi o garnizoan imperial.... etc.]

[Singura cale de a-1 scoate pe Mihai din Transilvania e ca Ieremia s
recurg la tezaurul pe care 1-a tot adunat de eind se bucur de pace, ...
con la sponda de Polacchi lipsindu-1 pe Mihai de cei 3 200 de cazaci pe
care li are la el].
[Pe drum a regsit carele care transportau la palatin tezaurul principelui Sigismund care]

P. 369

p. 370

dup cum mi-a spus senatorul cruia i-1 incredinvase

se poate urca la 100 000 de ughi. lar el [Sigismund] se afl

la cancelarul Poloniei [Zamoyski] srac, nenorocit si lipsit de once ajutor....
Sigismund

71 Togata trattatione.

72 Ungnad se certase cu Basta Inainte de a merge la Alba Julia. Acum este redat

acuzatia pe care i-o aduce Basta cu prilejul acestei intilniri.

" lmpinguasse. Termen ce nu se potriveste cu contextul. Desigur el sensul adevrat

trebuie s fie acela al verbului latin impingere, a Impinge. Dar nu se arati incotro trebuiau
impinse trupele lui in timpul negocierilor, inainte sau inapoi. Nu se Intelege cum o asemenea
miscare, fie intr-un sens, fie In altul, ar fi favorizat negocierile, cad Mihai ar fi rspuns Cu
forTa la o intrare a lor In Transilvania.
74 Relatione et voto.

www.dacoromanica.ro

P. 371

VALENTIN WALAWSKI
(?

dupa I 601)

Valentin Walawski, care a comandat un polc de 700 de

cazad din oastea lui Mihai Viteazul In lupta de la Selimbr, era un nobil polon, nepot
Andrei Taranowski, al crui alt nepot, Lubieniecki, fusese trimis de acesta In
Tara RomneascI In ajunul atacului turcesc din august 1595. Legkurile domnului cu fostul sol
al lui
al

regilor poloni la Poart aveau un Indoit rost. Pe deoparte puteau ajuta la stabilirea

unui contact 'hare domn 6 conducerea republicii polone, pe de alta erau foarte folositoare
la nimirea de mercenari pentru domn. Andrei Taranowski pe ling alte servidi pe
care le fcea vechiului ski prieten, lua o parte activa la aceste Inrolki, recrutind voluntari
de pe mosiile sale pe care li trimitea domnului sub comanda nepotilor sk. Ecoul trezit

de aceste chemki a fost destul de putemic pentru ca s se dea in Polonia o serie de

decrete, interzicInd iesirea din tar a unor asemenea demente, precum si once adunri
sau pregkiri tri vederea unor Inroad pentru tinuturi din afara hotarelor republicii polone.
Totodat era Intkit paza la frontier pentru a opri trecerile lor impetuoase spre tagra
domnului. Aceste msuri aveau s adua o piedic serioas la sporirea oastei domnului.
174

www.dacoromanica.ro

Cit priveste rolul de intermediar politic al lui Taranowski,

nicii partide

a marii

nobilimi

ostile liniei

el se

adresa mai ales puter-

urmate de cancelarul Zamoyski.

Inca' din

vremea interregnului care precedase alegerea lui Sigismund al 111-lea Wasa, se produsese
o sciziune insemnat hare sustinatorii lui Maximilian de Habsburg, care a si fost ales
rege, i leahta condusa de Zamoyski, care 1-a luat prizonier i 1-a silit s renunte la
coroana. Andrei Taranowski fusese unul dintre partizanii candidatului astfel Inlaturat.
Dealtminteri, chiar in stnul dietei polone, Mihai Viteazul se bucura de sprijinul partidei
adverse cancelarului Jan Zamoyski i politicii sale, avind in frunte pe primatul Karnkowski,
Sebastian Lubomirski, Mnizech, voievodul de Sandomir i voievodul Kievului, Constantin de
Ostrog. Astfe/ sand Iticrurile, este probabil c eventualul concurs al lui Taranowski nu
putea avea vreo eficacitate la cancelar, care de fapt conducea direct toat politica statului,
regele avind un rol mai mult formal. Dar el putea s chtige adeziunea membrilor dietei
impotriva politicii constante a lui Zamoyski, exemplificat prin amestecul polon in Tara
Romaneasca, prin imbierea de voluntari nobili poloni de catre Ieremia Movila pentru pezarea lui Simion Movila in locul lui Mihai. Andrei Taranowski preconiza inca.' de chiva ani
adoptarea unei formule de impaciuire cu Mihai Viteazul. In iulie 1597, dupa ce Mihai
obtinuse trimiterea de trupe imperiale in Tara Romaneasca, el vine insarcinat cu o misiune
tainica din panca cancelarului: anume sugestia de a renunta la ajutorul militar habsburgic,
primind In schimb o trupa de 2 000-3 000 de ostasi poloni. Domnul insa a refuzat aceasta
oferta. Infringerea cardinalului, omul lui Zamoyski, a insemnat, desigur, un insucces flagrant
pentru acesta din urma. Dupa instalarea sa la Alba Iulia, Mihai Viteazul 1-a poftit la el
pe Andrei Taranowski, stirnind prin aceasta banuielile observatorilor imperiali, In ciuda
faptului c acest nobil polon fusese unul dintre partizanii cei mai convinsi ai arhiducelui
Maximilian.

Dar de asta data Andrei Taranowski a intirziat s raspuncla la apel, In vreme

ce domnul il astepta nerabdator cu un cal frumos i cu zece butoaie din vinul cel mai bun.
De aceea, probabil a pcanit spre el un curier platit de domn, ducindu-i o scrisoare a lui Valentin Walawski care continea si o chemare discreta a lui Mihai Viteazul. O luna exact dupa
expedierea acelei epistole sosea in Transilvania Taranowski, pe care Mihai avea sa-1 retina'
mai multa' 'reme pe link' sine, luindu-1 cu sine Impreuna i cu comisarii imperiali in
drumul sau pe la orasele Transilvaniei din luna martie. Am crede ded c scopul principal
al trimiterii curierului fusese acesta. Dar cu acest prilej se mai putea realiza si altceva:
trimiterea unui fel de scrisoare circulara, care s prearrtireasca rolul polonilor in lupta de la
$elimbar, subliniind i favoarea deosebita de care ei se bucurau la domn i perspectivele stralucite ce se deschideau in fata ostasilor care ar veni
slujeasca. Totodata, erau indicate
intentiile domnului cu privire la legaturile dorite de el cu Polonia. Se observ asemanari
reale Iran povestirea luptei cu cardinalul i versiunea autorizata a desfstuirii evenimentelor formind baza expunerii facuta de solii lui Mihai la imparatul Rudolf al II-lea., precum si cea a lui I. Darahi. In textul s.u, Walawski dsi o descriere vie a luptei de la
$elimbar, staruind mai mult asupra rolului polonilor si a recompenselor primite. Abia un
an dupa acest triumf, Il aflana printre cei ce se grabesc sa-si chtige iertarea cancelarului,
alergind la el dupa infringerea lui Mihai In Tara Romaneasca, i pred/ndu-i o cutie cu
175

www.dacoromanica.ro

corespondenta domnului. Asupra acestor imprejurri vezi rapoartele din volumul de

precum i lucrarea lui I. Corfus, Mihai Viteazul i Polonii, Bucuresti, 1939. Scrisoarea
cuprins. aici

a fost publicaa de A. Veress in Documente, vol. V, pp. 332-337, dup'

originalul din Muzeul Czartoryski de la Cracovia, insotit si de o traducere romaneasc.

A. Veress a mai publicat 6 o versiune german contemporan a textului polon al lui
Walawski (ihidem, pp. 362-366). Un fragment in versiune Iatin se afl cuprins intr-un
text scris din inspiratia arhiducelui Maximilian inainte de 18 februarie 1600 (Hurmuzaki,

XII, pp. 713-714). Este partea din scrisoare in care este vorba de favoarea artat de
domn polonilor si de &dui unei apropien i de Polonia. Acest text mai contine trei fraze
finale, care lipsesc din cel polon folosit la redarea versiunii romnesti, 6 care au fost
adugate de noi in parantez la locul corespuniltor.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE
ANDREI TARANOWSKIi

1599 decembrie 14 Turda?

Faptul a Matia2, sluga domniei voastre a

fost retinut aici atita vreme, nu are ala pricin decit a la noi tu Tara

Romaneasc au fost pretutindeni mari tulburri, si ne aflam aproape lipsiti

de ndejde de vara noastr. Asadar din pricina multelor pericole de la noi

el nu putea pleca. Acum d'id cu ajutorul lui Dumnezeu e ceva huiste,

a fost lsat de catre milostivenia sa principele, dtridu-i eiteva zeci de galbeni cheltuial de drum.

Cred a este nevoie s Vi dau de stire cum ne-a mers in aceste vremuri. La inceput in iunie am stat mereu cTri ca s putem porni la lupt
oricind, deoarece turcii au fcut l'ing Giurgiu la Dunre, un pod, gata
1 Traducerea s-a fcut dup textul polon publicat de L V e re s s, Documente, V, pp.
333-337, folosindu-se li traducerea romneasc (pp. 337-340) cu mica modificiri.
2 Rezult din cele spuse c omul lui Taranowski fusese trimis la domn Inainte de luna

iunie, deoarece $tirile trimise acum Incep din acest moment.

177

www.dacoromanica.ro

p. 333

si-1 lase peste Dunre. Mihai Vocr astepta cu mare bucurie ostile turcesti,
voind s se rnsoare cu ele, dar nu stim din ce pricin n-au inaintat ptra

la noi. $i astfel am petrecut toat vara asteptind pe turci in lagr, gata

de lupt cci veneau zvonuri la Mihai Vod i spionii aduceau stiri ca

impratul turcilor poruncise lui Ieremia

voievodul Moldovei
aseze pe fratele su Simion in scaunul Trii Romnesti. pentru care lucru
trebuia sit fie ajutat de catre nobilii poloni cu soldati lesi. Ne-a sosit
veste c hatmanul de cimp3 al Coroanei polone a plecat cu oastea in aju-

torul lui Ieremia pentru a pune pe Simion in scaunul Trii Romanesti.

Noi stteam in tab."ra de pe lng nul Buzului, cu o parte a ostirii, iar
cealalt oaste sttea ling Siret, la Czytnik"4 nu departe de Rimnic. Apoi
i s-a adus lui Mihai Vod tirea cum c principele Cardinal Andrei Bthory
i-a retinut banii ce-i fuseser trimisi de catre impratul crestin si de catre
pap cu care el ar fi trebuit s ne pateasc soldatii. In oastea noastr a

fost mare zarv din pricin c Mihai Vod nu avea bani cu ce s. ne

plteasc. Apoi rposatul Bthory5 i-a oprit si a doua oar banii ce-i fuseser trimisi de Papa prin legatul Malaspina", cu care bani el ar fi trebuit s-si adune oameni i s-si intocmeasc oastea. In aceast vreme, Ieremia

p.

vod7 trimise un om la Mihai Vod ca s lase Tara Romaneasc. in seama

fratelui su, iar Ieremia avea oastea gata, ca si Andrei Bthory, care de
asemenea trimisese un om la Mihai Vod ca s-i lase lui Tara Romaneasc,
faca jurImint de supusenie si s inceteze lupta contra turcilor. El //
slobozi curind de plecare pe solii Cardinalului Bthory, zicinch c Ora'
ce

nu-i vor arunca pmint

peste ochi,

nu

va Inceta sa

lupte cu

3 Stanislaw Zolkiewski. Vezi biografia sa n volumul de fa*

4 Poate Jidenii La nord de RImnicul Sarat, dar nu asa aproape de Siret.
5 Cardinalul Andrei Bthory. S-ar parea c aid este o suprapunere cu gestul lui Sigismund Bthory din anul precedent. Vezi i Ver es s, Documente, V, pp. 219-220.
6 Vezi biografia sa tn volumul de fa.
7 Misiunea lui Csomortiny este destul de nelamurita. Asupra realitatii sale nu incape
nici o tndoiali. Indoielile 'incep cind este vorba de stabilit de cine anume a fost trimis.
Legaturile strinse si constante ale lui Csomortny cu domnul Moldovei i tilcul mesajului adus
indreptkesc, oarecum, interpretarea lui Walawski, c5 el ar fi fost emisarul acestuia. Dar el a
fost trimis de cardinal. Este probabil ca insarcinarea data lui Csomortny avea un caracter
mai mult particular. El trebuia
sperie pe Mihai, invocind poruncile turcilor, pentru ca
acesta s plece din Tara Romneasca. Oficial, cardinalul ignori oarecum demersul lui
Csomortny, trirnimnd curind dup5 aceasta pe deleggii si care sa-i ceara domnului jura-

mintul de credinta. Asa rezulta si din scrisoarea lui Mihai catre Ieremia Movila, din 20
decembrie 1599 (P. P. Panaitesc u, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
Bucuresti, 1936), Bthory a trimis mai intti pe Toma Csomortny, cu somavia de a parasi
Tara Romineasca, si mai aEoi doi nobili (dwoch panov) ,,ca sa fie cu dinsii asezarn'int
intarim juramintul, i ca sa fim prieteni, asa cum am fost cu dinsii mai inainte" (p. 97).
Vezi

i N. Iorg a, Istoria Romnilor, V, p. 333. In nici un caz nu a fost o actiune

simultana sau dubla, cum crede Walawski, destul de conuadictoriu.

178

www.dacoromanica.ro

turcii, deoarece a jurat impratului crestinilor

c
11
va ajuta impotriva
lor", In ceea ce priveste lsarea domniei nu-mi las nimnui tara i mosia,
pin ce nu m vor smulge de acolo, tirindu-m de picioare".
In aceast vreme, Cardinalul Andrei Bthory adun o diet la Cluj.
Mihai Vod stia c in aceast diet se vor sftui intre ei despre el. Apoi
venir, i spioni, aducindu-i vestea c turcii au trecut Dunrea in Tara sa,
c voievodul moldovean a pornit de partea cealalt cu oaste impotriva
trii sale si c hatmanul de cimp al Poloniei se apropia de Tara Romaneasc cu polonii trimisi in ajutorul lui Ieremia. Dup aceea Mihai vzind
c are vrsmasi in toate prtile, s-a inTeles cu rotmistrii i polcovnicii poloni care erau acum peste 4 000 pe ling dinsul. Se strmut. cu intreaga
sa oaste peste miunti in Ardeal, fr sa fi spus ceva despre scopul su
ungurilor ori celorlalte neamuri, afar de poloni8. Si astfel, luindu-si cu
sine sotia, copiii i toate comorile pe care le avea, am ajuns in octombrie
line. Brasov, pe care 1-am luat cu mestesug i dibcie9. Atunci s-a inTeles
cu domnii mai cu vaz. ai secuilori, crora le-a fkcluit inapoierea li-

berttilor lor mai vechi rimite de la regele Matias i le-a ingduit s-si ucid

asa cum mai facuser cu ciTiva ani mai inainte si sub domnia lui
Sigismundu B.thory. Apoi toti secuii au trecut de partea lui, aducindu-si
oastea lor mare la Mihai. Dup aceea, secuii i ungurii au ocupat cu dibcie puternica cetate a Fgrasului. Apoi au venit ling Sibiu. and Andrei
Bthory afl c Mihai a ocupat Brasovul i Fgrasul, trimise pe nuntiul
papal, Malaspinal2, la dinsul, cerindu-i s se retrag de bunvoie fkduindu-i c va primi banii trimisi de impratul crestin si de papi p'Entru
soldgi; i-a mai fgduit in afar de aceasta
dea din chiar banii si
ca s-si poat plti soldatii pe trei luni. Dup care Malaspina mai sustinea
ca tmparatul crestintAii i-a incredintat solia ca Mihai s prseasel de
bunvoie Transilvania. Mihai il intreb, mns, dac are despre aceste lucruri scrisori de la imprat catre el, si dud Malaspina ti spuse c el e un
nunTiu papal si c fl poate crede i fr scrisori, Mihai ii rspunse: Pe
tine te-a trimis sfintul Printe s te ingrijesti de treburile duhovnicesti,
iar nu de cele vitejesti si te sftuiesc s-mi prsesti tabra fr rgaz;

de nu, vei fi pzit de 200 // de pedestri 0n5. ce m voi rfui cu vara

aceasta, deoarece pe a mea mi-am pierdut-o"3.

8 AfirmaTie menits capteze simpatiile acestora.
Adic
lupt. Formul foIosit i pentru ocuparea Fgrasului.
i Sefii secuilor liberi.

fr

Este vorba de miscarea secuilor de la Inceputul anului 1596, ca urmare a clcrii

flagrante a fgduielilor facute de Sigismund secuilor n preajma campaniei de la Dunire.
ra Pentru interventia amintit, vezi versilmea sa din volumul de fa p. 157 s.u.
Walawski suprapune aici dou momente deosebite: cel al infilnirii cu Malaspina, care

s-a Incheiat cu fixarea unei noi Intilniri pe a doua zi de dimineaa (care nu a mai avut

loc),

cel

al concedierii lui Malaspina dintr-o faz ulterioar, pentru a-1 i'mpiedica

179

www.dacoromanica.ro

p. 335

Dup ce a plecat nuntiul, a venit Cardinalul14 cu stile sale e si-a

asezat talAra ling` Sibiu, nu departe de aceea a lui Mihai Vod. A doua
zi, adic la 27 octombrie, dimineata, a si inceput asezarea ostilor de
amindou prtile. Mihai, fit rindui stile astfel: Mai intli imprti pe poloni ton

dou corpuri pe care le-a pus pe anatndou flancurile ostirii sale; intre

ele ca trup5, a treia a pus pe ungurii si, pe haiduci (numiti Szabadlegnyek)

cu artilerie; ca trup a patra a asezat in dosul acestor haiduci citeva mii de
ostasi Cu sulite, i ca trup a cincea a pus pe moldoveni in num'r de 2 500
la marginea acestor ostasi. Mai in spatele moldovenilor, a pus o trup mare

de secui. Oastea a fost rinduit de Mihai mnsui, dup.i care s-a asezat cu
copiii i Cu sotia sa in spatele acestor osti impreun cu 3 000 de. pedestri
alesi si 2 000 de arireti. Asa sttea si Andrei Bthory, principele Transilvaniei, dui ce i rinduise oamenii. Dar in acest timp haiducii lui Mihai
se aruncar asupra pedestrasilor lui Bthory i, incerindu-se intre ei, haiducii
au fost respinsi si au fost nevoiti s se retrag. Atunci mi-a porurrcit Mihai

s' lupt cu polcul meu de 700 de alareti

cazaci

din

Polonia.

Am

inaintat Cu cazacii, asvirlind tnapoi pe pedestrasii lui Bthory. Acuml am

fost respins cu polcul meu de catre ostasii lui Bthory, si din ace-1st:4
cauza Mihai m-a ajutat cu sulitasii si. Cind mi-au sosit ostasii lui Mihai
In

ajutor, am impins tndrt oastea lui Bthory. Lui Branickils nu i-a

inOduit Mihai s intre in lupt, lsindu-1 s stea pe loc cu citeva mii de

cazaci. Atunci o ceat mare de unguri ai lui Bthory a aruncat iarsi pe
oamenii lui Mihai tnapoi, asa a au inceput s fug". Acum, inainte ca
s-mi dau seama s-a repezit Mihai insusi la polcul lui Branicki i l-a rugar s faca ce se cuvine unor viteji, zicind c cinstea sal st in puterea lui
Dumnezeu i in a lor cxci biruinta e in nlinile lor. Atunci am inaintat cu
polcul meu dintr-o parte si domnul Branicki de cealalt parte cu mare
putere; ne-am luptat mult i in sfirsit, rupind rindurile vrajmasilor, am

intrat dup ei, in ta&ra lor. Acolo a asunat apoi semnalul retragerii.

p. 336 Mihai a poruncit pedestrimii // sale de sub comanda feciorului sL17, precum si secuilor i moldovenilor si s. se aseze in dosul taberei unguresti,
se pregtea acolo de aprare. Apoi Mihai a poruncit ostilor sale s' se aseze
iarisi asa cum erau la inceput; dar inserindu-se i lstndu-se noaptea, am
stat rinduiti de lupf si au fost trimisi rnitii in tabra noastra, pentru ca
tinem in viaf, pe cei care mai aveau zile.

plece pinn
Cu dusmanii lui Mihai, chid intr-adevr domnul i-a poruncit s
dou zile daca nu vrea s rmtn prizonier. Malaspina s-a gribit s treac la Basta unde
unelteascii

si-a continuat intrigile inainte de a se 1ntoarce la Roma.

14 Andrei Bthory.

15 Nobil polon, comandind in oastea lui Mihai Viteaz ul un polc de cazaci. A murir
in slujba lui In anul urmtor.
16 A lui Mthai.
17 Nicolaie-Ntrascu.
180

www.dacoromanica.ro

Ungurii nu au fost nici chid mai viteji ca atunci, cci lupta se purta
de amindouI prtile cu aceleasi arme si daca nu era s fie cazacii mei,
Mihai ar fi pierdut btlia, deoarece oamenii din partea noastr erau chiar
gata s fugl.

La cderea noptii, indat ce s-a rcut intuneric a fugit Bthory din

tabra sa in munti spre Moldova, iar oamtnii si au prsit indat lagrul,
dui. dinsul. De indat ce s-a bgat de seam c Bthory fugise, 1-au urmarit secuii cu cetele lor. L-au ajuns din urm intr-un sat secuiescl, unde
se refugiase numai cu trei insi. Acolo a fost rnit la cap, de cineva cu o
lovitur de secure. Aprindu-se i intorcindu-se intr-o parte a fost rnit

la cap, la frunte i la fat. Indat ce a czut, i s-a tiat capul, care a

treia zi a fost dus cu rnile pe el la Mihai. Mihai a luat acest cap, a inceput
si-1 srute plingind, iar acel care I-a adus a fost pedepsit cu moartea In fata
intregii sale ostiri. Apoi a trimis dup trupul Cardinalului. La sosire, Mihai
i-a iesit inainte cu mare alai, cu intreaga sa oaste din Alba Iulia. Pe urm,
a cincea zi a insotit trupul cu cinste mare pin la mormintul din biserica
mare de la Alba Iulia. El tnsusi ducea lumanarea dup mort i I-a ingropat acolo.

Apoi, dup btlie, s-au predat indat Sibiul i alte cetti si orase;
nobilii ardeleni au fcut jurmtnt lui Mihai, in afar de orasul si de
cetate Hust, care au primit osti nemtesti ce le-au ocupat pentru imprat.
Dup btlia cistigat, Mihai ne-a druit nou, polonilor i ungurilor, leafa pe trei luni deodat pentru munca i vitejia noastr si pe luna a patra
ne-a pltit banii inainte si a fcut o lege inteleapt pentru Tntretinerea noastr.

E asa de anilostiv, cu noi, in& de se numeste cineva polon, Il druieste Cu

ceva,
celui care vrea si-i slujeasc Ii d bani gata. Pe de alt parte
cind mergem la dinsul ne primeste pe noi polcovnicii // i rotmistrii cu

mare ciaste; la masa sedan cu el si nu ne priveste ca un domn ci se

poart cu noi ca un tovars de lupt. Aproape nu trece o zi a nu ne dea
nou cite ceva din al su, ca haine, blnuri scumpe, cit i galbeni din care
are mereu la el buzunarele pline. Nu se sgirceste cu banii si la masa inchin el pentru sntatea slugilor srace si le di chiar cu mina sa mincri,
indulcindu-le bine cu galbeni.

V mai spun domniei voastr ci are bani de dat soldatilor, deoarece

luat multe comori20 rmase dup Sigismund si Andrei Bthory, care
abia au putut fi crate cu 24 de care. Acuni se pregteste pentru iarn
a

mearg impotriva Timisoarei si la var vrea s

asedieze cetatea turceasc.

18 Formulare destul de ambiguI pentru a scoate n evidenfi meritele proprii i isprvilc

trupei comandate de el.
29 Ulterior s-a pretins c Bthory ar fi fost ucis de romlni.

" Afirmalie de natur s atrag Inrolarea ostasilor strini in armata lui Mihai.

181

www.dacoromanica.ro

P. 337

Are de gind sg-si mgrite fata2I cu un bgrbat de seamg din Polonia si s

insoare pe feciorul su tot acolo. Vrea sg. se supun maiesttii sale regelui
Poloniei, sg-i facg jurgmint de credinfi. Maximilian22 a trimis la el sg-i
lase principatul Transilvaniei dar el n-a vrut sg facg acest lucru, zidnd
cl yentru aceastg Targ a curs stnse lesesc23; pe impratul crestingtAii vrea
insa sg-1 ajute cit va fi in viga impotriva turcilor, asa cum jurase altg
datg; insg lui Maximilian nu vrea sg-i lase Transilvania. Vrea sa-si trimitg
solii la maiestatea sa regele, la dietg, insg ar don i s fie mai bine primivi
decit acum trei ani24. Pe mine m-a intrebat unde zgboveste domnia voastrg
in vremea aceasta, &id v-a preggtit un cal frumos impodobit, impreung.

cu zece vase din vinul cel mai bun. i se roagg doar de acest lucru, ca
domnia voastr s-i concilieze25 favoarea regelui. Dat la Turda In ziva
de 24 decembrie26 anul 1599.
o Domnita Florica.

22 Inci de la renuntarea dintli a lui Sigismund (aprilie 1598), era socotit stpinul
legitim al Transilvaniei. Dar nici atunci si nici dupi aceea nu a iesit din inactiuneal sa.
23 Afirmatie menitg sg introducg ideea unei integrri in politica Poloniei.
24 Adicg in 1596. Urmeazg frazele omise din celelalte copii si pgstrate numai 'in
fragmentul reprodus In ,Hurmuzaki, XII, pp. 713-714.
ut gratiam regis sibi D. V. consiliet (-- conciliet).
25 Data (24 ianuarie) nu corespunde Cu cea din textul polon (14 ianuarie), afar daca
s-ar socoti c este dupg calendarul nou, iar cea din textul polon dup cel vechi. In celelalte
texte nu este artat nici un loc de expeditie a scrisorii. In colecta lui Veres s, V., p. 333,
aceastg lips este completatg in parantezi cu precizarea Alba Iulia, cpgtatg pe cale de
deductie. Cum Intteg acest final al scrisorii pare autentic, ar insemna cl polcul lui Walawski
se afla atunci la Turda.

www.dacoromanica.ro

$TEFAN BATHAZAR
(? - dupZz' 1604)

Nu cunoastem amnunte biografice despre Stefan Batsi cg a intrat intr-un conflict violent si
zgomotos cu episcopul Bernardino Quirini, Impotriva cgruia a Indreptat In martie 1604
plingerea redatg mai jos. Aceastg reclamatie trebuie confruntat cu plingerea episcopului
catolic, unde se aratg stilul In care se desfsurau aceste cerruri, mergind ping la blti

bazar. $tim doar cg era paroh de Suceava

si capete sparte. Faptele materiale artate de Bathazar se potrivesc si cu alte dedaratii

contemporane, ce insir capetele de acuzare contra episcopului Quirini: cgutarea comorii

de la Suceava pentru Mihai Viteazul, judecgiile laice Cu observanvii din Bacu

ciparea episcopului catolic la procesiuni religioase ortodoxe

si partidupg obiceiul catolicilor

din Creta, de unde se tigea episcopul, $i unde se ajunsese la anumite forme de convieTuire pasnicg intre crestini sub crunta apsare a semilunei. In realitate, disciplina pe
care ncerca s o instaureze Quirini In sinul bisericii catolice din Moldova IntImpina
rezistenru parohilor, cgrora le convenea mai bine un episcop polon absenteist, care sg
nu le tulbure socotelile.
183

www.dacoromanica.ro

Textul de fa; l aduce o marturie pretioasa, adt In privinta Londitiilor generale din
Moldova unde se arata 'impede trecerea treptat." a catolicilor la biserica ortodoxi ,
dt si In privinta framIntarilor interne ale clerului catolic din Moldova, nesupus unei
autoritati unice, ci sfIsiat de certurile dintre episcop si parohi de o parte, dintre acelasi
episcop si calugarii misionad de alta, la care se mai adaug. cenurile dinauntrul aceluiasi
ordin: minontii conventuali si minoritii observanti de care pomenesc nenumrate mrturii
din secolul al XVII-lea. In aceasta ambianta se desfasoara si o alta lupt pentru acapararea episcopiei catolice din Moldova de catre biserica polona. Anii de pastorire ai lu
Quirini, si apoi ai lui Arsengo reprezinta un moment de rezistenta la tendinta cotropitoare a polonilor, ce aveau ski impuna In curInd episcopi nominali, a caror existenta
trebuia sa complice Inca si mai mult lmprejurrile bisericii catolice din Moldova. Cererea
celor patru parohi ce iscaleau plingerea lui Bathazar, de a se numi un episcop polon,
indica Inca din 1604 calea ce va fi urmata foarte curInd.
Textul lui Bathazar a fost publicat de B. P. Hasdeu In Columna lui Traian"
sub titlul Documente inedite din biblioteca DoriaPamfiliana din R ma relative
la istoria catolicismului in Romania 1601-1606, pp. 318-320.
De Bathazar s-a ocupat si Al. Sadi-Ionescu In Bibliografia calatorilor straini, pp.
105-106.
1876,

www.dacoromanica.ro

[RELATIE DESPRE STAREA CATOLICI-

LOR DIN MOLDOVA]'

1604 martie 30

... Eu Stefan Bathazar, parohul de Suceava,

In numele meu si a trei preoti de mir fiintind in Moldova, chemat de ei

ca si. merg la Iasi pentru a scrie aceasti scrisoare, mi indrept rugitor cu
smerenie catre sanctitatea2 ta si-i fac cunoscute urmitoarele despre starea
Provinciei Moldova si despre starea noastri.

Mai intii, au rimas in Moldova cam 24 de biserici parohiale de rit

roman in fostele doui dieceze de Milcov si de Siret, deosebite de episcopia

Argesu1ui2, si acestea in afari de trei sau patru biserici, stau si se niruie
1 Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat de Hasdeu In Columna lui Traian",
1876: Documente inedite din biblioteca Doria-Pamfiliana din Roma relative la istoria catolicismului in Romlinia 1601-1606, pp. 318-320.
2 Papa Clement al VIII-lea (1592-1605).
3 Printr-o ciudrnie datorit necunoasterii imprejurkilor reale din frile noastre de
dtre curia papal, noul episcop al Moldovei ce fusese numit in persoana lui Quirini purta
titlul de episcop de Arges.
185

www.dacoromanica.ro

P. 318

p. 319

In curind, in parte din cauza saraciei locuitorilor apa.sati de dari foarte dese,
In parte din cauza lipsei de preoti catolici, care I/ nu pot trai4 in zisa provincie Moldova (dei unii au fost sfintiti de prea cinstitul episcop de Arges
In cursul ultimilor 40 de ani), deoarece nu exista un episcop puternic care
sa Tin : pieyt yentru ei domnului schismatic si care si-i ajute. Caci adesea ni
se intimpla ca pe cind ducem sfintele taine <mergind> cu caruta sau calare
la bolnavii aflatori la doua-trei mile <departare>, sau cind mergem ca sa
botezam copii in sate unde nu sint preoti, ni se iau cu silnicie caii de la caruta

de catre Eostarii" sau tabelarii"5 domnului sau ai boierilor. Si astfel trebuie sa lasam caruta noastra pe drum, impreuna cu <toate> lucrurile, sau
sa tragem singuri caruta, ca sa nu se prapadeasca lucrurile. Prea cuviosul

<episcop> de Arges nu spune nici un cuvint domnului despre aceasta.

Pe linga acestea mai sintem si apasati de saracie. Credinciosii catolici
abia mai pot sa mai dea ceva. lar prea cinstitul <episcop> de Arges, care
trebuie sa ne ajute, chiar el ne-a jefuit.
Patru <dintre> biserici, adica cele de Cotnaril, Suceava8, Roman si
Baial au niste vii la, Cotnari pe care domnul Ieremia ni le-a dat" noua preotilor, la cererea nobililor din Polonia.12, ca fiecare din ai nostri sa primeasca.
dijma de vin a bisericii sale. Aceasta dijma a acestor biserici, pe care ne-a
dat-o noua de trei ani incoace, a fost ceruta de la domn de catre cuviosul
<episcop> de Arges si a dobindit-o pentru sine.
De asemenea prea cuviosul <episcop> de Arges ca sa faca placul
domnului schismatic se amesteca in procesiunile publice si in ceremoniile
schismaticilor, imbracat in vesminte episcopale, spre scandalul catolicilor nostri,

care 'Ana' in vremurile acestea ramasesera nemolipsiti" de riturile grecesti si

despartiti de ei prin aceste ceremonii publice". El argumenteazl5 asa: ca si
latinii din Creta <de sub>1 obedienta ponteficelui fac pro cesiuni impreuna

cu grecii; dar romanii nostril./ nu recunosc tntiietatea lui Petru pontifi4 Subsistere.
5

Curen.

6 Bernardino Quirini
7 Cotnariensis.
8 Socbaviensis.
9 Romanensis.
78 Baniensis.
U Concesserat.

22 Conductorii de fapt ai republicii" polone.

13 lmmunes.

14 Et his externis ritibus inter se divisi erant.

15 Causam reddit suam.
18 Lacunl intregita dupX sens.
17 Obiectia aparvine lui Bathazar.
186

www.dacoromanica.ro

celui roman, ci proclam un alt patriarh odat cu papal.

c ace1ai prea cu-

vios face faptele acestea fr vreun gind bun a artat Dumnezeu cit mai
limpede, cci in mai multe rindurii dup terminarea acestor procesiuni a
fost lovit de epilepsie la masa dommului in aceeasi zi in care se ficea pro-

cesiunea. Unii dintre catolicii nostri se mir si se intristeai de lucrul acesta

iar altii, socotind c ei nu se deosebesc cu nimic de greci2 (desigur, dac

episcopul lor se uneste riturilor grecesti)21, trec cu usurint la greci, prsind

bisericile noastre. E. de temut s nu treac multi din ai nostri la schismatici
dac acest prea cuvios <episcop> al Argesului pe care domnul 1-ar retine
bucuros aici ar rmine mai mult timp in Moldova.
Acelasi prea cuvios <episcop> al Argesului a invinuit de mai multe ori
in fata judeckii romanilor schismatici sau a episcopilor pe fratii franciscani observanti ai mnstirii din Bacm (care do vreo 170 de ani au ajutat pe
preotii de mir si au fost o podoab a credinTei catolice in aceast provincie
a Moldovei), de multe lucruri necuviinciose, si apoi i-a alungat cu cea mai
primind <ajumare ocar, nu numai din mnstire, ci chiar din provincie
torul> bratului secular al domnului schisrrratic, in timp ce toat provincia se
minuna impreun cu noi de faptul acesta i ne Intristam ca unii ce fusesem
lipsiti de ajutkorii nostri, iar credinciosii de preotii lor.
Acelasi prea cuvios episcop al Argesului uitind de starea sa sub domnia

lui Mihai22 cu care se unise, desbrcind haina episcopal, ca s nu fie recunoscut de suceveni, a venit la Suceava n haine de mirean si nu (s-a rusinat
sape o comoar in cetatea Sucevei, comoar despre care auzise de la o fiic
a unui domn al Moldovei23 pe cind se afla el la Roma,
iar altii dup
el spind mai adinc temeliile turnului au nruit turnul cetkii. Recunoscut
de suceveni i salutat de mine parohul sucevean, cuprins de rusine, a plecat
din nou in Transilvania.
De aceea rugm sfinTia ta s trimiti aici un episcop polon... etc.
Iasi, 30 martie 1604
Stephan Bathazar <paroh> de Suceava

Laurentius Demuth <paroh> de Cotnari

Iacob Sasul <paroh> de Baia
Stefan Transilvneanul <paroh> al satelor secuiesti in Moldova
18 Alium Patriarham et Papam simul.
19 Aliquo! ies.

Ortodoqi.
Reflectie a lui Bathazar.
22 Mihai Viteazul.

Probabil Maria, fiica lui Petru Schiopul, asitorit'i pe atunci Cu Polo Minio.
187

www.dacoromanica.ro

P. 320

ANDREA BOBBI DIN FAENZA

ZIS ANDREA DIN FORM
(c. 1540

inc. 1604)

Misionarul catolic Andrea Bobbi din Faenza, zis 6

Andrea din Forli, s-a nscut in jurul anului 1540 si a murit ucis de ttari in Moldova, in 1604.
Intrind in ordinul dominicanilor, a fost trimis la Constantinopol, unde a stat in timpul
10 aprilie 1585).
pontificatului lui Grigore al XIII-lea (13 mai 1572
Venind apoi ca misionar in Moldova In 1600, a cltorit cu epiEcopul catolic de Arges
si Bacu", Bernardino Quirini, care se intorcea de la Roma cu breve de recomandare pentni

leremia moNil 6 Mihai Viteazul, (Columna lui Traian, 1876, p. 310).

Bobbi 1-a insotit pin la Iasi, unde a ajuns Inainte de Crciun, luind parte la primirea
solemn fcut. de Ierernia Movil episcopului catolic.
La izbucnirea conflictului dintre Quirini i franciscanul observant polon Va!erian Lubieniec-

ki, care ocupase arbitrar resedino catolic din Bacu, percepind i decima de la supusii catolici, Bobbi a fost trimis de superiorul su in Polonia unde arhiepiscopul de Liov, Than Dirnitrie Solikowski, urma s hotrasc de partea cui este dreptatea.
188

www.dacoromanica.ro

In aprilie 1601, el se afla la Liov, de unde a inaintat la Roma raportul sad asupra situafiei Episcopiei catolice din Moldova.

Dupa Pasti, s-a inapoiat in fara, aducind scrisori de recomandatie din partea lui Solikoviski pentru Bernardino Quirini.
Andrea Bobbi a murit inainte de 5 martie 1604, fiind ucis de tatari in cursul groaznicei
invazii care a pustiit Moldova, cum aminteste i Quirini In sorisoarea sa de la acea data (v.
mai sus relafia acestuia, precum i Kralevski, in Revista catolica", 1915, p. 534).
De la el a ramas raportul amintit asupra starii catolicismului din Moldova, descoperit de
A. Mesrobeanu in Arhiva Doria Pamphili din Roma (fondul Aldobrandini, vol. 7) si publicat

n Cercetari istorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.

Pe linga aratarea critica a pacatelor clerului catolic, abatut de la canoane i tolerat totusi de superiorii eclesiastici, memoriul cuprinde i expunerea unei serii de masuri, menite s intareasca propagarea catolicismului in Moldova, prin aducerea unor calugari cunoscatori ai limbilor polona, german i ma.ghiara din provincia" de curind infiinfata a sf. Iacint din Polonia.
Din punct de vedere critic, trebuie insa observat c informafiile sale Ant uneori mai pufin
sigure. El pomeneste intr-un ioc de manastirile dominicane din Moldova, in altul de calugarii catolici
ucisi

(!) de Steranifa Rares. Este adevarat c atunci dud a inceput sa-si scrie raportul nu
sosise n arg. Fafa de superiorul su, Quirini,

avea decir doar trei-patru luni de cind

apar

uncle note cam suspecte. Avind posibilitatea s scrie din Liov necenzurat de
acesta, Andrea Bobbi stxecoara unele afirmafil formulate in mod nu tocmai categoric

dar, prin aceasta chiar, mai, pufin controlabile. El comunica la Roma ftirea destul de curioasa
a expedifiei lui Quirini la Suceava, in cautarea acelui pretins tezaur ingropat acolo. Dar Oati
aceasta poveste se intemeiaza doar pe spusa parinfilor iezuifi. din Alba Iulia. ChiaT el declara ca nu ar fi crezut-o de la nimeni altii. Aici insa apar unele nepotriviri intre spusele lui
Bobbi i cele ale lui Quirini. Acesta declara ca a plecat din Roma insotit de Andrea Bobbi. Nu
stim daca si cum s-au desparfit, intrucit Bobbi spune c s-a intilnit cu Quirini la Cluj, in ziva
de 1 noiembrie. Dar stim din corespondenta comisarilor imperiali c Quirini a sosit l Satu
Mare la 20 iulie. De acolo a trebuit, desigur, s mearga la Alba Iulia, unde se afla domnul.

Dar cind a fost Bobbi acolo, si cind a aflat el de la iezuifii din Alba Iulia stirea pe care o
red a fara a o discuta? Daca ea ar fi fost adevarata, ar fi avut un alt rasunet decit comentariul ironic, rostit pe romanefte, de logofatul lui Ieremia.
Acelasi Bobbi, expunind conflictul lui Quirini cu calugarul polon Lubieniecki, dezaproba aducerea

acestei pricini

inaintea judecfii domnului, adaugind

insa

ca.

nu

tic

daca pira a pornit de la calugar sau de la episcop. In sfirsit, in situafia atit de critica
a episcopului catolic din Moldova fafa de pretenfiile bisericii polone, Bobbi preconizeaza
inlocuirea preofilor catolici existenfi in Moldova (majoritatea din ei insuravi!) prin calugari ai provinciei" sf. Iacint din Polonia, ceca ce ar insemna supunerea de fapt a
Episcopiei din Moldova pretenfillor clerului din Polonia.
Bobbi a mai lasat si o scrisoare In care preamareste victoriile lui Mihai Viteazul
asupra turcilor (ibidem, pp. 86-87, doc. II).
A fost folosit de N. Iorga in studiul Les grandes families byzantines et l'ide byzantine,
In Bulletin de la Section historique de l'Acadmie roumaine", t. XVIII, 1931, p. 21 (extras).
189

www.dacoromanica.ro

[RAPORT DESPRE
CATOLICII DIN MOLDOVA
SI DESPRE EPISCOPUL CATOLIC,
QUIRINI]l
1601, aprilie 12, Liov

Cu mila lui Dumnezeu i prin puterea bine-

p. 87

cuvintrii pe care mi-a dat-o tn deosebi sanctitatea sa2, am scpat de

ciuma pe care am gsit-o in Ungaria, de boala mea cea grea i de tulburrile stngeroase care s-au produs in vara aceasta i. in toamna trecut In
Transilvania, Tara Romaneasc

i Moldova3. Ajungind cinstitul nostru episcop

de Arges fratele Bernardino Quirino la Cluj in dimineata <srbtoarei>

tuturor sfintilor4 a fost gzduit in acel oras de prinOi iezuiti i <apoi>
ne-am urmat impreun drumul nostru i am ajuns cu bine in Moldova, cu
putin tnainte de srbtoarea Crkiunului. and monseniorul <Quirini> a
' Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de A. Mesrobeanu in Cercetri
istorice", IV, 2, Iasi, 1928, pp. 87-90.
2 Clement al VIII-lea (1592-1605).

3 L'una et l'altra Valachia. "

4 1 noiemblie 1600.

190

www.dacoromanica.ro

vrut sa se duca la Ieremia, domnul Moldovei, acel principe a trimis sa-1

aduca de acas tn propria sa careta, a poruncit s fie insotit de o trup
numeroasa de militie polon din garda sa i 1-a primit in cetatea Iasi, in
divanul lor public (adica in senatul lor) uncle erau v1dicii5 sat adica
episcopii de ritul sau, .boierii6 si i altii in nutriar foarte mtare. Si dud
episcopul i-a infatisat o breva sigilata a domnului nostru <papa>, el a
luat-o in mina si a admirat titulatura pecetea ei; s-a ridicat in picioare,
s-a descoperit si a sarutat breva si a dus-o la cap, apoi a dat-o secretarului su latin7 sa o citeasc i sa. o talmaceasca si a ramas tot timpul in
picioare, Cu cuca in mina, apoi s-a asezat i si-a acoperit capul si a spus
episcopului cuvinte frumoase: Fiti bine venit! Ce mai faceti! Ce mai face
sanctitatea sa papa? Sfintia voastra yeti porunci i cirmui in voie peste toate
bisericile i yoporenii catolici9 care se afla in aceasta tali a mea, potrivit
cu tot ce va porunceste sanctitatea sa papa". Si incepind de atunci, domnul d zilnic tainuri cu prisosinta, parte in natura si parte in bani. numarati pentru episcop i slujitorii si i pentru tinerea a patru cai; i-a trimis ptn i stofa pentru ca sa-si imbrace servitorii. Domnul s fie laudat!
Sint doua lucruri care ne-au adus nume rau
daca este ingaduit s vorbeasca deschis cu domnia voastra prea stralucita un batrin ca mine care a
trecut de 60 de ani si care este de chemarea mea, pentru ca d<omnia>
v<toastra> s aib cunostint de once lucru pentru once pricina ; unul

mai gray este a la Alba Iulia in Transilvania, monseniorul nostru 1-a

instiintat pe Mihai domnul roman, mai inainte ca acesta sa fi fost invins
alungat din Transilvania, ca o doamna i-ar fi spus, la Roma, a s-ar
afla la Suceava, cetate din Moldova, o comoara <inuopata> in pamint,
intr-un loc anumit. Mihai i-a dat episcopului o careta, 1/ cai i slujitori
inarmati chiar din palatul sax; nu stiu de loc, si nu vreau sa spun un
neadevar, daca episcopul s-a oferit lui Mihai sa se duca la Suceava in

acest scop sau daca a fost rugat de catre Mihai; ci doar ca a pornit el
insusi cu acea careta cu slujitori i c i-a pus pe oamlenii din acel oras

sape, in urma batallor pe care le dadeau acei slujitori; as crede desigur

ca nu din porunca episcopului erau batuti acei bieti locuitori ci din obrznicia slujitorilor. Dar negsind nimic, acel episcop s-a tutors indata pe
drumul <cel mai> drept cu aceeasi careta i slujitori, la Alba Iulia, la
Mihai. Din care cauza umblau vorbe rele in acele orase din Transilvania,
pe seama noastra, a romano-catolicilor. Si daca nu mi s-ar fi povestit
aceasta chiar de catre parintii iezuiti din Alba Iulia, eu nu as fi crezut-o
5 Vladichi.
6 Baroni.

7 Probabil Paul Lancki, care a rimas si pe imp. succesorii

8 Beretta.

9 Populi latini.
191

www.dacoromanica.ro

P. 88

de la mireni. Si aici in Moldova, la Iasi, in divla.nul obstesc, unde erau

adunafi vladicii si lume <multa>, asteptind venirea domnului, logofatul,
adica marele cancelar al ;aril, a spus in limba lor romneasca: eu nu
stiam ca episcopii catolici umblau ca sa sape pentru a cauta comori".
Acestea s-au facut, prea stralucite monseniore, nu mai e nici un leac si se
si irnputineaza aceste prime vorbe de rau. Al doilea lucru este ca. episcopul si un parinte polon din ordinul su al franciscanilor reformafill numit
fratele Valerian Lubieniecki12, s-au infatisat amindoi inaintea domnului la

judecata; nu stiu daca fratele l-a tras pe episcop in judecatl sau dim,
potrivi, la acea cercetare <publica> in fafa domnului, la care luau parte
vladicii lui si boierii si alfii si eram si eu de fafa, fara ca episcopul sa
se fi sfatuit cu mine, nici cu altii, dupa cite stiu, asupra celor pe care
voia sa le aduca. inaintea domnului impotriva acelui frate, caci l-asi fi
sfatuit intr-alt fe!, cum mi se pare <ca e mai> bine in fafa lui Dumnezeu
decit de a merge inaintea domnului asa in pripa si la mink. De fapt,
episcopul reclama biserica, locuinfele si veniturile pe care le au acei parinfi Zoccolanfi la Bacau'3, venituri care constau dintr-o casa pe care a
dat-o domnul, acum mai bine de un an, unui parinte conventual" numit
fra<tele> Girolamo din Chic), dar Zoccolanfii si-au insusit-o si o stapinesc impreuna cu doua mori pe care si le-au fa.cut la Bacau, si string

veniturile, si in afara. de aceasta, Dumnezeu stie cum de au scos acea casa

din mina fratelui Girolamo conventualul; el" zice ca le-a cedat-o17 <lor>
printr-un document public ob metum cadentem in constantem virum18,
" Lupu, zis si Luca Stroici. Fiul lui Ion Stroici (care a fost vistier sub Lpusneanu si
a fost trimis de acesta ca sol la impratul Ferdinand I), vistier, apoi mare
logoft sub Petru $chiopul (1580-1591), il insoteste la plecare si rmine in Polonia. Revine
cu Ieremia. Este mare logoft (1595 oct.
1610 ian. 16). Este frate cu Simion Stroici,
Despot, si

mare vistier 1596 jul. 16

1607 jul.

11 Zuchulante (= zoccolanti, de la zoccolo = sandal cu talp de lemn) nume dat

franciscanilor observanti dup reforma lui Paolo Trinci.

12 Valeriano Lubinixcho. Asupra lui Valerian Lubieniecki, care a ajuns apoi episcop
catolic de Bacu cf. relatia lui Bernardino Quirini din volumul de fat si N. Iorg a,

Studii fi documente, 1II, pp. 417-23, precum si Virginia Vasiliu: 11 principato

moldavo... in Dipl. Ital.", II.
13 Bacho.

14 Adic franciscan nereformat. Intre aceste dou ramuri franciscane existau mari animozitti si certuri pentru zestrea ordinului.
Ieronim Arsengo. Vezi biografia sa in Calatori, II.
15 Girolamo da Sio
13 Expunerea este destul de confuzl. Pronumele el dmmneazI aici pe Arsengo, care
motiveaz prin teama donatia ficut de el Zoccolantilor printr-un act public, dar invoci
oarecum nulitatea acesui act, intrucit exista un act de donatie anterior etc. (care va trebui
cutat la Roma). 0 altii. cauzl subsidiar de nulitate a daniei catre Zoccolanti ar fi interclictia general fcut clugrilor, de a. poseda bunuri lumesti. Aici este introdus o parantez
a lui Bobbi, cruia i se pare a numat papa ar putea da dispensa necesar.
17 Arsengo ar fi cedat-o Zoccolantilor.
" De fric. Parantez introdus de Quirini.
:-.---

192

www.dacoromanica.ro

macar ea: mai inainte el dcluse aceast casa fratilor si conventuali dup
cum spune' c exista un document autentic la San Apostolo, la Roma,
nu stiu <dad> in arhiva acelei mnstiri sau in a generalului lor, <dar>
fratii de la San Apostolo vor fi stiind totul, fr nici o indoial. Dar chiar
dac Zoccolantii ar fi luat in chip legiuit casa din mtinile fratelui conventual, aceasta totusi are venituri i drepturi senioriale20, cci fratii percep dijmele de la acei oameni, din toate bunurile lor si le impart justitia
pin la procesele criminale exclusiv
6 mi se pare21 c pentru aceasta
ar trebui s aib o deslegare anufme de la domnul nostru <papa>, dici
faptul de a detine personal <sau> i in comun <bunuri> este impotriva

legmintului lor caugresc, in virtutea a nu stiu ckei hotkiri consisto-

riale oficiale pe care a infkisat-o strlucitul cardinal Santa Severina22 sfintului consistoriu, chid a fost propus ca episcop acest monsenior al nostru.
lar fratele23, dimpotriv invoca <in sprijinul su> vechimea <posesiunii>,
sustinind, c acel loc este al Zoccolantilor si a nu trebuie s fie dat
episcopului. Si acolo, inaintea tuturor, episcopul <vorbind> impotriva fratelui,

6 acela certindu-se in parte cu episcopul ca si cum ar fi de o seam24, au

ajuns la cuvinte atit de putin cucernice i dintr-o parte si dintr-alta, inch
asi

fi vrut

aflu oriunde aiurea. In cele din urm, domnul a dat

dovad de mai mare tntelepciune decir cei doi pricinasi si le-a, spus astfel
printr-un tilmaciu: Acestea sint pricini de ale voastre pur bisericesti; eu
nu le pricep. /1 Mergeti la prea strlucitul arhiepiscop de Liov25 i s
vad i s judece acest proces. Si dup cum va judeca el, veniti <apoi>
la mine si eu voi duce judecata la indeplinire". Asa s-a sfirsit lucrul, nu
fr ocar pentru noi. Se vor duce la judecata arhiepiscopului de Liov care
ti va judeca dup dreptate cum ti este obiceiul si cum mi-a spus ... etc ...
In 25 sau 2126 de orase din Moldova si Tara Romneasa locuiesc romanoi altii din Ungaria, in
numr de 10 600 de suflete. <Ca> preoti: <e> mai intii acel frate Va-

catolici de ai nostri, originan i unii din Saxonia27

despre care imi spun fraTii si din acest oras al Liovului i arhielerian
piscopul insusi c. el este apostat28 i fugit din aceast provincie a sa din
<apoi mai este un> alt frate al ski de clugrie Zoccolant
Polonia
" Probabil Arsengo.
20 Meta entrata e baronagio.
21 Parantezg a lui Bobbi.
22 Giulio Antonio Sant,ori cunoscut sub numele de cardinalul Santa Severina.
u Valerian Lubieniecky, panca adversg, i exptme acum contraargumentele.
24 A tu per tu con il vescovo.
26 Dimitrie Solikowski.

" Astfel in textul publicat.

27 Formulare defectuoasg. Este vorba de locurile sgsesti, si nu de Saxonia din Germania.
" $i-a renegat adic ordinul su sau chiar legrntritul su cgluggresc.
193

www.dacoromanica.ro

p. 89

fratele Girolamo" <calugar> conventual care sta cu episcopul si ti slujeste de vicar, astfel ca stilt 3 <preoti> catolici si cu mine acum al patrulea. Dar cu <unii> din <acesti> catolid nu e lucru canonic. Ba dimpotriva (sa se stie) ca stilt aici 7 preoti mireni, toti insurati. Si unii din ei
s-au insurat fatis, cu toata solemnitatea, dupa. ce au fost facuti preoti,
si altii aveau mai dinainte sotii legiuite si au primit dupa aceea consacrarea in toate ordinele preotesti. Si asa, de multi ani incoace, acestia avind
fatis sotii, fii si fiice, celebreaza slujbe si impartasesc toate talliele bisericesti acestor bieti sarmani. Acesta este tot clerul din cele doua provincii.
L-am indemnat pe monseniorul episcopul nostru sa se descotoroseasca de
toti acesti invederati fauritori de scandal, caci Dumnezeu va avea grija
sa-i faca rost de alti preoti. Mi-a raspuns a ti rabda pentru ca nu avea
pe cine sa puna in locul lor. Acum ma aflu aici la Liov unde am venit
anume pentru a obtine scrisori de recomandare de la acest stralucit arhiepiscop ctre domnul Moldovei pentru episcopul nostru, pentru ca s-i dea
venituri sigure si permanente pentru intretinerea sa ca episcop" (caci nu
e lucru frumos si nici cu vreo siguranta pe viitor, si se tot ducg zilnk sa
ceara de pomana la casa domnului). El mi-a dat scrisori foarte binevoitoare cum ca <episcopul> este foarte cucernic, si socot ca vor fi cu folos,

caci fiind acel prelat al doilea sau al treilea senator

al acestui stat al

Poloniei, domnul Ieremia tine oricum sa-i fie pe plac si sa-i faca voia si

cu atit mai mult cu cit domnul il vede cu ochi buni pe episcop.

Deoarece acel prea cinstit printe italian, din ordinul nostru domi-

nican care mi-a fost dat la Roma ca tovaras <de muncg> in aceste fri,
de atre prea reverendul nostru parinte general, a murit in orastd Casovia din Ungaria, . . am cerut de la acesti prea cucernici pgrinti reformati
ai nostri din Liov, din noua provincie a sfintului Iacint si mi-au dat un parinte ... care sa-mi fie tovaras in Moldova si care va putea sluji intr-unul din
acele orase, deoarece predica liber tn limba polon si germana, dup nevoile chiar ale acelor locuri. Daca totusi episcoeul nostru va voi sa se
slujeasca de el, dupa cum socot, ca ar trebui sa fie foarte bucuros sa-1
aiba, il va avea. Acesti pgrinti ai nostri din provincia sf. Iacint, din Rusia31
au mai multi frati preoti de limba polona si germana si inca ceva maghiari,
astfel ca daca monseniorul episcop ar vrea sa alunge <toat:i acea> molima"
din Moldova si sa se descotoroseasca de toti acesti preoti insurati, ar putea sl
se foloseasca de acesti parinti ai nostri foarte zelosi pentru slujba de propovaduitori ai credintei si de peregrinanti printre neamurile <ce trebuie aduse la
credinta> etc. Si datorita vecinatatii cu Liovul si Camenita ... daca s-ar ivi
29 Arsengo.
30 Mensa episcopalc.

31 Rutenia.
32 Smorbare.
194

www.dacoromanica.ro

vre-un scandal
fereasc Dumnezeu
se poate indrepta repede, ... Cu
atit mai mult cu cit tncetind deocamdat calamittile de pin acum, de

care a ptimit Moldova g a suferit in timpul rzboaielor trecute, si

<plecind> soldatii care mai stnt incartiruiti incI aici fr de nici o ru-

sine, din nou vor fi locuite vechile noastre mnstiri dominicane (!) dintre care sint in flin0. douI mnstiri de piatr, foarte frumoase si se yin
necontenit credinciosii de noi ca s se slujeasa <In ele>. Acum 60 de
ani augrii nostri din acele mnstiri au fost ucisi in <mare> parte
pentru ca nu voiser s se boteze din nou, cum voia acel yrincipe de
atunci, schismatic33. Altii au fugit si pia acum au ramas in parsire acele
locasuri. Dar ca s spun dominiei voastre asa cum gindesc in fata lui
Dumnezeu", monseniorul episcopul nostru este foarte slab, de aceea daca
domnia voastr va aproba ca acei preoti tnsurati din Moldova s. fie inlturati din slujbele lor bisericesti si dac in locul lor va hotri s slujeasa
acesti printi ai nostri din <provincia> sf. Iacint, domnia voastri ar
putea face dou lucruri pentru a aduce la indeplinire aceasta. Unul este
de a pune s cheme pe prea cinstitul printe provincial din aceast provincie a sf. Iacint pe care 1-ati avea acolo la Roma la capitlul nostru general si s.-i porunciti s dea clugri cu asemenea insusiri si cunostinte de limbi
inch s poat fi folositi tn Moldova si in Tara Romneasa in slujba

sacrei congregatii de propaganda fide". <lar> in rindul al (loam s scrieti

episcopului ca s se lipseasca cu totul de acei preoti tnsurati si s pun. In
locul lor pe printii pe care 'id va da provincialul <provinciei> sf. Iacint
din Rusia. Indat dup cele trei zile de Paste, eu m voi tnapoia in Moldova cu tovarsul meu si cu scrisori de la monseniorul arhiepiscop de

...

Liov

Liov, 12 aprilie 1601

Fratele Andrea Bobbi din Faenza

din ordinul dominicanilor
33 Stefnifi Rarq. Afirmatie neintemeiatg pe trarturii sigure contemporane ale aceloc
ci pe un fond de legende, care /e-au amplificat mult, ulterior.

vreroi,

www.dacoromanica.ro

P. 90

INFORMATOR ANONIM POLON

Nu se stie nimic despre autorul anonim al textului

si
in
ce imprejurri
regelui Poloniei. El insusi spune
nu se arat bine chid
adresat
fusese
trimis
de
stpinul
su,
Alexandru Chodkiewicz,
ca venea din Turcia, unde
prin
Moldova,
a
gsit
aceast tar ocupatde

cumpere cai turcesti i, retntorcindu-se

Mihai Viteazul. Urmeazi o serie de amnunte privind soarta unor negustori poloni aflati
in Moldova, cit i propriile sale intimpari. Autorul struie asupra zvonurilor care circulau printre unguri i moldoveni despre o viitoare expeditie a domnului impotriva
Poloniei. In ochii autorului, Mihai 'rea inteles cu Habsburgii spre a aseza pe tronul
polon pe arhiducele Maximilian, In schimbul pstrsii Transilvaniei. In acest sens este
interpretat ajutorul in bani trimis de Rudolf al II-lea.
Zamoyski se face ecoul acestor zvonuri in declaratiile sale din sfatul de rzboi

al taberei polone, la sfirsitul lunii august 1600 (Heidenstein, Rerum Polonicarum ab excessu Sigisrnundi Augusti, Frankfurt, 1672, XII, p. 356).
196

www.dacoromanica.ro

Stirile destul de disparate, adunate laolaltA de informatorul anonim, feel un amestec

ciudat de adevr si de fantezie. Apar contradictii evidente. Pe de o parte, se afirm
a negustorii poloni ce se reIntorceau din Turda sau de la Dungre si se aflau In trecere la Smil" (Ismail) erau jefuiTi $i in bung parte omoriti de romini. Pe de alta, se
adaugg dupg aceea cg Mihai, Viteazul a indreptat pe negustori spre Trandvania, &Ind si o
explica;ie ad-hoc, anume a i-a lsat sl treacg pentru a atrage pe ceilalti negustori care
se opriser pe malul drept al Dunrii. Chiar si propria odisee a declarantului pare cam
suspectg. Capturat de romni, el este gata s fie rgpus si asistg la o discutie a lor,
dacg si-1 omoare sau si-1 trimitg viu domnului la Iali. Domnul aflind de acolp
(cum? chid?)
despre el si. despre cai, trimite dupg ei. Aici surprindem o mgrturisire
sugestivg: Implinind porunca lui, m-am dus eu insumi cu caii la dinsull" Ceea ce
Ineiduie presupunerea c din propriu imbold s-a grgbit de la inceput deadreptul la
Iasi sg-i ofere domnului caii stpinului sgu $i propriile sale servicii. Numai asa s-ar
putea explica faptul mentionat de el c se bucura de favoarea domnului, pe Bugg care
se lguda cg a stat patru sgptimini, avind prilejul sg discute cu boierii de frunte maghiari
si sg primeascg destinuiri alai mult ori mai putin reale din partea lui Gaspar Kornis.
Este evident cg, la schimbarea lucrurilor, aceste alunecgri trebuiau acoperite, invocInd
omorurile si jafurile cu care incepe darea sa de seamg. Intocmai ca Walawski, care se
rscumpgrg pe sine predind lui Zamoyski corespondenta lui Mihai, anonimul este gata
sg fac: once declaravii, atribuindu-i domnului cuvinte auzite cu urechile sale" de naturg
si confirme propaganda cancelarului Zamoiski contra acestuia. 0 invernie incl si mai

a inclemnului unui nobil mgrunt polon arse altul de a tgia gitul

boierilor mad" din tara lor, Mauch domnul romin -a spus ... cg el, domnul are

grosolang este aceea

neaparat sa porneascg impotriva Poloniei!". Fgrg a mai sublinia aici nepotrivirea evident:I, chiar din primele fraze, trine porunca domnului, ca el s treacg in Transilvania, si faptul surprinzgtor cg a rimas pe Rugg domn patru sgptgmtni. Dealtminteri
voie (!)

si

acea poruncg de a-1 trimite in Transilvania trebuie inteleas tot in legiturg cu expe-

dierea cailor si nu cu drumul negustorilor pomeniti. Desigur a nedumeririle ridicate de

text se datoresc faptului c nu avem la indemIng deck un extras necomplet dintr-un
text mai lung, asernenea, probabil, cu fragmentul scrisorii lu Walawski reprodus de

cancelaria arhiducelui Maximilian (vezi biografia lui Walawski.)

Raportul pgstrat in Biblioteca Zamoyski (ms. 1790, f. 93-94) a fost publicat
Impreung cu o traducere In limba romang de P. P. Panaitescu, Documente privitoare
la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pp. 117-119 (text), 119-121 (trad.) si
folosit de el in lucrarea sa: Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE DIN MOLDOVA CATRE

REGELE POLONIEP

iunieiulie 1600

p. 120

Fiind eu trimis

de catre domnia sa

Alexandru Chodkiewicz, stpinul meu n Turcia, pentru trebile domniei

sale2, la intoarcere dup ce am trecut Dunrea, am aflat c Mihai volevodul Trii Romanesti a cuprins Moldova. Indat ce aceast veste s-a

aspindit la granitele Moldovei, am vzut si am auzit omorurile ce s-au

fcut printre bietii negustori supusi ai mriei tale, care mergeau la Dunre

dup peste si alfi, care mergeau dup alte mrfuri ale lor care erau pe
mere, si au venit la Smil3; acestora nu numai c li s-a luat averea cit
aveau dar chiar mulvi dintre ei au fost omoriti de ctre romani. Trei
I In traducerea lui P. P. Panaitesc u, Doc. privitoare la istoria lui Mihai Viteazul,
pp. 119-121, Cu uncle modifieri.

2 Dupi cum rezultI din context,

fusese

trimis de

din Turcia.
3 Ismail.
198

www.dacoromanica.ro

el ca

si-i cumpere cai de rasa

cureni ai lui Ieremia Vod care au mers cu mine de la Constantinopol

spre Suceava cu scrisoare de la impgratul turcesc au fost prinsi si au fost
tgiati chiar in fata mea. lar pe mine m-au luat in casa unui sutas moldovean. Acolo se satuiau unul pe altul dacg s ha omoare sau s m ducg
viu la Mihai Vodg la Iasi in scaun, si a trimis dupg mine ca s aduc acolo
la dinsul la curte caii domniei sale, sapinului meu. Implinind porunca lui
m-am dus eu insumi cu caii la la dinsul. Acolo la curte a poruncit ca s fe
trecuti prin faTa lui caii saptnului meu, unul cite unul, i dupg ce a ales

trei cai mai buni a porundt

ducg la grajdul au, iar apoi a treia zi
a spus si-i trimia indat. in Transilvania. De la negustorii din Liov a
luat de asemenea peste vamg dteva sute de galbeni, dei acei negustori
nu aveau decit sate care cu diferite mgrfuri. Dup. aceea a poruncit negustorilor i mie sa ne ducem in Transilvania ina i s-a adus la cunostina
acele care foarte anevoie vor putea suporta marile greuati ale drumului in munti.

De la impgratul turcesc4 au fost la dinsul citiva ceausi, repede unul

dupg altul, dar nu stiu pentru ce, cgci si-au dat solia in mina. Attta stiu
c pe toti i-a trimis in grabg la hanul tgaresc.

Dupg cum am aflat de la boierii de frunte unguri

i am inteles

eu insumi in parte, trgind pe lingg dinsul patru apamini alt end nu

are, decit s meargg asupra Poloniei. De rnult ar fi trecut peste Nistru,

dar i s-a dat de stire c in Transilvania sasii au inceput s pun la cale
ascoale impotriva lui. Pe lingg aceasta sosise la dinsul in Transilvania un
sol cu bani de la Impgratul crestin, din care pricing el a plecat, iar ostirilor lui le-a poruncit a se retra0 putin de la Nistru. Acolo nu va sta
mult, ci trebuie a se // intoarca in Moldova dupg ce va ingbusi acele
rscoale si va trimite inapoi pe sol si va aduna oameni mai multi din
Transilvania, Tara Romneasca si Moldova. Dupg cum vede seningtatea
ta <el> saruie ca s poat avea pace tadtoare pe scurt timp
cu impgratul turcesc ca a nu aibg a se teme din spate de cgtre turci
din lturi de cgtre atari cind va porni impotriva Poloniei. Pentru aceasta
i s-au dat i bani din partea imparatului crestin ca s poat cherna mai
multi oameni la arme. Iar el a fgggduit aceasta tmpgratului cg va aseza
ca rege al Poloniei pe arhiducele Maximilian7, numai ca insusi arhiducele
Maximilian cu oastea lui a vie la Cracovia, iar el de aici pe de ala parte.
lar Tara Transilvaniei de la dinsul sg n-o mai cearg.

Pe acei negustori si pe mine desigur c nu ne-ar fi lsat s plec.gm

din Targ, si a fa'cut-o numai pentru ca s poatg amgi pe alti negustori,

4 Mehmed al 111-lea.

5 Gazi Ghirai al II-lea.

5 Rudolf al II-lea. Este vorba de venirea lui Pezzen, care Ins nu aducea banii atepta/i.
7 Fostul candidat la tronul Poloniei dup moartea lui $tefan Bithory.
199

www.dacoromanica.ro

p. 121

supusi de ai mriei tale, care cu citeva zeci de care s-au grit dincolo de
Dunre, asa inch aceia, auzind a pe acestia i-a lisat, <sa se apuce> sg
tread si ei peste Dunire in Moldova.

Dupg cum mi-a spus, mrite rege, un boier ungur, anume Gaspar
Kornis, a incercat sa-1 satuiasd pe Mihai ca sg renunte la proiectele sale
impotriva coroanei, spunindu-i si argtindu-i puterea cea mare a Poloniei,
atunci el i-a rgspuns: Subredg este puterea acolo unde nu este intelegere"9.

Am auzit eu insumi cu urechile mele, eind moldovenii plingind s-au

jeluit impotriva soldatilor lui yentru nedrepdtile si pdcaciunile lor de
nesuferit, cum el le-a rgspuns ca tot asa s-a intimplat si ardelenilor, care
acum isi dscumpr pagubele la voi, asa si voi vg yeti rscumOra pagubele in Tara leseasd si vg yeti putea dzbuna si pentru nedreptatile si relele pe care vi le-au fcut lesii in vremea lui Ieremia".

Este de asemenea acolo, milostive si prea senine ree, un polon numit

Zaplatinski, care merge adesea la Mihai in odaie. Odata a venit la gazda
domnului Stadnicki9, eram atunci acolo si eu, si a inceput sg spuie: Milostive domnule Stadnicki, s. ne preggtim sgbiile noastre asupra Poloniei,
cad mgria sa printul, stgeinul nostru, mi-a spus acuma In odaia lui ca are
voie neapgrat sg porneasca impotriva Poloniei. lar noi dad nu am dptat
rgsplatg pentru vreo slujbg de a noastr la boierii la care am slujit, atunci

vom avea plat cu mosiile lor, tgindu-le lor Our. Astfel dau de stire
si In chip indestultor despre toate Mgriei Tale.

8 Aluzie la dezbinarea dintre partida magnatilor si cea a lui Zamoyski.

9 In Hurmuzaki, XII, apar doi Stadnicki, amindoi in legltur5. cu Mihai Viteazul. In
aprilie Iurie Stadnicki trimite in Polonia un emisar la domn (p. 866). La 1 iunie, Stanislav
Stadnic.ki vine la Mihai pe la Satu Mare, cu 300 de carireti (p. 933). In noiembriei 1600
Stanislav Stadnicki si un alt cazac slut descoperi0 la Alba Iulia si gata sl fie ucisi
Csaki. Basta ins.' ii salveai, sperind si-i cistige pentru impirat (pp. 1077, 1102).

www.dacoromanica.ro

de

CAMPANIA POLONA
DIN MOLDOVA
SI TARA ROMANEASCA
DIN 1600

Campania polong din Moldova si Tara RomneascI

din toamna anului 1600 a Insemnat lichidarea oricgrei actiuni combinate antiotomane In sudestul Europei. Ca si interventia polong din Moldova din anul 1595, care a frinat

expeditiei crestine de la Dungre din acel an, ea a fost opera marelui Hatman i cancelar
Jan Zamoyski, a cgrui politicg nu coincidea cu acea a regelui Sigismund Wasa, fiind ins
continuarea liniei adoptate de Sigisrnund I. Se ;tie c atitudinea acestuia, in preajrna expedisiei

lui Soliman in Moldova, a favorizat instalarea turdlor la gurile Dungrii. Zamoyski credea
poate folosi conflictul dintre Poart i imperiu pentru a-si extinde dominatia i asupra
romine. O primI reusitg. in Moldova in anul 1595, a fost urmatg de proiectarea unor
noi etape, exploatind pretenkiile lui Andrei Bthory i apoi ale lui Sigismund Bthory, devenit din principe al imperiului un dusman al Habsburgilor si un pretendent /a propriul
su principat. Acliunea fulgergtoare a lui Mihai Viteazul dejucase aceste planuri. Campania
polong avea deci ca scop reluarea programului intrerupt, i ducerea sa ping la limitele sale
extreme. Cgci era vorba acuma si de anexarea de fapt a Tirii Rominesti prin instalare.
201

www.dacoromanica.ro

unui domn impus de poloni, moldoveanul Simion Movilg. Este adevgrat cg acest lucru a
devenit posibil i datorit unei pozitii echivoce a Movilestilor care fan de Poarti se ddeau
drept oamenii turcilor, mentin1nd inn cm IndgrItnicie leggturile lor cu Polonia. Totusi atunci dud Zamoyski a fortat nota, pretiniind de la domnul Moldovei un jurgmint care si
recunoasc alipirea Moldovei la stratul poron, el nu si-a putut impune vointa, i nici nu a putut persista in &dui de a-1 scoate din domnie, intrucit Ieremia Movilg a ggsit sprijin la rege.
Incidentul marelui hatman cu domnul moldovean nu este menTionat in nici una dintre relanrile lui Zamoyski, sau Zolkiewski, sau din cele scrise din porunca lor, ci doar in jurnalul
de campanie al oastei polone, la Insemnarea cu data de 22 septembrie. In redarea mgrturillor
din volumul de fan s-a adoptat o prczemare comung intr-o ordine dictan de continut si nu
de data redactgrii fiecgrui raport in parte. Seria incepe cu relatarea lui Jan Zamoyski (Hurrnuzaki, Supliment, II, pp. 693-641, completan cu fragmente dintr-o scrisoare adresat.
nuntiului papal Claudio Rangone, in care este descrisg pe larg configuratia terenului cit
pozitia ocupan de fortele lui Mihai Viteazul in acea luptg. (Publican. de Veress, n Documente, VI, pp. 238-242). Urmeazg relatarea anonimg, destul de apropiatg ca tema, scrisg
tot in spiritul lui Zamoyski (publican de I. Corfus, in lucrarea sa, Mihai Viteazul fi Polonii, Bucuresti, 1938 pp. 361-363). Mai interesantg si mai vie se aran relatarea hatmanului de cimp, Zolkiewski, publican tot de I. Corfus, in lucrarea citatg, pp. 340-344.
Chimele trei rapoarte apartin unul, mai retoric, lui Stanislaw Golski voievodul Podoliei, care comandase oastea din, Moldova ce fusese invinn de Mihai pe malul Jijiei, un altul
unui ostas de un rang mai putin insemnat, care dg, un fel de rezumat al intregului mers al
expeditiei lui Zamoyski, de la venirea sa in Moldova ping la lupta de la 15 octombrie. De
atunci incolo se succed insemngri directe, ficute la oarecare interval Intre ele: 15 oct.,
21 oct., 22 oct., ping la plecarea din Tara Romneascg spre Polonia, dup'S incheierea campaniei. Din cauza caracterului succesiv al informatiilor vedem cg. la 22 octombrie nimeni nu
stia cine N a fi pus domn in Tara Romineascg, iar la sfirsitul clgrii de seamg este mentionat
pe nume Simeon Movilg voievodul Tarii Rorntinelti, care este dat in seama starostelui de
Camenita Ion Potocki, ca 55.-1 conducg la Tirgoviste. Avem in fatg probabil o redactare
ricutg din porunca lui Zamoyski, dupg datele unui jumal de campanie, la sfirsitti operatiilor.
Apar o serie de informatii reale sub noianul de exagergri si de denaturgri de cifre cm privire
la oastea lui Mihai. Asistgm la lichidarea fortelor sale pe care trebuise sg se bizuie ping
atunci: polonii (adicg probabil in primul rind cazacii) 6 sirbii, atrasi de rggcluielile hatmanului, moldovenii, care au pornit de capul lor peste munti spre Moldova, desigur ca sg. nu
fie predati de poloni lui Ieremia Movilg, care se grgbeste
taie pe cei ce incgpeau pe mina
sa, in sfirsit, muntenii care vin la hatman in numgr destul de mic cerind mil g domn" (!)

lar harmanul, care purcede ca un suveran, 'intl.* de serdarul turc si de sangiac-begul de

Tighina, pe care '11 trimite h Tirgoviste Cu tgtarii sai, asezind i domn in Tara Romineasci,
are grijg totusi s pung actiunile sale sub garantia domnilor senatori care se aflau in vremea aceasta ca oastea. }Mar formule ca aceasta cu privire la rgspunsul dat lui Basta, care
revendicg in numeie impgratului crestin Tara Romineasel, Mat . prin tratat de Mihai acestuia,.. etc. La aceasta domnul cancelar (cgci Zamoyski era si mare hatman si cancelar) i-a
raspuris raspicat ca un adevarat batman dupa marea sa prevedere fi dupii parerea domnilor
20Z ...

www.dacoromanica.ro

senatori ... etc." (vezi formula de mai sus). Dar se pare c pe linga raspunsul raspicat el a
trimis un emisar al sau care sa observe situartia din Transilvania si s ja contact cu partizanii
lui Sigismund Bthory din Transilvania. Este acel pan Wozuczynski, trimis aparent la Basta
cu o veste oarecare".
De aceea, cInd vin la el solii acestor partizani dispusi s dea ostatici i cerindu-1 pe
Sigismund, el nu s-a mai amestecat direct, d vazind oastea trudita i temindu-se de multe
(!) a l.'sat totul balta 6 s-a grabit spre Moldova ...
Araindoua aceste rapoarte au fost publicate de L Corfus, op. cit., pp. 353-356;
337-361 dupl niste copii aflate In bibliotecile din Cracovia si Torun. Raportul din urma
poate fi confrunitat cu folos cu cel anonim, Intocmit de pe jurnalul de campanie din zilele
de 21 sept.
24 oct. publicat de Veress, Documente, VI, pp. 242 s.u. si care ocupa in
seria noastra locul ultim. Aici se cuprind i unele amanunte noi, de pilda conflictul hatmanului cu Ieremia Movila, amintit mai sus. Observam si uncle neconcordante. In raportul
lui Kleczki este desemnat Jan Potocki, in celalalt Iacob Potocki, deii este ciar ca e vorba
de unlit i acelasi.

O caracteristica a tuturor acestor rapoarte polone este tonul lor, adesea grandiloci exagerarea flagranta a cifrelor celor doua osti &mane sporindu-le
si ditirambic
pe ale lui Mihai, i reducindu-le pe ale polonilor, pentru a se lauda cu ispravi nemaiauzite.
In acelasi chip slut aratate i pierderile ambelor parii. In redarea acestor texte au fost
vent

omi,t partile. pur retorice, fira vreun interes real.

O decriere a luptei de la Bucovel, i in general a campaniei polone din Moldova

Tara Romaneasca facuta de Gorski, a fost publicata In limba polona In Ateneum",

la Listopad. La noi exista lucrarea lui Const. Zagorit: Treisprezece zile din viata
militara a lui Mihai Viteazul, 7-20 oct. 1600. Luptele cu polonii (Bucuresti 1908) si cea
a gen. R. Roseti, publicata tn An. Ac. Rom.' Mem. sect. it., t. XII, Bucuresti, 1931.

1892,

www.dacoromanica.ro

JAN ZAMOYSKI
(1542-1606)

Jan Zamoyski, vestitul cancelar si mare barman al

Poloniei care a condus mai bine de dougzeci de ani politica tgrii sale, era fiul lui Stanislaw,

staroste de Belz. Ngscut la 19 martie 1542, a fost crescut 2n credinta calving. Dupg ce
a terminar scoala la Krasnoslaw, a fost trimis la Paris, unde a fcut studii strglucite la
Sorbona, 4 s-a oprit scurt timp i la curtea regelui Francisc al II-iea (1559-1560). A plecat apoi in Italia, pentru a studia dreptul i istoria la Universitatea din Padova, unde s-a
convertit la catolicism. In 1563 a publicat lucrarea De tenant romano, care a arras asupra lui
atentia tnvgtatilor vremii. Intors in Polonia, a ajuns secretarul pentru limba lating al regelui Sigismund al II-lea August (1548-1572), care i-a Incredintat conducerea i organizarea
arhivei Coroanei polone. In timpul interregnului ce a urmat mortii regelui, el se opune candidaturii habsburgice i asigurg alegerea lui Henric de Valois, candidatul micii nobilimi
(szlachta), prin adoptarea votului individual, egal (viritim). Face parte din solia trimisl la
Paris, sub conducerea lui Albert Laski, pentru a notifica aceastg alegere. Dupg fuga lui
Henric de Valois (1574), el sprijing pe candidatul szlachtei, $tefan Bthory, principele
204

www.dacoromanica.ro

Transilvaniei, care avea s se cisitoreasci Cu sora fostului rege Sigismund-August: Ana

Jagellona.
Ajungind mina dreapti a noului rege, a transit opozitia marei nobilimi prin
prinderea i executarea lui Samuel Zborowski (1574) si apoi prin exilarea lui Christofor

Zborowski (1585). Numit subcancelar in 1576, mare cancelar in 1578, mare hatman in
1581, insurat cu nepoata regelui, Griselda Bthory, 1583, ce fusese petiti si de Petru
Cercel, Zamoyski a intrunit in miinile sale puterea civili i cea militar. In interior a
sprijinit reforma judiciari realizati de diet In 1578, prin infiintarea unor tribunale
civile
la Piotrkow si Lublin
formate din deputati ai micii nobilimi. In exterior a
sustinut rizboiul impotriva Moscovitilor, terminat In 1582.
In timpul celui de al treilea interregn 1586-1587, Zamoyski a avut de
infruntat opozitia magnatilor condusi de fratii Zborowski, partizani ai arhiducelui

Maximilian de Habsburg. Apirtnd Cracovia asediati de arhiduce, Zamoyski Cu sprijinul

micii

nobilimi

impus

ca

rege

pe

Sigismund

\Vasa,

fiul

unei surori a lui

Sigismund August, Invingindu-1 pe arhiduce la Byczna (1588), si incheind pace cu

Rudolf al II-lea la Bytom si Bedzin (1588). Sub regele Sigismund al III-lea \Vasa,
Zamoyski hi impune politica sa, care era de fapt cea a ultitmilor regi, privind
orientarea Poloniei in rizbdiul dintre turci i Imperiul habsburgic. Lui i se datoreste aqiunea porniti in Moldova impotriva acaparrii ei de citre Sigismund Bithoy,
precum

refuzul Poloniei de a adera la Liga sfinti", pe care incerca papa Clement

al VIII-lea si o infiripeze contra turcilor.

Instalarea de ctre Zamoyski a lui Ieremia Movir in domnia moldoveani (27
august 1595) in preajma expeditiei crestine contra turcilor din Tara Romneasci, a
constituit, totodati, o amenintare morar pentru Sigismund, si o frini puternici, el
fiind
imobilizeze o parte din forte la hotarul Moldovei. Zamoyski infitisa
papei i Occidentului aqiunea sa ca fijad o realizare in folosul crestinilor, intrucit
a asezat un doran crestin in Moldova, in loc ca aceasta si fie cedati ttarilor potrivit
ins.

cu

fgduiala sultanului.

In

realitate era implinirea vechiului vis al polonilor de a

ocupa tirile dunrene. Pali de Mihai Viteazul, atitudinea sa a fost neincetat potrivnici
incepind Inca de la cererea de ajutor adresati prin. Lubieniecki polonilor in fata iminenei
turcesi din iulie 1595 si Ora la campania poloni din 1600, voiti de cancelar, desigur, i pentru a dobindi si Tara Romineasci in zona de influenti poloni, dar
ajuns inevitabil odati ce cucerirea Moldovei

de citre

Mihai anula

cistigul

Poloniei

din august 1595. De aceea a incercat Mihai s propuni inchinarea celor trei ;16 Poloniei,
solutie irealizabili de fapt. Un singur moment, in intervalul 1595-1600, a schitat un gest
de apropiere fati de Mihai in 1597, trimitind propuneri prin Andrei Taranowski, dar
numai pentru a incerca
rupi de la legitura directi stabiliti cu imperialii in primivara aceltdasi an. Intrat in conflict Cu regele, el se sprijini pe szlacht impotriva
magnatilor

ii impune suveranului s retracteze acordurile sale secrete cu Habsburgii.

In 1601 a luat parte cu succes la rizboiul contra Suediei. A fost ins inlocuit de
hatmanul Chodkiewicz. Nu si-a incetat opozitia contra politicii regelui. La moartea

sa,

201

www.dacoromanica.ro

la

iunie 1605, el

era cel mai bogat proprietar funciar din Polonia, posedind

17 000

km2 de pmint, 22 de orase si 800 de sate.

A avut mari merite in domeniul cultural. A reorganizat Universitatea jagellodg,

aducind profesori din strinlrate, a infiintat un colegiu Fa Cracovia si o academic la
Zamosc.

In volumul de fa; a au fost cuprinse doua rapoarte ale sale despre campania polona
din 1600 contra lui Mihai Viteazul (vezi capitolul despre campania din 1600).
in volumul precedent, Calatori III, au fost date fragmente din jurnalul de campanie al expeclipei din Moldova din anul 1595. Despre Zamoyski exista o literatura istorica foarte bogaa, rolul su fiind adesea determinant in desfsurarea evenimentelor din
aceasta parte a Europei. Despre viala sa i persoana sa au scris indeosebi; Heidenstein,
Vita J. Zamoycii; W. Nowodwerski, J. Zamoyski, 1898; Idem, Lata szkolne J. Zamoyski
(Ami de scoalI ai lui Zamoyski), 1901; W. Sobieski (Jalnicul batman), 1904; Idemi Trybun
ludic

sziachieskiego,

(Tribunul Sleahtei),

1905;

vezi

Welka ilustrowania Encyklopedia

powuszecbna, t. XVIII, Cracovia s.v.

A fost cuprins de Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, pp. 87-88.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREAI IZBINDEI CISTIGATE

IN TARA ROMANEASCA
ASUPRA LUI MIHAI,
VOIEVODUL TARII ROMANESTI
1600 octombrie

.. Chid Mihai a aflat ca armata maiestatii

sale regele Poloniei s-a pornit contra lui, 1-a trimis pa Baba Novak spre
Buzau pentru a prinde limba. Armata maiestatii sale mergea de la Buzau
spre Ploiesti2. La 12 octombrie eind aceasta a pa'rasit prima etapa dupa
Buzau, acest Baba Novak s-a asezat la ping tritr-o vale ngusta ltriga
satul Naeni3 aproape de drumul pe care trecea armata regala. Mihai se
afla cu tabara sa de cealalta parte a muntelui de unde a trimis trupe pe inaltiI Traducere dup textul polon insoOt de o versiune francez1 a lui I. Skupiewski, publicat In Hurmuzaki, supliment, II/1, pp. 639-641.

2 Plocza. Cum este vorba aici de afitarea unci direclii, credem cl. nu trebuie cIutat

o numire de sat, cum ar fi, de pild'a, satul Prosca la N. imediat de Meni, ci o numire
mai cunoscut, cum ar fi cea de Ploiesti, scrisi prescurtat si gresit citit5. Cf., mai departe,
cuvintele: avearn de end sii m'a' duc de acolo la Ploiefti.
3 Naieniey.
207

www.dacoromanica.ro

p. 644

mile muntelui, vrind s prind armata regal intre dota focuri. Multi sol-

dati si cazad pornind din imboldul lor s-au npustit in defileu de unde

au alungat pe dusman. Au ucis multi oameni. Soldatii au fcut aceasta fr

stiinta mea, dar odat ce Dumnezeu a incuviintat acest lucru dindu-le
izbindl asupra dusmanului, 1-am incuvintat i eu. Cazacii, sprijiniti apoi
si pe alte trupe au atacat tn fug i tnlimile unde se afla dusmanul, 1-au
alungat

I-au fugrit pia aproape de tabra lui Mihai. Cum ziva era

pe sfirsite, mi-am asezat trupele pentru noapte la poalele muntelui, in satul

Shteni4. A doua zi, de dimineat, Mihai s-a asezat cu trupele sale dup

niste ripe adinci, spate de suvoaiele de munte ce vin primvara, chiar

de-acurmezisul drumului trupelor regale polone, dar a fost iute scos de
acolo. Hrtuind nefncetat trupele regale, el s-a retras spre munti ling
care ei s-au i pitit la pinda prin vii in dosul unui sant, aproape de
satul Ceptura5. S-a tras asupra dusmanului de citeva ori cu tunul, nu fr
de izbtad, si cum soarele asfintea, m-am oprit in acest loc cu trupele pentru a petrece noaptea in timp ce Mihai, care se retrsese mai departe, s-a
oprit si el pentru popasul de noapte. A doua zi (14 octombrie) s-a retras
in mare grab in munti. Timp de trei zile trupele regale polone au dus
lips de ap, cci dei aceast tar este vesel, mnoas si incinttoare,

are acest cusur a duce lips de ap. Mi-am dus deci trupele la dui. Cricoy si am ramas acolo o zi pentru a odihni trupele si a preeati proviziile.
Aveam de end s m duc de acolo la Ploiesti de unde urma ca dup
stirile ce le voi afla, sau sa-1 urmresc pe dusman prin munti, sau

P. 645

intorc la Tirgoviste, capitala

Dup ce, impreun cu trupele regale am prsit acel nu numit mai sus,
indreptindu-ne spre Ploiesti, am primit vestea c dusmanul, dup ce a oco-

lit muntii, se oprise la o mil de trupele regale, intr-o pozitie tare unde

se mai adpostise acum dtva timp la venirea turcilor si a ttarilor si nu

le tinuse numai piept, dar le pricinuise i destule pierden: credea c. aprat de o pozitie tare 6 cu ajutorul stratagemelor folosite contra phinilor,
va putea rezista si armatei regale. Erau dou drumuri pe care se putea
ajunge In locul unde se oprise dumanul, unul pe vale, de-alungul unor
ape i unor ripi, trecind peste un pod 6 printr-o pdure, cellalt pe munte
si de asemenea printr-o pdure. Apele si santurile inconjurau muntii aproape
din toate prtile. A doua zi, dup ce m-am informat, 6 m-am sfituit cu
domnii consilieri, mi-am condus trupele pe drumul de pe munte, de pe
inltimea cruia putea fi bine vzut tabra dusmanului cu trupele sale
rinduite de lupt. Mi-am Snchipuit ci in picture el avea trupe, curse pre4 Sachatyn.
Czeptury.
Krykow.
208

www.dacoromanica.ro

&ire i tunuri. Am pus deci mai intii si se trag cu tunul de citeva ori
sus de pe munte in directia pdurii i a trupelor dusmane. Deodat doi

oameni, fugind de la dusman, au ajuns la noi: erau un ungur si un moldovean care ne-au dat de stire despre felul i numrul trupelor aflate
tn fiecare loc. Erau sapte tunuri man, i in dosul lor o infanterie numeroas. Am nteles c toat stratagema se bizuia pe pdurea in care erau
pregitite curse si care constituia piedica cea mai mare ce trebuia
de trupele maiesttii sale. Cazacii s-au oferit s mearg. ei i s scoat de
acolo pe dusman. Am consimtit si am poruncit s mearg.i tot atunci
o parte din infanteria trupelor regale. Citiva voluntari au mers i ei sprijimti de nfanterie. La dreapta erau cazaci, la stinga infantera. Ei inaintau spre pdure cu mare voiosie. In pdure au ajuns la o groap foarte
mltinoas i aclnca, apratl de infantera i tunurile dusmane. Ei au
atacat cu mult putere, au trecut prin groap inglodati pin la briu i s-au
aruncat asupra infanteriei pe care au respins-o. Toat armata a coborit

indat de pe munte cu o insufletire vrednic de laud, a trecut peste

obstacole i s-a apropiat de dusman, pe care l-a atacat puternic. Trupele

dusmane au fost risipite prin munti i vii. Cadavrele rimase in urma lor
erau numeroase. Mi s-au adus norazeci de steaguri, celelalte au fost
trate de soldatii mai siraci ca s-si f aci din ele cEtuseal. Au fost capturare in jAdure dteva tunuri, celelalte au fost pirasite de dusrnanul fugind in dezordine. Sint multi prizonieri. Mihai insusi a fugit in murqi.
Avea o armat mare, compusit din unguri, romani, moldoveni, sirbi, precum si poloni. Prizonierii poloni spun el era o armat foarte numeroas.
Judecind dupi suprafata ocupat de tabra lor si de escadroanele pe care
le-am vizut, cred c numrul soldatilor si era mult mai mare ca al trupelor regale, macar a 500 de poloni il prsiser pe Mihai, la Brasov si
se unisera cu trupele regale. $i acuma dupa lupt au mai sosit dteva zeci,
declari c vor s vin i ei si se roag s li se ierte gresala lor.
C'it despre mine eu m port cu ei fr nici o asprime Mind s hotrasei
asupra lor maiestatea sa i strile republicii polone. Vor s vin i soldati
de alte neamuri care cer asigurri c`i nu vor fi supusi vreune pedepse.

www.dacoromanica.ro

[DESCRIEREA CONFIGURATIEI
LOCULUI DE LUPTA
DE LA BUCOVEL]7

... Pe sub rnunvii Tgrii Rominesti, pgrnintul

p. 239

este moale si calcaros, cu riuri nu prea multe: din care cauzi, la venirea
primverii murriii rigizi de mult ghiati si de si mai mult zgpadg, 11161ziTi de soare se inmoaie, aid nastere la revrsgri repezi si la torente ce
se prlvglesc cu o putere ngvalnicg, spind ripe foarte adinci cu malurile
surpate de o parte si de alta, groaznice la vedere. Acestea, datoritg ingltimii ierburilor, nu pot fi vgzute dinainte, ci doar cind ajungi la ele, cici
stnt chiar la marginea muntelui. Dupg natura locului si-a fcut el si
planul <de luptg>. Si in ziva de duminia, la idele lui octombrie, asezin-

du-si tabgra la Ngieni, dupg muntele Slenu"8, a poruncit ca o parte a oastei

ralcut dup textul scrisorii adresate de Zamoyski

7 Traducerea acestui fragment s-a
nunTiului papal din Polonia, Claudio Rangone, si publicat de V er es s, Documente, NI.
pp. 238-242.
8

Slonu.

210

www.dacoromanica.ro

sa stea in ambuscade la poteci, iar o parte a a4ezat-o pe muntele Steno".

Acei care pindeau potecile au fost doboriti i tiai, cei care apucasera
s. stea pe munte au fost
unii, risipiti de atacuri repetate
iar ceilalti inspaimintati au fugit ptni in tabari fara a se mai opri.

In sfir0t in ziva de vineri, 'inainte de ziva a unsprezecea a calendelor lui noiembrie,

aezat tabara intr-un loc intarit de natura i anevoios, pe care localnicii it numesc Bucovel. Acest loc este inconjurat de
munti din spre rasarit, miazanoapte i apus, fiind deschis spre miazazi:
la mijloc este un loc es potrivit pentru asezarea taberei i pentru rinduirea armatei pentru lupt. Aceasta parte a muntilor care se intinde spre
rasarit, se orienteazi spre miazazi: are o padure foarte deasa cu mutt stejri i arin4, care se intinde din apus spre miazazi, i este scaldata de
riul pe care localnicii 11 numesc Teleajen (Telezion). Acesta curgind pe linga
acel toe ses se imparte in mai .multe brate formind insule imbracate in stejaris, i curge navalnic 'intre malurile abrupte i neaccesibile, avind o actincime cam Ora la pieptul unui om. Acest loc a fost astfel intocrniu de

natura Inch acel care s-ar afla aezat aici sa nu poata fi atacat nici din
spate, nici din flancuri. i chiar din partea din fata orientata spre mia-

zazi, care ar fi oferit un loc de acces dugnanului, <era> riul sinuos cu

mai multe ramificatii
cu maluri abrupte, care trebuia trecut de cinci
ori de catre calareti i pedestrasi: insulele pline de tufisuri i cu rachiti erau
potrivite pentru a ascunde ambuscade, in sfirsit rsarea in fati un cling
Cu o latime de doua iugare 0 o lungime mai mare. Aici ob4nuia el sa
alerge de cite ori era atacat de turci sau de tatari, i i-a infrint 0 pe unii
pe altii cu mare mcel, ajutat de natura locului. Spre aceasta tabara
a lui aflata la o departare de cea polona de o inn% duceau doar doua
drumuri, unul prin vale pe albia riului, celalalt pe sus ducea deadreptul
spre partea stinga pe unde muntii se lasa spre locul ses

www.dacoromanica.ro

p. 240

RAPORT ANONIM
EXPEDITIA IN TARA ROMANEASCA A
DOMNULUI ZAMOYSKI, CANCELAR $1

MARE HATMAN AL COROANEI, IN

ANUL DOMNULUI 16009
1600
p. 361

Dup ce am" trimis domniei tale scrisoarea

aceea de ling Buzu, lucrurile au mers in felul urmtor. Mai intil, duminic, In ziva sf. Iadvigan, oastea noastr a ajuns pe ostasii lui Mihai
si indat, in hrvuielile purtate cu ei, lupta a fost norocoas, adici ei, lasind la hart citeva mii de oameni, Intr-un loc anevoios, trimiteau la

lupta cite o sut, cite dota sute de alreti, iar domnul hatman de cimp12 a trimis

din polcul su si mai ales din compania domnului Sieniawski 30 de clreTi.

9 Dup versiunea lui I Corfus, in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucurestri, 1938, pp. 361
363 cu unele modificri.

1. Autorul anonim al drii de seam. Spre deosebire de relatia precedentii, aceasta nu

este fcut de Zamoyski la persoana intii, ci este intocmit de un subaltern, foarte probabil
din porunca lui Zamoyski.
15 octombrie.
12 Stanislav Z6lkiewski.
212

www.dacoromanica.ro

Deci, toti husarii nostri erau doar citeva zeci de cilireti, iar pedestrimea Cu
cazacii se ridica la citeva sute si astfel ne-a fericit domnul Dumnezeu c am
respins in bun parte acele ofteva mii de oameni ai lui Mihai. Am ucis o
multime dintre ei, am luat cam 70 de ostateci, i ei au trebuit si se re-

tragi din acel loc pe care-1 aveau foarte bine intirit pentru aprare. Din
ordinul domnului hatman de eimp, comandant al acestor luptitori era

domnul Petri' Swirski, tovarsul i slujitorul domnului Sieniawski. A doua

adici luni, oastea noastr a pornit mai departe si s-a intilnit indati
disdedimineat cu oastea lui Mihai, unde se afla acum i Mihai
Toati ziva au avut loc ciocniri,
norocoase pentru ostirea noastri
eram abia 300 de ostasi, in fata crora oameni lui Mihai s-au retras si din
capul locului au fugit mult Oda' la locul acela, unde Mihai si-a asezat
oastea, de vreo zece mii13. Dupi ce am ajuns acolo, cum se insera, iar
locul era greu de trecut pentru noi, dei ne-am asezat numai deck lingi
el, n-am putut face altceva, ptni ce domnul hatman" a poruncit si se trag
citeva lovituri de tun; intre timp, oastea aceea s-a retras indat, atit clirimea cit i pedestrimea, si pe o multime din acesti oameni usor inarmati i-au ucis cazacii. Apoi s-a lisat noaptea. In ziva de marti nu am
vizut nimic, decit pe citiva oameni de-ai lui Mihai i acestia in munti,
eici el insusi s-a retras cu oastea in acel loc, unde se luptase mai tnainte
cu turcii i ttarii i ti zdrobise, cci acel loc ii fusese foarte prielnic pentru a se apira si a infringe pe dusman. Marti, miercuri i joi am avut
liniste. Joi, oastea noastr a aims la o jumtate de mil polon15 de Ploiesti, mosia lui Mihai, unde petrecea de obicei in toate desfitirile sale.
Acolo, s-a dat de stire c Mihai, trectnd cu oastea peste munte, s-a oprit
inaintea noastr in locul acela, cum am scris mai sus, la riul numit Telearn.
Acolo s-a oprit oastea lui Mihai, infirindu-si o tabri, atit cu oameni,
care erau foarte multi, cit i cu tunuri, din care avea de asemenea destule.
Aflind acestea despre el, vineri inainte de a se face ziu, adici in ziva de
20 octombrie, domnul hatman a pornit cu oastea, fr a ridica tabira.
Am ajuns prin picl de-asupra otirii lui Mihai. Am gisit gata si pregtit pentru lupta oastea pe care o asezase intr-o parte a taberii sale, dincolo de 04:lure, din cauza dreia n-am putut vedea toti oamenii luz. Si
a voit de asemenea s foloseasd acel viclesug, cici se astepta ca noi si-i
zi,

atacm tabira, iar el s ne loveasei apoi din flanc oastea noastr

Dornnul hatman, alegind numai 80 de cilreti hrtuitori, impreun
s se inceap
Cu 1 000 de cazaci i Cu pedestrimea, a dat porunci
13 Este flagrant. aceast lips de msur In afirmgii: 300 de oameni pun pe fug
10 000 de ostasi.

" Jan Zamoyski, hatman al Coroanei.

16 Mila polora ese de 7 145 de metri.
213

www.dacoromanica.ro

P. 362

p. 363

lupta, iar cind s-au avintat acei hirtuitori, dupi ei a mers in ajutor com
pania domnului Sieniawski cu domnii Chodkiewicz, si de indati ce s-au
ciocnit, oastea lui Mihai, oprindu-se mai Ina a Inceput si se retrag,
apoi a intors spatele, astfel c n-a putut si se mai rinduiasci. Domnul
Sieniawski s-a auptat cu brbAtie ... etc.... Mihai a fost tnfrint cu intreaga lui oaste. El insusi, s-a retras in munti, numai cu 200 de cilireti,
care ndijduim c ne vor cdea in min.
Actiunea s-a desfsurat sub ochii celor doi hatmani poloni. Insusi
domnul hatman a primit vreo zece tunuri, iar domnul rotmistru al nostrui
citeva tunuri foarte mari, pe care i le-au dat d-sale husarii nostri, cazaci
haiduci, i vreo zece steaguri, precum si foarte multi ostateci, pe care
a poruncit domnul rotmistru ca s fie dati domnului hatman, iar moldovenii lui Mihaii7 s fie dati domnului Moldovei18. Ungurii au prins pe fiull

lui Mihai, pe care 1-au trimis ca ostatec impratului crestin. Ei sint 8 000 la
cinci mile de locul luptei, i veneau in ajutorul alor nostri. Acestia cer ca dom,nul hatman s le trimitI lor pe Sigismund Bthory ca domn, cu 1 000 de cazaci
si ndijduiesc c domnul hatman '11 va trimite acolo. Cazacii Nizovi de

asemenea au luptat vitejeste de partea noastri, dei au fost ademeniti de

Mihai cu daruri mari. Oastea lui Mihai a fost mare: 35 000 de munteni,
26 000 de moldoveni, care dup pierderea btliei au cerut indurare de
la domnul hatman si au dobindit-o, mai ales polonii; de asemenea i altii

care s-au umilit au fost primiti cu budvointi i cu indurare. Din compania

domnului rotmistru al nostru, a pierit numai un singur cazac, din citeva

sute de oameni, dei toti au luat parte la luptI DonAnul batman va merge la Tirgoviste, capitala Tarii Romneqti i va aeza acolo ca domn, in
numele maiesttii sale regelui, pe fratele2 domnului Moldovei, care va
trebui sa jure pe anumite articole, date acolo de citre domnul hatman
si de poporul polon, i va fi lsat acolo cu citeva mii de poloni. Se spune

Cu siguranf ci a fost ucis fiul domnului Ligeza, stripuns cu find mari. Dom-

nul Tarnowschi Gralus a fost lisat pe lingi voievodul Tarii Romanesti

ca hatman cu citeva mii de poloni. Walawski2i, cel care a fost rotmistru
polon in slujba lui Mihai, voievodul Tarii Rominesti, a scpat siditos,

de aceea domnul hatman a poruncit si ne dam toate

silintele ca

putem prinde; insi a venit apoi singur la domnul hatman si a adus un fel
de cutie cu scrisori de-ale lui Mihai si a fost primit cu multumire de domnul hatman i i s-au druit pentru aceasta 1 000 de zloti
16 Sieniawski.

17 Adic moldovenii care luptau in oastea lui Mihai.

18 Ieremia Movil.
12 Nicolaie Ptra5cu. Afirma;ie inexacta.
20 Simeon Movil.

21 Valentin Walawski. Vezi relatia sa in volumul de fal.

214

www.dacoromanica.ro

STANISLAW ZOLKIEWSKI
(1547

1620)

Stanislaw Zolkiewski, unul dintre ascendentii regea murit In cursul retragerii din Moldova
din septembrie-octombrie 1620). Si-a fcut studiile la Liov si in strkinktate, apoi, reintors
lui

Ioan Sobieski, s-a nkscut in 1547 (si

in Polonia, a intrat In orbita lui Jn Zamoyski, urmind in tot timpul vietii politica
lui. Aceastk politick se caracterizeaz printr-o opozitie dirz la veleitktile Habsburgilor de a se instala in Polonia, si prin frinarea actiunii rnagnatilor in favoarea lor.
A luat parte la diferite lupte, in sprijinul regelui Stefan Bthory (1575-1586) fie

lkuntrice contra rksculatilor din Gdansk, fe in afati contra lui Ivan al IV-lea. In
1587 a participat la actiunea lui Zamoyski contra candidatuinterregnul din 1586
lui ales de partida magnatilor: arhiducele Maximilian de Habsburg, si pentru Sigismund al III-lea Wasa, avInd un rol determinant i'n victoria de la Byczna si capturarea lui Maximilian. A fost r.kspn'tit Cu titlul de hatman de clmp si apoi Cu cel
de castelan de Liov. In 1595 I-a secundat pe Zamoyski in expeditia din Moldova, soldatk cu instalarea lui Ieremia Movilk In domnie si cu extinderea zonei de influenti a
215

www.dacoromanica.ro

Poloniei asupra acestei

llase Habsburgilor

acaparate cu putin inainte de Sigismund Bathory care Sc ra-

i Ligil crestine.

Situatie

care va angaja tot mai mult Polonia in

conflictele iscate in i pentru Moldova. In anul 1596 regele Sigismund al III-lea i-a incredinet
comanda trupelor regale trimise contra fortelor cizicesti ifirinesti din Ucraina riscu-

lat sub hatmanii Nalevaiko i Loboda impotriva nobilimii polone. In vara anului 1600,
dui:a infringerea lui Ieremia Movil de catre Mihai Viteazul, Zolkiewski a struit pe
ling rege ca s porneasci rizboi impotriva acestuia, ciruia i atribuia gindul de a
ajunge rege al Poloniei (vezi raportul siu din 28 mai 1600, la I. Corfus, Mihai Viteazul

fi Polonii, doc. T.XXVI). In toamni a luat parte ca barman de cimp la campania condusk' de Jn Zamoyski impotriva lui Mihai Viteazul. S-a distins in lupte contra suedezilor, titarilor etc. A awn un rol insemnat in lungul rizboi de cotxopire impotriva
moscovitilor, inceput cu expeditia falsului Dimitrie i in proclamarea efemeri, ca sprijinul
boierilor triditori, a principelui polon Wladislaw, fiul lui Sigismund al III-lea drept
tar. In interior, dupi moartea lui Zamoyski in 1605, i-a continuat politica de opozitie
la angajamentele regelm, aliat in taini cu Habsburgii, dar dupi izbucnirea riscoalei
(Rokosz) contra acestuia, a trecut de paxtea lui, invingind pe risculati in 1607. Fati
de turci si mai ales fail' de frmtntirile din Moldova, el nu a avut o pozitie constanti.
Numit hatman al coroanei in 1613, curind dup dezastrul lui Constantin Movili de
la Cornul-lui-Sas, el frineazi actiunea condusi in 1615-1616 de Wisniowiecki i Korecki pentru tmnrul Alexandru Movil, rechemind pe ostasii poloni ai acestora. Gest
motivas de el, In discursul su citre dieti (vezi Aug. Bielowski, Pisma ... pp. 301-309)
de primejdia unei ofensive turcesti, care ar preface Moldova intr-un pasaltc, i ar ameninta i exist2nta Poloniei angajati atunci in rizboiul moscovit. Dar foarte multi contemporani l-au atribuit unei pirtiniri a celorlalti Movilesti (ai lui Simion) dusmani ai
fiilor doamnei Elisabeta. (vezi i notele la relatia lui Joppecourt). In duda unor compromisuri, ca cel de la Braha cu domnul Moldovei, Radu Milmea (12 septembrie 1616)

sau cel cu turcii prin pacea de la Jaruga (1617), tratati de Zolkiewski ca mare cancelar,

pe baza opririi absolute de citre contractanti a oriciror incursiuni cizicesti sau titiristi, Podolia si Volinia au fost totusi groaznic devastate de titari in anii urmitori, iar
Zolkiewslci a fost aspru criticat de ai si pentru moale lucrurile lui", cum zice Miron
Costin. De aceea probabil s-a Obit In ajutorul lui Gratiani, in august 1620, intr-un
mod destul de imprudent, increzindu-se in datele trimise de acesta Cu privire la slabele
forte turcesti si la concursul moldovenilor. A executat el un ordin al regelui, cum afirmi
Miron Costin? Dar total a mers foarte repede. Nu prez era timp de trimis la rege si de
asteptat rispunsul. In versiunile despre campania din 1620, adunate la un loc in volumul
de fati, se desprinde impresionant, figura bitrinului comandant, Incollit de dusmani
binuit de ai si. Acolo este reclati i scrisoarea sa de la Tutora din 24 septembrie, trei
zile dupi fuga din tabiri a lui Kalinowski, Korecki etc. A fost publicati de I. Codas,
in anexa lucririi Mihai Viteazul.
Bun cunoscitor si al literaturii antice, Zolkiewski a Mat mai multe lucriri dinxre care
mai cunoscuti este Poczatek i pro gres wojny moskiewskiej (Incepurul i continuarea rzboiului
Moscova) ed. critici de Waclaw Sobieski, apiruti in colectia Biblioteka Naro216

www.dacoromanica.ro

dowa, 1920. In 1618 a alcatuit si lucrarea Pobudka do croty (Indemn la virtute). Scrierile
sale au fost editate de August Bielowsld, sub titlul Pismo zbiorowe Stanislawa Zolkiewskiego, Liov 1861. Despre viaTa fi activitatea hatmanului Zolkiewski a scris o cuprinzatoarea monogiafie Antoni Prochaska, Hetman Stanislaw Zolkiewski, Varsovia, 1927, XII+419
p., unde se gasesc amanunte despre campaniile din 1600 (pp. 22-42) si 1620 (pp. 234-285),
mai recent vezi L. Podharodocki, Hetman Zolkiewski, Varsovia, 1968. Pentru expedifia sa in
Rusia, In sprijinul pretendentului 0 falsului Tar Dimitri, exista o relatare a hapmanului,
destul de recent publicata in Anglia (Stanislas Zolkiewski. Expedition to Moscow. A Memoir

by Hetmen , Introduction and Notes by Jedrzej Giertycb, Polonica Publications, Londra

1959, 167 13.)

Despre Zolkiewski in leg5.tura cu Tara noastra trateaza articolul lui Iuliu Peksa,

Zolkiewski fi expeditia doamnei Elisabeta Movila in Moldova in anui 1615, publicar in

Revista istorica", XIII, 1927, nr. 10 11, pp. 46 53, de asemenea fi lucrarea lui I.
Corfus, citata mai sus. Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia calatorilor straini, p. 122.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA HATMANULUI
ZOLKIEWSKI1

1600 octombrie 20

p. 340

In urma intfirii otirii miriei sale regelui in

Tara Moldovei, oastea lui Mihai s-a tras hidat spre principatul Transilvaniei, unde s-a intilnit la Hg'irg cu domnul ei care, fiind amenintat de
unguri i nemti se retrIsese in acel loc. Domnul hatman2, fri si intirzie,
a inaintat cu oastea spre Suceava, spre Roman i spre Baau, cu &dui
de a euta pe Mihai, oriunde s-ar fi Osit. Si fiinda se mai auzea despre
el, in vremea aceea, ei se afl. In Transilvania, am voit s'i mergem de-a
dreptul spre el, pe la Trotq. Ins" deoarece drumul este foarte ingust i
pe ling5. aceasta e i stricat, fiind de curind infundat cu trunchiuri de
copaci i infrit cu ajutorul secuilor ce in cu Mihai, ne-am intors la
stinga spre calea mai larg', care pornind din Tara Romneasci spre Tran1 Dupsi I. Corfu s, Mihai Viteazul fi polonii, Bucuresti, 1938, text polon (pp. 340
344); traducerea romineasei (pp. 344-349) cu unele modifieiri.
2 Jn Zamoyski, hatman al coroanei.

218

www.dacoromanica.ro

silvania trece si prin Moldova. Mai intli am poposit la Focsani, la granita

Trii Romnesti, i fr s: intirziem de loc am ajuns la Buzan dup citeva
popasuri de noapte. Orasul acesta era mare. In el se aflau multe biserici
mnstiri, mai ales de crmid, arse si pustiite de ttari in cursul
acestui fzboi. Mihai, aflind de intrarea noastr n Tara Romineasc5.
(intrucit in acest timp el era la Brasov, nu departe de noi i ardea i pustia
Transilvania) a pornit impotriva noastr, pe acelasi drum pe care voiarn
noi s mergem la el in Transilvania. Noi am stat de asemenea trei zile
la Buzau, pentru a ne odihni si a indestula ostirea cu hran. si a astepta
pe cazacii Nizovi care aveau s vin acolo dar, caPtind aceste vesti despre
Mihai, am inceput s naintm spre el.
In ziva de 14 octombrie, simbt, am ajuns la riul Srata. Mai intli
oamenii lui, din care ni s-au artat citeva steaguri, au inceput s se fartuiasc. acolo cu straja noastr; totusi n-a avut loc nici o ciocnire mai mare.
A doua zi, adica. Duminic dimineata, am pornit mai departe prin
cimpie, pe sub munti, prin sesuri mari ce se intind pin la Dunre. Dup
ce am mers cale de o mili de la pozitia noastr, straja a zrit intre muntii
care se aflau pe partea noastr dreapt, oastea lui Mihai pe care el a trimis-o
spre noi, dup vesti, cu un sirb, Baba Novac, i cu $tefan Rat. Dup cum am
aflat in urm, de la prizonieri, aceast oaste avea 6 000 sau 7 000 de oamenia.
A fost greu numai s ajungem pin la ei, astf el c din mila Domnului cu puOda' trud am btut si am imprastiat oamenii acestia, cu mici pierden i din

partea noastr. De ai nostri dac au murit trei sau patru oameni. Dintre oamenii acestia au fost ucisi citeva sute4, s-a luat pin la 100 de osta-

teci, i vreo zece steaguri. Tare le-au priit muntii, ling care seteau cit

pdurile des; prin care ne-a fost greu

urmrim. Aproape in acelasi timp cind au fost infriati oamenii acestia, s-a artat o alt oaste a lui
Mihal, pe care el a trimis-o cu un oarecare Mtrza5, spre a se uni cu Baba No-

yac; erau cu totii 1 500 de romani din Moldova. Am trimis i impotriva

acestora o parte din ostirea noastr si am inaintat i noi, dar nici acestia
n-au rmas pe loc, ci au fugit la tinip; toti erau clri; oamenii nostri
i-au gonit pid nu departe de tabr, unde se afla insusi Mihai. In goad
au fost ucisi Pin la 100 sau 200 dintre ei. Dup. aceea a trebuit sa riminem peste noapte nu prea departe de acolo.

A doua zi, luni dimineata, am pornit spre Mihai, care, asteptindu-se

ca noi sa mergem chiar pe sub munti, s-a asezat ling o minctur
3 Vezi N. Iorg a, Istoria Romiinitor, V, p. 353 cifra de 2 500 de oameni. Vezi i In
raportul lui Kleczky, din volumul de fat5., cifra de 2 000 de oameni.
4 Disproportia cifrelor este

5 Desigur Mirzea (din Berilesti), care a fost 6..pitan al lui Mihai Viteazul, apoi mare
spkar sub Radu $erban. A comandar. armata n lupta de la Brasov, 'in 1603... etc. Vezi
N. Stoiesc u, Diqiortar ..., p. 212-213. Pentru titlul complet vezi nota urmkoare.
219

www.dacoromanica.ro

P- 341

de pimint. A inceput si faci transee si voind si astepte acolo, umplea

cu pimint butoaie de vin. Dar cind a vizut ci nu venim pe drumul pe
care credea el, ci pe cimpie, a lisat transeele si s-a indreptat spre munvi,
retrigindu-se. Noi am inaintat dupi el. Dar santurile, care sint dese in
aceste cimpii si adinci, tare ne-au impiedicat, caci tunurile au zibovit
tot astfel au incurcat si infanteria, care a inaintat cu greu
din pricina lor,
prin ierburile si trestiile grozav de inalte. Am ajuns totusi si zirim dusmanul; chiar la apusul soarelui au avut loc ciocniri si urmiriri intre
oastea lui si oamenii nostri din primele linii. I-am trimis citeva gloante;
aceste imp uscituri ne-au prins foarte bine, astfel c s-au invlmsit; apoi
noaptea ne-a impiedicat s ducem lucrul la bun sfirsit. lar pe line aPeasta, fiindc el s-a retras, a fost greu s alergim dui:4 el ca orbul noaptea.

De asemenea oastea a fugit in mare grabi; dei firi voie, a trebuit deci
si riminern acolo. Mihai s-a asezat cam la o mili de noi. Apoi dupi ce
si-a hrinit caii, a plecat dupi miezul nomii in munti. Noi am mers apoi
a doua zi la riul Cricov ca si ne putem intrema si caii si oamenii, care
erau tare obositi si insetati, apoi pentru a ne odihni si a afla vesti despre

du.sman. Acolo a trebuit si stim si miercuri. Joi am pornit catre Ploiesti,

care este o curte pe care a clidit-o pentru desfitirile sale tilhiresti (!)
Ne-am asezat numai la o mili de Ploiesti. Acolo, s-au 'intors acum acei
oameni infrinti, care fuseseri cu Baba Novae si cu alte osti, pe care le
asteptam; radijduia de asemenea intr-un ajutor de la turci, cici el a trimis la
Mehmet Gilzeldi pasa si la Poart, pe un grec oarecare, Leca, voind si se prefac

favi de turci a noi ne-am fi aliat cu impiratul crestin impotriva lui, figcluind
sultanului turc si-i ajute cu credint atit impotriva impratului crestin cit si impotriva noastri. Totusi nu socotesc a turcii ii vor da crezare. aci in loc de ajutor, ei au trecut Dunirea, aducind rzboiul in Tara Romaneasci ... nu vom in-

edui ina, ca ei s. se rzboiasa cu ea si cu atit mai puvin, s-o ja in stpinire. Dar, intorcindu-mi la Mihai stiam a el are oaste, dup cum ami
aflat de la cei prinsi, care stilt o mulTime, inch nu stim ce sa facem Cu
ei, apoi si. de la polonii nostri, care au fost cu ei si care s-au predat cu
steagurile indat dup infringerea oastei, si in sftrsit, dup cele pe care
le-am vizut, oastea lui. Mihai era de vreo 40 000 ( ! ) de oameni7 ra' r 5. a
socotim strinsura. S-a a.sezat apoi intr-un loc tare. Insi noi, avind incredere in Dumnezeu si in dreptatea lui sfint, am pornit impotriva dusmanului, vineri in zorii zilei sf. Woiciech si a patronului nostru; dup ce am
orinduit tabra cum trebuia, am pregtit ostirea ca pentru lupt si ne-am
0 Probabil Leca (din Citun i din Leurdeni), ginerele lui Radu Vileanu qi apropiatul
Buzqtilor, care apare 'in sfatul lui Mihai Viteazul la Alba Iulia .i Iai (1600, mune
iunie si august). Vezi N. Stoicesc u, Diefionar al marilor dregatori din Tara Rornaneasca
fi Moldova, secolul XIVXVII, Bucurmi, 1971, p. 202-203.
7 Cifra pare exageraa pentru acest moment.

220

www.dacoromanica.ro

luat tunurile ... Cum dis-de-dimineatA ceava era deas, dusmanul n-a putut
si ne z.ireasci, iar ceata s-a impristiat numai atunci eind am ajuns

chiar deasupra dusmanului. Se ateta //

venim din alti. parte, adici

din dreapta, i tocmai acolo se pregatise ca si se impotriveasci, dar noi neam intors pe stinga si am ocupat un loc inalt pe munte.
... el sta cu
oastea pe deal pe un loc neted, und.e ti asezase tunurile. Dar fiinda tunurile stiteau pe deal, au fi'cut putin ispravi8 sau chiar de loc, cci ghiulelele sau treceau mai departe sau nu ajungeau tinta; a trebuit asadar
punem mina pe arme. Grea a fost trecerea spre dusman prin vi i prin
locuri pripstioase. El stitea gata de lupt.' intr-un loc neted. Dar aceste
greutti trebuiau infruntate cu brbitie cici altfel nu puteau fi invinse.
Nu stiu cum, ins nimic nu a sci.zut brbitia iniscuti a norodului nostru.
Oastea era plin d3 voiosie. Mai tnti, dusmanul presimtind din ce parte

trebuia s nainteze oastea

asezat pedestri-mea sa tnarmati Cu archebuze
pe marginea santului adtric si a riului Teleajen. Am aruncat asupra acestei pedestrimi infanteria noastr si pe cazacii Nizorvi care s-au gribit <si atace>
trebuie s recunoastem d ei au slujit maiestitii sale regelui i republicii in toate aceste lupte cu brbtie
Oastea intreagi i-a ur-

mat repede asa cum era rinduiti pentru lupt, cu strigke si mare larmi,
astfel ci am ridicat atita praf, tncit cu greu ne mai puteam recunoaste
In aceast. prifrie. Acei care ne priveau din lituri si de pe munti, nu vedeau decit numai un virtej de praf. Dusmanului Ii venea usor s ne atace
cind treceam prin locuri abrupte, prin santuri si ripe. Trig Domnul din
indurarea sa, a cobortt o spaim asa de mare asupra ochilor lui, inch
tndat infanteria noastri impreuni cu cazacii i-a rizbit yedestrimea, iar
lncierii lui, ca la 3 000, care se aflau In frunte n-au indraznit s riveasa in ochi pe ostasii nostri, i au intors indat spatele fr s primeasca lupta.

Astfel, nu era cu putinti si-i batem decit fugind dupi ei si pe lingi

acestea ai nostri erau tnannati mai veu i obositi. Caci ei stituseri pe

pozitie, pe chid noi, cu citeva ore miai inainte, ne aflam calare si in afari
de aceasta ei fiind imbeicati mai usor le-a fost mai lesne s fugi dectt
nou ca
urmrirn. Au pierit totusi multi dintre ei; duEi cum se intimpli de obicei, pedestrimea a plitit cel mai mult aceasta cinste. Intre
ai nostri, din mila Domnului,, nu stilt multe pierden. Totusi, cum nu poate
fi altfel, au murit citiva oameni buni, intre altii ruda mea ttnrul Ligeza,
fiul lui Sebastian Ligeza; era un tinir vesel, se pare s de aceea l-a incercat Dumnezeu, cci nu-si cinstea tatil, cum aud; era ins demn de o
viati mai lungi, fiind insufletit de o mare brbtie i di-agoste de a sluji
republica; l-au inmormintat aici. Cici era greu de transportat in zile atit
de aduroase cum sint cele de aki, deoarece este mai cald dectt la noi de
8 Este vorba de tunurile polonilor. Vezi relatarea lui Golski p.

224.

221

www.dacoromanica.ro

P. 342

Ioang. A czut

biat destoinic, porucinic din compania

alti citiva dintre tovari, apoi la fel i
altii mai mrunti, vreo zece oameni; stilt i. citiva rniti. // Astfel a avut
Sf.

i Blizinski,

principelui Mihai Wisniowiecki

11.

343

ii

loc aceasti saviti biruint ..

In biserica din Cracovia steagurile prusiene s-au feint, au dzut; vom

avea din nou cu ce impodobi acea bisericl, dal vreo 150 de steaguri au
fost aduse marelui hatman. S-au capturat vreo 30 de tunuri dumane.

Mihai insui a fugit in munti i am trimis dup el pe domnul Daczbog

Karnkowski cu o parte din oaste; noi am trecut cu lagrul pe locul de

unde am dus oamenii la lupt. Iqteptind veti de la D. Kamkowski despre locul unde se afla dumanul, am trimis i in alte 'Ali ca s aflm
tiri despre el.

Acesta este planul marelui hatman, i prerea noastr a senatorilor,

care ne aflm aici, A punem voievozi in Tara Moldovei i Tara Romneasc,
s-i punem s jure credint mriei sale regelui i republicii noastre.
De asemenea s lum ostateci, pentru ca fiecare din acqti voievozi A dea
In fiecare an pentru vistieria republicii o suma, asemntoare cel putin
aceleia, la care se ridia a patra parte10.
Cettile de asemenea &it acum intrite cu garnizoane de ale noastre.
9 Adic 24 iunie.
10 Cvarta.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI STANISLAW GOLSKI1

1600 octombrie 23, taba'ra de la Teleajen

... Sint acum sapte duminici, din ziva de 3

octombrie, de cind am trecut in tara Moldovei2
Duminica trecutg, adicg in ziva de 15 octombrie, ne-am intilnit cu
oastea lui Mihai sub muntii, pe ling care mergeam chiar de la granita

Moldovei, de cheva duminici prin Tara Romneascg. Oastea era de 8 000

fusese aezat tn munti cu Baba Novac pentru a ne intinde o curs.
Din pricina locurilor strimte, n-am putut s dim piept cu oastea lui, dar
osta.sii nostri s-au fuggrit cu ai lui toatg ziva aceea; au ucis multi dintre ei i i-au luat in prinsoare, iar pe urmg i-au infrint, astfel c ei au
I Dup. I. Corf us In Mihai Viteazul 4 Polonii, Bucureqti, 1938 text polon (pp.
353-354) i traducerea romineasci (pp. 354-356) cu unele modifidri.
2 Darea de seami este adresati regelui Sigismund al 111-lea.
223

www.dacoromanica.ro

p. 353

trebuit s fugi In aceeasi zi, cu hatmanul lor, la grosul armatei, care se

afli la doui mile.
A doua zi, luni apoi maryi si miercuri, nu 1-am putut ajunge din urmi dci
el si-a minat oastea destul de repede spre Ploiesti, oriselul siu, unde are
o curte solid construiti. Acolo la o mil dupi Ploiesti, si-a asezat curtea,

intre mun0, intr-un loc foarte bine apirat, intre piduri dese si rluri, creAnd pe semne ca acolo nu-1 vom cauta. Am ajuns acolo, lingi Ploiesti,
p. 354

joi noaptea si 1/ ne-am asezat la o mili sub tabira lui.

A doua zi, vineri, adici In ziva de 20 a aceleiasi luni, Mind acolo

lagirul nostru, am pornit spre el, dupi miezul noptii, Cu tovii si cilare si
pe jos si am ajuns astfel dimineata prin pIcli chiar de-asupra taberei lui
si ne-am asezat tunurile, firi nici o pierdere si firi si intllnim vreo piedici, pe un munte inalt, de care el avea neapirati nevoie. Indati ce s-a

ridicat ceata, ai nostri au lovit de acolo cu 10 tunuri In tabira lui, pe

care el n-a miscat-o cltusi de pu%in din loc. Si deoarece muntele de unde

trigeau ai nostri era inalt, noi n-am putut si-i facem nici o pagubi cu
tunurile3; totusi ai nostri n-au contenit si tragi, inttrziind oastea lui, ca
noi si putem cerceta 'intre timp atit starea locului, unde aveam si ne batem,

si poziTia de lupti a ostirii dusmanului, care avea in linie 50 000 de

oameni4. Pidurea acoperea intreaga lui oaste In partea dinspre noi, In care
dot

si-a pus la pindi

si

tunurile, la o trecitoare,

de care nu ne puteam

apropia decIt intr-un singur loc si acela era foarte anevoios. Dar fiindci

ai nostri erau tare neribditori a da lupta cit mai curind, domnii hatmani firi si se mai ocupe cu hirwielile, i-au lisat si porneasci la orele
16, dupi ceasornic. 0 parte din oastea noastri a trecut minunat peste
doui ape foarte repezi si a lovit cu mare si nipraznic avint lincierii si
pedestrimea, care cuprindea 130 de steaguri ale lui Mihai. Intre tiny, au
trecut alte trupe din oastea noastri, care au tras si cu tunurile spre tabira In care se afla insusi domnul. S-a ridicat asa mare zgomot, si atIt de
deasi era, din amindoui pirvile ploaia de impuscituri, ci nu se mai vedea
unul cu altul; scriind pe scurt, asa a blagoslovit domnul pe rairia sa ci
au cizut pe loc 6 000 din oastea lui Mihai. Am luat vreo 150 de steaguri
dusmane, cheva zeci de tunuri si ostatici5, firi numir. Restul ostirii lui

Mihai s-a tmpristiat in toati pirvile, prin munTi. Polonii care au fost
Cu el, au trimis soli, ciztnd la picioarele domnilor hatmani, certndu-le
mili si indurare. Domnii hatmani i-au asigurat de mila Miriei Sale; de
3 Vezi g relavia lui Zolkiewski, n. 8.
4 Vezi ibidem, n. 7.
5 Prizonieri.
224

www.dacoromanica.ro

asemenea, 0 pe Trzaska, care a predat cetatea Sucevei6 domnul Dumnezeu

s-a milostivit sili arate indurarea sa sfinfi 0 mare peste ateptarea lumii
intregi, aducind un astf el de lupftor sub picioarele m'iriei sale 0 va da
Dumnezeu de va ea'dea in scurt timp in mlinile noastre, chiar capul s'iu ...
In lag'rul de la Teleajen, in ziva de 23 octombrie, anul 1600.
Stanislav Golski, voievodul Tinuturilor Podoliei.
6 La intrarea lui Mihai In Moldova.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI BARTOSZ KLECZKY1

1600

p. 356

Mai intii intrind in Moldova, domnul hatman2 a mers indat cu oastea la Suceava, unde ne ateptam s dm lupta
cu oamenii lui Mihai. Am aitins la Suceava dar acolo n-am gsit pe nimeni

din wirea lui Mihai, afara de 200 de oarueni inchi0 in cetate pentru
a o apra; am stat acolo o srmin. Hatmanul nevoind s se apuce de

impresurarea cetTii aceleia 0 sali piard oamenii acolo, a lsat pe domnul

Szucki 0 pe fratele meu cu 350 de oameni 0 a pornit cu oastea spre

Tara Romaneasc. Aflind ungurii, 0-au strins wirea avind cu ei 0 ceva
oaste nemTeasc, 0 au dat lupta cu Mihai in Tara Transilvaniei 0 i-au infeint 8 000 de osta0 din pedestrime 0 citeva sute de poloni. Mihai insu0 a
1.Dup5 I. Cor f us in Mihai Viteazul fi Polonii, Bucuresti, 1938, pp. 356-359, text
polon (pp. 356-359); si traducere romineasca (p. 359 si urm.) Cu uncle modificri.
2 Jn Zamoyski.
226

www.dacoromanica.ro

fugit la Alba Iulia, unde s-a strtns oastea in jurul lui si a lisat Transilvania
ri este
lui Maximilian, printr-un fel de tratat. Guvernatorul acestei
Stefan Czaki.

Aflind Mihai de venirea oastei polone si a hatmanului Coroanei, a

trimis la impiratul crestin, certnd ajutor impotriva polonilor si a trimis
zlog pe mama (0 si pe fiul su, Ptrascu si multe comori, pe care le-a capturat Moise Szkely. Acesta a luat comorile si a scris despre toate acestea lui
Sigismund Bthory, rugindu-1 si se gribeasci s vini in Tara Transilvaniei,
vestindu-i c cea mai mare parte a tirii ingiduie venirea sa i vrea si-1 aibi
ca dornn.

Ne-am intilnit mai tali la 15 octombrie, cu 2 0003 de oameni ai lui

Mihai, printre care se afla i Mihai mnsui. Oastea poloni vizind acolo pe
hirtuitori, atit voluntarii cit i cazacii Zaporojeni au sirit asupra lor
cu ajutorul lui Dumnezeu au secerat 300 dintre ei. Nevrind si mai lupte
Mihai s-a retras in munti, la tabira sa. A doua zi, 16 octombrie, oastea
a pornit, bine rinduit pentru lupt, spre tabra sa care se afla la o
de la oriselul lui numit Pboieti. In aceeasi zi, oastea noastri a ajuns la
tabra ei, la orele 3 inainte de lsarea serii. Acolo voluntarii nostri au &grit indat i ai lui au fcut la fel si s-au hrtuit intre ei. Vzind Mihai lupta
acelei ostiri i lsmnd vireo 15 steaguri de oameni i doui tunuri ca s Tina' pe
loc oastea, a mers cu oamenii si in munti, la locul su obisnuit, unde s-a
ascuns bucuros in fata albiei riului, numit Bucovel. Acest loc este inconjurat din trei pirti de huceaguri foarte dese si de munti, iar de cealalti
parte, pe unde a trecut oastea poloni, de tufisuri foarte dese. Este de asemenea si un riu, ciruia ii spune Ploie.sti, si acolo si-a asezat lagrul, 'hare
acei munti i acest riu Ploieti. Acest loc este la juingtate de mil de orselul

Apoi doinnul hatman dindu-si seama cl nu vrea s <dea lupta> in

cimp, si-a asezat tabira lingl oriselul Ploiesti si a pornit in ziva de 20
octombrie cu oastea spre munti. Am ajuns din urmi ostirea lui la orele
trei din zi, dar fiindci ziva era picloasi, domnul hatman a asteptat Ora'
ce s-a ridicat pida; apoi asezind tunurile pe muntele alb, a poruncit si

bat in huceagul acela, unde se astepta s fie vreo curs oarecare

Cind
Mihai a vzut c tunurile au inceput
pricinuiasci pierden, a poruncit
si se stringi corturile i si se retragi carele in niste munti inci mai striniti,
lar el insusi, plingind (!) i-a rinduit oastea la lupti. Avea cu el 50 000 de
oameni4 dupi cum spun toti polonii care se aflau cu el. Apoi, domnul

hatman a poruncit pedestrimii si inainteze spre acel mrcini, iar dupi

pedestrime, clre. Indat, pedestrimea noastr s-a luat bine la hart cu
3 Cifr sporit apoi de narator la 50 000 de oameni.
Toate cifrele slut fanteziste. Din acesti 50 000 de oameni (I) ar fi rmas pe cimp

5 000 de lquri, n timp ce polonii pierdeau 4 mot*, si mai aveau pu;ini rnivi (I).

227

www.dacoromanica.ro

P. 357

pedestrimea lui Mihai, iar intre timp luptitorii i mntririle inaintaw s-au
bitut cu ei. Indati, ei (si insusi Mihai mai tritii) au intors spatele 4i astfel
a fost infrinti oastea lui. Au rimas pe loc 5 000 de lesuri si 4 (sic) tovarisi
de ai nostri au fost ucii, iar
stilt putini.
La 21 octombrie, dupi aceasti lupti, tabira noastri a fost asezati pe
locul acela unde s-a dus lupta. S-a trimis dupi el in urmirire numai 1 000
de ci1ireti5 pentru a-1 impresura, nestiind insi din capul locului incotro
a fugit.

In ziva de 22 octombrie, polonii care au fost cu el au trimis s ceari

indurare, iar domnul hatman a figiduit si se poarte cu mili. De asemenea,

la o mili de tabira noastri, Ant 10 000 de sirbi inspiimintati la care a

trimis domnul hatman, dindu-le i figiduindu-le pace. Au fost 12 000 de

moldoveni, dar au plecat acum peste munti la casele lor. Muntenii, atit boierii
i oamenii din popor, vin acum cite putini la domnul hatman, cerind / / mib i domn. Odihnindu-si putin oastea, va porni la Tirgoviste,
orasul de scaun al Mil Romnesti; acolo va aseza si va numi cu ajutorul
lui Dumnezeu un domn, dar eu nu stiu Ina' pe cine, cici despre aceasta
nu se vorbeste. Sint de asemenea i cIteva zeci de mii de turci in Tara
Romineasci, la Bucuresti, care vor de asemenea s puni domn in aceasti
Tara. Domnul hatman a trimis la ei, amintindu-le atit de tratatele vechi,
cit si de cele din timpul de fati; numai Dumnezeu stie ce va fi mai departe. Totusi, sintem mai siguri c vom pleca de aici spre bucuria noastri
intru slava Domnului si a patriei. Sint sigur si de aceasta c i Sigismund
Bthory va ajunge in scurti vreme domnul Transilvaniei. E greu de stiut

cit
P. 358

daci oastea poloni va merge cu el ...

Neamtule Basta a trimis, rugind i amenintind, ca domnul hatman

piriseasci Tara Romineasci, spunind ci printr-un tratat Mihai a lisat

aceasti tari miriei sale impiratului. Pe Mihai il numeste slujitor al miriei
sale impiratului. La aceasta domnul cancelar i-a rispuns rispicat ca un
adevirat hatman, dupi marea sa prevedere i dupi parerea domnilor senatori, care se aflau in vremea aceasta cu oastea 6 a trimis la el pe domnul
Wozuczyfiski, cu o veste oarecare. Acolo ungurii i orasele ardelenesti au
trimis indati soli dind ca ostateci 7 nobili i cerind in schimb pe Bthory7.
Totusi domnul hatman, vizind oastea truditi i temindu-se de multe, n-a
voit si se urneasc i nici s trmit oaste in Tara Transilvaniei.
Apoi au venit in fugi ceausi de la Mehmeds, pa si turcesc, unul intr-o
5 Au fost trimii 1 000 de clreti In urmrirea lui Mihai, care ar fi trebuit
cu el restul de 45 COO de oameni (I).
6 Precum se tie, Basta era pe jumtate albanez, pe junikate italian. Dar aici este
vorba de faptul ea* era In slujba impiratului german, de aceea este numit neamy.
7 Sigismund Bthory. Vezi mai jos i Jarnalul de campanie p. 236.

Mehtned-paa, fiul lui Sinan-paa era serdar.

228

www.dacoromanica.ro

zi, altul in alta, mulvumind Domnului cu mare usurare, a i-a dat domnul
Dumnezeu biruinti asupra unui atit de puternic dusman al sultanului turcesc, si aritind mare cinste domnului hatman si urindu-i noroc, au spus

ci in intreaga lume nu se afl un al doilea hatman asemenea lui. L-au

Tugat si rimini cu oastea in acelasi loe, la Ploiesti, ca Mehmed pasa lust*

.si-1 poati vedea pe domnul hatman, spunind a aceasta a fost porunca

sultanului ca si se vad unul pe altul si s puna la cale unele lucruri. Dar
domnul hatman, vizindu-si oastea truditi, n-a voit si astepte si trirnivind

pe domnul staroste al Camenitei9 si condua pe Simion Movil, voievodul

Trii Romnesti in capitala Tirii Rominesti, a pornit cu oastea spre rara
Moldovei. Din nou a venit acum, la al patrulea popas de la Ploiesti, un
ceaus titar trimis de sangiacul Benderului care se afli cu 7 000 de oameni

la doui mile de noi, si vrea s vadi si si aibi o convorbire cu domnul

hatman. Apoi in ultima zi a lunii octombrie a venit In tabira noastri
insusi sangiacul Benderului // si a fost la domnul hatman, spunind dom-

niei-sale anume a de aceea am venit aici, avind aceast poruna de la

stipinul meu, c. unde imi poruncesti, acolo sg ajung"; domnia sa i-a

poruncit: la Tirgoviste"! Ce va fi mai departe, Domnul Dumnezeu stie.
9 Jan Potocki.

www.dacoromanica.ro

p. 359

[DIN ZIARUL DE CAMPANIE AL UNUI

POLON DESPRE OPERATIILE DIN

MOLDOVA (21 SEPT. 24 OCT. 1600) SI
DESPRE BATALIA DE PE BUCOVEL11

Urmeaza cele intimplate in Valahia fi Mol-.

dova <in lupta> cu Mihai.

p. 242

In ziva de 21 septembrie tabra a fost mutat de partea cealalt, mai

sus de Suceava. Iar In ziva de 22 s-a pornit la drum din tabra de la Suceava spre Transilvania, lisind pentru asediul cetvii citeva trupe, m'id
un corp2 de pedestr4 prusieni, -i, unul de clrevi, amindou sub comanda
lui Szuckis. Atunci i. domnul a refuzat fi 5 s presteze jurmtntul pe
care i-1 Infvbase comandantul [Hatmanul Zamoyski]. Iar acel jurm1nt
I Traducerea s-a ficut dupX textul latin publicat in Ver es s, Documente, VI, pp.
242-249.
2 Cohortem.

3 Vezi mai sus p. 226.

230

www.dacoromanica.ro

cuprindea i unirea Moldovei cu statul Poloniei4 i chiar

i // o alta An-

duire decit aceea care fusese pima atunci legea domnilor5 si care ar fi dus

in sfirsit, la limanul tihnei <dorite>, starea atit de tulburata de furtuni

a Valahiei8. Acest lucru l-a jignit pe comandant si el a inceput si se gindeasca la numirea unui alt domn.
23 <sept.>. Se trece Atli Moldova.

24 <sept.>. In fata tirgului Neamt este asezata tabara. Acolo se da de

stire c Szucki <dei> ranit7 a ucis pe cinci dintre ostasii lui Ianos Kapturi8

atund dud acesta a efectuat o iesire din cetatea Suceava, lar pe ceilalti
i-a rank in lupt i i-a alungat inapoi.
Se aseaza tabara dincolo de tirgul Roman8. Aici vine in fuga un
roman vestind ca. sub Alba Iulia au fost ucisi de catre unguri 30 000
de ostasin ai lui Mihai, i c el insusi a fugit de acolo in tabara fiului
In fata tirgului Bacau.
Dincolo de tfrg12,

riul Bistrita. In acest timp

se

aduc scrisorile

romnilor'3 care se afla cu Ianos Kapturi in cetatea Suceava, prin care

cer <s li se Ingaduie> plecarea sloboda din cetate, ceca ce se crede
ar fi pus la cale de catre Ianos Kapturi, care ar clod sa trimita afara din
cetate pe oamenii care ti consumi hrana i ti beau apa, de care se zice
ca duce lips, pentru ca s poata s staruie in apararea ei. Comandantul
armatelor" a ingaduit ca femeile i copiii si toti cei inapti la lupti
poata iesi din cetate in siguranta. Tot acolo In tabari vin sapte trimisi ai
cazacilor, dintre care patru slut expediati la rege impreuna cu un emisar
al

comandantului pentru obtinerea stipendiului15. Doi

<emisari>

sint

4 Este folosit termenul de regnum Poloniae, deli Polonia Isi zicea republiel, in duda
faptului c avea in frunte un rege.
5 Textul pare a fi defectuos tum etiam aliam quam hucus que exstiterat palatinum
constitutionem. Probabil de citit: palatinorum.
6 Termen folosit de poloni pentru Moldova. Tara Romneasci era numit de ei Multania (=-- Muntenia).
T Saucium.

8 Ostas ungur in slujba lui Mihai Viteazul; era comandantul cettii Suceava, asediat
de poloni.
9 Oppidum Romanowe targi.

" Valachus, poate fi tradus aici i prin: moldovean. Ved mai departe termenul de
Multanus, folosit pentru un muntean din oastea lui Mihai.
" Cifrele ca de obicei stilt mutt exagerate.
" Post. Se opune la: ante din rindul precedent.

19 Este vorba aici, foarte probabil, de populatia pasnici din oras, fr alt amestec cu
Kapturi, decir faptul c se afla Incercuit In orasul asediat De fapt, moldovenii de la
Suceava nu aveau nici un motiv s doreasci victoria lui Kapturi contra aliatilor lui
Ieremia.

" Acest termen desemneadi intotcleauna pe marele hatman Zamoyski.

15 Din context rezult c ar fi vorba de fostii cazaci din oastea lui Mihai Vitcazul,
si care se ofer acum s tread in slujba polonilor.
231

www.dacoromanica.ro

P. 243

trimisi la cazaci Cu stirea a trebuie sa se indrepte cit de curtnd spre oaste;

unul a ramas ca si fie la indemln si si vesteasa pe cazaci eind vor trebui
si se uneasci cu comandantul; caci nici ei si nici comandantul nu vor
ca trupa de cazaci sa inainteze separat atit pentru usurinva aprovizionarii,
ctt si pentru a evita altercaTiile dintre armate. Aceiasi trimisi ai cazacilor
au raportat ca 1-au dovedit de tradare pe comandantul lor Koska", cum
a ar avea o Intelegere cu Mihai, si. ca 1-au legat In lanturi 6 atuse si ca

toTi cazacii il duc la grosul armateil7 si a si-au pus un alt comandant,

numit Hauritko", caruia i s-au trimis si din partea ilustrului comandant
Zamoyski daruri ca si-1 cinsteasca".

30. Ultima zi din septembrie. Se aseaz tabara in faya pdurii zise

Lunca Mare20. Aici sint aduse scrisori si de la Iacob Potockin, si de la
Moise Szkely22, care fusesera trimisil inainte din tabara de la Suceava cu

P.

244 7 000 de oameni, // si care raporteaza a au fost foarte bine primiti de

<cei din> orasul Bistriva23, si inca de alvii: si a Mihai a fost invins la

Alba Julia de catre transilvani;

si.

ca.

ei

se

ingrijesc din raspluteri

faca in asa fel ca la venirea comandantului sa gaseases' partea cealalta

a munTilor pe care va trebui sa treaca armata, ferita de once primejdie
si intarita, cu concursul transilvanilor care pe zi ce trece se grabesc tot.
mai mul0 spre tabara.

Prima zi din octombrie

se trece prin padurea Lunca Mare si se
aseaza tabara pe riul Bekaczin"24. Aici vin, fugind de la Mihai mai tntli
Kossakowski25, apoi in ziva urmatoare Kotelnicki26 cu 500 de cazaci care
povestesc ca au fost de fata la infringerea armatei lui Mihai la Alba Julia
In ziva de 18 septembrie, de catre imperiali si transilvani sub comanda
lui Csaky27 si. ca Mihai a pierdut acolo 8 000 de pedestrasi, aproape 2 000
de calarevi, 30 de tunuri de bronz, si tot atitea tabere28 si a a fugit In
18 Rsturnarea elpeteniei sub care serviserl In oastea lui Mihai, era feria acum ca

o rscumOrare a trecutului.

17 Generalem exercitum (scris gresit: exercituum).

16 Necunoscut altminteri.
12 Honoraria.
20 Low Wielki.

21 Trimis Cu oaste In Transilvania, de unde este rechemat. Va avea un oarecare rol

si In Tara Romineascs in sprijinul lui Simion Movir.

22 Fostul comandant din slujba lui Mihai Viteazul, trecut la Sigismund Bthory.

22 In Transilvania.

24 Desigur Rc'ciuni, scris Rekaczin, litera R fiind apoi confundaa cu B.

22 Comandara cazac in oastea lui Mihai.
26 Comandant cazac In oastea lui Mihai.
27 $tefan Csaky de Keresztszeg raliat aparent lui Mihai dup5. Selimbgr, este numit de
acesta In memoriul su ctre ducele de Toscana: quel spergiuro et infame Ciacchi. Curind II
tradeazi si pe Sigismund si e risp15.'tit de imperiali.
" Tonsque castris amissis.
232

www.dacoromanica.ro

graba cu greu la acel hotar, si c de acolo si-a trimis inainte pe mama29

sa cn tezaurele si toate bogatiile in Muntenia3 intr-o cetate, si ca se spera
ca Mihai o va urma: si ca dintre cazaci au cazut in acea lupti de la Alba
Julia 600, i ea a fost ucis Branicki31, comandantul lor ... etc ... dar si
pina acum o parte dintre ei a ramas si mai departe pe lingi Mihai.
In ziva de 3 octombrie tabara a fost mutata pe riul Trotu432 si asezata
sub acel deal sub cace se zice ca au fost ucisi 100 000 de turci de catre
Stefan Voievodu133.

In ziva de 4 oct. pe un i alt du numit Tatrus"34.

In ziva de 5 oct., la satu135 Focsani din care o jumatate apartine tarii

Moldovei, iar cealalta Munteniei, si care desparte amindoui Tarile.

In ziva de 6 oct. tabara a fost asezata la Lanerestam din Muntenia

in care a ramas oastea doui zile. Aici a sosit Czarnecki, trimisul cazacilor

anuntind ca vor veni a treia zi37, insa daca nu s-ar fi trimis la

ei s-ar

fi si intors asa dupa cum si hotarisera ei.

In ziva de 8 oct,. la o mila inainte de Buzau.
In ziva de 9 oct., chiar sub orasul38 Buzau, armata se cantoneaz5.30,

si In aceeas zi vine un emisar de la Iacob Potocki, din partea sa cit si

<un altul> din a Starilor Transilvaniei4, in care primul vesteste ca se
si indreapta din Transilvania spre armata", iar aceia vestesc ca Transilva-

nia a si fost ocupata de germani, si multumesc pentru concursul dat la

alungarea lui Mihai. Era si o scrisoare a lui G. Basta, comandantul oastei
germane care declara' ca 1-a biruit pe Mihai si cere <implinirea> inte-

grata' a pactelor cu imparatul, iar catre seara acelei zile este prins un
muntean42 din oastea lui Mihai care se indrepta spre orasul Buzau, nestiincl ca acesta este parasit de ostasii aceluia, si neavind cunostir4 de
sosirea armatei noastre. Acesta <intrebat> a spus 6 Mihai este de partea
28 Este vorba de sotia sa, doamna Stanca.
30 Muttantam.

" Care cu cazacii lui avusese un rol important la SelimVr.

32 Tatrus.

33 Confuzie, desigur, cu izbInda lui $tefan de la Vaslui.

34 Tatrus. Vezi mai sus Insemnarea din 3 oct. Nu poate fi vorba de dota rluri nu-

mite Trotuq, aproape unul de altul. Poate a este o confuzie cu afluentul Siretului, ZabrauTi,
care trece aproape de Panciu, i a eirui grafie, (probabil Zabrus) a putut fi confundat
cu cea de Tatrus.
35 Pagum Toxanii.
38 Lanerest", neidentificat.
37 Postridie.
38 OPPid0.
35 Diversatur.

40 Din care erau aldtuite comiIiile Transilvaniei.

41 Spre armata lui Zamoyski.
42 Multanus.
233

www.dacoromanica.ro

p. 246

aceasta a muntilor, si se afla la o departare de sase mile de noi; apoi in

chiar seara aceea au sosit iscoadele noastre de la Mihai afirmind c aceasta

este Intocmai departarea lui Mihai <de noi> si ca el se indreapti tritins

catre noi.

La 10 oct. sint asezate tunuri de bronz in trei biserici mai inalte din
orasul Buzau, pentru a apara cu ele dmpia dinspre sud de <eventuale>
atacuri neasteptate, si a putea lovi pe neprevazute flancurile du.smanului
daca acesta si-ar aseza, in acel loc tabra cu vreun scop, si nu doar din
intimplare, Intrucit masurile se arata a fi luate cu cea mai mare prevedere, caci dinspre sud <locul> este aparat de biserici, ca de niste intarituri ficute anume, dinspre nord, de riul care curge <raspindindu-se>
In multe locuri, dinspre rasarit i apus de carde legate in sir.

La 11 octombrie s-a reintors Iacob Potocki care fusese trimis In graba

In Transilvania pentru a zdrobi cum s-ar zice ascutisul primejdiilor43 si a
ocupa mai tntii trecatorile <dtnd acces> in Transilvania. Insa cum Csaki cu
transilvanii i cu germanii II i invinsese pe Mihai i II alungase din Transilvania, Potocki a fost rechemat de comandantul ostilor [Zamoyski], si s-a
reintors la grosul oastei44 r'Omintnd insa acolo Moise Szkely cu trupele
unguresti. Atunci au fost aruncati in larrturi si cinci unguri care 11 introdusesera pe Mihai In Transilvania, si si acum (cind fusesera primiti la noi ca
fugari, si chiar la masa comandantului) Ii vesteau lui Mihai toate cele ce se
ficeau aici.
La 12 octombrie cazacii au si intrat In1 tabara noastra, si ei il declara pe

p. 246

magnatii care i-au indemnat sa nu se alature lui Zamoyski ... Au venit 37

de steaguri ale lor si un steag de pedestrasi, caci este unicul cuprinzind
vreo 1 500 de pedestrasi. Unele steaguri au ceva mai putin sau mai mult
de o suta de calareti, altele, doui sute si chiar trei sute. Numarul lor trece
de 8 000. Toate au bombarde lungi, toti II barbatii sint buni luptatori. Se
impart In aceste formatii. In frunte vin trei <formatii> urmind una dupa
alta, urmeaza cea a pedestrasilor Cu 15 tunuri de bronz, corpul de trupa
este incheiat de a patra formatie subsidiara. Si oastea valaha45 este foarte
unita cu noi. Dar in ce ne priveste pe noi, cazacii si lancieri si pedestrime
sInt In numar de 25 000. AceastI armata este de asa fel incit ar putea fi
comparati cu dreptate cu acei veterani ai lui Cezar sau Alexandru. Nu enumer aici pe tarani46 (?) si ca sa zic astfel pe cei Cu carele (?)47, sau alti
Quasi periculorum aciem.
44 Universalem exercitum.
45 Valachinus.

" Colones (?) Oare colonos?

47 Currules. Tot acest pasaj pare defectuos redat. Tennenul acesta nu apare In glosarele

obisnuite (Banal sau du Cange). S-ar putea s se refere aici cumva la firani rechizitionati
cu carele de clue armat. Iat pasajul: Non am numero colones, et ita dicam currules, vel
alium talen militem, cuius est maicni numerus, non computo Valachos ... etc.
231

www.dacoromanica.ro

ostai de felul acesta care sint in numir mai mare qi nu i socotesc la

numr pe valahi, cci dac ar fi socotiti cu totii, numrul lor ar trece de

60 000. Si astfel, chiar in acea zi a venit la comandantul otilor un ungur

de la cei asediati in cetatea Suceava, <din partea lui> Iano Kapturi ca s
trateze conditiile predrii. Acestea sint hotrite cu el qi este trimis Trzylecki ca s ja in primire cetatea.
La 13 octombrie mergem voioi din tabra buzoian, pe sub tabra lui
Mihai, pentru c dac Dumnezeu ne va hrzi victoria, o mare parte din
armat se va intorce in Polonia, dac <ins> va fugi Mihai in Transilvania,
ea l va urmri acolo impreun cu comandantul, iar daci nu s-ar ajunge la
lupt din cauza fugii lui, atunci va ierna la Tirgovite capitala Munteniei,
iar comandantul, lsind armata se va reintoarce in Polonia Impreun cu
ostaii voluntari48
Armata noastr crete in numr i vitejie, iar a lui
Mihai scade in ambele privinve: i, acuma numeroqii si ostaqi au fost redui la 20 000 de oameni foarte slabi49. Despre turcii i titarii pe care
promitea acel uria constatinopolitan, nu se aude nimic, dei sintem chiar
apropierea Dunlrii50.

La 20 octombrie ziva sf. mucenic Maxim ... [victorie nemaipomenit

Mihai ar fi avut 50 000 de oameni, polonii au
a Polonilor
descriere
scos in lupt doar 15 000. Au murit 3 po/oni(/)]
22 octombrie muntenii. moldovenii, sirbii i cazacii lui Mihai ofer s.
se supun. Vin i: trimii de la Moise Szkely prin care acesta anunt cl a
capturat la Braov, cetate a Transilvaniei, la 6 mile de aici, pe sotia i fiul

lui Mihai care fugeau la impratul cretin cu jumtate din tezaurele lui

Mihai. 51 Ii roag pe comandant ca s intre neintirziat in Transilvania cci

toat natiunea aceea este gata s i se supun, i 14 000 de transilvani
ateapt la Brapv.
23 octombrie se ingroap 4 000 de dumani ucii: se mai aduc i acum
din diferite locuri resturi de leuri spre ingropare, al cror numr nu
poate fi Ind. cunoscut.
24 octombrie Wozuczynski a plecat dis-de-dimineat tntr-o misiune la
Staril6 Transilvaniei, i la G. Basta generalul oastei germane i indat in
aceea <dimineat> a plecat dup el Sigismund Bthory. Este trimis qi un
alt tol la cetatea Bucureti, la zece mile <de aici> la oastea turcilor care
jefuiete prin Muntenia, pentru ca sa inceteze cu devastarea OHL Dup ce
Mihai a fost invins,. a fugit nu se tie incotro cu 20 de persoane doar <rmase> din oastea sa
48 Voluntariis militibus.
48 Lvissmorum.

88 In prospect* Danubii, adie de unde putea fi v?izut Dunkea

235

www.dacoromanica.ro

LAWRIN PIASECZYSSKI
(?

Lawrin

dupa 1603)

Piaseczytiski, subcamaras de Braclaw

4i

se-

cretar al regelui Sigismund al III-lea, a foss trirriis de acesta In mai multe solii la hanul
tataresc Gazi Ghirai al II-lea, in cursul anilor 1601-1603. Din timpul soliilor lui, de pe cind
se afla in trecere prin Moldova, ni s-au pistrat trei scrisori, datate din 3 iulie 1601, 17 mai
1602 si 31 ianuarie 1603, publicate de I. Bogdan in colectia Hurmuzaki, Documente Polone,

Suplimcnt, 11/2, pp. 42-47, 66-67, 151-154 si 250-253, insovite de traducen i franceze
de I. Skupiewski. Dintre aceste scrisori primele doua cuprind informatii privitoare la evenimentele din Imperiul otoman si din Crimeea; ntunai a treia relatie poate fi socotita ca o
relatie de calatorie in Moldova si de aceea o reproducem mai ,jos.

Mara de aceste relatii, publicate in colectia Hurmuzaki, mai exista uncle relatii din
lui Lawrin Piaseczyttski, care au ramas inedite. Acestea au fost gasite in 1911, in
biblioteca de stat din Petersburg (azi Leningrad) de istoricul polon Kazirnir Pulaski. Din
nefericire, istoricul amintit nu a publicat relatiile gasite de dinsul, ci s-a mulyurnit si le
foloseasca in rezumat In articolul sat' intitulat: Trzy poselstwa Lawrina Piaseczyntkiego do
soliile

236

www.dacoromanica.ro

Kazi Gireia hana Tatar6so perekopskich (Trei solii ale lui Lawrin Piaseczyriski ctre Ghazi
Ghirai, hanul ttarilor de Perecop), in sevista Przewodnik naukowy i literacki", Lww,

XXXIX, 1911, P. 135 si urm. (pentru care vezi P. P. Panaitescu, Cateitori poloni in tarile rom'ar. ze, Bucuresti, 1930, pp. 9-13, Academia Roman, Studii

cercetiri, XVII). Din

acest arriicol pot fi minute o sum de informatii despre Moldova si Tara Romaneasc in
anii 1601-1603, in special politice, care nu se afl in cele trei relatii publicate in colectia
Harmuzaki. Neposedind textul lor, nu le putem include in aceast colectie deck sub forma
rezumativ dat de K. Pulaski. Informatiile lui Piaseczyliski impreun cu acelea ale fui
Marc Sobieski din cuprinsul volumului de fat arunc o lumin necruttoare asupra praciunilos ttarilor in frile romane, in primii ani ai veacului al XVII-lea, alternind Cu acelea
ale mercenarilor poloni rmasi fr cptti dup alungarea lui Simion Movil din Tara
Romaneasc. Din care cauz voiau s se desp'gubeasc de la fratele acestuia, domnul
Moldovei, i anume in ultim instanT din mosia acestuia, Ustia din Pocutia. Dar bogatul
Ieremia trimitea plingeri i protestri la regele Poloniei, refuzind s plteasc datoriile fratelui su. i astfel solul regelui Poloniei la ttari, in trecerea sa prin Moldova, trebuia s:
caute solutii ingenioase unor situatii insolubile. El se simtea mai in largul lui ciad isi
putea manifesta zelul fat de rege, rcindu-i o serie de mici economii cu prilejul achitrii
unor datorii bnesti ctre hanul ttarilor, sau luind de la secretarul lui Ieremia Movila
copie de pe Insemnarea datoriei acestuia fat de rege. Pe baza materialului publicat, Al. Sadi
Ionescu a dat un rezumat al soliilor lui L. Piaseczyriski in Bibliografia cidatorilor straini
in tarile romiine", pp. 102-103.
Mentionm ea* iii biblioteca Zaluski din Varsovia se pstra in secold al XVIII-lea o
descriere a soliei lui Lawrin Piaseczyfiski, cf. I. D. Ianozki, Specimen catalogi codicum
manuscriptorum bibliotecae. Zaluscianae, Dresda, 1752, pp. 64-65. Ms. nr. 195. Descriptio

legationis quam Laurentius Piaseczyriski succamerarius Braclaviensis Sigismundi

nomine apus Turcos obiit.

www.dacoromanica.ro

11f

regis

[REZUMAT A TREI SOLII ALE LUX

LAWRIN PIASECZYNSKI LA GAZI
GHIRAI HANUL TATARILOR DE.
PERECOP]i
1601 iunie 27

p. 10

Solul pornwe in iunie 1601 i soswe la Igi

la 27 iunie. Acolo e primit de Ieremia Movit care-1 poftqte la un osp4.
Ca deobicei in semn de cinstire i se aduce solului un cal impodobit, pe
care si incalece spre a merge la castel insotit de multi curteni i capugii.
Ltngi reledinta domneasci erau imirati haiduci2 cu pinti. La tntoarcere,
solul e insotit de aceeai asisten; ca'reia ti imparte daruri". La 8 iulie

solul, care atepta la Ia0 un curier din Crimeea, pleaa din ora; la 13
iulie sosete la Cetatea Alb5.. Acolo 11110 Cetatea Alb", in satele moldove1 Dup: P. P. Panai t es c u, op. cit., pp. 10-13.

2 Termen desemriind de obicei formatiile militare din teritoriile in hotar cu turcii, avind
o organizaiie specialb.', asemenea haiducilor liberi" din Banat, sau trupele de ostasi balcanici,

sirbi, bulgari, albanezi, ca cele comandate de Baba Novac de pila. S-ar putea ca aici sl

aibg sensul pur si simplu de gard: a domnului.

238

www.dacoromanica.ro

nesti pe care le Tine hanul titiresc si pe care le guverneazi in numele lui

sluga lui Nasyl aga, precum i in Cetatea Albi insisi, solul a vizut un mare
numir de supusi ai regelui Poloniei, de curind prinsi in diferite locuri in
Ucraina i vmduti de titari. Sangeacul de Cetatea Alba, Husein aga, se
silea -si impiedice vinzarea supusilor regelui care este prieten al sultanuluia,

dar titarii spuneau ci au scrisori de la hanul de Perecop, care le ingicluie

aceasta.

La intoarcere, la 4 octombrie, e pe lacul Owidovo4, unde Nistrul se

vars5. in, mare. Aici era o corabie cu pinze".

La 6 octombrie este la Cetatea Albi, la 11 octombrie la Ciubirciu,

la 13 octombrie petrece noaptea intr-un sat, la 14 octombrie in cimp, la
15 este la Iasi, la 17 tot acolo la domn, la 18 este ospT la domn, la 19 un
curier t5tar venit cu Piaseczyriski e trimis din Iasi la rege.
1602, aprilie

A doua solie: aprilie 1602. La 27 aprilie este la Camenita. Solul trece

prin Hotin, Chodkowcz"5, Stera'nestie, Berajani", Iasi. Aici 41 primeste
domnul, iar a doua zi Or5s9 hatmanul, cu cinste". Ctteva zile dupi
aceea are loc un Ti; la domn. Tocmai atunci soseste un trimis al domnului care fusese la titari i spune ci acestia se pregitesc de rizboi impotriva ungurilor, dar hanul9 e foarte riu bolnav. De asemenea se primesc
vesti - si din Tara Romineasci, de unde se intorsese sfetnicul domnesc
Urechel care mai tnainte fusese acolo cu oastea domneascilz.

Titarii au ficut mari pridiciuni in Tara Romineasci, pe care au distrus-o cu totul i domnul va trimite o plingere regelui Poloniei impreuni
cu scrisoarea lui Ioan Potocki, starostele de Cameniva, ce se afli acolo12.
Unele detasamente de titari au ficut la intoarcere pridiciuni i in Moldova;. dar au fost bitute de moldoveni. Aflind de trimiterea solului polon
In Crimeea, domnul Trii Rominesti, Simion, cere ca solul s mentioneze
a Mehmed al 111-lea (1595-1603).
Limanul Nistrului.
Poate Hudesti, raionul Darabani.
a Tfrg pe Prut.
Berajani, probabil Verejani, contopit azi cu Ciulinesti, pe Prut.
8 Orysz = Vscan Oras hatman si portar de Suceava (1601 februarie 3
9 Gazi Ghirai al II-lea.

1607 iulie 17).

" Ureki. Nistor Ureche, mare vornic al Tira de Jos (1596-1611), tail cronicarului.
1/ Oastea domneasa ce lupta In Tara Romineasc5 pentru meninerea n domnie a lui
Simion Movil, fratele domnului Moldovei, impotriva druia se ridicase Radu erban (vezi

P. P. Panaitescu, op. cit., p. 10, n.

12 In Tara Romineasa, unde venise in septembrie 1601, s*-1 sprijine pe Simion contra
lui Radu Serban.
239

www.dacoromanica.ro

In solie si pradarea %aril lui de catre tatari. Tot pentru acest lucru soseste
la Iasi un trimis al lui loan Potocki, anume Gorecki.

La plecarea din Iasi solul este condus de pirclabii" domnului, Avram

si Durak, care insotesc tabara solului Oda la Ciubarciu. Din acest oras.
solul trimite o scrisoare de multumire domnului. Peste citeva zile soseste
la Cetatea Alba, unde vede o corabie plina cu robi luati din Polonia: Ah,
priveliste de plins". Aici primeste vesti nesigure el regele Poloniei a poruncit principelui de Ostrog" si lui Iazlowieckil4 sa indeparteze pe Ieremia voda din scaun si sa puna in locul lui pe altul, fiul lui Alexandru'5..
Se poate s fie un asemenea plan printre cazaci si de aceea solul previne
pe Iremia voda.
Intr-o discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc solului cal
polonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca ucigind un sol
turc. Plead apoi spre Crimeea.
INTO ARCEREA
iulie 1602
Solul se intoarce Impreun cu Triton", solul moldovean. Tree limanul cu o corabie si sosesc la 22 iulie la Cetatea Alba, la 23 in drum spre
Ciubarciu, la 24 pe cimp noaptea, la 25 la Lapusna, la 26 la Tutora., la
27 la Iasi. A doua zi solul e pritnit de domn. Scrie liii Constantin de
Ostrog 6 a auzit in Crimeea ca tatarii si turcii fac mari pregatiri pentru

redobindirea Moldovei si Tarii Romanesti si arata cum a fost tratat cu

dusmanie.

P. 12

Dui:4 ce-si ja ramas bun de la domn, solul iese din Iasi la 30 iulie.
La 2 august prime.ste in drum spre Hotin o scrisoare de la loan Potocki,
care era la Kiebrinceni"7. Ai nostri in Muntenia stilt gata de lupti, deja
cei doi Radu" si ostile nemtesti sint in tat-a. Polonii nostri se opresc Inca
de a da lupta, asteptindu-ma pe mine. Peste citeva zile lucrurile se vor hotart De la Hotin solul trece la Camenita.
In observaliile de la urma asupra soliei: Am aflat ca hanul de Perecop a fagaduit turcilor s redobindeasca Tara Romaneasca, Moldova si
13 Constantin de Ostrog, voievod de Kiev.
14 Nicolae Iazlowiecki hatman.
15 Probabil un fiu al lui Alexandru cel It'iu.

16 Mihail Trifan, rutl cu Ieremial Movil. Mare postelnic,

20. S-a pstrat In text grafia originalului.
17 Poate arniceni ling Prut.

aprilie

13 Radu $erban si Radu Mihnea.

240

www.dacoromanica.ro

1602 iunic

1603

Transilvania. Deci a trimis pe solii si Alexandru Grecul la domnul Moldovei si pe Gazil bey ttarul la voievozii Trii Romanesti si Transilvaniei. Acei soli au fost cu mine pe corabie la trecerea spre Cetatea
Ei duc porunc acestor voievozi sl nu ;in pe ling ei niciun polon,
pregteasci hanului provizii i poduri, s fie gata cu oamenii lor ca s se
uneasci cu oastea lor. Voievodul Moldovei, chid se afla [declarantul] chiar
la urdie20, a trimis acolo pe solul su Trifon, postelnicul su, cu citeva
vase cu talen, o careti 4i 4ase cai roibi, precum i daruri pentru mirzaci
ca s cistige pe han pentru dinsul, sI vie in ajutorul fratelui su voievodul Trii Romnesti21. El insusi e gata cu oamenii lui la Iai. Acest Trifon a spus hanului c granitele polone slut pustii, cci oastea este in
Curlanda i c nu putem avea incredere in moldoveni. La intoarcerea
mea, am spus voievodului Moldovei s vesteasci pe rege, incotro merge
hanul ttresc, mi-a spus c nu stie, dar c e credincios regelui.

Voievodul Trii Rominesti a trimis stire c la 27 iulie a iesit din

orasul su de scaun indreptindu-se spre Buzu i Siret <retrgindu-se> in

fata ostilor Buzestilor, care
urmresc cu ajutoare germane din Transilvania. Se d ca sigur c Bthory22 va fi domn al Moldovei i c. la Brasov pe ling Gheorghe Basta se afr i oastea nemteasc. Mi s-a spus
Bthory n-a fost inchis, cum se auzise, i c dimpotrivi, toate treburile
Transilvaniei merg dup spusa lui, iar Basta 11 cinsteste i 11 ajuti pe sub
min, dar e greu s tii adevrul".
Din relatia solului atre loan Zamoiski23: Radu124 fiul lui Mihnea25
'11

voievodul Trii Romnesti, care a fost inainte de Mihai26 vine in Tara

Romneasc cu Barovski27 4i cu nem%ii. Simion a fugit si nu se stie ce
s-a intimplat cu oamenii nostri, Radu a scris lui Ieremia, numindu-se pe
sine hospodar i voievod al Tirii Rominesti din mila lui Dumnezeu
cu voia cezarului28

cere s declare indat daa este de partea ceza-

rului amenintindu-1 c are ostire pe care n-o poate reline mult vreme.
73. Kazi bey.

24 De la ordu, termen turc care Inseamn: armaa. E vorba de armata turceasc.

Simion Movia, domn al Trii Rominesti (octombric 1600
iunie 1601; iulie
1601

august 1602).
Sigismund Bthory, zvon fantezist.
23 Cancelar si hatman al Poloniei.
22

24 Radu Mihnea, domn al Trii Rominesti (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) si al

Moldovei (1616-1619, 1623-1626). Desi s-ar prea c aici e desemnat chiar el, din context
ar rezulta e este o confuzie 6 c5; de fapt an fi vorba de Radu $erban.
25 Mihnea Ttucitul.

" Mihai Viteazul.

27 Editorul propune citirea: Buzestii. Am propune mai degrab: Rkczi (Ludovic)
participant la expedivie.

" Rudolf al II-lea.

241

www.dacoromanica.ro

Paa de Timioara22 e la Waradin cu Moise Szkely i alti nobili ardeleni,

care vor si indepirteze pe Basta i pe nemti din Transilvania".
A TREIA SOLIE
decembrie 1602

[mnainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite o scrisoare hanu-

lui de Perecop prin Iusth, vameul domnului Moldovei (7 septembrie

p. 13

1602), anuntindu-i venirea solului. La 4 octombrie regele scrie i lui Ieremia Movil cerindu4 si primeasci i s ajute pe sol. Domnul Moldovei

rspunde ci e gata si-1 primeasci i ci solul titiresc a trecut prin Boto-.

ani].

Solul pornete in decembrie, trimitind inainte spre Iai pe loan Wojna

pe Vasile Hrehorowicz Gregorovici] i roag pe pralabul de Hotin,
Gheorghe din Lozian30, s ia masuri ca si fie condus la Iai. Solul scrie la
lai lui Emanuel Paleolog31, curtean al domnului, i lui Lancki, pisarul domnului, i primete rispuns de la amindoi in scris. Abia la 14 ianuarie 1603

solul pornete inainte, cici intirziaseri instructiunile regelui. La Iai solul

discuti problema soldatilor poloni32, care luptaseri in Tara Romineasci
urmind s primeasc leaf de la Simion Movil, dar nu primiser nimic.
Tot acolo aflase ca soldatii nemultumiti vor sa prade Ustia, care apartine
lui Constantin Movil. In adevr, la 31 ianuarie se afli ca soldatii sint la
Buczacz, la 4-5 mile de Ustia. PiaseczytIki trimite la ei pe un om al lui,
dar acesta fi gisete la Ustia, unde, de altf el, nu pustiiser. Ei trimit vorbi
solului si ceari leafa ce li se cuvine de la domn. La 3 februarie sosesc la
lai trimiii soldatilor, spunind ca vistieria i vitele din Tara Romneasci
au fost trecute in Moldova; deci ar putea fi platii. Ieremia Movili se sfituiete cu Simion, cu mitropolitu133 i cu boierii i ei trimit un protest la
regele Poloniei impotriva pricliciunilor. Domnul Moldovei declari ci el

nu are nici o indatorire fati de aceti soldati condui de Tarnowski34,

care nu i- au slujit lui, iar Simion declari ci nu numai c n-a adus averi
din Tara Romneasci, dar ci a pierdut i cele ce i se trimiseseri 6 ajutor
de citre fratele su, iar el abia a scipat cu viati. Domnul Moldovei tri29 Bektes-pasa de Timisoaxa. Acel Waradin e probabil Peterwardein.
Zis si Lozonschi. Era socrttl lui Ieremia
31 Era cuscnd lui Gheorghe Lozonschi.

32 Vezi mai jos, scrisoarea lui Piaseczytiski, din 31 ianuarie 1603.

" Eftimie mitropolit al Trii Romlnesti.
34 Comandant al mercenarilor poloni din Tara Romineasa, goniti de acolo
plata lor lui Ieremia.

24)

www.dacoromanica.ro

si certiarl

mite la rege ca sol pe Ureche35 mare vornic si pe Petriceicu35 logofit al

doilea, iar Simion, pe mitropolit si pe Dann marele lui vornic i boierii
munteni care au venit cu el in Moldova; Vasile clucerul i Voicul vistierul.
Solul porneste din Iasi spre Crimeea. [Intoarcerea lipseste.]
SCRISOARE DIN MOLDOVA38

1603, ianuarie 31. lafi

Aducind la Iasi darurile date de mgria voastrg33 hanului de Perecon",

P. 250

dup cum a putut intelege mgria voastr din prima mea scrisoare din
ziva de 11 ianuarie trimisg de

// la Camenita, le-am dat solului hanului,

Ali mirza, deoarece nu am putut face altfel; domnul Moldovei a poruncit ca aceste daruri sg fie duse impreung cu podvoadele sale Ong la Ciubgrciu41, la sapte mile de Cetatea Albg. Nu le-am dat suma de 3 260 de
zloti polonezi, care mi-a fost vgrsati mai inainte in acest scop, de vistieria mriei voastre, ci am pus in locul lor adeverinte titgresti pentru bani
gata, cea dintii de 500 de zloti rosii
grecului Constantin42, alta de
1 000 de zloti pltii lui Ali mirza, a treia de 130 de zlati rosii pltii lui
Gian-Ahmed Celebi, toti trei trimii de ai hanului; acel sol Ali mirza a
trebuit s primeascg aceste adeverinte. Si deoarece dup inventarul vistieriei, se afla pe ling aceste daruri si o ceasc de argint cu doug minere,
neauritg, care cintgrea doug gri'vne43 i jumgtate, am dat-o hanului ttg"resc in locul cupei care se di de obicei, iar cele doug cupe si un vas aurit
in intregime au limas la mine. Dei acel sol nu avea nici o chitan; de la
han, am luat totusi o adeverintg indestulgtoare chiar de la Ali mirza cu
35 Nestor Ureche, tatl cronicarului, mare vornic al Trii de Jos 1596-1617 (vezi

N. Stoicescu, Dictionar, pp. 332-334).

36 Toader Petriceicu, zis lokcha Petriceico, vezi Hurmuzaki, Supliment, 11/2, pp. 254

257, la N. Stoicescu, op. cit., pp. 426-427.

37 Dan Danilovici, fost mare visticr al lui Mihai Viteazul pe care 1-a tr'dat. Fugit

In Moldova, s-a reintors In Tara RomneascI cu Simian Mold15., mare logoft 1601 ianuarie
1602 aprilie 12; mare vornic (1602 mai 1
iunie 12).

38 Dup'i textul polon publicat de I. Bogd an, in Burmuzaki, Supliment, II, 2, pp.

250-253, insolit de versiunea francez a lui Skupiewski.

Sigismund al 111-lea Wasa.

4 Ghazi al II-lea Ghirai.

11 Czoburczy = Ciubrciu, In apropiere de Nistru, fusese dai de Ieremia Movil tta-

iilor tinpreunI cu citeva sate (asa-numitele sate hnesti). Vezi Mir on Co sti n, Opere, ed.
1958, p. 45.)
42 Este probabil vorba de Constantin Corniact, grec bogat, fost concesionar al vmilor
Moldovei, atunci asczat la Liov, in Polonia.

.48 Grivna, unitate de msuri de un funt (= 409,99 grainc).

.243

www.dacoromanica.ro

P. 251

garantia asigurarea domnului Moldovei, care intru toate s-a aritat gata

s slujeasci bucuros pe mria voastr, inch acel Ali mirza s-a legat si a
dat mina a clack' mria voastr nu va voi s primeasei aceast adeverinti,
va aduce o adeverint de la hanul insusi si o va trimite la vistieria mriei
voastre. Dar acum nu a putut in nici un chip s ajung la han, din cauza drumului lung si primejdios spre Ungaria, acei bani, cupele i chitanta im-

preun cu inventarul le-am pregtit spre a le da la vistieria mriei voas-

tre, iar deocamdat trimit copia acelei adeverinte, scris in limba polon44.
In privinta celei de a doua Insrcinri ce am primit din partea mriei

voastre citre domnul voievod al Moldovei pentru plata lefii soldatilor

munteni45 i pentru pagubele fcute in tara IY1oldovei, am dat indat de
stire despre aceasta soldatilor i ei au trimis la mine pe doi tovarsi" din

roata47 panului Tarnowski, anume pan Nicolai Zalonski si pan Woiciech

Woiakowski, care nestiind nimic despre aceast chestiune a lefii, s-au intors de la Hotin, in ziva de 14 ianuarie vrind s se inteleag impreun cu
totii i s vin la Iasi cu mai multe stiri. Dup cite am inteles din convorbirea mea cu acesti doi pani soldati, acea ceat de osteni nutreste ginduri dusmnoase impotriva domnului voievod al Moldovei, vrind s intre pe mosia
sa de la Ustia in Pocutia care se afl ca i fiul domnului48, supt paza mriei
voastre. Asadar, deoarece acum mria voastri a intervenit in aceast chestiune, pentru care mria voastri ati binevoit s m trimiteti la voievod, le-am
scris cit mai cuviincios s nu fac aceasta, deoarece ar atinge demlnitatea
mariei voastre, ci s fie fabdtori, pini ce mirk voastr va lua cunostint
despre aceast chestiune din raportul meu. Aici, la Iasi, am indeplinit inc
demult aceast solie din partea mriei voastre la domnul voievod al Moldovei, dar pin acum nu a venit nimeni din partea soldatilor i chiar, mai mult,

fiind instiintat domnul voievod cl ei vor s implineasci acel end al lor

de a intra la Ustia, le-am scris din nou la cererea lui si am trimis pe o
slug a mea, dar nici acum nu am mai auzit nimic de aceasta i trimisul
meu nu s-a intors

Pentru aceast insrcinare pe care o am din partea mriei voastre,

domnul voievod mi-a figduit s-mi dea rispunsul la plecarea mea. De
asemenea in privinta pagubelor precum si a altor imprejurri voi da de
44 Aceasti chitan; a solului ttresc s-a pgstrat si este publicat in Hurmuzaki, Supliment, 11, 2, pp. 249-250.
45 Adica mercenarii din Polonia angajati de Simion Movil ca
ajute s ocupe tronul rani Romnesti. Fiind respins in Moldova de muntenii condusi de Radu $erban, Simion
Movil, nu a putut plti leafa mercenarilor i aceasta a dat na.stere conflictului.
Tovarsi se numeau soldatii i ofiterii nobili, care luau parte ca voluntari in ostile
ce luptau peste granit.
47 Roat, corespunde cu o companie, subdiviziune a polcului.
48 Constantin Movil, fiul lui Ieremia vod, care a domnit si el mai tirziu in Moldova
(1607-1611).
244

www.dacoromanica.ro

tire prin viu grai mriei voastre, dup ce m voi informa cit mai temeinic, daca sanatatea mea zdruncinat imi va ingadui s-o fac cit de repede.
In ceea ce priveste achitarea obligaviilor domnului voievod al Moldovei catre m'aria voastra, inca nu mi-a dat rspuns la aceasta, dar socotesc
ca vrea s se achite fati de mria voastra. Pentru ca aceasta chestiune sa
fie mai bine inveleasa, trimit mriei voastre nota pe care pisarul mariei
sale domnului, Lancki, mi-a scris-o mie ad si eu tnsumi m-am striduit pe
tacute ca el s achite datoria catre maria voastr.

Nu stiu si scriu nimic despre hanul de Perecop si despre oastea tur-

ceasca, de asemenea nici despre munteni, caci despre acestea mria voastra

are vesti din alfa parte. Se pare ca fratele lui Iazicio face mult singe rau
sultanului turcesc si turcii au griji mare de el ...
S-a dat la Iasi in ziva de 31 ianuarie anul 1603.
Lawrin Piaseczyliski subcmras de Braclaw, secretar al mariei voastre.
49 Poate unul si acelasi cu acel Azydziei", care se ridicase in Anatolia ca un fel de
ef religios si seditios si se proclamase impa'rat. Sedea tu desert, de unde venea si prade.

Avea 2 000 de aderenti

si ei

sporeau mereu. Vezi Hurmuzaki, Supliment, II.

(vers. fr.).

www.dacoromanica.ro

2.

p. 45

P. 25Z

MARCU SOBIESKI
(1525-1606)

Marcu Sobieski, voievod de Lublin, bunicul viitorului

al Poloniei loan al III-lea Sobieski, s-a nscut in 1525 si a murit in 1606; a luat
parte la mai multe rzboaie in Moldova, in Rusia si impotriva Danzigului. A participat
la virsta de 75 de ani la expeclitia din 1600, condus. de Jan Zamoyski, cancelarul Poloniei, impotriva lui Mihai Viteazul. Dup asezarea in scaunul 'aril Romanesti a lui Simion
Movil, el a comandat un corp de oaste venit in sprijinul acestuia. Fiind alungat de
boierii munteni, in frunte cu Radu Serban, Simion Movil, se retrage in Moldova. Acolo
soseste Sobieski cu noi trupe aduse din Polonia, in scopul de a-1 restabili 2n scaun (1602).
Din aceast vreme dateazi cele dou scrisori adresate de Marcu Sobieski regelui Poloniel Sigismund al III-lea, la 18 septembrie si la 25 septembrie 1602, scrise din Moldova
din tabra oastei polone a.sezate pe malul Prutului. Aceste dota scrisori situ publicate de
loan Bogdan, dup originalele polone din Arhiva familiei Dzialynski din Kornik (text
polon), impreun cu o traducere francez de I. Skupiewski In Hurmuzaki, Documente
Polone, Supliment, II, 2, pp. 211-217 si 223-226. Ele cuprind o mrturie rie despre
rege

246

www.dacoromanica.ro

starea de plins a Moldovei, jefuita. de cetele polone infometate,

calcata de hoardele

hanului tatar asteptind la Roman sa vin la el la porunca sa domnii frilor romine g

principele Transilvaniei
si, in sfirsit, secatuit. chiar de catre ostasii de sub ordinele
lui Sobieski, pe care acesta nu ii ducea In Pocutia, spre a cruta aceasta regiune a Poloniei conform cu porunca expresa a regelui, ci ii tinea in nordul Moldovei, unde nu fusesera
devastari pink' atuncea, impacindu-si cugetul (si consemnul primit de la rege) cu o realitate inevitabila, declarind a nu va fi cu putinfi sa nu ia ceva si de aici". ACeaSt
soligie era singura posibila pentru el, intrucit in Polonia praclaciunile ostasilor dadeau
nastere la procese, iar in Moldova doar la protestul domnului si la rugamintea lui catre
Sobieski ca acesta sa plece in alt parte, caci moldovenii se aratau atit de indirjivi de
aceste jafuri, Inch domnul se putea teme chiar de o ascoala. Dar, raminind totusi pe loe,
Sobieski are grija. sa-i opreasca pe conducatorii cetelor de cazad de a se aseza acolo
sau de a trece in PoctOia, indreptindu-i spre Soroca g de acolo la ei acas. Totodat,
sins atinse si alte doua probleme: a) situavia personala a domnului Moldovei, somat de
mercenarii poloni ai lui Simion Movili (alungat din Tara Romaneasca si fara mijloace
a-i prati) &I implineasca el aceast datorie, si b) banuiala ca cei doi Movila ar renun.;a la
concursul polon, urmind sa-1 foloseasca doar pe al hanului, pentru retnscaunarea lui Simion

in Tara Romineasca. Toate acestea pe un fond de soapte, intrigi si banuieli. In sfirsit, o

sugestie ca Ieremia Vod sa-si faci o tabra de ciseva sute de soldati (poloni fireste) care
sa stea la graniTa Transilvaniei gata sa intervin acolo oricind.

De Marcu Sobieski s-a ocupat Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, p. 104.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE REGELE

SIGISMUND1

1602 septembrie 18 din tabgra de pe Prut

Prealuminate ... etc. rege2,

p. 41

Din scrisoarea care mi-a fost adusi etc., pria

curierul meu, am ln/eles c aceasta este voia mriei voastre3 ca eu s ank
cea mai mare grije mai 11.161 de primejdia4 din partea fitarilor, apoi, pe
clt va fi cu putin0 si nu trec cu vederea nici iara Moldovei, nici a Munteniei, lulnd intelegere cu panul staroste de Cameniva3... apoi ca intrarea.
I Dup textul polon publicat in Hurmuzaki, supliment, 11/2, pp. 211-214, insotit do o
versiune francezl.

2 Sigismund al 1II-lea Vasa, rege al Poloniei (1587-1632).

3 UriTleaZ.i insirarea punctelor din scrisoarea regelui.

Primejdia unei nvliti a lor in Polonia.

5 loan Potocki, care se afla atunci in Moldova cu alt oaste polon, deosebit de a lui
Marcu Sobieski.
248

www.dacoromanica.ro

mea co oastea mariei voastre In Moldova6 sa fie cu cuget curat, instiinttndu-ma mai ales sa nu se faci nici o pridaciune i sa nu ma asez cu oast/ea

In sate, ci in tabere ... de asemenea sa pun In vedere acelor osteni care mai de
molt au fost pe linga voievodul Tarii Romanestil si care au refuzat sa-si indeplineasca slujbele si au facut o confederatie8, ca sa ramtna statornic in credinta si

indemn cu end bun arattndu-le nevoia ce este acum ca ei sa porneasca

cu panul voievod, Oda la orasul sau de scaun, caci ei se afla sub comanda
supusenia mariei voastre, prin mijlocirea panului staroste de Camenita. La
acestea raspund mariei voastre:
In ceea ce priveste primejdia din partea tatarilor, ma voi sili cu toata grija, desi fortele de care dispun pentru a-i resipinge nu sint indestulatoare... etc.
Tatarii au apucat alta cale, dupa cum imi da de stire domnu16. Hanull a por-

nit spre Tara Romaneasca, de unde nu stim pe unde se va intoarce; domnul

spune ca acela se va duce in Transilvania, dar acolo se stie de pe acum de vpnirea lui si se pregitesc impotriva 101; nu cred ca hanul va porni tntr-acolo;
el se fereste de trecatori.le muntilor si nu va ataca de vreme ce atdelenii sint
preveniti despre venirea lui. Mi s-a dat de stire i despre aceasta, ca daca aceasta
cale nu i-ar fi prielnica, vrea sa mearga la GiurOu, peste Dunare, la sedar12
dar si pentru aceasta este prea ttrziu, ca
poata intilni. Cind s-a hotarit
porneasca pe aceasta cale a lui In Tara Romaneasca a trimis porunca la domnii
voievozi ai Moldovei i Tarii Romanestio ca sa mearga cu el. A scris i panului staroste de Camenita, fapt despre care desisur panul staroste a dat de stire
mariei voastre, ca si el sa mearga cu el, fagaduind sa se poarte cu credinta.
Maria voastra stie In ce chip s-a dat raspuns acelui curen al hanului, deci nu
mai scriu despre aceasta. Daca oastea nu s-ar fi risipit, panul staroste avea de end

s-o la inaintea ostii hanulni tataresc, cu domnul voievod al Tarii Romanesti,

In Tara Romaneasca, insa fara a se uni cu tatarii, care stau de citeva sapta-

Oastea polon intervenise pentru ridicarea in scaunul Trii Romnesti a lui Simion
Movil, fratele domnului de atunci al Moldovei, Ieremia Movila. Dupi ridicarea trii cu
Buzetii i Radu Serban impotriva lui Simion, trupele polone se retrseseri in Moldova, astepfind o nou incercare in favoarea lui Simion. Dar conform obiceiului, ele se purtau ca in
tarsi cucerit, &it'd nwere la plingerile si protestul lui Ieremia Movil chiar la rege.
7 Simion Movi1, retras acum in Moldova.

Termen indicind, in general, constituirea unui grup de nobili sau de ostan ridican
impreun pentru a impune anumite msuri hotrite de ei cu majoritate de voturi.
9 Domnul Moldovei, Ieremia

" Gazi Ghirai al II-lea, hanul ttarilor din Crimeea. Vezi G. M. K or t e p et e r, Gazi
in Eastern Europe and Caucasus
1588-1399 in The Slavonic and East European Review" XLIV, 1966, n. 102.
11 In Transilvania se duceau lupte intre George Basta, generalul care conducea oastea

Ghirai II, Khan of the Crimeea and Ottoman Policy

imperial, i Sigismund Bithory, apoi Moise Szkely.

12 Comandantul o5nrii turcesti. Oare Ghiuzelgi-Mohamed?

19 Hanul ttarilor din Crimeea, Gazi Ghirai, intervenise in Tara Romneascl Impotriva
lui Radu Serban, in favoarea lui Simion Movil, sprijinit de poloni.
249

www.dacoromanica.ro

P. 212

mini pe malul Siretului, aproape chiar de drumul ce duce in Tara Romaneasc, dup cum am dat de stire mriei voastre. El starostele nu s-a putut duce,
cci ei ttaxii numai aceasta asteptau, iar oastea lor era de 20 000 si cu acestia
s-au btut ungurii". Mie aceasta unire cu ttarii nu mi-a plcut, cci aveain
pentru aceasta porunca repetat a mriei voastre, ca s nu ne unim cu ei, precum
am dat de stire despre aceasta i panului staroste. Intre timp s-au produs ciou
fapte: intti acei soldati care fuseser mai demult in Tara Romaneasc s-au mentinut cu incptinare in confederatia lor, netintnd de loc seami de indemaurilepanului staroste si de ale mele si nu au vrut s meargI tnainte pira ce nu li
se vor plti banii. Apoi (chid nu mai erau bani) au vrut s incheie o invoial
numai cu Ieremia.15, fr domnul voievod al Trii Romanesti, ceea ce acela nu
a vrut, dup cum mi-a dat de stire. Dup, aceea s-au rupt de oaste si pornesc
spre Polonia. Cu acestia s-au unit i cazacii nizoivi destul de numerosi,

care erau acolo ca la doul mii. Pirclabul de Hotin" imi a de stire

ei vor s se duel la Ustia" dar domnul Moldovei nu-mi scrie nimic de-

spre Ustia, ci numai se punge de faptul c ei sint o mare povar pentru Taira
Moldovei si se teme ca Tara s nu se ridice impotriva lui din pricina angaralelor. Indat ce a auzit despre aceasta, mi s-a cerut s trimit la ostasi
tin
in friu in aceast pornire a lor, ceea ce am fcut indat, cci acum am trimis
a doua oar la ei, mai intii dojenindu-i pentru fapta lor de a se lepda de domnut
voievod, dup aceea punindu-le In vedere s nu fad prdciunile despre care
mi se dduse de stire, intr-o tara care nu este dusman mriei voastre. Nici
P. 231

cei dintii dintre trimisii mei nu s-au intors Inc; nu stiu dac au ajuns la ei
sau au pierit pe undeva, cci din cauza acestor tulburri moldovenii s-au grupat In cete iar codrii sint plini de ele. Sint dou sptimIni II de cInd am intrat in aceast
si Inca nu am vzut zece firani; toti au fugit, mai tntii din
pricina ttarilor, iar dupa aceea din cauza acelor soldati. In aceast Tara au loe
mari prdciuni, trecerea este foarte primejdioas. Astzi am trimis iarsi

curen, dindu-le o gard pentru siguranta lor; acela dintre. ei care se va intoarce, va ti desigur care este dispoziTia acelor soldayi si ce ginduri au.

Panul staroste cu oamenii aceia ye care i-a adus acum pentru domnul

voievod al Trii Rominesti i tmpreuna cu cei pe care ti adusese el acoloacum

un an i care au rmas cu domnul voievod al Trii Romine.sti, s-a retras

la firgul Roman, asteptind trecerea hanului ttresc. Vid c are de end
si porneasc cu acestia, chi are cu el, spre Tara Romineasc. Eu as trimite
bucuros la panul staroste o parte dintre oamenii pe care ti am aici cu mine,
14 De fapt oastea lui Radu $erban, care primise ajutor din Transilvania.

15 Pentru a fi In slujba pltit a lui Ieremia, care era domn In scaun, si nu a lui

Simion, care pierduse domnia

16 Gheorghe Lozonschi, piralab de Hotin (1597-1610), socrul lui Ieremia Movil.

17 Ustia era o mosie In Polonia, pe Nistru, care apartinea familiei Movilestilor; rnercenarii voiau s se duck' acolo, ca s se despgubeasc de leafa nepltit de Simion .Movill.
250

www.dacoromanica.ro

dar ei mi numai ca nu vor si se dud: acolo cu solda pe care o primesc, ci

am avut aici, Inca de la trecerea Nistrului, destule tulburri cu unii dintre
acum clnd yid ei c cea mai mare parte a slujitorilor pleac de aici,
nu' vo.r- si mai porneasca tntr-acolo, nici chiar daci i-ar Indemna glasuri
ingerelti. Maria ta sa binevoieti a lua cunotinti ca, din pacate, ar trebui
schinibaIi acum so1daii, ceea ce va veni foarte greu domnilor hatmani, in
starea de neascultare a oastei, caci nu vor sa meargi nici pe cincisprezece
zlotiAm scris domnului voievod al Moldovei ca sa trimita la panul staroste pe acei oameni ai sai care sint de neamul nostru i pe care ti are pe
ling el, iar eu voi rasa In schimb aici pe atitia dintre ai mei 6'0 va trimite
el, ca s aiba grij de siguranta lui, dar nu tiu daci se va Invoi la aceasta.
Totui, ma tem c lucrul va fi de putin folos dupi ctt pot trnelege.
tem ca hanul tatiresc ar intra singur acolo ca sa aduca pe domnul voie-vod al Tarii Romanoti, i daci va izbuti cumva aceasta
pentru ca
nu rnai cheme acolo pe ai notri, de care s-a sturat
ar vrea sa-1 aeze
singur In scaun, ceea ce nu ne-ar veni la socoteali nici noui, nici lui Sicaci instaurarea printr-un asemenea aprod ar trisemna o staptnire nesigura. In citeva zile se va arta care este g-tndul lui cu privire la aceste
lucruri.

Eu stau in tabra, pe Prut, la o mil de Cernauti, avind pentru

aceasta multe alte motive despre care am dat de tire mariei voastre, dar
unul din cele mai mari este ca erano o povara singeroasa pentru ai notri;
am atras asupra noastra numeroase procese, din invidie, mai ales ne-a dat
de gindit faptul ca indata ce capatam o hrani din cele mai modeste, mai
ales chid cineva lua ceva de la un leahcic tndata se stIrnea ceart, apoi
proces, fara de care era greu s. scipam. In acest colt de tali maria voastra
nu are alte domenii afara de Skala, care este aproape nimicita prin ederea
mecurmata a soldatilor In trecere syre tara Moldovei. Camenita a suferit de
asemenea destule, iar maria voastra ati oprit s se ja ceva din episcopia de
Camenita i a fost nevoie sa ne procuram provizii din alte parti.

Oprindu-ma aici, m straduiesc prin once mijloace ca s putem trai

Sara' a provoca plingeri, caci fiecare se sustine pna acum din cele aduse tn
.carele sale, sau de la precupelii care vin dupa noi din oraelele de la margine; totui nu vom putea face altfel ca s nu lum ceva, i de aici.

Domnul Moldovei imi scrie, rugindu-m foarte mult sa plec de aici,

linind seam ca Tara este pustiit peste tot; vazind i eu aceasta ca i el, a
face-o bucuros, dar nu cunosc voia mariei voastre, nici unde poruncete
caci aici nu vad nici o primejdie de vreme ce
maria voastra s aez

lanul ttrsc a trecut //. A vrea

gez aici, nu departe de

granitele

Transilvaniei, cad acolo se pregatete acum cea mai mare tulburare.

...Dat in tabra de pe Prut, In ziva de 18 septembrie anul 1602.

M. Sobieski, voievod de Lublin.

251

www.dacoromanica.ro

p. 214

Prea luminate rege. Printr-o persoani sigui, un striin care st pe

ling Ieremia, am aflat o multime de lucruri folositoare pentru paza noas-

tri; pentru aceasta a cipitat o buni risplat de la mine. Acesta mi-a dat
de stire Inci de acum o siptimini a a aflat c Ieremia trateazi cu hanul
prin niste moldoveni credinciosi de ai si ca acesta singur, firi poloni,
aseze pe Simion In scaun, vrind astfel s inlture pe ai nostri in chipul
acesta putin cinstit. Si in legituri cu aceasta nu a fost sincer fati de soldatii constituiti in confederatie, cici acolo era vorba de putin lucru i totusi nu s-a ajuns la vreun rezultat, lucru pe care nici starostele nu 1-a
bgat de seami. Acum i-am dat de stire, dar prea tIrziu. Eu insumi am aflat

de aceasta abia acum o siptimtni. Totusi poate ca nu ar fi fost mai bine

asa, cici daci ai nostri nu s-ar fi risipit, probabil ca domnul staroste ar fi
fost mai bucuros sa admit acea unire cu hanul; i daci ar fi ficut acest
lucru, s-ar fi expus unor primejdii.

Acum acela Imi spune asa: Mai tirziu te vei incredinta c ceea ce
spun eu este adevirat, anume ca vor trimite inapoi pe domnul staroste,
iar pe domnul Simion Il vor trimite singur la sultanI8, preficindu-se ca
au fost nevoiti si faca aceasta de teama hanului ttiresc si asa sultanul
singur 11 va aseza In scaun si vor indepirta in acest chip pe poloni care
au ajuns foarte rau vizuti de ei". Zilele acestea voi vedea ce se va intlmpla acolo.

Noi cu totii sintem 1 200 de cilreti si 450 de pedestrasi. Mria voastri trebuie si stie ca cei mai multi sint cvarciani19, iar apoi noi insine
servitorii 200. Dupi ce am trecut Nistrul, i-am triznis la casele lor pe vuluntari si pe ucrainieni.

Dupi ce scrisesem scrisoarea mea catre mria voastr, pan Troiecki

d.

trimis cincizeci de pedestrasi la oastea mariei voastre.

1602 septembrie 25
p. 223

Acum dau de stire inariei voastre, ceea ce mi-au ficut cunoscut domnul voie vod al Moldovei i domnul staroste de Camenita. Hanul a trirriis
a doua oari la domnul staroste chernindu-I la el si asigurindu-1 prin juri-

mint si-i va fi credincios. Dar domnul staroste nu s-a invoit cu aceasta,

socotind ca este o tovirisie nesigur pentru el, cu atit mai mult cu cit
i-am dat de stire si urmeze instructiunile miriei voastre. Hanul lisInd In
pace pe domnul staroste, a poruncit domnului voievod al Tirii Romi18 Mehmed al 111-lea.
19 Cvarciani, el're%i in zale din oastea polon:.
252

www.dacoromanica.ro

nesti sa vina neaparat la el, ceea ce a si facut, inch a plecat indatl, in ziiva
de 13 a acestei luni si a doua zi a sosit la el. Nu a luat cu el decit 300 de
oameni de strtnsura in felul cazacilor nizovi 1/ pe nici un polon niai de
seama afara de un gramtic al sau. Domnul staroste imi scrie c niciunuia
nu i s-a spus sa vie. A luat cu el citeva tunuri mici de cimp i cinci hacovite pe roti. rn ziva de 15 a acestei luni era la Focsani, care se afl chiar la

granita muntean. Nu stiu inca cum i-a mers de acolo inainte; am doi
trimisi la domn; indata ce vreunul se va intoarce, ma voi grbi sa impartasesc mriei voastre stirile pe care mi le va aduce. Dar vad c lucrurile
acestea s-au petrecut asa precum le-am prevazut, caci indata ce am aflat
de la pan Lysakowski c domnul cheama in ajutor pe hanul tataresc,
indat am inteles ca lucrurile cu greu vor fi altfel dectt asa cum s-au
petrecut. Soldatii aceia care au facut confederatie s-au oprit aici, la o
deprtare de patru zile de mine. Maria voastra va intelege chiar din scrisoarea lor, pe care o trimit mariei voastre cele ce mi-a raspuns pan Tarnowski la indemnurile mele si cele ce mi le cere el insusi, trimitind la mine
pe citiva tovarasi.
Gorski cazacul cu 1 200 de tovarasi ai sal a umblat ieri aici in jurul

i s-a asezat numai la o jumatate de mila de tabara, preficindu-se

ca nu stia despre mine... Acesta a venit aici cu &dui de a se duce la

meu

Sniatyn, vrind sa ajunga pina la Sniatyn i in toata Pocutia". Am trimis

indat la el ea sa se Intoarc i sa se duca la Soroca, iar de acolo de la
Soroca inapoi in orasele sale si sa-si imprastie ceata. El n-a vrut sa faca
aceasta; a venit singur la mine cu ctteva zeci dintre cei mai de seaml din

ceata lui. Atunci I-am dojenit pentru acest end al lui, fagaduindu-i ca

daca nu vrea sa se duci de buna voie aiurea, o va face de nevoie. Dar s-a

lsat convins i indata s-a dus de-adreptul prin padurea Bucovinei spre
Soroca, fagaduindu-mi sub juramint, c daca i s-ar tntimpla s Tnearga prin
sate, nu va face nici o paguba; nu stiu daca-si va tine acest juramint. Acum patru

7ile, Inca inainte de acest Gorski, un alt cazac, Kutiski, tot nizov, venise
si el aici cu 1 000 de calreti, dar acesta Mind pe ai sai la o departare de
trei mile, a venit singur cu citeva zeci de calreti la mine; am inteles
si el avea de end, ca si Gorski, sa intre in Pocutia si 1-am indreptat si pe
acesta spre Soroca. Este de temut ca acesti tilhari sa se uneasca, si le este
usor sa gaseasca tovarasi, caci soldatii aceia care nu mai au acum slujba in
Tara Romineasca, trebuie si se risipeasca, iar cei din slujba acelora nu se
vor duce nicaieri, decit doar tot la ei; acum multi se indreapta spre bandele lor. Panii din aceste pOrti, atit cei ce stilt aici in tovarasie cu mine,
cit i acei din imprejurimi, imi cer ca toata aceasta oaste a mariei voastre
din Ucraina sa fie mai bine asezata pentru ca sa nu se intareasca acei
20 Cu endul de a-si aseza acolo oamenii, seckuind regiunea spre a-i hrni.
253

www.dacoromanica.ro

p. 224

i eu ca i domniile lor de acelasi lucru, socot

aceasta ar fi necesar, mai avind pe deasupra i motivele acestea: acele tari
elm bogate si de mult nu au fost acolo soldati. Privind insa la tulburarile
din Transilvania, socot c. ar fi lucru primejdios sa nu avem soldati in
apropiere. Ar fi si mai greu dad domnul voievocl al Moldovei nu ar pune
citeva sute de oameni sa stea in tabara in Tara, sa. Pentru aceasta am trimis la el pe doi din panii rotmistri ai mariei voastre, pan Snopkowski
pan Broniowski. Dar va fi foarte greu s dai drumul soldatilor aici, dci
dupi cum se stie, aici, in afara de orasul Sniatyn mnsui, s-a ivit zilele acestilhari. Temmndu-m

p. 225

tea o ciuma foarte puternica teste tot in Pocutia, incepind de la Skala.

De asemenea ieri am capatat o scrisoare de la domnul referendar,
care imi scrie ca in tinutul Liov i Przemisl este molinai in multe locuri
ca ciuma se intinde mai departe // tot mai puternic. Deci trebuie
wept raspunsul de la domnul voievod al Moldovei, daca nu vrea s Incuviinteze sa se alcatuiasca acea tabara, dei eu a vrea mai bine sa nu se
lncuviinteze, caci aceasta tara are si asa prea multi oaspeti. In acest caz
ar fi greu ca soldatii nostri sa fie dusi in acele rase pe care le-a propus
maria voastra caci domnul referendar imi da de stire ca acolo se intinde
ciuma. Vom trebui si-i aducem in Ucraina unde este loc si mai sadatos

unde se afla alimente din belsug, caci trebuie ca oastea sa nu se molipseasca de duma, cad daca s-ar ivi ciuma in oaste, ar fi greu s-o mai f olosim la ceva. In aceasta privinta voi face asa cum voi socoti ca. este mai
potrivit. Voi ramine aici pmna la intoarcerea emisarului meu pe care 1-am
trimis la Maria voastra acum o saptamina. Aici slujtorii militari stilt foarte

nerabdatori, aci au foarte putina hrana, afara doar de cea yentru cai;

numai cu greutate si-o pot procura de pe undeva. Am putea gasi alimente

daca am patrunde in codrul linga care stam, dar am interzis aceasta cu
tete. 5tiu sigur ca domnul Moldovei nu va invinui oastea care este cu mine
ca ar fi ficut vreo pagubi.

S-a dat In tabira de pe Prut, in ziva de 25 septembrie anul 1602.

M. Sobieski, voievod de Lublin

www.dacoromanica.ro

IOAN ARGENTO
(?

dup`ci 1620)

Iezuitul loan Argento este autorul indirect al relatiei

drumului urmat de cei sapte iezuiti de 1* Cluj 'in 'ara amtlui 1603, In cautarea unui ;refugiu ln Polonia, de teama prigoanei cetelor lui Moise Szkely. Dar povestirea lui nu ne-a
parvenit in forma initiala, d Intr-o prelucrare anonima, facut. pentru organul de propagand." Cu circuit Inchis al Orclinului: Annuae litterae societatis lent. Procedeul acesta a mai
fost aplicat i altdata, pentru calatoria lui Possevino, in Transilvania, sau cea a iezuitilor veniti
din Polonia In Moldova in 1588 etc.
Acest gen de literatura
creat un stil propriu, pe
care 11 regasim i aici: exagerarea greutatilor Intimpinate, sublinierea caracterului providential al unor intimplari sau coincidente, reliefarea unor clemente socotite de-a dreptul suprana-

turale. Pentru a Intelege Imprejurarile care au impus acea plecare, e nevoie de amintit, pe
scurt, rolul iezuitilor In Transilvania sub Bathoresti. Chemati stk..uitor in Transilvania de
tegele Stefan Bithory al Poloniei, care i p.istrase autoritatea suprema i asupra principatului Transilvaniei, iezuitii trebuiau s combata progresele arianismului si ale calvinismului.
,

255

www.dacoromanica.ro

Ei s-au impartit, de la inceput, in doua grupuri: unul la Cluj-Manastur i apoi

care constituia un fel de cetate de sine stitatoare
celalalt
jurul colegiului de la Cluj,
la Alba Iulia pe ling tinrul Sigismund Bthory, pe care 1-au educat i dirijat ca dascali si
duhovnici Ora' la alungarea lor din Transilvania din 1589. Iezuitii din Transilvania an stat
intr-o legatura strinsa cu Polonia, de unde le veneau cadre gata formate, care intelegeau si
impunasi In Transilvania normele i spiritul de acolo.
Moartea regelui $tefan Bthory (1587) i-a lipsit pe iezuiti de sprijinul lor de capetenie.
Lovitura de stat de la Cluj din 1594
opera iezuitului Carrillo
i-a readus la suprafatI. Au
reusit sa se mentina si in pexioada framintarilor, legate de abdicirile lui Sigismund, ajungind
sub dominatia imperialilor la vechea lor important. Dar foarte mind ocuparea Clujului
de catre Moise Szkely a oferit prilejul unei grozave revarsari de lira acumulata de nobilimea transilvara contra imperialilor si de sectele reformate din acest centnt al extrernismului religios contra catolicilor i indeosebi a iezuitilor. In ziva de 9 iunie nvaleau
cetele lui Szkely asupra bisericii si a colegiului iezuit, pe care le clarimau ptna in temelie si carau pietrele In fata caselor proprii, unde ridicau din ele movile intelese ca un
fel de monument al ispravii lor.
Totodata loveau i ucideau farl teama. 'nand sacristan, de 27 de ani, piemon-

-tezul Emanuel Neri, a fost rapus In biserica, victima a furiei lor. Drept urmare iezuitii
tiotirasc sa-si rareasca rindurile: sapte iezuiti au plecat atunci spre Polonia sub conJucerea parintelui Ioan Argento. Drumul trebuia facut in mare taina, din cauza sen-timentelor nutrite in tara contra lor. Singura cale posibila era cea prin secuime, regiune
dealtminteri ramasa credincioasa catolicismului. De teama de a cadea in miinile dusmaiezuitii se strecurau pe poteci anevoioase i prin paduri dese. Toate impresiile lor
-sint colorate de spaima care razbate si in povestire. Ajunsi in Moldova ei sint bine primiti
inca de la inceput, de catre pircalabul de la Neamt, un boier Hrisoverghi, al cirui fiu
.studiase la iezuitii din Italia i fusese chiar in legitura Cu vestitul Possevino.
Pircalabul fusese camaras al lui Petru $chiopul, colindase el insusi prin Austria,

fiii sI in anul 1592 (cf. N. Iorga, $tiri mrunte

Tiro! si Venetia unde se afla cu sotia
romaneasca .
la Ieremia Movil, in Revista Istorica` oct-dec.
1921, P. 214). Povestitorul stiruie asupra pnimirii lor de catre domn, a cuvintarilor re-

.de istorie

-torice rostite de rector si de domn, a aflarii, in timpul popwului din Moldova, de vestea
-sfirsitului providential al lui Moise Szkely. Este inci' o exemplificare a grijii purtate
cer iezuitilor. Si intr-adevar constatam c in mai putin de trei luni dupa agresiunea
suferita, incuitii au fost rechemati de Basta la Cluj. El da un edict, poruncind restituirea
xuturor bunurilor, iar in locul bisericii lor darimate, el le d biserica parohiala din piata
mare din Cluj. Tot astfel, in locul colegiului iezuit, ei capata toate locasurile arienilor
care sint gonii din ora.s. Dar agitatia contra lor persista
dupa aceea, in ap: forma

'lima. In mai 1604, Argento este somas de senatul orasenesc s restituie portiunile din pamintul orasului cotropite de el. In ianuarie 1605 nu se mai permit predici decit pentru cele
ipatru confesiuni admise. Cu instalarea lui Bocskai in principat incepe sirul restituirilor impuse.
Curind cere inapoi biseEl reja de la catolici catedrala de la Alba Julia (6 apr. 1605).
-rica si casa parohiala din Cluj. Somati de senatul clujan s predea totul, ei pleaci din Cluj
.256

www.dacoromanica.ro

(19 iulie). Degeaba ja cuvtnnil Argento, In comitiile generale de la Media', la 14 septembrie,

pentru a apra pe iezuiti de acuzatiile aduse de arieni. Cci la 11 noiembrie 1606 Bocskai
decretul su contra iezuitilor, care sint siliti s plece iar in Polonia. La 10 decembrie,
Argento era la Cracovia si de acolo la Olomuc (Olmiitz). Dar moare Bocskai si iezuitii revin
la Cluj. Argento ja parre iarsi la comitii, la 15 iunie 1607. Ins foarte curind urma.sul lui
Bocskai, Sigismund Rkczy, il alung la rindul &ill (25 iulie 1605) si din nou Argento
apucl drumul Cracoviei. fn intervalul 1608-1613, el ajunge provincial al Austriei.
De la el a ramas o lucrare despre iezuitii din Polonia (De statu soc. lesu in repo
Poloniae), tiprit In 1620 si dedicat lui Sigismund al 111-lea, din care ultimul capitol
trateaz despre Transilvania. Dup5 acesta a fost redactat prelucrarea tiprit de Veress
in Annuae Litterae Societatis Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum Bthory,
1579-1613". Budapest 1921.

In aceasta versiune, in general, se observ o tendint de a zugrvi totul In negru

de a bnui peste tot intentii ascunse. Tranii care i-au condus pe iezuiti prin munti
ii amenintau, pentru a le stoarce bani. In Moldova a:a:Liza lor e plrit c a adus strini
si

Pireallabul care ii primeste cu cuvinte bune, igrbe'te cit poate plecarea lor ... etc. Mai sint
si unele exagersi vdite: de pida, aflarea Prin pldurile Transilvaniei a acelui mare numr
de capete tiate (!) si de cadavre ale unor nenorociti rpusi de lotri" sau sfisiati de fiare.
Pare neverosimil ca tilharii s fi folosit o metod infinit mai anevoioas de a ucide decit
atItea altele, si ca fiarele s: fi lsat dup ele lesurile, din care trebuiau normal s se ospteze. S-ar putea s: fie exagerate i datele despre mortalitatea de cium din acel moment
In secuime. Argento este pomenit in termeni patetici de Spontoni In cartea sa Istoria Tran-

Trecerea sa prin Moldova a fost analizat de N. Iorga In Revista istoricr

in lstoria romanilor prin calatori.

www.dacoromanica.ro

TRECEREA IEZUITULUI
IOAN ARGENTO
DIN TRANSILVANIA
PRIN MOLDOVA IN POLONIA1
1603, iulie-august

[Sub imperiali iezuiTii primesc tot sprijinul,

p. 83

arienii fug etc.]. In ianuarie vine la Cluj printele provincial al Austriei

P. Alfonso Carrillo insotit de doi preati. La vizitarea acestuia a fost
p. 89 de fav si loan Argento din Polonia. Dar cum acesta <P. Argento> atit la pie-

carea sa din Transilvania prin Moldova, ctt si la intoarcerea prin Ungaria

a insemnat2 multe lucruri vrednice a fi retinute in minte atit de el cit si
de tovarsii si, am socotit3 s fie cuprinse aici cit mai pe scurt, si nici nu au
I Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat de A. Ver es s, in Annuae Litterae
Societatis Iesu de rebus transylvanicis temporibus principum Bthory 1579-1613" (Vesprem,
Budapesta, 1921), p. 88 si urm.
2 In lucrarea De Statu Societatis Iesu in regno Poloniae, din care un capitol este consacrat Transilvaniei.

3 Vorbete autorul anonim al rezumatului Intocmit dup relavia lui Argento.

258

www.dacoromanica.ro

putut fi scrise Ora acuma din cauza neincetatelor frmtntri ale Transitvaniei.

Intrudt in luna iunie din anul trecut ai nostri au fost goniti4 de dujeni
intirnpinau tot felul de primeldii netndoioase, printii au hotrit ca o
parte din ei s timing', o parte sa mearg in Polonia. In felul acesta societatea nici nu prsea provincia, nici nu yierdea oamenii ... etc.
Asa dar P'grintele Argento, tmipreuna cu sapte tovadsi a pornit la
drumul su care a fost lung, greu i primejdios. Lung, cci pentru a se
feri de primejdii ficeau mari ocoluri. Cci dei telul lor era spre apus ei
s-au indreptat drept spre rsrit, i dup ce au plecat la 12 iulie au ajuns
la Cracovia abia la 12 august. Greu, cu adevrat, deoarece dei nu aveau
cu ei cele de trebuint au stat mai multe zile i nopti necurmat prin muntii
cei mai inalti i pdurile cele mai dese care di incing Transilvania din
toate prtile, totusi sint socotiti ca fiind mai mari i mai grozavi mai ales
in partea aceea. Si dei in Tara Secuilor au inchiriat cai pink' in Moldova
de la tranii romani care duceau acolo gnu, totusi o mare parte din drum
a trebuit fcut cu piciorul, din cauza drumurilor si a urcusului nespus de
greu i obositor. In sfirsit, primejdios dupg cum dovedeau multe capete si
fesuri care se puteau vedea prin poienile acestor pduri ale unor oameni de
curind rpusi de lotri, sau sfisiati de fiare. Si se zicea ca trectoarea prin care
trebuiau s tread mai este Mc . ocupat de tilhari. Apoi in Tara Secuilor, in
acel sat unde au poposit trei zile, mureau in fiecare zi multi oameni de cium.
Dar acei locuitori, ca i ceilalti atit unguri dt i transilvneni nu numai

c nu fug de molipsirea ciumii, dar chiar socotesc ca mare crima dad

cineva de teama ciumii s-ar fntoarce din calea ciumatilor sau s-ar feri de
tovrsia oamenilor loviti de aceste miolimi. Cci ei spun c ciuma este
o pedeaps dat de Dumnezeu i acela ce fuge de ea se arat a voi s
fug chiar /1 de Dumnezeu ca lona din Biblie.

13. 90

De aici se poate intelege de ce au murit atunci atit de multi dintre ai

nostri in Transilvania5 ... etc. ca a nu dea prilej drtitorilor
invinuiasc de a-si fi prsit turma in primejdie ... etc.
Dar, ca s ne neintoarcem la primejdiile drumului, insisi drusii erau

niste barbari in care putin te puteai fncrede, dup cum a dovedit strlucita credim a celor care in cursul acestui drum i-au condus prin acele
pduri mari si care pentru ca s stoard bani din mfinile printilor fi ameninvau foarte adesea, i putin a lipsit ca s nu-i prseasd fntr-o noapte
In mijlocul pdurilor ... Dar au intrat totusi cu bine in Moldova. Ei abia
au ajuns la orasul Neamt6, c. a si fost Oda cluza lor c aduce in tar
4 Exturbati.

5 In timpul ciumei din vara anului 1586. Vezi Calatori, III, p. 130 $i urm.

6 Clvitatem Nemez.

259

www.dacoromanica.ro

oameni necunoscuti, din regiuni supuse bnuielii din cauza rOzboiului. Acela

a rOspuns ei a adus niste preoti catolici la care nu a observat nimica ru.

Piralabull cettii a chemat la el pe pOrintele rector i l-a intrebat multe
lucruri: intrebind cine este, de uncle vine, incotro merge. La acestea el a
rspuns ci este italian
calugOr, a merge din Transilvania la voievod.
Din fericire s-a intimplat ca ptralabul s aibI un fiu care cu doux zile mai
inainte sl se fi tutors din Italia jsi de la Venetia unde 41 vedea des8 pe printele Possevino si pe alti pOrinti iezuiti. Acesta a fost almaciul tatlu.i
&it: care intelegea desigur limba italiani, dar nu o vorbea. DupO ce l-a
mai intrebat8 i alte lucruri l-a concediat pe pOrinte cu cuvinte bune,
pulin dupO aceea l-a vestit cl de indat ce va pleca de aici la voievod,
dupO cum a spus c va face, va trebui s mearg i printele impreun
cu el, si i-a figOduit c ti va da acolo sprijin i ajutor. lar el fcea acpst lucru
pentru ca printele sO-si grbeascO plecarea. A trebuit totusi sO mai rmin o
zi, din cauza tatibolnOvirii mai grele a unuia dintre tovarsi, care suferea rOu
de ptntece din cauza neajunsurilor pe care le suferise prin pduri unde odat

nu a avut nici macar ap de &lilt. In acest loc era icu putint a se sluji la
biseric intructt era un preot catolic care avea In grija sa dou
catolicii erau putini la numr i acestia erau de natiune german.
COci dei tara intreag impreun cu domnul su este stpinit de schisma

greceasal, ea totusi nu exclude credinta romann, ba are chiar un episcop

catolic care pOstoreste aceastO tarI ca i Tara Romaneasa. Din acest loc s-au
13. 91

dus printii la /1 Suceava, In care oras se afla atunci voievodul Ierernia12. and

a primit acesta pe printe in audientO publica, de fa; l cu marea multime

a tuturor boierilor, printele rector i-a artat prin tOlmaci c deoarece
nu-i mai era ingduit Societtii Iezuitilor s-si pstreze acelasi numOr de
060 in Colegiul su din Cluj din cauza arienilor, iar in restul Transilvaniei din cauza Invlmelii luptelor13, a fost silit s lase in Transilvania pe unii printi, si pe ceilalti
duc in Polonia, unde Societatea poate
s-si indeplineasc slujba in libertate sub pavza ocrotitoare a unui rege14
prea cucernic ... etc ... Si c. el a apucat drumul prin tara acestui domn
Ieremia, nu numai pentru c, ar fi mai sigur, ci mai ales pentru c sperase a prin locurile ce Ii sint supuse, el nu va fi lipsit de acea apOrare,
Gubernator Nicolae Hrisoverghl.
8 Familiariter egerat.
9 Rogasset.
10 Confesiunea ortodox.
11 Catolic.
Ieremia Movil domn al
Armorum strepitus.
Sigismund al 111-lea.

Moldovei.

260

www.dacoromanica.ro

pe care pot s-o astepte ca un fel de drept al lor de la un domn crestin

niste barbati ai bisericii ce s-au robit slujbei lui Hristosi5

etc.
Indata dupa aceasta a inceput voievodul s multumeasca cu bunavoint
cl 1-au vizitat pgrintii, apoi s compatimeasca mult nenorocirea lor", in sfirsit si fagduiasca ocrotirea sa in cuvintele cele mai solemne": a adaugat cap.
catul arienilor a intrecut once masura a rutatii, i ca. nici macar turcii nu vor
ajunge vreodati atit de nelegiuiti 'inch s distruga templele inchinate lui
Dumnezeu. De aceea parintii txebuie sa nu se intristeze, deoarece foarte curind ti va razbuna Dumnezeu de dusmanii lor i ti va pune din nou in starea lor dintui i c daca Moise (numele acesta 11 purta un transilvan") a
fost cumva 'Arta la crim, se va intimpla in curind ca
primeasca pe-

deapsa cuvenita. Nu stiu", a spus el de unde a pornit o asa mare fur-

tuna. Si chiar daca am presupune" a ea s-a stirnit din vina voastrg, va trebui sa primiti cu rabdare ispasirea din mina lui Dumnezeu; Msg. nelegiuirea
este atit de grea, inclt intrece once pgcat ce ar fi putut fi savirsit de voi,

atita dreptatea de sus ca s loveasca foarte iute cu pedepsele cele mai crunte
dar si cele mai drepte pe faptasii acesteias. Atunci parintele rector a rgspuns
la cele ce fuseser spuse despre Moise, cum canu poate afirma nimic deoarece

pe de o parte el ar fi avut in mtinile sale putinTa de a opri rgul, si pe de

alta a ocrotit Societatea inguntrul taberei sale. at priveste cauza care i-a
mina pe alien; la crima, nu poate fi invocatii o alta cauzg decit tot aceea
pe care o invocau ei insisi: veneratia excesiva a sfintei Eucharistii, i cultul sfintilor i al icoanelor" ,.pe care"
a zis
slavit i laudat fie
Domnul, le vad attt de raspindite in Tara ta". A povestit cele ce le-a vgzut
cu ochii c le-au savirsit arienii n bisericg tntru batjocura prea sfintitului
trup al domnului si a maicii sale prea slavite si a celorlalti sfinti, pentru
cinstirea carora au obisnuit s-i numrasca pe parinti inchingtori la idoli
sa-i alunge i sg-i prigoneascl cu cea mai mare cruzime. lar eft priveste
razbunarea care trebuie asteptatg de la Dumnezeu, a dedarat a el si tovarsii si ca niste crestini i oameni ai bisericii se roagg la Dumnezeu pentru prigonitorii Ion, i oridnd li se va da putinva ei vor fi gata s'a se into arca
pentru ca sa-si dea i viata lor pentru Mintuirea acelora.

Abia a auzit domnul Ierernia cele avirsite impotriva sfintului sacrament i a chipurilor sfintilor, dnd deodata a inceput sa se cutremure tot si
dea lacrimile. Impreun cu domnul toat curtea a freingtat de indignare.
Cad acest popor e foarte aplecat la venerarea icoanelor: i biserica cea mai
15 UrmeazA fraze goale, retorice, Rig nid un interes real.
18 Casum.
17 Amplissinds.
18 IVloise Szkely.

19 At, dato.
29 Sacrarum imaginum.
261

www.dacoromanica.ro

92

de seam a acelui oras este zugrvit si impodobit peste tot pe dinuntru

si pe dinafar cu chipurile sfintilor. Si chiar deasupra capului voievodului

erau atirnate dup datin dou mici icoane aurite. lar cind s-a ajuns la
cuvintele despre rugciunile pentru prigonitori si despre preatirea sufletului

pentru a se ingriji de folosul acelora: Aceasta" a zis el este desvlrsita

dragoste a aproapelui, vrednid de niste oameni ai bisericii". Si Cu acest prilej a povtit exemplul recent al unora care pentru nesocotirea celor dumnezeiesti, au fost crunt21 pedepsiti de Dumnezeu. Dupa ce al mai intrebat
multe despre drtorie si despre alte lucruri, i-a slobozit pe ai nostri, dup

ce mai intii i-a multumit printele, nu numai in numele su si al tovarsilor care erau de fat, dar chiar al SocietTii tntregi care e rspindit
pe tot pmintul si care se va ruga lui Dumnezeu pentru el cum va, fi aflat
dragostea sa crestin fa; de noi.

Dup ce a concediat pe prinTi a intrebat pe secretarul ungur Petru

Npoli, brbat bun si catolic care introdusese pe prinTi si fusese tlmaciul

lor: de ce erau ei atit de prost imbrcaTi22. and i-a rspuns acesta c. ei

P. " au fost alungaTi din Cluj // aproape goi, a poruncit Indat s se cumpere
si s li se fad haine la toTi. Ins pentru printi nu s-a gsit postav negru
in tot orasul23, dei erau acolo multi negustori, dci la acea natie culoarea
neagr nu este folosit. A mai poruncit sa le dea bani de cheltuial" ct vor

rmtne acolo, si un ajutor pentru drum25 si insotitori care s-i dud cu carele
prin toat Tara sa.
Acest domn este ptruns de credinta greceasd, altminteri din fire e aplecat
ctre cucernicie, In fiecare zi merge la slujbele de la biserid, acas. se roag

indelung, este blind, i numai imprtsania catolid se pare c li lipseste;

6 nici nu fuge" de catolici, uneori chiar merge la bisericile lor, si intruna din ele chiar a tnltat un prea frumos altar cu picturi sil ornamente
deosebit de alese27. In orasul Suceava &it dod biserici catolice si un preot.
Catolici tns aproape d nu &hit in afar, de negustori si de ostasii poloni.
Schismaticii apoi au multe biserici si multi clugri si preoti.

at au zbovit printii timp de opt zile28 au venit din Transilvania

informatorii cei mai siguri care au povestit c toat armata lui Moise a
fost infrint. de Radul voievodul Trii Romanesti si d 4nsusi Moise cu
toat. nobilimea aproape au fost ucisi. Toat curtea a avut credinta c
21 Severissime.

22 In vestitu tam tenui.

23 Sed pro maiori Patrum merito, pannus niger in toto civitate non est inventus.
24 Sum ptus.

" Viaticum.
28 Abhorret.
27 Egregiis.

28 Per octiduum. (!) (Editorul in nota 148 arat el in text scrie gresit triduo).
262

www.dacoromanica.ro

aceasta a fost pedeapsa data de Dumnezeu lui Moise pentru crimele riptuite impotriva Societ'tii. Cci nimeni nu credea a el nu ar fi autorul

sau prtawl acelui sacrilegiu.

Asadar prin dmicia lui Ieremia29, precum i a nobilului comandant al
gairzii polone a domnului, precum i prin generozitatea altor negustori po-

loni, plecind de la Suceava au ajuns la Cameniva In trei zile

...

29 Ieremia Movil a stiut Intotdeauna s foloseasa pe reprezentanIii bisericii catolice

In interesul stt, acind din unii din ei (Arsengo, Quirint) emisari ja si la Roma, capfindu-1 pe nuruiul Visconti cu care l'ntrevinea o corespondenfl abil, si cutind si prin
fratele su, mitropolitul Gheorghe Movil s stabileasc legturi mai directe cu Roma,
ocolind preteniiile suprtoare ale bisericii polone. Asadar trecerea prin Moldova a iezuitilor In iulieaugust 1603 In momentul and Moise Szkely cdea infrtnt la Brasov, ti
oferea un prilej cu alit mai binevenit de a-si manifesta cucernica sa diplomapie, cu clt
stia c

se vorbea la Roma de eventualitatea scoaterii

sale

din domnie in urma presiu-

nilor lui Claudio Rangone asupra regelui Poloniei.

www.dacoromanica.ro

ALOISIO RADIBRAT
(cca 1570?

dup 1610?)

Aloisio sau Alvise Radibrat era ragusan, ca Giovan-

ni de'Marini Poli cu care era rudg. Introdus poate de acesta In slujba imperialilor, el se
aratg, la inceput, destul de influentat de el. Se observi 6 la el acelasi mod de redactare
a rapoartelor sale, aparent foarte favorabile domnului si cu totul in vederile lui, apoi deodatg suecurind cite o fraz sau o Intreagg tiradg. in opozitie diametral cu cele spuse mai inainte.
Am crede ded a sau se temea cg domnul ori vreun devotat al lui ar lua cunostintg de
acest fapt putind impune o atitudine nesincer , sau poate textul
cuprinsui raportului

era cenzurat si corectat de Giovanni de'Marini Poli in sensul su, prin adugarea unor
accente negative. Vorn vedea Ins ulterior cg sentimentele reale ale lui Radibrat, cind nu
era influentat de altii, 11 inclinau spre domn. In iunie 1599, el este trimis de impgrat in
Tara Romgneascg, intr-o misiune secretg' la Miliai Viteazul (1-lurmuzaki, XII, p. 435), ca
rgspuns la o comunicare a acestuia in leggturg. cu problema stpinirii cardinalului Andrei
134thory in Transilvania. Din comunicgrile sale ulterioare rezult. a a dus la Praga referintele
cele mai bune privind atitudinea si intentille domnului fall de impgrat. El este trimis din nou
264

www.dacoromanica.ro

la domn, /a care ajunge chiar a doua zi de lupta de la Selimbar [Hurmuzaki, XII, pp.
518-521], pe care o descrie cu imprejurarile care o precedaser, intr-un lung raport ,adresat
arbiducelui Mathias, viitond imparat, la 29 noiembrie. Dupi mai bine de o jumatate din
text, in care este redata cu toata convingerea, versiunea oarecum oficial i a domnului,
apare deodata o fraza indicind o schimbare diametral i de pozitie: Serenissimo Signor, io son
di grandissimo dubio
etc. Urmeaza apoi pasaje pline de rezerva sau de banuieli, sublinieri Cu tile, urmarind anumite acte politice ale domnului sau izbucniri furtunoase ale sale
cu amenintri la adresa imparatului (9, alternind cu laudele cele mai categorice ale cre-

dintei sale fa ta de imparat (si trove tanto puro et sincero verso Sua Maiestd, et capital
nemico delli Turchi .). Totul se explic. In preajma lui se afla zelosul Giovanni de'Marini Poli, venit n Transilvania putin dupa el, 0 exercitind un fel de tutela asupra lui.
De pilda, Radibrat ar fi vrut A se retntoarca. la Praga impreunl Cu solii domnului, banut
Nlihalcea i vistierul Stoica. Dar Giovanni nu l-a llsat, cerindu-i s stea pina dup
pentru a vedea ce se va fi ihotrit acolo si care vor fi uhirnele stiri de comunicat
Trebuie confruntat acest raport cu cel adresat de acelasi Radibrat la 10 decembrie doctorului Pezzen [Hurmuzaki, III, 1 pp. 377-378] in care regasim poniuni intregi din textul
din 29 noiembrie, dar nu apare nici una dintre rezervele i insinuarde de mai sus. Aceast
i pentru raportul din 22 decembrie cave Pezzen [ibidem, pp.
observatie este valabil
398-399 ptna la inceputul uhimului paragraf, chid este vorba de Giovanni i de indemnul
su de a nu pleca cu solii pentru a nu da prilej de bdnuiald domnului (I) (per non dar
qualche suspetto a Ill mo Voivoda ...). Frazele ce urmeai par a fi incarcate de subintelesuri, pina la declaratia final a
venirea comisarilor este dorita de toti perche sarano
libe ratti dalli Vdacchi li quali molto miseramente li strapazano
Pierderea acestei speraise ar putea da nastere unui rumult (rumore), care cu greu s-ar mai putea potoli. Legaturile dintre cei doi ragusani i identtitatea aparent a punctelor lor de vedere fac ca ei
fie confundati mir-o singur denumire, de ca'ne comisarii imperiali i familiarii lor, care
desemneaza doar ca ,,cei doi ragusani". Dar In vreme ce Giovanni-Giva se insinua pe
lng domn 6 se impunea dregatorilor transilvard cu mult ifos, Radibrat, mai discret
mai modest, lasa ahora politica Malta si se multumea s strInga date cis mai precise despre
nurnrul ostasilor cu plati ai domnului i despre sumele necesare pentru lefurile lor. Comisarul Ungnad, care voia 0 el sa faca aceasta socoteall pentru
sprijini cu cifre nesfirsitele sale rapoarte negative, apeleaza la el pentru date sigure [Hurmuzaki, XII, p. 567,
scrisoare din 2 ianuarie 1600]. Colegul acestuia ads de diferit, Mihai Szkely, il recomanda
min4trilor habsburgici cu mult caldura (ibidem, p. 605, scrisoare din 10 ianuarie din
Satu Mare). In sfirsit, la 14 ianuarie Giva, care se agita foarte mult pentru a demasca
manevrele lui Bocskai, Napragy, Kornis etc. si care luase cunostinta de hIrtine si corespondenta ramase de la Andrei Bthory, de care ficea mare caz, trimirte personal pe Radi-

brat A le duca imparatului (ibidem, doc. din 14 ianuarie 1600). El insusi, de cum yin
comisarii la Alba Iulia, incepe s joace un joc dublu, destainuindu-le unele pretinse intentii
ale domnului, pe care i le-ar fi comunicat numai lui, desigur, nu pentru a le difuza in chipul acesta.
265

www.dacoromanica.ro

Dar socoteala lui Giva s-a dovedit gresita. Caci Ungnad este cuprins de banuiala,
aflind dupa plecarea lui spre curte cu o misiune aparenta din partea domnului catre imparat, ca el nu 11 spusese nimic despre o viitoare solie a domnului la papa, inglduindu-si
unele reticente. In necazul sau contra prea importantului agent abia plecat, el il cuprinde
si pe Radibrat. Cei doi ragusani" sint acuzati ca Inca de la inceput ar fi informat gresit
curtea de la Praga, declarind c Mihai abia asteapta sa vin comisasii pentru a le preda
Transilvania, spre a se putea consacra ofensivei mult asteptate contra turcilor [Hurmuzaki,
pp. 724, 739]. Dar nu numai Ungnad se deslntuie contra celor doi ragusani". domnul
insusi, la inapoierea solilor sai de la Praga, aka rezultatul scontat, in izbucnirea sa fulgertoare nu cruta nici pe Radibrat, nici pe Carlo Magno (absenti) si nid pe comisad,
despre care fapt este gata sa mrturiseasca fi Petru Armeanul, care fusese atunci de fata
la acea furtuna (ibidem, p. 749, scrisoare din Brasov din 3 martie 1600). Doug.' zile dupa
aceea, unul dintre cei doi soli principali, vistierul Stoica vine la comisan i Cu unele
Tratativele solilor cu imparatul pgzeau pe o cale bun ',Ina la venitea lui Alvisi".
Cum a venit acesta, cum s-a stricat totul. Vistierul nu pricepe ce va fi adus eV cu sine,
sau ce va fi scris cineva ...! (Ibidem, p. 755). In timpul acesta, Ungnad dimpotriva,
ii acuza din nou pe rei doi ragusani" de a fi indus pe toti in croare cu declaratille lor
despre gindul de renuntare al domnului. Peste doua luni si mai bine, Ungnad va arunca
vina contradiqiilor i suprapunerilor ivite in tratative asupra amestecului unor agenti ca
Radibrat, Giva si Carlo Magno [ibidem, p. 913, rap. din 23 mai 1600 din Cluj]. Dar
dintre acestia, Giva murise de apoplexie in drum spre Praga, reusind
prin moartea sa
sa-si asigure un loc de prim plan, ca victima presupusa a banului Mihalcea, care 1-ar fi
otravit (!), in vreme ce Radibrat pare ca. iese din circuit. Veninosul Paolo Giorgi, alergat
la Praga cu piri zeloase contra 'pi Mihai, se grabeste ski justifice tacerea sa mai veche
prin puterea persuasiv a lui Aloisio, care i-ar fi jurat cg. Mihai este credincios Imparatului, amanunt avind de scop totodat 5i discreditarea acestuia. Dar Radibrat este din nou
trimis in misiune la Mihai, atunci and totul este compromis prin insesi manevrele imperiali-

lor. La 31 iulie, Radibrat apare in Transilvania cu daruri destinate hanului tatar, dar si
acestea meschine [Hurmuzaki, XII, p. 980]. Ungnad, care avea bani la dispozitie pentni
nevoile Transilvaniei, tremura la ideea c i s-ar putea cere ceva si atribule toate lipsurile
constatate de domn unor manevre pentru a-i scoate acesti bani. Daca domnul socoteste
darul pentru handeste insufident, nu are deck sa implineasca el lipsa! Radibrat trebuia
porneasca neintirziat la han. 5i de asta data difera in pared Cu Ungnad, care afirma
ca domnul il va insela pe imparat. Radibrat este incredintat c el va fi credincios si lucrul
acesta se va vedea In curind, numai s i se dea ce i se promite i s fie imbunat grafr
dupa formula lui Ungnad, care reproduce declaradile ragusanului. Dar evenimentele se
precipita. Radibrat atrage atentia staptnilor de la Praga ca nobilimea 11 va rechema pe
Sigismund. La 19 august, comisarii II trimit inapoi la imparat, cu toata iuteala, pentru a
cere noi instructiuni. Dupa lupta de la Miraslau, el staruie pentru sprijinirea lui Mihai
[Hurmuzaki, IV, p. 266]. In timpul campaniei pentru redobindirea Transilvaniei, el semdorinta unor fosti ostasi s lupte din nou sub domnul roman, in care el cordnua
naleaza
sa creada. Curind dupa uciderea lui Mihai, el reapare din nou, de asta data la remorca lui
266

www.dacoromanica.ro

Petru Armeanul. Amindoi star trimisi impreuna In Tara Romineasca la 8 septembrie 1601,
cu scrisorl catre boierii Buzesti, catre dregatorii din divan, mitropolit etc.

S-ar parea ca. din nou se exercita asupra lui o influent asemenea aceleia a lui Giva
In trecur. Situaiia creata in Tara Romaneasca de tutela lui Basta oferea unui intrigant de
talia Arrneanului, cu nimic mai prejos defunctului ragusan, un cimp de aqiune cit se
poate de favorabil. Basta ar fi dorit s puna domn pe fiul lui Cercel, Marcu voda sau
pe bietul Nicolae Patrascu, umbra stearsa lipsit de once vointa, prea finar, prea plapind,
prea supus pn i calailor tatalui &Su. Boienii reintorsi din Transilvania si Buzestii insa si-au
impus domnul lor, Radu $erban, acceptat fari entuziasm de vanitosul comandant imperial, care era 0 patronal infumurat al lui Petru Armeanul. Poate ca situatia aceasta explica
tonul mora dintre rapoartele lui Radibrat din aceasta perioada, a caror critica permite s
se citeasca printre rinduri. S-ar parea ea in raportul din 1602" (1) este vorba de o tentativa a boierilor neinfeudafi Buzestilor de a scutura dominatia lor, apelind la imprat
exact in acelasi stil, in care altadata apelau la sultan, demonstrind ca tara este secatuita,
iar saracimea ajunsa la mpg de lemn. Domnul trebuia ajutat contra atotputerniciei boierilor, dar cum? Prin trimiterea in tara a unui comandant imperial Cu 400 de archebuzieri,
care sr: ascldte de 'imp-drat ladica de comandantful imperiatl 'Basta, bine inteles], si care &I
frineze atit prea marea putere a Buzeltilor, cit i arbitrarul domnului. Aceast masuri ar fti
insemnat, de fapt, o neuttalizare a lui Radu $erban impreuna cu boierii din partida Buzestilor in folosul nu atit al partidei contrare, cit al interpusilor imperial Putem afla
cine ar fi Ifost investiti cu un fel de autoritate superioara. Mai Intl vestitul aga Leca, cel
banuit a-I fi tridat pe Mihai, in 1598, n unire cu turcii, 0 care 1-a tradat efectiv in 1600,
in Transilvania, in unire cu Basta, pe ling care se 0. retrsese. Alaturi de el este mentionat,
la acelasi nivel, vistierul Nica, grec" de neam, poate frate cu el (cum afirm categoric
A. Veress In Documente, VII, pp. 22 si 181). Arnindoi se regasesc in acea solie a lui
Radu $erban la curtea de la Praga (septembrie 1603) de la care vistierul se intoarce 'Maobilat cu scut heraldic, intocmit ad-hoc, iar aga, cu recomandari pentru satisfacerea unor
reclamafii contra lui Rk6czy, care 1-ar fi jefuit de obiecte scumpe si cu noi sperante
pentru plata pensiei lui restante cam de mult. Trebuie mentionat faptul ca vistierul Nica
lua.e parte la lupta contra lui Moise Szkely, i deci era lucru firesc sa faca, parte din deleggia venita sa infatiseze imparatului steagurile capturate de la acest rebel". Dar trimiterea lui mai avea un rosa,, care este aratat in raportul comun al lui Radibrat i Petru Armeanu/ ctre contele Fiirstenberg [publicat de Veress in Documente, VII, pp. 169-170
sub data de sfirsit de septembrie 1603], i anume acela de a stand cu toata hotarirea
(impreuna cu Petru i Radibrat) pentru obtinerea sumelor necesare platii mercenarilor,
care se agitau rau i omorisera chiar patru boieri, trimisi la ei cu vorbe bune, dar fari bani.
Raportuli acesta, infatisind o situatie care nu mai suferea nici o ardnare, trebuie datat
indati dup sosirea lotului al doilea de delegati ofkiali ai domnului, primul lot fiind constituit de Radu Buzescu, aga Leca si Petru, Armeanul [vezi textul soliei trimisa de Rada Serban,
ibidem, pp. 160-164]. Textul rezuma punctele principale ale cererilor domnului si este

conceput in acelasi spirit ca darea de seama a lui Radibrat despre luptele de la Silistra
si de la Brasov, care a trebuit, far ndoial, sa fie infatisata imparatului tot acum. Dar
267

www.dacoromanica.ro

in raportul adresat ulterior impgratului, de catre aceiasi Radibrat i Petru, [ibidem, PP.
214-216] pe Rugg punctele stiute mai apare un element nou: propunerea de a se linstitui
acea tutelg prin trimiterea acelui ofiver imperial cu 400 de archebuzieri. Propunerea este
strecuratg printre celelalte, i dei convine unele sNgeti la adresa domnului, acestea slat
temperate oarectun de context. Se stgruie pentru trimiterea banilor, pentru prezentul cerut
de prestigiul domnului etc. Editorul a datar aceastg scrisoare ca fiind din Cluj din iulie
1604 (!). Cum aceste indicavii slat date in parantezg, ar rezulta cg el nu apar in text, ci
cg aceast scriel au fost stabilite pe cale de deduqii. Credem cg datarea este gresitg
soare a fost conceputg nu mult dupg cea de la sfirsitul lui septembrie". Ea ar reprezenta
deci o a doua etapg In evoluvia poziviei lui Radibrat fail de doma. A treia este oferitg
de textul din 1602" (!) amintit la inceputul acestor confruntki. El este adresat aceluiasi Etirstenberg. Dar autorul declarat este acum doar Radibrat. Petru Anneanul nu apare
in persoang, desi este evident ci tonul veninos pe care II observgra aici se potriveste
intocmai cu raportul lui Petru cgtre Basta, de la inceputul anului urmgtor. Ce s-a
Intimplat tune aceste doug etape? Probabil un conflict titre Radu Buzescu si Petru
Armeanul, care a stint
ca odinioarg Giva
manevreze pe Radibrat, inspirindu-i,
desigur, dorinva de a fi el arbitrul i moderatorul boierilor mari si mici. Asada",
operzitia dintre Buz-esti si boierii potrivnid lor nu ar constitui decir o parte din
motivarea acestui ultim raport, restul rezultind din friqiunile dintre delegatii soliei
la Praga. Este semnificativ faptul ca, in al doilea raport, Buze.stii nu slat denunvavi
ca factori abuzivi, ci se vorbeste doar in general de alcuni baroni care bum

assai male alla poverta, iar in P. S. se completeazi lista marilor boieri in drept a primi
scrisori sau daruri imperiale, cu numele banului de Craiova, Preda Buzescul Amgaunt care
aratg toatg calea parcursg ping la faza din urmg, in care cei doi fravi Buzesti ajung tinta
acuzaviilor celor mai categorice, iar domnul este infitisat Intr-o luming sinistrg, in temeiul unor exemple dintr-un trecut mai indepgrtat, comun ambelor
invocat ra'rg alte
predzgri, pentru a demonstra nevoia unui arbitru suprem imparviall In acest al treilea
raport (cel din 1602") surprindem punctul final al tmei manevre oculte, menite ra asocieze
aga
vistierul
si pe ceilalti doi membri ai soliei
la aqiunea pomitg contra lui
Radu Buzescu si a domnului de catre Armeanul, ducind in remora pe docilul ragusan.
Pentru a obtine adeziunea total' a celar doi boieri agreavi de curte, se recurge la un
cheme in mod special,
artificiu foarte subtil. I se sugereazg contelui Ftirstenberg
punIndu-i sg jure credinti impgratului pentru a fi apoi niste satuitori oficiosi acreditavi pe
linga domn. Urmeazg un intreg program, al/Ind a le fi transmis, pe care il sufla autorul
acestui raport-memoriu, zisului conte. Aceste recomandgri finale,
boierilor amintli, culminau cu punerea in vedere ca Radibrat este

in

preajma plecgrii

trimis co ordine speciale din panca impgratului. In felul acesta putea fi constituir dupg incheierea ambasadei de
la curte, blocul celor patru delegavi din solie, contra sefului ei Radu Buzescu. Asadar, lucrurile erau potrivite pentru a tritnite inapoi, deocamdatg, pe agg si pe vistier, cu misiunea
Ion confidenvialg, in vreme ce Petru
probabil i Radibrat
isi prelungeau sederea la
Praga. Abia pe la Inglocul lung ianuarie, Armeanul se aflg la Viena, in drum spre Transilvania. Aici el este aproape ajuns din unng de un curler, trimis in graba dupg el, care

268

www.dacoromanica.ro

la 20 ianuaxie 11 gaseste plecat din ajun si care trebuie s

dea neaparat de el, urmrindu-1

la nevoie, pina in Transilvania, la Basta. Nu rim daca Radibrat 11 Insowa In aceasta

Existi o porunc. a camerei aulice sa se dea lui Radibrat i Petru Armeanul bard
de cheltuiala pentru drumul lor spre Tara Romaneasca, dar ea poarta data de 10 ianuarie
(care s-ar potrivi foarte bine), dar din anul 1606! [ibidem, p. 261]. Ar trebui controlat
manuscrisul, fiind posibila o croare de citire, mai ales daca ar fi vorba de cifre latine,
unde IV se mai poate confunda cu VI. S-ar mai putea ca banii datorari mai de mult
plativi abia in 1606 (?). Radibrat i Petru Grigorovid mai apar asociari, fie prin analogia unor demersuri persouale foarte apropiare, fie prin dubla lor prezenf. efectiva ca martori intr-un proces politic cu substraturi mai nelamurite, ca acela al lui Marcu voda in
legatura Cu situaria lui Sigismund Bathory (februarie 1610) fie In sfirsit prin constatarile
comisarului Krausenegg, cautind a patrunde dedesubturile unos marturii contradictorii (vezi
relaria lui Petru Arrneanul din volumul de fa;). Mimetismul lui Radibrat reiese din comparatia cererii sale de rasplat met-hag adresat.' doctorului Pezzen cu cea a Armeanului
1ndreptata catre arhiducele Maximilian [amIndoua slut publicate de Veress, ibidem, pp.

172-173 si 175-176 sub data presupusa de octombrie 1603`]. Tonul lui Petru este mult
mai umil i insinuant, afirmariile mai pudn precise, iar predzarile, rind apar, se dovedesc
inexacte. El ar fi servit Casa de Austria de zece ani
Incoace, si-ar fi jertfit familia,

averea etc. in slujba ei, si-ar fi consumat tori bann, ar fi pierdut totul ... etc. si nu a
primit cea mai mica rasplata, deli el a lost acela care a adus Tara Romaneasca sub lm pat at!
Si el a ramas sa slujeasca pe Imparat, desi regele Poloniei 11 cheama la el si i-a i scris mai
multe scrisori. Il magi' prea umil pe arhiduce s intervina pentru el la imparat. Tonul lui
Radibrat difera de cel al Armeanului, fiind plin de indignare, dar din spusele sale rezulta
aceasta este a doua scrisoare, in care cuprinde tot ce nu a putut spune In prima. S-ar fi
asteptat la raai multa favoare din partea Imparatului, dupa toate servidile i primejdiile
sale. $i-a cheltuitf torii bani in serviciul imparatului, a trebuit si mai imprumute de la prieteni pe,ntru
putea continua slujba. $i-a pierdut bunuri i ucruri de ale sale, pentru
care nu a fost despgubit. Amintgre de cheltuielile sale mai vechi, cind a lost tri mis cu
Armeanuf in Tara Rotnaneasca cu 400 de talen drept cheltuiala de intretinere (se refera,
probabil, la misiunea lor din 8 septembrie 1601)
$i conchide declartnd ca. numai Pe-

zzen stie tot ce a ficut el, si mal ales acuma in urma, ce a fi cut el contra lui Moise
che altrimente non ha potuto far Radul Voievod, se non forzatamente f ar la
. Se plInge de faptul ca. slut rasplatiti unii care se lauda cu merite inexistente
(si ludano con fumo). Sa fie oare vorba de Vimercati care se bucura de toata favo3.rea

Szkely

giornata

domnului?

Nu cunoastem activitatea ulterioara a lui Radibrat. II intreza.'rim doar alaturi de

Armean, in februarie 1610. Imprejurarile din Odle noastre, dupa incheierea pacii dintre
Habsburgi i Poartii, nu mai comportau taimiterea de asemenea agenri de informarie, de
legatura, de execuyie, buni la toate, banuitori i banuiti, predicind rabdarea i izbucnind
dud li se predica si lor, siliri sa astepte damn i gratificatii de la cei pe care ii observa,
pentru ca, in capitala lor, stpnii Impratesti uita sa-si achite obligadile i catre unii
catre altii.
269

www.dacoromanica.ro

Textele redate mai jos au fost publicate de N. Iorga in Studii fi documente, IV,
pp. 114-121, de Veress in Documente, VII, pp. 169-171; 214-216 iar ultimul din ele
in Hurmuzaki, IV, pp. 327-328.
Radibrat figureaz in Bibliografia cii la torilor straini a lui Sadi Ionescu. Despre el a
scris i E. Turdeanu, in studiul Quelques ragusains auprs de Michel le Brave, publicat In
Etudes Roumaines, Bucurqti, 1938, P. 60 q. u.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA LUPTEI
DE LA BRASOV'
1603

Dup ce am intrat in Tara Romaneasa din

porunca maiesttii sale imperiale, n-am avut un ceas de liniste, trebuind
fim mereu pe picior de rzboi dud cu ttarii i turcii impreun, dud cu team.

din partea Moldovei, deoarece moldovenii, fie a nu voiau, fie a nu puteau, precum sustineau ei, s li se impotriveasa, au lsat pe ttari in mai
multe rinduri s treac dup voia lor in Tara RomneascP, spre paguba
1 Traducerea s-a fa:cut dupl textul italian publicat de N. Iorga in Studii fi documente,
vol. IV, pp. 114-121, dup ms. original fost in posesiunea lui Szamoskzi, cruia ti slat
atribuite notele marginale semnalate in text.
2 Ttarii actionau fie ca auxilian i ai turcilor (in luptele din Banat si Ungaria, dud se

revrsau asupra Moldovei in trecerea lor nvalnic i nu Ruteau fi tmpiedicavi Cu forta de

cutre domnul acestei ri inchinate turcilor), fie in expediw ye seama lor, cum a fost aceea
din 1602, in sprijinul pretentiilor lui Simion Movil, soldata prin insuccesul lor la Ogretin
Teisani la 22-23 septembrie g care nu avusese incuviinarea oficial a lui Ierernia
271

www.dacoromanica.ro

p. 114

noastrg; i ceea ce era mai gran era cg aceast provincie, n urrna incursiunilor

atitor neamuri diferite, era stoars de toate bunurile i populatia, n mizerie,

p. 115

era siit s hrneascg acea armatg atft de nedisciplinatg, cg nici nu se

poate descrie samavolnicia ostasilor3. Din aceasti cauzg multi locuitori cu
familiile 6 putinul lor avut au trecut unii tn Turcia, altii in Moldova // iar
altii n muntii Carpati, inch prea strlucitul domn4 se ggsea in mare
strimtoare, neputtnd ridica nici o dare pentru a-si plti ostasii. Dar acestora
cu atit mai mult le crestea pofta de a face rgu. Totusi, mu1umit ajutorului
lui Dumnezeu 6 a zodiei fericite a miaiesttii voastre imperiale i cu ultimele mijloace si forte ale domnului, a trecut o bung parte din iarng. Dar,
intrudt Tara in regiunile joase dinspre Dungre8 era acum lipsitg de locuitori,
soldatii erau nevoiti, pentru a se higni, s stea 6 sg se incartiruiascg in satele de munte, destul de depgrtate unul de altul; numai cgpitanul moldovean Mirzea8 i Ionascu7 tot moldovean 6 acesta, fiind singurii 'in stare sg Indure oboseala si s lupte dupg obiceiul ttarilor, se aflau in regiunea de

cimpie unul aproape de Giurgiu8 celglalt in Bucuresti8. Acestia au avvi de

dat mai multe lupte si totdeauna au iesit invinggtori asupra turcilor ca si
asupra ttarilor. E sigur c frg vitejia lor, ar fi fost pierdutg Tara Romaneascl.

Dupg ce a ineetat Dungreal se lug hotgrirea de a se trece pe malul ceMalt pentru a prada pe dusman, dar din cauza greuttii de a aduce soldavii, aflati departe, ca si a prea multor zgpezi si din lips de provizii
din
se intirzie atit de mult inch indarg
care cauzg nu se puteau hrgni nici caii
dupg trecerea fluviului incepu s se topeasc ghiaall. Desi s-ar fi putut
trece mai !de vreme s-a tntirziat din cauza unor boieri care se aflau pe
lingg domn. Cu toate acestea, indatg dupg trecerea Dungrii, pornirg two3 Anarhia soldatimii si a haiducilor folosivi n anii Erecedemi n luptele contra turcilor
era generala, punInd problemele cele mai grave i autoritatilor din Transilvania.
4 Radu Serban 1602-1611. Descrierea situatiei din Iara se refera la timpul scurs de la
instalaren efectiva a domnului, deci de la sfirsitul anului 1602 si Inceputul anului urmator.

In acest rastimp, n adevir, nu putusera fi strInse

6 Nelli lochi piani ella (I) febre del Danubio (oare: pieni delle febre . .. etc.? sau treiYuie
cumva cautat un alt "cuvInt referitor la configuratia locului, de pilda e latebre del Danubio?).
Marsa. Vezi N. S to ice s c u, Dictionarul marilor dregatori, p. 212. Era rnoklo-

vean, poate de origine mai deprtata tataxa dupa nume. A fost unul dintre cptanii lui
Mihai Viteazul. Mare spatar al lui Radu Serban, cu care se Innidea prin sotie 1604-1610,
l-a urmat In pribegie In Moldova. Ulterior a intrat tn slujba lui St. Toma, sub care ajunge
mare vornic de Tara de Sus, apoi de Tara de Jos 1613-1615. Revine in Tara Romaneasca,
unde este mare paharnic 1616-1618.
7 lovanascho. Oare Cujba Ionascu? Vezi N. S toicesc u, op, cit.
Giurgevo.

Bucureste mude trecusea turcii venind pe Dunarea Inghetat.

1 Pe margine, de o mina contemporana: la 8 februarie 1603.
11 Si incomincio a disvar il diaxo.
272

www.dacoromanica.ro

triva cetatii Silistrau numit altfel i DIrstor care era inconjurata cu un

sant adinc si o palanca puternica i aparata de un numar insemnat de turci.
Vra nici o teama de acestia, ai nostri &dui-a un asalt atit de inversunat
tmpotriva cetatii inch turcii i tatarii care se aflau inauntsu, nemai puttnd
rezista, o luara la fu a printr-o alta poarta, care dadea spre Dunare. Dar
ghiata fiind cam slaba, cei mai multi se inecara, iar chiva fugirl prin alta
parte. Dintre acestia unul a fost Ahmed pasals, ginerele hanului tatarilor,
barbat viteaz M lupa; altul a fost Radu voda14, fiul lui Mihnea vocla'5, care domnise mai inainte in Tara Romaneasca. Dupa ocuparea acestui oras16, soldalii se pusera se prade 1/ care pe ici, care pe colo, cad pe dt erau de viteji in lupta, pe atit

erau de nesupusi disciplinei i ordinei militare, de dragul prazii; i noaptea

se si apropia si crestea teama sa nu se topeasca ghiata. Din aceast pricina

domnul era foarte tngrijorat, cu attt mai mult, cu cit in acelasi timp sosisera
din Moldova citiva oameni care spuneu a nu departe de hotarele Tarii Romanesti se afla o tnsemnata oaste de moldoveni. De aceea domnul a fost silit a se

retraga, dupa ce a pus sa se ard mi intii tot orasul. Daca toate aceste
greutati n-ar fi impiedicat &dui marinimos al domnului, s-ar fi cucerit a
doua zi cetatea i s-ar fi imbogatit oastea cu prada; dar impotriva vointii

lui Dumnezeu nu se poate face nimic. $i ca dovad c acesta este adevarul,

la intoarcere sparendu-se ghiata s-a scufundat trasura dorrmului cu cai cu
tot, fiind inghitita de valuri tmpreuna cu unele lucruri i cu bnetul17 domnului. Si attt de mare era lipsa de alimente dt i frigul, filch drumul facut

la ducere in opt zile, s-a facut la intoarcere in trei zile, pierztndu-se din
cauza lipsurilor tndurate, un mare numar de cal. Dupa ce oamenii furl ims se mai tntrenveze intrupartiti dupa mijlocele de trai ale locului
dtva, s-a hotartt s se ja masuri de tndreptare impotriva greutatilor de asigurare a hranei i sa fie trimis Gheorghe Ratio cu un detasament de oaste s
12 Silistra
Dorstor ... A fost pink' in secolul al XIX-lea resedinta vilaetului Silistra.
Pasei de Silistra ii era incredintat paza Dunrii i supravegherea celor dou. fri rominesti.

Ahmat Bascia.
Radul voivocta, Radu Mihnea.
Mihnea voievoda = Mihnea Turcitul.

16 Term

17 Argentaria. Nu poate fi vorba de argintrie, ci de banii luati, desigur, peste Dunre

pentru plata mercenarilor.

.Raz Giorgi. Vezi nota lui N. Iorga n Documente nosa ... relative la Petre
,,Ra; GiurOu, fost
om de casa la bkrinul Iffiu ... sol de dou ori la tit-tad si de doua ori la imparat, in
$chiopul ri Mihai Viteazul (comun. la Acad. Rom. la 6 noiembrie 1898

noiembrie 1598 si decembrie 1599, dipitan de Deva in 1599, trimis in 1600 de Mihai la
Sighisoara, pentru a aresta pe Gaspar Kornis, mort in lupta de la Brasov la 9 iulie 1611 in
oastea lui Gabriel B&thory". Ve-zi i d e m, lstoria Romailor, vol. V. Vezi i Dictionarul
marilor drtgatori citat passim. Sub Radu Serban a fost mare comis 1602-1603. In 1604 este
trimis din Transilvania in Tara Romineasc in ajutorul domnului cu trupe de secui. In
timpul ostilittilor dintre Radu Serban si St. Bocskai se fiiteazI in Sighisoara, de unde prad
273

www.dacoromanica.ro

H. 118

treaca Dunrea in partile Hirsoveil, care se afl in fata Brilei, unul din
orasele cele mai insemnate ale Tarii Romnesti, stapinit mai inainte de
turci i apoi distrus de Mihai Voda. Acolo se afla o mica cetate In care se
asezaseri turcii din nou; si au fost alungati si o parte din ei macelariti de
catre ai nostri. i astfel, dup ce au trecut citeva zile de la luarea Brilei, ai
nostri, luind un nutriar de barci, au atacat mai multe localitati i orase turcesti din Bulgaria si au adus un mare nurnr de robi si de vite. Dar taxi'
mai tnainte trecusera Dunarea pe malul nostru dusmanii cu 300 de spahii
dintre cei mai de seami ai pasalei de Silistra20, crezind c-i vor dlistruge
repede pe ai nostri, fiind ei toti delii"21, adid viteji, dar au fost atacati
nu de soldatii nostri cei buni ci de o mica ceati de strinsur. de romni,
cea mai mare parte din ei au fost mcelrii i multi s-au inecat in Dunare.
F. 117 Turcii au fost atit de ingrozivi // inch au parisit, timp de mai bine de o
zi, toati bucata de pamint ctei este de la Braila pina la mare, si Ahmed
pasa s-a retras pina la Bazargic22 oras ce se afla in mijlocul acelei parti a
Bulgariei, care se chiami. Dobrogea23 si se intinde intre capatul muntilor
Balcani2 i urile Dunirii si este locuita toata de turci si de tatari.
Ai nostri, Tinuti in loc de putinatatea barcilor, nu puteau trece Dunarea

in nutriar mai mare, ci au trecut In grupuri mid; pe malul Dunrii nu se

aflau alti locuitori in afar de satul Daieni25, care poate fi asernnat cu un
oral mare in care se adunaser multe mii de romni26 cu familiile lor, fugiti de tirania fostilor domni ai Moldovei i rij Romnesti; ai nostri, nebinuind c la acei firani s poatafi atita indrazneala inch s vrea s lupte
si li se impotriveasca, au debarcat in acel sat. Mardi s-au strins cu
dup obiceiul ion, intr-un grup care parea o oaste anare i organizat i privind de pe creasta dealurilor la ai nostri care erau jos si vzind c erau
putini i-au atacar cu atita inversunare, ca ai nostri abia au avut timp sa se
imbarce. $i, deoarece barcile erau facute, in cea mai mare parte, dintr-un
singur trunchi se rasturnau usor; astfel aproape 100 de oameni s-au inecat
multi au fost ucisi.
dup cum socoteste. Intrat in slujba lui G. Bthory, ja parte la expeditia acestuia in Tara
Romineasc, in ianuarie 1611 si este acut de el Ban al Craiovei". Este infrint odat. cu
acesta, la 9 iulie 1611, la Bra.sov, unde este ucis, opt ani exact dup uciderea lui Moise
Szkely tot acolo.
1--Eir;ova. A fost ocupat . de ttupele lui Mihai Viteazul in martie 1595.
tO Mahmud, pa s de Sifistra.
21 DeIli, clrime aleas, la turci.
22 Basargich.
Dohrucies.
24 Hamo.

25 Daiani, pe malul Dunrii la nord de Hirsova.

24 V alachi.

274

www.dacoromanica.ro

A .0.

7;11f:.)

Ek 40.

(..4).0

11.11A"."-Ui

, :., <;,---\_____
r-,)

aa-

_..-,------

''

'''

i'i r

ta.4.4.ocja

1\k,

.4...-r,

at. a ....
.3:11alalImo
`lib au.
......................_

..---(

) ,31

Tr........4-777=t--. 4

.3
r,---)t,

A_116
4142A,
K

.164

011

'"igebal64*./

'0`.41**:

Pbg

3t

024,
:31'-011

141 16,

""tt

713
1.(41111":4111:

T'bjC

'Oh fill Att

-

4,*

t,k

et

Itait*

fa'

IA

Iiiip4reel44.4

-4A

474

t'4' NM. Co N'T Ito-AcrvR.- DE R ye.rryNc cRDSA'A RADII NAN 0 B EFt. VKGLJkW1E.4LVM 1VACKI.1 BEL EG Kt? G E WEST. AN 0,

Asediul Oradiei de catre turci la 1598

(Tiirkische und Hungarische Chronica, pl. 24;

Bibl. Acad. R.S.R. III 25 375).

www.dacoromanica.ro

uPtra,1/
1,1*/

rS
.s

JAM

ar,di,r Heap!

ID.D0.4C1rdmois

E.Der

iin" P
9
rt"et,twowrym

Trofee capturare la Selimb'r cu capul t'iat al cardinalului Bthory

(dup Al. Randa, Pro Republica Christiana)

www.dacoromanica.ro

".4t7

LisoiKolVier,r
1:11T

Aiim tr. /WA 15.1.0440 .104

1; ....t. .1.11....A.

All*

'4. Vow

oratIfea

it, Sif%ArtaVTUA Ai,

) Am&
H

at:doo
&NI

at

ir*

"

..,..111r,

....0.444I4..;*,ac....1...101."
C14,rwnK

.41

464

71,

eft
72.

..

.....

.:

mg},
C

4.;

AV.A0Wri.

,-

..., ,
....

.......:..1" .,".-i--" ',,,..."----

weir'

4.,...-

;:.

.-.

N.: ......,,,,-;

-it ,,:- --- 1- ....:. , s:,..... ,

'C
...I.,'

..,
,- .
t --..." 7-,

........

,,,,,,... ,
4-,

'?,..:......H.1,3.--J,:,,,,,Z...-...--7,-\.,---_-::.1.;:-i.117:::::?..
....
.
"
-- 1, .........-.0
...y,.....4,-

.:.

-.77', -7,...2-

!.

,....jor..""":'''...'::.1'esl'

:"."....."1":'''''''' :C:11'?..--"'..
.... :

Btlia de la Mirslu (stamp contemporan)

(idem)

www.dacoromanica.ro

; \-/-2";-'....-:.::-'''''
.1.....''' ''

7HW 11F,.P, 0

C MAO Tr V ND Vl CT() RI Ei47SO IN Sir. 1'4. B VR.G EN G

CtiEH EN tn. 14

,4vG,v:5ti

itatc ifoi":

rl
l'Atire"
'

A6.40.1.

.17,41
fti

ST,Iri. ILL

pol."6:4v, fa.; LC 1.

1/4.47,Ito 14."Lis:DoutiAtn10,1
et, to. eq.,,,tio wito Lo.foloo.

Ro

.4

,fisio.

aopoir .4;1/2,fror.....,

eold...

;r1r64.4,.. a. 44 1:.. M. 4,,,,Aj#.'1

Grj,11...;jJ

Wiitzllia de la Goilsrau (stamp'i contemporan) (dup: Al. Randa, op. cit.)

www.dacoromanica.ro

Zon t.cC--75(tracft

igirniunOt

93,,,att{ot.i

De at '.1Viti)n cl 'Z13a 170n a Li

eeorgin

00-e5

ciNoci

(Du

vn rir

`,.[rinc

,14(tto

elttri.401,

Oa T341- ia a?. cy / V UT ti
u ffctfN: I 6 o'Llar

e;: rib h;gIkk

t.5

befti:i)ci :

it/it

Jkt

trii% '014frtf(t.,C11

J),11.0

ivt't Z';cr

/lisnbe(fi built)

Browr contemporara privitoare la hat'ilia de la Gorsra'u

www.dacoromanica.ro

1-z-(

LA-

"7-1/7

Autograf al lui Mihai Viteazul

Medalia lui Mihai Viteazul din 1600 (avers si revers)

www.dacoromanica.ro

ikt

o
I P--1

41/.

6:07714

(7

It 9' f

tr -/

IsCalituri de demnitari ai lui Mihai Viteazul

www.dacoromanica.ro

si

'S

/17

al solilor primiti la el

DISCO
V
RS
DE LA MORT DE MICHEL.

\lay node de Vala9ure, apres la vicIoire ablelatic par Joy & Georges Baffe 1c6tre
monci Battori: rradtrit de lItalen irn-

prim Rcague en Sqqtrnbr,

6 o t:
Axe- textrair "'tine levree,r; title
.

fot du

Fric-

7-6. duelit mays,cont merit pis-

lieu/4 hoy able partqcril,ratz,,,

rQ1

A PA R I S,
De l'Imptimerie dr Denys Diva!, ruci- S.
Ican.dc Beauvais, au chrual volant,
C o 1.

Browri contemporan asupra mo:tii lui Mihai Viteazul

www.dacoromanica.ro

Abia reintorsi la Braila au aflat vestea c prea strlucitul domn Basta

cerea ajutorul domnului pentru a merge contra lui Moise Szkely27 care
intrase in Transilvania; pe de alta parte intrasera in Tara Romneasca
3 000 de ttari. Socotiti asadar, in ce stare se gaseau atunci prea stralucitul
domn i oastea lui; dar acesta, alungind pe tatari cu ajutorul lui Dumnezeu.,
se grabi s trimita cit mai repede in Transilvania, in ajutorul ilustrisimului
Basta pe Vareas Kis28 si pe loan Ciungul29 cu 1 400 de oameni, toti buni pedestrasi i calrasi, care trecura apoi de partea lui Moise Szkely i ne prici-

nuira multe pierden. A fost trimis apoi impreuna cu mine, domnul Gheorghe Rat, cu 3 000 de calareti sirbi, haiduci i moldoveni, cu care am trcut
muntii prin valea Teleajenului" unde fusese lupta cu ttarii in anul trecut
si am coborit in cimpia Brasovu1ui3' la satul Feldioara32. Am asteptat zi de
zi stire de la prea stralucitul domn Basta, dar n-am putut primi de la el nici
o stire /1 din cauzac ardelenii inchisesera trecatorile; ci numai vesti de la
capitanul Koppen33 care se afla cu garnizoana germana in Sighisoara34. Acesta

1-a rugat pe preastralucitul domn Radu Voievod s Tina neaparat el insusi

cit mai de graba, deoarece ar fi prins de veste d Moise Szkely venea s
atace oastea noastra, care era condusa, de Gheorghe Rat si de mine, intrucit susnumitul Moise aflase de la niste oameni din Brasov c noi eram

putini. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu, se adunasera cu incetul, in jurul

nostru, vreo 3 000 de secui, calari i pedestri, i dupa vreo cinci saptamini
de la intrarea noastra in Transilvania, inamicul ne-a atacat, crezind c ne

va putea macelari pe toti intr-o clipita. Dar planul lor a dat gres; caci

nu numai ca n-a iesit dupa socoteala lor, ci au fost respinsi de noi cu mare
rusine i cu moartea unora dintre ej.. Si poate a de data aceea s-ar fi pus
capat pentru totdeauna sperantei lor, daca atunci capitanul Mirzea38 care se
afla cu noi nu s-ar fi temut de intentiile secuilor; el s-a retras spre muntii
Tarii Romnesti, dar apoi, vzind ci secuii luptau ca oameni viteji, a trimis pe
Mirza cel mic cu o parte din oamenii sal; tusa* acestia au ajuns prea
ziu. $i aceasta incaierare a avut loc vineri la 4 lidie, catre seara. Ziva ur27 Skel Moisesc, fost comandant al trupelor mai mult maghiare din solda ImpIratului
trimise In 1597 In Tara Romineasa, numit general de Mihai Viteazul dup5. cucerirea Transilvaniei. Trece la Sigismund Bthory n iulie 1600. Ajunge cu ajutorul turcilor principe al
Transilvaniei (1602

17 iulie 1603).

" Kisc Farkasc.

29 Ciuncha lannos. Cf. Studii documente, IV, p. XXIX, cu trimiterea lui Szamoskzy,
care red mtmele prin mutilus (= ciungul).
30 Telesina.

1 Corona.
22 -Feidwa r.

Coppn.
24 Segeswar.

35 Mina cel Mare.

275

www.dacoromanica.ro

p. 118

era simbt
am petrecut-o in liniste, crezind a dusmanul
se retrsese cu totul. DuminicI dimineata, aclicI la 6 iulie, inainte de rsritul soarelui, am plecat de la Feldioara si luind-o spre Brasov, am ajuns
mtoare,

int-un sat ce se cherna Cristian" de unde am vzut ci inanicul inainta

cu mare grab cu &dul s ne taie drumul care duce spre Tara Romaneasc, crezind c noi fugeam. Se inselau de dou ori. Cci noi ne-am ales

pozitia intr-un loc ingust, avind din dou prti dealuri si dintr-o parte
ses si o rip apat de o albie de pirtu care forma un fel de parapet si
stteam astfel strinsi la un loc, asteptind voiosi pe inamic. Acesta se imprtise in opt cete si voia s ne atace din toate partile, ceea ce au si acut,
intocmai ca niste prieteni care ar iesi in intimpinarea altor prieteni. Dar, cu
mila lui Dumnezeu, care totdeauna face s inving dreptatea, noi, desi eram mai
P. 119

putini, am iesit invingtori, luindu-i la goana, impreun // cu vintul care

ca prin minune in acea clip seintorsese cum ne venea nou mai bine, neincetind noi de a-i mcelri In la la pdurea de la Codlea sau Feketehalom37,

la deprtare de o leghe buna de tabra noastr, unde au ramas morli cam

vreo 2 000 dintre ostasii cei mai buni ai lui Moise Szkely, anume aletyi de el

pentru aceast,' lupt. Intre acestia se aflau apeteniile de frunte, Gheorghe

Mako38, generalul Mihail Imecsy" si nenumrati alti nobili din secuime si din

Transilvania. lar capetele acestor cpitani au fost trimise domnului Vriti

Romanesti o dat:i cu vestea victoriei. Aceasta a fost cauza principal care
a indemnat pe domn sl vin cu toate fortele sale pentru a duce treaba la
bun sfirsit. Clci noi 1-am vestit cu tot dinadinsul ca in urma mortii acelor
viteji, in care ti pusese toat nclejdea Moise Szkely, oastea acestuia slbise simtitor.

In acest timp, noi am aflat c1 Moise ;Szkely a venit la Brasov, chemat

de unii orseni, care primindu-1 in tabr, se oferir s-i dea tot ceea ce ii

trebuia, ceea ce au dovedit apoi prin fapte, eici i-au dat anci, praf de
pusc, oameni, archebuzieri, dou steaguri si provizii i au incuviintat ca

ttarii, turcii si ungurii s poat intra, dup voia lor, in cetate. Nu tot

astfel s-au purtat fat de noi; pe chid Moise Szkely se bucura de bunvointa brasovenilor, noi ne aflam in mare lips, asezati ce e drept tntr-o

pozitie foarte tare, unde nu ne temeam c am putea fi biruiti. Atunci,

vzind cit de necesar era venirea prea strluatului domn, m-am dus
eu insumi la el informindu-1 bine despre starea inamicului, pentru ca ssi porneasa oastea cit mai de grab spre cinstea si folosul su si priinta
Chirstiani.
37 Kotla Feketehalont. Se dau aici ambele numiri, roman:4. g maghiarg.
36

" Wilk Giorg,

fost eipitan al lui Mihai Viteazul, trecut apoi de puma dumanului.

Cronicele brasovene vorbesc de decapitarea lui de catre Mirza. Cf. Studti fi documente, 1,
p. XXXII. Vezi 4.i relmia lui Darain din volumul de fa;.
39 lemic Mihal.
276

www.dacoromanica.ro

maiesttii sale imperiale. Atunci, indat, fig nici o intirziere, domnul cu

o seam de boieri credinciosi maiesttii voastre i cu oastea s-au pornit
lstrid tn urmi Tara Ron(aneasc i familiile lor, au trecut cu foarte
mari greutti muntii, pe drumul ce duce pe la Rucr si pe la castelul
Bran", iar Moise Szkely dei era, tnstiintat de venirea lui, nu a indrznit
stea impotriv, ci Infricosat de cele intimplate, sttea tn lagrul ce se
afla la o leghe de Brasov, asteptind ajutoare noi de la cazaci i moldoveni,
si de asemenea pe Gheorghe Borbly // si pe Albert Nagy, care rmsesera In urmi. El care se Manse cu aiutorul unei bune rinduiri a carelor
cu artileria ce ajungea cu tunuri man 6 mici ptn la 25 de guri de foc,
a lsat de ctteva ori pe ttari s nvleasa tasupra noastr, dar slava
Domnului fr prea mult izhind. Dup sosirea Aprea strlucitului domn,
Duminici la 12 iulie, ne-am odihnit doua zile, pn s soseasa bagajele,
apoi miercuri, la 16 ale lunii, am iesit la lupt tntre ttrgul Rtsnov44 i satul Vulcan. Vulcanul a fost foarte ru prdat de ai nostri, dei domnul
se tmpotrivea la aceasta, dar nu s-a putut impotrivi attt inch s nu se fac
nici o pagub. Joi, cu mila lui Dumnezeu, am pornit tmpotriva dusmanului aflat la vreo dou mile italiene, urmind drumul spre tnltimile care
inconjurl cetatea Brasovului dinspre ctmpie, cu scopul

de

impiedica

aprovizionarea dusmanilor. Erindu-ne apoi mai bine seama c era lucru

primejdios s ne virtm tntre dusmala i cetate, mai ales a in cetate se afla
multime de oameni, adunavi din toate prtile i putin credinciosi maiest.tii
voastre judectnd dupi faptele vzute, ne-am tridreptat spre cimpie prin
fata oastei inamice. Aceasta nu fcea altceva dectt sa trag asupra noastr
un mare num4r de ghiulele, dar cu voia lui Dumnezeu, far a n,e pricinui
prea mare pagub. i deoarece lagrul dusman avea in fa; o mica mlastin format de un ptrtias ce-i slujea la aparare iar In dreapta o pdurice
si moara de htrtie a cettii, ai nostri, cunosctnd greutatea de a trece cu cavaleria prin acea mlastin, prea str.lucitul domn a poruncit haiducilor archebuzien s descalece. Acesna s-au pedestrit bucuros i trectnd cu brbtie
prin acea mlastin au atacat dusmanul, fr s ;in seama de furia artileriei i avtnd mereu cavaleria In flanc. Tabra dusman a fost inconjurat
dusmanii infrtnti fr s tndrzneasc s ias din tabr
tritr-o clip
s se bat. Numai ttarii i Bectes pasa se aflau in cimp deschis. Dar au
rezistat putin si au mat-o la fug, si tot astfel au tnceput dup cttva timp
Rucari.
Brano. Este redat numirea romaneasc.

Barbir Giorg. Fost comandant al haiducilor din Banat sub, Sigismund Bthory.
48 Nag!, Albert dpitan de haiduci".
" Tera di Rascnevo.
45 A$ezat la circa 10 km vest de Brgov.
44 Bectesc Bassa, Pa$a de trimi$oara.
277

www.dacoromanica.ro

P. 120

p. 121

ungurii, Cu mare ocar i frica, s fuda din tabiri In fata invingitorului;

In asa fel ci din 10 000 chi fuseser, nu cred si fi scipat 3 000. Acea cinchpie se vedea plin // de morti. lar Moise Szkely fugind cit putea pe un
cal murg, a fost ajuns din urmi de domnul Gheorghe Rat, vice generalul

nostru care l-a rugat cu toati cuviinta, s se predea, dar Moise nu a vrut
si se predea si atunci grecul Pang, cimirasul prea strilucitului domn, a
tras asupra lui cu o archebuzi si in aceiasi clip domnul Gheorghe Rat,
l-a stripuns cu hangerul; i s-a tiiat apoi capul, iar Gheorghe Rav i-a luat
calu147.

Becte pasa a fugit impreuni cu ttarii,

calul lui a fost prins. Au

scipat din lupti Francisc Rhcley42 si Farkas Kiss. Au murit multi nobili;

a fost prins viu Stefan Toldio, care dupi citeva zile a murit. In Bra.sov
a fost prins viu Nicolae Bogi.thy51 care a murit. Apoi a fost prins sangeac-

beiul de Moldova" veche52, dar gray rinit. Dup ce s-a dat btlia, am
petrecut voiosi In ziva urmitoare, trigind cu toate tunurile capturate. lar
capul lui Moise Szkely
trimis la Brasov, ca si se incredinteze orisenii de moartea lui. O duceam greu in tabira noastri fiind mare lipsg
de alimente, deoarece brasovenii, fnfricosati, stiteau cu portile inchise
nu se fncumetau s vini In lagir i nici nu lisau pe nimeni s ne aduci
alimente;

este adevirat c acelora care se duceau la oortile orasului

dgdeau cite ceva, mai mult de teami decit de prietenie.

le

domnul victo-

nos ar fi putut sili orasul

dea tot ceea ce voia pentru a putea
armatei solda pe care i-o datora, totusi nu a ficut-o. Si cu toate c soldatii il hirtuiau in fiecare zi si il infruntau peste misurg. cgci voiau s jefuiasci Brasovul, el cauta si-i potoleascg, fie cu vorbe bune, fie cu ameninsau daruri de vesminte frumoase acute cipitanilor de frunte. 5i ping
In clipa de fall.' el rezisti ca prin minune, rminind mereu devotat si gata
pentru a sluji pe maiestatea voastri imperiali, cum a dovedit-o prin faptele
sale. Numitul domn a fmprumutat de la brasoveni 20 000 de talen.
47 Lupta a avut loc in ziva de 17 iulie 1603, ling moara de hirtie.
48 Redei Ferenz.

49 Kisc Farkas, care fusese trimis de domn in ajutorul lui Basta si trecuse de parte lui
Moise Szkely. Vezi mai sus, n. 28.

613 La moartea sa avea 49 de am. Vezi Hurmuzaki, XII, marturia sa din 1599, despre
atitudinea sa si a celorlalti nobili in momentul reintoarcerii lui Sigismund Bthory in anul
precedent. A fost sfetnic" al lui Mihai in Transilvania. Impreuna cu Csaki, Bodoni etc. a
trecut la Sigismund. A fost in Moldova si-1 aduc, apoi a plecat mer-o misiune la turci, la
Belgrad 5i Constantinopol.
Bogati Michleuse. Este probabil Nicolaie Bogathi, care iscaleste In 1601 diferite ordine

trimise de Sigismund in cursul calatoriei sale din Moldova in Transilvania. Mai exista insa
si un Melchior Bogathi, cu un rol mai insemnat, aaturi de St. Tholdi. Pentru amindoi, vezi
Hurmuzaki, XII, indicele.
62 San giak di Mudana, sangeacar in Banat cu resediqta in Moldova veche.
278

www.dacoromanica.ro

RAPORT COMUN
CU PETRU ARMEANUL
catre contele Friederich de Frstenberg53
[1603, sflr,cit septembrie, Praga]

Nu pot a m.14 abtin de a aminti domniei

dupa cum am aratat 0 mai tnainte prin viu grai
ceea ce importa mai mult pentru folosul i profitul maiestatii sale cezaree.
voastre ilustrisime

Dupa ce am plecat noi din Tara Romaneasc cu domnul vistier Nica54, prezidentul"55 acelei vari, pe care principele Radu Voievod a vrut
trimita
impreuna cu mine aici56, la maiestatea sa cezaree cu prilejul aducerii stindardelor i pentru a da oarecare satisfactie ostgilor, gindind ca pe drum
53 Traducerea s-a fcut dupa textul italian publicat de Veres s, in Documente, VII,

pp. 169-171. Adresantul, contele de Fiirstenberg, era Hofmeister al impratului.

54

Mare vistier (1602-1611) sub Radu $erban, apoi mare logorit (1611-1613) sub

Radu Mihnea.

56 Titlu care apare i in textul soliei trimise de Radu la Praga, in sept. 1603 [ibidem,
p. 1601
56 Qui -- adic'a' la Praga.
279

www.dacoromanica.ro

p. 169

trebuia si-1 intilnim pe domnul Radu Buzescu57 <intordndu-se> cu rezolvarea favorabila58 din partea maiestItii sale, in vreme ce <domnul> ti linea
p. 170 continuu pe acei fi soldati52 cu vorbe bune cu speranta c vin banii pentru plata lefii lor, i dadea multe haine frumoase capitanilor lor de frunte i ofiterilor6 pentru a opri murmurul si a potoli pe soldati, cu toate acestea nu
s-a putut evita ca acesti soldati sa. nu se r'gscoale sa nu ucida patru
boieri61 din cauza zabovirii soldei lor. Si au amenintat c vor face tot &safe'
cu ceilalti, daca nu vor fi plativi i vor trece apoi in slujba dusmanilor,
in Moldova sau in Polonia, fiind chemati in mai multe rinduri cu fagaduiala
unei solde 'flair bune. Din aceasta s-ar isca cea mai mare pagluba pentru maies-

tatea sa, caci principele neavind soldati in jurul sau, nu va putea sa mai
faca nici o slujba maiestatii sale si va fi nevoit s. plece din Tara Romaneasca, intrucit turcii i moldovenii vor putea intra dupa cheful lor in

acea Tara Romaneasca, deoarece nu s-ar afla nimeni care sa le stea In cale,
astfel c maiestatea sa ar avea apoi mai mare trud i cheltuiala. Caci maiestatea sa fiind capul crestingtatii, i potrivit cu faggduiala sa, nu va putea
paraseasca pe acest principe Radu Voievod, nici pe boierii sgi. De aceea
eu rog smerit pe domnia voastra ilustrisimas ja bine seama la slujba acestui bun principe si de asemenea la devotamentul acelor domni boieri care,
macar ca au avut multe suparari din partea soldatilor, au vrut totusi s pg.streze si mai departe credinta faggduita maiestatii sale cezaree. Acum aveti cel mai
bun prilej de a-1 putea ajuta62. Sa nu-1 scapati. Ca'ci daca s-ar face altfel, s ma
creada domnia voastra ilustrisim c acel principe fi boierii ar rmine foarte
suprati
ar putea face oarecare dezordine s se duca' apoi s se incbine
(?) polonilor63 sau sa faca pace cu turcii i ar face-o foarte bucuros eind vd

ca in fiecare zi ei 41 pierd bunurile fi familiile lor. De aici ar rezulta o

foarte mare paguba pentru maiestatea sa care nu si-ar putea asigura stapinirea Transilvaniei, si tot ce s-a facut ping acuma cu atita cheltuialg, s-ar
pierde cu desavirsire64. Dar cum ar fi ajutat principele de maiestatea sa si
ar fi ei inzestrati cu mosii In Transilvania, dupa cum le e dorinta, de asta
data i-ati lega cu lantul indisolubil al datoriei, i vor fi cu atit mai prompti
51 Busesti.

59 Pensando che per strada dovesse ti ovare il signor Radul Busesti con la bona expediadic Cu dispoziTia de plat a banilor.
tione da Sua Maestel
Soldati = mercenari.
" Centurioni.
VeZi ibidem, p. 161. Acei patru mari boieri fuseser trimiqi la mercenarii rgsculati care
nu mai voiau s lupte, nefiind p1ti%i, spre a-i 2ndemna la slujb.
62 Hora hanno bonissima occasione di poter lo aiutare. Acest plural este o formul de
respect, desemnind aici pe adresant; cel ce trebuie ajutat este, bine furies, Radu.
Et arrendersi poi sotto li Polacchi.
64 Ameninvare care seamgng cu cea fluturatg de Petru Armeanul comisarilor in 1600,

In conditii oarecum similare.

280

www.dacoromanica.ro

sa devina sclavii si vasalii makstatii sale tn once Filej dud li s-ar da o

porunca pentru binele si folosul crestinatatii. Si factnd acest bine, acelor

romani, maiestatea sa nu va fi nicidecum tnselata, caci vor sluji cu cel mai
mare devotament si cu tot sufletul, si mai ales chid vor vedea hotartt de

unde pot avea banii // pentru a plati oastea. Ei se dig in aoele parti ale
Tarii Romanesti ca un ghimpe grozave5 pentru turci si moldoveni 6 pot
sa impiedice multe planuri ale dusmanului 6 sa-i pricinuiasca mari pierderi, mai ales iarna dud frigheata Dunarea. De aceea, ceea ce voiti domniile
voastre ilustrisime sa faceti, faceti la timp, flea alta zabava, ca sa ramtna
multumiti acei boierio romani si sa-si poata continua slujba cea buna, asa
cum au facut ptna acum. Rog pe dominia voastr ilustrisima a ma ierte si
sa ma scuze daca m-am lungit prea mult la scris si am obosit-o, dar nu pot
face altfel dectt sa spun <toate acestea>, stiind de ctta importanta si de eh
folos este mentinerea pentru maiestatea sa a acestei taxi si dimtpotriva, ctta
paguba ar putea sa-i faca. Spertad a avem ctt de iute raspunsul tmpreuna
Cu o rezolvare favorabila, va doresc de la Dumnezeu numai multumire.
65 Grandissimo stecho.
66 Detti Signori valacchi.

www.dacoromanica.ro

P. 171

RAPORT COIVIUN

CU PETRU ARMEANUL
catre imparatul Rudolf al II-lea67

p. 214

[1603, octombrie (?) Praga]68

... Asa cum &item datori ca servitori prea

devotati ai maiestatii voastre cezaree, nu vom pregeta de a ne spune pare-

rea noastra cu privire la Tara Romaneasca si la ceea ce ar putea sa fie mi

p. 215

folositor si mai profitabil pentru maiestatea voastra cezaree i pentru acea vara.
Mai intii, s ordone prea ilustrului domn Basta sa dea tuturor acelor
bojen i capitani care stilt in jurul lui Radu Voievod II mosii66 fr Transil-

vania, ca unii care au pus umarul si au luptat contra lui Moise Szkely
au eliberat Transilvania; daca s-ar face altminteri ei ar ramtne suprati
sentimentele lar s-a raci si ar tot cauta sa se indeparteze de maiestatea voastA ceea ce ar fi apoi si mai pagubitor, pentru ca daca de asta data nu vor
67 Ibidem, text italian, VII, pp. 214-216.
88 Datat gmit de editor: [Cluj, iolie 1604 (!)].
Accomodarli con li beni in Transilvania.
282

www.dacoromanica.ro

fi rspltiti pentru isprvile si oboselile lor, nu vor mai putea niciodaa

spera ceva de la maiestatea voastr. Dar dac vor fi drurti Cu mosii in

Transilvania, cum vor ei, potrivit cu rangul persoanei, prin aceasta i-ar lega

cu lantul indisolubil al datoriei si ar fi cu atit mai prompti ... etc...

Va trebui ca maiestatea voastri" cezaree s trimita in acea tar o persoan de seam cu o trup de 400 de archebuzieri de care Radu-Vodi si
aibi. respect, iar boierii si soldavii tearn, cci soldatii acuma au ciVtat atita

indrizneali, inch nu se prea tem de principe i fac mult ru sracimii din

acea tal, impreura cu unii boieri" 6 cind vine bietul norod s se pring
la principe, acesta cl din umeri si nu stie ce a fac; dar cind o s fie o
asemenea persoan in numele maiesttii voastre fi care sg nu depind4 de
principen dar s fie tinut din cheltuial si pritit de catre maiestatea voastr, atunci, precum am zis, principele ar avea respect de el si s-ar pune
stavil cu foarte mare folos multelor samavolnicii72 care se svrsesc azi in
fiecare zi, si principele s-ar simti in sigurant73 si ar fi de mare folos pentru
Transilvania, pentru c i-ar sine in friu si pe turci si pe ceilalti vecini pentru care ar fi un ghimee grozav. Si apoi, in foarte scurt vreme aceast
tali ar fi adus in starea cea mai bun si ar alerga inapoi74 dinspre Turcia
si dinspre Moldova oamenii" care au fugit din Tara Romneasca din pricina unei tiranii atit de mari. Apoi acea persoan ar vine socoteala veniturilor si s-ar ocupa s vin cit mai steins" cu putinv &rile si veniturile acelei
firi pentru a putea plti soldatii fr a da atita btaie de cap maiesttii
voastre cezaree.

Maiestatea voastr s se strcluiasd in anul acesta si in cel urmtor si-i

trimit lui Radu Voievod cit de mult ajutor in bani ti va fi Cu putinv,

cad in adevr are foarte mare nevoie de bani in vremiela de faf, si s fac
In asa fel ca acei bani s intre in mina lui Nica vistierul, prezidentur su
din Tara Romaneasei. Totusi s fie o persoan din partea maiesttii voastre
pe l'indi el ca s plteasa pe soldati, pentru ca acei soldavi a stie ji s vad
c stnt banii si ajutoarele" de la rnaiestatea voastr cezaree, caci cu un

foarte mic ajutor" se va face ca acea trup a rmin foarte indatorat

fa; de maiestatea voastr si s. poat vine piept multor forte ale Turcului i
p. 216
s le pricinuiasc mari pierden i //.
70 Alcuni Baroni.

71 Ii qual non abbia bisogno del Principe.

72 lnsolenzia.

" Si assicurarebbe della persona sua.

74 Concurrehbe.

75 La gente. Aici, probaba, se referl la populatia fugit din cauza drilor i a nvlirilor ttarilor -i nu la fuga unor boieri pribegind prin firile vecine.
76 Et vederebbe di restringer il pitl che sarebbe possibile il tributo et le rendite di queNa
provincia per poter pagare li soldati etc.
77 Li denari et aiuti. Din cele ce urmeazi s-ar prea c aiuti" ar Insemna gratificaTii.
283

www.dacoromanica.ro

Prezentul78 pe care maiestatea voastr cezaree 11 va trimite principelui

p. 283

Radu Voievod, ar fi bine sl fie trimis cu unul din servitorii si78 cci va
avea mai mare cinste, dup cum cunoastem noi firea acelui popor ti. acelei
tri, si se va vdi tuturor boierilor si soldatilor del indurare si cita bunvoint arat si acord maiestatea voastrg acelui principe si acelei 06, nu
numai prin trimitere de ajutor in bani si trupe, ci si prin trimiterea prezentului. Acesta ar trebui s fie insotit de cuvinte bune care i-ar face pe toti
foarte indatorati fa t de maiestatea voastr cezaree. Dac s-ar trimite acest
prezent cu acesti soli ai si, lucrul nu s-ar invedera mai de 1oct3. Dar indat
ce ar afla acesti vecini, cum ar fi Moldova si altii, c maiestatea voastr este
cu tot sufletul pentru Radu Voievod <dindu-i> ajutor si prezente, s-ar putea tntimpla s fie ctstigati si ei, pentru eg ei sint tratati altfel de egtre ceilalti.
Rugam umil pe maiestatea voastr s se Indure s scrie scrisori in Tara
Romanease spre folosul su, catre marii boieri cluceru181 Radu Florescu,
vornicul Dumitru82, logoftul Miroslav83, vornicul Cernica84, Radu postelnicul88, Gheorghe Rat80, postelnicul Leca87, logoftul Barcan18.

Alt scrisoare ctre toti boierii in particolar del paese"89, dtre dpi-

tanul Mirza88 moldoveanul, ctre Ionascu81, cpitanul moldovean, ctre Vinze

Barbir92, cpitan al cavaleriei din Ungaria Superioad.

Aceste scrisori ce vor fi scrise catre acesti mari boieri si cpitani nu vor

fi fr de folos, ci vor ajuta mult, ca si cum li s-ar fi trimis un prezent,

cci se vor luda ei au avut scrisoare de la maiestatea voastrg cezaree, si
dad maiestatea voastr le va trimite vreun mic dar, i-ar cistiga cu desIvirsire. Pentru [maiestatea voastd] va fi putin, dar lor li se va prea mult ...
etc

..

[iseglesc Alovigi Radibrati si Petro Armeno]

78 Se pare cg. domnul a primit ping in cele din urin un colan, dar de o valoare muit
mai mica deck acela al lui Mihai Viteazul. Nu am crede a prin prezent este desemnat steagul
care va fi trimis in Tara Romgneascg.
" Ai impgratului.
so Non parera Mente. Ded nu trebuie trimis cu vreo ocazie oarecare, ci in mod special.
81 In text, evident gresit: Stoika Radul Floresco Vornico (!). Punctuatia gresit lin mai
multe /ocuri a fost corectat de noi.
sept. 1604.
82 Dumitru din Cepturi fost mare vornic in sf at apr. 1603
" Fost mare logorit in sfat, aprilie 1603
mai 1608.
84 Mare vornic, august 1602

sg

decembrie 1610.

" Iladu din Cepturoaia, dar nu mai era postelnic in 1603.

86 Vezi mai sus, Descrierea luptei de la Brapv, n. 18.
87 Vezi mai jos, raeortul din 1602" (!) n. 4.
88 A/ fost logoat in 1601. A fost si mare vistier al lui Mihai Viteazul, dar continua
fie nurnit logofgt. Vezi Digionarul marilor dregatori ai rdrii, pp. 32-33.
89 Probabil cu sensul de strgini de taxi, cum rezultg din context.
99 Vezi Descrierea de la Brasov, n. 6.
91 Ibidem, n. 7.
92 Adicg VincenTiu 136rbely.

284

www.dacoromanica.ro

Prea ilustre domn", am uitat sa tnsemn sa se scrie o scrisoare catre

domnul Preda Buzescu, ban de Craiova, fratele acestui ambasador domnul

Clucer Raclu, si toca, daca se va trimite un prezent altor boieri', sa i se faca
O parte si lui.
93 111-mo Signore. Acest adaos se adreseaz.1 unui dregkor de la curte; poate lui Fiirstenberg, care era Hofmeister.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE
CONTELE DE FORSTENBERG"
1603, stirfit octombrie (?). Pragal"

Ar fi de mare folos ca domnia voastra ilustrisimi si puna si-i cheme pe domnul Nica vistierul si pe domnul aga Leca"
i s'ii le ja jurmtntul de credinta catre maiestatea sa cezaree, c.I'd este foar-

te necesar, oricit nu am pregeta noi sI tot repetam intr-una, totusi ar fi

cu mai mare temei daca ei ar auzi din gura domniei voastre ilustrisime
<indemnul> ca atunci cfncl vor fi in Tara Romaneasca <si se vor afla>
cu aceiasi boieri credinciosi maiestkii sale, ei si-i poati indemna97 tn numele maiestkii sale, ca asa cum au rmas pina acuma in slujba maiestkii
sale si a crestiditkii, tot astfel nu trebuie sa se lase de a continua si mai
" Traducerea s-a fcut dupa textul hallan publicat in Hurmuzaki, IV, I, pp. 327-328.
Adresantul este acelasi ca al primei scrisori a seriei de faya'.

96 In Hurmuzaki se d data gresit 1602" (!), fir nici o indicatie de loc.

" Vezi mai sus notele 54 s.u. precum si p. 298.

97 Admonirli, Indemn Cu o nuanf de moniviune.

286

www.dacoromanica.ro

departe cu toat puterea lor, cci daca vor face asa, nu le va lipsi niciodat
indurarea i bunvointa maiesttii sale cezaree, ca unii care s-au sfrguit cu
credint in slujba sa, i acest lucru98 se va putea face atunci dud vor avea
audient la domnia voastr

Si si-i mai fac atenti ca atunci dud vor fi pe lingl preastrlucitul

indemne s deschid bine ochii i a fie in acea tar un

Radu Voievod,

singur cap, si nu nenumrate cum stnt acuma, i c el trebuie s-si cirmuiasca Tara cu dreptate si nu cu tiranie, cum s-a ficut pe vremea turcilor,
ja bine seama s se fac dreptate sracilor, i acume ei nu au parte
de ea, din cauza acestor doi99 frati Buzesti, adic unul care este ban la
Craiovaum iar cellalt care este aici, Radu Clucerull", are ocnele de sare, asa
toat Tara este in mtinile lor i ei fac tot rul pe care II pot face acelei srcimi, i domnul nu indrzneste s spun nimic. La acestea s-ar
gsi leac daca maiestatea sa ar binevoi s trimeat in aceast tar un om
cu vaz, i'mpreun cu 300 sau 400 de archebuzieri care s. nu astepte nimic

de la domnul <Tara> Radu Voievod, ci s fie tinuti din leaf i pltiti

de maiestatea sa i cind domnul va sine seama de el si va avea un bun
sprijin, atunci <acei> boieri i sold* care sint devotati maiesttii sale vor
avea mai mult sigurant, i ceilalti care dui potrivnici vor fi tinuti in
friu i infricosavi si nu vor indrzni s fac nici o neregul, i chiar
turcii atunci, chid ar vedea c se afl mai puTini nem0 sau valonil2
Tara Romaneasc, mai greu s-ar porni s. jefuiasa; <aceasta> ar fi spre
marele folos al trii i spre cinstea maiesttii sale, aci noi
impreun cu acest domn Nica Vistierul i cu aga Leca, impreun cu
boieri
care stilt 'in Tara Romaneasci, am aduce lucrurile 'in asa stare, c5" maiestatea sa s-ar afla multumit, i acea biat ar ar rsufla, i n putini ani
s-ar reface bine; si pe l'ing aceasta chid ar fi nevoie de un ajutor pentru

acei boieri, s nu pregete si-i ajute de indat, czi domnii din Tara Romaneasc si Moldova obisnuiesc ca fr judecat
dup cum se obisnuieste
printre crestini
ci <doar> pe spusa unora cu minciunile lorm s pun
omoare pe boieri i apoi de multe ori s-au cit <prea tirziu> asa c.
pentru acest motiv ar fi bine ca s fie 'in Iari un asemenea om cu greutate.
98 Adic luarea jurmintului

transmiterea directivelor continute in acea scrisoare. S-ar

prea ins c paragraful ce urmeaz constituie mai degrab o critic acerbI a domnului i a

Buzestilor decit un program constructiv, sugerat domnului pe aceast cale.

99 Al treilea frate, Stroe, murise in octombrie 1602 dup duelul eau cu cumnatul hanului ttar.
mai 1608.
Kraglievo, Preda Buzescu, mare ban, august 1602
ianuarie 1610.
101 Radul Pucioro (1.) (= Cluciaro), mare clucer, septembrie 1602
102 Tugeschi over Valoni.

103 Ma il dito di altri con le bugie loro.

287

www.dacoromanica.ro

Ne ruggm de domnia voastrg ilustrisimg ca ajutorull" acordat din

indurarea sa de cgtre maiestatea sa lui Radu Voievod, si fie dat acuml"

in miinile acestui domn Nica Vistierul, pentru ca impreun cu ce vor putea

cpta din tar, s poat pad oastea i s dea incredere i sperany acelei Iri, cum ea' intotdeauna vor fi ajutati de maiestatea sa cezaree
stie a au fost ajutati ping acuma.
Dacg va gsi cu cale domnia voastr ilustrisirn, atunci cind acesti
domni 1i vor lua slobozirea de plecare <s binevoiasc> s ne recomande
pe noi'5, ca sg stie cg &intern trimsi in acea targ din ordinul i porunca
maiesttii sale cezaree, i c aceasta este vointa sa, i apoi va vedea domnia voastrg ilustrisimg cit ne vomi strdui pentru folosul maiesttii sale,
qi

ne ierte daca ne-am lungit la scris, nu pentru a da sfaturi domniei

voastre ilustrisime, ci pentru ci noi cunoastem firea acestor oameni

nevoia care este in acea tarsi, am vrut s seinnalm acestea, i dorrinia voastrg

faceti cum vi se va prea mai bine. lar noi rminem intritdeauna in

slujba i la porunca clomniei voastre ilustrisimel"

... etc.

104 Autto conceso (0, adicg banii pentru plata ostasilor.

106 Al presente.

106 Se observi folosirea continul a pluralului persoanei I in aceast scrisoare, pe care

credem c o putem atribui impreura lui Radibrat i Petru Armeanul, ca i celelalte doul care
o preced.

Scopul real al acestei scrisori este s. infiviseze In asa fel situaiia din Tara Romaneasc, inch s'a" justifice leacul" recomandat de autori: s obtin de la imperiali o menyiune
speeiaIX a rostului lor in Tara Romaneascg. Partea
cu a.7a-zisele indemnuri catre boierii

devotgi, ca s

timing si mai departe credinciosi, este Injghebata doar pentru a introduce

catre domn, constituind expunerea mesteugiti de care era

celelalte pretinse Indemnuri"

nevoie.

www.dacoromanica.ro

PETRU GRIGOROVICI
ARMEANUL
Pupa 1560

1616)

Petru Grigorovici Armeanul, zugrav i poliglot

cu o

vocatie innascut de interpret si de misit, ostas poate clndva, i negustor din fire, agent
confidential 6 sol al lul Mihai Viteazul Inca din 1595, apoi emisar al lui Basta 6 al imperialilor, autor partial in treacat al Cronicii lui Mihai Viteazul", ramtne totusi aproape un
necunoscut. Desi apare destul de des in documente, lumina marturiilor pare mai degraba
sa-i tntunece deck si-i lamureasca fizionomia, care continua sa fie destul de echivoca, attt
pentru contemporanii si, cit i pentru istoricii actuali. In documente, D. aflgrn mai ales
indirect, la persoana a treia. Declaratilie sale stnt de cele mai multe ori redate de altii.
Chiar 6 uncle dintre rapoartele sale mai tirzii apar tntr-o forma rezumata 6 impersonal,
care le lipseste de elementul vieii imediate si autentice. Informatifle despre el stnt destul
de fragmentare. Originar din Liov, el Isi avea acolo 6 casa, 6 familia cea adevarata, chiar
daca aproape de sfirsitul vietii el se va lauda cu calitatea de localnic al Moldovei, datorita adoptiei sale de catre boierii de aid, sub forma tmei aliante matrimoniale cu una
dintre primele Aran moldovene. Nu stim cu ce prilej 6 in ce calitate a aparut mai trail
289

www.dacoromanica.ro

In Tara Romaneasc, unde 11 afam In mijlocul anultu 1595, ciad este trimis de Mihai Viteazul ca
emisar in Polonia, cu o Insrcinare special la Kiev la ducele Constantin de Ostrog; i II si
duce pe Lubieniecki, purtkorul din partea domnului al unor propuneri i rugminti in
extremis. Folosirea sa pare, mai degrab, o improvizare ad-hoc datorat faptului c el

insusi era din Polonia si a era cunosckor al limbilor slave. Succesul acestei misiuni avea
faca apoi din Petru Arraeanul un sol de tain In tratative destul de complicate, cerind
pe ling un fond poliglot si o indemlnare deosebit. Petru Grigorovici stia de acas limba
armean i cea polon. La scoala din Liov a trebuit s invete i latineste. Dar el scria mai
ales in limba italian, ca toti membrii coloniei armene din acest mare emporiu; el avea
negotul in singe si o cunoastere destul de Intins a hunii orientale, care se intIlinea acolo cu
drumurile spre lumea din Occident. Indeletnicirea de zugrav de icoane l pune'a in legkur
cu lumea ortodox. Probabil c In aceast calitate s-a abkut i prin rTara Romneasea,
inainte de vara anului 1595. Mai tirziu, scriind Impratului pentru a-i cere recompense, el
va pretinde in 1603 c.' de zece ani (!) s-ar fi aflat in slujba casei de Austria. Dar acesta
nu este singurul neadevr din acea scrisoare. In soEile sale se manifest un stil personal
rezultind dintr-o siretenie care pkrunde tot gindul stpinului, care il foloseste si nu preget s adauge o serie de elemente, in blurb: parte fictive, atunci ciad crede c adevrull mai
trebuie colorat Intr-un anume sens. Astfel, In 1598, el infloreste cuvintele domnului ctre
arhiducele Maximilian, pentru a fi mai persuasiv, si tot astfel, mai firziu (In 1599), el implineste cu imaginatia tkerile sau reticentele impratului cu privire la dorintele domnului,
dup cucerirea Transilvaniei. Intr-adevr, in septembrie 1598, dup: rentoarcerea lui Sigismund, Mihai Viteazul trimite succesiv, la o sptmIn. distan, doi emisari la Casovia, la
arhiducele Maximilian. Primal din ei, Petnehazy (primit la 25 septembrie) pentru a cere
lmuriri i instructiuni, In fata noii situatii create de fostul principe, al doi1ea4 Petru Armeanul (primit la 1 octombrie), pentu a denunta tratativele lui Sigismund cu turcii i a
Indemna la o actiune grabnic Impotriva lui. Totodat, cerea domnul s" i se trimir'a o
diplom imperial de restituire a vechilor privilegii ale secuilor. Chiar de la inceput se
constata o deosebire total

Intre stilul expunerii lui Petnehazy [Hurmuzaki, XII, pp.

cel aI cuVintrii Armeanului, 'in

392-393], formulat pe puncte de o mare sobrietate, i

care un fel de element comico-dramatic rzbate ini scene sau imagini vii, dar poate nu chiar
pe de-a intregul reale. Prima scera cu care se deschide expunerea colorat a armeanului 11
infatiseail pe domn spumegind la aflarea trimiterii de catre Sigismund a lui Ovan, ca
trateze pacea cu turcii, i exdamind: Sperjurul! Nu e destul c s-a arkat flea' credint
fat de impratul crestin, dar vrea acum s predea <dusmanului> i propria mea
si s-o nenoroceasc! De aceea mergi acolo 6 spune-i c. dac va face pace si aAianfi cu
dusmanii i necredinciosii, ii voi fi eu insumi indeajuns i turc i Vgin in local lor!"
Lucru pe care acest Petra
taw (!). Concomitent ins mai era Insrcinat s struie
pentru eliberarea cornisarilor imprtesti i s. nu piece Oda nu Ii va vedea slobozi. Lucru
pe care 1-a realizat atunci (!). Dar totodat i cu precklere, domnul 1-a trimis la luminvia sa [Arhiducele Maximilian], sub pretextul ea se duce In Polonia, spre a raimi cazaci, ca
s-i expun situar,ia i s se informeze de Imprejurki, pentru a sti cum s se cluzeasc
mai bine. Si dei principele a vrut
revin pe Petru, trimitind rspuns domnului prin
290

www.dacoromanica.ro

Bodoni, domnul 1-a rrimis pe acesta de indat tnapoi, punindu-i in vedere s. nu-i retina
trimisul pentru c aceasta fapta ar fi in detrimentul tarilor lor. Astfel, Petru a fost lasat
plece, dar principele i-a oferit multe bogatil (!) ca
spuna contra cui naimeste domnul
foloseasca in expecazaci, dar tot ce a putut scoate de la el a fost c domnul ar vrea
ditii peste Dunare. Si tot nu I-a lasat s piece pina nu 1-a pus sa scrie domnului cum c el
[Sigismund] este plin de crediirta si de sentimente bune fa ll de domn. Dar el a dat in
tain servitorului su o insemnare scris pe armeneste, cum ca. domnul are doi ochi
doua urechi i ca va intelege usor ca a trebuit s serie acea scrisoare dupa cum a porunoit
principele. Dar evident ca. acest procedeu oblic face mai putin credibila atitudinea dirza a
solului in fata principelui, transmittridu-i intocmai arnenintarea lui Mihai Viteazul sau certndu-i in mod ultimativ eliberarea comisarilor imperiali.

Abia acum se ajunge la obiectul misiunii lui Petru la arhiducele Maximilian Domnul
vrea sl ;tie daca se bucura de aceeasi incredere si declara a vrea s. ramini credincios
ping la moarte, juramtntului sau. Chiar daca Sigismund va tncheia pace cu turcii, el
[Mihai] nu ar cousin* niciodata la o asemenea pace. Domnul are si el legaturi cu urtii
turci i tatzri, datorita clrora poate afla once i poate face sa fie vazut cu ochi mai
putin buril Transilvanul, dupa cum a i fcut. $i deci arhiducele sa se increada doar
Dumnezeu i in el, dar s se lase si sfatuit sa nu se impace cu Transilvanul etc ... Domnul
a ajuns destul de departe cu secuii, dar i trebuie o scrisoare de incredintare dia partea
arhiducelui c poate s le fagaduiasca acestora vechile lor liberati .. Aid intervine o
digresiune relativa la sentimentele voievodului de Kiev, 1a care fusese Petru cu vreo qapte
saptiimini mai tnainte, fa t de arhiduce (rege posibil al Poloniei). Apoi alta digresiune, cu
privire la regele PolonieA care cu un an 'in urma voia s trateze cu Valahul o inchinare a
acestuia, asemenea acelei a Moldoveanului, si care a vorbit chiar cu Petru i i-a fagaduit
niste sate In Lituania, daca s-ar orienta in sensul acesta. Se revine, in sfIrsit, la subiect.
Domnul a trimis lui Sigismund, claci s-ar lupta cu turcii, o oaste de 8 OM (!) de oameni,
care se afla la Lugoj si care, daca ar fi chemata de arhiduce, ar trece in tabara sa. Domnul
trisusi este gata sa treaca cu toata oastea sa daca 1-ar cherna arhiducele. Dar sa nu fie dat
uitrii In privinta ajutoarelor Vineyti, caci are multi ostasi pe care nu-i poate plati singur.
$i, in incheiere, e infatisat alt scena, corespunztnd celei de la tnceput. Chid a plecat
Petru, cu dou.' saptamin' i mai tnainte de la voievod, care se afla la Craiova, acesta puntnd
un genunchi In pamtnt in fata lui i rididnd mtinile a jurar s in cu credinta de-a pururi ctt. vreme ti va sta capul pe umeri, juramtntul pe care 1-a ficut imparatului.
Se poate constata ca miezul soliei In sine ocupa putin loc in acest mozaic de confidente, indiscretii, exagerari, lingusiri (folosind calea indirecta a declaratiilor mai muIt ori
mai putin exacte ale voievodului din Kiev) si laude de sine. Alaturi de doran, tnfatisat cu
gravitatea cuvenita, el nu omite sa se Infatiseze si pe sine, introductnd pe de lturi si un
element de comedie in scena dintre Sigismund i propria sa persoana, foane prezenta in
toata aceasta expunere. Apar exagerari vadite. Oastea trimis de Mihai in Transilvania nu
atingea cifra aratata. Rolul pe care si-1 atribuia sie-si, in eliberarea comisarilor de pilda,
nu corespunde strictei realitti. Un lucru merita sa fie retinut. Cererea acelei scrisori impe-

riale de catre Mihai, pentru a putea fagadui secular restituirea privilegiilor lor, a avut
291

www.dacoromanica.ro

urmare neasteptat. Rmas n suspensie, ath din cauza indolentei binecunoscute, paralizInd intregul aparat de stat habsburgic, clro i dintr-o convingere a nu s-ar putea pune
temei pe secui, Intruch Bathorestii ii considera devotati cauzei lor, ea primeste o aka' rezolvare. Insusi Petru Armeanul va plasmui pentru Mihai o falsa diploma' cu atita maiestrie,
Inch a klocuit cu succes lipsa unui document autentic.

In anul urmator, citeva hmi dupa venirea lui Andrei Bthory in Transilvania, el este
din nou trimis in taini la imperiali, de ande se "intoarce aducind incuviintarea, in principiu,
a acdunii contra cardinalului. Scena reIntoarcerii sale si a lui Petnehazy este descris de
Darald. Si de ast data apare un element de comedic In amanuntele privindu-1 pe colegul
su de solie. Dupa ocuparea Tramilvaniei el este din nou indreptat spre curtea de la Praga.
Dar aceasta, luind act de venirea lui, arat c asteapta o solie compusa din marl dregtori
din Tara Romineasca si Transilvania, care a si fost trimis neintirziat. El Insusi avea
mai zaboveasca pentru a veni cu banii asteptati de Mihai pentru platia ostasilor. De
indat a si trimis veste domnului ca i se trimit 100 000 de florini prin el, precum si un
prezent extraordinar" In valoare de 25 000 de florini (prin Carlo Magno). Dar chid a ajuns
la Satu Mare si a aflat ca nu 11 asteapta nici o suma acolo si a incercat zadarnic la
Casovia s obtina de la Lassota, mcar una mai mica (30 000 de florin, a fost cuprins de
panica ark de ingrozitoare, ca lamentatii, urlete si gesturi de disperare, la care s-au
adaugat i revrsri torentiak de critici la adresa noilor soli ai domnului (care nu ar
exprima adevratul punct de vedere al acestuia, ci pe al unora care ar vrea ca el s pis-

treze pentru el Transilvania) si declaradi ca el este un om mort, cl va plati cu capul

lipsa banilor etc ... etc., inctt plri si Mihai Szkely, cpitanul de Satu Mare care fusese
numit unul dintre comisarii imperiali in Transilvania si care 11 socotea pe Mihai omul care

trebuie, a fost cuprins de ingrijorare si s-a ktrebat daca subalternul su, I. Darahi, trimis
la doma la Alba Itdia si retinut de acesta fara alte explicatii, nu va fi ptit vreo napasta
din partea acestuia. De acum incolo el va fi mentionat adesea In rapoartele comisarilor
M. Szkely si D. Ungnad, si de cele mai multe ciri Intr-o atitudine protestatar, submirdnd
aqiunea solilor oficiali, carora le opunea propriile rezultate le care ar fi ajuns el. La
rindul lor, solii 11 declarau mai grijuliu de interesele imparatului dech de ale domnului, in
vreme ce Dionisie Rally 11 acuz c Indeamna pe Mihai s pastreze Transilvania pentru
sine. In reteaua de intrigi tesut contra lui Mihai, Petru Anneanul s-a lasat cistigat de
Basta, potrivind lucrurile In asa fel, ca s fie luat prizonier 10. Miraslu. La primul prilej
nu a sovait s loveascl In doamna Stanca, spre a-si dovedi zeha fata de noul stlipin. Dar
aceasta era fara iluzii n privinta lui si 11 trata cu o desconsiderare manifesta, folosindu-1
ca agent si iscoad' fa; de Radu $erban, dar neacordindu-i nici o Incredere si tratIndu-1 ca
sluga.

Lucrul era datorat poate si manevrelor suspecte ale acestui agent imperial, care curInd
se va lasa mituit de Movilesti, pentru a ponegri pe Radu $erban si a strecura propunerile lui
Simion Movila aduse de fratele sau, Iosif Armeanul. Nu stim care vor fi fost raporturile lui
Petru Armeanul cu Radu $erban inainte de februarie 1604, eind e mentionat de Basta un
incident al lui cu domnul. Aceasta ciocnire a trebuit sa fie de data recenta, deoarece din
septembrie 1603, chid este trimis de domn In solie la imparat i ping la 20 ianuarie 1604,
292

www.dacoromanica.ro

dud pleaci din Viena spre Tara Romaneasca, el nu a avut cum sa intre in conflict cu el.
Supararea a putut fi provocata de propunerea privind trimiterea unor comisan i imperiali
care sa pia:teasel, cu mina lor, pe soldati. Ceva mai tirziu, in iulie, acelasi Petru Armeanul
imp reuna cu Radibrat aveau s propuna imparatului trimiterea unui filer imperial cu
400 de archebuzieri, iar in privinta soldelor ostasilor tocmiti de domn, efectuarea playa
lor de catre vistierul Nica, sub control imperial. Acest vistier facuse si el parte dintr-o
a doua solie a lui Radu Serban, in 1603, la imparat, impreuna cu Radibrat. Dar chid se
ficea aceasta noui propunere, lucrurile se tnveninasera. Petru Armeanul, care fusese trimis
inapoi de Basta in Tra Romaneasca, de unde nu mai putea pleca, dupa cum se tia si la
Sibiu (Veress, Documente, VII, pp. 205-206), reuseste, in sfirsit, s obtina a fi tfirnis de
domn ca sol la nunta lui Albert Huet. De acolo se repede la Cluj, Ia comisarul imperial
Krausenegg, cu un nou raport despre simatia din Tara Romaneasca, mult mai gray deck
cel din februarie. De asta data, domnul era acuzat, pur 6 simplu, c foloseste banii Imparatului pentru a plati pe turci si pe titari! Comisarul Krausenegg, ramas cu intreaga grill
a acestui sector in lipsa comandantului (Basta) plecat la imparat, primeste cu oarecare
revelatiile Armeanului, observind ca multe dintre faptele aratate fusesera sernnalate
chiar de domn. El remarca, mai mult ca o curiozitate, perfecta concordanta dintre
ratiile lui Petru si cele ale lui Radibrat, subliniind totodata faptul c Vimercati, care
raporteaza lucruri autentice, nu pomeneste de cele insirate aici. Ceva totusi din acuzarile
lui Petru, Intarite de Radibrat, dupa cum reiese din raportul lar comun catre imparat
oarecum doje(Veress Documente, VII, p. 214) l-a influentat pe comisar in rspunsul
nitor din 30 iulie catre domn, care ii scrisese la 12 si la 26 iulie, cerind cu disperare bani
pentru a rezista incursiunilor ca aceea din banatul Craiovei si care ameninta cu
parasirea tarii, in eventualitatea a nu ar fi ajutat (ibidem, p. 212). I s-au trimis bani,
Restul i se va trimite prin Petru Armeanul, care a lost retinut Pita acuma la Cluj mai ales
de aceea. Urmeaza, insa alte raspunsurA pe alt ton, la 1 i 2 august.
A fost oare atitudinea lui Petm Armeanul determinata de resentimente personate

fa; de domo, sau cumva trebuie s Impingem ping la aceasta data o dedaratie destul de
suspecta a fratelui lui Petru, facuta la 12 octombrie fug, comisarilor de la Cluj (Hurmuzaki, IV, 1, pp. 396-397) si s vedem aici o intreaga campanie pomit, cu bun.
pentru inlocuirea lui Radu Serban cu Simion
Iata ce raporteaza comisarii la acea

data. A sosit iarasi din Moldova fratele

lui Petru Armeanul, anume Iosif Grigorovici, i raporteaza ca. din nou stau adunati ttarii Nogai la Nipm, n numar de 15 000 de oameni. De asemenea, in apropierea Dunrii
ar sta un pasa. turcesc, Hadder-pasa cu 1 000 de oameni
[s-ar putea uni cu turcii
la Timisoara pentru o incursiune in Transilvania]. De asemenea, mai aduce o scrisoare
de la pribegii munteni, care stilt stabiliti in Moldova, prin care acestia, aratindu-si inca
o data nevoile lor, staruie iarasi pentru numirea lui Simion in Tara Romaneasc. [ Scriara tii sus-zisul losif, prin fratele sag,
soarea este trimisa In original sub litera B].
Petru Armeanul prin viu grai c Simion se leaga ca la amintita i sperata sa inaltare,
nu numai sa nu cear de la ms. imperiala aid un ajutor bnesc, ci chiar
mai dea
acestuia in fiece an 100.000 de talen in mlinile guvematorului Transilvaniei. Si dud
293

www.dacoromanica.ro

raaiestatea sa al vrea si trimiti soli la Moscova, in Persia si la ttari, el se leagi

ocroteasc in calea lor cu bine si in siguranti. De asemenea s trimit ajutor maiesttii
voastre de cite ori ar fi nevoie, sau chiar s mearg personal in ajutor i s primeasci
steagurile de la el, $i s ;Mg' o pace de asa fel cu ttarii i turcii inch teritoriile maiestitii
voastre si nu fie atacase de ei. Si pentru mai multi siguranti, s nu fie socotit bun
recomandat spre a fi voievod in Tara Romineasci, doar ca frate al lui Ieremia, ci
acest Simion ar mai vrea pe deasupra ca s tini pe unul din fili si (care slat pare-se
in awair de sapte) la curtea maiestitii sale, si si cumpere pe teritoriile maiestdi sale
bunuri In valoare de 600 000-700 000 de guldeni."

Mai arati c

sus-zisul

Hadder-pasa aduce cu

sine

un steag, pe care ar

fi

si-1

dea lui Radu-Vodi In Tara Romineasci.

Nu stim cum se va fi terminat aceast fazi a raporturilor lui Petra Armeanul cu

domnul. S-ar pirea ci nu s-a mai intors in Tara Romineasc, preferind s stea mai
aproape de curte, Intr-un post de interpret. In mai 1606, continuindu-si politica de lamentatii

redamatii din octocabrie 1603, cu patetice referid autobiografice

p. 1721 el cere si fie despigubit de poloni, cci atunci dad a fost trimis in Transilvania i Tara Romineasci a fost jefuit, luindu-i-se nu numai bagajele sale, dar fi scrisorile
impratului! [op. cit., VIII, pp. 14-15]. In anul urmitor, el cere impiratului restul banilor ce i se cuvin. Gata oricind s aminteasci de sacrificale sale si speculind legiturile
sale cu Orientul, unde i purta negotul fratele silu Iosif Grigorovici, prin care pretinde
i incercat o apropriere de sahul Persiei, marele Abbas, du,smanul turcilor, Petru
Grigorovici pare, in sfirsit, desemnat pentru un rol major. Ambasadorul venedan la
a fi

Praga ii

raporteazi dogelui la 27 august 1607 (ded intr-o fazi urmitoare pica de la

Szitvatdra) ci impiratul, inainte de a trimite un ambasador la Constantinopol, va

expedia cu un pasaport al pasalei de Buda pe Petru Armeanul, care desi poart acest nume, se crede totusi c ar fi ragusan (!) si care sti la Praga servind de tilmaci. Dar
aceasti veste nu s-a adeverit. In februarie 1610, el este chemat ca martor al apirrii
alituri de Radibrat, in procesul destul de tulbure al lui Sigismund Bthory si al lui
Marcu Vodi.

El reapare, in mod neasteptat, in orbita prsiti a firilor romine, in

1611. Scri-

soarea sa din Roman (N. Iorga, Studii fi documente, IV, p. 144) ni-1 araa 'in termenii
cei mai buni cu domnul pribeag Radu $erban pe care il spase cu perseverent in 1604,
cit i cu tinrul Constantin Movili al Moldovei. Dealtminteri, se vede ea' raporturile
erau destul de strinse, desi nu reiese destul de ciar dad anume i-a
sale cu aceast
fost oferiti o sotie de ctre boierii din Moldova. In general, precizia cronologici lipseste din acea scrisoare, care se descompune In momente destul de depirtate unele de

altele, i unele firi vreo semnificatie deosebiti. (0 analizli mai aminuntiti urmeazi
mai departe in Observafii critice). In realitate, Petra nu avea nici o misiune la Radu
Serban, dar a fost la el in speranta si-si inventeze una. lar doranul, poate fig prea
mari iluzii cu privire la caracterul alunecos al acestuia, a vrut tOttlfi s extragi de la
el informatii, care
intetesau de aproape, i apoi sil se slujeasci de el, mai intii pentru
a transmite anumite doleante sau explicatii i apoi chiar ca ernisar direct, insircinindu-1

294

www.dacoromanica.ro

Cu ultimile sale comunicari inainte de pornirea la lupta contra 1W Gabriel Bthory.

Si mai .tirziu, dupa Incheierea expeditiei, domnul, care nu isi putuse valorifica victoria,
nefiind ajutat da timp si care era sortit de acum Inclo unei situatii jalnice de domn
pribeag, va trimite prin el cereri de bani catre acelasi palatin [ibidetn, p. 212] caruia
Petru ii afirma si personal ca fostul domn nu mai are decit 16 ducati. Tot el anunta.

apropiata venire a acestuia la Viena, unde prezenta lui nu era dorita in momentul celebrarii unei nunti impa'ratesti. In februarie 1612, el este unul dintre solii lui Radu aflat
la Viena. Dar Petru Armeanul continua sa se intereseze de Moldova. In ianuarie 1612,
el declara ca este nevoie de un om de credinta, care ea' meargl la Constantin Movila in
Moldova si care sa se adreseze i boierilor moldoveni. Totodat. era nevoie si de un emisar
de tain, care sa se strecoare la sasi i la secui, s introduca osta.si la unii, sa se informeze
de dispozitia ce/orlalti
in vederea unei actiuni contra principelui Transilvaniei. Acest
om credincios, priceput i discret trebuia sa fie chiar el, dupa cum rezulta din propune,
rea sa. Dar foarte curind este lichidata domnia lui Constantin Movila in Moldova, iar

cea a lui Radu Mihnea, care incepe acum in Tara Romaneasca, este far legaturi Cu
imperialii, 'in care sa se poat. insinua si el. Tot In 1612 moare i Rudolf al II-lea,
stapinul din urma 'al lui Petru. Noul imparat avea metode i 'veden i diferite i alti
oameni in jurul sau. Dar in Moldova se produc in anii 1615, 1616.. fapte noi. Instalarea lui
Alexandru Movila putea deschide iar un tirg al rocmelilor pentru emisari veniti din.
imperiu sau din Polonia. Faptul ca. s-au gasit la moartea sa in casa sa de la Liov, printre
i Giurgi-pasa,
alte acte i unele relative la tratativele dintre Doamna Elisabeta Movi1
ar indica un amestec al su i in aceste tormeli. El este ucis In 1616 in Moldova(,, intr-o
ultima solie spre Orient'. [P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 208]. Acest om, care
se vaitase prin 1603 ca. si-ar fi jertfit nu numai timpul, sanatatea i averea in slujba
imperialilor, dar pina si familia sa, persecutata din pricina lui, si care nu mai vrea
stie de el
dar care indata, in 1604 apare in legiturile cele mai strinse si mai suspecte
cu fratele sau, Iosif, venit cu ofertele lui Simion Movil, el care nu inceteaza si se
declare sarac lipit, acuma la moarte, in clipa adevarului, este dat de gol. In casa ha din
Liov, calcata de reprezentantii regelui Poloniei, se gasesc chitante pentru creante asupra
imparatului, totalizind suma de 22 913 zloti, privilegiul imperial de Innobilare pentru
el g fratele su
acre privitoare la Mihai rmase la solul sau: privilegiul pentru dom-

niaTarii Romanesti dat de Sigismund Bthory lui Mihai Viteazul,

acte

semnate de

cardinalul Andrei Bthory, scrisori ale imparatului Rudolf catre Nestor Ureche si Constantin Movila, actul tratativelor intre imparat i Mihai Viteazul, al doamnei Elisabeta
Movila cu Giurgi pasa... etc" [ibidem, dupa actele municipale din Liov]. Arhiva perso-

nal i destul de sugestiva, dar care nu inlocuieste niste memorii bogate in incidente, fie
chiar i romantate ca uncle din rapoartele sale.

Mai ramine intrebarea: Ce fel de influent a exercitat asupra oamenilor si a evenimentelor? Ea este conditionata de o alta: Ce temei se poate pune pe marturia. dui?
care i-au fost incredintate
Trebuie facut o deosebire Intre soliile precise si limitate
i actipe care le-a Implinit, in general constiincios, cu unele variatii personale
vitatea sa de talmaci, care scapa oricarui control. El gasea foarte natural s omita291

www.dacoromanica.ro

din talmacirea sa tot ce ar fi putut supra pe stpin, iudiferent daca prin aceasta schirnba
tot spiritul unei comunicar' i. Aceasta pilactica s-a exercitat din plin in transmiterea fantezista a raspunsului Imparatului la punctele privind dorintele lui Mihai, care ne-au parvenit intr-o forma ciudata, naiva, aductrid parca a fragment dintr-un basm oriental. La aceasta
particularitate se mai adauga abaterile datorate fie unui interes propriu, fie unor sentimente personale: vanitatea einitg A invidia fa; a de solii mari trimisi la tatp.rat, pe
care ii discrediteaza tit poate. In sfirsit, caracterul su insinuant, ba chiar intrigant, fricos A lipsit de scrupule, facea din el un auxiliar foarte nesigur, mai degraba periculos.
De aceea, influenta sa a fost adesea negativa.
Problema sinceritatii sale se pune mai ales cu privire la rapoartele sale despre
starea Tarii Romanesti sub Radu Serban. Nu o data slut exploatate, in mod tendentios,
contra domnului niste conditii generale semnalate si In Transilvania. Este ciar ca in rivalittile boieresti, el se face ecoul partidei potrivnice Buzestilor. Nu este exclus ca, in
timpul participarii sale la solia solemna.' trimisa de Radu $erban la imparat, s se fi
inchegat grupul Aga Leca, vistierul Nica, Radibrat A Petru Armeanul a carui existenta

reiese din confruntarea rapoartelor lui Petru cu ale lui Radibrat. Incidental au mai putut
interveni, in priv:nta lui Petru, A argumentele convingatoare ale lui Simion Movila comunicate prin Iosif Grigorovici. Asadar nu pot fi folosite ca absolut sigure datele oferite
de rapoartele sale.
Textele

relatrilor de fa/a au fost publicate in Hurmuzaki, IV, pp. 368; 404-405

si in N. Iorga, Studii si documente, IV, pp. 144-149.

In istoriografia romana el ocupa un loc insemnat ca autor partial al unei cronici

sa. De aceasta cronica s-a
folosit Mihai Viteazul la intocmirea memoriului su catre Rudolf al II-lea, precum A a
a hit Mihai Viteazul, cuprinsa si de Szamoskzi in istoria

celui catre marele duce de Toscana.

Despre Petru Grigorovid s-au ocupat N. Iorga in Istoria lui Mihai Viteazul qi
Ioachim Craciun A
P. P. Panaitescu in Mihai Viteazul, iar despre cronica amintita

Dan Simonescu. Sadi Ionescu 1-a trecut in Bibliografia cilia torllor straini, pp. 81-82.

www.dacoromanica.ro

[DARE DE SEAMA DESPRE IMPREJURARILE DIN TARA ROMANEASCAil

1604, februarie 20, Citij

Petru Armeanul, intorcindu-se la 20 februariel p. 368

1604 din Tara Romneasc la Cluj, a spus c Radu a fIcut un armistitiu

cu hanul ttarilor2, pltindu-i 5 000 de bani de aur3, cu aceast invoire
ca ttarii s nu nivleasa' in Tara Romneasc. Bizuindu-se pe aceast
pacificare, Radu a pus s* se vesteasc peste tot ca locuitorii care se adpostiser in mun/i de teama ttarilor, s se intoarc la locurile lor i s
locuiasc in casele lor. Dup ce s-a fcut ala, a ravlit in grab in Tara
Romneasc o oaste de ttari j a dus in robie un mare numr de romni.
1 Traducerea s-a ficut dupa textul latin redactat la persoana III si publicat 'in Hurmuzaki, IV, 1, p. 368.
2 Cum Tartarorum Chamo=Gazi Ghirai al II-lea.
3 Aureorurn.
297.

www.dacoromanica.ro

Voievodul Radu este un barbat cinstit si nu incearca nimic ce ar fi

riu, dar are sfetnioi f'tarnici4 si inselatori in care nu se poate avea
-credere: indeosebi un oarecare comis Leca5 ce se bucura de mult autoritate si avere si care capteaza prin daruri bunavointa si favoarea turcilor,
si este de temut sa nu iasa cumva vreo primeidie pentru Radu si pentru
acea .0118 din partea sa datorita unor intelegen tainice cu turcii.
Stoichifil si Cernica8 stilt credinciosi. Locuitorii tarii stilt storsi de
mad diri, cad de fiecare poart se cere o data 60, o data 100 de florini,
si se aduna multi bani, si nimic nu se foloseste pentru intretinerea armatei,
ci totul se intoarce spre folosul personal9 cu toat plingerea pe fat a
locuitorilori a voievodul insusi si boierii prea Isi impart Ora si comorile
aflate de la voievodul Mihai.

Ar fi mai nimerit sa fie trimisi cu banii hotariti de maiestatea sa niste

comisad care si plateasca Cu mina lor pe soldati, si si-i oblige pe capitani
si comandanti la juramintul de credinta fata de maiestatea sa, si sa ja
searna si la alte treburi din tarll.

In toata Tara Romineasci. nu sint acurna peste 3 000 sau 4 000 de

ostasi. Ieremia, voievodul Moldovei pindeste once prilej12. Hanul ttarilor i-a rgaduit 50 000 de oameni.
Mai se afla la hotare si rasculaTii din Transilvania, de asemenea si
cazacii, alungati de curind din Transilvania dupa moartea lui Moise Szkely,
si care pindesc once prilej13 ...

[Credem ci nu este lipsit de interes ecoul trezit de comunicarea lui

Petru Armeanul. Ream scrisoarea lui Basta din 21 februarie 1604 din
Cluj]:

Eri seara a sosit Petru Armeanul, care s-a intors din Tara Romneasca,
si dupa cite spune, s-ar prea ca legatura despre care era oarecare banuiala
ca s-ar fi incheiat intre acest domn muntean 6 cel moldovean, nu se adevereste, si, acelasi lucru imi scrie si capitanul Atilio Vimercati dar in puTine

zile avem sa limurim totul cici m-a rugat voievodul si ma duc pink' la
Brasov, unde ar vrea sa-mi vorbeasca, 6 dad va veni el insusi, asa cum
4 Consiliarios versutos.

5 Komis Lekam. Este vorba, probabil, de Leca din. atun si din Leurdeni, fost comis ht
1601, apoi mare postelnic al lui Radu Serban, 16 aug. 1602
10 dec. 1610. Vezi Dictionarul
marilor dregitori, p. 208.
" Provincia (= provinciac) illi.

7 Stoilaczarn = Stoica din Strimba mare logofk (1602-1608).

5 Guericzam = Cernica din Skuiani, mare vornic (1602-1610).
9 Privatum usurn.
10 Publica regnicolarum querimonia.
11 Et cetera in regno attendant.
12 Ad omnem occasionem intentum esse.

33 Urmeazg ;tiri privind ocuparea de catre qahul Persiei a unor cetki st4tnite de turd.

298

www.dacoromanica.ro

zice c vrea s faca, nu trebuie s. ne mai indoim de nimic, cci dac s-ar
simTi incondeiat nu ar veni in chipul acesta in puterea mea. Si pentru c
acest armean, indemnat de vin sau de alt ceva, a vorbit fr rost cu voievodul si i-a fcut suprare, am pus s.-1 tin aici nchis in casa, si am trimis indat la domnul muntean ca s-mi fac cunoscut punctul su de vedere si acest lucru 1-am fcut pentru a nu-i da munteanului nici un prilej
de a se putea plinge de noi, si sper c va rmine multumit cu acest gest"
(Hurmuzaki, IV, 1, p. 369).

Se constata totusi c rezumatul drii de seam

a lui Petru redat mai sus nu cuprinck nimic despre pretinsa legtur a

lui Radu Serban cu domnul Moldovei la care se refer Basta bizuit pe spusele lui Petru. De asemenea, lipseste once explicatie a incidentului de care
pomeneste scrisoarea lui Basta.

www.dacoromanica.ro

[RAPORT DESPRE DOMNUL TARII

ROMANESTI SI DESPRE STAREA
TARII ACESTUIA]14
1604, inainte de 29 iulie

p. 404

Voievodul Radu a incercat in dese rinduri s'a'

fac' pace cu turcii, si chiar in acea vreme cind a fost ducerul Radu15 la Praga, ins5. banu116, adic fratele bun al clucerului, s-a impotrivit, si a hotrit s'a'
14 Traducerea s-a ficut dup textul latin publicat in Hurmuzaki, IV, 1, pp. 404-405.
Datarea mai precis: a acestui text s-a fcut in urma confruntrii sale cu raportul comisarului imperial de la Cluj, Paul de Krauseneg din 29 iulie 1604 (Hurmuzaki, IV, p. 385), pe care
fi relim aici: De clei-va vreme a cutat un slujbas al curtii m. y. imperiale, anume Petru
Armeanul prilejul cum ar putea s vin: din Tara Romaneasa la acel comisar, lucru la care
s-a opus voievodul Trii Romnesti, Ins aa de mult a tot umblat s.i a tot dres (Armeanul)

in& a fost trimis de voievod drept unul din solii si la Albrecht Huet, judele regesc din
Sibiu, la nuntl, si abtindu-se din drumul slti a venit la noi si ne-a destinuit si inatisat tot
felul de bnuieli, si pentru c ar fi lucruri atit de grave, a lsat ca s fie trecute In scris,
s i se mai tlmceasc inc o dat, s i se citeasa, si sli fie pus s: le iscleasei, dup cum
va vedea maiestatea voastr aici la litera A. Din partea noastr stm la indoial daca s:
clim crezare acestei declaratii pentru ca noi stim pe de o parte ci: acel Petru Armeanul a avut
300

www.dacoromanica.ro

amine negocierile de pace pin. la sosirea clucerului, ca nu cumva germanii,

dac ar afla cumva de acel tratat, s-1 retin acolo pe fratele lui, i in
acela timp Radu a trimis un boier la hanull7 ttarilor i i-a cerut s mij-

loceasa pentru el la turci

i.

s.

se lase de a mai nvli in Tara Ron3a-

neasc, iar hanul 1-a tinut la ell8 pe acest boier, i 1-a fcut atent pe Radu
prin solul s.u. Aniet Celebi' c a mai mijlocit pentru el i. mai inainte pe
1110 Pap de Rasgrad2 i va mai mijloci i de acum incolo cu drag inima, numai s nu umble cu ag2I i si-1 insele pe el, si de cum se va intoare clucerul sa-1 vesteasc pe el, iar ceea ce va fi poruncit acel pap, s

pun Radul s se implineasa. Impreun cu solul ttar, Amet Celebi, a

venit i un turc numit Moni Aga, brbat chibzuit, respectabil prin purtrile i virsta sa. lar acest sol al hanului nu avea totusi nici o insrtinate
s se intilneasa cu domnul General Basta in Transilvania, dar induplecat
de Radu i. dstigat de daruri (se spune c ar fi fost 1 000 de galbeni ungureti)22 a venit la Cluj.

De cum s-a intors clucerul, banul 1-a vestit despre aceasta pe Pap. de
Rasgrad, i indat a trimis Radu la Pa g pe un boier, qi au venit la ,ban niste
turci pe care i-a primit i i-a osptat cu cinste, i dup tmiplinirea acestora
au adus rspunsul de la pa, c negocierea pcii lor a ajuns acum la incheiere,
trimita la sultan23 pe unul din marii boieri Buzesti, adicI pe Radu ducerul, sau pe ban, sau chiar i pe Florescu24 pentru intrirea legturii de pace
dobindirea steagului de domnie: i In timpul ce se trata despre pace au nvlit ttarii in Tara Romaneasei cu mare pagub pentru locuitori. lar chid
unele ciocniri cu Valahul, si pe de alia, dup cum arat el cu privire la tratativele tairice pe
care le-ar avea Valahul cu turcii, c acesta (domnul) incg de mai Inainte a pomenit el insusi
In repetate rinduri despre ele, si a cerut de la maiestatea voastr voie s primeascg steagul
(de la turci) pentru ca s poatg asigura mai bine (linistea pentru) aceast
... In rindul
al treilea (Petru Armeanul a declarat) c boierii, si nu domnul, domnesc i secgtuiesc tara.
Despre acest lucru s-a plins indeajuns domnul insusi mai inainte. $i nici Atilio (Vimercati)
nu scrie nici un cuvint despre aceasta, el care raporteazg lucruri autentice de acolo unde a
cglgtorit foarte curind impreung cu sola. Cu ch tgrie se refer Aloysius Radibrat la spusele
lui P. Armeanul i concordg in declargii cu el, poate vedea maiestatea voastrg, de asemenea,
la punctele B. si C." (Cum Petru se refer 6 la Bulgaria, autorul raportului roagi pe impgrat
t dea directive cum sg se comporte. Situatia este precarg, granitele slut deschise, nu sint
soldati i comandantul lipseste. Se stie cl Basta fusese chemat de imprat la curte.)
15 Glucar Radul (=Radu Buzescu,) ginerele banului Mihalcea, ban de Craiova.
16 Preda Buzescu ban.

17 Gazi Ghirai al II-lea, in a doua domnie (1596-1608).

18 lntertenuisse.

15 Per internuncium Amet nempe Celebi.

28 Ratigradensem Bassam.
21 Serio ageret.
22 Plungaricos aureos.

23 Ahmed I (1603-1617).
" Radu Florescu.

301

www.dacoromanica.ro

Radu a vrut s trimit un sol la Constantinopol nici unul din Buzesti nu

a vrut s primeasci aceast insrcinare.

Despre starea trii raporteaz c bietul norod este nespus de apsat de

multimea stpinilor si de desele stoarceri si nu stie incotro a se intoarcI,

nici banii nu stilt folositi la plata ostasilor, ci mai dejrabl" intorsi
spre foloase particulare, si tn timpul acesta soldtimea rtaceste in tot
locul si nu las nimic neatins. Negresit nu este domnul vinovat de rul
acesta, ci boierii, dar totusi el nu e in stare su-1 indrepte. and fac ttarii
incursiuni nu se gseste nimeni care s vrea s. le tin piept, i din cauza
aceasta se aud grele plingeri i suspine hi popor.

Domnul si-a arendat toate veniturile pe 200 000 de talen, si in fiecare

lun poporul mai este impovrat cu noi dri, astfel cl de la o

prip. 405 mete 100 de talen. Dac. banii obstesti ar fi bine gospodrivi, soldatii //
ar putea fi pltiti i fr subsidiul maiesttii cezaree, dup cum ni se spune
s-a cerut de unii boieri, adia Florescu i Stoichit. Asada" desi au bani destui

pentru plata soldelor, totusi romanii scot de la maiestatea sa bani pe care"

ii trimit turcilor; cci au si trimis nu de mult pasei de Rasgrad 10 000 de gal-

beni unguresti in chip de tribut, iar hanului ttresc 5 500 de cai, i dac nu sint
cai la indemin, atunci &it siliti supusii s plteasc pentru fiecare cal 25 de
talen, i astfel firanii se mut in alt. parte, si de cele mai multe ori pleac.
in Turcia i in Moldova; totusi voievodul stoarce acesti bani de la nobili, ca
plteasa ei in locul supusilor, i s acopere pentru ei biru127 i dac ei
boierii) invoc srcia lor, li se rspunde mergi i cheamii tranii
cere inapoi de la ei ceea ce ai dat".
Asadar nobilii roag prea plecat ca s" fie trimis in Tara Romaneasc un
brbat de seam cu ceva oaste care s cerceteze i s ja seama la tot
raporteze maiesttii sale despre acest ru; eici22 dac continuas apese poporul,

tara aceasta va fi pierdut pentru maiestatea sa si se va schimba mir-o

pustiet a te.

Bulgarii stilt gata s se rscoale contra turcilor, dac. li se va trimite

armat din partea noastr cci turcii sint lipsiti de ostasi i nici nu au o
garnizoan pe acolo, ci au prilejul29 a fie Mali in pace de voievod.
Petru Concoli30, cpetenia secuilor, jupoaie i el norodul, prad pe
negustorii in trecere, adun comori, este in legItur cu Ieremia Vod. si e
hotrit s fug in Moldova.
25 Ab una ... 100 Taleros recipiat. [. ab una porta] Vezi p. 298.
20 Quum (= quam).
27 Tributum.

28 In text: non (= mm).

29 Verum hano (?) occasionem.

39 Era apitanul scaunului secuiesc Kizd. Vezi o scrisoare a lui catre Basta cu informatii din Moldova, adresafi la 1 aprilie 1604 (N. Iorg a, Studii fi documente, IV, p. 142).
302

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE IMPARATUL

RUDOLF AL II-LEA31
1611 finainte de 15 augustf7 Roman

Lunile trecute am plecat din Praga cu invo- p. 144

irea maiesavii voastre spre Moldova, pentru niste treburi ale mele32. Cind
am intrat in acea ;ara, 1-am &Ask pe domnul Radu Voievod din Tara
Romaneasca, fuit la Hotin. Acel principe impreun cu cel al Moldovei,
Constantin-Voda33 au fost foarte multumiti de venirea mea, dorind s.
discute chiar cu mine 34 cele ce nu au voit s vorbeasa cu alvii, stiind
eu de athia ani stnt sluga luminltiei sale imp'ratul si sint 0.mintean al
Moldovei35, credinciosul lor i ca acei principi s-au folosit si in alte rinduri tot mereu de mine, in felurite misiuni secrete &Am maiestatea impeTraducerea s-a fa'cut dupa textul italian publicat n Studii fi documente, IV, p. 144
Impreun cu fratii si el se ocupa cu diferite negustorii, Slim care i comertul cu boa.
" Constantin Movil.
84 Communichar con esso mecho.
85 Patrioto di Moldavia.

303

www.dacoromanica.ro

pentru ca
faca si mai mare indatorire i <dovad de> afectiune, acei principi ou vrut s mi. lege de ei i s m insoare cu o <mireas> din acele locuri, fiica unuia din boierii lor de seamil" i sluga lor
credincloas.

De cum am sosit la domtnul Radu Voievod, m-a intrebat cu mare

afectiune de sntatea impratului fa; de care rimine foarte devotat, apoi

m-a intrebat ce putere avea Regeni Ianos" per suo conto fa; de maiestatea sa. Eu cunoscind acea treab i rispunsul dat de inaltul Sfat de tain
acelui Regeni, cu privire la ingduinta ca acel principe s poat cumpra
bunuri nemisctoare38 in acele locuri, lucru foarte dorit de el, <i-am spus>
maiestatea sa a consimtit i i-ar fi scris o scrisoare, dar fiind mult tulburat de unele disensiuni", nu a putut face aceasta: destul ci zisul prin-

cipe a fost foarte multumit alle mie parti. Apoi principele m-a intrebat
daci stiam pentru care motiv a venit la ei Cesare Gallo. I-am rspuns
c nu stiam de loc. Principele mi-a zis c el nu a venit pentru alt pricin
deck c maiestatea sa regele Mathias41 dorea s aib prietenia i alianta lor,
asa cum o avuseseri Cu maiestatea sa cezaree42 i m-au ruet ca si suplic

P. 145

in numele lor pe m.s. cezaree // s binevoiasc s intervina pentru ei, ca

regele Mathias a consimt s continue alianta cu ei, asa cum a fost tinuti de maiestatea sa cezaree, lucru figduit de Cesare Gallo in numele
maiesttii sale resesti. Si c. asadar acei principi au jurat maiesttii sale
cezaree i maiestatii sale regesti si le fie credinciosi i s-si verse singele
lor in slujba prea augustei Case de Austria, ca si a Crestinttii, asa cum
au fcut ptn acum, tot astfel nu vor lipsi a face si pe viitor.
36 Un loro principale.
Regeni Ianos.

38 Vezi Hurmuzaki, IV, 1, pp. 433 si 434 raportul palatinului G. Thurzo adresat concomitent regelui Mathias si impratului Rudolf la 2 aprilie Cu privire la intentia lu Radu,
inci din anul precedent, de a cumpra tetatea Tokai pentru fiica sa. Propunere respins de
Consiliul de rizboi la 8 mai (1611).
39 Este vorba, probabil, de fimintrile care au Insotit preluarea de fapt a grijei impeijului de catre arhiducele Mathias, care s-a substituit impratului lsat s guverneze doar in

Boemia. Nu stint cit de sinter era Anneanul, intrucit, precum s-a vzut, Consiliul de fzboi
nu si-a dat asentitnentul.
A jucat un rol important In negocierile de politic externa. Si mai Inainte tratase cu
turcii pacea de la Szitvatrk (1606). Acum fusese insrcinat s mearg in Polonia
poate
tot pentru o aliant contra lui Gabriel Bthory, ale crui leeturi mai vechi cu rebelii poloni
erau binecunoscute, avind a trece la inapoiere pe la domnii romni, cu care a si incheiat doul
tratate, primul cu Radu la 20 februarie, al doilea cu Constantin la 28 februarie (Hurmuzaki,
IV, 1, pp. 429-432).
41 Adopt titlul de rege al Boemiei si al Ungariei (1608-1613).
42 Rudolf al II-lea avea o situatie destul de paradoxal, pstfind calitatea de imprat,
dar pur nominal.
304

www.dacoromanica.ro

Domnului Moldovei i-a venit veste sigura din Constantinopol ca Ga-

briel Bthory", cind a trimis pe Gabriel Bethlen" la Constantinopol

pe alti oameni ai sai, a cerut de la sultan un ajutor banesc, avind lipsa de
bani. A cenit s i se dea autoritatea unui vizir-pasa ca s poata trimite
porunci intocmai ca sultanul insusi, faVduindu-i si-i aduca la supunere
sa se instaptneasca in curind in toata Ungaria si Polonia, pentru care
rgaduia s dea un mare tribut, mai obligindu-se s duca rzboi neincetat
cu crestinii in numele lui, declarindu-i c cunostea toate fortele ce le puteau stringe crestinii contra lui. lar daca nu i s-ar da o asemenea putere,
nu ar putea nicidecum avea vreun succes contra crestinilor. Sultanul, la
cererea lui nu i-a acordat altceva, decit doar s poata cere i prini ajutor
de la pap. de Timisoara si de la sangiacii de la Dun.'re, mai clindu-i
mic ajutor de bani
dar sultanul prevenind apoi pe sub mina pe pasa
de Timisoara si pe sanglacii amintitj, sa nu se increada cu totul in Bthory, ci

ramina cu ochii in patru" i sa nu faca cleat ceea ce li s-ar parea

este cu adevrat spre slujba sa. De aceea", amintitii principi: al T`rii Romanesti si al Moldovei se roaga de mraiestatea sa cezaree s binevoiasca din
tndurarea sa mnnscut s obin i sa solicite de la m. s. regeasca pentru
folosul comun al crestinatatii, ca acel Bthory a fie scos din Transilvania
s nu se dea ascultare i tnc i mai putina crezare cuvintelor sale, caci
ele sint pline de tnselare, ca ale unui dusman prea crud al crestinattii. Si
daca s-ar trece lucrul sub tacere, atunci crestinatatea s-ar afla mult inselata
si mai rau bintuita, decit de oricare alt tiran.
Principele Radu Voievodul spune
trimis solii la regele Poloniei
ca s caute daca poate s naimeasca ostasi in Tara acestuia cu banii lui contra
lui Gabriel Bthory47, stiind c acel rege" este ruda i prieten cu maiestatea
45 Principe al Transilvaniei 1608-1613. Nvlirea sa n Tara Romaneascg, la sfirsitul
anului 1610, a fost fgcutg fr asentimentul Portii.
" Viitor principe al Transilvaniei 1613-1629.
45 Sopra di loro.
48 Situatia era destul de nelgmurit. Imperial incheiase pace cu turcii in 1606 si ajunsese
la un modus vivendi cu principatul Transilvaniei. Tratatul incheiat in februarie 1611, cu cei
doi domni, de catre Cesare Gallo, nu fusese incg intrit de rege si de imprat, desi pornit din

initiativg habsburgic. Se mai sovgia, nestiindu-se cum ar privi turcii o actiune a celor doi
domni (sustinuti in taing de imperiali) contra lui Gabriel Bthory, mcar c acesta ngvalise
in Tara Romaneascg din propria sa initiativg. Infltisarea in lumina aceasta a atmosferei politice din Turcia uebuia s imbrbteze pe consilierii imperiali. Dar alte ;Uri de la Poarti
arata, dimpotriv, c turcii amenintau nu numai Moldova pentru sprijinul dat lui Rada, dar
si pe poloni.

47 Leeturile acestuia cu rebelii poloni erau de natur s favorizeze un concurs din

partea regelui Sigismund al III-lea, acordat domnului roman.

48 Radu $erban se scuzg in felul acesta de a fi apelat la regele Poloniei. Vezi si
Hurmuzaki, VIII, p. 335, stirea din Praga din 25 aprilie 1611, cum cg Cesare Gallo, Meaning
305

www.dacoromanica.ro

13-

146

sa cezaree, trimitindu-i i ca

vaca, privilegiul pe care i l-a facut maiesta-

tea voastra cezaree ca stapin perpetuu al Tarii Romanesti, aratind si cit

de mult este Indatorat fall de m.v. cezaree, zisul Radu Voievod, pentru
ca s poata ei cu un asemenea ajutor sa apere mai bine Tara lor, spre folosul intregii crestinatati i s mearga contra lui Gabriel Bthory si a celorlalti care au fast contra crestinilor.
Maiestatea sa cezaree va fi aflat cum c treburile sultanului cu persa-

nul merg din rau in mai rau i indeosebi acuma se afa In cea mai mare
calamitate. De aceea principii acestia neincetat se roaga lui Dumnezeu ca
sa inspire pe maiestatea sa cezaree s obtina de la crestinkate ca sa se
ridice contra turcului, dusmanul comun, i ca Dumnezeu s le arate calea
s le dea tot mereu pxilejuri ca s se poata vedea in curind prabusirea totala a casei otomane.

and turcii acuma in urma au (fast infrimi de persan i and Murat

pasa cu greu s-a salvat la Alep, ei au inventat un ambasador fictiv cu
multi servitori, to0 in port persan, dind a intelege ea venea din partea
regelui Persiei ca s faca pace cu sultanul. $i acesti soli au fost gazduiti
la Uskuder in Constantinopol. S-au facut cele mai mari pregatiri pentru
primirea lor: un pas. a mers cu mare pompa la Uskuder ca si-i Intfmpine. Si ei faceau aceasta din cauza marilor plingeri care se auzeau in
popor contra razboiului si de teama unei noi rascoale. Si acest lucru, cum
acel sol a fost inventat pentru motivele aratate, I-a spus fara tndoiala
un boier de frunte al principelui Moldovei care a fost capuchehaie49 la
Constantinopol, reintors in acele zile eind eram eu in Moldova, si era foarte
bine informat despre toate.
Sultanu15 ii cere tot mereu tatarului51 ca sa-si cheme oamenii la oaste
pentru a-i trimite in Persia, si tatarul se scuza ca. nu poate merge el insusi,
dar ca va trimite 20.000 de oameni de ai si eh de curind. Si ping acum nu
s-a mai intimplat altceva i astfel o tot lungeste parInd ca nu prea vrea
trimita, asteptind miscarea pe care o vor face poate crestinii, din cauza
data regelui
dorintii pe f.are o are de a se uni cu ei. In urma

pe solii celor doi domni romani care se Indreptau spre regele Poloniei pentru a cere ajutor
contra transilvanului, i-a intors din drum, cerindu-le ski faca rost de scrisori credentionale
catre regele Mathias si sa mearga la el. La 23 mai, ei porneau spre casa, cu asigurari de
continuare a vechii aliante.
4 9 Residente.

99 Ahmed 1 (1604-1617).

51 Hanul tatarilor. Raporturile Portii Cu tatarii erau destul de nesigure, dind prilej In
tabIra crestina unor iluzii ca cele marturisite de Petru Armeanul.
306

www.dacoromanica.ro

Persiei32 despre asezarea Moldovei i a vecinilor si, i cit ar fi de folositoare

pentru rzboaiele acestuia, trimis de fratele meu Isep (Iosif) Grigorovici53

maiestkii voastre sacre cezaree, <si trimis> acum aproape patru ani Cu o
scrisoare catre acel rege, acesta a trimis in Moldova un arhiepiscop, frate
al patriarhului Armeniei, cu numele de David, care a plecat din Persia la 12
august din anul trecut54 si a ajuns in Moldova impreun cu alti sapte inso-

titori, in cea mai mare tain, in chip de negustor, pentru a trata cu acest
principe si a se informia de chipul cel mai bun in care ar yutea s-si conduc oastea pentru a o debarca in Dobrogea
pentru ca acel neam din
i apoi prin mijlocirea acelui principe ar putea sa-1 cistige pe ttar, regele Poloniei, avind pe ling sine pe
Dobrogea se tine de o secta persan55

unii nobili ttari, i avind zisul regese dorinta, cu ajutorul lui Dumnezeu, de a

se apropia in anul ce vine, de Brusa, si de a-si face niste vase mici pentru
trecerea M:rii Negre in Dobrogea, spre a-i tia din toate prtile calea turcului i a-1 rupe de ajutorul ttarului.

Domnul Moldovei a tinut sfat trei zile in acest scop si din bunvointa
sa m-a fcut i pe mine s iau parte la acel sfat, avind incredere in mine,
precum am spus, cunoscindu-m de ativia ani ca o slug credincioas a maiesttii sale sacre cezaree, si care am in acea tali" toate rudele mele. Planul
propunerea acelui arhiepiscop se arat a fi de o executie usoar si <de
aceea> ei au vorbit ca s informeze pe maiestatea voastr sacra i s astepte
o bura hotrtre i ceda ce ar putea s rezulte spre folosul crestinttii.
Rspunsul 11 vor astepta cit de curind, cci acel arhiepiscop va ibovi in
Moldova Oda' la Adormirea Makii Domnului58 i apoi va pleca cu caravana spre Constantinopol, cum a si venit. De aceea ei roaes prea smerit pe
maiestatea voastr sacra cezaree ca de dragul zelului crestin i in virtutea indurkii sale innscute s condescind a se arka cu bunvoint fat de acel rege
scrie, cu
dea un rspuns bun si prietenos, milostivindu-se
prilejul <cllkoriei> acestui episcop, ca s binevoiasc s trimit inapoi //
52 Sah-Abbas cel Mare (1586-1628). Referitor la venirea unor trirnisi ai sahului s propun o acviune comuna contra turcilor, vezi i Veres s, Documente, VII, p. 288 inforrnwl,ia
din Praga inc. din 10 iulie 1606, desEre sosirea in Moldova a unui episcop ortodox, trimis
indemne la lupt
de ah la imprat, Cu portmc s mearga la Roma si la principii crestini
contra turcului. Trimisul persan s-a oprit in Moldova, nefimd sigure drumurile din cauza
ttarilor. Ambasadorul venevian, comunicind aceast tire, crede c' acest sol a venit prea
adia duy incheierea Invelegerii cu turcii. Asadar, venirea noului emisar in 1611 este
repetarea unei mcercri anterioare, si nu urmarea demersului lui Iosif Grigorovici.
53 Vezi mai sus propunerile lui Simion Movil, comunicate de el comisarilor Transilvaniei.
" Alli 12 Agosto dell'anno.
65 Adic secta siit, socotit de turci ca eretic.
56 Regele Persiei.
57 Provincia.

58 Adic 15 august.
307

www.dacoromanica.ro

p. 148

s. slobozeasca <de la ei> pe servitorul vostru i fratele meu Isep Grigo-

rovici, caci de acum incolo a sosit timpul ca el sa se intoarca la casa sa,

intrucit
lasat nevasta cu opt copii add, care sint foarte strimtorgi
de absenta sa.

Acum cit m aflam in Moldova pe ling acei principi, tataru152 a trimis un nobil al su ca sol la regele Poloniei, cu numele de Don Antonio,
fiul unui italian, dar locuind in Tara tatarilor. Si acesta, fiind eu de fata
la acel sfat al domnului Moldova, dupa ce a mai tratat i alte lucruri a
zis: Invoielile pentru unirea acestui principe cu maiestatea cezaree i cu

crestinatatea, tratate mai inainte de catre hanul tatar care a murit" ar

putea sa mai fie valabile pina acum, macar ca tatal hanului de acum a
murit i ca el este tidal., dar noi sfetnicii si sintem acei care am tratat-o
mai trail. Asadar, a zis, cu incuviintarea tuturor celor mari din TarA vom

i acuma ca mai inainte, cu acelasi sfat i dorinta de a perpetua

i inca si mai steinsa, datorita bunavointei si inclinatiei pe care stapinul nostru o arata si o doreste in privinta aceasta.
urma

unirea cu crestinatatea,

sirguiti-va pe linga maiestatea sa sacra cezaree, ca

fiu lipseasca de a-I imbratisa i Ming-Ha, legind prietenie cu acel stapin al
ja intru aparare, caci cu timpul va fi de mare folos pentru
nostru si sa
crestinatate." Si a zis ca ceea ce spune, nu spune far motiv.
Asadar,

De aceea domnul Moldovei cu boierii si se roaga smerit de maiestatea sacra cezaree s binevoiasc s ja in considerare aceasta chestiune
atit de important i s faca in asa fel ca tatarul sa fie tmbratisat i Mengiiat,
intrucit el se sirguieste din pura si spontana sa voint, fr. nici un interes
banesc. Ei vor astepta cu mare nerabdare raspunsul maiestatii voastre sacre
cezaree in aceasta privint.

Domnul se mai roaga inca, in ceea ce priveste Transilvania, ca

maiestatea sa sacra cezaree, cu indurarea sa innascut. sa considere marea

p. 149

tiranie pe care a facut-o si o face neincetat Gabriel Bthory. El nu se

sirguieste numai s nenoroceasc i sa se instapineasca in cele doua provincii, dar Inca de a se face stapinul absolut al Ungariei i Poloniei" in
dauna crestin.tatii in paguba // noastra cea mai mare si necontenit ne sileste s ne cheltuim banii pentru a tine trupe straine; in afara de pamintenii62 nostri, se tin 10 000 de calareti poloni alesi63 carora li se plateste
Gianibeg Ghirai 11 (1610-1622).
" Hanul fa:tar Gazi Ghirai al II-lea (1588-1608).
61 Ca mostenitor aclic51 al regelui Stefan Bthory, reinviind pretentiile absurde nutrite
mai inainte de Sigismund Bthory i chiar de cardinalul Andrei. Ina' din 1607, el se pusese
in leg5turi cu rebelii poloni.
62 Paesani.

63 Lancie speciale. Datorie acestor rincieri poloni, va fi cistigat de Radu Serban lupta
de la Brasov (9 iulie 1611).
308

www.dacoromanica.ro

la fiecare trimestru 30 de florini de cglgret". De aceea ei roagg pe m. v.

s. s, binevoiascg sg. ia msuri i s facl in asa fel ca zisul Bathory s fie
scos4 din Transilvania si dac se poate, s fie distrus cu desgvirsire
ping
pung un guvernator bun impreun cu consiliul su n acea
se va ajunge la o solutie mai bung si va fi in Transilvania un membru
al prea augustei Case de Austria. In afar de credincioasa lor confederatie, ei nu vor pregeta si-1 indestuleze cu ceea ce va fi necesar pentru Casa
sa, i noi insine95 trnpreung cu Radu voievod promitem s fim apgrgtorii
acelei tgri i sg venim in ajutorul i in folosul Casei de Austria, si ctrid
vor fi legate impreung aceste provincii, nu va fi nici un principe care sg-i
poatg aduce vreo vtgmare, datoritg marii puteri ce o va avea. Asada"
ia seama ssa" nu piard. acele ;ni, rugind cu tot respectul cuvenit
maiestgtii voastre sacre cezaree, care si-a argtat Intotdeauna fa tg de ei
clementa sa, ca tot astfel sg nu lipseascg de a-i avea in protectia sa si
de a-i recomanda cglduros fratelui sgu, regele Mathias.
de acum incolo

In anii trecuti, acesti principi nu au putut ajunge ping la maiestatea

sa cezaree cu solii lor66 din cauza multelor tulburgri care au avut loc in acele
OH, dar ei ti pun rigclejdea in maiestatea lui Dumnezeu i cu ajutorul maiestgtii voastre sacre cezaree si al regelui Mathias sperg sg-si recomande cauza
lor i sg-si indeplineascg datoria lor fa tg de maiestatea voastrg cezaree,

asa cum sint tinuti. Si aceasta este insgrcinarea pe care o am de la acei

domni, al Tgrii Romanesti si al Moldovei, s tratez i s informez sacra

maiestate a voastrg, eu rminind doar pentru slobozirea acelui arhiepiscop

trimis de regele Persiei i pentru alianta cu tgtarul <asteptind> rgspuns la
scrisorile principilor.
64 Cu toate cele IntImplate, imperialii purtau i acum tratative cu Gabriel Bthory.
63 Constantin Movil.
66 In realitate, domnii trebuiser, de nevoie, s recunoasc suzeranitatea lui Gabriel
Bthory (In 1608) si de aceea Incetaser leeturile cu impratul, desi au mai fost uncle

Incercri de a porni o acune contra principelui Transilvaniei.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE
despre scrisoarea din 1611

Scrisoarea trimisa din Moldova de Petru Armeanul, In

anul 1611, provoaca unele nedumeriri. Autorul aminteste de slobozirea cerut. de el pentru a
pleca In Moldova, obtinuta cu cheva luni mai Inainte i d impresia ca la intrarea sa In
Moldova 1-a si gsit pe Radu Serban. Dar acesta, In scrisoarea crederniala pe care o da
aceluiasi Petru, pe care 11 trimite Inapoi la Imparat, arat c Petru venise la el superioribus
diebus, ceca ce nu ar corespunde unui interval prea lung. Armeanul spune ciar ca va ramine
In Moldova, asteptInd raspunsul Impratului ,,pina la sarbatoarea Adormirii", adica 15 august,

dar el pleac. la Imparat la 27 mai. El spune c 1-a aflat pe Radu la Hotin, dar In toate
documentele din acea vreme noi Il gasim pe acesta In tabra de la Roman. Scrisoarea este
destul de neclara. Pare mai mult un fel de jurnal-minuta, dupa care sa redacteze ulterior mai
multe comunicari deck o dare de seama dintr-un moment determinat. Se observi suprapuneri.
Nu se stie cInd vorbeste autorul cu Radu i clnd cu amIndoi domnii trnpreuna, deoarece este
un amestec de singular si de plural (el, ei), convorbirea parInd sa fie suginuta Cu unul, dar
rugamintile i recomandarile venind de la amIndoi.

310

www.dacoromanica.ro

Care este rostul scrisorii lui Petru? El venea in Moldova pentru treburi particulare, dupa
propria sa declaratie, sau pentru
vedea fratii, rudele i prietenii,
dupa spusa lui
Radu
si nu avea nici o misitme pe linga domn. Dar el i construieste ndata una din
confidentele lui Radu, din informatille lui Constantin, din faptele diverse de la Constantinopol si din trecerea prin Moldova a unui emisar mai mult ori mai putin real al sahului
Persiei, mergInd spre Constantinopol sau a unui italiano-tatar ce se Indrepta spre Polonia,
cu oferte nelamurite de cooperare contra turcilor, care se puteau traduce de fapt prin
insinuarea ca. tatarii ar fi dispusi sa se lase indulciti cu daruri. Asemenea invitatii contineau Intotdeauna si o amenintare neformulata. Rolul principal hare cei doi domni 11
detine Radu. Catre acesta s-a indreptat mai 'Iraq Armeanul, facInd uitat atitudinea sa
din

1604

fata

de

el.

In

textul

scrisorii,

el

insista

asupra

increderii

depline

de

care se bucura la acegi domni, care nu vor s stea de vorba cu altii, ci numai Cu el etc. etc.
Este redat dialogul cu Radu, care vrea s afle de la agentul imparatului cum stau interesele
sale la curtea imperial. El intreabi de trecerea pe care o are Regeni Ianos, i aici Armeanul
pricepe despre ce este vorba i ti ,c11 un raspuns mulvumitor (dar care se dovedeste inexact).
Apoi 11 Intreaba despre misiunea in Moldova a lui Cesare Gallo (care incheiase cu amindoi
domnii un tratat de alianta cu imperialii, contra lui Gabriel Bithory). Dar aici Armeanul nu
stie nimic si este informat de domn. Desi dialogul fusese doar cu Radu, acurn inter/in rugminile
ale ambilor domni, ca imparatul s staruie pe IMO regele Mathias ca acesta
binevoiasc s ina acea alianta (pe care, de fapt, el insusi o initiase!). Asadar, wind s afle
cum stau lucrurile la curte, domnul a dat el toate informatille pe care le avea. Abia daca a
omis s vorbeasca de iscalitura unui tratar, lucru dealtminteri inutil, pentru ca a pomenit de
juramintul de credinti depus de el si de domnul Moldovei catre tmparat fi catre rege. Este
probabil c sit-114a creata In imperiu, prin preluarea conducerii efective de catre Mathias,
devenit rege al Ungariei In 1608, era de natura s inspire unele nedumeriri domnilor romaril,
cad nu se explica altfel ideea de a recurge in acea imprejurare, la staruintele Imparatului pe
Jng rege. Afara daca aceasta parte din spusa domnilor nu Ii apartine de fapt, pur i simplu,
lui Petru Armeanul, sluga Imparatului, care fie ca. a sugerat-o, fie ca. a adaugat-o de la sine.
In realitate, domnul intrase la mare griA, cb.'d potrivit cu tratatul incheiat, trebuia ca plat tntr-o
luna s.' fie pregatite i pornite stile care aveau sa-1 atace pe Gabriel Bthory. Si dei la plecarea

lui Gallo, Radu Ii daduse un insotitor, care trebuia sa se intoarca cu confirmarea acelui tratat
(macar c fusese redactat de Imputernicitul regelui), acest Insotitor nu s-a mai Tutors cu
confirmarea i asupra intregii chestiuni se lasase o tacere apastoare. Asada, prezenta lui
Petru era binevenita, pentru a se putea, prin el, interveni eventual la curte. Dar nu se pare
acesta s-a grabit s comunice imediat doleantele domni/or, multumindu-se sa le treaca

In conceptul sau scrisoarea (?) sa. In schimb, Radu, ingrijorat de tacerea aceasta prelungita,
scrie palatinului Thurz din tabOra de la Roncian [Hurmuzaki, IV, 1, p. 4331 la 4 mai, pentru

a se plinge de nevenirea agentului sau cu confirrnarea asteptata. Tot atund scrie

star' ilor
ordindloa- Ungariei (ibidem, p. 436). In sfIrsit, la 14 mai ii scrie lui Cesare Gallo, deterrninInd poate slobozirea solilor romini aflati la Praga, iar la 27 11 expediaza pe Petru, cu
instructii secrete si mesaje verbale catre palatin (adica indirect catre rege) 5i catre imparat.
311

www.dacoromanica.ro

Poate c apelul la acesta din urmi se datora mai ales faptului c mesagerul era In slujba
impratului. Toate celelalte interventii se adresau indirect regelui Mathias.
In scrisoarea lui Petru, acesta mai revine o dati asupra fostului domn muntean. Dupi informaoptimiste despre situatia precar a lui Gabriel Bthory la turci, primite de domnul Moldovei, Armeanul se reintoarce iar la domnul muntean. Acesta se scuz, tntru cltva, ei a trimis soli
in Polonia, explicind ea* ei erau Insircinati s nimeasc ostasi pe banii lui, contra lui Gabriel
i

Bthory, mai adiuend a a ficut aceasta, stiind c regele Poloniei este rud i prieten cu
impiratul i c i-a i trimis s vad privikegiul pe care 21 are de la imprat, ca domn al
Trii Romnesti, incheind cu protestri de devotament fati de cezarul germanic. Am crede
c aceste scuze capiti un sens mai concret, daci le punem in leeitur cu o stire de la Praga de la 25 aprilie 1611 [Hurmuzaki, VIII, p. 335]. Trimisul venetian, foarte bine
informat intotdeauna despre situatia din imperiu i despre diferitele incereiri sovitoare de a neutraliza primejdia lui Gabriel Bthory, mergind OA la ideea de a-1 folosi pe Sigismund Bthory
(!), raporteazi ci au sosit la regele Mathias soli de ai domnilor Tirii Romanpsti i Moidovei,
care fuseserd lndreptati spre regele Polvniei, pentru a cere ajutor contra transilvanului, dar

au fost abituti din drum de Cesare Gallo (un tale Cesare Gallo), care i-a convins s ia
scrisori credentiale due regele Mathias, pentru a evita ca polonii (care fr indoial ar fi
alergat In ajutor) s pun piciorul in Ungaria Superioar i s provoace vreo miscare foarte
lesne de pornit pentru cei din acea natiune, mai ales in vremurile acestea, idnd regele txebuia s tind spre altceva! Conform cu incetineala greoaie a ministrilor habsburgici, solii
care si-au expus propunerile la 2 mai nu au fost sloboziti dedt la 23 mai, deci o luni
aproape de la sosire, cu asiguriri c li se va continua vechea aliant senza condescendere a
pi larghe offerte per non dare occasione al Turco di attacarsi ad alcum pretesto per molestare l'Ongheria.

Asadar, momentul dud Radu Serban clidea acele scuze incurcate trebuie situat cam in
a doua jumtate a lui aprilie. Deci, se poate reconstitui mersul Intregii desrsurri. Dup o
luni de la tratat, 20-28 martie (daci tinem seama si de cel cu Constantin Movil care
poarti data de 28 februarie), vizind ci nu vine nici un semn de la imperiali si mai aflind
poate si de diversele tratative habsburgice ptn i cu Gabriel Bthory, Radu s-a hotiirk si
se adreseze regelui Poloniei, dusminit, si el, de acest pretendent la tronul Poloniei. Rezulti
deci cui ne aflim n fata a doui convorbiri ale domnului roman cu Petru Armeanuk: prima,
In perioada de asteptare, probabil pe la sfirsind lunii martie, a doua, dupui abaterea din

drum a solilor due regele Poloniei. S-ar putea chiar ca Radu si

se

fi

aflat la Hotin

(unde 11 vede Petru prima oar) tocmai pentru a comunica de acolo mai usor cu polonii.
Pare tris sigur ci prima convorbire a fost inainte de abaterea din drum a solilor. Acest
incident a provocat, fr ndoiajui, intiltirea a doua cu Arrneanul.

Panca a doua a scrisorii pare centrat In junul domnului Moldovei sau, mai bine zis,
a sfatului su, la care a fost poftit i Petru, fie pentru a lua parte la chibzuieli, cum
insinueazi el, fie ca tlmaci al acelui emisar armean al sahului, cltorind incognito, deghizat ca negustor. Faptul se repeti cu prilejul trecerii dubiosului agent ttar Antonio spre
Polonia. In sfirsit, slut redate cuvintele lui Constantin, artind marile cheltuieli ficute cu mercenarii strini din cauza ameninfrii din partea lui Gabriel Bthory i asiguririle date In
312

www.dacoromanica.ro

numele andndurora Casei de Austria (formul comorl pentru a cuprinde si pe imprat si pe

rege) de a-i sta oricind In autor.
Cam acestea ar constitui osatura adevrat a textului curios, analizat acum. Dar nu
lipsesc nici dovezi ale fanteziei bogate ale tlinadului. Este un intreg carnaval de soli fittivi plimbati de turci cu ostentatie, iar dincoace, de soli tainici persani, strecurindu-se in
straie de negustori, dei slut Inalte fete bisericesti, i venind s propun o debarcare in
Dobrogea, cu conditia ins ca principele [Constantin] s mijloceasc o cooperare a ttarilor
(!) si, In sfirsit, de emisari incidentali, ca acel Antonio care, mergInd probabil dup cptuial in Polonia, se opreste si in Moldova cu invitatii vagi, ascultate cu luare aminte de
sfatul domnului la care particip Armeanul
si care se traduc prin asteptarea mor
semne concrete de bunvoint. Dealtminteri, Armeanul adresindu-se impratului, Il roag
s-i mingiie cum se cuvine si pe persan, si pe ea'tar
binevoiasc
eispuncl, sahului, mai scriindu-i totodat s slobozeas de la el pe fratele lui Petru, harnicul Iosif
Grigorovici, a crui lips din tail era greu resinztit de sotia lui de acas, impreun cu cei
opt copii care 11 ot asteptau. Dup el, inssi solia acelui arhiepiscop armean, frate al patriarhului armenilor, cltorind ca negustor, s-ar fi datorat unor informatii despre Moldova si
trile vecine, scrise de acel Iosif i trimise de imprat in Persia (!). Petru declar c va astepta in Moldova rspunsul impratului la scrisorile domnilor romani In legkur cu aceast
chestiune, precum i rspunsul dat prelatului oriental. El insusi i asum o misiune in
viitor, de informare si tratare cu imperialii din partea celor doi domni. Dar, in mod fleasteptat, Petru este trimis val-vIrtej la Imprat si la palatin de catre Radu la 27 mai, adic

probabil indat dup reintoarcerea solilor cu rspunsul in doi peri de la Praga.

Astfel stInd lucrurile, cum se integreai oare textul lui Petru in contextul datelor infkisate mai sus? Nu este vorba cumva, dup cum am crede, de un fel de ciorn pentru
propriu, In vederea unui raport recapitulativ viitor, din care va extrage, poate, portiunile
de acmalitate, spre a fi expuse oral cu prilejul soliei sale neasteptate la imprat? In
sfirsit, cum se explic neconcordanta semnalat, la Inceputul acestor Observatii, intre piecarea lui Petra de citeva luni, i expresia atit de moderat a domnului: superioribus diebus?
Faptul c Petru cl de doMn indat la Hotin, ar putea Indreptti gIndul c zbovise la
Liov, unde isi avea casa si o parte din rude (ceilalti aflindu-se in Moldova). Dealtminteri,
drumul cel mai sigur de la Praga spre Moldova era tot acesta, intr-un moment in care
trecerea prin Transilvania era supus tuturor accidentelor.

www.dacoromanica.ro

ANONIM ITALIAN
[ CAMILLO CAVRIOLO? ]
(1603)

La 21 decembrie 1601 sosea la Praga, la impratul

Rudolf al II-lea, prima solie, trimisg de noul pretendent al Tgrii Rominesti, pribeag in
Ardeal, Radu $erban. In martie anul urm..tor, activitatea diplomaticg a lui Stroe Buzescu,
conducgtorul soliei, este incununati de succes 6 imp'iratul li trunineail promisiunile scrise"
prin care intrqte in perpetuo lui Radu Serban, fiilor g urma.silor sgi, principatul T'irii Romnesti", poruncind generalului Basta sg-i predea steagul de domnie (il stendattlo) in
numele su (A. Veress, Documente, VII, p. 14). Dar aceast porunc s-a tradus in fapt abia
urmasul lui Mihai Viteazul i-a cucerit scaunul domnesc 6 a cistigat stialucita biruinfg de la
Brasov impotriva lui Moise Szkely (17 iulie 1603). Doug. spfiniini dupg aceasta, la 31
iulie 1603, arhiducele Mathias, fratele Impgratului, ordong, la rindul slu, lui Basta s

dupg

ce

remia lui Radu voievod steagul de domnie pe care-I va trimite Rudolf al II-lea si poruncim ca el sl fie predat In mod festiv de cutre trimisul tu de frunte" (Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 345, nr. CCXCI; A. Veress, Epistolar et Acta generalis 'Georgii Basta, II,
Budapesta, 1913, p. 264). Curierul impratului care aducea marele steag imperial" (Sten314

www.dacoromanica.ro

dardo Generale dell'Imperio) a sosit in septembrie 1603, in tabara lui Basta de la Deva.
PentrU solernnitate, generalul a trimis la Tirgoviste pe contele Camillo Cavriolo din Brescia, comandant In oastea imperiala din Transilvania, care luptase alaturi de Radu Serban,

Cu un an in urm, in batalia de la Ogretin. El a ajuns la Tirgoviste tocmai in vremea

cind oastea munteana. a izbutit sit respinga unul dintre obisnuitele atacuri ale tatarilor si, pe
cimpia dintre Dealu i resedinta domneasca, in cadrul unei fastuoase ceremonii, a dat don:tnului stindardul imperial, confirmIndu-i In numele imparatului, autoritatea asupra conducerii militare (Governo Militare). Ceremonia s-a repetat In oras, In pima dinaintea palatului
domnesc, trimisul imperial confirmindu-i domnului, de data aceasta, conducerea politicr
(Governo Politico), In acelasi mod cum a fost confirmata in cimpie conducerea militara".
Descrierea unei atare confirmari de catre imparatul creftin este unica In literatura privind
istoria tarii noastre i totodata prezentarea festivitatilor care au avut loc Cu acest prilej,
constituie cea mai veche relatare a unei ceremonii de asemenea gen la curtea domneasca de
la T1rgovifte.

Desprindem din ea o pagina din istoria vie a vietii de la curtea domneasca, Cu ceremonii i intreceri militare, vinatori i ospete, care au incintat pe trimisul imperial In timpul

celor zece zile petrecute la Tirgoviste.

at despre autorul acestei relavii, adevarat jaral al soliei imperiale, el poate fi tnsusi
contele Cavriolo, singurul care cunostea continutul discutiilor tainice ale trirnisului Cu Radu
despre care se aminteste in cuprinsul ei
sau poate unul dintre insotitorii
Serban
insemnarile sale fiind insa desigur revazute, cum se obisnuia pe atunci, de catre conducatorut
soliei. Asupra datei dud s-a desfasurat ambasada sa, V. Motogna (Razboaiele lui Radu
$erban, Bucuresti, 1926, P. 37) si Tr. Mutascu (Arta militara in Tara Rom1ineascii la inceputul
secolului al XVII-lea. Rada $erban, Bucuresti, 1961, P. 131), considera, dupl. o afirmaie a

lui N. Iorga (Studii fi documente, IV, p. XLI), ca ea a avut loc in martie 1604. Dar in
realirate, Radu $erban s-a Indira atunci cu Basta la Brasov, fapt amintit in socotelile orai in cronica contemporana a judelui brasovean
M. Weiss (Liber annalium, In
Quellen zur Geschichte der Stadt Brass6, V. Brasov, 1909, pp. 168-169), in timp ce
navalirea tatarilor, amintita la inceputul relatarii, a avut loc in a doua jumatate a lunii
octombrie 1603, la 24 fi 26 a lunii, caci dupi aceea Radu $erban i boierii sal se piing la
Viena de nenorocirea abatuta asupra ;aril (Hurmuzaki, Documente, IV, 1, pp. 346-348,
nr. COMM fi nr. urm.). Ca atare, ceremonia desfasurata dupa alungarea tatarilor a
avut loc la sfirsitul lui octombrie sau inceputul lui noiembrie st. n. 1603.
E curios ca nu s-a pastrat nimic despre aceasta solie in arhivele imperiale sau intre
actele ramase de la generalul Basta. Relatarea ei apare de abia in Istoria Transilvaniei, a
lui Ciro Spontoni, publicata la Venetia in 1638. Aceasta lucrare nu reprezinta memorale
lui Basta', cum s-a afirmat adesea, ci, dupa cum se arat n titlul cuprinzator al primelor
doua carti, in ea; Incepind de la primele actiuni ale principelui Sigismund Bthory, sint
povestite acliunile militare ale lui George Basta, Impotriva acestuia si a altor inamici ai
Imperiului roman" (Historia della Transilvania nella quale incominciandosi dalle prime
attioni del principe Sigismundo Bthory, fi narrano le militari impresi di Giorgio Basta,
contro di lui, e di altri nerrrici del Imperio Romano). Din titlul intreg al crtii rezult

sului

315

www.dacoromanica.ro

fost culeas (raccolta) de cavalerul Ciro Spontoni si notatg (registrata) de cavalerul

Ferdinando Donne. Editorul ei elvetianul Giacomo Sarzina, arat la inceputul luctirii cg
aceast Istorie despre intimplgrile din Transilvania a fost scrisg de cavalerul Ciro Spontonr,
dar cind a murit autorul, a lsat-o in pupillare eta", ca i atitea alte lucrgri ale sale.
Intr-adevgr, C. Spontoni (c. 1552-1610) murise de mult la data aparitiei cgrtii sale, in
forma datg de F. Donno. Dar intre actele culese" de el din arhiva generalului Basta sau
din cele imperiale de uncle citeazg, ca si ilustrul su contemporan De Thou, scrisori ale
lui $t. Bocskay, ale fratikw Tommaso si Camillo Cavriolo etc. (cf. pp. 242, 285-290 etc.), se
a

afla, desigur, si raportul soliei lui Camillo Cavriolo la Tirgoviste.

Pe Spontoni il intilnim in iunie 1605, algturi de Basta la Bratislava, trirnis de ducele de Mantova, pe care generalul 11 informa cg: Le buone qualita del cavalier Ciro
Spontone son tali, ch'io non mancher di tenerlo appresso di me, e tratarlo come conviene al merit delle villa sue ..." (A. Veress, Epistolae et Acta, . . . II, pp. 682-683).
0 lung mai tirziu, insotindu-1 pe Basta, se afla la Viena, de unde scria ducelui despre
actiunile lui Radu $erban in Tara Romaneascg (idem, Documente, VII, p. 242). Oricare
ar fi fost relatiile sale cu Basta, cgruia ti consacrg, de fapt Historia della Transilvania,
unde-i schiteazg si biografia (pp. 336-337), este sigur cg in calitate de secretar de pro1:esie", Spontoni a avut acces la arhiva acestuia. Este posibil ca in lucrarea cititg sg fi
utilizat si opera unui al ti italian, Giovanni Beduccino din Parma, Historia di Transilvania
(1) [1594-1604], rgmas, ping azi in manuscris, cu care are multe asemsngri, si care este
anterioarg lucrrii sale, dupg pgrerea lui N. Iorga (Un nou izvor cu privire la Mihai
Viteazul fi Radu $erban in Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist, seria a III-a., t., XII,
1931, p. 94). Cum in aceasta, episodul ambasadei lui Cavriolo nu e insg redat, izvorul lui
Spontoni rgmine tot relatia originalg, din actele generalului Basta.
Relatarea ambasadei lui Camillo Cavriolo a fost utilizatg de N. Iorga, Studii fi
documente, IV, pp. XLIXLII i Via. Motogria, Ra'zboaiele lui Radu $erban, Bucureqti,
1926, pp. 37-39. 0 traducere a ei a publican C. Rezachevici, Un sol imparatesc la
Radu $ erban. Cea mai veche descriere cunoscuta a unei ceremonii la curtea domneasca din
Tirgovige, in Magazin istoric", IV, 1970, nr. 6, pp. 84-88.

www.dacoromanica.ro

RELATAREA SOLIEI LUI CAMILLO

CAVRIOLO LA RADU SERBAN1

1603 <sfirfitul lui octombrie

inceputul

lui noiembrie>

[Basta se afla la Deva]. Dup dteva zile a

sosit un curier al maiesttii sale cu marele steag imperial, si scrisori adresate
lui Basta, poruncindu-i s'i trimits un personaj de frunte la Radu voievodul
Trii Romanesti, conferindu-i prin patente autoritatea asupra conducerii civile si militare, numindu-I de asemenea principe al Sfintului Imperiu rornan.
Basta l-a desemnat pentru aceast misiune pe contele Camillo si l-a trimis
numaidecit intr-acolo pentru a i le preda. [Este convocatel dieta la Deval.

In acest timp contele Camillo ti continua drumul; trecuse de Sibiu si

de treatoarea apropiat de rtul Olt, si intrase In Tara Romaneasc. tndrepfindu-se spre Thgoviste, capitala trii2, unde rezida principele Radu; si lave1 Traducerea textului dup.1 C. Sp ont on i, Historia della Transilvania, Venetia, 1638,
pp. 244-249.
2 Citta psincipale.

317

www.dacoromanica.ro

p. 244

p. 245

legind c voievodul s-a retras catre Cimpulung si catre munti din cauza
a 30 000 de tatari, care cu putin inainte au pradat Tara, luincl o mare mulTime de robi, si au jefuit un mare numar de vite, a trimis in graba pe capo-

ralul La Motta, cu citiva soldati din garda sa la Tirgoviste, pentru a-1

anunta pe Radu fara zabava de sosirea sa, si de motivuI acesteia.

Acesta3 ajunse in oras chiar in aceeasi seara, chid s-a reintors principele.
N-a zabovit4 in munti; vazind c tatarii au luat-o la fuga, retragindu-se in
graba cu prada, a trimis indat in urmarirea lor o mare parte a cavaleriei
romanesti, care ajungindu-i la trecerea Dunarii, a redobindit din miinile lor
multi oameni, si o mare cantitate de animale si de bunuri.

p. 246

Caporalul a fost introdus imediat la Radu pe care I-a instiintat despre

sosirea lui Cavriolo. <Voievodul> porunci unui boier3 al sat' sa se indrepte
cu toata grija si graba catre locul unde se afla contele, sa se puna la dispozivia lui, mergind cu el catre Cimpulung. Acesta era un loc hare munti, intr-o vale foarte strimta, fortificata nu numai de natura, dar si de voievozi,
si in unele locuri extinsa <fortificatia> de catre Radu. Si acolo, ca fiind un
loc foarte sigur, ii tinea sotia i lucrurile sale cele mai de pretll.

Curierul apuca drumul <cel mai> drept pentru a-I intilni pe conte,

dar nu-I gasi; pentruca acesta prinzind limba <afla> c tatarii jefuiesc prin
imprejurimi, i ti schimba drumul, apucind peste colinele vecine, printre vii
paduri, pentru a nu fi descoperit de acestia, deoarece contele nu avea forte
pe ling el pentru a le face fata in afara de treizeci sau patruzeci de calareti de elita valoni i cinci sau sase ofiteri riformati". Din fericire capo-

ralul apuca la intoarcere acelas drum, pe care venise acestal. Intilnindu-1, i-a spus in numele lui Radu, ca a fost trimis un boier al su pe
acel drum pe care venise el la inceput, daca cumva din intimplare nu a
putut sa-1 intilneasca, s binevoiasca a-I astepta la o manastire, la numai
trei leghe distanta de Tirgoviste8. Au pomit impreuna tndata catre manastire,

si o zi dupa aceea a sosit curierul lui Radu. Contele zabovi aici alte trei
zile, la rugamintea repetata astfel prin mai muii cureni ai voievodului, care
dorea s primeasca stindardul i ambasada cu cea mai mare onoare si solemnitate posibila, pe care nu o putea face insa Ora la intoarcerea cavaleriei
sale [
].
Sosind timpul s plece de la manastire, contele a poruncit sa. fie inaltat
stindardul general si 1-a inminat locotenentului spaniol Domenico d'Erasso.
3 Caporalul La Motta.
voievodul Radu $erban.
5 Gentilbuomo. Poate avea aici
6 Probabil gig comandi.
7 Contele Camillo Cavriolo.
MI'nstirea Dealu.

sensul de ostg, ofi/er.

318

www.dacoromanica.ro

<Stindardul> era mare, de damasc rosu aprins, atirnat la doug capete de

lancia aurit, brodat peste tot cu flcgri de aur; pe o parte iwa in relief
acvila imperial, avind pe cap diadema regalg, iar pe piept era inglvat un
crucifix, ale cgrui brave se intindeau de la o arip la alta si in jos ping la
coada acvilei; de cealalt. parte erau reprezentate stemele Sfintului Imperiu
i ale tuturor stgpinirilor Casei de Austria. Nu au inaintat mult chid a aprut
marele majordom al lui Radu, care venise calare, impodobit, cu intreaga
curte <a domnului>, ca sa-1 intimpine in numele stpinului sgu.
Puvin dupg aceea, urmindu-si drumul, au coborit intr-o cimpie mare,
la marginea cgreia, in partea opus, se vedea o micg pgdure. Si iatg intr-o
clipitg 1-au zgrit pe cgpitanul Attilio Vimercati; comandantul general al
lui Radu cu 500 de archebuzieri clri sub ase steaguri9 intr-o frumoasg

rinduialg, ieind ca pentru o ambuscad de o parte si de alta a pgdurii

atnintite. Toate companiile au tras o salvg in aer plecinduli steagurile ping

la pmint tnaintea stindardului: fcind apoi o miscare de retragere se aezarg
in urma tnsovitorilor lui Cavriolo formind cinci escadroane la oarecare distana in afara grupului de clgrevi. Vimercati aezI trei steaguri la stinga
6 alte trei la dreapta stindardului; contele inainta solemn in partea sting
a stindardului si puvin in urmg <veneau> valonii si i cortegiul. In timp
ce grupul nespus de nobil i demn inainta intr-o prea frumoas rinduialg, au
Inceput sg se vadg cele doug aripP de <cite> 4 000 de pedestrai, in mijlocul

cgrora, ca pe un drum regal, inainta principele <Radu> pe frumosul su cal

de luptg, insovit de o mare ceatg de vestivi cavaleri si boierill, iar pe laturile
drumului mergeau 3 000 de agrevi din diverse trupe. //
and a ajuns Radu in dreptul contelui, a deseglecat, i descoperinduli
capul a ingenuncheat tnaintea stindardului; apoi dupg ce s-a ridicat in picioare,
tovi ceilalvi clrevi care desclecaser au fgcut la fel; in acest timp a descglecat si, contele, dar gel ali descoperi capul, qi prinzind capetele stindardului

1-a inf4urat pe brawl sting, i 1-a apucat de mijlocul lanciei (cgci minerul
era vinut de locotenentul care a pus un genunchi la pmint) intinzindu-1 cu
virful, unde era o cruce mica de aur, spre buzele principelui. Acesta incrucisindu-i miinile pe piept i inclinindu-se, dupg ce a sgrutat-o de doug ori, s-a
tras inapoi cu smerenie, dar urmtndu-1 in aceastg pozivie Cavriolo i-a mai dat
s o sgrute de doug ori. Apoi, in timp ce principele ridica stindardul, Cavriolo i-a vorbit.
9 Cornette.
10 Ale.
11 Baruni.

www.dacoromanica.ro

13.

247

[Vrmeaza' discursul lui Cavriolo i raspunsul lui Radu $erban].

Au inclecat apoi in urmtoarea ordine.

Inaintea tuturor veneau patru cite yatru steagurile acelei pedestrimi la

mijloc intre acele aripi de cavalerie, dupa care erau tinute alte dota stindarde
mari ale frii, socotite fdtoare de minuni, pe care Radu a poruncit s fie

purtate inainte: unul de damasc alb, pe care era pictat un corb cu cruce
dubl i stea rosie in cioc, stind deasupra unui ienupr verde; altul de culoare singerie pe care era pictat un cap frumos de tinr fecioar cu splendide hieroglife12, ambele avind in mijloc stindardul general, dup acestea
urmind tobe, trimbiTe, tambure, fluiere i toate felurile de instrumente pe care

foloseste once popor. Dup acestea la oarecare interval veneau flaute,

buciume i altele la fe!, inconjurind pe principe si pe conte deopotriv, ins acestea erau la stinga sa. Boierimea impreun cu restul clarimii din suit formau un frumos cortegiu, fr nici o ordine. Archebuzierii
pedestri au tra,s una dup alta trei salve, in chip vrednic de laticl'4
dup ce fumul s-a ridicat, li s-a rspuns din toate tunurile Tirgovistei, in
tiny') ce intreae cavalerie continua alergrile i voltele la aripi. Cu aceast
ordine i atrgatoare pomp s-a purces prin marea si spatioasa dmpie, spre
le

p. 248

Titere,

oras, o distant de sase sau sapte mile italiene.

S-a steins in apropierea orasului aproape tot poporul, i la vederea

stindardului, ingenunchieau, srutind pmtntul, i aplectnd fruntea In semn

de inchinare, actiune cu adevrat superstilioas. In aceast privint pctuiesc mult aceste natiuni14; ele stilt de religie ortodoia15, apropiindu-se
mult de ceremoniile civile turcesti (!).
si

Au intrat in cetate in aclamavii de fericire i bucurie pe care orkine

le poate imagina. Ajungind in piaf, toti clreTii au desdlecat, repe-

tindu-se ceremonia cu stindardul, pentru confirmarea conducerli politice,

In acelas mod cum a fost confirmat pe ctinp conducerea miitar. FIcindu-se

aceasta, contele 1-a predat in miinile lui Radu: el 1-a imbrtisat strtns i cu
deosebit respect, apoi Radu 1-a incredintat marelui majordom". Atunci
contele Camillo, cu capul descoperit, cu mult afabilitate, 1-a salutat pe
principe in numele generalului Basta, si a tuturor cpitanilor armatei imperiale. Si-au dat unul altuia mina cu toate semnele de afectiune, i Radu
s-a retras in palat. Cavriolo a rtnas inconjurat de mulIi oameni, i dup.
ce boierimeal6 i cei mai de seam5.17 <dredtori> i s-au inchinat, a fost
12 Litere chirilice.
13 Con maniera mirabile.
14 Nationi, adic
15 Religione Greca.
15 Nobilta.
17 Principali.
320

www.dacoromanica.ro

insolit de ei in palat. Principele 1-a primit din nou cu alte ceremonii si

complimente ca ambasador, si 1-a tritimpinat la poarta, retragindu-se intr-o

camera secreta cu interpretul, care era un mare boier18 si consilier al lui

Radu. S-au intretinut aproape o ora, discutind probleme particulare. Piecind apoi contele Cavriolo, toata boierimea calare I-a insotit in tabarl,

unde in diverse corpuri de gar& erau repartizati mai bine de 300 de

pedestrasi.

Aici petrecind timp de opt zile, era insotit in fiecare diminega cind
iesea din casa de un ifrumos cortegiu. Restul zilei era destinat diferitelor
distractii cavaleresti si unor placute vinatori. In a noua zi a fost invitat
de principe la un ospat. Banchetul nu a avut nici un lucru care sa. nu fie
regesc si de prim rang. Se aflau acolo un mare numar de boieri de frunte
si sfetnici; se auzeau din toate partile nu numai imbieri el si descarcari de
tunuri si pusti, sunete de tobe, tambure, trimbite si buciume; se vedeau
focuri si de bucurie si de artificii, intr-un cuvint totul era o mare veselie;
s-au asezat la masa la orele cincisprezece sau saisprezece din zi, si dupa
obiceiul voievodului si al tarii au zabovit pina la t orele trei noaptea.

Dimineata contele a plecat si principele i-a daruit un manunchi de

600 de pene de egreta", un cal arab ales, cel mai frumos pe care il avea
// in grajd; echipat si impodobit cu podoabe de aur si argint, impreuna cu
o sabie si un palos minunat alit, ornate cu pietre scumpe si cu desene
gravate. Fiecare din insotitorii si a fost daruit cu doua rinduri de haine
bogate. Locotenentul spaniol in afara unor haine mai bogate dectt ale celorlalti,
a primit un cal sprinten turcesc de mare valoare".
18 Principale Signore.
18 Aeroni.

www.dacoromanica.ro

p. 249

ATTILIO VIMERCATI
(c. 1550?

dup 1604)

Nu se cunosc prea multe anignunte biografice despre

acest cpitan din slujba imperialilor, trimis impreun'i cu Radu $erban in Tara RomIneasc,
la inceputul secolului al XVII-lea. $tim doar c. intr-un izvor el este numit bgtrinul cremonez", termen Cu o valoare destul de neprecis, variind dupg epod i dupg optica proprie
a vorbitorului. Am putea presupune c la venirea sa lii Tara Romineasc, el ar fi avut vreo
50 de ani. Despre originea a tira doar a era din Cremona, amnunt fr vreo semnificatie
prea deosebia intr-un moment &id in jurul lui Basta era o forfotg de italieni din toas e provinciile Peninsulei Italice. A luat parte la Iupta cu ttarii de la Teisani (1602), cistigind
chiar oarecare glorie si fiind pomenit elogios de Ciro Spontoni in dota locuri, in lucrarea
sa Istoria Transilvaniei (Historia della Transilvania, Venelia 1638). Dupg victoria asupra
lui Moise Szkely, este trimis de domn in calitate de maestro di campo" sau feldmaresal
al su la Praga, s ducg steagurile luate dusmanului in aceast btglie. In septembri, sosirea sa era iminenti. II reggsim apoi la Tirgoviste, la ceremonia inminrii steagului imprtesc, transformat intr-un fel de investire domneasa sui-generis, cu scindarea ei in dou
322

www.dacoromanica.ro

momente: acel al conferirii puterii militare si acel al conferirii puterii civilel Ramine pe

ling domn, slujindu-i si de secretar si aratIndu-i-se devotat. Rapoartele sale catre imparat
concorda intocmai cu scrisorile pe care domnul le adreseazi curtii imparatesti. Aceasta cvasiidentitate se datore.ste faptului a tot el redacta sau traducea la dictarea domnului, scrisorile
acestuia. Spre deosebire de alti agenti imperiali, Vimercati nu a cautat
manifeste zelul

catre Imparat lovind In domn. Pentru o integrare mai justa a atitudinii lui in dimatul tulbure Invaluind imprejuraxile din Tara Romaneasca In momentul acesta, trebuie urmarit,
In primul rind, situatia domnului fata de Basta, expus. la tot felul de surprize datorate
unei mari instabilitati a generalului habsburgic, influentat si de seteaua de intrigi tesute in
jurul Valahului". Acesta era obiectul unui spionaj constant si unor interpretari rauvoitoare
a gesturiilor i intentiilor sale i chiar a unui sabotaj sistematic, oprindu-i-se de pilda, In
martie 1604 banii trimisi pentru plata mercenarilor, cu consecinte dezastruoase pentru
tea /aril. Comandantul pedant si vanitos care daduse gres neincetat in Transilvania, nu
putea s ierte succesul domnului roman, care amintea intrucitva de epopeea predecesorului
su valah". Dealtmintteri, teama unei reeditari a acesteia ii stapInea pe imperiali in, frunte
cu Rudolf al II-lea i cu arhiducii, fratii si. In momentul chiar cind Radu Serban repurta
victoria sa din 1603 In slujba imparatului, se porunceau masuri grabnice pentru ca nu
cumva el sa pun staptnire pe Transilvania pentru sine. Basta, ba insinu'a c domnul ar fi
nesincer i primejdios, ba se exprima despre el cu un dispret superior ca despre o militate
mentinuta de el in lipsa unei alte solutii. Dupa oprirea atacului tataraor din 1602, care s-a
soldat prin retragerea lor impreuna cu Simion Movila In postura aproape de prizon,ier
raspunzator de aceasta aventura, Basta care a sosit dupa actiune, s-a grabit s sublinieze
victoria se datorase unui corp de trup imperial comandat in acea Incaierare de unul dintre
fratii Cavriolo. La rindul lor, toti suabalternii i clientii si se Intrec in proclamarea acestui
lucru i apar deodata mai multe descrieri ale luptei, una scrisa chiar de contele Tomaso
Cavriolo, alta de fostul mustermaister imperial Erich Lassota ... etc. (Vezi Studii fi documente,

IV, p. 131'. Indata Incep o serie de lucraturi contra domnului. Inca din timpul soliei la
Praga, se pornesc soaptele la curte, g acuzatiile indirecte ale lui Petru Armeanul, folosindu-1 pe Radibrat pentru atestarea conditiilor vitrege ale poporului, atribuite domnului
Buzestilor. Totodata se mi strecurau informiatii despre negocierile purtate de domo cu
tatarii si indirect cu turcii, pentru a ajunge la un modus vivendi,, Inlaturind perspectiva unor
noi atacuri ale acestora in folosul lui Simion, lucru cu afit mai necesar cu cit domnul nu se
putea bizui pe mercenarii neplatiti, ba chiar trebuia sa se teama de ei. Despre aceste tratative raporteaza Vimercati la 25 decembrie lui Basta, care fusese incunostiintat direct de
domn, despre initiativa lui i despre propunerea de a mijloci un contact Intre tatari
imperial 0 scrisoare domnului, purtind aceea.si data, constituie un fel de dublet al
acestui raport. Din unele stiri complementare ar rezulta c sugestia unei atare mijlociri
pornise chiar de la Basta. Dar In mod destul de curios, el se arata dispus s prezinte atitudinea lui Radu ca indoielnica si se grabeste s opreasca transportul de bani amiritit destinat
mercenarilor. Mai se adaug i alte oapte. Capitanul secui Petru Concoli, care
avea tot felul de legaturi, mai mult ori mai putin lamurite cu Moldova, Il informa pe Basta
Radu Serban tavea sa se inteleaga cu Ieremia Movil. Dupa alte banuieli i nedumeriri, se
323

www.dacoromanica.ro

putea afla, In sfirsit, ca era vorba de un simplu jurmtnt de pace, care nu avea de ce si
alarrneze pe imperiali. Dar pe ling nesiguranta informatiilor, inexacte sau tendentiotase,
sau alterate, mai intervenea un factor permanent de incertitudine, anume arbitrarul imprevizibil al hotarifilor lui Basta. Felul cum reactioneazi la raportul lui Petru Armeanul din
20 februarie 1604 este foarte sugestiv. El se arat neincrezator In spusele lui fi plin de
banuiali fa ll' de el, dar totodata opreste darul i ajutoarele banesti indreptate spre donan,
care si el este suspectat. Totul trebuia s depind acum de Intilnirea cu domnul lia Brasov,
intilnire la care se indoia ca. ar veni acesta. Dup intrevederea care a avut insa, loc, el
scrie din Fagaras arhiducelui Maximilian la 19 martie, arittndu-se, in sfirsit, convins de
sinceritatea domnului care ins nu trebuie Impins la disperare. L-a gasit pe domn in mare
temtndu-se ca nu cumva, in urma zvonului ce se rspindise c s-ar fi inieles cu
turcii, sa nu se fi miniat Imparatul pe el. Dar l-a aflat foarte devotat catre maiestatca sa
fi hotarit s ramina statornic in credint5, dar numai s. aibi un ajutor
Fra a mai cuta
cauza prima a intregii ambiante de suspiciuni, Basta 'hi atribuie merite proprii in aceasta
limpezire a atmosferei, declarind ca este bine cl a vorbit cu el pentru a opri che gl'humori
non s'ingrossassero i ca domnul s fie impins la desperare! Dar tot el, scriind la 10 aprilie arhiducelui Mathias, foloseste o formula caracteristica privind il Vallaccho del4z cui

constanza io grandamente confido, purch i suoi bujeri non lo faccino prevaricare [Studii fi
documente, IV, p. 142] rezervind adc i eventualitatea unei defectiuni. Curind Basta Oraseste bucuros Transilvania lasata prada amenintarii turcesti din afara i banditismului haiducilor" fr fru i dezertorilor, precum i regimentelor imperiale Inraite de neplata soldei, fiind chemat s raporteze personan imparatului despre situatia acestei taxi. Toata greutatea cadea acum pe umerii comisarului imperial Cu sediul la Cluj, Paul Krausenegg, complet depasit de gravitatea problemelor, ajunse absolut insolubile in acest stadiu. atre el se
indreptau acum i solii tatari, Imbinali de Radu Serban, aducind conditiile unei intelegeri cu
imperialii, cit si delatiunile perseverente ale lui Petru Armeanul, precum si cererile de ajutor tot mai infrigurate ale domnu/ui (in iulie 1604).
Tratativele cu solii tatari veniti la Tirgoviste, despre care raporteaza Vimercati la 25
decembrie, fusesera urmate de venirea unui imputernidt pentru negocierile cu imperialii.
Domnul 11 trimite pe Vimercati impreuna cu comisul Leca, spre a-1 Insoti pe acesta spre
Praga. La 12 iunie ei stilt la Viena. Dar stnt intorsi din drum in urna unei scrisori (din
18 iunie) a lui Basta catre Krausenegg, caruia i comunica porunca imparatului. Persoana
augusti a acestuia nu trebuia s apara in uatatul cu tatarii. Acestia trebuie sa-si poarte
negocierile la Cluj si in nici un caz sa nu mearga la imparat. Se invoca precedentul din
vremea lui Mihai Viteazul care a negociar numai el fi intelegerea pentru imparat. Contributia anual a de 20 000 de talen destinat ttarilor, vrebuie, de asemenea, sa fie suportata de
Tara Romilneasca si de Transilvania, platind fiecare cite o jumatate. La 30 iunie (1604) se
incheie tratatul la Cluj. Printre cei care tl iscalesc se afla
comisul Leca. Vimercati, rein-

tors la TIrgoviste, este martorul faptelor descrise de el in raportul su din 23 iulie catre
ICrausenegg, In care portiuni intregi din text repeta pasaje din scrisoarea domnului at data
de 12 iulie", fr indoiala gresit redata, neputind fi vorba de un interval atit de lung lave ele, i avind a fi corectat in 22 iulie. O confruntare a celar doua texte publicate in
324

www.dacoromanica.ro

Veress, Documente, VII, respectiv pp. 207-208 g 209-211, videfte marea lor aseminare.
Scrisoarea domnului mai comine, In plus, uncle am'inunte in legItua cu plecarea solului
atar i Cu expedierea, tptodaa, a doi boieri romini Cu o misiune special la marele han, pe
mai trimita fiul in Ungaria (in ajutorul turcilor, contra
care trebuiau si-1 roage
imparatului). Aceasta misiune era necesari, intrucit existau temen el pasa din Bulgaria 1-ar
putea retine pe solul tatar, ba chiar
trimit la Constantinopol, deoarece raporturile dintre turci i tatari erau destul de Incordate.

Pasajele cele mai asemnatoare dintre aceste doul comunicki catre Krausenegg sin;
mndoiai, acelea care reproduc cuvintele domnului, fie 6 intr-o forma puTin atenuata.
De pild, vorbind de cetatea Chioar, domnul jignit de zabava raspunsului exclama: Nu vom
continua a v' mai ruga pentru Chioar, si e da sperare, bene, se non raccomandar la mia

fr

famiglia a Dio solo! Vimercati, in rolul su de secretar pentru limba italiana, a rradus
intocmai cuvintele dictate de domn. Dar in raportul su a folosit o parafraza lipsita de
ascuTisul originalului. Tot astfel, cuvintele domnului, plingindu-se de zabava neexplicabili. in

trimiterea banilor pentru oaste 6 izbucnind cu amaraciune: Et se la provincia [= Tara

Romaneasca] sara persa, per S. M. Cesarea si perded slut redate mm-un mod mult mai neu-

tru fi mai prozaic. Dar cu toate acestea, el rmine tot un ecou al domnului 5i rapoartek
sale treceau, probabil, tot pe sub ochii acestuia, chiar daca nu eran dictate 5i acestea de-a
dreptul de el. Identiratea de cuprins hare scrisorile lui Radu Serb= 5i rapoartele lui Vimercati a fost atinsa in treac't si de A. Veress, cu prilejul pub1icnii scrisorii domnului din
26 iulie, convinInd aceleasi vesti privind devastrile ettarilor (au ars Craiova etc. etc.) si
lipsa de soldali (putini ostasi ai lui Mirza au fugit in Moldova) si cererea ca s vita Giurgiu
Ra; cu haiducii sai, cit mai mulTi perstru a trece Dunarea, terminindu-se cu strietul:
aiuti, per amor delle viscere di Jesu Christo, monitioni di guerra, dinari, dinari, perch de'villani non possiamo havere
Editorul semnalka. o scrisoare cu aceeasi data, scris de Vimercati catre comisan i cu acela,si cuprins, pe care nu a mai reprodus-o pentru acest motiv.

Dar in iulie, dud domnul nu mai stia carui sfint sa se inchine in faTa prpadului
iminent, Petra Armeanul isi strecura otrava acuzarilor la Cluj. Comisarul buimacit, oscileaza mai intli inste un sentiment de netncredere In armean, sporit de Increderea in rapoartele lui Vimercati. Dar apoi, in scrisoarea sa de la 31 iulie catre imparatul Rudolf, isi marturiseste Ingrijorarea cu privire la punctul cel mai alarmant din delgiunile auzite. Petru
Armeanul afirma ca domnul declar pe faTa, ceca ce scrie fi Vimercati, ca. vrea s paraseasca Tara. El se refera la scrisoarea domnului si la raportul din 23 iulie, primite probabil In ajun, dud 5i rgspunde la scrisoare. La 1 august rriraite un nou rgspuns, probabil
la scrisoarea S.O.S. din 26 iulie, iar a doua zi ii comunic. rezultatul Invoielilor cu marele
han. Cu acest prilej este vorba 5i de turci. Imparatul consimre ca domnul sa le plateasca
turcilor tribut, dar nu ca j le cearg steag de domnie (desigur pentru ca. i se trimisese stiagul adus cu atita ostentatie de Cavriolo). Dar domnul care se artase gata s cheme pe secui, desi li se atribuiau ion devastkile 5i uciderile din regiunile de munte, i s aducl pe
haiducii lui Giurgiu Rat, care b4aserg spaima in Transilvania, mai Incearca si o. alt
cale. Un raport veneTian din Praga, din 23 augus; pretinde c domnuli simfindu4e biinuit, a rugar s i se trimira un corp de oaste imperial. I se vor trimite din Transilvania
325

www.dacoromanica.ro

si Ungaria vreo 2 000-3 000 de pedestrasi Feress op. cit., p. 223] Motivarea aceasta near duce la propunerea lui Petru Armeanul si Aloisio Radibrat relativa la acel corp de
400 de archebuzieri preconizat de ei. Dar In realitate, acum era vorba tot de chemarea
unor trupe destinate aprarii tarii. Caci o aka' veste, chiar din Transilvania, din 4 septembrie, semnalind eforturile lui Ksausenegg pentru plata vaionilor care se agitau, mai
adauga cl Abraham Horvat a trebuit, din lipsa de bani, sa fie lasat sa piece cu haiducii
si in Tara Romineascit.
Nu cunoastem activitatea ulterioar a lui Vimercati, nici data mortii sale. Textele
ce-i aparvin, cuprinse in volumul de fat,, au fost publicate in Hurmuzaki, IV, pp. 353-355
6 Veress, Documente VII, pp. 209-211. El este mentionat de Sadi Ionescu, op. cit., p.
105.

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE BASTA

[despre tratativele de pace intre Radu Serban

si atari]'

1603 decembrie 25, Tirgovige

p. 353

A venit aici cvartirmaisterul Ludovic cu rspunsul si porunca regelui, cum trebuie s. m comport fn aceast tratare a
pcii cu Ceausul, crora m-am graft s m conformez fn toate punctele //.
In ziva urmtoare a fost chemat ttarul la audient la voievod si ficindu-i acesta rugminte c5. intrucft biata tar este attot de devastat si
jefuit. de nefncetatele incursiuni de ttari, cu atfta pierdere de suflete care
rmfneau In robie vesnic, el roag cu supuflere pe mria sa2 s ail:a mil
de prpdul unui norod attt de fncercat si sa-1 primeasa sub ocrotirea si
pacea sa, si s nu mai lase ca pe viitor aceast tali s fie bintuit de ttari
sau de altii, ci s o in in pace si liniste, ca s. se poat reface si reveni la
starea ei de mai fnainte, si pentru aceasta, mria sa s se multurneasa fn
I Traducerea s-a fcut dup: textul italian publicat 'in Hurmuzaki, IV, 1, pp. 353-355.
2 Hanul ttarilor.
327

www.dacoromanica.ro

p. 354

fiecare an cu un dar pe mgsura putintei unei ari attt de incercate in starea ei de acum, dindu-si el cuvintul de domn si sub jurmtnt solemn impreung cu toti boierii rii, s Ora si s pgzeascg neclintit aceast pace si
aliana Cu mgria sa.

A rgspuns atarul i a zis: Toate astea sint bune, si tu a seui adej a nu faci asa cumi a fgcut Mihai Voievod aladaa, faggduind
multe si apoi nepgzindu-le; i daca e asa, tu vei avea de la stpfnul meu
ce vrei, si acestea ti le acord in numele su i ti dau tot ce ceri, cu aceste
vrul,

conditii i cu juamintul solemn de a mentine pacea".

Si a zis: Dar cu turcul, ce ai de gind s faci?" A aspuns &annul

voievod: Cu turcul voi tine bung vecinatate i prietenie la hotar, pentru
ca trecgtorile a fie deschise pentru negustori i ca soldgtimea a nu alerge
de o parte pe cealaltg a Dungrii, ficind pajubg aril, ci s primesc steagul de la turc i a dau tribut. Nu vreau sa fac altfel, pentru c. eu stilt
In supunereas impgratului crestin prin obligatia mea si jurgmintul meu,
de el stilt mentinut in stgenire, de la acesta am primit steagul, deci pentru
nici un lucru nu vreau a ma depgrtez de maiestatea sa".

A rgspuns atarul: Tu faci foarte bine a te tii de cuvint si a nu te

desparti de Neamt, i dacg ai face altfel, stgpinul raeu nu s-ar putea increde in tine, iar turcul nu se tine de cuvint, este interesat i plin de inseliciune si de aceea nu trebuie a te increzi in el".

Nu s-a vestit4 [cit de mare este] darul, dar domnul voievod trimite
Cu solul su la inapoierea acestui atar 5 000 de ducati de aur, cu doug prea

frumoase sube, una de samur5 si alta de lie, ca a fie date marelui han,

rugindu-1 s primeasc i atita, intructt aceastg biat targ nu poate da mai

mult. Solului tgtar i-a dat 1 000 de talen i si o subg de jder7.

Ceremoniile aliantei se vor face din partea marelui han la reintoarcerea solului si la venirea unui alt sol, pe care ti va trimite incoace hanul.
Acestia vor face aici ceremoniile confirmgrii <tratatului> din partea marelui han.

Cu privire la Transilvania i Ungaria nu s-a putut trata nimic, cgci

el nu avea imputernicire de a trata din partea saptnului su decit numai
despre Tara Romaneasa in virtutea scrisorii scrise de domnul voievod regelui su [hanului], dar conform (per) cu scrisoarea regelui i asa curd
am inteles Excelenta sa i cu mine in ceea ce priveste Transilvania5 si Un3 Dedicato.

4 Non fu publicato.
5 Zibelina.
Lupi cervieri.

7 Martori.
Et per haver sentito S.E. et me nel particolar di Transilvania
328

www.dacoromanica.ro

gana, el va trata despre aceasta cu stpinul su si cll asigurri hotrite cl.

marele han va tritnite un sol de mare vaz, care de nu va fi el, va fi vizirul

sit!, care va trata cu noi si poate va trece la maiestatea sa cezaree, p,entru c

stie c regele su are mare dorint9 de a intra in tntelegeren cu impratul german 0 di' asigurri hotrite cl ele" vor fi incluse.
Arat a ti pare rau c nu s-a scris marelui han despre aceast cerere12
pentru c in mod sigur ar fi venit cu instructiuni depline13. M-a intrebat:

cum avea de gind s faci cu turcul? I-am spus c [nu va face] nimica14,
si el a rspuns: Ai dreptate, cci aceasta este o chestiune foarte grava care
va trebui tratat chiar la curtea [tmpratului] german".

Eu nu aflu la acest om decit intentii bune si bunvoinf, fig vreun interes, cci nu cere nimio, ci zice c doar o batist15 dac i s-ar da stpinului
su tn semn de afecTiune, acesta s-ar multumi intotdeauna, ceea ce nu face
turcul, care nu este singurul, cci si pasalele sale se arat a fi avizi si tuari
uzurpatori.

Se vede ciar a ttarull este nemultumit cu turcul si daa s-ar putea

gsi calea de a-i face un pocinog, cred c 1-ar face etc.

Din Tirgoviste, 25 decembrie 1603.

Da ferma sperartza.
12 Confederatione.

11 Transilvania si Ungaria.
12 Pretentione.
12 Totale recapito.

14 Adica nu se va amesteca in acele tratative, inlesnind doar ini;ierea lor.

15 Fazoletto.

16 Hanul era supus unui santaj continuu din panca sultanului otoman, care ;inn la el

pe un frate mai mic al acestuia, ca o amenintare continua.

www.dacoromanica.ro

P. 355

RAPORT CATRE COMISARUL PAUL

KRAUSENEGG17

[Despre situaTia din Tara Romneasa]

1604 iulie 23, Tirgovige.

p. 209

Tatarii obisnuivi nu inceteaza s bintuie

aceasta nenorocit tar in mid cete1-2, factndu-i pagube insemnate dci in-

tra ba pe ici, ba pe colo, si uneori din mai multe prti deodat, iar de

soldatime nu se poate folosi mria sal, caci unii nu vor sl asculte, iar alvii
care merg asupra dusmanului, de cum il vad, o rup la fug. Dar pe deasupra ei mai spun ca. daca domnul nu le d bani [= solda datorata] atunci
vor lua alte hotrtri20. Acum trei zile banul de Craiova21 a fiesit cu ostasii
si s dea piept cu acesti tatari, care intrasera. pe acolo prin sapte puncte.
17 Traducerea s-a fIcut dup' textul italian publicar de A. Veres s, in Documente, VII,
pp. 209-211.
18

pauc.i.

19 Radu Serban.
20 Pigliarrano altro partita.
21 Preda Buzescu.
330

www.dacoromanica.ro

S-a infilnit cu o ceaa def a lor de 200 de oameni, ostasii au fugit Cu tovii si I-au

lsat impreun' cu boierii si care au fost omorivi cei mai multi, i prinsi

banul fnsusi a fugit [fntr-o pdure (?)] in ba1a22 Impreura Cu un slujitor23 al au.
Gndi%i-v

i domnia voasta la paguba cea mare care se aduce, neputtnd

bievii arani s-si adune bucatele de pe cfmp, i cei care sint aflavi pe cfmp
sau n casele lor, stilt dusi cu tovii n robie, i la aceasta nu se poate aduce
vreun leac, eici nu se poate stringe ostasi24, care fr bani nu vor a se urneasa din loc, si nu e o vorb In Vint a in aptmtna trecut dup pornirea
ceea
atarilor, domnul a iesit la lupt i ostasii nu voiau s i se alture, i

ce este chiar mai // ru ca aceasta

el se teme a nu fie jefuit de acesti

soldavi, cum a mai fost altdat cind a trecut in Transilvania.

La plecarea noasta incoace25, domnia voasta ne-avi promis i asigurat

nsase zile va fi trimis secretarul roman cu cei 40.000 de talen i pentru a
face o plat soldatilor, urmtnd ca restul s vin mai apoi. Au trecut multe
zile de atunci Ora acum 5i nu se aude nici o veste, i nici despre vreo solie.
Dac <dominul> i va pierde vara, atunci ea va fi pierdua pentru
maiestatea sa Impratul, care va avea si o sporire a cheltuielilor pentru a-1
Tine pe domn mmpreun i cu boierii, i v. instiinTez c in curtnid ei vor pleca cu totii26 daca nu se aduce un leac grabnic, si ei spun pe fa,v c vor
se salveze fmpreun cu familiile lor i cu puvinul ce le-a mai amas i apoi
maiestatea sa s fac ce va crede cu vara. [Viziru127 a pornit si se pare ca a
are vreo 50.000 de oameni ...]
va merge spre Oradea
ajuns la Sofia
etc .
Acumi doux zile a venit la domn un sol trimis de Ieremia, boier cu
vaz, pentru a trata si a incheia pace fritre acesti doi voievozi, i totodaa
cere ca domnul s trimit de aici pe unul din marii si boieri care s primease jurmintul lui Ieremia de a pzi aceast pace. [Vestile aduse de sol
despre luptele dintre poloni i moscoviTi ...].
auceru128 Radu Florescu, retrgindu-se din casa sa la munte pentru a
fi la adpostul incursiunilor ttresti i a-i pune pe supusii si29 s string
bucatele, a fost atacat acum patru nopvi3 in propria sa cas de niste ucigasi veniti din Transilvania, jefuit i omorit fmpreun cu unii din ai sai, i
astfel acesti boieri sint Cu tovii cuprinsi de spairn, cci saparea lor fusese
la munte
acum a fost ucis miseleste unul din al-mil boieri ai arii, de nearn,
c

22 A un pantan.
23 Servitor.
24 Mercenari.

25 Probabil dup: ce 1-a condus pe solul atar Oda' la comisar.

Verrano tutti diet volta sua.
27 Lala Mehmed-pga (1604-1606).
28 Sub Radu $erban, mare clucer 1603 aprilie 19decembrie 28.
29 Vassalii = ;51ranii dependenIi.
3 La 8 iulie stil vechi =-- 18 ittlie dup: calendaruI gregorian.

331

www.dacoromanica.ro

P. 210

ales dintr-o familie strgveche de vasali credinciosi ai maiestgtii sale de la care

credeau a vor avea ajutor si sprijin. Si se aude a acesti tilhari sint sprijinhi de cgpitanii de secui, care nu au slujit la altceva
cind au venit de au

decit s fuze si sl mine din urmg

vite <din tag> si sg iscodeascg unde sint casele nobililor prin munyi, pentru a-i putea jefui a.sa cum au si inceput, si aceasta este a treia ispravg a

petrecut acele ctteva zile in aceastg targ

lor impotriva boierilor.

Ar fi timpul sg se ajungg la tncheierea tratativelor privind <clarea cetg;ii> ChioaruI31 pentru damn ... eici el este hotgrit sg-si scoatg toatg familia <din Tarsi> si sg se usureze de aceastg grijg incredintind-o pazei maiestgtii divine32 dacg nu va avea un alt loc unde si-i aseze.

... in timpul acestor zvonuri negustorii nu mai umblg [prin tail, de

aceea nu i-a putut face rost de penele de bitlan fgggduite. Va trebui sg mai
aibg puting rabdare].

3' Chyuivar. Domnul ceruse aceast cetate 6 prin solii si in octombrie 1603. I se va
rspunde 6 nu i se poate da deocamdat, dar el el poate sill trimit sotia, la nevoie, acolo.
32 Della Divina Maest.

www.dacoromanica.ro

ANONIM CATOLIC ITALIAN

(1606)

Ne aflm 'in fata unui text extrem de sugestiv. Sub

un fel de inaparenta unei dri de seam despre starea bisericilor catolice din Moldova
autorul anonim strecoara o serie de argumente contra numirii hi Ieronim Arsengo
ventar
ca episcop catolic de Arges in scaunul ramas vacant prin moartea lui Bernardino Quirino.

Se invoca, tri sensul acesta, lipsurile sale , insuficienta sa preetire teologid, talentul su
marginindu-se la oarecare adaptabilitate la conditiile crestinitatii aflate sub turci

si

naivitatea si nestiinta sa, care 11 ficeau s asiste, cu toat cordialitatea, la ceremoniile ortodoxe, ca cele de Boboteaza. Totodat stilt infitisate oarecum, tri mod neutru, g anumite
informatii de natura sa intareasca argumentele aduse. Domnul doreste acea numire pentru
a-si asigura o persoana dependenta de el. Interventia lui la Roma pentru numirea lui
Arsengo a fost zbovita doar de absenta secretarului su, dar el struie In aceea dorinf.
Secretarul domnului (polonul Paul Lancki) se reintorsese chiar atunci din Polonia, unde
fusese trimis la rege, pentru a trata anumite treburi insemnate. Care anume nu se spune.
Precum se 7tie, relatiile domnului cu Polonia nu au fost intotdeauna lipsite de asperitati si
333

www.dacoromanica.ro

de un fond de banuiall. In mai multe rinduri el a apelat contra polonilor din jurul su la
regele insusi, a crui politicii se deosebea adesea de cea a sfetnicilor sai. Se ridicasera mai
multe chestiuni destul de supratoare: pretenriile imperioase de plata ale trupelor de mercenari poloni ai lui Simion, alungat din Tara Rornaneasc, cerind acum sii fie pltiti de Ieremia,
reactualizarea unor datorii banesti mai vechi catre rege, suspiciunea sttrnita de folosirea concursului ttazilor de catre Simion, pentru a inlocui pe acel al ostasilor poloni constituiti

in confederatie (vezi in volumul de fa; relatilie lui Marco Sobieski 6 Lawr. Piaszeczynski), acapararea de fapt de catre poloni a cetatilor moldovene, infruntarea boierilor
domnului, jafurile ostasimii polone umblind de capul ei prin tara .. etc. Dar secretarul
avusese la curtea regelui si intrevederi cu nunliul papal din Polonia, care se interesa foarte
de aproape de pozitia lui Ieremia fall de biserica romana, indemnindu-1, somindu-i, aproape,
sa se declare pe fa ll catolic in ciuda faptului ca aceasta ar putea duce la o rascoali contra
dornnului si clIndu-i un ragaz de dteva luni pentnt a o face. Autorul anonim cunoaste

aceasta discutie purrata doar intre secretar si nuntiu. In aceste imprejurari, desigur, ca pentru nunriu era foarte important ca episcopul catolic din Mol dova a nu aiba veden i mai
largi, co cele ale dericilor veni0 din insulele grecesti (Quirini, Arsengo), unde se ajunsese
la o coexisten ta cordial intre confesiunile ortodoxi g catolica. De aceea saruie, pe toate
caile, contra numirii acestula din urm. Putem reconstitui dialogul redat de autor in esent
si fr a numi pe interlocutorul secretarului, ascuns oarecum dupa o formula impersonal
(vezi textut relatiei, nota 51). Alegerea lui Arsengo este socotit foarte primejdioasa. Nuntiul ii pune in vedere secretarului si-1 convinga pe domn s nu-1 propuna pe Arsengo chiar
daca 1-ar socoti in constiinta sa vrednic de acea numire, mai adaugind, cu toht hotarirea,
ca. si daca 1-ar propune domnul, papa tot nu 1-ar admite! La obiec;ia secretarului, ca domnul nu vrea un episcop polon, acelasi glas impersonal a gash solutia, ca el sa fie desemnat
de-a dreptul de papa, care va trimite scrisori de recomandare catre rege si catre domn. El
va aduce cu sine o echip intreaga de preoi si calugari invatiri si va reorganiza serios dieceza.
Daca ar fi totusi ei ramina Arsengo, vor trebui trimise persoane care sa-1 vin'l in tutel,
conducindu-1 si controlindu-4 ... Urmuna, in concluzie, consideratii cu privire la schimbarea
punctului de vedere (al nuntiului?) asupra numirii unui episcop polon in Moldova. Acesta
ar putea sa-1 Tina la datoria sa si pe domn. Dar deocamdat pentru a-1 mulkumi pe Ieremia ... (a carui liniste este asigurat tot de regatul polora) s-a renuntat la aceast soluvie.
Nu stilt lipsite de interes nici precizarea ca nunriul in Polonia, in acel moment, era vestitul
Claudio Rangone, cel care va determina sustinerea de catre poloni a expeditiei falsului Di-

lor pentru scurta vreme pe tronul tarilor, si nici ca Paul

Lancki obtine, nu stim precis dud, dar probabil inainte de moartea lui Ieremia, calitatea
mitrie, instalat cu ajutorul

mai mult onorifica de notar apostolic.

Ramine intrebarea ce cadere a putut avea autorul acestei dari de seama, care tradeaza

o necunoastere destul de mare a finprejurarilior din Moldova, si o iniriere atit de evidenta

in discutilie tainice ale secretarului cu nturtiul din Polonia. Este vorba, probabil, de un misionar italian de la Propaganda. Nu stim in ce calitate a venir, cit de mult a stat in Moldova, si care au fost insarcinarile care i se dadusera la plecare, nici cum a ajuns sa serveasca punctul de vedere polon. Este oarecare asemanare a pozitiei acestui anonim cu acea
334

www.dacoromanica.ro

a tui Andrea Bobbi, cu chiva ani mai inainte. Ca gi acesta, el atribuie unor locguri catolice din Moldova o origine dominicang si critica prezenva episcopului catolic la ceremoniile
bisericii ortodoxe, scot,ind in evidentg. pgrvile negative ale activitvii sale. Acelas Bobbi recomanda aducerea 'in Moldova a cglugrilor din Polonia. Dar toate acestea el le scria din

Polonia, probabil sub o influenfi pe care s-ar p'rea cg o reggsim g la autorul de faf.
Asupra datei documentului putem ajunge la precizri mai mari,

el fiind

scris inainte

de moartea lui Ieremia Movilg (20 iulie.1606).

Darea de seamg, intitulat Breve relazione delle Chiese del Stato di Valacchia di
Germania (sic), se aflg publicare In Documentele Hurmuzaki, VIII, pp. 307-309, dupg
manuscrisul original pstrat In Biblioteca Academiei R.S.R.

Este analizat de Sadi Ionescu, in Bibliografia calatorilor srilini, p. 106 si rezumat de

N. Iorga, 'in Istoria Romani/or prin calatori, Bucuresti, 1928, 1, pp. 264-265.

www.dacoromanica.ro

SCURTAI RELATARE
DESPRE BISERICILE DIN MOLDOVA2
1606

In Suceava3, oras mare si populat, foarte

p. 307 vechi <care este> resedinta nu numai a principilor Moldovei, ci si a mitropolitului, care ti are astgzi scaunul acolo, se aflg peste 24 de biserici si de
trangstiri de rit ortodox4 de zid5. Intr-una din aceste biserici8, care este foarte
mare si frumoas pe dinguntru ca si pe din afarg, se pgstreazg tntr-o raclg
de argint moastele, aproape intregi, ale unui oarecare sf. Ioan7, cg.lugr mar1 Traducerea s-a ficut dui:4 textul italian publicat in Hurmuzaki, VIII, p. 307.
5 State di Valachia di Germania (sic).
5 Szocavia.

4 Del rito greco.

5 Fabricate di muro.
i Sf. Gheorghe din Suceava.
7 Sf. loan ce! Nou, martirizat de eltari 'in secolul al XIV-lea. Moastele lui au fost aduse
de Alexandru ce! Bun la Suceava.
336

www.dacoromanica.ro

tir foarte venerat de acei schismatici, care in fiecare an, inainte de Rusalii,
Iisrbtoresc ziva cu mare solernnitate i multime de oameni. In acelasi oras
se gsesc dota biserici romano-catolice8 cldite de asemenea de zid i reg.cute de actualul domn8, impodobite cu frumoase altare i odjdii". /ntr-una
din ele care in temeiul picturilor vechi ce se mai vd intr-insa se crede a
fi apartinut alugrilor dominicani, se afl un preot de m,ir sas, nurnit Stefan", in cealalt un clugr franciscan polon, fratele Martin; acesta din
urna are grija duhovnicease a polonilor, iar cel dintii a sasilor ce locuiesc
aici.

Iai este un oras mare si cu viat negustoreasc, cetate de scaun a domnului, are biserici de lemn <si> mnstiri de piatr de rit ortodox12, cam
vreo 16 la numr; catolice nu sint decit dou, una afar, cealalfl inluntrul
orasului, cadite din lemn, mici, unte i tn prsire.
Cotnari, oras bogat, este aproape in intregime catolic, afar de putini
schismatici si <are> numai patru biserici de rit ortodoxl3; locuitorii stnt
sasi i unguri, cei mai multi catolici. Se afl in acest oras cinci biserici romano-catolice, trei de zid i dota de lemn; numai in cea mai mare se afl
un preot, numit Laurentiu sasull4.

Siret, fost mai inainte resedint eiscopa118, acum se mai vd doar, cu

mare greutate, urmele unei biserici fosta a dominicanilor.
Hirlu, oras la o leghe de Cotnari, are ctteva biserici <din care> numai

una catolia, de zid, dar drpnat i fr preot; obisnuieste s vin uneori, dar foarte rar, pentru a face slujba religioas preotul din Cotnari.
Baia, oras asezat in apropierea Carpatilor; e locuit de sasi i unguri

catolici, si de un mic numr de moldoveni schismatici; se afl, aici o biseric

parohial romano-catolic de zid, mare i frumoasui, cldit odinioar de
sotia'7 unuia din acei principi catolici ai rii i care e inmormintati aicil8.
Aceast biseric era mai bogat decit celelalte, dar Mihai18 a despuiat-o de
Sf. Trcime i Buna Vestire.
9 Ieremia Movi1, domnul Moldovei (1595-1606).
19 Paramenti: termen cu sensul inivial de obiecte de cult, dar aplicat apoi numai veslturil or liturgice.

Probabil Stefan Bathazar. Cf. si biografia lui, n volumul de faii.

22 Rito Rutteno.
13 Ruttene.
14 Lorenzo de Sassonia
probabil LaurenTiu Demuth
cf. mai sus scrisoarea lui
St. Bathazar.
19 Aceast episcopie apare In timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Biserica Adonnirei Sfintei Fecioare de la Baia a fost caditI de Alexandru cel Bun.
Margareta de Losoncz, figura legendar, careia i s-a atribuit introducerea catolicis-

mului In Moldova.

18 Vezi inscrimia muralI din biserica de la Baia, la Bandini, ed. V. A. Urechia, p. 244

si la BaksiZ Dipl. Ital." IV, pp. 116-117.

39 Mihai Vtteazul.

337

www.dacoromanica.ro

odjdiile pretioase i de argintul mult ce avea; pe vremuri ti avea preotul

su anume, dar acum nu mai are nici un slujitor; mai este una mica, dar e
prginit.
Neamt20, oras aezat in muntii Transilvaniei, are o biseric mare i fru-

moas de rit romano-catolic, administrat de un preot sas, care rareori face

slujba religioas.

Piatra, oras in munvii sus amintiti; aici se afl o mica biseric de lemn

fr preot.

Bacu, oras aproape in Intregime catolic, avea mai de mult o mnstire

de clugri franciscani observanti, pe care papa Clement al VIII-lea21 o
dduse ca reedinf episcopului Trii Romaneti22; astzi dup moartea episcopului23 este locuit de fratele Ieronim Arsengo24, cu alti doi clugri; se
mai gsesc doux biserici catolice, una a Sfintei Fecioare Tinind de sus-numita
mnstire, cealalt a sf. Nicolae, fr preoti.
Faraoani25 care e un sat in intregime catolic, are o biseric
preot
ca in multe sate din acelai Tinut al Bacului.
Trotu28, aezat in munTii Transilvaniei, are de asemenea o biseric romano-catolic dar fail preot.
Roman27, oras, reedinta unui episcop grec numit de Roman, are o bise-

fr

p.

308

ric romano-catolicIfr preot28.

Sbuani29, sat; locuitorii stilt catolici i are biseric de zid, dar nu are
preot.

Hui, e reedinta episcopului de Hui, ortodox; are o biseric romanostea un preot sas cu numele de loan, care fusese
cstorit; mi sint biserici catolice i in alte multe locuri, dar fr preoti.
Hotin30, are o frumoas biseria de rit grec i o capel pentru catolici.
catolic unde obinuiete s

Pe vremuri fusese un episcop in acea provincie i, dup dte se spune,

avea reedinta in Arge, ora din Tara Romaneasc31, cirmuit mai Inainte
Tirgul Neamt.
21 Clement al VIII-lea (1592-1605).
22 Adic de Argq i de Bacu dup noua titulatur a episcopului catolic cu resedirua,
de fapt, in Moldova.
22 Nemetz

" Bernardino Quirini, vezi biografia sa in volumul de fa;.

24 Gieronimo Arsengo, iar mai jos e folosit forma Girolamo. Vezi biografia lui In
Cecitori, II, pp. 504-506.
25 Fora jan.
26 Trussino.

" Romulo.
" Rettore.

Sabbojena.

" Coccino.
Valachia transalpina.
338

www.dacoromanica.ro

de Mihai32, acum de Radu33, dar din cauza tulburrilor din aceste tri, care
mai erau si supuse turcilor, a fost lipsit de episcop multi ani de-a rindul.
Jurisclictia episcopal peste acea provmcie a fost atribuit vremelnic episcopului polon de Camenita34, in hotar cu ea, care afirm c ar avea acte in
aceast privint; iar timp de mai multi ani a fost ca vicar apostolic precum
arat actul recunoscut de printele Comuleo36, care a fost acolo in vizitatie
un aludir minorit Ieronimo Arseugo din Chios36, frate obserapostolic
vant37, un om priceput mai degrab5.38,*.,pentru faptul c fusese in Turcia
cunostea acea 1imb, decit pentru invtatura sa. Dup aceea in anii trecuti a
fost numit de catre papa Clement al VIII-lea ca episcop de Arges" Bernardino Quirini, de fel din Venetia sau Creta, clugr franciscan observant care
din cauza pretentillor episcopului sus-numit" a avut de intimpinat unele greutti in jurisdictia episcopala. lar in ce priveste mnstirea din Bacu, care
apartinuse mai inainte Zocolantilor" sus-zisului Bernardino, un clugr Valerian42, polon de fel
din dorinta de a o redobindi pentru ordinul sau deoarece din motive diferite o pierduse
obtinu, sub pretextul de a cauta
procure acelui episcop venituri mai mari i inlesniri din partea domnului,
scrisori de la serenisimul rege" si de la nuntiul apostolic si, increzut in spri-

jinul acestora si al altora, ii intrase in cap c. poate face once; si a ajuns

*51 acolo, c in loc s imbuntteascI situatia prelatului, dup cum promisese, il cita in f ata domnului i incepu a-1 hrtui. Dar nuntiul apostolic
tinu <pe acesta> mereu sub ocrotirea sa i intr-atita incit nu numai
1-a potolit pe episcopul de Camenita44 si a pus capt indrznelii fratelui Va-

lerian, punind s: fie alungat din Moldova", ci dup ce sanctitatea sa a de32 Mihai Viteazul.

33 Radu $erban (1602-1611).

34 Camenes.

35 Comuleo. Alexandru Komulovie, cu numele italianizat, Comuleo, a fost prima oar in

Moldova, pe vremea lui Petru Schiopul. Vezi biografia sa in Caltori, III, p. 356.
36 Vezi biografia sa in Calatort, II, pp. 504-506.
37 Zoccolante, mune dat franciscanifor observanti din Bulgaria. Ins, in realitate, atit
Arsengo, cit i Quirini erau franciscani conventuali.
38 In text: persona piutosto pratica di quel humori.
39 Titlul complet era ... de Argel fi de Bac-du. Dar si Andrea Bobbi 11 desemneaz

doar ca episcop de Arges.

40 De Camenita.

43 Poi che essendo stato quel luogo prima di zoccolanti, qui detti Bernardini
" Valerian Lubienecki, calugr franciscan venir din Polonia. Pentru purtrile sale si
viata sa aventuroas vezi i relama lui Quirini, in volumul de fa. Pentru numirea sa ca
episcop catolic al Moldovei, vezi st Virginia Vas ili u, 11 Principato Moldavo e la curia
papale
in Diplomatarium Italicum", II, pp. 63-64.
43 Sigismund al 111-lea Vasa, regele Poloniei.
44 Vescovo Carmenecense (= Camenecense).
45 Valacchia

339

www.dacoromanica.ro

clarat mnstirea din Bacu resedint episcopal, a obtinut de la acel dornn"

ceea ce a si fcut de fapt
asupra anumitor venituri
ca s dea anual
ale sale, o suma de 500 de florini, episcopului", care a murit in vremea aceea,
adk anul trecut.
Dup moartea episcopului domnul, atit pentru bunvointa pe care o are
fa t de fratele Ieronim, pe care I-a cunoscut in timpul indelungat petrecut
aici, cit i pentru a-si asigura o persoan dependent de el, a scris scrisori papei Clement si i le-a trimis printr-un slujitor al rposatului <episcop>, numind si recomandind pentru acea biseric pe numituL frate <Ieronim>, care se
afla la Roma (trimis acolo de episcopul su ca s raporteze sanctitatii sale
asupra strii bisericii sale, si mai ales pentru a ridica niste bani care, dup
cum spunea, ti fuseser alocati de papi pentru a-1 mai scoate din srcie)
nu a fost chemat inapoi de catre slujitor, a.sa cum se credea, deoarece piecase din Roma. Sosind la Viena, fratele <Arsengo> aflind de moartea episcopului se grbi <s plece> spre Moldova; in drum, trecind prin Polonia, a
fost confirm,at de catre nuntiu ca vicar episcopal, pentru nevoile bietei turme
rmase fr pstor.
Dup cum se vede domnul st:iruie in dorinta promovrii numitului frate
dar n-a reinnoit struintele pentru locul devenit vacant, deoarece secretarul
su" lipsea de ling el, fiind trimis la rege pentru a trata unele treburi Insem,
nate.
Acurn c <acesta> s-a tntors acas., nu mai incape nici o indoial, dup
cite a spus acest secretar, artindu-se bucuros pentru ridicarea in scaunul papal

a stpinului nostru", a va interveni in chestiunea episcopatului, in favoarea

numitului frate Ieronim50, care e ca unul ce e nestiutor si ce inchide ochii la
legturile cu ortodocsii; si care, cum nu cunostea greseala episcopului, mergea
pin atunci impreun cu altii la procesiunile i solemnittile .<schismatrici> lor
si chid i s-a atras atentia,
justificat spunind c. face acest lucru pentru a-i

atrage mai mult <la leva catolia>

P.

c este> cu stirea papei care, in-

trebat fiind, a rspuns ca este o minciung. Astfel alegerea lui este socotit ca
309 putind fi foarte primejdioas, de aceea s-a vorbit51 cu secretarul ca el sa-1
46 leremia
47 Bernardino Quirini.

48 Paul Lancki, polon, limas apoi in slujba lui Simion Movir si a fiului acestuia. Dar
a trecut apoi la Constantin Movili.
Papa Paul al V-lea (1605-1621).
50 Din urmarea frazei se vede bine c secretarul polon era dispus s frineze nuairea
lui Arsengo.

" Nu se awl cine anume a vorbit si cine a socotit ea: numirea lui Arsengo ar putea fi
s-a vorbit
s-a
eispuns ... Am crede c subiectul real al acestor verbe este nuntiul papal din Polonia, care

primejdioas1 Peste tot este folosita forma impersonal: s-a socotit

discutase cu Lancki, venit cu prilejul soliei sale recente in Polonia.

340

www.dacoromanica.ro

conving pe domnul su si se gindeasci bine, c. <si> daci socoate in

cugetul su vrednic penuu asemenea funcviune, si nu-1 propuni, pentru
stiptnul nostru nu-1 va primi; i deoarece a adiugat tn tain c domnul tine
Cu mice pre; ca acea biserici s nu cull sub ascultarea polonilor, i s-a
puns ci va putea cere de la stipinul nostru un episcop, <fiind> sigur
sanctitatea sa ii va da un supus al lui evlavios, invalat si de incredere. Deocamdat discutiile se reduc sau la persoana care sa fie aleasi de stpinul
nostru, dupi placul lui, cum a ficut fostul papi Clement al VIII-lea, sau
1'1

la <persoana> acestui ciluGr.

In primul caz, dar.i stapinul nostru ar trimite un episcop, acesta trebuie

s vin Cu scrisori de recomandare citre rege i citre domn pentru ca

poati nu numai si se bucure de situavia pe care si-o clobindise celilalt, ci
si restabileasci si si puni in ordine treburile acelei diecese complet dezorganizate i s aduci cu sine preoti mireni sau cilugri invitati i evlaviosi
pentru care, ca i pentru darea de ajutoare putinilor preoti ce se gisesc aici,
pentru ridicarea altora de aici, care cunosc limba, e adevirat c vor trebui
si se faci unele cheltuieli la inceput, dar acestea vor fi intoarse cu nemirginit dobindi ... etc., printr-un mare ctstig de suflete.
In cazul al doilea, in afari de preoti52, de care are nevoie, va fi necesar si se trimit persoane inzestrate cu tnsusirile aritate mai sus, care si
ajute pe episcop i s suplineasci nestiinta lui, conduclndu-1 i controlindu-1

in functia lui. Domnul, care este Ieremia53, a aritat si a acordat totdeauna

respectul cuvenit pontificelui de la Roma i

sfintei biserici i cu toate ci el este pe

fati schismatic si tine legea ortodoxi, merge totusi si la biserica romano-catolici si se impirtiseste cu sfinta cuminecituri i ia parte la procesiune 6
slujbele de 40 de ore; si ni s-a spus de citre o persoani foarte apropiati de
el, a de fapt in mima lui crede in biserica romani, dar nu poate, fr primejdie, s-o arate pe fati, deoarece populatia acestei fri fiind in cea mai
mare parte schismatici ar putea si se riscoale; astfel se pare ci asteapt un

mai bun prilej pentru a se declara pe faTi. Despre acest lucru a discutat
serios, de curind, nuntiul Cu secretarul lui, aritindu-i cit de important este
incredinteze stiptnului
ca domnul si-si salveze constiinta54, sfruindu4
nostru sufletul lui bun, <precum> i aceasti chestiune si s ja cea mai buni
hotirire, i s astepte rispunsul pe care acesta a promis
dea peste citeva luni.

Alt dati s-a emis pirerea c aceasti biserici ar putea si fie incredintati unui polon pentru c acesta, prin favoarea i influenta regelui, s.-1
treze mai mult la datoria sa si pe domnul tnsusi; totusi acum, vizindu-se
52 Operai = lucrkori <in via domnului>.
" Ieremia Movil moare la 10 iulie 1606.
54 Ponga in sicuro la conscienza sua.
341

www.dacoromanica.ro

el nu priveste Cu ochi buni acest lucru, i gindindu-se

dea cit mai multI
satisfactie cu putinf, s-a schimbat acea pirere, sperindu-se ca ar putea s'
aib" mari foloase n acea tali% in care domneste pacea i linistea de atita
timp, datorit mai ales protectiei acestui regat
cu toate c domnul recunoaste suprematia sultanului55 csruia fi plateste i tribut.
55 In vremea aceasta era Ahmed I (1603-1617).

www.dacoromanica.ro

SIMEON DBIR LEHATI

(1584

d. 1636)

Simeon Dbir Lehati, dintr-o familie de armeni sgraci

din Caffa, s-a ngscut in 1584 la Zamosc (Polonia). A primit o educatie ingrijit, avind ca
indrumgtor pe invgtatul armean Hagop, din Tokat, stabilit din 1602 la Zamosc; a fost
consacrat saravak" (functie ecleziasticg) la virsta de 24 de ani.

In 1607 Simeon a trecut la Liov, de unde a pornit, la 15 februarie 1608, mir-o lungg
agtorie, mn cursul cgreia a trecut prin Moldova (martie
iunie 1608), Dobrogea si Bulgaria. A petrecut aproape trei ani la Constantinopol (septembrie 1608
iunit 1611),
unde si-a desgvirsit studiile cu dascglii armeni Grigore din Cesareea i Azarie din Sasun.
In vara anului 1611 a ricut o cglgtorie in Anatolia, plecind apoi prin Adrianopol
Filipopol

Spalato la Venetia si Roma.

In anii 1613-1614, Simeon a intreprins o noug calgtorie in Asia Mica, in cursul cgreia a ricut pelerinaj la vestita mgrastire Sf. Carapet din Muy. lar dupg Inapoierea sa la
Constantinopol, a pornit in august 1615 intr-un nou pelerinaj, la Ierusalim, vizitind cu
acest prilej nordul Egiptului si Siria. In 1618 11 gsim din nou in capitula Imperiului Otoman, de unde s-a inapoiat In primgvara lui 1619 la Zamosc dupg 12 ani de peregringri.
343

www.dacoromanica.ro

Ca Invgfitor la Koala armeneascg din Liov (1624), Simeon si-a consacrat o parte din
activitate scrierii unor lucrgri care ne-au parvenit in bung parte.
Cea mai insemnati, Notele de Calatorie, cuprinde descrierea localittilor vizitate lime
anii 1608 si 1619, stgruind in deosebi asupra populatiei armenesti si ricasurilor sale de

cult. Simeon si-a descris impresiile de cltorie pe loc, dar redactarea definitiv a jurnalului
su a fost efectuatg, dupg mai multi ani, la Intoarcerea in PoIonia.
A argtat interes pentru numeroasele monumente de arhitecturg, institutiile politice,
moravurile, obiceiurile si riturile religioase ale populatiilor din firile strgbgtute. Prin vabarca inforrnatiilor aduse mai ales cu privire la Orientul Apropiat, Insemnsile iui Lehati
pot fi puse algturi de cele ale clgtorilor europeni Sanderson, Tavernier, D'Arvieux s. a.
Jurnalului sgu, Lehati i-a adgugat mai tirziu o cronicg a evenimentelor mai importante petrecute in Polonia si Ucraina apuseang intre 1621-1635, presgrind-o Cu uncle
date autobiografice. Aceastg a doua lucrare cuprinde descrierea expeditiei sultanului Osman al II-lea la Hotin (1621), campania lui Abaza-pasa de Silistra (1623) si Murad al

1V-lea in Polonia, incendierea Iaroslavului la 1627 si marea epidemie de cium, invaziile

tgaresti (1628), rgzboiul ruso-polon din 1632, incursiunea regelui polon Vladislav al VII-lea
In Suedia (1635), rgzboiul turco-persan s. a.
sicg,

Dei scrisg In armeang medieval, lucrarea lui Lehati nu mai reflectg totusi limba claci dialectul viu, folosit in secolul al XVII-lea in Polonia, cu expresii populare si di-

ferite imprumuturi din vocabularul turc, persan si arab.

Manuscrisul reunind insemnrile de cglgtorie si cronica literatului armean, pstrat la

Liov, a fost descoperit de savantul Nerses Akinian 6 publicat in paginile revistei congrega;iei mekhitariste din Viena Handes Amsoria" in 1932-1935, apgrind apoi intr-un volum
separat, In aceeasi limbg, intitulat: Simeon Dbir Lehati, Note de caliitorie si cronica, studiate si editate de Nerses Akinian, Viena, 1936, 42+493 p. Lucrarea a fost reeditaa si
tradusg In limba rusa de orientalistul M. O. Darbinian, la Moscova, in 1965 (Simeon Lehati:
Hymeebte sauemuu. Ilepecoa c apAturicKozo, npeOucaoeue u mamenmapttu M. O. Rap6uxusut

322] p.), fiind insotit de o introducere, note, comentarii, indice si un rezumat in

321 [
bimba englezg. Asupra Insemngrilor de ealgtorie si cronidi lui Lehati au mai scris acelasi
Darbinian, Cumeort .11exaqu o cmpanax 10co-Bocmounoa avow (Cronica lui Simeon Lehati
privitoare la frile Europei de sud-est)in culegerea Bocmoduate ucmoiutuxu no ucmopuu
HapoOoe 10eo-Bocmoguioti u IleumpaAbuoil 3eponbt Fontes Orientales ad historian: populorum

Europo MeridieOrientalis atque Centralis pertinentes , sub redaciia A. S. Tveritinova,

vol. I, Moscova, 1964, pp. 253-257 si Ara Margos, 171,mau 6enevcxu om 61.4e.apacue seAtAa ua
apmemacuR nItnewecmeetutuu om XVII e., Cameort ,a6tip Jlexaqu. (Note do cglgoorie refelditoare

la iinuturile bulggresti ale cilgtorului armean din secolul al XVII-lea Simeon Dbir Lehati)
in Hcmoputiecuu 17pea4ea", XXII, 1966, nr. 2, pp. 105-107.

ST

www.dacoromanica.ro

CALATORIE DE LA LIOV LA
CONSTANTINOPOL'
(1608 martie

septembrie)

Deci, In anul armenilor 10572 in ziva de 15

februarie in a doua sptmtn a postului mare, tntr-o zi de luni, am pornit
din Liov, la vtrsta de 24 de ani.

Am plecat la drum cu n4te negustori anneni din Moldova.

Fiind vreme de iarn, abia dup zece zile am putut sosi la Sniatyn, care
de unde se sfirete Polonia i tncepe Tara vlahilor3. Am
este un oras de hotar
stat acolo o zi. In nota zile am ajuns In orasul binecuvtntat de Dumnezeu
Suceava, care este orasul de scaun al domnilor din Moldova i. In acelasi

timp al episcopului armean si al celui vlah <= ortodox>. Acest ora era
I Traducerea s-a fcut de catre H. D j. Sir uni dup textul armean publicat de Nerses
Altinian, Viena 1936, coloborat de A. Lazea cu editia rus a lui M. O. D a rb i ni a n,
pp. 34-36.
2 1608.
5 Moldova.

345

www.dacoromanica.ro

pe un podis inalt, privelistea era frumoas <si> clima potrivit si sntoas.

0 ap mare curge4 in jurul orasului. In acest oras se gaseau 3-400 de case
de armeni. Ei aveau trei biserici de piatr si doti manstiri, tot de piatr,
afar din ora, foarte frumoase <amindou> una in apropierea orasului5 si.
cealalt la o deprtare de dou mile. Acolo era un episcop armean localnic,
numit Horhannes si arhimandritul Mkrtici din Hizan si un alt arhimandrit
pe numele de Mesrob. PopulaTia era foarte primitoare, cu frica lui Dumnezeu si iubitoare de semeni. Am stat la ei trei luni si doul spfrnini din cauza
tovarsilor <mei> de drum.
Am auzit c din Tara vlahilor se ducea haraciu16 la Istambul, la sultanul turcilor7. Cu bucurie am pornit si in trei zile am sosit in tirgul Iasi%
unde am stat o lun, asteptind plecarea haraciului. La Iasi erau 200 de case

armenesti, atit ale bstinasilor cit si ale celor noi veniti. Aveau o biseria

prea frumoas de piatr6, preoti inTelepti si bogtasi mari.

In ziva de luni a postului Sf. Mari am pornit cu haraciul. Insotitorii

haraciuluit erau doi armeni din Iasi, hogeaull Horhannes Keronent si

hogea" Hacik, fiul lui Abram. Sa-1 rsplteasc. Dumnezeu inrniit pe acest
Hacik, atit pe lumea aceasta, cit 01 in viata viitoare, pentru 61 el m-a luat
In cruta sa si mi-a artat o nespus buntate mie, nevrednicului, Ora la
sosirea <noastr> la Istanbul.
De acolo12 am ajuns in dou zile la orselul Vaslui13. Acolo era o biseric armean de lemn14 Cu un preot si 20 de case armenesti. Am stat acolo o
zi si jumtate si m-am dus la Birlad, unde am ajuns in ziva adormirii Sf.
Marii'5, si am stat acolo patru zile pentru c, dup obicei, haraciul rminea
' Riul Succava.
5 Este vorba de bisericile Sf. Simeon (sau Turnu Row) (c. 1513), Sf. Cruce (c. 1521)
Sf. Treime (secolul al XVI-lea) i de manastirile Hagiagadar (cu hramul Sf. Maria) (c.
1512-1513) .i Zamca (cu hramul Sf. Auxentie), sediu al episcopiei armene inca din secolui

al XV-lea, pentru care vezi H. Dj. Siruni, Bisericile armene din guile romtine In Arhiva
romaneasca", V, 1940, pp. 180-181 i N. Stoicescu, Bibliografia monumentelor feudale din
Moldova (in ms.).
e Prin termenul de tezaue folosit in text se intelegea, probabil, tributul care se trimitea
anual Portii.

2 In text: Khontkar, titlu dat de armeni sultanului otoman. E vorba de Ahmed I

(1603-1617).
8 la; Ba.zari.

9 Biserica sf. Nascatoare, c.15clitg pe la 1395; cf. Siruni, ibidem i N. Stoicescu, op. cit.
19 Haznadari.
11 Negustor.
12 Din Ia. i.
15 Vasloi.

14 um menvionat in izvoarele contemporane din secolul al XVII-lea, cf. Siruni .i

Stoicescu, op. cit.

is 15 august.

346

www.dacoromanica.ro

2-3 zile in fiecare oras. In toate partile li se dadea de mincat si de baut

atit oamenilor cit si animalelor.

In trei zile am ajuns la Galati, care era ultimul oras al Moldoveiw si.
intrarea in tara turceasca. Pe linga acest Galati trecea Dunarea cea repede
<si> de temut, mare si larga infricosatoare si inspaimintatoare, pentru multi
ca o prapastie ce inghite oameni si bea stn&ele omenesc.

In ziva de 22 august, intr-o duminica, am trecut fluviul urias si ajunend la malul celalalt, am intrat luni tntr-un sat cu numele Macin. Am stat
acolo trei zile. Aici se pla.tea vama turcilor. Pornind de acolo, In doui zile
si jumatate am ajuns in oraselul Carasu'7. In ziva de 26 august am intrat in
Bazargic. Orasul acesta se gasea hare doi munti tnalti. Unii ne-au spus ca
aceste locuri au fost odata. fund de mare; aceste cuvinte pareau a fi adevarate caci chiar locul arata aceasta. Acolo erau si armem. Aveau o bisericuta, doi preoti si un arhimandrit.
<1619 primavara>
Inapoierea la Liov (1619)

Sosind in Moldova am gash ca tara era pustiita si tarsi, oameni. De

asemenea, intrind in Polonia, am vazut distrugerile si ruinele pricinuite de

tatari. Multe orase, comune, sate, asezari si cetati erau pustii si <aceasta
nu numai> de ieri si de alaltgieri, cgci tgtarii nemernici de doug-trei ori pe
an la rind, fgrg sg se teamg de nimeni, fgrg sg. le fie fricg de cineva, veneau
si plecau, incendiau si ucideau, jefuiau si pe multi ii duceau ca robi in tara ion.
16 Bughdanat erkir (Tara Bughdanilor).
17 Medjidia.

www.dacoromanica.ro

p. 242

JOHANN WILDEN
(1585

dupZi

1623)

*
altorul german Johann Wilden s-a nscut la Niirn-

berg, in anul 1585. A inceput sa ducg. Ina din tinerese o viasg pling de aventuri. In
1604 a plecat In Ungaria spre a lua parte la rgzboiul cel lung (1592-1606) pe care
Habsburgii 11 purtau cu turcii. Chiar de la Inceput, tingrul Wilden a cgzut prizonier,
r'a-minind in robie turceasc sapte ani (1604-1611). In acest timp, trecind de mai multe
ori de la un stpIn la alrul, a avut prilejul sg cunoascg aproape toate srile din cuprinsul
Imperiului otoman: Arabia, Persia, Egiptul si fireste, Turcia europeang.
La Intoarcerea spre casa, V'ilden a plecat din Constantinopol, impreun cu o caravana de negustori, care venea de doug ori pe an In capital g cu mgrfuri din Polonia, si se
Intorcea cu mgrfuri turcesti. A pornit spre Polonia, In iulie 1611. Drumul trecea prin
Moldova, unde in area vreme domnea Constantin Movil.
Curind dupg Intoarcerea acas a publicat insemngrile despre clgtoriile sale intr-o car-

te, al cgrui titlu este un adevgrat rezumat a tot ce a vgzut si pgtimit. iNeue Reysbeschreibung eines I Gefangenen Christen. I Wie derselbe neben anderer. I Gefiihrligkeit zum
348

www.dacoromanica.ro

sibenden mal verkaufft vor I den, velche sich Anno 1604, angefangen, und 1611, ihr end
genommen. Darinnen aussfiihrlich zu linden, die statt, Lander und lanigreich, samt deroselben Vlcker, Sitten und Gebrauch, so vil es I in werender Reys gesehen und erfahren.
Insonderheit von der Tfircken und Araber lahr 1 lichen Walfahrt von Alcairo nach Mecha,1
ihren Opffern und 1 Ceremonien daselbsten: Von des Mahomets Begrabnuss zu Medina Tal 1
nabi: Von den roten Meer und einer drey viertel jahrigen gefahrlichen Schif I fahrt nach
Gemen ins Abyssiner Land: Von Berg Synai, 1 und anderer gelegenheit etc. 1 Item von der

Statt lerusalem, dess H. Grabs, des Tempels 1 Salamonis, und der Statt Damasco, Cypern,
Rhodis, Wie auch der 1 vossen Statt Alcairo, und den Fluss Nilo, sampt der Egypter 1
Gebrauch und Sitten. 1 Dessgleichen von der Statt Constantinopel: des Tiirckischen Kayser
Hof 1 haltung: der Tiircken Leben und Wandel. Endlich wie er durch Poln wider inn'
Teutscland kommen: samt einer Landtafel, darinnen 1 seine vornemste, Reysen. 1 In III
unterschiedlichen Bachern begriffen. 1 Auffs fleisigst eigner Person Beschrieben und ausgestanden 1 Durch lohann Wilden, Bargern inn Niirnberg 1 Mit einer Vorrede 1 Herrn
Salomon Schweiggers, Predigers zu 1 unser Frauen daselbsten. 1 Mit Rm: Kays: Majest:
Freyheit auff 10 fahr. 1
Niirnberg, gedruckt und verlegt durch Balthasar Scherffen, MDCXIII, in 40.
0 a doua edivie a aprut la Niirnberg in 1623.
In fragmentul foarte scurt care priveste trecerea prin Moldova se subliniaz mai ales
n ;ar, intrelinut de veciatatea ttarilor, ca si de frmintrile politice
lipsa de siguran
din vremea lui Constantin Movil.

A fost analizat de N. Iorga n Istoria Romeinilor prin calatori, Bucuresti,

pp. 266-267, si de Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, pp. 108-109.

www.dacoromanica.ro

1928, I,

CALATORIE PRIN MOLDOVA1

1611

P 254

Plecind din Constantinopol2, am ajuns in pa-.

tru zile la Adrianopol, dar n-am intrat in oras, ci am tras tntr-un sat turcesc la o mil de oras, la casa unui ceaus, care avea o curte mare, imprejmuit cu gard inalt; in aceast <curte>au fost bgate toate carele, vreo
30 la numr. Aici am poposit o zi, apoi ne-am urmat cltoria si am ajuns
la Dunre dup 14 zile. Aici am fcut popas doul zile, in cimp deschis, IMg.
un sat, pin. cind begul a incasat vama dela negustori. Dup aceea,. am trecut
Dunrea in Moldova3. In prima zi, dup ce am trecut fluviul si ne urmam
drumul, au dat ttarii peste noi i au vrut s ne prade; dar noi ne-am injghebat numaidecit o tabr de care si ne-am hrtuit cu ei timp de un ceas.
1 Traducerea s-a fcut dup5: Neue Reysbeschreibung, ed. din Niirnberg, 1613, p. 254.
2 In iulie 1611, in tovrsia unei caravane de negustori.
3 In text: Vallachien.
350

www.dacoromanica.ro

Si ctnd <ttarii> au vUzut c nu ne pot dovedi, s-au tras tnapoi qi ne-am

urmat drumul. A doua zi am trittlnit alt ceat de ttari i a trebuit sil ne
hiquirn i Cu acetia cttva timp. Intr-un curtnt, am avut mult de furai cu
ttarii, ptn. am ajuns tn sfirit, la un ora ce se chiarra Iai, i tn care se
afla voievodul Moldovei4 cu o seam de ostai. De aici tnainte n-am mai
avut nici o supurare din partea ttarilor.
La Iai am petrecut trei zile: aici <negustorii> au trebuit s plUteasc
iarUi vamU5 pentru marfurile pe care le duceau cu ei. Orgul acesta nu e mare,
pare mai degraba un ttrg, nu e inconjurat cu ziduri i are tnUuntru un palat pUctos, hi care voievodul ti Tine curtea. Locuitorii stnt romani, rui i
poloni; stnt un popor tiranizat i n-au un ceas de linite din partea ttarilor. BieIli tUrani parUsesc pretutindeni satele i se ascund prm codrii cei
mari.

De la Iai, am ajuns dupI opt zile de drum, la CameniTa, tu Polonia.

Der Wallachisch Fut. Este vorba de Constantin Movir (1607 nov.

4 Vama cca mica, adici o vaml interioari.
4

Ein schlechtes Schloss.

www.dacoromanica.ro

1612 iunle).

GREGORIO DI NICOLO,
RAGUSANUL
(stblitul secolului al XV1-lea
clupi noiembrie 1611)

Ca 0 ragusanii mai cunoscuti

cum au fost fratii
de'Marini Poli si Aloisio Radlrat
autorul relatiei de fat, Gregorio di Nicalo, a fost in
slujba imperialilor, folosit de ei in misiuni prin prtile unde era nevoie de cunoasterea limbilor slave. In anul 1611 a fost trimis de regele Ungariei 0 Boerniei, Mathias de Habsburg, la Constantinopol, cu o scrisoare catre sultanul Ahmed I (1603-1617). Plecat din
Viena la 15 mai 1611 0 trecind prin Cracovia 0 Liov pe drumuri destul de nesigure, a
ajuns la 8 iunie la Camerita, unde seful pribegilor ardeleni, $tefan Kendi, stringea oaste
pentru a-i da ajutor lui Radu Serban, care fusese gonit din Tara Romineasa de expeditia
principelui ardelean Gabriel Bthory si se refugiase in Moldova, la noul su aliat,
Constantin /Ylovili. De fapt scrisoarea trimis de Mathias al II-lea de Habsburg sultanului
uebuia s fie in legIturg cu situatia crear de actiunea intempestiv a lui Gabriel Bithory,
care nvlise in Tara Romaneascl in mijlocul srbkorilor Cticiunului (1610). Intr-adevr,
in februarie urmkor, trimisul imperial, Cesare Gallo, era la Roman, unde incheia (in 1611)
un tratat secret cu domnul pribeag al Trii Rominesti 0 cu domnul in scaun al Moldovei,
352

www.dacoromanica.ro

in vederea unei colaborgri militare contra lui Gabriel Bthory. Si, in curind, in luna mai
pornea spre Milcov oastea de moldoveni, de cazad si de poloni pentru reinstalarea lui Radu
$erban. (La formarea acestei armate contribuise i Kendi cu pribegii fugiti de urgia lui
Gabriel Bthory). Este vrednic de subliniat cg tot in mai pornea din Viena si purtgtorul
scrisorii amintite. In Moldova el dg la curtea domnului Constantin Movia de un sol polon,
ce mergea 0 el tot la Constantinopol, pentru interesele domnului moldovean la Poartg. Trecerea acelui sol avea sg incetineascl mult drumul emisarului imperial. De la inceput, vornicul Nestor Ureche, punind poate la indoialg sinceritatea acestuia din urmg, care nu putea
infltisa nici o scrisoare adresat domnului din partea stgpinului sgu, i-a cerut
nu plece decit cu o spiiming dupg plecarea solului. Dar acesta era tinut in loc de prezenta
in jurul Iasilor a numeroase cete de tgtari. incercarea ragusanului de a o lua inainte s-a
poticnit de aceeasi piedicg a tgtarilor. Incercarea a doua de a porni pe nestiute cu caravana
de 50 de cgrute a solului a dat si ea grey, cci vornicul a trimis indatg sa-1 recheme, In
aib tovargs de drum
chipul cei mai struitor cu putint, i nici solul nu dorea
pentru anumite socoteli ale sale". Care erau acele socoteli rezula din convorbirea emisarului habsburgic cu caimacamul marelui vizir dupg sosirea sa la Poartg, singur, cu zece zile
inaintea sosirii solului polon. Cu toate acestea se aratg bgnuiala c drumul su prin Polonia
si Moldova ar fi avut de rost sg urzeasci ceva impreung cu regele Poloniei, cu domnul
Moldovei i cu Radu $erban, toti trei dusrnani ai turcilor. E denuTat de agentii lui Radu
Mihnea cg. as fi stat multi ad n slujba lui Radu $erban, pciate pe vremea lui Radibrat
etc. Se Intelege deci grija lui Nestor Ureche de a impiedica pe ragusan, venit probabil cu
protestul imperialilor impotriva alunggrii lui Radu Serban de ctri Gabriel Bthory, s se
alture solului polon trimis sa stgruie pentru tingrul domn al Moldovei. Pentru aceste Imprejurgri vezi si I. Moga, La Contera fra Gabriel Bthory e Radu .Ferban, in Diplomatarium Itali-

cum", III, pp. 42-125.

Relatia lui Gregorio di Nicolo completeazg tini1e despre starea Moldovei, bintuitg
de cete de tgtari sub ultimii Movilesti in ajunul prbuskii lor. Raportul redat aici a fost
publicat in colectia Hurmuzuki, vol. IV, pp. 455-457 doc. 382.
Autorul este pomenit de Sadi Ionescu in Bibliografia cltorilor straini la p. 107.

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE REGELE UNGARIEI SI

BOEMIEI MATHIAS DE HABSBURG'

1611, noiembrie 23

[Autorul a plecat la 15 mai din Viena spre

Constantinopol cu scrisorile regelui catre sultanul Ahmed, trecind prin Cracovia i Liov unde a zabovit 10 zile nefiind drumurile sigure. De la Lim,

a plecat insotit de un elugr franciscan spre Camenita unde a ajuns la 8

iunie i 1-a gsit pe Stefan Kendi care strtngea oaste pentru a-i da ajutor lui

p. 455

Radu erban].
Din Camenita m-am Indreptat spre Iai, cetatea de scaun a voievodu-

lwi Moldovei2. Acesta linpreud cu maica sa3 m-au primit 'in audientI particular .i4 tocmai eind se afla acolo un sol polon ce mergea la Constantinopol pentru treburile domnului. In acea audient 1-am rugat pe voievod ssi
1 Traducerea s-a fcut duiza textul italian publicat in Hurmuzaki, IV, 1, p. 455 6 urm.

2 nand Constantin Movdi.

3 Elisabeta, doamna lui Ieremia Movila.

4 Hebbi doi volta (?) privata audienza.
354

www.dacoromanica.ro

dea pentru sluiba maiestatii sale regale o escorta de patru insi care sa mg
Insoteasca pina la Constantinopol. Intrebindu-ma despre o scrisoare din
partea maiestatii voastre regale si eu // invocind ca n-am dectt pasaportul
meu, si motivul ca solul su care se si afla la Praga, trimis de mai itainte,

va fi purtatorul dorintei sale <= a regelui>, mi-a cerut sa mai astept o

saptarnina pina ce va fi plecat solul polon, si dupa aceea imi va fmplini
once cerere. Dar cuan timp de sase saptamini in sir s-au aflat in jurul
Iasilor o multime de tatari, nici eu si nici solul amintit nu am putut pleca
din acel loc i, eu, nemaivrind si-mi mai prelungesc sederea m-am invoit

Cu cei patru soldati ai domnului ca sa ma insoteasca pina la Dunare, mintindu-1 pe vornicul Ureche5, dregatorul de frunte al domnului, cu cererea
ca sa-mi dea voie sa pot merge la o manastire spre a petrece acolo o saptaming'. Deci, odata primita aceasta incuviintare, am pornit cu acei patru
soldati spre Dunare. Dar abia umblasem doua zile si jumatate &ad, sculindu-ma de vreme dimineata, am zarit la o departare de o mil italiana
de noi o multime de focuri, ceca ce m-a indemnat sa ma opresc linga o
padure, rugindu-1 pe unul din cei ce erau cu mine sa se duca sa afle ce era
cu acele focuri. Acesta, apropiindu-se si vazind ca erau tatari, cu mare
truda s-a intors si noi cu totii impreuna stind ascunsi o zi si o noapte in
pgdure, am stat de veghe i apoi ne-am tntors la Iasi. 0 saptaming dupg
aceea ambasadorul sta gata de plecare cu o caravana de 50 de carute, si
eu dorind sa plec cu acea caravana i-am cerut fncuviintarea sus-zisului vornic, care nu a vrut sa mi-o dea, oferindu-mi sa mg trimiti cu mai multa
siguranta pe alt drum, dar eu nu am vrut sa ma mai incred in el, ci am
plecat gra incuviintare cu acea caravana. Deci aflind vornicul de plecarea

mea, a trimis dupg mine un om cu scrisoarea alaturata, care m-a silit

pentru multe consideratii sa ma intorc, <cu atit mai mult cu cit> nici solul
nu ma voia ca tovaras de drum pentru anumite socoteli ale sale. In sfirsit
dupa patru zile, dindu-mi-se patru oameni ca sa ma insoteasca, am plecate spre Constantinopol, unde slava Domnului, am ajuns cu zece zile mai
curind ca acel sol ...

L... La Constantinopol cere audienta la Sultan ... Caimacamul7 il

treaba cu banuiala de ce nu a venit prin Buda ci pe drumul prin Polonia
si Moldova, daca nu pentru a urzi ceva cu regele Poloniei9, cu domnul
Moldovei si cu Radu Voievodul9 dusmani ai turcilor?

Agentii greci ai lui Radu Mihnea l-au denuntat la Caimacam ca ar fi

fost multi ani in slujba lui Radu Serban si ca a fost trimis pe sub ming la
5 Nestor Ureche supremo locotenente", &ha' mare vornic al Trii de Jos (1596-1611).

0 Aggionta (nu e anexaa la textul de fa;).

7 Mehmed Giirdji.
9 Sigismund al 111-lea Wasa.

9 Radu Serban, fost domn al ririi Romirmti (1602-1610).

35;

www.dacoromanica.ro

P. 456

PoartI ca iscoada, la adsapostul scrisorii regesti. El raspunde

... a daa ar

astfel nu ar fi venit pe fafa, ziva tn amiaza mare la Constantinopol,

insotit de patru moldoveni, dar domnul Moldovei fiind prieten si sluea
fi

pentru unii sit pentru a1ii ...

la Poarta" ...]

a vrut sa-mi dea insoTitori de ai si pin"

www.dacoromanica.ro

TOMMASO ALBERTI
(stirfitul secoltelui X171

dup 1621)

Tommaso Alberti, originar din Bologna, a fost agentul unei case de comer venetiene, care intretinea legturi de afaceri cu Imperiul otoman si
cu Polonia.

In aceast calitate a fost trimis, In mai 1609, la Constantinopol, uncle a stat 'Ai In
noiembrie 1612, eind a prirnit insrcinarea de a duce mai multe care eu marfl la sucursala
casei din Liov. Cu acest prilej, Alberti a strbtut Moldova, oprindu-se Inv 15 6 20
decembrie 1612 la Iasi.

Dup implinirea misiunii sale, Alberti s-a inapoiat de la Liov cu 60 de care

incrcate cu blnuri si alte mrfuri, tot pe drumul pe unde venise. A trecut astfel din nou prin
Moldova, ajunend la Constantinopol, la 1 iunie 1613. Succesele dobindite au determinar pe

patronii si sis-1 trimit In cursul aceluiasi an cu un nou transport de marf la Liov, astfel
el a strltut Moldova penuu a treia oar. La intoarcere, a trecut prin Cracovia, Niirnberg 6 Milan, ajungtnd la 25 octombrie 1613 In orasul &lit natal, Bologna.
357

www.dacoromanica.ro

In anul urmItor, Alberti a intreprins o noui cilitorie in Orient. A p'ir'sit Venetia la

20 aprilie 1614, ajungind la 30 iunie la Constantinopol, unde a stat sapte ani. De-abia in
pritrivara anului 1621 s-a intors in Italia. La 1 august prezenta sa este atestat la Bologna.
Alberti a Mat note de critorie pIstrate in Bibiloteca Universitgdi din Bologna (mg. 99).
Au fost tiOrite de Alberto Bachi della Lega in Scelta de curiosia letterarie, inedite o rare dd
secolo XIII al XVIII, in Appendice alla collezione di opere inedite o rare, diretta da Giosuit
Tommaso Alberti
Carducci sub nr. CCXXXI. Poani titlul de Viaggio a Constantinopoli
(1609-1621), Bologna, presso Romagnoli dall'Acqua.

Fragmentul care cuprinde descrierea cllkoriilor sale prin Moldova a fost republicat de

N. Iorga in Buletinul Societ5di geografice romine", anul XIX (1898), semestrul II, pp.
58-63, sub tidul Calit-tori, ambasadon i misionan i in prile noastre
asupra tarilor noastre.
Cuprinde uncle amInunte destul de interesante despre haraciul Moldovei, numrul satelor, starea drumurilor i moravurile locuitorilor.

De Alberti s-a ocupat R. Ortiz, in lucrarea Per la Storia della cultura italiana in Rumania, Bucuresti, 1916 p. 114 si urna., precum si N. Iorga in Istoria RomJnilor prin
Bucuresti, I, 1928, pp. 267-270.
Este vrednic de amintit c in scaisoarea lu Vincenti, scrisg din Tirgoviste in decembrie
1583, el mentioneaz1 venirea din Moldov(a in Tara Romineasci a fratilor Alberti in leg*Iturg
cu niste arenzi de vrni (vezi Caltori, III,

www.dacoromanica.ro

PRIMA CALATORIE PRIN MOLDOVA'

1612

Cltorie fcut de mine, Tommaso Alberti p. 58

de la Constantinopol in Polonia adia la Liov, <mergind> ye usc.at, cu

multe lucruri ale domnilor patroni <ai mei>, venetiem, adica 27 de care

incrcate cu covoare, trei care de reobarbo"2, dota care cu rratase, pentru

a aduce totul la sucursala lor, deschis la Liov, eu fiind insrcinat cu paza
susnumitelor Incrckuri; acele care erau conduse toate de turd.
... La 2 decembrie, ne-am pornit, am meres de-alungul Durarii; la p. 59
prlitz am ajuns la Mcin3, sat si schel la Dunre, adic. vama sau locul
unde se pltqte vama la <hotarul> Turciei; am descrcat toate carel; am
i Traducerea s-a ficut dup textul italian publicat de N. Iorg a, in Buletinul SocietIii geografice romine", XIX, 1898, pp. 58-63.
2 Adic rubarb.
3 Mecina.
359

www.dacoromanica.ro

pltit vama, m-am descotorosit, dar cu multe greuati, de acel blestemat

neam al turcilor si ne-am scpat de acei vicleni de crutasi turci care erau
cu noi; am pus toaa marfa in luntre si am trecut asile! Dunrea, prsind
Turcia; am intrat In lumea crestin; am coborit in noaptea aceea 60 de
mile pe Dunre la vale.

La 3 <decembrie> am ajuns la Galati, ora pe malul Dutarii, sapinit de domnul Moldovei4.

Am desarcat mrfurile din luntre si am stat in acel loc toaa ziva

pentru a lega mai bine baloturile si a gsi care yentru alkoria noasta.

In 4 <decembrie> am amas tot acolo; am pus sa ni se sluieasc. liturghia

In felul romnilor; ne-am sirntit foarte bine <acolo>, am gasit peste mult
si bun adic: moruni proaspeti, nisetri, pstrug.6 in cantitate foarte mare
si la un pret foarte ieftin, aproape pe nimic; mare multime de iepuri, cu
5 bani6 unul; n-am gsit gini si alte pski, toate lucrurile fiind prdate
de atari Inca de acum patru luni. La 5 <decembrie> am pornit de acolo
cu mrfuri cu tot <si> am mers toaa noaptea la lumina lunii, pe ger.
p. 60

La 6 <decembrie> am mers intr-una prin cimpiile amintite cu ala

cluz, fr a mai gsim sate sau ctune. Seara, ne-am oprit.
La 7 <decembrie> am continuat drumul prin acele cimpii, pe frig

mare ail s intilnim vreun sat sau vreun atun. La 8 <decembrie> de

asemenea ne-am vzut mai departe de drumul nostru; seara am ajuns la

Birlad7, <care e> oras, dar <aproape> In intregime clistrus si jefuit. La
9 decembrie am urmat mai departe prin acele cimpii pe frigul cel mai
strasnic; seara eram in satul Zizinca8; am cinat si ne-am pornit la drum
<mergind> toaa noaptea. La 10 <decembrie>, tot pe acele cimpii, am
trecut prin tirgul Vaslui6, localitate cu multe case si acolo este o bisericl
si un palat al domnului Moldovei, dar ruinat cu desvirsirei o.

lar la 11 <decembrie> am mers inainte printre munti si am continuat

astfel toat noaptea, cltorind pe mare ger.

La 12 <decembrie> am urmat mai departe pe o mare ploaie; am in-

trat intr-o lad= mare in care am petrecut noaptea, alkorind mereu pe

mare vint si ploaie. La 13 <decembrie>, in ziva sfintei Lucia, de asemenea
5

Bogdania.

5 Luzzi.
5 Soldi.
7 Barato.

Zizwar = Zizinca, sat la sud de Vaslui.

s Vaschi.
e

10 Palatul domnesc din Vaslui, criclit de $tefan cel Mare inainte de 1464, a fost parsit
de urmgii s'ai. A suferit 0 In cursul luptelor din timpul Movilqtilor.
360

www.dacoromanica.ro

am mers prin padurea amintita <rnai sus> care e foarte mare; drumurile
sint foarte rele incit nici sase perechi de boi nu puteau trage o caruta; am
stat toata noaptea in padurea aceea fra <sa avem> nimic de mincare
tare infricosasi de lupi, care urlau grozav. La 14 <decembrie> am mers tot
prin padurea amintita.

Seara am iesit <de acolo> si am poposit noaptea la marginea acelei

paduri.

La 15 <decembrie> am mers pe drumuri foarte rele si am ajuns la

Iasi, orasul unde locuieste Domnul" Bogdaniei sau Moldovei; acest oras

este fara ziduri <de aparare> i &it acolo aproape 8 000 de case, dar
toate de lemn <si> citeva biserici; unele <sint> de piatra, dar o parte
<din ele> sint ruinate in urma razboaielor; palatul domnului e de piatr
inconjurat de jur imprejur cu o imprejmuire de pari grosi. and se duce
domnul prin cetate, merge calare, insosit de 500 de archebuzieri; este
imbracat in rosu, cu buzduganul12 in mina. Orasul e foarte murdar, plin de
noroi care ingreuneaza mult mersul; orasul fi aparsine <lui>. Daca se duce
vreun calator s ceara adapost, once casa este datoare sa-1 primeasca;
obisnuiesc acolo <sa le faca> buna primire. Femeile stilt acelea care au conducerea i fac toate treburile necesare in casele lor; discuta nestingherit
ceremonie cu oamenii, in public si in particular, ceea ce nu este un lucru oprit;
cind aduc de baut sau de mincare, ele gusta mai intli din ce au adus13. and
moare sosia cuiva, acela, pentru a arata c e vaduv, umbla citeva zile prin

oras cu capul gol. In amintita sar., care are un hotar de 200 de mile, se

traieste dupa obiceiurile grecesti. E foarte frig; ei folosesc sobe". In Tara sint

24 000 de sate15. Tara plateste tribut sultanului; 60 000 de taleri".

Tara Romneasca plateste 100 000 de talerii7 si are in stapinirea sa
24 000 de sate;18.

La 20 <decembrie>, intr-o joi, am plecat dintr-acel loc pe mare gen si

zapada: am calatorit ziva i noaptea. La 21 <decembrie>, ziva sfintului
11 Stefan Toma al II--lea, in prima domnie (1611-1615).
12 Mazza 'errata.
13 Sono le prime a far la creden.za.
14Stuffe. AdicI sobe inchise si nu sistemul cminului deschis.
Cifra exagerat.

15

16 Cifra nu e departe de adevr. Vezi mai jos relatia lui Polo Minio.
17 Aceast cifr nu poate fi acceptat, tntrucit raportul ambasadorului venetian din
decembrie 1609 indic suma de 35 000 de talen i (C. I. Filitt i, Din Arhivele Vaticanului,
II, p. 114) iar in 1613, Radu $erban afirm c nu a dat Portii mai mult de 32 000 de florini
(Hurmuzaki, IV, 1, doc. nr. 432, p. 506.
18 Cali exagerat. Dealtminteri se repet mecanic cifra de la n. 15.
361

www.dacoromanica.ro

p. 61

Toma, am mers pe loc ses si am ajuns din urmg carele care plecaserg cu
doug zile inaintea noastr din Iasi.
La 22 <decembrie> ne-am urmat drumul cu susnumitele care, am trecut

dui Jijiaw care era inghetat si am trecut cu carele pe ,Oiatg; seara, am

ajuns la Stergnesti20, tirg" mare de 2 000 de case; se afla acolo o biseric

mare22, clgditg din piatrg, dar neinzestratg <cu cele de trebuintg>23: &it,
in acel oras, 1 000 de soldati pe care ti tine domnul ca garnizoang din cauza
polonilor24.
P. 62

La 23 decembrie am plecat la miezul noptii din acel firg; am altorit

// ptimind rgu de frig, iar noaptea incg i mai rgu din cauza gerului.
La 24 <decembrie> am mers pe cimp, n-am Osit de loc nici ap., nici
lemne de foc pentru a ne inalzi si a adapa boii, iar pmintul era tot acoperit de lgcuste moarte de frig tacit pgrea ca pe pgmtnt era zgpacll inghetatg; toate puturile si alte iazuri se mpluserg cu acele lgcuste care otrveau
toate apele; 6 s ne mai &dim ca acele lcuste fcuser cele mai insemnate
pagube vara trecut, stind <ascunse> tn iarbg, nimicind toate bucatele. 11custele erau mari si lungi de o jumtate de palmg.
La 25 <decembrie>, fn miezul noptii de Cliciun am pornit pe un mare
ger, si la mijlocul diminetii am avut de trecut un riu numit Pruf., dar 1-am
trecut cu mare greutate, din cauzl el era foarte umflat si pentru cg btea si
un vint puternic din miazg-noapte25 care ridica multe valuri <si pentru a
treceam> Cu cai pe care ti infricosa mult, <vintul>; si ne-a trebuit toat
ziva ping sg trecem.

Am petrecut foarte rgu noaptea din pricina gerului, a zpezii si a yintului care <ne> biciuia fata <frg cele trebuincioase> pentru a face foc,
frg vin <si> nici altceva de mincare. Am umblat toatg noaptea, pentru a
putea ajunge ctt mai curtnd la Hotin. In toatg aceastg altorie n-am stat
nici odatg cu carde, cu caii si boii la adgpost, ci totdeauna in cimp des-.
chis.

La 26 <decembrie> s-a potolit vintul; seara am strgbgtut niste munti (!)

anevoioi26. La ora a doua din noapte am ajuns la Hotin", ultimul oras al
19 Gieggia.

29 Stelaneste (Jud. Botosani).

21 Villa.

22 Biserica sf. Paraschiva.

23 non fornita.

24 Pacea Cu polonii nu fusese Ina' confirmatg. Vezi tratatul in Hurmuzaki, suplimenr,

II, 2, p. 571 si urm.
22 Vento da maestro. Este vorba de Crivst.

" Monti cativi.

27 Ciaino.
362

www.dacoromanica.ro

domnului dar ars tot si prgdat de poloni. Acolo pe malul fluviului este o cefaluie frumoasg, aflatg in stgpinirea polonilor
care lin acolo o garni-

ca zglog" pentru 100 000 de florini <imprumutati> domnului.

La 30 <decembrie, tritr-o> duminicg, am plecat de acolo si am trecut
pe ghigg fluviul amintit; trecind in Podolia, pe malul acelui fluviu am
ggsit un oras numit // Braha". La prinz am ajuns la Camenita".
zoang

" Per pegno.

29 Braga. Vezi clauza cu privire la trecerea de la Hotin la Braha In imelegerea moldo-

polong din 1612 (Hurmuzaki, supliment, II, p. 375, doc. nr. CXC.
3 Carnignizza.

www.dacoromanica.ro

p. 63

A DOUA
CALATORIE PRIN MOLDOVA
1613

p. 63

La 4 mai 1613 am plecat din Camenita cu

60 de care mari, fiecare car cu cite 6 cai, inarcate cu felurite mrfuri, adia
blnuri de samur, de dos, de iepuri31 si stofe de kermezin32, testuri de mtase (?)33 si multe alte mrfuri, yentru a duce totul la Constantinopol.
S'a ne dea Domnul o altorie buna si s ne pzeasc de ucigasi!
La 5 <mai> am trecut fluviul la Hotin; la 6 <mai> am trecut fluviul

Prut; la 7 <mai> am poposit la Stegnesti, tirg mare; in 8 <mai> am

mers mai departe; la 9 <mai> am ajuns la Iasi, oras al domnului Moldovei;

la 11 <mai> am pornit <de acolo>; la 12 <mai> am umblat pe drum;
31 Conigli

(aici

Cu

valoare general

pentru celelalte bl'inuri pomenite impreuna').

32 Cremese (= cremisi, in limba francez'a cramoisi`, stor scump', colorati cu diferite

nuante de rosu si visiniu).
" In original cerbelli (= cendalli?), corectat de N. Iorga in: coltelli. Cendalul era o
tes'atur de matase asein'in'itoare cu taftaua.
364

www.dacoromanica.ro

la 13 <mai> am trecut prin orasul Birlad si a fost o ploaie grozav, cu

vint, tunet si furturi; la 14 <mai> am purces inainte, la 15 <mai> am
ajuns in orasul Galavi si acolo am descrcat marfa spre a o imbarca 'in
luntre, ca s trecem Dunrea si era ziva inltrii. La 17 <mai> eram la
Mcin si am pltit <acolo> vama de intrare in Turcia si am stat pin la
22 <mai>; seara, am plecat la Provadia ...

... La 21 iunie <1613> am plecat din Constantinopol; la 27 iulie, am

ajuns la Liov ...

www.dacoromanica.ro

MUJA! THOLDALAGI
(sfirlitul sec. XVI

1642)

Mihai Tholdalagi, nobil ardelean, era originar din localitatea Ercea, aproape de Reghin. Se cunosc putine amanunte biografice. Data nasterii sale
nu a putut fi stabilita. Viava sa se confund cu activitatea depusa de el in diferitele Insarcinari care i s-au dat. Aproape patru decenii (1603-1639) au fost inchinate de el unor inseminate misiuni diplomatice. A fost unul dintre principalii emisari ai lui Gabriel Bethlen si
Gheorghe Rkczy I si consitierul favorit al acestuia din urma. Pentru serviciile lui importante a fost rsplatit de principii arnintiti xnai sus Cu demnitati si mosii. Il gasim capitan
general in scaunul Mures (1620) si Trei Scaune (1636), consilier al principelui si mare comite (prefect) de Turda.

Este folosit mai ales pentru solii la Poarta. Prima solie la care participa pleaca la
Constantinopol, in 1614, sub conducerea lui Stefan Erdlyi si, in trecere prin Tara Romaneasca, e primia Cu mult cinste de domnul ;aril, Radu Mihnea. Tholdalagi a jucat un rol
insemnat in mai multe negocien i de pace (ca de pilda, in 1625 0 1627 la Gyarmat ii
366

www.dacoromanica.ro

Szny); in 1633 si apoi in 1636 a fost trimis la Poara, pentru a trata unele chestiuni importante. Moan In 1 642 si este inmormintat 'in catedrala din Alba Iulia.
A ramas in urma lui o serie de jurnale si memorii. Unul dintre memorii a fost publicat de I. Mik, sub titlul Toldalagi Mihly emlekcrata, in Erdlyi Trtnelmi Adatok'
(Izvoare istorice) vol. I (1855, pp. 219-243). Un jurnal despre delegatia sa la Incheierea
pkii de la Szny a fost scos la lumin de F. Salamon, Kit magyar diplomata a tizenhetedik szeizadb61 (Doi diplomati maghiari din secolul al XVII-lea), Budapesta, 1884. In sfluit,

Szilgyi publica in Trtnelmi Tr" (Magazin istoric"), 1881, un al doilea memoriu,

Tboldalagy Mibly vk5nyve 1613-15-bol (Memoriul lui M. Th. din anii
1613-15) din care reproducem mai jos partea, de altfel destul de sracI in date, privitoare la itinerarul su prin Tara RomIneasc.
S.

sub titlul:

www.dacoromanica.ro

CALATORIA
PRIN TARA ROMANEASCA1
1613

p.4

In dieta aceasta2 au fost alesi pentru conducerea soliei domnul Stefan Erd1yi3
si pe ling el, ca membru al soliei $tefan Bethlen4, iar eu drept capuchehaie

la Poart, i in luna aprilie mria sa5 a trimis pe domniile lor la Brasov,

impreun cu Diak Mehmet6 capugibasi al puternicului imprat. $i eu am
fost trimis dup el, din Dalnic7 in Trei Scaune; si am ajuns din urm pe
1 Traducerea s-a ficut dup textul maghiar publicat in Trtnelmi Mir", 1881, pp. 1-11.
2 Convocat in 6 martie 1613, la Sighisoara.

3 Nobil ardelean. Comite de Turda trick' din 1602; deOne aceast demnitate Ora la

moartea sa (1642).

Fratele lui Gabriel Bethlen, viitorul principe al Transilvaniei.

3 Gabriel Bthory (1608-1613).
6 Mai tirziu pa s de Timisoara (1618).
7 Dlnok. Sat in judewl Covasna.

368

www.dacoromanica.ro

domnul Erdlyi si pe tovarsii lui la Tirgoviste, unde Radu vocIP ne-a

primit cu mult cinste si apoi ne-a lsat ss plecm mai departe la Poartl.
Plecind din Tirgoviste, ne-am urmat drumul in felul urmtor. In prima zi am mers intr-un sat nenorocit, pustiu9, care se at-a aproape la jumtatea drumului dintre Bucuresti si Tirgoviste; a doua zi am plecat de acolo
si am mers la Bucuresti; a treia zi am plecat de acolo pin in ziu si am
mers la Giurgiu; am zbovit acolo o zi si cum Dunrea era agitat de valuri a treia zi (sic) am trecut la Rusciuc"; murindu-mi un cal bun la Giurgiu, am rmas in ziva aceea la Rusciuc si ziva urmtoare am prinzit la
Cervenvodn si am cinat intr-un sat turcesc. A treia zi dup plecarea noastr din Giurgiu ne aflatn la $umla ...12
8 Radu Mihnea, in a doua domnie in Tara RomIneasc. (1611-1616).
9 Probabil Giiqti.
lo Oroszcsik, numele unguresc al Rusciucului.

li Localitate in Bulgaria, foarte aproape de Rusciuc.

12 Oras in Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

TOMA BORSOS
(1566-1633)

Toma Borsos, nascut la 4 ianuarie 1566, la Tirgu

Mures, a fost o figur nsemnat n viata politica a Transilvaniei. A ocupat diferite funcintre anii 1594 si 1613, ajungind notar in 1597, apoi Jude i sfetnic la Tirgu Mures
(1599-1604), judecator de nu i membru al Dietei Transilvaniei (1605). In 1607 a fost
ales asesor judiciar i innobilat de catre principele Sigismund Rkoczy.

In 1613 Borsos fiind desemnat ca membru al soliei, trimisa la poarta de Gabriel Bthory, spre a evita inlocuirea lui cu Gabriel Bethlen, a trecut pentru prima oarl prin Tara
RomIneasca, oprinduse la Tirgoviste (27 aprilie
1 mai 1613), unde a fost primit Cu mare
cinste de Radu Mihnea, desi acesta nu nutrea o mare simpatie penrru Gabriel Bthoryi, a carui
cauza era de altfel compromis la Constantinopol. Membrii soliei au izbutit s obtina de la
Poarta un firman catre principe, dar straduintele lor au fost zadarnice, caci Gabriel Bethlen
pornise din Adrianopol in fnmtea une ostri puternice, iar Bthory a fost rapus la Oradea
(27 octombrie 1613), patru zile dupa alegerea rivalului lui de catre Dieta transilvana (23
octombrie 1613).
370

www.dacoromanica.ro

i!liNSES

,ENEIT.DESEYENTYFar'

rAIVODAILErrStcigs Gq/s.
DOMINUS PROTECTOR M

Sterna lui Moise S7lsely (dupZ-1

Trachten Kabinet der Siebenbiirgen, vol. I)

www.dacoromanica.ro

t
k$4

4,44

%Er'

%EN,.

Jo*,

TEPH: BOTS KA1

Stefan Bocskay, principe al Ardealului (1605-1606) (Trachten Kabinet der

Siebenblirgen vol. I, pl. 9)

www.dacoromanica.ro

Gabriel Bthory, principe al Ardealului (1608-1613) (stamp: contemporan) (Biblioteca Acadermei R. S. R.)

www.dacoromanica.ro

Iercmia Movil (dup o perdea de la mnstirea Sucevita)

www.dacoromanica.ro

Detaliu dup perdeaua de la mn. Sucevita, nfitisInd stema si ctitoria lui Ieremia Movil.

www.dacoromanica.ro

IP

cn

)ct

o
u

)ct

8
z

)Ci()

<

o
o

www.dacoromanica.ro

"tr

+CM [41144

:411a LIACM HAelki

'

4;AOh1tiff(",,.

to Ilk

\,.*

y.

/'4.ra

410 .,

t
Pe,

Isclitura lui Radu Serban

Asa

b.&

,.,..

u
...,.4* ,

..

4-:

...

'

.-

.....

.
...

7.k...'

AL.
."

-.

'
,

,
f,'1.

.. 0 j

'.

r. "

.-

"',

ofi ,'...,

I.A,i

Tr Cri

-1;.
4.

'

.ts

1,
4',.

...

'

,
V,
.-,.

':VIe

"-

....?..\

.: .,..2.
: ,

'., n.,,...k . ?.,

, rIA. imi: , ',:ii

'

'

'

31

gr . '

V1

,'
. :kti

.,
.

i,..i.

: _,,,...

1.,
.

'

.".'1*.'_% '.

tril ''..

'''''

... n.

Radu Serban (fresc de la minstilea Hurez)

www.dacoromanica.ro

Haiduci din sec. XVIXVII

(Gravur contemporan)

Arcas muntean din secolul XVI

(gravur contemporan)
(Biblioteca Academiei RSA.)

www.dacoromanica.ro
'

Borsos a ramas la Constantinopol, n calitate de capuchehaie al noului principe, pentru

care a ob/inut un firman de immire n domnie.
Regasim numele lui Borsos cu prilejul tratativelor purtate la Tirnavia cu Habsburgii
(1614), in vederea recunoasterii lui Gabriel Bethlen si a unei Intelegeri tainice pentru asigurarea apararii ceta/ilor recIstigate de transilvani 2n urma razboiului de 15 ani dintre turci
imperiali.

In 1617, In timpul celei de a doua runde de negocien i cu Habsburgii la Tirnavia,

Borsos a fost iar trimis de Bethlen la pasa de Buda, poate pentru a discuta problema ce-.
ta/ilor transilvane de la hotarul cu turcii sau poate pentru a se servi de el spre a face presiuni asupra imperialilor. Cu acest prilej, Borsos a cercetat i litigiile dintre capitanul Oradiei i turcii de la Szolnok.

Cea mai grea misiune a lui Borsos a fost cea din 1618, clnd a trecut din nou prin
Tara RomIneasca, oprindu-se la Tirgoviste (23-25 aprilie 1618) si la Bucuresti (25--26
aprilie). La Constantinopol, deleggia condusa de Farkas Kamuthy a fost primita foarte
rece, din pricina ca Bethlen nu triraisese la Poart darurile fagaduite, nu-si achitase datoriile
restante 6 nici nu restituise cetatea Ineu. Incercairea lui Kamuthy de a determina, prin
ameninlri, pe turci s renunIe la 'preten/iile lor, a provocat o stare de tensiune, astfel
Borsos a trebuit s depuna mari sforlari pentru a atenua Intrudtva impresia defavorabil.
creat de seful soliei. PIna la 3 aprilie 1620, Borsos a ramas la Constantinopol ca loc/iitor al lui Kamuthy, plecat in Transilvania (10 august 1618). In acest rastimp, Borsos
a fast ajutat de solii domnului Varii Romanesti, Gavrila Movi1, anume Grama t Grecico,
pentru a putea men/ine legatura cu Bethlen. Cu domnii Moldovei, Gaspar Gra/iani i Radu
Mihnea, Borsos a fost in relii proaste, dezvaluind in divan inten/iile stilt Por/ii ale celui
dintli si sus-viand candidatura lui Marcu Cercel.

Dupa ce a parasit Constantinopolul (3 aprilie 1620), Borsos s-a retras din viata
compromis de relaiiile sale cu cancelarul Simon Pchy, dizgra/iat i arestat. Dar
dupa doi ani, Bethlen l-a trimis iarsi la pasa de Buda, spre a-1 2ndemna s facI presiuni asupra Habsburgilor,
imperiali.

Inlesnind

astfel

incheierea

unei

paci

Intre Transilvania

In 1626, Borsos a mai trecut o data prin Tara Romaneasca, fiind trimis a treia oar
la Constantinopol, spre a determina Foarta s sprijine pe Bethlen In a treia lui campanie
lmpotriva Habsburgilor, i totodata a solicita sprijinul puterilor protestante, Anglia si Danemarca si a ob/ine recunoasterea Ecaterinei de Brandenburg ca principesa a Transilvaniei
(Tholdalaghi Mihly emlkezetiil hagyott rsa (Memoriile lui Nlihail Tholdalaghi) In Erdlyi Tiirtnelmi Adatok", I, p. 238). Dar nu a putut realiza deck ultimul qzciecItiv, In cursul
qederii sale la Constanrinopol (1626-1630).

In timpul domniei Ecaterinei de Brandenburg, care urmarea promovarea unei politici

prohabsburgice, Stefan Bethlen, temindu-se de o eventual interventie otomana in Transilvania, a trimis pe Borsos la pasa de Buda. Totodata, el a fcut unele interven/ii cu Mihail
Tnoldalaghi, pentru aplanarea divergen/elor din Transilvania Intre cele doug partide nobiliare, prohabsburgic i prootoman i evitarea unui conflict armat. Alegerea lui Gheorghe I.
Rkoczy a indepartat primejdia unei protege otomane sau imperiale asupra Transilvaniel
371

www.dacoromanica.ro

Ignotind participarea lui Borsos la complotul pus la cale pentru inscunarea lui Stefan

Bethlen, Rakoczy i-a incredintat in 1623 o misiune tot pe line pasa de Buda, pe care a
dus-o la bun sfirsit.
In ptimvara anului 1634, Borsos a fost rpus de cium.

Borsos a lsat o autobiografie, redactat in 1614 In timpul sederii sale la Constantippol.Vita vel potius peregrinatio totius vitae Thomae Borsos de MarosSzaelyvsrhely,
jurati assessoris sedis judiciariae illustrissimi principis Transilvaniae argue continui oratoris
eiusdem illustrissimi principis apud fulgidam Portam Ottonzanicam, in memoriam revocara

inter gravissimis negotiis et scripta Constantinopoli per ipsumet Thomam Borros in anno a
creatione mundi 5573, in anno Domini Jesu Christi, 1614, in anno Mahumetis profetae 1025,
publicat de Iosif Kernny s de Stefan Kovacs in Erdlyorszg Trtnelmi Tra" (Magazin istoric pentru Transilvania"), II, Cluj, 1845, pp. 15-43.

Este o crania incompkr a evenimentelor dintre anii 1594-161/, la care autorul a

fost martor ocular. Cup inde ns i unele inexactitti i denaturri, in special cu privire la
domniile lui Mihai Viteazul, Stefan Bocskai si Gabriel Bethlen, precum i omisiuni.
Prima sa misiune la Poart, descris in jurnalul stt de cltorie: Itinerarium ad
fulgidam Portam ottomanicam, se afl publicat de aceiasi editori, hi acelasi periodic din
acelasi an, la pp. 233-250. In afara informatiilor privind tratativele sale cu Poarta,
Borsos relateaz, pe scurt, prima sa cltorie in Tara Romneasc, i primirea sa la curtea
lui Radu Mihnea, pe care-I priveste cu neincredere. Relatia care cuprinde o descriere succint a Tirgovistei, a fost reprodus de St. Szamota In Rgi magyar utaz6k Eur6p1ban
(altori maghiari de odinioar in Europa), Becicherecul Mare, 1892. Se remarc trufia
desart a solului i atitudinea sa plin de dispret fat. de romani.
In Jurnalul celei de a doua misiuni la Poart, Borsos noteaz, in fuga i cu destul
stinecie, ark faptele petrecute sub ochii si, cit i unele observatii, lipsite de interes, artindu-se preocupat, aproape exclusiv, de diferendele sale cu Farkas Kamuthi, seful soliei.
Jurnalul a fost publicat cu un studiu introductiv de Emeric Mike), sub titlul Borsos Tams meisodik Konsttintinripolyi letivetsge 1618 cpril 18461-1620 pril 3-ig (A doua solie
la Constantinopol a lui Toma Borsos intre 18 aprilie 1618 si 3 aprilie 1620) 'in periodicul
Erdlyi Trtnelmi Adatok" (Izvoare istorice transilvane), Cluj, II, 1856, pp. 7-284.
Borsos a mai lsat un fragment de descriere a Egiptului Egiptusrl (1619), editat de
Dkni Kalman in Fldrajzi Kzlemnyek", 1908, pp. 38-103; fragmente de jurnal:
Memoriale (Emlkiratk) in care descrie cltoria sa la Buda, in 1630, publicate de Gergely
Samu in ,Tiirtnelmi Tar", 1884, pp. 694-701 si o serie de scrisori eStre $tefan Bethlen,
consilier al principelui Transilvaniei i guvernator. Au fost publicate de Emeric Mik6, sub
titlul Borsos Tamois levelei Bethlen Istvcin erdlyi fejedelmi tancicsos- is guberntorhoz
1618-19 ba (Scrisorile lui Toma Borsos ctre $tefan Bethlen consilier al principelui Transilvaniei i guvernator) in Erdlyi Trtnelmi Adatok", II, 1856, pp. 285-308. Din acest
Tarii
volum a redat A. Veress in Documente privitoare la isoria Ardealului, Moltdovei
Romanegi, 1X, Bucuresti, 1937, pp. 278-280, nr. 222, o scrisoare din Constantinopol (15
noiembrie 1626), in legtur cu intrirea in domnie a lui Alexandru Cuconul.
Testamentul lui Borsos a fost publicat In Erdlyi Muzeum", 1899.
372

www.dacoromanica.ro

Toate scrierile lui Borsos au fost recent reunite si reeditate de etre K6cziany Lszl
Impreun cu un bogat aparat critic In editia Borsos Tmsa, Vsrhelytl a Fnyes Portig
(De la TIrgu Mures la Malta Poart), Irodalmi knyvkiad6, Bucuresti, 1968.

De Borsos s-au ocupat editorii reign/or sale, adia: I. Kemny si St. Kov.ics in Lmuririle editorilor asupra lui Toma Borsos" care preced autobiografia sa (Vita) pp. 3-14
Emerik Milt& in pp. 1-6 din fruntea Itinerariului su apoi Grigore Samu in Borsos
Tams emlkirata 1630 jan. 20-28=iki Budai kvetsgr6l (Amintirile lui Toma Borsos
asupra soliei sale la Buda Intre 20 si 28 ianuarie 1630) din Trtnelmi Tr" (Maga,zinul
istoric"), 1884, pp. 694-708; Barts Gyula In Marosvsarhelyi Borsos Tams lete s trtneti szereplse (Viata i activitatea istorie a lui Toma Borsos din Tirgu Mures), Cluj, 1912;
Br6 Vencel, in Erdly kvetei a Portein (Trimisii ardeleni la Poart), Cluj, 1921, pp. 118-121;
in sfirsit, L. K6cziany, in Toma Borsos istoriograf fi diplomat in Studii de istorie", Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1968, pp. 35-63.

www.dacoromanica.ro

[PRIMA CALATORIE
PRIN TARA ROMANEASCA]1
1613 apriiie 27

p. 64

Am ajuns la Tirgoviste in ziva de 27 aprilie

[1613]. Acolo am fost primiti Cu foarte mare cinste, cu toate c" voievodul
Radu2 nu era deloc sincer fatg de Gabriel Bthory3; multi boieni din cei mari
au venit Cu toatg curtea in intiimpinarea noastr. si ne-au condus, cu multa
cinste, la locuinta unde am fost osptati Cu indestulare din grija voievodului.
A doua zi, impreun. cu domnul Balassy4 am fost condusi cu mare chiste, pe
cai alqi, la curte, unde 1-am intilnit pe voievod. A treia zi am fost osp'tati
I Traducerea s-a rcut dupi textul maghiar publicat in S t. Szamo ta I, R.'egi magyar
utazok Europaban, Becicherecul Mare, 1892, pp. 277-278, confruntat cu editia lui K6cziany
Liszl, Borsos Tamtis, V6.stirbelyt61 a Fnyes Port:fig, Bucure.lti, 1968, p. 64.

2 Radu Mihnea in a treia sa domnie (1611-1616).

3 Gabriel Bthory, principele Transilvaniei, 1608-1613.
3 Francisc Balassy era feful soliei.
374

www.dacoromanica.ro

In palatul lui, care se afla in aproyierea Ialomitei; eu m-am imbgtat attt de

tare, inch abia am ajuns la gazda, casa unui roman, si am avut ce vgrsa.
Tirgovistea este asezat intr-un loc foarte frumos deschis; pe ltngg ea
curge un riu frumos, pe care ei 11 numesc Ialomita. La marginea dinspre
miazi-zi se intind vii foarte frumoase, care produc vinuri foarte bune. Este //
un oras deschis, foarte mare; are foarte multe case, numai a sint case de forma p. 65

romaneascg, urite, cum erau In Ardeal, in vremurile bune, cocinile(!), dar

locuiesc in ele multi negustori bogati.

Am plecat din Ttrgoviste la

DunIre, la 4 mai

...

mai si am ajuns la Nicopole, ling1

[A DOUA CALATORIE PRIN TARA ROMANEASCA]9

Din mila lui Dumnezeu, am plecat a doua oarg la Constantinopol in ca,litate de capuchehaiea. <pgrgsind> in ziva de 25 martie 1618, cu mult amgrgciune, casa mea iubit, din Ttrgu Mures.
La 12 aprilie am plecat din Alba-Iulia, si in aceeasi zi am sosit In orasul

p. 79

nespus de urit Sebesul Sgsesc.

In 14 am ajuns la Sibiu, si acolo domnii sibieni m-au tratat cu mult

cinste.

In 18 am ajuns la Brasov, si acolo domnii brasoveni m-au tratat cu multg

cinste si belsug.

Cind am plecat de acas am luat cu mine, drept bani de drum, pentru

cheltuielile domnului, 35 de florini.
StIpinul meu7 mi-a dat, pe chid mg Egseam Inca la Fgg-gras, 100 de flo-

rini, 10 coti de stofi9, din care am pus sa mi se facg o pereche de ngdragi,

restul 1-am lgsat acasg; mi-a mai dat de asemenea doug bucgti de karasie9, pe
care le-am dat slugilor mele. Cind am plecat din Alba-Iulia, mi-a dat mgria
sa pentru nevoile serviciului 150 de florini.
In Brasov domnii brasoveni, dupg porunca lui, mi-au dat pentru slujbg

4 cai, // pe care-i cumpgraserg cu 99 de florini; au fcut un tirg destul de p. so

prost cgci dacg mi-ar fi dat mie in ming, in bani pesin, cei 99 de florini eu
acasg, as fi putut sg cumpgr pe ei sase cai, mai buni.
5 Traducerea s-a fcut dupg. textul maghiar reprodus in
op. cit., pp. 79-82.
6 Orator Continuus (= agent permanent).

edipia

lui K6cziany Lszl,

7 Adicg principele Transilvanieh

8 Granatot.
Korasirt (imitatie de stofi englezeasd kersey).
375

www.dacoromanica.ro

Cu acesti cai, mi s-a dat din partea mriei sale, o trsur. solidi', lucrat

in forma arutelor trnesti; mi-au dat patru cai, hamuri, pturi, traiste
<iar>, pentru trsur lain, secure si chiar vizitiul care mi-a adus trsura.
Cu mila lui Dumnezeu, am plecat din Brasov in 20 aprilie; in aceeasi zi
am ajuns la Risnovw.
In 21 aprilie, am trecut peste munTii aceia mari si de nesuferit, peste Piatra Craiului" si am ajuns la Rucr12 in Tara Romneasc13.

Acolo domnul Kamuthy" a inceput <s-si dea pe fat> marea sa invidie si mi-a trimis vorb prin Francisc J6sika5 s nu mai trimit pe servitorul meu inainte ca s-mi pregteasa gzduire si s nu trimit s mi se adua
alimente la locuint, pentru c nu-mi cl. voie, cci are el om pentru <pregtirea si> distribuirei gzduirii si s-o astept de la acela; si de asemenea,
alimente ne va trimite el din ce are la locuinta lui. Auzind aceasta, m-am
dus numaidecit la locuinta lui ca s pregtesc toate acestea din timp si cu
frumosul; dar nici n-a vrut s m asculte, ci cauta s m amine, si astfel
n-am putut s.-i spun de ce m-am dus <la el>.
In 23 aprilie am ajuns la Tirgoviste si acolo el a sfirsit treaba inceput.
In adevr, a trimis vorb in tain, s nu se trimit tain din partea domnuluii6
la locuint, nici mie, nici altuia, ci numai lui, ca el s dea nutre; <pentru
cai> cu voia, la care lucru, nemernicile tfrituri necredincioase nu ne-au dat
nimic <din ce ni se cuvenea>. Aceasta datorit numai invidiei, sgirceniei si
infumurrii Clomnului Farkas Kamuthy. Cci mai inainte, ori de cite ori
treceau soli pe acolo, capuchehaile hi aveau totdeauna rosturile lor deosebite.
Dar nici de la locuinta lui nu mi s-a dat nimic, si OA a treia zi am cum,prat toate alimentele pe bani. Intr-o zi voievodul ne-a dat un ospt bogat

intr-o grdin foarte frumoas sub un umbrar de primvar si i-a druit

domnului Kamuthy un cal frumos vint, dar celorlalti nu le-a dat nimic.
In 25 aprilie am plecat din Tirgoviste, si atita am tot autat conacul,
a pin la urm ne-am rtcit de satul unde trebuia s poposim si foarte
ttrziu, aproape de miezul noptii, am ajuns intr-un sat tare srccios si pustu. Si acolo domnul Kamuthy si servitorii lui au nscocit c diacul Baltazar

ar fi luat cu el cluza, pentru care fapt aproape a pTit-o diacul; abia

1-am putut apra dei el n-avea nici o via..
10 Rozsnfto.
11 Kiralykii.
12 Rukalj.
13 Havasel.

14 Kamuti. Farkas Kamuthy (de Szentlszl) capetenia soliei, de familie nobila ardeleana,

a lasat amintirea unui om cu minte ascutita, dar rau din fire. A ocupat multa vreme denlnitatea de comite de Turda. A fost folosit In diferite misiuni diplomatice la Viena si
Constantinopol.

15 Facea parte din solia lui Kamuthy. Altfel necunoscut.

16 Alexaniiru Ilias.
376

www.dacoromanica.ro

II In 26 aprilie am ajuns la Bucuresti;

cu toate c i acolo ne-a spus
din nou c ne va da de toate i s asteptm de la el, dar cum nu puteam

s-1 credem, feciorii <nostri> au avut grij s aduc un crucior de fin;

p. 81

pentru care lucru, si acolo mi-a poruncit numai decit s nu-mi mai las servi-

torii s mai umble intr-o parte si alta, <ameninttnd> a nu va fi

bine.

I-am trimis i eu vorb c 1-am luat <=finul> pentru c i eu stilt servitorul

stpinului nostru si nu rindasul domniei sale, si c i eu trebuie s triesc. Pentru treaba asta m-am dus la el, dar in timp ce m apropiam, a intrat in grajd, i n-a vrut s mai ias ca s nu pot vorbi cu el. In acest timp
a trimis in dou rinduri porunc servitorilor mei s incarce din nou finul in
carul din care il descrcaser. 6
dua la locuinta lui, cci, dac nu-1 vor
duce, va pune
bat asa de zdravn c vor fi dusi in ptur la locuinta
lor; cu toate acestea nu i-au dat finul, i astfel nu s-a ales nimic din asta.
In 27 aprilie am poposit intr-un sat pustiu. Acolo, a dat Dumnezeu de
am scpat de siciieli; si cum romanii erau dispusi s ne dea cele necesare pen-

tru hran, ne-a oprit s primim <ceva>, nu numai pe mine, ci si pe loan

Hzio 6 Stefan Gerfi'; am rugat pe turcul cu gzduirea s ne fac rost de
putin vin. Acesta s-a dus si pe cind umbla <dup vin> domnul Kamuthy
i-a trimis vorb, cu mare minie, lui Stefan Gerfi, de ce a luat calul boierului si a trimis cu el dup vin? Stefan Gerfi insusi n-avea nici un amestec in
treaba asta. Atunci aflind aceasta a trimis vorb lui loan Hzi csi de ce a
trimis fr stirea lui pe turc dup vin, doar nu el este solul principal; <dac
nu-i multumit, n-are decit> s caute de acum inainte s fie el solul principal.
(In acest timp gazda, ce-i drept, a adus la prinz un ciubr mare de vin, dar
<domnul Kamuthy> nici unuia dintre noi nu i-a dat nici o piatur din el,
ci 1-a imprtit slugilor i vizitiilor si). Din aceast cauz i aceiai au fost
foarte suprati.
!rare timp a venit vremea cinii; dintre noi pe niciunul nu 1-a poftit la mas,

dectt doar pe domnul Stefan Osztroi20. In acest timp turcul care era gazd,
a adus un ciubr mare de vin, dar noi nu 1-am primit, ci 1-am trimis domnului Kamuthy; el ins ni 1-a trimis din nou inapoi, iar noi, foarte frumos,
am dat, totodat din el, si
am imprtit vinul <intre noi> 6 1-am but
slugilor i vizitiilor lui.
In 28 am ajuns la Giurgiu, linga Dunre, si acolo nici n-am poposit, ci
avind vase destule, am trecut Dunrea si am poposit la Rusciuc.
17 Necunoscut.
18 Descendent al uneia dintre cele mai vechi familii ardelene (stins: in secolul al

XVIII-lea), altfel putin cunoscut.

19 Adie Ion Hzi i $tefan Gerfi.
28 Dintr-o familie nobiri din comitatul Hunedoara

altfel necunoscut.

377

www.dacoromanica.ro

p. 82

CHARLES DE JOPPECOURT
(sfirlitul secolului al XVI-lea

dukei 1620)

Charles de Joppecourt era un gentilom franca din

Lorena, militar de meserie, ajuns ea* serveasca tocmai In Polonia, de unde a venir In Moldova impreung cu prindpii poloni", adicg cu M. Wisniowiecki, sotul Chiajnei (Regina)
Movilg 0 cu Samuel Korecki, viitorul so; al Ecaterinei Movilg, porniti impreung si instaleze in domnie pe tInarul pretendent Alexandru Movilg. Oastea strinsa de ei In mare zor
cuprindea poloni, cazaci, ttari, moldoveni, 0 ping 0 un corp de 60 de gentilomi francezi,
comandati de Montespin, care nu a pregetat la ananghie sg primeascg a sluji lui $tefan Toma al II-lea, rivalul 0 dumanul tingrului Alexandru. Nu vim daca Joppecourt fIcea parte din
acest corp sau depindea direct de principii poloni", cum pare si afirme titlul memoriului
datat
su tiprit. De0 el 10 incepe expunerea de la moartea lui Iezemia Movil (1606)
0 schivaza In treact 0
gregt de el ca fijad din 1608, iar cea lui Simion din 1611 (1)
incercarea lui Constantin Movila de a obtine ;I a tine domnia Moldovei, (1608-1611), totu0
rezultg din intreaga sa povestire ca. el nu a fost de fa; a la evenimentele petrecute In prima
faz a a rzboiului movilesc, pe care le-a aflat, fa'rg indoiala, de la boierii fugili din Moldova
378

www.dacoromanica.ro

In Polonia, la doamna lui Ieremia, care pregatea expeditia din toamna anului 1615. Autorul staruie mai mult asupra descrierii luptelor. Alaturi de unele clisee foarte frecvente in rapoartele polone, constind din exagerarea cifrelor, fie ale luptatorilor angajati in lupt, fie ale
pierderilor suferite, i alaturi de vadirea unor prejudecati poate adoptate de la mercenarii
sau nobilii poloni, sau chiar concepute personal, cu privire la slabele aptitudini osasesti ale
iaranilor, surprindem uncle marturisiri sincere, referitoare la spiritul care domnea in sinul
oastei de aventurieri i mercenari, care au pustiit Era mili locurile pe unde au trecut.
Asistm la excsele de la Birlad 6 de la Buzau, incendiate flea- motiv, la luarea in robie
a rominilor (!), la uciderea salbatica a nenorocitilor moldoveni care fusesera &hi in lupta
de Stefan Toma si care se predau polonilor lui Alexandru Movila, dar care au fost totusi
crunt miceariti. Se poate urmari lacomia de bani a mercenarilor, pretentiile lor la jaf socotit un drept al lor, plecarea intempestiv a polcurilor de soc, (ceea ce explica poate i gestul
lui Bucioc), in sfirsit se poate citi intre rInduri predarea de catre proprii ostasi naimiti de
Movilesti a stapinului lor, impreuna cu toti ai si. Unele dintre acestea mint dezaprobate
categoric de autor, dar altele sint invaluite in argumente i justificari. Figurile principale ale
povestirii skit cele ale principilor poloni Wisniowiecki 6 Korecki.

Primul e pomenit cu lauda, dar se arat ca el lasa actiunea pe searna lui Korecki. El
se impune atentiei mai ales prin banuiala de otrvire care i-a insotit moartea i prin rafinamentul slbatic ca care a fost ucis presupusul su otravitor. Celalalt ocupa peste tot prima
loc, pina la caderea sa in captivitatea turdlor. Despre aventurile ulterioare in Turcia ale
acestuia care cazut prizonier In 1616, a reusit s fug. din Constantinopol in anul urmator,
este vorba in

partea a

doua a

povestirii, care insa

nu mai

datoreste decir foarte

putin informatiilor lui Joppecourt, i foarte mult romantarii prezentatorului acestui text,
Baret. Probabil c, i aici, simburele de informatie reala despre evaziunea lui Korecki de la
Yedikule, (din care s-a plrnadit apoi un intreg roman), ti apartine tot lui Joppecourt. Dar

nu se poate sti clacl el insusi a fost cumva la Constantinopol sau a aflat ulterior amanunpoate chiar de la Korecki
care s-a intors prin Italia, purtat In
triumf peste tot, primit de papa 6 de principii din Italia, sarbatorit i preamarit de toti,
S-ar putea ca vilva stirnita de aceasta reusit sa-1 fi indemnat pe Baret s exploateze in felul
su memoriile lui Joppecourt, precum i alte crimpeie de informatii privind participarea la
evaziune a unui membru al ambasadei i arestarea drept represalii a ambasadorului francez
insu.si silit sa-si rscumpere servitorii pe bani grei (vezi biografia lui Harlay). Dar aceste
ecouri din urma puteau fi prinse In zbor i la Paris, in preajma curtii unde aventura neplacuti a ambasadorului Harlay de Sancy a trebuit si inspire multe comentarii. Nu se stie
cind anume a predat Joppecourt manuscrisul su lui Baret spre stilizare i publicare. Cum
insa acel ms. cuprindea povestirea unor evenimente din anii 1608-1619 inseamna ca memorial nu a putut fi predat mai inainte de aceast ultimi data. Ea se potriveste destul de
bine Cu cea a publicarii acelui text in 1620, sub titlul: Histoire sommaire des choses plus
mmorables advenues aux derniers troubles de Moldavie. O sont dcrites plusiers batailles
tele acelei evaziuni

gagnies tant par les Princes Polonois, que par les Turcs, et Tartares: Ensemble l'vasion admirable du Prince Correcki des Tours noires du grand Turc, par Pinvention et assistance d'un PadCompose par M.J.B.A. en P. sur les mmoires de Charles de Joppecourt Gentilhomme Lor379

www.dacoromanica.ro

rain, qui portait les armes durant ces troubles d la suite des Princes Polonois. A Paris, chez
Toussainct du Bray, MDCXX, in 8. Cartea este dedicata contelui Chombert. Ea e precedata si
de citeva poezii, dintre care una intitulata: De Moldavia, variis tunuiltibus, iactata, insosia si
de o versiune franceza. Foarte curind dup aceea Joppecourt insoseste (in 1620) ambasada
ducelui de Angoulame. Este poate vorba de ambasada trimisa de tinarul Ludovic al XIII-lea
la Moscova, in 1620. Nu avem alte informasii despre el. Nu i se cunosc nici macar anii
viesii. Textul edisiei . lui Baret a fost reprodus de Al. Papiu Ilarian insosindu-1 de o introducere asupra lui Joppecourt i Baret si. de o traducere romneasca in Tesauru de monumente
istorice pentru Romiinia, vol. II, Bucuresti, 1863, pp. 5-136.
Titlul in introducerea romaneasca, redat in ortografia original, e: Istoria pre scurtu
a celoru mai memorabile lucrari intimplate in turburarile din urmii ale Moldovei, ande Ant
descrise mai multe biitalii ciftigate atitu de principii poloni, citu fi de turci i ta tari, precum
i minunata sciipare a principelui Corecki din turnurile, negre ale sultanului, prin niscocirea
0 ajutorulu unui Parisianu. Compusa de D.I.B.A. in P. dupa memoriile lui Carlu de
Joppecourt nobilu din Lotaringia, care se lupta in cursul acestoru turburari pre IMO principii poloni. Paris, la Toussainct du Bray, MDCXX. (Observam ca redarea termenului de
gentilhomme prin nobil, cu o accepsie foarte larga in vorbirea curenta, poate da nastere la
unele confuzii.)
Aceasta descriere

in care Baret afirma a prezinta desfasurarea evenimentelor intocmai

este de netnlocum le-a gasit in manuscris, el raspunzind numai de stil $i compozisie
cuit pentru epoca Movilestilor fi completeaza descrierea data despre aceeasi epoc. de Matei

al Mirelor. Pe cind acesta isi arata simpatia pentru partida care sprijinea pe Tomsa, omul
turcilor, Joppecourt prezint situmia din punctul de vedere al partidei care sprijina pe Movilesti impotriva turcilor.

In prima jumatate a carsii se da o descriere, pe scurt, a sarii, aratindu-se bogasiile ei,

obiceiurile fi, pe larg, luptele la care a participar Joppecourt. Partea a doua nu mai prezinta nici
un interes, pentru istoric. Se datoreste, desigur, in cea mai mare parte lui Baret, care pe temeiul

citorva date din manuscrisul lui Joppecourt insira, sub forma de roman, intimplarile prin
care au trecut prinyd Korecki fi sosia sa, fiica lui Ieremia Movila, cazusi prizonieri la
turci fi ttari.
Relasia lui Joppecourt concorda, in buna masura, fi cu stirile reproduse de Miron
Costin, dup izvoarele consultate de el citeva decenii dupa evenimentele evocare. Din aceasta
cauza apar la cronicarul moldovean unele suprapuneri fi confuzii. El nu stie ca Alexandru
nu a fost capturat odata cu Constantin Movila in 1612, dupa infrIngerea de la Corn& lui Sas, ci
In 1616, dupa zadarnicirea propriei sale expedisii sau, mai bine zis, cea a ,,principilor polonr,
cind a fost predat turcilor chiar de mercenarii tocmisi de el ca sa-i recistige domnia, Miron
Costin il confund' cu ultimul frate, Bogdan, robit si el de turci data cu Doamna Elisabeta.

Iar despre Korecki crede ca era ginerele Doamnei Inca inainte de pornirea expedisiei din
1615-1616. De aceea nu va fi vorba aici de o confirmare in amanunt a spuselor lui
Joppecourt, pe baza stirilor cronicarului, ci invers, de o completare a cronicii cu stirile aduse
de acest martor direct fi participant la evenimente, cel pusin in cursul expedisiei lui Alexandru
Movila. Miron Costin nu a cunoscut Scurta istorie, publicata de Barer in 1620, dupa cum reiese
380

www.dacoromanica.ro

din erorile semnalate, precum si din tcerea pstrat de el asupra unei scene atk de senzationale
ca aceea a supliciului slbatic al preotului moldovean acuzat a fi otrvit pe Wisnibwiecki la

lmprtsanie. Apar si la Joppecourt erori, fie cu privire la evenimentele insesi din perioada

1606-1615, fie la datarea gresit a celor din 1615-1616. Este evident c el nu are calitatea de manor ocular deck pentru aceast perioad din urm. Are ins informatii de mina
intii de la boierii fugiti din Moldova de urgia lui Stefan Toma i raliati Movilestilor.
Un alt grup de informatii indirecte, dar valabile priveste lupia din 1611 dintre Stefan
Toma i Constantin Movil:. Ele au putut proveni 6 de la Stefan Potocki, prins atunci
eliberat d:n robia turceasc in vara anului 1616. Joppecourt, retras in Polonia dup instOcesul expeditiei din Moldova, a putut s. afle atunci amnuntele campaniei din 1611. Pentru
Joppecourt acest an constituie o limit. Evenimentele anterioare stnt ca si inexistente.
Simion ar fi murk In 1611 (!), iar despre fiii lvi nici nu se pomeneste, i deci nici despre
luptele dintre Movilesti.

Din textul lui Joppecourt-Baret, am cutat s rean numai informatiile care au alctuit memoriul initial, inlturind literatura editorului din 1620.
De aceast. lucrare s-au ocupat Sadi Ionescu in Bibliografia ceilatorilor straini, pp. 110-115

Iorga in Istoria Romnilor prin alatori, Bucuresti, 1928, I, pp. 275-280, precum
In Istoria Romanilor, vol. V, 1937, P. 402 si urm., dupa ce l-a folosit i in comunicarea sa
la Academie, In 1909, ,,Doamna" lui leremia Vodei (vezi An. Acad. Rom.`. Mem. sect.
ist., seria a II-a t. XXXII, 1909-1910 pp. 1019-1078). In notele textului prezentat aici au
fost puse la contributie unele lucrri referitoaxe la luptele Movilestilor, citate de noi in subsolul textu-

lui, fr ins a fi vorba in mod special de textul lui Baret-Joppecourt. Face exceptie lucrarea
lui N. Bejenaru: 5tefan Toma 11 fi rivalitatea turco-polonei pentru Moldova, Iasi, 1926,
care urmeaii pas cu pas textul francez, aducind unele corectri de datare, dar fr a
discuta critic Insusi textul.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA SCURTA
SI ADEVARATA A
UNOR LUCRURI VREDNICE
DE AMINTIRE, INTIMPLATE
IN RECENTELE TULBURARI
DIN MOLDOVA'

p. 15

Capitolul I. Cuprinzind situatia fi hotarele

Moldovei fi felul 'in care a fost guvernaed aceasa targ, atit 'in trecut, cit fi
de cind este supusstapAmnirii turcefti, spre a inlesni intelegerea istoriei ce urmeazii

Moldova se mrgineste la r.'s".rit cu Pontul Euxin, numit cu alt nume

Marea cea Mare2 sau Neagi, la apus se m'irgineste cu Transilvania si cu
muntii Carpati3, la miazs-zi este desprtia de Tara Romneasc.14 prin rtul
1 Traducerea s-a ricut dup. textul francez reprodus de A 1. P a p iu II aria n, In
Tezauru de monumente istorice, II, p. 15 si urm., TinInd seama si de versiunea acestuia. In
exemplele care urmeaz5. s-a renumat la titlurile i subtitlurile capitolelor, ficindu-se excepie
numai la capitolul I, linde ele aduc unele rimuriri necesare.
2 Mer Majeur.
3 Monts Carpetens.
4 La Valachze.
382

www.dacoromanica.ro

Siret5, iar la miaza-noapte Moldova este despartita de Podolia prin dui

Nistru8. Tom:4 aceasta tar se intinde ca la 120 de leghe francezei in lungime i 110 In lime. Mai este un riu care se cheama Prut8 i caxe imparte
Tara in dou parti aproape egale, dintre care, partea care se intinde spre
miaza-noapte se numeste Moldova de sus, iar cea de miaza-zi este numita

Moldova de jos. Aceste doug parti sint ca doua provincii, in fruntea carora
domnul are obiceiul de a pune doi guvematori deosebiti, care se numesc in
limba rii, vornici. Cel mai de seam oras din principat, in care dornnul
sau voievodul // ti tine de obicei curtea se numeste Iasil, care se afl la o p. 16
departare de o jumatate de leghe de rtul Prut. Nu este inconiurat cu nici un

fel de ziduri, cum nu stilt nid celelalte orase si sate ale ;aril, astfel inch
cine e stapinul cfmpiei poate dupa bunul su plac, s dispun de toata
tara.

Reledinta mitropolitului ortodoxii. In acest oras isi are resedinta mitropolitul ortodox a carui religie i credinta nu se deosebeste prea mult de
<religia> romano-catolica, afara doar de unele ceremonii, precum i prin
aceea a el nu recunoaste ca mai mare al su pe sfintul nostru parinte, papa?,
ci pe patriarhul de la Constantinopol. Religia catolica e libera in Moldova;
asa se explica faptul c cei de religia ortodoxa nu stnt deloc impotriva
religiei catolice nu-i impiedica exercitiul in Moldova, dat fiind a in orasul Cotnari12 este un episcop13 i <stilt> calugari din ordinul sfintului
Francisc care administreaza tainele bisericesti in lipsa de alti preati.
Fertilitatea in grim" a cimpiilor. Cimpiile Moldovei sint foarte manoase i in multe locuri udate de frumoase izvoare i 14'116 care le fac foarte
roditoare in grill, secara orz, ovaz, mei si fin; datorit acestora locuitorii
de la ses cresc un numar de vite de tot felul i chiar bivoli, de care se slujesc in loc de boj sau cai la cultura parnintului.
Bivolii as care se lac munci. De ce a fost pus bivolul15 in sterna Prii.
Dealuri bogate n vinuri. Aceasta este de buna seam cauza pentru care
in sterna tarii se afla un cap de bivol purtind coroana, asa precum in veSirette.
o Niestre.
7 Vecbe rnasura.: 4 444 km.

La Proute.
Vuornices.

lo Yas.

Subtidurile apar 'in text sub forma de note marginale.

Codnard.

Episcopul catolic edea la Baca-u i nu la Cotnari.

14 bled, froment.

15 Confuzie tntre bivol 6 bour.

383

www.dacoromanica.ro

chime egiptenii si-au ales boul Apis pe care-1 venerau pentru folosul ce li-1
aducea. Se mai vad in aceasta tarsi multe dealuri foarte placute i atit de
bogate in vinuri inch nu este indestulata numai Moldova ci se mai transporta si in Podolia i in alte tari vecine.
Vin care arde. Nu pot lasa fr s amintesc c aproape de orasul Vaslui,

care este asezat in Moldova de sus, au un fel de vin care se aprinde in-

P. 17

tocmai ca rachiul cel bun; cauza este, dupa parerea mea, ca in aceste parTi
se gasesc cfteva vine de pamint Imbibate cu pucioasa; i cu toate acestea
locuitorii farii il folosesc fara nici o grija ca pe oricare altul, fara ca din
pricina aceasta sanatatea lor s sufere. La moldoveni se observa cu deosebire
trei feluri de tagme i anume: boierii, care sint nobili, umbla inarmaTi
ori plugari, ori negustori. Cit deslocuiesc de obicei la Tara; ceilalti stilt
pre preoti, acestia sint foarte puini, iar dregatori anume pentru impartirea dreptatii nu stilt deloc.

Nu sint procese16 caci ei au acest obicei vrednic de lauda de a aplana

neintelegerile dintre ei prin interventia prietenilor lor sau prin judecata

voievodului, pe care-1 asculta ca pe un oracol. Acest lucru face ca poporul

sa fi fost foarte fericit i linitit, inainte de recentele tulburari.
Cirmuirea din trecut a Moldovei: cui i apartinea?
In ceea ce priveste cirmuirea, Moldova inainte de a fi supusa domi-

natiei sultanului, era cirmuit in pace de un duce sau principe care se

cherna boier, asta'zi voievod17, ceea ce inseamna guvernator sau baliv si era

ales dintre boieri. Datorita strinsei alianTe pe care o aveau cu regele Poloniei, moldovenii se puteau impotrivi dusmanilor de toate felurile'8. Dar
de cind balaurul cel nesatios i dusman neimpacat al crestinatatii si-a
intins ghiarele i domnia asupra ion, el le-a dat un domn dupa bunul sat'
plac, mai bine zis, dupa placul pasalelor sale lacome, care de obicei se lasa cistigate de darurile enorme ale celor care aspira la domnia acestui principat; de aici au provenit mai ales tulburarile din urma din Moldova, care
vor fi descrise mai jos.
16 Autorul se refet la genul de procese din Franta, cu o procedur formalist, cu dosare
i amlnri peste aminri. De aceea nu consider c pricinile judecate de voievod ar

nesfirsite
fi procese.

17 Corect ar fi: care se cherna voievod . . .

16 Amindota afirrngiile din aceast fraz trdeaii o necunoastere a trecutului Moldovei.

Autorul se refer, probabil, aici la sprijinul pe care l-a avut Ieremia Movil din panca Poloniei, nu atit din a regelui, eit a lui Zamoyski. i acest sprijin nu a fost dat impotriva turcilor,
ci doar n limitele admise de acenia. In once caz, acesta era punctul de vedere al polonilor
adoptas si de Joppecourt.
384

www.dacoromanica.ro

Capitolul II

Vom incepe deci aceastg istorie de la moartea lui Ieremia Movilg, intimplatg in anul 160819, spre marea intristare a tuturor moldovenilor, pe
care li cirmuise in pace si intru multumirea tuturora, timp de 14 ani. El
lgsg. trei copii de parte bgrbgteascg; cel rnai mare se cherna Constantin, al
doilea Alexandru // si cel mai mic Bogdan, toti trei incg in virstg foarte
crudg, ad cel mai mare nu implinise decit opt sau noug ani". Mai avea si trei
fete'', dintre care pe cea mai mare o mgritase inainte de a-si da el sfirsitul,
dupg prea nobilul Potocki, pe a doua dupg yrincipele Wisniowiecki, iar
cea mai tingrg, cu numele Alecsandrina22 a ramas sub paza si epitropia
mamei sale, doamna", care a dat-o apoi in cgsgtorie principelui Korecki,
toti trei poloni si bgrbati viteji. Asa dar domnul Ieremia, lovit de boala
care i-a pricinuit apoi si moartea si pierzind once ngdejde de a mai sap.,
a rugat pe principele Simion, fratele su, sg ja in midi' conducerea frii,

ping dad Constantin, fiul su cel mai mare, va ajunge la o virstg po-

trivitg pentru a cirmui el insusi Tara si a se mentine <in scaun>. Simion

a primit bucuros si a obtinut incuviintarea sultanului care era <pe atunci>
Ahmed". Astfel a cirmuit fgrg nici o piedicg ping in anul 1611, eind a
trecut din aceastg viatg in cea vesnicg29.

Capito/u/ ///

Dupg moartea domnului Simion, tingrul domn Constantin" nepotul

su, fijad lipsit de sfat bun, se Igsg, cu usurintg, incredintat de doamna

maicg-sa, a ar putea prelua fgr. teamg. domnia Moldovei, ark' a mai as19 De fapt,

'in

1606, 30 iunie

Datele la Joppecourt slat in general greite, fiind

reconstituite din memorie.

20 Cf. Hurmuzaki, IV, 2, p. 289, doc. CCLXXX.

21 Ieremia a avut cinci fete, cea din urm:, Zamfira, a murk de 'ilia, la 7 martie 1596.
Celelalte patru Chiajna-Regina, Maria, Ana $i Ecaterina au fost eiskorite cu urmstorii nobili:
Regina cu ducele rutean Mihail Korybut Wisniowiecki, Maria cu Stefan Potocki qi apoi cu
Nicolae Firley, Ecaterina cu Samuel Korecki 0 Ana succesiv cu Max. Pszerebski, Ion Sz.
Czernowski, Vlad Mikowski i Stanislau Potocki. Pe fresca ctitorilor de la Suceviva pot fi
citite numele lor: Maria Ecaterina ...
22 Numele ei era in realitate Ecaterina (vezi fresca de la Sucevka) i nu Alexandrina.
23 Elisabeta Movir.

24 Ahmed I (1603-1617).
25 Moare la 24 septembrie 1607.

26 Constantin domnwe, de fapt, din dec. 1607, cind a ocupat tronul dups lupta cu
Mihail Movil, fiul lui Simion, care, refugiat in Tara Romaneasc, a murit in 1608.
385

www.dacoromanica.ro

p. 18

p. 19

tepta intrirea de la sultan, fcindu-1 s creada c. nici nu era nevoie dt

aceasta, deoarece voievodul Simion nu drmuise decit ca epitrop27 al nepotului sti i c lucrul acesta fusese // incuviintat de sultanul care domnea
atunci28. Dar daca totusi ar fi fost mai bine sftuit, Constantin n-ar fi intirziat de a trimite la sultan pentru a cere ntrirea <in domnie> dindu-I
obisnuitele declaratii de supunere i recunoastere.

In acest timp, un anume 5tefan28, care se afla atunci la Constantinopol", si care prin bani i alte mestesuguri li dstigase de mult buravointa

unuia din viziri, anume a eunucului Mehmed Georgianu131, care era atunci
caimacam, precum si a citorva pasale, a stiut s se foloseasca de aceste greeli
care a fost instiintat, dup cum era firesc, i dindu-se in chip
mincinos, drept fiul unui domn ce rposase, <anume> Aron32, care fusese
voievod al Moldovei inainte de rposatul domn Ieremia, izbuti prin intrigile sale s fie admis la domnie de catre sultan. Si eind el i-a ricut cunoscut
prin <mijlocirea> vizirului, a Constantin avusese indrzneala s se instaleze in domnie cu de la sine putere 6 c nu vrea nici de cum a recunoasc

pe sultan ca suveran al su

nici si-i plteasc tributul anual care era

de 40 000 de techini33, el <sultanul> porunci lui Husein Aga care inseamn

general de armat, s plece f.'r intirziere in Moldova, cu mari forte armate
spre a instala pe Stefan 6 a-1 proclama voievod impotriva tuturor acelora

care ar voi s se impotriveasa34. Potrivit cu acest ordin <Husein> Aga

si Stefan au plecat din Constantinopol cu o armat de 20 000 de oament

i ttari si 12 tunuri, fr a-si destnui gindul, pentru a nu

da lui Constantin timpul de a cherna ajutoare si de a fi cu ochii n patru".
turci, romani35

Asadar principele Constantin neavind cunostint. despre plecarea lui Husein27 DacI Simion ar fi murit in 1611 (!) inlocuirea lui Constantin In toamn ar fi
putut prea efectul neglijentii acestuia. Dar recunoscut in ian. 1608 el s-a aliat in febr.
1611 cu imperialii si cu Radu Serban contra lui G. Bthory.

" Tot Ahmed I.

23 Viitorul $tefan Toma al II-lea (1611-1615; 1621-1623). Pentru trecutul su de

aventurier, vezi N. Iorg a, lstoria Romliniei, V, P. 394, unde este amintit

Miron Costin cu privire la locul su de ba5tin din Tinutul Putnei.

i declaratia lui

3 El era la Poart pre trebile frii pe ling capichehi" (Miron Costia).

Giirdji Mehmed-pa.5a.

32 Confuzie a autorului intre predecesorul aproape imediat al lui Ieremia i $tefan

Toma I (1563-1564), al crui fiu se pretindea acest $tefan. Vezi lmuririle in documentatul
studiu al lui $tefan Gorovei, Contributii la genealogia familiei domnitoare Tonga,
Revista arhivelor", serie nou, XLIII, 1971, vol. XXXIII, nr. 3, p. 375.
33 Sequins. La fel 5i la Mir on Cost i n, op. cit., p. 58.
34 Constantin Maya' fusese recunoscut de sultan. La 6 ianuarie 1608 se intitula Domn
ereditar 5i ales din mila lui Dumnezeu 5i a mriei sale impratului turcesc ... N. I org a,
lstoria Romnilor, V, p. 386 unde se trimite la Studii ti documente, IV, p. LXXIII, n. 1.
33 Vallacqs.

" Stefan Toma a venit in Moldova in decembrie 1611, Hurmuzaki, IV, 2, pp. 330-31.
386

www.dacoromanica.ro

HISTOIRE
80MMAIRE DES CHOSES
PINS MEMOILABLES ADVENVES

aux dermas troubles de Moldauie.

);$ font defirites pltifieurs batailles'gaignes
rant par les Princes Polonois , yue par les
Tartares : Enterable l'emafion
runs ,
admirable du Prince Correcky des Tours
noires du grand Tun , par Pi/mention c...;,
affifiance
Parifien.

Compore par M.I.B.A.en P.(hr les memoires

'de Charles de toppecoum Gentil-homme

Lorrain, qui porcoit les armes.durant ces
troubles ala fuitte des Princes Poion oh.

A PARIS,

Cllezrov.sserrtc? D V BRAY, tui S.Tatepteti

attar EriCS-meurs : Et en Ca boutiquu Palais

,cnla gallericdesprKpsuliers.

M. DC. XX.
f/oec

P?;!Qese obi Ay,

Foaia de titlu

lucrrii lui Charles Joppecourt

www.dacoromanica.ro

Radu Vocl Mihnea si Alexandru Vocl Cuconul (des-ne de C. Lecca la

azi disprute de la mnstirea Radu Voca din Bucu1864 dup frescele
roti) (reprcdus In vol. Bucurwi de odinioaf, Buc. 1959).

www.dacoromanica.ro

^.

Roxandra doamna i Alexandru vod Cuconul (idem)

www.dacoromanica.ro

Lupte l'ntre turci si poloni la 1620 (dup Borsos Tams, Vsrhelyt61 a Fnyes Portig, Buc.
1968, p. 272)

www.dacoromanica.ro

:
...N.

,--.-

trr
QmL.,to .7n,F.rati

4)Cf.a.":.

4'7.14711e ti7,4

-(7 f are/

cu.'fr"

.""t"re' ii-oof

diAerh
nurng caitai raker?.

Orr.

4 '

4.4".joascr214'.

Gaspar Gratiani domnul Moldovei (dup N.

Iorga, Domnii

Cassclia Juts%

romani dupii

port rete fi fresce contemporane, Sibiu 1930)

www.dacoromanica.ro

Regele Sigismund al 111-lea al Poloniei (gravur de Giacomo Lauro

din 1609) (Acad. R.S.R. stampe, GS 1/Lauro, G-1)

www.dacoromanica.ro

........
,..

0,.
.

f,..,

/-r-

.........

..,

,y(

,...

,
_

__ ....-

1,7.?.....i

411k

If

J-

kj-

-''
,:,,,,,,,,,,,ei

-_

?p)r,ti.tfin. FA.: Farcatir ,NyEer.i.Votlri;

...

...

---

hititrd! Max ji Ina; lit'vniS error a ae-7

CJI:gir es'_fik fevit no:Gatlin: sul, a1,
,
Ciarriti mah'en, if.-kfcaf.1 rimn.

..,

Turciair efr. hdi, rancfrtr6-7.(3if,rialgit

Ef Vantiti; prat arfc nIrrty ,,,ccfPn7,'.-qi.,.. alarutIt quo:, Chrisk.rfrnfe.fib toteeri ..t, -

-EUrvo Futo;11:QaPhz-fc Snit.

'

,..,

..

Osman al II-lea sullanul Turciei (gravur de Lucas Kilian la

1622) (Acad. R.S.R., stampe)

www.dacoromanica.ro

Portretul
hatmanului
Stanislav
Zolkiewski
(deseiz)

www.dacoromanica.ro

aga si a armatei sale trimisa pentru a-I alunga, decit atunci &id se aflau
la trei sau patru zile <departare> de Iasi, tot ce a putut face a fost
adune vreo 10 000 de oameni, pedestri i clri, cu care hotart dupa sfatul
lui Potocki37 sa se apere. Totusi ar fi fost cu mult mai bine pentru el daca
si-ar fi domolit insufletirea prin pruden i s-ar fi retras in Polonia, Oda

cind armata turceasca ar fi plecat <din Tara>. Caci el daca s-a pripit nu
i-a mers bine

Capitolul IV

p. 20

Acest tinar domn, prea dornic de a-si arata vitejia si a dovedi dusmanilor si ca nu se temea de ei, desi fortele lor le intreceau pe ale lui, le-a
iesit inainte pina la malul Prutului i i-a asezat tabara intr-un loc anume
pe unde stia a trebuiau s treaca; el se inarmase cu sase tunuri de mrime
mijlocie pe care le-a asezat pe o movila care se afta acolo, parca anume
potrivit pentru a pricinui pierden i inca de la tnceput dusmanilor. Dupa
aceea a trimis in graba o trupa de 500 de calareti usor inamati spre a
recunoaste pe inamic; fiind insa descoperiti, ei au fost fugariti de o ceata

de 1000 de tatari ce iesisera sa-si incerce norocul si care i-au silit pe oamenii
lui Constantin sa se retraga in graba', vazind c lupta <dintre ei> nu
era egala.

[Urmeaza somatia lui Husein catre Constantin de a parsi Ia_sii pentru

a putea fi inscaunat Stefan, si raspunsul lui Constantin aratind drepturile
sale la domnie i fagaduiala de a plOti mai departe tributul obisnuit, de care
IIusein, cistigat de Stefan, nu Tine seama.]
Capitolul V
.

..

De cu sear Hussein Aga a pus de a vestit pe toti comandantii

capitanii oastei sale sa fie gata de plecare a doua zi in zorii zilei,

pentru a se pregati de lupta, ceea ce s-a i facut. Oastea sa a fost rinduita

de lupta pe o cimpie intinsa, in imediata apropiere a riului Prut38 in fata

armatei lui Constantin si atit de aiproape de ea inch i unii i altii puteau
fi ajunsi de bataia tunului.
37 Stefan Potocki, voievodul de Braclav, sowl Mariei Movil, a czut atunci prizonier

si a stat inchis la Cela Sapte turnuri patru ani, pIni In iulie 1616. In august era adus
locul sti cumnatul lui, Samuel Korecki!

" La Cornul lui Sas, ling Stefnesti (19 iunie 1612) vazi i Hurmuzaki, IV, 2, pp.
335-338, doc. CCCLI i CCCLIVV, Supliment I, 1, nr. 231, pp. 149-150; Mir on

Costin, p. 59.

397

www.dacoromanica.ro

p. 21

Constantin a incredintat toatg rinduirea armatei sale lui Potocki, care

imprtit toatg cavaleria in trei corpuri si a pus in frunte corpul cazacilor, care stilt foarte rgzboinici i deprinsi sl se lupte cu turcii i ttarii,
aceasta fiind indeletnicirea lor de apetenie. Putin mai inapoi a asezat pe
boierii moldoveni, care erau cam 2 500: iar al treilea corp era <alctuit>
din 2 000 de lncieri poloni si de alte neamuri, iar infanteria a fost lsatg
sl apere tunurile si a fost dispusg in jurul lor intr-o mica intiiriturg care
fusese ficuti Cu o zi mai inainte.
Cavaleria turceascg era mprit

In rnai multe escadroane, iar intreaga armatg a fost asezatg in semilung; la aripa3 dreaptg au fost asezati
p. 22 ttarii, la cea stingg muntenii40 1/ g citiva moldoveni. lar turcii, dupg obiceiul lor si-au pgstrat pe seama lor ariergarda sau centrul semilunei. Infanteria, care era intre 9 000 si 10 000 de oameni, a fost si ea asezatg de jur
imprejurul artileriei. Dupa ce amindoul armatele s-au salutat cu ctteva salve
de tun trase de o parte si de alta, Potocki si-a dat seama c ai si incepeau
s se cam cutremure de puterea cea mare a artileriei inamicen. Aceasta l-a
indemnat s ordone corpului cazacilor s atace pe ttari42, care se gseau la
capitul drept al acelei semilune, si care si porniserg inainte in dezordine,
nefiind obisnuiti s lupte intr-o ordine oarecare, ci in invglmaseall, tot a.sa
ca i cazacii care s-au aruncat asupra lor cu atita furie i pornire

inch in putin timp au fost doborit-i mai mult de sapte, opt sute de
i tgtarii ar fi fost tgiati in bucgti, dacg nu le-ar fi alergat de In-

oameni

data in ajutor, corpul muntenilor43. Vgzind aceasta, Potocki a ordonat corpului su de moldoveni s ias tnaintea acestei trupe de ajutor, ceea ce au

ficut cu o vitejie de nedescris. Dar chiar atunci a fost trimis din armata

turceasa un nou escadron de 2 000 de cglgreti turci i alte neamuri care au

culcat la pmint ceea ce mai rgmsese din ceata moldovenilor, sleiti acum
de puteri dupg lupta dat de ei tmpotriva romanilor.
[Constantin refuz propunerea lui Potocki de a se salva pe tcute in
timp ce acwia ar rezista mai departe.]
... Si au pornit amindoi in acelasi timp, cu ce le mai rging'sese din
cavalerie asupra ultimului grup de intrire al dusmanului care lupta
si 41 distruserg in mare parte, tnainte ca
&A le poatg veni In ajutor.
Vgzind acestea, Husein aga, care nu se a.steptase la aceast desfsurare, a
" Come.
40

Les Wallacqs (Rominii din Tara Romineascg).

41

VCZi

i Miron Costi n, op. cit., inci 6 mai categoric.

42 Ta'tarii nogai veniti impreung Cu Cantemir Mirza. Vezi si N. Ior g a, lstoria Romgnilor, V, p. 395 si Studii si documente, IV, pp. CI, CII pentni o versiune deosebitg.

lui Cantemir, mtrzacul rebel din Bugeac ar fi luptat alkuri de polonii lui Potocki, n oastea
lui Constantin Movilg.
Valaqs.
388

www.dacoromanica.ro

trimis <la atac> pe $tefan, care nu s-ar fi oferit de bunI voie, fiind miel
(asa cum sint de obicei sufletele crude ...)

din fire

Acesti principi vIzindu-1 pe $tefan a se apropie cu o trupI proaspItI

de peste 2 000 de cIlIreti // si ci ei nu mai puteau astepta nici un ajutor
de la ai lor, au fost nevoiti sl se plece fortei si sI se predea dusmanilor lor.
Prinvul Constantin a ramas in lotul tItarilor, fie a a fost luat prizonier de unii din ei, fie a le-a fost dat de Husein aga pentru ca preTul lui
de rIscumpIrare sI le Tin. loc de sold. Ei ins, nu s-au ales cu nimic, cIci
pe cind II duceau si treceau peste Nistru, se spune a el s-a aruncat in apI,
gindind cumva s scape inot sau poate nevoind s supravietuiasa dezastru-

P. 23

lui". lar eh despre principele Potocki a fost dus la Constantinopol si Tinut pri-

zonier in turnurile MIrii Negre, <la cele 7 Turnuri> temnita rezervat

prizonierilor de mare tnsemnItate, unde a stat inchis si pzit Cu grije pinI

In luna iulie a anului 1617, chid a fost cerut Sultanului, de catre Gaspar
Grgiani Croatu145 care se ocupa pe atunci Cu rIscumpIrarea sclavilor".
Capito/u/ V/

Vestea acestei bItIlii pierdute de catre Constantin si prinderea sa, a

inspimintat atit de tare pe moldoveni si pe tcni prietenii si, inch nineni
nu a indrIznit sa se impotriveascI puterii sultanului, astfel a Husein aga
a putut sI-si indeplineasa insIrcinarea sa, proclamind pe $tefan voievod
domn al Moldovei, in orasul Iasi47; isi slobozi apoi o parte din armatI,
chiar si pe tItari, iar el s-a inapoiat la Constantinopol, si voievodul $tefan
abia s-a vzut pus in scam ... // si a si plInuit sl omoare pe cei mai mulvi
boieri, precum si pe cei mai puternici din Tara, atit pentru a au lnptat Cu
Constantin in contra sa, cit si din cauza neincrederii neincetate ce avea
fa;. de ei, acestia fiind cei mai in InIsurI de a pune piedid planurilor sale
tiranice

...

44 N. Iorg a, Istoria Romanilor, V, p. 395, n. 2.

46 Gaspar Grayrani Create (!) = viitorul domn Gaspar Gratiani.
16 Dup.a: cronicarul otoman Kialib Celebi, reprodus de Naima (Tarik, ed. a IV-a,
Istanbul, 1866, p. 176), d, ra'cea aceasta in chip de negot. Vezi si Wenner von Crailsheim

citat de N. Iorga In Doamna lui leremia Vodel, p. 26, n. 3.

47 De fapt, Stefan Toma fusese inscgunat inc din 20 noiembrie 1611, &id Constantin
sit' fuga in Polonia; Stefan Toma era in targ in decembrie al aceluiasi an; dupi
aceasta a urmat nvlirea in targ a lui Constantin, cu ajumare din Polonia, in iunie 1612 si
dezastrul de la Cornul-lui-Sas. Vezi si
iraon Costi n, op. cit., p. 60 si eventual N. C.
Bejenar u, $tefan Tonga al II-lea fi rivalita.tea turcopolonii pentru Moldova, Iasi, 1926,
p. 13 (care nu adaug nimic la spusa lui Joppecourt).
trebui

389

www.dacoromanica.ro

p. 24

A inceput deci cu boierul Botosan42, fratele doamnei, vacluva lui 'erernia, ye care 1-a tras cu neomenie in Teapa impreuna cu inca doi boieri de
seama, ca i cum ar fi fost tilhari invederati, i neajungindu-i acest macel

curind dupa aceea a pus sa fie ridicati dintr-o data 75 de boieri

talat pe loc capul", fara s ierte pe nici unul, cu toate staruinca au uneltit impotriva lui, dei
Tele puse de neamurile lor,
carora

nu avea nici o dovada.

Aceste cruzimi, departe de a inspaimtnta inimile celorlalti boieri, asa

cum ti tnchipuise Stefan, dimpotriva Ii indirjira din ce in ce mai mult, iar
citiva dintre ei se rasculara pe fata in contra lui la inceputu15 anului 1615
atunci desigur ca 1-ar fi prins i s-ar fi razbunat pentru cruzimile lui
ar fi eliberat Tara care nu ar fi fost atit de pustiita cum a ajuns mai tirziu,
daca ni ar fi fost el ajutat de orlsenii din Tasi51, pe care i-a rugat sa-1
ajute in aceasta imprejurare, prornitindu-le scutire de once dari, daca ar
face-o. In urma acestei fagaduieli, acesti nemernici, alegind mai degraba
eistigul ion deck mintuirea i binele obstesc se pusera in slujba tiranului
inarmindu-se, l urmara: care pe jos, care elare si se luptara vitejeste cu
boierii care venisera sa-1 atace pe Stefan in Iai. Dndu-si seama boierii
dusmanii stnt mai puternici rieck ar fi putut banui, dupa ce au dat o lupta
usoara s-au retras cum au putut52, i multi dintre ei au fost pnini, iar tiranul i-a omorit cu singe rece, sau i-a tras In teapl pentru a baga groaza
p. 25

In ceilalti. //
Capito/u/ VII

Boierii care au scapat din aceasta infringere, stiind prea bine ea nu se

pot astepta la nici o mil din partea lui Stelan care era foarte razbunator
prin urmare la nici o siguranta In Mcildova eft timp va domni el, se hotarir sl mearga la doamna, vaduva lui Ieremia, care eind primise . vestea
prinderii fiului ei Constantin fugise in Polonia. Aceasta principesa, aflind
din gura boierilor ticaloasa ctrmuire a lui Stefan si ca majoritatea moldo45 Pkrascu urednic de Botosani, cf. N. Iorg a, Studii fi documente, XVI, p. 347.

49 Vezi Miron Co sti n, pp. 51, 60.

55 In toamna acelui an (N. Iorg a, Istoria Romnilor, V, p. 401).

sprijinit domnia pe mica boierime, orkeni si fa'rani si nu pe

51 $tefan Toma
marea boierime. Cronicarii vremii 21 araii bun cu skkimea si aspru cu boierii, pe care nu-i
iart mai ales pentru jafurile ce fkuserI firii In timpul minoritkii lui Constantin Movili.

Cf. Matei al Mirellor in Tesauru de Monumente istorice, I, p. 338.

52 Lupta s-a dat 2n marginea Iailor 2ntre fintIna lui Pkuraru si viile de pe dealuri.
(M iron Cost i n, op. cit., p. 62). Vezi si V. Motogna, Domnia India a lui Stefan
Tomfa, dupg izvoarele ungurepi, In Revista istoric", XI, 1925, p. 80.
390

www.dacoromanica.ro

venilor erau doritori s scuture jugul tiraniei sale si a 'in locui lui <Stefan>
ar fi dorit mult s aib. domn pe Alexaindru, deoarece isi aminteau de purtarea

bun a tat:alui lui, rposatul domn Ieremia; toate acestea, la care se adaug
pofta de a domni in numele fiului ei, au indemnat-o53 mai intti pe ea si apoi
s foloseasc: a,cest
si pe Alexandru
dei nu era decit doar de 15-16 ani
prilej. Au imprtsit asadar acest plan principelui Wisniowieckim ginerele
doamnei si principelui Korecki", doritor hid de atunci s se astoreasci cu
fiica cea mai ttnr. Acestia se oferir foarte bucurosi s-1 tnsoteasc pe
principele Alexandru in Moldova si s se ocupe ei de conducerea armatei.
Indata ce au luat hotrtrea intre ei, au pornit toti s adune ostasi in toate
prtile unde aveau trecere, astfel c in mai putin de dou luni56 au pus pe
picioare si au adunat 10-12 000 de oameni, atit pedestri cit si clreTi, parte
poloni, parte cazaci si transilvneni57. Afl'ind aceasta, voievodul Stefan

adun si el cit a putut, moldoveni, ttari si munteni, din care a alatuit o

armat de aproape 20 000 de oameni, pe care a asezat-o in imprejurimile
orasului Iasi, unde se hotri s astepte neclintit pe principii poloni. //
Capitolul VIII

Armata principelui Alexandru, care inaintase aproape doul leghe de

cetatea Camenita in Podolia, era tinut in loc de a trece Nistrul
care
desparte Moldova de Podolia

deoarece se temea de cetatea Hotinului, in

care se afla o puternia garnizoan de moldoveni cu tunuri, pentru a pzi

trecerea peste acel riu. Dar spre norocul principelui Alexandru, apitanul
53 In realitate, doamna pregtea Inca dinainte expediria din Moldova. Joppecourt datind
gresit Infringerea boierilor (vezi mai sus, n. 50), crede cl venirea acestora a determinar pornirea intregii actiuni. Vezi si N. Iorg a, Doamna lui leremia Vodei in An. Acad. Rom., Mem.
seq. ist. seria a II-a, XXXII, 1909-1910, p. 20 s.u.
" Mihail Wisniowiecki, staroste de Obruci, scowl Reginei, fiica lui Ieremia Movil.
55 Samuel Korecki, viitorul so % al Ecaterinei, fiica lui Ieremia Movil, pe care Joppecourt
o numeste Alexandrina, probabil dup5.* fratele ei Alexandru.

" Exagerare vdit, Wisniowiecki 6 Korecki tricepuser pregtirile Ina din iunie 1615;

cf. Hurmuzak i, IV, 1, pp. 350-51, doc. CCCLXXIVV; Supliment, I, 1, pp. 164-165,
doc. CCLIVVI.

57 Joppecourt nu pomeneste aici de corpul de francezi comandar de Montespin, menrionat mai departe in cursul povestirii. S-ar prea c5. el face o deosebire intre participanrii
gentilomi si ceilalri ostasi cu leaf. Cheltuiala cea mai mare pare s fi fost fcut de Samuel
Korecki care, potrivir cu Joppecourt, a jucar si mai apoi rolul principal In operariile militare din Moldova. Aceste nimiri s-au fcut ail sprijinul dregkorilor poloni, constienri de
riscurile unui nou dezastru ca la Cornul lui Sas. Pentru atitudinea hatmanului St. Zolkiewski,
vezi Iuliu Peksa, Zolkiewski fi expeditia doamnei Elisabeta Moviti in Moldova in anal
1615-1616 in Revista istoria", XIV, 1928, nr. 1-3, pp. 46-53.
391

www.dacoromanica.ro

P. 26

cetatii59 fiind foarte nemultumit de cruzimile voievodului Stefan, a trecut

din a sa pornire de partea lui Alexandru, impreura cu ostasii si i i-a adus
Cheile cetatii, pe care a pus-o In intregime in slujba lui, astfel inch armata a
trecut usor in Moldova, si in semn de bucurie, s-au tras ctteva salve de

tun ...

Capitolul IX
Toate aceste pregatiri i dispozitii s-au rcut din luna iunie pin la 15
octombrie 161659, eind principele Alexandru
pornit armata de la Hotin

p. 27

spre a merge la Iasi; totusi in aceast prima zi n-a tnaintat deck // patru leghe. Dar chid au ajuns cam la o jumatate zi de Iasi, principele Alexandru a
trimis 800 de cazaci, alesi dintr-un numar mai mare, pentru a se duce s
recunoasca cum arata armata dusmanului. N-au mers prea departe si s-au
tntilnit cu 1 500 de ttari trimisi de Stefan ca s faca recunoastere i sa. dea
ceva atacuri impotriva polonilor. Cu toate c`a acesti cazaci erau in numar
mult mai mic, totusi vazind c tatarii erau In dezordine, s-au repezit pe
neasteptate asupra 'or cu attta furie, indt pe cei mai multi i-au infrint iar pe
ceilaln i-au pus pe fuga; apoi dupa ce si-au indeplinit misiunea i-au raportat
principelui Alexandru ca armata lui $tefan putea sa tot fie de vreo 15 000 de
oameni, dar ca cei mai multi erau oameni adunati din Tara, care nu erau deprinsi ca ei cu mestesugul razboiului i a veneau mai mult de nevoie dectt, de
voia lor, Inch nu trebuie sa se teama crea tare de ei

Chiar in aceeasi zi s-au infatisat citiva trimii ai moldovenilor inaintea lui Alexandru fr tirea ilia a lui Stefan, pentru ca s afle de la el
care era &dul lui si sa-1 roage sa se indure de Tara Moldovei, amenintata
sa fie in curtnd secatuita cu totul daca tulburarile i rzboaiele ar urma mai

departe. La acestea principele a raspuns ca nu este endul lui de a asupri

Moldova, ci de a scipa de tirania lui Stefan, a.sa precum, fusese chemat sa
fad de catre un insemnat numar de boieri, care se dusesera sa-1 caute ping
In Polonia si care ti asiguraser c aceasta era dorinta tuturor moldovenip. 28

lor ... Va cirmui cu aceeasi blindete ca raposatul domn Ieremia

// ....Trimisii s-au tnapoiat foarte multumiti de acest raspuns, pe care

viia sa se alature
vestindu-1 pretutindeni, au facut pe multi moldoveni
armatei principelui i sa-1 ajute in aceast imprejurare.

In ziva de 9 octombne, principele Alexandru a mai inaintat cu armata

sa cam trei leghe si s-a oprit pe o cimpie foarte frumoasa unde se gsea si
apa buna de baut pentru armata sa
59 Pirclabul de Hotin Petru.
59 Corect 1615.

3n
www.dacoromanica.ro

Capito/u/ X

In acelasi imp s-a trimis din nou un detasament de cazaci a recu-

noascl asezarea arrnatei inamice; sli: s-a raportat ci acea armaa se afla in

formatie de lupa si a avea douazeci de tunuri ce sateau gata de a intra

in acviune, fapt care nu l-a scos mult din fire pe principele Alexandru, deoarece cu citeva zile mai inainte comandantul artileriei lui $tefan ti trimisese
vorbg, asigurindu-1 a in cazul cl se va ajunge la lupa, ti va cruta oamenii cit va

putea mai mult, dorinta lui fiind sg-1 serveascg pe principe si de a se azbuna cu acest prilej pe Stefan, care aiase pe un cumnat al sau, pe o bnuialg.
neintemeiat, much era nevinovat ... 1/
Voievodul $tefan voind sg recunoasc, pentru a doua oarg armata principelui Alexandru, a trimis 1 200 de tatari si 200-300 de moldoveni.
Acestia fiind zgriti de departe, deoarece se ggseau in &rip deschis, principele a pornit impetriva lor 500 de cazad si 400 de lgncieri poloni. Ttarii

p. 29

vazindu-i sau prefgcut la inceput cg se retrag ca a tridepgrteze putin cite

putin pe dusmani de tabgra lor. Si cind au fost cam la o leghe depgrtare,
s-au oprit, socotind cg cei care-i urmgreau nu vor avea indrazneala a se
intilneascg cu ei. Dar s-au inselat cgd polonii si cazacii, care stiu mai bine
a se bat dectt a umble cu viclesuguri, au ravglit cu attta furie asupra atailor, inch pe o parte din ei iLau macelgrit si n-au sapat decit 500-600,
care s-au retras in tabgrg, bggind spaima si in ceilalti. Si dimpotrivg oastea
principelui s-a insufletit si mai mult si sporea din zi in zi

...

Capito/u/ X/

In ziva a zecea a aceleiasi luni, cind a voit principele Alexandru saii

imping si mai aproape armata de tabgra inamicg, avangarda sa a fost opria
de un detasment de 1 000 de cglgreti care ocupaserg in noaptea din ajun o
trecgtoare foarte ingust, dintre un lac si o mlasting, pe unde stiau ca tre-

buie a treacg armata polonilor. Aceastg piedicg a fost Ina reyede inaturata, prin sfatul dat de citiva moldoveni sg se trimit niste clareti pe o //
cgaruie necunoscua dusmanilor, ce puteau fi loviti astfel pe neasteptate din
spate, mai inainte de a fi in stare a-i zgri, mulamitg unui climb la adpostul cgruia cei trimisi s-ar putea strecura <nevgzuti>, pentru a ajunge chiar
In locul uncle rezistau dusmanii. $i ducerea la tndeplinire a acestei stratageme a fost incredintaa tot cazacilor, care au pomit in toaa graba cu cttiva

moldoveni drept calguze. $i dad au ajuns la 50 de pasi de dusmani, all

a fie vIzuti, au pus a se sune <de atac> din niste fluiere <=buciume>
pe care le folosesc ei in loc de trimbite si, in acelasi timp, ra'rg a roai face
vreo recunoastere a inamicului, au si ngvglit asupra lui. $i la aceasta au fost
393

www.dacoromanica.ro

P. 30

ajutati numai bine de avangarda lor care se afla tinut. in loc de cealalt
parte. Acest atac a fost atit de crunt, fuck din acea mie de alreti nu s-au
tutors n tabra lor mai mult de 50, ca s adua vestea ptaniei lor nenorocite.

Capito/u/ X//

Dup ce armata principelui Alexandru a inlturat cu bine aceast

i s-a apropiat pin la o btaie de tun de tabra lui $tefan, principele

Wisniowiecki a fost de prere s. se faa din carele de povar i din altele
piedic

un fel de intritur, de jur imprejur, pentru a se afla peste noapte in mai

mult siguran

i spre a se putea folosi, la nevoie, de aceast ingrdire ca de

un fort, nefiind n imprejurimi, Ora la o deprtare de zece leghe, nici un

loc unde s-ar fi putut retrage. Stefan, prinzind de veste, a pus s se trag
p. 31

ctteva lovituri de tun asupra acestei intrituri, omorind citiva soldati

nind alti citiva. S-a rspuns indat din tabra principelui cu &elm lovituri
de tun // care ins n-au fcut mare isprav, din cauz c s-a Mat noaptea
pentru a nu aveau decit opt tunuri simple si de calibru mic.
O yarte din noaptea urmtoare a fost foIosit de Wisniowiecki ca s-si
imbrbateze ostasii, artindu-le rare altele a nu trebuie s se teana vzind
inamicii lor sint mai numerosi decit ei, aci cei mai multi nu erau decit
niste oameni din topor i trani prea putin struniti pentru luptP si care n-au
luat parte niciodata la vreo btlie, asa dupa cum au putut i ei s-si dea
seama din cele citeva ciocniri care avuseser loc i In care ei au invins intotdeauna pe inamici, cu toate a nu au fost egali ca numr

Capito/u/ X///

A doua zi, li octombrie61, abia rsrise soarele la orizont si au si ini s se pregteasa pentru lupt,
i tn acest timp // au avut loc ctteva ciocniri i inaierri, care mai toate
s-au sfirsit cu bine pentru Alexandru
Acesta incredinteaz comanda lui
ceput de o parte si de alta s se rmnduiasc

P. 32

60 Des brutaux et paysans mal instruits

ca mercenarii carora li se adresa.

el

la guerre, adica nu erau seldati de m,eserie,

Lupta se di la Tatarani, comuna Tautesti, iinutul Iasi, nu la 11 octombrie 1616,

cum afirma Joppecourt (care, de altfel, foloseste stilul vechi), ci la 22 noiextbrie 1615. Cf.
Mir on Co sti n, op. cit., p. 62; scrisoarea lui Korecki din Iasi, 10 decembrie 1615, publicata

in ,,Trtnelmi Tr", 1880, pp. 487-488; cf. 6 rdaTia lui Alexander in volumul de fa,
p. 418 pi.; amanunte la A. G o lima s, Lupta decisiva de la nitareni Fi capitularea darabanilor deasupra Tautegilor, [Iasi], 1935.
394

www.dacoromanica.ro

Wisniowiecki care observind a Stefan avea cavaleria imprtit in trei cor-

puri sau escadroane si a acel al ttarilor era cel mai inaintat, a ales pe
cazaci ca sI dea piept si s. lupte cu ei, ceea ce era o misur foarte inteleaptl,

cci si unii si altii merg la atac nestingheriti de vreo armur, ci purtind

doar niste cojoace de oaie, de urs, de lup sau de alte slbticiuni, cu care se
arat cit. mai fiorosi cu putint. Si nu in nici o ordine in luptele lor, in
care se aruna nvalnic, scotind strigte infiortoare pentru cei nedeprinsi
cu ele; si dac <se intimpl> ca escadronul lor s fie risipit, doar arareori
se mai adun. din nou, ca s'a." se intoara la atac.

Lncierii poloni, numiIi in limba lor husari, constituiau al doilea corp

din oastea lui Alexandru, si erau cam in numr de 1 500 <de oameni> bine
inarmati si comandati de principele Korecki. Au fost asezati la aripa dreapt
avind in fat un corp de cavalerie <dusman compus din> ttari, munteni si
moldoveni care ajungeau cam la 3 000 de oameni. Infantera ungar, care putea

avea cel mult 3 000 de oameni, a fost asezat la mijlocul armatei principe-

lui Alexandru impreura cu tunurile care au fost suite pe o mia ridiatur

potrivit. La aripa sting se gsea restul cavaleriei comandate de principele

cumnatul su. lar bagajele erau
Alexandru <Movil> si de Wisniowiecki
cam la 100 de pasi in spatele infanteriei tn.untrul imprejmuirii <de crute>
unde poposise armata in noaptea din ajun. Tiranul Stefan, dup ce si-a I'm-

prtit intreaga sa armat in mai multe escadroane, a inceput catre ora 9

dimineata, sa trag cu tunul asupra armatei lui Alexandru care si-a dat
seama indat c intr-adefvr comandantul artileriei lui Stefan se tinea de cuvint, eici cele mai multe ghiulele // treceau peste capul oamenilor si, fr
a-i vtma. Bizuindu-se pe aceasta, a ordonat cazacilor s porneasc prirnul

atac in contra grupului de t.tari care inaintaser si care in scurt timp au

fost tiati 'in buati. In acelasi timp, a fost aruncat un corp de cavalerie
usoar de 2000 de clreti asupra infanteriei maghiare62 care pzea tunurile. Ceea
ce s-al Indeplinit cu atita insufletire, inch In scurt timp parte din aceast infan-

terie a fost culcat la pmint, iar restul a depus armele. Astfel el oamenii lui
Alexandru au cucerit user tunurile lui Stefan.
In timpul acestei lupte, tiranul dindu-si seama a infanteria sa era aproape
de infringere si c5. tunurile sale erau deci pierdute, a scos inainte intr-ajutor al
doilea corp de cavalerie despre care am spus a era alctuit cam din 3 000 de
munteni si moldoveni care ar fi recucerit desigur tunurile; dar mrinimosul principe Korecki Cu lncierii si poloni, le-a tiat calea si i-a lovit cu atita furie in

cit mai mult de jurntate au rimas pe locul de lupt, iar restul a fost risipit.
Acestui corp i-a urmat tridat un altul.
62 Dintr-o scrisoare a lui $tefan Toma rezula a domnul astepta ajutorul ungurilor lui
Clernent Reldi si Francisc Milt& V. Mot ogn a, art. cit., p. 85, Doc. IV, din 13 noiemLrie 1615.
395

www.dacoromanica.ro

p. 33

[Korecki atunci se retrage cuminte spre tabra sa cci oamenii

erau asa de obositi ca nu mai erau in stare s lupte fr a se fi odihnit mai
Alexandru cu Wisniowiecki dau atacul cu cavaleria] ... Si au atacat cu
o insufletire cu atit mai mare cu dit li se spusese a acolo se afl si voievndul Stefan, fapt care s-a dovedit neadevrat. Totusi acest zvon le-a fost de

folos, deoarece i-a Indirjit si mai mult la lupt, care a tinut peste un sfert

de ceas, in care timp prmcipele Korecki a avut rgaz s rsufle i &Ili adune

ciTi a putut din oamenii si spre a le veni in ajutor celor care lutau i erau
aproape istoviTi; chiar si principele Alexandru care era in mare cumpna. Cind
p. 34

zu ins a se apropie acest ajutor neasteptat, el si oamenii si s-au inviorat din

nou // iar dusmanii si-au pierdut cumptul in asa msur, inch toti care rnai
rmseserl In viat s-au imErstiat In dezordine,
la fug-. lar $tefan,
fricos din fire63, nevoind sa alerge tnaintea loviturilor, se retrsese impreun cu restul infanteriei sale neintrat trick' in lupt si se prefcea c voia
mai degrab s moar In lupt. dectt s o ja la fug. Vzind ins ce s-a
ales din aceast din urm lupt i c numita cavalerie era cu totul
se hotrt de Indat s scape si el cu fuga, ark' s fi dat o singur lovitur
de spadl, in toat aceast btlie. Vzind acest lucru infanteria, care ar mai
fi fost in stare sl-si incordeze puterile In lupt, deoarece rminea in numr

de aproape 4 000 de oameni odihniti, ra'r s mai incerce nici o impotrivire, s-a predat trivingltorului; si au inceput Cu totii s strige intr-un glas:
Triase Alexandru, domnul Moldovei". Dar soldatii acestuia erau atit de
indtrjiti la lupt. inch nu puteau fi opriti s nu-i omoare chiar si pe aceia
care se predau64, pin dud s-au auzit trimbitele sunind pentru a-i multumi
lui Dumnezeu, acolo pe loc, pentru victoria pe care i-o dase principelui
Alexandru impotriva oriarei yrevederi omenesti, intrucit invinsii erau cu
mult mai numerosi dectt invingatorii.

Capito/u/ XIV

Chiar in ziva victoriei, care a fost cistigat catre orele zece-unsprezece

dimineata, principele Alexandru ti ficu intrarea in ora.sul Iai, avind pe

ling sine pe principii Wisniowiecki si Korecki. Indat due acestia urmau
saizeci de clarevi francezi complet tnarmati, al cror capitan se numea
Montespin, si care dduser mari dovezi de trie i vitejie in aceast
lupt.
o Apreciere oarecum infirmat de descrierea luptei. Odat ce cavaleria lui era distrus,
infanteria nu mai putea rezista unei eventuale sarje a cavaleriei dusmane. Dealtminteri, el nu
se putea bizui nici pe oamenii si, care erau gata sii-I aclame pe Alexandru
64 Joppecourt caut s scuze, intr-un fel foarte neconvingtor, aceasa fapt incatificaonce ostas.
bili
396

www.dacoromanica.ro

Cavaleria polon i boierii // moldoveni urmau dup ei de-a valma

iar cazacii, mai lacomi de pradO decit de un loe de cinste, au intrat ultimii dintre toti clre%ii, purtind ina cojoacele lor urite la vedere i aproape

p. 35

toate ptate de singele dusmanilor, lucru cu care se mindreau. In urrnO de tot

venea infanteria impreura cu artileria i cu toate convoaiele. Trecerea tuturor
a durat mai bine de trei ceasuri.
Cind s-a apropiat principele de castel, au inceput s rsune tn semn de
bucurie toate trimbitele, buciumele i tobele impreun, urmind tot astfel timp
de o jumOtate de ceas. Lar principele Alexandru urmat de cei mai mari comandanti ai armatei sale, a intrat intr-o salO mare, frumos impodobita, in care se
afla pe un loc mai inalt un scaun domnesc tmbrOcat in catifea purpurie. Pe
acesta a luat el loc 6 acolo a fost salutat i proclamat de atre toti marii demnitari apoi de catre boieri sau nobili: domn i voievod al Moldovei65, <titlu>

pe care nu voise sa-1 primeasa pida' atunci. Dup amasa proclamare,

Alexandru a poftit la cina pe cei mai de frunte ca s: se inveseleasca impreunO

cu el. In chipul acesta au petrecut o parte din noapte. Apoi, fiecare s-a

incartiruit cum a putut mai bine in orasul care era pOrsit de toti locuitoril si.

Capitolul XV

In ziva urmOtoare, aflind domnul Alexandru a mai multi dintre locui-

toril de frunte ai Iaior fugiser in muntii i pOdurile tOrii, a.steptind

tul acestor tulburri, a trimis citiva boieri la ei ca
pofteasa s: se intoara fOrO nici o fria la casele lor, 6, ea s le faca loc, a pus de a iesit
din oras o parte din armat de s-a asezat la 2-3 leghe imprejur, iar o mie

cinci sute // pedestrasi i cinci sute de cOlOreti, au fost trimisi sub comanda
principelui Korecki la Vaslui, aci pe acolo fugise Stefan si <tot pe acolo>
putea s se reintoara in Moldova. at despre artilerie, o parte a fost
misO in Polonia si o parte a fost dus. in cetatea Hotinului, care este ca un
fel de arsenal al tOrii.

In -acelasi timp, domnul Alexandru stiind bine a nu este mai mic . gloria de a stpini decit cea de a cuceri, a adunat pe cei mai mari si mai priceputi boieri ai curtii sale spre a se satui cu ei asupra celor ce trebuiau fcute
pentru a rmtne mai departe in stOptnirea acestei domnii cucerite de curind
cu tiul shiei. S-a hotarit intre altele c trebuie trimisi neintirziat soli-la
sultan spre a-i arOta c domnul Alexandru n-a avut niciodatO de gind
sO ridice armele tinpotriva maiesttii sale, nici s scoat Moldova de sub
ascultarea sa, ci a el a fost cutat tocmai din Polonia, de catre boierii Mol" La 22 noiembrie 1615, ziva victoriei asupra lui Stefan Toma.
391

www.dacoromanica.ro

p. 36

13. 37

dovei si chemat s fac aceasta din cauza nemaiauzitelor cruzimi ale voievodului Stefan, care hotrtse s nimiceasc in intregime boierimea acestei
Tri, omorind f Ir* mili un mare numr de boieri si ina dintre cei mai de
frunte, ark' s.-i fi dat nici un motiv intemeiat ... //
Solii lui Alexandru trimisi la Poart, ocolind pe la Buda, sint reTinuTi
de Pasa din Buda" si trimisi apoi la Brila, lui Stefan, care ii taie intr-o
sear dup cin si le arunc lesurile in Dunre. El ar fi rspltit pe pas
cu 45 000 de galbeni.

Capitolul XVI

Apoi Stefan, avind 4 000 de munteni pe ca,re ti trimisese in ajutor

domnul Trii Romanesti, numit Mihnea67 si adunind tot ce mai rmsese din
oastea de mai inainte, a apucat iar drumul Moldovei. Aflind acestea, domnul
Alexandru, trimise pe principele Korecki cu 6 000 de clreTi parte poloni
p. 38

si parte cazaci, la Tecuci", care este un oras de graniT destul de bun spre
a-i atine calea. lar el insusi // a limas la Iasi impreun. cu Wisniowiecki si cu
restul armatei sale pentru a-si apra Tara si a tmpiedica tulburrile ce s-ar
face in folosul lui Stefan, care mai avea inca legturi pe acolo. Si intr-adevr, citeva zile .mai tirziu, Domnul a fost instiintat c. locuitorii din Orhei,

un Tinut al Moldovei cu un inconjur de vreo 15-16 leghe franceze, s-au

rscu1at69 si s-au unit cu o ceat. numeroas de ttari pentru a veni s-1
atace, stiind bine c principele Korecki impreun cu o parte din armata
polon era prins cu treburi in aka'. parte. Domnul Alexandru nu a astep-

tat ca rsculaTii s vin sa-1 impresoare in ora-sul Iasi, ci a trimis in intimpinarea lor pe Wisniowiecki, cumnatul su, cu citi oameni a putut aduna,
atit pedestri ctt si clreti. S-au intilnit la numai dou leghe de oras si mai
intli au avut loe cheva incierii destul de vii, apoi Wisniowiecki impreun
cu clretii si foarte bine tnarmati, s-a npustit asupra ttarilor cu atita
furie inctt mai mult de jumtate din acestia au ramas doboriti la prnint, iar
ceilalTi au fugit sau au fost luati prizonieri impreun. cu toTi bietii orheieni
care au fost adusi in orasul Iasi in chip de triumf. Numrindu-se mot-0i, s-au
gsit <de o parte> 800 de ttari si de alte <nearnuri>, lar dintre poloni
numai 50 de morti si cheva sute de rniti.
Primind indat. vestea acestei izbinzi, domnul Alexandru s-a bucurat
nespus de mult si inalecind impreura cu compania de francezi, singura trup
16 Kadezade Ali-pasa.

67 Radu Mihnea, in prima domnie din Tara Romaneasel (25 septembrie 1611
gust 1616).
68 Ticouhc.

" Vezi Golimas art.

cit., p. 11 si Hurmuzaki, Supliment, II, 2,

398

www.dacoromanica.ro

p. 391.

au-

pe care o pstrase ling el, a pornit in inttmpinarea lui Wisniowiecki care se

afla doar la un sfert de leghe de Iasi, spre a-1 felicita pe el impreura Cu toti
ai lui pentru buna izbind pe care o cistigase asupra dusmanilor. Dup svirsirea acestora cu mii de inchiraciuni si de imbrtisri dintr-o parte si din alta,

aruncat privirea asupra bietilor orheieni care erau minati ca

o turma de oi i i s-a fcut asa min.' de ei, tnctt i-a trimis inapoi clup ce
i-a pus s-i jure credint, racrjduind c aceasta va sluji pentru a readuce
//
sub ascultarea sa si pe cei care ti mai erau inca potrivnici
domnul

p. 39

Capito/u/ XV//

Dup ce domnul Alexandru i-a multumit lui Dumnezeu pentru aceast

nota i neasteptat victorie si a pus s trag in semn de recunostint toate
tunurile pe care le pstrase, a trimis un boier la Tecuci la principele Korecki
pentru a-i duce aceste vesti bune, de care acela a fost foarte bucuros. Acum era

tocmai prins cu finduirea ostasilor si pentru a iesi inaintea lui Stefan, care
se intorcea in Moldova cu trupele pe care i le trimisese Mihnea Vod, asa
cum am spus mai sus. Intilnirea avu loc tntr-o cimpie ce se mrgineste de

o parte de riul Siret, care desparte Moldova de Tara Romneasa El au

inceput s se hrtuiasc de o parte si de alta inc. de la ora zece dimineata

si au tinut-o tntr-una On cltre amiaz, cu sorti deopotriv. Aflind ins
principele Korecki c Stefan s-ar afla in mijlocul unui corp de cavalerie
care se gsea la o deprtare de vreo dota sute de pa.si de el, si-a intrit
trupa cu ina 400 de gerbey"" foarte bine inarmati i comandati de un
cpitan foarte viteaz de al crui nume nu-mi mai amintesc i, impreura cu
ei, a pornit in goan asupra acelui corp i 1-a izbit cu atita putere, incit
1-a silit s se retrag inapoi cu mai bine de o sut de pasi, dar totusi mai
luptind Inca% astfel incit rezultatul era ina foarte indoielnic. Tinind seama
de aceasta, unul dintre cpitanii acelui principe care conducea o companie
de 500 de clreti usor inarmati, a alergat in ajutorul acestuia intr-un
moment atit de potrivit, inch $tefan i cu alretii care ti mai rmseseri
.

au fost silii s o ja la fug, fijad urmriti mai mult de o leghe, iar cei

rmasi in urna erau tiati in bucti.

Totusi $tefan a ajuns pe o inltime impreura cu corpul pe care-I Ostrase // mal mult pentru aprarea lui dectt pentru lupt. Dup ce s-a inapoiat din urmrirea dusmanilor, principele Korecki puse s fie numrati
70 Gerbeys, adic mercenari, dup context. In versiunea romin, Insotind textul
lui Papiu Ilarian, se d cuvintul in aceast form, fara nici o tlmcire sati

Mauna"
explicatie.

399

www.dacoromanica.ro

P. 40

morii dintr-o parte si din alta si s-a glsit a din partea lui Stefan rm'seser' pe cfmpul de lupa aproape 3 400 de oameni, afar de initi si de

prizonieri, iar din partea sa doar 350 de oamenill.

Capitolul XVIII

Chiar in ziva victoriei, care era 12 noiembrie", principele Korecki s-a

intors cu cea mai mare parte a oastei sale la Tecuci, unde a adus multuntid
lui Dumnezeu si a lsat oamenii si s` se odihneasei dota-trei zile: apoi, cum
incepuse s" se facI foarte frig,

asezat ostasii s ierneze In orasele Tecuci,

Birlad", lirgul Roman74 i Vaslui" i s-a intors numai cu 150 de elrei

la Iasi unde a fost primit de principele Alexandru si de tovi boierii curvii
cu cinstea si lauda cuvenit meritelor i vitejiei sale.

Doamna, care se afla inc in Polonia, fiind instiinTat de toate aceste

fericite izbinzi, s-a intors la Iasi si a adus cu ea pe principele Bogdan, cel

mai tirar fiu al ei si pe domni/a Alexandrina" fiica sa care nu era inca

p. 41

mritat:i. Ar fi greu de inchipuit cite ceremonii i complimente s-au fcut

de o parte si de alta la sosirea lor in Iasi. Au fost numai ospeve i petreceri,
atit publice cit i particulare. Au inceput s se duck" tratative de cktorie
intre principele Korecki i domnita Alexandrina.... //
[Trimiterea unui sol la domnul Trii Romanesti. Arestarea lui la Buzlu.
Se primesc solii cu tispunsuri linistitoare din partea principelui Transilvaniein si a domnului Uni Romanesti].
Capitolul XXI

p. 44

DupI ce a ascultat pe solul lui Mihnea si a aflat rUpunsul

principelui Transilvaniei care i s-a adus tot atunci, principele Alexandru

adunat sfatul spre a vedea ce e de fcut in aceste imyrejurki. S-a hotkit s fie slobozit toat:i pedestrimea i parte din ckacime, dupl ce
se vor da citeva daruri, i li se va multumi pentru bunele i prcutele lor
slujbe, rugindu-i s rlmtn`i prieteni ai domnului care ti va instiinta &Id va
avea nevoie de ei. Dup aceasta, fiecare s-a retras in Tara sa, pentru a petrece
71 Pierderile fiind adic

n proportie de 1/10.

" In realitate, lupta de la Tecuci s-a dat In ziva de 24 ianuarie 1616.

Berlade.
Romanatirgou.
75 Vasseloye.

" In realitate Ecaterina. Vezi mai sus, n. 55.

77 Gabriel Bethlen (1613-1629).

www.dacoromanica.ro

restul iernii si nu au ramas pe l'higa domn dectt 5 000-6 000 de oameni,

care au stat la Iasi toata luna decembrie, traind foarte bine, caci cu toate
razboaiele i stricaciunile pricinuite de armate, era hrana din belsug, mai cu
seama vite, care erau atit de ieftine, in& se putea cumpara un bou cu cincisprezece bani78 si o oaie buna cu doi bani; este adevarat c aceasta se datora
marilor pregatiri care se facuser in credinta c trebuia intretinuta peste
p. 45
iarna toat armata in sus-numitul oras Iasi //.

Copito/u/ XX//
Principele Wisniowiecki, care era de religie ortodoxa, pregatindu-se

si se imparta.seasca de Craciun, dupa datina lor, preotul care-i slujea de

obicei drept duhovnic, s-a lasat cumparat cu bani de catre dusmanii lui
a otravit piinea nedospita pe care o intrebuinteaza ei in loc de ostie; principele primind-o astfel, putin dupa aceea s-a imbolnavit foarte rau i durerile i s-au intetit intr-atit incit a murit a doua zi, dupa, chinuri cumplite.
Iuteala si violenta acestei boli urmate de moarte au trezit banuiala
acest principe ar fi fost otravit in felul in care am aratat. Asadar au pus
mina indata pe acest preot grec, care a marturisit de la inceput ca era viimeat
csi a fost indemnat la aceasta de dusmanii mortului.

Cum aceast crima era cu atit mai mare si mai ingrozitoare, cu cit
fusese savirsita de un om al bisericii care a folosit o taina atit de sfint
pentru a otrvi un principe iubit de toata lumea pentru virtutile lui rare,
si mai ales de principele Alexandru, cumnatul lui, pentru care era un adevarat epitrop i indrumator, de aceea faptasul a fost curind supus unor
chinuri cumplite i indelungate i anume: s-a pregatit anume un scaun
mare, de sirma pe c4.e a fost asezat acel criminal si dupa ce a fost bine

legat din toate partile s-a facut foc de jur imprejur la asa departare,
incit mai bine de 12 ceasuri dupa aceea a fost auzit scotind strigate

infioratoare i vaittndu-se cu desnadejde de durerile de nesuferit pe care le

p. 46
indura inainte de a muri
//

Capito/u/ XXII/

Cit se mai afla inca- toata curtea principelui Alexandru in doliu

si in jale, din cauza acestei nenorociri cumplite i neasteptate, s-a inapoiat
iscoada care fusese trimisa in Tara Romaneasca spre a afla ce se petrece la
" Sois, moneda mrunt, al crei nume se pstreaz. pin azi, In cuvIntul sou", cu o

valoare de 5 centime.

401

www.dacoromanica.ro

Mihnea. Aceastg iscoadg a raportat cg. sosise acolo un pa, numit Iskender",
cu o armatg mare si puternica, pentru ca a aseze iar in domnie pe $tefan,
care se afla de asemenea acolo si le cerea necontenit sg porneascg oaste

spre Moldova. $i ca un inceput, a trimis inainte 400 de cglgreti, ca sg

surprindg orasul Birlad, unde yrincipele Korecki hi lgsase o parte din
oameni in garnizoang peste iarna. Acestia insg netinind paz g bung. au fost

luati pe neasteptate si in cea mai mare parte mgcelgritt sau rgpusi in alt

...
.... Dar indatg ce a aflat principele Alexandru de aceastg pierdere,

chip".

P. 47

a trimis 400 de cazaci pe care fi oprise pe Rugg el. Acestia s-au grgbit intratita inch dupg trei zile au ajuns pe la rgsaritul soarelui in sus-numitul
Oras // Birlad, care nu era intgrit cum nu slut intgrite nici celelalte orase ale

tgrii, si dupg ce i-au dat foc din mai multe pgrti, au silit pe oamenii lui
$tefan sg ias afarg si pe mgsurg ce ieseau ii mgcelg.reau, iar cei care se

inapkinarg sg nu iasg. au fost arsi de vii, asa incit din cei 400 nu au scg.pat
decit cinci sau $ase oameni care au dus trista stire stgpfnului lor. Acesta a
fost adinc mthnit, deoarece ei erau aproape singurii ostasi ce ii mai rmgseserg.

Capito/u/ XXIV

In acelasi timp chid acei cazaci au fost trimisi in aceastg expeditie,

principele Korecki, vend sg. rgzbune infringerea oamenilor ai, a luat cu el
2 500 de clgreti alesi si a pornit in grabg spre Vaslui temindu-se cg oamenii
pe care-i lgsase in garnizoang. acolo sg nu fie cumva de asemenea loviti pe
neasteptate. Pasa, aflind acest lucru de la unii oameni din partea locului,
a trimis acolo pe fiul su in virstg de 12-13 ani, si i-a dat ca indrumgtor
mai bgirin un cgpitan turc, foarte priceput, cu 7 000 de oameni, socotind
79 Post beilezbei de Agria (Egger, Erlau), a fost numit beilerbei de Bosnia $i desemnat
ca serdar In locul lui Ibrahim-pap betivul (Sarhos), dup ce acesta a fost tnvins In Moldova,
de mercenarii lui Alexandru Movil (1615). El a venit (1616) cu trupe din Bosnia, Sirmiu,
Semendria, Kruseva6 si Silistra. Dup victoria sa $i capturarea Movilestilor a fost numit vizir.
In 1620, fiind beilerbei de Oceakov ,este numit valiu de Silistra, desemnat ca serdar contra
rscoa/ei lui Gratiani $i a expeditiei polone conduse de Stanislav Zolkiewski. Are sub comanda
sa pe hanul Crimeii Geanibec Ghirai, beilerbeiul de Rumelia $i cel de Vidin, beiul de Nicopol
etc. La 20 septembrie $i la 7 octombrie biruie oastea polon. El fusese protectorul lui Gratiani

Inainte $i dupi numirea acestuia ca domn. (I sm ail Ham i Dani$men d, Cronologia comentar a istoriei otomane, In 1. turca, vol. III, Istanbul, 1961, pp. 263, 266-267, 277-278.)
80 Taillez en pieces, ou quoy que ce soit. (Vezi relatia lui Alexander" In volumul
de fatl.)
402

www.dacoromanica.ro

acesta ar fi un bun prilej ca fiul su

dobindeasci faim. Principele

Korecki, instiintat de citiva moldoveni de acest lucru si mai afrind c dusmanii trebuiau s soseasci dis-de-dminea; i c erau siliti neapirat
tread pe un pod de lemn ce se afli peste riul care curge de-a-lungul orasului Vaslui, si-a asezat oamenii n asa fel incit s nu-i poat descoperi
dusmanii, cici o parte din ei erau <ascunsi> in oras si alt parte dupi un
mic deal din apropierea orasului.

Indat ce turcii au trecut peste podul amintit, doui escadroane au

inceput s iasi din oras si au atacat avangarda turcilor cu atita putere //, inch i-au

13. 48

trecut aproape pe toti turcii prin ascutisul sbiei i printre altii pe tnsusi comandantul trupei. Lucrul fusese cu atit mai usor de ficut cu eft turcii umblaser
toati noaptea ca s ajungi in acel loc in zorii zilei i erau pe
jurnitate amortiti de frig. Ceilalti turci, care nu apucaseri inci si tread
podul, auzind zgomotul acestei infricosate alarme nu au indrznit
inainteze ci s-au intors, temindu-se poate si nu piar i cumva i fiul pasalei,
cum piense comandantul lor. Principele Korecki i-a urmirit pia la un sat

care se afla la o depirtare de patru leghe de Vaslui omorind sau luind

prizonieri pe tovi

intilnea in drum.

Printre cei prinsi se afla unul care spuse ci e rucl de aproape cu

pasa. Acesta a fost adus in fata principelui Alexandru, care 1-a primit
foarte bine. [Turcul e trimis la pa si cu o scrisoare, dar fri nici un rezultat.]
Capitolul XXV

Chiar in ziva acestei victorii, principele Alexandru trimisese principelui

Korecki un ajutor de 1 500 de oameni, dintre care a dus 800 intr-un tirg
care // se afla la o depirtare de numai sase leghe de Tecuci, unde se gsea
numitul pa si cu Mihnea i cu grosul armatei lor, care era inca de vreo
25 000 de oameni. Acesti 800 de oameni care erau in acel tirg, in loe s stea

de paz, nu ficeau altceva decit si se imbetci"

bat joc de locuitori
prin tot felul de jigniri, rusinindu-le sotiile i fiicele. Oamenii au hotirit
se rzbune, i in acest scop au chemat in ajutor citiva boieri din partea

i toti impreuni si-au potrivit asa de bine timpul, inch au tiat

gitul la toti acesti nemernici pe chid dormeau, cea mai mare parte din ei

locului

fiind beti

" Vezi i relatia lui Alexander.

403

www.dacoromanica.ro

p. 49

Capitolul XXVI

La 23 februarie 161782 principele Alexandru si-a intrunit sfatul

cel

mare83 la care au asistat doamna, mama sa, principele Korecki si tali boierfi
de frunte si cpitanii, pentru a hotrt daca era bine s'a mai rmin in orasul

p. 50

Iasi, si s-a hotrit s se retrag la Hotin care se afla la o deprtare de 35

de mile franceze, fiindc era cetatea cea mai tare si mai bine inzestrat
a iarii, <pe linga faptul ea> se deprtau de dusmani si se apropiau de
Polonia. In urma acestei hotIriri, principele Alexandru a plecat din Iasi
chiar de a doua zi si in patru zile a ajuns la Hotin pe cel mai cumplit ger ce
se poate inchipui. Indata ce au sosit au incartiruit infanteria in oras si cavaleria in satele din imprejurimi //, afarl de boieri si de compania de
francezi care a fost cartiruita si ea tot in oras. Dup aceasta, numitii principi

au trimis nobili in toate prtile la prietenii si confederatii lor, spre a-i indupleca s le vin in ajutor si in acelasi timp s-a dat ordin s se faca provizii

de alimente si de toate cele trebuitoare pentru hrana armatei.

Inclat ce a fost instiintat pasa de aceast retragere a plecat cu Mihnea
si cu $tefan la Iasi, cu tot frigul, care era asa de ingrozitor inch multi au
si murit pe druan. Din care cauia nu au mers mai departe pia ce nu s-a
mai inclzit putin vremea.
Catre inceputul lunii martie domnul Tyszkiewicz84 a sosit la principele

Alexandru si a adus cu sine 3500 de cazaci foarte dirzi si dupa citeva zile
a sosit domnul Potocki, nepotul celui prins in prima lupt descris de noi
si care a fost dus prizonier la Constantinopol. Acesta a adus o trup de
1500 de clreti poloni foarte bine fnarmati. Au mai venit ins si din alte
al-0, astfel inch la sfirsitul acestei luni armata domnului era de 10 000
12 000 de oameni, atit pedestri eh si clrevi.

Capitolul XXVII

p. 51

Principele Alexandru a trimis o trup. de 1 000 de alreti impreura

cu compania sa de francezi clri pentru a recunoaste armata dusrnanului
care era in drum spre Hotin. $i &ad s-au oprit s mnince la o jumtate
de leghe de // $tefanesti85, unde se aflau ttarii lui Mihnea, au fost vzuTi
si inconjurati indat din toate prtile, at:it de acei ttari, cit si de o trup
rnare de turci si, dei se pima 6 nu se poate tine piept unei multitni
82 Corect: 1616.
83 Conseil gnral.
" Tischevich.
" Esta panocha.
404

www.dacoromanica.ro

atit de mari, totusi soldatii lui Alexandru i clretii francezi care erau
deprinsi s fie tntotdeauna biruitori au luptat cu mult brbtie, vend
mai bine a moar dedt s se predea ca niste miei, fr s fi dat dovada
vitejiei lor. Aceast lupt a tinut de la ora 10 pin in noapte si din toat
acea trup nu au scpat decit 12 <oarneni> i anume: 7 poloni si 5

francezi; toti ceilalti au fost omoriti sau prinsi. Printre prizonieri se afla
cpitanul acestor francezi, numit Montespin, pe care voiau s1-1 trimit
impreun cu ceilalti la galerele sultanului; dar Stefan 1-a scutit de aceasta,
In urma fgduielii pe care i-a fcut-o Montespin ca-i va face bun slujba
In viitor.
Capito/u/ XXVII/
Aceast infringere a imbrbtat pe acel pa s <Iskender86> si pe Stefan

dar nu si pe Mihnea, care stiind c. principii 11 asteptau la Hotin foarte

amintit c un anume italian care se ocupa cu
hotriti a se apra,
prezicerea viitorului, Ii spusese odinioar c dac se va inciera vreodat.
cu polonii, viata //ti va fi in primejdie. S-a prefcut, dup sfatul cancelarului"
su si al comandantului tntregii armate numit Sptarul Leca88i,, cum c ar fi
primit stiri de la un loctiitor al su c in Tara Romaneasa a sosit un numr

mare de ttari, care pustiau totul i, sub acest pretext, si-a luat limas bun
s-a tntors acas, lsindu-si toti ostasii in armat in afara de
de la pa s
100 de clreti pe care si i-a pstrat spre a-1 intovrsi. Indat ce <Mihnea>
a sosit in Tara RomaneascI, Stefan i-a scris c a cistigat o btlie impotriva
polonilor, In care au rrnas pe cimpul de lupt 6 000 de oameni si a luat un
mare numr de prizonieri pe care trebuia
trimit sultanului. Totul nu
era dedt o curat minciun nscocit pentru plcerea de a-si bate joc de
Mihnea i pentru a-1 face si-i par rau c a plecat fr s fi luat si el parte
la aceast isprav. Si intr-adervr Mihnea s-a necjit asa de tare, inch a
poruncit s se taie capul logoatului su i sptarului Leca pentru ca-i
dduser acest sfat r'u, invinovtindu-i c aveau intelegeri tainice cu polonii,
macar c nici nu se gindiser <la una ca asta> ...
Vezi n. 79.

87 Son chancelier, adic logoritul su. Nu poate fi vorba de Vintil din Corbi, sau
Corbeanu, mare logoat din 30 aprilie 1614 pin in 8 belie 1616 i pe care 11 afIm apoi
mare vomic in 1618, murind tocmai in 1624.
-88 Spatarleca = Leca mare sptar (1614 ianuarie 7
1616 februarie 24). Vezi N. S t o
c es c u, Dictionar al marilor dreeitori
, pp. 202-203.
405

www.dacoromanica.ro

13.

52

Capito/u/ XXIX
Catre sfirsitul lunii martie, pasa <Iskender> impreun cu acel Stefan si cu

un principe ttar numit Monoza"89 au hottit s inainteze cu toata armata

lor, care era de 20 000 de oameni, asupra Hotinului si dud au fost la doua
leghe numai, au poposit o zi, pentru a da rgaz oamenilor lor s se odihneasc
puTin. In acest timp principii si-au asezat armata in linie de btaie pe un mit
p. 53

ses, care se afla doar la un sfert de leghe de Hotin // si au lsat in cetate

1 000 de clreti alesi, care trebuiau s fie comandaTi de principele Korecki.

Ei fcuser aceasta dinadins, bnuind a turcii se vor aseza hare cetate si

armata principilor, astfel a la o nevoie, acestia <= polonii> s nu se poat.
retrage in cetatea, tare era socotit de neinvins. Ei au scos din cetate opt
tunuri pe care le-au asezat intr-un loc intrit a,nume, si care era putin
impdurit, ceea ce le-a fost de mare folos. In cetate au mai ramas destule tunuri
pentru a o apra, dac cumva ar fi fost impresurat. <de clusmani>.

Pe de alt parte, pasa, care credea a ii si Tine pe principi la cheremul

su, aci fusese instiintat a ei nu aveau nici jumtate din numrul oamenilor si,

isi porni armata sa intr-o bun ordine in zorii zilei. Aceasta a ajuns ling
Hotin catre orele sapte, oprindu-se puTin pentru a avea timp s recunoasa
armata principilor apoi s-a dus s-si aseze tabra hare aceast <armat>
si cetate, asa cum se prevzuse, oamenii si fiind asezati de ctre comandant,

in ordinea in care aveau s lupten. Ttarii, care aveau o poft grozav s

se rzbune pe cazacii de care fuseser infrinti in mai multe intilniri, s-au
rugat si fie lsati in frunte, ceea ce li s-a ingduit. Si indat ce au inceput
s sune trimbitele, ei au inaintat intr-acolo unde zriser corpul cazacilor,
ar s se fereasa nicidecum de tunurile care erau asezate chiar in partea
aceea, dar nu se vedeau deloc. lar chid au vzut principii c5. dusmanii erau
destul de aproape pentru a fi in btaia tunului, au tras cu atita indemtnare
asupra lor cu tunurile inarcate cu ghiulele ferecate91 inch au fost daTi peste
cap mare parte din ttari inspimintindu-i si pe ceilalTi. Vzind aceasta,
cazacii s-au aruncat asupra lor cu atita pornire, 'inch i-au tiat in buati; apoi
s-au retras indat. catre armata lor, deoarece vzur venind spre ei un alt
escadron de munteni si de moldoveni care alergau in ajutorul ttarilor, dar
prea tirziu, aci pin atunci se si terminase cu ei. Domnul Tyszkiewicz, cu
89 Poate Mirza (-_.= titlu dat nobililor ttari).
" Cu privire la lupt vez i informariile indirecte din scrisoarea din 8 aprilie 1616, a lui
Stanislav Tarnowski catre Osolinski, In Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 398-399.
" Ballet ramees (Ghiulele legate inapreun printr-un lam sau o bar. si care se foloseau,

de obicel,, pentru a drIma catargele corbiilor).

406

www.dacoromanica.ro

trupa sa de 1 500 ping la 1 600 de clreti bine inarmati, a pornit impotriva

// acelui escadron care inainta destul de hotgrtt contra tunurilor principilor
si s-au luptat multg vreme ping a se poat vedea de partea cui va fi izbinda.
De aceea comandantul armatei turcesti a mai trimis in ajutorul a lor si o
trupg de 3 000 de turci. Si tot astfel si din partea principilor, a inaintat un
alt escadron de cazaci si de moldoveni, care nu luaserg incg parte la luptg.
si care s-au npustit cu ad:La avint i brbgtie, in& i-au silit pe turci s se
retragg mai bine de 100 de pasi. Atunci principele Alexandru a inceput
strige: Haideti, tovargsi, iat-i pe &Ismaili
haidem asupra lor cu
bgrbtie i izbinda va fi a noastrg". Spunind acestea a pornit cu tot restul
armatei sale si a poruncit totodat a se tragg doug salve de tun ca semnal
pentru principele Korecki ca s iasg. din Ho= si s ravgleascg asupra ariergardei turcestr, asa cum se inteleseserg dinainte. Dar acesta nu asteptase acest
semnal, ci i inaintase peste 300 de pasi, de teamg ca lupta a nu se mintuie
fgrg el sau a nu fie acolo la nevore. Pasa observind aceastg stratagemg pe
care nu o bnuise, precum i neizbinda tuturor acelora pe care Ii trimisese in
Iupt i faptul c. era atacat si din fa t si din spate, a inceput sg-si piardl
cumptul si trimitind inca un escadron de turci sr de muntenr, in numar de

P. 54

aproape 2 000 de cglgreti, pentru a-i intgri pe ai sai, s-a retras in tabgrg
impreung cu Stefan
care era tot atit de infricosat ca si el
si Cu restul
cavaleriei sale turcesti ca s vadg care va fi sfirsitul btliei, fr a mai
lua insg parte la ea. Nu s-a vgzut niciodatg o luptg mai inverunat i nici
ceva mai ingrozitor dectt ce s-a putut vedea timp de doug ore cit a tinut
acest indoit atac, cgci pe Bugg' faptul cg tot vzduhul dimprejur era intunecat de
fum des, amestecat cu focurile archebuzelor i tunurilor, se auzeau strigte, sau

mai bine 7is urlete inspimintgtoare din partea turcilor, care si-au pierdut
cele din urm insufletirea vgzind cg nu le rnai vine nici un ajutor.
[De team sg nu se reculeag dusmanii i s porneasc la un nou atac
//, principii si-au adunat oamenii i i-au mai tinut pe loc in asteptare citva
timp inainte de a le da slobozire sg prade92]
dusmanii se retrggeau In
goan incredintati tot timpul c principii &it pe urmele lor. 5i acestia i-ar
fi urmgrit desigur dacg nu si-ar fi dat seama
cea mai mare parte din oamenu i caii lor aproape nu se mai puteau tine pe picioare pentru marile lor

silinte de a tot tia si pune pe fuga un numgr atit de mare de dusmani ai

cgror rnorti treceau de 12 000, frg a mai socoti rniii i prizonierii93.

92 Nu se prea intelege ce anume locuri sau grupuri erau s fie supuse acestui jaf Inggduit. Oare regiunea din jurul Hotinului, care fusese ocupatg de ngvlitori?
93 Este o contradictie flagrantg intre pomenirca slobozirii de a prda din fraza precedent i justificarea faptului cg nu, a fost lama& dumanul din cauza extenugrii osta0lor lui
Alexandru. Este ciar c odat. ce s-a dat voie sg se prade nu mai putea fi vorba de nici o
urmrire a dusmanului. Cifrele pierderilor inamicului grit fanteziste.
407

www.dacoromanica.ro

P. 55

Capitolul XXX
p. 56

[Domnul se fntoarce la Hotin uncle se celebreazi asatoria domnitei

Alexandrina" (=Ecaterina) care se afla acolo impreura cu doamna. Oficiaza chiar mitropolitu194. Nunta are loc in duminica urmatoare carea fost
a doua zi dupa izbinda"]99.

Capitolul XXXI
Pe chid principii fncepeau sa se bucure de roadele victoriilor lor, de care

aveau a fie in curind lipsiti, yasa i blestematul de Stefan sosira in orasul

Iasi de unde, nefiind in destula siguranta, au plecat indata ca s scape, unul
intr-o parte si altul in alta. Pasa <a plecat> spre Constantinopol iar tiranul fn Tara Romaneasca la Mihnea, care era singurul su sprijin. Dar mai
inainte de a iesi din Iasi, nemai sperind sa se mai tntoarca vreodata acolo,
acest pacatos a poruncit s i se dea foc din mai multe parti, astfel incit din
22 000 de case din care era alcatuit <orasul> nu au mai ramas intregi nici
macar 600. Afrind principii despre aceasta, la fnceputul lui aprilie, au pornit

p. 58

indati catre acest oras, pe care vazindu-1 atft de pustiit, au hotarit si-1
urmareasca pe Stefan pfna in Tara Romaneasc i s Incerce si-1 smulga
chiar si din bratele lui Mihnea, spre a-i cere socoteala si a-1 pedepsi dupa
cum merita. Potrivit acestei hotariri, chiar de a doua zi au pornit spre Tara
Romaneasca si au trebuit s treaca rful Siret, dincolo de care se afla un
firg mare96 fn care Mihnea avea o garnizoana de 400 de oameni pentru paza
hotarelor sale. and au ajuns principfi fn acest tirg, cei 400 de oameni vrura
sa se apere, dar au fost repede tnvini i macelariti fr s scape nici unul, dar
locuitorilor acelui erg, nu li s-a facut nici un neajuns, pentru c ei nu s-au
impotrivit deloc si-1 urau i ei pe Mihnea pentru asupririle pe care le sufereau din partea garnizoanei lui. Dupa ce s-a odihnit armata num,ai trei ore
fn acest tfrg, a fost pornita mai departe si a fnaintat cit mai iute spre orasul
Buzau", unde se aflau atunci Mihnea i nemernicul de $tefan, care nu se
gindeau decit la petreceri. Cfnd a ajuns armata // pe o cimpie mare i deschis a care se afla la o leghe de Buzau, a fost vazuta de niste localnici care
" Le Patriatche, Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei (1608-1617).
95 Nu cumva de citit aici douzieme (= a 12-a zi) deck deuxieme (a doua), pentru care
s-ar fi folosit expresia: le lendemain? Dup Joppecourt, cstoria s-a ficut In aprilie 1617";

de fapt, In aprilie 1616, lupta decisiv de la Hotia s-a dat la sfirsitul lui martie .1616.
Hurmuzaki, IV, 2, p. 356; Supliment, II, 2, pp. 398-399; AL Sadi I onesc u, op. cit.,
p. 111, n. 3 si 113 n. 3 si 4.
" Probabil Rimnicul Srat.
97 Bonza.
408

www.dacoromanica.ro

au alergat si-1 tristiinteze pe domnul lor, spuntndu-i s fuga eh mai repede,

deoarece ei au vazut venind armata polonilor, care se afla foarte aproape de
acel oras. Tocmai atunci se wza Mihnea la masa i Il poftise i pe Stefan
prtnzeasca cu el, iar masa era bine tnarcat cu mtncaruri de carne, dei
era vineri, obiceiul ;aril fiind sa se mantnce carne In toate zilele, tnceptnd
din ziva de Paste ping la Inltare.
Principele Mihnea a fost ap de speriat de aceasta sosire neasteptat a
principilor, inch a alergat el singur la grajd i a tncalecat pe primul cal ce-i
iei In cale, MI sa mai qtepte s fie tneuat, i astfel a pomit pe drumul
Ttrgovigii, urmat de foarte putini din oamenii sii, dintre care unul i-a dat

calul lui, care era ceva mai bine echipat. lar ctt despre Stefan, trwunduli
singur calul, fara sski mai atepte oamenii, a fugit singur catre Nicopole98.
Capitolul XXXII

Sosind principii la Buzau fra <s tritImpine> nici un fel de tmpotrivire, au fost foarte necgjiti ca nu au mai ga'sit acolo pe Stefa,n, care era singurul scop <al venirii> lor, i c domnul Mihnea, caruia ei nu voiau
faca nici un rau, fusese $i el cuprins de spaima. Totui faptul acesta nu i-a
tmpiedicat sg se geze la masa i s petreaca la ospatul la care nu fusesera
poftiti. II Aceasta le-a prins foarte bine, fiindca erau cu totii flmtnzi din p. 59
cauza drumului lung pe care 11 facusera, fara sa se odihneascl deloc.
Atunci a sosit i armata care a pradat99 mai tntti oraqul, fara ca principii s poatg tmpiedica aceasta i nici chiar necinstirea mai multor femei
fete, ceea ce dupa toate socotelile pare sg fi fost adevarata cauza a tuturor
nenorocirilor pe care le-au Indurat mai apoi principii. Ba chiar unii dintre

soldati, amintinduli de incendierea I4u1ui, au dat foci" i aici la ctteva

case; dar principii au dat ordin sa se stingg tndat <focul> pentruca nu
aveau nki un cuvtnt sg-I lase s arda, deoarece nici Mihnea, nici muntenii
lui nu aveau nici o ving In acel foc (de la
ci numai Stefan, ap cum am
artat mai sus.

In timpul ctt au stat principii la Buzau pentru a-si mai odihni trupa,
mai multi boieri pamtnteni, dornici de a scutura jugul domniei lui Mihnea
" Pentru felul in care a fost dus de turci la Poarta la 1 august exista ;tin contradictorii. Dupa tradi;ia culeasa de Mi r on Costi n, op. cit., p. 63, el ar fi fost luat n obezi
din. Tara Romlneasca", dar Wenner v. Crailshaim (vezi mai jos, n. 117), aflat atunci la
Constantinopol, afirma cL ar fi fost dus cu cinste, primit de suhan, i apoi revinut
dar
fiind supus la Intrebri asupra comonlor pe care si le-ar fi adunat n Tara
nu arestat
Romaneasca.

" Autorul recunoaste excesele comise, dar cautas spele de once raspundere pe principi.
OO Aceeasi observatie.

409

www.dacoromanica.ro

care se purta ru Cu ei, au venit la principele Alexandru i l-au rugat

rmtn In Tara Romneasc, fgcluindu-i ca toat boierimea ti va da ascultare.

[La refuzul lui ti roag s tngcluie trecerea prin Moldova a fostului

domn Radu Serban101, eind va veni s-si redobtrideasci domnia, izgonindu-1
pe Mihnea].
Capitofiii XXXIII

p. 60

[Mihnea se opreste la Ploiestii02 In fuga sa spre Ttrgoviste i trimite un

sol la Alexandru pentru a afla cauza venirii sale. Alexandru ti Inapoiaz

argintria lui luat ca praca].

Capito/u/ XXXIV

Inainte de a pleca din Buzu, principele Alexandru a trimis pe pan

urmreasc pe stefan prin locurile pe

Troianosky cu 2 000 de clreti
unde fugise. Dar nu l-a putut prinde, pentru c apucase s i treac Dudarea impreun Cu sotiam sa i cu o suit foarte mica. In acelasi timp o trup
de 1 500 de ttari, affind cs polonii urmreau pe $tefan numai Cu 1 000 de
clreti i
erau foarte obositi de drumurile lungi pe care le fcuser,
atace. Dar n-au izbutit asa cum ndjduiseti. In
le-au iesit tnainte ca
mai putin de un sfert de ceas au fost Infrinti. Peste 400 <de dusmani> au
ramas pe cimpul de lupt i ceilalti au scpat fugind In aceeasi parte de
unde veniser; iar dintre poloni au czut cel mult 24 sau 25 i au fost 14c

niti vreo 50104.

Capitolul XXXV
p. 62

Principii eind au luat impreun hotrtrea de a se retrage din Tara

Romaneasc, mai Inainte de a pleca au poruncit tuturor chitanilor si solda101 Ali-pasa de Buda anuntase generalului Sigismund Forgics c sultanul Sc opunea ca
Rada Serban s obtin5. libe/1 trecere prin Transilvania spre Tara Romaneasc. Hurmuzaki,
IV, 1, pp. 69-570, doc. 488, 18 mai 1616.
102 Playa.

103 Doamna Elena.

104 De observat c: toate aceste cifre par mult exagerate i aici ca

asupra celorlalte incaierari povestite.
410

www.dacoromanica.ro

in darea de searni

flor, sub pedeapsa cu moartea, s. nu ja cu ei vreun romn105, fie bgrbat fie

femeie, fiindcg aflaserg cg mai multi dintre ei luaserg <prizonieri> cu ginclul
cu ei, spre a cere apoi un pret de riscumpgrare106. Dupg aceea
au pornit la drum si nu au ajuns prea departe cind au si aflat c." locuitorii
din Orhei se rgsculaserg din nou i luaseri armele nevoind sg-1 recunoascg
de domn pe Alexandru i nici sg-i plgteascg tributul obisnuit ping nu le va
argta cg este intgrit de sultan. Principele Korecki a fost trimis impotriva lor
cu 5 000 de oameni. Sosirea lui i-a inspiimintat in asa mgsurg tncit s-au supus fgrg nici o impotrivire. .Acest principe, nevoind s stea degeaba, a asediat
ora. sul

i fortgreata Cetatea Albg(!)17, asezatg pe riul Bie(?)108 care era ocupatg

de tgtarii de la Perecopo. In acea fortgreatg se afla o garnizoan de ieniceri

inai multi boieri moldoveni, care se refugiaserg acolo. Acestia s-au apgrat
vitejeste si au fgcut mai multe iesiri din cetate, omorind poate 300 din oa-

menii principelui. El insusi era si fie prins daci nu i-ar fi sgrit in ajutor
pan Tyszkiewicz Cu trupa sa.

p. 63

Capitolul XXXVI

[ Schimbindu-se marele Vizir, Stefan Toma e luat prizonier la Brilla de

catre Ibrahim pasa // i dus la Constantinopol, unde se turceste". Noul vizir
Ii scrie lui Alexandru ci va fi lgsat netulburat in Moldova].

p. 64

Capitolul XXXVII

[Mihnea e numit de catre turci domn al Moldovei. Iskender pasa de

Silistra vine la Tirgoviste // spre a-1 insoti. in TvIoldova. La Iasi doamna, p. 65
incredintati c turcii vin sg-1 recunoascg pe Alexandru, interzice sg se comenteze in alt fel venirea acestora].
los Vallacqs

aici se refer la romnii din Tara Romaneasa.

loo Sistem foarte asemntor cu al ttarilor.

101 Bialigrout.
los Bohou.

109 Tartares Preocopites (!).

110 Vezi mai sus, n. 88. Indeprtarea lui era urmarea necesar a inlocuirii caimacanului
Giirdji Mehmed si a schimbrii temporare a politicii PorTii fafi de Polonia b care se dervinovrechemase cazacii din oastea lui,
-vise de once amestec in expedilia lui Alexandru Movil.

care se mai afla in rzboi cu Moscova, dusmana Portii. IncercIrile de pace cu aceasta au
clurat din 1615 pta.' in 1619.

411

www.dacoromanica.ro

p. 66

Capitolul XXXVIII
[
Marcie hatman Zolkiewskim chtigat de familia lui Simion Movil.
recheana in Polonia pe cazacii aflayi in Moldova].

Cazacii care depind de regatul Poloniei si care tree bucuros de

partea celor care le fsaduiesc mai mult, au inceput a se rzviiteasc i s5."
spun in gura mare ca dac nu li se vor da banii indat, se vor retrage in
Tara lor, tinind ascuns faptul c erau chemati in ala parte.
fr a mai
astepta mult, intr-o dimineaa in zori, vreo 8 000 de oameni au plecat luind
cu ei o multime de boj, oi i alte vite, impreuni cu toate przile ce mai flcuser cu prilejul izbinzilor dinainte
Dup pilda lor, hatmanul (!) Moldovei numit Bucioc112, fie ca fusese i. el cistigat, sau csi se temea de aceasa
p. 67 armaa puternic ce nvlea asupra lor, s-a retras si el in ascuns /1 la
Mihnea si a mai ademenit si 2 000 de clreti, care 1-au urmat. Faptul acesta
a strecurat pe drept cuvint indoiala in armata principilor
Copitolul XXXIX

[Radu Mihnea Ii scrie lui Alexandru Movil indemnindu-1 a treaci in

Polonia inainte de venirea sa la Iasi].

adunat din nou sfatul la 25 iulie pentru
Atunci domnul Alexandru
a vedea ce era de fcut. Nu s-a putut hoar? frig ,nimic din cauza marei nein-

telegeri ce domnea tntre ostasi, cea mai mare parte dintre ei cerind a fie
pltiti pentru slujba din trecut, cci altfel nu vor mai lupta. Ei voiau in felul
acesta s acopere dorinta lor de a se retrage <din lupt>. In acest timp,
atarii, care formau avangarda armatei domnului Mihnea, s-au aproyiat
asa de tare, inch intr-o zi i-au fugrit pe oamenii lui Alexandru ptna la
Iasi; ceea ce i-a hotrtt, in sfirsit, pe principi
porneasc armata ctre
Ill Acesta dezaprobase, oarecum platonic, once amestec al polonilor in luptele din Moldova. Dar pornirea marii expeditii turcesti, comandat de Iskender-pasa, i indreptat contra
Poloniei a determinar luarea unor msuri categorice, explicate de Zolkiewski In diet, spre

a evita un rzboi cu turcii. In articolul lui Iuliu Peka (vezi mai sus, n. 57) se arat

Zolkiewski fusese acuzat de Osolinski si de alti magnati c ar fi frinat acviunea lui Alexandru

Movil, avind el instqi legturi cu familia dwman a lui Simion Movil.. Pentru ecouri in
sensul acesta vezi 6 materialul contemporan, publicat de Vir ginia V asiliu in Diplomatarium Italicum", II, in anexa lucrrii 11 Principato moldavo e la curia papale tra
1606-1620.
112 Costea Bucioc era mare vornic al Trii de Jos (1616 august 15
octombrie 13;
1620 iulie 20). Era socotit in august 1616 drept ,,unul din instigatorii tulbu1617 mai 12
rrilor din Moldova", prin aducerea lui Alexandru Movil. Sub Gaspar Grat,iani a comandat
oastea acestuia contra turcilor. A fost tras In eap de Iskender-pga (septembrie 1620). Vezi
N. St oic esc u, op. cit., p. 347 sub forma: Beicioc Coste.
412

www.dacoromanica.ro

Hotin. Dar acest lucru nu s-a putut face in asa mare tain inch s nu afle
ttarii, i pentru
putea lovi din urm au strhtut de-a curmezisul orasul
Iasi. Acolo se afla George Potocki, nepotul aceluia care fusese prins impreura

cu COnstantin. Acesta, dupi ce s-a luptat vitejeste cu ttarii // i dup ce a

omorit pe mai multi dintre ei chiar cu mina lui, a fost strpuns de o sageat

p. 68

care l-a omorit pe loc. Pan Tyszkiewicz, instiintat de acest atac, a alergat cu o

trup-i* de cazaci pe care ti retinuse si a nivlit cu atita furie asupra acelor

ttari, inch 800 din ei au czut pe loc i toti ceilalti au fost tmprstiati.
Tiupul lui Potocki, recunoscut printre morti, a fost adus la artn,at i imblsmat

Capitol ele XL-XLIll

[

Ciocniri turco-ttare cu Korecki line Cotnari. Nimicirea trupei p. 69-7:

trimise de Radu Serban rvenind s se uneasca cu Alexandru. Rnirea lui

Korecki. Duelul dintre un turc si un polon].
Capitolul XLIV

Intre timp, trdtorul Bucioc care, dup cum am spus, 1'1 prsise pe
domnul Alexandru, impreun cu o trup de 2 000 de ttari i de moldoveni,
pe care ti ademenise, gsi mijlocul de a o lua tnaintea armatei polonilor si
de a-i tia calea tntre Cotnari si orasul Botosani care se afl la o deprtare
de sase leghe unul de altul. Munteniin3 i transilvnenii, condusi de generalul
lui Mihnea, i-au Inchis drumul i dinspre cimpia care se afla pe dreapta, iar
grosul armatei turcesti venea din spate; astfel c5. nu le mai rminea polonilor
decit s ocoleasc pe partea sting5, unde se afla o pdure mare destul de
priolnic pentru o retragere cu acoperire

p. 73

p. 74

Capitolul XLV

Cind principii au vzut c stilt inconjurati de un numr asa de mare de

dusmani, din toate prtile, afar de una singur, se chibzuir s-si fac zid
de aprare din carele i crutele lor cu bagaje, hotrtti s se apere pin in
pinzele albd, desi nu se arta nici o cale <de mintuire>, intrucit ei nu erau
clecit 5 000-6 000 de lupttori impotriva a 22 000--23 000 <de oameni>,
pe putin. E adevrat cs ei 41.4 sperau c principele <Radu> $erban i dom113 Valacqs

413

www.dacoromanica.ro

nul Bos Js-114 le vor veni in ajutor, caci de fapt acestia se aflau doar la dou
zile departare i aduceau cu ei 10 000-12 000 de oameni.
p. 75

[Dusmanii ofer polonilor libertatea de a se retrage nestingheriti

sind pe domn cu ai s5.1. La refuzul lor // ei trag asupra lor cu tunurile Marcate cu ghiulele ferecate deosebit de ucigkoare]. Panul Tyszkievicz, dtndu-si

seama ca atita timp cit va rmine in acest loc inchis nu va putea sap de
moarte, sau cel putin de captivitate, s-a hotrit s ja cu el 500 de calreti
poloni, din cei mai viteji, i s-si croiasa drum cu ei fortind trecerea printre
escadroanele dusmane
[Korecki nu poate pleca cu ei din cauza rsnilor
sale. Incearc s-si schimbe hainele i s se ascund, lsind pe dusmani s
creada a a plecat si el cu cei 500 de poloni. La fel face si domnul. Dar la
un nou atac al turcilor i ttarilor, polonii se predau i dau turcilor pe domn
impreun cu toti ai si].
p. 76

Cap itolul XLVI

Dup ce turcii au mai tras citeva lovituri de tun si au rsturnat // mai

multe din carele care slujeau drept aprtoare, au pornit un escadron de ttari
altul de turci, s atace din dou prti tabra polonilor. Acestia, vzind
nu mai era, chip de impotrivire, au depus armele, strigind cu glas tare a se
predau. Dusmanii se bucurar mult, aci nu urmriser. decit s-i caytureze pe
Principii Alexandru si Bogdan au fost predati Impreuna cu mama
principi
lor lui Iskender pasa, care i-a dus la Constantinopol, unde curind apoi s-au
turciti16.

114 Le seigneur Bossy, fr alt explicatie sau mentiune in restul textului. Poate Rossy.
115 Adevrul pare s fie el acei poloni s-au gIndit doar la ei, si nu si-au artat dinainte
intentia de a prst tabra. Toat motivarea rmlnerii lui Korecki e doar o justificare poste-

rioar a acestui fapt. De altfel, polonii rmasi In urm la atacul urmtor s-au grbit s-1
predea pe domn Impreun cu top ai sii, adic tocmai asa cum li se ceruse de dusman In
schimbul crutrii lor. Lucrul acesta transpare limpede printre rInduri. Cci ba se spune ea'
scapel ba a au fost predati de poloni.
116 Vezi N. I or g a, art. cit. (Doamna lui leremia Voclii, P. 26/1044, n. 3), spicuiri din

principii s-an deghizat, sperind astfel

Insemnrile unui nobil german din suita trimisului german Czernin, venit cu Gratiani la
Constantinopol, Adam Wenner von Crailsheim (Ein Ganz neuer Reysebuch
Niirnberg,
1622, p. 59) care a putut vedea cum a fost adus la seraiul Imprtesc Doamna cu cei doi
fii ai ei. Ea ar fi fost primit In mod onorabil si de sultan. Acelasi martor aminteste de
alti doi prizonieri de seam adusi In fiare: Budovski (= Potocki) i Korecki. Primul a fost
druit lui Gratiani, care i-a cerut o mare sum de bani drept rscumprare si 1-a eliberat.
Pentru al doilea se tocmea trimisul german, dar nereusindu-se rumic, el a tesit printr-o manevr

(gespielte Practic) a ambasadorului francez Harlay, care a fost apoi arestat i retinut citva
timp.
414

www.dacoromanica.ro

..ALEXANDER"
(sfirFitul secolului al XVI-lea

1634)

Alexander, sau Alexandre, Intruclt numele stt apare

In forma latina Alexander", era un gentilom elvetian, avind prin 1615 un frate in slujba
impratului Cu rang de capitan. El Insusi trebuie sa fi fost un militar de meserie din tagrna
acelor soldats de fortune", care isi eltitau norocul In expeditii militare prin iari straine,
fara preferinte pentru cutare sau cutare stapIn care ii platea. Nu se cunosc pe lIngI existenta acelui frate alte amanunte declt fapul ca Alexander a murit In timpul rkboaielor polonilor cu rusii Incheiate prin pacea de la Polianowska (1634) aproape doua decenii dupa
campania din Moldova. Mai stim ca. era cavaler al ordinului Sfintului MormInti din Ierusalim, care nu trebuie confundat cu acela al cavalerilor de Malta cu care a Incercat zadarnic
papa Inocentiu, al VIII-lea sa-1 contopeasca. In 1496, papa Alexandru Borgia s-a declarar
mare maistru al Ordinului, situatie pastrat. de toti papii urmatori.
vila

In 1615, el a fost martor si participant la luptele din Moldova ale lui Alexandru Mosprijiiiit de Mihail Wisniowiecki si de Samuel Korecki
contra lui Stefan Toma al
415

www.dacoromanica.ro

II-lea. Nu stint in ce imprejurari i cind anume a obtinut elverianul Alexander aceast distinctie papal. Alexander a trimis o scrisoare unui principe polon, descriind in amanunt
infringerea lui Torna, precum i evenimentele care au urmat pin dupa data de 29 ianuarie 1616.

Scrisoarea redactata in limba latina se pstreaza. in manuscris la Biblioteca Narionala

din Paris (ms lat. 17 789, f. 154 v). A fost publicat de N. Iorga in Acte Fi fragmente
I, pp. 52-55. Este precedata de urmatoarea insemnare in limba franceza:

Scrisoarea lui Alexander, gentilom elvetian, cavaler al Sfintului Mormint din Ierusalim, mort in acea rara [=Moldova!], care are un frate, capitan In Austria, In serviciul Impratului, scrisa unul magnat polon, asupra infrIngerii lui Toma, uzurpator al Moldovei,
de catre palatinul Alexandru <Movila>, ajutat de prindpele Korecki, cumnatul sau si de
principele Wisniowiecki, care a murit dupi aceee. Acest text aduce oarecare completare
la reletia lui Joppecourt, referitoare la lupta dintre Alexandru Movil i $tefan Toma.
Autorul nu da numele locului unde s-a dat batalia decisivI de la Tatareni, Unga Iasi. In
schimb indica data bataliei: 22 noiembrie 1615, ce difea de cea mentionata de Joppecourt
(11 noiembrie), eft si de cea din izvoarele brasovene (16 sau 20 deembrie). Fata de amanuntele date de Joppecourt, textul sau este destul de sara.c in informatii. UrrnInd stilul
obisnuit al rapoartelor ofiterilor sau solilor poloni, autorul ii impodobeste povestirea cu
floricele retorice i mitologice i adopta totodata i tonal lor ludaros. Nu se arati nici
locul, ilia data scrisorii i nici persoana adresantului. Dupa continut se vede ca data este
posterioara celei de 29 ianuarie 1616. Ea ar fi deci anterioar hotaririi din 23 februarie a
Movilestilor, de a se retrage din Iasi, spre hotarul Poloniei. Prin urmare, ar fi putut fi
trimis din Iasi. Dar din inceputul scrisorii nereprodus in textul de fata rezult.' c autorul
Isi Implineste o promisiune mai veche, de a povesti evenimentele petrecute in campania din
Moldova. S-ar parea deci ca nu este vorba de o scrisoare propriu-zisa, ci de o compozitie, care a adoptat aceasei forma. Cum nu avem deck fragmentul redat in Acte F fragcind aventura din
mente, nu putem id de ce povcstirea se opreste la 29 ianuarie 1616
Moldova s-a terminar abia dupa &elm, luni de la aceasta daa. S-ar putea oacre sa fie
vreo legatura titre reintoarcerea lui Korecki din captivitate i evocarea rolului s'au de
due cavalerul elvetian?
Vilva stirnit de fuga sa din inchisoarea turceasca (la 23 noiembrie 1617), precurn
triumful reintoarcerii sale in patrie prin Italia si Germania, sarbatorit de papa, de principii italieni etc. au determinar, probabil, i interesul unui Baret (prin 1620) pentru povestirea lui Joppecourt i, poate, hotartrea lui Alexander', martor al unor episoade din Moldova
sa-si depene amintirile. Un element de datare ofera si a doua cadere in captivitate a lui
Korecki (dupa 20 septembrie 1620), care nu i-ar fi putut ramine necunoscut autorului
nostru. Deci pot fi indicate aceste date extreme: 29 ianuarie 1616 si sfirsitul toamnei din
1620.

Ch privestc calitatea de cavaler al Seintului Morn:tint este oare o simpla coincident

ea' prin martie 1619 se instituia la Viena un ordin de cavaleri ca o militie cree

faptul
416

www.dacoromanica.ro

tina" cu trei trepte (mare cruce, comandor si cavaler), acestia din urmi fiind in numir
de vreo 2 000 din Germania, Polonia Ungaria. Acest ordin a foss recunoscut de papi,
dar exclusiv pentru lumea germanica si franceza, fr vreun arnestec in Italia. Printre
membrii importanti erau si Radu Serban, si Nicolaie Patrascu, si Homonai. Un rang de
frente aveau si membrii prin procuratie. Printre acestia se afla si ducele Korecki (vezi
Th. Ho lb a n, Un plan de cruciata din initiativa romiineasca, in Revista istorici",
1935 p. 105). Se poate ca tot atlunci si fi capatat si Ordinul Sfintului Mormint, prezidat
de papa, o nou actualitate.

Scrisoarea lui Alexander" a fost mai pulin folosia in istoriografia romana, cu exceptia articolului lui Aurel H. Golirnas, Lupta decisiva' de la Tatareni fi capitularea darabanilor deasupra Tautettilor, 22 noiembrie 1615, Iasi, 1930, pp. 13, 16-18. Este menvionati de Al. Sadi Ionescu in Bibliografia cala torilor straini, p. 115.

www.dacoromanica.ro

[RELATIE1 DESPRE INFRINGEREA LUI

STEFAN TOMSA
1615

La 21 noiembrie <in anul> 16153 de la nas-

P. 52

terea Domnului, dupsi ce ne-am asezat tab'ra la dou mile4 de orar, s-a

ivit catre sear" dusmanul cu care velitii nostri6, amestecayi cu francezi7 au

avut citeva ciocniri8, dar nu singeroase.

Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat de N. Ior g a, In Acre fi fragmente,

I, p. 52 ;.u.

2 $tefan Toma al II-lea, domn al Moldovei in prima sa domnie (1611-1615).

3 In text 1515 (gresit).
4 Mila polon avea 7 145,99 metri. Itmtne totusi posibil ca scriitorul strin s se refere
la vreuna din muele din Occident.
5 Iasi.
Boieri cf. si Tiktin la velit (boier) Niste veli;i poloni din avangard". Pentru etimo-

logie Tiktin trimite la analogia dintre velites i magnati.

7 Gallis permisti (= permixti). Vezi la Joppecourt prezenla corpului de francezi comandat de Montespin.

Hastiludia. Este vorba de o lupt cu sulita de un caracter mai mult cavaleresc.

418

www.dacoromanica.ro

Ei ocup inltimea de unde, la sosirea noastr, ilustrul comandant de

slvit amintire, principele Wisniowiecki9 socotise c trebuiau respinsi, ceea

ce principele Koreckil nu a gsit de loc c ar fi potrivit.

A doua zi In zori urcind tnltimea In mar s fortat cu tntreaga oaste,

am inaintat cu steagurile uniatilor desfsurate, in cea mai bun rinduial,
drept asupra dusmanului care se afla la o mil deprtare de oras.
Prea c cerul i triile lupt pentru voievodul nostru Alexandruli asa
cum poetul Claudian a spus odinioar despre impratii Honoriu i Teodosiu. Linia sting o tineau ostasii zaporojeni care s-au impotrivir tatarilor12 ce voiau s atace oastea noastr din spate; pe acestia i-au pus pe
fug, luindu-le i dota steaguri, iar uupele13 de sirbi si de francezi ai domnului
Lack i ai principelui Korecki au nimicit indat prima litnie de 200 de pedestrai unguri i romani, i chiar de clreti, ca pe o turma fr. aprare.

Urmind situgii tot mai grele pentru $tefan Toma, acesta s-a gindit
scape cu fuga la Focsani, dup ce a pierdut 1 500 din <ostasii> si ; ma5inile. de rzboi pe care le adusese In lupt si care nu-si impliniser de loc
rostul cuvenit in slujba sa, au c.zut toate in mtinile noastre.
In timpul acesta, $tefan Toma, dupa ce a fugit vreo sapte mile, zdrobit
de durere si de obosea1. s-a osptat la o drcium cu cupe mari de bluturl
umplute peste msuru pentru a sterge ingrijorarea cugetului si a alunga once

amrciune" si pe oriunde trecea, se ruga cu foc de supusii si s. nu calce

jurmintul de credint pe care i-1 dcluser, indemnindu-i s porneasc in
grab spre piduri impreun cu boierii, spre a nu ajunge la cheremul dusmanului biruitor, aci s-ar putea ca adunindu-si noi puteri, s se ciocneasc
iar cu dusmanul cu mai mult noroc.

In timpul acesta principii'5 intr in oras", las soldatii infometavi

insetati s se refaa timp de 15 zile cu darurile <zeitei> Ceres i ale lui
Bachus; i odat reacuti, Ii trimit pentru iemat in diferite regiuni ale
Modovei.
9 Viskenvesky. Mihail Wisniowiecki, staroste de Obruci, era cumnatul lui Alexandru

Pcntru amnunte vezi i relatia lui Joppecourt, n. 22.

10 Samuel Korecki, viitorul so; al Ecaterinei

11 Alexandru Movil (1615-1616). Lupta s-a dat la Ttkeni, ling Iasi. Vezi A ur el
H. Go/i m a s, Lupta decisiva de ra Teltareni fi capitularea darabanilor deasupra Tauteitilor,
Iasi, 1935.

12 Numio sciti de catre autor.

13 Vexilla

(steagurile

de

ostasi).

14 In text: maioribus ad tumullentiam (?) en usque poculis.

15
Korecki i Wisniowiecki partizanii lui Alexandru Movil.

16 laj.

419

www.dacoromanica.ro

lar principele Toma atent la acestea, autind s-si atrag tn toate

chipurile pe principii vecini, pe al Trii Romanestir7 iFe al Transilvanieil,

fi tndeamn prin once mijloc s ia parte la lupt ca sa nu aib de suferit.

Gabriel Bethlen s-a dat de partea acestuia, dup eh am putut afla de la

trimiii si catre principi. Dar voievodul Radu20, temtndu-se s nu ptimeascg si el la fel, <si> aductndu-si aminte de zicala: Chid arde peretele vecin e n joc si al tgu" a tmbrtisat cauza principelui fugar21.
In timpul acesta principii afl c doug unitti care iernau la Tecuci22
stnt greu hrtuite de atacuri dusmane. Spre a Indrepta aceste neajunsuri,
principele Korecki a hotrtt s plece acolo un grab cu ctteva unitti. Pe
cind soldatii nostri <ajunsi> tn locurile pline de bunttile pmtntului,
s-au tnfruptat cam des din prea dulcile daruri ale ducelui Bachus, dusmanul

care ti asezase tabgra la 7 mile de acolo, a trimis 600 de ttari ca si-i

atace pe ai nostri tn zori de zi 6 acestia au pgtruns pun la comandament,

dup ce au pus pe fug sentinelele de paz din afara orasului. La
violentul atac al acestora au tinut piept cam 30 de soldati ping sg. soseasa
<si> ceilalti soldgi la acest ospt23. Aici s-a ilustrat, ca i tn alte dese
imprejurgri, rara vitejie a principelui Korecki care fcind din noapte zi,
la auzul zarvei neobisnuite, s-a aruncat pe calul pe care-1 avea la indemtn
totdeauna tnseuat, i cu sabia scoas s-a ngpustit cu atit avtnt asupra dusmanului, inch ttarii au iesit din tabra noastr mai repede dectt s-ar crede,
Cu putine pierden i attt pentru noi ctt i pentru ei.

In timpul acesta un nobil polon ce fcea atunci de straj calare, creztnd c totul e pierdut, a dat pinteni calului si a gonit cu attta stgruint
inch a doua zi spre amiaz a intrat In oras24, cale de 25 de mile polone.
Sosirea lui a speriat destul de tare pe voievodul Alexandru, pe principele
Wisniowiecki si pe ceilalti osteni care rmseser pentru aprarea orasului.
El le-a raportat c principele Korecki finpreun cu oastea lui au fost
cu totul. Principele Wisniowiecki, ascunztndu-si durerea cu mtndrie
(asa cum se cuvine oricrui sef de oaste) a tnconjurat cetatea cu tunuri, a
asezat masinile de rzboi tn locuri potrivite, spre a primi cu cei mai buni
sorti de izbind pe dusmanul <ce era> a.steptat din zi un zi. Boierimea
moldoveang ptruns de aceste zvonuri false, tmpreura cu alti locuitori, au
17 In text: Moldaviae. Confuzie frecventa la poloni.
1 Gabriel Bethlen (principe 1613-1629).

19 Acesta sttea In expectativa, declannd ca va face voia sultanului, i cerind stiri

bistritenilor. Vezi Hutmuzakt, XV, pp. 864-865, doc. din 3 dec. 1615.
20 Radu Mihnea, domn al Tani Rominesti Intr-a treia domnie (1611-1616). Joppecourt
arata c Radu Mihnea a trimis lui $tefan Toma 4 OCO de oameni in ajutor.
$tefan Toma.

" Vezi Joppecour t, cap. XXV.

23 Ad idem jentaculum.

"

420

www.dacoromanica.ro

atacar pe slujitorii ostenilor nostri (care rmseserl la Birlad cind stpinii

lor au plecat cu principele Korecki la Tecuci) si au trimis pe lumea ceatala% cam vreo sut. E, de necrezut ce mare neajuns ne-a adus nota acest
iepure25 <fricos> cci a impins la rscoal un foarte mare numr de moldoveni care pina atunci erau de partea noastr. Dac nu s-ar fi intimplat
acest neajuns oastei, expeditiile ar fi fost terminate in intregime.
Ostasii poloni insetati de faina si de glorie, tot atit ca neamurile barbare, de cum s-a inserat, au mers toat.' noaptea sub conducerea principelui
Korecki, care nutrea un gind !Tare; In sufletul su, ca s poat lua parte a
doua zi la ospvul ttarilor. Cind era la o deprtare de o jumtate de filia

de tabra dusmanilor, cu dota ore fnainte de revrsatul zorilor, aflind

dusmanii nu stiu din ce intimplare de sosirea lui, inclecind in grab si-au

cutat scparea In fuga; dar si ai nostri in goan i-au ucis pe unii mai 21-

bavnici in tabla, pe altii, <ce Incercau sL treac riul> i-au silit s soarb din plin bNutura neptunic. Voievodul Stefan Toma, care-si asezase
tabra dincolo de riu, s-a refugiar in orasul turcesc Brila. Dar la 24 ianuarie
impreun cu voievodul Radu Mihnea, pstrind In lagr 2 000 de clreti,
a trimis din Tecuci 3 000 spre a ataca unitAile noastre care iernau la
Birlad".
Dar oastea noastr i-a primit a.sa de cinstit i prietenos incit a aruncat
In iad 40 de ttari si turci, lutndu-le cinci steaguri, dup ce a ucis si pe fiul
unui pasan.
La 29, ianuarie, dup ce principele Korecki a trimis dota unitti din oras

in alte prti pentru a respinge cu mai mula indrzneal incercrile nvalnice ale unui dusman neobisnuit de puternic, <el> s-a gindit s trimit
inapoi la <turci>28 pe un prizonier turc de sean prins in ultima lupa;
acesta s-a legar prin multe legrninte bune si drepte a nu <mai> tulbure
pe voievodul Alexandru Movil in lupta sa dreapa. Se crede c principele
spre durerea nespusI
Wisniowiecki care stul de toate
dat sufletul
a intregii armate, a fost rpus prin otrav, dui cum cred si eu,
puterea otrvii a ptruns repede in adtncul inimii, dupl ce i-a inflamat si
i-a astupat eitlejul28.
Cglgretul polon. Autorul povestirii minimalizeazg insuccesul suferit, punIndu-1 .pe
seama unor imprejurgri intimplgtoare. In realitate, panica se datorase apropierii turcilor, lar
purtarea osta5ilor poloni provocase atacul moldovenilor. Vezi Joppecour t, op. cit.
26 Vezi textul lui Joppecourt tn volumul de fa;.
29 Cuiusdam Bascalis.
28 Ad suos
la ai si. Vezi ibidem, cap. XXIV, unde se spune c acest prizonier a fost
trimis la pa qg Cu o scrisoare.

29 Textul se opreste brusc aici, fr nici o lgmurire a acastui fapt.

421

www.dacoromanica.ro

WILLIAM LITHGOW
(1582

dupa 1645)

alitorul scolian William Lithgow, fiul negustorului

James Lithgow, s-a n'iscut in anul 1582, In orasul Lanark din Scotia.

Era croitor de meserie. Dupa o aventurg In urma careia s-a ales cu urechile
Lithgow a Orisit Anglia, Inainte de 1609, pomind de finlr s cutreiere lumea. A viiitat mai
nth' Germania, Boemia, Elvetia iTrile de Jos, de unde s-a dus la Paris, imlnInd acolo

timp de 10 luni. La 7 martie 1610 a pIrlsit capitala Frantei, cu destinatia Roma, iar de
aici a drumetit la Napoli, Loretto si Ancona. iar In urmi la Venetia; a vizitat apoi coasta
Da'ma/jet insulele Corfu si Parras si a ajuns pe uscat Ora la Atena. ImbarcIndu-se pe o
corabie spre Creta, a strbtut mai Intl Arhipelagul, poposind, In sfir sit, la Constiniinopol.
timp In care a cunoscut i pe preteriDupl. o sedere de trei luni pe malurile Bosforului
dentul la scaunul de domnie al Moldovei, Stefan Bogdan, aapostit la resedinta ambasadocontinu at peregrinlrile, lulnd drumul Levantului, trecInd pe la
Lithgow
rului englez
Smima, Rhodos, apru, Tripoli si Alep; a pornit apoi intr-un pelerinaj In Palestina; In tovrsia unor negustori armeni, pa ruta Damasc, Nazaret, Tyr, ajungInd la Ierusalim la 5
422

www.dacoromanica.ro

aprilie 1612. A vizitat cu acest prilej i asezirile de la Jericho, Emaus, Bethleem i tirmurile

Mrii Moarte, celebrInd sitbItotile Pastelui la Ierusalim. La 12 mai 1612 a pleeat sprt
Cairo, a zirit piramidele i sfinxul 6 s-a imbarcat la Alexandria, luind drumul intoarcerii
spre casi. Dupi peripetii datorate unor intilniri neplicute cu corsarii barbaresti, peregrinul
scotian a ajuns in Malta, apoi la Neapole i, in sfirsit, la Nisa, de unde, stribitind Franta,
s-a inapoiat in patrie. Aici el a fost prezentat la curte regelui Iacob I, reginei Ana si prin-

tului mostenitor Carol, cirora le-a diruit relieve aduse din ,,Tara Sfinti".
A cloua serie a cilitorillor lui Lithgow a inceput in septembrie 1614, chid a debarcat
la Ostenda, in toiul luptelor dintre printul Mauriciu de Nassau si generalul Spinla; respectat de catre cei doi adversari, ciltorul a fost chiar cinstit Cu omenie de Spinola, 6 ospitat
in tabira sa, fiind lisat s piece in Germania; prin Kln, Heidelberg si Niirnberg
tind Elvetia si Peninsula Italia, Lithgow a ajuns in Sicilia, unde s-a imbarcat penttu Africa
de nord. A vizitat de data aceasta orasele Tunis si Alger, bucurIndu-se de protectia untti
pitan de corsari englez, renegat, Ward 6 de aceea a tovar4ilor sii. Reintors In Italia, intreprinzitorul scotian a parcurs in sens invers drumul urmat lainceput, indreptindu-se spre Viena.
De aici a coborit Dunirea ping la Komom si a stribitut Moravia, Transilvania i nordul
Moldovei, de unde, dupl. mai multe peripetii, a luat calen intoarcerii prin Polonia, Gdakisk
si Stockholm, In cursul cilitoriei sale pe Dunre, scotianul s-a imprietenit cu Gaspar Gratiani, viitorul domn al Moldovei, care insotea ca interpret pe sohd turc ce se inapoia la
Constantinopol. Drumet neobosit, Lithgow a mai Intreprins si o a treia clitorie, vizitlnd
Irlanda, in 1619 lar in anul urmitor Spania. Aici a intimpinat multe vicisitudini. Intern,
nitat i torturat ca spion la Malaga, a fost apoi extridat 6 Inchis in Anglia, de guvernul

lui Jacob I (aprilie 1622); a suferit dirk nou o detentie si in timpul lui Carol I, dupi publicarea insemnirilor sale de cilrorie, in care destiinuia suferintele indurate in inchisorile
spaniole. Dupi eljberarea sa in 1627, Lithgow s-a relators la Edinburgh. Timp de 10 ani, .,e1

n-a .mai cltorit niciieri, dar in mai 1637 si-a pisit pentru ultima dati Tara. Dupg o
cilitorie in Olanda, s-a reintors definitiv in Anglia. Asisti la izbucnirea revolutiei. Din 1645
i se pierde urma. Se pare ci ar fi murit la Lanark.
Lithgow a 15saz cueva poezii, cit i unele lucrr asupra evenimentelor comemparane
ca: A True ancA Experimental Discourse upon the Begining Proceeding and Victorious Event of

the Last Siege of Breda, Londra, 1637, The Present Surveigh of London and England's
State
Londra, 1643 si An Experimental and Exact Relation upon that Famous and
Renowned Ssege of Newcastle, and that Victorious Battel of York or Marston Moor',
Edinburgh, 1645.
Poeziile sale

tipirite mire 1618 si 1640

au fost reunite si republicate de dr.
James Maidment, la Edinburgh, in 1863, sub titlul: Poetical Remains of William Lithgow.
S-a gait cunoscut mai ales prin insemnrile sale de cilitorie. In 1614 a publicat o
scurt dare de sean i a cilitoriilor sale, reftpirite In 1616, intr-o a doua editie, asazi foarte

rar. In 1632 a publicat prima editie complet a cilitoriilor

sale sub

titlu: The Total

Discourse of the Rare Adventures and Painful Peregrination, of Long Nineteen Years Travayles

from Scotland, to the Most Famous Kingdomes in Europe, Asia and Africa ... Inprinted as
London by Nicholas Okes. A fost republicaa in mai multe editii, la Londra (1640, 1682) 6
423

www.dacoromanica.ro

Edinburgh (1778 si 1814), reprodusa partial in

Hakluytus Posthumus or Parchas His

Pi!grimes, vol. X, Glasgow, 1905, pp. 447-492 sub dui: Relations of the Travels of
W. Lithgow a Scot, in Candy, Greece, the Holy Land, Egypt other 'Parts of the East.
In 1910 0 apoi in 1928, lucrarea a fost reeclitat cu uncle abrevien, de B. L Lawrence,
&pa editia princeps din 1632, sub titlul: Rare Adventures and Painefull Peregrinations in
colectia ,,.The Travellers Library".

A fost tradus in limba olancleza sub titlul: Willem Lithgouws neggen-thien jaarige
Lane-Reyse ayt Schotland nade vermaerde deelen des Werelts, Europa, Asia ende Africa, Amsteldams Iacob Benjanim, 1656.

Un fragment al acestei versiuni cuprinzind relatia critoriei lui Lithgow in Transilvania

,Moldova a fost tradus de N. Iorga i publicat in Studii si documente, vol. XXIII, pp.
459.-463, impreun cu panca privind sederea pretendentului Bogdan Sasul, care-si zicea
Stefan Bogdan Despot, la Constantinopol in casa ambasadorului englez Th. Glover, la a
carui plecare a foss nevoit s se turceasca.

Relatia lui W. Lithgow cuprinde unele informatii generale despre aspectul regitmilor
i despre bog'tiile lor, staruind asupra vicisitudinilor intimpinate ath in ;Walacare pare sa fie mai degrabi Valahia (Vallassko) din Moravia deck Tara Roctt si in Moldova. Unele afirmatii, ca cea
maneasca, judecind dupi itinerarul parcurs
privitoare la limba vorbiti de tmgurii din Transilvania
cea latini (I)
cit si la
existema in Moldova a unui boier protestant (I), Starhuldsg, stirnesc oarecare nedumerire.
Dup o analiza atenta a tuturor stirilor privitoare la peregrinarile autorului rezultc textul
trebuie folosit cu prudenta.
Date asupra lui Lithgow se gasesc In Dictionary of National Biography, vol. XXXIII,
London, 1893, pp. 359 361. Despre calItoria sa prin partile noastre s-au ocupar M.. Beza,
English Travelkrs in Rumania in vol.: Papers on the Rumanian People and Literature, London, 1920, p. 21 si N. Iorga, A History of Anglo-Roumanian Relations, Bucharest, 1931,
pp. 21-22. Este mentionat de D. Ciurea in Considration sur la littrature historique et
ghographique des XVIIXVIII sicles. (Essai de classification), in Revue Roumaine d'histoireg,
1971, nr. 5, p. 824.
vizitate
chia"

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA CALATORIEI PRIN

TRANSILVANIA SI MOLDOVA'
1616

Strbtind acum toat Tara2 pira la Grans fi

tot astfel pina' la Catterad"4 in Walachia", am gsit Tara atit de acope' Traducerea s-a ficut dup lucrarea lui L it h g o w, The Totale Discourse of the
Rare Adventures and Painefull Peregrinations of Long Nineteene Years Trauayles, from
Scotland, to the most Famous Kingdomes in Europe, Asia and Africa ..., London, 1632,
pp. 416-418.
2 Ungaria.
3 Grana.

4 Pentru discutarea acestui nume vezi mai jos Observatille critice asupra textului.

5 Vezi tot acolo discutia despre strania trecere din Valahia", In Transilvania prin

Tokaj (!). 0 solutie ingenioas a fost incercat prin identificarea acestei Valahii cu localitatea

Vallasko din Moravia, unde sInt amintiti documentar valahi In secolul al XVI-lea (cf.
A.Karel, Sur la population de la Valachie morave et les quelques rapports d ranthropologie
de la Roumanie, Brno, 1933). 0 alt solutie mai arbitrar a fost cea a editorului din 1928,
care a suprimat din text partea referitoare la Gran si Gatterad, subliniat de noi, pentru a
identifica astfel Walachia' cu Tara Romineasa.
425

www.dacoromanica.ro

p. 416

rit de pduri i acestea pline de ucigasi (cad am fost jefuit in aceste Tinuturi i abia am scpat cu via,* trick am fost silit s m intorc la Tokaj
In Ungaria superioar i, de acolo, tntr-o zi am intrat in Transilvania.
O descriere a Transilvaniei:

Aceast Tar este asa de inconjurat de munti Inahi si de netrecut in-

ch nu sint decit cinci treatori pentru a ptrunde in ea, ceca ce o face

foarte puternic si de necucerit. In interior se afl o vale bogat sau o

dmpie de 30 de mile lungime si 6 mile lime, impodobit cu sase orase

frumoase. Cel ,mai de seam dintre ele este Brasovur, apoi Alba Iuha si
Sibiu. In interior povirnisurile muntilor se inalt lin chiar pin la virf
ceca ce face ca Tara s fie artoas i pacut ochilor i pmintul s fie cel
mai bine rinduit, in compunerea sal, din Europa. aci pe cimpia incununat de munti nu creste dectt gnu, secar, orz, mazre i fasole. Si pe
jumtate din dealuri sau pe poalele lor sint numai vii si sate nesfirsite iar

P.

spre nlIimile inconjurtoare cele mai deprtate se afl numai psuni pentru
vaci, oi, capre i cai i desisuri de duri. Si este astfel orincluit. inch fiecare regiune indestuleaz pe cea.lalta cci cei din sate" indestuleaz celelalte dou prti Cu alimente si acestea la rindul lor le indestuleai cu vinuri,
vite, unt i brinz; ele schimb intre ele toate cele de trebuint, dup. nevoile lor.
Aici am gsit pretutindeni o populatie foarte indatoritoare i prietenoas si am auzit oamenii de rind vorbind adeseori latineste si tot astfel fac
In mod obisnuit, toti. ungurii".
Locuitorii de aici sint toti protestanti, cit despre voievodul sau princi417 pele lor, Gabriel Bethlen", nu 1-am vzut, dci // zcea bolnav de febr la
Alba Iulia. Aceast provincie este un principat liber i totusi se afl intr-o
anumit privint sub autoritatea sultanului.
Dar acum, prsind aceast Tar cretin i trecind prin pasul de- miaznoapte al dealurilor zise de la hotarul de miaz-noapte (?) sau muntii nor6 mila ungara este de 8 354 m, cea germana de 7 420 m, pe cind mila engleza are 1 854
m sau 1 609,32 m. Autorul se refera evident la mila
7 Crornestate.
9 Juliastrad. (!)

Hermestat. Orasele nu s'int amintite n ordinea asezrii geografice.

10 The

best

mixed soyle.

11 In editia din 1928: They of the Walley.

Afirmatie pe care o mai intilnim din &id n cind la autorii de descrieri, care nu
purced de la o observare directa a lucrurilor, ci de la folosirea vreunui text anterior necontrolat.
13 Principe al Transilvaniei (1613-1629).
'426

www.dacoromanica.ro

dici", am intrat in Moldova unde, ca urare de bun sosit, am fost in-

conjurat, in mijlocul unei gaduri de pe hotar de sase ucigasi // unguri i

moldoveni; scapind cu viata dupi multe rugaminti, mi s-au furat saizeci de
ducati unguresti de aur" i toate vestmintele mele turcesti, lastrulu-ma gol
de tot, decit doar mi s-au dat inapoi patentele mele, hirtiile i scrisorile
pecetluite.

Dupa ce au facut aceasta, pentru mai marea lor siguranfa, m-au dus
la o parte i cu trupul gol mi-au legat steins mijlocul cu curmei de tei" de
un stejar i bratele tot astfel la spate, jurindu-se c daca voi cherna in
ajutor sau le voi stinjeni planurile inainte de apusul soarelui, se vor intoarce
ma vor ucide, dar mi-au fagaduit sa-mi dea drumul atunci.
Dar facindu-se noapte i ei uitindu-m, am ramas aici pina la ziu cu
mare frica de lupi si de mistreIi. Atunci, cu voia lui Dumnezeu, am fost
liberat de niste ciobani care, imbricindu-ma cu un suman de al lor lung
vechi i clindu-mi de mincare, unul din ei m-a dus la cinci zile de acolo
la domnul tinutului, baronul de Starhulds" (!) un protestant (!) moldovean,
la care am petrecut cincisprezece zile. Si aici am fost despagubit cu prisosinta
de toate pierderile mele prin darnkia lui i a rudelor i prietenilor lui din
vecinatate. Si n-au voit s ma lase sa patrund mai adinc In Tara, pentru
turcii sint banuitori fa; l de straini, dat fiind ca au smuls ;ara numai de putin
tirnp de la un principe crestin, cu care am stat la Constantinopol", in casa
lui Sir Thomas Glower, ambasadorul19. Am ascultat de sfaturile boierului
aductndu-i toate mulIumirile cuvenite pentru grija lui binevoitoare
de mine, am fost trimis Cu o csairuz care m-a condus doua zile printr-o
parte din Podolia, regiunea cea mai de sus a Poloniei, n hotar cu partite
tataresti
Borean Borger (?) (--= Border ?) or North mountaine.

Threescore Hungar Duccats of gold. In secolul al XVII-1a, pe la 1640, ughiul costa

avoare, IV, 251;
lit ti, Arhiva, 38, 53, apud G h. Z a n e, Economia de schimb in Principatele Romiine, Bucuresti, 1930, p. 122).

200 bani, adicg un leu si 80 bani (G h. Ghibgnesc u, Surete

16 Wooden ropes.

17 Neidentificat. Probabil o confuzie Cu denumirea de staroste echivalentg cu pircglab,

care presupune tinerea sub autoritatea sa a unei cetati insemnate a ;Ira. Mult mai frecvent se
intilneste acest termen la poloni.
18 Nu poate fi vorba aici cleat de pretendentul $tefan Bogdan, fiul lui Iancu Sasul,
domn al Moldovei (1579-1582), protejat al ambasadorului Anglie, despre care Lithgow aminteste In prima parte a memoriilor sale (pp. 140-141). Asupra relatiilor pretendentului cu
curtea regar englez i ambasadorii britanici la Poartg,, Lelo si Glover, vezi, In special,

Elvire Georgescu, Le sijour d'un prince moldave a la Cour de Jacques I-er

roi

d'Angkterre, In avflanges de l'cole roumaine en France, Paris, XII, 1934, 1-ire panic,
pp. 3-32.19 Ambasador al Angliei la Poartg (1606=1611). Cf. N. Iorg a, Studii i documente.
XXIII, pp. 459-460, unde a redat in traducere fragmentul din relatia lui Lithgow, privitoare
la protecpa oferit5 de acesta lui Stefan Bogdan.

127

www.dacoromanica.ro

P. 418

OBSERVATII CRITICE

Insemarile lui Lithgow despre Transilvania nu ofer

decit locuri comune 0 generalitvi: mai puvin dectt ceca ce ar revine cineva dup: citirea
unor descrieri geografice, ca cele ale geografilor italieni din pragul secolului al XVIIlea de pila. Autorul pomeneste de 6 orase bogate (cu giondul, desigur, la cele 7 orase",
ades pomenite in legItur Cu numele Transilvaniei: Sieben (!) Virgen), dar nu menvioneaz
decit trei din ele, 0 intr-o ordine ciudat. Despre locuirori stie doar cl vorbesc latinelte
a ar fi protestanvi (informalii necomplete, putind fi culese tot din carvi), dar nu pare
s fi observat deosebirile etnice dintre ei, 6 nid existenva limbilor navionale vorbite, desigur, mai frecvent decit latina amintit. Atirnarea Transilvaniei de turd este menvionat
intr-o form mult prea neprecis, fr nici o tangenv cu realitvile locului 0 mornentului.
Despre Valahia 6 valahi, el -tie doar c: ace4tia din urm sint ucigasi" (!). El ar fi fost
jefuit de ei 0 abia a scpat cu viava. .kezarea geografic a acestei Valahii (din care se
ajunge in Transilvania trecind prin Tokaj!) a dus la ipoteza a ar putea fi vorba de Valahii
din Moravia (!). In felul acesta drumul lui Lithgow prin Tokaj ar fi devenit plauzibil. Dar
428

www.dacoromanica.ro

explicatia este foarte puyin convingitoare. Lucrul este cu atit mai ciudat cu cit rimine fap-

tul c aceead pitanie a autorului In aceasti enigmatici Valahie" se afli repetati i amplificati in cealalti Valahie, Moldova! Si acum apare aceeasi neprecizie geografici. E
amintit pasul de miazinoapte al dealurilor zise Borean Border', sau i Mundi Nordici (!).
Si aid aventura lui Lithgow oferi multe ciuditenii. El insusi umbli in port turcesc (I),
venit totusi din Transilvania. Tilharii ii iau hainele, dar ii restituie patentele i scrisorile sale atunci dud Il leagi gol de un copac (!)... etc. Salvat de ciobani, el este dus la
seniorul tinutului, baronul de Starhulds (!), care era un protestant moldovean (!) Pentru
a ajunge pin la el, a umblat o cale de cinci zile (!). Nu a putut cunoaste mai bine tara
(si de aceea bineinteles nici nu o descrie), pentru c baronul 1-a indemnat sii plece, expliturcii slut binuitori
caci au zmuls fara numai de scura weme de la un
principe cregin, fi anume chiar de la aceta at care statuse Lithgow in casa ambasadorului
Glover. Dar, in realitate, acel pretedent nu a domnit niciodati, i Lithgow putea fi in
msur s tie aceasta. Ce sens are afirmada ci turcii au zmuls Moldova de la un principe
crestin, cci domnii Moldovei, indiferent de inclinatilie lor, au continuat si fie crestini.
Numirile slut si ele destul de sugestive: Gatterad (?), Iuliastrad (!) (probabil prin analogie cu
Cronstadt i Hermannstadt, ar fi de citit Juliastadt I), baronul de Starhoulds (!)... Gatterad,
s: fie oare derivat printr-un fel de metagrami din acel Targorod, ce apare pe harta Moldovei asa-zisi a lui Reicherstorfter de la sfirsitul secolului al XVI-lea? $i Starhoulds si
vini de la Staroste? Termenul este foarte frecvent la poloni, unde dealtminteri existau
sugereze autorului aceasti tea'situri suplimentari a
nobili protestanti, ceca ce a putut
baronului amintit. Cit priveste valoarea informativi a relatiei lui Lithgow, constatm
este nula. El stiruie asupra unor pretinse aventuri sau panii, pentru a inlocui descrierea
locurilor pe care nu le-a vzut. Inainte de Transilvania, el nu a dat decit de piduri pline
de ucigasi. Dupi aceea asisderea. La mijloc este descrisi (!) Transilvania, Cu aceea vale sau
cimpie lati de 6 mile (de circa 12 km) si lungi de 30 mile (circa 60 km; pe care incap
cam greu cele sase orase frumoase, care pini la urmi gut trei. Urmeazi impirtirea reliefului
in cimpie, deal si musite, cu aritarea cu totul inutil a produselor lar firedi. Pe principele
Gabriel Bethlen nu 1-a putut vedea la Alba Iulia, pentru ch. acela zicea de friguri.
Aceste citeva exemple din multe altele care videsc inventivitatea autorului, ne-ar indemna
asezim alituri de cipitanul John Smith, cvasicontemporanul sau, firl ca el s
atingi .totusi propordile Cu adevxat mirete ale creadilor acestui neobosit niscodtor de
cindu-i c

aventuri ametitoare.

www.dacoromanica.ro

ACHIM DE HARLAY-SANCY
(1581-1646)

Achille de Harlay-Sancy, fiul lui Nicolas de HarlaySancy din familia vestitului Achille Harlay, s-a nscut In anul 1581.
A ficut studii juridice i teologice, ajungind episcop de Lavaur. Dar In urma mortii

fratelui su (1601) a renuntat la cariera ecleziasticI pentru- cea militar. A luat parte la
campaniile din Italia, Germania, Flandra 0 Anglia. In 1611 a fost numit ambasador la Con-

stantinopol, Intr-un moment clnd influenta Frantei in Orient a suferit mult de pe urma
lui Henric a/ IV-lea (In 1610). In 1614, el a Incheiat cu Poarta o capitulatie

asasinrii

mai putin favorabil Frantei ca cea anterioar. CurInd (1616) s-a produs un incident, care a
determinat rechemarea sa In 1619.

E vorba de evadarea lui Samuel Korecki din Inchisoarea celor $apte Turauri (Yedi
Kule), cu ajutorul unui secretar al ambasadei Frantei, fapt de pe urna druia Sancy a fost
Inchis de turci (vezi Hurmuzaki, IV, 2; pp. 369-372 raportul bailului venetian Almoro Nani
din 8 decembrie 1616) 0 constrIns s plteasel suma de 18 000 de pia7tri ca rscumplrare
430

www.dacoromanica.ro

lar comertul exercitfat de crestini in Imperiul otoman a fost supus unor

a subalternilor
taxe arbitrare.

Sancy a plecat din Constantinopol, la 11 februarie 1619, Impreuna Cu ambasadorul

Bthory. Dupa o caltorie anevoioasa prin Bulgaria, a
poati trece Duarea, acoperia de sloiuri.
fost silt sa se opreasca mai multe zile ping'
AjungInd 'in Tara Romaneasca, a fost foarte bine primit la Tirgoviste, de Gavrilas
(1618-1620), pe care il cunostea din timpul sederii sale la Constantinopol. Dui:a un scurt
principelui Transilvaniei Gabriel

popas, Sancy

urmat calatoria, trecInd In Transilvania.

Intors in Franta, a intrat in Ordinul Oratorienilor. A fost insarcinat de Richelieu cu

diferite misiuni. A facut parte din suita tinerei regine Henrietta-Maria, fiica lu Henric al
IV-lea, la plecarea ei In Anglia (1625).
A murk la 20 noiembrie 1646.

Sancy a fost un erudit de seama si un colectionar pasionat, lasInd o bogata colegie

de manuscrise orientale, pstrate in Biblioteca Nationala din Paris. A scris insemnari de
calatorie, din care s-a reprodus fragmentul privitor la trecerea sa prin Tara Romineasca
(1619), In colectia Hurmuzaki, Supliment, I, 1, p. 185, doc. 283. Cuprinde stiri impresionante despre pustiirea %aril de eitte tatari, cit i despre indatorkile impuse domnului de catre
sultan (echipare de vase, livrare de furnituri etc.):
I se atribuie: Relation des perscutions que Les ecclsiastiques franvais attachs

el

la

reine eAngleterre prouvrent de la part du Duc de Buckingham, in Mercure" 1626 si

Discours d'un vieux courjtisan dsintiress sur la lettre que la reine-mre du roi a crite a
S. M. aprs tre sortie du royaume, Paris, 1631.
Amanunte asupra lui Sancy se gasesc In Le Wassor, Histoire de Louis XIII; Recueil
des pikes curjeuses pour la difense de la rein-mre; P. Jacob, Trait de bibliographie, 1626,
p. 134; Gabriel Tongas, Les relations de la France avec l'Empire ottoman durant la pre-

mire moiti du XVII-e sicle et l'ambassade 4 Constantinopole de Philippe de Harlay, Comte

de Chy (1611-1640), d'aprs des documents indits, Toulouse, 1942, pp. 10-14.

Pentru calatoria sa de la Ragusa la Constantinopol cu prilejul ocuparii postului de

ambasklor, a se vedea Le voyage de Monsieur de Sancy Ambassadeur pour le Roy en Levant,
fait par terre depuis Raguse jusques a Constantinople Pan 1611. Escrit par Monsieur Le Fevre
l'un de ses secrtaires (Archives des Affaires ttrangres, Turquie, Mmoires et documents,

vol. VI., 1611-1619, f. 20-43 v) publicat partial de Bistra A. Cvetkova, Eau's Open=
tramenuc sa 6zneapacumeu6aArsaucKume semi om XVII B, In lissecmus ma narutuR Apxu6 Iowa"

IV, 1968, pp. 127-138. La noi e mentionat de Al. Sadi Ionescu in Bibliografia calatorilor straini, p. 116.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE DIN TIRGOVISTE

1619 martie Tirgovigel

Am nimerit aici o vreme foarte aspr, cu

p. 185

i zpad si am gsit Tara Intreag pustiit i prdat de ttari,. care

ghea
Intorcindu-se de la armata din Persia, goi i prpditi, ciutau a se refac2
trecerea lor prin trile de la Constantinopol Ora la Durare. Acest lucru i-a
ingrozit asa de mult pe acesti bieti locuitori, inch am gsit satele pustiite
am fost nevoit s ocolesc mult pentru a gsi adpost i hran. Sultanul3 triinfrfneze, dar ei nu 1-au lua,t tn seam i, amernisese un capugibast ca
ninvindu-1, 1-au alungat, prdind de faf cu el pe bieii oameni i stordndu-le
I Traducerea s-a ficut dupa textul francez

al scrisorii

Hurmuzaki, supliment, I, 1, p. 185.

2 Se sont voulu savoir (?) et remectre.
3 Osman al II-lea (1618-1622).
432

www.dacoromanica.ro

catre Puysieulx, publicat in

bani de rscumprare4, necinstindu-le sotiile si gpindu-le cftiva copii. Iatg

cum ingrijeste sultanul de supusii si.

Trecind Dunrea am venit in Tara Romineasc8 si am fost primit cu

cinste de domnul care o cirmuieste8 si pe care-1 cunoscusem mai dinainte, la

Constantinopol. El m-a poftit cinci zile la curtea sa care-i destul de npstuit,
resimtindu-se de vecintatea turcilor. Acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, plec

de aici, pentru a trece in Transilvania si a-mi urma mai departe drumul cu

cea mai mare grab cu putint.

... Chiar acum i-a venit acestui domn poruncI din partea sultanului s
echipeze citeva vase pentru a le aduga la flota de mare impotriva caza,cilor.
Nu i s-a poruncit s string ostasi pentru a servi la armata de uscat, ceca ce
ar insemna c, 6 vor cauta anul acesta s5. adune materialele necesare pentru
construirea fortretei7 de la Nipru8, despre care fac at:ha caz de citiva ani
incoace. $i construirea ei vor amina-o pentru anul viitor, ceea ce s-ar putea
datora incetinelii // si guvernrii atit de prudente a acestui vizir8. Ca urmare
Iskender pasa trimite vorb aic c. va fi in curind la Silistra, un erg asezat
pe cellalt mal al Dunrii, si s i se pregteasa toate cele ce-i vor fi de tre-

buint pentru intretinerea casei sale 6 a oamenilor si. In aceast privint,

el va fi ascultat si fr zbav, cci acesti bieti domni stilt sclavii sclavilor

sultanului.
Din Tirgoviste, la 14 martie 1619
4 Ranonnantz.
5 Valachie.
5 Gavril Movil (iulie 1618

iulie 1620).

7 Ar putea s fie vorba de cetatea AsIan Horod, ridicat de turci la Nipru. Vezi

Miran Costin, p. 65.

8 Boristenes.

9 Iskender, sau Skender Pascha. Fost beilerbei al Bosniei, apoi al Oceakovului, vali de

Silistra, serdar contra lui Gratiani In 1620. Pentru functiile sale vezi In volumul de fa;
relatia lui Joppecourt, n. 81.

www.dacoromanica.ro

P. 186

GIOVANNI-BATTISTA
MALBI (MONTALBANI)
(1596-1646)

Dintre scrierile de propagand. din secolele XVI si

XVII, privitoare la lupta contra turcilor, o varietate foarte rIsp.indit este aceea a asa-ziselor
.Zeitungen`, gazete in Germania sau Avvisi" in Italia, constInd de obicei dintr-o scurt
prezentare geografic i istoria urmati de ultimele ecouri politice sau buletine militare de
pe teatrul de Iva . Un asemenea avviso" este acela aflat lntr-o versiune italian, dup un
original german, si cuprins Intr-un manuscris inedit, analizat de N. Iorga In comunicarea sa
la Academie in 1899, i publicar In Analele Academiei romne", seria a II-a, t. XXI, extras,
Pp. 40-43. Manuscripte din Biblioteci straine relative la Istoria Ronanilosj. Titlul su este:
Vera relatione et avviso de Moldavia Qualmente il serenissimo sublime nato Principe et
Signore il signor Gasparo Gratiani Principe di Moldavia, duca di Naxia et signor di Paro
il sodetto fertile e abondantissimo Principato della serving torchesca iiberato ha. Tradotta
dalla lingua tedesca nella quale fu scritta, e inviata a Viena dal signor Giov. Battista Malbi
Montalbani] segretario di detto principe de verbo ad verbum dal medesimo originale. La
sfirsitul textului se citeste o notii enigmatic, evident, posterioari: Questo 6 stato verificato
434

www.dacoromanica.ro

li 3, 4 et 5 di Setternbre sino alli 28 del sudetto nel 1620. Urmeaza apoi lamuritea: Starapata ire Viena di Austria, da Georgio Ghelbbar, in Lambe! Pursen, Anno 1620. Superiorum
permisus.

Asadar, aceasta Relatiune adevarat" a fost scris i apoi tradusa din limba germana
, care a trimis-o la Viena, unde a fost tiparit. Brosura gerde catre Giov Battista Malbi
mana tipariti nu este cunoscuta. Copia manuscrisa a versiunii italiene este urmat de o asaincheiere (Ibidem, pp. 43-53) ( . . . Segue il fine... etc.) care insa nu continua acel text,
ci constituie o ampla expunere a factorilor care au detenninat politica ofensiva a Portii In
1619 si efectele acesteia asupra domniei
vietii lui Gaspar Gratiani, precum si o prezentare
a expeditiei polone din 1620. Dar textul nu se opreste aici, ci continua cu expeditia sultanului Osman al II-lea In Moldova, in 1.621, incheiata In toamna acelui an. Este mentionat
si intoarcerea din ambasada la Poart a solului polon. pentru Intarirea padi, Krzystof Zbaraski, Intoarcere care a avut loc tocmai in 1623. De fapt este vorba de o lucrare independenti de acea Vera relatione", careia ii este asociat doar artificial prin cuvintele Segue
il fine della sudetta espositione e Pesita di detti motivi case o leaga de testa prim. N. ',Iorga
a demonstrat c autorul Malbi.` este de fapt Giov- Bat. Montalbani, unul dintre secretarii lui
Gratiani, forma Malbi datorindu-se unei abrevien paleografice. Despre acest Montalbani se
cunosc uncle date biografice dintre care o bung parte i se datoresc probabil chiar lui.
S-a nascut in 1596 ca fiu al unui gerrnan si al unei italience. 5i-a facut studiile Jfra
Pisa, Padova si Parma, obtinind doctoratul in filozofic i in cele doua drepturi" (civil si
canonic). A calatorit 2n Germania, Polonia si Imperiul aroman. La Constantinopol I-a cunoscut pe Gaspar Gratiani, pe care 1-a insotit la Viena, in cursul tratativelor cu imperialii
(1615). S-a intors, probabil, cu el la Constantinopol, In 1616, secondindu-il poate in actlivizis

tatea sa rentabila de negociator pentru rascumpararile de prizonieri crestini de seama ai Portii.

Dupa numirea lui Gratiani ca domn al Moldovei (1619), Montalbani I-a urmat in aceasta
dupa afirmatiile sale
pircalab de Galati. De asemenea ar fi foss folosit
Tara, ajungind
de doom ia tratativele secrete cu principii crestini din Germania si Polonia. Alaturi de Gra-.
s-ar fi aflat in tabra polona de la rrutora. Dup dezastrul crestinilor si fuga zadarnica a lui Gratiani, ar fi fugit prin Tara tatareascit' In Polonia, de unde s-ar fi inapoiat in
Italia.. Dar Insasi prezen;a lui alaturi de domn, la Iasi, si la Tutora pare destul de indoielnici la o cercetare mai atenta a celor douii versiuni date de el, pentru acelasi moment. In
Vera relatione
prima dintre ele
.te vadesc lacune 6 confuzii surprinzatoare: de pilda,
nu se spune nimk despre arestarea ori uciderea ceausului venir si-1 mazileasc pe Gratiani.
mazi/irea este Cu totul omisa, domnul hi face pregatirile si iese din Iasi, mergind
con la solita maiesta (cu alaiul obisnuit), insotit de 500 de calareti si de garda sa de 500
de pedestrasi croati, germani, unguri
poloni In tabara sa. Este o transpunere a intrarii lui
in tabara polona de la Cinari. Aici este introdusa, intr-o forma mult schimbata, informatia
despre .uciderea turcilor. Turcii care erau in Tara au mers impreuna (insieme) la tablr. Pe
acestia a pus pe principele si-i prinda de vii. Restul, toti
erau 2n Molclova au fost ucisi
de furia poporului si asa au path cei care incercau cu Inselri s piard pe doinn". SI fie
cumva voit aceasta infatisare a lucrurilor, uecerea lui Gratiani de partea polonllor netrebuind s apara ca o masura impusa de mazilirea sa?. In asa-zisa incbeiere mai tirzie incidentul
435

www.dacoromanica.ro

ceausului este, dimpotriv, mult amplificat

i romantat. Observam insa

alturi de aceste

reticente posibile si o necunoastere real a imprejurarilor. De fapt strit doui momente dis-

asteptat pe
tincte. In realitate, Grariani si-a pus mai trail tabara proprie la Tutora cind
ceaus, s-a dus apoi indata la tabara polonilor afiati atunci la Cainari, venInd apoi cu ei
la Tutora. Despre oastea polonilor, de asemenea, Malbi are informatii foarte slabe, sau mai
bine zis inexistente, afirmind ca ea era comandati de Samuel Korecki si de cumnatul
acestuia, $tefan Potocki! Nu mai vorbim aid de felul in care este romantata fuga din ta&ra a lui Gratiani, unde, de asemenea, apar lacune neasteptate. Am crede, asadar, c in
momentul luptei de la Tutora Montalbani nu se afla in tabarel. A fost el cumva la Hotin,
unde i trimisese Gratiani lucrurile mai de prq, si de unde a putut s fuga 'in Italia, odata cu Annibale Amati, care a predat cetatea polonilor? Sau era cumva la Viena,
alcatuind acolo acea Vera relatione, care ridica 6 ea o problem de autenticitate si de
datare? Ne-am putea chiar Intreba daca aceasta a fost Intr-adevr tiprita, cum pretinde
autorul? II regsim destul de curind la Constantinopol, mentionat in august 1621 de
bailul venetian Giorg,io Giustiniani (N. Iorga, op. cit., p. 29), ca Insarcinat cu o misiune secreta (!) din partea viceregelui Neapolului, constind in negocien cu turcii In
numele regelui Spaniei (!), dar a-Aid aparent doar sarcina de a rascumpara niste robi

crestini. Coinciden ta destul de sugestiv pentru fostul auxiliar al lui Gratiani, care Inca din
1616 se semnalase prin asemenea Indeletniciri. Este vrednic de observar c
In partea a

doua a manuscrisului lui Malbi" este vorba cu tot dinadinsul de viceregele Neapolului
(Don Pedro Giron, duce de Ossuna) in legtura cu un prizonier turc al acestuia, cumnat al
marelui vizir Ali, (Halil) care se interesase foarte de aproape (la tnceputul anului 1620)
de eliberarea sa, bizuindu-se pe sprijinul gratuit al trimisului imperial, contele Mollart.
Potrivit Cu Malbi, traganelile acestuia ar fi avut consecinte politice incalculabile,
determinindu-1 pe marele vizir si nu porneasca Inca un rzboi contra imparatului, ci s atace
mai degraba Polonia, dupa nereusita sa de a dezlantui o agresiune contra Venqiei, caci tre-

buia neaparat pornit un razboi pentru a nu fi banuit de mituire din panca crestinilor. Nu
ar fi exclus ca Montalbani, initiat mai inainte In asemenea tranzaqii, sa fi reluat el acuma,
In sens invers, vechea negociere, tratind direct, dar &saes, in numele ducelui, acea rascumprare in beneficiul acestuia, oferind adica
elibereze in schimbul unei sume importante, Bailul Giustiniani mentionase in raportul sau c Moltalbani era foarte bine platit
de vicerege. Acelasi Giustiniani afirma tot acolo ca Montalbani ar fi servit in tinerete co 200
de oameni sub proveditorul venetian Andrei Paruta (ibidem). Dar daca anul nasterii sale
este corect redat (1596), atunci 2n 1621 Montalbani nu avea deck 25 de ani! Tot Giustiniani
mai da i celelalte date biografice, pe care le cunoastem despre acest personaj; narionalitatea tatalui si a mamei, pxecum i calitatea lui de fost secretar pentru limba latin a lui
Gratiani. Aceste informatii nu provin ele cumva din propriile declaratii ale lui Montalbani,
acute poate direct bailului in vederea vreunei capatuiri? Cad In cele din urma, II afl5m
trimis de Siniorie in Creta, unde moare in 1646. In cursul vietii sale destul de aventuroase,
el fusese i in slujba ducelui Victor Amedeu de Savoia.

Montalbani este autorul unei lucrari despre Imperiul otoman, care s-a publicar chiar
In timpul vietii sale sub titlul:
436

www.dacoromanica.ro

De Moribus Turcarum Cammentarius, Roma 1625 6 1636 tip. Faccioni, sau sub acela
de Rerum Turcarum commentarius, authore Ioanne Baptisa Montalbano, Bononiense, Leyda,

1630, in volumul colectiv Turcici Imperii Status seu discursar varii de rebus Turcarum a
s-a Nip'rit In 1634, la Leyda, sub titlul: Turcici imperii Status; accedit
eirui editie a
de regnis algeriano atque tunetano commentarius. 0 a treia editie a dat Cuspinianus in
De turcarum origine, Leyda, 1654. Sint cuprinse i informa,tii privitoare la frile noastre.
A mai Mat 6 alte lucrri, printre care cifm: Annales ab anno 1600 usque ad prasentem
diem; Supelex aciti cum discursi bus
turcica
De Montalbani s-au ocupat:

et aplicatione exemplorum nostri aevi; Grammatica

Leone Alaccio In Apes Urbanae, P. Orlandi in Notizie degli Scrittori bolognesi, Fantuzzi in
Notizie degli Scrittori bolognesi, Bologna, 1788, VI, pp. 53-55 si N. Iorga in Manuscripte
din bibliotecile straine, p. 105 q.u., Istoria roma nilor prin cl7itoni, Bucuresti, 1928, I, pp.
297-298.

www.dacoromanica.ro

RELATIE $1 INFORMATIE
ADEVARATA DESPRE MOLDOVA'
1620

In ce fel prea inaltatul principe fi dornn,

p. 40

Domnul Gaspar Gratiani3, principe al Moldovei, duce de Naxos3 fi donin de

Paros4 a eliberat de robia turceasca susnumitul principat, roditor fi nespus

de inbelpgat. TradusZi din limba germana 'in care a fost scrisa fi trimisa
1 Traducerea s-a Ficut dup textul hallan publicat de N. Iorga in Manuscripte din
Bibliotecile striiine relative la istoria rornanilor in ,,Analele Academiei Romine", Mem. seq.
ist., seria a II-a, t. XXI, Bucuresti, 1899, P. 40 (extras). Fraza cace urmeazI fAce parte
din titlu.
2 Gaspar Gratiani, domn al Moldovei (1618-1620).
i Naxia.

4 Paro. Gratiani a dpitat, la inceputul anului 1617, ducatele de Naxos si Paros ca

rsplat pentru serviciile aduse Poqii in 1615, Cu prilejul tratativelor diplomatice duse cu

imperialii la Viena.
438

www.dacoromanica.ro

la Viena de dornnul Giovanni Battista Mal bis, secretar al numitului dorm:,

cuvint cu cuvint chiar dup4 original.
Marele, mnosul i imbelsugatul principat al Moldovei se mrgineste

dintr-o parte cu Dunrea, Cu Turcia, oclia cu Serbia si Bulgaria, de alta

cu Transilvania, iar de cealalt parte se mrgineste cu Podolia care este
supus coroanei polone, a patra parte se mrgineste spre rsrit Cu ttarii,
cu Marea Neagra i cu Durarea. De Turcia, adici de Serbia' si Bulgaria o
desparte Dunarea, larg de trei mile si mai bine; de Transilvania, un Ian;
neintrerupt de munti abrupti; de Podolia, Atli Nistru7 adtric si la% de un
ptrar de mil; de ttari, vasta intindere de cimpii deserte i cetatile ttarilor (!) anume: Cetatea AlbP, Oceacov Tishina stpinite de turci.
Sint 76 de ani de ctrid <aceast regiune> se afla sub stpinirea turceasa,
<locuitorii ei> fiind crestini de rit ortodox si avind o limb corupt <din>:
italian i rusa. <Acestia> au suferit mari rutti, asupriri i tiranii
din partea turcilor, astfel c toat lumea indeobste se plingea, inltind suspine spre cer, deoarece turcii luau cu sila cele necesare traiului lor, dup
cum obisnuiesc s fac in toate trile i locurile sapinite de ei.
Schimb pe domnii trii ca pe toti ceilalti, deseori si la intervale scurte,
pentru a primi daruri, ba chiar pentru a fi pltiti de cei ce le urmeaz, deoarece dregtoriile se cumpr i cei care fac cheltuieli caut s se despgubeasa pe seama bietilor supusi; de aceea desele lor schimbri aduc mare
asupxire i srcire pentru supusi.

A fost un domn al Moldovei, predecesor" al numitului domn Gratiani,

un tiran grec, numit Stefan Tornsa care bucurindu-se de ocrotirea turcilor
cu care avea strinse legturi, a pus de a tiat, // numai dintre boitri vreo
342, fr a mai socoti oamenii de rind, pentru a le lua overlie. S-a mentinut trei ani i junatate" in domnie, autind Cu ajutorul turcilor s impiedice acea ar s se alieze Cu polonii i Cu unguni. In cele din urnii a
5 Malbi e, fara indoiali, o prescurtare paleografica nedescifrat cum trebuie, dupa

M <ont> alb<an>i.

Autorul confunda aici hotarul Tarii Romnefti cu cel al Moldovei.

Nester.

Akerman.
In text Pxia,

lectura groita pentru Oxia", Ozia", cum era numit de cronicari

Oceacovul. Cf. N. Iorg a, op. cit., p. 40.

-/0 Bender.

De fapt antepredecesorul su.

12 Stefano Tonsa.

33 Este vorba de taierea boierilor din 20 septembrie 1615. Cf. N. Ior g a, op. cit.,
n. i scrisoarea lui Gabriel Bethlen din 5 noiembrie 1619, publicati de V. Motogna
traduceye In Revista istorica", XI, din aprilieiunie 1925, pp. 83-84, doc. II.
g41,

14 In realitate a domnit aproape 4 ani (din decembrie 1611 pina la 20 noiembrie 1615).
439

www.dacoromanica.ro

13. 41

fost inlaturat de o rascoara neprevazuta15 Cu aiutorul polonilori carora le

era mare dusman, macelarind pe multi din el, n alte imprejurri, cind
acestia tncercaser

intre in Mo1dova.

Acum, atit domnul cit i poporul sint asupriti flea a se tine sedmi de
tratate si de juramintul sultanului care a fagaduit tuturor domnilor Moldovei
Tarii Romanesti, printre altele, sa-i confirme in domnie pe timpul .vietii
lor si a mostenitorilor lor; cu toate acestea nu-si respecta cuvintul
rmintul pentru a nu-1 lasa sa se nbogeasc i s poata duce razboi impotriva sultanului cum a facut chiar 6 Gratiani, domnul pornenit mai sus.
Acesta, care este in scaun acum, de natiune croata17, a cumprat cu banil
prin merite, numitul principat. Datorita pacii pe care dimpreun cu. alti
oameni de seama a incheiat-o intre imparatul Mathiasi i sultan20, a primit

numitul principat pe viata o pentru urmasii sai, fiind confirmat de trei

sultani, sultanul Ahmed I, sultanul Mustafan i sultanul Osman22. Totusi,
In ciuda motivelor juste artate mai sus, tributul a fost marit23 din vbinta

silnica a tiranilor turci.

... Pe linsa acestea, cum impratul turcesc, sultanul Osman (II) a pus
sa' se vesteasca razboiul contra regelui Poloniein, la struinta ambasadorilor
din Boemia25, Silesia si Moravia cu concursul 6 ajutorul lui Gabriel Bthory,
principele Transilvaniei, iar acel principe Gratiani folosind multe argumente
temeiuri sfituia sa nu se porneasca acel razboi, invocind multe si diverse
motive, pentru care acest rzboi ar fi fost fara indreptatire, caci Turcul avea

P. 42

o pace perpetua cu statul polon, confirmat din vechime de catre toti pe

rind cu juramint si pact, totusi cind Turcul a vazut prilejul bun ce-i vine de
la crestini si de la rscoala eretkilor, nu a stat la indoiala daca sa se foloseasc // de el. I s-a poruncit asadar principelui Gratiani, s porneasca el cel
u In toamna anului 1615, boierii i slujitorii se ridicar impotriva lui Toma. Lupta
s-a dat la marginea Iailor. Rsculatii au fost Invinsi si 75 de boieri au fost ucisi de Toma.
18 Tomsa a fost invins la Ttreni (12/22 noiembrie 1615) de armata polon'. sub co-

manda lui Mihail Wisniowiecki, care voia 5'1 punl In domnia Moldovei pe Alexandru Movil.
Infrint din nou 1ng Tecuci (24 ianuarie 1616), Toma s-a retras in Tara Romlneasci. Vezi

relatia lui Joppecourt din volumul de fa.

Pentru originea lui vezi N. Iorg a, op. cit, p. 30.
18 Internuntiul impratului Mathias la Constantinopol, Ludwig Mollart, ar fi cheltuit

sume mari pentru numirea lui Gratiani ca domn al Moldovei, vezi Had jdji Khalif a,
Fezleke-i tarikh, II, P. 399, Hurmuzaki, IV, 2, p. 376, doc. 407. 16, februarie 1619.
12 Mathias (1612-1619).
20

Ahmed I (1603-1617). Este vorba de pacea de la Viena din 14 iulie 1615 confir-

marl solemn in mai 1616.

21 Mustafa I (1617-1618).
22 Osman al II-lea (1618-1622).
n Vezi i relatia lui Polo Minio din volumul de fa;.
24 Sigismund al III-lea Wasa.
Aceasta se rsculase contra impratului.
440

www.dacoromanica.ro

dintii ca vecin de hotar, razboiul contra Poloniei. ins principele Gratiani

a facut tocmai dimpotriva. Convocind" ee toti boierii de sea,ma si pe toti
sfetnicii de taina, le-a declarat c ar fi pacatul cel mai greu i atragind pedepse i stride tra de iertare, daca ei ca crestini ar porni razboi contra
crestinilor. Asadar, cu totii s-au hotarit s tmplineasca din toate puterile lor
poruncile clomnului lor, daca acesta s-ar asigura de concursul i ajutorul stapinitorilor i principilor crestini, asa cum s-a i asigurat, trimitind indata soli
la regele Poloniei, la marele cancelar" i la altis mari dregatori i maiestatii
sale cezaree, imparatul (Ferdinand al II-lea). Si in timpul acesta se prefacea
f af de sultan si de celelalte mariri, dar porunci ca si mai departe sa fie pregtiti cei 10 000 de soldati calare alatuind trupa sa obisnuit, punindu-le tabara lng nul Prut, spunindu-le turcilor a <face aceasta> pentru a pune
piedica si a inchide trecatorile din lata ducelui Samuel Korecki si a lui Stefan Potocki, capitanul de Potok, cumnat cu acesta i comandant al oastei
polone. Dar marele vizir Hali pasa, care fusese Capudan pasa al intregii armate de mare, vreme tndelungata28 a poruncit lui Iskender pasa, inspector ge-

neral al celor trei principate care platesc tribut sultanului, adica Moldova,
Tara Romneasca si Transilvania, ca sa ja bine aminte i sa fie cu oichii in
patru asupra acestui principe Gratiani, aratindu-se cu mare prefacatorie prieten bun al domnului. lar acela [domnul] se prefacea si el fata de ei, pentru
a nu-si da pe fata gindul su inainte de vreme, macar ca se pregateal cu armata, poruncind sa se ia dispozitii pentru construirea unor poduri peste Nistru pentru ca polonii s poata veni In ajutor, potrivit cu invoielile incheiate
mai inainte. Dupa aceea, domnul a iesit din Iasi, orasul de scaun i resedinta
domnului aflat la 120 de mile departare de cetatea insemnata a Hotinului
si de cetatea Camenita din regatul Poloniei si a trimis multe provizii, artilerie, munitii i alte lucruri de pre; in acea cetate Hotin; i astfel a purces
persoana la tabara sa, cu maretia obisnuita, insotit de 600 de soldati" calare
si de 500 de pedestrasi din garda sa, de neam croat, german, maghiar
polon. Turcii care erau mn Tara s-au dus impreuna la tabra. Pe acestia a
pus domnul
prinda vii. Restul, toti ci erau in Moldova i la hotare au
fost ucisi de furia poporului. Asa au fost rratati acei ce incercau g aveau de

end s doboare pe domn.

Dupa aceasta toll locuitorii alergau bucurindu-se i binecuvintindu-I pe

acest domn Gratiani ca i-a slobozit de cruda tiranie a paginilor, dusmanii
tuturor crestinilor. Si acesti locuitori se aratau foarte ascultatori la toate
26 In realitate, Gratiani nu a convocat, in prealabil, pe boieri inainte de a trece la

acliunea ireparabill a uciderii ceausului.

22 Zolluewski.

" Celebi-Ali-Pasa, mare vizir, 23 dec. 1619

9 martie 1621. Fost amiral (capitan

paya). (Dup4. o noti a autorului.)

26 Soldati ordinarii, adici din oastea permanendi.
441

www.dacoromanica.ro

poruncile sale, si asteptind ajutorul polonilor, potrivit cu inTelegerile incheiate mai inainte pentru a se apra de atotputernicia i forta i bogvia turcilor. Se ande c acestia pregtesc o mare armat contra domnului Gratiani,
druiasa izbindi
aruia s se indure Dumnezeu

Aceasta este situatia verificat din 3, 4 si 5 septembrie pin la 28 din

aceeasi lun a anului 1620.

Tiprit la Viena in Austria de George Gelbhar in Lambel Pursen, in

anul 1620

cu voia superiorilor.

www.dacoromanica.ro

CAMPANIA POLONILOR
IN MOLDOVA IN 1620

Una dintre consecintele neprevzute ale indelungatu-

cl;ntre Sfinta lig i Imperiul otoman (1593-1606) si a aqiunii lui Mihai Viintr-o
teazul, a constituit-o detasarea Moldovei de sub stricta suzeranitate a Pox tii i
intrarea ei in sfera de gravitgie a Poloniei, in timpul Movilestilor, ca pre;
a dpua faz
al neutralitkii pstrate in timpul conflictului de catre regele Sigismund al 111-lea, aflat sub
tutela partidei antihabsburgice a atotputernicului cancelar Zamoyski. Dup pacea de la Zsitvitorok, Tara Romaneasc 0 Transilvania au reintrat, treptat, sub dominatia turceasa in
eliberat de
timp ce Moldova a rmas, mai departe, steins legat de poloni. Poarta
nu a mai avut
povara rzboiului suginut impotriva Casei de Austria g a aliatilor ei
de ce s tolereze imixtiunea atit de fkig a polonilor in treburile Moldovei 0 a hotkit
pun capt. O prim msur a alckuit-o mazilirea Movilotilor i inlocuirea lor cu Stefan
al II-lea Toma (1611), izgonit ins de Alexandru, fiul al doilea al lui Ieremia vod, cu
sprijinul nobililor din Podolia in toamna anului 1615. Interven0a militar a unor trtipe
de mercenari recrutati IA Polonia a stirnit ins iritarea Poryii, care trimilind o oaste in
liii

443

www.dacoromanica.ro

Moldova, comandata de Iskender-pasa, lichideaza partida Movilestilor in lupta de la Dricsani (3 august 1616), ca un prim pas spre un conflict serios cu Polonia.
Rivalitatea polono-turca pentru Moldova se accentueaza dupa 1618, dud indepartarea
Imperiului habsburgic de la treburile orientale prin antrenarea sa in Razboiul de 30 de ani
(1618-1648), tn Apusul Europei, i sfirsitul indelungatului conflict al Poloniei cu Rusia
(1619) lasa mtna libera adversarilor s se infrunte.
La 4 februarie 1619 Poarta numeste ca domn al Moldovei pe Gaspar Gratiani, utilizar
ca dragoman in negocierile cu imperialii, in 1615, si care se bucura, totodat, si de 'lucrederea influentului pasa Iskender. Dar odata instalat in domnie, Gratiani trece in tabra
antiturceasc. Cum s-a ajuns aici a aratat N. Iorga in comunicarea sa la Academie (Manuscripte din bibliotecile straine relative la istoria somanilor, 1899). Nu a fost atIt o initiativa proprie, ctt unnarea inevitabili a situatiei generale a Europei orientate. Un tratat
secret unea pe Habsburgi cu regele Poloniei (1613). Ei ar fi putut constitui impreuna un
bloc puternic antiturcesc, de care trebuia tinut seama. Pe de alta parte, politica Portii ti
schimba brusc chiar acum orientarea. De unde Gratiani fusese trimis pentru a porni tratative
acuma, dupa adoptarea de cane
lucru executat Intocmai
tainice de pace cu Polonia
turci a unei politici rzboinice, sfortarile sale apareau Intr-o lumina suspecta. Principele
Transilvaniei, Gabriel Bethlen, denunta la Poarta gIndurile tradatoare ale domnului Moldovei, catre care se indreapti un firman de mazilire (sept. 1620). I se atribuie, intre
altele, intentia de a uni sub autoritatea sa cele trei fsi: Moldova, Tara Romineasca
Transilvania.

El se retrage in nordul ;aril, aperind la ajutorul armatei polone, care a trecut Nistrul
sub comanda hatmanului Stanislav Zolkiewski. Intre timp intra in Moldova o ostire turcotatara foarte numeroasa, sub comanda lui Iskender-pasa, de Silistra, ce aducea cu sine pe
noul domn Alexandru Ilias. Trupele moldo-polone au coborit Prutul spre a da lupta cu
turcii, dar au fost inconjurate de inamic, superior in numar si armament, in tabara de la
Tutora si supuse unui asediu necrutator (17-20 septembrie). Spre a nu fi cu totul decimati, polonii ncearc s iasa din incercuire i keep s se retraga cu mari pierden spre
Podolia, 'in timp ce Gratiani, fugit din tabra, este ucis la 21 ale lunii de boierii
hatmanul Septilici i postelnicul Goia, care tl tnsoliserl tri fuga. Ramsitele infrinte ale
oastei lui Zolkiewski au ajuns la Nistru, la 6 octombrie, dar nu pot trece fluviul deck
prea putini ostasi, fiind macelarili de turci i tatari, in invalmaseala pierind Insusi hatmanul.

Exist mai multe mrturii privitoare la nefasta expeditie. Majoritatea textelor au la

asemanator celui tinut de polo* in expeditia din
baza un jumal de campanie oficial
Moldova la 1595. Prima din aceste relatari anonime din seria de fati red pe larg succesiunea evenimentelor trine 3 septembrie si 6 octombrie 1620. Autorul a participar la expeditie

in calitate de otean de husari, izbutind sa scape cu viata in imprejuraTile pe care le-a

povestit. Simpla expunere a faptelor Era nici un artificiu este de un mare dramatism.
Peste jurnalul de campanie cu insemngri sobre si precise se asteme o povestire vie, scottnd
'in relief cite un amanunt semnificativ. Cind expeditia a pasit pe pamir' nut strain, steagul
de matase rosie chinezeasca s-a rupt si a fluturat deasupra oastei
Cind a intirrat Gaspar
444

www.dacoromanica.ro

Gratiani In tabara polona, primit in sunetele trimbitelor i tobelor i in bubuitul tunurilor,

iar seara a dat o ploaie de nu se mai putea
au zburat lamstele i s-au lsat pe tabara
sta in cort. Inrreaga descriere e de un adevr zguduitor. Asistam la demoralizarea din tabara. Disciplina a disparut. Oastea se 'Imparte In grupuri care ii cer, ba chiar ii impun,
lui Zolkiewski s trateze ca turco-tatarii. Tratative zadamice dintru inceput. In fata
meldiei se pierde once omenie sau onoare militar. Calarimea pretinde sa fie IKsata sa
raseasca restul expeditiei, gonind calare spre patrie, In loc s insoteasdi convoiul de crute
infanteria. Cei mai hotariti in acest sens sint Pan Kalinowski si Samuel Korecki. Au
plecat ei oare impreuna ca Gratiani (cum pretinde un izvor)? Sau l-au prevenit ei c va
fi predat turcilor de catre oastea polong (cum pretinde un alt izvor oarecum paralel)? S-ar
;rea ca. el a plecat ca buna stiinta a lui Zolkiewski. Nu era nevoie si fie ra'cut atent la
primejdia raminerii sale in tabari, unde era socotit vinovat de cumpana oastei polone.
Amintirea epilogului de la Dracsani mai era incl. vie in Moldova.

Relatarea anonima poate fil confruntata cu textul corespunzator al lui Miron Costin.
Totul se suprapune perfect, caci letopisetul polon folosit de cronicar a urmat pas cu pas
jurnalul acestei campanii din 1620.

O alta versiune din seria de fata este cea oarecum indirecta, a unora care, dezertind
de Ja datorie, s-au grabit sa se intoarci acasa. Aici fantezia cauta s acopere realitatea
s inventeze evenimente sau incidente.

.Faptul ca exista mai multe rapoarte despre dezastrul din 1620 este destul de sugestiv.
Pare probabil ca ele corespund unei anchete asupra imprejurarilor i incidentelor retragerii,
caci se punea problema raspunderii pentru pierderile suferite. Vedem c In primul raport
din seria noastra este pus accentul pe comportaren ostaseasci a lui Zolkiewski in fawa tutburatilor din tabara provocare de anumite elemente aratate pe nume. Insu.si hatmanul, in
scrisoaren sa c'a'tre rege, scrisa dupl prima destrar- nare din fata Prutului, condamna actiunea
lui Kalinowski si Samuel Korecki, fara Ins a-1 numi. Dezertarea cazacirnii avea el se
produca In ultima faza.
Descrierea retragerii este un document valabil In sine, chiar fara integrarea sa in imprejurarile istorice date. Sint tablouri si scene de o mare vigoare. Pentru istoria Moldovei se
impune Indeosebi momentul sosirii domnului in tabara polon, indicat muh mai sobru In
cronica lui /vEron. Costin. Fat, de aceasta nu apar elemente esentiale noi. Si plecazea lui
Gratiani, i prinderea lui Bucioc sint inftisate la fel. Dar ceca ce constituie aportul esential
al acestui document este calitatea sa de marturie imediata a starii de spirit a polonilor
din expeditie fail de moldoveni, precum si a dezafectiunii acestora fall de oaspetii aducitori de prapd. Pentru poloni localnicii ant tea-dated" atund chid li se impotrivesc, satui
de prdaciunile si silniciile la care fusesera supusi an de an In viata si In arvutul lor. Teztul acestei rnarturii, redactat in limba polona, s-a pastrat intr-o copie contemporana, publicati de loan Bogdan in Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 490-509, insotit de o tra-

ducere In r. franceza a 1u1 I. Skupiewski cu unele omisiuni i greseli.

Lupta de la Tutora a mai Scut obiectul si altor doua descrieri anonime, datorate unor
ostasi poloni, care au fugit din tabara inainte de ultima faz a retragerii lui Zo/kiewski
spre Nistru. Ele nu sint complete, ci dau numai o imagine despre inceputul campaniei.
445

www.dacoromanica.ro

pstrate numai in copii in acel manuscris

au fost publicate tot de I. Bogdan
in Hurmuzaki, op. cit., pp. 474-478, cu traducen in 1, francez de I. Skupiewski,
Despre nefericita campanie din 1620, din sursele polone se mai pot citu: o scoisoare a
hatmanului Zolkiewski insusi, scris in tabka de la Tutora, unde se afla incercuit,, la 24
septembrie, cu o descriere a luptelor date in acea zi, urmate noaptea de fuga din tabiri,
dud o mare parte dintre ostasii poloni s-au Inecat in Prut sau au fost prinsi i in sfirsiv,
mrturia lui Jakowski, participant ca otean la expedide, avind la baza relatiei sale tot
datele unui jurnal de campanie, dup cum rezullt din text. Ark copia scrisorii lui Zo1kiewski, cit i relatarea lui Jakowski au fost publicase in limba polora de I. Bogdan, in aminAmbele

titul volum din colectia Hurmuzaki, pp. 478-479 g 482-485, cu rraducerile

franceze

ale lui Skupiewski. De Jakowski s-a ocupar 6 Sadi Ionescu in Bibliogralia

pp. 119-120.
1621

Dezastrul de la Tutora
peceduit apoi prin rzboiul d pacea. de la Hotin din
a pus capt infruntkii dintre poloni i turci, in avantajul acestora din urtn.

Prin indeprtarea Movilestilor si a lui Gratiani, Poarta

redobindit dorninatia nestingherit asupm Moldovei; inaturind astfel consecintele indeprtate ale marii ridcri.. aridotomane din vremea lui Mihai Viteaczul.

Pentru a compara veridicitatea informadilor oferite de izvoarele polone privitoare la

i consultarea relatkilor cronicarilor turci Ibrahim Pecevi si Kara Celebizade Abdul Aziz efendi (la M. Guboglu
mijlocul sec. XVII, Extrase,
M. Mehmet, Cronici turcelti privind rlle romrine: Sec.XV
vol. I, Bucurefti, 1966, pp. 521-522 si 555), relatarea anonim armeano-kipciald din
1620-1621 (ed. E. Schiitz, Budapest, 1968, pp. 42-49), precum i mrturia contemporani a lui Radu Mihnea (cf. I. Minea, O scrisoare a lui Radii Vodc-i Mihnea despre dezastrul polon In Moldova in anul 1620), in Cercetri istorice", VIIIIX, 1932-1933, nr. 1,
pp. 230-231 ca i letopisetul lui Miron Costin (Opere, ed. P. Panaitescu, Bucurqd, 1958,
pp. 68-75).
Alte amnunte privind desfkurarea ltptelor dintre poloni si turd la 1620 se afl
cuprinse i In scrisoarea patriarhului Chiril Lucaris, pe care o vom examina separat, in
campania lui Zolkiewski 'in Moldova la 1620, este oportun

cuprinsul volumului de fat.

www.dacoromanica.ro

JURNAL DE CAMPANIE
INTRAREA1 IN MOLDOVA A
PANULUI STANISLAV ZOLKIEWSKI
CANCELAR $1 HATMAN MARE
AL COROANEI POLONIEI
IN ANUL DOMNULUI 1620
p. 4911

1620

3 6 4 septembrie2. Toat ostirea a trecut

Nistrul la Podbyty3, prin vad, attt a noastr, ctt i a cazacilor pedestri,
In numr de 2 000. Acolo, la urm a trecut Nistrul domnul cancelar cruia
i se adusese un bac i i s-a spus s sag, dar domnul cancelar a spus aceste
cuvinte: Fereasc Dumnezeu s umblu cu acest bac, dud calretii mei au
trecut prin vad, asa voi face si eu dup
Dup aceea a trecut Nistrul,
1 Dupg textul polon publicat n Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 490-509, inso;it de
o traducere francezg.
.

.2 Datele polone sint dupg calendarul gregorian, adoptat de catolici in 1584. 0 confruntare a celor din documentul de fat cu acelea aflate la Miron Costin trebuie s Ong
seama de aceasta. Sint unele menTiuni paralele, la care datele concord perfect, de exemplu,
2 septembrie st. v. = 12 septembrie st. n.; 7-8 septembrie = 18 septembrie. Sint insg altele,
la care difererna este mai mare. Fiind vorba aid de un jurnal de campanie, exista prezumia
ca datele sale Sint mai exacte.
Lingg Soroca.
447

www.dacoromanica.ro

In vad apa era mai adinc deck burta calului, si a cercetat toat tabra,
care etra asezat indat la malul Nistrului, abia atunci a desclecat,
steagul de mtase chinezeasc rosie al cetei panului Malinski s-a rupt; era
p. 491

atunci o zi frumoas /I i deloc \Tint si a zburat foarte sus, pe deasupra taberei

mult vreme incoace i ncolo si a czut pe cornil panilor Strus. Hatmanul

a pornit cu oastea, lsind Soroca la doua mile spre stinga si am stat cu

tabra la trei mile de Nistru. In acest timp a sosit veste c domnul Moldovei4
a primit soli de la sultan5 care i-au dat o scrisoare, ca s mearg cu ei la
Poart8. Atuncil, domnul, luind scrisoarea de la ei, <le>-a spus: del ce spuneti
viu la Poart cu voi? Oare impratul vostru nu mi-a spus s iau aceast
stpinire i <acum> nu vrea sa-si vin cuvintul? Nu voi merge'. lar
scrisorile acelea care ii fuseser. aduse de la sultanul turc le-a rupt i le-a
aruncat pe jos. Si land din buzunar alt scrisoare, a spus: Aceasta o aln eu
de la milostivirea sa cancelarul cel rnare al Coroanei Poloniei care vine cu
oaste mare aici in Moldova si-mi d. aceast stpinire, i astfel nu voi mai face
nici o sluib sultanului vostru". Si domnul foarte miniat a poruncit moldoucid pe turci, atit pe cei care veniser din partea sultanului,
venilor sai
cit i cei ce locuiau pe ling dinsul7.

Domnul Moldovei a intrat in tabr in acest chip: mai intli pan

Tyszkiewicz (care venea din Polonia spre tabra noastr si se intilnise cu el

In Moldova la dou mile de Nistru), cu oamenii sii, avind atunci 400 de

cazaci, iar pedestrasi 200, iar dup pedestrimea lui pan Tyskiewicz urma
pedestrimea domnului in numr de 1008, dup pedestrime, halebardierii lui
cu brbi lungi, In numr de 17, iar dup ei insusi clomnul Ee un cal rotat,

frumos impodobit, hamurile de pe el erau largi de o iumatate de palm,

de argint aurit btut cu pietre scumpe, seaua persana, de catifea rosie,
arcul selei era de argint aurit, acopermintul calului era de catifea rosie,

cusut cu aur, scrile mari, late de cinci degete, de argint aurit. El insusi era
tmbrcat cu un caftan lung pin la picioare de .brocart de argint albastru,
peste care avea o mantie scurt de catifea rosie, cptusit cu samur, si peste
4 Gaspar Gratiani (1619-1620).
5 Osman al 1I-lea (1618-1622).
Scena care urmeaz concord In Iinii mari cu stirile trimise din Varsovia la Roma de
catre nuntiul papal. Pentru o versiune mai senzational vezi mai jos, In anexa, povestirea /ui
MaIbi (Montalbani), care seamn. Cu o scena similar din relatia lui Sivori despre Petru
Cercel. Vezi In volumul de fa t biografia lui Montalbani.
Pentru Imprejurkile mazilirii lui Gratiani, vezi in afar. de Miron Costin i relatrile
cronicii anonime armeno-kipciake privind rzboaiele turcopolone din 1620-1621 (An
Armeno-Kipobak Chronicle on the PolishTurks Wars in 1620-1621 (ed. E. Schiitz), Budapest, 1968, pp. 42-45).
9 Si la Miron Costin, i la Montalbani aflm cifra de 600 de oameni adusi de domn

in tabr. Probabil c

acea sut mentionat In Descrierea" aceasta polon se refea la

numrul de ostasi care au defilat In alaiul domnului si nu la numrul osta.silor adusi de el.
448

www.dacoromanica.ro

aceastg o ferezie9 de catifea rosie cgptusitg Cu blang de sobol cu un guler

lung pe care se vedeau fluturi de argint. In cap avea o cciul de catifea
rosie cgptusitg cu blang de sobo!, la sea atirna un buzdugan de argint aurit.
In jurul lui mergeau pe jos 6 scutieri cu cizme galbene de safian, lmbr&ai In
caftane rosii cu falduri lungi i cu tichii de atlas galben, avind in vid cite

stea de argint, erau mncni cu briie largi de argint de care atirnau 6

tolbele, iar in mina cealalt vineau cite un ciocan incrustat cu argint.

Acolo le-au ieit in intimpinare ai nostri la un sfert de milg: panii

hatmani amtondoi', panii polcovici, panii rotmistri, toti tovargsii"" foarte

impodobiti, strlucind de aur si de argint. Apoi mergind spre tabgra noastrg
unde erau destsurate steagurile i praporele, domnul Moldovei mergea la
stinga, iar domnul cancelar la dreapta. Cind au intrat In tabgrg, s-a sunat
acolo din trtmbite, s-a bgtut din tobe i s-a tras cu tunul. Descglectnd,
domnul Moldovei s-a dus s asculte liturghia In cortul domnului cancelar. In
acest timp au zburat lcustele i s-au lsat toate peste tabr. In aceeasi zi
seara a fost o ploaie asa de mare incit nu am putut sta In corturi'2.
II 8 <septembrie>. Acolo am serbat liturghia nasterii maicii domnului
si in aceasi zi domnul Moldovei a fost ospgtat solemn de domnul cancelar.
9 <septembrie>. Am pornit din acel loc i ne-am oprit intre dealuri
care se numesc Delidolinal3, la 4 mile, si am stat la prinz, apoi am aners
3 mile mari pe rtul Prut.

10 <septembrie>. Am mers peste dealuri mari si am fcut 2 mile.

11 <septembrie>. Dup 2 mile de mers s-a fcut ziu i ne-am oprit

intre dealurile care se numesc Delidolina. Acolo a defilat in faya cancelarului

oastea lisonilor" in numgr de 1 700, in fruntea lor era cgpetenia <lor> pan
Rogawski.

12 <septembrie>. Abia s-a fcut ziug si am mers 4 mile printre dealurile care se numesc Delidolina i seara am sosit la Tutora, in anturile de
savia arnintire ale panului Zamoyski15, indatg lingg Prut.
9 Haing de deasupra, fr brtu, folositA in Polonia veche.
9 Zolkiewski

Koniecpolski.

Nobilii osteni din steagurile de ealgreti.

Sublinierea acestor semne rele Insotind venirea in tabgrg a lui Gratiani apartine
probabil unui alt moment, posterior aceluia al descrierii de mai sus, care se incheia, probabil,
cu mentiunea despre /iturglua din cortul lui Zolkiewski.
vale si numirea piriului Delea care trece de la Chis13'Nume compus din Dolina
cgreni, Pirliti etc. si se varsgin Prut, la Ungheni. Aici este desemnatg intreaga aceastg vale
deluroasg.

Cazaci din Lituania. Nume dat initial mercenarilor vestitului condotier lituanian
Alexandru Lisowski, cunoscut si din rgzboiul moscovit. Ei luptau in diferite campanil ale
Habsburgilor, in Boemia, Ungaria i chiar Italia, fiind vestiti pentru vitejia i pentru
jafurile lor.
15 Pentru descrierea campaniei conduse de el in 1595 contra tgtarilor ai a inseungrii lui

Ieremia MoviI, vezi Clatori, III. Jurnalul de campanie al acestei expeditii din Moldova.

449

www.dacoromanica.ro

P. 492

14 <septembrie>. S-a dat porund si

se innoiasci vechile snturi,

dindu-se in seama fieciruia che <o parte de> trei coti de fiecare cal.
17 <septembrie>. La risritul soarelui s-a tras cu tunul in tabra
noastritn semn de alarmi.
18 <septembrie>. Un ecos dup rsritul soarelui oastea turceasei s-a
ivit pe deal nu departe, in fata taberei noostre; alt caste titireasci a sosit

pe dealuri, nu departe, de corturile turcesti. Dupi aceea la pi-1'11z, au inceput

din amindoui pirtile s ias hruial i dupi-amiazi le-a mers destul de bine

<ostasilor> nostri, atund au sosit destul de multi titari i turcii au intrat

in lupti. Si domnul cancelar a poruncit ca fiecare polcovnic cu polcul

si stea in tabiri sub arme, i in aceast tabri erau 4 porti, iar domnii
polcovnici erau de asemenea patru; erau acestia: pan Balaban staroste de

pan Kalinowski staroste de Camenita, pan Straz staroste de Haliciu,

Winnica'Korecki; a poruncit ca fiecare polcovnic s stea cu polcul lui la poarti,
cneazul

lar polcul era de 500 de lincieri c1ri sau mai mult, afara de cazaci. In acest

timp dusmanii au inceput s. atace cu mare inversunare tabra lisovtilor

(care sedeau la capitul taberei noastre, la mina dreapti, indati deasupra
Prutului). Lisovtii au fost respinsi de multimea ttarilor, Ora ce le-a venit
in ajutor steagul de cazaci al panului strajnica16 Ujazdowski din polcul

panului Balaban staroste de Winnica, care a iesit din tabiri cu mare avin. t
strigit. $i acum panii polcovnici ai nostri au incepfut s ias din tabiri cu
polcurile lor, iar pigtnii vizind aceasta s-au tras inapoi. Dupi aceea a cizut
seara i lisovtii s-au asezat in tabira noastri.
19 <septembrie>. Domnul cancelar a dus toati oastea" impotriva corturilor turcesti, alcituind inainte de prinz dota tabere mici de care, pe lanuile

taberei noastre. Dar nu s-a ajuns la lupti si nu a fost chip a dai cu lanrea,
eici era un san; larg, in care se asezaseri mai bine de 1 000 de ieniceri.

Dincolo de acest sant, nu departe de tabira lor, stteau turcii in ordine; erau
trei polcuri mari. Si astfel vazind ai nostri aceasti cursi, polcovnicii /at panul
cancelar ne-au poruncit si nu purcedem mai departe, sacotind c ar putea

ne duci asupra dusmanului printr-un loc mai bun, ocolind acel sant.
Dar nu era clipa potrivia,cci dusmanul ne pusese mina in grumaz si pe
i daci am fi
lingi aceasta era pentru noi departe ca s ocolim acel
P.

vrut s pornim din acel loc, s-ar fi putut ivi mare invilmiseal intre noi toti,
dusmanul s-ar fi putut folosi de acea imprejurare impotriva noastr. Noi
493 am stat deci multi vreme degeaba. Intre timp ttarii (necrezind c. // am putea
s-au adunat in mas i ne-au atacat dintr-o parte la aripa
si le sam
16 Dregtor polon, Insrcinat Cu paza unei ceeiti i care este sub ordinele palatinului.
17 Pentru efectivele lui Zolltiewski, vezi Mir on Costi n, op. cit., p. 69. Pentru.
acestea i alte anfnunte, vezi: An Armeno-Kipchak Chronicle . , pp. 45-49.
450

www.dacoromanica.ro

dreapti, iar moldoveniii8, fugind de la noi i trdind pe domnul lor care

se afla la noi, ne-au lovit Cu un strigt mare la aripa sting, ins cu

ajutorul lui Dumnezeu, n-au putut face nimic nici ints-o parte, aci pedes-

trimea acoperit de care a tras cu pustile j Cu hacovitele19. Dusntanu1,

vzind deci ca-i este greu s sparg oastea noastr, s-a retras rusinat de pe
latura care era bine intrit cu care. Atit tgtarii dt i moldovenii, urcinduse apoi pe deal si privind mult timp oastea noastr, i tntelegind c noi nu
putem sa trecem mai departe peste sanT catre ei, au aruncat mai indi de pe
dealurile acelea o multime de sgeti, incit intunecased lumina <soarelui>,

iar apoi s-au lovit cu ai nostri cu mare putere, aproape orbeste. Unul

impingea pe altul, cum se mtn vitele; de voie de nevoie au trebuit s lupte,

de vreme ce erau tmpinsi de la spate si mai ales s-au npustit asupra steagului
hatmanului de cimp20, care se afla in frunte. De inclat ce a fost ucis stegarul,
pan Boczkowski a luat steagul si sub acelasi steag au fost ucisi porucicul Stan,

pan Karnkowski, pan Fredro i multi altii. Tot acolo a fost lovit steagul
archebuzierilor nemti, ai panului Dinofn si el Insusi a primit dou lovituri; tot
acolo a dzut pan Wrzesc, rotmistru de husari, cu 12 tovarsi"22; de asemenea
pan Krzystov Kostocki, rotmistru de cazaci, care a dzut tntre ei ucis, tot acolo
a fost ucis Owakov, rotrnistru de cazaci. Dup aceea, a venit steagul panului
Tyszkiewics i dup el alte steaguri, atit de husari, dt si de cazaci. Vzind
aceasta dusmanul, adid ttarii i moldovenii, acum foarte sabiti, au inceput
fug in chip viclean, vrind s ne atrag spre acel san; in care se ascunsesera ienicerii, iar dincolo de acel sant stteau polcurile turcesti, precum am scris
mai'sus. Ai nostri i incepusers goneasa dupi ei, dar vzind aceast cursi,

au strigat ca s ne opreasc pe loc. Deci, ai nostri oprindu-se in ordine,

domnul hatman a poruncit s ne retragem spre santuri, dci se lsase seara.
In timp ce ai nostri se retrgeau spre santuri, ttarii i moldovenii au lovit
din nou, tind mult pedestrime i punind mina pe tabra cea mid, pe care o
apra pedestriinea impreun cu 6 tunuri i citeva hacoviTe. Atunci au dzut

vreo 2500 de pgtni, iar dintre ai nostri au dzut 100, mai ales din pedestrime.
Mulvi dintre ai nostri au fost rnii i loviti de gloante, printre care: pan
" Gratiani nu-si declarase dinainte intentiile, ci pusese ;ara n fata unui fapt indeplinit.
Dar efectivele foarte slabe ale polonilor erau cople$ite de nurnrul turcilor i mai ales al
ttarilor. Trezirea a fost tot ant de crunt pentru moldovem in fata pieirii inevitabile, cit
pentru polonii incercuiti in tabr. Reactiile au fost oarecum similare. Trebuie totusi semnalat faptul c relalia lui Jakowski, avind la baz acela.si jurnal de campanie (vezi coincidenm perfect a datelor i insemnrilor), nu meglioneazi acest atac (?) al moldovenilor (vezi
mai jos, o, 469). E probabil ei el s-a mrginit la rspingerea acelora din tabt, care ar
fi vrut s le opreascl plecarea.
19 Un fel de bombarde mid
obuziere.
" Stanislav Koniecpolski.
Denhoff, polcovnic german In armata
22 Vezi mai sus, n. 11.

45!

www.dacoromanica.ro

Z6lkiewski staroste de Robieszow, pan Luca Z6lkiewski23, pan Balaban

staroste de Winnica, pan Malinski i altii multi.

20 <septembrie>. S-a fcut sfat ca s ne retragem sub form de .tabri

<de care>, dar ping. seara n-au izbutit s alcituiasc aceasti tabiri; dar unii
totusi si-au indeplinit dorinta lor, cci indat ce a inceput si se innopteze,
<cum> stteam pe valurile de apsare, ei tndat au sirit in Prut, i anume:
starostele de Camenita, domnul Moldovei
cci pielea lui era in joc
fiul
voievodului Podoliei, Tyszkiewicz, Bucioc24 i foarte multi altii dupi ei.
Unii s-au 'inecat, iar altii trectnd Prutul inot, au cizut In miinile dusmanilor.
Si anume s-au inecat acestia: domnul Moldovei25, starostele de Camenita28,
fiul voievodului Podoliei i alii foarte multi. Dup ce au trecut Prutul, l-au
prins pe Tyszkiewicz si impreuni cu el pe Bucioc. lar pan Odrzywolski cu pan

i cu un grup mare
oameni au trecut dincolo de tabira
turceasci, unde au cizut peste straja turceasci: unii au scipat //, altii au
pierit. In acest timp in tabra noastr, la doux ceasuri din noapte, era o
Chmielecki27

p. 494

mare Invlmeal

i tulburare, cci unii dintr-ai nostri rspindiser zvonul

eal domnii hatmani ar fi trecut rtul pe un bac cu un mic grup de oameni si ar
fi plecat spre Polonia. Si astfel ai nostri, nestiind nimic sigur despre cele ce se

petrec in tabr, s-au repezit cu totii spre Prut, 'inch au ramas in tabr

numai carele i ceva pedestrasi", care, dupi ce luaser tot ce voiser, au inceput

deshame caii de la drute. Dup ce toti ai nostri au ajuns la Prut

nestiind incotro s apuce i vizind ci multi dintre ei se inecaseri, iar altii care

trecuser inot azuser in miinile dusmanilor

vizind c sint prsiti,
alergau incoace i incolo cTri fir vreun rost. Peste citva timp a venit i pan
Kazanowski28, ca si-i roage in numele domnului cancelar29, si se duci in
spatele valurilor de aprare. Intre timp ttarii alergau (strigind: hala, hala).

Deci intorcindu-se in tabr cu pan Kazanowski, au inconjurat corturile

domnilor hatmani, vrind s vad clac <el> este sau nu <acolo>, elci nu
aveau incredere. Atunci a iesit dornnul hatman si a spus: Vi rog pentru
Dumnezeu, s mergeti inapoi la valurile de apirare". Apoi stergindu-si
ochii, a spus din nou: Si fereasc. Dumnezeu ca eu s v prisesc, asa cum
credeti voi. Dui nu credeti, atunci din fiecare steag de osteni s. alegeti un
23 Luca Z6lkiewski, fiul hatmanului Stanislav Z6lkiewski.

" Costea Bucioc, mare vornic al Tirii de Jos. Miron Costin ti deplinge soarta si 11
pomeneste Cu intristare ca un spirit ponderator si un om de omenie.
29 Pentru soarta lui Grapani, vezi in anex discutarea textelor lui Malbi (Montalbani)
Jancovi, pretinsi martari directi i participanti activi ai plecrii sale tainice din tabra
polon.

" Kalinowski.
" Hmielecki, comandant de cazad.

" Comandant de cazad.

29 Stanislav Z6lkiewski.
452

www.dacoromanica.ro

.tovaras care si m'a pazeasca". Atunci s-au linistit putin; aceasta tulburare
a tinut mai bine de patru ceasuri in timpul noptii.
21 <septembrie>. Ai nostri vazind ca se inecase o mai mare parte din

ostire decit cea care piense in lupta, 1-au sfatuit pe domnul cancelar sa
inceapa oarecari tratative Cu dusmanul. Dar domnul cancelar, vazind ca
acele tratative erau zadarnice, deoarece dusmanul stia tot ce se petrece in
tabara noastra de la cei ce trecusera Prutul inot si fusesera prinsi de dusmani,

vrind totusi sa faca intru totul pe voia ostirii si pentru linistirea sufletelor
tulburate, a inceput negocien. Deci a trimis la Iskender pasa pe pan Druibic,
iar in acest timp s-au ivit ostile turcilor, tatarilor si moldovenilor nu departe
de tabara noastra. Erau asa de multi inch nu-i puteam cuprinde pe toti Cu
privirea. Totusi ai nostri stateau de paz a pe valuri, inarmat4 avind fiecare
o chivara., iar in mina* o carabina sau muscheta. Si ei se infrateau cu ai nostri,

spunind: Imi esti frate, hi sint frate". lar noi de asemenea vorbeam Cu ei,
caci stateau foarte aproape de tabara noNstra si se apropiau de ea cu incetul:
Tu nu te apropia de noi, caci vei pieri", <spunea> fiecare dintre <ostasii>
nostri, aratindu-le carabina sau muscheta. De asemenea unii dintre ai nostri,
care stiau ttuyeste, vorbeau cu ei, ieseau, ti dadeau buna ziva, ti d'adeau
mina), beau rachiu cu ei, iar tatarii ne cereau de-ale mincarii, vrind sa afle
daca avem ceva. Dei ai nostri aveau foarte putin, iar altii aproape nimic,
le aruncau totusi peste sant, unii brinza, altii piine, iar altii carne de cal, pe
care ei le luau si <ne> multumeau.
Deci cind pan Druibic a ajuns la ei, acestia ne-au cerut sa lasam pe loc
tn tabara toate, atit caii de oaste, cit si carele si tunurile, si &I plecam pe jos.
Pe linga aceasta, ne mai spuneau glumind cu noi
caci le dadea mina s
glumeasca
stiind ca multi oameni ai nostri pierisera (unii se inecasera,

altii fugisera, altii cazusera in miinile dusmanilor): V-ati ratacit pe aici,

v' vom calauzi pina la Camenita: Iskender pasa va rnerge dupa voi, iar
Galga sultanu13 inaintea voastra". Deci domnul cancelar vazind a nu va

iesi nimic din aceastal, i-a lasat in pace si n-a mai facut nimic. Insa dusmanul
se apropiase de tabara noastra, prefacindu-se ca vrea s'a trateze cu noi, ca sa
poata privi din toate partile // cum sa ne poata infringe. Au Vzut insa ca era

greu sa inceapa. ceva impotriva noastra, caci valul de aprare era 'Malt si
4anTul adtric de o lancie; ne-au lasat in pace si au plecat fara s'a faca nimtiC
si tragind asupra noastra cu arcul, iar noi de asemenea am tras intr-insii cu
pustile. Scurt timp dupa aceasta Iskender pasa a trimis din nou la noi, ca
sa-i dam 30 000 de zloti rosii, <spunind> Noi ne vom retrage de linga voi
si vom merge in Ungaria, caci nu am fost trimisi aici de stapinul nostru
30 Titlu purtat de fratele imediat urm5tor al hanului fitarilor. Aici e vorba de Devlet
Ghirai, sultan, fratele hanului ttar. Vezi Naima, Tan/eh, p. 180.
453

www.dacoromanica.ro

P. 495

sultanul ci <am venit> in ajutorul lui Gabriel Bethlen"3' La aceasta

<propunere> domnul cancelar a primit a le dea 10 000 de galbeni. Apoi

s-a lasat seara. In aceeasi zi, dimineata, Inainte de a incepe nepcierile, 1-au
tras in teapa pe Bucioc32, pe care moldovenii il predasera atarilor si I-au
asezat pe o mmHg nu departe de qarrurile noastre, spre a-1 vedea i noi.
22 <septembrid>. Timp de trei zile, Eagtnii vi-au adunat lesurile de pe
cimzul de lupt i alckuind din ele doua gramezi mari, a sasea zi dupa
lupta, vineri, au postit i i-au facut acolo liturghia lor. Apoi au tras spre
santurile noastre cu tunurile pe care le aveau i cu pustile ienicerilor.
23, 24, 25 <septembrie>. A plouat ziva i noaptea.
27 <septembrie>. Oastea turceascl s-a retras in alti parte spre Nistru
s-a oprit la o mili de tabara noastra.
28 <septembrie>. Noi am ingropat trupurile alor nostri cazuti in lupte
si care se inegrisera de pe urma ploilor.
29 <septembrie>. Au venit clketi de la lskender pasa, ca sl incheiem
tratative i s ne invoim sa le dm 20 000 de galbeni, dintre care clomnul
cancelar a sus c acorda numai 15 000. Ei nu au primit aceasta i voiau
sa plece fra nici un rezultat; ai nostri ins., Indoindu-se de soarta noastra,
au vorbit cu domnul cancelar oferindu-se singuri sa-1 ajute la aceasta, adica
sa dm in acest scop restul care ni se cuvenea din solda unui callret pe un
sfert de an. Atunci domnul cancelar a primit s le dea 20 000 de galbeni,
pentru ca lucrurile sa fie asezate temeinic i sa se faca pace intre noi: ei
urmau s ne dea33 doua pasale, Cantemir34 vi Mis Mirza, in schimb noi ur-

mam &I le dm pe voievodul de Wroclaw si pe pan Malinski. Cu aceste

<propuneri> s-au dus la Iskender pasa. Dupa aceea, s-au aratat in scurt
timp doua steaguri, care <fiind> aproape de santurile noastre ne-au trimis
din nou vorb, zicind c pasalele stint gata sa vie la noi, numai noi s dm
cei 20 000 de galbeni, pe care Ii fagaduisem. La aceasta, ai nostri au raspuns

ca Nu vi le putem da de indata, caci nu-i avem aici, dar yeti capata ostateci de ai nostri; iat cei care stnt gata a mearga la voi, pan Potocki
pan Malinski". Aflind atunci aceasta, pg-inii au spus clatinind din cap:
De pe urma acestor tratative nu va iei nimic, daca nu ne dati <banii>
pe loc". Din nou le-au oferit ai nostri, mai ales domnii hatmani, polcovnici,

31 Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei (1613-1629), se afta pe atunci n dusmInie

cu Habsburgii din Austria, participInd, ca adversar al lor, la fizboiul de treizeci de ani.
32 Dupg Miron Costin, el ar fi fost dus legat la turci, de cgtre finul su, la care se
refugiase.

33 Ca ostateci pentru cei doi tmputerniciti poloni, veniti s trateze.

Cantimur, Cantemir Mfrza, conductor al tgtarilor rgsculaii contra hanului Crimeii,
stgptnea Cetatea AIb i Chiba si in general Bugeacul, avtnd leggturi strinse cu Silistra. El
pustieste n fiecare an Moldova si Tara Romineascg. Pentru veleitgtile sale de independentg
este ucis de turci.
454

www.dacoromanica.ro

rounistri, tot ce aveau; argint, postavuri scumpe captusite Cu blanuri de

sobol i alte lucruri scumpe, facind din ele o grnnada mare. Nu au voit
si au plecat fr nimic. Dupa aceea, n scurt timp au venit iar <trimisi>
de la Iskender pasa, poruncind ca nici unul sa nu ndrzneasc s iasa din
sanyuri far tirea lui, adica a lui Iskender pasa, cad pe unul ca acesta
va porunci
trag tn eapa. Atunci ai nostri au inteles
taie sau
paginii au facut toate acestea dinadins ca sg afle daca noi sintem statornici.
Totusi nu au izbutit, cad domnul cancelar vazind la ce se ajunge cu aceste
negocien, i toat oastea convin&du-se despre aceasta, insusi cancelarul a
hotarit s plecm in chip de tabara de care, cci nu se putea altfel.
/ / 30 <septembrie>. In ziva sfintului Mihai, cu trei ceasuri inainte de
lasarea serii, am pornit din santuri in chip de tabrg de care ...35 <rinduit
de> cneazul Korecki36 in acest chip: mai intli a adunat toyi caii nostri
impreun, dup aceea carele cu tezaurul mergeau in jurul cailor, iar pe
lat <erau> sase care si in lung 100, ca in cimp deschis carele s treaca
pe toat ltimea, iar unde era loc putin sau trecerea rea ele sa se intindl
in lungime; mai erau si 200 de boj. Pe care incarcasera bucati de lemn,
acoperite cu pinz, pentru ca tabara sa se arate astfel mai mare. Iar noi
In jurul carelor, mergeam in urmatorul fel: inainte, in fava, mergeau cinci
tunuri rnici i citeva hacovite, iar pe linga" ele mergea pedestrimea polona In

numr de 200 i cea nemteasca din Forensberg In numr de 10037. Dupa

acestia, cinci tunuri mici 6 citeva hacovite; pe lined' ele inainta pedestrimea
polon, in numar de cinci sute si cea nemeasc In numr de 50, Cu
lar pe de laturi mergeau steagurile de husari si de cazaci, in trei rinduri;
noi mergeam pe jos pe ling:a care, fiecare dintre noi Tintnd in mn sau
pe umr o carabin sau o muschet.". Si tnainte de a iesi din santuri, ne-am
jurat sg ne apram <luptind> pe jos, iar cine ar indrazni s incalece,
afara de bolnavi sau rniti
pe unul ca acela aveam porunca sa-1 ucidem38. Dupa ce am iesit bine din santuri, pagtnii au coborit indata de pe
deal, unii au navalit asupra sanwrilor pentru a prda, pentru c lasasem
acolo citeva corturi i citeva care, iar altii alergau pe dealuri, departe de
noi, strigind hala, hala". Atunci am trecut foarte greu peste r1u33 (era
ceasul unul din noapte), coborind coasta repede a dealului, am trecut apa
prin vad, unii ping' la brill, altii pina la git. Acolo, s-au impotmolit in
mil multe care ale noastre cu caii. Intre timp, pgInji isi ficeau rugaciunea
lor. Abia am iesit din aceast trecere rea a riului, am pornit mai departe tot
35 Lacun in text.
Fratele lui Samuel Korecki.
37 a niemieckiei 100 z forensberkowy.
as Pentru a Impiedica eventuale dezertgri.

Loc identificat de Miron Costin, p. 73, ca fiind In dreptul satului Scumpia. Pe

moderne, acel piriu poart numele de Girla Mare.

455

www.dacoromanica.ro

p. 496

dealungul Prutului", iar in acest timp pginii se ocupau de prad, cci

atunci multe care ale noastre se impotmoliserl in mil.

i <octombrie>. Indat ce a rsrit soarele, ne-am oprit pe Prut (!)

la o deprtare de dou mile. Acolo pginii, fr s. ne dea o clip. de
rgaz ne-au atacat indat, si turcii mai ales voiau in acelasi timp sa rup
tabra pe la spate cu lncile. Dar pedestrimea nemteasa cu pustile si cu

citeva tunuri mici, pe care le aveau cu ei, s-a ingropat intr-un sant, care era
acolo, nu departe de Prut, unde fiind ai nostri atacati <cindva>, fcuser.
acel san; sau unde fusese vreodat o cetate. Acolo oastea turceasc fiind
foarte aproape de acel sant <dar nestiind de el> s-a apropiat la o deprtare de o lovitur de pusa, iar nemtii atacindu-i iute, au inceput s trag
cu pustile. Dup aceea, neizbutind <turcii> ci dimpotriv suferind mari
pierden, printre ai lor, s-au retras cu rusineusi i-au asezat tabra pe dealuri
nu departe de tabra noastr. lar la noi, in acest timp a mincat fiecare ce
avea si mai ales carne de cal; dar neavind cu ce s-o frigem, am fost nevoiti
s. ardem ceva printre care si citeva corturi si s-o frigem la focul acesta. Dup5
aceea urma s. pornim tocmai catre sear, dar un moldovean a fost prins
nu departe de tabra noastr; el ne-a spus c dusmanul ne-a pregtit o curs,
p. 497

a acut un san% mare, in care a asezat ieniceri si a pus citeva tunuri pe

unde urma s trecem. Si astfel a trebuit s asteptm pin s-a intunecat / /
bine si in loc de a o lua la stinga, ne-am indreptat spre dreapta si astfel
am ocolit acea curs.

Abia s-a fcut ziu si ne-am oprit la marginea unui iaz, cu un ceas

inainte de a se lumina de ziu5.. Acolo, oastea turceasc, nedindu-ne timp s

rsuflm, ne-a lovit indat cu toat puterea, dind asalt timp de citeva
ore, dar a trebuit s: se retrag cu pierden. Si vzind hotrirea noastr,
pe care isi cldeau seama c nu o vor, putea infringe si avind in urma
lor ajutoare mari, pe care le asteptau in fiecare ceas, ca s nu ne lase s
plearn intre timp, Galga sultan a trimis vorb domnului cancelar s in-

cheie negocierile pe care le incepuser la Tutora. Desi ei o fceau in chip

prefcut, totusi acesta a trimis la ei pe pan Druibic.

2 <octombrie>. Galga sultan avind la el pe Druibic, le-am trimis

vorb ca s ni-1 trimit inapoi pe Drubic; ne-au rspuns c-1 vor trimite,
dup ce Galga sultan -se va satui cu Iskender pasa. Ins cit a tinut sfatul

lor, ne-au atacat din toate prtile, de dimineata 'As seara. Cu ajutorul
lui Dumnezeu ins nu au avut nici o bucurie, ci dimpotriv, vzind ei cl
au pierden i mari, <cci> le-am luat si dota tunuri, cu care ne pricinui40

Gresea15. In loc de Rata.

41 Acest ultim succes al convoiului in retragere ar coincide cu alineatul 29 din Miron

Costin. Dar in realitate lesii" erau departe de a se simIi frl nici o grij5, tare si sernervi",
c5ci erau sleivi de puteri.
456

www.dacoromanica.ro

sera mult ru de pe un deal mare de dincolo de iaz. Pedestrimea nemteasc

mergind cu pustile sub zgaz cu mare iuteal, s-a repezit la cei co erau pe
11110 tunuri, mai ales ieniceri, i-a nimicit trgind cu pustile lutndu-le
cele dousi tunuri. Si astfel datorit acestei mari infringen i a acelora, ai
nostri au cptat incredere, inch in cele din urm chiar unii au iesit din
tabr impotriva lor; ins domnul cancelar, vzind aceasta, a iesit el insusi
din tabra dup ei i le-a poruncit s se intoara inapoi. Totusi n-au trimis
inapoi pe pan Druibic. Dup ce ne-am odihnit putin, am pornit catre sear
chiar impotriva corturilor turcilor, care au fost nevoiti s ne lase s trecem.
' 3 <octombrie>. Cu doti ceasuri inainte de ziu ne-am oprit la du,
ling un sat ars de pgini (cci peste fot oriunde mergeam, ziva i noaptea,
din toate prtile ardeau si se preficeau in cenuse satele, ariile, stogurile de
fin, gardurile, chiar i iarba). Acolo ins ne-au lsat in pace, dar nu aveam
ce minca; am fost nevoiti s tiem caii slabi, care ne mai rmseser si astfel
s ne hrnim cu carne de cal, pe care o tiam in buc'ti ce le infigeam in
sgeti, din cele ce le adunaserm de la ttari, cu care trgeau in noi, i dup
aceea frigind <carnea> deasupra fumului, o mincam. Indat la sosirea serii,
am pornit la drum, iar pginii se tineau prin imprejurimi; de departe,
ttarii mai ales, abia asteptau s pun mina pe carele care se impotmoleau
la trecerea noastr prin vaduri.

4 <octombrie>. Era vrernea prinzului, eind ne-am oprit pe riulslut,

pe cimpuri uscate, pline de lcuste, pe o cldur mare si ne era foarte greu
din pricina marsului si a soarelui si a fumului cu care ne inbuseau
ginii. Cu atit mai mult, cu ctt nu puteam avea ap i trebuia s-o lum din
blti si asa o beam. Foarte multi cai au crpat atunci de sete i dud ne
opream, mincau pmtnt. Dup aceea, catre sear, &id urma s pornim mai
departe, ne-au lovit cu mare putere turcii dinapoi i ttarii din lturi, lar
ai nostri ncepuser s slbeasc in fata turcilor, ins a venit yedestrimea
nemteasc cu pustile i i-a risipit, inch au fost silii s se retraga cu rusine,
fr s fac nimic. Dup aceea, la un ceas din noapte, am pornit mai departe si am dat tridat.' de o trecere grea, unde pgtnii ne-au luat multe
care, ce se impotmoliser in mil.

5 <octombrie>. Odat cu rsritul soarelui, am trecut dui Rut; //

acolo pgtnii au rpit iarsi multe care de ale noastre. La prinz ne-am
oprit pe un riu, unde ttarii arseser un sat mare si citeva curti mai bune,
unde pgnii ne-au lsat in pace, iar noi ne-am odihnit. Ne-am hrnit mai
ales cu varz, cci s-a intimplat s Osim o grdin mare nu departe de
tabra noastr. Abia am vzut-o, i aproape toat. oastea a nvlit acolo;
a mincat varza Cu cotoare Cu tot, incit a limas numai pmintul negru
astfel au mincat-o unii crud, altii inalzind-o in chivere impreura Cu arnea
de cal in fumul de pe focul de mrkini, eici nu aveam lemne.
457

www.dacoromanica.ro

P. 498

Seara am pornit si am mers toad noaptea, Cu mari pierden, did mulIi

oameni istoviti de mers, de foame si de somn, in timpul acestor dota nopti
si doul zile, lesinau, altii mersgind in sonm, cdeau ca morti de oboseall si
voiau mai bine s doarm si sa ca.& in miinile pgtnilor, cleat s se destepte
si s se scoale. Asa au fast cele trei nopTi (din urna), si. au fost cele mai
grele.

6 <octombrie>. Abia s-a ficut zit:a si pgtnii ne-au atacat din toate
prtile ling satul ars, si am fi vrut mai bine s ne oprim line, acel sat
care ardea, dar era foarte greu, deoarece ienicerii trgeau asupra noastr

din pustile lor de pe o =via, pricinuindu-ne grele pierden, astfel a a

treburt s mergem mai departe. Totusi dei pornisem, paginii nu ne-au dat
pace; ne atacau cu totii din toate prtile si am fi fost bucurosi s ne oprim
la vreo ap, dci toat oastea era atunci istovia, dar nu se afla nici o
ap. A trebuit a umblm toat noaptea; de o sptmin. mergeam peste
dmpuri uscate si pe ling. aceasta era si o cldur mare; ins n-am putut

gsi nidieri ap. Intre timp s-a lsat seara si ne-am oprit lingk' o arie,

niciunul dintre ai nostri nu-si mai simTea picioarele si nu putuserm afla

nicieri ap. Aprindeam tocmai focurile cind phinii ne-au atacat cu mare
inversunare, vazindu-ne aproape sleiti de putere, inch am fost nevoiti s
stingem focurile si s pornim mai departe spre Nistru, care se afla la o
departare de dota mile bune. Dup ce ne-am urnit din acel loc a inceput
s

se rup tabra, ad niciodat. nu umbla talara in ordine in timpul

noptii, pe cind in timpul zilei mergea ceva mai bine. Pricina risipirii .de
atunci a taberii a fost aceasta: cind am plecat de la Tuvora titre detasa.
mentele de cazaci erau multi tilhari. Mai ales cazacii ucrainieni" cum simyeau c cineva are argint, haine scumpe sau altceva la drut, indati ce se
ficea noapte, sau daca se intimpla o trecere grea prin vaduri, sau cind trebuia s coborim un deal abrupt cu carele, atunci rsturnau carele si furau
totul. Dupa aceea, cei carona li se prdaser carele, se duceau la domnul
cancelar si-i spuneau totul. Domnul cancelar le rispundea: Dup ce vom
ajunge la Nistru, atunci ti vom cauta pe toTi", cki si. lui si multor rotmistri
li se furase mult argint. Aceia aflind aceasta, se vorbised intre ei, spuntnd:

Dad au s ne caute pe toti la Nistru, mai bine s fugim noi singuri din
tabiri spre Nistru". Deci, abia au trecut de aria pe care o arsesera pgtnii,
si cazacii au si fugit din tabr pe cai, precum am scris mai sus (aceasta
a fost la ceasurile dota din noapte), indreptindu-se spre Nistru, dci ei
cunosteau bine locurile din Moldova. Dup aceea, unora dintre ai nostri
li s-a prut c hatmanii au plecat pe drumul cel mare spre Nistru" si s-a
42 Se face deosebire intre acesti cazaci si ceilalvi. Zaporojenii erau cei mai indrizne0,
dar si cei mai eradainici.

43 S-ar parea a s-a repetat si aici scena din noaptea fugii lui Korecki, Kalinowski etc.

458

www.dacoromanica.ro

produs o mare invalmaseal. intre ai nostri si s-a stirnit o mare zarv in

tabara. Dusmanii bagind de seama a unii dintre ai nostri fugisera din tabara
si ca. tabara se rupsese in citeva parti, ne-au lovit pe la spate, <cu> mari
striOte si cu toata // puterea. Au luat indata tunurile, care se aflau in
urma. Ai nostri nu putura sa le Tina piept, caci aproape toti erau lesinati
de oboseala; si vazind ca au cazut multi dintre noi <si> auzind pe Linea
aceasta ca pe unii ti omoara si ti leaga, in mijlocul vaiecarelilor si striga-

telor alor nostri ne-am dus citiva la hatman sa. ne sfatuim ce sa facem
de acum inainte; unii strigau: Sa mergem pe drumul mare", iar domnul
cancelar voia si mergem in chip de tabara. Ins ai nostri au strigat ca acurn
este greu s-o mai intocmim, caci ritarii patrunsesera in tabara. Atunci in-

signa care era deasupra cortului cancelarului a fost aruncati jos (era o

caciul cu pene de strut in virf). Atunci s-a spus ca domnul cancelar a plecat
in mod sigur, si s-a produs alta invalmaseala si intre ai nostri. Unii credeau

ca toti au pierit, altii ca tatarii erau stapini pe tabara. Nestiind ce sa beg

au trebuit sa se risipeasca; unii s-au indreptat spre Camenita
si acestia
s-au pierdut aproape toti
altii spre Buchasz, la vadul prin care intrasem
in Moldova. Intr-acolo se indreptara cei ce nu voiau sa inoate, mai ales
panii hatmani, polcovnici, rottnistri si multi altii. Cind au ajuns la acel
vad, tatarii si turcii se si aflau acolo; toti cei ce se apropiau, cadeau tu
miinile paginilor. Acolo si. domnul cancelar, nedindu-se prins acelor pagini,
s-a aparat barbateste impotriva lor eh a putut; mai intti a omorit doi tatari,
dupa aceea fiind inconjurat de o multime de idusmani, a cazut in mijlocul
lor. Noi insa citiva mergind spre Moghilew am razbatut printre cetele tata-

resti; esam cu tofii impreuna trei sute de calareti sau mai putin, din diferite steaguri. Deci ajungind la Nistru, citiva au pornit spre orasul Moghilew, dar unii s-au inecat, iar pe altii i-a luat apa. lar noi care ne aruncasem in apa dupa dinsii, vazind aceasta, ne-am tutors, dar in timpul Intoarcerii noastre multi din ai nostri s-au inecat acolo. Ne-am urcat atunci
pe un deal inalt care era in apropierea Nistrului si ne-am aparat impotriva
pag-inilor strigind la tirgovetii din Moghilew; a ne arate unde este vadul
peste Nistru, ceea ce tirevetii ne-au fagaduit, dar numai dupa ce se va
lumina de ziva, insa pina la ziusa mai erau doua ceasuri, iar pina atunci
veneau t:Itarii j moldovenii, impotriva carora a trebuit sa ne apaiam. Indata
ce s-a lurninat de ziva, a venit la noi un taran moldovean, care stia ceva
ruseste; ai nostri vazindu-1, i-au spus sa ne arate vadul, faranul ne-a spus
sa mergem dupa el si ne-a dus pe maluri abrupte deasupra Nistrului in

directia Camenifei. Apoi unul dintre ai nostri a spus: Desigur a acest

aran ne duce la dusmani". Deci toti l-au ascultat pe acesta si s-au dus din
nou acolo, undc statusera pe dealul din fafa orasului Moghilew, cum am
scris rnai sus si inca' am lasat acelui taran opt cai. Acolo au navalit asupra
noastra moldovenii, vrind si ne prinda, dar ne-am aparat impotriva lor,
459

www.dacoromanica.ro

P. 499

dup aceea unii dintre tovarsii nostri au mai dat un cal pe care-I aveau
acelui aran si I-au rugat s ne arate vadul. Ins intre timp moldovenii
se deprtaser de noi, eaci in dreptul nostru era un mal pe care nu se
puteau urca, fr a-si rupe gitul. Dup aceea, cind s-au apropiat acei
moldoveni, franul s-a Mat spre Nistru, iar noi dup el, in vreme ce moldovenii trgeau cu arcul asupra noastr; acolo au fost loviti de sgeti
doi dintre ai nostri, dar fr primejdie. Atunci am trocut inot Nistrul, dar
acolo ne-au intimpinat 30 de tilhari, care ne-au luat tot, numai pe noi
ne-au lsat in viat. Ajungind la Moghilew rmsesem foarte putini dintre
toti chi fusesem <la Inceput> si dup ce ne-am odihnit acolo trei zile,
am pornit mai departe, unii pe jos, altii clri ... etc. Trebuie s'a. intelegem
c sub fiecare steag, attt de husari, cit de cazaci erau numai trei sau cel
mult. opt tovarsi". Aceste steaguri care au fost in Moldova sint insirate
mai jam. Astfel am petrecut de la sfintul Martin45 pin la serbarea purifitrii46, cind ni s-a pltit solda. In februarie in anul 1621 ni s-a dat
nou'a, celor ce mersesem cu tabra pin la Nistru, husarilor, cite 30 de zloti,
iar cazacilor cite 20 de zloti, celorlalti, in dar cite 10 zloti de cal de husar,
iar in dar 11 zloti, dar nu racea cit oboselile noastre. S fi dat Dumnezeu
ca acea tar a Moldovei s se fi prbusit, inainte ca s fi intrat noi acolo,
aci acolo I-au pierdut capul, udindu-I cu singele lor, oameni alesi si insem-

nati, atit hatmani, cit si polcovnici, rotmistri si soldati btrini, iar altii au
azut In robie; niciodat Coroana Poloniei nu a suferit o infringere atit de
mare si de rusinoas.
44 In aceast copie lipsqte lista amintit.
45 11 noiembrie.
46 2 februarie.

www.dacoromanica.ro

ANONIM POLON47
DESCRIERE INDIRECTA
1620 septembrie 23. Camenita

Dau de stire despre lupta ostirii noastre cu

pginii: Abia am luat loc astzi in biserica parohial. pentru a ne ocupa
de lucrrile dietei <si> a venit un cazac al starostelui de Camenita si pe

urm o slug a cneazului Korecki, si indat dup aceea treizeci de persoane

diferite. Fiecare dintre ei, intrebat deosebit, a fost intr-un cuget asupra faptului a ,hanul ttresc impreun cu Iskender pasa au venit sub Tutora joi48,

dar nu au atacat cu toata oastea <ci> au navlit sub tabr numai citeva
sute, cu care ai nostri au dat lupte de hrtuial, dar nu au putut prinde
limb. Au adus numai capul unui turc; l-a cunoscut domnul <Moldovei>

41 Dup textul polon, publicat in Hurmuzaki, Supliment, II, 2, pp. 474-478 insotit de
o trad. fr. Este vorba, precum se poate vedea, de o descriere indirect, culeas din gura

acelor 30 de insi Inazoiati din expeditie inainte de 23 septembrie, in vreme ce grosul trupei
se mai lupta Cu greutati nesfirsite ina si la 6 octombrie.
48 17 septembrie.
461

www.dacoromanica.ro

care a spus ca este un dregator de la Tighina. Domnul Moldovei a dat cite

o suta de zloti rosii moldovenilor i strbilor si pentru fiecare prizonier,
<ce 1-ar in fatisa> totusi nu au putut s prinda nici unul.

Vineri dimineata, adica la 18 septembrie, a sosit oastea paginilor si au

inceput sa se arate polcurile" cele mari. Ai nostri au iesit impotriva lor

din anturi cu o tabara mica <alcatuita de o> tarte din pedestrime cu
cazaci i husari; s-au dat numai lupte de hartuiala mult mai pagubitoare
pentru pagini decit pentru noi.

Simbata, 19 septembrie la prinz, a iesit cea mai mare parte din oaste
si cu artileria i cu pedestrimea iarasi in forma de tabara s-a dat o lupta

care a tinut pina la caderea serii. Din mila lui Dumnezeu urmarea a
fost buna, lesuri dese de pagini zaceau <pe cimp>. In aceasta noapte
oastea s-a intors la santuri, destul de mbrbtat i bucuroas de aceasta
lupta cu izbinda asupra dusmanului.

La 20 septembrie inainte de prinz, dumineca, hatmanii au asezat oastea

in linie de bataie alcatuind bine tabara pedestrimii. Domnul hatman de

cimp a luat aripa dreapta, iar stinga cneazul Korecki50. Dupa aceea au
atacat pagtnii cu mare strigat, fiind in numar i in putere; se spune
erau pina la o suta de turci. Ai nostri s-au purtat barbateste, pedestrimea
din tabara a pricinuit mari pierden i dusmanilor si mai ales nemtii, carora
li se aduc mari laude, ca i cavaleriei nemtesti; acolo a fost o ciocnire inversunata de amindoua partile. Dupa aceea ienicerii impreuna cu turcii au
atacat puternic aripa dreapta a husarilor, care neputind sustine atacul, s-au
retras in santuri; cazacii nestiind despre acest lucru au sustinut pina' in noapte,

impreuna cu pedestrimea, atacul dusananilor, cu mari pierden, caci putini

au ramas din <cei> 2 000 de oameni ce iformau pedestrimea. Noaptea a despartit pe cei ramasi i in cele din urrna ai nostri s-au nitras in santuri, far
a fi biruiti cu totul.
Domnii hatmani i domnul Moldovei vaztnd <ca s-a facut> un mare

gol in cofre", c foarte multi <osta4i> sint rnii, impuscati de ieniceri,

aproape toti <oamenii s'ira> inspaimintaji i nemai avind nici o nadejde

sau putinta de izbincia, au hotartt .sa parseasca tabara cu care si corturi
cu tot, iar santurile sa rambla impodobite cu steaguri, focurile sla fie aprinse,
fara sa se dea de stire dusmanului; chiar in acea seara indata, doannii hat-

P.

475 mani au trecut cu barcile peste // Prut, iar oastea tnnot; ti calauzeau
dornnul Moldovei i Bucioc prin padurea de fagi" (bucovina") spre Snia49 Termen polon folosit aici pentru unitgtile turcesti.
Erau doi fravi Korecki in oastea polong, Samuel, ginerele lui Ieremia Movili, si un
frate al sgu. Dupg Miron Costin, p. 73, acesta din urrnga avut un rol mai insemnat in lupta
de la

Tulora.

Urmeaz o versiune fantezistg, menit

ascundg dezertarea rusinoas a celor intorsi

mai devreme.
462

www.dacoromanica.ro

tyn52. De atunci nu avem nici o stire despre ei; toti au nclejde in Dumnezeu cs vor scpa din aceast lupt

Din Camenita 23 septernbrie 1620. //

Relatia a doua53

Iskender pasa a venit vineri 18 septembrie i s-a asezat la o mil

de Tutora; a trimis citeva mii de ttari spre oastea noastr. Hatmanu154 a
scos din tabr atitia cazaci chi a socotit de nevoie j s-au urmrit unii
pe altii incoace i ncolo Oda.' seara. Ctre sear, chid s-a intunecat, au prins
cci <hatmanul> fgcluise 200 de talen pentru aceasta. A spus55 ea'
dac toat oastea nu este de 120 000, atunci desigur &it mai multi i nicidecum mai putini, dar nu au venit inc toti, cci unii au venit abia joi
vineri, al:0i au sosit in timpul noptii i ienicerii in numr de 40 000 au
sosit vineri.

Au atacat dup aceea simbt, inainte de prinz, dar nu s-a artat

toat ostirea. <Hatmanul> alckuind o tabr de care, a iesit cu oastea
impotriva lor. Abia atunci Iskender-pasa a poruncit tuturor s se arate;

ochii nostri nu-i puteau cuprinde. Astfel milostivirea sa a pornit imyotriva

lor cu tabra, cu care a si dat lupta la o deprtare de dou aruncaturi de
arc de santurile noastre. Pasa a asezat oastea, alctuind fruntea cu sulitasi
turci i ieniceri. Chiar dud erau s inceap a se incaere au srit i ttarii
au acoperit frontul turcilor. $i a fost o lupt aprig, atit de singeroas,
inch lesurile alor nostri cdeau peste lesurile ttarilor i aceasta a tinut
mult timp; dei frontul era intins, totusi lesurile adeau uncle peste altele55.
Dup aceea <turcii>, vzind c. au pierden i mari, au srit cu totii si au
pornit impotriva noastr cu mare nval. Dup aceea aripa dreapt a tabzrei de care a hatmanului de &rip cu 500 de pedestrasi nu a mai putut
sustin atacul; <dusmanii> le-au rupt <rindurile> si au mcelrit pedestrimea; <oamenii> s-au aprat cu sabia, dar au fost nimiciti si au pierdut tunurile; intre timp, la aripa sting se mai bteau cu inversunare, apoi
s-au amestecat intre ei asa de mult inch se mcelreau unii pe altii57. Si
neputindu-se impotrivi unui num'r atit de mare, ai nostri s-au retras sub
focul pustilor in santuri i astfel s-a oprit lupta; ai nostri au intrat iar in
santuri, <dusmanii> s-au asezat la un sfert de mil in jurul trupelor
noastre.
52 Pure inveniii in scopul arkat mai sus.
Cuprins n acelasi manuscris.
54 Stanislaw 261kiewski.

53

Prizonierul adus de cazad.

" Exagerare vdit.
57 Pare de asemenea pmin credibil.
463

www.dacoromanica.ro

p. 476

A doua zi, duminic, ai nostri pzeau numai tabra iar toate steagurile le-au asezat pe valuri. De asemenea oastea cealalt nu s-a retras, ci
tnainta tncet, adun'ind de pe ctrnp cadavrele din oastea lor; ai nostri de aseP . 477

menea ingropau pe ai lor.

Domnii hatmani au poruncit // dup aceea s se ja msuri ca oastea

s aib gata cruvele pentru a iesi 'in chip de tabr de care. Se pare c
indat ce va cdea intunericul vor iesi

...

www.dacoromanica.ro

COPIA SCRISORII DE LA DOMNUL

CANCELAR AL COROANEI CATRE
REGE, CU DATA DE 24 SEPTEMBRIE,
DIN TABARA DE LA TUTORA59
1620 septembrie 24, Tutora

Dau de stire mriei tale, despre sosirea sulta-

nului Serbasza59 pe care-1 asteptam, din cliv In clip <si> despre care
mria ta ai fi avut cunostint, dac cealalta scrisoare a mea ar fi ajuns.
Acum o sptmtn au sosit sultanul Galga si Iskender pasa si s-au asezat
aici, sub tabra <noastr>. A doua zi, vineri60, am avut de furd cu ei,
si din fericire, seara, din mila domnului, i-am alungat de pe ctmpul de
lupt. Aceast hrtuial intre noi a Tinut ping In amurg, cnd ne-am Intors
si noi si ei In taberele noastre. Ins strnbta" la cererea tuturor cavalerilor62,
58 Dup textul polon, publicat de I. Bogdan In Hurmuzaki, Supliment, II, 2, p. 478,

de o traducere francez.
59 Neidentificat.
88 18 septembrie 1 620.
el 19 septembrie.
62 Rycerstiva.

insoOt

465

www.dacoromanica.ro

p. 478

am iesit in cimp, la lupa deschis63, cu oastea in ordine de hataie; am

dat lupta cu ei in cimp deschis. Aceast lupt a tinut in chip nehoarit
base ore, de la prinz pira in noapte; astfel ei s-au dus la corturile lor, iar
noi ne-am intors in tabra noastr. Aveam ndejde c vom putea lupta
si mai departe cu mai mare putere, impotriva dusmanului, dar a doua zi,
adic duminic, o mare parte dintre oamenii nostri, fugind din ostire, ne-au
tricurcat treaba. Nu numesc deocamdat pe nimeni64, cci singuri se vor

da in vileag acolo a)cei ce ne-au prsit in chip asa de josnic. Ina m

indoiesc c vor scpa multi, aci au trecut Prutul innot noaptea i multi
s-au innecat si o mare parte au fost ucisi sau prinsi de dusmani, care i-au
atacat acolo, in pduricea de dincolo de riu. i acesti oameni ri i fr
minte au tulburat ostirea, inch pufin a lipsit ca intreaga oaste a se fi pus
pe fu g in chip rusinos i primejdios. Impreun cu hatmanul de &nip si
Cu cifiva rotmistri, care au rimas pe linga noi, am rqinut prin saruinta
noasta oastea si sam aici pe locul nostru unde ne afT= mai aproape de

p. 179 dusrnan decit Varsovia de Uiazdow65. Sultanul Galga si Iskender /i pasa au

o oaste mare, mai bine de 60 000. Prizonierii pe care i-am luat spun ci vor
fi 100 000; pornisea deadreptul ctre tinuturile republicii66, iar noi le-am

aiat calea, punindu-ne viata in cumpn pentru aceasta i vom face si

mai departe ce se cuvine unor slugi credincioase ale mriei tale i unor fii

buni ai patriei, pentru mai marea noasta stalucire.

Prevzind toate acestea, am scris de citeva ori mriei tale despre aceast
primejdie, ca s binevoiesti a te gindesti la ajutorarea si la intregirea ostirii
Acum vremea arat c aceasta este o nevoie grabnic, despre care sint
sigur c mria ta isi aminteste. In <tot> acest timp ne vom purta dup

obiceiul nostru cu dragoste de patrie <infruntind> once impotrivire prin

once mijloc.

Domnul Moldovei s-a dus cu acei fugan i ai nostri67, nu stiu daa au

putut azbate sau nu.

Asa stau, in imprejuarile de fat, lucrurile noastre, nu voi zbovi

vestesc mriei tale, ce se va mai intimpla dup aceea.

S-a dat in tabra, <Maria> cu santuri, la Tutora, in ziva de 24 septembrie, anul 1620.

Stanislaw Z6lkiewski, cancelar i hatman al coroanei. Post-scriptum:

Sint printre noi cifiva aniti, pe care de asemenea nu se cuvine
prsim;
Aperto mane .
64 Este vorba de Kalinowski si Korecki.
65 Cartier mrginas al Varsoviei.
66 Republica feudal a panilor poloni. Expeditia avea, n adevr, ca scop ultim atacarea Poloniei.
67 Vezi mai sus n. 25.
466

www.dacoromanica.ro

starostele de Winnica, panul Denof, panul Malinski i nepotul unui rotmis-

tru i fiul meu, rniTi de focuri de puFI, dar nu cu rani periculoase; se

vor vindeca.

[Adugat de altcineva68, mai firziu]. lar dup aceast scrisoare, dup

plecarea mea, s-au adus tiri despre hatmanul mare prin cmraul hatmanului, cum c muntenii cu turcii au biruit oastea regelui Poloniei i au prins
pe amindoi hatmanii. Au adus i prodamatille, ca indat ce se face a doua
chemare, s incalece cu toTii. Aceasta s-a petrecut astzi.
68 Probabil aduegtorul scrisoarei.

www.dacoromanica.ro

JAKOWSKI

RELATIA DESPRE EXPEDITIA

DE LA TUTORA69
1620 octombrie 24

p. 482

. . . Domnia voastr", titi ce a indemnat pe

domnii hatmanin ai nomi sg porneascg In Moldova ap de repcle i pe neateptate cu aproape tovi ci tenii. Dar pricina cea mai insemnatg pentru aceasta

a fost domnul Moldovei care ne-a asigurat a dacg. venim repede peste
Nistru, nu vor veni ogi ap de mari la Iskender pap, care era slab frg

ele (precum i e).

Deci la 3 septembrie, oastea a trecut Nistrul la Podbity

la 4 sep-

tembrie domnul a ucis pe turcii care veniserg sa-1 ia la Poartg.

Dup textul polon publicat de I. Bogdan in Hurrnuzaki, Supliment, II, p. 482
nsoTit de o trad. fr. Fa; a de relaTia primului anonim polon, aceasta de fa; este

69

urm.

mai necomplet, mentiunile se rresc dup ziva de 20 septembrie.

Subcmrapil de Belz aruia Ti este adresat rela0a de fat.

71 Gaspar Gratiani (1619-1620).
70

468

www.dacoromanica.ro

La 6 septembrie domnul a venit la oastea noastr la ainari72, de

unde am pornit la 9 septembrie si ne-am oprit la Tutora, tn transeele
cele vechi. Ai nostri se gindiser s porneasa de la Cinari73 deadrepml
spre Tighina si Cetatea Alb impotriva locurilor unde rficesc ttarii, dar
domnul cancelar74 s-a indreptat din anume motive spre Tutora, ca s intreasa pozitia domnului in capitala sa si s atrag un numr de moldoVeni
de partea sa.

La 17 septembrie au nvlit sub tabr citeva sute de ttari, cu care

ai nostri au purtat hrtuieli 1 nu au cistigat mare lucru, ci s-au intors. Ei

au fcut s vorbeasa doi prizonieri; dar multi dintre ei au fost tiati.

A doua zi, abia a rsrit soarele si a sosit avangarda, cu care ai nostri
indat au dat lupte de hrtuial; iar oastea phinilor a venit aproape in

cursul intregii zile. Iskender pap s-a asezat pe acel loc, unde sttuse odinioar75 hanu176; nu departe de el era Galga sultan. Luptele // de hrmial
s-au purtat toat ziva, ai nostri au dobindit izbinda., iar seara ai nostri
aproape a alungaser pe pgini de pe locul de lupt; au pierit multi oameni
de ai lor i dintre cei mai de seam.', intre care si sangiacul de Tighina.
19 septembrie. Domnul cancelar, adia marele hatman, a scos oastea la

lupt in ziva de 1877. Toat oastea noastr urma s fie acoperit de tabra
format din care, dar prin nepriceperea celor arora le fusese incredintat
acest lucru, a fost acoperit abia fruntea, iar restul ostirii a stat descoperit.
In partea dreapt a stat polcul hatmanului de cimp si al domnilor cancelan, in partea sting cneazul Korecki, domnul staroste de Camenita Kali-

nowski si Chmielecki. Credeau a pginii vor da lupta in fa;, dar ei au

lovit pe ai nostri din spate. Totui roatele de cazaci s-au luptat bine cu ei
si de trei ori au respins atacul lor. In cele din urm, s-au indreptat impotriva steagurilor de husari, care erau asezati toti in cerc si s-au amestecat
asa de mult cu ei, inch nu puteau s dea cu lncile, ins urnindu-se din
loc au apucat pustile si armele albe si au respins pe pgini. De asemenea
au dat un mare atac in fat, unde sttea rposatul pan Dinof [Denhof] si
hatmanul de cimp, care li s-au impotrivit brbteste. Dar totusi dup aceea
fiind respinsi din loc pin departe, au fost siliti s prseasa tabra de care
72 Kainarg = Ciinari sat, raion Drochia R.S.S.M.
73 In copia polorig: Skaimier umyslil byl do naszych na koczowiska tatarskie prosto ku
Tegini, Bilgrodu. In traducerea francez, a lui Skupiewski, Skaimier este trecut ca un nume
propriu de persoan'i. De fapt, e vorba tot de satul Ciinari.
74 Stanislaw Zcilkiewski, care cumula demnittile de mare batman qi de cancelar.
75 In 1595, in intilnirea dintre poloni qi ttari, de la Tutora.
76 Gazi Ghirai al II-lea. Pentru redarea acestor operatii, vezi Calatori, III, jurnalul
lui Zamoyski.

77 Aici este probabil o grocarg in textul copiei polone, lego Mosc pan cancterz to'iest
batman wielki o 18 woisko do potrzeby wywiodt.
469

www.dacoromanica.ro

P. 483

pedestrimea. Pedestrimea s-a aparat mult vreme; ai nostri79 au vrut de

salveze, dar aceasta era cu neputinta din pricina
citeva ori
paginilor si din cauza slabiciunii alor nostri si mai ales a cailor istoviti.
La cealalta aripa ai nostri au dus-o mai bine, caci acolo nu a fost o navala
atit de mare si toata tabara de care, precum i tunurile au fost aduse
Astfel i unii i-au respins pe ceilalti i aceia pe acestia Ora ce s-a facut

noapte neagra; noaptea a curmat lupta nehotarita, dei paella s-au silit
mult s impinga pe ai nostri spre Prut. Paginii au suferit pagube mari,
dupa cum au mgrturisit ei lnii ca vineri i simbata au pierdut trei mii
de oameni; dintre ai nostri n-au cgzut mai mult de 30079, printre care

mulvi argati, care minau carele taberii90. Numai intr-atita au izbindit pagtnii,

ne-au luat citeva pusti si, peste zece steaguri, tns

ai nostri au luat

citeva tunuri tatresti.

20 septembrie. Mind ai nostri a e greu s respinga pe pagini, mai

ales pentru c pierdusera multi cai i pedestrimea suferise mult, domnii hat-

mani au hotarit s porneasca spre Nistru cu tabara de care. Insa cei ce

voiau sa-si vula casa cit mai repede au declarat ca. nu vor sa mearga cu
tabara legata, ci s treaca Prutul Mari, netinind seama nici de bolnavi,

nici de pedestrime, nici de atitia fii de nobili, care urmau sa fie lasati prada
macelului sau sa fie prinsi de dusmani. Asile!, abia a inceput sa innopteze,
ca au si strigat: la santurir i ei cu domnul Moldovei au pornit spre
Prut. Ints-acolo au plecat 3 000 de oameni, dintre cei mai alesi, dintre care
abia vreo suta au mai vazut Polonia, catre care se grabeau asa de bucurosi, caci cei mai multi s-au inecat, pe altii i-au tgiat moldovenii i tatarii,
altii au ajuns in tnchisoare. As vrea ca Domnia ta s afle de la altcineva
cine a facut inceputul unei fugi asa de rusinoase. Domnul cancelar a incercat si tratative cu Galga sultan, fiind indemnat de soldati, dar dupg cum

am putut observa, au fost intotdeauna zadarnice; numai atita au fost de

folos c soldatii, care erau zdruncinati dupa fuga fratilor, si-au recapatat
cumpatul.
P. 484

In ziva sfintului Stanislavn s-a hotarit ca s purcedem in forma de ta13r legatg. In ziva sfintului Mihai.92, seara, am iesit din transee. Acolo //
paginii au inceput tndat s ne inconjure, s traga cu pustile, sa dea lupte

de hartuiala. Noi am pornit deadreptul spre lagarul lor. Ei au fost siliti

iasa din corturile si din bordeiele tataresti; toata noaptea ne-au urmarit

ping. in zori.
79 Cavaleria.
79 Disproportie frecvent

n rapoartele polone.
8 Adici un fel de rIndasi de grajd necombatanti.
" 27 septembrie (dup calendarul gregorian polon).
8*

29 septembrie.

470

www.dacoromanica.ro

In ultima zi a lu septembrie, ne-au tiat calea si iencerii; au intrit

o movil, ceilalti stteau in coasta noastr. Cu un mare strigt au pomit
impotriva noastr. Cind acestia au fost respinsi, ienicerii au prsit movila
lsind si niste tunuri mici, pe care ins ai nostri nu le-au luat. Ne-am oprit
nu departe de acolo si am stat toat ziva; indat ce a venit seara am pornit

spre Mohilew; odat cu ziva ne-am deprtat de Prut.

1 octombrie. Mi se pare ea' abia atunci Galga sultan si-a adunat alta

oaste a sa, cci nu erau asa de mulTi in ajun. Indat ce noi ne-am oprit
putin la un iaz, ne-au ajuns din urm psinii; ei au atacat tabra de care
Cu un mare strigt, cutind pe unde s, patrund, dar din mila lui Dumnezeu, dusmanul a fost infrint peste tot; pedestrimea noastr i-a gonit foarte
departe de tabr si au adus in acel loc dou tunuri mici (ceea ce ni s-a
intimplat numai cu acest .Erilej). Am innoptat acolo, pentru a Galga sultan se prefcea c ar voi sa termine tratativele incepute la Tutora si spentru
noi merita s ne artm inselati, ad avearn si noi nevoie de odihna. Ins

In zori au atacat iarsi tabra cu toat puterea lor, ceea ce a tinut Ora
la prinz. Neobtinind nimic, s-au retras cu pagub si s-au oprit pe drum
la o jumtate de mil de noi. Ina seara, noi am pornit spre tabra lor
si au fost siliti s ne lase trecerea liber.

3 octombrie. Cu un ceas inainte de zia, ne-am oprit, iar ei, de asemenea, dup noi. In acea zi, turcii au dat numai lupte de hrtuial, dar
fr folos: au pierit multi ieniceri si din ceilalti. Cu o or tnainte de
sear am pornit. Insusi Iskender pasa si Galga sultan cu curtea lor ne-au
atacat, ins. s-a vrsat singele lor si eind au azut mai multi dintre cei
mai de seam, atunci atit turcii cit si ttarii s-au intors. Am umblat toat
noaptea si. nu ne-am oprit dedt la prinz, poposind un ceas sau dou. Si
intocmind tabra, am pornit la drum. Aceasta s-a intimplat in ziva sfintului Frandsen, cind abia am pornit si pginii au nvlit din toate prtile
asupra noastr. Turcii cu 1 500 de oameni ne-au lovit pe la spate, vrind s.
ne sparg tabra, ins au fost respinsi in mod &pros si au pierdut pe multi
dintre ai lor; mai intii au fost respnsi la o movila, apoi au fugit si de acolo.
Aceast lupt a tinut cam trei ceasuri. Dup aceea, s-a innoptat si noi am

pornit la drum, iar pginii dup noi. A doua zi s-au legar mai putin de
noi. Mud hran cailor, dupi &elm ceasuri am pornit la drum. Ina In
noaptea aceea, la 5 octombrie, s-a ivit foamete mare printre noi, cici des
am fi putut s ne mincm caii, nu era unde si cu ce s-i frigem. Mai ales
nesomnul ne chinuia mult, unii acleau ca morti, altii isi pierdeau mintile,
altii voind a doarm, se urcau in cruve si lsau locuri goale in tabr.
Dimineata, aclic la 6 octombrie, am ajuns la o ap, dar nu stiu de
ce nu ne-am oprit pe malul ei, si eu cred c aceasta, ne-a phubit, cci desi83 4 octombrie.

471

www.dacoromanica.ro

13.

485

gur cg era nevoie ca s se odihnease oastea asa de obosit. atit de lupte

si de foame, si mai ales de nesomn. Dar am zornit spre Nistru, f.'r
s. ne odihnim, nu stiu din sfatul cui. Pieirea noastra va fi fost din aceast
lips. de odihng a noastrg de o zi i jumkate si de doug nopti. Si cu
mergeam mai departe, cu atit oastea slgbea, cgci s-a mai adgugat la neajunsurile cele dintti o sete nemaipomenit. Si atunci a venit noaptea In care
am pierdut totul, cgci, precum am spus, // lipsa de somn a tulburat mmtea oamenilor j ei aveau nevoie de odihng, dar setea ti trggea ctt mi
repede catre Nistru. Si in aceastg tulburare, autoritatea hatmanilor nu se mai
cum si noaptea inlgturg rusinea faptei. Deci si ucrainienii84,
putea impune

care furaserg multe din lucrurile noastre, erau bucurosi s fuga si au iesit
din mijlocul nostru noaptea, fgrg pricing, desi nimeni nu-i ataca, si au ngvglit spre Nistru, lgsind lucrurile i tunurile. Atunci au sosit pgtnii, au
rgsturnat carele, au prins pe slugi si pe cei care rmIseserg acolo. Cea mai
(mare parte din casta a ajuns ping la Nistru. Unii au scgpat, dar cei mai
multi dintre ei s-au inecat, iar pe altii, i-au predat tridgtorii85 moldoveni
pgenilor peste Nistru.
Am pierdut pe domnii hatmani, domnul cancelar a pierit, hatmanul de
cfmp a fost predat de moldoveni lui Iskender pasa. Pan Strus, starostele
de Rubieszow, pan Luca Z6lkiewski al nostru, erau la Nistru. Despre starostele de Winruca nu stiu dacg a pierit sau dacg a fost prins. Dintre rotmistri86, care, atunci la sfirsit, nu mai erau decit zece, au scgpat numai
doi cazaci. Pan Dinof [Denhoff] primind citeva gloante, a pierit. Oastea cglgretilor imp1gtosati87 a scgpat, aproape frg cai, frg arme si zale; dintre lisovti88 au scgpat ceva mai putin decit jumgtatea. Oastea dusmang. era de

150 000 dupg cum spun ei tnii. Noi dud am venit la Tutora, abia dac

au mai venit 8 000 dintre lisovtii din Ucraina iar acum, dud am plecat, nu
erau mai mult de 5 000, dar aceastg oaste se va tmplini repede.

84 Cazacii de sub comanda lui Hmeleki i Kazanowski.

85 Rgbdarea moldovenilor fusese lung. Ina din primii ani ai veacului, Ieremia declara
regelui Poloniei c excesele ostasilor poloni Indirjiseri pe moldoveni, care au trebuit si fie
amenintati cu moartea, daci ar ucide cumva pe vreunii dintre acestia. $i Joppecourt
Alexander" .pomenesc de purest' -ile polonilor in Moldova sivirsind jafuri, robiri de locuitori
pasnici, siluin i ucideri.
comandarqi de roate.
Kvarcina, cavaleria grea Imbrcat n zale.
Vezi mai sus, n. 14.

www.dacoromanica.ro

CHIRIL LUKARIS
1572-1638

Chiril Lukaris s-a nscut la Herakleion, in Creta,

la 1 noiembrie 1572.

A urmat studii de teologie si filozofie la Venetia si Padova intre anii 1587 si

1593,

sub conducerea unchiului su, patriarhul Alexandriei Meletius Pigas (1590-1601) si a cretanului Meletius Blastos, ajungind chiar rector al scolii grecesti din Constantinopol.

In 1594 a fost trimis ca syncellos" la cneazul Vasile din Ostrog, unde a condus
si de limb greac. Avea misiunea de a film actiunea iezuitilor, care
urmreau supunerea bisericii ortodoxe curiei papale. Lukaris a intretinut relatii si cu Biserica ortodoxii din Liov, ctitoria domnilor Moldovei Alexandru Lpusneanu si Ieremia

scoala de teologie

Movil.

In 1595 a fost consacrat diacon de Meletius Pigas, a drui traditie a urmat-o. Dupl.
o clkorie prin Olanda, Germania 0 Elvetia, a fost insrcinat
pill in 1599
cu
vicariatul bisericii ecumenice, iar In
sia Mic.

calitate de hierokeryf a fcut o cltorie In Ru-

473

www.dacoromanica.ro

A asistat la sinodul din Brzesk, unde a fost impusg preotilor rusi, supusi regelui
Poloniei, unirea cu Roma.
Rudenia sa cu Meletius Pigas i-a inlesnit alegerea ca patriarh al Alexandriei (1601
1620). (Hurmuzaki, Documente, XIV, p. 723, doc. DCXCVII; B. P. Hasdeu, Arhiva istorica
II, p. 196, nr. 338.)

Cu sprijinul domnului Trii Rominesti, Radu Mihnea (1611-1616), pe care 11 cunoscuse in tinerete la Venetia, unde acesta crescuse sub supravegherea Marioarei Vallarga,
sora doatnnei Ecaterina, bunica domnului, Lukark a fost numit vicar al bisericii din Constantinopol (1612), pe care a administrat-o, obtinInd chiar pentru scurt timp scaunul patriarhal
(octombrie 1612). Intimpirand tns opozitia episcopilor de Palaiokastron, Thesalonic
Larissa, precum si a unui fost mitropolit de Mesembria, Lukaris, dupg alegerea lui Timotei
al II-lea (1612-1620), s-a retras in Tara Roma'neascg (1613), la Radu Mihnea, pe cace
l-a urrnat In Moldova (1616-1619), inapoindu-se cu acest domn la Bucuresti, in 1620.
Datoritg sprijinului agentului diplomatic al Statelor Generale ale Olandei la Constantinopol, Cornelius Haga, pe care il cunostea incg din 1602, Lukaris a fost numit, pentru
a doua oarg, patriarh de Constantinopol (nokmbrie 1620-12 aprilie 1623) tocmai cind
se afla in Tara Romneascg, unde Radu Milmea fusese repus In scaun.
In cursul calgtoriilor sale in Germania si In Olanda, Lukaris intrase in relatii cu
protestantii i Cu calvinii. Intretinea legturi i cu calvinii din Transilvania, sprijiniti de
principele Gabriel Bthory (1613-1629). De Indat ce a ajuns In scaunul patriarhal a
cgutat s introducl uncle reforme in spirit calvin si a trimis tineri greci s studieze In
Anglia. Cu sprijinul agentului englez care juca un mare rol la Poart, a adus din Anglia
litere grecesti, confectionate chiar la Roma, pentru infiintarea unei tipografii de care voia
sg se foIoseasc in actiunea sa impotriva iezuitilor. Acestia 'insg i-au distrus presele. Dar
apucase s publiee tratatul lui Meletius Pigas Impotriva papei.

Sustinuti 4 de ambasadorul francez la Constantinopol, de Czy, iezuitii obtinur. exi!area sa vremelnic. la Rodos, in aprilie 1623, dar tn urma interventiei ambasadorilor
Angliei i Olandei, Lukaris a fost repus in demnitatea sa, la inceputul lui octombrie 1623.
In 1628, in cursul celei de a treia pgstoriri a lui Lukaris (22 decembrie 1622-4
octombrie 1633), s-a tipgrit la Geneva un catehism al credintei ortodoxe ce i-a fost atribuit.
Cartea a provocat discutii vii, din cauza unor pasaje de influentg calving. lar iezuitii
au folosit moartea lui Radu Mihnea (1626) pentru a deslgntui persecutia din 1627-1628.
Denuntat ca fiind hi relatii secrete cu cazacii, dusmanii Imperiului otoman, ale cgror raiduri
de jaf ajungeau ping sub zidurile Constantinopolului, Lukaris a fost acuzat de trgdare
exilat in insula Rodos (octombrie 1633). S-a retntors ns i cu sprijinul lui Cornelius
Haga a fost repus hi scaunul patriarhal (11 octombrie 1633). Dusmanii si nu s-au dat
trig bgtuti si a urmat o serie de intrigi tn cursul cgrora Lukaris a fost din nou depus
exilar (25 februarie 1634), apoi rechemat i Inscgunat pentru a cincea oarg (aprilie 1634
martie 1635). In martie 1637 a fost relnscgunat pentru a sasea i ultima oarg. Fiind din
nou acuzat de uneltiri contra sultanului Manned al N-lea, a fost din nou destituit (17 sau
18 iunie 1638) si exilat. Nu se stie clad a fost ucis chiar pe vasul care trebuia
duci
474

www.dacoromanica.ro

spre o destinatie necunoscuta sau daci a murit in urma relelor tratamente la care a fost
supus in vreun castel de pe malurile Marii Negre.

Chiril Lukaris a facut doua calatorii in Tara Romaneasca. In prima, din anii 1614
1615, Inaltul ierarh patroneaza o serie de actiuni menite sL intareasca influenta Patriarhiei
din Alexandria In viata religioas a principatului muntean; astfel, el primeste le 26 iunie
1614 Inchinarea ctitoriei Buzestilor de la Segarcea catre sediul su patriarhal din Egipt;
hotaraste, la 4 septembrie, ca egumenii de la manastirea Bistrita sa fie alesi dintre calugarii
din lacas, iar In acelasi an, 1614, intarete inchinarea mnstirii sf. Troit (Radu Voda)
din Bucuresti catre Alexandria ortodoxa; in sfirsit, la 19 mai 1615 este martor la actul
prin care Radu voda Mihnea intareste patriarhiei stapinirea manastirii Stanesti.
A doua calatorie a lui Lukaris In Tara Romneasca a avut loc n anul 1620. Cu acest
priIej, el este solicitat de diferiti boeri (Ghica fost aga, Sima unchiul lui Leca Spatarul,
Theodosia vaduva lui Andrei logoatul, Balea postelnicuI din Rusi s.a.), care fac apel la
malta sa autoritate, spre a le solutiona Iitigiile de proprietate pentru stapinirea unor mosii
In ianuarie, 9 martie, 5 si 9 mai; la 14 octombrie, el primeste de la Radu Mihnea, pentru
patriarhie, veniturile vmii de la Ocna Mare. Pentru toate acestea vezi Documente privind
i>toria Romaniei, B veacul XVII, vol. II. pp. 287, 301, 321-322, 351-352, 390; vol. III
pp. 456, 482, 489, 497, 516, 521, 597; vol. IV, pp. 120 6 453.
Cu ocazia acestei a doua calatorii in Tara Romneasca, Lukaris a scris o scrisoare,
pe care ambasadorul olandez Cornelius Haga a trimis-o in traducere, in limba olandeza,
Statelor Generale. Alcatuita la 20 septembrie 1620, cind polonii erau la Tutora, ea cuprinde uncle stiri interesante despre razvratirea lui Gaspar Gratiani i despre lupta data
intre poloni 6 turci.
Lukaris este autorul mai multor opere teologice mult discutate, dintre care cele mai
insemnate sint: Confessio fidei graece et anglice, Londini
1629; Confessio Christiane Fidel
cui adjuncta est gemina ejuscliem Con fessionis Censura synodalis, una a Cyrillo Berrhaeensi,
altera a Parthenio Patriarhis istidem Constantinop <olitanis> pervulgata Omnia gr. et lat.,
Londra, 1645.
Privitor la Chiril Lukaris, a se vedea indeosebi cuprinzatoarele monografii ale lui
Gh. Arvanitidis, 1Cvpao 6 Aouxecpig (1572-1638), Atena, 1939, 6 G. Hatziantoniu,

Protestant Patriarch. The Life of Cyril Lucaris (1572-1638) Patriarch of Constantinople,

London, 1962, iar ca studii speciale mentionam loan Mihaicescu, Les ides calvinistes du
patriarche Cyrille Loukaris In Revue d'histoire et de philosophic religieuse", Strassbourg,
1931, pp. 506-520, Nicolae M. Popescu, Chiril Lukaris fi ortodoxia romana ardeleana
in Biserica ortodoxa roman'i", LXIV, 1946, nr. 7-9, p. 431 si urm. M. I. Manoussakas,
'ET avexacrrog p.vcrruch MaiXoypextpia vo KvpiX,Nou Aouxcipeo4 rcpk -r6v 'AyyXov rcpearicyr)no iv
Kcovo-ravrtvoun641, Sir Thomas Roe 1625-1628. Corespondenta secreta inedita a lui Chiril

Ltikaris cu ambasadorul Angliei la Constantinopol Sir Thomas Roe (1625-1628) In

rreccygiva .ros O BucpatrrcvoXoracot; Euve8pfou ChaauXovix% 12-19 Asrptidoo

1953, vol. II, Mena,

1956, pp. 533-543.

475

www.dacoromanica.ro

Pentru c51toriile lui Lukaris fa Tara Romaneascs vezi Sadi Ionescu, Bibliografia cal'sitorilor striiini, pp. 120-122, N. Iorga, Istoria ronulnilor prin ailatori, I, Bucuresti, 1928,

pp. 74-75 si L Pulpea-Mmureanu, Legaturile patriarhiei din Alexandria cu tarile rorniine

In Studii teologice", seria a II-a, VIII, 1956, n. 1-2, p. 64 si urm.

www.dacoromanica.ro

$TIRI TRIMISE DIN TARA

ROMANEASCA DESPRE
IMPREJURARILE DIN MOLDOVAI
1620 dupa 20 septembrie

Copie. Traducerea unei piri ce mi2 s-a trimis de catre patriarhul de Alexandria3, care se afrci acum in Tara Romaneasca
la curtea principelui Radu Voievod4.

Dupa ce s-a risculat Gaspar voievod5 irnpotriva turcilor s-a dus la

Hotin si a dat de stire polonilor c Iskender Pasae era singur, ca s vin:
ajute pe el. Asculdndu-1 n aceasa cerere s-au dus acolo domnii poloni
care sint insiraIi mai jos:

Dupg traducerea extrasului In limba olandezg a scrisorii trimisg de Lukaris ambasadorului Olandei, la Constar.tinopol, publicatg de N. I or g a, in Studii fi documente, IV,
p. 178.
2 Adnotare a ambasadorului Olandei.
3 Chiril Lukaris.
Radul Vaivoda = Radu Mihnea.
5 Gasparo Vaivoda
GraTiani.
6 Scander-papa. Vezi mai sus, relavia lui Joppecourt, n. 81.
477

www.dacoromanica.ro

p. 178

Z6lkievski7, ginerele su care era hatmane; fiul sti, Zamoyski8; palatinul de Camenita, Kalinowskil; Koreckill si multi alti pani, cu o armat de
40 000 de oameni viteji, si venind in Moldova intr-o localitate numit TuF. 179 Tora12 si asezindu-si acolo tabra g si intrindu-se, au trimis 5 000-6 000
de oameni pentru a-1 ataca pe Iskender Pasa, iar restul oastei, in numr de
aproape 15 000-30 000 (?) de oameni a limas in tabr. Acei 5 000-6 000
au ajuns in fata lui Iskender Pasa care venea impotriva lor impreun cu
sultanul, fratele hanului13. Turcii erau 10 000, ttarii 30 000 de oameni"
si in urma lor mai erau Ina multi altii. S-au luptat impreun, si: acei
5 000-6 000 au fost btuti, dintr-o data.; apoi sosind la santurile polonilor,
acestia fiind foarte speriati si cuprinsi de mare fric au stat aici mai mult
In intrituri si in santuri.
Gaspar voievod foarte suprat de aceasta a fugit noaptea cu moldovenii
p. 180 care erau la el, dar tranii15 i-au oprit si. i-au ucis. Pe unul, anume Bucioc
l-au prins viu si l-au adus lui Iskender Pasa care a poruncit s-1 traga in
teap.

Calul pe care clrise GaTar voievod a fost de asemenea adus lui Iskender Pasa, care a druit aducatorului 200 de galbeni, poruncind s se caute
si capul domnului, intre morii.

Acei pani poloni, fiind impresurati In tabra lor si rbdind mare foame
si lips de toate cele, au tinut felurite sfaturi, unii fiind de prere s fuga,
ceea ce nu s-a gsit Cu cale, alIii au crezut c trebuie s tr,ateze cu turcii
ca s ingduie oamenilor s ias numai cu armele; ceea ce a primit bucuros
Iskender Pasa dar fratele hanului n-a vrut s ingduie aceastal
si astfel
ei rmtn In santuri de se lupt.

La 13 septembrie stil vechi au plecat de la Iskender Pasa oamenii care

au adus aceste stiri si polonii erau atunci in santurile lor. Iskender pasa
a scris lui Radu voievod, Domn al Trii Romanesti ca s vin la el cit mai
7 Zolchotschi, vezi biografia sa in volumul de fa;, precum si &rile de searra asupra

Campaniei din 1620, pp. 443-472. Era mare cancelar si batman al Coroanei.
8 Koniecpolski. Era hatman de cimp.
e Zamoschi. Fiul lui Jn Zamoyski.
113 Cullinoschi.

11 Samuel Korecki, ginerele doamnei Elisabeta, fugit din inchisoarea Yedikule, in toamna
anului 1617 (28 noiembrie).
12 Tzitzora.
13 Devlet Ghirai, fratele hanului 6anibek Ghirai al II-lea.
14 Cifrele nu corespund cu cele din relatiile precedente.

n. 25.

16 Inexact. Pentru sfIrsitul su, vezi mai sus, Campania polora din Moldova din 1620,

16 Vezi tot acolo In Jurnalul de Campanie pp. i 53-455, unde apare in chip vdit
tu -cofitarilor.

duplicitatea
478

www.dacoromanica.ro

iute cu tabra sa si mi se pare a va si trimite oastea pedestr, cit a strins-o,

dar vod nu se va duce el fnsusi.

Se spune c. au venit atit de multi ttari 'inch nu este de crezut c po-

lonii s poat scpa.

Aceasta este adevrat si sigur, 20 septembrie, 162017.
Hotin este o cetate .... la granita Nistrului, catre Podolia.

Zolkiewski este cancelarul si marele hatman al Poloniei.

Zamoyski este fiul vestitului cancelar Zamoyski.

Korecki este acel care a fugit acum doi ani din turnurile Mrii Negre.
Tutora este un loc nu departe de Iasi, capitala Moldovei, asezat intr-un
ses frumos unde cancelarul Zamoyski, in vremea lui18 a avut o mare lupt
Cu hanul.

Bucioc este unul din boierii cei mai fnsemnati din Moldova care au

tinut cu Gaspar voievod.

17 UrmeazI note aclugate de autorul insemnrii.
18 Se refer la camvania din 1595.

www.dacoromanica.ro

POLO MIMO
(sfirfitul secolului al XVI-lea

dupa 1620)

Patricianul venetian Polo Minio, fiul lui Scipione

Minio, dintr-o familie foarte veche, s-a insurat la 28 noiembrie 1600 cu Maria, fiica lui
Petru $chiopul i vkluva lui Zotu Zigara (Hurmuzaki, XI, pp. 563-564, nr. 692), aviad

din aceast ckkorie un fiu, Teodor-Stefan.

Polo Minio si-a reprezentat sotia in procesul pentru mostenirea averii fostului domn
al Moldovei, mort in exil la Bolzano. Iar dup moartea fiului acestuia, $tefan vocl, la
Innsbruck (22 martie 1602), Minio s-a dus in Tirol pentru a-si revendica mostenirea

(ibidem, pp. 549-550, 553-554, 558-559), pe care guvernul austriac voia

insuseasc. In ciuda conventiei l'ncheiate de Minio la Innsbruck, in septembrie 1605, sotia sa,
domnita Maria, nu si-a cptat partea nid in februarie 1614.

In 1604-1605, Minio a ficut o clkorie tn Orient, pentru ca s recupereze sumele

de bani depuse de Petru $chiopul la Constantinopol, Ierusalim i muntele Sinai. Nu a
ajuns aproape la nici un rezultat. Dimpotriv, cum turcii eran foarte bnuitori, Minio
a czut prad calomniilor rspindite de creditori, care-1 acuzau de spionaj. Cu mare
480

www.dacoromanica.ro

greutate a izbutit s scape din inchisoare

s se intoarca la Venetia, in martie 1605,
in suita ambasadorului ducal si fostul bail (Hurmuzaki, XI, p. 565, n. 1).
In numele
sotiei sale, el intenteaza un alt proces carnarasilor Gheorghe si Aslan, rude cu Petru $chiopul, pentni banii dcpusi de acesta la manastirile din Levant (An. Acad. Rom.", Mem.
sect. ist., seria a III-a, t. X, 1929, p. 122).

In mai 1609, Minio a fost numit consilier la Cefalonia (N. Iorga, Studii

fi docu-.

mente, V, pp. 644-645).

Dup. 11 ani a facut o calatorie in Transilvania si Moldova, pentru a-si lua sotia
care se dusese sa-si revada Tara 6 s: se ingrijeasca de ctitoria lui Zotu Zigara, manstirea
1-11incea, cit 6 de a lui Petru Schiopul, sf. Saya. In timpul sederii sale in Moldova,
Minio a intrat in legatura cu boierii mai de seama 6 a punn astfel culege informatii
sigure si de o insemnatate vadit cu privire la venitiuxile
militare
ale celor doua tari romane, cit si la politica antihabsburgica a principelui Gabriel Bethlen,
de un asa mare interes in aceasta faz l a razboiului (de Treizeci de ani).
Aceste stiri au fost cuprinse intr-un raport care este, in acelasi timp, o expunere
a situatiei generale (staruind asupra trilor romane i indeosebi Transilvania, tot accentul
cazind asupra lui Gabriel Bethlen) si o propunere de a tocmi din tarile romane cavalerie pentru
slujba republicii. Pastrat in Arhiva din Viena, a fost publicat in colectia Hurmuzaki, IV, 1,
pp. 596-600 sub titlul: Scrittura presentata nell'Eccelso Collegio dal Nob. E. Polo Minio
16 ottombre 1620, letta nell'Ecc. Senato a 9 nov. 1620.

A fost analizat de N. Iorga in Istoria romanilor prin

caltori, I, Bucuresti, 1928,

pp. 293-297.
Informatii despre Minio se gsesc la N. Iorga, in studiul Foaia de zestre a unei
domnite moldovene din 1587 fi exilul venetian al familiei sale, in An. Acad. Rom.'
Mem. seq. ist., seria a
t. VI, 1926, p. 234 si urm. i In Ospiti romeni in Venetia,
1590-1600 Bucuresti, 1932, pp. 147 i urm., i la N. Banescu in Acte privitoare la urmatii
lui Petru Voda Schiopul, M. Acad. Rom". Mem. Seq. ist., seria a
X, 1929, p. 122
si

urm.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL DESPRE CALATORIA

PRIN UNGARIA, MOLDOVA $I
TARA ROMANEASCA1
1620, octombrie 20

p. 596

Cea mai insemnatg rscoal Impotriva casei

de Austria a fost aceea din Ungaria, dnd Gabriel Bethlen2, principele Tran-

silvaniei, a fost chemat de calvini si luterani sg ja coroana acelui regat,

deoarece prin aceasta imp.'ratul Ferdinand3 a ajuns in anul trecut, in mare
stdmtoare, fiind respins ping la porvile Vienei4, cetate unde avea de asemenea nenumgraTi dusmani. A fost o adevgratg minune a a putut scgpa
1 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat in Hurmuzaki, IV, 1, pp. 596-600.
3 Gabriel Bethlen, domneste filtre 1613 si 1629.

3 Ferdinand al II-lea, imprat (1619-1637), rege al Ungariei (1618-37) si Boemiei

(1617-37). SituaTia descrisI este aceea de la inceputul rzboiului de treizeci de ani, dup
ridicarea cehilor.

4 In noiembrie 1619, Viena a fost asediatI de 62 000 de ostasi ai lui Gabriel Bethlen,
de 15 000 de maghiari si de 10 000 de cehi.
182

www.dacoromanica.ro

.din acest gray impas, a fost intrucitva ajutat numai de regde Poloniei5, cumnatul su, care i-a ingduit lui Gheorghe Homonnay8, un ungur, s conduc

un mare numr de cazaci din regatul su trecind mai sus de7 Casovia
Ungaria, asa inch Bethlen, temindu-se si; nu fie atacat din spate, se hotrt

s se retrag la Pojon8.
Aceast; miscare nu numai c ddu nou curaL cehilor, dar a mai acut

ca aceia care erau cu inima indoit, sovitori, sa ia o atitudine hotrit

astfel se ivir in Austria, in Moravia, in Silezia i n posesiunile libere8

nenumrati dusmani ai maiesttii sale. Bethlen se folosi cu mult iscusinf

de aceast situatie lsind, pe de o parte, s se inteleag c. ar aduna trupe
pentru a ajuta pe imprat, iar pe de aka' parte, trimise n tain, Ee Marcu
Vocal tn Boenua s ncheie o intelegere prin care cehii li fagduira o suma
de 100 000 de scuzi" i toate acestea s-au fcut Cu invoirea turcilor, care
ti dau foarte bine seama cit este de important pentru ei dezbinarea Germaniei; cci astfel ei strit asigurati din partea aceasta impotriva unui rzboi,
de care se tem atila, si in acelasi timp ndjduiesc ca datoritl acestor tulburri s poat pune piciorul in Ungaria de sus, ceea ce, de altfel, se poate
intimpla, dac divina Provident nu-i impiedie.

Bethlen a ptruns cu mult noroc in Ungaria, MI a intimpina vreo

impotrivire, a pus stpinire pe cettile Satu-Mare12 i Tokaji3 si pe orasul

Casovia" si pe aproape intregul regat15, afar de castelul din Pojon18, unde

se afl coroana sub paza palatinului Forgcs17; a mai scos din lupt pe
generalul Andrei D6csy", pe care l-a trimis prizonier in Transilvania in
cetatea din Vgras, unde a si rnurit; era acelasi care acum patru ani, m-a
5 Sigismund al 111-lea Vasa (rege 1587-1632), avea o politici proprie de favorizare a
catalocismului si de apropiere de Habsburgi, n sensul unei actiuni antiotomane absolut opuse
politicii traditionale polone din tot secolul al XVI-lea.

6 Nobil din Ungaria Superioark pretendent la tronul Transilvaniei.

7 Dalla parte di sopra.

Pressburg, Bratislava).
Nelle terre franche, adic bucurindu-se de privilegii speciale.

8 Possonia

10 Fiul lui Petru Ceicel, pretendent la tronul Trii Romne$ti si al Moldovei, inca din
1607, pentru care vezi N. I o r g a, Pretendenti domnefti in secolul al XV I-lea, Bucuresti,
1898, p. 63, n. 3 si mai ales A. V e r es s, Documente ..., VIII, Bucuresti, 1935, pp. 24,
27-29, 50, 72-89, 150, 182, 191, 192, 300, 301.
11 Pe ling acestia, Frederic al V-lea, regele Boemiei rsculate, mai protnite Inci
200 000.
18 Sachomar.

13 Ora; 1i cetate in Ungaria Superioar.

14 Cassovia, resedir4a comandantului Ungariei Superioare.
15 Cucerise toat Ungaria nordic.
16 Spre deosebire de oras, care fusese ocupat de el la 14 octombrie 1619.
17 Forgaz. Sigismund Forgcs (1565-1621) a fost cpitan general al Unzariei Superioare
si, din 1618, palatin al Ungatiei.
Doci, cpitanul suprem al Ungariei Superioare, cu sediul la Ca.sovia, care, atacat
prin surprindere, a ca7ut In miinile lui Bethlen, impreura Cu comandantul ei.
483

www.dacoromanica.ro

luat prizonier la Satu-Mare. De atunci, Bethlen a facut tot ce i-a sta.t in

putinta ca s puna mina pe coroan etc ...
p. 597

Cit privete fortele sale armate, el are in Transilvania, cam la 8 000

de soldati cu leaf, in cea mai mare parte calari 0 mai poate recruta in
Ungaria alti 12 000. Este 'in virsta de vreo 40 de ani, fara copii, nu-i prea
sanatos, are un singur frate putin apt pentru a guverna un popor19, 0 pe
acesta nici ardelenii nu-1 vor de principe, cu toate staruintele lui Bethlen.
Nu este prea iubit in Transilvania, deoarece cirmuiqte cu mijloace tiranice,
dei acum se ferete s le -alai foloseasca; ci dimpotriva, se silwe cit poate
cUtige bunavointa ungurilor. Era un simplu nobil, dar dintre cei mai de
seama i cei mai bogati din aceasta Tara. A dobindit domnia in 1613, chid
turcii l-au alungat pe Gabriel Bthory", al crui trimis21 la Pout era el,
0 a dus negocierile cu atita indeminare, inch turcii i-au dat lui domnia.
In timpul din urma pierduse cu totul increderea turcilor daca nu
izbutea aceast micare a sa, care le folosea lor atita, Iskender pasa, generalul celor trei provincii22, avea ordin
folosind vreo imprejurare

prielnica; dar el" prinzind de veste, calatorea cu multa grij i tntotdeauna cu o garda sigur, indt ordinul n-a putut fi dus la indeplinire.
Pe cind facea pregatiri i stringea truEe ca s intre in Ungaria, lucra atit
de ascuns, mai raspindind i zvonul ca voia sa. dea ajutor imparatului,
putini 0-au putut da seama de adevaratele lui intentii, inainte de a trece

la fapte.
Se mai straduia s citige bunavointa24 domnilor Moldovei i Tarii Rop. 598

maneti, vecinii sai, tratInd cu ei prin solii de mare cinste", i in deosebi

Cu principele Gratiani", de care se indoia cel mai mult, de aceea i-a dat
un imprumut de 5 000 de techini27, macar c dupa plecarea lui, Gratiani
n-a pregetat s incerce atit la Poarta cit 0 in provincie", Cu ajutorul citorva
nemultumiti sa se aleag el domn. Ajungind acest lucru din timp la urechea
lui Bethlen, acesta a luat masuri de prevedere 0 a fost cuprins de anta ura
urmreasca fara incetare, i a
impotriva lui, tndt de atunci a inceput
14 $tefan Bethlen, numit guvernator dupi moartea fratelui su, a refuzat tronul, ca apoi
incerce s-1 ocupe Cu armele de la Gh. Rkoczy L
20 Gabriel Bthory (1608-1613).
Capuchehaia.

22 Adiel Transilvania, Tara Romineasei si Moldova, date In grija acestui valiu al

Silistrei.
Bethlen.

24 Rendersi ben effetti

Onorevole.

affetti.

" Gaspar Gratiani, domn al Moldovei (1619-1620).

27 In text: C-ni.

22 Transilvania. Despre Gratiani vezi in anex'l textele lui /valbi i Iancovie.

484

www.dacoromanica.ro

trezit la turci atita neincredere in el, inch ca urmare a acesteia, Gratiani

a pietdut domnia Moldovei ... etc.

Pasa din Buda29, si cel din Timisoara39 au ordin ca, la once chemare
a lui Bethlen s mearg in ajutorul lui; el ins nu se va sluji de aceste ajutoare, decit dac ar fi silit de nevoia cea rnai cumplit; cu toate ca st in
ledatur necurmat cu ei, se fereste s-i lase s se apropie; mai de grab se va
si se va multumi
ingriji
s i se dea in ajutor citeva cete de ttari,
deoarece nu se teme de ei c ar putea si-i ocupe din cetti, cum ar
face turcii, cci ttarii slujesc numai pentru a rspindi groaza, si a face incursiuni si jafuri si nu pentru a se aseza statornic in vreun loc. Stie s se
fac pretuit si temut, si de aceea este socotit ca un om puternic. Este calvin,
cu toate c in Transilvania stint mai multi luterani, unitarienim si anabaptisti32 dedt calvini; intre acestia domneste cea mai mare dezbinare, macar
csi acum sint uniti cu totii, dar daca ar cdea cumva Casa de Austria s-ar
ivi, fir indoial, mari neintelegeri intre ei.
Veniturile lui33 din Transilvania se ridia la 300 000 de techini; din
Moldova si Tara Romaneasc se scoate mai mult, cu toate a aceste fri sint
cu mult mai srace si mai putin locuite, din cauz a acolo sarcinile se pun
dup bunul plac al domnului, pe cind in Transilvania erincipele ti axe contributiile sale bine definite, pentru care mai trebuie sa pura si mult iscusint34 fa; de locuitori. Poate aduna pin." la 15 000 de osteni si chiar mai
mult, cind o cer nevoile frii, care e foarte bine tntrit de la natura, fiind
inconjurat in intregime de munti inalti cu putine trectori prin ei; de aceea
este foarte usor de aprat. Tara are in cuprinsul stz multe cetti de cea
mai mare important; si acolo se afl pe lingl altele, sapte orase35 foarte
frumoase, locuite de o colonie de sasi, care se bucur de multe privilegfi si
de o jurisdictie a lor proprie, sub ascultarea principelui. Provincia este
plin ca un ou, nu numai de orase frumoase, precum am spus, ci si de
castele si sate; are pozitii minunate si din cele mai frumoase pe care le-a
crear natura.

De aceea, acest principe se poate mentine mai usor decit cei din Tara

Romneasc si Moldova, care se gsesc in cimp deschis, fr cetti sau locuri

de refugium, dar situatia acestora e mai departat de subiectul nostru, dei

n Nakkas Hasan-pasa.
3 Dek Mehmed-pasa.

31 Ariani. Astzi cunoscuti mai ales sub numele de antitrinitari sau unitarieni. In Transilvania se mai gsesc cam 60 000-70 000 de suflete.

32 In text: Sabbatary. Pentru aceste secte cf. Rev, ist. rom.", III, 1933, p. 431 si urm.
n Ale lui Bethlen.
" Destrezza.
36 Pentru confuzia dintre ,,sieben Bilrgen si numele de Sibenbiirgen vezi Calatori I.
36 Turcii, dup cum se ;tie, nu permiteau s se construiasc fortificatii pe teritoriul celor

dou principate.
485

www.dacoromanica.ro

are totusi o legatura cu acesta. Domnul Moldovei are un venit de vreo

350 000 de techini37 mai mult sau mai putin, dupa cum stabilete domnul

o suma mai mare sau mai mica, 0 anul trecut, cind m-am oprit in acea

Tara, stiu c Gratiani a scos reste 400 000 de techini. Poate cherna la oaste

pina la 10 000 de arca0 calari, care sint trupa cea mai viteaza din acea
pa', i sint datori sa-1 slujeasca pe domn Ara alta rasplat decit unele
privilegii de care ei se bucura obinuit; are numai 500 de osta0 cu plata,
atit pedetri cit i calari, care alcatuiesc garda sa. Platete la Poarta un

tribut de 58 de pungi de aspri38 care fac 58 000 de scuzi. Gratiani, pentru

a-0 mari meritele, a mai adaugat la tribut de buna voie Inca 6 000 de scuzi,
caci inainte fusese numai de 52 000. Aceasta dare impreuna cu alte pechequri
cu plocoanele de fiecare zi catre paple, se ridica impreuna Oda' la
150 de pungi. Aici vin i plena turci nenumarati, i toti storc aceasta tara.
De la o vreme incoace, a pus sultanul un pa a mai mare38 la Cetatea
Alba", atit ca s in in felt' aceste provincii, cit si din pricina cazaciloru;
locul i aezarea sint potrivite pentru acest scop, deoarece se afla la mijloc
0 este in hotar cu tos' i nu departe de gurile Dunarii, ceea ce nu face decit
impovareze 0 mai mult aceste provincii, deoarece sub pretextul c ar
cldi fortificatii i alte nascociri, vrea s i se mai dea 100 000 de techini pe
an 0 chiar mai mult.
Domnul Tarii Romiinqti poate conta pe un venit de 250 000, stors in

acela0 fel; din acesta platete la Poarta un tribut de numai 33 de Fungi

P.

0 este supus acelora0 vexatiuni, totu0 Tara Romneasca nu este expusa adtor prime jdii ca Moldova, 0 atit dornnul eh i locuitorii traiesc in mai
mare linite. Moldova este mai bogata, acolo negustorii i boieriin chtiga
599 Cu mult mai mult. Tara Romneasca poate
ridica 8 000 de soldati, asemenea celor amintiti mai sus, dar nu tot atit de viteji, i aici locuitorii sint
mai credincio0 si mai statornici. Din aceste provincii Serenitatea voastr
ar putea s recruteze o buna trupa de cavalerie, precum am mai aratat pe

larg intr-un memoriu dezvoltat din iulie 1617, intrucit in 15 zile pot fi
cu uurinta condusi prin Vidin 0 Bosnia la Spalato43; despre acest lucru
C-ni.

38 Aceast cifr e foarte apropiat de cea indicat de firmanul din 1620, prin care se
spune c noul domn, Alexandru Ilias, era obligat s pltease potrivit obiceiului strvechi de
cincizeci i sase de ori o sut de mii de acc
drept baraciu" (Buletinul Comisiei istorice",
XIII, pp. 13-16), adic 56 de poveri de aspri. V. M. Ber z a, Haraciul Moldovei fi Tarii
Romiinelti in sec. XVXIX in Srtudii fi rnateriale de istorie medie, II, 1957, pp. 18-19.
39 Bassa Generale. Vezi
40 Moncastro.

mai jos p. 491.

41 E per respetto din Cosachi.

43 Baroni.
43 Azi, Split,
Venetiei.

in Iugoslavia. Port la Adriatic; in secolul al XVII-lea in stpinirea

486

www.dacoromanica.ro

am cutat Cu toat sirguinta s m conving Cu proprii mei ochi pentru a-mi

servi patria. Nu va fi nici o alt greutate de intimpinat in aceast privint
decit obtinerea pasaportului care, se poate capta cu puvine daruri 6 chiar
pstra, si s spun oricine ce o vrea impotriva acestor lucruri, dar acesta
este adevrul 6 aceast afacere s-ar face cu mult mai puTin cheltuial de

bani si de timp, de cum s-a fcut cu olandezii, precum am artat pe larg

in acest memoriu.

Cei trei principi n-au decit de cistigat din faptul ck. turcii s'int in ilzboi cu crestinii. S-ar putea ca yentru a scpa de atitea sarcini si de teama
de a fi inlturgi din scaun, sa se rscoale, si s fac o diversiune indrzneav, cum s-a intimplat si in rzboaiele trecute, si de aceea impratul si
polonii se folosesc in cea mai mare msur de acest fapt44, instigl si intre%in pe refugigi, cum fac acum in Polonia cu fiii lui Simion-voca45 si cum
au acut in trecut cu Radu Serban, voievodul Trii Romnesti, mort de
curind, iar acum cu Ptrascu46, fiul vestitului Mihai Voievod.
44 Ne Ian grandissimi capitale.
" Fiji lui Simion Movili, anume Petru, viitorul mitropolit de Kiev, Moise (viitorul domn
al Moldovei), loan Pavel i alt Pecru.
1600 IX).
46 Nirolae P5trascu, domn nominal al llrii Romnesti (1599 XI

www.dacoromanica.ro

ANONEVI POLON DIN 1621

Retragerea dezastruoas a expeditiei lui Zolkiewski,

Infringerii de la Tutora, in toamna anului 1620, nu a Insemnat 4 lichidarea
conflictului turco-polon, mentinut viu de incursiunile tkarilor si cazacilor ce creau un vesnic
climat de rzboi nedorit in realitate nici de turd, nici de poloni. Izolarea Poloniei si
pierderile ei din 1620, l-au confirmat pe finrul sultan Osman al II-lea (abia scpat de
tutela dregkorilor sk) in hotkirea sa de a conduce personal, in anul urmkor, o mare
expeditie impotriva Poloniei la care trebuiau s-si dea concursul si domnii romni. Acest
rzboi, in ciuda pregkirilor turcesti, s-a mkginit doar la asediul cettii Hotin, tinut de
in firma

poloni. Ea constituia piedica cea mai sigur contra unei invazii turcesti a Poloniei. In schimb,

ttarii au pustiit Podolia. Dar rzboiul propriu-zis a fost doar un duel spectaculos sub
ochii sultanului, de o parte, si ai mostenitorului regelui Poloniei, principele Vladislav, viitorul Vladislav al IV-lea, de cealalt. Comanda polonilor o avea ins. octogenarul Carol
Chodkiewicz, ce tinea locul de hatman al coroanei. Campania nu s-a terminat prin victoria
uneia dintre pkti, ci printr-o pace rnillocit de agentul grec Batista Vevelli, indreptat
488

www.dacoromanica.ro

spre poloni de Radu Mihnea, domnul Trii Romanegi. Acesta, ca i domnul Molcrovei,
Alexandru Ilia$, primise porunc s vin Cu oastea frii in tabara sultanului. Situatia
dorrtnilor in asemenea Imprejurari era foarte precara. Despre ponosul lui Alexandru Ilias
a scris Miron Costin. Cistigatorul din urmi. a fost Radu Mihnea, pretuit $i de turci,
si de poloni, multumiti s puni capat razboiului. In tabara polona se ivise o epidemic
dz care a murk $i batrInul hatman. Totodata bintuia si o molima intre cai. Ostasii din
Lituania voiau s plece acasa. Ceilalti rabdau cu greu conditille existente. Razboiul de aparare circumscris la $anturile unei cetati nu oferea posibilitati de prada sau macar de aprovizionare cu japca dupa inspiratie. lar turcii nu izbuteau sa chtige o victorie necesara
pentru prestigiul sultanului Inainte de termenul de slobozire a oastei. Degeaba fusese chemat 6 pa$a de Buda, care a murit aici. Vestea apropiera regelui Poloniei in fruntea unei
armate a determinat reluarea negocierilor de pace, care au decurs destul de repede, revenindu-se la situatia dinaintea aventu-rii lui Gratiani. O marturie din tabara polona recla
unele aspecte din timpul acestui razboi. Doctunentul este destul de curios, constind din insemnari oarecum disparate In intervalul de la sfillitul lui iulie (st. n.), clnd tabara se
mai afla Inca n Pocutia i pina la 22 august, la care se adauga redactarea fragmentara
a instructiunilor de pace (deci inceputul lui octombrie).

Ind din primele insemnari este vorba de nemultumirea osta$ilor poloni, carora nu li
se ingacluia s cutreiere in voie Tara. In schimb, cazacii zaporojeni amenintau /a$ii 6 rpeau citeva sute de vite. Cu mai multa rinduiala ar fi putut captura 6 multi arment $i
boieri moldoveni adunati la un iarmaroc! Hatmanii trimiteau i grupuri mai mici in recunoagere. Tinarul boier Lupu Bucioc, fiul marelui vornic tras In teapa de Iskender-pasa,
In anul precedent, plecat cu un rotmistru de cazaci in rccunoastere spre Suceava, s-a intors
Cu un boier capturat intr-o prisaca.
Dar, In curind, marele batman a pus capat acestor raite. Irremnarile de jurnal

pastrate fragmentar, par sa apartina unui text consacrat mai ales consemnarii de informatii
obanute pe diferite ci. Indata' dupa a$ezarea taberei, este trimis fra nici o zabav la
Ia$i, dupa informatii ungurul Tekeli (Tkli), care servise mai de mult in oastea turceasd
$i care era acum rotmistru de cazaci. Acesta se intoarce peste trei zile, aducind cu el un
singur moldovean, mare negustor, om iscusit (viclean"), vechi cunoscut al sau, care da
uncle informatii, despre oastea turceasca i despre starea cailor, de soi prost i obositi de
drum. Aceasta informatie se Incruciseaza cu alta, adusa de un spion al lui Krystof Zbaraski, venit de la oastea turceasca aflati la Tutora $i care a prins ceva despre dorinta

zadarnica a domnului Moldovei de a fugi (adid de oastea polona, dupi cum este interpretata stirea, care Insa mai poate fi tilcuita i altfel). Se ivesc i unele gre$eli: de exemplu,
i se atribuie lui Alexandru Ilia trimiterea lui Vevelli 'in tabara polona, and initiatorul
acestui demers fusese Radu Mihnea. Apar si unele ciudatenii, multumita caracterului sporadic si eteroclit al Insemnarilor. Dar carui fapt se datoreste acest caracter? Dad este

vorba de o

culegere de diferite informatii

despre oastea turceasca, despre domni etc.,

atunci ce rost are includerea argumentarii hatmanului Cu privire la locul de gezare al

taberei? Tot astfel, ce rost are includerea celos doua puncte din negocierile de pace? Singura
explicatie as fi ca se Inregistra oarecum automat tot ce fusese adus la cunostinta celor
489

www.dacoromanica.ro

din tabr. Cu stabilizarea celor dota tabere (polon $i turco-fitar) disprea nevoia de
a culege informatii de genul acelora mentionate in text. De fapt jurnalul" propriu-zis nu
trece de data de 22 august, mentiunea despre punctele principale ale pkii fiind un adaos
oarecum strin textului. Acest text a fost publicat de I. Bogdan in Hurmuzaki, Supliment
II, 2, p. 446--470 cu o traducere francez a lui I. Skupiewski, cu data gresit 1619 in
loc de 1621. Lacunele acestui text fragmentar isi pot afla oarecare completare In naratiunea
pe zile a campaniei turco-polone din 1621 publicat de ... Mesrobeanu in Diplomatarium
Italicum III, pp. 225-235.

www.dacoromanica.ro

FRINTURI DE JURNAL DE TABARA

IN CAMPANIA POLONILOR
DIN 16211

16212 augustseptembrie

Ceasnicul coroanei a venit ca martor In

tab'Sra de la Skala3; acolo a venit din partea domnului Moldovei Alexandru4,

un italian, Baptista Veveli5; avea scrisori de la Husein pasa de la Bialogrod6 si de la capugi-basi 6 de la Insusi domnul, catre hatman, Carol Chod1 Traducerea s-a fgcut dupg textul polon, publicat de I. Bogda n, In Hurmuzaki,
supliment, II, 2, ro. 466 si urm., Insotit de o versiune francez. a lui Skupiewski.
2 In textul din Hurmuzaki gre*: 1619 (f) Evenimentele descrise se petrec In 1621.
3 Mc:lie a regelui Sigismund al 111-lea \Vasa, In Pocutia.
' Alexandru Ilia$, domo al Moldovei (1620-1621). Pentru atribuirea mediatiei, vezi nota
urmtoare.

6 Batista Veveli era grec, nu italian, fiind originar din Creta; In realitate fusese trimis

de domnul Trii Romnesti, Radu Mihnea (vezi Miron Costi n, op.

cit.,

pp. 80-83.

Amnunte In An Armeno-Kipchak Chronicle... , pp. 66--69. A fost ucis de Oran,' moldoveni

In rscoala din 1632 (M. Costi n, op. cit., p. 92).
6 Vezi mai sus p. 486 cu trimiterile 39 si 40.
491

www.dacoromanica.ro

p. 466

kiewicz care artau c doresc pace. Acest Veveli a fost retinut pin la sosirea voievodului de Vilna. Totui Nur ed-Din sultan7, fratele mai tinr al
hanului, care rtcea prin Moldova, a trimis cetele sale in tinuturile Republicii8 s prade is

ja ostateci (-- prizonieri), spre a afla unde este

otirea; dar aceste incursiuni au dat gre, c'ci n-au dobindit nimic, ci dimpotriv pginii au pierit Ora la unul.
1 August: am primit in tabr hotrtrea marelui hatman8 s. trecem
i acolo
Nistrul i s ne aezm tabra pe cealalt parte a lui, la Hotin
ne intrim in 4anTuri. A avut loc o mare dezbatere i multi au socotit
pentru aprovizionarea armatei este mai sigur i mai potrivit s nu ne
departm de Camenita i de granitele noastre
Marele hatman a adus
inainte patru argumente: intii vointa Mriei sale regelui de a trece granita;
al doilea s crufrn ye locuitorii notri; al treilea, i se prea mai potrivit
locul pentru a da batlia cu moldovenii, cci folosind anumite stratageme,
socotea c am putea da lupta acolo unde vrem noi, iar nu unde vrea dumanul, cxci alesese pentru tabr un loc foarte potrivit i astfel intocmit
ca s silim pe duman s incheie pace; al patrulea argument, cel mai insemnat, era c se auzea de venirea cazacilor zaporojeni i c acetia erau

hotriti s nu vinL.. dac nu vom trece Nistrul; ei nu erau incredintati

c oastea noastr se indreapt Impotriva turcilor, cci la astfel de oameni

impotriva acestei <simple>
treceri dup care hatmanii nu trebuiau s intre mai adinc in Tara dumanilor, ci

P. 467 bnuielile se trezesc uor /I I. Soldatii Ins cirteaut

numai s se opreasa la Hotin.

12 august. Tr' acea zi au venit scrisori tainice de la Semperk", din

Moldova, prin care el cldea de tire hatmanului c sultanulu se afl inc
pe ceralalt mal al Dunrii, c podul i se rupsese, iar citeva tunuri azuser
In ap; in oastea lui era mare foamete lipsind hrana i pentru cai i pentru
oameni, Mai scria i c domnul Moldovei fugise din Iai, temindu-se de
cazacii zaporojeni, cci acetia rpiser el:Ova oameni chiar de la curtea lui.
Ceata lor13 s-a tutors pin. la orFlul Soroca, dincolo de Prut. Nu aveau
rInduial i au lsat s. scape multi armeni i boieri moldoveni care se adunaser la un iarmaroc. Indat ce au prins de veste de venirea lor, moldovenii au fugit din orel, la ttari; cazacii ar fi putut s dobindeasa un
7 Sultan, titlu ce se clclea fratelui mai tidr al hanului tkarilor.
Reczypospolita. Este vorba de republica feudali a panilor poloni.
Marele hatman era in 1621 Carol Chodkiewicz, care moare in timpul expeditiei de
la Hodn.
' Pentru c'd nu existau astfel perspective de prac15..
11 Mai departe In text Szemberk, sol polon trimis pentxu tratative de pace cu turcii si
cu moldovenii.

12 Osman al II-lea (1618-1622).

12 A cazacilor.

492

www.dacoromanica.ro

succes mai mare. Totusi au capturat citeva sute de vite. Un slujitor al

panului Smolikowski si un porucinic de cimp au fost aniti cu focuri de
pusc.

Din porunca marelui hatman, pan Kopicinski rotmistrul de cazaci si

Bucioc", un filar boier moldovean, s-au dus spre Suceava; au ajuns la dou
mile dincolo de Prut, pentru a face o recunoastere; si au spus a turcii nu

intrasea in Moldova; nu au vzut pe nimeni si s-au tutors in tabr numai Cu un boier moldovean, pe care
prinsesea tntr-o prisac. Marele
hatman a oprit a se mai trimit cete in Moldova si s-a suprat pe hatmanul de cimp pentru a trimisese inainte o ceaa cu Lipnicki. Unii intelegeau
c s-a dat aceasa porunc din pricina lui Szemberk ce fusese trimis pentru
sau
a duce tratative de pace, ca nu cumva acesta a plteasc cu capul
acele incursiuni ale noastre. Altii erau de
faa de turci sau de moldoveni
prere a fusese indemnat la aceast interzicere de Ptrascu, fiul lui Si1.1

mion, fostul domn al Trii Romnesti15, care pstra ndejdea nestrmutaa

c. moldovenii se vor preda, si c5. Tara nu va fi pustiit. Pe de ala parte
ostasii se plingeau c. erau opriti s. adua alimente din tara dusman, cIci
ei, fiind lipsiti de bani, sufereau de foame.

La 19 august. In sfirsit toaa oastea s-a adunat de cealalt parte a

Nistrului, sub Hotin si s-a asezat tabra. Din mila lui Dumnezeu au intrat
veseli ... in Moldova, avind deplin incredere in Dumnezeu c. din mila
sa ti va opri acum minia pe care o revrsase asupra poporului nostrui6 in
aceast tali' si c va asterne peste oasele fratilor nostri morminte de pgini.
Indat ce s-au asezat, cu totii sub cetate, chiar in acel ceas hatmanul de cimp
a trimis la Iasi In Tekeli17, un ungur, rotmistru de cazaci, om Cu suflet de
viteaz, pentru a face o recunoastere a ostilor dusmane.

La 20 august. A venit un spion al cneazului mare comis18, care se intorcea de la oastea turceasc si a spus c: sultanul a ajuns acum in Moldova
si c5 el se afl nu departe de Tutora. La Tutora a gsit pe domnul Moldovei cu oastea sit cu citiva atari si ceva oaste din Rumelia care alctuia
avangarda sultanului;
s-a grbit s ajungi la domnul Moldovei, pentru ca
nu cumva acesta sl fuga de teama ostirii noastre19.
14 Lupu Bucioc, fiul lui Costea Bucioc, fostul mare vornie al Trii de Jos, tras in teap
de turci in 1620.
15 Este vorba de viitorul mitropolit al Kievului, Petru Movil, fiul lui Simion Movil,
fost domn al Trii Romneqti (1600-1602) qi al Moldovei (1606-1607) i care la aceastii
dat era pretendent la domnia Moldovei.
15 Aluzie la Infringerea suferit in anul precedent.
17 Acelai care va fi trimis in solie de pace In Turcia, In anul urmtor (1622, din care

s-a Inapoiat in 1623); vezi relatia lui Twardowski din volumul de fa;.
15 Krzystof Zbaraski (1580-1627), mare comis al coroanei.
19 Cf. i An Armeno-Kipchak Chronicle ... , pp. 53-55.

491

www.dacoromanica.ro

La 22 august Tekeli s-a tutors chiar din preajma Iasilor, si a spus

nu a vzut deloc osteni in aceast parte, adic la Iasi; a adus un singur

p.

moldovean, mare) negustor; se cunostea de la prima vedere ca este un om

468 viclean; era un bun cunoscut 1/ al sti cu care avusese de mult legturi,

inc de cind Tekeli slujea la turci. Acesta a spus a domnul Moldovei,

tnspimintat de cazaci, care ti fugriser odat chiar straja sa, a fugit de
la Iasi, la oastea sultanului. Dar dup aceea, unindu-se cu domnul
Romnesti2 s-a dus la Tutora cu avangarda oastei sultanului si a rmas
acolo. Acest negustor a vindut si berbeci in tabra turceasc. A spus

In aceast parte se afl o oaste turceasa, dar are cai foarte prosti si obositi.
1 Septembrie. Instructie pentru marii soli pe ling sultanul turc21.
<Punctul> 7 Domnii Moldovei s nu se amestece i s nu mai tulbure pacea

dintre aceste dou ri atit de mari, asa precum au fcut mai inainte unii domni,
ci ei s fie oameni cuminti, pasnici i s respecte vechile obiceiuri i tratate.
[Urmeaz' punctul referitor la restituirea de ctre Poloni a Hotinului
ocupat in cursul anului precedent].
20 Radu Mihnea in a patra domnie (1620-1623) in Tara Romneasc.
Mediatorii pcii din partea Poloniei au fost Stanislaw Zorawinski, casteIan de Betz,
si Jacob Sobiecki, voievod de Lublin, cf. An Armeno-Kipchak Chronicle ..., p. 75. Negocierile pcii au inceput chiar de la 19/29 septembrie 1621 (ibidem), iar incheierea tratatului
de la Hotin a avut loc la 9/19 octombrie (ibidem, pp. 76-79).

www.dacoromanica.ro

SAMUEL TWARDOWSKI
(circa 1600-1660)

Cunoscutul poet polon din secolul al XVII-lea, Samuel Twardowski, s-a nscut prin anul 1600, In Lutynia din asa-zisa Polonie-Mare'
(Wielkopolska). Si-a fcut studiile Intr-un colegiu iezuit din Kalisz.

In 1622 a Insotit ptra la Constantinopol, ca secretar, pe ducele Krzystof Zbaraski

(1580-1627), mare comis al coroanei, trimis de regele Poloniei Sigismund al III-lea Wasa,
ca s Incheie pace cu turcii.

In 1633 a intrat 2n slujba familia Wisniowiecki, rud si mostenitoare a ducelui de

Zbara qi a luat parte la expeditia Impotriva turcilor. S-a retras apoi in satul su din
Podolia, Zarubince, dar nvlirea cazacilor l-a silit s. se retrag In Polonia-Mare'. In
timpul rzboiului din 1655, dintre Polonia i Suedia, a trecut de la suedezi la regele loan
Cazimir.

Twardowski a murit In 1660.

495

www.dacoromanica.ro

A descris calatoria din 1622, la Poarta, intr-o lucrare in versuri, intitulata: Przewazna
od najaArne yszego Zygnzunta
kgacya Idnie Oiwieconego xiazecia Krysztofa Zbarazkiego
III Krola Polskiego y Szwedzkiego do naypoteznieyszgo soltana cesarza tureckiego Mur-

ta/y... (Prea mareata soliei a prea stralucitului duce Cristofor de Zbaraz, trimis de Sigismund al 111-lea, regele Poloniei i Suediei, catre prea puternicul sultan Mustafa, imparatul turcesc), care a fost publicata' in mai multe editii (Cracovia, 1633, 1639; Wilna
1706, 1861).

Partea privitoare la calatoria prin Moldova si Tara Romaneasca a fost tradusa

de P. P. Panaitescu dupa editia din 1706 in Catiitori poloni In pile rorniine,

publicar

Bucuresti, 1930, pp. 15-21.

Relatia lui Twardowski inaugureaza pentru secolul al XVII-lea seria unor asemenea
dari de sean, axate pe trufia nedesrrantit a marilor soli poloni, preocupati indeosebi de
impunerea unor noi umilinte domnilor Moldovei, care i primeau In trecerea lor dispreuitoare. Solia ducelui Zbaraski, de la sfirsitul anului 1622, trebuia s consfinteasca pacea
incheiata la Hotin, ta octombrie 1621, intre sultanul Osman si mostenitorul regelui polon,
care asistase personal la luptele purtate In jurul
Trimiterea soliei solemne cu daruri
catre sultan
care va fi un altul decit cel care incheiase pacea
constituia una dintre
conditiile acelui acord. Cum celelalte conditii prevedeau unele restituiri destul de amare
pentru orgoliul poloni/or, nu se pusese prea mare graba la trimiterea ambasadei extraordinare figaduite. Insusi Stefan Toma Ti scrisese regelui Poloniei, la 14 iunie, staruind
pentru trimiterea mai grabnica a soliei (Hurmuzaki, supliment, II, 2, pp. 522-524). Ca
si in privinta pacii incheiate (provizoriu) in 1621, omul lui Radu Mihnea, Batista Vevelli,
a fost si de asta data insarcinat sa poarte raspunsurile de la Poarta in Polonia si invers
pentru a netezi calea solutionarii definitive a conflictului abia potolit. Dar In Moldova,
unde domnea Stefan Toma al II-lea, dusman al lui Radu Mihnca, a carui umbra' se intindea tot mai sigur asupra domniei moldovene, trecerea lui Vevelli a trezit banuieli
domnul a gasit cu cale sa-1 inchida. Acest gest a oferit solului poln primul prilej de a
raspunde cu ifos cuvintelor in aparenta blajine ale domnului. Acestea aveau de fapt un
subinteles foarte apropiat de sensul cuvintelor rostite cu chef de emisarul tatar, intilnit
apoi de el la ospatul domnesc de la Iasi. Observarn c toata relatia lui Twardowski se
invirteste in jurul persoanei vanitosului duce de Zbaraz la a carui porunca intocmeste
darea de seama. Ducele este ca un Titan (!) in vestmintul su de aur, inconjurat de cei
din escorta lu stralucind ca niste lumini pe cimp. and se intilneste solul cu domnul, 11
foryeaza pe acesta
intinda el mai lint mina (!). Luxul desantat al acestei solii cu
desfrinate de tot podoabe i cu zburdate cheltuiale" a indignat dupi citeva decenii simtul
de msur i decenta al lui Miron Costin, care amintea de legenda creata In jurul ei cu
acele potcoave de argint semanate pe ulitele Tarigradului i cu gestul insolent al solului
la Divan. Cu domnul Moldovei raporturile solului au fost aparent corecte. Vedem c acele
afronturi ricute domnului, de care pomeneste Miron Costin (p. 86), nu agar' in
elementele pastrate in darea de seama (vezi mai jos, n. 12, la textul lui Twardowski). $i
nu este mentionaa expres nici atitudinea adoptata de domn dupa aflarea numirii protectorului su ca mare vizir, tocrnai dud 11 petrecea pe sol la iesirea acestuia din Iasi. Dupa.
496

www.dacoromanica.ro

versiunea lui Miron Costin, el ar fi bombanit contra solului, ar fi intors inapoi gloatele'
date acestuia i s-ar fi grabit sa plece, fara
lua ramas bun, si sui trimit inaintea lui
taie obroacele". Dar ceva din toate acestea se poate Intrevedea in
porunca prin
scena redata de Twardowski. Ducele catadicseste sa-1 laude pe noul mare vizir ca
iscodeasca pe domn (!) Dar acesta pe semne ca s-a aratat destul de imbufnat, pentru a
indreptti reflegia lui Twardowski ca era pacat sa-ti pierzi vremea". 5i deodata, in mod
destul de neasteptat, solul l-a fi rugat pe domn s riu se mai trudeasca (petrecindu-1 mai
departe)
procedeu destul de neobisnuit, cate acopere poate faptul cui domnul se g grabise sui ja o asemenea hotarire. Fata de Moldova si moldoveni polonii din solie nutresc
sentimente de nelncredere si de dusmanie. Twardowski, medittnd asupra trecutului, nu se
opreste numai la amintirile dureroase ale luptei de la rrutora din 1620, ci evoca 6 dezastrul lui Ioan-Albert din Codrul Cosminului. In schimb trecerea prin Tara Romaneasca
este artata cu incIntare i Induiosare. Total este bine si frumos. Maladle Teleajenului stilt
bogate in harbuji. Arnintirea lui Mihai Viteazul, neinvins de toti deck doar de poloni,
mguleste mindria nesatioasa a acestora. Intfinirea cu domnul, ceremoniile cu iz de sinceritate, darurile reciproce, despartirea emotionata si la urma privirea de la hotarul raialei
Giurgiului spre intinsul Dunarii contrasteaza cu dispozitia din timpul trecerii prin Moldova.
Surprindera o marturisire in treacat cui drumul cel mai drept pentru solie nu trecea prin
Tara Romaneasca, dar a fost ales pentru nevoile de aprovizionare. In realitate, inca de
la plecarea din Polonia, trecerea pe la Radu Mihnea constituia un punct esential al programului soliei. Solia ducelui de Zbaraz ocupa o bun parte din capitolul 10 al letopisetului lui Miron Costin.

Un rezumar al soliei lui Twardowski se afla In lucrarea lui I. Niemczewicz, Zbidr

pamietnikw historycznych (Colectie de memorii istorice) II, Varsovia 1822, p. 300 si urm.
Twardowski a mai scris i doua cronici rimare despre cea mai dramatica perioada a
secolului al XVII-lea: Wladislaw II (1649) fi Wojna domowa z Kozaki i Tatarij, Moskwa,
potym Szwedami i z Wegry (Razboiul civil cu cazacii i tatarii, cu Moscova, apoi cu
suedczii i ungurii) Kalisz 1681.

'A mai

scris

o satira cam

greoaie,

de o

constructie artificiala:

Satyra na twarz

Rzeezypospolitey, (Satira la adresa republicii nobiliare) 1640, si doua opere literare: Daphnis
dozewem bobkozvyna (Daphnis preschimbata in Dafin), Lublin,
quitlina (Frumoasa Pascalina), Cracovia 1655.

1638, 6 Nadobna Pas-

De Twardowski s-a bcupat G. Korbut In Literatura polska I, pp. 531 i urm.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA1 SOLIEI
DUCELUI CRISTOFOR DE ZBARAZ2
1622

p. 15

Acum ne3 odihnim la Cameniva Podoliei.

De acolo ne indreptm spre Nistru la o mi14 deprtare. Aproape de malul
moldovenesc este castelul frumos al Hotinului, care se vede pe o stina

uria0, de care se sparg valurile Nistrului, dui care coboar repede din
munTii CarpaTi. Aici intreaga solie frumos rinduit ti aseaz tabra. La
mijloc sint corturile mai ridicate ale ducelui; pe maluri in ordine, sirurile
infanteriei unguresti.
1 Dup P. P. P a n ai t esc u, Caltori poloni 'in prile rosniine, pp. 15-21, cu unele
mici modificri.

2 Pentru amnunte asura lui Cristofor de Zbaraz (1580-1627) comis al coroanei, vezi
Niesieck i, Herbarz Polsks, X, Leipzig, 1845.
3 Din solie fie= parte si Samuel Kuszewicz, care a lsat o descriere latin a soliei,
intitulat Narratio legationis Zbaravianae et rerum apud Othomanos anno 1622 gestarum,
Danzig, 1645.
4 Mi/a polon avea 7 145,99 m.
498

www.dacoromanica.ro

Ma%inal: A trebuit s avem mereu tabra asezat in acest chip din pricina tilhariilor moldovenilor5 si turcilor.

Seara trecem prin taberele prsite de anul trecut8 unde cu greu ne

facem un culcus grozav prin iarba neumblat; odinioar cimp de lupt, iar
azi cuib de tIlhari.

Si ina se mai pot vedea in acele sanTuri atitea trupuri, atitea oase

inlbite si altele mai vechi care se fac cenuse; toate lsate prad fiarelor.

A doua zi, cind zorile diminetii au alunet bezna pornim la drum. Mai
intii pornesc la drum carele; ne-a fost dat sa trecem prin tabra turceasc.
Si aici, pe cimp, trupurile pe jumtate putrezite si osemintele se prefac in
cenuse. Peste o or trecem Prutul prin vad. Din sus de Stefnesti7, 31 vedem
pe domn8 venind cu douI regimente alese de moldoveni, cu caii gltiti ca

de parad.

Intilnirea cu 5tefan Toma voievodul Moldovei

Domnul insusi, in haine strlucite, se apropie calare pe un cal arab si

ducele se indreapt spre el, asezindu-si oamenii intr-un alai frumos8. Caftanul lui aurit strluceste pin departe; dup el e purtat in virful unei sulite

cuca cu pene de cocorw. and se intilnesc, domnul priveste dirz pe duce

drept in chi; nu vrea si-i dea 1/ mina cel dintii, dar si ducele are grij s
nu i se qtirbeasc' deannitateall. De trei ori caii lor se ating, pin ce In sfirsit,
strunindu-si calul, domnul intinde mina, ceea ce face si ducele.

Marginal: Un moldovean ne spunea mai tirziu: Nu stiu cum s-a

intimplat, c domnul a avut un cal nestrunit". Dar e mai probabil a pricina era trufia lui; cind ins a vzut pe duce stind nemiscat la un pas de
el, a fost nevoit s-i dea mina, lucru de care a fost suprat, desi si-a ascuns
suprarea in tcere. Dup aceea, au vorbit prieteneste prin elmaci. Domnul

1-a intrebat de ce a Intirziat asa de mult, de ce n-a trecut mai de vreme

ctre prea strlucita Poart. Doreste ca aceast crtorie s fie cu cinste

si pentru el si pentru intregul popor polon. La aceasta, ducele a rspuns pe

scurt: c In aceste vremuri tulburi nu era chip s. incepi tratative de asa
5 Atitudinea dusmnoas a autorului se datorege dezastrului polonilor prin aceste locuri,
In anul 1620.

5 Aluzie la luptele dintre poloni si turci, care au avut loc in 1621, ling. Hotin.
7

Stepanowiec.

8 Stefan Toma al II-lea, in a doua domnie (1621-1623).

9 Solul avea o suit de 300 de oameni clri, fill pedestrasi pe ling carke co avea
si pn in vezetei imbrcati cu ursinice (= catifea) ... la hamuri tintele si la haiduci cepragi

(= firet) de argint". (M iron Costi n, p. 86).

10 Este vorba de duce. Vezi descrierea sa la intilnirea cu Radu Mihnea, p. 503.

li Aceast grij este constant la toti soliii poloni pin in preajma impartirii Poloniei.
499

www.dacoromanica.ro

p. 16

mare insemnkate. Si Veveli12, trimis de mine la turd, nu stiu de ce a fost

oprit din drum la Iasi".

Fr a mai zbov mult vreme13, se intorc cu suita cstre locul unde

este aceast tabr. In corturile ducale era pregkit masa cu diferite buturi
dulceturi. and se aseaz acolo domnul cu suita sa moldoveneasc, este
primit Cu descrcki de arm, i cu sunete de trimbit.

Dup o c,pnvorbire. fr insemnkate cu solul, pornim Cu toti impreun,

trecein peste multe cimpii i ajungem la Ureche14, unde se vd santurile din
vremea regelui Albert, mormintele pline de arme mrturie a puterii de odinioar. a Poloniei bogate. Intristati ne odihnim acolo pe malul Jijiei albastre.

Valurile ei tulburi, obosite de ploi i zpezi, poart Oda' azi singele acelei
tinerimi vii, care a fost nevrednic nimicit impreun cu Potockin3 adum
citiva ani. Domnul ins, care nu putea rbda oboseala unei nopti sub .terul
liber, s-a intors seara la Iasi, ca s poat slobozi pe Veveli din inchisoare
poat pregki pentru a doua zi merinde si o primire cuviincioas.
Marginal: Pin acum ne-au dat foarte putine merinde, din pricin ca
P. 17 boiul de anul trecut a pustiit Tara //. and soarele alung norii de pe inltimi, ne Indreptm spre Iasi. Nu departe sttea iarsi domnul usor inarmat;
deasupra lui filfiia steagul verde irnprltesc cu semiluna otomar4 si alt. steag
rosu, al trii Moldovei, cu capul de bour.

In jur stau clri doisprezece boieri. Domnul e imbrcat intr-un caftan

strlucitor (asa e obiceiul intotdeauna la moldoveni s umble cu caftanul,
dei era vreme bura) i trimbitele sun. Ziva e frumoas. Ai nostri in
duri aurite stnt ca niste lumini pe cimp i solul este ca un al doilea Titan ... Astfel amestecati cu moldovenii intrrn in oras, unde inttlnim o
multime nenumrat. Intilnim pe Batista Veveli, si pe un spion al lui Cantemii17, purtind in semn de prietenie o ramur de ,dud. Marginal: atest
12 Constantin Batista Veveli din Retino (Creta), negustor si diplomat grec, fusese trimis
de poloni la Constantinopol pentru a pregki incheierea tratatului de la Hotin (9 octombrie
impotriva
1621). De acolo se intorsese la Iasi, pentru a duce poruna domnului Moldovei
s dea voie ducelui de Zbaraz s
treac; spre Constantinopol.
eiruia uneltea
15 Arra'nuntele date de Twardowski aduc un corectiv cronicii lui Miron Costin c.
Iesindu-i Stefan Vod o mil de loc inainte cu cueva gloate, in cark'i cu sine solul nu
1-au poftit, nice au primit s: hie la masa lui $tefan Vod, la ospAu" c'ci vedem ea' si
domnul, si solul erau amindoi clri, deci nu mai era vorbg de caret, iar In privinta osp'tului, el a avut loc in corturde din tab'ra ducelui la intimpinarea solului de eitre domo mai
sus de Steanesti. lar la sosirea la Iasi, solul este din nou asteptat de domo, care 11 osp5.teaiai
stealucit impreung cu membrii soliei.

14 Satul Proselnici ling Medeleni (jud. Iasi), care era al lui Nestor Ureche.
15 Este o croare, deoarece infr1ngerea lui loan Albert (1497) n-a avut loc pe drumul
str'alitut de solie (de la $tefa'nesti la Iasi), ci in Codrii Cosminului.
16 Contele Stefan Potocki, staroste de Felin, care sustinuse pe Constantin Movilg la tronul

Moldovei, era el insusi ginerele lui Ieremia

Cantemir-bei, cpetenia t:tarilor din Bugeac.
500

www.dacoromanica.ro

emisar sau spion al lui Cantemir fusese la Iasi, de cum a aflat acesta de
sosirea noastr. La turci se obisnuieste s se aduc flori sau ramuri de copaci.
Dup ce impreun cu ducele ne-am asezat la locul de gzduire, domnul
ne d un osp; mre; cu bucate din belsug. Mai frith Inchinm i paharele
se ridic. pline cu vin auriu.
asteapt la el si-i
Dis-de-dimineat, dornnul face cunoscut solului

trimite in dar o sabie aurit si o bucaa de brocart, ascunzindu-si astfel cu

viclenie ura 10. Mai intii ne trimitem carele inainte spre pdurea Bucovineio,

iar solul se indreapt spre curte, palatul de odinioar al voievodului

astzi o adevrat ruina pe dinafari. In sal, zidurile sint imbrcate
in draperii urite, si in ganguri stau trabanti tngrozitori la infkisart. Din
aceste ganguri se urc scri spre o sail luminat, unde muzicantii domnului
cint o melodie noua si se aud sunete discordante. Pe mesele acoperite cu
fete de masa frumoase se insir in talere de argint gustri reci din belsug,
precum i mincri calde, destul de rele ca gust si ca savoare, afarl de
pastrama de vac i cea de berbec20. Acestea numite abuchte" i bastram"
cea de carne de
slut afumate j uscate la soare. $i cea de carne de vac.
artat ins bunvointa porunberbec sint vestite in Moldova. Domnul
cind &I se aduc i vin vechi de Tokaj. Fetele se imbujoreaz, fruntile se
nfierbnt i Ora' la sfirsit citiva cad prad vinului. Chid se aduce desertul,
se Incheie i ospAul. Ducele intilneste atunci pe emisarul lui Cantemir,
care-i spune c dac aceast solie de pace /1 ar mai fi intirziat tnc, atunci
Cantemir ar fi petrecut bairamul la Varsovia. (Bairamul are loc in iulie,
tine patru sptmini, este o mare srbtoare la ei). La aceasta ducele a
rspuns: In adevr drumul este cam lung, dar stpinul tu s nu se astepte
vreodat ca un rege polon, monarh atit de puternic, s incheie o pace de
rob cu Poarta Otoman. De altfel, s-a putut vedea bine la Hotin cine a
ramas stpin pe cimpul de lupt. $i dac. acum crudul Cantemir s-a asezat
la Istru, 11 va gsi stpinul meu chiar si la Silistra". (Istrul este Dunrea
pe care este asezat Silistra, capitala lui Cantemir2'). Nevrind el s. vorbeasc mai mult cu acel tkar grosolan, ne-am grbit spre, cai. Lsind pe
stinga nefericita Tutora22 intrm in codrul de fag"23
treeind prin
" Toat descrierea care urmeazs vdeste starea sufleteasc a polonilor cit vreme mai
erau vii resentimentele lor pentru dezastrul incercat de ei in Moldova, in 1620.
19 Numire dat de poloni pdurilor de fag. Aid este vorba de pdurea de pe drumul
spre Scinteia.

29 In text: abucbte i bastram.

21 Se instalase in capitala vilaietului i resedinta pasei de Silistra.
22 Aluzie la lupia polonilor la Tutora (1620).

" In text: bucovin cu intelesul de pdure de fag, spre deosebire de pdurile de stejar
numite dumbrav". Unneaz exclarnatii pline de url contra moldovenilor, In legkurg, desigur, cu amintirea pierderilor polonilor prin acele locuri, in 1620. Vezi mai sus, n. 18.
501

www.dacoromanica.ro

p. 18

locuri abrupte i stincoase i hirtoape grozave. Dm pinteni cailor i sosim

la Scinteia" loc de ad5post al tilharilor din acele parti. Acolo ne ajunge

iar din urm5 domnul cu boierii lui.

Dimineata cind pornim pe cimp, soseste un curier25 din Constantinopol

cu scrisori, unele de la Suliszewski" catre duce, altele de la Djan Mirza27
Ismailiteanul catre Toma. Agentul nostru la Poart5 ne face cunoscut c.' a
fost numit mare vizir, Giirgi Mehmed29, eunuc b5trin din serai.
Ducele iscodeste pe domn
observ5, ca s afle cum este acest nou
vizir, cci el stia bine, inc de acas, de la Batista Veveli c Toma se menvine in aceast taxi cu sprijinul lui. De aceea a inceput s5.-1 laude si s5-1
vorbeasc de bine, dar era p5cat s5-vi pierzi vremea cu aceasta. Abia str5b5.tuse Phoebus cu carul su cerul pe jum5.tate i ducele 1-a i rugat
P. 19 domn s nu se mai trudeasc i s puie cap5t oboselilor sale /1 s-a dovedit
indeajuns de indatoritor catre rege i catre el. Deci domnul foarte fericit
de vestile aflate, ti intoarce calea spre Iai i noi ne indrepam tabra spre
Vaslui; a doua zi lsm in urrn5 Birladul i trecem peste Siret, cci drumul
nostru trebuia s treac5 prin Tara Romaneasel pentru o aprovizionare mai
usoar5, macar ci peste cimpii era drumul mai drept. Granita dintre aceste
dou5 fri romanesti o formeaz un piriu mic29 care curge pe la Focsani, orae1 muntenesc, unde Ii g5sim pe sp5taru1 trimis inaintea noastr5 de Radu,
domnul acelei ri31. (Amindou5 aceste 0632 stilt cunoscute de scriitori sub
numele de Moldavia, una Cisalpina", unde sint muntenii, ceala1t5 Ulterior", uncle stnt moldovenii33, sp5taru1 este hatmanul lui Radul domnul muntenesc). Sp5tarul ne arat bucuria domnului su de a ne primi i iubirea lui
pentru poporul polon. Aceasta s-a dovedit prin primirea
preg5tirile ce it

astgnau pe duce chiar in acea sear, dei domnul era bolnav. Ne asezIm
tabara chiar in acel loc, la Focsani pe o cimpie minunat5. C5tre miaz5-zi
(sic!) se v5d muntii s5lbatici ai Transilvaniei. De dimineaf pornim de acolo
apoi spre Rmnic, or5sele mici din Tara munteneasa pe
spre Tecuci"34
24 Skintei, cam la jumatate drum spre Vaslui.
25 Kalauza.

28 Stanislav Suliszewski, sol polon la Foarta.

97 Gian Mirza, demnitar tatar.
28 Giurgi Mehmet, mare vizir din decembrie 1622 pina In februarie 1623.
29 MilCOVUL

3 Necula Catargi, grec mare spatar In Tara Romaneasca (1620 septembrie 17

1624
august 29). Frate cu Ienachi Catargi, socrul lui Alexandru Mg. Trece apoi in Moldova, unde
ocupa dregatorii, das revine de mai multe ori In Tara Romaneasca. Vezi N. Stoicesc u,
op. cit., p. 369.
Radu Mihnea, domnul Tarii Romlnesti.
32 Afirmatie gresita. Se face o confuzie cu numirea de Valahia data de poloni Moldovei.
" Wolosza.
" Confuzie vadita. Este vorba de Plaginestii de mai firziu, numit odinioara Tirgul
Cucului, care este la jumatatea drumului intre Focsani i RImnic.
502

www.dacoromanica.ro

unde, precum se stie, curge Teleajenul, fatal lui Mihai Vod. (Acolo a fost el
zdrobit de hatmanul Zamojski35 de slvit amintire). Pe malurile lui e o
mare boatie de harbuji3 i pepeni. (Harbujii, care in Italia se numesc

mellon di aqua", sting setea). Aici, pe cind zorile cu raze aurite se ridic
din patul lor de trandafiri, soseste fr zThav de la Gherghita logofitu137
frumos invesmintat cu suita sa
ne vesteste c" domnul ne asteapt la o
deprtare de o mil. Deci ai nostri- incalec. Pe o cimpie frumoas, la o
jumtate de mil de Buzu st, inconjurat de cercul frumos al boierilor
munteni fruntasi, domnul culcat intr-o lectic, bolnav de reumatismul lui
obisnuit. In fa:va lui st. tineretul usor inarmat, precum i osteni acoperiti
cu platose de fier; pe laturi stau 1ncierii rinduiti sub dou steaguri.
fruntea lor st fiul domnului38 i cei doi hatmani3 i lingl ei ceausii imprtesti i postelnicii cei mari40 dintre care unul poart o varg de argint,
altul una de trestie i in ordinea in gard. Copiii de casa poart. arme si
sint imbrcati in haine impodobite cti aur, Tot astfel sint i ai nostri, gtiti
in haine de parada i caii impodobiti: ducele cu mindra lui coroan sub un

mnunchi urjas de pene, in haine aurite, isi poart vesel calul su cel mindru.
S-au intilnit asadar unul in carea // cellalt calare. Dup mai multe cuvinte p. 20
de multumire domnul isi arat cu trie si gravitate bucuria c poate vdi
inaltului sol vechea lui iubire fat. de regele Poloniei. De aceea, dei greu
bolnav, s-a sirguit si nu a pregetat
ias inainte spre a-i face cinste.
Ducele spune c ti pare ru de oboselile domnului, dar ii multumeste pentru
curtenia lui, care dovedeste sinceritatea simtmintelor sale, lucru pe care nu-1
va uita niciodat. Dup aceea, au urmat alte cuvinte curtenitoare, unul fiind
calare, cellalt in lectic, pe cind grzile41 amestecindu-si rindurile, 11 incon-

jurau din toate prtile. Astfel, au pornit inainte, trecind Buzul prin vad.
Buzul este un riu repede care coboar din muntele Tavula42, din Carpati,
curgind nvalnic la vale la Buzu, tirg vestit odinioar.

De dimineat yornim de acolo si mergem pira' la Gherghita, lsind

in frunte garda timar', mai vioaie. Acesti tineri fac tot felul de jocuri rzboinice i lupte i insusi soarele ride de bucurie privind la jocurile lor. Domnul
35 In lupta de la Teleajen, 20 octombrie 1600.
36 Garbuzy.

37 Papa din Greci (= Greceanu), marele logoat, 1619 ianuarie 6

1623 mai 28.
Pentni dreggtoriile ocupate de el incg sub Radu Serban i pentru rolul su in luptele pentru
domnie n 1631 si 1632, vezi N. S t oi c e sc u, op. cit., pp. 192-193.
38 Alexandru Coconul, mai firziu domn al Tgrii Romanesti (1623-1627) si al Moldovci
(1629-1630).
39 Adicg spgtarul i vornicul? Sau simplg croare, rezultlnd din faptul c polonii au
d o i hatmani.
Poate postelnicul i marele armas.
41 Adicg cca a soiului polon i cea a domnu lui.
42 Corect: Tezla.

503

www.dacoromanica.ro

se Intoarce apoi spre curtea lui si ducele de asemenea se duce in tabr cu

citiva boieri pe care ti primeste Cu muzia si fi cinsteste dup cuviinf. (Ducele ti ospteaz sub cort moldoveneste). Catre semi se aduce ducelui o pereche de cai turcqti cu seile aurite, amindoi aidoma ca infti.sare $i podoabe.
E un dar al domnului, pe care ducele 11 primeste cu bucuria cuvenit si-i
druieste si el din partea lui dou pusti lungi lucrate la Lyon din lema de
abanos incrustate cu aur, adugind si asigurarea simtmintelor sale si oferindu-i serviciile sale. In afar de daruri cIptm provizii alese si din belsug:
boj, peste de Dunre, intre care dou stiuci si 15 crapi mari de Dunre. Am
avut si gzduire foarte bun, unde ne-am odihnit, obositi tare, dup ce am
but vin si am mincat peste prjit. A treia zi pornim mai departe si domnul
porneste cu noi pin Ia malurile vesele ale Aului Naspali"43, peste care se
trece pe un pod de piatr. Acolo asezindu-se in cerc sub frumoasele bro-

carturi de Diarbekir, cei doi eroi ti iau ramas bun dup multe cuvinte
frumoase si abia isi retin lacrimile din cauza dragostei ce nutresc unul pentru

altul. Asadar domnul s-a intors, iar noi pornind inainte am ajuns la Afumati, tirgul de odinioar al lui Mihai Vod44, stpinitor care ar fi ramas

neinvins de n-ar fi incercat puterea Poloniei. Trecem apoi de Bucuresti, oras

vestit al Trii Romnesti, trecem peste Ruffle Neajlov si Clniste45 si ajungem

la alugreni, unde in ostroave a zdrobit Mihai Vod 100 000 de turci46.

p. 21 Trecem apoi // piriul $erptesti47, granita Trii Romanesti. Hotarul odinioar era la Dunre, dar azi din pricina certei a doi frati, fii de domn48,
Giurgiul si Brila sint pzite de strji turcesti. (Cert'indu-se cei doi frati,
fii de domn, unul din ei ca s capete domnia a dat turcilor acest mal al
Dunrii, unde se afl Giurgiul si celelalte cetvi). Acolo, urcindu-ne pe un
deal, vedem in vale Dunrea, care curge repede si lat. E 14'111 cel mai mare
din Europa; izvorste din muntii Elvetiei43 si se vars in Pont. Pe ape se vd

ostroave mnoase cu iarb deas, unde stau cocori cu pene albe. Tipete si
gemete de lebede se ridic din intuneric ...

D2 o parte i. de alta, cresc dese culturi de harbuji aurii si peste tot

roiesc brcile pescarilor. Unii prind stiuci la zgazuri, altii prind pesti mari
cu undita, iar al:0i pescuiesc din brci usoare .. .
43 Desigur Ialomita, peste care se afla un pod bun".
44 Mihai Viteazul
48 Niezul y Kielniste.

46 Cifr exagerat anume, pentru a ridica 0 mai sus biruinta ulterioar a polonilor.
47 Serepka. Desprtea raiaua Giurgiului de Tara Romneasc.
48 Fiji lui Radu cel Mare, Vlad Vintil de la Slatina 0 Paisie, care cedeazg. turcilor, In
1545, drept rsplat pentru ajutorul dat, oraqul Brila 0 regiunea Inconjurtoare, transformat In raia.
44 In realitate din Germania, din muntii Pdurea Neagr.
f04

www.dacoromanica.ro

Indreptindu-ne privirea in aturi, vedem Giurgiul pe o stincI inalt ca

o movil. Cind ne apropiem, straja imprteasc a azapilor, pedestrai uor
inarmaTi (tntrebuintati numai pentru aprarea i atacul cettilor), trag cu
tunul, dup aceea i cadiul din Giurgiu ne iese in intimpinare cu o multime
de oameni. Dup ce solul i-a bucurat pe acwia cu prezenta sa, d'id se ivesc
zorile, ne grlim s. apucm vislele i caicele repezi ne duc in zbor la Rus-

ciuc pe malul bulgresc.

www.dacoromanica.ro

ANEXA I

TEXTE ORIGINALE

www.dacoromanica.ro

BO3BPALLIEHHE BO abBOB

IlpHexais B MOJIAaBHI0, H y1314,4eJI cTpaHy pa

3opeHHoil H 6e3JI10,11,H011. TOMO TaK re, Hble3mtaH B nOJIMIly, H ysme.n pa3

pymeHas H pa3Hammbi, upw4HHeHxbie TaTapamm. MHoro ropopm3, cell AepeHeab,

IIOCBJIKOB H xpenocTeft 6bIJIH 6e3JI10,11,HbI, H (9TO He TOJIbK0) Bliepa H He TpeTbero Alill, 1460 HegecTmsbie TaTaptil mia-TpH pasa B roA no,apHA, HHKoro He
cTpaulach H He 605ICb, I1pHX0AHJIH H yX0,1tHJIH, cHcHra.nH H yansam, rpa6Hau,
a Ilp0II14X yBOAHJIH B IIJIBH B CB010 cTpaHy.

www.dacoromanica.ro

ANEXA II

MARTURII INDIRECTE

www.dacoromanica.ro

JOHN SMITH
(1579-1631)

apitanur John Smith s-a nscut In ianuarie 1579,

in Lincolnshire, fiind fiul lui George Smith, fermier Instrit al lordului Willoughby, si a

murit la Londra, la 21 iunie 1631, purtind titlul de amiral al Noii Anglir, conferit de
Compania Vestic pentru Virginia de Nord. Conform memoriilor din 1630, el insoteste
pe fiul al doilea al lordului amintit In Franta. Concediat dup dota luni, colind prin
Franta si Trile de Jos, mai intii ca mercenar, in solda lui Henric al IV-lea, apoi in a
statelor olandeze. Dupa o sedere in Scotia se intoarce in Anglia unde

trieste in mijlocul pdurilor, citind pe Machiaveli

si

tot dup spusele sale

pe Marcus Aurelius. Pentru anii

1600-1609 nu avem alte date biografice decit povestirile sale din 1624 si 1.630.
Potrivit cu acestea, trece din nou in Franta e jefuit, se imbarcI pe un vas cu pelerinil,
in drum spre Locurile Sfinte.. E anmcat de acestia in mare, salvat de eipitanul de corabie,
asista la o lupt cu o corabie venetian, in sfirsit,
La Roche, care il ja la bordul slit
debarc la Antibes si porneste s vizitae Italia, ajungind, in cele din urm, la Venetia,
513

www.dacoromanica.ro

si de acolo la Graz, de unde incepe un nou episod al mentoriilor sale, anume cel legat
de imprejurrile din Transilvania si Tara Romaneasci (1601-1603).
Contele Meldrich
una dintre figurile principale, desi fictive ale memoriilor pentru
anii acestia
il intilneste la Graz, 11 ja cu el la Viena si apoi In expediria

contra turcilor, unde Smith se acoper de glorie. Dar curind slat iar trimisi impreun, pentru a da ajutor generalului G. Basta, Impotriva principelui Transilvaniei, Sigismund Bthory,
intors de curInd din Polonia. Insi Meldrich, avind motive personale de nemultumire, Isi
convinge trupele s-i dea ajutor lui Sigismund contra turcilor (!!!?), in loc de a-i da autor
lui Basta contra lui Sigismund. ObtinInd de la Sigismund Incuviintarea de a porni o capedi;ie de prad contra turcillor, Smith ia parte la aqiunea de la Zarkain" sau Zarkam'
si de la Regan in Transilvania". In cursul acestor actiuni s-a luptat, n trei
rInduri, in duel singular, cu cite un comandant turc, pe care 1-a doborit sub ochii admirativi ai celor doul armate. Ilustratiile contcmporane, insolind textul, Inftiseaz
desigur
dupa indicatiile autorului
o lupt cavalereasc Intre doi cavaleri in armuri aproape
identice, Cu coiful impodobit cu pene de strut, armura turcului mai fiind Meg prevzut
co un fel de aripi deasupra umerilor. Mai tirziu, Smith, impreun cu Meldrich si o pleiad
Intreag de figuri, pe cit de ilustre, pe atit de necunoscute cititorilor, slut trimisi in ajutorul lui Radu Serban, atacat de Ieremia (!)
numit domo al Trii Rominesti. Sint
descrise cu mare lux de amnunte sarjele de cavaierie date chid de unul din adversari, cind de
cealalt In defileul Oltului
unde se afla totusi o cimpie (!)
Ingduind asemenea
isprvi. Numirile geografice slut folosite rnai mutt formal. De exemplu, autorul creeaz1
i Verestorony" am fi doug ntuniri deosebite. Numele comanimpresia c ,,Rottenturm
dantilor dusmani slut i ele insirate cu tot atita fantezie, cu cuvinte de laude pentru
vitejia lor. Dar tonil se termin cu un mcel general si soarele incremene,ste de perfidia
lui Basta si a imperialilor, care trimiseser cu bun stiinfi la pieire pe toti comandantii
devotati lui Sigismund. Cad in lupt unul dup altul i scap doar Meldrich, autorul
fiind gsit In stare aproape muribund printre morri. E vindut ca sclav la Axopotis`
trimis de comandantul turc frumoasei Tragabigzanda la Stambul, unde I! asteapt alte aven-

turi. In sfirsit, dupl o serie de peregrinri de la Nalbrif pe Don, prin tinuturi si localitti Cu nume ciudate, autorul nimereste lar la Hermanstad", unde a gsit asa multi priemcar c lipsea de acolo acea icoan
teni buni, c nici nu s-ar mai fi desprtit de ei
a vitejiei (Mirrour of virtue) printul lor (= Sigismund)
de nu ar fi trebuit s se
Intoarcl in patrie, dar izbuteste totusi s treacl pe la curtea acestuia la Lipswick in
Misenland
i obvine de la el, In decembrie 1603, o diplom de recunoastere a meritelor
sala si de inobilare, insotit de 1 500 de ducati de aur. Nu-1 vom mai urmri In aventurile sale ulterioare In Spania i Maroc Inainte de a ajunge la cele din Virginia,
la a crei colonizare a luat efectiv parte (1605-1609). Aici se situeaz vestita sa
aventuri care i-a adus o celebritate universal i necontestat timp de vreo dou veacuri

jumtate. E vorba de episodul dramatic al prinderii lui de ctre indieni si al salvrii

lui de la moarte de Care Pocahontas, fiica regeluil Virginiei Powhattan. Aceast.
chipurile din 1607, nu e povestit. de Smith, in relavia sa anonim din 1608. A
true relation", ci abia In 1616, Intr-o peritie adresat reginei Angliei pentra eliberarea
si

514

www.dacoromanica.ro

IA:
h

-., :

*4.f..,:.
.

t
I.

AA.

.4

;.,?,

Sterna lui Toma Borsos (raprodus dup Borsos Tams, V srhelyt61 a Fnyes Ponig, Buc., 1968, p. 160)

www.dacoromanica.ro

The

Tot4I1

Difcburfe:-

Of the Rare Aduenture:s, and pamefull

Peregrintions of long ninetc'ene YCares.TraAlayles,from Scpr
0

Kintidoures in

L A Pi I',

to the'tnort Fissaus

Eyler , Ldfis ,

and

AfFR/C4,
,
.P.erfited by three deare bought .Voyages,
,

in Slitueig binf of Fort), eight Kingdowl oncient

andisjutclernc ; twenty on Rei. pub lickeS , vu,

gifriutt Pristifitiiits ,

sroi I:PO

4xxdred114.4,,
.

the particular Naities wbrcof, art Dcfcribcd

ioraCti Argument of thc tat, Dh1on (4 ibis
Hit f ; And it 4Ifa diuided
V

lhrcc Bookis

two wIlexcof4 new

ncr hcrettkvic Publifiord.

1Phirtin Cothlayned, in eita8 Relitioti,ofshit

Policics
iltIO thftvcrs, Paten( net

GQ4CIfireCta tlt

nd Pcoplc.

Tor the' until the gtirtt43 s Tarturcf. i4c itaired,by.ths

44 Of 4,16e./44,4

thence

S r .s.

it

ot hi4 i,Jt1 z,144Vt4cc

Nwv.,.-r7,

ilevolt. ti.03

ertwo.from gireersror,

BY WILLI. AM LI TI4GOVV,
"Strs.-9nsie.

1 tftpixtcti

by ivit4d.1.- vies! 103g.

Crrs!Friolie,ve,.
_t

Foaia de titlu

crtii lui William Lithgow (dup lucrarea sa

ed. London, 1623, Bibl. Acad. I 5116)

www.dacoromanica.ro

"B)3(jrn Eisropr.,1 mt. rld#4,042.

r2s bein (kite of a Feauct at /ilia/P.4d Tai$ Pr itIkee a

free Principality,and notwltitflan.iirg
4t.thetent irt (I me
.efpeaito the authority of the Ts. it*. Put non, hsim
eft this R ritgious COuntry. and c rotfing t hc N
)1
agie of the Eithsca1le4
8ortAn Iferscr,ct N tth u.i.
ainc,I cntred in /40/dowie ; where for my vu
ekorite Mc

nid() of a bordet-Wood,1 was hefer wtth fx mord wt,

Prinderea

lui

W.

Lithgow

www.dacoromanica.ro

in

Moldova (idem)

0.

V. .4 ,err1)
.

(1 Thr,z: ,lre th: 1..lrICS. Aar giew tlirTace;lut tliofi

,J77,,t j'hc.it, tins 6-racc an-,1 Qlofy, bry. hie,- bee' : , /".N.
,
( fli,. jai re-.1).ifioames and _FOkle. Overthr..,,ves
,

0.r." Sali-iN et i , in i ic A. c i p.i 1 1 i:_jd by

,,

th.eL),2,-._-:--.2,-/

.11 til_lk is' rhy Sfir;t;and tr it- C;loty aflyii:;

.So,thou art 13n,217,-c wit/10,44:4ra Cridia With in_

.....

Portretul c5pitanului John Smith (dup ed4ia operei sale, vol. II,

p. 80; Bibl. Acad. II 1940 80)

www.dacoromanica.ro

THE

tfRUE TRAVELS,
ADVENANDTYRES)
OBSERVATION'
F

.Captaine 1.011:k'SM ITI1, '

''..

' -::/

Insirope, afia:c....4(rica, and e"Imerica, from Ana

Polnirti, I 5 9 3. co t 6

9.

ills Accidents and Sea-fights in die Straights;his Service

and Stratagem, ot warrc in fiungoria,7:ranfilTrant'a, W ullatbia, ad
t...*tott uto.atgaintl the Turks, and Tiro his truce, Engle combats
betwixt' the Chrelito Atrnie and the Torte:.

After how he was rakers ['droner by the Turkf, told for a Slave, km into
luruna;h s defer iption of the Tutu% their ffrange tn.'nocrs md euflonies of
Dias, 8/Ming., Warm, Featis Ceremonies anti
Citing ; how het fit. the Rahaw of,(444 in

Aee,
.

th , 1-mrker 2nd

fcfcarrd

13,wy,

Tognher with a continuation of his general] HiflOry of Viigini,c,

Souratto-Iles, Aar Etof.lawd, and their proceedrqs, lince 16:4, 4Q this
potent 1#19; as all of the new Plaorationsot the great
R ivet the AIN. L., the fits of V.Chribobn, Anpuo
and 144441 In the weft ladirs.

All written by aduall A toktiurs, whok names

yut1I.fl linde kng the Knot),

LONDON,
Printed by I. H. for Thomas SLuer, and are co bee
kid at the Bici, Bible in Grime Arbour. t 630.

1,5.3f"
Facsimiltd foil de titlu a eirtii sale (idem, vol. II, p. 112)

www.dacoromanica.ro

gy(

11.)14N

I-AR-rots

M1 1.11...1ttNI.= I
tpe isToRy

KM' ...1;

ol

'r'.1.14,,
4

Itt0
olio( o4-It (41 ititt Fttantrtiri :1;,a TV1t 13..tti I (AWOL/v. 7,

RVA l,.C,,f

!131

'rimer*

44"kt

:ore

t4,

4#'Likt,L,
/3()Nevemv 1. :;

11(

a SM rT

A
te".{.

'.""

7'

1'1,

(IASI I AW

St.1.0 1H IMASI 1.41C

et.

'MA

Plan sii

din cuprinsul

lui John Smith,

www.dacoromanica.ro

cprezenlInd aventurile sale in Transilvania

_tit I:,

L.

INV:"

www.dacoromanica.ro

Su.,-4,1",

Kr.

'r

L.;
*IA

if

IN
'

Ff

IS R.,

I.

Maria fiica lui Petru $chiopul, sotia lui Polo Minio (reproducere dup5 N. Iorga, Ronianii fi grecii de-a lungul
veacurilor, Bucurepi, 1921)

www.dacoromanica.ro

acestei indiene luate prizonierg de catre englezi i inut ca un fel de ostatic. Episodul
este apoi reluat i cuprins in istoria Virginiei The General History of Virginia, New England and the Summer Isles (1624) i apoi iargsi in memorille publicate de Smith in 1630:
The True Travels, Adventures and Observations of Captaine John Smith, Sometimes Goverflour in Those Conntryes and Admiral of New England.

Aceastg ciudgienie a desteptat bgnuieli asupra Intregului incident si a inspirat o serie

de reconsidergri critice a relatiilor lui Smith, combgtute, la rindul lor, de sustingtorii
Smith. Trebuie observat cg, in general, aventurile senzaTionale povestite de autor
i in
deosebi cele in leggturg cu odiseea din Europa central g
sud-estia
sint privite Cu
scepticism (cf. declaratia editorului ediTiei din 1907 a memoriilor, precum 6 a autorului
notei din Enciclopedia britanicg: Multe aventuri pe viata fi pe moarte (desperate) povestefte el neconfirmate de marturide contemporane fi puse la indoiald de unii critici moderni). Acestea, in bung' parte imaginare, au fost povestite de el in mai multe etape.
Cele din Ungark, Transilvania fi Tara Romgneascg (in titlu e pomenia fi Moldova)
au apgrut mai Intli prin 1624 In voL VIII al colectiei de pelerini (Pi!grimes) a lui

Purchas, sub forma unui extras dintr-o carte inexistena datorat unui autor tot atit de
ireal: Francisco Ferneza. Ulterior, in 1630 textul mult amplificat 6 modificat a fost inclus
In memoriile publicate de Smith sub titlul The true Travels ... spre deosebire de cel
iniTial din Purchas intitulat doar The Travels ... frg accentuarea unei veridiciati supe-

rioare. Cum la plecarea sa din Virginia la 1605 el se intitula apitanul" John Smith,
frg a se sti prea bine in ce tail tsi cistigase acest grad, povestirile sale din 1624 6
1630 aveau de sigux scopul de a fimuri in sensul cel mai favorabil acest punct. Dar
explicatiile sale, departe de a face luming, aduceau noi valuri de intuneric. Se intrevede
a.sadar fi un alt scop: acela de a mentine perdeaua de umbel, ficind s joace la suprafate ei caleidoscopul unor aventuri necontrolabile. Trebuiau acoperiTi vreo 8-9 anii,
invocind peripetii nedatate fi nedatabile pentru a ascunde ce fusese aievea. De aceea
se succed naufragiile fi peripetiile, lungile cglgtorii, rezumIndu-se adesea la o lisa nesfirsia

de localiati vizitate. In versiunea din 1630, se feel un vag indidu cronologic: 3-4 ani
dupg incheierea pg'cii din Franta Smith se hotgaste s mearg s lupte contra turcilor in
Ungaria. De aici incep aventurile care ajung a se repete oarecum mecanic. Avem o serie de stratageme sau invenTii ale lui Smith, care se soldeaz toate prin cucerirea in conclitii asemgntoare
campion al crestinfor
cu cama mor ceaTi din mlinile turcilor. Duelul dintre autor

pionul turcilor se mai repetg Ina de doug ori, Erg deosebiri prea mari. Salvarea lui se datareste mai intotdeauna unei protectii feminine: Tragabigzanda la Constantinopol, domina Calamata in Tara tgtgrasa . etc ... apot Pocahontas in Virginia. Unul dintre procedeele
folosite consta mir-o insirare ameTitoare de nume de personaje fictive, prinue care se
strecoarg i mentiunea unor nume reale, menite s dea autenticitate numelor de fantezie
ce ar fi zadamic cgutate In izvoarele contemporane. Aceeasi observatie este valabil fi
pentru numele geografke generos revgrsate asupra povestirii. Anumite telaturi arati hmpede o necunoastere a locurilor unde pretinde c, ar fi fost i s-ar fi luptat
(Vezi Obs. Crit.) La vremea &id pretinde autorul ea' s-ar fi aflat in Transilvania, situatia
realg era urmgtoarea: partea de rgsgrit cu Bistrita, Media' i Sighisoara era 'in saptnirea lui
515

www.dacoromanica.ro

Clujul. Basta se Inchisese -la De, asteptind

ajutoare. Moise Szkely, venit de la Timisoara, lupta si el pentru Sigismund, contra lui
Basta si a lui Radu $erban. Sigismund se infitisa acum ca omul turcilor, aliat cu ttarii
polonli ce-1 sprijineau pe Simion Movilg. La Brasov a primit solemn steagul de domnie
trimis de turci. Dar apoi, n februarie 1602, incheie un prim arrnistitiu cu imperialii, urmInd
dupg alte sovgieli noua sa abdicare, de care aminteste si Smith, dar in culori false.
El a folosit intensiv istoria turcilor a lui Richard Knolles, The General Histoy of the
Turks, ed. nota din 1622 (care tmprumutg mult din textul altor lucrri: de pild
sau Michel Baudier,
versiunea francezg a lui J. A. de Thou, Histoire Universelle
Inventaire de Mistake gnrale des turcs, Paris ed. noug din 1620) si tot astfel 6
brosura si harta lui Theod. de Bry, (Pannoniae Historia chronologica, Frankfurt 1596). A
putut de asemenea cunoaste la Purchas i textul si gravurile lui Hieronymus Ortelius,
Chronolo gin ed. 1615, precum i volumul lui Ciro Spontoni
Attioni de'R dell Ungaria.,
tipgritg la Bologna, in 1602. De acolo a cules si informatia despre Impodobirea cu aripi
a portului unos luptgtori turci etc. Pentru luptele din Tara Romlneasca din anul 1602,
Sigismund Bthory, care mai asedia si Sibiul,

vezi mai jos Observatii Critice.

Apar si elemente reale dar atIt de schimbate, Inch cu greu ar mai putea
fi recunoscute. Lucrul cel mai sugestiv pentru inventivitatea lui Smith este faptul

in memorii acme': luptii (data pe malul Oltului! la Rottenturn) se termina cu un m'iicel

general fi total din care no scapa decit doar Smith, In conditii destul de grele, cInd in
realitate lupta de la Teisani s-a soldat prin retragerea tatarilor.
Dar inventivitatea aceasta se manifesta si mai vadit In asa-zisa diploma data de
Sigismund autorului, in care totul este fals, IncepInd chiar cu titlul pretinsului emitent
sfirsind cu pecetea sa, fra a mai pomeni de continut.
A murit In anul 1631.

In afarg de memoriile intitulate: Calatoriile adevarate ale lui John Smith, mai avem
de la el o serie de lucrari In legatura ca Virginia, Noua Anglie si cu arta navigatiei: A True
Relation (1608). A Map of Virginia 1612. A Description of New England 1616. New

England's Triales 1620. The General History of Virginia, New England and the Summer
Isles

1624. An accidence for all young seamen 1626. A sea grammar 1627.
Principalele reeditari moderne sInt urmatoarele: J. Smith, Works ed. Edward Arber,

Birmingham 1884; Travels and Works, ed. Arber Cu o introducere critica a lui A. G.
Bradley, Edimburgh, 1910, The General Historie of Virginia, New England, The Summer
Isles together with True Travels, Adventures and Observations, and A Sea Grammar,
2. vol. Glasgow, 1907 (editia folositg de noi). Despre el s-a scris foarte mult. Gam:
A. Bradley, Captain John Smith, London 1905; Ed. K. Challerton, Captain John Smith,
London 1927; Bradford Smith, Captain John Smith, Life and Legend, Philadelphia 1953.
Veracitatea spuselor sale asupra Virginiei a fost serios pus g la Indoiala in lucrari
ca ale lui Kroff Notes and Querks 1890, Alex. Brown
Genesis or the United States

(1890), E. D. Neill

History of the Virginia Company of London. Ea a fast afirmata,

dimpotrivg, de: Ch. Pointdexter

Captain John Smith and his Critics (1893), J. Fiske
Captain John Smith (1905). E. K. Chatterton, 1927.
Old Virginia (1897), A. G. Bradley
516

www.dacoromanica.ro

Pentru pozitia lui Philip Barbour, The three WorkIs of Captain John Smith
(Boston 1964) vezi Obs. Crit. El anunl'i *i o editie completli a lui J. Smith ingrijitl de el
si de Lawrence W. Towner.

La noi a fost tradusg pariial. poiliunea privind luptele din Tara Romineasel de catre
M. Beza, care a publicat-o 'in RomInul" (1912), fiind apoi republicatl de N. Iorga in
Neamul romnese literar din 1912, cu unele scurte note si indreptiiri, MI basil a se ocupa
de restul textului sau a lua o atitudine in problema autenticiatii. Faptul ei nu l-a cuprins
pe John Smith in volumul respectiv al Istoriei romanilor prin caPitori arafi ciar punctul
de vedere la care s-a oprir. Relavia lui J. Smith a ficut g obiectul une scurte comuniclri
la Institutul de istorie a regretatului I. Totoiu.
Concluziile schitate aici se tntemciaz. pe un studiu inedit de M. Holban, The truth
about the True adventures of Captain John Smith in Transylvania and Vallachia.

www.dacoromanica.ro

CALATORIILE, AVENTURILE
OBSERVATIILE1 CAPITANULUI

JOHN SMITH

p. 138

[Acum dup moartea lui Mihai voievod al

Trii Romnesti, turcii au trimis pe unul, Ieremia2, s le fie voievod sau
domn, a crui aspr tiranie sfidtoare a fcut poporel sI se rzvrteasc
tmpotriva lui, asa ei a fost constrtns s fug la granivele Moldovei, iar Basta3,
din partea impratului a proclamat n locul lui pe Radu4. Dar Ieremia,

gtnd laolalt o armatk' de 40 000 de turci, ttari i moldoveni, s-a Intors

in Tara Romneasci. Radul, nefiind Ina tn stare s string o asemenea arTraducerea s-a ficut dupl. textul englez publicat sub titlul: The True Travels
Adventures and Observations of Captain John Smith, Sometimes Governour in Those Countryes

and Admiral of New England (1630) i retiprit In ediTia operelor complete a lui Smith,

dat la lumin la Glasgow, In 1907, pp. 95-300. Am cuprins jn paranteze textul din
1630, care poate fi comparat cu cel din 1624. Vezi n. 9.
2 Ieremia

confuzie cu Simion

3 Busca. In textul din 1624: Basta.

4 Lord Rodoll = Radu $erban.

518

www.dacoromanica.ro

maa, a fugit in Transilvania la vechiul prieten Basta, care, chibzuind bine

la aceast treab, i cit ar fi de bine pentru propria sa siguran; s aib

Tara Romaneasc supusI impratului, sau cel putin <s dea> ] o intrebuintare
de a cror mrinimie6
celor rmasi din vechile regimente ale lui Sigismund5
sinceritate se indoia foarte mult, [le-a trimis cu Radul s cucereasa Tara
Romaneasc sub conducerea vitejilor cpitani7 contele Meldrich, contele Veltus, contele Nederspolt, contele Zarvana, domnul Bechlefield, seniorul9 Budendorfe, i inc multi altii de mare rang si strlucire, cei mai buni prieteni i aliati pe care ii avusese principele9, acestia cu 30 000 de ostasi au
inaintat dealungul riului Olt, la strtmtorile de la Rebrinke"1 pe unde au

intrat in Tara Romaneasc, punindu-si tabra la Razall, Ieremia stind la

Arges12 si-a tras armata in vechea sa tabr de pe cimpia de la Petesket3 pe

care a intrit-o cu cele mai mari silinte avind de end s se apere pia ce-i
va mai veni ajutor de la Hanul ttar din Crimeea14. Radul a zdrobit multe
grupuri mid care veneau asupra taberei sale, si in timpul noptii el punea
s. fie zvirlite capetele celor ucisi dealungul santului dusmanilor. Sapte din
aductorii15 lor au fost prinsi i Ieremia a poruncit s fie jupuiti de vii.
Dup aceea a atirnat pieile lor pe prjini cu hoiturile i capetele lor pe
niste pari alturea.
Sigismund Bthory care renuntase incl. o dat5 la Transilvania in favoarea impIratului, dar care mai avea destui devotati ostili Imperialilor.
6 Greatnesse and True Affection.
Vezi textul din 1624.
7 Numele insirate sint toate fanteziste. Vezi Observ. Critice.
The Lord Budendorfe. Nu apare deloc in versiunea din 1624.

9 Basta astfel st5pin pe Transilvania, a

vechi ale lui Sigismund, de a ciror putere

scos pe toti
i

crestinii din aceste regimente

sentirnente adevarate se indoia foarte

mult, <punindu-i> sub conducerea lui Radu voievodul Trii Romanesti, gonit de Ieremia,
cel pus de turci. In aceast5 armat5 de 30 000 de oameni a intrat i clpitanul Smith,
care pIstrindull aceleasi posturi ca mai Inainte sub nobilul su colonel, a avut atributii variate i numeroase dealungul fiec5teia din inaier5rile primejdioase (care ar fi
prea lung s fie povestite in parte) mai inainte de a se fi putut ajunge a-1 atrage pe
principele Ieremia in lupta in care (precum s-a notat) 2 000 de morti z5ceau pe cimp, si
la unul g la altul, Ins5 Ieremia a fugit, 6 Radu a repurtat izbinda, i prin aceasta
recistigat iar

domnia.

Putin dup5 aceea Meldrich a fost trimis Cu 13 000 de oameni . .. etc. [corespunde apoi Cu
textul versiunii a doua, vezi mai jos p. 321, dup5 asterisc]. Din Purchas, His Pilgrimes, cap.

VIII, p. 333.
1 Munk.
Raza. Vezi Caiatori I, p. 283, loc, Rem' (Titireci) lng Ocnele Mari.
12

Argish. In realitate Tirgoviste.

Pitesti.

14 From the Crym Tartary. Gazi Ghirai 11 (1588-1608).

25 Porters. Inventie purg, care nu apare in nici un izvor contemporan.

519

www.dacoromanica.ro

BATALIA DE LA ROTTENTON16
0 STRATAGEMA FRUMOASA
FOLOSITA DE SMITH

Radul, nestiind cum sl atragg pe dusman

la luptg, [si-a pornit armata, arzlnd si prktnd totul pe unde trecea, si s-a
tntors iar la Rebrinke" noaptea, prefgeindu-se a fuge la vestea sosirii tltarilor din Crimeea, ceea ce a Infacgrat attt de mult pe turci, siguri de
izbndg, inch 1-au tndemnat pe Ieremia sg-i urmeze impotriva vointei sale.
Radul, vgzInd cl i-a reusit lucrul pus la cale asa cum dorise, a rinduit astfel
treaba: ajungtnd la defileuri si-a pus in ordine de luptg armata, care fusese
urmgritg aproape doug zile cu hgrtuieli continue la ariergardg, si care acum,
tntorctndu-si faTa spre dusman, a fost atacat cu furie de 3 000 de haiduci"17

16 = Rotenturm (Tumul Rosu). La Purchas: Rotenton in the Valley of Verest

Horne. Prima jumatate din acest capitol lipseste la Purchas, la care apare doar stratagema
lui Meldrich cam din dreptul trimiterii 22. Dealtminteri la Purchas naratiunea este continua
f *Ara

aceasta

Impartire in locul acesta.

17 Hydukes. Despre acestia vezi

de fa;.

si relatille

lui

520

www.dacoromanica.ro

Radibrat

s'i

Vimercati

din

vol.

de munteni si de moldoveni, sub comanda a trei colonei: Oversal, Dubras

si Calab18 ca sa-i ;in l in loc pina la venirea celorlalti. Veltus si Nederspolt
cu armata lor le-au tinut piept cu atita barbatie pina ce a venit Sangeacul
Hamesbegl cu alti 6 000 de oameni intr-o sarj noua carora i-au facut fa;a
Meldrich si Budendorfe cu vitejie asa mare ca. parca de ei singuri attrna victoria. Caci erau mai degrab ca niste lei turbati de& ca niste oameni; calul
lui Meldrich fiind ucis sub el turcii s-au repezit, crezind ca 11 pot prinde
pe Meldrich, dar el incalecInd din nou pe alt cal a ucis crede-se chiar cu
mina lui pe vajnicul Sangeac. Dupa aceasta, retrgindu-se trupele lui, au
trecut in fruntea ostilor cele doua mindre pasale Aladin2 si Zizimmus. Atunci
Veltus si Nederspolt, dupa ce au rasuflat si si-au unit trupele cu Becklefield

si Zarvana, au atacat21 cu o Indrazneala atit de uimitoare aripa stinga a

armatei lui Zizimmus, incit i-au dat pe toTi peste cap, si Zizimmus Pasa a
fost prins, dar a murit indata de ranile primite. Ieremia vazind acum ca
toata armata lui Radul inainteaza, si neavind incotro, a trecut in fruntea
ariergardei imbarbatind intr-atita pe soldati prin pilda sa, inch Radul nu a
mai fost asa de sigur de victorie. In acest macel atit de stngeros inch nici
nu mai era loc de stat decit peste cadavre, iar in mai putin de o ora erau
asa de amestecate impreun, de parca fiecare regiment 1-ar fi cautat anume
pe celalalt regiment dusman, vestitul Aladin a lasat in acea zi un nume
glorios de pe urma vitejiei sale; si multi dintre vrajmasi au deplins moartea
sa dupa biruinta care, din acea clip, a fost a lui Radul. Se zvonise ea si
Ieremia ar fi fost ucis, dar nu a fost asa, ci el a fugit Lcu restul armatei
in Moldovad lasind pe cimp 25 00022 de morti de amindoua par*. i astfel
a fost iarsi in domnie Radul, si Tara Romaneasca a ajuns supusa imparatului.

Darsnu a avut mult iagaz sa-si aseze noile rosturi i au i venit stiri
a unele regimente" de tatari ratacitori jefuiau partile dinspre Moldova.
Meldrich cu 13 000 de oameni a fost trimis impotriva lor; dar cind au aflat
ca era insusi Hanul tatarilor cu cei doi fii, cu o armata de 30 000 de oameni
15 000 de oameni, sta la yind spre
si ca Ieremia, care scpase, cu 14 000
Langanaw23, Radul s-a retras la Rottenton unde era o garnizoana puternicl
19 Nume fanteziste, ca toat. povestirea. Pentru descrierea luptei, vezi scrisoarea lui
T. Cavrioli

dupi Obs. crit.

19 The Zanzache Hamesbeg. Poate o reminiscent a numelui lui Ahmed pasa, ginerele
hanului tItar, mentionat la Silistra in 1603.
20 The two proud Bashawes, Aladin and Zizzimmus. Personaje fictive.
21 Charged. ToatI lupta e Inftisat5. ca o succesiune de sage de cavalerie.
22 In versiunea initial erau doar 2 000 de mortri.
23 Langanaw

(.--Cimpulung?). Toate

aceste

date stilt fanteziste.

* Semn care arat a de aici 1ncolo textul este comun cu cel din Purchas.
521

www.dacoromanica.ro

a lui Radul. Dar ei erau attt de tncoltiti din toate prtile, de acele

p. 141

infernale, nett nu puteau tnainta destul de iute, fiind siliti sl se incaere

cu iscoadele, cu jefuitorii si cu micile cete24 care le tot ieseau tn cale. Dar
tntr-o noapte printre celelalte dui:4 ce si-au croit drum printr-o padure, cu
silinte nemaipomenite, taind copaci25 tmpotriva celorlalti, pentru a le opri
trecerea, au tnttlnit pe neasteptate tntr-o ceata groasa dis-de-dimineata 2 000
de oarneni incarcati de prada, i vreo 200-300 de cai si de vite; cei mal
multi din ei au fost UCi i altii prinsi. Acestia le-au spus unde sta dosit
Ieremia, astepttndu-1 pe hanul tatarilor, care nu era departe.

Meldrich, avtnd de end s forteze trecerea, a fost Invatat de englezul

Smith cum sa foloseasca o stratagema nostima pe care a dus-o la indeplinire
astfel: caci punind 200-300 de trunchiuri aprinse26 in vtrful sulitelor i atactnd
pe dusman noaptea, au dat foc trunchiurilor care s-au aprins cu asa flacara
tnctt acestea au zapacit nu numai caii lor, dar si pe pedestrasi, 1 cu prilejul
acestei ciocniri tnflacarate proprii lar cai au luat-o tnapoi in fuga cu o mare
furie, tnctt au rasturnat prin violenta lar pe Ieremia cu armata sa, i aceasta
fara nici un fel de pierdere, vrednica de a fi pomenit din partea lui Meld-

rich. Dar ei nu s-au flit mult cu aceasta victorie, caci pe ctnd erau la trei
leghe de Rottenton, ttarii s-au napustit asupra lor asa crunt, Cu aproape
40 000 de oameni, indt s-au vazut siliti sau s lupte sau sa fie taiati
bucati, daca ar ncerca sa fuga. Aici Basta si-a Implinit dorinta, caci de cum
s-au ivit razele soarelui si-a desfasurat i tatarul steagurile21, iar la prtnz
a mai zabovit soarele putin privind la tmplinirea unei tnselari tiranice si
mtrsave, ptn ce pamtntul a rosit udat de stngele celor cinstiti, iar soarele
s-a ascuns de, rusine in fata unei privelisti asa de miselesti
24 Scouts, forragers and small parties that

still

encountered

etc.28.
them.

Adgugat

In

1630.

din

28 Cuting
1630).

trees

thwart

each

other

to

hinder their

passage.

(Doar

textul

" Trunks with

wilde fire. In amlndoug versiunile.

22 De aici incolo textul diferg. La Purchas
lupte cu acest numir inegal,
clnd aproape 30 000 au fost ucii. Contele linpreung cu vreo 1 500 de oameni au scipat,
doar restul a pierit cu totul, sau a cizut in prinsoare, dupl. cum istoria la care vi
trimit, va argta pe larg timpul, locul, comandamii principali, Impreung cu felul i ordinea

luptelor.

28 Urmeai: It was a most brave sight to see the banners and ensignes streaming in

the aire, the glittering of armour, the variety of colours, the motion of plumes, the
forests of lances, and the thicknesse of shorte !weapons, till the silent expedition of
the bloudy blast from the murdering Ordnance, whose roaring voice is not so soone
heard as felt by the aymed at object, which made among them a most lamentable
slaughter.
522

www.dacoromanica.ro

NUMELE ENGLEZILOR CARE AU FOST ()MOM IN LUPTA

DE LA ROTTENTON, 51 CUM A FOST LUAT IN PRINSOARE
CAPITANUL SMITH SI VINDUT CA ROB
In valea Veristorne29, intre 11'111 01t3 si muntele Rottenton, a fost acea

ciocnire singeroasg in care au pierit cei mai multi si mai buni prieteni ai
Principelui Sigismund.

p. 142

Meldrich, rinduindu-si cit a putut mai bine cei 11 000 de soldati ai si

la poalele muntelui, in flancul su si in fata sa, a infipt acolo niste pari

ascutiti, intgriti prin ardere la un capgt, si plecati impotriva dusmanului, ca

trei batalioane de sulite, pentru care de asemenea au fost sgpate mici gropi3'.
Printre acei pari a fost rinduit pedestrimea cu porunca de a se retrage dud
s-ar ivi prilejul. Tharul, asezindu-si spre cel mai mare fotos al su pe cei
40 000 de oameni ai si, I-a insgrcinat pe Mustafa pasa sg-si inceapg lupta,
cu un mare striggt al tuturor si cu steagurile desfasurate, in btaia tobelor si
In semnalul trimbitelor si oboiurilor32.

Nederspolt si Mavazo cu regimentele lor de cavalerie le-au iesit inainte

vitejeste si i-au silit sg se retraga. Tharul Begolgi33, cu escadroanele sale ce
intunecau cerul cu nenumratele lor sggeti in zbor, a fost intimpinat cu o
vitejie asemngtoare de catre Veltus si Oberwin, si acest mgcel singeros a
tinut mai bine de un ceas, ping ce multimea frg seamgn a tgtarilor a sporit
at:it de mult, inch s-au retras dup escadroanele (?) Ion de par", cum fusese

porunca, Tgtarul fioros, socotind cg ar fi mai prejos de el sg astepte asa

de mult timp victoria, si-a urmat mai departe atacul cu masa trupelor sale;
dar a fost lucru minunat sg vezi cum se prgbuseau la pgmint printre acei
pari cglretii // si caii, iar trupele in dezordine erau asa de decimate, ?twit
crestinii au scos un striggt puternic: Victoria, si cu cinci sau base piese de
cimp asezate pe coasta muntelui au pricinuit mari pierden dusmanului, care

isi continua lupta cu atita indirjire inch Meldrich, vgzind cg nu e nici o

putintg sg pgstreze superioritatea multg vreme, si-a adunat mica sa oaste
intr-un singur corp, hotarit in acea clip sg forteze trecerea sau sg moarg
In aceast incercare; si astfel in grosse (?) a dat un atac general, si timp
29 Adicsi Turnul Rosu (Veres=rosu). Este numirea localitiiii si nu a unei vi.
30 Altus. Confuzie intre o lupt anterioar de pe aceast vale si cea de la
Teisani.

31 As three battalion of Pikes, amongst the which also there was digged many small
holes. Vezi textul lui T. Cavriolo.
32 Trompets and howboyes sounding.
33 Numire fantezist poate compus din Beg si Oglu.

" Within their squadrons of stakes.

523

www.dacoromanica.ro

p. 143

de mai bine de o jumtate de or si-a deschis drum inaintea sa35, ping ce

grosul trupelor hanului Crimeei, impreun cu doug regimente de turci 4j
de ieniceri, le-au intrecut asa de tare numgrul, inch au fost infrinTi. Pe inserate contele cu 13 sau 14 sute de cglreti a trecut innot
unii s-au
innecat, toTi ceilalti au fost ucisi sau prinsi. i astfel pe aceast cimpie
geroasg zceau aproape 30 000 de trupuri, unele frg. cae, fr brave si frg
picioare, toti tiati
murind ei acolo au aratat lumii c pentru
asa de putine vieti atarii Crimleni au plgtit un pre; care niciodatg nu a
fost a$a de ridicat.

Dar acum Tinuturile Transilvaniei si ale Trii Romnesti (supusg. impg-

ratului) i Sigismund acel viteaz principe, supusul i pensionarul su", i cea

mai mare parte a nobilimii, viteji cpitani i soldati, au ajuns prada crudului
turc nimicitor, pe cit vreme dacg impgratul ar fi fost tot atit de dispus si-1
ajute pe el, ca si pe acele trei armate comandate de trei cgpitani atit de merituosi ca Mihail, Basta si el insusi, i dac aceste trei armate s-ar fi unit
impreung impotriva Turcului
s judece oricine ce fericire ar fi fost pentru tntreaga crestingtate
cci sau ar fi fost recuperatg Bulgaria, sau cel
putin ar fi fost el37 alungat din Ungaria unde a scos mult mai multe lucruri
de la Imprat, decit a scos acesta din Transilvania38].

In aceastg fatalg lupt in care Nederspolt, Veltus, Zarvana, Mavazo,

i mulvi alti conti, baroni, colonei i cpitani, neinfricati cavaleri
amintesc de numele compatriosoldgi si-au aflat moartea,
tilor nostri care au fost pe linga el in acele // isprgvi glorioase, si care si-au
sfirsit zilele cu aceeasi hotgrtre neclintitg ca cei mai buni lupttori pentru
Bavell

P. 144

i evanghelie, i anume Bastersfield39, Kardwicke, Thomas Milemar,

Mullineux, Thomas Bishop, Francisc Compton, George Davison, Nicholas Williams, si unul John, un scotian, au fcut tot ce

Hristos
Robert

se putea face omeneste, i and nu au mai putut face mai mult, si-au
lsat acolo oasele lor ca mgrturie a spiritului lor. Numai stegarul Carleton
sergentul Robinson" au sapat, dar Smith zgcea printre trupurile
celor mgcelgriti, ,gemInd de trud si de rgni, cu altii aflai i ei cu sufletul la gurg pina ce a fost descoperit de jefuitori mnca in viatg, si
vzind ei dupg platosa i hainele sale c pretul rgscumpgrsii sale le-ar
printh mai bine decit moartea sa, 1-au dus in prinsoare impreung cu multi
35 Made his way plaine before him. In realitate ttarii s-au retras.
39 His subject and pensioner.
37 Turcul,

38 De aici incolo avem pasajul paralel din Purchas (cap. II) cu unele deosebiri, de

pild Balchelor in loc de Bastersfield, apoi

Milemay, Mullynax, Roger in loc de
Francis Compton ... scotianul in loc de: un scotian.
39 In Purchas: Zarnava.
4 Vezi Obs. crit.
524

www.dacoromanica.ro

altii. L-au tratat bine pin s-a tmduit de rni, iar la Axopolis" 41 au fost
cu totii vinduti ca robi intocmai ca vitele intr-un iarmaroc, unde fiecare
negustor inspectind membrele si rnile lor, punea pe alti robi s se ja la
lupt cu ei ca s le incerce puterea. El a cazut in lotul Pasei Bogall care
l-a trimis de indat la Adrianopol, si de acolo la Constantinopol la frumoasa sa tiitoare ca s-i fie rob. In cete de cite 20 de robi ferecati In lanturi
legate de itul lor au defilat in Marele Oras unde au fost predati stpinilor
lor deosebiti, iar el a fost predat tinerei Charatza Tragabigzanda (etc.).
Este apoi trimis de aceasta fratelui ei Timur, pasa de Nalbrits. Maltratat
de acesta el il omoar si fuge prin deserturile Circasiei la Aecoplis unde a
stat la guvernator ptn ce a fost trimis cu un convoi la guvernatorul din
Caragnaw care i-a dat un salvconduct spre Letch, Donka, in Cologoske, si de
aici la Berniske si Uewgrod in Siberia prin Rezechica pe riul Nipru in marginea Lituaniei. De aict a fost dus cu mult buravoint in acelas fel prin
Coroski, Duberesko, Duzihele, Drohobus si Ostrog in Volonia, Saslan si Lasco

In Podolia, Halico si Collonia in Polonia, si astfel l'ir' la Hermanstat in

Transilvania.

41 De observat c. In rficirile sale ultetioare prin desertul Circasiei", el este osp'Itat

de guvernatorul de la Exopolis" (In Purchas) sau Aecoplis" (versiunea din 1630), aclicl:
variante ale numirii din Axiopolis culeasI din c5rvi si valabir pentru o vreme mult
trecut.

www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE

O apreciere critic a aventurilor lui John Smith la

Tara RomAneascg nu este posibilg fgrg o privire generala si asupra celor din Ungaria si
Transilvania, povestite In capitolele precedente si care nu au fost cuprinse in extrasul
redat in volumul nostru din cauza caracterului lor absolut incredibil. Dm totusi un rezumat
sumar dupg ele pentu o mai bung intelegere a intregului.
Sint necesare unele observmii preliminare. Asa-zisele aventuri din 1601-1602 au fost

expuse abia dup doug decenii si mai bine. Publicarea lor s-a ficut n clou etape cu
o sporire considerabilg a textului. Spiritul in care a fost elaborati chiar si versiunea initialg
reiese ciar din titlul anunfind ispravile sale in rgzboaiele impgratului, impotriva turcului,
stratagemele sale subtile, luptele vitejefti, aplausele <cistigate>, ridicarea sa 'in grad fi
cinstea <de care se bucura>,. Titlul pretinsei lucrgri din care ar fi fost extrasg povestirea diferg de la o prezentare la alta. In cea din seria de vpelerinig publicatg de
Purchas (His Pilgrims, vol. VIII) in 1624, se menTioneazg Raboaiele din Transilvania,
Valahia fi Moldova scrise

de un invglat italian Francisco

526

www.dacoromanica.ro

Femeza, secretar al princi-

pelui Sigismund Bthory, iar in textul din memoriile din 1630, Transilvania a fost intocuit prin Ungaria ;i s-a mai lmurit ca textul ar fi fost tradus de Master Purchasa.
Dar mai difera si cifrele in mod flagrant. In Purchas numarul crestinilor c'l zuti In
lupta Cu tatarii este de 2 000, in memorii el a arescut la 25 0001... Moise Szkely vine
la Regalia Cu 4 000 de luptatoril si 24 de tunuri (Pur). iar in textul al doilea cu 9 000
de oameni si 26 de tunuri! In schimb, la Olimpachg annata lui ICizell are 20 000 de
oameni (Pur.) iar in memorii scade la 10 000! In sfirsit, memorille infatiseaza acea
stranie diploma a lui Sigismund Bthory din 9 dec. 1603 (I) certificad de crainicul
coroanei
dintli.

Garter"

la

19

august

1625,

adic Cu vreun an dup publicarea textului

Ce a determinat difuzarea acelor aventuri" in 1624?

Relators din Virginia in
toamna anului 1609 In conclitii foarte indoielnice, discreditat de fostii di tovarasi de
colonizare, acuzar de uneltiri pentru a prelua puterea, de Intelegere cu regelea indigen
Powhattan, de intrigi In stud coloniei etc. etc. arestat o prima dad inca din cursul
calatoriei spre Virginia, si

gata a fi arestat din nou rind

praseste In sfirsit aceasta

asezare intr-un mod destul de echivoc, semnind mai mult a fuga, Smith nu a mai reusit
sa obtin a fi trimis inapoi. Speranta sa de a-si muta cimpul de activitate in Noua
Anglie s-a dovedit desard. El porneste o campanie sustinuta de propaganda pentru colonizarea lumii noi, fireste dupa planul du. Dar in martie 1622 sosesc vesti
dezastruoase din Virginia. Indigenii au macelarit in masa pe colonisti si au distrus culturile lor. Indad Smith redacteaza un fel de plan oferindu-si servicilie si schirind un program

de actiune. Tot atunci se grabeste sii scrie pe nerasuflate o istorie a Virginiei (A General
History of Virginia . . .) impartid in dou'i parti care au fost predate simultan la doi tipopaf; pentru a nu pierde nici o clipa. Drept hrti a folosit unele existente, inlocuind numele
de pe ele cu altele, in bun parte fanteziste. Obtine pentru carte patronajul ducesei de
Lennox. 0 parte apreciabila din continut e reprezentad de descrieri anterioare si e imprumutad
de-a gata din materialul colectionat de Hakluyt si monopolizar la moartea acestuia de
continuatorul su, Samuel Purchas. John Smith, care 11 cunostea Ind din 1611, ajunsese, nu
se stie In ce conditii, sa-1 ajute la pregatirea pentru tipar a acestui fond. Injghebad in 1622,

Istoria oferit spre subscriptie printr-un prospect din anii 1623-24, apare in 1624 insotita
de versuri panegirice" pentru Smith, indreptate totodad contra unor invidiosig sau
detractori ai lui. Se simte bupiratia sa. Printre semnatari se numara Purchas algturi de cei
doi supravietuitoria ai luptei din Tara Romaneasca, Robinson si Carleton. Acesta aminteste
ca. 1-a avut comandant pe Smith tn Transilvania. (Doar aceste versuri si mentionarea ki de
catre Smith tn epilogul luptei contra tatarilor constituie singurele indicii, nu tocmai convingatoare, ale existentei sale). In felul acesta se stabilea o punte titre trecutul glorios al lui Smith

din rimpul luptelor sale cu turcii care 11 ridicase la o treapti superioar de gentilom cu
blazon dobfndit in razboi, ferindu-1 de umilintele incercate de el din parren tovadsilor de
colonizare, care apartineau aproape toti unei categorii mai favorizate. Dar atestarea acestor
doi necunoscuti nu era suficienta. Si astfel asisdm si la fenomenul invers al introducerii
aventurilor lui Smith in seria de pelerinia a lui Purchas, into niste fragmente relative la
ocuparea Agriei in 1596 si la uciderea sultanului Osman in 1622. Infiriparea textului lui
527

www.dacoromanica.ro

Ferneza a avut aceeasi zoclie ca Istoria Generala a Virginiei. In felul acesta se rotunjea
apologia eroului din lumea nott.
Aventurile lui Smith se desfa,soara in trei OW: Ungaria imperial, Transilvania si Tara
Romineasta. Cele din Ungaria sint copiate dupa descrierile cunoscute ale campaniei crestine
purtate la Kanizsa si Alba Rega1. Cu multa prudent el s-a ferit de o lumina' mai directa
asupra sa, preferind s apara peste tot ca secundul lui Meldrich cruia ti acordi primul loc.
Cum operatille de la Kanisza erau foarte bine cunoscute, a gsit mai ingenios s povesteasci
o actiune cu total original: despresurarea glorioas (dar fietiva) a cetatii Olimpach (sau
in mem. din 1630: Olumpagh) adica Limbach de jos, din apropierea Kaniszei. Unele
momente mai importante din asecliul Kaniszei au fost transpuse de el la Olimpach. Nu
lipsesc de "aici nici comandantii principali mentionali In Istoria universala a lui J.A. de
Thou, sau In Actiunile regilor Ungariei datorate lui Spontoni, anume Herberstein, guvematorul
,,Slavoniei
i Madrucci comandantul oastei spaniole, care intimpin pe cititor inca din
pragul extraselor din Femeza sub numele de Ebersbaught si de Meldrich. Acesta ins, sub
pana lui Smith, pierde once contact cu realitatea si devine o figur pur fiEtiv, case it va
patrona In aventurile Inchipuite din Transilvania si Tara Romaneasca. La Olimpach Smith
1'1
invata pe comandantul artileriei imperialllor, Kizell, cum s corespund prin semnale
luminoase cu Ebersbaught asediat de turd, spre a porni un atac combinat, precum si o alta
stratagem menit a distrage atentia turcilor. Acestia stnt siliti s depresoare cetatea, iar
Smith e rasplatit i inaintat cpitan a 250 de soldati sub comanda colonelului Meldrich.
[Dar Inca Inainte de campanie acelasi Ebersbaught li recomandase lui Kizell i acesta
lui Meldrich, cu care s-a dus la Viena, unde Indata a fost facut capitan a 250 de soldmi!!!].
In cronologia foarte confuza a lui Smith, acestea s-ar fi petrecut dupa capitularea Kaniszei.
Dar ea a avut loc tirziu toamna (1600) si se stie c turcii nu porneau actiuni militare in
pragul iemii. Urmeaz povestirea isprvii de la Alba Regal din toamna anului 1601.
Colonelul Meldrich, informat de niste crestini fugiti din cetatea tinuta de turci, ti Iasi pe
Smith (Pur.) sau, in versiunea a doua, 11 pune s arunce In cetatea asediata vase de prnint
umplute cu materii explozibile. Fraza despre cucerirea orasului de atre ducele de Mercoeur
de generalul Russworm pare s implice ca victoria se datora in bun msur acestui fapt.
Ba chiar in versiunea a doua, sporita cu dott capitole copiate in bunk' parte dupi Knolles
(dar cu destule inventii proprii), Meldrich a fost acela care 1-a luat prizonier pe Hassan pasa
si 1-a dus ducelui de Mercoeur!!!
Urmeaza scenariul aventurii din Transilvania. La
incheierea campaniei din Alba Regala, Mercoeur i imparte armata i trimite 6 000 de
oameni sub Meldrich ca
ajute pe Basta contra lui Sigismund Bthory In Transilvania.
Povestirea devine a.cum de-a dreptul uluitoare. Meldrich in loc si-1 ajute pe Basta contra
lui Sigismund, ii ajut pe acesta contra ttkrcilor! (Vezi mai sus notita introductiv la J.
Smith). Trupa lui se preschimb intr-un fel de ceata de mercenari. El insusi evolueaza. Aflm
ca el este un nobil din Transilvania (!), cu socoteli i razbunari proprii pe care le satisface
prin acte de cruzime dup cucerirea misteriosului ,,Regal1 in Transilvania, cucerire
precedaa de actiunea dus intr-o regiune greu de loCalizat numita Zarkain (Pur.) sau
Zarkam (mem.). Citm: Contele facind multe incursiuni in Tara Zarkain (Land of Zarkain)
prin Muntii StIncosi, unde locuitorii slnt parte turci, parte fatari, parte evrei, dar cei mai
528

www.dacoromanica.ro

multi bandi(i, renegag fi oameni de soiul actesta, pe care uneori II fugrea (forced) in
cimpiile de la Regall, unde se afa un oras bine intarit de la sine, nu numai cu oameni 6
fortificavii, dar chiar atit de bine inconjurat de munvi, e cu o treea'toare atit de anevoioasi,
Inch in toate aceste rzboaie nu se facuse Impotriva sa niel o tentativ cu vreun folos".
Meldrich vine cu 8 000 de oameni sa-si instaleze tabara in fava orasului din care locuitorii
executa o iesire care se solden cu 150 de morvi. Dar contra orasului vine si Moise Szkely,
locotenentul principelui cu 4 000 (sau 9000!) de calarevi si pedestrasi fi 20 de tunuri (Pur.)
care In versiunea a doua se urea la 9 000 de oameni fi 26 de tunuri. Se fae pregatiri
care in mai bine de o luna. Turcil care stapineau orasul, rtcleau de aceasta incetineala
ca e cum s-ar fi temut ca ar pleca crestinii inainte de a da asaltul (!) au trixnis o
provocare catre oricare din capitanii oastei <crestine,> aun ca in dorinta de a distra pe
doamne ... !!! seniorul Turcbasi (Turbashaw) [sau Turc pasa] provoaca pe oricare din
capitanii comandind o companie, care s-ar incumeta <si vina> sa se lupte Cu el pentru
capul saua (who durst combate for his head). Capitanii crestini trag la sor; si Smith este cel
ales. In fava unui public numeros privind de pe zidurile orasului, in frunte Cu doamnele
amintite, Smith invinge fi ucide pe Turbashaw", oferind capul acestuia generalului Moise
Szkely care il accepta Cu bunavointa". Urmeaza un al doilea duel cu Grualgo, prietenul
lui Turbashaw doritor sa-1 razbune, care isi pierde si el capa si 'in cele din urma Smith
este acela care trimite un cartel de provocare. Invingator a treia oara, el se inflvisena cu
cele trei capete infipte pe land fi este primit solemn de Moise in cortul su de comandan;
care 11 imbrviseaza, ti druieste un cal frumos, bogar inseuat, un iatagan cu o cingatoare
*dorind 300 de ducavi, lar Meldrich il 'Malta la gradul de maior (?) al regimentului su
(sergeant major of bis regiment], rang despre care nu se mai pomeneste nimic dupi aceea!
In sfirsit se ja orasul cu asalt 6 zidurile stilt crunt impodobite cu capete de tutrci, ca o
razbunare mult asteptaa de Meldrich. Apoi a devastat Varatzo", Solmos" si Kuprouka."
macar
unde se retrasesera ramasitele acestui cuib de tilhari, care au lasat 5 000 de morti
si toata. prada fi 2 000 de prizonieri (majoritatea femei
ca si el a pierdut cam tot atitia
fi copii) cu care s-a intors la Esenberg", nu departe de palatul principelui, unde si-a asezat
tabara". Principele vine In inspecvie, afl de ispravile lui Smith la 'Olimpach", la
Stolewisenberghe" (adica Alba Regala) cit fi la Regan' $j ii confera un scut nobiliar

cu trei capete de turd, daruindu-i portretul su <sub forma de medalie?> de aur (his
picture in gold) 6 o pensie anual a de 300 de ducati. Din cele =atom rezuleii ciar c'd
Smith nu cunoftea nici locurile fi nici imprejurarile din Transilvania. Existenta misteriosului

Regall se explica poate printr-o confuzie lime cele doua Albe: Alba Regali fi Alba Iulia.
Smith se refera deci la Alba Iulia despre care are idei extrem de neelare. Pentru el este un ora;
cu garnizoana turceasa (!) si cu locuisori care les sa se lupte cu crestinii (1). Acest otras

este cucerit de la turci de catre miticul Meldrich si de Moise, locotenentul lui Sigismund
Bthory (acelasi Sigismund care primise steag de domnie de la turci fi astepta ajutor de la
ei contra imperialilor!). Dar se stie ca Moise a ocupat Alba Iulia contra lui Basta in timpul
tratativelor acestuia cu Sigismund pentru perfectarea renunvrii sale la Transilvania. S-ar putea

ca asociatia lui Moise cu Alba Julia sa se datoreasca tocmai acestui fapt inregistrat gresit
si neinveles bine. Dar s-ar mai putea ca sa nu fie vorba de o confuzie real a a autorului, ci de
529

www.dacoromanica.ro

o incercare de a crea confuzie in mintea cititorului. Inca din 1614 el botezase o localitate
din lumea noul insemnat pe o hart ingtisat de el cu destul fantezie: Cele trei capete
de turci. lar hrtile sale, Incepind cu cea a Virginiei din 1612 fluturau sterna sa cu

trei capete de turd. Ar insemna a el Ii iatribuia Inca de pe atunci un scut nobiliar

dobindit in luptele cu turcii. Poate ei nu ajunsese nc la nscocirea atit de fanterist a
intreitului dud, ci se filea, in general, Cu fapte de arme din cursul campaniei rsunitoare de
la Alba Regal, condus de ducele de Mercoeur, cele trei capete simbolizind poate trei
lupte deosebite. Trebuia deci ca isprava sa s5. evoce, fie chiar Intr-o form trunchiat,
numele de <Alba> Regal<l>. Materialul infoTmativ pe care l-a gisit la Purchas i-a
putut da ideea construirii unui mit mai substantial si siturii actiunfi intr-un lac mai pulin
luminat de istoricii timpului i intr-un moment mai putin deterrninat. Este interesant de obter-

vat el in aventurile din Ungaria eit 0 din Tara Romineasen inventia imita I plagiazg
realitatea redat de istoricii consultati, in vreme ce in aceast Transilvanie inchipuit,
fictiunea precede ingormatia. Smith foloseste de predilectie istoria lui Knolles. $i de asta
dat recurge la ea pentru Transilvania, dar expunerea e scindat pe dou planuri deosebite.
Prsind fictiunea, firul povestirii urmeaz1 destul de aproape explicatille lui Knolles privind
pertractirile dintre Basta si Sigismund, care constituie puntea spre noul decor situat acum in

Tara Romaneascii. Constaam ei in versiunea

instalarea in domnie a lui Radu
$erban este tratat In mod foarte general si sumar, si numai cind e vorba de lupta cu t
tarii, apar stratagemele i incidentele dramatice, In vreme ce In versiunea a doua apar de
la inceput o serie de episoade imaginare d de personaje noi. Este un 1ntreg Toman Cu ineatrocitd, ambuscade si urmriri, care se leag de episodul romantat al tuptei Cu ttarii prezent inc d in versiunea nti. Dealtminteri, de-a lungul unei jumtti de capitol avem un text comun. Dar alturi de amplifiedrile i romanfirile evidente apar d uncle
elemente noi, de pild5. mentionarea Intrjrii taberei ca pari ascudti, macar c mersul operadilor din text nu se potriveste Cu lupta de la Ogretin
Teisani povestit de Cavriolo,
participant activ la ea. Cum se explie faptul ea* aceast luptn terminat in realitate cu
retragerea ttarilor, este inflisati aici drept cea mai singeroas Infringere? Rspunsul poate
fi aliar la istoricii folositi de Smith. In adevr, Knolles (op. cit. p. 1144) pomenede de victoria lui Rada 5erban asupra hti Ieremia, pe care li alung din domnie, i mal mentioneaza
foarte pe scurt d victoria repurtat curind dup aceea asupra ttarilor. Dar mai departe,
la p. 1165 urmindu-1 pe Michel Baudire (Inventaire .) cu privire la incursiunile ttarilor
din anul urmtor (1603), Infitiseaz acele lupte drept un adevrat dezastru pentru romani!
Smith isi insuseste acest punct de vedere. Deznodmtntul propus de Knplles ti convenea,

mcelul final culminind cu pretinsa sa cadere in roble d cu rtcirile sale ulterioare Ii ingduia s lase in umbr un interval destul de lung si s exploateze situada inchipuit de elr.,
introducind in textul su o descriere a vigil ttarilor dup raportul lui Rubruq (din sec.
XIII) d relatarea mai recent a lui Broniowski (sf. sec. XVI). Ambele se aflau printre materialele lui Hakluyt, ajunse in lotul lui Purchas.
Asadar, elementele stind la baza naratiunii pot fi impartite in reale fi fictive. Cele dineli constau in: a) frinturi de informatie culese prin istoriile contemporane i folosite, fie ca
model de imitat4 fie ca umplutur pentru a da oarecare pondere textului, i a-i conferi mai
530

www.dacoromanica.ro

mult credibilitate; b) Imprumuturi masive din descrieri autentice, ca cele referitoare la ttari; c) stiri mai haotice prime din zvon public si culese fie din auzite, fie din vreunul din
acele avvisi" rspindite mai ales la Venetia pe baza unor sugestii de la Praga, sau pur si
simplu auzite direct de la vreunii din soldaVi valoni care au fcut parto din trupele lui
Basta. Smith pretinde a fi servit In Trile de Jos inainte de epopeea sa din LJngaria etc.,

dar in realitate nu dam nici un punct fix In cronologia sa, care se fereste de once ele-.
mente de datare. Unde se gasea el in timpul acelor rataciri fictive prin Rusia fi Germania
din 1602-1604? aci prezenta sa atestat de pretinsa diplom a lui Sigismund Bthory nu
rezist unei priviri critice. In sfirsit, tot reale stilt si hrtile folosite pentru a da un fel de
autenticitate fictiunii, precum vom vedea analizInd elementele fictive. Acestea stilt floarte
diverse: 1) texte apocrife ca pretinsa carte a miticului Femeza sau diploma falsi atribuit
lui Sigismund Bthory; 2) localitafi inexistente ca Tara Zarkain si orasul Regall din Transilvania; 3) personaje imginare, ca fabulosul Meldrich, inventar pentru a patrona aventurile
lui Smith, sau ca pleiada de comandanti turci, ttari sau crestini czuti la 4,Rotenton'. Dintre acestia din urm, grupul de credinciosi si prieteni ai lui Sigismund Bthory se caracterrizeazli prin nunziri aparfinind Transilvaniei. Lucru relevat (de Phil. Barbour) ca fiind 'in
sprijinul autenticittii lor, cu o trimitere la harta lui Thod, de Bry. Dar acest amnunt ne
d: tocmai cheia procedeului lui Smith. AfIlnd pe acea hart din 1596 denurnirile tn form
german ale unor localitti: Nederspolt, Obervinz, Budendorf, Veltus (Waltz), el face din
acetre nume de comunitti ssesti nume nobiliare maghiarel Alturi de acesti corgi si baroni
mai apare si nobilul Zarvana (in Pur.) sau Zarnava (in versiunea a doua), poate o redare
a numelui de Szaszvaros (?) sau un nume inventat ca cele ale unor alti nobili pomeniti o-

dat cu ei: Bavell si Mavazo, de pildI. Tot pe harta lui de Bry aflm si numele Rebnyk, Argish, I.angenaw, Veresthom, Rothenthurm ... In sfirsit, stratagema folosit contra t-

tarilor seamn cu cea povestit In textul Insotind harta lui de Bry (Pannoniae Historia
Chronologica) p. 194 ca folosit tot contra ttarilor fn 1594. (Am mai cita aici si harta din
(Chronologia lui Hieronymus Ortelius ed. din 1615, unde aflnt forma Peteske folosit. de
Smith in versiunea a doua); 4) Ispravi fi stratageme inchipuite. Am vzut cI Smith Isi atribuie un rol secundar sub aripa lui Meldrich, cu o singtui exceptie In duelul de la Regall,
unde el este cel ce apare pe planul 'Mtn si ocup toat scena. Inventia duelului este perfect
conturat de la Inceput si se repet fittocmai fi fn versiunea a doua. Se observ uneori un
fel de progresiune,/ de pildl in capitolul despre Alba Regal sau in cel despre instalarea lui
Radu $erban tn domnie. In versiunea din Purchas, In amtndou cazurile arfjm doar o enuntare foarte vag si generala, dezvoltat apoi in versiunea a doua. Sttatagemele si inventiile
lui Smith pot fi demistificate in oarecare misur. Corespondenta prin semnale luminoase si
stratagema de la Olimpach ar fi fost Imprumutate din cartea lui Vannocio Biringuccio,
Pirotechnia, tradus: de Whitemore si publicat alturi de Arta raxboiului a lui Macchiavelli,

cunoscut de Smith Inc din anii uceniciei sale. 0 alt lucrare cunoscut ulterior de el a
putut inspira unele din inventiile povestite de el fn 1624 si 1630, anume cartea lui William Bourne, Inventions or devices. Very necessary for all generals and captains etc. (Londra, 1578). lar invemia vaselor de pmint umplute cu materii explozibile ar putea s, decurg din memiunea folosirij unor ,,pots I feu' tn acviunea de la Buda din acelag an, in
531

www.dacoromanica.ro

Inventaire de Phistoire gnrale des Turcs de Michel Baudier (Edifia a doua este din 1620).
(Vezi Barbour, op. cit.) Despre stratagema din 1594 povestit in brosura lui de Bry a mai
fost vorba mai sus ...; 5) Denaturari i romantari istorice. Cea mai flagrant din toate este
infglisarea lui Sigismund Bithory ca purtind lupt Cu turcii in 1602! Tot ark de fanteziste
ant i stratagemele lui Radu Serban contra lui Ieremia" precum i atrocitgtile atribuite celar
doi domni in acel capitol. Despre Tara lui Zarkain a imai fost vorba. S-ar putea ca autorul s fi
avut in vedere unul din centrele haiducilor" care prgsindu-si rostul lor de lupdtori contra
turcilor, prdau populatia Transilvaniei, purtindu-se ca niste banditi. Aceast fazg culmineazg
in anul 1604. Este momentul corespunzind descrierii lui Smith dupg Knolles a prgpgdului
Transilvatilei datorit lor; 6) Erori. Simian Movilg este confundat cu Ieremia In mod constant. Dar aceastg croare apartine i lui Knolles i chiar uneori participantilor la campanie, care stiau cg trupele lui Simion erau plitite de Ieremia. Smith mergind i mai departe,
11 infiiisead pc Ieremia luptind in persoand contra lui Radu, cu mare vitejie. O altg eroare
este mutarea luptei cu dtarii de la Teisani la Turnu-Rosu!
Care e stadiul actual al problemei autenticiatii aventurilor lui Smith in rasaritul Europei? Dupg L. Kropf care 'in periodicul Notes and Queries" din 1890 declar intreaga povestire o purl fictiune, neend hotgrit prezenta lui in Transilvania i Ungaria, Ant. Szerb in
articolul Captain John Smith in Transylvania publicat In 1940 in revista Hungarian Quarterly", desi mai pi:4in absolut in formulare, se arad foarte sceptic privind autentidtatea
materialului prezentat. In tabgra advers, Bradford Smith in Captain John SMith: his life and
legend, Philadelphia, 1953 si Laura Polanyi Striker, fie algturi de el in lucrarea citatg, fie
in diferite atticole din 1957, 1959, 1962, inceard o apgrare a lui Smith 6 din acest punct de
vedere. Tot algturi de ei trebuie asezat si Phil. Barbour (The three worlds Captain John Smith,

1964) care pledead pentru auentidtate in duda unor constatri pe care calla s
le reduc prin argumente. Este un fel de dialectici intre afirmatilie sale din text si discuIiile sale din note. Dealtminteri i titlul unui articol precedent Fact and fiction in Captain
John Smith's True Travels in New York Public Library LXVII (1963) pare s indice
pziia sa. Dintre aceste luciiri nu am avut la indeming decit volumul The three worlds
In care s'int redate i concluziile autorilor citati ma, sus. Am crede ci au fost ocolite puncele principale constituind cheia insgsi a problemei: 1) Existenta lui F. Ferneza. Se face o
Boston,

apropiere de Ferneza-Farnese (!) si se declad c in vremea aceea erau unii membri ai acestei
familii n Ungaria, luptind Cu turcii (!) i cg se ;tie cg Sigismund Bthory avea multi italieni n slujba sa (on his staff). In concluzie, se considerg si mai departe deschis aceasd
chestiune. A r fi fost preferabil s se porneasc de la existenta real a italianului Giorgio
Tomasi, fost secretar al lui Sigismund Bthory, care public in 1621 la Venetia o carte
Delle guerre et rivolgimenti del regno d'Ungaria et della Transilvania con successi d'altre
parti segutti sotto l'imperio di Rodolfo e Mathia Cesan: sino alla creatione in imperatore
di Ferdinand Ii Archiduca d'Austria. Dad Smith a fost in adevr la Graz, cum pretinde, a
putut sg-1 cunoascg acolo unde era secretar al nuntiului apostolic intre 1602 si 1606. Dupg

acest model real a fost desigur creat Fr. Femeza al drui nume a putut fi fabricar dupg
acela al cpitanului de vas spaniol Francisco Fernandez, care incearci o recunoastere in
apele bgiii Chesapeake, asa dupg cum Meldrich a putut proveni de la Madrucri, care s-a
532

www.dacoromanica.ro

retras in 1601 de la asediul Kaniszei cu ramsitele trupelor sale, la Graz unde le-a concedist.
O bun parte din ele proveneau din riffle de Jos. Smith a putut avea unele ecouri la Graz.
Data venirii sale aici este voit neclara., dar ar putea coinpide cu toamna anului 1601. Este
sugestiv rolul iezuitilor englez i irlandez de la Graz care l-au pus in /egatura cu .,Ebersbaught
i ,,Meldrich" (Madrucci?). In versiunea din 1630 acest moment es,te precedat de
trecerea lui Smith la Roma pe la faimosul iezuit englez Parsons, care ducea o lupta necrutatoare contra preodlor catolici din Anglia care refuzau sa-i recunoasca autoritatea, arestind
sechestrind pe delegadi acestor clerici veniti s protesteze la papa si inventind falsi emi-

sari ai acestora care 'ea' abunde in sensul su (Vezi de Thou, op. cit., IX, p. 434). Nu este
exclus ca Smith sa fi fost amestecat Intr-un fel oarecare in aceste intrigi. Exista perioade
intregi din activitatea sa din 1596-1606 asupra carora prefer s taca. De pilda, sederea
sa in Irlanda (cind? i del vreme?) amintiti de unul din adversarii sai din Virginia, care i-a
aruncat in fata ci a facut acolo pe cersetorul clandestin (it was proved to his face thiat he
begged in Ireland like a rogue without a license) (Barbour, op. dit., p. 145). Insula la care
Smith nu a raspuns nimicl Sederea In Irlanda si tangenta cu iezuitii deschid perspective noi
asupra lui Smith. 2) Autenticitatca diplomei lui Sigismund Bthory este discutata doar din
punctul de vedere al unora din numirile ce apar in titlul emitentului, fr a se intreba daca
insusi faptul acordarii unui asemenea document este verosimil. Dealtminteri, tot titlul este
fantezist: Sigismund Bthory, Dei gratia dux (!) Transilvaniae, Walachiae et Vandalorurn (!!!),
comes Anchard, Salford, Growenda
[Corect, 'inainte de abdicare tidul suna: Nos Sig.
D. gr. Transilvaniae, Moldaviae, Walachiae transalpinae et sacri Rom. Imperii princeps,
partium regni Hungariae dominus, aurei velleris eques et siculorum comes. lar in niste diplome minore date in iunie 1602 in preajma renunfrii din urma, avem forma: Nos S. D. gr.

Transilvaniae et sacri romanii Imperii princeps (Veress VII, 46, 47).] Se accepta deci
textul i traducerea Vandalorum prin Moldavia (!) i Lesprizia i Misnia prin. Lipswick in
Misenland (Leipzig). Dar Sigismund primise drept resedinta castelul de la Leitmeritz In
Boemia. Sa fie aceasta explicatia acestei numiri? Se emite ideea c documentul a tfost deterio-

rat din cauza indoiturii sale si a fost reconstituit la citire din memorie, cu ajutorul poste al
lui Purchas sau al gravorului Vaughan (?) i chiar al crainicului regal! Astfel s-ar fi ajuns
la formele Meldrich in loc de Modrusch (!), Anchard in loc de Ecsed (!) i Growenda in loc
de Grosswardein (!!). Dar ce rost ar fi avut numirea de Ecsed ciad Sigismund apartinia ramurii de Somlyo si nu de Ecsed? De ce forma germana de Grosswardein intr-un text latio?
Si ce rost avea in titlul lui Sigismund? Despre Salford nici macar nu se cauta vreo explicatie.
Se accepta si natura hibrida a documentului (diploma de innobilare i totodata circulara
catre toti vecinii
dea lui Smith libera trecere pe la ei). Se accepta i dubla contradictie
dintre afirmada lui Smith ea a fost cumparat ca rob de pasa Bogall i trimis la Adrianopol,
apoi la pasa de Na/britz pe care 1-ia ucis, i cea din diploma c ar fi fost capturat la
18 noiembrie (!) 1602 de pasa din Cambia (a Domino Bascha electo (!) ex Cambia regionis
Tartariae) de la care a fugit (deci nu 1-a mai ucis?). Dar dup toata aceasa argumentare vine
si o marturisire a unei mar nedumeriri, cind in document Meldrich este numit i Hearic
Volda! (Henrici Volda comitis de Meldri, Salmariae et Peldoiae) caci William Henri Volda
sau Faldo era numele unui elvetian sau olandez venit in Virginia, pe care Smith il acuza
533

www.dacoromanica.ro

de uneltiri Cu indigenii si de trgdare (Ist. Virginiei, cartea III, cap. XI, pp. 84-86, ed.
Glasgow 1907) unde 11 numeste insg William Volday, ins In alte izvoare el este numit

Henry Volda sau Faldo (Barbour, op. cit., p. 460 nr. 3) clnd se mentioneazI cl a murk de
friguri in 1610. Acuzarea foarte neclarg a lui Smith este poate in legturg cu faptul cg el
insusi fusese acuzat de uneltiri cu indigenii contra colonistilor ! Aceaseg completare senzationall a numelui lui Meldrich rgsturna identificarea cu unul din contii Modrusch (Modrusa) din familia Frankopan. In acest moment existau cel putin doi Frankopani, George
nici
Niculae care s-ar fi potrivit ... dar o identificare specificg" nu e nici posibilg
importantgg (!). Dar aceasta nu impiedicg transformarea lui in Modiusch i lmurirea
era un protestant convins. Se porneste de la postulatul cg toti luptstorii crestini mentionati de Smith &Ira din Slovenia 6 inruditi tntre ei. Astfel este identificat i Ebersbaught"
cu un posibil (!) Eibiswald din Slovenia. Un tabel genealogic condensat" lucrat la Graz,
demonstreazg alianyele matrimoniale dintre famililie Kollnitz, Eybiswald, baronul Kiazel
etc. Si aici credem c s-a pomit de la premise gresite i c numele comarfdantilor principali
pstrate 6 in istorilie contemporane ale lui de Thou, Spontoni, Hier. Ortelius, Knolles G, Tomasi ofer indicii mult mal sigure
Toate 11 pomenesc in mod constant pe Herberstein la
asediul Kaniszei, iar trei dintre ele: (ale lui de Thou, Spontoni 6 Ortelius) amintesc si de
Madrucci. Locul taberei sale este insemnat pe gravura din Hier. Ortelius Chronologia ed.
1615 a asediului Kaniszei, reprodus deahminteri si de Barbour dupg H. (hulls Ortelius
Redivivus ed. 1665. Nici data luptei cu ttarii nu este Indreptatg, nu 18 noiembrie ci 22-23
septembrie. In sfitsit nu se pune niciodat intrebarea cum de textul lui Femeza (!) are atitea
Imprumuturi din istoria lui Knolles? si cum de diferg atita versiunea din 1624 de cea din
1630? 3) Suprapuneri nerelevate datorate Inseilgrii impreung a unor fragmente deosebite. De pildg a)

fuzionarea luptelor de la Turnu Rosu si de la Teisani, b) suprapunerea manifestgrilor lui

Sig. Bthory -din perioada sa antiotomang cu cele din lupta sa Cu imperialli, ajunglndu-se
la absurditatea flagrantg a luptei sale contra turcilor in 1602 (!) c) orasul Regall (Alba
Iulia?) luat cu asalt de la turci de catre Moise Szekely in 16024 cind dimpotriv acesta
aliat Cu turcii ocup Alba Iulia la renumarea lui Sig. d) Moise dupg cucerirea or)asului Regall pomeste in continuare contra turcilor (!) i pradg Varazo" Solmos", i Kuprouka".
Dar despre Soimu.s stim c fusese cedat de acelasi Moise Szekely turcilor pentru a le distiga
bungvointa. A fost recucerit de crestini. e) Neobservindu-se greseala preluatg de Smith de la
Knolles i Baudier cu privire la pretinsul dezastru al rominilor la Teilsani, se incearei o
explicaiie Cu referire la ultima luptg a lui Smith in Ungaria
=-. Tara Romineascg) trebuie subliniat c aceasta a fost numai o hiquialg (a skirmish)... si deci nu a fost memionat in izvoarele celelalte (!)
4) Identificgri de locuri. Tara Zarkain" sau Zarkam" ar
fi $eica Mare pe motive geografice i fonetice (1) (ibidem, p. 140). Urbs Regalis" din
diploma ar avea in sprijinul sgu expresia lui Szamoskzi: Alba Iulia Transilvyniae urbs
cea a lui Reicherstorffer (martar al evenimentelorl!) declarind: Alba Iulia fuit cram regia
Daciae regum (Alba Iulia a fost odinioarg capitula regilor daci <din antichitate>). 5. Atitudinea
lap de intreitul duel de la Regan". Se declarg cg povestea desi inflorit. (dressed up) ar avea

un fond adevgrat, cci Inca din 1614 Smith ar fi numit un grup de insule din Noua Ang,lie
534

www.dacoromanica.ro

Cele trei capete de turci". In ciuda unor scparari de ironie in povestirea scenei, adevarul
Am crede
faptelor este acceptat. Sint invocate ispravi similare amintite de Szamoskdzi.
modelul lui Smith trebuie cautat in vestitul duel al lui Stroie Buzescu cu ruda hanului
tatar la Teisani. Dei Cavriolo in raportul sstt nu pomeneste nici un cuvint despre acest
episod, au ajuns totusi ecouri la curtea de la Praga, unde fusese de curind Stroie ca sol al
domnului. Au mai existat i diferite avvisi", ca acela trimis de la Graz la curia romana
(rezumat de Veress VII p. 83) si care pare sa corespunda intocmai unui text pastrat in
Istoria Transilvaniei a lui Spontoni. Se observa acolo o completare a nargiunii copiate dupa
raportul lui Cavriolo. Este descrisa si o lupta pentru ocuparea unui deal si este povestiti cu
admiratie isprava vitejeasca a lui Stroie. E posibil ca aceast informatie sa fi fost trimisa
pe alta cale decit pe aceea a rapoartelor lui Basta (in sensul lui Cavriolo) i anume sa fi fost
indreptata de domo prin Vimercati, ale carui nelntelegeri cu Cavriolo razbat in textul
acestuia. O particularitate comuna acelui avvise de la Graz 6 textului lui Spontoni este
afirmatia transmitatorului anonim italian al acestei stiri ca. Stroie ar fi fost un descendent
isle vestitilor Srozzi din Florenta. Nu stim pe ce cale ar fi putut Smith lua cunostinta despre acest text. Oare la Graz prin intermediul lui G. Tomasi, secretarul nuntiului papal?
Sau cumva chiar din materialul strins de Spontoni i zacind expus suturar intimplarilor IAA' la
publicana sa titrzie mult dupa moartea so.? Un ms. necomplet purtind In titlu numele lul
Beducino, mort in 1610, cu un text foarte asemanator, aflat In colec-tia Academiei R.S.R. a

fost descoperit la Londra unde a putut eventual fi cunoscut de Purchas i Smith. Dar spre
deosebire de textul lui Spontoni, el nu cuprinde in acel loc pasajul despre duelul lui Stroie,
ci doar mai departe o mentiune despre golul lasat In sufletul domnului de pierderea acestuia.
Dar tot la Spontoni ne duce si un alt pasaj despre lupta lui Moise Szekely cu imperialiii sub
ochii ora.senilor din Alba I:Ilia, privind ca la o intrecere cavalereasca sau un tumir! Apropiere sugestiva cu decorul duelului de la Regall, ,,la vittoria fu nobile, tanto piu per esser
seguito il combattimento inaspettatamente in faccia d'una citta i cui habitanti, e giovanni,
e vecchi, et vergini et donne co' figli in braccio dalle somita delle muse, come se giostra, o
Si
torneo mirassero, stavano agiatamente osservando l'ardire, e'l valore de' combattentr
iat i textul din Spontoni: S-a intimplat in aceasta lupt c unul din cei mai de seama
boieri romni, arzind de dorinta gloriei, iesind si el din truism calare pe un nobil cal arab,
s-a aruncat luptind asupra ginerelui Marelui Han, un thar de o vitejie admirata care 11
provocase la lupta dreapt, si a fost rindul tatarului increzut sa-si piarda, capul retezav de
loviturile nespus de putemice ale viteazului rom'an, spre adinca mihnire a Marelui Han si a
intregii osti tataresti. El trebuia sa-i urmeze la domnie daca nu i se curma firul
in
fioarea virstei. In aceasta imprejurare neInfricatul Stroie nu si-a dezmintit visa straveche,
cad el era dinue acei adevarati Suozzi care la nruirea republicii florentine s-au mutas in
Tara Romaneasca
Va trebui poate cercetat. cu ateltie perioada de hibernare a materialului Istoriei lui Spontoni pentru a putea urmri in trecut mentiunile semnalate. Asadar, asupra
lui J. Smith nu mai exista dubii, chiar daci se mai incearca pledoarii i explicatii ca el
535

www.dacoromanica.ro

nu a pretins s scrie o istorie, ci doar n4te memorii (Barbour op. czt). Dar mat ramine de depistat
provenienta unora dintre informatii privitoare de pH& la localitatea Raza (pe care Barbour o

crede Brezoi!, dar care ne duce la acel Retz (=Titireci) mentionat de Dernschwam
sau
cele referitoare la luptele lui Radu Serban, la episodul lui Petra Concoli- care a inspirat pasajul corespunz.tor din povestirea lui Smith ... i care se datoresc poate ecoului povestirilor
soldatilor valoni ai lui Basta.

www.dacoromanica.ro

TOMASO CAVRIOLO CATRE AMBASA-

DORUL VENETIAN LA PRAGA PIERO

DUODO1
1602 octombrie 2 din tabara de ling'ii Brafov"

Potrivit cu cele scrise de mine in ultima mea scrisoare din vecinatatea Mediasului am plecat din tabara venind &A ne cantonam dincolo de
Brasov, ling una din trecatorile spre Tara Romaneasca pentru a da insufletire si ajutor
lui Radu voievodul2 care se afla Cu tabara sa la 40 de mile italiene de tabara noastr,
insa dincolo de munti spre Tara Romaneasca, <uncle> se asezase 'hare dota dealuri
intr-un loc destul de nefavorabil, intrucit frontul era foarte intins si nu observase o cale
lsata in spatele su. Awlar, inaintind hanul tatar impreuna cu Simian, fratele lui 'eremia, cu un nurnar de vreo 40 000 de tatari si ceva moldoveni si cazaci, neavind cleat 300
de pedestra0 si doua mici piese (de artilerie) de fier, inaintind, cum zic cu aceste forte
1
Traducerea s-a facut dupa. textul italian publicat in Hurmuzaki VIII P. 253-254.
2 Radu Serban. Cu toate stirile emanind din tabara lui Basta si aici se observa
tendinta de a minimaliza rolul domnului si al romanilor, nementionind nici duelul lui
Stroie Buzescu cu capetenia tatarilor a carui faima l-a inspirar ark- indoiala pe John

Smith in rnemoriile sale.

537

www.dacoromanica.ro

pina la 60-70 de mile italiene de tabara lui Radu, acest voievod, care nu avea solda;;
decir doar din aceste pari, adica. munteni, unguri, moldoveni i slrbi (razziani) Impreuni co
3 000 de secui i 1 000 de lanci din Transilvania, pe care ilustrul Basta le Indreptase spre el
sub comanda lui Marcu voievodu13, a expediat Indata cu cea mai mare graba pe doi boieri
de seama catre ilustrul Basta certndu-i ajutor, i cerindu-ml anume si pe mine, ceea ce
m-a mirar, ett neav1nd calificad de natura s'a m'a' faca si merit a fi chemat s'a conduc o
oaste; dar auzind aceasta ilustrul Basta m-a Indemnat lndati si mi-a poruncit s pornesc,
dlndu-mi

comand cele patni companii calad ale Valonilor vechi", printre care este

si aceea a fratelui meu4, si le comanda acum unul numit Varlein din Lige (Liegge),
pe deasupra celor 6 companii calad tot de valoni, care la tnceput erau de infanterie, avInd
eu una dintre acestea, pe care nu o comanda nimeni, pe celelalte 5 le comanda unul numit
Boavrici, tot din Liage, i apoi Inca 3 companii de cavalerie din regimentul <fost
colonelului Flanz, care a murit i pe care 11 comanda acum unul numit Ovelic, si este acela care
a fost trimis in urma incoace cu niste steaguri, astfel c puteam cu aceste 13 companii sa.
am 1000 de calareti, i astfel In ziva de 19 din luna aceasta am plecat <dupa ce> ilustrul Basta a scris voievodului ca s faca s fiu ascultat de catre toti acei boieri5 intocmai
ca persoana sa propria, si pe deasupra a mai scris i In parte ofiterilor mentionatif mai sus_
Am sosit In tabag cu aceste trupe In ziva de 20, si voievodul Impreuna cu toata boierimea a venir Inaintea mea la 3 mile italiene, primindu-ma cu cea mai mare dragoste
cinste. Cum am sosit am vizitat locul unde era asezata tabara, si am gasit multe imperfectiuni, printre altele

faptul ca era dominar din toate Orille, dar primind asigurari

dusmanul nu avea artilerie mare, nici infanterie decit pu;in i fra experienta, nu am
fost de parere sa se mute din loe pentni c aceasta nu s-ar fi putut face decit dmnd inapoi,
si, si asa, inamicul 1naintase atit, inctt ar fi trebuit aproape sa se execute o retragere In prezenta sa, istiti cIt este de vatamatoare o asemenea operatie, i mai ales cu o soldatime
speriata cum era aceasta
dupa ce 2 000 de t'atad risipisera 8 000 dintre acestia Cu zece
zile nainte de sosirea mea acolo, si acestia mersesera s'a atace un pose sub comanda unui
ungur7 numit Petru Concoli, si au fost tnfrImi, 2 000 au ramas morfi pe cimpul de lupta
astfel c reluind sirul spuselor mele, am aratat c acel
si 800 au fost
prizonieri
loc poate fi pregatit pentru a sine piept doar cavaleriei si de lndata m-am s'irguit sa pun
sa se faca o transee in faya (alta fronte) care putea s aiba o latime de 600 de pasi, intrucit ei nu pusesera sa faca la Inceput decit o transee de 20 de pasi n fata artileriei, si cum nu se putea muta terenul mm-un anumit loc mai st1ncos i-am pus sa. ingramideasci acolo un numar de carute, i totul a fost terminat in ziva de 22, si de o parte si
de alta a acestui front erau cringuri care Intinzindu-se acopereau cele doua flancuri, ara3 Fiul lui Petru Cercel, pe care ar fi vrut Basta sa-1 puna domo in Tara Romaneasca,
tnainte de impunerea lui Radu Serban de catre Buzesti.

4 = Camal.
5 Capi = capetenii.

Un quartiere.
7 In realitate secui.
538

www.dacoromanica.ro

a mai acluga cg fkInd eu

insumi o recunoastere cslare

in jurul cvartirelor

pentru

a inspecta totul, am gsit n spatele nostru la o deprtare clt o btaie de tun

o cale de acces a

dusmanului

fi putut lesne sui ttarii i oricare

de

300 de pasi deasupra unui deal pe care s-ar

si si pe aceasta am pus s o Inchidg. Cu tran-

see, punIndu-1 pe Marcu voievodul s stea de paz g In acel loc cu cei 3 000 de secui i 1 000

de ckgreti amintili. Dula ce au fost duse la implinire toate acestea, In ziva de 23 intr-o
luni la orele 6 dimineata a aprut marele han cu toat oastea sa: i desi eu il rugasem
pe voievod s nu base s treacg nimeni ca si se hrtuiasa <cu ttarii> Cu mate acestea
a iesit cine a vrut, si mai ales lncieri unguri; 6 inchipuindu-mi dezordinea care era s
se nasc am asezat junatate din cavaleria pe care o adusesem Cu mine in partea dreapt,
jara cealalt in stInga transeei, la o deprtare de 50 de pa0, In afara locului incercuit
<cu transee> poruncindu-le a nu Inainteze declt dac inamicul ar veni asupra lor
ca s se incaiere. lar eu m-am postat Inaintea uneia din aceste trupe, i astfel fkindu-se
toat ziva mari Inckerki, i ai nostri folosind cit se poate de bine 4 pies, adicil
falconetes pe care le distribuisem dealungul transeei potrivit cu Inltimea, la oree 22 el9
s-a hotrit s atace Cu toate fartele, i fugrindu-i pe acei unguri care iesiser,
veneau n faia noastr la galop, iar noi, sustinlndu-i pe fugari Cu focul artileriei
rezistind din noa in trei 4r:dud i-am respins Cu mari pierden i printre ai ion i putin
printre ai nostri. Nu pot s v spun decit atit: c'S nidodatg nu am vgzut la un loc
atIta cavalerie 6 nu am auzit atItea strigke si nu am vgzut un asemenea fel de a lupta. In
chipul acesta ne-au ;inut in aqiune de la orele 6 dimineata pin noaptea trziu. Asadar
vzInd neorInduiala de luni, am fost la voievod, si nu nunaai cg 1-am rugat din nou
s nu lase pe nimeni s ias din transe; dar am si protestat cu toat cuviinta, astfel
c in dimineata

urmtoare, de marti, voievodul s-a

Ingrijit s

nu ias nimeni,

apkind inamicul la aceeasi or ca luni i nevzInd pe nimeni in loc deschis <alla campagna> vg asigur cg nu Oa ce 55. fac, i defila ca 0 cum ar fi mers in procesiune
cu strigkele sale obisnuite de Allah, si In dou rInduri lama c: vrea s reInceap, dar nu
chiar s i atace, apoi vzInd cg nu poate face nimic, la oree dota dup-amiazg s-a
retras cu totul, poposind chiar in ziva aceea la o leghe depktare de noi, si din zi in zi se tot
retrage, si se spune cg se va retrage spre Silistra, cetate de partea cealala a Dungrii,
arkInd prin aceasta a se indreapt spre cas. A avut pierden i foarte mari, i prizonierii afirm el a pierdut mai bine de 5 000 de oameni, morti i rniyi, Si printre altii
a fost ucis un cumnat al ski al crui les a poruncit s-1 aducg. <cu ei> i pune sl fie
purtat intotdeauna inaintea <oastei> pe un cal acoperit cu covoare, bocindu-1 neincetat.
Si mai spun c 1-a fcut prizonier pe Simion, 6 c-1 trimite sultanului4 zicInd a a fost
Inselat 6 c a primit aceast pagula din cauza acestui Simion. Dintre ai nasal nunarul
celor morti 6 rniti ar fi de vreo 4-500. Mai rmlne de spus cl ilustrul Basta, Indat
ce i-a sosit stirea, a venit spre noi Impreung cu colonelul Prainer g 500 de moschetari,
Tunuri mici.
9 Hanul.
io Tgtarii.
539

www.dacoromanica.ro

i au ajuns pulin dup ce s-a retras inamicul. Numkul oastei voievodului, fr oamenii
nomi putea fi, de 8 000 de pedestra.7i i 6 000 de cllgreti tali e quali"). In concluzie,
Dumnezeu a condus aceast treabI i prudenta ilustrului Basta, cgd firsi ajutorul <su>
... [A primit scrisoarea
erau frinp", i acest lucru l yeti auzi .0> de la altii
lui Pietro Duodo impreun cu multele leacuri trimise, tocmai cind era elare i ncins
de lupf n prezenta multor ttari ... etc. El i multumete, dar acum fratele su s-a
insgntosit ...].
Speditissimi, probabil

de

citit: spedatissimi.

www.dacoromanica.ro

G.-.B. MONTALBANI

FRAGMENT DESPRE

GASPAR() GRAMM'

... Vzind Hall Pw2, marele vizir c impl'rvia turcilor care era indreptat cu totul spre rzboi, dar care se afla in
nu se putea menTine in situaTia aceasta fr
stare de pace inc de doi ani3
primejdia unei mari rscoale, ale crei semne se i. manifestau, s-a gindit s.1-i
dea de lucru in vreun rzboi in afara graniTelor sale ... Din considerente per-.
sonale nu poate Inc declara rzboi Impratului4. Incercarea sa de a crea un
I Traducerea s-a fcut dup textul italian prezentat de N. Iorga In comunicarea de la
Academia Romini Manuscripte din Biblioteci Straine relative la lstoria Romaniei. Extras

din An. Acad., XX, 1899, II, pp. 27-53. Versiunea de fa. dup pp. 43-51 apagine

aa-zisei ancheieri", legate artificial de prezentarea mult mai succint intitulat Vera relatione
et aviso... (pp. 40-43), redat in corpul volumului nostru la pp. 438-442.
2 Mare vizir
fost capudan-pasa.
3 Adia de la fncheierea pcii din urm cu impratul cre,stin.
4 Ferdinand al II-lea de Habsburg.
541

www.dacoromanica.ro

p. 43

conflict cu VeneTia pentru a se rzbuna de pirile venevienilor5, d gres si

nu-i mai rOmtne decit a porni contra Poloniei, folosind ca pretext incursiu-

nile cazacilor care nu au fost oprite de tot, potrivit cu pactul incheiat de

p. 44

Iskender Pasa cu marele hatman Zolkiewski7. Unele din aceste incursiuni

asa-zise czicesti, am fi fost datorate chiar unor oameni ai lui Iskender, din
porunca lui! ... In aceste imprejurOri, operatiile de rzboi ale Turcului contra polonilor mergeau cam slab, pentru c turcii se temeau // de Principele
Gratiani, ca s nu se ridice contra lor si sO se alOture polonilor. De aceea
Hall, marele vizir a hotOrit sO-I scoatO in erice chip din domnie si sO-1
lipseasc de viat, dacI ar putea. Iskender pasa se socotea si el infruntat
pentru c principele Gratiani dezvOluise multe din inselOciunile sale la Poart:
si de aceea impreun cu Gabriel Bethlen uneltea contra lui, intOritindu-1
pe vizir ca acesta sO ajungO la o hotOrtre definitivI. Principele Gratiani cunostea toate aceste lucrturi, cOci tinea necontenit iscoade la Poart si la

curtea lui Iskender pasa, care 11 informau zi de zi de once hotOrire

si

consftuire a turcilor. De aceea, pentru a avea mai la indemin pe oamenii

si de curtel 6 pe soldatii din garda sa obisnuitO, s-a preficut a vrea sl se
duc la Tail la viratoare si astfel la sfirsitul lui august a iesit din Iasi, orasul
de frunte al Moldovei si resedinta sa, 6 intinzInd corturile la o deprtare de
o leghe, s-a apucat s adune cel mai mare numr de ostasi ce era cu putintI;
si nici nu ii era greu, pentru a Moldovenii, nestatornici din firen se grObeau
de peste tot sl vin. [la Iasi] unii pentru negoT, altii ca sO-1 vad si s-1
ajute pe principe, si altii ca sO se tin de prietenii lor care aveau vreo
treabO cu principele
astfel c in scurt vreme el avea in jurul su vreo
5 000 de oameni.

Tocmai atunci Iskender pap., pentru a dobindi glorie si merit in ochii

sultanului, a trimis o trupO cu o scrisoare la un emir, rud: a sa, care sttea
de mai multO vreme la principe, ca sO-1 serveasa chipurile, poruncindu-i

ca s atace pe neasteptate pe principe cu toti turcii ce se aflau la Iasi si

8 Este vorba de o animozitate acumulat de reclamatiile republicii pe un interval de
20 de ani de activitate pe mare sicare nu determin deci incidentul creat cu bun stiitit. de
Hall, In 1620, pentru a provoca un rzboi. Acel incident s-a soldat cu gltuirea interpretului
venetian Marco Antonio Borisi de catre turci si cu o intreag campanie de imbunare a
acestora prin daruri de ctre bailul Almoro Nani, zdrnicind astfel planul marelui vizir.
8 Vezi mai sus, relatia lui Joppecourt, nota 79. Dup campania contra lui Alexandru
Movil, comandantul turc ajunge la un modus vivendi cu hatmanul polon. El a fost unul
dintre sustintorii lu Gratiani la obtinerea domniei.
7 Vezi mai sus, biografia acestuia, p. 204.
8 Osman al II-lea, sultan al turcilor 1618-1622.
9 Principe al Transilvaniei, ales si rege al Ungariei.
10 I cortigiani.

li Adic In raportul lor cu domnii, numiti, ca In cazul de fa* de atre parazitii sultanului, si fat de care nu erau legati decir de eventuale interese trectoare.
542

www.dacoromanica.ro

dad nu ar putea sa-1 prinda, atunci sa-1 amoare; i hick' Cu vreo Luna
mai inainte, sosise de la Constantinopol la Iasi un ceaus [urmat] de multi
turci veniti pe rind sub aparenta de negustori i cu aceeasi porunca, dar care
nu indraznea sa se demaste. Sfatuindu-se turcii, emirul, ruda cu Iskender
pasa a incalecat ca sa se apuce s infaptuiasca impreuna cu multi alti turci
ceea ce i se poruncise contra principelui, care trata prin curier cu regele
Polonieii2 incheierea unei ligi cu acea Republica'18 n vederea razboiului viitor cu turcii, si in rastinap, pregatea14 traducerea in fapt a planurilor sale.

Acesti turci erau in numar de vreo saizeci, sau ceva mai multi, dar ei se

bizuiau pe faptul de a-1 lua pe nepregatite si pe prezenta unei garzi de archebuzieri turci numiti segmei"18 in numar de vreo 200 care ii primeau solda
de la principe i erau pe linga el totdeauna. Principele a fost vestit c veneau
spre corturi multi turci calare, dar el a hotarit s'a nu-i astepte pina ce ajung
la corturi, ci incalecind in graba', a poruncit tuturor oamenilor sai de curte
de a-1 urma tndata i s faca intocmai ce vor vedea ca face si el. Apoi a
poruncit capitanului sa.u, Marino Resti18, un nobil ragusan (care refuzind s
mearga cu Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei contra imparatului, se
retrasese in Moldova) ca s despart pe ostasii turci de cei crestini, numindu-1 totodata capitan general al intregii trupe straine care se afla in slujba

sa. Sosind acei // turci care veneau Cu emirul, 6 aflindu-1 pe principe

iese calare 6 ca intreaga sa trupa este in formatie [de lupta]17, s-au zapacit
6 descalecind 6 emirul, atit n semn de respect cit i pentru ca trebuia
vorbeasca i spunindu-i principele emirului ca s vorbeasca, stind astfel, acesta

infatiseze o scrisoare a lui Iskender Pasa indreptata catre principe,

scrisa cu multa dragoste s-a zapacit> de frica si de prea mare graba
i-a inminat-o pe aceea pe care i-o scrisese Iskender lui, cuprinzind ordinul
de a-1 prinde sau ucide pe principe. Acesta citind acea scrisoare, stind aa
calare, i descoperind limpede inselaciunea lui Iskender pasa, a spus deodata
emirului care se si dumirise de greseala sa dind scrisoarea aceea in locul celeivrind

lalte: Ce treaba este aceasta 6 in chipul 'asta? Tradatorilor! La iuteala s'a

fie legati 6 despuiati"18. Ceea ce fiind indeplinit intr-o clip de ctre croati
6 unguri, a pus sa fie citita in fata poporului scrisoarea tradatoare a lui
Iskender pasa 6 cum toti strigau ca aceia sa fie ucisi, principele nu a vrut18
Sigismund al

111-lea

Wasa.

13 Polonia era o republid", avInd n frunte un rege.

Prenzeva l'essecutione de i suoi pensieri.

15 Astfel in text. Desigur, seimeni.

16 Acesta ocupi si In restul povestirii un loc de prim plan, dei o parte dintre
ce-i ant atribuite par mai putin verosimile.
17 Tutta la gente in postura.
18 Et spoglino (adic: s fie dezarmati).
19 Versiune fantezist.
543

www.dacoromanica.ro

p. 46

[sa-i ucida] ci a expediat detndata, cu tributul anual de 40 000 de techini

pe un aga care sosise in Moldova de citeva zile in acest scop, trimitind inapoi si pe toti acei archebuzieri turci pe care Ii avusese pina atunci in garda
sa, dindu-le la toti prea bogate vesminte i bani, sub cuvint c trebuiau
slujeasca la paza tributului pina la Constantinopol, zictnd aceste cuvinte
catre ag': Vedeti citi dusmani avem, luati-i pe acestia drept gardg, pentru
ca a nu trimita Iskender pasa ca sa mi se fure banii i lucrurile i apoi
dea vina pe mine." $i a scris in scrisoarea sa catre sultan, c neputind
ssatisfaca lacomia lui Iskender pasa, i descoperind multe din inselatoriile
ucida, dar prin
lui, s-a trezit c ti este dusman i ca a trimis ostasi ca
voia lui Dumzeneu care ocroteste pe nevinovati, <acela> nu 6.-a ajuns scototusi dac insusi sultanul ar fi cerut capul sau, el ca sluga <sa>
pul sau
cea mai asculttoare s-ar fi grabit pina la Constantinopol ca sa
ofere,
dar faya de Iskender pasa, care e un sdav josnic, el
va apara foarte
bine; d. cinstea sultanului cere ca <sa nu se ingduie ca> un dregator rau
s intrerupa slujba <datorata> stapinului sau, dar ca el totusi fi trimite tributul anual obisnuit ca semn al credintei sale statornice20. Sosiser la Constantinopol stirile trimise de Iskender pasa, cum cg principele Gratiani, macelarind multi turci s-a rasculat, si se si astepta ca sa se trimit ordine soldatilor ca s porneasca contra lui, cind a aprut aga cu ceilalti turci, fricarcat de daruri si de promisiuni; asadar turcii de la Peana vazind tributul
cunoseind bine inselaciunile lui Iskender pasa, despre care aveau parerea
cea mai proast, au inceput s incetineasca pregatirile si mai ales fiindca
acei turci veniti din Moldova laudau i yreamareau credinta principelui si
marinimia sa fata de otomani21. In acest rastimp, principele a trimis in graba

p. 47

In Polonia ca sa ase de buna voie Moldova in mlinile polonilor22, cenad

un salvconduct pentru sine, lucrurile sale si tovarasii si, ca sa se poata
duce acolo unde ar prefera; si a trimis unele lucruri de ale sale cu postelnicul sau23 spre Hotin, cetatea principala din Moldova si in hotar cu Polonia, unde comanda in calitate de capitan signor Annibale Amati, gentilom din Pistoia", slura veche i credincioasa a principelui. Polonii au primit oferta
Moldovei cu privire la care nu avusesera alte tratate mai inainte, dar nu
dea salvconduct prindpelui, ci au vrut ca el sa ramina ca
au vrut
conduca razboiul din Moldova contra turcilor, fagaduindu-i 80 000 de oameni in ajutor; de aceea, rechemind in graba pe postelnic cu lucrurile, s-a retras
Pentru relatarea scenei cu capugiul, vezi i Hurmuzaki, IV, 2, p. 387, declaratia din
24 sept. 1620.
21 Pura. inventie.
22 De comparat cu relatarea mult mai drzie a lui Iancovi, redat n volumul de
fa;, p. 538 s. u.

23 Suo maestro di camera, m. Postelnic era Gola, vezi n. 48. Dar e poate vorba de
m. majordom, G. Amati, v. n. 47.
24 Pistorese.

544

www.dacoromanica.ro

intr-un loc numit Tutora25, intrindu-se dup obiceiul din Europa, avind spa-

tele intors spre o mlastingadinc, flancul sting spre o pdure foarte deas,
lung de trei zile de drum si lat de una. Aici, adunind pe toti acei locuitori le-a fgduit tuturor libertate i usurarea clrilor" si ale oricror alte
impovrri, numai s rmin credinciosi contra turcilor. $i cum Moldovenii
au si ucis pe citi turci ce se aflau in tar pentru negot
cci acestia nu stau
pentru altceva in Moldova
si au mai jefuit i lucrurile lor, i deci participau i ei la vinovtie <pentru cele fptuite>, nu a fost greu
trag.
la implinirea gindului su. i astfel, in scurt vreme a strins impreun vreo
40 00027 de oameni. Polonii, solicitati i ei, au venit in numr de vreo 8 000
sub conducerea cancelarului i hatmanului Zolkiewski28 trezind speranta c
in curInd ar fi s soseasc nespus de multi ostasi. Principele voia.29 s se
repead in grabg. la malul Dunrii ca s oereasc trecerea turcilor si
copleseasc. pe Iskenmearg ptng. la hotarul din spre Marea Neagra ca
der pasa inainte a se intri acesta, i &I le taie i calea re Moldova si
Polonia, punind in Akerman, Oscia3 si Bender o garnizoana de valoni care
sosiser cu hatmanul si care numra vreo 800 de oameni in solda polonilor.
Hatrnanul Zolkiewski nu a voit de loc s consimt la aceast hotrire, ci
voia ca s astepte venirea trupei celeilalte ce spunea c ar fi fost trimis din
Polonia. In felul acesta s-au irosit zadarnic vreo cincisprezece zile In tabrg. Pe cind se petreceau acestea, Iskender pasa vzind c nu-i vin ajutoarele sperate de la Poartg, s-a hotrit s stirneasc pe Galga31 sultan si pe
Aladin sultan32, unul hanul ttarilor i cellalt fratele su. Asadar acestia,
din firea lor lacomi de jaf i dusmani inversunati ai polonilor, la primul
semn de rzboi contra acelora, au plecat din Trapezunt (!)
i unindu-se
la Oxia34 cu Iskender pasa, au venit cu 60 000 de oameni in Moldova contra principelui i a polonilor, tbrindu-se la o deprtare de dou mile si
mai bine de acestia, cutreerind tot locul deschis i prdind oriunde puteau.
Aceasta a fost cam pe la mijlocul lui septembrie. Atunci vzind Moldovenii
ajutoarele promise din Polonia intirzie i c polonii cu spusele lor intortochiate ddeau prilejul s nu prea fie socotiti vrednici de crezare, au
inceput s plece, mai Intii unul cite unul, apoi s fug atis, astfel ca Isken25 Suzzera.

26 Sollevamento de i tributi.
" Cifr. nereal.
28 Sulceschi. Pentru campania sa din Moldova, vezi ma? sus, pp. 443-472.
29 Afirmgie contrazis de datele reale ale acelei campanii.
Oceakov.

Titlu purtat de fratele hanului.

32 Hanul de amnci nu se numea Aladin.
33 Trabisonda (!)
34 Vezi n. 30.

38 Pentru o datare exacta., vezi mai sus, relgiile campaniei.

545

www.dacoromanica.ro

der pasa a fost pe deplin informat de cit armat era in tabra si de planurile si gindurile lor. Atunci apropiindu-se tkarii de sanTuri, au fost respinsi cu mare macel de catre valoni si de ceilalti soldati ai principelui, inarmati cu a rchebuze3 si au avut pierden i afit de mari inch nu au mai indraznit s iasa la loc deschis, ci au inceput un fel de asediu. Acuma oastea
p. 48

principelui a si fost / / redusa la vreo 10 000 de oameni, fr de poloni,

care din zi in zi se aratau mai potrivnici37 planurilor principelui, dar el nu
s-a tulburat niciodat de aceasta, iar cpitanul Marino Resti iesea tot mereu, aproape in fiecare zi cu trupa sa de croati si unguri, ajutati intot-

deauna de valoni si de alti archebuzieri, mergind sa se incaere la loc deschis

cu tatarii; si de aceea se da ca sigur ca in acele 15 zile au murit mai bine
de 40 000 de ttari38, in timp ce polonii stateau mereu deoparte in tabra
lor ca sa priveasc. Urmind lucrul astfel ctteva zile, si pe fiecare zi princidar totusi Iskender pasa
pele fiind tot mai lipsit de provizii si de oameni
intr-o dimineat, foarte devreme, acesta a
nu indraznea ilia s-1 atace
trimis un trimbitas la tabara polonilor vestindu-i a daca. i 1-ar da viu in
miinile sale pe principele Gratiani Voda, el le garantcaza o pace sigura

cu sultanul si nu ti va supra, ci ti va lasa sa plece liberi in Polonia la

casele lor. Polonii auzind aceasta, au inceput s vrea s treac in partea

<taberei> unde erau moldovenii pentru a prinde si a da in miinile turcilor

pe principe, dar afrind aici o impotrivire foarte puternic, s-a nascut un
tumult care a fost potolit de comandanti. In toiul acestora, hatmanul polonilor Zolkiewski statea, asteptind prilejul de a-I putea preda <turcilor>33.
Pe cind lucrurile ti urmau cursul in felul acesta, la Poarta nu se fcea
nici o pregtire contra principelui, socotindu-se ca fapt sier a toate fusesera lucr5.'turi de ale lui Iskender pasa. Au trimis totusi un alt principe
numit Alexandru voievodu140, coboritor din principii Valahiei, dar nscut
In Grecia, care mai fusese alungat odata chiar de catre romani din principatul lor unde statuse doi ani
<dispunind> ca acesta s via in Moldova
cu un capugiu41 ca s-1 lipseasca pe voievodul Gratiani de principat si sa-1
puna pe el in locul lui si sa porunceasca celuilalt sa mearg la Poart. Pe
cind se intimplau acestea, intr-o dimineata, Septilici42, hatmanul oastei din
36 Furono con grandissima strage rubbati da Valloni et altri soldati del Principe con gli
archibuze.
37 .

. . Contumaci alli disegni del Principe.

38 Toata aceasta tesatura de fapte si cifre nu corespunde realitatii.

39 Quomodo eum traderet.
40
Ilias.
41 Capi Aga.
42 Septilicio, mare hatman 5 mai 1620

dec. 1620. In 1619 fusese Bernard Borisi. Infor-

marea despre parasirea lui Gratiani de catre hatman este In contradictie, cum observa si
N. Iorga, cu rolul care i se atribuie acestuia in uciderea Iui Gratiani in timpul fugii Iui.
546

www.dacoromanica.ro

Moldova a intrebat pe principe daci ti d voie" s meargi

cum obisnuia
si in alte di ssi hirtuiasel pe titari incierindu-se cu ei
principele
dindu-i voie, deindati ce a iesit din intantura, a aruncat la pimint steagul

mare" si a fugit, dudnd cu el o buni. parte din oaste, unii <au fugit>

incoace, altii tncolo. Acesta tulburtndu-se deodati, si mai temindu-se si de

perfidia lui Zolkiewski" a inceput si se sfituiasci cu cipitanul Marino Resti,
cu Bucioc, vornicul Tirii de Sus", cu signorul Giov. Amato din Pistoia (tata!
signorelui Annibale care era cipitan i castelan de Hotin) si care avea slujba
de mare majordom47 prim sfetnic si secretar al principelui, cu Goia" marele
siu postelnic, i cu altii, de hotirirea pe care trebuia si o ja
pe toti inclinati s fugi, a hotirtt s: treaci dincolo de mlastini
refaci oastea de partea cealalti i apoi s purceadi, zotrivit Cu momentul
si cu situatia ce se va ivi. Dupi ce a fost rostiti hotartrea principelui, au

fost de indati sparte sipetele de bani" din care fiecare a luat dt a vrut,
din care cauzi, impovarati de o greutate <prea> mare, macar c aveau
cai buni i c apa nu era prea repede, s-au inecat In mlastina pe care o

formeazi un du numit Prutul. Se tntreceau, care mai de care si treaci mai

tntti acea apa. Ultimii au fost zrincipele i cipitanul Marino care niciodati

nu s-a depirtat de el, cit a trait. Prinzlnd ttarii tndati de veste despre
aceasti fugi" au inceput deodati s intre in tabir si si jefuiasci tot ce
puteau, astfel c primii titari au ficut o pradi buni. and coborau principele i cipitanul Marino pe un povIrnis syre mlastini ca si o treaci, principele nu a voit nicidecum la cobortre sa descalece, dei cipitanul Marino
ti strigase pe limba croat s descalece, c ar ajunge jos mai bine si mai
iute pe acel povirnis atit de anevoios, ci el mergea cilare de-a curmezisul
pantei, intordndu-se dnd la dreapta, clnd la stinga, pIng cind au ajuns
" Scen inventata pe de-a Intregul ca i, ceva mai sus, oferta turcilor trimis printr-un
trompetist.
44 11 stendardo generale.

0 In realitate, Zolkiewski a fost foarte bucuros s piece Gratiani din tabr i i-a dar
tot concursul, Intelegind primejdia lui. Totodat scpa de cirtirea trupelor, gata s-si cumpere
o eventuala salvare prin predarea domnului care le chemase In tar.
46 Giudice supremo della superiore del paese.
47 Maggerdomo maggiore, Giov. Amato lipseste din Dictionarul marilor dregatori.
48 Mare postelnic (28 martie 1620
12 iulie 1620). Nu stint data exacta a uciderii
sale din porunca lui Alexandru Ilia.s. Observm c marele hatman Septilici apare In Dicgonarul
marilor dregatori cu aceast calitate pin In decembrie! (vezi mai sus, n. 42). S fie cumva o

deosebire intre rolurile lor, Goia fiind osIndit ca ucigas al domnului su, iar Septilici, mai
tirziu, ca trdtor al lui? Singurul izvor pentru soarta lor comuna este cronica lui Mima
Costin, scris mai multe decenii dup eveniment. Vezi i versiunea lui Jancovi.
Amanunt destul de neverosimil.

Pentru o versiune real, vezi mai sus, relatrile campaniei din 1620. Toata povestirea ce urmeaz este o broderie fantezista cu detalii inventate, pentru a da impresia cl
autorul a fost de fa t la Intreaga desfasurare infitisatg.
547

www.dacoromanica.ro

p. 49

amindoi la piciorul dealului, unde vrind cpitanul Marino a incalece, calul

au nu a voit s stea locului. Astfel s-a pierdut mult timp yin ce au sosit
atarii. Si acum i principele se afla si el in ala' incurcatur, pentru c'
iapa sa nu voia nicidecum s, intre in ap, si de aceea a fost silit s ja un
cal prost51 al unui scutier al au care se afla acolo din intimplare,
acestuia iapa, s-a apucat s treac cu bine mlastina. Cpitanul Marino
ajuns din urm de ttari i vzindu-se ca i dat pieirii, nu a vrut s se

predea, ci luptind vitejeste in timp ce mai venea un alt mare numr de

ttari, dup ce a ucis sapte sau opt din ei, a pecetluit cu moartea sa viteazg
nobil toate celelalte fapte de arme ale sale. Ttarii gsind iapa principelui
care putea fi usor recunoscua dup valtrapul su impodobit cu
au crezut ci a murit inecat
giuvaere i dula, seaua prearaa de peruzele
in mlastira sau c a fugit in haine schimbate trednd prin mijlocul. lor, 6
astfel, fr, a incerca s treac apa, s-au apucat s.-1 caute i a jefuiascg

p. 50

once lucru. lar Zolkiewski in timpul acesta, avind <de intimpinat> un

inceput de azvatire printre ostasii si, a apucat a se indrepte in bun rinduial spre Cameniva52 unde // avea de gind s treac Nistrul (pe malul
druia e situaa cetatea Cameniva pe o stinc goal) si a se intoarcg in

Polonia, punindu-si ngdejdea in Iskender pasa, prietenul au, invoit in tain

cu el53, c acesta 1-ar risa a se intoara inapoi fr vreo vtmare. 'Madi
urmreasa de departe, dar nu 1-au atacat de loc de cit
au inceput
atunci cind a fost la o deprtare de trei zile. Ajunsi aici, ostasii si vzindu-se aproape de hotarul lor au inceput cu un zor nebun s fuel 6 a se
agite in dezordine, incit el a fost nevoit s se suie intr-o carea descoperit
6 s dea roat in jurul ostasilor sgi ca a-i revin i s-i potoleasc.
Ttarii care-1 urmreau de departe 1-au recunoscut foarte bine a el era clpitanul, dar atita vreme dt oastea inainta in ordine, nu au indaznit a o
atace; i astfel, un atar alergind in goani i-a retezat dintr-o lovitua capul,
care se t'Alta deasupra caretei. Zolkiewski odat mort, s-a produs o dezordine grozav si fuga nebun a tuturor, astf el a atarii, ca lupii printre
oi, inhvau acum pe acesta, acum pe acela; pe puvini din ei i-au ucis, pentru
c puvini se impotriveau, dar au fost cu totii capturavi i vinduti in diferite
locuri, dupg obiceiul ttarilor. Favg de Moldoveni au svirsit atarii cruzimi
mai mari, cind au cutreerat toaa vara, pentru c nu este ingduit ca acestia

a fie vinduvi in Turcia. A sosit la Hotin vestea infringerii domnului si a

morvii sale. Atunci54 tovi Moldovenii au inceput a se satuiascg s predea
51 Un roncino. In felul acesta cauta s explice faptul ei a fost g'sit5 iapa principelui,
ceea ce crea prezunnia c domnul ar fi pierit.
52 Cameniz. In realitate se indrepta spre Soroca.
" Atitudinea autorului fa; de Zolkiewski nu se desminte.
" Aceste acuzalii trebuiau s justifice aciiunea lui Annibale Amati.
548

www.dacoromanica.ro

cetatea turcilor si a li-1 dea legat <in miinile lor> pe signor Annibale
Amati, cpitanul acelei ceati, sou s1-1 si omoare, si furtnd banii al si lu-

crurile pe care i le trimisese in pstrare signor Giovanni, tatl au, a fugi

de acolo, prsindu-si postul. Din care cauz nenorocitul a fost constrins,
din prevedere contra planului lor, a trimia a cheme trupa lui Kalinowski,
genera155 al Poloniei si castelan de Camenita; acestora, ca reprezentanti ai
regelui Poloniei le-a dat in primire acea cetate, si dup aceea cu mare greutate a obtinut si de la acestia, voia de a pleca si de a duce cu sine lucrurile

sale; care pira a poaa ajunge in Italia i-au fost dijmuite de o sua de ori,
inch abia de a putut a se salveze pe sine, cu putin echipament5 si bani,

de rapacitatea acelor seniori poloni prin posesiunile crora trebuia a treaci,

<desi> fusese onorat cu un pasaport de toaa frumusetea cltre curtea

regelui, pin in cele din urm s-a descurcat si el cum a putut57. Dar principele care trecuse apa, urmat de putini tovarsi de drum, s-a retras cu
Goia, postelnicul su romin58, i inc cu alti patru in muntii trii sale ce
o despart de Transilvania in larvae Brasovului, fr a se putea intelege ce
scopuri avea, odaa ce Gabriel Bethlen ii era dusman, iar trecerea prin Ungaria pin la imprat, nu era numai grea, dar chiar cu neputinta. Aici a
stat rtcind o zi si o noapte, in cursul creia, pe cind dormea, a fost ucis
de Goia, marele su postelnic, la o deprtare de trei zile bune de drum de
locul unde se intrise ling acea mlastin. Dup ce a fost risipit si capturata oastea polon, si inapoiaa la vata cea moldovean, a sosit Alexandru
Vod trimis de sultan in locul principelui Gratiani. Acesta a incercat pe
cit a putut mai bine a imblinzeascI pe turci, care sub cuvint c Moldovenii
se rzvrtisea, se inversunau contra celor mai bogati, ca s-i despoaie. lar
cind i s-a inftisat Goia impreunI cu un altul si au afirmat c 1-au ucis //
pe Gratiani, intrebtridu-i Voievodul unde erau giuvaerele acestuia, si ei oVind, Voievodul Alexandru, pus la cale si de Voievodul Radu al Trii
Romanesti, bun catolic59 si prieten8 al principelui mort Gratiani, a pus a
si

E se taie capul, drept asplati a tadrii lor fa; i de stpinul lor firesc.

Iskender pasa exagerindu-si actiunile proprii, a dat indati de stire Portii

cele intimplate, atribuindu-si siesi ceea ce fusese realizat de vitejia ttarilor;
dar cum in acelasi timp Aladin Sultan, hanul atarilor a dat sean vizirilor
de toate cele petrecute cu adevrat si i s-a aspuns artindu-i-se cele anun" In realitate, Kalinowski fusese in tabgra de la Tutora de unde fugise i el impreung
.cu Samuel Korecki, In noaptea fugii lui Gratiani.

" Con pochi arnese e danari.

57 Ma del resto la lace al meglio che puote.
" Vallacho, adicg moldovean.

" Radu Mihnea. Acesta nu era catolic, dar crescuse intr-un mediu catolic.
" IancoviZ pretinde cg. ar fi fost chiar rudi (I) Cu el.
549

www.dacoromanica.ro

P. 51

Tate la Poart de Iskender pava, care i rpeau gloria acelei acTiuni, Galga
Sultan, fratele hanului, mtmat de falsitatea acestui om, l-a injunghiat cu
propria sa min5.61 n mijlocul unei tceri uimitoare din partea otomanilor
care ti urau de moarte si care i-1 desemnaser chiar ei.

(Urmeaz o prezentare a asa-zisului rzboi al Hotinului din 1621 i o

mentiune a ambasadei lui Cristofor Zbaraski din 1622-1623).
Informavie neconfirmat. de m'irturiile contemporane.

www.dacoromanica.ro

IOAN JANCOVIC
(?

dup'ii 1655)

Nu cunoastem pe autorul Vigil lui Gratiani deck

din spusele sale, din care putem reconstitui figura unui om destul de aventuros sau poate
mai degrab de ludros. 0 parte cel pulin din isprvile pe care si le atribuie in cursul
campaniei din 1620 sint curate inventii. Despre robia sa la ttari 0 la turci, i despre
peregrinrile sale ulterioare la Cairo, Damasc i Moscova nu putem avea nici o sigurant
absolut. Dealtminteri Viata lui Gratiani a fost scris pare-se la cererea lui I. Orsitius
care invoc leggturi din trecut Intre bunicul su si Gaspar Gratiani si care este autorul
versiunii latine care ne-a parvenit.

Compatriot al lui Gratiani i ructi Cu fosta stiiptra la care sluiise, tinrul Gaspar,
Jancovi6
Intilneste apoi la Viena in cursul soliei acestuia, i 11 insoteste apoi la Constantinopol i in Moldova, de unde este trimis, in repetate rinduri, la impratul Ferdinand

al II-lea Cu misiuni de mare tain. Cum ins relatarea sa cu privire la Gaspar Gratiani
este plin de afirmatii foarte dubioase, este probabil cl.
arnnuntele pe care le d despre
sine sint tot atit de putin sigure. Este desigur curios c evenimentele din 1620 slut poves551

www.dacoromanica.ro

tite de acest martor abia in 1655. El are ins grij

sublinieze

c5."

textul iler a fost

n grab (raptirrd) i s adauge c daci apar nepotriviri intre spusele sale si ale
altora, cititorul s fie atent la cele afirmate ca vzute chiar de ctre martor, deosebindu-le
de cele auzite de la All. In sfirit, autorul nu s-a inspirat dupa alte scrieri, i nici nu
a Imprumutat de colo i de colo, ci a scris atit cit a putut s cuprind i sir' retina In
memoria sa, ja cererea unui prieten devotat'. Dar mrturia lui nu a parvenit In forma
versiune latin datorat acelui Orsitius, care o 'inching impratului
ci
ei
Ferdinand al 111-lea. El declar c a smuls cu mari ruOminti cpitanului Jancovie, devotatul om de aproape al lui Graviani aceast mic povestioar aqa cum este ea (hanc
qualiscun que est narratiunculam). Ea a fost publicat n Hurmuzaki, Supliment, II, 3, pp.
scris

62-69.

www.dacoromanica.ro

VIATA LUI GRATIANI1

[Originea qi antecedentele lui Gratiani pia

la dobindirea domniei. Atitudinea sa dup aceea. El cauta in tot felul si-1
frineze pe sultan de la un rzboi cu tm,pratul. Dar sultanul Osman, doritor
de campanii, hi pune in gind s se masoare cu polonii. Gratiani tiind bine
cl un atare rzboi s-ar purta in Moldova, indeamn pe poloni a se pregteasel -i sli uneasc fortele cu ale sale ...2 Gratiani a trimis 30 000 de
bani de aur ctre hatmanul de atunci3 al Poloniei spre a nimi cazaci in
1 Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat in Hurmuzaki, Supliment, II, 3, pp.
62-69. Dupi rezumarea paginilor 62-64, urmeaz versiunea romaneasc a paginilor 64-68.
2 Aici se produce o confuzie qi textul sare la campania din anul urmtor (a.,a-zisul
rzboi polonoturc de la Hotin din 1621, la care au participat hatmanul Carol Chodkiewicz,
i principele motenitor Vladislav al Poloniei). Se reja apoi firul, povestind oarecum campania
din 1620, ca un prolog al celei din 1621.
3 Stanislaw Zolkiewski.

www.dacoromanica.ro

slujba lui i s ving, oda cu oastea polong. Gratiani avea 20 000 de soh
dati4 sub drapel cu care astepta sg se uneascg fortele polonilor. El promite
polonilor, in caz de victorie, anexarea i incorporarea celor trei principate5,
cu singura conditie ca el sg domneasc in toate trei, cit va trli].
Ajuns sg fie bgnuit i suspectat, el a fost silit s poarte dzboi cu turcii,
p. 65

si a poruncit ca toti turcii care se aflau in Moldova sg fie ucisi. Dupg ce

s-au implinit acestea, sosesc i polonii, precum s-a spus, cu // 12 000 de
cglgreti impreung cu pedestrasi. Vgzind aceasta, oastea lui Gratiani care
consta din 20 000 de oameni s-a risipit aproape in intregime, neavind speranta a. el ar putea sg se mgsoare cu fortele turcesti, cu o trupg atIt de
putin numeroasa. Numai noi, care eram legiunea pretoriang" am dmas6
cu Gratiani. In aceastg situatie, iatg cg vine Iskender, pasa de Silistra cu
30 000 de turci i fratele regelui tgtar, sultanul Galga cu 80 000 de tgtari.
In prima zi, asadar, ne-am hgrtuit si am doborit pe multi turci i atari.
Negresit acestia se luptau cu noi de-a valma si aproape in dezordine. Noi
tnsg ti Intimpinam in linie de bgtaie bine rinduitg. Dar In ziva urmtoare
dud s-au ivit zorile iau apgrut turcii uniti cu tgtarii rinduiti intr-o linie
larg de bgtaie, armata noastrg intr-atit a incremenit de spaim in fata unei
armate atft de amenintgtoare, inctt s-a inceput s se vorbeascg de tratarea
unei conventii tntre pgrti. Turcii i apoi i tgtarii, printre alte conditii stgruiau mai mult asupra acesteia: ca polonii sg fie obligati s1-1 predea pe
Gratiani viu in miinile turcilor, ca unul din sfaturile cgruia s-au aprins
primele scintei ale acelui rgzboi. Si in adevgr, acest lucru despre Gratiani
se trata intre turci i poloni si s-ar fi si ajuns aproape la traducerea sa in
fapt, dad doi cavaleri poloni de rangul intii (numiti Kalinowski i Potocki)7
nu 1-ar fi vestit in taina pe Gratiani de pericolul extrem si aproape inevitabil

ce-i ameninta viata. Asadar, a doua zi dupg lupta amintitg, de cum s-a
lisat umbra noptii, Gratiani s-a sculat cu pretorienii si i fasindu-si tot
tezaurul5 in tabara de la nul Prut impreung cu cgrutele i bagajele, a incercar sg tread acel riu <Prutul>. Acesta, ce e drept, nu e nici foarte lat si
nici atit de adinc inch sg nu poatg fi trecut prin vad, dar avea acest neajuns
c din cauza malurilor inalte i abrupte, sg fie foarte anevoioase i intrarea
4 vezi cifrele reale date de participaraii la campanie, precum

si

cele exagerate ale lui

Montalbani.

5 Afirmatie nedovedia prin nimic sigur.

6 Autorul pretinde a fi fost tovatisul nedespktit al domnului, dar, ca i Montalbani,

siirprindem in relatie o searn: dc nepotriviri.
7 Confuzie vgclit. a autorulut care il numeste pe Potocki in loc de Samuel Korecki,
ctl care a fugit n adev.r din tabrg impreun: cu Kalinowski. Eroarea provine din faptul
Potocki i Korecki erau insuravi cu fitce ale lui Ieremia Movil i ea' arrandoi au fast
Ja momente diferite
prizonieri ai turcilor. Dar o asemenea greseali pare greu de explicat
la un participant direct la acele evenimente.
De comparat cu versiunea lui Montalbani.
554

www.dacoromanica.ro

iesirea din el. i in vremea aceasta, din amindoua prtile riului, de peste

tot ne atacau turcii i tatarii, inch pierdusem nadejdea de a putea trece

riul. Caci i acei doi baroni poloni care ti destainuisera lui Gratiani primejdia in care se afla, si care fugisera odata cu el, intrind in du, au pierit
inghititi de ape9, i al:0i din ceata noastra, foarte multi, ori s-au scufundat,

sau daca vreunii au scapat din apa, au incaput pe mina tatarilor. Caci
desigur putea fi trecut prin vad in mai multe locuri, insa in timpul
noptii cei care se rataceau de vad, erau silii sau s inoate, sau sa se

dea la fund, iar altii care ieseau din apa picau in gloatele de ttari. Gratiani
asadar, dupa ce a trecut apa, socotind cu luare aminte pericolul din toate
directiile, s-a intors din nou prin dui cu foarte putini oameni, cad nu mai
ramaseseram decit 35 de calareti: din tot numarul acelora care impreuna cu
el, parte am trecut inapoi prin vad, parte am inotat i astfel, in cele din
urma, cind nu mai rm.'sese nici un alt mijloc" am fost siliti s ne expunem
capetele nu atit primeidiei de moarte, eft mortii insasi grozav de prezente.
Ne poruncise insusi Gratiani ca s ne legam la cap cu stergare12, in felul
turbanelor turcilor, iar mulTi din noi cunosteam limba turd si in felul acesta
vorbind turceste am trecut prin toata' tabara turcilor
tatarilor13. Ziceam
<tuturor> c Graviani a disparut fugind i ca. noi am fost trimii chiar in

acea noapte, cit mai iute, ca sa-1 urmarim. Insa putin dupa aceea, tatarii
descoperind inselarea, ne urmaresc i ne ajung. lar noi uneori intorcindu-ne
spre ei, ne-am luptat Cu urmaritorii, caci ei se aflau tnc tn numa'r mic,
noi ne pusesem nadejdea pin aici in caii nostri care erau de soi foarte
bun. Asadar, pin sa se fac ziu, ne-am luptat a treia oar (!) cu turcii
tatarii //. In cele din urma trisa, predominind multimea i caii nostri
bind, dintre cei 35 de calareti ce fusesem in cursul acelor trei incaerari, pe
unii i-au ucis turcii, iar pe ceilalti i-au capturat de vii. Insusi Gratiani, doar
cu patru insotitori a scapat la granita Transilvaniei intr-un loc sigur unde
nu mai avea a se teme de turci si de ttari. Acolo asadar, pe un munte
care domina firgul Trotus, intr-o padure deasa, a descalecat foarte obosit
asezindu-se si-a aplecat capul pe trunchiul unui copac si a adormit. Insa
cei care scapasera cu viata impreuna cu Gratiani erau oameni de frunte
primii dregatori ai curtii sale: un $eptilici14, comandantul ostilor, Goia, mare
9 Korecki, precum se *tie, a fost dus a doua oar prizonier la Constantinopol. Toat
povestirea care urmeail este datorat unei fantezii destul de obosite.
Amnunt de-a dreptul absurd. De ce a trebuit s treac de dou. ori rtul, pentru a
reveni de unde plecase, rmlne o tain pentxu oricine.
Nullum amplius superesset consilium.

Sudariis.
Nu se arat de unde aveau
facl rost de acset articol.
Afirmatie In spiritul celei subliniate de noi n n. lo.
14 Vezi i relatarea lui Montalbani, n. 48.
555

www.dacoromanica.ro

p. 66

postelnic si Nicolitl dvornic sau regni gubernator, iar al patrulea era

un soldat de rind. Dar in acest timp, cit se odihnea Gratiani, toropit de

somn, amintitii dreditori au stat la sfat, ce s-ar intimpla ... si se tot intrebau de ce ar trebui ei, de dragul unui om stain <de tali> s-si pr-

seasc patria lor, casele lor, sotiile si copiii lor. Dupa discutii intr-un sens
si in altul, prerea lui Septilici comandantul si a lui Goia, marele postelnic
a fost c trebuie s. fie ucis Gratiani si dus capul su viitorului su urmas
la domnie, ce a si venit dup aceea foarte curind in Moldova, si care se
numea Alexandru. Auzind acestea Nicolit dvornicul a rspuns: once ar fi
fost Gratiani, fie strin sau pmintean, el a fost totusi domnul si stpinul
nostru. Voi stiti ce faceti, eu imi pstrez miinile mele curate de singele lui
si nici nu voi svirsi aceast frdelege ca s ridic mina asupra stpinului
meu. Si dup ce le-a spus acestea, i-a lsat si a plecat 0,18.
)
Ei ins, inspirati
de un duh ru, au svirsit ceea ce plnuiser si 1-au lovit pe bietul Gratiani
care dormea si i-au dus capul tiat urmasului aceluia, Alexandru. Principele
Alexandru a primit pe acesti ucigasi cu fata vesel si cu suflet binevoitoro
si dupi putine zile a chernat la Iasi sfatul obstesc al boierilor moldoveni20.
Acolo, dup ce s-au tratat alte treburi ale statului, a inceput principele in
faba strilor trii21 s expun si s aminteasc toat treaba cu Gaspar Gratiani (care ii era si predecesor si rud)22 si cum dup ce pronia cereasc
il smulsese din miinile ttarilor si turcilor, el nu a putut totusi s scape
din miinile celor mai de aproape <dregkori> ai si, adia a acelora pe
care el insusi ii imbogtise cu milostivirile sale si pe care el insusi ii ridicase
atit de sus, dindu-le averi si cinste, cum nu se putea mai mari in principatul
su. De aceea, asadar, dac acesti paricizi au indrznit s-si ucid tilhreste
si in chip nelegiuit, in timpul somnului, pe domnul lor care le fIcuse atita
bine, i de ace3a binemeritase de la ei in gradul cel mai inalt23, ce credint
si de ce fe! (immix principele Alexandru) voi putea eu astepta de la ei,
aid nu le-am acordat pin acum nici o favoare? Dup ce si-a sfirsit cu15 Curiae praefectus.

16 Apare in Dictionarul marilor dregatori ca Nicoarg, Nicoritg, Baltag, mate vornic

al '1"5rii de Sus (28 sept. 1615

17 Miles gregarius.

12 iulie 1620).

18 Toati discutia destul de neverosimilg culmineazg Cu aceastg demonstratie platonicg

a marelui vornic care pleacg, spglindu-se personal pe miini de ce vor face ceilalti cu domnul
dormind cu capul pe butuc.
la Animo benevolo.
28 Publica optimatum Moldaviae comitia.
21 Regni ordinibus
termen care nu se potrivqte cu sfatul boierilor, in care nu mai

intrau alte stgri, ci cu diferitele diete de tip feudal occidental.

22 Patrini. (Termen care nu apare nici in diorionarele limbii clasice, nici in es:manic
latinii tirzii.)
23 optime de ipsis meritum.
556

www.dacoromanica.ro

vintarea, i-a osindit sl fie ucisi cu suplicii rafinate. Asadar, suszisilor Septilici

si Goia, care il lovisera pe Gratiani li s-au ciuntit mai intii bratele de la

cot si picioarele de la genunchi, apoi trupurile astfel trunchiate si ilia.' vii
au fost aruncate in rtu sub stratul tare de gheata24. lar capul si trupul lui
Gratiani care a fost gasit in acea padure, au fost prohodite solemn si ingrop ate cu cinste in biserica tirgului Trotus.

Acesta a fost sfirsitul vigil. lui Gaspar Gratiani, barbat marinimos si

desavirsit si vrednic de o soarta mai buna. Acela pe care natura il zidise
ca sa domneascl, a avut norocul ca sa fie o pilda a nestatorniciei omenesti...
... Insa cauza unui sfirsit atit de nenorocit se pare cl a fost In primul
rind // dorinta prea vehementa a lui Gratiani, pe care se silea din toate

puterile si cu toata caldura sufletului su a o declara intregii crestinatati,

de a pune frill tiraniei mahometane sau de a-i scadea cinstea, inch pentru
acest scop nu a sovait sa cheltuiasc. un mare tezaur, tot trimitind scrisori
continuu catre imparatul Ferdinand al II-lea25 si din Constantinopol si din
Moldova si sa trezeasca impotriva sa ura turcilor iar in cele din urma sa-si
expuna chiar principatul si propria sa viata primejdiei atit de mari a pieirii.
Si totusi Gratiani nu ar fi trezit atit de fatis si de iute ura turcilor, daca

intr-o imprejurare oarecare, un ministru al curvii regesti nu ar fi declarat zu

mare imprudenta unui sol oarecare turcesc ca scrisorile rebelilor din Boemia26
solicittnd ajutorul turcilor fusesera interceptate de Gratiani si trimise imparatului. Lucru care de altminteri a fost amintit i de alti scriitori27. Eu tris,

care am tnsemnat cele de fata, am fost totdeauna partasul nedespartit al

soartei lui Gratiani din vremea in care a pornit de la Viena la Constantinopol si pin' in noaptea aceea din urma in care fugind, ne-am luptat de
trei ori cu tatarii, cind si eu am fost prins in incIerarea a treia. Eram negresit si compatriotul cel mai de aproape si camerieru128 lu Gratianus si
acela 'in care avea mai mare incredere. Cind m-a vazut in cursul ultimei
sale solii la Viena si a nteles a eu eram nepotul Margaretei Tabiano (tn
slujba careia fusese el odinioara), m-a dus cu sine la Constantinopol. Apoi
m-a trimis din Constantinopol si din Moldova (dupa cum s-a aratat) in
repetate rinduri cu scrisori catre sacra Maiestate a imparatului romanilor
Ferdinand al II-lea, in care arata si insemna tot planul si pregatirea turci24 Sub concretam glaciem. Dar dac. execuTia lor a urmat destul de aproape de uciderea

lui Gratiani, cum de era riul inghetat in acel moment? $i daca au trecut siteva luni, cum
de i-au mai putut duce capul noului domn?

25 Imparat 1619-1637.
26 In prima faz i a razboiului de 30 de ani.
22 Ar fi interesant de urmarit acele marturii pentru a vedea in ce masura au intluenat
pe autorul acestei povestiri. Indat insa. se grabeqte sa afirme prezenta sa continua pe 'Tina
Gratiani.
" Cubicularius
557

www.dacoromanica.ro

p. 67

lor i tgtarilor, mai aclugind in special insgsi scrisorile pe care rebelii im-

pgratului le trimiteau la Constantinopol, dintre care el (cit era la Constantinopol) pe unele le tglmgcea, iar apoi, cit a domnit in Moldova, le intercepta. Si acestea, dei se stie cl au fost amintite si de altii, macar cl foarte
sumar, pe lingg multe alte intimpari tragice ale lui Gratianus, acest lucru
mai trebuie spus, c eu eram acela care ti duceam acele scrisori. Iar eu, dupg

ce am ramas doi ani in captivitatea ttarilor (in care am trgit fr piine,

intrucit tatarii nu o folosesc, eliberat cu ajutorul lui Dumnezeu, m-am reintors mai trail la Constantinopol, apoi am fost dus la Cairo si la Damasc
iarsi la Constantinopol, i purtat de feluritele vicisitudini ale soartei, am
strbgtut Valahia29, Podolia si Lituania si am ajuns la Moscova, de unde,
In sfirsit, prin Danzig" si prin Germania m-am inapoiat in patrie. Iar
dac ar vrea s tie cineva care a fost sfirsitul acelei osti polone despre
care am amintit mai sus, acest lucru va fi argtat aici pe scurt. Dupg fuga,
asadar, i uciderea principelui Gratiani, polonii s-au retras spre patrie timp.
de 8 zile, pgstrind ordinea in rinduri, pentru ca turcii i tkarii s nu le
poatg face vreo pagub insemnatg, fgr ca i ei, la rindul lor, sg fie vtgmati. Iar cind s-a ajuns la fluviul Nistru la hotarul Poloniei, atunci s-a
inteTit zvonul in armat c ar fi poruncit comandanyii3' principali ca ei
prgseascg oastea j s fugg. Acest murmur primind tot mai mult putere,
intreaga armat, in timpul noptii, stricind i pgrgsind taberele, s-a risipit

care incotro inch de indat turcii 6 ttarii ii prindeau ca pe niste pui.

Acolo, tindu-i-se capul, a pierit insusi hatmanul Zolkiewski, iar ceilalti comandanti rmasi i dreggtori de frunte au czut in captivitate: Korecki,
Kuniecpolski, Zolkiewski cel fink, fiul hatmanului susnumit, Strusiu, Balaban, Tiskevic si ce mai rgmsese din numeroasa nobilime polong, i chiar

tntr-atit, inch din 12 000, abia au scgpat 500.... [Povestirea se incheie cu

uciderea lui Korecki la Constantinopol
29 Se poate traduce qi prin Tara Romncasc i prin Moldova, dupg obiceiul polon.
" Gedanum.
31 Pentru originea debandadei din urmg, vezi relatiile campaniei in volumul de fatg.

www.dacoromanica.ro

ANEXA III

DESCRIERI GEOGRAFICE

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFI ITALIENI
TARILE ROMANE DESCRISE DE TREI
GEOGRAFI ITALIENI LA SFIR$1TUL
SECOLULUI AL XVI-LEA $1 IN
PRAGUL CELUI URMATOR

Descrierile lui Lorenzo

d'Anania, Giovanni Botero

Giovanni Antonio Magini, macar c stilt scrise separat de fiecare in parte, constituie
totusi o opera comun, nu in sensul unei munci duse laolalt, ci in cel al unor imprumuturi care i leaga indisolubil impreuna. Desi nu apartin aceleiasi generatii, ei alcatuiesc
totusi o trinitate, un fel de sistem de vase comunicante in care vedem cum se combina
materialul bogat, compilat de Botero g Magini cu informatiile lui d'Anania mai sarace,
uneori i gresite (dar preluate intocmai de continuatori), ele dovedind un interes viu pensi

tru realitate, chiar cind se abate prin lumea nevazuta a spiritelor elementare prezente

in mineIe din Transilvania. Aceeasi curiozitate ce nu se multumeste s repete ce au spus

altii mai inainte se Indreapta spre misteriosul Trescorte, sau Trescorto, aflat nu departe
de Tirgoviste, de unde se scoate acel bitum sau ceara mineral a folosita de locuitori la
facerea luminarilor. Este interesant de subliniat faptul c, in 1520, solul venetian Francesco Massaro semnala ezistenya in Transilvania a unei asemenea ceri minerale, folosita
tot la luminari [Ceitori, I, p. 167].
561

www.dacoromanica.ro

Dac pozitia lui d'Anania fa t de ceilalti doi este de o claritate perfect privind
aportul su, problema devine mult mai complex clnd este vorba de pozitia reciproci a lui
Botero si Magini fa t de alte elemente comune aflate la ei. La prima vedere s-ar crede
eg este suficient simpla invocare a datei primei aparitii a lucrrilor In cauz. pentru a
determina succesiunea lar fireasc. Dar si Relatiunile Universale ale lui Botero (ed. I din
Venetia) i Geografia Ptolemaica a lui Magini (In prima ei redactare latin) apar la
Venetia In acelasi an, 1596. Ulterior (1598) avea s apar tot acolo si versiunea italian,
intitulat Geografia, cio Descrittione Universale della terra. Se mai poate acauga
editia a doua a lucrrii lui d'Anania, l'Universale Fabbrica del Mondo overo Cosmografia
vzuse lumina tot acolo, in 1582. Editia a treia va urma tot la Venetia, in 1596. Aladar,
numai analiza textelor va putea oferi un rspuns valabil, cu conditia ins a cerceta si
editiile imediat urmtoare ale lui Botero, nu numai cea din 1596. Cum editia I din Venetia
1596 nu se afl In Biblioteca Academiei, s-a folosit editia din Bergamo, datind tot din
1596. La Biblioteca Academiei exista editiile urmltoare cu cotele lor: Bergamo 1596, II
12 612; Venetia 1597, II 339 385; Milan 1598, II 354 201; Venetia (Angeliero) 1599, II
378 313; Brescia 1599, II 381 641. Urmrind primele editii, se poate constata c: au intervenir curInd in text schimbri esentiale. Textul initial este alcgtuit din fragmente Imprumutate sau inspirate din scrierile lui Bonfiniu, Reicherstorffer, Enea Silviu Piccolomini si
indeosebi Giovanni Lorenzo d'Anania cu privire la Tara Romneasc si Moldova. De la
acesta sint imprumutate, de pild, informatiile despre catranul izvorind de ling Trescorto,
apoi despre TIrgoviste, Brila

aceast

localitate,

In sfirsit despre

orasele

Moldovei

printre care elm In,sirate si Varna si Oceacovul. Dup aceast prima forma a texmlui urm-

rit pe editia de la Bergamo din 1596 asistm la o prefacere atestat de editia din 1598
de la Milan si care nu const numai In uncle adaosuri la editia precedent, ci reprezint
o restructurare a Intregului text pe baze noi. Acum apar si o serie de elemente din compendiul lui Possevino despre Transilvania, de exemplu cele despre calitatea rea a apei din
Transilvania, viciat de alaun si mercur, despre vinul care cl calculi renali etc. Este
adevrat cg aceast oper a lui Possevino a rmas nepublicat, dar ea se pstra In arhiva
Congregatiei De Propaganda Fide' de la Roma, in serviciul dreia se afla i Botero, cruia
deci ti era accesibil.

Mai tirziu, In partea a treia a Relatiilor consacrate strii catolicismului in diferite

tri, case a aprut tocmai In 1611, desi textul este anterior mortii papei Clement (t 1604)
cuprinde chiar prti reflectind situatia din 1594 (!), stilt folosite ping' si date din
rapoartele adresate Congregatiei De Propaganda Fide" si, poate si din raportul anonim atribuit de noi lui Comuleo, redat In Ceiitori, III p. 200 s.u.
Aladar, textul lui Botero creste cu timpul, Intocmai ca cel al Cosmografiei lui Sebastian Minster, care continug s se dezvolte i dup moartea acestuia. Fat de eclectismul
lui Botero, pus in slujba universalismului catolic 1i Imprumutind date din diferixe izvoare
diferite momente, descrierea lui Magini este mai sobr i tnai omogen. Ne referim la
cea a Transilvaniei, cgci pentru cea a celor doug Valahii", adic Moldova si Muntenia,
562

www.dacoromanica.ro

ambii autori sint tributari lui d'Anania i textele lor se suprapun destul de bine. Magid foloseste si el drept canava pentru partea istorica Chorografia Transilvaniei a lui Reicherstorffer,

devenit o autoritate si un clasic. Aflam si la el acel amestec de reminiscente antice si de

referiri la actualitate, de pild cind este vorba de iobagirea secuilor sau &id este pomenit
exemplul lui Sigismund Bthory, in legatura. cu introducerea dreptului ereditar in favoarea principilor Transilvaniei. Dar toata panca aceasta istoriS este doar o introducere
la infalisarea bogaiiilor Transilvaniei. 0 mare abunden; a de note explicative ofer
turi de referinte mai putin necesare, la Ptolemeu sau Reicherstorffer (sau chiar de comciteva observatii de un mare interes, cum sint
primate, de preferinta din Chorografie)
acelea despre eresurile, riturile i obiceiurile pstrate din vremuri stravechi de populatia
romana. Prezenia acestor note lumineaza intrucitva problema raporturilor dintre Relatiile
lui Botero si Descrierea universala a lui Magini. Exista la acesta din urm, In rnijlocul

unei fraze din corpul textului su privitoare la romani, o insirare a unor practici

decla-

rate pagine, dar care sint mai degraba magice (delusioni, indovinamenti, incantesimi) dupa
care urmeaza mentionarea juramintelor pe Jupite) (= Zeus) fi pe Venus, in sfirsit, semnalarea obiceiurilor lor la Inmormintari si la nunti. Dot:a note pline de miez completeaza
aceasta enuntare. (Subliniem c textul lui Magini este din 1596.) Nu exista nimic asernnator la Botero in primele sale editii inainte de cea din Milan. Abia In aceasta poate fi
gsit un reztunat destul de lipsit de relief: Romanii sint ortodocsi, dar con molte usuanze
barbare, massime

nelle sepolture e

Giove e per Vener e.

ne

matrimonii: Giurano ancor hoggi per

dupa redactarea dintli (a editiilor din 1596

si 1597), Botero a luat cunostinta de textul lui Magini din 1596, cu care si-a sporit propriul text, fleind i alte modificari. Probabil ca el lucra foarte iute, fara a avea timpul
ai indrepte inadvertentele ivite pe parcurs. In felul acesta se explica si unele schimbari de
sens ale textelor imprumutate de el. De pild, din fraza lui d'Anania despre Transilvania
care are trei feluri de locuitori, in afara de unguri care constituie nobilimea fi care se
poarta' ca stapini (signoreggiano)
anume> secuii, romnii
sa,sii, Botero, omittnd din
greseala pasajul despre unguri, scrie: Acolo Ant trei feluri de locuitori: secuii, rorrainii
safir. A revenit ulterior asupra acestei fraze in ediile de la Milan 1598 si Brescia 1599.
0 alta denaturare a rezultat din fraza lui d'Anania care critica pe romani pentru c in
loc sa se mindreasca cu limba lor care atesta originea lor pe jumatate latin, ei folosesc
In biserica limba slavon, iar la scris slovele slavone. El ii declara: di natura
molto
Inseamna deci c

instabili et sdegnosi con l'idioma che dimostra loro origine. Aceasta fraza
este preluata in mod creator astfel: I popoli sono d'animo instabile et sdegnoso, amici delle
taverne et dell'otio, habitano poveramente".

Mustrarea stirnita de indiferenta vinovata a romanilor pentru latinitatea lor se schimba

In aceasta redare intr-o caracterizare generala negativa, facuta intr-un spirit ruvoitor.
Dar ce este 6 mai curios este ca i Magini foloseste aceast fraza in acelasi fel, cu
simpla deosebire ca la el se constati o departare Inca si mai mare de termenii folositi

de d'Anania si un ton mult mai acerb ca acel al lui Botero. Razbate un fel de naduf:
563

www.dacoromanica.ro

Per il pii, i Valacchi sono instabili, iracondi (!) applicati alla crapula et all'ocio e poveri...
Aceast constatare, alturi de suprapunerea perfect observat 'in mai multe locuri ale descrierii Moldovei 0 rarii RomInegi, readuce intrebarea dintii, privind prioritatea dintre
textele lui Botero 0 Magini, atunci chid este vorba de o inueag parte comun, care nu
apartine lui d'Anania, cum este pasajul privind comervul din Moldova. Au folosit cumva
a.,a cum s-a Intimplat Cu jurmintele
amIndoi un text pe care noi nu 11 cunoa.gem, sau
este vorba de un imprumut intre ei? Si In cazul acesta, cine, 0
pe Jupiter g Venus
de la cine a Imprumutat? Intrebare la care, in stadiul actual, nu avem inc rspunsul.

www.dacoromanica.ro

GIAN LORENZO D'ANANIA

Teologul

cosmograful

calabrez

Gian

Lorenzo

d'Anania s-a nscut Jn localitatea Taverna si

petrecut o bun parte din viat la Neapole, sub protectia arhiepiscopului napolitan Caraffa. A scris pe ling lucrri de teologie,
de un caracter destul de superstitios: De natura daemonum, De substantiis separatis,

altele de un caracter mai mult retoric: De Fortuna; Contra Haebreos, o lucrare de cosmografie" sau cunogtere a lumii, tiprit mai intii la Neapole in 1573, sub titlul La Universal Fabrica del Mondo dell Eccell. M. Lorenzo Anania della Cittl di Tavetna Cosmografo et Teologo, 'dove s'ha piena notitia de i Costumi, Leggi, Citta, Fiumi, Monti, Provincia, et Popoli del Mondo. Con l'autoritti de i Superiori. In Napoli appresso Gioseppe
Caechy dell'Aquira MDLXXIII. 0 a doua editie sporit a aprut la Venetia in 1582 sub
titlul: Luniversale Fabrica del Mondo overo Cosmografia ... divisa in quatro Trattati ne
quali distintamente si misura il Cielo et la Terra et si descrivono particolarmente le Provincie, citta, Castela, Monti Mari, Laghi, Fiumi et Fonti. Et si tratta delle Leggi et Costumi
di molti Popoli, de gli Alberi, et dell'Herbe, e d'altro cose pretiose, et medicinali, et de
565

www.dacoromanica.ro

l'Inventozi di tutte le cose, di nuovo ornata con le figure della quattro parti del Mondo
in Rame Et dal medesimo autore con infinite aggiuntioni per ogni parte dell'opera
ampliata.
Un exemplar al acestei editii a fost adnotat de Torquato Tasso. Aceasta editie nu

difera de editia urmatoare, tot din Venetia, din anul 1596. Un exemplar se afla la Biblioteca Academiei sub cota II 271137. Foaia de titlu absolut identica are aceeasi infatisare,
doar singura deosebire c in loc de cuvintele presso il Muschio se afla apresso Andre
Muschio etc ... con Privilegio in Venetia presso il Muschio, MDLXXXII.
Nu cunoastem izvoarele folosite pentru partea privitoare la tarile romane, in care,
alaturi de unele erori i confuzii manifeste, aflam prima mentiune a acelui bitum" ce

esneste din parnint la Trescorte. Toata aceasta parte a fost nsuit i inclusa de geografii italieni de la sfirsitul aceluiasi veac, G. Botero si G. A. Magini in lucrarile lor.
Cu toate aceste imprumuturi, caracterul lucrarilor acestora fa ta de a lui D'Anania
ramine mult deosebit. E destul sa se compare credulitatea acestuia, manifestata in paragraful despre spiritele. elementare sau terestre, ce pazesc comorile din pamint, i atitudinea
lui Magini, pomenind de eresurile populare ale romnilor.
Tot la D'Anania afam o descriere sumara a stemei Moldovei.

Textul Cosmografiei a fost analizat din punctul de vedere al informatiilor privind

Nara noastra de catre Claudiu Isopescu, in lucrarea sa, Notizie intorno ai Ronzeni nella
letteratura geografica italiana del cinquecento din Bulletin de la Section historique de 'Acadmie Roumaine", t. XV, Bucuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro

p. 137

SISTEMUL UNIVERSAL AL LUMII,

SAU COSMOGRAFIA1

Transilvania, mai intti numit Dacia, a fost

vestit datorit regelui Decebal; astIzi poart acest nume din cauza multimii de ,pduri care fiind rarnificri ale Pdurii Hercinice, o inconjoar din
toate partile; seamn i ca pozitie si ca mrime cu Toscana, este peste msur de bogat 'in argint si 'in once alt metal 1/. In minele sale apar adesea,
ca un lucru vrednic de mirare, niste spiridusi dintre aceia care se numesc
in timp ce se prefac a ajut pe lucrtori,
silfi pmintesti si de jos2, care
ba cu risete, ba cu cuvinte, si se arat chiar c invirtesc rovile, ;in funiile,
scurg3 apa si fac slujbe de acest fe!,

i'si indeplinesc (dei aceasta nu se vede

de loc), &dul lor cel 'Ili, nruind printr-o dreapt judecat a lui Dumnezeu
1 Traducerea s-a flcut dup textul italian publicat in edivia din Venevia din
2

1596.

Bassi.
Sgettar.
567

www.dacoromanica.ro

p. 13$

minele unde pier ingbusiti nenorocitii muncitori; si mai sint si altii (cci
sint demoni de mai multe feluri,
dupg cum afirma cei invgtati

preung Cu mai marii lor) dar toti care <se arati pe> dinafarg cg dau ajutor, si nu fac nici un rgu extrinsec, pe didautru nu inceteazg sg vatgme

dacg nu sint opriti neincetat. Si despre acetia pretind unii scriitori, care grewsc insg, cl acwia si-ar astepta mintuirea, dar ei sint cu totii dusmanii lui

Dumnezeu, cu voinva de a face eau', cum spun teologii. Aceast targ are
trei feluri de locuitori,

pe ling

unguri care

stilt in

fruntea trebu-

rilor si care domnesc ca stapini: secuii, romnii si sasii; primii doi vgd de
agriculturg si de vite, ultimii duc o viatg orgseneasc6; dintre acqtia, cei
mai buni luptgtori si mai viteji stilt ungurii, dar rare ei e puting dragoste,
cgci se deosebesc mult ca obiceiuri si grai, fiecare din ei servindu-se de al
sgu; dar toti in general stilt criticati pentru cruzimea lor si pentru unele

obiceiuri6 tgtrgsti. Acolo se aflg orasele Baia Mare7, Bistrita8, Cluj') si Turda

i acolo se obisnuieste tntre so; si sotie vinovati de adulter, sg-si taie capul
unul altuia tnaintea" judecgtii; i mai apoi Oradia", Alba Iulia12, Se-.
besul Ssesc13 si Sibiu114, capitala lor unde sade principele lor (!) pe care
acestia 41 numesc voievod; apoi mai sint: Medias16, Brasov16, Clausenburg17
i printre populatia iazigg18 Fggras12, Mergenbure si Coronas"21(!) ...

... Valahia22 ... I-a dat acest nume, azi corupt, Flaccus trimis acolo de
Senat cu niste coloni pentru a opri avintul atitor neamuri barbare, si care
a limas acolo, caci era mare amenintare din partea aceea, de unde mai
apoi a urmat daruirea imeeiriului. Aceast targ se tntinde spre nord ping in
Podolia, si spre mare 'Ana la Tartaria minorg"23, atingind in stinga Tran4 Nel termine mala.
Vivino civilmente.
Rid Tartareschi.
7 Bagna.
2 Bestritia.
9 Colo.zoar.
10 Avanti la giustizia.
11 Varadino.
12 Alba Giulia.
n Sansebes (!).
14 Sibinio.
15 Meges.
15 Brasovia.

17 Clausemborgo (vezi mai sus Colozoar).

le Tra i popoli giazizi.

" Foco ras.
22 Mergernborgo.

21 Adici Bra4ovu1, care apare mai sus sub numele de Brasovia.

22 Valachia. Autorul cuprinde sub acest nume i Tara Romineascg. i Moldova.
" Adici Bugeacul.
568

www.dacoromanica.ro

silvania si in dreapta Marea Neagrg. Se imparte in dou pgrti: una care e

situatg MI6 Transilvania, e numit Valahia superioarg si Transalpina 6
cealalti care se afl in mare parte spre mare, ei o numesc Valahia inferioarg
si Moldova, cu care se hotrste Basarabia si Sibia"24. Toate aceste douI
mari regiuni sint mgnoase in grine si vite, si rnai ales in oi si boj, care se
nasc acolo mai mari ca in once alt parte a Europei25. In prima din ele
care merge de-a lungul Dungrii ping' la insula Brailei" si la dui Prut27
Tara fiind populat in tntregime
si la Oina"28 nu se mai ggseste alt oras
de sate, in afarg de Tirgoviste" unde isi are resedinta voievodul su
care pe IMO plata tributului cave sultan, este dator inainte de a se incorona cu coroana" de aur, sl se ducg el insusi la Poartg sg sgrute piciorul
suzeranului31 su
si Brgila32, astgzi cu ernizoang turceascg, precum si
Trescorto33 care este important pentru el, caci acolo in imprejurimi izvorgste un f el de bitum din care fac romanii lumtngrile cele mai bune si care
ard ca ceara, avind si mirosul acesteia, macar a stilt negre. Dar cealalt
<tail> care pgstreazg numele riului Moldova, este mai mare si mai bogatg
In pgsuni, cuprinde In regiunea mgrii Varna (!) lingg Chilia" care este una
din gurile pe care le face Dunrea, oras de mare trafic comercial, vestit prin
victoria lui Murad" contra impratului Sigismund" 6 a regelui Vladislav,
si apoi Moncastro si Occazzonia37, cea dintil sub poloni (?) dar acum sub
stpinire turceascg. Inguntru stilt Birlad, Tirgul Roman, Iasi, Cotnari si Hotin38, cetate foarte putemicg si Incg Suceava" unde isi are capitala celglalt
voievod" care dei este tributar sultanului, nu este dator la incoronarea sa
a primeascg coroana la Poartg, ci de a da pentru rgzboi un anumit numgr
de cglgreti. Dar in ce priveste obiceiurile romanilor, acestea se potrivesc intru
24 Probabil Serbia, dInd acest nume si Bulgariei.

" Boli din Moldova erau foarte pretuivi si se exportau in Germania si Italia.
25 Isola Bardana.
27 Hirasso.
28 Neidentificat.

" Tergovista.
30 II cerchio d'oro.
31 Suo prencipe.

n Brahila.

33 Dupa N. Iorga, ar fi vorba de Tirgsor.

54 Licogomo.

35 Amoratte. Este vorba de binecunoscuta lupel de la Varna 1444, in care a pierit regele
Vladislav al Ungariei si Polonid.

" Eroare. Acesta murise de clviva ani. Este aici o suprapunere cu demente de la

Nicopol.
37 Oceakov.

" Barlavia, Tergo (I) Romano, Chiassi, Cutinari et Coccima ...

" Succhiavia.
o Un' altro Voivoaia, adic voievodul Moldovei.
569

www.dacoromanica.ro

toate cu grecii41 in domeniul religiei si de aceea se afl.' sub autoritatea patriarhului de Constantinopol, dar nu oficiaz slujbelei bisericesti pe greceste,

cum se face in toat Grecia, ci se folosesc de limba strbeasa asa cum se

slujesc si de slovele lor. Din firea lor sint foarte nestatornici si disprevui-

tori ai limbii care dovedeste originea lor, ea fiind peiumtate latin, folosind
si limba slavon care e oarecum comuna in toate parTile acestea; sint destul
de rzboinici, incalec cu toTii pe cai crora le cresteai nrile, si care) in
chipul acesta, rich ar fi de impovrati, rabc11 o zi intreag de drum fr
a se obosi. Ei poart drept stem un cap de bouro impodobit cu o coroan,
impreun. cu o sulit si o stea deasupra. Acesti rzboinici se Vci adesea
merend impreun cu stile turcesti, pradind in timpul campaniei alturi de

ttari prin Trile dusmane, fri a le psa a aceia sint crestini uniti Cu el
printr-o attt de puternic. legtur dumnezeiasc.
41 Adic cu ortodocsii.
42 Afinnatie circumscris de context.

43 In text: un bue, adic bou.

www.dacoromanica.ro

GIOVANNI BOTERO
(1533 sau 1540-1617)

Giovanni Botero s-a nscut la Bene Vogicnna in

Piemont prin 1533-1540. Intrat de tinir in Ordinul iezuitilor din Turin, l-a prsit inainte
de a-si fi pronunvat jurmintul definitiv.

In 1576 a fost chemat de cardinalul Carlo Borromeo la Milan ca

secretar. !rare

1586 Botero a Indeplinit la Paris o misiune secret, pe care i-o Incredintase

ducele de Piemont, Carol Emanuel I. Inapoindu-se la Milan, Botero a rmas citva timp
pe ling tinrul Federico Borromeo, viitorul arhiepiscop (1595-1631) pe care l-a insotit
intr-o cltorie la Roma. Din acest moment (1586), timp de 14 ani, Botero a cltorit
prin multe tri ale Europei din insrcinarea special a congregatiei de Propaganda Fide
anii 1584

si

spre a cerceta starea catolicismului.

In 1599, el se inapoia la Turin, chemat de ducele Carol Emanuel. A murit in acest

oras la 27 iunie 1617.

Botero a avut o activitate neobosit in

luairi de cugetare politic

sluiba ofensivei religioase catolice. A scris

chiar socio-economia de un mare rsunet, cum sint: Della
571

www.dacoromanica.ro

ragione di Stato, aprut la Milan in 1583, si Cause della grandezza e magnificenza della
citta publicat In 1589. In prima, teltnd teza lui Macchiaveli, condamn crirna politid
in slujba statului, neadmitind-o decit in a credintii! In a doua struie asupra factorilor
economici de progres, dovedindu-se un precursor al gindirii stiintifice. Tot in slujba universalismului catolic a conceput o descriere a ;Irilor Europei i Americii, intitulat Relazioni

universali. Dup prima editie complet (Venetia 1596) au mai aprut alte 17 edita (si 3
traducen i in limba ladra) Cu insemnate adaosuri 6 modifidri. Lucrarea se imparte in 5
prti: prima cuprinde o descriere geografid a trilor cunoscute; in partea a II-a se expune situatia politid a farilor mai insemnate, partea a III-a se ocup de credintele religioase, iar in partea a V-a, aprut. in 1611, se arat. modificrile intervenite in evoluTia
politica a diferitelor state in primul deceniu al veacului al XVII-lea.
De Botero s-au ocupat:
si acelasi in Revista geografica italiana", 1896, fasc. VVII; C. Cioda, La vita e le opere di G. Botero,
Milano 1895; Cimbali, La Sapienza politica di G. Botero (Nuova Antologia", 1 martie
1896); A. Magnaghi, Le relazioni universali di G. Botero e le origini della Statistica e del
Antropogeografia, Turin 1906. lar la noi, intre ali, R. Ortiz, Per la storia della cultura
italiana in Rumania, Bucuresti, 1916 si Claudiu Isopescu in Notizie ..., pp. 58-62. Dei
Botero nu a dltorit pe la noi, a fost inclus de Sadi Ionescu in bibliografia dltorilor
stdini, pp. 77-81 si de N. Iorga In Istoria romanilor prin cala tori, pp. 217-228.

P. Orsi, Saggio biografico e bibliografico su G. Botero, Moridovi 1882

Exist si o traducere romneasd a fragmentului despre Tara Romneasd, Transilvania

V (1849)
si Moldova, publicat in Arhiva Societtii Stiintifice i Literare din Iasi"
pp. 666-669. Dar o comparatie de aproape cu textul original arat c in unele locuri
a fost substituita o forma personar de naratiune la persoana mntia celei impersonale la
persoana a treia, din textul original, schimbindu-i-se astfel cu totul sensul, i dind nastere
ideii gresite c5; autorul ar fi cltorit pe la noi.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA TRANSILVANIED

Provincia pe care anticii o numeau Dacia,

cuprinde astzi Transilvania, Tara Romaneasc. si Moldova. Transilvania
este foarte bogat in aur, argint, metale, sare din ocne, cai foarte buni, vite
grine. Vinurile nu sint atit de bune ca cele din Ungaria. Muffle car aur
curat in bucvi groase uneori cit un deget; cu toate acestea locuitorii nu-si
dau mult osteneal pentru autarea lui. In plcluri se afl bouri2, boj i cai
s1batici3. Apa este rea deoarece convine foarte mult Amin i argint viu
de aceea, produce usor colici i sciatiel; si din aceeasi cauz vinurile
produc calculi la bsic si la incheieturile mtinilor i picioarelor. Nu e un
Trdducerea s-a ficut dupi edisda din Bergamo: Le relationi universali di Giovanni
Botero Benese 1596, I, p. 162 s.u.
2 Un.
3 Inforrnaie fantezistl.
573

www.dacoromanica.ro

p. 162

P.

tinut prea sanatos din cauza multimei de mine si a mercurului, mai ales c
locuitorii nu sint prea cumpatati la mincare si Mutua' si ciuma face adeseori
ravagii nenorocite4. Pe la izvoarele riului Mures5 locuiesc secuii6, popor
aspru si crud care nu cunoaste deosebiri de nastere7. Sint considerati ca
urmasi ai hunilor8. Transilvanenii vorbesc o limba foarte apropiata de cea
ungureasca6. Dar la fel ca si in Ungaria, in Transilvania traiesc in orase
163 multi germani, mai ales sasi, care vorbesc // limbi deosebite. Astfel a acolo
sint trei feluri de locuitori: secui, romani, si sasi, acestia adusi dupa
cum sustin unii, de Carol cel Mare10. Princip ele Transilvaniei poate mobiliza o oaste de 10 000 de pedestri si 40 000 de calari si are un venit de
300 000 de scuzi. Orasele cele mai insemnate sint: Alba Iulia, Cluj, Bistrita,
Sibiu, Hundrubechiun si apoi dincolo de riul Olt, Fagaras si Brasov12. Sibiul este cel mai tare, Bistrita cel mai frumos, Clujul cel mai populat dintre
orase.

Descrierea rrii Romanelti fi a Moldovei

Iesind din Transilvania pe la hotarele tarii Severinului (unde se vad
si astazi urmele podului lui Traian) se intra in Vallachia numita de turci
Carabogdana18 pentru ca produce gnu negru. Se intinde de aici ... pina la
P. 164

Marea Neagra. Se imparte in doua tari, adica Valahia mica si Valahia mare;
cea mica se numeste Tara Romneascan, cea mare Moldova .... cea dintii
se apropie de Dunare, aceasta din urma de Marea Neagr si cuprinde tot

tarmul care se intinde de la delta Dunarii ... si cea dintii este in parte
muntoasa; aceasta din urma este un tinut ses si roditor, dar este riu gos-

4 Vezi textul, cum apare de aici inainte in editia de la Milan din 1598; p. 186:
Transilvania este locuita de patru ngiuni, de romani, de secui, de sasi si de unguri. Romana
sint de origine italiana; locuiesc prin munti si in paduri; urmeaza ritul ortodox, dar au
multe tradivii barbare, mai ales la Inmormintari si casatorii. Jura inca si astazi pe Jupiter
si Venera ...".
5 Marisio.
6 Siculi.

7 Non conoscono differenze di sangue.

4 Vezi relatia lui Verancsics din Calatori, I.

Si la Reicherstorffer este o constatare identicg privind vorbirea dacilor" fi a panonilor (ibidem).

lo Pentru asezarea sasilor in Transilvania, vezi relatia lui Possevino (ibidem).

11 Centocolli.
12 Ste fanopoli.

13 Carabogdana (= kara Bogdan) nume dat de turci Moldovei (= Bogdania neagra)

se confunda cu kara boldan (grill negru). Autorul cuprinde in Valahia si Moldova, si
Tara Romaneasca.
14 Transalpina.
574

www.dacoromanica.ro

podgrit15 cci fiecare cultiv locul pe care 11 vrea (atita belsug de pgmint este
si atit de rara e populatia care se las incg destul de mutt pe tinjeal) numai

nu-i fi luat altul inainte. Cum lipsesc aici copacii, fac foc cu paie15
cu baleg de vite. Boii slut foarte mari, de acolo se scoate un numr

foarte insemnat de asemenea boj pentru trile vecine. Are riuri care contin
aur si nu le lipsesc nici mine de aur i de argint, dar de teama turcilor nu
le dau atentie17. Numele Moldovei vine de la un riu care trece prin ea Ora
ce se varsg in Haluta" i curge ping la Nistru de-alungul narii18. Are
15 orase, in care ca i in tirguri, mai locuiesc sa,si fi unguri, dar domnul
scoate 100 000 de scuzi13 mai mult de la cei dintti decit de la acestia din urna
la dijma din cearg si din miere, bunuri care se apreciazc ajung la 2 000 000
pe an. Tara Romneascl nu are alte orase decit Tirgoviste20, unde locuieste
domnul, i Brgila i Trescorto"21. Celelalte stilt sate si firguri. In Tara Romneascg a domnit Vlad Dracul22, om priceput la arme care s-a luptat
multg vreme cu Murad23, sultanul turcilor; in aceste rgzboaie, acela a luat
cu sine atita lume c Tara a ramas aproape pustie. Aproape de Trescorto"
izvorste un fel de catran24 negru, care miroase a cearg; din el se fac lumingri foarte bune. Dar Moldova are diferite orase: Varna, Moncrasto (!),
Ocazzonia"25; i, in interior, Birladu126, Cotnari27, Cocima" i Suceava,
unde este resedinta domnului su.

In Tara Romneascg este o mina' de sare tare ca marmura, de o culoare care bate in vioriu; /I dar care, frmat i pisat cu grij, se face
albg de tot. Poporul are o fire nestatornjc i dispreTuitoare. Negotul consta
in grtne i vinuri care se export in Rusia si in Polonia; in piel de bou,
abl, eear, miere, plosci de iidlcing de tei, pretuite pentru frumusejea vinelor; pastramg de vit, legume, unt pentru Constantinopol. Trece pe aici
15 Mal tenuto. Pricina adevrati era lipsa de sigurani, din cauza deselor incursiuni ale
turcilor.

15 Stoppie (tizic). Acest mod de inclzire este propriu popoare/or stepei.

17 Non vi attendono.

15 *Confuzie fntre 0/t ;i Sire; care In realitate curge paralel cu Nistrul Ong la Marea
Neagr.
19 Scudi.

Ternovizza.

21 Socotit de N. Iorga a fi localitatea Tirgsor.

22 Dracola
Vlad Dracul, domn al Trii Rominesti
Amuratte
Murad al II-lea, sultan otoman
24 Bitume.

25 Confuzie evident.
Barlania.
Cutinari.
575

www.dacoromanica.ro

P. 165

vinul tamtios28 sau malvagia " 2 de Candia spre Polonia si Germania, din
care domnul scoate mari venituri. Ocupatia de capetenie a locuitorilor este
carausia30. Dup limb dovedesc ca se trag din romani pentruci pastreaza
limba latina' dar mai corupta ca noi, italienii. Numesc calul callo", apa
apa", ptinea pa"31. Pentru cultul divin folosesc limba slavona care, pentru
slavi, e ca i toscana pentru italieni. Sultanu132 numeste pe voievodul Tarii
Romanesti, adic pe guvernatorul, a crui domnie dureaza de obicei putin,
caci din cauza vexatiuni1or33 turcesti ei stilt goniTi adesea la cererea celui
care ofera o suma mai mare de bani, sau strit ucisi de locuitori din cauza
darilor peste m'asura de mari. Domnul plateste turcilor 70 000 de ducati

pe an, dar pentru a ctstiga domnia, unul a platit 300 000 afara de ceea
ce d vizirului i celorlalti dregatori ai sultanului, care le sug singele. Dom-

p. 166

nul Moldovei nu este atit de supus turcilor, dar ti plateste totusi tribut
ti trisoTeste in razboi cu un mare numar de calareti, care stnt foarte numerosi tn Moldova34 i sint puternici i neobositi. Dokmnul Moldovei poate
aduna 3 000 de archebusieri si 25 000 de calareti. 1/ lar domnul Trii Romanesti 1 000 de pedestrasi si 10 000 de calareti.

p. 160

Mentiuni despre Tara Romaneasca fi Moldova

In Tara Romaneasc535, la Ttrgoviste, oras de scaun38, se numara 1 000
de case de romani de rit ortodox37, 22 de sasi catolici38 de limba german'
si maghiara. Au doua biserici, una a sf. Francisc mcar c ruinata, alta a
sf. Maria; dar din lips de preoti catolici se slujesc de un luteran. Asa se

i la ampulung38, oras cu 900 de case dintre care 40 sint ale

sasilor catolici 6 tot ap la Rimnic4 unde se numara 20 de case de sasi
purcede

catolici. Domnul Moldovei (provincie care odinioara era supusa mitropolitu" Moscadello.
Nume dat vinului de Monemvasia, celebru

tot evul mediu. Numele s-a extins la

felul acesta de vin, produs tn insulele grecesti; in izvoarele medievale franceze e numit
malvoisie, in cele engleze malmsey.

3 Adia din punctul de vedere al acestui comer;; Pessercitio ptincipale de i naturdi e

la vetturra.

31 Chiamtmo il cavallo, callo; ?aqua, apa; il pane, pa".

32 11 turco.

Vanie (= avanie).
" Vallachia, aici cu sensul de Moldova.
35 Vallachia. Textul care urmeazi se afli in partca a III-a, cartea I p. 160.
" Targovisti, terra maestra.
Greco.
38 Latini.
88 Campolungo.
48 Rimnico.
576

www.dacoromanica.ro

lui din Chiev41, si acum rmtne ca si neatirnat) se arat gratie ajutoarelor

primite de la romano-catolici destul de binevoitor fat de catolicii care locuiesc acolo si fat de clugrii franciscani care pstreaz acolo unele rmsite de catolici. In anul 1588, cardinalul Aldobrandino, asts zi pap#42, care
era atunci legat apostolic in Polonia, a trimis in Moldova doi alugari iezuiti
crora Petre voievodu143 le-a figduit s restituie biserica si parohiile pe
care le avuseser mai inainte catolicii. Moldova are cam 15 orase si multe
tirguri si sate locuite in parte de unguri si: de sasi, dar mai mult din aceia
decit din acestia, dar si unii si altii sint la fel de lipsiti de carte si invttur religioas. Bstinasii folosesc limba ruteara" si ritul ortodox; dar nu
recunosc totusi pe patriarhul din Constantinopol45. Aceast provincie a fost
otrvit ru de Despotul din Samos" care a fost fcut domn in timpul lui
Sigismund August, regele Poloniei47 dup gonirea lui Alexandru". Acesta a
dat // ereticilor si schismaticilor casele si bisericile catolicilor.
.

Voievozii" Moldovei, Trii Romanesti si Transilvaniei se mentin in

principatele lor prin forta vie a darurilor; si se muta in fiecare zi cei din
Tara Romaneasca si din Moldova pentru a scaunul se cri celui care fell
mai mult, si pentru ca acesta s se poat mentine se istovesc locuitorii si
se distrug.provinciile .. .

Turcu ;in seama si se tem, parca, de armele polone, aci au fost provocati in diferite imprejurri de acestia si sub Henric" in rzboiul pe care
loan regele Moldovei"51 l-a purtat impotriva turcilor, in care s-au luptat
multi cavaleri ai acelei natiuni ...

Pe de alt parte, polonii nu numai a nu au incercat, dup Vladislav52

nici o expeditie impotriva turcilor, dar nici macar n-au ajutat pe moldoveni si pe munteni, aligii lor.
41 Chiovia. Afirmatie neintemeiat.
49 Clement al VIII-lea (Ipolito Aldobrandini) cardinal (1585-92) si apoi papa (1592-1605).
13 Petru Schiopul, doma al Moldovei (1582-91). Pentru misiunea catolic de atunci, vezi
Caitori, III, p. 277 $. u.
" Este vorba aid de limba bisericeasc: slavona.
45 Afirmatie neintemeiati.

" Despot, domn al Moldovei (1561-63).

42 Sigismund al II-lea August, rege al Poloniei (1548-1572).
" Alexandru Lpusneanu, domn al Moldovei (1552-1561).
49 Textul care urmeazi se afl in aceeasi lucrare a lui I. Botero, partea a II-a, cartea
d IV-a, p. 209.
" Adic. in vremea lui Henric de Valois, rege al Polonici (1573-1574).
52 loan Votl. cel Cumplit (1572-1574).
52 Vladislav al VI-lea, regele Poloniei (1434-1444) si al Ungariei, pentru care era
socotit al II-lea, mort in expeditia de la Varna.
577

www.dacoromanica.ro

p. 161

.
p. 209

p. 219

GIOVANNI ANTONIO MAGINI

(1555-1617)

Giovanni Antonio Magini s-a nscut la Padova la

14 iunie 1555. A studiat la Universitatea din Bologna, unde a ajuns profesor de astronomie,
fiind preferat lui Galileu, ale crui teorii le combtea. In 1599 a fost chemat la Mantoya.
A fost invitat de Kepler s colaboreze la o nota culegere de efemeride astronomim Celebru ca astronom si matematician, cu o serie de lucrri care 11 puneau atunci la nivelul
marilor si contemporani, el a ajuns pe aceast cale ocolia la opera sa esential, si anume:
Geografia lui Ptolemeu.

A murit la 17 februarie 1617.

Teorfile sale astronomice au fost de mult depsite; 'in schimb valoarea sa ca geograf
si cartograf a grins indiscutabil.

Geografia ptolemaia la care a lucrat 6 ani cuprinde si o descriere bogat a trilor

romine, redactat, desigur, prin 1593-1594, deoarece mentioneazI intelegerea tainic: a
lui Aron vod 6 Mihai Viteazul Impotriva turcilor. Descrierea Transilvaniei din comen.
tariul lui Magini se intemeiaz5, In bun parte, pe informatille dobindite de la un transil578

www.dacoromanica.ro

vanean, Giovanni Ertilio' sau Hortyliog care si-a facut studiile la Padova (1586-1595).
Harta Transilvaniei executata de Girolamo Porro constituie un progres fa; a de halite lui
Gastaldi, fiind si mai bogat in numiri geografice.

Magini e primul care pomeneste de unele obiceiuri si crezuri populare in legatura cu

nuntile si inrnormintarile la romini.

Geografia ptolemaica, apartna in limba latina, la Venetia, in 1596, cu 64 de harti

(din care 37 erau noi), minunat executate de G. Porro, a foss tradusl in limba italiana de
Leonardo Cernati sub titlul Geografia cioa Descrittione Universale della terra partita in
clue volumi i tiparite tot la Venetia in 1598.

In 1608 Magini a mai publicat o liana generala a Italiei, dar nu a mai apucat
si dea Atlasul Italiei la care lucra de multi ani. Acesta a aparut ca opera postuma, in
1620, bucurindu-se de o mare pretuire.

De Magini s-au ocupat: A. Favoro, G. A. Magini In Gli scienziati italiani (Reperdiretto da R. Miel, I. Roma, 1921, pp. 101-111); R. Almagik Padova e
'Ateneo Padovano nella storia della scien.za geografica in Revista geografica italiana",

torio bibl,

XIX, 1912, p. 472 s. urm.

N. lorga a analizat descrierea tarilor romine de Magini in ,,Revista istoricag, XI,

1925, pp. 111-114 sub titlul 0 descriere a firilor son:line pe vremea lui Mihai Viteazul.
In 1939, Marin Popescu-Spineni a publicat: Giovanni Antonio Magini fi Tarile Romanefti in secolul al XVI-lea in Revista geografica rominag, vol. II, fasc. I, 1939, articol
cuprins apoi In volumul sau: Geografi din secolul XVXVI, 1942.
Claudiu Isopescu a comentar descrierea Transilvaniei in studiul sau, citat mai inainte,
pp. 69-83, fari sa observe imprumuturile sale din Lorenzo d'Anania, nid elementele
pe care i le-a Imprumutat, la rindul su, Botero.

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA SAU
DESCRIEREA UNIVERSALA
A PAMINTULUP

p. 113 y

. . . Galienus2 a pierdut Dacia dui dota secole, din care cauz', cu trecerea timpului i vicisitudinile lucrurilor, locuitorii
romani au decszut si si-au alterat limba lor bine slefuit", drept care nu au
mai fost numiti romani3 de,si acest mane se mai pastreazrz la ei, ci Vlahi4.

Traducerea s-a fcut dupa editia ita1ian, intitulata Geografia cio Descrittione Uni-

versale della Terre4 Venetia, 1598 a lucrarii latine Geografia ptolemaica, Venetia, 1596. Textul

este compus dintr-o parte introductiva istorici si una descriptiv a bogatidor naturale ale
Transilvaniei, urmata de o scurta descriere a Moldovei i rrii Romanesti. Pentru a evita
unele repetitii, intrucit partea introductiva' se inspira din Reicherstorffer, folosit si de Botero,
ea a fost redati partial 'in masura In care aducea elemente originale. S-a procedat la fel si
Cu notele autorultu.

2 Imparat roman, care a precedat cu citiva ani pe Aurelian.

8 Vezi Reicherstorffer n Calatori, I, p. 210, dup Ene a S ilviu Pic c olomi n

op. cit., p. 472.
4 Nota aut. TContesta etimologia Flaccus-Valah. Aceasta denumire se apropie foarte mult

de cea data de slavi italienilor]. In nota irnediat urmatoare aflarn alt ecou al Chorografiei:
580

www.dacoromanica.ro

[Urmeaz caracterizarea lor imprumutat lui Reicherstorffer, vezi Calatori

ca de pild
1, pp. 208, 210, 220 cu unele ingrosri ale trsturilor
nici impodobite,
cea privitoare la casele lor, care nu stnt de eiatr.,
romanul se multumeste s stea in case de vlatuci (di paglia) i sa triiascI
munti si in codri.]
Religia lor este cea greac schismatic., desi5 (?) ei recunosc drept cap
al confesiunii lor pe patriarhul din Constantinopol. Pe deasupra, ei mai au

multe lucruri in comun cu pginii, cum Ant eresurile (delusioni), ghicitul,

descintecele, jurmintele pe Jupiter6 (-- Zeus) si pe Venus, pe care o numesc sfint5.7, modul in care purced la inmorrnintria, la luarea in astorie a sotiel si la lsarea ei, i altele la fe!. Dar destul despre acestea
[Urmeaz pasajul despre sciti" ( secui) care nu se deprteaz de textul
Chorografiei (ibidem, p. 209) pe care ins lb aduce la zi, indicind schimbrile sociale care au pus capt egalittii din trecut]. Legile lor sint deosebite de ale celorlalti i conditiile lor grit deosebite, fiind asemenea celor ale
elvetienilor. Dar ele au inceput sa se schimbe Cu trecerea timpului, cki
printre ei stilt azi, ca printre celelalte natiuni, nobili foarte bogati i cu
foarte mare vaz care i-au preacut pe ceilalti in iobagi ai lor'. [0 not
despre scrierea secuilor, care nu se afl mentionat in corpul textului, se
apropie de un pasaj, inedit pe atunci, al lui Verancsisn care vorbeste tug
de crestturile pe rboj si nu de niste litere de carte. Pasajul urmtor despre
sasi este tributar lui Reicherstorffer, care e redat in rezumat i completat
(ibidem, pp. 222-223). Principalii locuitori ai acestei natii locuiesc in valea de la Sarmisegetuza) ale crei ruine slat ingropate in spini i mrcinisuri), precum i in locurile
vecine i sint socotivi mai prietenosi decir
romani". Aici au fost legate impreun
pasajul despre locuitorii din regiunea Orstie i cel despre romanii de la Varheli"
Sarmisegetuza) care scot la iveal obiecte pretioase din vechile ruine. Nota trad.]
5 Se bene. Folosirea acestei conjunctii adversative nu se potriveste contextului, unde
ar fi fost de asteptat, mai degrab: deci, decir dei.
Adic intrirea spuselor prin invocarea: Zu (Zeus).

7 Sfinta Vineri. Despre identificarea ei cu Venus ar fi de discutat. Am crede c

aceast sanctificare trebuie pus in leetur cu fenomenul observar si la alte dota zile ale
sptminii: sfinta Miercuri i sfinta Durninic, precum i cu personificarea srbtorilor: cele
trei Rusalii pentru cele trei zile ale srbtorii, Mos Ajun i Mos Geril etc.
Nota aut. Ei dau din plin mortilor lor hran i imbrlaminte, In credinta c acestia
pat s sufere de foame g de sete in drumul lor ping sui ajung in rai, sau in alt loc care le
destinat.

9 Nota aut. Ei rapesc pe tinerele fecioare in felul sabinelor, fi indata ce le-au rdpit

Jecioria le iau de sotie. Se despart de sopii frZi nici o consideratie (Rifiutano le consorti
senzci alcun riguardo).

1 Mai departe, se declar cui secuii au in comun (cu sasii i cu ungurii) la religione,
la disciplina e le buone arti" (desi in 1596 se produsese o rscoal singeroas a acestora).
11 Vezi Cltori, II, p. 412. Nota aut. Literele ion seamn cu ale abisinienilor, ale
evreilor si ale sirienilor, i ei le scriu in felul acestora de la dreapta la stinga. In biblioteca
s

marelui duce de Florenta se afl o carte scris cu asemenea litere.

581

www.dacoromanica.ro

apoi de note rezumind 'Atli din acel text. Uneori i se mai adaug i elemente in plus. De pild, cind e vorba de bilciul sptminal de la Brasov,
la care alearg5.' secui, romani, armeni fi greci" (Reicherstorffer), se spune
acum: vin astzi turci, arabi, armeni, greci, valahi, italieni si poloni". Partea despre unguri este cea mai puvin inchegat, lipsind de altminteri si din
Chorografie. De aceea poate, autorul e dispus s o lase pe seama istoricilor.

El se mulTumeste s declare c autoritatea ungurilor este mai mare ca a

celorlalti, pentru c. din rindul lor stilt inlTati principii frii i magistratii,

ajungindu-se chiar oarecum la sistemul dinastic prin alegerea lui Sigismund

Bithory in timpul vieii tatlui su. O foarte rapid insirare a sapte rase
In Transilvania la care se mai adaug Oradea, incheie aceast parte introductiv lipsit de strlucire12. Urmeaz, descrierea propriu-zis].

Asadar Transilvania, precum s-au spus, nu este numai bogat in prea

frumoase orase, ci este imbelsugat si in toate celelalte lucruri de trebuint
pentru traiul oamenilor, cum ar fi griu13, vin", fructe15, vite16, caii cei mai
Cronologia este destul de nesigura, de exemplu, notele aut. 8 si 16, din textul orig.

clt si textul relativ la prioritatea venirii sasilor sau a ungurilor. Cit priveste antichitatea, in

afara de mentionarea lui Ptolemeu de trei ori cu privire la Zeugma (Cluj), la cele 24 de
orase din care nu au mai ramas decit 5 si la situarea localitatii Salina In apropierea Turdei
(notele orig. 14, 15, 18), restul se rezuma la identificari fanteziste. Aiudul (Egnedino) si-ar
fi luat numele de la Via Annia, care se mai vede si azi (nota orig. 19); Clujul (Claudiopol)
a fost intemeiat de greci, apoi de romani, care I-au n,umit astfel, iar unii sustin ca. insusi
imparatul Claudiu i-a dat acest nume (nota orig. 14). Aceeasi formula' usor dubitativ Insoteste si evocarea lui Erman, intemeietorul Sibiului capitano generale de Grecia.
13 Nota aut. Acolo creste in fiecare an griul in asa mare belsug, incit nu numai
umple grinarele, dar se si conserva
ani, parte In gramezi foarte inalte, parte In gropi
subterane ... etc ... Mai sint anumite locuri din Transilvania unde
daca se seamana
secara
ea degenereaza 'In grit'. Produce zarzavat de tot felul, dar nu di nimic altceva
pentru hrana oamenilor in afara de mei, de griu triunghiular, de naut si de bob.
14 Nota aut. Nu e mai putin imbelsugata in vin ca in grit'. In ea se afla un tinut
numit de germani Vuinlarez (!) (=Weiriland), iar de unguri Borfold, adica %ara vinului.
locurile in care se produce vinul cel mai bun sint acestea: Alba Iulia, Deva, Aiud,

Birtelbino" (= Ghirbom). Jienuscioa (= Penes?), care are un vin ce nu e mai prejos

de cel din Venosa in Italia.

15 Nota aut. Produce o mare cantitate de fructe, ca si de alte lucruri, insa ii portocale, rodii, lmli care uneori pot fi gasite In gradina magnatilor care le cultiva mai degraba
de placere decit din utilitate, prune de Damasc, ca sa nu pomenim de alte <specii>, de
gutui, de cirese dulci si frumoase, ce pot fi comparate cu cele marosticane din Italia,
de pepeni galbeni si de prea alesii pepeni verzi ai lui Galenus, pe care poporul i numeste
anguris (=harbuzi), Desi varza (le brassiche) poate fi aflat, indeobste oriunde, eu nu
am observar deck aici specii de o marime extraordinara i de o culoare stranie. Ele strit

in regiunea aceasta de culoare azurie si de asa mrime, inch le intrec pe cele mai mari
albe obisnuite.

16 Nota aut. Mulvimea vitelor care stnt exportate In fiecare an in Italia, In Austria
si in anumite alte locuri din Gerrnania atesta belsugul de pasuni. mi amintesc, i martor
imi este Bonfiniu (!), ci se cumpara cindva aici un bou foarte mare pe un florin.
582

www.dacoromanica.ro

alesii7, psri si pesti. Apoi metale, adia aur12, arginti, cupru2 (di rame
di bronzo") cositor, plumb, argint viu2', ()Tel, fier22, antimoniu, cinabru,
vitriol, sare24, cel

nobil condiment al bucatelor, pisasfalt25, ames-

sulf23'
tec
de pcur si de bitum, astfel c, fie zis fr suprare, usor intrece Ta-

rile celelalte.

In Transilvania se afl izvoare termale felurite, cele de la Geoagiu

(Iogiesi") si de la Oradea, acestea calde, celelalte reci. Si tot astfel izvoare
de ape minerale (acetose") care au para gust de vin, st mai tisnesc i alte
ape, care putin timp dupa ce au tisnit, se Impietresc. 5i stnt de asemenea
17 Nota aut. Sint foarte bine dezvoltavi si se clunpr pe 1 000, 1 500 si 2 000 de florini. Dar de soiul acesta exista in diverse locuri.,
15 Nota aut, Acolo se taie brazde (?) (,,glebe") i bucOti din aurul cel mai pur, din-

tre care unele sInt adt de pure, inch nu mai e nevoie de nici o separare <prin topire>
si pot fi usor prelucrate n once scop, altele sint amestecate cu alte metale i acestea au
nevoie de purificare. Locurile unde se sap aurul stilt ,,Sclate" [= Schlatten, numele gerceca ce inseamnO bale (,,separatura") de metale, Rlul domnilor` [co-

man pentru

al Doamnelor = Baia Mare], Lapus (Lapo"). Dar In afar de aceasta este destul
de cunoscut bogtia in aur a acestei taxi dupi medalia lui C. Caton. Foarte adesea se
(!), care e numit de
sapl din pOmtnt asemenea medalii In Transilvania in Sculattin
la Kimili` (?),
unguri Zulakna" care este poate Zermizirige lui Ptolemeu, precum
rect:

la Dominurdz"**(?) si In cheva alre locuri.

* Corect: Zalatna, numele maghiar pentru Zlarna, forma german Sculattin fiind o
transcriere gresitO pentru Schlatten. Numele In realitate este slav si vine de la Zoloto=aur
(Nota trad.).
** Poate o redare defectuoasi a numirii Rivulus Dominarum. Vezi mai sus. Doamnele" erau reginele Ungariei care aveau in apanajul lor minele de aur din acea regiune
(Nota trad.).

13 Nota aut. In locurile amintite se sap <si> argin; dar in minele de la Offea"

[ = Ofenberg, Offen Bnya, Ofenbaia, azi Baia de Aries] i Radna" (Rodna) se produce
numai argint.
20 Nota aut. Acolo unde se gOseste arami, se afl i argint i aur.

21 Nota aut. De jur imprejurul minelor de argint se afl aceste patru lucruri.
22 Nota aut. El se obyme de o calitate foarte bun intr-un tinut numit Cyk (Ciuc)
desi se mai produce g In alte locuri. Dar fierul se produce in TrscOu [azi Rimetea] si la
Hunecloara.

23 Nota aut. Sulful i antimoniul se genereaz1 In minele de aram5. Mai sInt totusi si
locuri care produc numai antimoniu. Cinabrul i argintul viu provin din minele de aur.
24 Nota aut. Este asa mare belsug de sare, care se sap acolo, inch foarte usor indestuleaz i alte fri. Sarea nu este neagrO, ca aceea din Polonia, si se afl de trei feluri:

strivezie i cristalin, <sau> alb (candido) dar nu dur, <sau> cenusie, dar cind
este pisat devine alba ca neaua. Din ea se scoteau mari taxe (Gabelle) pin la 300 000 de
florin', cum aminteste Ascanio Centorio, in cartea a doua a Raboiului din Transilvania, 93.
Nu pot intelege de ce se mai vindea <sare> si la ocne, cind se producea asa mult pentru
prinape si acea producIie (rendita) se stringea in fiecare an Intr-un oras numit Lipova.
25 El se scoate intr-un loc nu departe de orasul Bistrita. Si nu mi voi apuca
discut dacO este bitum sau vreun soi oarecare de rOsin.
583

www.dacoromanica.ro

sivoaie care dup ce au izvorit acoper lemnele (i legni") si celelalte lucruri

usoare pe care le ating Cu o crust pietroas. Acolo mai este si asa mare
belsug de miere (mele) in& s-a observat a in afar de cea obisnuit, locuitorii au mai gsit si una de un soi deosebit din care fac o butur
care poate tnsela si, pe cunosatori care o socotesc drept vinul cel
mai generos sau drept vin de Malvasia. Ea are codri mari si pduri nesfir-

site in care se afl zimbri, bivoli, elani, capricorni", cerbi de o mrime

imens, risi, jderi, toppi di ponto" (?) ursi deosebiti de cei obisnuiti, iepuri
albi, in sfirsit psri de munte si de pdure, vulturi, soimi26 de o specie
rar, cu pelerina (a pellegrina) si Inca psri care nu stnt de prad, fazani,
potirnichi de dou feluri, puni slbateci, gini, cocosi de padure si greu
de domesticit, destul de deosebiti de ceilalti.

Aici se mai afl si psri de ap, dintre care mai mari sint lebedele,

sau sturzii, si onocrotalii, care intrec in marime pe cocostirci. Nu lipsesc

ierburile cele mai alese27, cum ar fi
lstndu-le de o parte pe celelalte

il raupontico", centaureea mare, de dota feluri: gentiana maxim Cu flori

galbene si

purpurii, rdcina Rodia" [Cu miros de trandafir], assiatio

pontico perfetissimo", gli Apii di Bellonio", Zibanotida prima" a lui Teofrast si sofranul (il croco) care rsare peste tot. Mai sint si niste munti
vecini cu Valahia cisalpina (?)28 si cu Moldova din care picur agaric" si
terebint29 si trei riuri navigabile, Oltul [Aluta], Muresu13 [Morosso] i Somesul [Samo] dintre care cele dota dintii ti trag obirsia din muntii secuiesti, iar acesta se arunc de a dreptul in Tisan fi aceasta se vars direct
In Durare32. Al treilea care este Somesul, numit de Germani si unguri Timis,

izvorste din muntii [alpi] Calata, se vars de asemenea in Tisa. Aici se

mai afl de asemenea si alte &xi: Tirnava [Chicel] mare si cea mid, Sebe26 Nota aut. Este un soi de soim diferit de toate celelalte, si Cu greu depkseste mkrimea unui uliu. Este o prea aleas k paskre de vinktoare, dup care n:zuiesc mult magnatii

si nu cred a se aflk in alte locuri. Douk din aceste pkskri pot usor rkpune once pasre
do pradk, oricit de mare ar fi, ea vulturii, sturzii OD (tordi), lebedele. De aceea, pe bunk
dreptate, sultanul vrea ca in fiecare an s.' i se duck' de acestia in dar, cind i se trimite
tributul din Transilvania.

27 Nota aut. Spun unii a s-ar fi gksind si ghimbir, lucru pe care eu inck nu 1-am
Vkzut; totusi nu il cred imposibil, pentru ck unii munti vecini ca Valahia Cisalpink (!)
slot singuri Mali sk produck perpetuu lacustre". (?)
28 Desigur gresealk in loc de transalpink (N. trad.).
29 Nota aut. Nu picurk la drept vorbind din arborele numit terebint, ci dintr-o
specie anume de zadk (lance) si nu e mai prejos terebintului din Cipru.
30 Nota aut. Numit de geografii amid. Marote o Maro.
37 Nota aut. Tisa se nage in Transilvania, nu departe de cetatea (!) numit Maramures.

32 Nota aut. Aceasta nu se mai numeste Dunrea, ci Istrul.

.584

www.dacoromanica.ro

ul [Saboso], Criu1, U. Chrisolorea33, Streiu134 [la Strigio]. Din acestea,

ultimele trei poartg artme [raditure] si bueiti de aur pur in greutate de

7035 de drahme. In aceste riuri si in celelalte numite mai tnainte se afl.'

pestii cei mai buni i variaTi, cum ar fi accipenser"-u136 mare 6 mic, linul

(?) [tina" = tinca?] de trei feluri, pgstrgvul, lampreta de riu, pestii la-

custri"37, somnul, mreana38 [il barbonea], Tiparul [murena] de o specie rarg,

pgstrgvul [truta] alb si negru, svirluga (gobio) cu solzi i fr solzi, si alvi
<pesti> Cu totul necunoscuti.

Nu mai spun nimic despre Tiparul obisnuit, despre sturioni, bibani

(perci), toni33 care se gig acolo de o mgrime nemaiauzitg. In aceasti regiune nu e lipsg de bglti i lacuri, care sint intotdeauna imbelsugate Cu pestii
cei mai grozavi.
83 Nota aut. Numit de unguri Aranios [=Aries] si de germani Lorens (?).
34 Nota aut. Azi se numeste Sargetia (!)

35 Nota aut. Mimele mici slut comune i aparlin <de drept> cui le ia.
36 Nota aut. Nisetrul (?) (accipenser") este lung, foarte plin la trup i In asa

fe!

Inch tiat in doua, <carnea lui> pare a fi <a unui> porc gras. Carnea lui se sreaza
si se pune in vase foarte mari si se mninca indeoesbi in tirnpul postului mare. Un altul

este de forma rotunda, circulara, pe care locuitorii il numesc al sfintei fecioare. Este un
altul care creste de dou palme, dar de cele mai multe ori 11 afli de o palm. I se zice
carasul cu solzi de aur. Locuitorii ii zic acestuia Kores, iar aceluia Vuerfrauenkores (?).
Ai nostri ii numesc carpioni, dar nu cu dreptate, caci nu se gsesc carpioni deck In lacul
Garda.

[Dupa cum rezult. din nota autorului, este vorba de o familie de pesti din care
fac parte si nisetrul, care e peste de mare i este intr-adevar de proportii mari, i pastruga
care e peste de Dunre i de mare si are corpul lung si subtire, deci nu corespunde descrierii
din text, si cega, peste de apa dulce, dar care de asemenea, nu corespunde deserierii.
Nota trad.].
37 Nota aut. Uneori pot fi gsiti acesti <pesti> lacustri la <o distan; a de> zece
obroace*, In locuri subterane, unde stau cei ce nu mai pot de loc s pluteasca In apa, ca
alti pesti care se ascund in mruntaiele pmintulni, de ande nu sint vazuti facindu-si
drum prin apa, ci pe uscat,

cu multa truda.

* 114`a'sur de suprafata socotita dupa Intinderea insmIntata cu continutul unui obroc.

38 Nota aut. Acesta este pestele numit de germanii care stau In Transilvania akare,

de unguri meniali, adica penele cerului, i nu pe nedrept, c5ci are o savoare foarte deosebit i difer de pestii pe care saxonii septentrionali ii numesc Quippen.
39 Acestia stilt ins pesti de mare!
Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CELE DOUA VALAHII,

ADICA MOLDOVA
$I TARA ROMANEASCA
(TRANSALPINA)1

Aceast taxi a Valahiei, pe care unii o numesc Flacia, alvii Valagnia, este intre Dunre si dui. Tira si intre Transilvania si Marea Euxin sau Neagr. Aceasta, cum am spb.nai inainte in
descrierea Transilvaniei, fcea parte din Dacia. Dar azi, se imparte in Valahia Mare si Valahia Mic.

Valahia Mare se intinde pin la Marea Euxin, si ai nostri o numesc

Moldova, dar turcii ii zic Carabogdania, adic, Bogdania Neagr sau regiunea lui Bogdan cu griu negru2; care rodete cu imbelsugare pe pmintul ei.
Acesta este ses si bogat si tn alte produse decit acest fel de grit], dar este
I Ibidem In capitolul Del Imperio turchesco, pp. 197 .i 197 vo.
2 Confuzie frecventg intre Bogdan i boldan care Inseamn'i gilt' pe turceqte.
586

www.dacoromanica.ro

lipsit de locuitori, i lipsit de copacis. De aceea se foloseste la foc balega

vitelor. Are belsug de cai foarte buni obisnuiti s duca la oboseala, si mai

i in boj foarte mari, si in mine de aur si de argint pe care nu

le exploateaza de teama turcilor. Si mai sint riuri care poarta aur, dintre
care cel mai insemnat este 14111 Prut, pe care unii Il numesc Berut si care
se considera a fi dui Gierasso" (= Hierassus) al lu Ptolemeu. Cetatea4
este bogat

Suceava este cetatea de scaun a voievodului iar orasele5 mai insemnate s'int
Varna6, Ocaczonia (!) Birladul7 Cotnari i Cocina". In Moldova se afla

multi armeni, evrei, unguri, sasi i ragusani care detin tot negotul. Caci
acestia stilt cei ce exporta griul i vinul in Rusia si in Polonia si tot astfel
trimit piei, cerge, ceara miere, pastrama de vita, unt, legume la Constantinopol. Chiar i vinul grecesc, care se transporta din Creta in Polonia si
In Germania, trece in intregime prin aceasta Tara. De aici voievodul scoate
venituri mari din taxe ... etc.

Valahia Mica este numita Transalpina (Tara Romaneasca) i totodata

de unii si Muntenia, dar grecii ti spuneau Valahia. Asadar ea este aceea care
in mod obisnuit este desemnata prin numele de Valahia. Ea se intinde de-a
lungul TIrmului Dunarii, fiind aspra e malamente habitata".
Inteinsa se afla orasul Tirgoviste, resedinta a voevodului. Celelalte
orase ale sale stilt Braila i Trescorto. Nu departe de ele se scoate din

pamint un fel de bitum, din care se fac luminari, foarte bune, asemenea
celor de ceara. In restul acestei regiuni populaTia locuieste In sate.

In toata Valahia8 se afla ocne cu sare albastrie, tare ca marmora dar

ctrid este zdrobita devine alba. Aici mai stilt si multe mine de fier.

Romanii sint in majoritate nestatornici, aspri, cu inclinatie spre chef si

i saraci6. Ei locuiesc in case facute din lemn i paie (= valltuci)
date pe deasupra cu lut i acoperite cu stuf care se gaseste acolo din belsug.
Valahiao a fost tributara regelui Poloniei. La razboi ea trimitea
50 000 de calareTi (!) si se 11.16:visa plina de toate bunatatile dar acum datorita lungilor razboaie cu turcii a ramas pustie. A ajuns tributara turcului
tinjala,

3 La fel si la Botero (vezi n. 16). Aceste uiskuri apartin mai degrabg unor regiuni
de step, ca Dobrogea, de pild, dar nu At totusi in dezacord cu m;rturia unui mareot
anonim din Moldova cam prin 1588. (Vezi Catiitori, III, p. 368.)
Citta di Zuccavia.
Le terre mutate.
Tot la Botero uebuie cIutate si Vaina si Oceakovul.
7 Barlavia.

S-ar putea s fie vorba aici de amindou'i

9Srcia aceasta se datora conditiilor vitrege ale asez'irii frii in calea tuturor
lirilorsi nu unei indolente invocate de cei care, sand mai la ad'post, Isi puteau injgheba
gospoarii i agonisi bunuri, privind cu dispret la ceilalti.
79 Aici

Moldova.
587

www.dacoromanica.ro

tri anul Domnului 146111 si a stat sub ascultarea sa pin in anul de fat
in care amindoi voevozii, adic cel al Valahiei Marin i cel al celei Mid.
s-au inteles in tain cu impratul Romanilor contra turcului14.
" Data e gresit..
12 Aron Voc15..

13 Mimi Viteazul.

19 Tinind seama de faptul ca nu este pomenit campania crestina din 1595 si e mai
este vorba de o leg'itur a domnilor celor dou'a: t5ri cu imOratul si nu cu Sigismund, care
atribuit ambele ri In mai 1595, am crede c. aceast: descriere trebuie situati in 1594.

www.dacoromanica.ro

SUPLIMENT LA VOLUMUL

CALATORIA LUI IEREMIA AL II-LEA,

PATRIARH DE CONSTANTINOPOL
IN TARA ROMANEASCA
SI MOLDOVA'
1588

Ci, cind au venit in Tara Romneascl

atuncea, i-a primit Domnul Mihnea Voevod. Se intimplase a fi bolnav
i-a fkut Patriarhului o primire minunat Doamna, mama lui, pentru c. er
1 In versiunea lui N. Iorga din Hurmuzaki XIV, pp. 83-86 a textului grecesc al

lui Ieroteu din Monembasia publicat dupg

33L6),tov i&ropmv,

ed. din 1786, pp. 453 si urm.

Acest text a fost omis din CaTitori III in care a fost inclusg scrisoarea patriarhiceascg. a
lui Ieremia al II-lea datg la trecerea sa prin Bucuresti de la Moscova spre Constantinopol

in octombrie 1591. Descrierea din textul de fa s aparsine cglgtoriei spre Moscova din 1588.
Autorul ei, mitropolitul Ieroteu de Monembasia, l-a insosit pe patriarh in drumul su moscovit atit la dus cit si la intors, intocmind si o dare de seamg. aprobat i insusit de

patriarh. Desi avem de a face cu o relatare indirect, ea are intreaga valoare a uneia
Pentru date asupra patriarhului Ieremia al II-lea vezi biografa sa in Cilitori III
pp. 297-299. Persoanele amintite in descriere sint: Mihnea turcitul, mama sa Ecaterina
Salvarezzo, Petru Schiopul, sosia acestuia, Maria Amirali i Vlad, fiul lui Milos, Insurat
precum se sae Cu Velica, fiica lui Ivan Norocea si a domnisei Stana, fiica Mircioaier,
adicg a doamnei Chiajna.

589

www.dacoromanica.ro

din Galata, si fusese surgunit la Rodos2 cu chir Ieremia, Si er i cumtru

cu Mihnea Voevod, pentru c i-a botezat fiul. Dup aceia au venit i in
Moldova, numai cat cu mult osteneal, din pricina frigului celui peste msur3. $i i-a primit prea-cucernicul Petru Voevod in chip de minune si de
uimit. Si Ji-a dat buc`tari s li gteasc5, oameni pentru toat supravegherea,
pentru cai, pentru fan, pentru lemne. Mergel deci adese ori i insus la
Patriarh, i li fIca toat randuiala i cinstea ce se cuvine, la toti, si er
om dulce la cuvant, sever la purtri, Indemnatec la fapte. Sti limba
turceasc, cea greceasc i cea romaneasc, pe toti i odihni in tot chipul,
mai ales c, er milostiv cat se poate, fa; de robi, de sraci, de mnstiri, de biserici, de preotii de acolo si stiinii, asa incat once om se mira

cum in locuri ca acestea s'a putut gsi unul cu o astfel de fire, mrini-

moas, i foarte intelept i foarte drept in judectile lui. $i nu numai aceste

daruri le awl, dar er i foarte incercat la once mestesug, si la litere, 4i-i

plice de oamenii invtati,
intreb in tot chipul despre astronomie, despre zodii i alte lucruri suptiri. Ii plce mult de cantreti i avel un preot
cu mestesug, tndemnatec; si era si la toate celelalte ale lumii meter, si
toate le orandua el, si pentru aceasta er i strasnic, si se temeau de el $i
boierii si tot poponi14. A fcut deci i mnstire la locul ce se zice Galata,
in fa; cu Iasul. $i mesterii erau nestatornici si au pus temelia ei inteun
loc ru, si au asezat temeliile bisericii si ale zidului ei de jur imprejur,
s'a stricat atata munc, atata cheltuial, atata zugrveal.
alte lucruri frumoase. El nu s'a lsat, ci a fcut alt mnstire, in loc tare, si a fcut-o
minunat, si a sfintit-o, si a druit pe Mitropolit, pe arhiereii ce se aflau
acolo si pe toti preotii dup randul lor. Acest om er vrednic s stpaneasc, nu nurnai in Moldova, ci si in Constantionopol. Tatl lui er din
vechii Domni ai Trii Romanesti,
ziceau Mircea i lui ttane-su,
Mihnea, i aveau din mosi i strmosi Domnia. Deci tatl acestuia, Mircea,
a fcut fii buni pe acestia: Alexandru Voevod, Milos Voevod5 si pe acesta,
prea-cucernicul Petru Voevod. $i, Alexandru a avut Tara Romaneasc

a fcut pe Mihnea Voevod. lar Milos Voevod a rposat si a lsat fiu pe

Vlad Voevod, i [acesta] a murit tanr, la un an dup ce s'a insurat [1587;
mort 1589] i, dup ce a luat Domnia, a mai trit 20 de zile, i i-a prut
foarte ru lui Petru Voevod, si din lucrurile lui n'a luat nimic, ci le-a dat
mila la mnstiri, la arhierei, la sotia lui sit la robii lui. Si, cand s'a
nscut Petru, maic-sa a vzut acest vis. Mai inainte nscuse un fiu foarte
2 Exilul la Rodos apartine anului 1584.
3 Era In iarna anului 1588.

4 Pentru alte amnunte vezi si N. Iorga, Contributii la istoria Munterfiei, In: An.

Ac. Rom. mem. sect. ist. t. XVIII (1896).

5 Pentru care si fiul, Vlad, Insurat cu o nepoat de fiic" a Mircioaii, vezi Contricitate, pp. 2-3, 68, 88 si tabla la vol. XII.

590

www.dacoromanica.ro

frumos, si peste putin acesta mud. Deci maic-sa planse, ca una ce er

iubitoare de copii si miloas. Si, inteuna din nopti, vede cum vine un om
strasnic, in vesmant alb si-i spune: Ce plangi? Ce te intristezi si versi atatea
lcrmi? Si-i art un copil in scutece. Si-i spune: Iea-ti fiul care plinge. $i
ea, cum deschise fasele si vzii, se mani si zise: Nu e acela copilul mieu;
al mieu era alb, frumos, indemanatec, si acesta nu e ca acela. Si-i spune

cel cu vesmant alb: Nu stii ce vorbesti; acesta e frumos, acesta te va

cinsti numai sa-1 ingrijesti". Si zrnisli si nIscu pe prea-cucernicul Petru
Voevod. Si a luat el sotie prea-inteleapt, cinstitl si de neam bun, si au
fcut feciori si fete. Si cand a venit la Constantinopol [1579], au murit toti,

si a rmas numai o fat, frumoas, si ave cele mai mari daruri, intelezciunea cea mai inalt, si ,ta carte bulgreasc [= slavonq si greceasca,
si in fiecare zi ceta acaftistul si slujba Bisericii. Si la btra.nete a nscut
si un fiu foarte frumos si cuminte si 1-a botezat Mitropolitul Anastasie,
si i-a pus numele Stefan. Il iubi deci mult. Si turcii, din lcomia lor
de bani, spuser Domnului Petru Voevod s fac pe fiul su Voevod, cci are

bun prilej. $i a pregtit astfel. $i, fiind incl numai un copil de sase ani,
i-au adus steagul din Constantinopol si a fost incununat Stefan Voevod,
Domn a toat Moldova. Si s'a fcut cheltuiala panl la 300 de yoveri de
aspri la al Antiohiei, la al Ierusalimului si la alti multi, pentru ca au venit
toti in Moldova. Si nu s'a impovrat cumva, ci-i umple de daruri, cu
bucurie si smerenie, si se mirau toti de mrinimia si de cheltuielile lui. Deci
a voit si s mrite pe fiicI-sa, si au cerut-o multi boieri din partea locului

si din Constantinopol, dar el n'a vrut, ci awl in Curtea lui un tanr minunat, anume Zotu, frumos la chip, suptire la trup, la vorb indemnatec
si dulce, cuminte si cinstit, fecior in viata lui, credincios la lucrurile stpanirii, pentru c de multe ori 1-a pus la incercare, dar niciodat nu 1-a
gsit la ceva citus de putin viclean. Si erl. din Ianina, din printi de neam
bun si de isprav de acolo, i erl dup tat Tigar si dup mam Apsar,
nobili si unul si altul, si, pentru c er intelept si de folos la toate si pentru
a sti carte turceasc si greceasc, 1-a oranduit Sptar si dup aceia Vistier,
si i-a dat si pe fata lui cea prea-inteleapt si prea-cuminte de satie, si a
cununat-o, si au fcut nunti si veselie. Si a cinstit dumnealui Zotu pe multi,
si locul de nastere, si rudele, si prietenii. Si eii numele ei Maria, iar dup
obiceiu i se zice Doamna Maria, si au petrecut in iubire si cinste, si cu
copiii lor.

www.dacoromanica.ro

SZANTO (ARATOR)1

DESPRE TRANSILVANIA2
1600

p. 593

Transilvania, odinioar numit Dacia a fost

un ducat si o provincie supus regatului Ungariei i adus la credinta noas-

tr catolic cu 600 de ani Jn urm de catre regele stefan. Dar chid s-au
luptat intre ei pentru coroan arhiducele Ferdinand al Austriei si principele Transilvaniei au fcut din ea un stat aparte3. Tntrece n mrime toat
Boemia si Moravia, este Inconjurat de jur 'imprejur de munti si de pduri,
Pentru biografia lui pin la prima alungare a iezuhilor 'in 1588, vezi
De asemenea, Cinatori, III, pentru rapoartele sale pe ami 1585-1588, inainte
marea ciumi din Transilvania.

II.

i dup

2 Traducerea s-a facut dupk' textul latin De Transylvania, cuprins n Brevis et Succinta
Descriptio quo tempore et qua occasione haereses in Ungariam et Transylvaniam fuerunt
invectae

publicat

n Archly

des

Vereins

ftir

siebenbiirgische

p. 593 s.u.
3 Regnum.
592

www.dacoromanica.ro

Landeskunde",

1884,

de unde
dobindit j numele ca sa fie numita de unsuri Transilvania.
Caci dincolo de aceste paduri este sesul cel mai intins pina la Buda. A fost
socotita intotdeauna partea cea mai intarital a regatului Ungariei despre care
obisnuia s spuna neinvinsul rege Matei: Domnilor uneri, aparati cu sirg

Transilvania, cad daca o yeti pierde va fi pierduta toata Ungaria, dar daca
o veti pastra yeti mai putea redobindi Ungaria pierduta
[Incercarile zadarnice ale turcilor, ale lui Ferdinand i Maximilian prin arianul Gaspar
Bekes de a o cuceri ...].
Transilvania era imbelsugata in toate cele de trebuinta oamenilor:
vin, pasuni, vite, mine cu tot felul de metale ca aur, argint, fier, plumb,
arama, argint viu i mai ca nu e munte sub care a nu se ascunda ceva
metal; si de aceea stramosii nostri nu degeaba i ziceau vistieria Transilvaniei. Ea cuprinde in sine foarte multe dealuri cu podgorii, un numar
de munti de sare din care, intocmai ca din cariere, cu putina munca se
sapa cantitati uriase de cea mai buna sare, praseste cai de rasa, padurile
ei stnt pline de tot felul de slbaticiuni.

Trei riuri aurifere, adica ducind cu sine nisip cu fire de aun, ies din

Transilvania curgind spre Ungaria: Crisul alb si Crisul negru, apoi Somesul.

Mai are Inca alte 5 sau 6 riuri din care unele isi croiesc drum in Tara

Romaneasca, iar altele in Ungaria. Trei feluri de neamuri5 locuiesc In Transilvania: ungurii care stnt stpinii provinciei, sasii i romanii. Sasii au fost
alungati in anul domnului 800 din Saxonia de catre Carol I
ce! Mare)7
pentru ca se lepadaser. de religia catolica pe care o primisera. Cautindu-si

locuri noi de a.sezare au venit in Polonia si s-au rugat de unguri ca

le lase un loc de asezare aici. Acestia le-au dat o parte muntoas i neroditoare a Transilvaniei pe care ei cu mare truda au cultivat-o si au ridicat
in ea 7 frumoase ceta.ti tnconjurate cu ziduri, dupa care numesc germanii
Transilvania: Siebenbure. De la ei primesc transilvanenii mijloace banesti
pentru purtarea razboaielor.

Romfinii au fost odinioar colonii de ale romanilor i vorbesc o limba

italiana stricata, sint oameni aspri i rustici9, sint pastori de oi, locuiesc
in munti i paduri i sint iobagii nobililor unguri. In asezarile de seama
in cetati locuiesc ungurii din Transilvania, dintre care unii sint arieni sau

trinitari", altii sabatari, care in loc de duminicl serbeaza simbta ca

evreii, altii luterani, altii calvini, altii

catolici. Sasii &it toti luterani,

4 Fortissima.

5 Cele trei natiuni privilegiate ar fi trebuit

ssi

cuprincl pe secuii omisi aici.

In textul publicat: pauriciae (?) = provinciae.

7 Virere gresit foarte rspIndit n aceast'al vreme.

In realitate, numele vine de la Cibin = Seben. La origine:

Sebenburg.

9 Silvestres.

" Corect: antitrinitari sau unitarieni.

593

www.dacoromanica.ro

594

ei au adus mai intti secta luteran" in Transilvania. Romanii sint schismati4

de credinfi greaa (=-- ortodoxa) si in de patriarhul de Constantinopol,

si nu au putut niciodat fi aMtuyi de la credinya lor schismatic. nici 4e

eretici, nici de catolici ... $i toate aceste erezii" de mai sus au fost aduse
in Transilvania In acelasi timp ca si in Ungaria si cu acelasi prilej dupa
moartea regelui Ioan, care s-a luptat pentru coroana regatului, adia in
jurul anului 1540, 1541 . . . etc.
p. 596

[Despre imprejur'Irile politice care au dus la desfiinvarea episcopiilor

Transilvaniei si a Oradiei, despre cei rsmasi credinciosi catolicismului, despre secui. Despre introducerea luteranismului In Transilvania, si despre progresele calvinismului si arianismului 12 etc ...].
" Sectele protestante.
12 Schern; oarecum asem5n'toare cu cea a unor capitole din Transilvania lui Pos,evino,
r'imasi precum se stie nepublicat. Ora In secolul nostru.

www.dacoromanica.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

In vol. III, p. 289-290, s-a publicat textul cltoriei lui William Harborne, dup versiunea tiprit de Richard Hackluyt, The principal
navigations, voyages, traffiques and discoueries of the English nation, vol. II, Londra,
1599, p. 289-290. Considerm necesar a reproduce din nou acest text
in 1. englez
si In traducere roman
dup raporul original al lui Harborne inaintat lordului can-

celar al coroanei in decembrie 1588 si pstrat la Public Record Office, State Papers Foreign,
Turkey, dos. 97/1, f. 156 (xerocopie obtinut prin bunvointa lui David B. Funderburk, de
la Universitatea din South Carolina, S.U.A.), deoarece prezint uncle diferente fa t de
versiunea aprut in Hackluyt, alctuja dup o copie ce consinea modificri arbitrare, erori
omisiuni. Din pricina strii proaste de conservare a documentului original, editorul din
1599 a omis tocmai un amnunt de mare importan t pentru intelegerea privilegiului comercial acordat de Petru $chiopul negustorilor englezi la 27 august 1588 si anume faptul
c.

acestia au beneficiat de dreptul de a plti numai 3% din valoarea mrfurilor desf-

cute, spre deosebire de

localnici sau de ceilalti comercianti strini care priteau 120/o.

595

www.dacoromanica.ro

TEXT

I depatted from Constantinople with 30 persons of my suite and famulie the thirde
daie of Auguste, passing through the Contries of Thracia, Romania, the greate Wallachia
and Moldavia, where arriving the 4th of September, I was accordinge to the Gran<d>
S<ignor> his commandem<en>t verie courteouslie entertayned by Peeter his possityve

a Greike in profession, w<i>th whome was concluded that Her Ma<gestie's>

subiects there trafickinge shoulde paie but three upon the h<undreth> ..1 XIII" w<ich>
so well his owen subiects as all other nac<i>ons annsweare; whose letters to Her
Mag<es>tie be extante ...
Prince,

TRADUCERE

Am plecat de la Constantinopol cu 30 de persoane din suita mea si servitori in a

treia zi a lui August, trecind prin Tinuturile Tracia, Romania, Valahia cea mare [Tara
Romaneaseil si Moldova, unde am ajuns la 4 septembrie. Potrivit finnanului sultanului
am fost primit foarte curtenitor de Petru, domnul &iu legiuit, de religie ortodox, cu
care s-a Incheiat Intelegerea potrivit areia supusii raajest;ii sale care fac negustorie acolo
nu vor plti decit 3% ...2 12% dupl. cum pltesc atit supusii lui eh si <negustorii de>
toate neamurile celelalte; scrisorile sale catre majestatea sa grit in fiint si acum ...

1 Documentul este rupt. Lipseste un cuvint-dou, poate nor sau not the"?
2 Completm prin supozitie: nu" sau si nu".

www.dacoromanica.ro

REPERTORIU CRONOLOGIC

1 Carlo Magno
venit In Transilvania prima oar In 1594 rap. 1596, 1600
2 Bernardino Quirini
venir In Moldova 1597
rap. 1599
3 Eric Lassota
In Tara Romneasca 1597 iulie
4 Joris van der Does. Trece prin Moldova 1597 aug-ust?
5 Comisara imperiali la Tirgoviste
In Tara Romineasc 1598, iunie 5-13
6 Contele Isolano in Transilvania, 1598, septembrie 23
7 loan Darahi
soseste in Tara Romneasc In 1599, rap. februarie 1600 i apraie, este in
Moldova in iunie
8 Germanico Malaspina In Transilvania 1590, noiembrie 14
9 Valentin Walawski in Transilvania 1599 decembrie
10 $tefan Bathazar Moldova prezent la Suceava In 1599 rap. din 1604
11 Andrea Bobbi Moldova, sosit in 1599, rap. 1601

12 Anonim polon Moldova 1600 iunieiulie

13 Campania polon In Moldova

1600

octombrie
597

www.dacoromanica.ro

14 Piaszeczinski In Moldova 1601, iunie 27

15 Marku Sobieski In Moldova 1602
septerobrie
15 bis. Tommaso Cavriolo In Tara Romaneasa 1602 septembrie
Moldova 1603 iunie
16 Iezuitul Argento Trawilvania

17 Aloisio Radibrat venit In Transilvania 1599; In Tara Romneasei, rap. 1603 oct.
In Tara Romineasci Ind. din 1595, rap. 1603 oct.; In Moldova. 1611
18 Petru Armeanul
19 Anonim italian (Camillo Cavriolo?) Tara Romneasc. 1603 oct.
20 Attilio Vimercati Tara Romaneasca 1603, decembrie
21 Anonim italian despre starea bisericilor catolice din Moldova, 1606
22 Leha0 In Moldova 1608, 1611
23 Wilden In Moldova 1611, iulie
24 Gregorio di Niccolo din Ragusa trece prin Moldova 1611 noiembrie
25 Tommaso Alberti prin Moldova, 1612,, decembrie, 1613, mai
26 Tholdalagi prin Tara Romneasc 1613
27 Toma Borsos prin Tara Romaneasei 1613 aprilie
28 Charles de Joppecourt Moldova (1615-1616)
29 Cavalerul elvetian Alexander, Moldova (1615-1616)
30 William Lithgow prin Transilvania? si Moldova? 1616
31 Harlay de Sancy, Tara Romneasc. 1619 martie
32 Giovanni Battista Montalbani In Moldova 1620 sept (?)
33 Campania polon din Moldova 1620 septembrie
34 Chiril Lukari Tara Rom'aneasei 1620 dup' sept.
35 Polo Minio, Moldova 1620 octombrie
36 Jurnal de campanie polon din ilzboiul din 1621 Moldova
1622
37 Samuel Twardowski prin Moldova
38 John Smith, Transilvania, Tara Romneasc. (1602)?
39 Ieremia al II-lea In Tara Romneasei si Moldova, 1588

www.dacoromanica.ro

INDICE*

Abbas cel Mare, tahul Persiei, 306, 307, 309;

Infringe pe turci, 306; incercare de aliant
Cu tiitarii, 307, 309.

Abram, tad' lui Hacik, 346.

Adjudeni, loc. In Moldova, vizitat de Bernardino Quirini, 42.
Adrianopol 12, 18, 350, 525.

Aeropolis" loc. fictiv, 525.

Afumaii, loc. In Tara Romaneasci, 504.
Ahmed I, sultan otoman, 301, 346, 355, 386;
ti Gaspar Gra0 Gabriel Bthory, 305;

ti Gazi Ghirai, II 306, 329;

ti Mathias de Habsburg, 354; --. ti Ieremia Movila, 342; confirma numirea lui
Simion Movila In Moldova, 385; pacea de
tiani, 389;

la Viena cu Mathias de Habsburg, 440.

Ahmed pasa, ginerele hanului ttar, 273;
participa la lupta de la Silistra, 273; se
retrage la Bazargic, 274.
Aldcerman v. Cetatea Alba.
Aladin pala (?) participant fictiv la lupta

de la Rebrinke, 521.

lndicele a fost aleatuit de Beatrice Marineseu de la Institutul de Istorie N. Iorga. Introducerile, observatiile critice, textele originale in limbi strline, marturiile indirecte precum gi descrlerile

geografice au fost incluse In acest indice.

599

www.dacoromanica.ro

Aladin sultan (?), hanul ttarilor (l),

Iskender pasa, 545;
i Poarta 534;

si

[Amirali Maria] sotia lui Petru Schiopul,

588.
Amoroso,

63, 65, 66, 69, 72-78, 96, 99, 119, 128,

Giovanni Baptista, vistiet al lui

Petru Schiopul, 37.
Anania, Gian Lorenzo d', teolog i cosmo-

574; arsenal 22; dieta de la

Anastasie, (Crimeea) mitropolit, 408, 591.

poloriii 545.
Alba
oras 11, 14, 15, 19, 20, 50, 62,

137, 157, 167, 172, 191, 227, 375, 426, 568,

(1599),

130, 163, 168; intrarea lui Mihai Viteazul

In
227; Inffint la
232; fuga la
227; stag ai lui Mihai Viteazul ucisi
ling
231, 233; InmormIntarea lui Andrei Bithory la
136.

albanezi 76; Mihai Viteazul i 12,

Albert (loan), rege al Poloniei 500.

101.

Alberti Tommaso, negustor italian, trece prin

Moldova 359-363; (1613), 364-365;
Biog. 357-358.

Aldobrandini Cinzio, cardinal de San Georgic), rapoarte dike

47-50, 50-54,
157-166; 167-168.
Aldobrandini Ippolito, cardinal v. Clement al

graf italian; descrierea geograficl 567-570.

Andrei din Poni, clugr dominican, 50, 51.

Antiohia, 579.
Antonio, emisar al ttarilor In Moldova si
Polonia, 308.
Apsara, 579.
Arabi, 582.
Argento, loan, iezuit, trece prin Moldova

258-263. Biog. 255-257.

Arge,r,

resedint episcopal catolic,

biserici

47, 49, 185, 186, 338; mnstire

devastat de Sinan pasa, 103; Bernardino
din

Quirini episcop de , 33, 187, 190, 339.

armeni, 87, 567, 582.

Armenia patriarh al
307.
domn al Moldovei, 386;
si
Vodii'
Rudolf
al II-lea, 568.
Arsengo leronim (Geronimo, Girolamo,
ronimo) din Chios, 192, 193, 338, 339;
si Valerian
si Al. Comuleus, 51;
Aron

VII1-lea.

Alep, 306.
Alexander (Alexandre), gentilom elvetian; relatie despre Infringerea lui Stefan Tomsa,

418-421. Biog. 415-417.

Alexandria v. Lukaris Chiril.

Alexandrina, domnita v. Movill Ecaterina.

[Alexandru Coconulj, fiul lui Radu Mihnea,

503.

Alexandru Greca!, solul hanului ttar la Ieremia Movil, 241.

Alexandru
domnul Moldovei, 376; inlocuieste pe Gaspar Gratiani, 534, 541, 546;
i Radu
si Osman al II-lea 549;
i Baptisto Veveli,
Mihnea, 494, 549;
491;
Poarta 546; pedepsirea boierilor Goia si Septilid, 549, 556, 557.
Alexandru Leipusneanu, domn al Moldovei,
577.

Alexandru al II-lea Mircea, domn al Trii

Lubienecki

51;

o Bernardino Quirini,

38, 51; vicar apostolic la Bacilli, 46, 47, 49.

Asia, 101.

[Asian Horodj cetate ridicat de turci la

Nipru, 433.

Austria (Casa de Austria) 80, 304, 319, 442,

g Constantin Movill 309;
483, 485;
Radu Serban, 309; rscoala din Ungaria
Impotriva

482.

Avellana Guido, secretarul ducelui de Mantova, 11.

Avram, pIrcllab, 240.
Axopolis" loc. ( !) in Tara Romineasck
525.

Romnesti, 590.

Alexandru ce! Ru, domn al Trii Rominesti,

240.

Ali Mirza, solul lui Gazi Ghirai al II-lea,

243, 244.

Amati Annibale, din Pistoia, comandant al

Cettii Hotin, 544, 547, 549.
Amati Giovanni, tall lui Annibale, secretar
al lui Gaspar Gratiani 547, 549.
Ame: Celebi, solul lui Gazi Ghirai al JIlea In Tara Romineasc si Transilvania,
243, 301.

Badabag, loc. In Dobrogea, 88.

Baba Novae, 140, 207, 220; lupte cu polonii,

219, 223.

Bacau, oras, 37, 192, 218, 231; biseriei ca-

tolice, 47, 49, 51, 187, 338, 339; resedint

episcopal, 36, 37, 338, 339; tinut, 338.
Baia, oras, 38, 186, 337; Iacob sastd, paroh
de
187.

Baia Mare, oras, 568.

600

www.dacoromanica.ro

Balaban, staroste

de Winnica, participi la

lupta de la Tutora (1620) 450, 452; prizonier la turd, 558.

Balassy Francisc, solul lui Gabriel Bithory

la Poart, primit de Rack Mihnea, 374.

Bakani, munti, 274; trecitori, 88.

(Ballina Teodor), ernisar bulgar la Alba Julia, 12.

Balogh Grigore, emisar al lui Mihai Viteazul,
118, 137.
Baltazar, diac, 376.
Barbir Vinte, v. Borbly Vincentiu.

484.
Bthory

Sigismund,

principele Transilvaniei,

62, 95, 101, 131, 173, 181, 228, 235, 519,

0 Toma Csomortany
523, 524, 582;

139; -Ii Mihai Viteazul, 139, 145, 159;

Ierernia Movil, 139; - ;i Pancratiu

Sennyei 65; -* 1i Moise Szkely 227;

nuntiul VisSigismund de la Torre, 76;

conti 73; - 0 Bulgaria 73, 75; - 0 Un-

i secuii 179; la Suceava

141; oaste 11, 12, 139; bolnav 13.
Bthory $tefan, de Somlyo, fratele lui Andrei

gana, 11;

Barcan, logoft In Tara Romineascl, 284.

Barovski, 241 v. 0 Rik6czy Ludovic.
Basarabia, 569.

Basta Gheorghe, general In arrnata imperial,

18, 109, 168, 241, 242, 282, 522, 524;
Amet Celebi, 301; - 0 Camillo Cavriolo 317,
i Tommaso Cavriolo 537-540;

Germanico Malaspina, 169, 172; -

Mihai Viteazul 17-19; - Petre Ar-

meanul, 297, 299;

o Radu Serban, 275,
298, 299, 317, 320, 518, 519; - 0 Rudolf al
II-lea,

306, 308, 309; intervine In

conflictul turco-polon, 440; pierde domnia,

Serban, 305,

172; - 1i Attilo Vimercati 327-

329; - 0 Jan Zamoyski 228, 233, 235;

Tara Romaneasci, 228, 519, 537-5.40.;

comandant al Ungariei Superioare, 109.
Basterfield, lupttor englez (fictiv) la Rottentom (Turnul Row), 524.
Balhazar Stefan, misionar franciscan In Moldova, 185; paroh de Suceava, 187. Biog.

183-184.
Bthorefti, dinastie, 162, 166.
Bthory Andrei, cardinal, principe al Transilvaniei, 23, 24; - 1i Germanico Malaspina, 135, 158-160, 168, 179;
i

Bithory, acuzat de trdare de ditre Mihai

Viteazul 17, 19; la Simleu, 166.

Bavel, participant englez fictiv la

lupta de

la Rottentorn, 254.
Bazargic In Bulgaria, 88, 274, 347.
Bechlefield, participant englez fictiv la lupta
de la Rebrinke, 519, 521.
Becicherecul, loc. in Banat, 140.
Becte; (Bectese-Bassa), pap de Timipara,

242; particip la lupta de la Braov (1603),

278.
227; fuga lui
Begolgi" comandant (fictiv), tiitar la Rottentom, 523.
Bekaczin" v. Rciiciuni.
Bekes Gaspar, 593.
Belz, subcmra., de

468.

Bene loan, preot catolic la Trotu$, 39.

Benedict, preot catolic transilvnean, 42, 43.
Bender, v. Tighina.
Beograd v. Cetatea
Berejani (probabil Verejani), lupta pe Prut,
239.

Mihai Viteazul 121-125, 134-136, 178;

-i Ieremia Movili, 123, 124, 134, 135,

Bernardfy loan, sol imperial la Gazi Ghirai

159;

Bernardo Nicolo, teolog, 34, 36.

Ioan Rcz 119, 137; oprege banii trimi0 de Rudolf al II-lea 0 Clement al
VIII-lea pentm plata oastei, 178; comori
22; conluate de Mihai Viteazul de la
voadi dieta de la Cluj, 179; lupta de Selimbr, 122,

161, 180; fuga, moartea 0 in-

mormintarea, 126, 127, 131, 136, 166, 181.

Bthory Baltazar, fratele lui Andrei -, 131,

136.
Bufihory, Gabriel, principele Transilvaniei, 306,

Ii Aluned I 305;
0 Ga375, 368;
briel Bethlen 484;
i Delk Mehmed,

485; - o Constantin Movil,

309;

i Radu Mihnea, 374;

305,

308,

i Radu

al II-lea, 95, 100; la Hasan aga, 100.

Berindesti, localitate in Moldova,

Berniske, 525.

42.

Berut v. Pm:.
Bethlen Gabriel, principele Transilvaniei, 426;

uneltote contra lui Gabriel Bithory i obtine domnia 484, 549;

0 Stefan Beth-

len 484; - o Ferdinand

al II-lea, 483,
i Gratiani Gaspar, 484, 485;
484;
i Nakkas HaIskender pa.5a, 487, 542;
0 Osman al II-lea 454;
san pa.5a, 485;
es. i Gheorghe Hommonay 483;
i Stefan Toma,
Alexandra Movil 400;

420;

0 Marino Resti 543;

1i

Polo
601

www.dacoromanica.ro

Minio 482-485; --

i Poarta, 484, 485,

542; - i Tara Romneasci, 484; pItrunde
In Ungaria, 483; asediazi Viena (1619),
482;
i calvinii i luteranii din Ungaria,

482;

i cehii 483; - o turcii 483-485;

misiune la Constantinopol, 305; oaste, 484;

venituri, 485.

Bethlen, &elan, membru al soliei la Poatt,

368, 484.

Bistrila, ora', cetate In Transilvania, 21, 145,

232, 568, 574.
Birlad, ora.5, 346, 360, 365, 400, 502, 569,
402, 421.
575, 587; oaste polon la
Blizinski, osta polon, 222.
Boaurici, comand. valon, 538.
Bobbi Andrea, din Faenza, misionar catolic

in Moldova, 195, raport 190-195; - Bernardino Quirini 194. Biog. 188-189.

Bocskay Vetan, guvernator al Oradiei, 11, 14;

i Mihai Viteazul, 17-19.
Boczkowski, participant la lupta de la Tutora, 451.

lui Mihai Viteazul capturat de Moise Sz-

kely la - 276; jude de - 24; lupta de

271-278; oaste nemteasc
la - 241; ocupat de Mihai Viteazul 179;
la -- (1603)

pazi la
21;
Bratislava (Pojon), localitate 95, dieta imperial din
15; retragerea lui Gabtiel

Bethlen din - 483.

Broniowski, rotmistru, trimis al lui Marcu Sobieski la Ierernia Movil, 254.

Brusa, 307.

Saida, ora, 274,

275, 367, 398, 575, 587,

cedati turcilor, 504, 569; 5tefan Toma pri-

zonier la
411, 421.
Buchasz v. Buczacz.

Bucioc Costea, mare vomic al Trii de Jos

(Moldova), partizan al lui Gaspar Gratiani,
479, 547; cluzete (i) oastea polcrn in
retragere, 462;

trece de partea lui Radu

Mihnea, 412; prins i predat turcilor, 452,

478; moartea sa 454.
Bucioc Lupa, fiul lui Costea, 493.

la - 211,

Boemia, 440; Marcu Vod trimis de Gabriel

Bucovel, riu, tabra lui Mihai

Bodon v. Vidin.

Bucovina (numirea dat de poloni pidurilor

Bethlen In -- 483; rebeli In - 542; 592.

Bodoni ($tefan), nobil din Transilvania,

Mihai Viteazul, 23.

Bogall" pap., personaj fictiv, 525.
Bogathy Nicolae, 278.
Bogdania Neagri v. Moldova.

227; lupta de la - 210, 213, 214, 230235.

de fagi), 253, 501.

Bucuresti,

ora-5,

235,

272, 369,

504; Toma

377; turcii la
228.
Borsos la
Buczacz (Buchasz) localitate ling Ustia, 242,

Borbly Gheorghe,

comandant al haiducilor

liberi din Banat,

i Mihai Viteazul 277;

cornandant al Lipovei, 94.

Borbly Vincentiu (Vinte Barbir), capitm al

cavaleriei din Ungaria superioari, 284.
Bonos Toma, solul lui Gabriel Bthory la
Poarti, cltor prin Tara Romneasa (1613,
1618), 374-377. Biog. 370-373.
Bosfor, 88.
Bosnia, 19, 23, 486.

Botero Giovanni, geograf italian, descrie cele

trei tri romine 573-577; biog. 571, 572.

Boto,rani, ora', 242, 390.

451.

Buda, cetatea, 355, 593; Kadezade Ali paa

de ^- 398; Nakkas-Hasan, paa de - 485.

Budendorfe, comandant fictiv in lupta de la
Rebrinke 519, 521.

Bug, riu 411.

Bugeac (Tartana Minor), 568.
Bulgaria si bulgarii, 12, 22, 77, 101, 274,
i Mihai Viteazul, 69, 70,
439, 524;
i Sigismund Bthory, 73,
71, 75, 77;

75; Mitropolitul Dionisie Rally din - 71.

ora, 63, 77, 82, 207, 211, 233, 234,
241, 400, 408, 410, 503; descriere, pustiit de titari 219; riu 178, 503.

Braclaw, subcinfira de - 245.

Baze,rti Preda,

ban de Craiova, 285,

330,

331; - i Petru Armeanul 287, se opune

Bran, trecitoare, 277.

Brankki, comandantul unui polc de cazaci in

oastea lui Mihai Viteazul, 180, 233.
Brasov, ora', 61, 76, 78, 79, 97-99, 123,
142, 209, 219, 275, 277, 298,

368, 375,

376, 426, 549, 568, 574; bilciul siptmlnal din

582; cimpia
275, familia

negocierilor dintre turci i Radu Serb= 300,

301; - i paa de Rasgrad, 301.

Buzescu Rada, clucer, 280, 300; - i Petre

Armeanul, 287; sol la Rudolf al II-lea,
285, 301.
Buzesti, fratii, 287; familie 301,

602

www.dacoromanica.ro

302.

Ieremia Movil, 240; --' g J. Zamoyski

233, 234.
Cehi, 483.
Celebi Ali Pasa

Caitnacamul v. Mehmed Giirdji.

Cairo, 558.

Calab, comandant fictiv in armata lui Ieremia ( !) Movil, 521.

Calata (munti), 584.
Camenisa, 86, 194, 239, 240, 243, 263, 351,
354, 363, 364, 453, 459, 461, 463, 492, 498;
cetate, 391, 441, 548; episcop de ..... v. Volucki Paul al II-lea; episcopie 251; staroste

de -, v.

(Kalinowski, Jan Potodd), La-

wrin Piasecczynski la - 239, 240, 549.

Candia (Creta), 34, 576.
Canternir Afirza, cipetenia ttarilor din Bugear,

500, 501; ostatec la poloni 454; -

0 Cristofor Zbaraski 501.

Carabogdania v. Moldova.
Caragnav, guvemator, 525.
Caransebes, ora', 101.
Carcuu (Medjidia), 88, 347.
Carkton, englez fictiv participant la lupta
de la Rottentom, 524.
Carei, oral, 122.
Carol cel Mare, 574, 581.
Carpa/i, munti, 272, 337, 382, 498, 503.
Carrilo, Alfonso P., iezuit, 258.
Casa de Austria v. Austria.
Casovia (KosiCe) ora' in Slovacia, 22, 70,
122, 173, 194, 483; sediul lui Gh. Basta

la - 169, 172.

Catargi Necula, grec, mare sptar in Tara

Romineasc, 502.
Catbonay Mihail, jude al Clujului, 15.
[Cavriolo Camilla] solia la Radu Serban
317-321. not. introd. 314-316.
Cavriolo Tommaso, in lupta de la Teiani

(1602), relatie 537-540.

Cjinari, localitate in Moldova, 469.

Calnilte, riu, 504.

Cillugreni, lupta de la --. 504.

Cazaci, 76, 83, 89, 239, 393, 397, 398, 402,
406, 407, 412, 433, 455, 460, 483, 486,

542, 553; ^- din Lituania 250, 449, 450,

455, 472; -- ucrainieni, 458, 472, 492494; incendierea Igului 86; mercenari in
oastea lui Alexandra Movil, 391, 392, 395;
In oastea lui Mihai Viteazul 20; in oas-

tea polon 447, 451, 462, 463, 469; In

oastea lui Potodci 388; - oastea lui Tyszkiewcz 404, 448, plan de inliturare a lui

(Halil pala) mate vizir

Ferdinand al

(1619-1621), 441; - i

II-lea 541; - g Gratiani, 441, 527; --.. o

Polonia 527; - g Venetia 527.
Cenad, 101.
Ceptura, sat, 208.
Cernavoda, localitate 369.
Cernaut, localitate, 251.

Cernica din Silcuiani, mare vomic, 284, 298.

Cetatea Alba (Beograd, Akkerman), 64, 238,

243, 439, 469, 486, 545, 575;

- asediat de Korecki ( 0 411; Pala de v. Husein; turci la - 240. V. g Mon239, 241,

castro.
Chiev v. Kiev.
Chi/Ja, 569.

Chioar (Keovar), cetate, 173, 332.

Chios, Ieronim Arsengo din - 46, 51,

192,

339.

Chmielecki v. Hmielecki.
Chodkiewicz Alexandru, nobil polon, 198, 214.
Chodkiewcz Carol, mare hatman polon, in

campania din 1621, 492, 493; - ;i Husein

pala, 491; ^... i Petru Movil, 493; - g
Osman al II-lea 492; -, g Baptisto Veveli
49.

Chodkowcz (Hudegi?), 239.

Circasia, deserturile - 525.
Cisalpina v. Tara Ronaneascri.
Ciubirciu, localitate,

239, 240, 243;

Cimpulung (Langanaw) 318; Ieremia ( !) Movil la - 521; sag catolici in -- 576.

Clausenburg v. Cluj.
Clement al VIII-lea (Ippolito Aldobrandini,
cardinal), pap, 53, 193, 341, 563; rapoarte citre - 45, 55, 185, 190; - i

Mihai Viteazul 21; --, g Malaspina 157,

169; -, i Moldova 577; --. i Ieremia

Movil 340; - g Bernardino Quirini 33,

44, 339.

Cluj (Klausenburg), oral, 20, 21, 67, 78, 80,

100, 258, 260, 262, 297, 298, 301, 568,
574; dieta de la - 179.

Cocima" Cocina" (probabil Hotin),

575,

587.

Codlea (Feketehalom), 276.

Collonia", localitate in Polonia ( !), 525.

Cologotke" (?), 525.
603

www.dacoromanica.ro

Comisan i imperiali

(1598) v. Szuhai

i Ist-

vnffi; (1599-1600) vezi Szkely Mihai

Ungnad.

Compton Francisc, luptitor englez fictiv la

Rottentom, 524.
Cotnuleo Alessandro, legat papal, In Moldova

si Tara Romneasci, 47, 49, 339;

Ieronirno Arsengo 51; -- si Valerian Lubienecki, 52-54.
Petru, cipitanul scaunului secuiesc
Chezdi, 302;
i tatarii (1602), 538.

Concoli

Constantin (Corniact?), negustor grec in Po-

lonia, 243.

Constantin Vasile de Ostrog, palatin de Rusia g voievod de Kiev, 99.

Constantinopol, 23, 34-37, 63, 64, 87, 101,

in garda lui Gratiani, 441; In trupa

croaji,

lui Marino Resti, 531.

Curlanda, 241.

Pelan de Keresztszeg, guvernator al

Mibai Vi-

Csriki

Transilvaniei, 23, 227;

teazul 232, 234.

Csomortny Toma, emisar al lui Ancirei. B-

thory la Mihai Viteazul 124,

135;:

Sigismund Bthory, 139.

Curtea imperial v. Austria.
Czarnecki, sol al cazacilor la Jan Zamdyski,
233.

Czytnik (neidentificat), 178.

302, 305-307, 350, 354-356, 364, 365,

375, 383, 386, 389, 411, 427, 432, 433,

502, 525, 543, 544, 557, 558, 581, 587, 589,

v. leremia al II-lea
590, 591; patriarh de
ciilitori la 345, 359; solii lui Ieremia Mo-

vid la -- 119; Stefan Potocki, prizonier

la --, 389, 404; Stefan Toma la

386;

produse exportate din Tara Romneasc

Moldova la -- 575, 577.
Coi-ni; Gaspar, membru al Consiliului Transilvaniei, fost cipitan al Hustului, 100;
Mihai Viteazut, 23, 95, 98, 99, 127, 200;
prizonier in lupta de la Selimidr, 116, 126,
136; zvon despre moartea sa, 15.
Coronas v. Brajov.

Coroski", (?) 525.

Cotnari, localitate, 383, 569, 575, 587; Lau-

rentiu Demuth, paroh de 187; Petru Elman,

invtitor la scoala din
40; vizitat de
Bernardino Quitini, 39; biserici catolice In
186,

337; viile de

la

--

186.

Cracovia, oras, 52, 119, 222, 259, 354; episcop de

v. Bernard Maciejowski.

Craiova, localitate, 104, 285, 287, 330.

Creta, 186, 339, 587 (v. si Candia).
Cricov, riu, 208, 220.
Critnca, Anartasie, v. Anastasie mitropolit al
Moldovei.
519,

lupa. ca

Moise Szkely (6 iulie 1603), 275.

(Cristierna Maria), arhiduces, sotia lui
gismund Bthory, 96.
riu, 585.
Cristi/ Alb g Negru, 593.

Daiani v. Drlieni.
Dalnic (Dlnok), localitate In Transilvania,
368.

Damarc, 558.

Transilvania, preot catolic la Cot-

Daniel 39din.
arDanilovici

Dan, mare vornic in Tara Roma.-

neasc, solul lui Simion Movil la Sigis-

mund al Ill-lea, 243.

Danzig (Gdansk), 558.
Darahi loan, nemes din Transilvania, sub ordinele lui Mihail Szkely,
i Mihni 117
134, 143; rapoarte cltre Mihai Szkely

117-133, 138-141; dare de seami ano134-137; descrie

nimi atribuid lui
lupta de la Selimbir 126, Biog. 111-416.

David,

arhiepiscop, emisar

al sahului

Per-

siei In Moldova, 307, 309.

Davison George, lupttor englez fictiv In lupta de la Rottentom, 524.

Ddieni (Daiani) localitate In Dobrogea, ro274.

manii de la
IDedk Mehmed] pa.sa de Timisoara, 386,
485.

Decebal, 567.

Crimeea, 238-240, 243; han ttar de

520, 523.
Cristian, localitate in Transilvania,

Dacia, 567, 573, 580, 586, 592.

Delidolina" (topic la Prut), 449.

Demes $tefan, cipitan In oastea .lui ,Mibai
Viteazul, 130.

Demuth Laurentius, paroh catolic la Cotnari,

Si-

187.

Denhoff (Dinof), polcovnic in armata. polon,

In

lupta de la Tutora 467, 469; , moare,

451, 472.

604

www.dacoromanica.ro

Despot (loan), domn al Moldovei (15611563), 577.

Deva, cetate, 127; convocarea dietei

la -

317.

Devkt Ghirai, fratele hanului Ganibec Ghi0 Gaspar

rai al II-lea, (Galga sultan),
Gratiani,

539;

Iskender pa.5a, 456,

466, 469, 471, 545, 550;

i polonii 453.,

471, 478, 545, 554; la lupta de la Tutora

451, 452, 461, 465, 469, 470, 478;
St. Zolkiewski, 456, 467, 470, 471, 478.
Diarbekir, 504.
Dinof v. Denhof.
Dirstor v. Silistra.
Dobrogea, 274, 307; cilitoria lui Van der
Does prin
88.
Dcsy. Andrei, comandantul Ungariei supe-

rioare, prizonierul lui Gabriel Bethlen, 483;

0 Polo Minio, 484, 485; moare, 483.

Does, van der ^- (Dousa) Joris, cltor in
Dobrogea
i Moldova, 86-88. Biog.
84-85.
Donrka" (!), localitate, 525.

Drohobus" (!)

localitate, (fictiv) in Vali-

nia, 525.

Druibic, nobil polon, sol la Iskender pa.;a,

453, 456, 457.

Duberesco" (!), localitate, 525.

Dubras", comandant fictiv in armata lui Ieremia Movil ( !), 521.

Dumitru, vomic in Tara Rornineasc, 284.

Duniirea,

12, 22,

34,

66, 68-71, 75,

77,

87-t-89, 95, 100, 101, 198, 200, 219, 235,

249, 272-274, 281, , 305, 328, 347, 350,
355,. 359, 360, 365, 369, 375, 377, 398,
410, 432, 433, 459, 486, 492, 501, 504,
' 545, 569, 584, 586, 587, armata lui Baba
177, 178;
140; pod la
Novac la
turcii trec ^- 179, 220; delta 87, 574.
Duodo Piero, ambasador venetian la Praga
537, 540.
Durak, pircilab, 240.

Duzihele" (!), 525.

Dzierzek Christofor, sol al lui Sigismund al

Wasa In Moldova, 53, 54.

Eltnan Petre, transilvnean, invttor la Cotnari, 40.

Elvetia, muntii
504.
Englezi, participanti fictivi la lupta de la
Rottentom, 522.
Erasso, Domenico d', locotenent spaniol din
garda lui Camillo Cavriolo, 318, 321.

Erdlyi Stefan, comite de Turda, conductotul soliei trimise la Poart de dieta din Sighisoara, 368;
i Radu Mihnea, 369.
Europa, 426, 504, 545, 569.
Evrei, 587.

Faenza, Bobbi Andrea, din - 195.

Faraoani, sat catolic din tinutul Baciu, 338.
Fdgiirar ora, cetate, 24, 61, 123, 127, 375,
483, 568, 574; Mihai Viteazul la - 218;

ocupat de secui i unguri, 179; tinut, 133.

Fedro, nobil polon, 451.
Feketehalom, v. Codlea.
Feldioara, localitate, 275.
Ferdinand I, rege al Ungariei i implrat, 592.
Ferdinand al II-lea, imprat, rege al Boemiei,

si Gabriel Betblen 482484; - si Gaspar Gratiani, 441, 553, 557,

si polonii 487;
i Hall pap., 541;
;i al Ungariei;

ajutat de Sigismund al 111-lea Wasa 483;

arhiduci, 580, 581.

Feti Ghirai, fratele lui Gazi Ghirai al II-lea,

66, 99.

Figtt, Stefan Nicolae, transilvnean, 46.

(Filip al Ill-lea) regele Spaniei i Mihai

Viteazul, 21.
Flaccus", 554, 568.
'Flacks v. Valahia.

Florescu Radu, clucer in Tara Romilneasc,

284, 301, 302, 331.
[Florica], fiica lui Mihai Viteazul, 182.
Focrani, ora;, 233, 253, 502; fuga lui Stefan
419; oastea lui Jan Zamoyski
Toma la
la

219.

Forgrics (Sigismund), palatinul Ungariei, 172,

483.

Forli, Andrei din

cillugr dominican din

50.

&red, in Ungaria, 19 v.

si Bithory de
jEftimie] mitropolit al Trii Romine0i, 242;

sol la Sigismund Bthory, 243.

Forensberg, pedestrimea nemteasc din -, 435.

Francezi, in oastea lui Alexandra Movil, 396,
398, 404, 418, 419.
Fiirstenberg, Friederich, conte, raporteazI ctre
279, 286,
i Petre Armeanul, 296.
805

www.dacoromanica.ro

541, 557; - 5i Alexandru Ilia5, 546, 549,

5i
5i Giovanni Amati, 547;
Gabriel Bethlen 484, 485, 542, 549;
Ferdinand al II-lea, 441, 553, 557, 558; -loan Iancovie, 553, 558; - 5i boierii mol-

556;
Galata, minstire construit de Petre Schio-

pul, 590.

Galati, ora in Moldova, 347, 360, 365.

Galga, sultan, vezi Devlet Ghirai (1620)

Galienus, Impirat roman, 580.

Gallo Cesare, emisar imperial In Moldova,
304.

(Canibek Ghirai al II-lea), han al titarilor

din Crimeea, 478;

5i Ahmed I, 306.

Gotterad, 425.

Gazi Ghirai al II-lea, hanul ttarilor din Crimeea, 252, 302, 308, 521, 522; -- 5i Ieremia Movil, 241, 298, 519;
5i Simion
Movil, 253;
i Maimed al III-lea, 99;
i Mihai Vi-- 5i Ahmed I, 306, 329;
teazul 66, 95, 104, 199; - 5i Lawrin
Piaseczynski, 238, 239, 242;
loan
Potodci, 249, 252, 253; -- 5i Rudolf al
II-lea, 99, 100, 329; -- 5i Radu Serban
5i Sigismund al
297, 301, 327, 328;

III-lea Wasa, 242, 243; -- 5i Tara Romineascl 249, lupta de la Tei5ani (1602), 537,

539; intentii de a pomi spre Ungaria, 66;

participi la lupta de la Rottentom, L.

524; bolnav, 239.
Gelbar George, 442.
Geoagiu,

localitate In

Transilvania,

izvoare

termale la -- 583.

Germania ,ri germani, 166, 241, 441, 455457, 462, 483, 558, 576, 584, 587.
Gar* Stefan, nobil din Transilvania, 377.

Giarah Mehmet, vizir, 96.

Gierasso (Hierasus), v. Pm:.

Girolamo v. leronim 4r:env.

Giurgiu, oral, 177, 272, 249, 369, 377, 505;
cetate cedat turcilor, 504.

[Girla Mare], riu, 455.

Glover, Sir Thomas, ambasador al Angliei la
Poarti (1606-1617), 427.
5i Gaspar Gratiani
Goia, mare postelnic,
547, 549, 555, 556; moartea sa, 549, 557.
Golski Stanislaw,

voievodul tinuturilor Po-

doliei; 225; raport ctre Sigismund al IIIlea

Wasa 223-225;

descrie

planul

de

lupt contra lui Mihai, 224.

Gorecki, sol al lui loan Potocki la Iai, 240.

Gorski, cazac nizov, 253.
Gran (Grama), 425 v. i Estergom.

Gratiani Gaspar, domn al Moldovei, duce de

Naxos 5i Paras, 438, 439, 461, 468, 479,

doveni (Costea, Bucioc, Goia, $eptilici), 451,

547, 549, 555-557; - 5i cazacii Zaporojeni, 492, 494;
5i polonii (Kalinowski,
St. Potodd, Sigismund al III-lea Wasa, Stanislav Zolkiewski), 414, 441, 442, 448, 449,
462, 469, 477, 542-547, 553, 554;
si

rebelii din Boemia, 542; - 5i turcii (Ahmed I, 389-441, Halil pa5a, 542, Iskender Pa-5a, 441, 542-546, Mustafa sultan,

440, Osman al II-lea, 440, 441, 448, 542,

544, 553), 389, 440-442, 448, 468, 477,

484, 486, 494, 542-546, 553,

557; par-

440; la lupta de la Tutora 493;

infrint

ticip la tratativele dintre imperiali 5i turci

548; - pierde domnia Moldovei 485; -

fuge din tabira poloni, 462, 466, 470, 478,

547, 548, 554, 555, 558; moartea sa 452,
478, 548, 558; lnmormintat la Trotu, 557.
Grecia ,ri grecii, 87,

101, 546, 570, 582.

Greceanu Papa, mare logofit, 503.

Grecu Teofil, negustor,
5i Mihai Viteazul,
117.

Grigore XIV, pap, 33; ^- 5i Petru Schiopul,

35.

Grigorovici 1sep (losif), fratele lui Petru Armeanul, 306, 308.

Grigorovici Petre v. Petre Armeanul.
[Griselidis], sora lui Sigismund Bthory, sotia lui Jan Zamoyski, 13.
Grdji Mehmed-pa.5a v. Mehmed Gfirdji.
Gyr, cetate in Ungaria, 95, 108.
Gyula,

cetate, intentia lui Mihai Viteazul de

a ocupa

140.

Hacik, negustor, 346.

[Haga Cornelius], ambasadorul Olandei la
v. 5i Chiril Lukaris,
Constantinopol,
477.

Halil pa5a v. Celebi Ali pata.

Haliciu, v. staroste de - Straz, 450,

Halico" (In Polonia), 525.

Haluta" (confuzie Cu riul Siret?), 575.
llamar Stefan, nobil semi, 130;
i IVIihai
Viteazul, 128.

606

www.dacoromanica.ro

Hamesbeg, sangeac (Ahmed PaSa?) partidpant fictiv la lupta de la Rebrinke, 521.

Harlay-Sancy, Achille de
432; primit de
Gavril Movil, 433. Scrisoare 432-433.
Biog. 430-431.
Hasan aga (Asan Celebi) sol ttar, 104; -si comisarii imperiali, 99; -' si Mihai Viteazul, 94, 95, 97, 99.
Hauritko", comandant de cazad, 232.
Hdzi loan, sol. transilvan, 377.
Henkel Lazarus, negustor din Viena, 66.
Henric de Valois, rege al Poloniei, 577.

Hurani aga, sol turc, - si Mihai Viteazul,

142, 143; e- si Ungnad, 143, 144.
Hussein aga, sangeacul de cetatea Alh, 239,
387; - si Constantin Movili, 386-389;
- si $tefan Toma, 386-389; '-- si Baptista Veveli, 491.
Hust, cetate, 70, 73, 132, 173; ocupat de
trupe imperiale, 181.
liu,ri, 39; resedint episcopal, 338.

Hermanstat v. Sibiu.

Hirasso", v. Prut.
Hizan, arhirnandritul Mkirtid din -- 346.
MrLiu, oras, 337.
Hirsova, oras, 274.
Hmielecki (Chmielecki), comandant de cazaci,

de la Tutora 469, 452.

Gheorghe, pretendent a tronul
Transilvaniei, - si Gabriel Bthory 483;

In lupta
Hommonay

-- si Ferdinand II 483.%

Jail Johann, pltitor de solde al imperialilor 67, 79; la Alba Iulia, 69; -- si Erich
Lassota 62, 68, 69, 70, 72-78; 82, 83; si Rudolf al II-lea 62; - si Mihai Viteazul, 72, 74, 78, 83; raport cite B. Pezzen 80; trimis in solie la ttari, 100.

Honoriu, Imprat roman, 419.

Horhanes, episcop armean din Suceava, 346.

Horvdth Gheorghe, neidentificat, -' g Mihai

Viteazul, 117.
Hotin, cetate, 86, 140, 141, 239, 244, 250,
338, 364, 391, 392, 397, 441, 479, 498,

501, 548, 550, 569; Alexandru Movil la

- 404, 408, 413; Annibale Amati, comandantul cetitii 544, 547, 549; Gaspar Gratiani de - 477; Gheorghe din Lozin pIrcilab al cettii, 242; pIrcilab de - Petru,
392; Lawrin Piaseczynski la - 240; Radu

la - 492;

tabra poloni,
492, 493; restituit de poloni, 494; ars
Serban, fuge

si prdat de poloni, 362, 363; lupta de

la -- 139, 406, 407.
Hrehorowicz Vasile, sol polon In Moldova,
242.

[Hrisoverghi], pircilab de Neamt, 260.

Huet Albert, judele orasului Sibiu, 162; g Mihai Viteazul, 128.
Hundrubechiu, localitate in Transilvania, 574.
huni, 560.

lacob, cilugr polon, 48-49.

lacob sasul, paroh de Baia, 187.
lalomila, rlu, 375.
Iancovie loan, relatarea despre Gaspar Gratiani, 553-558. Biog. 550-551,
lanina, 579,
la!), oras, 35, 45, 46, 49, 50, 86, 87, 187,

01, 192, 238-245, 346, 351, 355, 364,

387, 389-392, 397-401, 404, 411-413,
418, 419, 493, 494, 500-502, 542, 543,
569, 590; fuga lui Alexandra Ilias din 492; intrarea lui Alexandru Movil in -

396; intrarea lui Mihai Viteazul In -- 140,

199. Wisnioviedd la - 420; cetate de
scaun 354, 361, 383, 441, 479, 542; biserici si mnstiri 337; incendiat 408, 409;
descrierea - 361, 383.
lazid, (poate Azydziei?) rebel turc, 245.
Iazlowiecki Nicolae, hatman polo, 240.
Ibrahim pa,ta, mare vizir, ,--, si Mihai Vitea-

zul, 21; - g 5tefan Tomsa, 411.

lerentia, al II-lea patriarh de Constantinopol,

clitoria In Tara Romineascil g Moldova,
589-591; - i Mihnea Turcitul, 589, 590;

- si Petre Schiopul 590;

-*"

si Ecaterina

Salvarezzo, 589.

lerusalim, 579.

Mitt loan, nepotul lui Andrei Bthory; -si Mihai Viteazul,

23; Inchis

la cetatea

Deva, 126, 127.

Imecsy .Mihail, In oastea lui Moise Szkely,
moartea sa, 276.

loan (I. Zapolya), regele Ungariei, 582.

loan, preot catolic la Husi, 39, 338.
loan Ciungul, comandant trimis de Radu Set-ban In ajutorul lui Gh. Basta, 275.
loan Ragusanul v. lovan Marco.
loan Vodel cel Viteaz, domn al Moldovei, 577.

[loan Zipolya] g Transilvania, 592, 594.

607

www.dacoromanica.ro

Ion, ostean din Transilvania, 41.

lonascu (Cu/bii?), cpitan moldovean,
284.

Jsica Stefan, secretar si cancelar al lui Sigis272,

losif, doctoral in Moldova, 140.

ovan Marco (loan Ragusanul), solul lui
Mihai Viteazul la Rudolf al II-lea, 118.

mund Bthory, 65, 102.

joppecourt, Charles de ^-, memorial lui

382-387. Biog. 378-381.

Isaccea (Oblucita), 89.

Iskender paja, fost beglerbei al Bosniei, apoi

al Oceakovului 405, 408, 433, 465, 468,
si Costea Bucioc, 478; ^- si Ga478;
i Devlet sulbriel Bethlen, 484, 452;
tan 456, 461, 463, 466, 469, 471, 478,
g Gaspar Gratiani,
545, 549, 550, 554;
i Koniecpolski 472;
441, 477, 542-546;
Radu Mihnea 403, 404, 411, 478;
si Alexandra Movil, 403, 406, 407;
si Stefan Tomsa, 402,
Poarta 544-546;
i Zolkiewski tratative, 453-455,
404;
542, 548;
si cele 3 tiri romine, 441;
polonii, 453, 455, 461, 546 In lupta

de la Hotin, 406, 407; In lupta de la Tutora, 461, 463; omorit de Devlet sultan
550.

Ismail, oras, 87, 83, 198.

solano, Giovan Marco, conte, comandant im-

perial, raport citre Ferrante Rossi la Oradea,

108-110. Biog. 105-107.

Istanbul, 346.
Istru v. Dunarea.

Istminffi Nicolae, vice palatin al Ungariei, comisar imperial la TIrgoviste,

i Hasan
aga, 94; rapoarte ctre: Bartolomeu Pezzen,

94-96; Rudolf

al

II-lea,

96,

98-104;

Wolfgang Rumff, sol In Tara Romineasc,

94-96; v. si Ieremia Movili, 103; v. si
Mihai Viteazul, 94-100, 103, 104. Not.
introd. 90-94.
Italia ji italieni, 55, 260, 503, 549, 571, 580,
581, 582.

Iusth, vamesul lui Ieremia Movil, 242.

(Kadezade Ali) pasa de Buda, 398.

Kalinowski, staroste de Camenita, 549;
Gaspar Gratiani 554; participant la expe-

ditia polon In Moldova, 450, 469, 478;

moartea sa, 452, 555.

Kamuthy Parkas, sol transilvn. la Constantinopol, 376, 377.
Kapturi anos, comandant in slujba lui Mihai,
la Suceava, 231, 235.
Kara Deniz v. Marea Neagrii.
Kardwicke, englez participant fictiv la lupta
de la Rottentorn, 524.
Karnkowski Daczboc, magnat polon, 222, 451.
Kazanovici, comandant de cazaci, 452.
Kazi bei, sol ttar, 241.
Kendi .te fan, rebel transilvan, i Radu Serban, 354.
Keronent, Horhanes, negustor armean, 346.
Kiebrinceni" (Clmiceni ling Prat?), 240.
Kiev, 577.
Kis Parcas, comandant In oastea lui Radu
Serban, 275, 278.
Kleczki Bartosz, raport comandant polon la

Bucovel, 226-229; fratele siu, 226.

(Koniecpolski Stanislav) hatman de cimp, in
expeditia polon in Moldova (1620), 478;
si Gaspar Gratiani, 449; lupta de la Tutora,
451; priseste tabra poloni 462, prins de
turci, 467, 472, 558.

Koppen, cipitan imperial in Sighisoara, 275.

Kopicinski, rotmistru de cazaci, 493.
Korecki, cneaz, fratele lui Samuel, 461, lup-

t la Tutora (1620), 450: 462, 465, 469.

Korecki Samuel, rnagnat polo, sotul Ecaterinei

Jakowski, S., in armata polonl, participant la

lupta de la Tutora, relatia despre expeclitia

poloni In Moldova (1620) 468-472.

Jijia, Hu, 362, 500.

John",

englez,

participant la lupta de la

Rottentom", 524.
Arica Francisc, membru In solia poloni condusii de Kamuthy Farkas, 376.

Movil, 385, 398, 400, 408, 441;

Alexandra Movil,
391, 399, 400, 403,
404; sprijin planurile Elisabetei
391;

Tyszkiewicz, 411, participant la

expeditia polon in Moldova (1616), 478;

/upte la: Hotin, 406, 407; Ttirani, 395
396, 419; Tecuci, 399, 400, 420, 421; Vaslui 402, 403;
i turcii 421; asediazi
orasul i fortreata Cetatea.

l) 411;

infringe revolta orheienilor, 411; expeditia

608

www.dacoromanica.ro

In Tara Romineascl (Siret, Buzau), 408,

409; se retrage din Tara Romneasc 410;
la Iasi, 396; fugit din inchisoarea Edicule

478; prizonier din nou 558.

Kosko, comandant al cazacilor, --. si Mihai

Liov, loc. 190, 194, 345, 347, 354, 359, 365;

arhiepiscop Solikowski loan Dimitrie de ,
193, 195; negustori din
199; ciuml la
254.

Lipova, 100, 101, 141; comandant al orasului George Borbly, 94.

V iteazul, 232.

Kossakowski, comandant cazac in oastea lui

Mihai Viteazul, fuge la poloni 232.

lisovti V. cazaci.

Lithgow William, cltor scotian in Transil-

Kotelnicki, comandant cazac In oastea lui Mi-

vania

hai Viteazul, fuge la poloni, 232.

Krausenegg Paul, comisar imperial in Transilvania (1604); --, si Petre Armeanul 300

si Attilio Vimercati (1604), 330

302;
332.

Krzystov Kostocki, rotmistru de cazad 451.

Kutiski, cazac,
g Marcu Sobieski, 253.
L

si Moldova, 425-427. Biog. 422

424.

Lituania, 525, 558.

Lozonski Gheorghe, pircilab de Hotin, 242.

250.

fLosonrz, Margaretal, figura legendar, 337.

Lubieniecki Valerian, calugr franciscan din
Polonia 49-52; --' si. Ieremia Movil 47,
52, 192; --. si Bernardino Quirini, 47,
si Sigismund al III-lea
51-53, 339;
Wasa, 339.

Lublin, voievod de -- v. Sobieski Marcu.

La Motta, caporal din garda lui Camillo

CavrioIo, 318.

Lack, participant la lupta de la Ttreni, 419.

Lala Mehmed paja, vizir (1604-1606), 331.
Lanerest (neidentificat), tabra poloni (1600)
in Muntenia la
233-

Lucdcesti, loc. 42.

Luceni, loc., 42.
Ludovic, cvartirmaistru in armata imperial,
327.

Lugoj, loc. 101.

(Lukaris Chiril),

Langanaw y. Cimpulung.

Lancki Paul, polon, secretarul lui Ieremia Movil, 191, 242, 245, 340. i
Lasco" (in Podolia?) 525.
Lassota von Steblau, Erich, mustermaister"
imperial, In Tara Romineasc,
si Jo-

patriarh

de Alexandria

(1601-1620), scrisoare citre ambasadorul

Olandei la Poarti, 477-479. Biog. 473
476.
232.
Lunca Mare, pldurea
Lysakowski, nobil polon, 253.
Lyon, 504.

hana Hdl, 62, 73, 74, 76, 77, 79, 80-83,

si Josica, 65;
si Mihai Viteazul, 62

66, 68, 70, 76-78;

63,

si banul Mihalcea

68; rapoarte eltre Rudolf

61-79;

al II-lea,

si Andrei Taranowski 64;

g oastea imperial 61;
la Alba Julia si
Brasov, 61, 72. )3iog. 56-60.
Laurensiu, preot catolic la Cotnari, 337.
Laurentiu (Demuth), paroh la Baia, 38.
Ldpusna, loc. 240.

Leca, comis in Tara Romineasck 284,

si
Mihai Viteazul, 220; --. si Radu Mihnea,
405;
si Radu $erban, 286, 297, 298.
Lehasi Simion, cltor armean in Moldova,
345-347. Biog. 343-344.
Lepnicki comandant polon, 493.

Letch", 525.
Levant, 33.
Lige 538.

Ligera Sebastian, nobil polon, 221, 214.

M
Maciejowski Bernard, episcop de Cracovia,
48.
Itlagini, Giovanni Antonio, geograf italian

descrie trile minarle 580-588; biog. 578,

579.

Magno Carlo, milanez, trimis imperial la

Mihai Viteazul, 17; --. i G. Avellana, 11;

raport eltre Rudolf al II-lea 20-24;

Mihai Viteazul, 14-16, 19, 22, 23; --

si

Dimitrie Naprgy 24; ...... si Petre Armeanul

19, intrevedere ai. mitropolitul Rally, 20;
si miscarea bulgarilor 12; scrisori ctre co-

misad imperiali 14, 19, 20; sugestii contra

opozantilor din Transilvania, 15. Biog. 1
1 o.

609

www.dacoromanica.ro

Mko George (Grigore), comandant In oastea

lui Mihai Viteazul, 130, 276.
Malaspina Germanic, nuntiu papal in Polonia 180; si trimis papal in Transilvania

180; - i Andrei Bthory, 126, 136, 157,

158, 168, 178, 179; - si Cinzio Aldobrandini (rapoarte), 167, 168, 172, 173; - Si
Gh. Basta 172; - i Clement al VIII-lea
(rapoarte) 157-166, 168-171; -- *i Rudolf 169-171; 173; - si Mihai Viteazul,
124, 125, 135, 136, 158-160, 163-165,
167-171, 173, 179; -. gi Paul Niary 172;
- si Ungnad 165, 173; acuzat de duplid-

tate, 168. Biog. 149-156.

Malbi", v. Montalbani.
Malich, Gaspar, curier al lui Rudolf al II-lea,
16.

Malinski, nobil polon,

448; participant

la

lupta de la Tutora 452, 454, 467.

Malvasia, vin de - 97, 584.
Marcu Vod, fiul lui Petru Cercel, mijlocitor
intre Gabriel Bethlen si cehi, 483; in lupta
de la Teisani, 537, 599.

Marea Neagra (Pontul Euxin, Marea cea

Mare), 87, 307, 382, 389, 439, 479, 504,
545, 569, 574, 575, 586.

Maria, fiica lui Petre Schiopul, sotia lui Polo

Minio, 187, 591.

Marini Poli, Giovanni de', emisar imperial,

scrisoare catre comisad, 19; rapoarte citre
Rudolf al II-lea 15-19; raport comun cu

Carlo Magno, 15-19; - si Mihai Viteazul 15-19, 22; - si Petre Armeanul 19;

i Rally mitropolit de Timovo, 20.

Mar6t-zi Albert, cipitan In oastea lui Mihai
--*

Viteazul, 130.

Martin, cilugir franciscan polon, 337.

Masai (Corvin), rege al Ungariei, 110, 593.
Mathias de Habsburg, arhiduce, fratele lui
Rudolf al II-lea, rege al Boemiei i Ungariei, Imprat, 440; - i Ahmed I 354, 440;

- si Constantin Movili 304, 309, 355; si

Gregorio de Nicolo 354; - si Mihai Viteazul 118, 137; - si Radu Serban 304,
309; libertiti acordate secuilor, 179.

Matia, sluga lui Tamowski, 177.

Matias, paroh catolic la Iasi, 49.
Mavazo", participant fictiv la lupta de la
Rotten torn 523, 524.
Maximilian al II-lea, Impirat, 593.
Maximilian, arhiduce, pretendent la tronul Po-

loniei, 22, 109; -` si Mihai Viteazul, 96,

97, 100, 182, 199, 227.

Miicin, localitate In Dobrogea, 347, 359, 365.
Mikartici din Rizan, arhimandrit armean,
346.

Media,r, oras, 140, 568.

Mehmed al II-lea, sultan otoman, 104, 252;

--* si Gazi Ghirai al II-lea, 73, 99;
Si
Mihai Viteazul, 12, 21, 72, 73, 101, 102,

120, 199; - si Ieremia Movil 199; v. si

-... si titarii 101.

Mehmed Giirdji, caimacam, apoi mase vizir,

Sigismund al III-lea Wasa, 239;

502, - si Grigore di Nicolo, 355;

Stefan Toma, 386, 502.

Mehmed Giizeldi pala, 220.

Mehmed paya, fiul lui Sinan pasa, 228, 229.

Melchior, cilugir franciscan, 40.

Meldrich", participant fictiv la lupta de la

Rottentom, 519, 521, 522, 523.
Mergenburg, 568.
Mesrob, arhimandrit armean, 346.
Mic,runesti, localitate In Tara Romilneascii, 70.
Mihai Viteazul, domn al Mil Romanesti,

46, 162, 163, 167, 241, 274, 298, 328, 337,

339, 518, 524; familie 17, 24, 98, 487;
pretinse comori 34, 187, 191; titluri, 21,
162; portret, 22, 103; - ,ri boierii: Nita
vistierul 296; In slujba sa loan Darahi,

117-134; Gaspar Komis 95, 98, 99, 127;

Kosca 232; loan Racz 118, 119; loan Zeles-

tei 24; V. Wolawski 214; luPte la Selim-

bit* (1599), 122, 161, 180; in campania

din Moldova 138, 139; la Alba Julia (1600)

(1600), 207-209, 213,

214, 221, 224, 227, 228, 503; relatii cu:
albanezii 101; bulgarii 12, 71, 101; (Dionisie Rally 71); Casa de Austria 76, 173,
232; la Bucovel

(Gh. Basta; 17, 18, 22, 96, 97, 100-102

227, 228); arhiducele Mathias de

172,

Habsburg 118; Rudolf al II-lea

15-19,
21-23, 66-68, 71, 76, 95-98, 100-102,

104, 118, 120-122, 131, 132, 137, 140,

158, 160, 164, 168, 171, 182, 199, 227,
228, 568; slujbasi imperiali, Johann HMI

78, 82; Erich Lassota 62, 64, 68, 70,

78; Moldova 120, 214; intrarea in Iasi
(1.VI/1600) 139, 140, 199; (leremia Movili, 23, 69, 83, 102, 138, 139, 160, 178);
Polonia 102, 120, 200, 227, 504 (Sigismund al III-lea Wasa, 23, 207; Jan Zamoyski 102, 160, 207-209; 213, 221, 224,

610

www.dacoromanica.ro

227, 228, 503; lupte Cu oastea polon 211,

212, 219, 220, 233; negustorii din Liov
199); ragusanii 101; cu Sf. Scaun (Clement

VIII, 67, 68, 71, 160; G. Malaspina 124,

125, 135, 158-161, 165, 167, 168-171,
179); cu slrbii 101; cu titarii 63, 68-70,
101 (Gazi Ghirai II, 66, 68, 95, 199;
Hurani aga 142, 143)
cu Transilvania
(Andrei Bithory, 24, 121, 122-125, 134136, 158, 160, 161, 178, 180; Sigismund

Bthory 75, 104, 139; Stefan Hamar 128;

D. Naprigy 128; Mathias Perusith 63; Panaatie Sennyei 66, 67, 95, 98, 99, 122; Mihai Szkely 117, 118; Moise Szkely 63,
78, 235; Ungnad 165, 167; intrarea in Alba
lulia (1.XI.1599) 130; jurimintul dietei
Transilvaniei 131; nobilirne 168, 181; sasi

199; secui 128-130; 158, 179, 218); cu

turcii 12, 63, 70, 95, 96, 101, 120, 121, 159,

164, 170, 220, 504 (Mehmed al 111-lea 72,

164, 168, 199; Mehmed Giirdji 220;
Murad al III-lea 34); soli si emitan i la

Hasam aga 94, 95, 97, 99, 100; N. Istvanffy 94-99, 103; Prancisc Jsica 102;
Carlo Magno 14-19, 20-24; loan Sz-

kely 140; Stefan Szuhay 97-99, 103; emisari si trimisi de

N. Leca, 220; Petre
Armeanul 19, 119, 120.
Mihail, cilugr franciscan, 50.

Mihakea, ban, 63, 67, 68; sol la Rudolf al

II-lea 16, 76.

Mihnea al II-lea (Turcitul), domn al Trii

Rominesti 241;
589, 590.

i patriarhul Ieremia

.M1rza cel Mic", In oastea lui Radu Serban,

partidp la lupta de la Bra.sov (1603),
275.

Mina Djan, Imailiteanul, demnitar ttar, 502.

Mirza .Mir, titar, 454.
Manuistirea, localitate in Tara Romineasc 89.
Moghilev, ora.s, 459, 460, 471.
Moldova

(Bogdania

Neagr,

Carabogdania,

regiunea lui Bogdan",

Tara Vlahilor",
Valahia Mane) si moldoveni, 21, 35, 37, 41,
passim; hotare 382, 439; situatia so-

dal, drmuire 383, 384;

orase,

sate 43,

575; cornett de tranzit 587; propagandl

catolici
biserici

(relatiri despre - 185-187, 190;

In - 336-342; raporturi Cu Sf.

Scaun 563; cllitori i descrieri in

(loan
Argento 258); Giovanni Botero, 560-563;
patriarhul Ieretnia 591; William Lithgow,
425; Chiril Lukaris 477; Giovanni Antonio Magini, 566; Polo Minio 482, . 486;
Montalbani 438-442; Lawrin Piaseczynslci,
243-245; Bernardino Quirini, 36, 45, 46;
Alberti Tommaso, 364-365; Van der Does,
cu
86, 88; Johann Wilden, 350;
Polonia 34, 231, 384, 587 (planurile lui
Jan Zamoyski 222);
i titarii, 12, 34,
240, 271; (incursiuni ale ttarilor), 50,
63, 239;
(Sigismund
si Transilvania

Bthory 73);
i Turcia 361, 384, 486,
si Tara Roraineascii (Mihai Vitea576;

zul 21, 22, 102, 138-140).

Moldova, Hu, 231, 255, 261, passim.

Moncartro (Moncrasto" ( ?),), 569

V.

si

Cetatea

Mika loan, In slujba lui Andrei Bthory, 127.

dioceztl, 185; riu 502.

Milemar Thomas", englez participant fictiv

in lupta de la Rottentom 524.
voievod, fiul lui Mircea, 590.
Minio Polo, patrician venetian, cisitorit Cu
Maria fiica lui Petru Schiopul, raport de

ciltorie, 482-487, propuneri de recmtarea

si
ostasilor din trile romAne 486, 487;
i Stefan
Gabriel Bethlen, 484, 485;
Bethlen 484, 485. Biog. 480-481.
Mircea Voievod, tatl lui Petre Schiopul
al lui Milos voievod, 590.

Miroslav, mare logofit In Tara Romneascil

284.

.M1rza cel Mare" (din Berilesti?), fost dipitan al lui Mihai Viteazul, mare sptar al
Trii Rominesti, 219, 272, 275.

Moni Aga, sol ttar In Tara Romineascii, 301.

Monoza, principe ttar (poate Mirza?), par-

ticipi la lupta de la Hotin 406, 407.

Montalbani (Malbi") secretarul lui Gaspar
Gratiani; relatare despre Moldova, 438442. Despre Gratiani, 526-535. Biog.
434-437.
Montespin, comandantul companiei de gentilomi francezi liz lupta Movilestilor 396,
405.

Moravia, 440, 483, 593.

Moscova, moscoviti 331, 558.
Alexandrina domnita v. Movilei Ecaterina.
Movilii Alexandru, fiul lui Ieremia Movil,

domn al Moldovei, 385, 392, 393, 401;

si Ahmed I, 397,
proclamat domn 397;
si Gabriel Bethlen, 400; - si
398;
i S. Koredci, 391,
Iskender pa.sa 403;
611

www.dacoromanica.ro

395, 396, 398, 399, 403, 404, 420;

Pi
Radu Mihnea, 400, 410, 412; "- 0 Stefan

lea, 52, 241, 245; Jan Zamoyski, 159, 230,

231; St. Zolkiewski 178; problema merce-

402, 408, 421;

silvania (Andrei Bathory, 123, 124, 134,

narilor poloni, 242, 244, 250); - 1i Tran-

0 Stefan Tonma, 394, 395,

Troianosky, 410; "i Mihal WistiloTyszkiewicz, 404;

Potocki 404;

159; Sigismund Bithory 139); "

Tara Rortaneasci, 252, 298; (Mibai Vitea135,

wieckii 391, 395, 396; 398, 399, 414; 0.k Tara Romineasci,
turcii, 411;
408-410; intratei In Tali 396; lupte la
Hotin, 406, 407; la Stefiine;ti, 404, 405;
la Tititani, 394-396, 419; la Teettei, 399,
400; ".6' ;i boierii tnoldoveni, 391, 392;
boierii munteni, 409, 410; tscoala or-

zul, 23,

-523); -i titarli

77, 83

(Gazi

Aletandrit Gtecul 241; Lawrin Piaseczynski, 238-241, 244; Marcus Sobieski

heienilot, 411.

251; moartea sa, 385.

400.

sotia ducelul Mihail Korybut Wis-

73,

Ghitai al II-lea, 241, 249, 252, 253, 298,

519); ^1- g turcii 518 (Ahmed I 542;
Mehmed al 111-lea 199); etnisari fi soli la

Movild Bogdan, fiul lui Ieremia MovIll, 385,

Movild Chiajna (Regina), Mca lui letemia

69, 83, 99, 102, 138-140, 178,

179; Radu Serban 241i 298, 299, 531, 518

Mot);ld Maria, fiica lui letettia, sosia lui Stefan Potocki, 385.

niowiedci, 53, 585.

MovilJ Petro (Pttasms), fiul lui Simioti 1-,

domn al Moldovei, 242, 306, 356) 585, 390,

Movild Simion,

MoviIli Constantin, fiul lui Ierettia Movil

413; famine 385, 386; relafii

0 Casa

vlitorul mitropolit al KievUlui, 493.

dorm al Titii Romine;ti,
239; epitrop ( ?) al lui Constantin i- 385,
386; familie 412) 487; instalareit ca doom
al Trii Romitte;ti 214; -1 1i Gazi Ghirai
al II-lea, 249-251, 253; ^.1. 0 Jan Potocki
Sigismund al 111-lea, 239,
229, 250;
242, 243; A- St. Zolkievski 412; fuga din

de Austria 309 (Mathias de Habsburg, 304,

309, 355; Rudolf al II-lea, 304, 507-309);
Husein Aga, 381, 389; soli la ^-

(Gregorio di Nicolo) 354, 355 (Petru Ar-

meanul), 503, 507;

i Radii Serban 303;

;i Sigismund al III-lea Wasa 244; Stefan Toma, 387 (bitlia de pe Prut,

387-389); rolul lui Stefan Potocki, 387,

i ttarii, 308.
Movil Ecat erina (Alecsandrina") fiica lui
Ieremia Movilii, sotia lui Samuel Korecki,
385, 391, 400, 408.
Movild Elisabeta, doamna, 385, 390, 400, 411;
In Polonia, 390, 391; pritne;te In audient pe Grigorio di Nicolo, 354, 355.
Movil Gavril, don al Trii Romane;ti,
588;

Harlay, 433; ". ;i Osman al II-lea 433.

Movild Gheorghe, fratele lui reremia, mitropolit al Moldovei, 37, 41, 43.

Movild lerernia, domn al Moldovei, 40, 48,

103, 125, 136, 140, 178, 199, 200, 214,
242, 254, 302, 340, 386, 391, 501, 537;
confundat cu Simion, 518-523; famine,
;i biserica
53, 141, 385; tezaur, 175;
catolica,

186,

331,

341;

(Ion Argento,

260-263; Valerian Lubienicici, 47, 48, 52,

192, 193; Bernardino Quirini, 35, 36, 43,
47, 48, 58, 191-193; Solikowski, 194;

Visconti, 13); 'R'ri itnpetialii, 99 (coitisarii Istvanffy

Szuhai, 103);

i Po-

lonii, 34, 35, 186, 252 (Sigismund al I/I-

Tara Romineasci, 241; - ;i

-i mercenarii

turcii, 178;

poloni, 242, 250; mort

385; in lupta de la Teisani, 537-540.

Mullineux, Mullenax" Robert, englez participant fictiv la lupta de la Rottentom 524.

Murad al II-lea, sultan otoman, 569, 575.
Murad al 111-lea, sultan otoman, 34.
Alurad pasa, 306.

Muralto Than (Mutaldo), medicul lui Sigismund Bthory, 62, 138, 139.
Murals Hector, fratele lui loan

138.

Mustafa I, sultan otoman, 440.

Mustafa pala, participant fictiv la lupta de
la Rottentorn, 523.
Mures, riu, 574, 584.

N
Nagy Albert, cpitan de haiduci, 277.

(Nakkas Haran) pqa de Buda, 485.

Nalbrits", localitate fictivil, 525.
Napoli Petru, secretar ungur al lui Ieremia
Movili, 262.
Npreigy Dumitru, episcop catolic de Transilvania Ij cancelar al Principatului, Ph.

612

www.dacoromanica.ro

g Carlo Magno,
Than Darahi, 132, 133;
24;
i Mihai Viteazul, 15, 128, 133,
170;
i Germanic Malaspina, 170; sugestii de 1nlturarea sa, 23.
,,NasPall", riu (poate Ialomita), 504.
Nasyl aga, 239.

Naxos, duce de e- v. Graliani Gaspar.

Nieni, localitate 207, tabra lui Mihai Viteazul de la
210.
Nederspolt", conte, participant fictiv la lupta de la Roftentorn, 519, 521, 523, 524.
Newgrod", localitate (fictivi) In Siberia,
525.

Niary Paul, guvematorul Oradiei, 172.

Mica, mare vistier in Tara Romineascl, in
solie la Praga, 279, 283, 294-296.

Nicoarei (Nicolig), mare vornic ai Trii de

Sus (Mold.), 556.

Nicolae Peltrarcu (Ptrasc-u Vod), fiul lui

Mihai Viteazul, 21, 140, 165, 183, 231;

Hurani aga, 143;
i arhiducele Maximilian, 22; ^..* si Rudolf al II-lea, 22, 214,
227;
i comisarii imperiali, 98;
si

130, 158; participt la lupta de la

Hotin, (1600), 139; portret,

van Marco Islano asupra cettii , 108

110.

Orbei, tinut rscoala locuitorilor din

129,

398, 411.
Orsova, localitate, 101.

Orikr Vas can, batman si portar de Suceava,

239.

Oscia v. Oceakov.

Neajlov, riu, 504.

Neanst, localitate, 38, 231, 259, 338.

secuii,

Oradea (Varadino), oras, cetate, 11, 101, 568,

582, 583; episcopie, 582; raportul lui Gio-

Osman al II-lea, sultan, otoman, 432, 433,

492, 493;
si Gabriel Bethlett, 454;
si Alexandru I1ia, 494, 549;
5i Gaspar
Qratiani, 440, 448, 542, 544, 553;
Si
i Sigismund al 111avril Movil 433;
lea Wasa, 440;

Qstrog,

polonii, 494, 542, 553.

Constnntin de, - voievod de Kiev,

240, 525.

Osztroi .Ftefan, sol transilvan la Poarti, 377.

Ovelic, comandant valon, 538.

Oversal", cornandant fictiv In armata lui

Ieremia (1), 521.
Owic

(Limanul Nistrului), lacul , 239.

Owakov, rotmistru de cazaci, 451.

Oxia v. Oceakov,

22,

Gregorio di , ragusan, In

slujba

imperialilor, raport cite Mathias de Habsburg, 354-356;

si Giirdji Mehmed,
355;
i Elisabeta Movili, 354. Biog.
352-353.
Nkopole, localitate, 375, 409.
Nipru, rlu, 433, 525.

Nistru (Tyra:, Tira), rlu, 12, 72, 73, 86, 140,

199, 239, 251, 252, 383, 389, 391, 439,

441, 447, 448, 454, 458-460, 468, 470,

479, 492, 493, 494, 548, 558, 575, 587.

Palatirz George, solul lui Andrei Bthory la

Mihai Viteazul, 121, 122.
Paleolog Emanuel, curtean
Movil, 242,
Panel, cmira.5u1 lui Radu

lui

Ieremia

Serban,

omoarii

al

pe Moise Szkely, 278.

Paolo Giorgi, ragusan, 12.

Paros, domn de

v.

Graliani Gaspar.

Paul al V-lea, paps'', 340.

Plidurea Hercinic, 567.

Piitrascu, urednic de Botosani, 390.

Perecop, ttari de Perecop

Oblucita v. Isaccea.

, 238, 240, 242, 243, 245.

Pernice Luciano (La/iba), ragusan, trimisul
lui Mihai Viteazul la Rudolf al II-lea, 67.

Oberwin", lupttor fictiv, participant la lupta de la Rottentorn, 525.

Oceakov" (Occazzowia, Oscia, Oxia), 439,
545, 569, 575, 587.
Odrzywolski, nobil polon, 452.
neidentificabil, 569.
Oituz, 123, 134.
Olandezi, 486.

Oina",

Olt, rlu, 31, 519, 523, 574, 584.

-0 411; han de

Persia, 306, 307, 309, 432.

Perusitb Mathias, cipitan transilvan, 61, 63.

Petervaradin (Waradin), cetate, 242.
Peteske", v. Pitesti.
Pethnehzi &elan, emisarul lui Mihai Viteazul la arhiducele Mathias si Rudolf at IIlea, 118, 119, 137.
613

www.dacoromanica.ro

Petriceicu Toader, logotit al II-lea (Mold.),

sol la Sigismund al III-lea Wasa, 243.
Peire, pircilab de Hotin, 392.
Petre Armeanul (Grigorovici), agent confidential ;i sol al lui Mihai Viteazul apoi emi-

sax al lui Gh. Basta 0 al imperialilor, 17,

128, 284;
i Gh. Basta, 298, 299; dare
de seami 297-299;
i Mihai Viteazul,
16, 19, 118-120, 137;
0 Constantin
i Radu Serban, 282,

Movil, 303, 307;

283, 295, 296, 300-304; rapoarte citre:

contele de Fiirstenberg, 279-281; 294296; ICrausenegg, 300-302; Rudolf al II-

lea, 282-285; 303-309. Biog. 289-296.

Petru chiopul, domn al Moldovei (15821591), 34, 577, 579, familie, 590; -"

papa Grigore al XIV-lea, 35; 0 Ieremia al

11-lea

patriarhul

Constantinopolului

590,

591.

Pezzen Bartolomeu, fost ambasador la Constantinopol, consilier imperial, 199; scrisoare catre comisarii D. Istvanffy i Szuhai,

16; rapoarte de la Hdl

81, 94-96.

i Istvanffy, 80,

240, 242, 243, 245;

Piaseczynski Lawrin, subcarnira; de BracIaw,

secretar al lui Sigismund al 111-lea, 239,
Landci, 242;

459, 470-472, 479, 492, 530; cu turcii,

368, 456, 467, 471, 478, 483, 500-502,
563.

Pontul Fuxin v. Marea Neagra.

Possevino Antonio, 260.
Potocki George, nepotul lui *tefan,
in
404; moarajutorul lui Alexandm Movi
tea sa, 413.
Potocki loan, staroste de Camenita, 240, 250;

-i Gazi Ghirai al II-lea, 249, 250, 252,

253;

i Simion Movili, 229, 239; scri-

sorile catre Sigisznund al III-lea Wasa, 239;

Marcu Sobieski, 248;
i mercenarii din Tara Romaneascii, 250.
Potocki lacob. comandant polon in campania
din 1600, 233, 234.
Potocki Pefan, voievod de Braclaw, staroste

de Felin, sotul Mariei Movila, 385, 413,

441, 454, 500;
0 Constantin Movila,
participi la lupta de pe Prut (1612),
prizonier, 388, 389, 404; riscumparat
de Gaspar Gratiani 389; confuzie Cu Samuel Korecki, 554, 555.

Praga, curtea de la - 118, 282, 286, 303,

355, 537; soliile lui Radu Serban, la

emisar la Gazi Ghirai al II-lea, 238-243;

Ieremia Movil, 239-241, 244; -

279, 300, 301.

Preiner, colonelul
lui
109.

moyski, 241, 242; primit de Viscan Ori;,

Provadia in Bulgaria, 365.

Prut (Hierasus, Berut), du, 248, 251, 254,

0 Emanuel Paleolog, 242; - 0 Jan Za-

239;
i solii mercenarilor poloni (Woiakowski i Zalonski), 244. Biog. 236-237.
Piatra, localitate, 338.

Nata Craiului, 98, 376.

Pistoia (Pistorese), 532, 544.

539-540; regimentul

362, 364, 383, 387, 441, 449, 453, 456,

462, 466, 470, 471, 492, 493, 499, 54-7,

554, 569, 587; lupta de la -, 387-389;

zvon despre Inecarea lui G. Gratiani in -,

Pitesti (Peteske), localitate, 519.

localitate, 118, 122, 207, 208, 220, 229,
72, 73; tabra lui
410; soli turci la

Mihai V. ;i J. Zamoyski lng - 224, 227.

452.

Przemisl, cituna la -, 254.

Puysieulx, adresant al lui Harlay, 432.

PoorOa, 244, 253; ciuma 254.

Podo/ja, 558, 568.

Polonia ti polonl, 23, 34, 36, 48, 50, 53,

passim; relatil Cu: Ferdinand al II-lea, 487,
Moldova 34, 231, 384, 412, 459, 460, 545:
575, 576, 587 (Gaspar Gratiani, 529; Alexandru Movili, 397; Elisabeta Movil, 400;
Jeremia Movil, 34, 35, 186; Stefan Tom;a,
362, 363, 393, 439, 440); cu Transilvania
(Gabriel Bethlen, 308); cu Tara Romaneasci (Mihai Viteazul, 102, 120); cu tiitarii 34, 239, 347, 410, 451, 453, 457-

Quirini Bernardino, episcop catolic de Argel

0 Baca', 34-37, 40, 42-44, 53, 54, 176,

187, 190,

338;

raPoarte catre Cinzio

Aldobrandini 47-54; Clement al VIII-lea,

0 Andrea
33-34, 44-47, 55, 339;
Bobbi 190, 194;

0 Valerian Lubieniecki,

47, 49-53, 192, 193;

zul, 34, 187, 191;

614

www.dacoromanica.ro

i Mihai Viteai Gh. Movil, 37,

i Ieremia Movili, 35, 36, 47, 48,

cetatea Chioar, 332; intentia de a cumpira

Ji Paul WoluCki, 51; moartea

51, 194;
sa 340. Biog. 29-32.

280, 281, 330, 331; imprumuti, 20 000

talen de la brasoveni, 278; fuga la Hotin,

43;

51, 190-193; -i Dimitre Solikowskii

Raab (Gyr) cetate in Ungaria, 70.

Rabeniek -Hans (Rebenik), negustor al Curtii
imperiale, 69, 72-74.
Racz Gheorghe v. Rai Gbeorghe.

Racz loan, secretarul lui Mihai Viteazul, 99,

118, 119; '-i Andrei Bthory, 119, 137;

loan Darahi 118, moartea sa, 120,
137.

Radibrat Alomo, ragusan, in slujba imperialilor, 284;

i Gh. Basta, 275; Radu Saban, 280-283; rapoarte ciitre: con-

tele de Fiirstenberg, 279-281; Rudolf al

II-lea, 282-285; descrie luptele de la Brade la Silistra,
sov (1603), 271-278;

273. Biog. 264-270.

Rada (din Cepturoaia), fost postelrilc, Tara
Romineasci, 284.

Rada ce! .Mare, domn in Tara Romineasci,

fiii lui
504Rada dtlihnea, domn al Trii Rornnesti, g al

Moldovei, fiul lui Mihnea al II-lea Turci-

tul, 240, 241, 355, 40; relaii cu boierii:

Costea Bucioc, 412; Leca sptarul, 405; impotriva sa, 409; lupte: la Silistra, 273;
Cu Radu Serban, 410; fuga la Tirgovisfe;
relatii: Cu imperialii

(Rudolf al II-lea,

241); cu Moldova (Gaspar Gratiard, 534;

Alexandra Ilias, 494, 534; Alexandru .Mo400, 410, 412; Stefan tomsa, 398,
399, 404, 408, 420, 421); cu patriarhia din
Constantinopol
Lukari, 477); cu
ttarii, 404; cu Transilvania (Gabriel Bi-

thory, 374); c-u turcii, 411 (Iskender pa.sa,

403, 404, 478, 479); solii la -: Stefan

Erdely, 369; Zbaraz, 502-504.
Rada Paisie, domn al Tirii Rominesti, 504.

Rada 4.erban, domn al Trii Romnesti, 240,

339, 487, 521; familie, 332; relafii interne
cu boierii: Leca 298; Nica vistierul 279;
Wm la Rottentom, 522; cu Simion

318-523, 537-540; incendiazi Silistra, 273; cu Radu Mihnea, 410; trece cu

oaste in Transilvania (1603), 277; cu Moise
Szkely, 262; tratative cu imperialii pentru

cetatea Tokai, 304; - g plata oastei 272,

303; fuga In Transilvania, 518; relalii externe ea: Casa de Austria, 309 (Gh. Basta,
275, 298, 299, 320, 518, 519; Koppen,
275; Mathias de Habsburg, 304, 309; Aloisio Radibrat, 276; Rudolf al II-lea, 277,
279,

280, 282-284, 295, 296, 304-306,

309, 317, 518); Moldova (Alexandra Movil, 410; Constantin Movili, 303; Ieremia
Movil, 241, 298, 299, 331; Polonia (Sigis-

mund al II-lea Wasa, 305); Transilvania

(Gabriel Bithory, 305; Stefan Kendi, 354);
titarii 327-329, 537-540; (Gazi Ghirai

al II-lea, 297, 301, 328); turcii, 30, 301,

328, 555; soli si emisari la

Camillo
Cavriola 317-321; Petre Armen-ad, 302-

304.
Ragusani,
587.

507,

Mihai Viteazul, 101,

Ragusa, oras, 12.

Rkoczy Ludovic (?) 241.

Rally Dionisie, mitropolit de Tirnovo i Mihai Viteazal, 20-22, 71; intrevedere cu

Carlo Magno si Giovanni de Marini Poli,
20.

Rangone Claudio, nuntiul papal, in Polonia,

210.

Rasgrad, pap. de - 301, 302.

Rai Gbeorgbe (Bez, Rat Giurgiu), comandant de obste, 273, 274, 284; emisar la
Gazi Ghirai al II-lea, 95, 100; trimis in
ajutorul lui Gh. Basta, 275; participant la
i Moise
lupta de la Brasov, 275, 276;
Szkely, 278.
Raf .$tefan, cornandant al .oastei lui Mihai
Viteazul, 219.
Ravazdi Gheorghe, consilier transilvan, ucis
de secui, 126, 136, 162.

Raza, poate Ret2 (Titireci?), 519.

Nadu's( (Bekaczin) riu, 232.
Rzoca (Ramzin?), lac, 89.

Rebrinke" y. RImnicul
Regeni larsos, 304.
Rhdey Prancisc, nobil, participant la lupta
de la Brasov (1603), 278.
Resti Marino, nobil ragusan,
si Gabriel
Bethlen, 543;
si Gaspar Gratiani, 543,
546, 547; participant la lupta de la Tutora, 546; moartea sa, 548.
615

www.dacoromanica.ro

Santorio, Giulio Antonio, arhiepiscop de Santa

Rezechica", localitate fictiv, 525.

Ritnnicul Vilcii, oras, 178, 502; lupta de la

,,Rebrinke", 519, 520; sasi catolid la

Saslau" (in Podolia), 525.

sasi, 337, 485, 554, 574, 575, 587;

576.

Rimov, localitate, 98, 277, 376.

staroste de , 452, 472.

Robieszow,

de la Rottentorn, 524.

Roman, oras, 42, 218, 303, 400, 569; ar-

mata polon la - 231, 250; resediny episcopali, 338; bisericl catolick 186.
romni, 554, 560, 571, 581; credit*, obi-

ceiuri, 555, 567, 582.

Rossi, Ferrante, cipitan In armata imperial,

108-110.

"Rottentom" v. Turnu
Rucar, localitate, 277, 376.

Rudolf al II-lea, imprat, - si Aron Vod,

i Gh. Basta, 172; - si Andrei
568;
i

Gazi Ghirai al II-lea,

99, 100, 329; - i Mihai Viteazul, 15-18,

22, 23, 74, 95-97, 100, 101, 118, 120122, 158, 160, 168, 199, 568; - si Constantin Movil, 304, 307-309;
Ptrascu, 22, 214, 227; - Radu

- si N.

241; - si Radu Serban, 277, 282-284,

518; - g Si-

295, 296, 304, 309, 317,

gismund Bithory, 524;

Transilvania
14;

si

i comisarii din

(C. Ungnad g M. Szkely),

Polonia, 64; - 6 secuii, 130;

cetyile de graniy din Transilvania.,

22; - si Tara Romineascii, 519, 521, 524;

rapoarte cite .15-19, 20-24, 61-79, 9698-104, 169-171, 173; 282-285;

303-309;
97,

Rumelia, 493.

Rumff IF., baron, ministm imperial, 97.

Rusciuc, 369, 377, 505.
Rusia, 194, 195; export de grille

Ecaterina), doamna, mama

Mihnea al II-lea Turcitul, 589.

(Salvarezzo

Bethlen, 483.

Saxonia, alungarea sa.yilor de a:tie Carol .el

Mare (!) din - 593.

lui

(firg), localitate 141 Moldova, 42,

Sabduani,
338.

localitate In Moldova, 208.

Srata, riu, ciocniri Intre oastea lui Mihai

Viteazul si a lui J. Zamoyski, 219.

localitate In

Scinteia,

Moldova,

solia

con-

dus de Zbaraz la - 502.

Schenkerbunk, Schonkabunk Marc, negustor

din Bra.yov,
si Erich Lassota, 76; emi-

sar al lui Mihai Viteazul la Rudolf al IIlea, 76, 78, 79.

Sebesul sasesc, localitate, 123, 375, 568, 585.

332, 554, 570, 571, 574, 582; Sigismund Bthory, 179; -- si Mihai Vi-

secui,

teazul, 18, 19, 179,

218, 128-130, 158;

si N. Ptrascu, 130; - In lupta de la

Bra.yov

475;

(1603) contra lui Moise Szkely,

(1600) 139.

in lupta de la Hotin

Semperk (Szemberg), sol polon, 492, 493.

Sennyei Pancrafiu, membm in consiliul Transilvaniei,
si Andrei Bthory, 122; Sigismund Bthory, 65, 66, 67, 73;
Mihai Viteazul, 66-67, 95, 98, 99,
122;
i Moise Szkely, 66,

67; -

Moldova, 12.

Serbaszo"

(0,

sultan, ttar,

neidentificat,

465.
Serbia, 439.

Sibia (Serbia?), 569.

Siberia, 525.
Sibiu

i vinuri

din Moldova In - 575, 587.

Samos, 563.

cato-

Mihai Viteazul, 199.

Satirgi Aiehmed pala, comandant turc, 64.
Satu .Mare, localitate, 19, 22, 118, 134, 484,
i

cetate, 117, 134, 483; - ocupat de Gabriel

lisovyi,

Roma, 34, 36, 37, 46, 49, 51, 52, 167, 187,
191, 193-195, 340, 341.

Bthory, 178;

562; -

lici

Robinson", englez participant fictiv in Jupta

Rhodos, 590.
Rogawski, dpetenia oastei cazacilor
449.

Severina, 33, 43, 47, 51, 53, 193.

Sarnicki, Stanislav N.V., urnanist polon, 87.

(Hermanstat)

loc.,

128,

136,

157

162, 179, 180, 181, 317, 375, 426, 525, 568,

574; lupta de la ^- 126, 134, 161.

Sieniawski, comandant polon, In lupta de la
Bucovel (1600), 212-214.
Sighisoara, localitate, 275; dieta de la - 368.
Sigismund II August, regele Poloniei, 577Sigismund al III-lea Wasa, regele Poloniei,
240, 250, 260, 330, 340, 483, 492, 534,
0 Gaspar Grayiani, 441, 543; 555;

616

www.dacoromanica.ro

si Ferdinand al

II-lea 483; - si

Gazi

i Manned
Ghirai al II-lea, 242, 243;
al III-lea, 239; - i Mihai Viteazul, 64,
182;
i Ieremia Movil, 52, 241-245,

340; -i Simion Movil, 239, 242; -

si Osman al II-lea, 440; -Ii Radu Serban,

i titarii,
i turcii, 355, 501;
305;
239, 307, 308; si catolicii din MoIdnya,

i rapoarte catre - 198200, 223-225, 243-245, 248-254, 46552, 339; scrisori

467; oastea, 207, 251, 467.

Sigismund, imprat 569.
Silezia, 440.
Silistra, oras, cetate, 99, 273, 433, 501, 539,

554; ocupare si incendiere, 273; pasa de

Iskender,

411; Mahmud pa si de

274.

Sinan paja, mare vizir, 95; manstirea Arges devastat de

Siret, oras, flu, 178,

103.
241, 249,

339,

383,

408, 502; dieceza atonal de e- 185, 337.

slrbi, 76, 83, 419, 462; - i Mihai Viteazul, 22, 101, 228.

Skala, mosie a regelui Sigismund al III-lea

In Pocutia, 251, 491; ciurn la ''` 254.
Siena (Slonu), munte, 210, 211.
Ismail (Smil), negustori poloni la
198.

Smith John, capitanul" - biog. 513-518,

pretinse aventuri In Transilvania si Tara
Romaneasca. 518-525.

Smolikowski, nobil polori, participant la lupta

de la Tutora, (1620), 493.
Sniatyn, oral, 253, 345, 462; duma
254.
Snopkowski, rotmistru polo, 254.

la

Sobieski lacob, voievod de Lublin, mediazi

pacea de la Hotin (1621), 494.
i JeSobieski Marca, voievod de Lublin
remia Movil, 251, 252; -Ii loan Potocki, 248, 252; raport citre Sigismtmd
248-254;
i mercenarii poloni, 250, 251;
-- i Gorski cazacul, 253;
i Kutiskii

253. Biog. 246-247.

Sofia, oral, 331.
Solikowski Dimitrie, arhiepiscop de Liov, 51,

193-195.

Split, port la Adriatica, 486.

Stadnicki, nobil polo, 200.

Stan, porucic, participant la lupta de la Tu.

tora, 451.
Stanca, Doamna sotia lui Mihai Viteazul, 233.

Starhulds", baron" (Mold.), 427.

Sategi, localitate, Tara Romineasca, tabara

de la -, 69, 72.

Stenchko (Stoica)

i comisarii iinperiali, 145.

Stoica din Strimba (Stoichit) mare logoat,

298, 302.

Straz, staroste de Haliciu, participant la lupta

de la Tutora, 450.
Streiul, riu In Transilvania, 585.
Strigoniu (Esztergom Ungaria), localitate, 122.
Stroici Luca, mare iogoft, Moldova, 192.
Strus, staroste de Robieszow, participant la
lupta de la Tutora, 448, 472, 558.
Suceava, oras, cetate, de scaun, i mitropolie,

35, 40, 41, 43, 47, 50, 185, 187, 191, 199,

218, 235, 260, 263, 336, 493, 569, 575,

587; ocupat de Mihai Viteazul, 235; Si141; asediata de po-

gismund Bthory la

loni, 231; oaste polona - 226; tabra po.

lon la - 230, 232; biserici catolice, 41,
186,

262, 337; descriere, 345, 346.

Suceava, riu, 346.

Suliszewski
502.

sol polo

Stanislav,

la Poarta,

Swirski Petra, comandant polo, 213.

(Szabo Blasiu), capitanul cetatii Hust, 132.
Szeintd St. Descrierea Transilvaniei, 592-593;
curier i emisar imperial la
Mihai Viteazul, 137, 140.
Szkely Mihai, clipitan de Satu Mare, comiSzkely loan,

sar imperial In Transilvania, 14, 19, - si

Mihai Viteazul 117, 118, 134,; rapoartele

lui Ioan Darahi cite el 117-133; 138141.

Szkely Moise, slujeste pe rind lui Sigismund

apoi lui Andrei Bthory, Mihai Viteazul,
pe care II tradeaza i iir Sigismund. In

1597 comand regimentul de unguri pltiti de imperiali, trimili lui Mihai /n 'rara
Romaneasc. In 1602 se ridica contra lui
Basta si este recunoscut de turci ca prin.

Somer., riu, 584, 593.

cipe al Transilvaniei. Cade la Brasov (1603),

Soliman ceauful, sol tore la Mihai Viteazul,

61, 66,
298;

96.
Somlyo, v. .Fimleu.

Soroca, relate, 253, 448, 492.

Spalato v. Split.

72, 83, 234, 261, 276, 277, 282,

Sigismund Bithory, 227;

si

Belctes pa.s de Timisoara, 242; - si Gh.

Borbly, 277;
78, 123, 142;

Mihai Viteazul, 63,

si Albert Nagy,

277;
627

www.dacoromanica.ro

i Jan Zamoyski, 232, 235; /upta de la

(1603), 262, 263, 275, 276; fuga

Bra.5ov

moartea lui
278.
Szkely Petru, comandant polon

In

campa-

.nia din 1600, 226, 230, 231.

Szuhai, Stefan episcop de Vcz, comisar imi Mihai

perial, la Tirgov4te, 94, 97;
i IereViteazul, 98, 99, 100, 103, 104;
mia Movila, 103; rapoarte catre: Rudolf al

II-lea, 96-104; Wolfgang Rumff, 97.

351, 360, 387, 393, 395, 398, 406, 411,

412, 419, 421, 432, 439, 450, 454, 457,

463, 470, 478, 485, 492, 493, 518, 521523, 546-549, 555, 556;
i Moldova
45, 46, 50, 239, 271, 355; - 11 polonii,
12, 34, 248, 249, 347, 410, 413, 420, 421,
459, 479, 548; - incursiuni In Transilvania, 50;
i turcii 95, 240, 271, 457-

459, 554; - 1i Tara Romineasci, 46,

50,

72, 239, 261, 275, 297, 302, 518, 330,

405, 537-540; pregatiri de rzboi contra

ungurilor, 239; passim,

rdtiireni (com. Tauteti), lupta de Ja- 394$eptilici, mare hatman,

1i Gaspar Gratiani,

546, 547, 555, 556; moartea sa, 557.

396, 419, 440.

Tavula v. Tezla.

Tecuci, ora, 502; lupta de la - 421, 398,

399, 400.

Serpiitesti, piriu, 504.

$imhiu (Somlyo), 19, 166, 172.
$mil v. Ismail.

[Teiani] lupta de la -, 537-540.

Tekeli, ungur, rotmistru de cazaci, 493, 494.
Teleajen, flu, vale, 72, 211, 213, 275, lupta

vod" de catre turci, 34, 591.

$tefan I, regele Ungariei, 592.

de la
221, 223, 225, 503.
Tezla (Tavula), munte, 503.
Tholdalagi Mihai, nobil ardelean, capuchehaie
la Poart, 368; calitorie In Tara Romaneasca (1613), 368, 369. Biog. 366-367.

$iria (Vilgosvir), capitan de -, 24.

$tefan, fiul lui Petru Schiopul numit voie-

Stefan polonul, preot catolic la Roman, 42.

Stejan, paroh catolic i capitan al militiei
poIone, 40.
$tefan (Bathazar?) preot catolic in Suceava,

40, 337.
Stefan Transilviineanul, preot catolic al satelor
secuieW din Moldova, 187.
'tejan cel Mare, 233.

$tefart Rama, domn al Moldovei, 34.

Stefane,rti, localitate In Moldova, 239, 362,
404, 405.
364, 499; lupta de la
Ste-jai/it' Rare,r, domn, 195.
$umla, localitate In Bulgaria, 369.

Thomas Bishop", englez participant fictiv la

lupta de la Rottentorn, 524.

7'hurn Sigismund (della Torre), conte, 76.

Tighina (Bender) cetate, 66, 229, 439, 462,
469, 545.
Timif (denutnire dat de germani i unguri
Someului), 584 (v. 1i Some,r).

Timisoara, cetate, 83, 140, 181, 305.

Timur, paa de Nalbrits", 525.
Tira, v. Nistru.
Tisa, riu, 584.
Tiscovie, v. Tyskieivicz.
Tirgovifte, oral, i cetate de scaun, 61, 68,
73, 80, 83, 94, 96, 97, 208, 228,

Tabiano Krgareta, 557.

Taganowski, Andrei, sol? polon, ofera merce-

nari poloni, 64, 65; scrisoare catre - 177182.

Tarnowski Gralus, hatman,

253.

214,

242, 244,

Tatarskie polca" (cimpia tatirasca),

88.

Tartana minor v. Bugeac.

Timateni, localitate In Moldova, 42.

Ttari, 12, 13, 62, 63, 69, 70, 73, 83, 87,
.97, 250, 271, 277, 278, 308, 327-329, 350,

229, 235, 317, 318, 320, 327, 329, 330,

374-376, 433, 409, 410, 411,

569, 575

cilatori: Camillo
576. 587; soli, comisan i
Stefan Erdly, 369;
Cavriolo, 320; la
J. H5d1, 72; N. Istvnffy l St. Szuhai,

98-104; E. Lassota 66; Harlay de Sancy,

432; Zamoyski, 214; biserici catolice, la

- 562.

Tirgu-Murq, ora, 375.

Tirnovo, mitropolit Rally de
TIrnava Mare 1i. Mic, riuri, 584.

618

www.dacoromanica.ro

20,

165.

Tokaj, oras i cetate in Ungaria superioark

426, 483; vin de
501.
Toldi Stefan, nobil, sfetnic" al lui Mihai
Viteazul, 278.

Tomta Stefan, domn al Moldovei, 360, 361,

397, 405, 418-421; familie, sotie, 410;

prizonierul lui Ibrahim pasa, 411; ocrotit

de turci, 439; relatii Cu boierimea, 389392, 439; ajutat de orseni 390; lupte cu
Alexandru

Movil,

394-396, 399,

392,

400, 402, 404-407, 410, 419, 421, 440;

cu Constantin Movili, 387; - la Hotin,

406, 407; - la Stefinesti, 404, 405; -

Traiecki, nobil polon, 252.

Trota; (Tatrus), oras, riu, 39, 218, 233, 338,

555, 557.
Trzaska, comandant polon, pred Suceava
Mihai Viteazul, 225.
Trzylecki, emisar polori, 235.

Tarda Turcii (Poarta otomani), 12, 21, 34,

36, passim. Relaiii ca: imperali, 440, 483,
524, 542, 568; cit Moldova, 486, 545, 562,
566, 563; (Gaspar Gratiani, 477, 484, 485,
546,. 555, 557, 558; cu Alexandru
546, 549; cu Ieremia Movil, 69, 342; Cu
Simion Movili, 385, 518; Cu Stefan TomSa,

440; fuga sa, 396, 408,

409, 419; se refugiazi la Billla, 421; tel.

386, 387, 389, 402, 404, 439); ca Persia, 306; Cu Polonia, 355, 368, 456, 467,
478, 500, 502, 563; cu Transilvania, 135,

499, 500-5020 cu Transilvania (Gabriel

Bethin), 420; Cu ttarii (Mina Djan Is-

554; ca Tara Rcitnlneasc, 121, 223,,.228,

la Ttrani, 395, 396, 419, 440;

cuci,

la Te-

399, 400,

dat 392, 393; Intoarcerea in Moldova, 399,

500, 502; relaiii Cu Polonii, (362, 363,
439;
i Korecki, 399, 400; si Zbaraz,

mailiteanul, 502); Cu turcii (Ahmed I, 386;

Husein aga, 386, 387, 389; Iskender pasa,
402, 404; Kadezade Ali pap., 397; Mehmed Giirdji, 386, 502); cu Tara Romineascl (Rada Mihnea), 398, 399, 404, 405,

408; 420, 421; Cu ungurii, 439.

Toscana, 567.

Traian, podul lui

574.
Tragabigzanda Charada'; personaj fictiv; 525.
Transilvania (Dacia Siebenluirg") hotare, 22,
17-3, 251, 555; munti 338, 502; bogitii,
559, 571-573, 581; cetti, 22, 131;- na-

tiuni din ^- 593; introducerea luteranismu,

lui, 582; descrisl de Giovanni Botero, 573,

574; de W. Litbgow, 425, 426; de Polo

Minio, de Sznt, 592-594; intentiile lui

241, 563; (Cu Gabriel Bthory, 305, 440,

485; Cu Gabriel Bethlen, 483-485, 542);
ca ttarii, 95, 240; 306, 329, 549, 550,

235, 240, 301, 361, 486, 562; (Cu Mihai

Viteazul 21, 23, 63, 70, 73; 95, 96, 1*

1211' 178; cu Radu Mihnea, 403, 404; 411,

478, 479; Cu Radii Setban, 300, 301, 08,

555); itiptet la Hotin, 406, 407; Prat, 388;
Silistra, 273; Stefinesti, 404, 405; Titraiti,
395, 396, 419, 440; Tutora, (1595), 87:
(1620), 450-452, 461, 469, 554.

Turda, oras, 117, 182, 568.

Turnu Rom (Rottentom"

Veristorne");
520-523.
Twardowski Samuel, descrie solia ducelui de
Zbarazi 498-505. Biog. 495.-497.
T'3;ras v. Nistru.
Tyszkiewicz (tiscovie); nobil polott, comin-

dant de oaste, 464,,406, 411, 413, 448,-451,

prins de turci, 42.; 558.

Mihai Viteazul, 19, 140, 227; fuga lui Radu

Serban Iti- 519; intrarea lui Moite Szkely in - 275; ocupat de germani, 233;
StriIe

233, 235.; Mlburiiri in

190,

254, 259; -i titarii, 50, 63, 70,

241; -i turcii, 135, 241, 563; passim.
199,

Trapazunt (Trabisonda) in Asia Midi, 545.

Tatrus Trotut.

Tatrus" y.
Trei Scatine, cetate din

129, 368.

Tretrorto" (poate Tirsor?),

loc. 569,

575,

587.

Trifan Mihai (Trifon), mare postelnic in

Moldova, 240, 241.

Traianowski, comandant polon, 410.

Tara RomOnearcif (Cisalpina, Muntenia, Trans-

alpina, Valahia Mica), 12, 21, 24, 34-36,

44, 46-47, 49-51, 65, 66, 73-77, 79,

81, passim, comer, 575, 576; tulburri In

34, 177; descris de: G. Botero, 360--363; de comisarii imperiali 103; de Ma-

gini, 586-589; cllitori In

Toma Bor-

sos, 374-377; Ieretnia a/ II-lea patriarhul

Constantinopolului, 589-590; Chiril Lukaris, 477; Polo Minio, 486; Mihai Tholdalagi,
Petre Ar368, 369; rapoarte despre
619

www.dacoromanica.ro

295, 297-299; Attilio

Vimercati, 330-332; Relatii cu imperialii
(Gh. Basta, 519; Rudolf al II-lea, 280, 281,
meanul, 282, 294,

521, 524) ; cu Moldova (retragerea lui Ale-

xandru Movil si a prihcipilor poloni din

- 410; cu Ieremia Movili, 135, 298; fuga
lui Stefan Tomsa in
408) ; cu polonii

( Jan Zarnoyski), 211, 222; Cu Transilvania

(Andrei Bthory), 135; cu ttarii, 50, 63,

70, 239-241, 249, 271, 297, 330, 331; Cu

turcii, 121, 223, 228, 240, 301, 361, 486.
575.

Tara Secuilor, 163, 259.

Tara Severinului, 574.
(Tigara) Zotu ginerele lui Petru Schiopul,
591.

Tutora, loc., 456, 458, 463, 466, 469, 471,

472, 478, 479, 501; 545; lupta de la - (oct.

1595), 87; lupta de la
(1620) 450-452,

461, 469, 531, 539, infringerea polonilor, 452,

455, 467, 470-472; retragerea polonilor

dupi lupta de la - 455-468; Alexandru

CuIlial

oastea la

czynski la

493; Lawrin Piase-

descrierea

luptei de la -

461-464; Jacowski despre expeditia de la

~468; scrisoarea lui Zolkyewski din tabra

de la -, 465.

Viteazul 165, 167, 168, 173; scrisoare citre

Rudoff al II-lea, 173.

Ureche Nestor, mare vornic al Tirii de Jos,

(1596-1611), 239, 243, 355, 500.
Ustia, mosie in Polonia pe Nistra ce apartinea Movilestilor, 242, 244, 250.

Ujazdowski, nobil polon, 450.

Uskunder, 306.

V
Vdcz,

episcop, de - Szuhay Stefan 94.

Valahia v. Tara Romneascii.

Valahia mare v. Moldova.
Valonii, participanti la lupta

de la

Teisani

(1602), 537; la cea de la Tutora in slujba

polonilor, 545, 546.

Varlein din Lige, comand. valon, 538.

Varna, 575, 587; victoria de la -, 569.

Varsovia, 466, 501.
Vasile clucerul,

boier muntean in slujba lui

Ieremia Movil, 243.

Vaslui, localitate, 42, 346, 384, 397, 400, 403,

502; lupta dintre S. Korecki

turci iing.

- 402-403; palatul domnesc din - 360.

Vatican, 168.

Veltus" participant fictiv la luptele de la

U

Rebrinice i Rottentom, 519, 521, 523, 524.

Venetia, 34, 260, 339, 542; senatul venetian,

Ucraina, 239, 254, 472.

Verancsics, 570.

raportul lui Polo Minio ctre - 482-487.

Uiazdow, cartier mirginas al Varsoviei, 466.

Ungaria

si unguri,

46, 63, 71, 128, 159,

160, 190, 193, 194, 244, 258, 305, 328,

337, 425, 427, 453, 484, 524, 549, 554,

559, 573, 574, 575, 581, 582, 587; cetti,
101; regat, 580, 581; - superioar. 17,
36, 171, 426, 483; armata lui Gh. Basta
din
168;
si Gabriel Bethlen, 308,
483, 484; cazacii condusi de Gh. Hommonay

In - 483; cilitorid lui Polo Minio in -

4182; rscoala impotriva Casei de Austria din

23; mer- 482; Dieta imperial. din

cenari in trupele lui Marino Resti, 531; in
oastea lui Stefan Tomsa, 419, In armata lui
Moise Szkely; in armata polon, 498.
Ungnad, David, comisar imperial, 22, 167,
172;
i Gh. Basta, 173;
i Hurani
aga, 143, 144;
si Carlo Magno, 14, 19;

si G. Malaspina, 165, 173; -i Mihai

Veristorne" v. Turnu Ro,ru.

Veveli Baptista, negustor grec i sol., 491,
492, 500, 502.
Vidin, localitate, 96, 101,

104, 486.

Viena, 16, 18, 173, 340, 354, 439, 442, 557;

cetate, lupte ling
(in 1619), 482.
Vilna, 492.
Vimercati

clpitan imperial in slujba

lui Radu Serban, 298; - si Camillo Cavriolo,

319;

rapoarte

327-329; Paul
Biog: 322-326.
Visconti Alfonso,

citre:

Gh.

Basta,

Krausenegg, 330-332.
nuntiu papal in Transil-

i Mihai Viteazul, 12; -"

vania, 73;
i miscarea bulgaIeremia Movil, 13;
rilor, 12.
Vlad Voievod, fiul lui Milo, numit domn
efemer al Tirii Romnesti, 578, 587.
Vlad Dram', domn al Tirii Romnesti, 575,
577.

620

www.dacoromanica.ro

Vlad Vinti14, domn al Trii Romanesti, 504.

Vladislav al VI-lea, regele Poloniei si al Un-

Simion Movill, 214 - i loan Potocki,

234;
i Bernardino Quirini, 46; scrisoare

gariei, 569, 563.

vistier, sol muntean la. Sigismund al
III-lea, 243.

Zollciewslci, 218-2-22; - o Moldova, 222,

Vulcan, localitate in Transilvania, 277.

Walawski Valentin, rotmistru polon in slujba

180, 181, 214; scrisoare

catre

Andrei Taranowski, 177-182. Biog. 174176.

Wilden Johann, Cara:tor german, clitoria prin

Moldova, (1611), 350, 351. Biog. 348349.

Williams Nicholas, englez participant fictiv

la lupta de la Rottentom, 524.
450, 452, 467, 472.
Winnica, staroste de

Wisniowiecki Mihail, staroste de Obrud, soul

(Chiajna), .Movi/I 53, 222, 285,
0 Alex. .Movila, 391, 395,
394, 420;
396, 398, 399, 419; comandi armata lui
Alexandru, Movil, 396;

risculatii
401, 421.

din Orhei, 398; moartea lui

229; - o Transilvania,

13,

235; -

Tara Romineasci, 211-214; 222; lupta de

la Tutora (1595), 87; lupta de la Bucovel,
207-209; 213, 221; - i cetatea Sucevei, 231, 235, fiu, participant la expeditia polon in Moldova (1620), 478, 479.
Biog. 204-206.

Waradin v. Petervaradin.
Walachia v. Valahia.
lui Mihai,

catre Claudio Rangone, 210; - 1i Moise

Szkely 235; - si Walawski, 214;

Woiakowski Woiciech, sol al mercenarilor,

poloni, 244.

Wajna loan, emisar polo, 242.

Wolucki, Paul al II-lea, episcop de Camenita,
51.

Wozuczinski - sol polon la Gh. Basta, 228,

235; trimis la Starile Transilvaniei, 235.

Wroclaw, voievodul de -, 454.

Zaplatinski, mercenar polon in Moldova, 200.

Zarvana", participant fictiv la lupta de la

Rottentom i Rebrinke, 519, 521, 524.
Zbaraz Christofar de - (Zbaraski), comis al

Coroanei Polone, 493, 505; ambasada la

Constantinopol a lui - (1622-1623), 550;

descrierea soliei de catre Twardowski, 498-

505; - i Radu Mihnea, 502, 504; scrisoarea de la Stanislav Suliszewslci, 502; -

o Stefan Torna, 499-502; ^-

s't

Baptista

Veveli, 501;

Zelestei loan, capitan al Sidei, in slujba lui

Mihai Viteazul, 23, 24.

Zizitnmus", pa;a, participant fictiv la lupta

de la Rebrinke, 521.

Zizinco, localitate in Moldova, 360.

Zlatarich leronirn, bosniac, inchis de Mihai

Viteazul, 19, 23.

(Zorawinski Stanislaw), castelan de Betz, 494.

Zolkiewski Luca, fiul lui Stanislav, 452, 467,
472, 558.

Zolkiewski Stanislav, hatman de (Imp, apoi

cancelar i mare batman al Coroanei, sta-

roste de Robieszow, 213, 447, 452, 457,

466, 479; -`

si Galga sultan, 456,

o Gaspar Gratiani, 441, 448,
449, 545-547, 553;
Iskender pasa,

Wrzesc, rotmistru de Husari, 451.

457, 470;

453-455, 463,
Zalonski Nicolai, sol al mercenarilor poloru,
244.

Zamoyski Jan, cancelar al Poloniei, 218, 228,

229, 234, 449, 479; - si Andrei Bithory

159; - ;i

Sigismund Bthory, 13, 173,

i Gazi
Ghirai al II-lea 229; PS. o cazaCul Hauritico,
232;
i Mihai Viteazul, 23, 64, 102,
214;

i Gh. Basta, 228, 233;

207-209, 213, 218, 226-228, 235, 503;

leremiaMovila,159, 230,

231; -

542, 548;
i Koniecpolski, 462, 464;
i Ieremia Movili,
178;
Simion Movili, 412; scrisoarea
citre Sigismund al 111-lea, 465-467; -

cazacii, 231-234; participi la expeditia pelong din Tara Romneasci, (1600), 218222; conduce oastea poloni In lupta de la

Tutora (1620), 447-460, 478; lupta de

la Tutora, 450, 451, 463; se retrage, 451,

i oastea polon (tulburari), 466,
548,
469, 548; fuga, anima i moartea sa, 452,
467, 472, 548, 558. Biog. 215-217.
Zotu v. rigara (Zata).
621

www.dacoromanica.ro

Ca si In volumul precedent distingem si in acesta

doul faze in pregitirea materialului. Limuririle date
atunci rimin valabile si acum. Mentionim aici d prin
faza I se intelege elaboratea i definitivarea lucririi In
cadrul Institutului de Istorie, iar prin faza II, pregitirea
ultimi inainte de publicarea de fati, comportind munca
foarte complexi de integrare a unor texte uneori divergente sau disparate in cadrul unei structuri unitare, logice i coerente. In faza I fiecare text se bucura de un
fel de autonomie. In faza II el devine un element dintr-un ansamblu care impune o viziune noui si o tratare
mai largi. S-a avut In vedere totodati situarea mirturiilor j evenimentelor in contextul lor istoric concret si
viu. Se va putea aprecia importanta acestei ultime etape
urmirind lista de fati.
In faza I s-a lucrat precum urmeazi (t = text, b =
biog.).

I. TOTOIU

Malaspina t. partial
10 p. b. (I. forma)
Wilden t.
b.
Piaszeczynski (dupi Cil. pol. de P.P.P.)
t. partial
5 P. b. partial
Tholdalagi t.
b. (I forma')
Borsos
t.
8 P. b. partial
Radibrat t. partial
Anonim italian 1606 t.
b. partial
Joppecourt t. trad integr. ap. crit, partial b. prima
formi
Twardowski dupi Cil. poi. t. ap. crit. b. (I. forma')
b. (prima formi)
Polo Minio t. ap. crit.

A fost de un mare ajutor de asemenea in multiple

domenii, atit datoriti posedirii limbii maghiare

celei

italiene, cit i cunoasterii temeinice a bibliografiei Transilvaniei i Ungariei i in general a istoriei noastre/
si-a dat concursul sub forma de revizuiri, sugestii, Imbogitire a aparatului critic al textelor etc.
623

www.dacoromanica.ro

P. P. PANAITESCU

Este prezent atit prin textele publicate de el si cuprinse aici In volum, dt i prin controlul efectuat asupra
unor versiuni indirecte din Hurmuzaki Supliment II 1
si 2, text polon Insotit de traducerea francez a lui Skupiewski. A fost consultat adesea atit in legiitur cu
torii, cit i cu probleme de istorie a Romanilor.
Cum la controlul textelor ce urmeaz am apelat si la
ajutorul binevoitor al colegului lije Corfus, ream aici
lista lor comuni:
Zamoyski, scris din Carnpania polon 1600
Anonirn polon din Campania poloni 1620
Zolkiewski scris Campania
Jakowski rap. din Campania
Jurnalul de Campanie din

polon. 1620

polon 1620
1621

M. M. BULGARU, faza I
Van der Does (Dousa)
B. Quirini

t. b.

A. Bobbi
Anonim italian 1606
Leiati

t.

Tommaso Alberti
Borsos

Lithgow

A. de Harlay Sancy
G. B. Montalbani
JakowSki

Ch. Lukaris
Anonim polon 1621
Polo Minio
Twardowski
J. Smith
Botero
Magini
624

www.dacoromanica.ro

b. partial
b. partial
b. partial
t. (trad. din 1. rusk' de tov.
t partial

ChiscA)
t.

b.
b.

b. (cu concursul
lui I. Totoiu
pentru bibliografia mat.
t.

b. partial

t. partial

b. partial
b. (I form)

t.
t.
t.

b.

b.
b.
b.
b.

t. partial

4 p.

t.
t. partial

b. partial
2 p. b. partial

M. M. BLTLGARU, faza a II-a

Contrbuie la completarea biografillor lu Zamoyski

Zolkiewski pe baza unor ample versiuni din enciclopedii
poi. din care am retinut elementele ce se puteau acorda
cu punctul de vedere al realititilor rominesti.
Borsos, compl. t., b. reficuti dupi ultimele lucran maghiare (traduse de colegul Vekov, cimia ii datorim
tumiri).
A. de Harlay-Sancy complet la b. (vezi g P. Cernovodeanu).
Ch. Lukaris completan i la b. mult imbogititi (%ezi
P. Cemovodeanu).

Contributii diverse la ap. critic, in iegituri cu informatii din cronicile turcesti, din Miron Costin etc. completiri bibliograf ice. Interesante excerpte din calatoria lui
Wenner von Krailsheim la Constantinopol, ca element de
referinti, dar necuprins In cadrul mai Ingust al cfilitorilor In trile noastre.
M. HOLBAN
faza

Carlo Magno
Bern.

Quirini

b.

t.

t. partial

11 p. b. part.
Lassota
Szuhay

faza II
compl. text b. nou,
b. Obs. crit.
cornpl. critici
b.

Hdl t.

b.

i Istvinffy t.

b.

compl. la text b. noui

compl. la text b. noui

Contele Isolano
I. Darahi

t.

t.

b.
b.

compl. text b. noui;

V. Walawski

t.

b.

completiri

t.

b.

Obs. crit.
t.

Bathazar

Campania Poi. 1600

Zamoyski

t.

b.

anonim polon
Zolkiewslci

t.
t.

b.
b.

B. Kleczki
dup Corfus

t.

b.

Nota intr. comuni. pt. tot

capitolul
Zamoyski
Zollciewski

b. noui partial
b. noug partial

includeri noi
fragm. Zamoyski
625

www.dacoromanica.ro

Go!ski

t. dupi Corfus

lupta de la

b.

Bucovel

jurnal de
campanie an.

I. Argento
AI. Radibrat

t.

b.

ref icuti

completri, b. flea

t. partial 10 p. b.
Petru Armeanul t.
b.
b.
t.
Greg. di Nicolo
b.
din Ragusa
t.
joppecourt, revizuirea stilizarea si selectarea textului, completri la ap. crit.
Alexander (t.) compl.
ap. crit.
b.

completiri, b. anal.
Obi. crit.

Vimercati

b. reficuti

compl.

Campania poi. din 1620 (v. si faza II, mai jos)

jurnal de Campanie
Anonim polon
Scrisoarea lui Zolkiewski

t. (stilizare ap. crit) b.

t.
b.
t.
b.

Anexa
Sznt6

t.

J. Smith

t. partial 5 p. b.

Botero
b. partial (partea criticil privind detectarea
imprumuturilor reciproce: d'AnaniaBoteroMagini, de-

monstrarea cl B. nu a fost In titile noastre).

t. (Transilv.) 6 p. b. partial
Magini
d'Anania

t.

b.

M. HOLBAN, faza a II-a

Pe ling sporirile indicate pe marginea tidurilor din

faza I mai sint
Germanico Malaspina t. partial 7 p. b. (reflcuti critic)
A. Bobbi
Anonim polon 1600
Campania polond 1600
Piaszeczynski

b. completare critici

t. dup P. P. b.
faza II
Not. intr. pentru tot capitolul

t. partial 2 p. completare b.

626

www.dacoromanica.ro

Anonim Italian 1606

Lithgow

b.

Obs. critice

Campania polond din 1620

Aprecierea critica a textelor cuprinse i completiri la

prezentarea istoria din Notita introductiv comuni pentru acest capitol (vezi. P. Cemovodeanu: Imbogitisea aparatului critic la texte)
Jurnalul de campanie din 1621

- b. noui,

b. reficut partial
t. partial (completare la ap. crit.)
b. noui.

Twardowski
Montalbani (MaIbi)
/Maud

J. Smith
prezentare critici a textului dupi cele
doug editii din 1624 g 1630
b. noui, Obs. crit.
Tornmaso Cavriolo
Montalbani
Iancovici

t.
t. (sflritul lui Gratiani)

t. despre Gratiani

b.

Geografi italieni

Notitii comun critica despre imprumuturile reciproce,

izvoare.

Magini, t.

(Transilvania) trad. selectiv

b.

partial

Supliment la vol. III.

Cilkoria patriarhului Ieremia H (dupa versiunea lui

N. Iorga) t. note.
Am revizuit intregul material al acestui volum 1i am
facut aproape toate corecturile.

P. CERNOVODEANU

A controlat g Imbogitit aparatul critic i bibliografia

textelor din volum. In special a adus completri pretioase la:
Lehati
Lithgow
Harlay-Sancy
Lukaris

ap. crit. i biog. dup editii mai recente

ap. crit. g biog.

complet. la biog.

complet. documentari a activittii patriarhului In T. Rom. i aducerea la

zi a bibliografiei.
627

www.dacoromanica.ro

Campania polond din 1620

A facut prezentarea
momentului istoric in Notita introd. comuna pentru acest
capitol, redactati actun.
A contribuit la sistematizarea biografiilor lui Zam. oyski
Zolkiewski in faza II.

A semnalat textul anonim polon din 1599 publicat in

Romanoslavica (mentionat In volum la aparatul critic
al lui Malaspina, In legltura cu rolul salt la Selimbar).

Anexi

Text original (engl.) Hareborne

Text original (1. rusa) fragm. Lehati In versiunea lu A. Lazea

A avut un rol deosebit In pregatirea ilustratiilor pentru voltun i dirijarea alcatuirii Indicelui.
Mihordea, Alexander"
t.
C. Rezachievici Anonim italian
Serban (Camillo Cavriolo) t. b.

(1603)

despre Rada

Beatrice Marinescu, de la Institutul de Istorie Nicolae

Iorga a intoctnit Indicele la acest volum.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Introducere
CARLO MAGNO

biogra fie

..

text
observaiii critice

11

25

BERNARDINO QUIRINI

29
33

biografie

text
ERICH LASSOTA

56

biografie
text

61

629

www.dacoromanica.ro

JORIS VAN DER DOES

biografie

84
86

text
COMISARII IMPERIAL!
LA TIRGOVISTE

Notit5 introductiv5
text

90
92

CONTELE G.-M. ISOLANO

biogi afie

105
108

text
IOAN ',ARAM
biogra fie

111

text
ob ervatii critice

117
145

GERMANICO MALASPINA

149
157

biogra fie

text
VALENTIN WALAWSKI

biografe

174

text

177

$TEFAN BATHAZAR

biografie
text

183
185

AMORFA BOBBI

biografie
text

188
190

INFORMATOR ANONIM POLON

NotitO introductivO
text

196
198

CAMPANIA POLONA IN MOLDOVA

(1600)

Notit introductiv
Jan Zamoyski, biografie
text
630

www.dacoromanica.ro

201
204
206

Anonim, expeditia lui J. Z. text

St. Zolkiewski, biografie
text

St. Golski, text

Bart.

Kleczki, text

Jurnal de campanie

212
215
218
223
226
230

L. PIASECZYNSKI

biografie

236
238

text
MARCU SOBIESKI

biografie
text

246
248

ION ARGENTO

biografie
text

255
258

ALOISIO RADIBRAT

biografie
text

264
271

PETRU GRIGOROVICI ARMEANUL

biografie
text
observatii critice

289
297
310

ANONIM ITALIAN (1603) (CAMILLO CAVRIOL0?)

Notiti introductivii

314
317

text
ATTILIO VIMERCATI

322
327

biografie
text
ANONIM ITALIAN (1606)

Notit introductiv
text

333

336

SIMEON LEHATI

343
345

btiografie

text

631

www.dacoromanica.ro

JOHANN WILDEN

348
350

biografie

text
GREGORIO DI NICOLO DIN RAGusA

352
354

biografie
text
TOMMASO ALBERTI

357
359

biografie
text
Milim THOLDALAGI

366
368

biografie
text
TOMA BORSOS

370
374

biografie
text
CHARLES DE JOPPECOURT

378
382

biografie
text
..ALEXANDER'

415
418

biografie
text
lArILLIA_M LITHGOW

422
425
428

biografie

text
observaiii

critice

ACHILLE DE HARLAY-SANCY

430
432

biografie
text
G.-B. MONTALBANI

434
438

biografte
text
CAMPANIA POLONILOR IN MOLDOVA IN 1620

443

Notiti introductiv
Jurnal de campanie

447

632

www.dacoromanica.ro

Anonim polon. Descuere indirect

Scritoarea /Ili Zolkiewski

Relatarea lui Jakowski

461
465
468

CHIR1L LUKAR1S

biografie
text

473

477

POLO MINIO

biografie
text

480
482

SAMUEL TWARDOWSCHI

biografie

495
498

text

ANEXA I

texte originale

Lehati

ANEXA ll

507

Nrrturii indirecte

509

JOHN SMITH

biografie

513
518
527

text
observatii critice
TOMMASO CAVRIOLO

text

537

IVIONTAL13ANI

text

541

IOAN IANCOVICI

biografie
text

ANEXA III

551
553

Descrieri geografice

559

GEOGRAFI ITALIENI

NOti/5 comuna

560

GIAN LORENZO D'ANANIA

biografie
text

565

567

633

www.dacoromanica.ro

GIOVANNI BOTERO

biografie

573
577

text
MAGINI

biografie
text

578
580

SUPLIMENT LA VOL. III

Cirtoria lui Ieremia al II-lea In Tara Romaneasc si Moldova (1588)
Sznt6

Despre Transilvania (1600)

589
592

Repertoriu cronologic

597

Indice

599

Lista autorilor

623

REDACTOR: ILEANA CURTOV

TEHNOREDACTOR: FLORICA WEIDLE

COLI DE TIPAR: 41,50+40 PG. PLAN$E.

TIRAJ: 2700 EX.
INDICI PENTRU CLASIFICAREA ZECIMALA:
BIBLIOTECI MARI 9(R) BIBLIOTECI MICI 9(R).

INTREPRINDEREA RomoRAFicA CLUJ, STR. BRASSAI Nr. 5-7.

REPUBLICA SOCIALISTA RomANIA. COMANDA Nr. 614/1972.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro