Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calatori Sraini Vol 6 PDF
Calatori Sraini Vol 6 PDF
16,1
fi)fes.-zt
,1
RR- 4,
',1st
"0-
,F3
P,R,P141,1
;:01
A.4
4116414
.mrpi
www.dacoromanica.ro
VOL. VI
www.dacoromanica.ro
Partea I
Studiu bio-bibliografic i traducere :
M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
Confruntare text-traducere :
Aurel Decel
Partea a II-a
Studiu bio-bibliografic i traducere:
Mustafa Ali Mehmet
Confruntare text-traducere:
Aurel Decei
II
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
PAUL DE ALEP
Ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca
Bulgaru
PARTEA A II-A
EVLIA CELEBI
EDITURA
STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA
BUCURE$TL 1976
www.dacoromanica.ro
Coperta si supracoperta
VAL MUNTEANIJ
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
ne
crestin, Paul din Alep, cellalt turc musulman, Evlia Celebi ; una scris
In limba arabk cealalta in limba osmanA.
Seria noastr, in afar de scurtele pasaje traduse dup.' intinsa relatare
a 6.15.toriilor lui Ibn Battuta din secolul al XIV-lea (vol. I, pp. 1-12), tot
un autor arab, nu mai cuprinde din literatura geografic oriental islamica
deck notatiile incomplete ale Calendarului" (Ruzniime) luate in cursul
expeditiei sultanului Soliman Magnificul impotriva lui Petru Rares, in
anul 1538 (ibid., pp. 380-385).
De ast. (lath% tarile noastre si viata romanease., mirffic sub atitea
aspecte, de la mijlocul veacului al XVII-lea, se revars in doua uriase oglinzi
V
www.dacoromanica.ro
scris ei, despre acelea0 persoane, cldiri, peisaje, sau unele interpretari 0
comentarii pe marginea acelora0 evenimente, 0 cine tie prin cit de multe
0 de tragice evenimente le-a fost dat amindurora sa treaca, la Ia0, Tirgovite sau Bucureti, in contact cu acelea0 prefaceri sociale 0 politice, sau
sa participe, in Transilvania, la pedepsirea unor rebeii fata de Sublima
Poarta. In schimb, din nenumaratele lor pagini, putem sa revedem cum se
dezvolta in Transilvania, sub ochii notri, o societate romneasca genuin.
0 complex. 0 una alogen., zugrvite direct i. de premire main.
Intr-adevar, ceea ce impune 0. caracterizeaza la aceti doi straini,
veniti la noi unul parch' desprins din povestirea O mie 0 una de nopti",
(Alf layla wa layla), sublimata insa 0 ordonata canonic de disciplina religioasa a ortodoxismului de colorit siriano-arab, iar cealalt din miezul Istanbulului in epoca sa de mare glorie 0 incredere politica 0 posesorul unei
imaginatii ce-1 face adesea sa depaeasca ponderea inspre limitele extreme
ale exagerkii nu este exclusivismul ion arabo-ortodox sau islamico-otoman,
ci dorinta 0 tendinta constanta de a cunoate autoptic lucrurile 0 oamenii,
de a intregi pe urma analiza prin informatii adause, imprumutate de la
alta lurne prezenta, cu cite o intercalare de gentil se spune, se poveste9te",
tipic orientala, axata' pe aceea0 dorinta de a fi complet 0 explicit 0 pentru
sine insu0 0 pentru cei ce vor lua cunotinta de cele povestite. Un arab,
aadar, care perpetueaz marile traditii ale geografilor arabi, calb.'tori ei
illii sau teoreticienii 0 un seyydh-i-dlem, calator mondial" turc, coboritor
din nomazii nelinititi eurasiatici, invin0 deopotriv de voluptatea explorrilor ce se imbiau a fi fkute sub toate fatetele 0 de dorinta de a transmite
cele incercate de ei in fata lucrurilor 0. a oamenilor.
Sub acest raport, 0 unul 0 altul, dar cu precklere Evlia Celebi, apar
ca nite adevkati furnizori de materiale informative asupra fluxului vigil
In cele trei taxi romaneti, inainte de toate de natura politica, social-eco1 Asupra acestor puncte cf. Introduction gnrale a la gographie des Orientaux, in
Gographie d'Aboulfda, traduite de l'arabe en franFais par M. Reinaud, Tome I, Paris, 1848,
VI
www.dacoromanica.ro
nomid, institutionala, militar. Nu le lipsete niel talentul unui romancier, cu toate d genul acesta literar nu inflorea Inc nici in mediul arab,
niel in cel turcesc.
0 in alte domenii, stringind i ducind astfel cu ei un vast material documentar, care ne este astzi restituit spre a fi folosit cu profit.
Imediatetea insemnrilor acestor doi dlAtori orientali -se recunoa9te
0 se constat de la primele msuri. De aceea, chiar dad unele pasaje ale
voluminoaselor lor c5rti sint supuse criticii
aa cum s-a flcut pe
parcursul acestor traducen, desvir0te de dtre Maria Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, dup editia lui Vasile Radu, fotocopia ms 6016
din Paris 0 traducerea englez a lui Belfour, in cazul lui Paul din Alep,
0 de dtre Mustafa A. Mehmet, direct din turcete, in cazul lui Evlia Celebi,
sau de alte persoane mentionate in introducerile respective 0 mai cu seam.
de Nicolae Stoicescu, excelent cunoscdtor al arhondologiei romneti 0 al
ele se cer 0 pot s fie reintegrate
monumentelor istorice ale acelei epoci
In contextul veridic al istoriografiei sigure. In consecint, valoarea acestor
descrieri de visu et auditu rmine indubitabil.
Fragmentar san din a doua sau a treia mn, unele pasaje din
Paul din Alep 0 din Evlia Celebi au fost utilizate i pin acum cu profit
de multi istorici, istorici de art, sociografi i geografi romani, 0 nu este
debe un truism s, afirmin c far aceste dou tezaure de tiri contem-
www.dacoromanica.ro
paginile prezentului volum. Ele rezulta mai cu seamk din notele explicative,
reduse la minimul necesar i raportate la text i care insotesc pas cu pas
i in mod competent expunerile arabului cretin i ale turcului musulman,
disparan i ingemanati intr-o singura carte. Ecourile credintei fiecaruia
rasuna la diferite ocazii, fie prin pura descriere, fie prin interpretarea celor
www.dacoromanica.ro
PAUL DE ALEP
(1637
1667)
de arturar.
1 V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. Texte arabe et traduction francaise
(Patrologia Orientalis, tom. XXII, fase. 1). Paris, 1930, p. 43-44. Asupra vietii si operei
patriarhului Macarie al II-lea Zacim vezi C. Karalevski, articolul Antioche, in Dictionnaire
d'histoire et de gographie ecclsiastigue, III, Paris, 1924, p. 642 si urm.; V. Grume 1, Macaire,
patriarche grec d'Antioche (1647-1672) in Achos d'Orient", 1928, XXVII, pp. 68-77;
L. Cheiko (gaihol), S. J. Catalogue des manuscrits de sauteurs arabes chritiens depuis l'Islam,
Beiruth 1924, p. 191 si urm., 241 si urm. ; G. G r a f, Geschichte der christlichen arabischen
www.dacoromanica.ro
Paul de Alep, al patrulea din aceastA serie de clerici sirieni, s-a nOscut din cisiltoria
contractat1 de Yuhanna ibn al-Za'im inainte de con.sacrarea lui ca episcop. Data nested'
poste fi fixatA cu certitudine in anul 1627 intrucit el insusi precizeazAin relatia cAliitoriei
pArintelui ski ci ayea virsta de 17 ani in cel de al nougdea an de pOstorie ca episcop al
acestuias.
DupA moartea timpurie a mamei sale, tinArul Paul a fost crescut cu deosebit griji
de pArintele s5.0 la Alep, marele emporiu al Levantului, unde puternica indurire exercitati
de caluglrii melchiti din Libanul invecinat se impletea cu influenta occidentalg veniti prin
negustori i misionan i catolici.
Inaltele demnitAti eclesiastice la care a ajuns pirintele slu au inlesnit tinArului Paul
s ia parte la evenimentele de seam& din capitala Siriei de nord. A pAstrat o amintire
de nesters despre vizita sultanului Murad al III-lea (1623-1640) care, pomind in fruntea
ostilor otomane pentru a asedia Bagdadul, a poposit la Alep (12-18 iulie 1639) unde a
fost intimpinat de reprezentantii comunitAtii crestine in. frunte cu episcopul Meletie4.
In anul urmiltor, Paul a fost de fatA la primirea (2 august 1640) patriarhului
Autiochiei, Eftimie al III-lea de Chios (1634-1647)6, pe care Il va insoti la plecarea acestuia
pinA la Hama.
Ibidem, p. 47 si un.
7 Ibidem, p. 49.
Ibidem, p. 51.
P. Cyrille Charon (Karalevsld), de l'parchie de Lw6w, Hisloire des Patriarcals Melhiles (Alexandrie, Antioche, Jerusalem), III, Roma, 1911, P. 55.
1
Ibidem, p. 57.
Ibidem, p. 57 si um,
Ibidem, p. 65.
2
www.dacoromanica.ro
Ibvir pava. Dar cheltuielile" f&cute in cursul acestei cltoril pentru a uvura situatia material& grea a crevtittilor ortodocvi, constrinvi de turci s& plAteascii haraciulu atit pentru localtoril convertiti la islam cit i pentru cei fugiti, peste sarcinile lor personale, au sporit
datoriile 15-sate de patriarhul Eftimie".
Dup& sfatul clericilor i credinciovilor din Damasc, Macarie a hotIrit sii Intreprind&
o cOlgtorie in tarile ortodoxe din rOsiiritul i nordul Buropei spre a cere ajutor I sprijin
pentru biserica sa vrAjmOvitii de turci. A dat astfel urmare invitatiei domnului Moldovei,
Vasile Lupu (1634-1653), care in calitate de ocrotitor al ortodoxiei fOgOduia set-1 ajute
sfi-vi pliteascii datotiile", ava cum sprijinise mai inainte pe patriarhii din Constantinopolu,
Alexandria" i Ierusalim. Macarie nticlajduia i in ajutorul domnului Truii Romlinevti, Matei
Basarab (1632-1654), ctitorul unui mare numOr de 16.cavuri bisericevti din tara vi binefhcOtor al unor m&nratiri de la muntele Athos. Spera de asemenea In sprijinul hatmanului
Cazacilor, Bogdan Eimelnitki, vi al pravoslavnicului tar al Rusiei, Alexei Mihailovici (1646
1676), cel de al doilea dintre Romanovi.
In indoita sa calitate de arhidiacon vi de secretar patriarhal, Paul vi-a insotit pkintele
In aceast& lung& vi grea cAlAtorie care a tinut aproape vapte ani (9 iulie 1652 21 aprilie
1659).
www.dacoromanica.ro
cu care se afla in relatii bune, patriarhul s-a intors imprewi5. cu fiul sAu in Moldova (27
mal 1654) pacificatA scum de Gheorghe Stefan.
Duptt un scurt popas la Iasi unde s-au intilnit Cu noul domn, inaltii cleric sirieni
au pomit spre Kiev", wide au fost foarte bine priraiti de hatmanul cazacilor, Bogdan
Hmelnitki ; si-au urmat apoi drumul spre lloscova. Intimpinati Cu toatl cinstea de tarul
Alexei si de patriarhul Nikon, clericii sirieni au rAmas doi aid in Rusia, tocmai in timpul
rzboiului cu Polonia. In 1655 Macarle a prezidat sinodul care a aprobat reforma
liturgicA inceputO de Nikonnbis.
La inapoiere au luat drumul obisnuit prin tOrile romeme, stabAtind pentru a treia
oar& Moldova
(1 septembrie
29 octombrie 1656). Siliti
prelungeasc sederea in
Tara Rom fineasc in una executkii patriarhului Constantinopolului Partenie al 111-lea
(1656-1657), invinuit de marele vizir KI3priilii Mehmed pasa de a fi uneltit cu tarul Moscovei impotriva polonilor aliati ai Portii, clericii sirieni au folosit acest rktimp pentru a
Gheorghe R6.k6czi al II-lea (1648-1660) impotriva polonilor. Ingroziti de jefuirea Tirgovistei de tAtari, clericii sirieni au urmat pilda romAnilor care i cOutau sapare In tinuturile
niuntoase din nordul ri1. Numai dupli retragerea turcilor din Bucuresti au dat urmare
chemArii domnului adus de acestia, anume Mihnea al 111-lea (1658-1659), pe care patriarhul Macarie a primit sA-1 inscAuneze, schimbindu-i numele In cel de Mihail. Astfel
c.istigat increderea noului domn care i-a fagAduit sii-i plIteasa datoriile inaintasului
Dar si de data aceasta sperantele clericilor sirieni au fost spulberate.
22 Vezi descrierea c5lAtoriei in Ucraina, in ed. V. Radu, Voyage du patriarche Macaire
d'Antioche (suite), texte arabe et traduction franaise (= Patrologia Orientalis, tom. XXVI,
fase. 5), Paris, 1949, pp. 603-720.
MIS Blumenthal, Geschichte der Kirche Russlands von Philaret ins Deutsche fibersett% II. Theil, Frankfurt a M., 1871, pp. 124-127.
4
www.dacoromanica.ro
ibn Konstantin as-Sayegh. PArA s& tinteasc la realizarea unei opere de nivel literar, Paul
de Alep s-a strAduit sA descrie pe mAsura posibiittior tinuturile strAbAtute, modul de
viatii al popoarelor din rAsAritul i nordul Buropei, credintele, obiceiurile 0 mal ales practicile lor religioase pentru instruirea i edificarea etitorilor ortodoci de limb& arabA.
In cursul alAtoriilor sale prin Dobrogea, Moldova 0 Tara RomfineascA, Paul de Alep
a insemnat tot ceca ce 1-a impresionat, tot ceca ce a socotit vrednic de a fi rennut, fArA
a urmAri vreun plan sistematic. Trece cu uprint.A de la in0rarea localitAtilor strAbatute
la descrieri, uneori foarte intinse, alteori sumare, de orae, palate domneti, case boiere0i
0. mai ales biserici i mAnAstiri in cadrul arora se desf4urau slujbele religioase i ceremoniile de la curte cum gilt : incoronare, cununie, inmormintare la care patriarhul Macarie
a avut un rol de frunte. CAliitorul sirian le descrie cu un deosebit simt de observatie notind
unele detalii sugestive, pretioase pentru reconstituirea acestor monumente la mijlocul veacului
al XVII-lea.
Se intrerupe, pentru a descrie slujbele religioase la care a lust parte ca arhidiacon
al patriarhului Macarie, dmnd amAnunte care prezintli 0 astral interes pentru istoria cultului 0 practica liturgia.. Reia apoi firul descrierii oprindu-se asupra obiectelor de cult
care i-au retinut atentia. Povestete dup5. informatii preluate de la contemporani legende
In legAturA cu unele lAcauri bisericeti ca de pild& legenda ridicArii mAnAstirii Argeq de
23 V. R a d u, op. cit., p. 11 (introducere).
www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab cu marmura adusli din Imperiul otoman" i legenda icoanei injunghiate";
face unele incursiuni In trecutul indeptutat, contopind de pildA traditia legata de persoana
reala a contelui Laurentiu de Longocampo a carui piatra funerara din 1300 se all in
Baratia din Cimpulung cu traditia legendarului descalecAtor de tara" de care i-au vorbit
desigur egumenul c calugarii de la manastirea Negru-voda, talmAcindu-i pisania pusa de
Matei Basarab in 1636 Cu prilejul lucrarilor de refacere.
In dorinta de a oferi compatriotilor sai o imagine cit mai cuprinzatoare a modului
de viata din Tarile RomAne, Paul de Alep descrie aspectul exterior al caselor taranesti,
cladite din birne si scinduri c previizute cu acoperisuri inalte", avind inlauntrul cuptoare
de lut vopsite in verde sau rosu c peretii impodobiti cu covoare, iar ca mobila scaune si
natoare cu ale
In trasura, urmata de carele pline cu zestre". Calatorul sirian nu uita sa arate ca drumul
urmat de miri de la conac c pina la biserica era impodobit cu ramuri de brad, ca urare
de vesnica tinerete.
Mentioneazii
la parastasuri
Constantin Serban"
Brincoveni".
Dar ceca ce 1-a impresionat cel mai mult au fost datinele legate de sarbatorirea ajunuhd CrAciunului si a primei zile de CrAciun, cind coliudatorii, purtind icoane, cutreierau
Tirgovistea, cinthid colinde c aducind uritri Domnului, mitropolitului i marilor dregatori,
iar liiutarii cu f Acid aprinse strabateau orasul Head din tobe c swiind din tambale"bis.
Paul de Alep a izbutit astfel sit dea unele date pretioase pentru cunoasterea etnograflei i folclorului rominesc din veacul al XVII-lea.
22 Vezi fotocopiile manuscrisului lu Paul de Alep (Paris, Biblioteca Nationala, Ms. arab
6016) in Biblioteca Academiei Romane, Sectia manuscris, ms. 68, fot. 265/I.
2664.
28 Ibidem, fot. 265/II
" Ibidem, fot. 266/II.
20 Ed. Vasile Radu, p. 151.
31 Ibidem.
277/II.
264/II.
www.dacoromanica.ro
Relaria lui Paul de Alep este presarata si de unele informarii cu privire la economia
agrara din TArile Romane. GAsim astfel stiri despre griul moldovenesc caracterizat printx-un
pai lung ce Intrecea Inalrimea omului", despre belsugul i varietatea fsuctelor dintre care
releve. prunele inima de porumbel" i merele domnesti cultivate In gradinile domnului"bis
mtunistirilor", legumele" ce constituiau hrana calugarilor i boierilor l modul lor
de pastrare. Este uimit de mulrimea de boj, bivoli, cai, oi, porci crescute pe intinsele mosii
ale lui Freda Brincoveanu". Noteaza prerurile Minute pentru boil, ceara si mierea vindute la Constantinopol. Descrie pescuitul sturionilor la gurile Dunarii, Cu ajutorul talienelox". Calatorul sitian se intereseaza si de bogariile subsolului, dind amOnunte unice asupra
tehnicii extragerii cuprului din minele de la Baia de Asamass i a sarii" din ocnele Tarii
Romlinesti. Nu-i scapa aproape nimic din ceea ce romAnii au durat cu grija i pricepere
de-a lungul veacurilor framintatel lor istorii i deplinge irosirea rodului munch lor de cumplitele navaliri ale tatarilor care pustiau maple i satele, robind nail de suflete4s.
Paul de Alep isi Intrerupe pe alocuri expunerea pentru a povesti evenimentele istorice
pe care le-a trait In cursul sederli indelungate pe meleagurile rarii noastre sau asupra carora
a obrinut informarii.
Evenimentele relatate skit dominate de luptele pentru domnie care s-au inasprit la
mijlocul veacului al XVII-lea.
In Moldova, lupta a pornit dintr-o razmerirli a boierilor impotriva lui Vasile Lupu.
In schimb, in Tara Romfineasca mazurca lu Constantin erban apare ca rezultatul intervenriel marelui vizir Kprlu Mehmed pap, hotarit sA readuca tara la supunerea dinaintea
lui Matei Basarab i sil restabileasca supremaria otomana la nordul Dunfirli.
Astfel In relaria calatorului sitian spar ca Intr-un caleidoscop diferitele aspecte ale
vigil statului i societarii romanesti de la mijlocul veacului al XVII-lea asa cum au fost
vilzute l inrelese de un oriental care nu acorda importanra expunerii faptelor intr-o forma
logica i sistematica, ci detaliilor vil i pitoresti care II stimulau imaginaria.
De aceea relgia lui Paul de Alep lasA cititorului neprevenit impresia di a fost serial
la fara locului, uneori zi de zi, fAxA a. fi fost revazuta. Dar o analiza mai atenta dove-
deste ca a fost redactata dupa Inapoierea autorului la Alep deci dupa un interval mare
de timp. Dovada o gasim tu doul pasaje. In primul, arhidiaconul arata ca a luat cu el,
la inapoierea sa la Alep, pe un preot din Cirios, Baba Irani, bun cunoscator al limbii grecesti. In al doilea pasaj, precizeaza, cu prilejul vizitei sale la manastirea Tismana, ca a
39 Ibidem, p. 504.
Ibidem, p. 500.
Ibidem, p. 495.
$9 Ibidem, p. 448.
49 Ms 68, fot. 278/I.
al Ibidem, fot. 294/II.
49 Ibidem, fot. 374/II.
www.dacoromanica.ro
adus de acolo la Alep dolt& butoaie din len= de tisl, pe care le mai avea Inc& In timpul
cind Ii redacta descrierea de cgatorie.
Se mai pot invoca in sprijinul acestei datgtri si miele comparatii pe care Paul de
Alep le face in cursul relatkii sale privitoare la prima sa clb.torie in Moldova cu stki
asemlnlitoare din Tara Romtmeascrt, Ucraina si Rusia pe care le vizitase ulterior. Relevlim
astfel comparatiile cu privire la casele, portul" i miele obiceiuri" ale populatiei respective,
precum l la aspectul bisericilor".
Din analiza textului rezult6, insgi a. Paul de Alep
redactat relatia pe baza unor
note si insemnki luate in cursul cltoriei. Unele vor fi fost ample si precise ca cele referitoare la descrierile de mari monumente (Sf. Saya, Trei Ierarhi, Galata, MAngistirea Arges),
pe care le-a vizitat in liniste. Alteie au fost luate In grabii si nu intotdeauna ciar, ceea
ce a provocdt greseli in transcrierea numelor de localitgti Sorgast In loc Torgast = Tirgoviste, Mardj Nani in loe de Mkgineni i chiar unele confuzii ca de pildg confundarea
Ivesti i Tecuci contopite in toponimul Westa Takadju".
Aceste pasagii cuprinse In relatia primelor sale c5.15.torii in Moldova si Tara RomAneascI,
ca cele referitoare la Wile din Iasi" si din Tirgoviste" sau la judecAtile tinute zilnic
de Vasile Impu", lasA impresia a. Paul de Alep s-a mkginit sgt-si transcrie insemnguile,
pun/lulu-le cap la cap in ordinea in care le notase, filx sit le fi clasat i prelucrat intr-o
expunere sistematica. De aici provin miele digresiuni fk legatur cu tema tratat la care
autorul se intoarce apoi, anuntind continuarea expunerii prin cuvintele : S5, revenim...
Valoarea relaliei lui Paul de Alep.
Ca i la alte relatii de cgdgdorie, analizate in volumele precedente, problema cea mai
importantli este stabilirea valorii informatfilor transmise de Paul de Alep.
De la bun inceput, trebuie sa precizgun ci. spre deosebire de alti cgiatori ca Giovan
Andrea Gromo" i Antonio Possevino", arhidiaconul sirian nu a folosit nici o descriere
anterioarg. Dealtfel nici nu era posibil, intrucit nu cunostea limbile europene In care acestea
fuseserA redactate. In asemenea conditii, problema depistkii imprumuturilor l influentelor,
atit de importantil pentru stabilirea valorii relatiilor de c515.torie, nu se pune.
Ca si la ceilalti c5.1kori strAini, valoarea informatillor cuprinse in relatia arhidiaconului
sirian atir' nA in primul rind de provenienta lor i in al doilea rind de intelegerea sa pentru
152, 158.
21 Ibidem, p. 170.
48 Ibidem, p. 149.
22 Ibidem, p. 199.
22 Ibidem, p. 594.
Ibidem, p. 198.
62 Vezi Golldtori strclini, II, p. 314 si urni.
22 Ibidem, p. 592.
8
www.dacoromanica.ro
asistat sau care s-au petrecut sub ochii sal la intrarea lui Timis in Iasi" dupa infringerea
lui Gheorghe Stefan: macelarirea turcilor de catre cazad", prigonirea negustorilor greci66
la inceputul domniei lui Gheorghe Stefan, arderea Tirgovistei de catre tatari", fuga locuitorilor din Tara Romineasca de frica turcilor i tatarilor" care aduceau in domnie pe Mihnea
al III-lea sau scena zguduitoare a uciderii boierilor" Pirvu V15.descu, Eustatie Leurdeanu,
Freda Birsanescu din porunca acestui domn.
Tot in categoria informatiilor directe trebuiesc incluse descrierile de monumente:
mintistiri i biserici, palate domnesti si case boieresti, dintre care unele au suferit transformari in decursul veacurilor sau nu s-au mai pastrat ca mitropolia din Tirgoviste. 14ucrarile
de restaurare efectuate in vremea noastra au atestat temeinicia unor informatii ale calltorului sirian care fusesera anterior puse la indoiala. S-a dovedit astfel ca impunatoarea
mana,stire cu aspect de cetate de la Strehaia fusese impodobita cu fresce nu numai in
interior ci i in exterior cum. afirma Paul de A1ep60, ca la BriUcoveni au fost doul case
boieresti", a lui Preda Brincoveanu l ces a Craiovestilor refacutil de Matei Basarab, ci
la Arnota exista o biserica anterioarau lacasului de piatra ridicat de acest domn.
Alte afirmatii ale calatondui sirian si-au gasit confirmarea in documente, ca de pild
ces referitoare la inaltarea clopotnitei manastirii Arges de catre Matei Basarab".
Pe ling' informatii personale, Paul de Alep a folosit stiri obtinute, atit de el cit
de patriarhul Macarieu, de la domnii i dregatorii roman' cu care a intretinut relatii.
In Moldova a cunoscut pe Vasile Lupu, a carei infatisare mindra i impunatoare 1-a
inspaimintat la prima intrevedere si pe care il aseamana cu priniil regi ai grecilor"; pe
Gheorghe Stefan, boierul de tara, ajuns domn, si pe mitropolitul Varlaam care se retrasese
la Seca pentru ca sa nu-i citeasca molitva de domnie.
In Tara Romaneasca a vazut de aproape pe Matei Basarab, batrinul domn care arunca
bani saracilor i ostenilor din pridvorul curtii domnesti de la Tirgoviste66; a cimoscut pe
Constantin Serban cel insemnat la nas pentru a nu ajunge domn" si pe urmasul acestuia.
Mihnea al 111-lea, crescut la Constantinopol ling& sultan si ling& Kenan pasa, care 1-a
uimit prin cultura sa cad vorbea cu solii poloni i maghiari in limba lor, far& tilmaci,
si pe deasupra cunostea i limbile gresca, turca i persana.68.
Ibidem, p. 488.
66 Ibidem, pp. 508-509.
67 Ms 68, fot. 286/11.
68 Ibidem, fot. 287/I.
68 Ms 68, fot. 292/1.
" Ibidem, fot. 276/I.
47 Ibidem, fot. 278/1.
48 Ibidem, fot. 272/11.
47 Ibidem, fot. 265/I.
www.dacoromanica.ro
Apropiat. Era prieten cu marele postelnic Eustatie Leurdeanu a carui fug& si ucidere o
povesteste in mod dramatic70. De la toti acesti mari dregatori si de la alti oameni vrednici
de crezare"" printre care se aflau si oameni de casa" ai lui Vasile Lupu a capatat informatii asupra unor evenimente la care nu a asistat ca martor ocular, cum este, de pida,
asediul cetatii Suceava", moartea lui Timue si altele.
Cu ajutorul domnului si al boierilor s-a documentat asupra regimului politic si economic al dominatiei otomane asupra tarilor noastre.
A fost astfel in masura sa introduca in relatia sa informatii asupra sumelor cheltuite
de Constantin Serban pentru cumpararea donmiei74, precum si a contributiilor extraordinare
In bani s'i furnituri cerute de marele vizir Kiipriliii Mehmed pap atit acestui domn ell si
lui Gheorghe Stefan in timpul razboiului purtat de turci cu venetienii75
sau sa descrie
trimiterea haraciului sub paza ping la Rusciuk, procedeu confirmat la inceputul veacului
al XVIII-lea de un alt calator Anton Maria del Chiaro75. Tot de la dregatori si boieri a
obtinut unele date asupra organizarii social-politice a tarilor noastre intr-o vreme in care
marea boierime isi asigurase atotputernicia, ridicind in scaun pe reprezentantii ei cei mai
destoinici sau cei mai bogati.
Imbinir' id informatiile obtinute de la protagonistii istoriei noastre Cu propriile sale
observatii, a izbutit sa des o lucrare de o mare bogatie documentara pentru istoria politica,
social& si cultural& a tarilor noastre. Merit& a fi relevate in special descrierea evenimentelor care au precedat mazilirea lui Constantin Serban, masurile luate de acest domn pentru
a se impotrivi turcilor, fuga sa in urma expeditiei lui Pazli pap si a navalirii tatarilor,
bejenirea populatiei si jefuirea trail. Dupa cum a observat Nicolae Iorga, povestirea acestor evenimente tragice este foarte bogata si sigura"77.
Dar alaturi de informatiile consemnate in mod constiincios, a caror exactitate este
confirmata de cronicari (Miron Costin, Georg Kraus, Naima) sau de alti calatori straini
ca : Bakaid, Bandini, Evlia Celebi si de documente straine si interne
relatia calatorului
/Arian cuprinde si unele inexactitati cu privire la situatia de fapt, ca de ex. atribuirea
OtbiS Ibidem, fot. 270/11.
78 Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
www.dacoromanica.ro
otoman cu care era deprins. Un exemplu graitor in acest sens este afirmarla c haraciu/
era strins de la tori boierii rasii, de la dregatori si capitani7, facind probabil o confuzie
cu imprumuta" ce se percepea de catre domn pentrn plata grabnica a tributului fati{ de
Poarta. Alteori asimileaza unele institurii feudale romitnesti cu instituril otomane ce prezinta unele asemanari de suprafara. De pilda numeste pe stlipinii de mosii din Tara Roma.neasca zaimi", fara s observe ca acestia din urmii eran derinatori de feude militare netransmisibile la urmasii lor direcri80. De asemenea, identifica miele dregatorii din Moldova cu
dregatoriile din Imperial otoman, si anume pe hatman cu serdarul turc, pe marele vornic
cu cadiuln. O eroare mai grav este denumirea de rara maghiarilor" atribuita Transilvania si titlul de crai al maghiarilor sau ungurilor" dat principelui transilvan Gheorghe
Rak6czy al II-lea. Acestea provin din necunoasterea situariei din Transilvania unde calatorul sitian nu a fost niciodata.
Alte inexactitari provin din graba in care si-a luat insemnrile in cursul calatoriei.
Astfel, informariile pe care le da cu prifejul trecerii sale in graba la sosire prin Dobrogea
sint nesigure si chiar contradictodi ; de pilda afirma c tori locuitorii Dobrogei sint tatari
musulmani pentru a menriona ulterior prezenra unor crestini bu/gari la Iglirass.
Relaria lui Paul de Alep cuprinde si exagerari in privinra unor determinad cantitative si numerice. Astfel apreciaz oastea lui Vasile Lupu la 11 000 de ostasi83, pe cind Miron
Costin da cifra mai veridica de 8 000 oamenim. Evalueaza forrele armate ale lui Mata
Basarab la 150 000 de oamenin, pe cind domnul insusi declara lui Locadello el ar putea
stringe 40 000 de oameni8.
Imaginaria sa bogata de oriental il incita chiar sa afirme impotriva oricarei yerosimilitari ca in curtea domneasai din Tirgoviste incapean 100 000 de oameni. Din aceste
exemple si din altele ca de pild aprecierea populariei Tarii Romanesti la 400 000 de
familii87
sitian.
In unele cazuri, Paul de Alep se arata lipsit de obiectivitate. Astfel apreciaz numai
prin prisma intereselor materiale ale patriarhului Antiohlein valoarea unui domn ca Gheorghe
11
www.dacoromanica.ro
caracterizat de Miron Costin care l-a cunoscut bine, om deplin, cap intreg, hire
covirsind chiar pe Vasile Lupu in tratativele diplomatice89. Deceptionat de modicitatea sprijinului material acordat patriarhului de Matei Basarab, sustine c5. acest domn,
care la inceputul domniei sale f Acuse mult bine99, devenise spre sfirsitul vietii sale foarte
tef an
Tara Romgmeasc5.94, Paul de Alep invinuieste pe moldoveni de lipsit' de ospitalitate98, afirmatie care este dezmintit de relatlile contemporatte ale c5.15.torilor strgtini, Paul Beke"
Robert Bargrave. Acuz pe moldoveni i de hotu i asasinate98 i afirmgt c fetele
femeile lor ar fi lipsite de sfia15."99. 'Mend ins mai apoi aceast invinuire, arat cA in
biserica se comportau ca niste regine, serioase l cucernice" l cgt tinerele fete nu treceau
inaintea femeilor in virstgt199. In schimb femeile i fetele din Tara Romaneasa Sint considerate caste, neprih5.nite i virtuoase"181.
In pof ida unor inexactiati, exager&ri i uneori a lipsei sale de obiectivitate, relatia
lui Paul de Alep reprezint un izvor de cea mai mare insemnItate pentra cultura tArilor
rom Axle de la mijlocul secolului al XVII-lea. Prin varietatea informatiilor din domeniul
istoriei politice, sociale, economice si a etnografiei, folclorului, istoriei artei i culturii romft-
Ibidern.
12
www.dacoromanica.ro
oglindeste perfect epoca aceasta de mari frAmin' tgri, rgscoale, de lupte interne si de
ale turcilor i tAtarilor. Completeazg astfel informatiile lAsate pentru Moldova de alt martor
ocular, invAtatul cronicar Miron Costin.
Cu mijloace modeste, fgt.& pretentli literaxe i dind dovadA chiar de oarecare naivitate,
Paul de Alep a izbutit sg lase o operg unic in literatura cresting de limb& arab ce fusese
lipsit& pin& la el de interes pentru lucrgrile cu caracter geografic, atit de numeroase
schimb la arabii musulmani.
Opera sa a contribuit la intensificarea leggturilor noastre culturale cu Orientul Apropiat,
dind melchitilor informatii variate i veridice asupra romgnilor care i-au sprijinit in efortul
a-8k din Liban intr-un manuscris al patriarhului Macarie (ms. arab 118) in care se ggsesc
unele informatii relative la Vasile Lupu cuprinse intr-o redactare ineditg a vietii Sf. Paraschiva i citeva date istorice privitoare la romfini/02. A fost publicatg. de V. Cindea intr-o
traducere romfineascii efectuat cu ajutorul lui Salek Saad, Eduard Chemali l Abd elRahman es Said Ismail in revista Studii"108.
Atit lucrgrile patriarhului Macarie cIt i relatia cAlgtoriei sale, redactatii de fiul sgu,
au fost scrise in dialectul arabo-sirian vorbit la Alep. Arhidiaconul sirian face unele greseli
de gramatic& i de sintaxg i intrebuinteazg cuvinte dialectale, rareori folosite. Introduce
In relatia sa termeni strgini, grecesti in transcriere arabg sau scrisi in alfabetul grec,
termeni turcesti i chiar cuvinte romAnesti al cgror plural il formeazg dupg sistemul quadrisilabic arab.
Ca si patriarhul Macarle i alti scriitori melchiti, Paul de Alep foloseste un stil defectuos, anume stilul crestin numit
(evanghelic) cu repetitii, superfetatil, abuzul
conjunctiei copulative wa (=i) care ingreuiazg mult traducerea.
Matzuscrise i edilii. Lucrarea lui Paul de Alep intitulat& Riklat al-Batrak al-Antaki
Makarios al-Halabi (Cillgtoria patriarhului Macarle din Alep) s-a pAstrat in mal multe manuscxise dintre care se cunosc pin& scum :
1) manuscrisul arab 6016 de la Biblioteca Nationalg din Paris scris de doi copi filoa.
dupg care existg o fotocopie la Biblioteca Academiei romine (ms. 68).
102 V. Cindea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothques du Proche Orient,
1" V. Cindea, Letopisetul Tdrii Rottuinesti fa versiutzea arabd a lui Macarie Zaim,
In Studii", 23 (1970), pp. 690-692. Textul este precedat de un studiu (pp. 675-690).
1" V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. tude prliminaire. Valeur
des manuscripts et des traductions. Paris, 1927, p. 3.
13
www.dacoromanica.ro
manuscrisul din Londra (British Museum, ms. arab 802-805, add. 18427-18430)
care a stat la baza traducerii lui P.C. Belfour publicatil de Comitetul Oriental de traducen,
1828
1839 ;
manuscrisul din 1700, pastrat in Muzeul asiatic din Leningrad (ms. arab nr. 33),
colectia patriarhului Grigorie al IV-lea al Antiohiei);
manuscrisul aflat in arhivele liinisterului Afacerilor Straine din Moscova, copiat
in 1859 dupil manuscrisul din 1700 de 'lie Djibara, pe care s-a intemeiat traducerea lui
Murkos;
Dupgt acest manuscris, Vasile Radu arata ca Constantin Bacha a publicat prima parte
a calatoriei patriarhului Macarle, anume plecarea din Damasc (fol. 1-11) si intoarcerea
din Rusia (fol. 303-311), confruntindu-le cu manuscrisul din A/ep, intr-o lucrare intitulatif.
Extras din cdlatoria patriarhurui Macare (in limba araba). Textul este plin de indreptari
introduse de editor care urmarea sil inlature greselile lingvistice ale lui Paul de Alep, sa
suprime termenii inutili si sa adauge altii pentru a-1 face mal ciar.
k
Tot pe manuscrisul din Paris, confruntat Cu manuscrisul din Londra si cu cel din 1700,
si-a intemeiat Vasile Radu editia critica, insotita de o traducere In limba franceza, publicata
sub titlul Voyage du patriarche Macaire d'Antioche, in Patrologia Orientalis", a lui R. Graffin si P. Naul". Este prima editie stiintifica a textului arab care corespunde cerintelor
criticii modertte. Din nefericire, moartea a impiedicat pe Vasile Radu sgt publice textul
integral, editia sa incheindu-se cu descrierea orasului Kiev.
Traduceri. Relatia lui Paul de Alep a fost tradusa de mai multe ori, integral sau
partial. P.C. Belfour a publicat o traducere in limba engleza intitulata The Travels of
1" Vezi Patrologia Orientalis", XXII, Paris, 1930, pp. 19-194; XXIV/5, Paris, 1933,
pp. 443-604; XXVI/5, Paris, 1949, pp. 603-717 (720).
14
www.dacoromanica.ro
Macarius, Patriarh of Antioh, Londra, 1829-1836. Aceastil traducere efectuatil dupa manuscrisul din I,ondra are omisiuni rezultate din lacunele existente In manuscrisul cercetat
precum i unele greseli de traducere (de ex. coliva" tradus prin boiled meat") si identi-
dupa traduceres rusa a lui D.D. Saveliev, intemeiata pe textul englez al lui P.C. Belfour.
Lucrarea a aparut sub titlul : Cldtoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova
i Tara Romdneascaue.
www.dacoromanica.ro
septembrie 1659) ping la incheierea lucrarii care se termini cu data de 15 iulie 166110*.
Restul a fost publicat sub forma de entrase. Aceasta txaducere fAcut dupa manuscrisul
arab din Biblioteca Nationala din Paris cuprinde multe greseli de traducere si de identificare, incit nu poate sluji ca instrument de lucru.
Emilia Cioran a tradus dupa Belfour relatia lui Paul de Alep in lucrares intitulatg.
Calatoriile patriarhului Mo,carie de Antiochia In fdrile rotn&ne 1653-1658, Bucuresti, 1900.
Reproduce, cu unele indreptgri, traducerea lui B.P. Hasdeu a primei calatorii a patriarhului
Macarie in Moldova si Tara Rom aneascg. A doua cAlgtorie a patriarhului Antiohiei in Virile
romilne dupg. inapoierea din Rusia a fost elaborata. dupgt traducerea englezA a lui Belfour.
Ca atare prezinta aceleasi omisiuni ca si opera traducatorului englez care a lasat la o parte
pasajele ce i se pareau inutile sau care prezentau greutgti serioase. Cu toate lacunele ei,
traducerea Emiliei Cioran are meritul de a prezenta miele identificar de persoane, de loca-
gresite de toponime rominesti. Cu mici exceptii, a rezolvat chiar unele dificultati rezultate
ant din greselile de gramaticA ale autorului, cit si din folosirea unor termeni dialectali,
disparuti din uz sau care si-au schimbat intelesul in decursul timpului.
In traducerea noastra bazat pe editia lui Vasile Radu, iar pentru textul inedit pe
fotocopiile manuscrisului din Paris si pe traducerea lui Belfour a manuscriselor din Londra,
am cgutat sg. lamurim pasajele obscure, introducind in paranteze unghiulare intregirile
impuse de logics expunerii. Am pgstrat ins& repetinile, superfetatiile si abuzul conjunctiei
copulative (wa = si) pentru a da o imagine fidelgt a stilului lui Paul de Alep. Ne-am straduit sA identificgm localitAtile mentionate intr-o forma. coruptg, arabizatg., i sa identificgm in note pe unii dregAtori, desemnati in text numai prin functiile Ion sau indicati
numai pnin calitatea lor de stApini de mosii si sate.
Pentru stabilirea valorii relanei lui Paul de Alep, afirmatiile sale au fost corifruntate
cu izvoarele vremii, relevindu-se in note atit exactitatea lor cit i, dupg caz, deosebirile
existente si mai ales inexactitatile i exagergrile. NAdajduim ca. procedind astfel vom veni
in ajutorul tuturor celor care vor folosi in viitor relatia lui Paul de Alep.
Alte lucriiri ale lui Paul de Alep. Relatia calatoriei patriarhului Macarie nu este singura
lucrare a lui Paul de Alep. In primii ani de activitate ca secretsr al parintelui sau 1-a.
ajutat impreungt cu Huri Yusuf al-Musavvar la traducerea partii a doua a cronicii mitro-.
politului Dorotei din Monembasia care se incheie in 1630, mergincl de la Constantin cel
Mare ping. la sultanul Murad al IV-lea (1623-1640). Un manuscris autograf al lui Paul
Alep de prin 1660 intitulat ad-Durr al-manz:um fi ahbar muluk ar-Rum ( irag de perle
100
Popescu-Ciocitnel, Caldtoriile patriarhului Macarie In Valahia, Moldova,
Tara cazacilor fi la Moscova fntre anii 1652-1659, Bucuresti, 1909, extras din Buletinul
Societtii geografice", anul XXIX, nr. 2, pp. 33-103 si anul XXXII, Bucuresti, 1912, pp.
30-95.
16
www.dacoromanica.ro
frumos orinduit; stiri despre regii grecilor =romeilor) se pastreaza. la Leningrad in Muzeul
Asiatic (ms. arab ni. 190). Este ilustrat de pictorul Yusuf (Huri Yusuf al-Musavvar).
Paul de Alep a scris si o istorie a patriarhilor Antiohiei ducind mai departe lucrarile
In timpul calatoriei sale in Rusia, Paul de Alep a scris la Kolomna, mide se retrsese
In timpul une epidemii de ciuma, Istoria voievodului Vasile Lupu i a reizboaielor lui (in
limba arabii), care nu a vazut lumina tiparului. 0 copie manuscrisa se all in biblioteca
lui Iskendar al Maluf din Zahle (Liban) care a semnalat-o Inca din 1910 in revista anNi'ma", I, 1910, p. 394. Intrucit nu am putut obtine in tirup util un microfilm dupii
acest manuscris, nu am putut introduce in volumul de fat& aceasta lucrare inedita a 1111
Paul de Alep.
J. Nasrallah, exarh al patriarhului Antiohiei, crede ca Paul de Alep ar fi autorul
unei Descrieri a intemeierii marelui ora,s al Antiohiei (in araba)no care fusese atribuita patriarhului Macarle al III-lea Zalin de cercetatorii L. Cheikom, P. Sbathm si G. Grafm.
Bibliografie. stiri despre vista i activitatea lui Paul de Alep se ail& in relatia dirttoriei patriarhului Macarle. Unele date sporadice se gasesc i in articolul lui C. Karalevsk
despre patriarhul Antiohiei in Dictionnaire d'histoire et de gdographie ecclsiastique, III, pp.
644-647, in lucrarea lu G e or g Gr a f, Geschichte der christichen arabischen literatur,
Citta del Vaticano, 1940-1953, vol. III, pp. 106, 110-112 si in articolul lui V. Cinde a,
Sources rournaines el grecques dans les Bibliothques du Proche Orient, in Bulletin de
ni J. Nasrallah, L'oeuvre historique du patriarche d'Antioche Macaire III Za`im Bulletin d'tudes Orientales de l'Institut franais de Damas", XXV, 1972, p. 197.
in L. Cheiko, Catalogue raisonn des Manuscrits de la Bibliothgque Orientale de l'Universiti
Saint Joseph (Beyrouth ), pp. 109-110 (in Mlanges de l'Universit Orientale" i apoi in
Mlanges de l'Universit Saint Joseph", 1913-1929).
ni P. Sbath, al-Fihris (Catalogue de Manuscrits arabes) II. Cairo, 1939, n 1053.
113 G. Graf, op. cit., III, p. 100.
17
www.dacoromanica.ro
Multumim in primul rind specialistilor de la Institutul de Istoria Artei, RAzvan Teodorescu si Pavel Chihaia, care ne-au venit in intimpinare cu competenta i Cu interesul
lor.
Nu putem uita niel intelegerea de care ne-am bucurat din partea pArintelui Atanasie
NegoitA, membru al Societiltii de studii orientale, si a colegului nostru, Alexandru Gonta
de la Institutul de Istorie N. Iorga, la care am apelat nu o data pentru liimurirea unor
termeni liturgici.
DRSCA BULGARU
www.dacoromanica.ro
Bet hle n, Reruns Transylvanicarum =-- Rerum Transylvanicarum libri guator Continentes
res gestas Principum ejusdem ab anno 1629 usque ad An. 1663. Auctore Ioanne
Betlenio, Cluj, 1789.
D. Cantemir, Descrierea Moldovei = D. Cantemir, Descriptio Moldaviae. Descrierea Moldovei, tzaducere de Gh. Gutu, comentariu istoric de N. Stoicescu,
Bucuresti, 1973.
M. Cost i n, Opere
Cronici turcesti = Cronici turcesti privind fdri/e romdne. Extrase, vol. I, Sec. XV mijlocul
sec. XVII gi vol. II, Sec. XVII inceputul sec. XVIII. Volume Intocmite
19
www.dacoromanica.ro
Nagy I.,
12 vol., Budapesta.
N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdnea,scd = N. Stoicescu, Bibliografia localitellilor si monumentelor feudale din Romdnia, I Tara Romtineascd, 2 volume,
Bucuresti, 1970.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
P. 143
P. 144
Ne-am scos bagaj ele. Aid este un vame. Dupa ce avusesem mai intii
de end s mergem inca //trei sute de mile, s'A intram pe fluviul Dunarea
9.1 sa mergem in tara Moldovei, ne-am coborit <totui> aici.
de mai bine de trei sute de mile. Am ramas acolo doua zile, <fiind ametiti>
9i portul Mingreliei, adica al // trii Georgiei. in fata noastra <se afla> tinutul
Kaffei, tara tatarilor 0 a hanuluin. Apoi la stinga noastr era Turda europeana 9.1 Silistra, apoi Dobrogea, adica tara in care ieisem acum.
Toti locuitorii s'E sint tatari musulmanin, caci sultanul Muhammad,
dup ce a cucerit aceasta taran, a scos din ea populatia cretina i. a aezat
Sau Capul Boz", promontoriu pe coasta asiatica a Marii de Marmara, la nord de
Mudania. Vezi V. R a d u, op. cit., p. 83.
7 26 octombrie.
Aa in text.
aici.
vorba probabil de tarmul de miazazi si cel de apus al Marii Negre, amintite impreuna
22
www.dacoromanica.ro
acolo pe tatari14, popor care ufste pe crestini. Multi dintre ei sint din Karamanial si din tara noastra ; i aceasta <s-a facut> pentru a apara malurile
" Karusa.
14 Mai sus, Paul de Alep afirma ca in Dobrogea nu exista populatie cretina! Afirmatiile
sale despre aceasta provincie, prin care a trecut repede, sint destul de nesigure.
Silistra.
16 Emin adic gantrak-eminkri, vamesii de la hotarul Imperiului otoman, amintiti de
numerosi calatori (vezi Clildtori, IV, pp. 346, 359, 363 si V, p. 484).
11 Cf. si Cronici turcefti, II, p. 120 $i Ceileitori, V, p. 484.
23
www.dacoromanica.ro
p. 146
p. 147
p. 148
stapinirea Moldovei. Acolo fluviul Dunrea este foarte mare, foarte adinc
.1 atit de larg inch in anumite locuri nu se poate vedea de pe un mal pe
cealalt i sgeata nu-1 <poate> strabate ; <de asemenea> nu se poate auzi
bine de la un mal la celalalt. titre A/kin i Galatis, pe malul sting, este un
ora .1 o cetate musulmana numite <amindoua> Braila4 care odinioar se
aflau sub stapinirea Tarii Romaneti6 i care au fost cedate Islamului6.
Ea se all de asemenea la granita paalei de Silistra.
Noi ne-am indreptat apoi spre Galati in dupa amiaza aceleiai zile
luni, 17 ianuarie. De cum am sosit, s-a dat de tire domnului7 printr-un
calara sau olac8. Dregatorii, preotii .1 ceilalti locuitori ai oraului au venit
in intimpivarea // domnului nostru patriarh. L-audus la biserica Sf. Dimitrie,
ridicat de curind de Vasile, marele domn1". Apoi a dat-o lui Atanasie
Patellarios11, patriarh al Constantinopolului despre care am vorbit mai
1 Bogdan.
3 Kalaras ay ulak. Este vorba de calarasii de Galati sau curierii galateni (D. Cant emi r,
Descrierea Moldovei, p. 221), care transmiteau qtirile in interiorul tarii i in afara ei, folosind
ca de olac.
In 1645. Biserica este amintita ins& i de Bakai (vezi Crildtori V, p. 227).
www.dacoromanica.ro
Am cintat pentru el Axion. estin"". Apoi preotii 1-an intimpinat <pe patriarh>,
investmintati in odAjdii, cu luminAri i cu cAdelnite 0 au spusl : Doamne miluiegte"
13. 149
urmAtoarele. Au pomenit //numele sAu, apoi pe acela al domnului 0 al sotiei sale". Au
isprAvit slujba gi au rostit polychroniull6, pentru domn, pentru sotia acestuia i pentru fiat
lui", dup obiceiul nelipsit la sfirgitul fiecArei slujbe. Apoi domnul patriarh a legit cel dintii,
purtindu-se luminAri inaintea lui. El s-a oprit la ua bisericli gi a dat binecuvintarea sa
tuturor, pe mAsurA ce iegeau, unul dupii altul, potrivit obiceiului lor.
Am stat citva timp in casa parohului acestei bserici ; apoi ne-am intors seara la
biseria dupl ce s-au tras toate clopotele pentru pomenirea sArbAtorii SI. Atanasiels
Chiril", patriarhii Alexandriei. Am fost de fatA la vecernie gi a doua zi la utrenie" ; am
i ne-am intors la Liturghie. Am legit dupA patru ceasuri l jumAtate.
legit
1928,
pp.
296, 314-315.
Vez
Emilia CI or a n,
p. 2, n. 1.
Asupra lu Atanasie Patellarios, fost mitropolit al Thesalonicului i patriarh al Constantinopolului (25 februarie 1634
aprilie 1634, 12-30 iunie 1652), care a stat in Moldova intre
Despre Athanasie Patelarie, in Convorbiri literare", XXIII, 1889, pp. 1015-1041; XXIV,
1890, pp. 30-42; P. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particle-
larement avec le Patriarcat de Constantinople envisagies surtout d'aptis les lettres de Ligarides,
In Balcania", VIII, 1945, pp. 88-104 gi M. Br anigt e, Patriarhii din Constantinopol
11 "A
25
www.dacoromanica.ro
in acest ora Galati gilt opt biserici, cele mai multe de piatr" : dou
inchinate MaiciiDomnului22, dou. Sf. Nicolae 33, dou. Sf. Dimitrie", una Sf.
Mihail 23, a opta Sf. Paraschiva26 i Sf. Gheorghe27. Cea mai mare dintre
ele este inchinat Maicii Domnului. Este toat. din piatr ftuit, cu trei
turle inalte, in virful dirora se afla cruci mari, aurite. inluntrul curtii
este o clopotnit foarte mare i toate slut cu metereze de lupt. Biserica a fost
P- 150
Adormirii Maicii Domnului, existentA In secolul al XVIII-lea (N. St oicesc u, op. cit.,
pp. 316-317).
23 Este cunoscutA o singurl bisericA cu acest hram (ibidem, p. 318-319).
34 ExistA o singurA bisericA cu acest hram, despre care a fost vorba mai sus.
25 Probabil bisericA de lemn pe acea vreme (ibidem, p. 317).
33 La fel ca precedenta.
29 ConstruitA de un anume hagi Mihalache in 1664, probabil pe locul unei biserid mat
vechi cu acest hram (ibidem, p. 318).
28 Numele ctitorilor este Dia si erbu, fill lu Coman din BrAila (ibidem, p. 317).
29 19 ianuarie.
$0 Karusat.
31 Barkalam. PircAlab de Galati sau de Covurlui. n aceastA epocA erau doi pircAlabi
18 iunie 1660), ultimul utilizat de
de Galati Miera i Toader Ungureanu (18 iulie 1654
Al-Kalaras ay al-Konakdji.
34 Foarte probabil Iveti, aflat intre Galati i Tecuci i amintit mai jos de Paul de Ater..
(printr-o confuzie) impreuna cu Tecuci.
35 La 20 ianuarie.
35 Al Bazar Westa Takudju, citit gresit de Belfour: Bazaar Wastatakodja. Vezi V. R a d u,
Voyage du patriarche Macaire, pp. 33, 77.
39 Riul Birlad.
Bisericile din Tecuci nu Ant amintite in alte zvoare din secolul al XVII-lea (N. S t o i-
39n vremea aceasta pircAlab de Tecuci era Dumitrasco sluger (1644-1656) (dup.
26
www.dacoromanica.ro
beilic ; ne-a dat i. un concar. Cel care venise cu noi s-a inapoiat cu arutele
9i cu caii, aci aa e obiceiul lor : in fiecare tirg este un menzil" de carute
i. de cai.
Am plecat de acolo 0 seara, destul de tirziu, am ajuns intr-uu alt tirg
mare numit Birlad". Acolo sint trei biserici": biserica Maicii Domnului,
cadit de curind din piatr de c5.tre donan", apoi a Sf. Dimitrie" i <cea a
Sf.> Chiriac".
TARA ROMANEASCA
din birne .1 din scinduri". Acoperiul este in dou ape 9i. inalt, pentru ca
zpada s nu rmin.' pe el. inlauntrul caselor sint scaune de jur imprejur
i o mas sprijinit la mijloc pe un picior ca in casele europenilor. in loe de
mobilier slut numai covoare i covorae atimate pe pereti. in fiecare cas,
este un cuptoro
care are pe dinafar un f el de horn din lut <vopsit>
verde sau rou, iar la cei bogati din faiant., pentru a opri fumul, i. care se
sprijina <in partea anterioar> pe doi stilpi ; deasupra este o bara de fier;
numele lui in limba lor este kubtor < = cuptor>. Sint multe cuptoare. in
timpul iernii, casele slut mai calde deck bile.
Femeile din Moldova .1 din Tara Rom Aneascg se imbrac cu veminte
asemkatoare cu cele ale europenelor. Ele poart phrul impletit, rsucit pe
capul lor ca un colac 9i. acoperit cu un conci alb, iar la cele bogate cu un
conci trandafiriu, i. pe deasupra cu mamma, tot alba. Toate poart aluri
48 Menzil =-- locul unde se schimbau caii de poqta sau de menAl, termen aparut in secolul al XVII-lea i in documentele interne (C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, 111/2, Bucure*ti
1946, pp. 615-616).
al Berlat.
40 La 1636, un sol polon gasea aici o biserica. de zid i ase de lemn, toate pustii, lar dupa
Bakaid, la 1641, erau cinci, dintre care una de zid 1 doul aproape distruse (Caldtori V, pp.
118 i 228).
" Biserica lui Stefan cel Mare, refacuta de Vasile Lupu (c. 1636) (N. Stoicesc u,
27
www.dacoromanica.ro
P. 152
albastre de Alep", iar cele bogate valuri // de Bursa 4 9 din m..tase neagr.
etc. Fetele lor poart, de asemenea, prul impletit i incolacit pe cap, das
fir conci; i aceasta pentru a face deosebire intre fete vi femei". Copiii lor
ant goi, nu gilt imbrcati cu nimic" ; in fiecare dimineat.' i sear ii spal
Pe 153
45 alurile de Bursa erau renumite in acea vreme (vez! V. B ogre a, in Anuarul Inst.
de istorie nafionall", Cluj, II, 1923, P. 339).
55 Papt confirmat si de D. Cantemir (Descrierea Moldovei, p. 311).
51 Dupn pArerea lui Bandini, coplii erau imbrAcafi sumar, doar Cu o amas& de pinz,
pentru a fi obisnuifi s& poat indura vremea rea (CalcItori V, p. 332).
55 Spre deosebire de Imperiul otoman, unde femeile isi acopereau fats.
Informafia corespunde cu cea din Cronica moldo-polondf din 1564; dup& M. Costin
D. Cantemir erau numai 19 finuturi (vez! Descrierea Moldovei, p. 92, nota 2).
54 Fasiludiy.
Vasluiul a fost capital& in vremea urmasilor lui Alexandru cel Bun, Ilias si Stefan,
cind tara a fost impArfit intre cei doi domni, ultimul avindu-si resedinfa la Vaslui (vezi
amtiminte la Emil Virtos u, Titulatura domnilor i asocierea la domnie in Tara Romdneasal si Moldova (pindf in secolul al X VI-lea), Bucuresti, 1960, pp. 262-280). Paul de Alep
se refer& ins& la Stefan cel Mare (1457-1504), de a enrol domnie glorioas& isi aminteau inci
moldovenii (s1 nu uitiim el de curind scrisese despre el Grigore Ureche, mort cu cifiva ani
biainte de vizita lui Paul de Alep).
28
www.dacoromanica.ro
batut de foarte multe ori, pe tal, astfel Cal numele lui a ajuns vestit i era
temut de toti .1 aceasta datorit iscusintei .1 mintii sale agere. Printre
ctitoriile care i se datoresc i milosteniile sale se num.r. 44 de mnstiri
i biserici de piatf.59.
supra zidului de jos, este zugrvit judecata de apoi in aur i lapis lazuli,
apoi chipul lui Moise conducind pe Ana 0 Caiafa -1 pe ceilalti evrei cnre
Domnul nostru. Aceste picturi sint
urite80. Dup ele sint altele de alte
feluri ; sint picturi infaitiOnd turci purtind pe cap turbane i tulpane albe,
imbrcati cu caftane mari de diferite culori, cu mineci lungi atirnind in
spate *1 cu vlurile lor de lin galben, apoi derviii lor, iar in spatele lor
i printre ei draci care-i gonesc i care ii bat joc de ei. // Satana este in fat., p. 154
purtind pe cap o cciva 61. Unul din draci ii bate joc de el i-i trage cdciula
de pe cap. Si astf el, interiorul ei este zug-rvit in intregime.
Arhitectura este frumoas.. Pe calota turlei <de pe navl> se afl chipul
domnului nostru Isus Hristos ; i ea este locul <unde se afl nevazut> scaunul Domnului. In al ara portii <bisericii> se afl un clopot mare.
Bisericile din aceast tara sint alctuite din trei pgrti : prima parte
este in afara uii < i este> rezervat femeilor ; a doua parte este desprtit
de prima printr-un zid i. o u6 <fiind rezervat.> pentru credincioi ; 9i.
partea a treia, de asemenea < desprtit.> printr-un zid i o u6, este rezervat domnului i curtii solera'''. in absidele de la nordul i de la sudul
55 Despre bisericile lui Stefan cel Mare vezi G. B al 0, Bisericile lui Pefan cel Mare,
Bucuresti, 1925 # N. St oicesc u, Bibliografia, indice, tefan cel Mare.
57
Curtea domneasdi din Vaslui, existent& la inceputul secolului al XV-lea, a fost ref A-
cut& de Stefan cel liare. La 1636 curtea era in ruin& (N. Iorga, G. B a 1 s, Histoire de
l'art roumain anden, Paris, 1922, p. 162; V. Dr lighic e an u, Palatal lui 5tefan cel Mare
din Vaslui, In Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", VIII, 1915, pp. 93-94; Repertoriul monumentelor fi obiectelor de arta din timpul lui Pefan cel Mare, Bucuresti, 1958, p. 237).
Vaslui, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie", I, 1882, p. 420). Diu vechea biseridi
nu s-au mal p&strat dedt fundamentele # zidurile pina la in<imea soclului, fiind refAcutii
In 1820 (N. Stoicescu, op. cit., pp. 901-902).
69
Ihonat.
1636, un sol polon glsea biserica foarte frumos zugravitl", (Clikitori V, p. 117).
t., 5 La
Kulah
(In turcii hiilah), un fel de cAciubl in forma colija faent din pAr de cAprioarii.
67
" bis De fapt cele trei pArti sint : pronaos, naos # altar.
29
www.dacoromanica.ro
bisericii este chorosul cu stranele sale. Mai sint i alte biserici in acest <ora>.
Armenii au <i ei> una". Am stat acolo in durninica lui Zacheu". Apoi
ni s-au dat carute .1 cai de pot6". Am plecat de acolo luni diraineata.
IV. SCINTEIA
p. 155
zi-
--=
23 ianuarie.
64 Hayl konaluiji.
66 Skintai.
Vasile Lupu (N. Iorg a, Inscriplii. I, p. 17). Vezi qi V. R ad u, o. cit., p. 154, nota 1.
66 Construita de Vasile I,upu, ante .1636 (N. St oicesc u, op. cit., p. 748). V. Radu
o identifica cu biserica Sf. Arhangheli din Scinteia-Vaslui.
69 Konostas.
72 Domnul Moldovei Miron Barnovschi a pus s se faca un heleteu care ii poarta numele
,,iazul lui Barnovschi" (M iron Cost i n, Opere, p. 86). Heleteul este amintit i de Bakai6
(Cildtori V, p. 232).
30
www.dacoromanica.ro
petelui. A-fost dat <apoi> in danie mnstirii Maicii Domnului 74, care
este cunoscut sub numele de <biserica> Barnovschim.
Boierii au venit cu cai pentru domnul patriarh i pentru noi. Ne-am
urcat <611are> i ei ne-ausondus 1ing5. o moar // care este tot o danie fcut P. 156
domneasc.78, cu ase cai albi, iar eu, smeritul cronicar, eram aezat ling
u, tinind sus cirja de argint. imputernicitul sus-numitului domn al Moldovei, Ion sulgerul", adic, in limba lor, casapbai-ul 78 domnului, a venit
inaintea noastr, cci el ne insotise de la Ierusalim, uncle ne intilniserAm,
pe vremea cind fusese trimis de domn pentru a socoti datoriile Sf. Mormint
i. pe cele ale mnstirii Sf. Mihail. Pin la urm, el s-a intors la noi la Alep
cu hramul Adormirea Maicii Doinnului (N. Stoic esc u, op. cit., pp. 436-437).
76 Kodjiya mulukiya, adica o code", cuvint de origine germana, intrat 0 in limb;
romana, din acea vreme, prin filiera maghiara.
77 Ivani suldjarai. Personaj greu de identificat.
78 Kasapbasi, cuvint turc ce desemna pe eful macelarilor". Sulgerul se ocupa de apro-
87 La 7 ianuarie 1653 Vasile Lupu s-a intilnit cu ginerele sau Tirnu., la Hotin, spre a
pune la cale incheierea pacii intre cazaci 0 poloni (H ur mu z ak i, V/1, p. 14 0 IX, p. 18).
Pacea nu s-a putut incheia din cauza cererilor polonilor privitoare la ruperea aliantei dintre
cazad i 0 tatari 0 la darea unui ostatic in persoana fiului mai mic al lui Bogdan Hmelnitki
88 Ru'usa al-deyarihi.
88 Ridicatg. de Petro. Schiopul iu 1582-1583 (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 447-450
o N. Grigoras, Un important monument de aria al Iasului : Galata, in Cercetari istorice",
II, 1971, pp. 349-364).
31
www.dacoromanica.ro
P. 157
<cind ne-am aflat> inaintea mAnAstirii Sf. Gheorghe", care se aflA in stApinirea cAlugArilor de la muntele Sinai ; apoi trupele s-au iniruit la trecerea
V. IAI
Am intrat in oraul Iai care este <oraul de scaun>' al Moldovei",
marti seara, 25 ianuarie. Toate mAnAstirile i toate bisericile au tras copotele, f Acind un mare vuiet. Am fost condui in fata uii bisericii sfintei
mAnAstiri a Sf. Sava86 i. a Sf. Mihai.
Domnul patriarh a fost ajutat s coboare din trkurl. D-am imbrkat Cu mantia;
preotii au ieit cu evanghelia, iar diaconal mergea inaintea lor Cu adelnita i cu luminki
Domnul patriarh a sarutat evanghelia, diaconal 1-a amiiat, clutketii au cintat Axion
estin"", pinA ce a ajuns in mijlocul bisericii, sub policandru88, unde a fkut semnul crucii.
Apoi a skutat usile altarului, icoanele Domnului si Maicii Domnului i <toate> celelalte
sfinte icoane <care grit> pe wile altarului, apoi icoana Sf. Grigore Teologul, a ckei skbatoare era ; ea era asezat pe un tetrapod inalt acoperit cu un covor, chip& cum am spus
cii se obinuiete in toate bisericile din tkile <de rit> ortodox. Apoi s-a urcat in jiltul slu,
iar diaconal a rostit : Miluiete-ne pe noi, Dumnezeule, dupg. mare mila ta" ... i a
10- 158 pomenit ii numele domnului patriarh, al marelui domnitor, voievodul Vasile", al doamnei
Ecaterina i al fiului sau, voievodul tef an. Apoi s-a rostit polichroniu pentrn domn, apoi
Doamne <I1 prtzete intra multi ani>", i el a binecuvintat pe credincioi. Am ieit din
biserictl, el in mantle i cu cirjil. A coborit in china egumenulul cl toti boierif au venit
sA-1 salute. Apoi s-au tras clopotele in ajunul <zilel de> jol din causa skblitoarei striimutArii moaqtelor Sf. loan Chrisostom. Nol am fost de fata la vecernie, frail privighere.
Dupti ce a sunat ora 10 noaptea, s-au tras din nou clopotele ; noi am intrat in bisericii
1 am isprilvit dimineata slujba utrenieiso.
fost inchinate Galata si Sf. Vineri. Biserica Sf. Gheorghe a mitropoliei a fost construita in seco-
lul al XVIII-lea (N. Sto icesc u, op. cit., pp. 456, 462-463).
88 In textul arab : madina las al-lati hiya al-Bogdan lipseste cuvintul kursi orasul de
scaun, resedintg" pe care insl V. Radu 1-a tradus Jassy, capitale de la Moldavie" (p. 157).
88 Manktirea Sf. Saya din ILO a fos recladit in 1625 de niarele postelnic Ianachi Ca-
32
www.dacoromanica.ro
p. 160
ra> ua spre miazazi <deasupra> careia este zugravit chipul Sf. Saya, potrivit obiceiului tuturor bisericilor din aceast. lark' 92.
Este lung. i catolica"", zidurile i. temelia ei slut masive, cu doua
turle mari turceti", adica asemana.toare turllor de la noi, foarte mari.
Ele gut unice in toata aceasta tail, cad raposatul care le-a cladit, pe nume
11 Kaaba, pluralul arab al cuvintului turc kalpak", In limbs araba kalbak".
vez! N. I or ga si G. B a 1 , L'Art roumain ancien, Paris, 1922, pp. 363-364; N. Grigor a , Stilul bisericilor lui Petru yodel 5chiopul, In Insemniiri iesene" III, 1938, vol. V, nr. 2,
pp. 271 272.
33
www.dacoromanica.ro
bisericile din aceasta lark timpla este impartita in trei parti : partea de
P.
cuscrul lui Radu Mihnea vod5. (N. Iorg a, Inscripfii, II, pp. 137-139; C. I. Car age a,
Ceva despre postelnicul I ane Caragea, in Revista istoricA", VI, 1920, pp. 61-62; I. Pilit t
Postelnicul Ianache, in Revista Arhivelor", II, 1927-1929, nr. 4-5, pp. 234-253 si N. Sto
34
www.dacoromanica.ro
rotunde.
Pardoseala este alcauit din c.'ilmid5., csci de la Brusa pin6 la Moscova, cele mai multe biserici din tara aceasta slut pardosite cu crmizi.
P. 163
mare a fost turnat la Dantig 101; toate au limbile de fier. Toate chiliile
mn.stirii i toate cele ce o inconjur skit f Acute din lemn ca in toate mAnstirile din aceast. tar6102.
Noi am cintat vecemia in biserica mAnAstirii in ajunul dntninicii fariseului i vamesuce a cazut odat ca sArbb.toarea ceior Trei Ierarhi, destinaa pentru sklAtorirea zilei
onomastice a domnului care a c.15.dit mAniistirea cu hramul lor100; de hramul lor se
un praznic domnesc bogatilor i s5racilor adunati cu totii laolalta. Am luat, de asemeuea,
lui
parte la utrenie. //
Sgautarea evangheliei se intirzie pin& la chatarea a saptea i, de asemenea, citirea
sinaxarului. Apoi am iesit de la utrenie, potrivit datinei, chip& ce am skutat toate icoanele.
Ne-am intors la liturghie. Pentru citirea evangheliei, pe care o face diaconul cu o intonatie
loo Acest turn-clopotnitii a fost adgugat chip& terminarea biseridll. Vezi D. Nast as e,
metereze la vechile biserici din Iasi, In Studii l cercettai de istoria artes", 1957,
Tainife
101 Al-Dansika.
1" Afirmatie exageratl ; mgn5stiri1e mari erau c15.dite din zid, cum apune si Paul de Alep
mai jos.
ios Este vorba de mln5stirea Trei Ierarhi, claditii de Vasile Impu. Vezi mai jos p. 47-50.
35
www.dacoromanica.ro
13.
164
pe care de-
intre acest Mustaf a, turc dupa tata i bunic, i Vasile Lupu, despre
111 Daraban ay yengaariya, osta.0 pedqtri. Paul de Alep compara darabanil cu ienicerii
tnrci.
36
www.dacoromanica.ro
sosise intr-o I/ trsur domneasc tras de sase cai suri. L-a poftit pe p. 166
domnul patriarh s se suie, dup ce 1-am invesmintat cu mantia,
potrivit datinii ; iar eu eram asezat tot la 110., tinind cirja in sus. Drbanii,
doi cite doi, au mers inaintea noastf, pin ce am intrat in palat113 care
In limba lor se numeste curte"u4. Trupele erau insiruite lng scara divanului. Domnul patriarh a fost ajutat s coboare <din trasura> ; apoi s-a
urcat sus, in timp ce i se tineau poalele hainei ; i eu mergeam inaintea sa,
dup datin. Tati marii dregtori i-au iesit inainte pentru a-1 primi in sa1au6
dintii, apoi in a doua. Domnul a iesit dintr-o sal <l.'untric5.>, rezervat
lui i i-a srutat <mina> dreapt. La rindul s'au, domnul patriarh 1-a s'rutat pe
frunte, dup datin, i-a dat binecuvintarea i <apoi> ei s-au aezat. Bucuria
pe care o simtea <domnul>, vzindu-1, i dragostea <pe care o nutrea pentru
el > i-a stors lacrimile in dou rinduri.
Noi toti i-am fcut m'tinii116, pini la pmint, i-am srutat <mina>
dreapt, apoi pe cealalt. ; i tot asa <am fdcut> cind am iesit. <Domnul>
37
www.dacoromanica.ro
13.
168
169
joi //, 3 februarie, gazal efendil" sau popa Theodosi128, egumen al 1:aka'stirii Golia, a venit s.*-1 pofteasc pe domnul patriarh.
118 De la gr. uopo6daccvoL (lat. Phyllantus emblica), fruct originar din
combretacee).
India (fam.
118 Kabuli din Kabul" capitala Afganistanului. Este o planta folosit in medicina
(quassia amara).
Megas Logati. Mare logofat era Gheorghe Stefan (1648-1653), ajuns apoi domn al
In textul arab ; mentinut i in traducerea lui V. Radu Gitzel Efendi, lectura gresita.
pentru gazal efendi", care inseamn cintaret la biserica (vezi ed. B. Cior a n, p. 16, nota 1).
138 Baba Todos i. Nu este amintit in documentele vremii.
38
www.dacoromanica.ro
Mandstirea Golia
care se numeste in limba lor mertic12 patru plini albe pentru domnul
patriarh i dou <piini> pentru bietii lui, sase ocale13 de vin ales si alte
patru ocale <de vin obisnuit> pentru bietii lui, o oca de unt topit, o oca
de piine, sase ocale de carne pentru bietii lui, o okiye"131 de lumin.ri de
cear galbena, una de seu, dou drute de lemne pe s.pamink apoi bani133
pentru cheltuielile zilnice ; dac am fi avut cai, ne-ar fi dat orz i fin //.
Mnstirea Maicii Domnului133 apartine doamnei134, sotia domnului,
care a cadit-o de curind dup modelul mingstirii domnului135. Ne-am dus
acolo cu trsura i ne-am inchinat. De departe este foarte frumoas. Turlele,
care sint foarte inalte, sint acoperite cu tabl alb care str."luceste ca argintul, mai ales la soare. Crucile de deasupra sint uriase i foarte frumoase ;
ele strlucesc puternic datorit aurului cu care sint acoperite. Sint mai
39
www.dacoromanica.ro
P. 170
Poloniam. Toata cornisa acestei biserici este sculptata cu arta, iar sub
P. 171
pe dinafara. Si ea <=incinta> are dou porti, una la miazazi si alta la miazanoapte. Se intra in ea <biserica> prin usa de apus. <Biserica> este lunga,
catolica", alcatuit dintr-o singura nav, impartita in doua printr-un perete
si alta usa. Locul unde stau femeile se afl deasupra usiii39 pridvoruluil"
amintit. Are o scara foarte frumoas. <ce vine> din gall si <este> luminata
acestea gilt octogonale. Altarul este foarte inalt, cu trei ferestre lungi,
strimte, deasupra carora sint arcade rotunde. Deasupra <altarului> este o
turla foarte frumoasa, iar intre ttu-la chorosului si turla nartexului se afla
cinci la numar.
Deasupra turlei nartexului se afla prima <cruce> si deasupra turlei
chorosului este a doua <cruce>. intre ele si bolta <bisericii> sint asezate
cloud cruci, iar deasupra turlei altarului se gaseste a cincea. Chorosul are
doua abside, una la sud si alta la nord.
P.
40
www.dacoromanica.ro
145 Despre zugravii care au lucrat la Golia vezi St. Mete s, Zugravii bisericitor romane,
145 Icos. Icoasele acatistului se impart in doug grupe cel istoric, cuprinzind evenimente
din viata lui Isus, l ce! mistic. Vezi O. Taf r al I, Iconografia imnu/ui acatist, in Buletinul Comisiei monumentelor istorice", VII, 1914, pp. 40, 127, 135, 170.
145 Ecaterina Cercheza.
41
www.dacoromanica.ro
173
p. 174
Se spune c pictorul a incasat trei mii cinci sute de piatri. Sus, pe cupola
chorosului, este chipul mare, aurit, al Mintuitorului, iar sus, pe cupola
nartexului, acela al Maicii Domnului. i varul este inlocuit prin lapislazuli, deoarece acesta se gAsete in cantitti mari. //
in spatele jilului domnului, intr-un colt, este chipul lui Vasile voievod15,.
In picioare. El poart o hain cu blan de samur i tine in ,mina sa <chivotul>
acestei biserici ; o infatieaz5. Mintuitorului, care Il binecuvinteaz, avind
In jurul lui ingeri. In spatele s.'u <al domnului> este sotia sa, care e Cercheza
doamnaln, <imbracat cu o hain de> brocart de aun 0 de samur, cu giuva-
fiicele sale, una care este in Polonia152, <iar> cealalt6153 care a fost mAri-
tat de putin vreme cu fiul lui Hmelnitki cazacul. Mai jos de ele se
afl voievodul tefan i cei trei frati ai luil", care au murit in Rusia155,
toti bogat imbrcati ; s-ar crede c chipurile lor slut aievea.
Dup aceea am ieit din biserid. pentru <a ne duce la> mash'. Apoi
ne-am sculat i ne-am urcat in clopotnita mAreat i veche, cum nu se
mai afl alta nici in Moldova, nici aiurea, mai inalt5., mai largi i mai
mare ; este foarte Inalt i trainic. Apoi ne-am intors la mAn5stire
am luat parte la vecernie. In duminica fiului risipitor am ascultat slujba_
In minstirea noastr5,156. //
42
www.dacoromanica.ro
tinopolului 0 de la Ioanichie cel de sus160, si de la patriarhul IerusalimuDe cite ori ispravea marele logof 'am citir ea unei scrisori, <domnul> se ridica de pe jiltul s.0 i i scotea calpacul.
domnul nostru patriarh i-a dat un dar de pret, &Ilea falca de jos a Sf. Vasile
cel Mare, care era galbena, tare si stralucea ca aurul i avea o mireasma mai imbritatoare
decit rhiblimbarul; dintii i maselele famasesera prinse fara sa se clatine. Noi am clipatat
cu greu aceste moaste la Constantinopol de la rudele lui Chir Grigorie, fost mitropolit al
Cezareei. // Am cumparat-o cu drahme i cu aur, precum am cumparat i altele in diferite p. 176
impreuna cu obiecte vrednice de cinstire, relieve ale Mintuitorului nostru Isus Hristos,
moaste de ale sfintilor si de ale vestitilor apostoli, cad se poate gasi once in regina oraselor.
Iata. lista relicvelor pe care le-am cumparat cu aur, la Constantinopol : putin untdelemn, izvorit din trnpul Sf. Dimitrie, putin singe al Sf. Gheorghe, o farima din fruntea
Sf. apostol Filip, vertebrele martirei Anastasia, care a scapat pe oameni de vrajitorie, o
mama a martirului Hermolaos, degetul Sf. Auxentiu, unul din cei cinci insotitori, falca
Sf. Vasile cel Mare, o parte de untdelemn din trupul Sf. Antonia cel Mare si din singele
ltzi Anastasia persanul, <o bucatii> din fruntea Sf. Chiprian si a martirei Paraschiva, o coast
de la cei patruzeci de mucenici, relieve ale Sf. Severianus din Seidjar, din tara noastra,
un deget al arhidiaconului Stefan, un deget al Sf. Teodor Stratilat, singe al Sf. Blasiu,
episcop de Sebasteal" si al <Sf.> Eustatiu martirul, un deget al martirului Mamas, citeva
bucati de piatr de la Golgota cea sfinta, inrosite ea singele lui Isus Hristos, citeva tandar din lemnul adevaratei cruel, de culoare neagra ea abanosul. Le-am incercat bagindu-le
in foc cj s-au faeut asa ca el ; le-am scos, s-au racit si au revenit la starea lor <dintii>.
Le-am incercat // in spa.; au coborit la fund. Eran inchise intr-o cutie rotunda, o lucratura p. 177
indiana, sculptata cu maiestrie lucrare migaloasa si sub ea era bumbac si peste ea
era o stof A de brocart cu fir de aur ; cutia <era> asezat intr-o punga rosie trandafirie.
Chid a vazut-o, <domnul> Moldovei a ramas foarte mirat l apoi s-a bucurat nespus de
mult dmud i-a spus domnul nostril. patriarh : Aceasta este <data> in numele tliu si ea
43
www.dacoromanica.ro
Apoi au ieit impreuna pentru a se duce afara in sala unde era 'batins
o masa domnease cu talere de argint i. de aur, cu lingurite i. cu furculite. El <domnul> s-a aezat in locul de cinste pe un jilt de catifea roie
cu cuie de argint. La dreapta lui, a fost aezat un alt jilt pentru domnul
de argint i de portelan.
p. 179
i urm.
ies Al-afdji, de la termenul turc asci, bucAtar.
167 Tabbak bap:. Megas kellarios inseamnA mai degrabl mare clucer.
176 Al-silihdar wa huwa megas sbatari. Mare spAtar era in aceastA 'creme Constantin Cioapril. 1653) N. St oi cesc u, Diclionar, p. 375.
golea (5 febr. 1651
in Mare paharnic era Alexandra Coci (dec. 1651
april. 1653), nepotul lui Vasile 14upu
(ibidem, P. 379).
17$ 'Arak wa ma al-Fa'ir. Arak a dat in turcA raki (rachiu) ; Fa'ir insemna apA de orz",
adica bere.
44
www.dacoromanica.ro
multe pahare de vin, el <domnul mai> bea un pocal de bere, cci aceasta
era rece ; iar d.up ce il deerta, se punea paharul in ap.' sau i se dddea
un altul. in locul unde se aaz domnul sau fiul s.0 sau doamna i toti
marii dregAtori ai Moldovei, ai Trii Romneti sau cei din tara
cazacilor, se afl intotdeauna o icoan deasupra capului, cu un tergar
cu o luminare care arde mereu in fga icoanei.
Eu tineara cirja i stteam in fata ion cu insotitorii mei 0 Cu preotii
diaconii curtii putini la numlr. Mria-sa domnul a facut semn postelniculuir74, care ne-a condus in sala unde prinzisem ; unul din copiii de
cas. <ai domnului> a tinut cirja, apoi m-am intors i i-am luat-o eu. Se
aduceau mereu <alte> talere pentru a inlocui pe cele care fuseser. puse
<pe mas> ; aceasta a tinut 'Ana seara. El <domnul> s-a sculat i s-a
rostit rug6ciunea pentru <sfir0tu1> mesei, iar domnul nostru patriarh a
binecuvintat pe domn 0 masa 0
luat rmas bun. Am plecat cu trsura la manstirerm.
Cit despre modestia domnului, cunotintele sale, desvir0rea sa, agerimea mintii sale, invttura sa culeas din ckli vechi i noi i turceti,
iscusinta sa in discutie nu ar putea fi intrunite de nici o minte omeneasch1-76.
intr-adevAr, el ar putea fi asemuit cu priraii regi ai Greciei i chiar // p. 180
intrecea, caci cuvintul lui era cu greutate in lumea intreagA din cauza
le Lupu (1652-1653) si ucis apoi de Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Digionar, p. 442).
175 Maniistirea Sf. Saya.
45
www.dacoromanica.ro
13. 181
i venetienii.
toat lumea citea sirbeste ; toate crtile lor <erau serse> astfel. ins
bimba poporului din Moldova 0 din Tara Romneasc este limba romanA.
Ei nu inteleg ceea ce citesc188. De aceea el a cldit pentru ei Hugh' m.'ns-
p. 182
Bi-lisan al-falachi.
188 Adic& slavond, limba oficial& in stat i biseria.
287 Bi'l servi wa huwa al-rusi.
188 Informatia lui Paul de Alep concord& cu aceea a lui BaBie (Ceildtori V, pp. 205 qi
www.dacoromanica.ro
pina> sus, pina la marginea clopotului celui mare ; de acest odgon este
atirnat un ciocan greu de fier. Cind e vremea s bata <clopotul>, o bucata
lunga de lemn iese din // fereastra turnului i <are un arc care>, la cea
mai mica atingere, pune in micare clopotul cel mic atirnat la capatul
<arcu>lui. Este,Anumit vestitor", pentru ca da de veste ca oamenii sa
asculte i apoi se opre0e. Odgonul este tras in jos de nite roti <iar>
ciocanul se ridica i se coboar de pe marginea clopotului; <atunci> el
incepe sa bata i. este auzit de tot oraul.
Sfinta biserica se afl in mijlocul manastirii; ea este <cldita> in
intregime din piatra ftuita, iar pe dinafar este toata // sculptata ca o
m lestrie artistica ce uimete mintea <privitorului>. Nu este nici cit un
deget care s nu fie acoperit cu sculpturi; i. sub streaina corniele de
piatra neagra sint de asemenea sculptate195. <Biserica> are doua turle
foarte inalte. Dup cum e obiceiul la bisericile lor se intra prin dou, ui,
una la miazazi i alta la miazanoapte. Deasupra fiecarei ui este o fereastra foarte inalta .1 strimtd, cu arce rotunde. in zidul dinspre apus, sint
alte dou ferestre cu arce asemanatoare ; in acest loe este o poartal" in
forma de cruce. Sus <pe bolt5.> este infatiata Sf. Treime. Deasupra uii
dinspre apus a bisericii se afla pictura judec5.tii de apoi, mai frumoas
191 Celebra bisericA Trei Ierarhi a fost inceputA in 1638-1639 si terminatA in 1641-1642.
Irezi indeosebi N. Gr i g o r a s, Biserica Trei Ierarhi din Iasi, Iasi, 1962. Restul bibliografiei, foarte bogate, la N. Sto i ces c u, op. cit., pp. 480-485.
in Descrierea bisericii fAcut. de Paul de Alep a fost utilizatl de numerosi autori, fiind
publicatl si separat. Vezi M. Gaste r, Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iasi de Paul
de Aleppo, in Revista pt. istorie, arheologie si filologie", I, 1883, vol. II, fase. II, pp.
415 417.
193 Clopotnita a fost reconstruitA in 1804-1806. Din vechea pisanie rezult& c& a fost
terminara in 1638 (N. Gr ig o r a s, Inscripiia turnului clopotnifel al mcindstirii Trei Ierarhi
195 Despre acest bogat decor de influent& orientall, vezi G r. Ionesc u, op. cit., II,
pp. 32-39, Ion Banateanu, Aspecte ale influentei artei armeano-georgiene asupra artei
religioase romdnesti, in Glasul Bisericii", XXIV, 1965, nr. 7-8, pp. 705-706 etc.
196 Kapu, in limba turc inseamnA poartA, nu cupola cum a tradus V. Radu.
47
www.dacoromanica.ro
p. 133
P- 184
p. 186
<aceste mornainte> fiind acoperminturi din stof6 de matase si din brocart de aur200, lucru imbelsugat2131. Deasupra <lor> se afl candele de
argint sfintite, care ard zi i noapte, precum i sfesnice i luminari.
Acolo sint patru ferestre cu arce rotunde, <cite> dou in fiecare zid.
Se g6seste i portretul domnului i al raposatei doamne amintite, care a
fost pictata inainte de a muri202. Apoi ale celor trei fii203, morti in Rusia
( ?), imbrkati in vesminte bogate, iar pe cap <purtind> calpacuri de
samur Cu surgudurim.
La // stinga ieirii prin usa <dintre tind i nartex> este zugrvit
<chivotul> bisericii pe care Il sus-tine cu mina domnul si pe care slut
cei trei Ierarhi, oferind-o lui Isus Hristos, care, inconjurat de ingerii
si de apostolii lui, 11 binecuvinteaz.
197 La biseria domneascl.
199 Ent aoi xaEpexv (Psalmul CXLVII, 1 l urm.), transcris grasit de Belfour obishore" de la care 1-a preluat Emilia Cioran (op. cit., p. 25). Vezi i descrierea picturii
de Evils Celebi In acest volum, p. 479-481.
Igo Doamna Tudosca Bucioc, moara in 1639.
soo Al-sutura al-dibadj wa al-saras. Vezi N. Iorg a, Tapiferiile doamnei Tudosca a lui
Vasile
103 Ion, fiul Tudoscili, loan si Alexandru, fiii Ecaterinei. Portretele lui Vasile Lupu
ale familiei sale au fost extrase din biserica Trei Ierarhi cu prilejul restaurArii facute de
Lecomte de Noiiy. Vezi descrierea lor la Corin a Nicolese u, Istoria costumului de curte
fn farile romelne. Secolele XIVXVIII, Bucuresti, 1970, pp. 246-248.
1" Surguciu, de la termenul turc srgii9", ornament flcut din pene de strut dispuse
in forma de creastA, pe care II purtau pe cap domnii truilor romitne si dregatorii otomani._
48
www.dacoromanica.ro
p. 187
ca o lucrare de giuvaergiu.
La dreapta jiltului anaintit, in zidul dinspre miazzi, se afl un arc
consoliv mare ale cgrui colonete, acoperite cu sculptur artistic, sint de
marmur alb. Se urc tot pe trepte de marmur. in mijloc se afl racla,
nota 190)
Vasile Lupu a achitat pentru aceste moaste suma de 468 000 de aspri (C. C. G I u-
49
www.dacoromanica.ro
p. 188
p. 189
este atirnat policandrul cel mare, alcatuit din aisprezece bucati, toate
din argint aurit i cizelat cu o arta surprinzatoare. inauntrul ei mai este
un altul in forma de tambur stelat.
in zidurile fiecarei abside sint doua ferestre cu arce rotunde. in fata
u0lor altarului skit patru sfewice de arama galbene, fara seaman prin
desenul i lucratura ion, apoi alte dota mari de argint. De asemenea
catapeteasma are patru serii minunate <de picturi> fr pereche. Icoana
p. 190
Toata lumea spune intr-un glas c nici in Moldova, nid in Tara Romaneasca i nici la cazad nu este vreo biserica comparabil cu aceasta, nici
Sfewicile sale de argint, vlurile sale, brodate // toate cu aun i margaritare, ve0ninte1e, patrafirele, stiharele, potirele, candelele <0> toate
Trapeza21 are o boltd din piatr. Putin mai departe, linga Mi, se afla
208 Biserica a fost zugrAvit de pictorii rui Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov, Delco Iacov-
ley o Pronca Michitin (S. Dr agomi r, Conlribulii la relagile bisericii romane cu Rusia in
veacul XVII, Bucuresti, 1912, pp. 95-98; Al. Lapedat u, Icoanele lui Barnovski vodd
de la Moscova i zugravii Trei Erarhilor din Zap:, in Buletinul Comisiunii Mon. Istorice",
V, 1912, pp. 112-113).
1" DAruit5, de Vasile Lupu (N. Grigor a s, op. cit., pp. 55-56).
210 Actuala sal goticl.
50
www.dacoromanica.ro
crescatorie de peti.
in ajunul duminicii carnavalului am ascultat vecernia in manastirea
noastra i a doua zi, utrenia. Apoi egumenul vestitei manstiri Galataus,
care are hramul nljrii, cldita de voievodul Petrum, a venit s'a pofteasca
acolo pe domnul nostru patriarh. Domnul nostru patriarh s-a urcat intr-o
saniem trasa de patru cai negri, deoarece cazuse multa zapada' i era foarte
frig, incit ni se parea c, ne cad unghiile. Ea <manastirea> se afl la un
ceas i jumatate departare de ora. Cind ne-am apropiat, s-au tras toate
XII. MA.N.XSTIREA
BISERICA>
p. 192
GALATA
Biserica este cl.dit din cramida .1 are dou'a turle zvelte. Are doua
ui, una la miazzi i alta la miazanoapte ; deasupra fiecrei ui este o
fereastra inalta. in zidul dinspre apus sint alte dou <ferestre>, inalte.
Intrind prin ua dinspre apus, in a doua <parte a bisericii> sint patru f erestre mari ; este nartexul, care are o singura cupola. Dupa ce intri printre
cele patru coloane octogonale, cladirea este de piatr pina la choros. Sus,
de a doua turra, se afta atirnat policandrul. in fata coloanei din dreapta
este jiltul aurit al raposatului domn217, cu un baldachin cu o cruce sus
doi vulturi de cele doua parti. Deasupra capetelor lor sint dou coroane
2". Clklirea gcolii, construit de Vasile Lupu pe Ulita CiubotAreasca (Uricarul, VII, p. 188;
216 Refacute probabil dup 1618, cind zidirile din juntl bisericii, inclusiv aflige, eran
risipite" g't stricate (N. Stoicesc u, op. cit., p. 514, nota 115).
917 Petnt Schiopu.l.
51
www.dacoromanica.ro
giuvaer.
sculptate, aurite. titre coloanele din spatele jilului domnului, sint dota
icoane mari i minunate <aduse> din Moscova. Prima este aceea a Sf. Dimitrie
si a calului care calc in picioare calul din Li0S222 ; singele Ii tisneste din
52
www.dacoromanica.ro
p. 195
ridic in form de spinare de cOmil.. Deasupra altarului este o turla, armonioasg. Deasupra ei <sin cinci cruel mari, aurite. Cupolele, acoperisul
coama <acestuia> sint invelite cu tabl, care de asemenea stflucesc. Aceastg
lucrare este din timpul lui Vasile vod., cOci la inceput acoperisul era din
lemn i i s-a dat foc pe vremea tAtarilor226. A fost schimbat ca s nu mai
La Iasi este o baie ridicatg de Vasile vod dup modelul bdlor tur-
imbdat acolo de mai multe ori. El a mai zidit in palatul sat', ling casa
doamnei, inc o baie cu plOci de faiant i o alt baie foarte ingrijit pentru
folosinta ei i a lui, cu marmur din belsug i cu bazine. Apa se aduce din
lac cu harabalele. Cind a fost invins pentru a treia oar& de dusmanii lui <si>
clad palatal era gol, aceast baie a fost incOlzit pentru aga vistieriei. Noi
ne-am imbdat acolo de mai multe ori. De la Istanbul incoace, baia se 'Mal-
zeste cu lemne.
Barnovska.
214 Ctitoria lui Miron Barnovschi, construitA in 1626-1628 Cu hramul Adormirii Maicil
Domnului, intr-un stil deosebit de stilul bisericilor moldovenesti. Pentru am5.nunte vezi N. I o rg a, G. B a Is, L'Art roumain, ancien, Paris, 1922, p. 364, V. R a d u, op. cit., I, p. 194,
223
ping in munte si au ars tirgul nostru Iasi", inclusiv mAnAstirea Barnovschi, dupA cum declarA
Vasile Lupu la 14 aprilie 1652 (Arh. St. Buc., m-rea Barnovschi, 11/3, f. 4-5). DupA Miron
Costin, au ars tot orasul", cu exceptia mAnAstirilor (Opere, p. 133).
2" Baia veche, numitA i feredeul" turcesc, clAditA de Vasile Lupu RITA biserica
Trei Ierarhi (N. Stoicesc u, op. cit., p. 428). Paul de Alep aminteste separat baia curtii
domnesti.
53
www.dacoromanica.ro
<a nartexului> este locul unde stau femeile; apoi se intr in naos.
Gropnita.
Trp6Oecri,
adic liturghia.
54
www.dacoromanica.ro
darniasca domnuluilsis iubitor de Hristos, Vasile // voievod, sanatate i mintuire, impreun 13. 198
cu doamna i cu fiul lui". S-a rugat mult pentru el, apoi a but cupa stind in picioare
dup& aceea s-a asezat, iar noi am ramas in picioare. De cite ori bea, se aseza jos ;
asa <a Merit> pin& la sfirsit.
bolnav.
SA se tie c m'Aria sa domnul Vasile tinea divan in fiecare Zi238, dar
cel // de simbAt era pentru judecarea tilharilor ; el osindea pe unii la moarte p. 199
9.1 slobozie pe altii, cci Dumnezeu cel Prea-inalt n-a creat pe suprafata
pmintului un popor mai ru ca acela din Moldova ; cci toti locuitorii
www.dacoromanica.ro
pentru pedepsirea acelora ale caror crime erau deschise i a celor care
p. 444 faceau rachiu. Tot el e cel care hot5x4te pretul alimentelor //.
mbis Informatia nu concord& intocmai realitAtii ; cei care furau din biseric& sau fAceau
furtusag mare" erau ucisi pentru prima yin& ; ierarbizarea pedepselor de care vorbeste Paul
de Alep se aplica numai la furturile mid (Carie romdfleascd de invaldturd, cl. Academia,
pp. 66-67).
2" Vezi D. Cant emi r, op. cit., pp. 311 si 313, care afirmit adulterele sint rare"
(in Moldova).
2" Informatie inexacta; pentru alcarea moralei se pl&tea asa-numita dusegubinii sau
gloaba pintecelui", care constituia un venit al marelui vornic si al subalternilor s&i (D. C a nt emi r, op. cit., pp. 313 si 317, nota 16). Nici Cartea romtineasca de itivtticIturil nu prevede
224b" In anul 1653 Pastele s-a serbat la 10 aprilie ; deci lunea spolocaniei <= sp&larea
vaselor> a c&zut la 21 februarie.
2" Muhtasib, dreettorul insArcinat ea controlul mAsurilor si greutatilor. Despre pedepsele
aplcate celor ce foloseau mAsuri false vez Cartea romdneascli de invcIlitturd, p. 60.
56
www.dacoromanica.ro
S.' se tie c5. in toate aceste taxi femeile vmd cu amanuntul toate
alimentele.
lit mlnIstiri ei au f &cut o toaci de lemn nou&us. C'nd a sunat ceasul al optulea,
paracliserul a lovit-o de trei ori. Am intrat in bisericl i s-a citit <rugciunea> ceasului
al treilea247. La sfirsit a iesit, a lovit <toaca> de trei ori i s-a oprit ; apoi din non <a
lovit> de trei ori pentru a vest ceasul al saseleaus ; apoi a iesit, a sunat de trei ori
s-a oprit ; apoi inca de trei or l s-a oprit ; irle& de trei ori, in total de nouit ori, pentrn
a vesti ceasul al noullea249.
Ciad a fost la Periciri", s-a urcat In clopotnit, a lovit toaca de lemn cea obisnuitl,
apoi clopotul ce! MiC266, pentru a vest slujba vecerniei. Au f Acut la fel in tot timpul postului.
Toti negustorii greciul veneau cu sirguint& la slujba 6easurilor pin& la sfirsitul vecerniei,
In tot timpul postului. Apoi am iesit din biseric& i ne-am intors dup& dou& ceasuri. Apo
.au inceput slujba pavecernitei celei mari. In timp ce rosteau canonul sfintului Andrei
Cretanu1152, cele dou& coruri 31 cintau psalmodiind. Cititorul slujbei pavecernitel zicea : O
hului>, toate femeile lor ingenunchiaza, cit trece el ; fac astfel in tot timpul postului. i marti
ne-am dus la biseric i am facut la fe!; i seara. Miercuri toate mlnstirile i cei mal multi
din negustorii grecii53, i chiar i domnul, sotia lui i toti cei de la curtea lui, de la boierilau
pina la copiii de cas1256, au postit in toate aceste trei zile si nu au intrerupt postal decit
miercuri seara dup& liturghia mal inainte sfintitl. Nu se bea vin debe in aceast
nici in tot timpul postului, afar& doar de simbIt l dnminic& In aceast& miercuri, seara,
au tras clopotele ceasurilor, intii la ora a sapteam ; paracliserul iesea ca sl sane de trel
ori, de fiecare ceas phi& Ia sfirsitul fericirilor". El s-a urcat atunci iii clopotnit, a b&tut
toaca de lemn, apoi a tras <clopotul> cel mare, adicil clopotul de bronz, pentra a vest
liturghia inainte sfintit.
246 Nakus al-chafat.
247 Ora 9 dimineata. Paul de Alep foloseste orartil in vigoare in Orient, imprumutat din
vechiul Testament, ziva fiind cuprins& intre orele 6 si 18 ale noastre, lar noaptea intre orele
18 si 6 dimineata.
246 Ora 12.
242 Ora 15.
246 Nakus al-saghir.
267 Bazargan al-rum.
242 Xanun-alAhritii. Canonul lui Andrei Cretanul se ateste in prima silptAmin& a postatui mare.
263 Tudjdjar al-rum. Aici termenul arab iudjdjar" inlocuieste cuvintul persaxi bazargan".
244 Al-boyovariye, pluralul arab de la cuvintul boyar = boier.
Awlad al-chazana.
57
www.dacoromanica.ro
Au inceput apoi liturghia si ciad s-a ajuns la S& se indrepteze rugiicinnea mea inaintea
ta, <Doamne>"888, preotul a cintat-o mai intii in altar, apoi cele don& coruri au cintat-o
pe rind de patru ori, dup& care preotul a reluat-o pentru a sasea exg. ping, la mijloc, lar
ei au sfirsit-o afarl <in curte>.
Cititorul profetilor nu face niel o metanie in fata usilor altarului, ci numai inaintea
domnului nostru patriarh. Cind preotul a iesit cu epitrahilul, n-a ajuns phi& la choros, ci
P. 446 a iesit prin // usa dinspre miaz&-noapte si a intrat <trecind> printre sfesnice si icoane prin.
usa domneascA.
Acest rit despre care am vorbit este cel care se urmeaz& in tot timpul postului. Ins& In
tara noastril nu se asteapt& pin& la ridicarea perdelelor.
In sAptAmina aceasta, negustorii veneau in fiecare sear& la bisericit in timpul slujbel ;
si ei ii dadeau bani ;
clici in biserica mAnAstiril sfintului Saya s-o p&zeasc& Domnul 1 negustoril sint singuril
p. 447 // care vin sii. se roage, iar printre el sint multi oameni insurati.
'lid <un fel de> religie; sint cretini doar cu numele. Preotii lor sint cei
dintii care ii incep ziva la crima. E ceea ce am vazut in tara Moldovei.
Cit despre Tara Romnease, Domnul sA dea viat locuitorilor ei pentru
evlavia i. cump6tarea lor !
258 Al-kinonikon de la termenul grec xotvconx6v, verset din Psalmi, cintat indatit dup&
predicA, cind se sun& clopotelul in altar.
259 Procynitar.
www.dacoromanica.ro
must de mere264. lar pentru noi domnul a pus sa ni se dea, <in zilele de>
miercuri i vineri din post 9i in timpul acestei prime saptamini, bere
mied265, caci in toata aceasta tara nimeni nu bea apa goala, afara doar
de citiva.
Sesamonu1262bi8 macinat, uleiul de sesamon i sesamonul boabe le slut
cu total necunoscute ; negustorii greci sint cei care aduc din Turcia europeana
untdelemnul, maslinele, icrele tescuite, caracatita, zeama de lamiie, nutul,
orezul i fideaua i altele de acest fel. Plateau ocaua de ulei o jumatate de
piastru, cea de masline un sfert de piastru, ocaua de icre tescuite un piastru
un sfert <de piastru>, cad locuitorii din toata aceasta tara, in afar de
cei bogati, nu le cultiva 9i nu le cunosc. //
XV. LEGUMELE
p. 448
I PRODUSELE <MOLDOVEI>
tea> nu cresc deck dupa Pa9te, caci in tot timpul postului ninge mereu
ziva 9i noaptea, iar dimineata pmintul este tare ca piatra ; mai ales rimile
sint inghetate. Cind rsare soarele 9.1 ziva se mai incllze9te, zapada se topete
9i se schimba intr-un noroi gros care ajunge pina la genunchi. in manstirile 9i in casele celor bogati sint adincituri266 mari boltite, din piatra, numite
In limba lor pivn4e262, unde pun butoaiele cu vin ; acolo sint 9.1 locuri pentru
e nevoie, ridica de acolo dupa vointa 9i le maninca, mai ales in timpul postului. in manastiri, dupa cina de miercuri seara, se poste9te pina vineri
seara.
Am intrat
252
13inimdja wa binisa.
59
www.dacoromanica.ro
In prima simbAtA, de dimineatA, am iesit de la utrenie, apoi s-a tras clopotul cel
mare duplL ceasul al treilee"; nu s-a iesit de la liturghie decit aproape de ceasul al ciadlee". In ziva aceea au adus multe farfurii cu colivA, cu miere si cu mirodenii in cinstea
Sf. Teodor martirul. DupA liturghie, preotul a iesit <din altar> ca sit tAmiieze ; dupA aceea
s-au cintat troparele sfintului, apoi <s-au rostit rugAciunile> pentru morti, lar domnul nostru
patriarh a citit rugliciunea pentru colivit si s-a rugat pentru cei care o aduseserA in cinstea
mucenicului, cit sl pentru odihna mortilor lor.
vt,, Dupti ce le-a impArtit anafurit si dupli ce au sArutat icoana martirului, <credinciosii>
s-au intors la stranele lor pentru ca toti acei care adusesergt farfuriile <cu cony* a& se
poet& infltisa inaintea domnului nostru patriarh care lua pe rind putinA coliv cu o linguritl
de argint sau de Rides. <Acestia> mergeau apoi pe rind la cei de fatA, pin& la cel din
urmA. Apoi domnul nostru patriarh a iesit in.aintea lor, la usa bisericii, ca de obicei ; a
binecuvintat pe credinciosi in timp ce acestia ieseau In tAcere, doi cite doi, pin& ce au iesit
EN
toate femeile.
p. 450
llrau toate ca niste regine, serioase /1 si cucernice ; tinerele fete nu treceau inaintea
femeilor in virste"; acestea mergeau intotdeauna inainte, dar cu cita rAbdare si cu en&
credint.1 Nimeni nu era nerndator, niel nu cirtea. In duda frigului si a inghetului, toti
stAtean in picioare, cu capul gol, fArA ciciulli, intr-o liniste si o tIcere deplinA, de la laceputul ping la sfirsitul slujbei : toti, copii sau femei, ca si cei axed, mergeau cumpAtat si
In tAcere in bisericA, f Acind multe mAtAnii.
Simbetele, fie in timpul postului, fie in timpul anului, el <credinciosii> nu se imbulzesc
sli la anafurgt, niel sii, sArute icoanele, niel sgt las grAbiti, elles doi cite doi.
Dar, far& indoialA, dacA Dumnezeu, In dreptatea si echitatea lui, 1-a lAsat <pe Vasile
voievod> in domnie pin& scum, este pentru ca <a vrut sa-1 asplAteascA>. Si In aceastit
zi, dupti liturghie, am sArutat fruntea sfintului Iacob Intercis, care este imbrIcat in argint
care e inchis intr-o rada din acelai metal. Aceste moa.gte slat ale acestei tuAn5stiri, ca
i degetul sfintului martir Teodor. Am plecat la mas5. i am b5.ut vin.
si
170 Contradictie cu cele spuse cu citeva Pagini mai inainte, unde femeile erau acuzate
de lipset de snail.
60
www.dacoromanica.ro
Apoi s-au tras clopotele i in dimineata primei drminici a postului ne-am dus la biserica.
Nu s-a f twat procesiunea icoanelor in timpul cintarii Sfinte Dumnezeule", cum e datina
la noi, ci s-a pus icoana pe tetrapodul acoperit ca o broderie i in tot timpul rugaciunii
sau cintrfi Thata suflarea <sit laude pe Domnul>", domnul nostru patriarh a coborit
s sarute icoanele si mal ales cele puse la iconostas. Toti cei de fatit au facut la fel si am iesit.
Dup dou ceasuri sulgerul amintit a sosit cu trsura domnului, csptusit cu postav rosu, impodobit cu galoane de argint i tras de sase
cai roibi. In acest echipaj am sosit cu odjdiile noastre la aceast m'n.stire Galata.
Intrind in bisericit ne-am invesmintat in odajdiile noastre, noi i toti egumenii mama.stirilor, cad acestia slut tinuti sa slujeasca, liturghia pretutindeni unde se duce domnul
si asculte sfin' ta slujba. Apoi au venit sa ne spina sa invesmintam pe domnul nostra
patriarh, caci mariei sale domnului nu-i place ca slujba sit tina prea malt. i noi am iesit
din altar.
lata ordinea urmat la slajba. Ciad les, toti egumenii l preotii poarta pe iilinile lor
unele odajdif ale domnului nostril patriarh, de la stihar pina la naitrit, // l toti se aseaza p. 452
In jurul lui. I,a dreapta domnului nostril patriarh statea gazal effendi"2", egumenul mamastirii Doamne1224 si la stings lui egumenul manastirii Sf. Saya. Ei primeau odajdiile, una
dupa alta, si ne ajutau sit-1 invesmintam pe domnul nostru patriarh. Faceau tot astfel
ori de cite ori domnul nostru patriarh slujea liturghia. Noi acoperisem mitra ca un val
de aUr272 si nu am descoperit-o decit in clips cind a pus-o. Dupa ce domnul nostra patriarh
a fost invesmiUtat cu odajdiile sale, s-a asezat in jiltul lui i indata s-au tras toate clopotele
pentru a vesti sosirea domnului.
271
272
Wakilahu.
loan sulgerul.
textul arab : Gazel Efendi.
Dayr al-Domna, adici Golia.
Bi mahrama altin.
273 In
272
61
www.dacoromanica.ro
Pe clnd intra pe ua mAnAstirii, dof din arhiereif care slujeau au ieit cu luminki, far
ceilalti diaconi 0 preoti cu cAdelnitele mergeau inaintea domnului nostru patriarh. Bi s-au
avezat in rindurf in al ara portif bisericii. La stinga domnului nostm patriarh satea un preot
cu un vas de portelan in care era agheazm5. 0 (un fitoc> de busuioc ; la dreapta lui stAtea
un alt preot purtind evanghelia, far domnul nostm patriarh tines crucea in mink ateptit' Id
venirea fiului domnului, voievodul tef an.
pentru c noi nu tiam care erau regulele practicate in prezenta domnilor277. Apoi domnul a inaintat.
Domnul nostru patriarh a ieit inaintea lui, i-a dat evanghelia apoi
crucea s le slrute, l-a aghezmuit pe el 0 pe fiul lui. El i-a binecuvintat
o data' 0 a doua oar 0 diaconii i-au tmiiat. Apoi noi am intrat in biseric
inaintea domnului ; el a intrat la rindul sau 0 s-a dus s se aeze in fata
jiltului su ; a flcut semnul crucii, s-a intors la dreapta, inclinindu-0 capul
inspre cei de fat, care s-au plecat cu totii in fata lui. S-a urcat apoi 0 a
stat in picioare ling jiltul acoperit in intregime cu catifea ro0e. Tot
astf el a fcut 0 fiul su. Domnul nostru patriarh i-a binecuvintat a treia
fata <domnului>, // nici chiar la masd. Diaconul a tmiiat apoi u0le altarului
0 icoanele, dup care s-a dus s.'-1 tmiieze <pe domn> in jiltul lui ; a tmiiat
auni-ne i ne railuiete". Inc5. ne rugAm pentru inaltul domn, de Hristos iubitorul, binepAzitul
= Spgtlitlil.
279 Cf. M. Costi n, Opere, pp. 238, 388.
278
www.dacoromanica.ro
de Dumnezeu, domnul loan Vasile voievod i pentru regina sa, sosia sa, doamna caterina,
l pentru principele, finl s.u, tef an voievod220 ; pentru el iti cerem pace, sntrtate i mintuire
<vesnicgt> i ca domnul Dumnezeul nostri s sprijine intru totul pe domn i s5.-1 ajute in
toate treburile lui i s zdrobeasc sub picioarele lui pe tot dusmanul si pe tot potrivnicul I"
Intotdeauna and domnul intra in bisericA, diaconul ii tmlia, rostind aceleasi ruglciuni,
potrivit datinei lor. Copii de cas de la curte erau toti in hain.e de postav rosu i stAteau
intotdeauna in picioare in cele dou abside. In absida din dreapta, ei cintau greceste221,
si in cea din stings, pe romaneste222, cintind impreung i pe un ton care mica inimile
o rscolea sufletele. Dup5, Mania rostita de diacon, ei au psaimodiat de mai multe ori
alternativ : Doamne miluieste"2" ; apoi preotul a rostit incheierea si a sfirsit slujba.
de cas de la curte // au rostit polichroniu pentru domn, pentru sotia i fiul lui, potrivit p. 455
datinei. Diacon.ul a Ricut apoi o usoar plecAciune in fata domnului, in fata fiului lui, in
fata domnului nostru patriarh, inainte i dup litanie, potrivit obiceiului s.u. Apoi diaconul
stat in picioare, cu faSa aplecat care patriarh, spunind : binecuvin' teaza, stApine"284.
Preotul a inceput liturghia si la fiecare Doamne miluieste" tunerii cintau : Doamne
miluieste" ; de o parte cintau in greceste, de cealalt cintau in romaneste ; diaconul s-a
aplecal spre ei pentru a-i sa1uta si a intrat deandkatelea in altar ; i noi am flcut tot
astfel, dar tremuram de emotie.
Dup5. cintarea fericiti cei _285", am iesit pentru vohod" <intrare> i un diacon
mergea inaintea noastrA purtind un sfesnic cu trei brate, dup5. datinA ; un altul purta o
lar eu duceam evanghelia. Domnul nostru patriarh a coborit atunci din jiltul
s5.0 i, asezindu-se sub policandru, a binecuvintat vohodul." (intrasea). Potrivit obiceiului,
eu m-am indreptat spre dona, i-am dat s skate evanghelia i i-am skutat mina dreaptg,
ca si pe aceea a fiului sau ; apoi <am skutat> mina d.omnului nostru patriarh i am intrat
inapoi in altar. Chid domnul nostru patriarh a rostit Miluieste-ne", el s-a intors cltre el
<care domn>, 1-a binecuvin' tat mai intii pe el, apoi a binecuvintat pe fiul su, ca si pe
silihdarul <spltarul> lui, i suita lui, apoi a srutat icoanele potrivit datinei i a intrat
pentru a tmiia in jurul altarului. l nu a t5milat // usile impkkesti, a:el nu e obiceiul p. 456
in vecii vecilor", ci a iesit pentru a le binecuvinta cu sfesnicul
la sfirsitul <cintarii>
cu trei brate <= tricherul>, iar tinerii de la curtea domneasel au cintat : sfinte Dumnezeule"
pe o melodie foarte dulce, pinA ce au rostit : putere". Dar nici domnul nostru patriarh,
nici preotii dinluntrul <altarului> nu au rostit acest cuvint ; ei nu au rostit nici Intru
multi ani". Diaconul a iesit purtind evanghelia ; de departe a f Acut o plecAchme usoara
pentru a saluta pe cei de fata si a citit pericopa evangheliei send sub policandru. Dup5.
285 Natalib min adjallu'l malik, al-muhibbu'l-Masih, al-mahfuz min Allah, el-Efendi Yoanu
harematihi al-Domna Katerina tva'l-malik ibnuhi Stafanos voyFasili foyfoda,
voda
281 Bi'l-rumi.
282 Bi'l-falachi.
www.dacoromanica.ro
ce au sfirsit, s-a indreptat citre domn i citre fiul lui i le-a dat <evanghelia> si o siruter
apoi le-a sgrutat mina.
In timpul tAmlierii, la dntarea heruvicului, domnul nostril patriarh a iesit din altar
cu cgdelnita; s-a asezat intre sfesnice, a tAnaliat pe donan si pe cei de fati, apoi s-a intors
ca si tAmiieze usile altarului i icoanele si a intrat <din non in altar>. u am iesit cu
sfintele darurii". S-a intins atunci in fata jiltului domnului un covor de mAtase cusut
aur, avind In mijloc un motiv de catifea rosie ; s-a intins si un alt covor de aceeasi formn,
dar mai naic, in fats jiltului fiului sAu. Ei <amindoi> au coborit i s-au Inchinat ping la
pmint pe ele. Cind am ajuns lingi ei, m-am intors spre ei, potrivit datinei, spunind:
pomeneste intotdeauna, Doamne Dumnezeule, in impgrgtia ta cereasen pe domnul 10
Vasile voievod, pe sotia sa, doamna Ecaterina, si pe fiul sgu. Stefan voievod"27. Preotul
care ducea potirul a fgcut tot astf el. Domnul nostru patriarh Ii scosese mitra pe care unul
p. 457 din preoti // o ducea in fata <sfintului> trap, potrivit datinei lor fiecare ducea cite ceva
In minA, chiar i numai un liturghier.
Dormaul <ti.rii> fiind de fati. dupg cum am spus
<preotul> a fost silit si. scurteze
slujba. La kinonikon" domnul a coborit s sirute icoanele dupg obicei i fiul su dupn
el; s-a urcat apoi din nou in jiltul siu.
Sit se stie el atunci du' d preotul rosteste rugiciunea binecuvinteazil, doamne, pe
cei ce te binecuvinteaz1"288, el pomeneste intotdeauna pe domn, pe sotia lui si pe fiul lui,
cum se face in toati aceastg tara, din Tara Romaneascg si de la cazad ping la Moscova.
Apoi a iesit domnul nostru patriarh, preotul i diaconul ca sg tAniiieze tava cu coliva domneas-
ci, care fusese adusii de dona, impreunn cu un vas de argint cu vin. Era obiceiul lui ca,
atunci cind asculta liturghia, s dea el totul, ca i ospgtul de la masa lui.
Dorunul nostru patriarh a rostit o rugnciune dupg obicei asupra acestor daruri s'a s-a
rugat pentru el, pentru sotia lui i pentru fin! lui. Apoi domnul a coborit din jiltul
a primit din mina lui anafura, ca i fiul su, apoi s-au asezat In jilturile lor ; apoi ceilalti
boieril" i dregatori de frunte au venit, unii dupa altii, s primeasc de asemenea <anafura>
si au sirutat icoanele, dupg obicei. Preotul a iesit atunci ca o alt tavg si a impArtit
anafurg celor care erau afarn. Apoi s-a adus tava cu colivg inaintea domnului.
p. 458
Donanul nostril patriarh, arhiereii i ceilalti preoti au pus rnlinile pe // colivg, apoi
patriarhul s-arugat indelungpentru domn care ("Muse aceste daruri. Domnul nostru patriarh
a luat apoi primul din ele, pe urm domnul l fiul lui, ca i cei care eran de fatil. Au
288
wa'l-djasad.
287 Yadhkar al-Rabbi al-Ilahu al-malik Ivanu Fasili Foy'oda wa harematahu al-Domna
Katerina wa waladahu Stafani Foyfoda fi malkutahu al-samawiyya kullu hin.
288 Baraka al-ladzina yabarakunaka yarabbi.
288 Al-boyoraye.
64
www.dacoromanica.ro
pina la usa bisericii. A ramas acolo pin& ce a iesit domnul ; atunci 1-a binecuvintat potrivit
Apoi <patriarhul> s-a urcat cu domnul mai intii intr-o sala retrasa,
unde au vorbit pin s-a pus masa ; dupa aceea s-au indreptat spre trapez5..
Dup cum am spus, ori de cite ori domnul asculta liturghia, bucatele
seobis Despre acest mare iaz, format din stavilirea Bahluiului, faz ce se intindea ping
sub zidurile curtii domnesti, vezi amanunte la C. C. Giuresc u, Istoria pescuitului fi a
pisciculturii in Romdtria, I, Bucuresti, 1964, pp. 151-152.
9
Efendiko.
65
www.dacoromanica.ro
13. 459
p. 460
mai bun decit cea din celelalte orae ale acestei tri.
In a doua simbAtA din post, am slujit liturghia, iar seara am cintat vecernia.
dimineata celei de a doua duminici am slujit liturghia in biserica mAnAstirii. Miercuri, in
cea de a treia sAptArninA a postului, adicA. la 9 martie, sArbAtoarea celor patruzeci de
mucenici, am iesit de 14 liturghia mai inainte sfintitA dupl ceasul sapte i jumAtate, adici
p. 461 numai cu o jumAtate de ceas mai putin decit de obicei. -
Elinainta incet pail ce a ajuns inaintea tetrapodului pe care era evanghelia, asezat sub
policandru ; tetrapodul era acoperit cu un covor de catffea bordatA cu tiv de catifea verde
si cu ciucuri pe margine. Preotul a pus acolo tava, a luat cAdelnita din Hinile diaconului,
2" Biserica Sf. Paraschiva sau Sf. Vineri, ctitoria marelui vomic Nestor Ureche, ante
1610 (N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 477).
296 MAnAstirea Sf. Arhangheli, construitA de Isac Balica hatmanul (1586-1587), cunoscutA
din secolul al XVIII-lea sub munele de Prumoasa (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 446-447).
296 Biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui $tefan cel Mare (1491-1492), (N.
esc u, op. cit., pp. 467-470). Vezi i descrierea lui Trifon Korobeinikov in vol. III alStoces
colectiei de fatA, p. 352.
297 La 1490.
66
www.dacoromanica.ro
a tilmliat de jur imprejur, cintind: Crucii tale ne inchingm..."300 ping, ce a sfirsit ocolul;
el a cintat-o a doua oar pint" ce s-a sfirsit al doilea ocol, apoi a cintat a treia oarit, ping.
ce a ocolit a treia oarit. Atunci domnul nostru patriarh a coborit, a fttcut trei =AMU'
mari inaintea crucii, a sltrutat-o, apoi a binecuvintat credinciosii cu cruces, potrivit datinei.
Dupg el, au izttrat egumenii, preotii si lumea cealaltg, doi cite doi, si au f6cut la fel.
Am iesit din bisericl. Ca de obicei, in seara de ajun, domnul a dat de stire patriarhului s se pregracasc5. // all slujeascrt liturghia a doua zi la mlnIstirea doamnei, mAntistire P. 462
despre care am vorbit mai sus. El i-a trimis apoi o trAsurii cu sase cal murgi si am plecat.
Intrind in biserictt ne-am imbrrtcat in odAjdii, dup obicei, si 1-am invesmintat <pe patriarh>,
am slrutat cruces mare aurit inAuntrul clreia este o bucatii neagrtt din crucea cea adevArat5. a Donmului nostru Isus Hristos. Aceast relicvgt este a Sf. Munte <Athos>801, lar
documentul care constaa autenticitatea lemnului <adev&ratei cruel) se aflet in aceastif
mAttbstirem, cAci cele dou mAniistiri ale domnului au fost inchinate Sf. Munte. Egumenli
Seara, in ajunul celei de a patra dittninici din post, domnul i-a trimis vorlA domnu/uf
nostru patriarh sa se pregaeasc sl slujeasa. liturghia // la mAngstirea Barnovschi. Dimi- P. 463
neata, dup utrenie, i-a trimis tr5sura, lar el <patriarhul> s-a dus la aceastg mgastire;
noi 1-am invesmin' tat cu Sfintele odAjdii. Apoi s-au tras clopotele si donutul a sosit en un
alai si mai mAret si mal frumos decit inainte; 615.rea pe un cal turcesc sur, acoperit cu
brocart de fir de aur impodobit cu nestemate.
I-am iesit in Intimpinare, dupil obicei, si, intrind <inapoi in bisericgt>, am terminat
liturghia. In ziva aceea am citit evanghelia, dupii aceea i-am dat cartea s o siLrute, 1-am
sArutat mina dreaptA, ca si pe cea a fiului lui.
In toate aceste tiri, oamenii se mirau mult de felul nostru de a citi grecete,
Trpoaxuvccetttevot."
67
www.dacoromanica.ro
dupg fiecare sutA de Mai el se oprea. Apoi au tras de mai multe ori toate clopotele de
aramit; apoi am intrat in bisericA. Preotul a inceput sit tAmiieze in tgcere, Mr& s inceap5,
slujba ; el s-a oprit sub cupolg s'l a rostit : Binecuvin' teazg, stgpine"307. Apoi, a sfirsit
tiliniierea domnului nostru patriarh, a intrat in altar prin usile impArgtesti si a rostit :
SlavA Sf. ... <Treimi>"308, dupg dating.. Domnul nostril patriarh a rostit fase psalmi
fArg sg spunA Sf. Dumnezeule", la inceput trei topare, apoi aleluia" si trisagion"309.
S-a rostit o cathismg"s" a psalmilor s'i Miluieste-mg, Dumnezeule"sn, apoi au inceput
canonul, <care era> in intregime pe o melodie armonioasg.
Este obiceiul in aceastg tara ca proestosul s rosteascA psalmii de dimineatA, apoi
Slav tie celui care ne-ai arAtat nouA luminA" si Slavg intru cel de sus lui Dumnezeu"
si O Hristoase, lumina cea adevAratA", apoi psalmii vecemiei fi Luming linA", apoi
Invredniceste-ne <Doamne>" si Acum slobozeste pe robul tgu" si luminihdele. Slujba a
inceput la primul ceas, dupg dating ; s'i am iesit de la slujbA dupg ceasul al saselea din
noapteau.
Dupg amiaz ei au slujit liturghia mai inainte sfintitg si au pus pe tetrapod icoana
Bunei Vestid, care trebuia si se serbeze a doua zi. Domnul nostru patriarh a coborit, a
p. 466 sgrutat-o, dupg obicei, ca si toti cei de fatg,. Dupg ce // am primit anafura, ne-am dus sg
ne asezitm la masA si am bitut vin.
GI
Chalkokondylas (ed. Bonn, p. 467, trad. V. Grecu, Bucuresti, 1958, p. 267), aflatA in Georgia
sau Iviria.
306
207 Kirie eblodjison (xAtol.s sa6r.gov). In realitate: Binecuvinteazg, prea fericite pArinte".
sae In textul arab A6Ca ,rt rlytc,c [rpick8cc]. In realitate : Slav& sfintei celei de o fiintii
si fAcgtoare de viatA si nedespArtitg Treime".
68
www.dacoromanica.ro
In timpul serii nu s-a f Acut slujba vecerniei si nu s-au tras clopotele, dar vineri, la
miezul nop, au sunat clopotele. Am intrat in bisericA si a inceput slujba vecerniei celei
maxi si chip& Miluieste-ne pre noi, Dumnezeule, dupA mare mila ta" au inceput litia".
Au asezat cinci piini, un vas cu untdelemn, un vas cu yin I unul cu gnu i dou sfesnice
pe masa asezati dedesuptul cupolei.
Dupl ce a tAmliat, diaconal a rostit rugAciunea de la vecernie : Mintuieste, Doamne,
poporul tAu..." etc. si a tAmiiat de jur imprejurul piinflor ; a luat una si domnul nostru
patriarh a binecuvintat-o. La utrenie, au inceput cei sase psalmi f ArA sA mal rosteascl:
Sfinte Dumnezeule" l celelalte trei tropare, apoi au rostit Dumnezeu este domnul ...",
psalmii i canonul. I nu au rostit cntecele de slavA, cl in locul lor au rostit: O sfintA
FecioarA, melca lui Dumnezeu, miluieste-ne pre noi". Dup5. Toat suflarea <A laude pre
Domnul>", domnul nostru patriarh a coborit, a arutat icoana Bunei Vestiri, ca i toti cei
de fat& Am iesit devreme de la utreniem.
Domnul a trimis din nou vorbA patriarhului s5. se pregAteascl ca sA slujeascA liturghia
In biserica sfintului Nicolae de ling& Curte, cunoscutA sub numele de biserica domneascAm.
I-a trimis trAsura sa si am plecat. j Ne-am invesmintat cu odAjdiile noastre, am hives- p. 467
min' tat si pe doranul nostru patriarh si am inceput slujba potrivit dorintei domnului. Am
rostit: BinecuvinteazA, stApine" i preotul a spus : BinecuvintatA este <impArAtia>..."
Au inceput psalmul vecerniei: BinecuvinteazA, suflete al meu, pe Domnul", ectenia
stihurile cunoscute cu Doamne miluieste I"; apoi domnul, care venea pe jos de la curte,
a intrat in aceast5. clipA. Nu ne-am dus in intimpinarea lui, ca de obicei, pentru ca
incepusem liturghia, dar and s-a asezat in jiltul lui, patriarhul l-a binecuvintat, ca
pe fiul lui, de douA, trei ori, apoi am sfirsit liturghia. Am mincat colivA domneascA
dupil ce s-a sfirsit, patriarhul s-a rugat pentru domn si am Whit vin. Domnul a stat in
picioare lingA jiltul slu asteptind ca domnul nostru patriarh sA-si scoatA odAjdiile i sA-1
invesmintAm cu mantia, potrivit datinei. Patriarhul a iesit inaintea lui ca sl-1 binecuvin' teze
talerele de la bucatarie sus, <in sufragerie>, bateau toba, sunau din trimbita
cintau din fluier. in aceasta zi a fost multa veselie ; muzica imparateascam
anotimp ei aduc lmii din Rumelia 0 le pun. // in pivnite, invelite in hirtie. p. 468
0 oca de rodii aduse costa o jumatate de gro, caci nu se gasesc deloc in
acest tinut.
313 Al-utrurn.
69
www.dacoromanica.ro
n ajunul simbetei Acatistului, nu s-au tras clopotele si nu s-a slujit vecernia ; dar
dupa ce a sunat ceasul al saptelea al serii, au slujit vecernia cea mare si au batut toaca
de trei suteh de ori, dupa cum am spus, apoi s-a tras clopotul cel mare de o mt de ori.
Dup5, ce a tamiiat preotul, s-au citit psalmii diminetii i dupa ce s-a rostit : Dumnezeu
este Domnul 1" i cathisma psalmilor, au asezat tetrapodul acoperit cu un covor in fats
icoanei sfintei Pecioare i dupa ce s-au aprins huninarile din sfesnice, domnul nostru patriarh
a coborit din jiltul sat' si-a pus epitrahilul i omoforulen si a rostit sase icoase din acatist,
dup care s-a urcat din nou In ji1ul sau. S-a rostit apoi a doua cathismi a psalmilor,
apoi episcopal a rostit alte sase icoase
ei repetau irmosul
preotul care slujea a rostit dupa el alte sase icoase. Ei au cintat i canonul, fara cintarea
de slava, i invocatia O, Male& a Domnului, miluieste-ne". Apoi am iesit de la utrenie
dis-de-dimineata.
In ziva aceea, simbata acatistului, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in biserica
Si. Saya, pentru negustori. A fost o liturghie solemn& si am facut slujba in intregime.
Dupa ce am iesit de la liturghie, era aproape de amiaza ; 1-am invesmin' tat <pe
P. 469 patriarh> cu mantia, dupa obicei, i am iesit din biserica. Au mers inaintea // lui cu luminari
ping la cimitirul din afara bisericii, caci un om 1-a rugat pe domnul nostru patriarh,
d:
Taal meu, inainte de a muri, a lasat cu limba de moarte : la trei ani dupa moartea
mea, s deschizi mormintul meu i s privesti de fat& cu un mare dregator i, daca este
un patriarh, sa citeasca asupra mea molitva de dezlegare". Noi i-am pus atunci epitrahirul
omoforul si el <patriarhul> a inceput slujba.
binecuvin' tat e Dumnezeul nostru", apoi sfinte Dumnezeule" si au cintat troparele mortilor.
Diaconul, imbracat in stihar, a tanaiiat pe toti cei de fata cu o cadelnita de argint
qi a rostit : Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupl mare mila ta", apoi pentru odihna
sufletului robului lui Dumnezeu cutare, care s-a mutat de la noi", ping la sfirsit. Domnul
p. 470 nostru patriarh a rostit // rugaciunea mortilor : Dumnezeul duhurilor ..." Apoi s-a sfirsit
slujba si am stins luminarile. Toti au luat coliva i noi ne-am rugat pentru raposat.
Ii Al-batrasil wa al-omoforon.
ail Ai-sichorochati, de la utyac.Spevo = a ierta.
SD De la termenul grec
1.1.v 7)11.
01.11) 0 V -= parastas.
70
www.dacoromanica.ro
Dap& praznic, fiul rAposatului a impArtit o poman& celor de fat& pentru ca acesta
obiceiul In tara Moldovei si in Tara Romfineascl i aceasta este datina parastasului pe
care noi 41 numim sabahiye" l slujba din ziva a treia si a noua.
Chid ne-am sculat de la masA, s-a tras clopotul cel mare ; la el este senanalul el a
murit cineva. Daca familia doreste ca el s fie inmormintat In m&nAstire, porunceste para.
cliserului s tragA clopotele pentru ca sit adune toti preotii din oras la inmormintare. Aceasta
se intimplA cind <rAposatul> e bogat sau instArit; daca e sraac il ingroap& BA, s& tragii
clopotele ca s& nu afle nimeni. Dup& aceea sase preoti ai antulAstiril in feloane se duc la
casa r&posatului, impreun& cu doi diaconi cu cAdelnita, pentru ca s1-1. ja.
La el e obiceiul c& dacl moare cineva s nu-1 ingroape deal dup& dou& sau trei
zile i Inc& frail giulgiu, cu fats descoperitfi, aprinzind lumin&ri zi i noapte in jurul mortului.
Once preot care doreste s& vin& la el, poste s o facA, pentra ca sA citeascA <pericopele>
evangheliei, de la inceput pint la sfirsit, nu o singua data, cl de mai multe ori, din
clips naortii pin& in aceea a inmormint&M, chiar daca ar fi acolo cincizeci de preoti sau
diaconi; i aceasta se face de dragul pomenilor bogate <care li se clan> II.
13. 471
Cit despre rAposatul acesta, era un om in virstA i fusese prietenul nostru; se trAgea
din Konyano, din tata i bunic de ieniceri. rusese si el ienicer. Venise aici, se botezase
si se insurase. Hatmanulln, fratele Domnului j vizirulan lui Ii fusese na. Credinta i rivna
sa la rugAciuni nu se intilneau la niel unul dintre noi.
Cind a murit, datora bani unor negustori turci. Hatmanul a trimis indat s& se pun&
peceti pe bunurile sale. Mai intli au luat din oficiu vreo dou&zeci de galbeni pentru cheltuielile de inmormintare i pentru ingroparea lui; chip& aceea creditoiii si-au impIrtit mostenirea lui. Bi lAsase cu limb& de moarte ca toti negustorii sA fa parte la alaiul si la
Inmormintarea sa din cauza invinuirii pe care turd' i-o aduceau.
Chad s-a adus nAsAlia, preotii mergeau inaintea el, purtind luminAri. Chid ajungeau
ling& o cas& turceasc&, o puneau pe p&mint, iar preotil se rugau cu voce tare, pin& ce au
bAgat-o in bisericA si au pus-o in mijloc, in timp ce sunau clopotele. Apoi s-a facut acere.
Am imbrAcat pe domnul nostru patriarh cu mantia si am intrat In bisericA, i-am pus
epitrahilul i omoforul. El a stat in picioare la cApAtilul mortului, a cArei fat& era descoperit& si care avea o icoan& pe piept; i, dap& datinA, diaconul a intins cAdelnita patriarhului i acesta a tAnaliat in jurul mortului in form& de cruce, apoi a tAmiiat usile altaralui, rostind: Binecuvintat este Dumnezeul..."; apoi au inceput slujba dezlegArii. El a
amliat absida din dreapta si pe tea din stinga si pe toti preotii // care se aflau acolo, ca P. 472
si pe mireni, apoi a tAmiiat in jurul nAs&liei a doua oar& si s-a tutors spre r&s&rit si a
fAcut seranul crucii de trei ori pe faa.; apoi s-a urcat In jilu1 s&u, pe c/nd se cinta fericiti cei f&rii. prihanA..." l miluieste-ml pre mine, Doamne", cintecul altemind, ca si
canonul.
www.dacoromanica.ro
Domnul nostru patriarh a rostit prima incheiere. Apoi episcopul care era de fat& a luat
cAdelnita dup& domnul nostru patriarh si a tAmiiat de jur imprejurul mortului prima oar&
si a doua oarl, apoi a tiimilat usile altarului si pe cei care erau de fatA i si-a flcut
semnul crucii pe fatA ; apoi s-a aplecat de dou& ori cAtre domnul nostru patriarh i s-a
oprit la locul sttu i in clipa potrivit& a rostit a doua incheiere. Apoi ceilalti preoti au
fAcut la fel pia, in clipa and se da sAratarea <mortului>. Dup& ei, diaconul care slujea
s-a dus cu c&delnita inaintea fieciind preot, dup& rangul lui, l-a tAmiiat de dou& ori, de
trei ori, pin& ce fiecare preot, iesind la rindul su, lua cAdelnita, Il tAmiia pe diacon de
dolt& ori, de trei ori, l Il &idea inapoi cAdelnita. riecare preot care tAmila rostea incheierea
ce urma, la timpul cuvenit, pinA la sfirsit, fan% s& uite niciodatA s tAmlieze jiltul domnului.
Apoi domnul nostru patriarh a coborit la cApAtiiul mortului si a citit evanghelia.
Este obiceiul ca sotia, copiii i rudele mortului s stea in gen.unchi sub evanghelie in timpul
p. 473 citirii <pericopei>. Apoi a citit dezlegarea de pAcate i, inaintind // spre icoana care era pe
pieptul rAposatului, a fAcut trei mAtAnii spre rAsArit si a sArutat icoana ; apoi a fAcut alte
trei <mAtAnii> i s-a urcat in jilul salt.
Apoi episcopal i egumenul mAnAstirii au venit fiecare din sit& parte ; au f &cut matiinii
doi cite doi. Dou rude sau prietetti ai mortului stAteau in picioare, de amin' doul pArtile,
impArtind adunkii intregi cite o pomanit <ca> pentru sAraci, invelit& In foi de hirtie sau
In basmale cusute. Apoi au intrat dregAtorii si au mers dup& rangul lor, doi cite doi, chip&
multime. Apoi l-au scos i l-au ingropat in afara bisericii, dar noi nu am iesit cu el, cad
nu este obiceiul.
Cind rAposatul este foarte bogat, toti cei de fat& sint poftiti la masA in casa celui
rAposat. Se aduce o tavii cu colivA si se impart luminAri, iar preotul rosteste binecuvintat
este Dumnezeul..." i troparele mortilor. Dup& ce a tAmilat, diaconul rosteste: miluieste-ne
pre noi, Dumnezeule" pinit la capAt, apoi pomeneste <numele> celui rAposat. Arhiereul
rosteste rugAciunea, <cei prezenti> iau colivA si se roag& pentru cel rAposat.
in a cincea duminieg a postului am facut ruglciuni in biserica mnstirii, iar mria-sa domnul a pus // pe domnul nostru patriarh s fgduiasc
Dar in dimineata acelei zile el322 era tare supgrat i noi nu tiam de ce.
Trebuia s.' se tie c orologiul de fier al manastirii domneti323 suna
de la 1 martie324 pina la 10 ale acestei luni, dousprezece ceasuri In timpul
122 Vasile Lupu.
72
www.dacoromanica.ro
s iasa in ziva aceea. I se trimisese o scrisoare326 printr-un preot duhovnicesc826, vestindu-1 c boierii frii sale 1-au trdat327 ; <acetia> se intelesesera
A invinuit pe Vasile de dorinta de a cuceri Cu sabia i cu sprijinul cazacilor tara maghiarilorm i Tara Romneasc5.331. Ei s-au miniat foarte impotriva
325 Scrisoarea, alcatuita de spatarul Constantin Ciogolea, este reprodusa de Miro n Co st i n, Opere, p. 137.
326 Ioasaf, egumenul manastirii Aron Voda (ibidem, p. 137). Vezi si G. Krau s, Cronica
Transilvaniei, p. 154.
321 Din conspiratie faceau parte, in af ara de Gheorghe Stefan : Patrasco Ciogolea mare
stolnic (1650-1653), Constantin Ciogolea mare spatar (1651-1653) si Stefan. serdarul (1651
In 1648 (M ir o n Costi n, Opere, p. 135), in 1650 (G. Krau s, op. cit., p. 143) si intr-o
a treia solie cind a inceput s unelteasca impotriva lui Vasile Lupu cu sprijinul lui G. Rakczi
(ibidem, p. 153).
330 Asa se spunea uneori Transilvaniei, dup conducerea politic din acea vreme. Precum se stie, dei alcatuiau majoritatea populatiei, romitnii din Transilvania erau lipsiti de drepturi politice, din care cauza tara pe care o locuiau era numita uneori impropriu dupa numele
stapinitorilor maghiari. Exist numeroase dovezi despre preponderenta elementului romanesc in
Transilvania in aceasta epoca ; pe la mijlocul sec. XVI, umanistul Verancsics afirma, de pilda :
romanii, dei Ii ajung usor la numar (pe secui, unguri i sasi, pomeniti mai inainte N.S.),
totusi nu au niel o libertate, nici o nobilime, nici un drept al lor" (Ccildtori strdini, I, p. 410).
ziwil, seimului polon, palatinului Cracoviei etc. la Sziligyi S indo r, Ohmanytar II.
www.dacoromanica.ro
lui <Vasile vod.> i au dat marelui logofft amiutit o armat mare de aproape
treizeci de mii de ostai332, ca s' mearga impotriva lui Vasile i sd-1
<Mamie logofat> ingenunchiase inaintea lor i se intelesese cu ei ca s lucreze
uniti.
Marele logofa amintit .1 c5.'peteMile ostailor333 din Moldova se intelese-
ucidd.
april. 1653, Vasile Lupu seria voievodului Podoliei : am fost atacat pe neasteptate de unii
dintre boierii mei trdittori" (Istoria Romdniei, III, p. 175).
118/ Al-Leh.
113 Nistrn. Aici Vasile Lupu a fost ajuns de oastea lui I. Kemny, dar a reusit sii scape
pentru cgi nu mergea pe drum, ci pe al5.turi (G. Kr au s, op. cit., p. 155). Vezi i Hurm uz a k V/1, p. 15 (28 april. 1653).
n Despre fuga rsi sederea lui V. Lupu la Camenita vezi Miron Cost i n,
Opere,
www.dacoromanica.ro
11 iubea nespus de mult si nu-i ascundea nici una din tainele sale, c5.d ii
era foarte apropiat. Odat l-a trimis la Rkczi, craiul maghiarilor, ca
so1348, el s-a dus si a uneltit cu acesta pentru a inltura pe Vasile din scaun,
sub cuvint eh' <domnul> ar fi trimis <un sol> la turd pentru a le oferi bani
ca s numeasc pe fratele s'u crai al maghiarilor ; si l-a flcut <pe IRkczi>
s'd cread348. De asemenea, domnul il trimisese in solie la voievodul Matei
al Trii Romnesti si <Gheorghe tefan> l-a mintit in acelasi chip, // spunind p. 477
61 el trimisese la turd ca s5.-1 rstoarne, pentru a lua scaunul Trii Romnesti
pentru fiul sau, voievodul tefnit5.347. Acela l-a crezut de asemenea.
<Muntenii> au scris craiului ungurilormbis si. ei s-au inteles cu logoftul
mai sus pomenit ca acesta s' ajunga domn al Moldovei cu sprijinul lor si
cu ajutorul ostilor lor. El nu a incetat s5. trimit' <r5ivase> si s unelteasc
pink* ce a cistigat pe boierii din Moldova348, datorit urei clocotitoare pe
care o nutreau impotriva lui Vasile, a boierilor lui si. mai ales impotriva
neamului lui grecesc348 ; (in plus>, pentru c' <domnul> avea un nepot
340 Timoteos.
rAsArit a Moldovei.
"3 Constantin Ciogolea mare spAtar (1651-1653) i PAtra5co Ciogolea mare stolnic (1650
1653 )(M. Costi n, Opere, p. 140). Dupl G. Kr aus (op. cit., p. 155), fratii Ciogolea au
fost uci,i chiar de Vasile Impu. Vezi i A. Ve r es s, Documente, X, pp. 259-260.
3" De aceea Vasile Lupu afirma cri. Gheorghe stefan ii este TudA (ibidem, X, pp. 270-271).
347 Stefanisa. Asemenea planuri erau mai vechi ; se tie cA, la 1639, Vasile Lupu se
intitula doran al Moldovei i al TArii RomAnalti.
'obis AdicA al Transilvaniei.
348
imperial la Constantinopol arat5. ea : boierii din Moldova, care de multi
ani sufereau asupriri nedrepte, s-au ridicat impotriva lui Vasile <Lupu> pe care-I urau"
(Hur mu z ski, Fragmente, III, pp. 182-185).
Despre cauzele i imprejurgrile cAderii lui Vasile Lupu vezi amiinunte la I. T an o vice an u, Din luptele pentru neam. Reisturnarea lui Vasile Lupu. Studiu istoric, Bucureti,
1902 i C. Cihodar u, Rclscoala din anul 1653 din Moldova, in Analele 9tiintifiee ale
UniversitAtii A. I. Cuza", Ia5i, istorie, XIV, 1968, pp. 103-109.
a" Djinsihi al-Rum. fn ultima parte a domniei Vasile Lupu se inconjurase de dregAtori
greci, ceea ce a nemultumit boierimea autohtonA.
75
www.dacoromanica.ro
niimit 33 care stricase patru mii de fete, iar cind parintii lor se plingeau
impotriva acestuia, nu puteau sa-1 dovedeasca vinovat pentru ea el pa' trundea
pe neateptate noaptea prin case, lua fetele cu sila i altele la f el. Timp
de trei ani, el a folosit numai vicleuguri tainice pentru
atinge telul
i 0-au dus
555 LacunA in text. Este vorba de unul dintre fiii fratilor lui Vasile Lupu, ucisi apoi
de Gheorghe Stefan (N. Stoicesc u, Diclionar, pp. 378-379).
851 Dup cum declara mal tirziu SteflnitA Lupu, tatAl sAu, Vasile Lupu, li dAduse fostului mare logof At 40 000 de taleri ca sA-i foloseascA pentru apArarea tArii, dar logof Atul
utilizase ca sA-1 scoatA din domnie pe fostul sAu stApin ; pentru aceasta i se confiscA mosiile
toate i blAni de sobol" (Uricariul, XI, p. 210).
Vezi I cronies lui Ioachim Jerlicz, unde se spune el G. Stefan a strins oaste chiar cu
banii lui Vasile vodii, de la caze imprumutase 20 000 de galbeni" (Arhiva istoricA", II, 1865,
p. 15).
111 La Bogdana avea case Gheorghe Stefan, duptt cum arAta el insusi la 16 nov. 1653
(A. Veress, op. cit., X, p. 276). Vezi N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 93.
www.dacoromanica.ro
9eam, cad in toat viata noastr nu fusesem martori la astfel de intimplri. i in timpul acesta au incetat rugciunile i liturghiile pentru
biseridle i altarele erau pline de mrfuri 0 de provizii, <filiad> ticsite pin
la boli.
p. 479
In ajunul duiuinicii Floriilor66 am slujit vecernia360 In trapeza mnstirii i duminica dimineata am rostit utrenia, fr liturghie.
In dup-amiaza acestei zile, marele logoft mentionat <mai sus>
a intrat in Iai cu o oaste mare 0 a tras la casa lui. In lunea sfint,
clopotele 0 el a luat in stgpinire scaunul de domnie361. De trei ani pregtea el aceast lovitur 0 a sfir9it prin
aduce la indeplinire telul.
luat numele de loan Ghiorghif stefan voievod362 cci dorrinii Moldovei
Trii Romneti au obiceiul de a pune numele de loan inaintea numelui lor ; este prenumele <lor>"3 in aceste tri. Pecetile lor au intotdeauna
un cap de vite1364. Noul domn numit mai sus parta numele de Gheorghe365 ;
tatl i stramoul su fuseser odinioar domni366 ; ei se numeau tefan367.
Boierii, armata 0 tot poporul au ingenunchiat inaintea lui i i s-au
supus pentru c era din neamul lor ; dimpotrivd, ei il urau pe Vasile (Lupu>
360 Al-asbarinon.
ma S-a oprit mai inainte la biserica Sf. Niculae Domnesc unde a fost uns ca domn de
362 Ioanu Djeordjitsa Stefanos foyfoda. Despre titlul domnului vezi observatiile lui V. B o.
gre a in Anuarul Inst. de istorie nationalg", Cluj, II, 1923, pp. 340-341.
266 Vasile Lupu (Lupu Coc) era albanez sau arbgnaa, fiul lui Nicolae Cod din ArnAutci sfirsitul lui Vasile Lupu, Bucureqti, 1937
(extras din Analele Acad. Rom., Mem. Sect. istorie"). Dupg alte opinii, Vasile Lupu ar fi
fost de origine romAng. Vezi D. G zdar u, La lengua y al origen do Vasile Lupu, in
Romanica", 1971, nr. 4, pp. 71-79.
77
www.dacoromanica.ro
din gred. Acetia asupriser, umiliser i injosiser peste msur pe moldovenin9, aducindu-i in sap de lemn. Din aceast pricind, ei <moldovenii>
P
480
Cit despre noi, fat?' ce ni s-a intimplat : domnul nostru patriarh incepuse s preggteascg
Sf. nih. Adusesem tot ce ne trebuia de la Constantinopol si el f AgAduise domnului Vasile
sg-1 preggteascit in sAptiimina sfintg. <Domnul> se bucurase foarte mult. Am pisat toate
ingredientele chiar de la inceputul postului si in zilele urmAtoare, lar chid s-a intimplat
13.
481
In ajunul vinerii mari s-au tras clopotele la ceasul al doilea din noaptesegbia pentru
ajun. Apoi am fAcut slujba // in timpul acesta in trapezA si tot astfel, in vinerea mare,
seara, s-a f Acut slujba inmormintArii <lui Isus Hristos> dupg. dating.
In ajunul Pastilor s-au tras toate clopotele de sear& ping dimineata. Ne-am sculat
si am cintat, tot in trapezg, utrenia Pastilor i Hristos a inviat"370. A fost o sArbAtoare
celebratA cu team si groazg.
Cit despre cei care erau de neam grec, toti preoti i mireni, se ateiitau, din clip in clip, s moarA de sabie. Cit despre noi, indat ce
noul domn s-a aezat in scaun, el a trimis domnului nostru patriarh bani
de cheltuial i i-a cerut s se roage pentru el. I-a fgaduit tot binele cu
putintA i i-a artat prietenie, cd el ne cunotea de mai inainte. Atund
noi Ii facusem daruri, pe care le-am reinnoit cind s-a aezat in scaun. M-am
rilor In fata noului domn, dup datin. In acest scop i se pusese un jilt
in afara bisericii, iar dup' ce au sfir9it rugciunile au intrat in biseria
i au terminat slujba.
269 Al-Bogdanliyya.
asobis = 8 sears.
In textul arab pe greceste : Christos anesti" (XPurr:ecviaT71)
220
78
www.dacoromanica.ro
P. 482
are sub el pe cei care toarn de baut38 domnului in tot timpul anului,
adic pe p5.hrnicei.
pe jos la curte cu mare alai. Apoi s-a intors la liturghie. // Dupg ceasul
373 Vezi si D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, cap. VI, p. 199 si urm. o relatla lui
Evlia Celebi in acest volum, pp. 719-721.
373 Megas logoteti huwa defterdar al-Kabir. In realitate termenul turcesc defterdar"
corespu.nde ministrului de finante. 1,am tradus aici prin cancelar" care corespunde logofl374 Logoteti thani.
875 Logoteti thalith.
378 Bistiyar.
382 Serdarul (= comandantul) oastei moldovene era in realitate hatmanul, omis in mod
inexplicabil de Paul de Alep.
333 Al-dobus = topuz.
384 Subasi, in sensul de sef al politiei.
$85 Al-sludjari.
79
www.dacoromanica.ro
13. 483
pauze foarte mici. in aceast zi s-au adus In biseric multe tvi pline
cu ou vopsite i incondeiate si de culori felurite ; s-a adus i carne de
topit386
Muntele Athos. Am iesit din biseric la ora la care ieseam in mod obisnuit
de la liturghia de duminica
p. 484
Cozonac.
dup5. M. Cost in numai 8 000 (Opere, p. 145). Vezi si Hurmuzaki, Ix11, pp. 21-22.
881
Nistros.
80
www.dacoromanica.ro
La vestea aceasta, domnul a pregatit oastea pentru a porni in intimpinarea lor; i, dupa ce lasase pe ostaii unguri i munteni s piece, le-a
cerut din nou sa se intoarca- Atunci avangarda cazacilor, care numara
doar trei sute <de oameni>, numita in limba lor straj."332, a inaintat
0 a infrint oastea pe care domnul o pregatise impotriva lor. In vremea
aceea domnul pomenit adunase cam patruzeci de mli de osta0393 dupa
condici ; erau moldoveni, unguri, nemti, munteni, sirbi i alte neamuri.
Dar sa ne pazeasc Dumnezeu ! Toata lumea tremura ; de spaima 0 de
groaza nu naai vorbim aici.
p. 485
acea miercuri la prinz 'Ana joi la amiaza. Cazacii au invins oastea domnului
iar Xemny Ianos cam tot pe atit (M iron Costi n, Opere, p. 145 si 146).
"4 20 aprilie.
Terkov.
81
www.dacoromanica.ro
P. 486
p. 487
Curte. Domnul nostru patriarh i-a ieit in intimpinare in fata portii man's337 Meterez.
tin,
398 Lupta s-a dat la Popricani, pe partea dreapt5. a Jijiei, la 1 iunie ; vezi Mir on Co soP.
tef an s-a indreptat impreund cu Kemny Janos spre Trotus, unde s-au
despIrtit, primul pentru a cAuta ad5.post in Tara Romaneascg, la Matei Basarab, lar cel din
339 Gheorghe
www.dacoromanica.ro
Apoi cazacii s-au imprAstiat in munti i p5.duri si au prdat pe locuitorii frii care fugiser5.40I. Au despuiat chiar si pe femeile acestora, au
prAdat bisericile i manAstirile402, pentru c acolo i cAutaser sclparea
si fiindd <locuitorii> isi trAdaser domnul i stApinul lor, Vasile voievod403.
indat <domnul> a trimis // un sotnic404 sau iuzbas5.40 cu compania p. 488
In noaptea aceea s-au tras clopoteie la toate nan5,stirile si s-au slujit vecernii mari,
si noi de fat5., pentru hatmanul Hrnelnitki i pentru fiul su, hatmanul
Timus. Diaconul a spus : Indura-te de noi, Doamne, dup mare mila ta" si urm5toarele ;
la care am fost
apoi IarAsi ne rugAm pentru domxtu1406 nostru Vasile voievod, pentru hatmanul Zenobiel",
83
www.dacoromanica.ro
p. 489 // pentrn principele Timus si pentru sotia lui". Aceasta fusese ostatecil la Constantinopolog.
El a cheltuit comori pinA ce a putut a o aducA409 si s se cunune <cu ea>. Era ffica
lui Vasile vodA, domnita Ruxandra. SA aibl parte In veci de pace, de sAnAtate si de
min' tuire
sit
umileasa sub picioarele lor pe toti dusmanii si pe toti potrivnicii". Apoi au cIntat
nrmarea canonului de Paste si parachisis" si am iesit din bisericl Inainte de miezul noptii.
pindise <in toat Tara> 0 poporul se bucura. A intrat in Iai joi 28 aprilie.
Domnul nostru patriarh 0 noi ceilalti ne dusesem la m.'nstirea lui ca s.-i
ateptAm sosirea. and a venit, noi 1-am primit in afara portii mndstirii,
inconjurati de egumeni i. de preoti invemintati cu odAjdiile lor 0 de
"B Vasile I,upu trimisese pe domnita Ruxandra ca ostatecA la Poartl dupti cAsAtoria
domnitei Maria cu principele Radziwill (G h. $i E. c ai, Chronic romitinitor i a mai multor
aos Cronicarul turc Mustafa Naima scrie cli Vasile Lupu a dat multi bani mal ales astrologului (miinedjimbasi) Portii (Tarih, Istanbul, IV, 1281-1283 <1864-1866>, p. 349).
4" MAnlistirea Trei Ierarhi.
Vasile Lupu se adApostise la Camenita, asteptind rezultatul negocierilor de pace dintre
cazad si poloni. Vezi corespondenta lui cu regele si dregAtorii poloni la Acad. R.S. RomAnia,
Poto, pachet XXIII.
au Zinobios .--- Bogdan Hmelnitld.
84
www.dacoromanica.ro
(XXIV. SLUJBELE)
p. 491
p. 492
www.dacoromanica.ro
cad asa este obiceiul la ei s slujeasc o liturghie i sa fac un praznic pentru pomenirea
sarbatoarei, lar o a doua liturghie si un alt praznic pentru pomenirea ctitorilor manastirii,
potrivit cu conditiile
Vineri dimineata am fost de fata, asadar, la utrenie ; apoi s-au tras clopotele pentru
P. 494 liturghie. La intrarea noastra in biserica s-a pus o tava cu // coliva i cu vin, impreunii
cu dou sfesnice mari de argint, pe un tetrapod acoperit cu o fata de masa scumpa. Domnul
nostru patriarh a luat cadelnita, a tiimiiat de jur imprejur, apoi a tamiiat usile altarului,
jiltul domnului, apoi pe egumenii si pe preotii si pe toti cei care mai erau de fata. Diaconul
a spus : binecuviMeaza, stapine" i donuml nostru patriarh <a zis> : binecuvintez"
cintaretii au inceput sA elute : miluieste-ma, Dumnezeule...", apoi Fericiti cei fara prihEma...."; apoi <s-a ciMat> canonul mortilor pe o melodie dulce. La fiecare slavil."415
diaconul spunea : miluieste-ne pe noi, Dumnezeule", pomenind numele ctitorilor manastirii.
Au tgonliat, de asemenea, pe egumenii de fata, dupa. obicei, cum tamiiase domnul nostru
patriarh. i fiecare din cei care tamilau spuneau in continuare, pin& ce domnul nostru
patriarh a rostit rugaciunea pentru coliva. Apoi, toti si-au intins rntinile deasupra el; apoi
au pus-o de o parte pe masa asezat in mijlocul bisericli i s-a inceput liturghia. S-a rostit:
Inca ne rugam pentru binecredinciosul de Dumnezeu iubitorul domnu/ nostru Ion Vasile
voievod i pentru dreptcredinciosul i prealuminatul marele hatman Zenobie
pentru binefachtorul sat]. fiu Timus pentru toata curtea lui". i astfel au fost pomeniti
P. 495 la polichroniu dupa. slujba. i astfel am iesit de la liturghie catre amiaza. //. Am mai fost
de fata la liturghia de simbata, la el, I in-am intors apoi la matastirea noastra.
politul Neof it al Tara Rominesti vedea in gradina curtii boieresti din FrimanestiIlfov
naramzi, lamii, chiparosi i altii" (ms. la Inst. de istorie N. Iorga").
86
www.dacoromanica.ro
armata // munteneasc. 0 pe
sirbi42 0 c nimeni nu li s-a putut impotrivi
pin," ce s-au apropiat cale de o zi de drum de
<orasul de>
scaun al domnului Trii Romnesti. Matei voievod a iesit <din oras> 0 a
pornit impotriva lor cu o oaste mare, alatuit din munteni, unguri, sirbi,
greci, albanezi, bulgari 0
turci.422. Atunci seimenii lui Vasile Grecul"423
s-au npustit asupra
si. cind au ajuns la cortul domnului l-au pr.dat
si au impuscat pe Matei voievod in
cu un glont care a doborit
calul pe care caarea. Ins el a rezistat pin. seara <dud> si-a scos cisma plin de singe. Indat a incalecat pe alt cal pentru a continua lupta.
Intreaga sa ostire se invoise s.' se inchine si s se supun lui Vasile
si. cazacilor, dar in clipa aceea Domnul nostru, care schimb vremurile,
a trimis tunete, fulgere, trAznete, ploaie 0 grindin mare ca pietrele, asupra
Tirgoviste421,
lor424
picior425
424 Este vorba de lupta de la Finta (17/27 mai 1653). Vezi Mir o n Costi n, op. cit.,
p. 153; Letopisejul Cantacuzinesc, pp. 110-112; G. lir au s, op. cit., pp. 157-159; H u rmu z ak i, V/1, pp. 19-20 etc.
411 Fapt confirmat de M. Costin: au nemerit si pre Matei vodI un glont de sinetu aproa-
M. Cost i n, Opere, p. 154. Dui:a o ala informatie, In timpul luptei s-a poniit o ploaie
mare si le-a udat (cazador) iarba de puscii.", ceea ce a usurat victoria lui Matei Basarab
(Relajiile istorice dintre popoarele U.R.S.S. i Romdnia in veacurile XV --inceputul celui
al XVIII-lea, II, 1633-1673, Moscova, 1968, P. 240).
de
87
www.dacoromanica.ro
P. 496
13. 497
mar.
13. 498
Intrarea domnului, dup cum am spus mai inainte, a avut loc intr-o
marti, cu opt zile inaintea Rusaliilor. Ostavii cazaci care au supravietuit
au fmas trei zile, apoi s-au intors in tara lor din cauza marii ridiairi a
preturilor care a avut loc in zilele acelea, cci li se vindea o pline mare
rotund cu un piastru. Timuv, fiul lui Hmelnitki, a rsmas citva timp
acolo, apoi a plecat pentru a se duce la tatal s.u, &dci se avtepta sa-i
trimit ajutoare. Dar nu i le-a trimis, pentru c. <tat.1 s'Au> era suprat
pe el.
Vasile <I,upti> a rmas singur, fr nimeni ling5.7el. In fiecare clipa
se spunea c duvmanii s.i veneau cu o armata ca s5.-1 la pe neavteptate
intr-o noapte ; vi a doua ratacire era mai rea dedt cea dintii. <?i> el vi
noi eram intr-o spaima necurmat., tot timpul, noaptea vi ziva. Cit despre
doamna, fiul sau, averea sa vi toate bunurile sale428, el trimisese sa i le
duc. prin Polonia vi Camenita // vi le avezase intr-o cetate intarit, de
piatr., care atirna de el, numit Suceava429; el a strins acolo alimente
vi
422 Istidjava.
88
www.dacoromanica.ro
<XXVI.
sfintul a fost pus acolo pentru a fi pastrat in veci. Poporul din aceasta tara are deplina
incredere in acest dint ; cu prilejul hramului sau, care se sarbatoreste in joia de dap&
Rusalii, <locuitorii> yin In pelerinaj la el din partile cele mai indepartate ale tarii. Fiica
429biS 5 iunie 1653.
430 Mdastirea Sf. loan cel Nou (Nicorita) este ctitoria hatmanului Nicoara si a sotiei
432 Sf. loan cel Nou s-a na'scut la inceputul veacului al XIV-lea la Trapezunt, dintr-o
familie de crestini. N-a indurat martiriul la Trapezunt, ci la Cetatea Alba. Alexandru cel Bun
i-a adus moastele in anul 1402 i le-a asezat in biserica Mirauti din Suceava. Vezi S. F 1.
1895;
V. Draghiceanu,
O icoand din sicriul Sfintului loan-cel-Nou din Suceava, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", VIII, 1916, p. 21-24) ; T. Voinesc u, Cea mai veche opera', de argintdrie
medievald din Moldova, in Studii i cercetari de istoria artei", II, 1964, pp. 265-289.
433 In realitate mai bine de doul secole.
434 Alexandru cel Bun (1400-1432).
434 Istadjava.
436 Despre m-rea MirAuti, construit probabil de Petru Musat, vezi N. Stoicesc u,
op. cit., pp. 798-800.
89
www.dacoromanica.ro
unui mare boier a clklit aceast6. frumoasA biseric4417, ce-i este inchinattt si care poart&
numele luius.
p. 500
de flori 0 de busuioc pentru a 0 le pune pe cap ; iar femeile se impodobesc in ace1a0 fel 0 aceasta <se intilnete> pina in tara Moscovei.
Sa se tie c in aceasta tara primii castraveti se coc de sarbtoarea
Sf. Apostoli441 ; sint mici i fra zeama.
lar prunii zii inima de porumbel" <slut atit de multi> inch seamana
domnului443
care e foarte
441 Este vorba de Teodosia, sora lui Miron Barnovschi i sotia hatmantului Nicoar. salt
Nicorit, care, impreun cu sotul ei, este pomenit ca ctitorA a mndstirii Sf. loan cel Nou
intr-un hrisov al lui Miron Barnovschi din 1629 (N. A. Bogda n, Orasul Iasi, p. 219).
Adia. al SI. loan cel Nou.
Nisan.
444 Haziran va tammuz.
441 Petru si Pavel (29 iunie).
429
444 BogAtia de fructe a Moldovei a fost remarcaa de D. C ant emir (op. cit., p. 109)
si de numerosi strAini (ibidem, p. 112, nota 6).
443 Biserica sau paraclisul domnului se afla deasupra portii principale a curtii domnesti;
a fost clAdit de Stefan Toma la 1613-1614 (N. St oicesc u, op. cit., p. 413). Vezi
Cdldtori, V, p. 334.
444 Hramul ei este Sf. Treime.
444 Biserica sau paraclisul doamnei (numitA biserica din spre doamna") se afla
palatal ei numit i haremul doamnei (N. A. Bogda n, op. cit., p. 189). Vezi i Cdatori,
V, p. 490 (1652), N. Grigor a s, Bisericile curfii domnesti din Iasi, in Mitropolia Moldovei", XLV, 1969, nr. 5-6, pp. 312-320 i N. St oicesc u, op. cit., p. 414.
446 Vezi Corina Nicolescu, Ceramica otomand de la Iznik din sec. XVIXVII
&Lila In Moldova, in Arheologia Moldovei", V, 1967, pp. 287-308) ; Al. Androni
Ceramica otomand descoperitd la Iasi, in SCIV, XIX, 1968, nr. 1, pp. 159-168; Eugen i a Neamtu, Ceramica decorativd polono-lituaniand de la curtea domneascd din Iasi,
In SCIV, XXI, 1970, nr. 4, pp. 697-703 etc.
90
www.dacoromanica.ro
le-a cldit in intregime din marmur ; i apa este adus din alt
parte.
In gradina domnului am v.zut i duzi <cu fructe> dulci i multi caisi,
ca i migdali ; am mai vdzut un pom mic cu rodil, plantat intr-un butoi,
l.mii dulci, cultivati tot in hirdaie.
(XXVII.
iar locuitorii din aceste tinuturi erau legati de el. A reinceput teroarea
noi eram incurcati in toate privintele. Vasile <Lupu> nu avea armat.
toti moldovenii il trdaser1450. El ceruse ajutorul ttarilor ; dar acestia
nu l-au sprijinit451. Furios, a inceput s recruteze trupe dintre locuitorii
cpitani i izubasi, dindu-le tainuri i leafa4b2. In timpul acesta a
sosit vestea ca Hmelnitki Ii trimisese citeva mii de ostasi cazaci453
acestia sosiser. El le-a impstit bani i daruri in vesminte, le-a rinduit
tainuri i b.'utur si le-a fdcut o tabr in jurul orasului i ei s-au asezat
acolo. intre timp, Vasile voda a primit trei caftane si o scrisoare de intrire454 <in domnie>, aduse de agale455. Dup aceea a venit la el Kadir-Aga,
448 Ain al-Ungurus wa al-Flach. Brau romfini (valahi") din Tara RomAneascl. Despre
ajutorul primit de la G. Rsik6czi al II-lea i Matei Basarab vezi M. Co sti n, Opere, pp.
155-156.
4" Dui:a izbinda lui Gheorghe tef an de la Valea Seac5. (jud. Baau), multi moldoveni
au trecut de partea noului domn, addog,indu-i den dzi in dzi oameni de tara de sus toat1
den gioseni multi" (ibidem, p. 156). Despre cauzele prnusirii lui Vasile Lupu vezi Istoria
Romdniei, III, p. 175.
Vezi si G. Kr au s, op. cit., p. 163.
851 Fapt confirmat si de M. Co sti n, Opere, p. 156.
4" Dup5. M. Costin au fost numai 400 (ibidem, p. 157).
4" Mukarrer-name.
Marele vizir Kpriilii Mehmed pasa, care sprijinea pe Vasile Lupu, i-a trimis un ceaus
cu daruri (Maiolino Bisaccioni, Historia delle guerre civili di questi tatirni tempi ...,
Bologna, 1653, p. 417; Hurmuzak i, Fragmente, III, p. 185).
91
www.dacoromanica.ro
<in Iasi> cu mare alai. Apoi domnul s-a preglit s porneasc impotriva
dusmanului su.
n acest timp, <atit> noi <ell> i mringotirile sale facem paraclisul" i vecernii de
sears pint dimineata, potrivit rinduielii vecemiei joiei pocAintei i simbetei celor sase icoase
ale acatistului, dar toate acestea nu au folosit la nimic. //
p. 502
in sfirsit, domnul a purces din Iasi, marti 5 iulie, insotit de toti negustorii i de grecii, partizanii lui. Acestia impreun cu cazacii erau aproape
de vreo patru mii ; li s-au adugat i vreo unsprezece mii de moldoveni"6.
El a pornit impotriva dusmanului sau despre care iscoadele sale ii adusesera
stirea d nu avea decit dou sau trei mii de oameni457. in timpul acestei
nopti au fost multe tunete, fulgere i trznete, <a dzut> o ploaie torenIialk
astf el c.. ne spuneam : A venit ceasul". Trinetul a dzut pe turla mare
de lemn a bisericii mnstirii Sf. Paraschiva, care este a dlugrilor de la
muntele Sinai, i a infipt adinc in pmint virful i crucea. A czut i pe
p. 503
cu sbiile lor.
Avangarda trupelor amintite <ale lui Vasile>, <aldtuit> din negustori
din ostasi greci, era sub comanda hatmanului, fratele domnului459 si a
fiilor lui460. Cind a vzut ca, dup.' ce fusese biruitoare, era infrint, si pe
rupt rindurile si a luat-o
punctul de a fi nimicit de sabia dusmanilor,
la fug. infringerea a avut loe miercuri 6 iulie, la amiaz491.
4" M. Costin apreciaz oastea lui V. Lupu la 3 600 de oameni ; el nu vorbeste de cei
11 000 de moldoveni (Opere, p. 157).
.80 Gligorascu paharnic al doilea i Stefan paharnicul, ultimul ucis de G. Stefan (ibidem).
461 Asupra cauzei acestei infringen vezi raportul ambasadorului Dell' Haye, in Hurm uz a k f Ar/2, pp. 4-5 (16 iulie, 5 septembrie 1653) i vol. V/1, pp. 19-20.
92
www.dacoromanica.ro
ca trsuri,
cele care ne erau de trebuintd pentru eldtoria in interiorul
cai i altele, dupd ce ne ddduse <ca insotitor> pe solul tarului Moscovei462.
vorbele sale erau vddit sincere. Cit despre boieri, ei ne fcuserd s ndddj-
p. 504
lui su, asa cum le pdrsise <mai inainte> dup infringerea sa din Tara
Romneasa.. El s-a dus la cazaci 0 a gsit addpost sigur in tara lor, unde
nu avea nici dusmani nici potrivnici463. A trimis indatd vorbd la cetatea
Sucevei unde i pusese in sigurant sotia i fiul, bunurile i comorile, pentru
ca
linisteascd, cerindu-le s reziste i s5. lupte 'And ce el va putea veni
www.dacoromanica.ro
p. 505
1-au ajuns si 1-au rdnit 0 dind i s-a prd'busit calul la pdmint, ei 1-au luat
In prinsoare si 1-au trimis in tara lor. Dupd ce fusese principe, a ajuns in
prinsoare465, ca si ceilalti boieri greci ai lui Vasile <Lupu>.
Acei dintre cazaci care erau buni cldreti si care aveau cai buni au
fugit, au ajuns in tara lor si si-au scdpat viata. Cit despre pedestrasi 0 altii,
acestia au fost mdceldriti si au pierit sub loviturile dusmanilor lor, ungurii.
i. cum ar fi putut fi altfel ? Cci acestia gut dusmanii religiei, dispretuitori
ai crucii si ai evangheliei. Numele pe care 11 poartd li se potriveste : cal-
p. 506 dusmanii lor inversunati, au ucis multi dintre ei //, mai intii dud au fost
infrinti in Tara Rom Aneascd, unde veniserd cu miile din tara lor ; tot asa
<au acut> 0 acum, si aceasta pentru cd veniserd in ajutorul dusmanului
lor, Vasile469.
(calvinos) vine de la cuvintul arab Kalb" care inseamna dine. Vezi V. R a d u, op. cit.,
p. 505, nota 1. Era ilic vie amintirea sinodului de la Iasi din 1642.
468 Kalbinos wa luteran.
468 Din text ar rezulta c este vorba de maghiari ; cum ins cei care au venit in ajutorul
a schimbat
lui Vasile Lupu au fost cazacii, nu maghiarii, Paul de Alep
dupa obiceiul lui
subiectul. Despre uciderea unor mercenari maghiari de catre sangaii de la Tg. Ocna vezi
M. Cost i n, Opere, pp. 147-148.
470 Ucis la Suceava (ibidem, p. 163).
94
www.dacoromanica.ro
S-a dus la cazaci i. a stat in primul ora 9 din tara lor numit Rakovni
p. 507
S-a reinnoit pentru noi mihnirea i. spaima, c5.ci ungurii au venit indat.
lor, grecii, care au ajuns in stare jalnicd, caci li s-au luat toate bunurile.
citii negustori ? Caci fr negustori aceast tara n-ar fi putut exista. Aga
471 Ra.51rov, cetate pe Nistru. De aici Vasile Lupu s-a dus apoi la Volodijin (ibidem,
fiind inca la Ra.7kov
Vasile Lupu i*i cerea fiul i sosia aflati
p. 158). La 24 oct. 1653
in miinile lui Gheorghe Stefan (A. Veres s, Documente, X, pp. 270-271).
4" Fapt recunoscut "i de Gheorghe Stefan, care al-Ata lui I. Kemny c5. mercenarii
osbis Informatia lui Paul de Alep despre largheSea noului domn al Moldovei este *i ea
confirmat5. de Miron Costin, dup5. opinia clruia mesele *i petreckiiile cestii domnii de-abiia
la vreo domnie sd s5. hie prilejit ... Slujitorii mila i cinstea care au avut la aceastrt domnie
n-au avut nice la o domnie" (Opere, p. 180).
473 In sfatul domnesc al lui Vasile Lupu erau, in 1652, apte boieri greci i numai trei
moldoveni : Gheorghe Stefan mare logoflt, Constantin Ciogolea mare spdtar .1 Pltraco Ciogolea mare stolnic (Istoria Romdniei, III, p. 159). Vezi i ibidem, p. 175.
95
www.dacoromanica.ro
In ajunul s.rbaoarei Sf. lije, s-a tras clopotul cel mare. Am fost de
fat la liturghie. Biserica a fost impodobit, dup cum am spus, cu flori
0 cu busuioc. S-au adus tvi incarcate cu fructe proaspete, pepeni, castra-
yeti, prune, mere, pere 0 ciree ( !). Au fost imprtite celor de fat., potrivit
datinei trii, la vremea poamelor; iar srbtoarea cadea in postul Sf. Fecioare,
a opta duminid. dup5. Rusalii474. Dupa vecernie, dascdlul s-a mai urcat
In clopotnit ca s.' trag clopotul cel mare, pentru paraclis". Aa se acea
s-au dus apoi in ajutorul cettii Suceava. Ei 0-au aezat tabra in jurul
zidurilor cettii 0 au abaut cursul unei ape care curgea in apropiere.
Aveau dou5.zeci de tunuri.
Cind noul domn a auzit de venirea lor, a prsit cetatea 0 i-a lsat
s. intre ; apoi noul domn 0 Wile sale s-au intors 0 au impresurat cetatea.
Ei aveau atunci peste patruzeci de mii de oameni, pe chid cazacii nu aveau
decit patrusprezece Mii476.
In seara celei de a zecea duminici de dupa Rusalii, adica in seara spre luni, ajunul
Adormirii Maicii Domnului477, s-a tras clopotul cel mare si noi am intrat in biserica. In
timpul cintarii Slava" amindou corurile cintau cu rindul fiecare stih clupa modulatiunea
cuvenita in melodia corului. In a doua zi s-au adus tavi cu fructe si struguri, piersici,
474 Nu este vorba de sarbatoarea Sf. Ilie (care nici nu cade in postul SI. Maui), cl de
cea a Schimbarii la fata" (6 august), ciad se binecuvinteaza pirga din struguri.
4" Asediul este povestit pe larg de Mir on Cos ti n, Opere, p. 158 si urm. si G. Kr au s,
op. cit., p. 163 s'i urm.
4/6 Efectivele slut exagerate ; dupa Miron Costin, Timus ar fi avut 9 000 de cazad, iar
G. Stefan citeva mii de moldoveni, la care se ada'ugau 5 000 de secui si poloni (Opere,
p. 158) ; G. Kr aus (op. cit., p. 163 s'i urm.) sustine ca. erau 12 000 de cazad contra
10 000 de osteni ardeleni (de moldoveni nu vorbeste) s'i 6 000 de poloni si suedezi. Despre
stringerea oastei moldo-maghiare in tabara de la Cotnari inainte de asediu vezi A. Ver es s,
op. cit., pp. 266-267.
471 14 august 1653. Cu dou zile inainte un capugi bast adusese insemnele domniei lui
G. Stefan, aflat la Roman (A. V eres s, op. cit., p. 268). Vezi si Hurmuzak i, IX/1,
pp. 29, 31.
96
www.dacoromanica.ro
In ajunul <zilei de> joi, care a crizut la 1 septembrie, inceputul anului 7162482 de la
facerea lumii, s-a tras clopotul cel mare pentru a vesti sgirbAtoarea Sf. Simeon Stilpnicul
din Alep. A doua zi am iesit de la liturghie la amiazA, dup datina marilor sarbatori pentru
care se trag clopotele cele marl II. In Moldova si in Tara Romaneascl, la fiecare sarbAtoare
chid este dezlegare"483, se trag clopotele cele mari, se incepe liturghia in a doua jumatate
a diminetii484. S-a fAcut tot astfel cu sArligtorirea nasterii Maicii Domnului la 8 septembrie
si in ziva urmAtoare, de s5rbatorirea pitrintilor ei. S-au acut slujbe mari i s-au adu
tvi incArcate cu multe poame.
In ajunul sArbgtoririi /nAltArii sfintei cruci, s-a tras si clopotul cel mare. La utrenie
nu s-a fAcut, ca la noi, o procesiune in jurul crudi, ci preotul o purta pe o tdvit si a
pus-o pe un tetrapod488 i toti au ingenunchiat in fata crucii potrivit ritualului duminicii
ortodoxiei.
noastr ar fi albit prul pruncilor ; nota ne-au pricinuit boli grele care
constau din friguri alternind cu fierbinteli, astfel c eu, biet povestitor,
440 Probabil Ilie eptilici, rudg cu Gheorghe *tef an (mentionat de la 6 mart. 1654-25
482 ICceraucrig = deslegare, cind este voie s mrininci untdelemn i sa bei vin in post.
484 Dui:4 ora 10.
485 Terpoirco aov --= o mgsutA cu patru picioare pe care se pune Evanghelia i alte
cgrti de cult.
97
www.dacoromanica.ro
P. 511
p. 512
XXX.
In fiecare zi, Timu, fiul lui <Bogdan> Hmelnitki, ieea din cetate i ucidea
mii din cei care o asediau. Nimeni nu putea s i se impotriveasc din pricina
p.
98
www.dacoromanica.ro
lui citeva mii de dusmani489, cum am aflat de la oamenii lui ; tot dup
spusele lor, ar fi ucis cu sabia si cu mina lui sapte mii de evrei490. In fiecare
zi se aduceau la noi la Iai numeroase cArute <incdrcate> Cu mii de raniti ;
afar de acestea, tunurile de sus ale cettii i cele de jos ale cazacilor ucideau
XXXI.
SUCEAVA. TIMU.
p. 514
taberei i bea, el a fost lovit la picior 491 de o ghiulea de tun tras de dusmanii sdi, polonii, care veniser in ajutorul lui tefan, noul domn, din ur
toti cei din jurul ei erau covirsiti de necazuri pentru c nu mai aveau
nici ajutor, nici sprijin.
Dupa ce i-au scos mruntaiele lui Timus, // 1-au imbAlsmat i i-au
asezat trupul intr-un sicriu impodobit cu catifea, atit pe din.untru cit
Opere, p. 163.
p. 146).
4
99
www.dacoromanica.ro
13. 515
Cum ei erau peste msur.' de bogati, el a pus mina pe toate averile lor, pe
lucrurile lor de pret, pe aurul lor, pe margritarele lor 0 pe nenumratele
lor giuvaeruri fine ; cit despre monetele de aur, erau dou butii pline.
Moartea lui a fost un dezastru. Vai cit de ru imi pare de el 0 de vitejia
lui ! Cind venise pentru prima oar. in Moldova, el spusese domnului nostru
P.
13-
517
acestei rscoale pin acum, vreo sut de mii de oameni, atit moldoveni
eh i munteni, greci, unguri, sirbi, arabi i turci497.
Slav. Domnului ! Dup aceea noul domn a intrat, prin predare, in
stlpinirea // cettii, cu tot ce se afla in.untru, adica cu toate bogltiile lui
Vasile <Lupu> i cu nenumratele lui comori in aur i argint, arme, ve-
care 0 ca fiecare car era tras de doisprezece, zece sau opt cai ; in toate erau
aur, argint i alte lucruri de prep. El mai avea numeroase comori ingropate
sub pmint de dou.zeci de ani, dar le-a scos pe toate ; printre acestea erau
treizeci i cinci de cabanite de samur500. Oamenii lui de cas ne-au spus
499 Iertare.
495 Juramin' tul a fost prestat la 9 octombrie 1655, odatA cu predarea Sucevei (N. Iorg a,
Acte fi fragmente, I, p. 22). Vezi formula jurAmintului la V. Radu (op. cit., p. 576), care
reproduce conditiile impuse cazacilor de regele Poloniei i de generalul lui Gheorghe Riikczi
dup documentul din 9 octombrie 1653 publicat in Hurmuzaki, Supl. 11/3, pp. 53-54
(doc. din 9 octombrie 1653). Vezi si G. Krau s, op. cit., p. 167, care arat cum au capitulat
loo
www.dacoromanica.ro
c6 una din ele, pe care pusese s i-o fad, pentru a o imbraca de Pasti, era
de brocart de aur, impodobia cu mrg.ritare i cu nestemate ; ea singur
costase treizeci i cinci de mii de dinari ; fr s mai socotim ce storsese
din averile boierilor. Nu este de mirare, cki toate aceste comori uriase
fuseser adunate in decurs de douzeci i patru de ani de cind ajunsese
Vasile <Lupu> domn501. Nu voi pomeni de comorile pe care le mai are in
Polonia, in Austria, la Venetia i aiurea.
Apoi <noul domn> a scos din cetate pe doamna si pe fiii ei502 si pe
toti boierii i dregaorii. Dup ce a jurat <c Ii va l.'sa in viat5.>503, <noul
domn>
calcat jurmintul ; a ucis pe cei mai multi din ei504 si a tinut
pe doamn. // i pe copiii ei nchii intr-un sat505, pe care 1-a inconjurat cu
straj ca nimeni s nu poat intra nid iesi. Tot ce era in cetate a dus in
Tara Ungureasa unde cumprase un castel bine intrit50. A impxtit
solde ostasilor si le-a dat drumul. Iat cele ce s-au petrecut.
p. 518
606 Este vorba de Sinteu. Vezi St ef an Met e Domni din principatele ronuine pribegi
fn Tra4szloania in veacul XVII, Cluj, 1934, pp. 25-26. Aici, in Transilvania, la Toplita,
101
www.dacoromanica.ro
p. 519
bei se insurase cu sora acesteia. El insusi a venit in ajutorul lui, c.ci ttarii
Cind au strgbatut rara Moldovei cu ostile lor si. au ajuns la riul Prut,
la patru ceasuri de Iasi508, s-au intilnit cu oastea cazacilor care se inapoia
din cetate i l-au instiintat despre predarea acesteia. Vitejia lor s-a inmuiat
atunci i ostile lor s-au intors, spunind : Vasile ne f.gg.duise leaf5. i acum,
cind i s-au luat avutiile, cum ne-ar putea oare plati" ? indat s-au intors
p. 520 din cale509. Iat ce se intimplase //.
Vestea sosirii lor <in Moldova> s-a rg'spindit inainte de a-si fi inceput
ei retragerea. De teama lor toti locuitorii trii s-au imprstiat prin pgduri
munti. La Iasi nu a mai ramas nimeni cci toti se pregAtiserg s se retraga
la Galati. Groaza care domnea i crestea tot mai mult atunci nu se poate
descrie, c'ci pin i mnstirile au fost pgrasite i noi insine a trebuit
P- 521
nostru patriarh ceruse mai intii domnului s.-i dea mijloace pentru a pleca
In interiorul Rusiei. Acesta nu l-a lsat s plece, de teama ostilor unguresti
care pazeau hotarele Moldovei si a turburdrilor care izbucniserA la cazaci
la ftari. Apoi l-a intrebat a doua oar asupra posibilittilor de a merge
In Tara Romaneasca. <Domnul> i-a spus Asteptati ca sfintia voastr
s slujeasc o liturghie pentru mine, dup care voi avea o convorbire cu ea
si o voi pregai de c.ltorie intr-un chip demn de rangul ei si tot ceea ce
ndjduise de la Vasile <Lupu>, dac va vroi Dumnezeu, eu vi le voi da"//.
Domnul nu inceta s serie sfintiei sale.
Toate proviziile care se gseau prin mnstiri fuseser jefuite, in afar
de cele de la Sf. Saya, mnstirea noastr., din pricin." c acolo sedea domnul
nostru patriarh, care nu a avut nici o paguba. Aceasta a fcut ca toti negustoril s'A prseasca celelalte mngstiri i s vin la noi. Cind au fugit toti
<Domnul nostru patriarh> l-a intrebat inc o dat pe domn, care, in fata
stkuintelor sale, i-a trimis o scrisoare prin care Ii dklea slobozire de ple-
care. De asemenea a trimis o alt scrisoare i lui Matei, domnul Tarii Romanesti, pe care-1 numea tat5.1 sAu". A mai pus s i se dea <bani patriarhului> pentru cheltuielile cltoriei, dar el era foarte zgircit.
Atunci china unui car cu boj ping. la Focsani, la jumg.tatea drumului
intre Moldova si Tara Romneasck era de dougzeci i cind de piastri,
dupa ce fusese de trei pin la patru piastri. Am gsit cu greutate trei sau
"a La Popricani, pe malul drept al Jijiei.
609 Vestea c5.derii Sucevei i-a ajuns la Steflnesti pe Prut, unde s-a tinut sfat mare.
Serif-bei a parAsit pe Vasile Lupu, fiind chemat de han (M ir on Costi n, Opere, p. 164),
lar fostul domn s-a refugiat la hanul tRarilor care 1-a trimis la Constantinopol, unde a
www.dacoromanica.ro
p. 522
insotesc".
Din aceast pricin.' domnul nostru patriarh s-a dus indat. la Roman518
515 Paul de Alep confund5. bkcile cu plutele. Cf. V. R a d u, op. cit., p. 521, nota 1.
510 Serhet.
sii Milcovul.
sis Romanos.
Kursiyu al-Begat, adicti tronul begilor". Paul de Alep se refer probabil la faptul
c Gheorghe tef an i stabilise resedinta temporar la Roman (M. Costi n, Opere, p. 164).
HO De cind era domn.
ssi 18 noiembrie.
103
www.dacoromanica.ro
p. 523
13.
525 Orheni, lectura stabilita de V. Radu (op. cit., pp. 89, 523), care considera cd acolo
se afla un protopop cu putere quasi-episcopala. in realitate, sediul celui de al treilea episco-
pat era la Raclauti (D. Cant emi r, op. cit., p. 351 si M. Costi n, Opere, p. 386).
522 Bilad al Ungurus ay al-Madjar. Este vorba de Transilvania, unde mitropolitul
Varlaaru trimisese episcopi la Vad o in maramures (N. Iorg a, Istoria bisericii, I, pp. 327
si 330).
104
www.dacoromanica.ro
/'
..4%;
.;.
,ramax rrr
,...2r i
, LW,
:40
1,.,
1.,' "". ' tt.e..r.,,,
1' ' :.11
.) .3- 26
1.47title;,41,....,:.-:,--,,,a,..
r-
*, q.'
'
11
......:-.'Z 4;44-dt_4-tAvr,
2):;;;Ci4.# !
"7- ,Lir.,
- "v., .,--.11,:-.:2-744,7,-..k.ti,:,.1,.,:,
., ..,...
..........,.....,..,
,
f>a,'
-4:1,1:-A.,;*; t.;',
. -f).1.Li: r,"ii;9;4
-
1:re:::
k...,k,sz.
..
.
... ,.,...
.,,:.,:,,;:,,,;,;-,-;,1;piz::1 .....;it,';,:m.t.k.--1-..4,
';4'.
' - .. ;!' ;
4.'.-.,..oto....."
,..,i,
,e41.4':-.1.4::.,4-........1.,,/:-".,..t.,jt-ar,..yes...
AJ",:w1
:.
itttrt...r-4,e,11:1zAtkAb.:-"Aln4evov,....,:/v..";
"t.ib,;4-04v,;.-:ilt"-:?:A.::ilhi"':R'':41-71-AKil'kk,i:j4,4;
:.:4z.:,tili,:,:uts,;:*,i, i4.*Ybi.:LA)-f :;:,,i,,,',..4.!,,,,,w'
t,i,'.1.?,.t*I...-6.1,...3,;;b.,;-...3-',44.
sk
-I
-
Li.
._,..
'
..
:;.,...,-i.:-.!-&-A.. :,--.4,4,,let.k fl r
ws4i.q.:;-4:1,4.,;::,:,4,-.::i01:.
-A4.,:-.".=,;-::JIi,.
fr.-
arab 6016)
4( t iff-
www.dacoromanica.ro
.!, :*.
) 432
4 aot14-4),41:.v..qt.A3.*
6S; Y. 3li4\-y:
c4,,,_,1.1:A,,,V,-xf13_)
',411,14.t:LUZ.4;t110,1>:,,z-V.314:St.,;441..1S".1,
el.:411.;;Al
ixt4A;14:
..:4;;LI,I,,,,,:;1,f46:11.,,,,A1
kA:4V/043
1,6
LA
i'
-
JT
Aa
97
11
ttr
r
CIrtNs,
AA
Art(
,11,1
rt,
lie
www.dacoromanica.ro
7A1.7
7.41i
":1,--'41`."-.-'"'-'1-.'141
doamna
6 Gheorghe tef an
mfrhrn
te: bnflittOi
"T(15,ki
OfilltaitikrOrh"rfrittn
www.dacoromanica.ro
ritt)ithfi
ION
www.dacoromanica.ro
On
.1
1.
it
/7")
11117
'4f9ADM f
W.,
-1'
91,,,
Ierarhi
*,
,
gro,
-
11;P
'44L''It'
1).)
"
www.dacoromanica.ro
11-
!shgli
10 'PO
'
"
`Y,
tle;e4its
v ot o.
...
.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
44
,
.*".."-A..
www.dacoromanica.ro
lliriVifilififfirifitthiitil :.16AY
"111
6.41'
p
!,,,;ex
18 Matei Basarab
Danciu Piriianu
si
.
r
!li
N,
17 Tirgoviste.
Curtea
Dom-
www.dacoromanica.ro
4'
,-
..._- -
,.
e
-
lift/AK EV MA01.11,A1TC
i1-
111
1TMi,i;,,I
NfPVT.1;;I<V1))0- "f11-113fil
!ii,
NV1101'
fil.Ti.1.-,
.,-.
Ar\;1,f,
,.
,4..
.,
". i.i!"
I'
l'
..b.
'
yAr rjzfyr\ctt;t1-.1&h.,)./1\
,I7MA1,.!.
ti."It
-*A
'
r..16
is
..,
...
f K.1\4( V:v11N
"
'
r4ivrlAlfri,l'I
.
1,,
,11.1,1,0411?
' 4isr,
..yi,"1.--A
,.
dr. aar.A.
.
,.,,,
.00....v_ja,
sl,
,..... e..
41-. 21 Constantin
erbart
--
14E've
www.dacoromanica.ro
;
i
1
AINNEK'i HVI'VlitTEPIFTAll
4
I 111-.(V 1";\ 1
.'
._
.,
-1
1,
-1
111.4
174.-
5,...
___,...,
V.x...-..i
s%
1Z1%.1
tN\
gr4,47
[1:I.
22 Doamna B1aa
4.;
Constantin
erban
...
Nis
WS"
, -14/
Ct-r
'rat
www.dacoromanica.ro
,c
I
-...
.1'
..;...:-,.,
,r
ilt.-
..,'; 14;
-73116!'"- -
.;
,,
-
,- 0
sa
/..... ,'
..-,..." N,ok '
,..-
no=
r :\;' ,
4,
,
...
1.
I ...,..
,I
bas.
'
1'4"
25 Preda Brincoveanu
, .N
1
', '...
4,1
7-4
I1
,1
www.dacoromanica.ro
--'114C-NR.
re
%Is \
tt
sa.
''
e.-"'''
.V.,.
g- '
i
r
,,,,,,,- - -,
.-:-.
1.- t 6,
1, Y.
''' i V s
'
'-,
14.st gist.
N
v
,
f.--
&.-
....-4
*..,
ze )i
0-,.:QW
.
-I . . ..
`A.
1,-3,-9Tet
,,, mivs,
www.dacoromanica.ro
--,'Z''''
'
',
1!
,. ot,,-.4
lafghtiOggc
icTiri,
Pi! fit'A
torrirtit ittriOtoki ir
co pl.
rA
4
WA
p6,A.H:11A)41fA
iilf015A A ItOtinit
ioy,A,orlispivritio'6110.
,tmtpi
iiiireA,A71%EpitAti, +AIWA if re
www.dacoromanica.ro
'_
,.
,:-.'...ws,,3
rt
,
,.
'
,,,,,,,,,
-41-(
A
Al'
f ..t.
I w;'
'
..,
Et
-v -
"i
'
.1
'
(r
rir
'
. ..,,
-14
't
e
key hvidifI-3 4
,rpyr,s
3,6
B1/7
.4,1
),
.N4
-r-
4)
('.
1 ti
'''r
kp44
.3
.33
M/
N,,,-1-,N..!.',:',.'1.,i...
.--
'
.-
le',(''' i:.1(4
.. '`'`.5 '71. "),kie'"Oi(
P,,.f(APA..4 (C. .);.W if 6 ,-.4.' .. 1 ..A:er
, eli'llto,
,,,,,..,
'fr,.17
.;!+7,:f.-1.
..
i ..f.
e ..'
'i
is
F.--;
I 7/ '4
pb
-
'))
4
41.
4.
-,'
,
1.4:'64`27.6e4W-41' .1,-;
.t. , 4
-*-'-A
y o itt .1
,
^ a,
1.1,f, ,,,
),.,) ,..
tV,:111,i4jrct
,r
,,,,
Ir.
.:
,..,. t. 4 ,A, i
'\
ilLit*jr'4
rA
r,
I el;r i
drnnimm4vst:v6T.,
,,..MM,,,
'
41,,,iy
.
tv
4.
P)...IS
,'.0
:.
'
\I
).
S'
11111.
.'"
Ili
,.
'11:
4n ,.'
.71
. er,1-.Z;4,irs41,
),..1",k..
-
www.dacoromanica.ro
.:
rq
1..,"
XI'
PI
'4'4
www.dacoromanica.ro
<PARTEA A TEMA>
<CARTEA iNTIIA>
p, 525
ROMANEASCA
<1.
RIMNIC, BUZAU>
lar deasupra este o cruce foarte mare. Biserica era hramul Adormirii Maicii
Domnului. Am fost de fat la vecernie, apoi la liturghia slujit de s.r1Atoarea Sf. Ecaterina5.
5 Bazar-kabir.
' Rfmnicu.
3 Botza sau Butza.
4 Intemeiat6, de Radu cel Mare (1496) i refAcut din temelie de Matei Basarab (1649).
Era reqedinta episcopului Serafim (1648-1668) (N. St,oicescu, Bibliografia Tara Romdneasc(t,
I, pp. 113-115).
5 25 noiembrie 1653.
105
www.dacoromanica.ro
Romaneasca sint foarte evlaviosi i foarte darnici. Ori de cite ori intram
p. 526 intr-un sat sau intr-un tirg, preotii, boierii i norodul veneau // inaintea
domnului nostru patriarh pentru a primi binecuvintarea lui, apoi ne duceau
la osp i ne faceau vizita. Stateam putin timp i plecam din nou.
Tara este populata i imbelsugata i fiecare sat este mare cit un tirg.
<Oamenii> Ii iubesc pe straini nu ca in tara Moldovei ; atunci cind patriarhul
intra la acestia din urma, nimeni nu se oprea inaintea sa i nu-i dadea nici
macar o bucata de piine7. Tatarii sint mai credinciosi deck ei I De aceea
au fost ucisi mii <de oameni dintre ei>, iar cazacii, tatarii i ungurii le-au
jefuit bunurile i turmele. Ce tiranie au rabdat <ei> sub domnia lui Vasile
<Lupu> si de cite ori nu l-au tradat pentru a trece de partea <domnului>
n Ignatie, fost episcop de Rimnic, a inlocuit din noiembrie 1653 ping. in 1655 pe mitropolitul *tef an (1648-1653, 1655-1668) (N. Iorg a, Istoria biserticii, I, p. 373; II, p. 330).
19 Este vorba de asa-zisa cetate" a Tirgovistei, constind dintr-un sant intarit, facut
la 1645. Vezi si mai jos p. 118.
106
www.dacoromanica.ro
noul domn". Orasul este foarte mare si in imprejurimi sint mai multe
dealuri.
Seara s-au tras clopotele pentru skbatorirea Sf. apostol Andrei. in aceast
Tara Romaneasc liturghia tine mai mult ca in tara 1VIoldovei //.
S se stie c in ajunul fleck-6 srbtori insemnate sau inainte de dezlegare"" trag clopotele i slujesc liturghia cu mult solemnitate.
mare pentru preoti, clugari, saraci, tirgoveti s't pentru strini. Dupd praznic
li se impstea tuturora o pomand. S.rbtoarea Sf. Nicolae a fost prznuit
cu mare solemnitate. Domnul si-a trimis trsura ca s6-1 ja pe domnul nostru
patriarh i ne-am dus la biserica Curtii". Domnul nostru patriarh a s/ujit
liturghia impreun cu chir Gavril", arhiepiscopul sirb, i cu mitropolitul
Trii Romanestil, adic au fost trei mitre si trei sfesnice cu cite trei brate
cu totii au dat binecuvintarea. Dup5. Axion"20, domnul a coborit s't a stat
In picioare lng jiltul su. Dupa ce i-a dat anafur21, ca i celorlalti boieri,
potrivit datinei <0> apoi coliva domneasa ne-am urcat la trapezd, <unde
Al-Kurta. Este vorba de Biserica DomneascA din Tirgoviste, ctitoria lui Petra Cercel
(1583), reparatil de Constantin Brincoveanu in 1697-1698 (N. St oicesc u, op. cit.. II,
pp. 640-642).
15 Kir Gafriil.
15 Mitropolitul Ignatie (1653-1655).
"Atov LaTiv transcris cu litere arabe.
22 Al-buruti, al-boroti, poate de la termenul grec 7cp6u.
107
www.dacoromanica.ro
13. 528
Tot astfel s-a fcut i in ajunul Sf. Ignatie dinaintea srbltorii Cr.'ciunului. in ziva acestei srbtori este obiceiul in aceast Tara Romneasca
darurile noastre ; domnul nostru patriarh i-a ddruit o parte din fruntea
Sf. apostol Filip, <fcltoarea de> minuni, apoi un vas cu noul mir. Dar
el era suprat pe noi pentru CA' ne dusesem mai intii la dumanul su, Vasile
p. 530 voievod //.
SA se tie c domnul ne-a pus la indemin doi drbani care erau din
p, 531 categoria <osta0lor> saragea, deoarece gut imbrcati // in uniform ro0e23.
p. 532
208
www.dacoromanica.ro
Cei mai multi cintseti erau de fel din tara turcului( 1)28.
in dimineata simbetei Crkiunului, am fost de fat la utrenie in biserica
mnstirii <Stelea> i domnul ne-a trimis trsura ca s mergem la liturghie
ne-am dus la biseric..
Am fost uimiti de multimea ostasilor din Tara Romneasc, de diferite
neamuri. Dei in Tara Romneasc sint mii de circiumi unde se vinde vin,
rachiu29, brag.3 i alte Uuturi i dei toti beau, totusi // noi nu am vAzut p. 534
In nici una din aceste zile pe nimeni care s fi fost beat, nici un rnit sau
ucis, nici care s fi fkut vreo fapta rea ; ci toti erau linititi, tkuti i in
" Cf. si relatia lui Franco Sivori in Cd/c1tori, III, p. 11.
26 In textul arab termenul grec rcapap.ovi) care inseamn ajun de slirbatoare, cind
se citesc anumite slujbe bisericesti, este transcris cu litere arabe.
27 In textul arab cuvintele grecesti 7) Trap eivog aillsepov, condacul de Craciun, imn
ce sintetizeaz ideile religioase legate de aceasta sarbatoare.
28 Bilad al-Turc. Este greu de crezut c locuitorii din tare turcului" cintau cintece
religioase ortodoxe
29 Arak adica rachiu facut din struguri sau din bucate cu anason. Termenul arab 'arak
109
www.dacoromanica.ro
P.
S. se tie ca Curtea32 domnului T."rii Romaneti este mare i inconjurat cu un zid de piatr. ; un riu curge la cap.'tul ei33. Biserica, la care
ajungi pe o scar.', este foarte mare"; este aezat la mijlocul <curtii>.
Este impartit in trei prti : partea exterioard cuprinde arcadele nartexului,
apoi ajungi printr-o a doua u in partea a doua a bisericii, unde se alibi
mormintele domnilor ; apoi se intr printr-o a treia u* in naosul bisericii,
care este o incpere foarte veche. Deasupra ei sint cupole inalte i. este
inconjurat cu strane.
In mijlocul acestei Curti este un turn de piatr., mare i inalt36, care
ne-a uimit prin inltimea lui ; acolo se afl orologiul oraului i acolo stau
de straj multi paznici. in timpul cinei acetia bat dintr-o tob asemenea
unei khalilie"36 de la noi, pentru a opri circulatia in timpul noptii ; dup
aceea aprind o lumina mare i. atita timp eh rmine aprins lumina, nimeni
535 nu indr5.znete sa umble <pe ulite>//.
In zori de zi bat iardi din tob., sting luminile i se trag lovituri de
tun pentru a vesti pe toti locuitorii din ora ca pot s umble pe strazi ;
acesta este obiceiul lor.
Cind gsesc pe cineva umblind noaptea fereasc5..-ne Dumnezeu!
straja il ucide.
Ce s mai credem despre zvonurile care umbl prin tara noastr i.
potrivit cruia cretinii nu pot pistra rinduiala i nu pot cirmui ?
31 Siria.
32 Kurta. Despre curtea domneascA din Tirgoviste, construitl de Mircea cel Darin,
mriritg. de Petra Cercel si reparat de Matei Basarab, vezi mai nou N. Constantinescu
si Cristian Moisesc u, Curtea domneascd din Tirgoviste, Bucuresti, 1965. Restul bibliografiei la N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romeineascd, II, pp. 637-638.
33 Ialomita.
34 Despre Biserica Domneasca a lui Petru Cercel vezi Mir ce a Georgesc u, Biserica
Curfii Domnesti din Tergoviste, in Glasul Bisericii", 1960, nr. 1-2, pp. 118-128, Ro die a MAnciulescu, Date noi referitoare la aspectul initial al bisericii domnesti din Tirgoviste
apdrute in cursul lucrdrilor de restaurare (1961-1962), in volumul Sesiunea stiintificd a Direc-
fiei monumentelor istorice, Bucuresti, 1963, pp. 34-39 s'i N. Stoicesc u, op. cit., II, pp.
640-642.
36 Turnul Chindia.
36 Un fel de tamburin.
110
www.dacoromanica.ro
Jiltul domnului <din biseric5.> este inalt i aurit. In dosul lui sint
trepte care ingduie s urci spre un loc retras", unde st doamna i suita
ei ; <aceast galerie este prevdzut> cu zbrele de lemn ; de acolo poti merge
In camera de consiliu a domnului38, c5.ci pe acolo se urc5. i se coboar.
(el> cel mai adeseori. Exist i o alt scar care duce pin la el prin local
Cind domnul nostru patriarh sttea in picioare la jiltulo sAu inaintea citirii epistole,i,
el pomenea, dupa datinl, numele domnului, apoi cel al mitropolitului" i cinaretii <ciasen*
11 repetau in
afara <altarului>, apoi eu, arhidiaconul" <patriarhului> Antiohiei rosteam
dipticurile" domnului nostni patriarh, preotii le cintau inluntrul altarului, iar cinaretii
<=-- dasalii> cintau in afara <altarului>, unul din coruri <chiflad> in limba romAna si celalalt in limb a greaca. Arhidiaconul" arhiepiscopului sirb." fAcea tot astf el ca i arhidiaconul
mitropolitului TIrii Romanesti ; ei <le> rosteau fiecare pentru mitropolitul lor. Atunci
Introducere, II, p. 374: rosal este culoarea rezervat exclusiv domnului in Moldova i in
Tara Rom Aneascd".
Al-kathedra.
Al-brotopapas, adicl primul preot" sau protopopul". Aici este vorba de mitropolit.
42 Aridialton.
43 Dibticha.
44 Ra'is famamise.
46 Ignatie.
46 Al-aksion estin, de la "Axio ko-rEv
vrednic este.
p. 135).
49 Diicu Buicescu, mare sptar (1645-1654) (ibidem, p. 129).
111
www.dacoromanica.ro
P. 536
p, 537
frumoi, care li s-au impartit. Apoi domnul nostru patriarh I-a binecuvintat
<pe domn> .1 s-a suit pe scar.; apoi a ie9it imbracat in mantia <sa>, cu
mitropolitul tarii, cu ceilalti preoti 9.1 boieri de fat ; apoi 1-au ateptat
pe domn sub fereastra cea
Dup ce domnul a aruncat bani, dui:a datin, o9tenilor i gracilor,
domnul nostru patriarh 1-a mai binecuvintat odata dup obicei. Ne-am
urcat pe scara amintit. <care ducea> din biseric pima la el <la palat>
In sala de mincare.
<IV.> OSPATURILE DIN TARA ROMANEASCA.
literarel, in Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist.", III, t. XIII, 1932, P. 67; N. Coast a n-
www.dacoromanica.ro
cite ori bea domnul. Dupg ce cinta muzica, se trggeau trei lovituri de tun
de se cutremura pgmintul. Aceast petrecere a tinut ping seara. <Domnul>
sttea cu capul descoperit. S-au bgut la <acest> mare ospgt cu cupe mari
de o oca de vin, mai intii fiecare cite trei cupe in cinstea sgrbgtorii, In al
doilea rind alte trei <cupe> in sgntatea domnului nostru patriarh, in al
treilea rind53 mai multe <cupe> in cinstea numelui domnului. Nimeni nu
putea sg refuze sg bea, cgci datina cerea ca oricine stg cu el la masg s bea
In felul acesta54 ping in clipa dud se aduceau lumingrile, acesta fiind semnul
plecgrii55.
este primit // in tot cursul anului la masa sa, pentru c afarg de acesta
nimeni altul nu-i binecuvinta masa. Celorlalti egumeni de fatg le adea
veminte de satin de o calitate superioarg sau inferioarg ; pentru preoti
pentru noi, diaconii, erau veminte de bumbac in dungi de culoarea
rinei
52 In variants arab& acceptata de Vasile Radu, este trecut rabe an adia. a patra oarg.",
54 Despre ordinea in care se inchinau paharele vezi i relatia din 1657 in CtIldtori, V, p.
55 Acelasi era semnalul terminarii ospAtului i pleciirii $i in Moldova: cind se aduceau sfesni
cele la mask oaspetii toti se ridicA de la mas si saint& pe domnul lor" (D. C ant e mi r,
loc. cit.).
113
www.dacoromanica.ro
p. 539
sarb..toarei Anului Nou care cade in prima zi a anului. Toti vin atund
la biserica, dimineata, potrivit obiceiului lor, pentru c In fiecare zi ei sint
de fat la utrenie dis-de-dimineat. Ei ies ca sa se dud.' la domn, li fac urari
p. 541 cu prilejul // sarbatorii i Ii sarut mina dreapt. in acea zi, dupa liturghie,
ei slujesc la masa pin seara, imbra.cati in vemintele lor de cinste.
A doua zi, ei prinzesc la masa domnului, pe cind altii servesc, potrivit
obiceiului (casei) ca in tot cursul anului. Atunci ei ii trimit daruri <domnu-
www.dacoromanica.ro
p. 542
El a luat <un manunchi de> busuioc, apoi a stropit casa cu semnul crucii,
s-a aghezmuit singur i. pe toti cei de fat.', apoi a sarutat crucea .1 a aruncat
115
www.dacoromanica.ro
p. 543
In aur curat.
in aceasta clip, domnul a coborit si a stat in picioare lng jiltul sau,
iar sptarul tinea in mina luminarea cea mare, aurita a domnului ; altele
lui cumplit, s-a facut slujba inluntru. S-a spart atunci gheata pentru ca
67 Paul de Alep are un mod foarte curios de a aprecia cifrele ; in curtea domneascit din
Tirgoviste nu puteau inapea mai mult de 2 000-3 000 de ostasi. Vezi si nota urmaoare.
68 Cifra este mult exagerat. Matei Basarab declara el insusi c putea ridica ping la
40 000 de ostasi (H urmuzak i, IV/2, p. 501). Din acestia circa 7 000 erau curteni, circa
8 000 mercenari, circa 10 000 slujitori, scutiti de dAri, iar restul oaste de tArani (N. St oicesc u, Curteni i slujitori, pp. 42 i 179). Vezi si C. Rezachevic i, Efectivele qtilor
116
www.dacoromanica.ro
Preutii s-au rinduit la dreapta i la stinga. Apoi s-au adus cai de ras 0 de
pret, acoperiti cu mindre valtrapuri de mtase // cusute cu aur, cu mkgkitare si cu nestemate, de un efect incintAtor. Domnul nostru patriarh i-a
binecuvintat i i-a aghezmuit cu ap., unul dup altul, cam doudzeci dintre
cei mai frumo0, care pretuiau fiecare mii de dinari. La sfirsit au venit un
servitor negru chlare pe un catir mic 0 un alt rob cAldrind un mgar ; aceasta
pentru a stirni risul i glumele celor de fat, i <patriarhul> i-a aghezmuit
P. 546
cu ap.
se duceau prin toate casele celor bogati, Ii inveseleau cu jocurile i cu instrumentele lor i felicitau pe domnul nostru patriarh cu prilejul sgrbaoarei /10
fceau urAri mari pentru el. Noi le d.deam un baci i ei plecau. Tot astfel
am facut cu seimenii i cu capeteniile oastei, care veneau in cete, i descr71 Sakman.
77 Daraban.
117
www.dacoromanica.ro
p. 547
cau muschetele i ne faceau urri, iar noi le ddeam daruri si ei plecau. Asa
I PALATELE>
four.
77 Vasil Big.
displrute
este una din cele mai amAnuntite ce ne-a lAsat Paul de Alep.
ambele
a a fost utilizat&
118
www.dacoromanica.ro
ate clan.
119
www.dacoromanica.ro
p. 549
p. 550
p. 551
Din cmarg intri apoi intr-o salg <de primire> care are un pridvor
<= loggie> cu arcade deschise spre grdin, unde este o fluting cu ap
curggtoare. Acolo se afl o mas pentru a prinzi vara. De acolo cobori
intr-o grdin mare pe care nu o poti vedea in toat lungimea ei i care
este inconjurat de nuci mari. Jumkate este plantat cu vita de vie i.
trandafiri, iar cealalt jumtate cu meri, peri, gutui, cirei, pruni numiti
c&15.toriei in Moldova (vezi mai sus pp. 27-28) ; compar Cu Cd1dlori, III, p. 17.
9obis Informatie neconfirmattt de alte izvoare narative.
120
www.dacoromanica.ro
liturghia, apoi se urea la domn pentru a rosti binecuvintarea asupra prinzului. Totul sta in puterea lui, mai ales cind este msinimos.
Sa se tie c atund cind barbatii sau femeile din aceast tara vin spre
a fi judecati la domn sau la episcopi //, ei ingenuncheaza pentru
rosti p. 552
plingerea i ramin in aceasta pozitie pina la sfir0t91.
Darurile cele mai bogate <pe care le aduc> domnului constau din tavi
cu piine.
multe altele. //
SA se tie c toti locuitorii din Tara RomaneascA sint foarte evlavio0 p. 553
supu0 ; ei se tem foarte mult de afurisenie, mai ales marii dregatori. Ei
veneau la domnul nostru patriarh ca sa-0 pima semnatura i pecetea pe
scrisorile pe care le aveau de la domn cu privire la slujbele 0 la daniile lor.
Ei obtineau de la el scrisori de afurisenie pentru ca <in viitor> judecatile
sa fie pronuntate cu nepartinire de catre toti". Chid aduceau vreun criminal
91 Cf. si relatia lui Franco Sivori in Caldtori, III, p. 19.
93 Este asa-numitul plocon al cirjei". Dupd Sivori, acesta dddea un venit de 4 000 de
scuzi pe an (ibidem, p. 13).
93 Este vorba de asa-numitele cd.rti de blestem". De la patriarhul Macarie ne-au rdmas
numeroase documente din timpul sederii sale in Tara Romftneascd. De pildd, la 12 mai 1654,
acesta intdreste lui Neagu mare portar satul Bdalesti-Olt (Arh. St. Buc., Mitr. Tdrii Rom.,
CXLII/7) ; la 1 ian. 1657, intdreste asezdmintul dat de voievozii t Aril mAndstirii Cimpulung
(Acad. R. S. Romdnia, DCXXV/13) ; la 6 aprilie acelasi an intdreste pdrintelui Gheorghe
de la biserica danineascd. din Bucuresti niste vii (Arh. St. Buc., Mitr. Tdrii Rom., CCLXV/1).
Toate aceste carti erau prevAzute cu blesteme cumplite, menite s inspliminte pe cei care nu
le-ar fi respectat. Vezi si mai jos p. 200, nota 235.
121
www.dacoromanica.ro
554
inl.untru, iar afar. ingheta. // De fiecare data chid cdeau picsturile, inghe-
tau i alctuiau turturi lungi de gheat, ceea ce minuna pe aceia din tara
noastr care vedeau aceasta.
S. se tie c cei mai multi din slujitorii domnilor i ai dregstorilor
tarii sint din tara noastr. 0 din Egipt ; gut musulmani i cretini. Ei au
multi robi negri i gut numiti arapides"95 adic6 arabi96. i romnii cred
c totii locuitorii tarii noastre seamn cu aceti robi negri sau cu aceti
slujitori. Din aceast cauza noi sintem dispretuiti de ei.
Cud am sosit la ei i dud l-au vzut pe domnul nostru patriarh s-au,
mirat foarte tare de ritualul nostru <0> de felul nostru de a citi bimba greac
literar.
In timpul carnavalului, ne ducearn s vedem nuntile lor, pentru cs. In
aceste zile foarte multi se cstoresc. in ajunul nuntli, mirele cu prietenii
si strbat c5.1are strzile oraului in tot timpul noptii, <insotiti de oameni>,
care bat din tob., cint din fluier i duc
Mireasa, cu alte fete, se urc in trsuri i, urmate de l'Autari, se plimb,
555
fetelor de aici. In ziva aceea tinerele fete // joac hora in curtea casei, tininduse de mImi, impodobite cu hainele lor cele mai frumoase. Pe p.'r ele poart.
" Al-bazerdjiye, pluralul arab de la cuvintul persan bazar, bazer tirg, negot", la care
s-a adAugat finalul turcesc dji (in limba roman5. giu").
94b'5 Ni s-a pAstrat o asemenea carte de iertare a pAcatelor dati de patriarhul Macariesederii sale in Tara Romemeasa., la <1657-1658> (Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, nr. 26902).
95 De la termenul grec ecpcircaec, introdus in textul arab ; vezi V. R a d u, op. cit.,.
In
I, p. 93.
122
www.dacoromanica.ro
marilor posturi98, locuitorii se opresc de la mincarea crnii i alearg grmad s cumpere pe9te inghetat tare ca lemnul in acest anotimp i foarte
scump ; eram tare uimiti vAzind c 11 poart pe brate. Se procedeazA la fel
In toate t'Afile cretine.
SA se tie c femeile i tinerele fete din Tara Romneasca sint caste,
neprihnite i virtuoase99. Dac vreo fapt'A de ru9ine ajunge s fie cunoscutA,
p. 556
<VIII. iNMORMINTAREA.>
Slujba inmormintArii mortilor lor este asem'Anstoare cu aceea pe care
am pomenit-o la inmormintarea moldovenilor, cu deosebirea c fac la toate
inmormintArile cheltuieli mari.
Duceau pe domnul nostru patriarh la casa celui rposat, se tragea clopotul bisericil
unde voiau sa-1 ingroape, de dimineata pina in clipa inmormin' tarii. Multi preoti, diacont
calugari i saraci se adunau acolo, pentru ca in aceasta 'rara Romaneasca locuiesc nenumarat
de raulti preoti straini l diaconi care se dedau unor indeletniciri ca aceasta. Piecare 41
aduce epitrahilul i cartea lar diaconul, stiharul sliu. Toti diaconii de Uta 41 imbracatt
stiharele lor. Se imparteau apoi luminari mari tuturor celor de f ata, de la preoti pina la
asad. Atunci arhidiaconul lua cadelnita in mina i tamila pe patriarh, spunind : binecuvin' teaza, stapine".
97 Bilad al-Nemsah.
98 Despre posturi vezi l CeIldtori, III, P. 18.
loo Afirmatia lui Paul de Alep nu este confirmata de documente; la 1695, dupe cum
iaste vechiu obiceiu al vomicii", vomiceii de judete incasau gloabe pentru curvii" (Studii
i mat, de istorie medie", V, 1962, P. 432). Cind o boieroaica. era prinsa in curvie" ca o
slugA, ea putea fi ucisti (Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, pp. 117 qi 346-347).
123
www.dacoromanica.ro
Patriarhul lua cadelnita'" in Intinile sale si tiimila in jurul mortului, spunind bine-
dup.&
aseze sufletul". Apoi domnul nostru patriarh rostea prima litanielog. Apoi incepeau a doua
Slava" dupa Fericiti cei farl prihana care ...", Miinile tale m-au facut i m-au
zidit ...".
Daca este de fat& vreun episcop sau vreun arhiereu, el tamiiaza in jurul mortului,
apoi pe domnul nostril patriarh si pe ceilalti de fata, liar la sfirsit el tamiiazA pe diacon,
Ii di cadelnita si se duce, fAcindu-si semnul crudi, sji reia local, rostind a doua litanie,
inainte de CautA spre mine si ma miluieste ..." dupa ce cel de al doilea diacon a rostit :
Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule ..." l urmatoarele.
Fiecare diacon rostea pe rind cite o data miluieste-ne pre noi, Dumnezeule ..."
urmatoarele i dadea cadelnita preotului urmator, fiecaruia potrivit rangului sau,
acesta rostea litanie dupa, litanie, far la sfirsit tarniia pe diaconi. tn clipa sarutului, domnul
nostra patriarh se ducea sa sanite icoa,na i i f Acea de doua ori semnul crucii, binecuvinta pe
credinciosi, se intorcea la local sau, dupa ce citea <pericopa> evangheliei deasupra capetelor
P. 558 membrilor famillei <celui rAposat> //. Apoi veneau preotii, dupa rangul lor, doi cite doi,
unul pe partea dreapta lar celllalt pe partea stinga. In acelasi timp se plecau data si a
doua oara, pinA la ultimul, apoi intrau pe rind diaconii, calugarii i saracii. Rudele mortului
stAteau in picioare pe amindoua partile si de fiecare data ch.ud un preot saruta icoana,
li imparteau o pomanA dintr-o naframl brodata, fiecarnia dup6. rangul lui, ca i diaconilor,
calugarilor i sAracilor. Dula& aceea intrau dregAtorii i eel care fusesera de fata.
Ne-am das la bisericA mergind inaintea nasAlief. In fata <eran> preotii doi cite doi,
apoi <venea> domnul nostru patriarh, urmat de nasAlie si de mireni, pe chid cintAretif
psalmodiau. De fiecare data, dupa ce strabAteau o bucatA mica de drum, puneau nasalia
jos si <insotitorii> se insirau in jurul ei, lar diaconul cu cAdelnita in mina rostea miluiestene pe noi, Dumnezeule" l celelalte, i domnul nostru patriarh spunea rugAciune pentru
morti ; apoi luau mortul i plecau mal departe.
Au fcut astfel pind ce au bagat mortul In curtea bisericii, ling mormintul lui. L-au luat de pe naslie ; 1-au pus intr-un sicriu imbracat pe din.untru in rou i 1-au ingropat, iar noi am plecat.
101 Eflodjitos, de la termenul grec E6X6r1rog.
los Arhamina ya Allah I
103 Tawbahun.
www.dacoromanica.ro
0 inmormintare ca aceasta costa de la o sut pin la dou sute de ducati, mai mult sau mai putin. Dup inmormintare sau dupa slujba parastasului unii poftesc pe cei de fata la ei acas, la masd.
de iertare a panatelor. Ele au ingenunchiat inaintea lui, in bogatele lor vesminte, pina ce
a sfirsit cititul ; sotii lor au facut tot astfel pina sears.
Dupa vecemie, in ajunul postului // nu au fost rugaciuni inainte de a merge la culcare, p. 560
cad nu este obiceiul in aceasta tara, nici chiar dirminica seara, ci toti veneau la biserica,
de la boieri, dregatori pina la negustoril bogati o ceilalti cu sotiile si copili lor. Domnul
nostru patriarh a coborit din jiltul lui si a stat in picioare !litre sfesnice, imbracat cu
epitrahilul si cu omoforul. Toti au ingenunchiat la plimint si el le-a citit rugaciunea
iertarii pacatelor, apoi a binecuvintat pe toot& lumea, mai intii pe episcopil de fata, pe
arhierei, pe egumeni si pe preoti, pe boieri si pe cei care mai eran de fata. La rindul sau
maria sa domnul a trimis pe naitropolitul tarii sa, cear iertarea pacatelor sale, pentru ca
avea o incredere nemarginita in domitul nostru patriarh, ceea ce era vadit.
In timpul acestui mare post, a venit s.-1 vad pe domnul nostru patriarh
un egumen care zicea c este staretul unei mnstiri ortodoxe din insulele
de la termenul grec p.vms6auvov.
JOS Cf. V. R a d u, op. cit., p. 94.
101
125
www.dacoromanica.ro
Brutania107 pomenit de Sf. loan Gur.' de Aur108, din orasul numit Hervat109.
p. 562 la biserica Curtii pentru // a fa.ce slujba sp5.15.rii picioarelor i liturghia. Ne-am
101
lui Plinius, astizi Brazza. Numirea de Vretania se regisete in hrisovul dat de Vasile Lupn
ci.tre sfinta ministre de la Lepovina, din pimintul Vretaniei, in tinutul tirii Croatiei". Vezi
Revista pentru istorie, arheologie
IX12, 1903, pp. 86-87 (doc. din 15 august
1650).
p. 561).
114 Simbita acatistului.
126
www.dacoromanica.ro
invemintat, noi 0 domnul nostru patriarh, potrivit datinei. S-a tras clopotul
eel mare. El s-a dus s. ad in jiltul sail, avind in fata,lui pe mitropolitul
/aril. Au inceput prin a curati vasul pentru spalarea <picioarelor> apoi au
cauza saraciei, se invoise s joace acest rol, caci dupa aceea domnul a pus s
i se dea o rasplata. Statura lui, infatiarea lui, barba lui, gluga lui murdara,
tras pe ochi, stirneau risul privitorilor, cu atit mai mult cu cit fusese imbracat cu un felon zdrentaros. L-au aezat pe scaunul amintit, apoi au pus la
tat in odajdiile lor. Mitropolitul s-a dus sa stea in picioare la jiltul sail in
absida de miazanoapte //.
Apoi cei doi parohi au adus din altar, intre ei, doi preoti imbracati
in odajdiile lor, toti la f el ; s-au dus intr-un singur ir catre domnul nostru
patriarh caruia i-au f'd cut o plecaciune; tot astfel au f Acut 0 in fata mitropolitului. Dupa aceea i-au pus sa ada pe lavita cea lunga linga <aa-zisul> luda.
Apoi au intrat in altar, au adus de acolo pe alti doi 0 i-au pus s ad, acolo,
pina ce au implinit cele cinci perechi, adica zece <preoti>. Egumenii mai de
pina la sfir0t.
127
www.dacoromanica.ro
p. 563
p. 564
sfirit i-a spus ce scrie // in. evanghelie. S-a.isprkvit <acea.st parte a slujbei>.
S-a adus apoi ligheanul care a fost aezat pe tetrapod la locul lui. Dup. ce
9i-a pus sacosul, domnul nostru patriarh a coborit din jilt, s-a apropiat de
lighean a flcut trei mktknii dupg obicei, i-a inmuiat degetul in a.p ii-a
acut semnul crucii intre ochi. Apoi a venit mitropolitul trii i a fAcut acelai lucru, apoi ceilalji preati de fatk 9.1 toti boierii, doi cite doi, pink ce au
sfirit. lar eu am luat ligheanul 9.1 am urcat cu preotul pe scar pink la doran
pentru a-1 binecuvinta, pentru ck era foarte Latrin .1 nu mai avea putere
sk stea in picioare, nici sk fie de fatk <la slujb.>. L-a binecuvintat ; dup
aceea a dat o milostenie preotului. Toti cei care erau ling el au primit,
p.
Toti boierii care erau de fatg. in bisericg. au cenit domnului nostru patriarh sg rostease& deasupra capetelor lor ruggciunea de iertare a pgcatelor ; ei au ingenuncheat si el
le-a citit-o.
Sg se stie cl nimeni nu venea la bisericg mai inainte de a merge sg ingenunche inaintea
domnului nostru patriarh i sg-i sgrute mina dreaptg, dupg care se ducea la locul sau.
n clipa Asionului", domnul s-a dat jos si a stat in picioare lingg jiltul sgu. La
infgtisarea potirului, el s-a coborit sA sgrute icoanele, apoi a intrat in altar si a fost sprijinit de subsiori ping. ce s-a apropiat de domnul nostru patriarh; apoi s-a dus la jiltul
565 sAu. In timpul acesta toti boierii au venit sA sgrute icoanele // i s-au apropiat de aseraenea
de domnul nostru patriarh, care le-a impgrtit anafurg. Noi am luat din colivg i slujba
s-a incheiat. Domnul i ei
stgteau in picioare lingg stranele lor, ping ce domnul
riostra patriarh a intrat in altar sa-si scoatg odajdiile si a imbrgcat mantia, ca de obicei.
A iesit apoi inaintea domnului i l-a binecuvintat <pe el> si pe credinciosi. Ne-am intors
la miingstire dupa-amiazii.
In ajunul vinerei mari s-a fgcut slujba vecerniei celei mari, de cu searg. ping la
ceasurile sase din noapte117, cu cintece prelungite. Tot astfel a fost in simbgta mare, care,
In acest an, a cAzut odat cu sgrbgtearea Bunei Vestiri. S-au sculat In toiul unei nopti
adinci si la ivirea zorilor au iesit la slujba inmormintgrii <lui Hristos>, fgcind inconjurul
miingstirii pe strazim.
128
www.dacoromanica.ro
atunci ciutketii potrivit ritualului, apoi a urmat canonul, un cor pe greceste i @Walt>
cor pe romaneste. Domnul nostni patriarh a rostit prima incheierem, apoi mitropolitul a
amiiat <intocinai> ca si el si s-a intors la locul su spunind a doua incheiere. Episcopii
i marii egumeni au tii'iniiat in acelasi fel pinA la sfirsitul canonului si fiecare rostea o
incheiere. Nu s-a deschi.s usa <bisericii> cum este obiceiul la noi, cad biserica nu poste
cuprinde atita lume ; de aceea au sAvirsit slujba
La sfirsitul canonului, domnul nostru patriarh a venit, a s.rutat evanghelia si a dus-o domn.ului, care, venind in mijloc, a ingenunchiat, a srutat
evanghelia i mina dreapt a patriarhului care i-a spus : Hristos a inviat"
l Simblita mare = 25 martie 1654.
a Slujba invierii si utrenia incep la ora 12 noaptea, liturghia incepe la mrintLstiri la
ora 9 dimineata.
121 SpAtar.
129
www.dacoromanica.ro
p. 566
p. 567
0 1-a srutat de trei ori pe cap. in aceasta dip. trupele 0-au slobozit muschetele de s-a cutremurat pamintul i ne-au asurzit urechile. Dupa ce s-a
sfir0t slujba au adus jiltul patriarhului i 1-au aezat la dreapta jiltului
P. 568
domnului, linga el. Patriarhul s-a aezat tinind evanghelia in mina lui
dreapta, spunindu-i : Hristos a inviat", apoi a inaintat spre domn, a saru-
maintIi episcopii, pe urma egumenii i ceilalti preoti i calugari 0 au sarutat evanghelia domnului nostril patriarh i mina lui dreapta, spunind:
Hristos a inviat", apoi s-au apropiat de domn, i-au sarutat crucea i pieptul, spunind acela0 lucru. i s-au dus apoi linga mitropolit i s-au aezat
alaturi de el. Atunci toti boierii au inaintat, fiecare dupa rangul su, ca
ceilalti de fata, 0 au facut la fel. Am isprvit dimineata tirziu, i dom-
dar eu eram intr-o stare proasta, pe cind toat lumea se veselea, eu eram
abatut i tremuram. In ziva aceea a fost o mare serbare. Vremea era minunat. ; primavara era stralucitoare i rasrea iarba.
Atunci s-a tras de mai multe ori cu tunul, s-au slobozit muschetele
p. 569
s-au deertat pahare mari in sunetele muzicii, tobelor // fluierelor, trompetelor, cintecelor, cu glume i altele de acest feb. S-au impartit apoi veminte.
Am plecat ca trasura spre manastire inconjurati de seimeni i darabani
care slobozeau muschetele, de paici 0 de cintareti, care au plecat dup ce
www.dacoromanica.ro
tat acest obiceine, pentru c5.' era barin i nu avea de loc putere s6 ias5.. In
aceast joie a Patilor a trimis o trlsur dup domnul nostru patriarh ji.
Am intrat in biseric5., ne-am pus ocajdiile i 1-am invemintat pe domnul
nostru patriarh. S-au pregAtit apoi vase pentru agheazin5., adic cupe de
argint aezate pe ilit. Domnul nostru patriarh a fcut slujba agheazmei 1.
ne-am urcat cu ea la domn i. 1-am aghezmuit.
Apoi ne-am scos od5.jdiile i ne-am urcat la trapez. Dup aceea ne-am
p. 570
luat rmas bun de la el, c.ci p15.nuisem s plecam pentru a merge prin tara.
spre sfiritul vietii sale i. iubea foarte mult pe turci i pe tatari 0 le dAdea
toat averea sa. Dac vreunul din ei venea s5.-1 vad5., Il imbraca cu veminte cu blani de samur El ura pe preotii, pe cAlugArii sau pe egumenii care
veneau
cear vreo milostenie, aa cum mai facuser odat5., i Ii lsa
s plece dezamAgiti.
In sAptAmina aceea a primit vestea c tarul moscoviti1or127 Ii trimite
un sol cu mari daruri. El <domnul> a trimis indat porunca s5.-1 intoarel
din drum spunind : S6 nu ma faceti s5.-1 vld la fat", cki intr-adevr el
ura nespus de mult neamul cazacilor i al moscovitilor.
La infringerea lui Vasile <Lupu> i Timu, fiul lui Hmelnitki <domnul>
a fAcut mare mAcel de cazaci // 0 a luat pe foarte multi in prinsoare. Chid P 571
aga visteriei a venit la el, <domnul> a ie0t in intimpinarea lui i a pus s.'
se taie capul multor cazaci inaintea acestuia spunind : Eu ii urdsc pe cazaci
iubesc pe refugiati" i a trimis vizirului multi prizonieri in fiare, ca
Cind vizirul i-a intrebat : Cine sinteti voi ?", ei au r.'spuns : Noi
sintem cazaci din oastea lui Hmelnitki i amifost infrinti in Tara RomneascV. El <vizirul> le-a dat indat haine din stof5. roie i bani i i-a trimis
In tara lor, la Hmelnitki, cAci intre acesta i ei, <= turcii> era o mare prietenie i legAturi diplomatice strinse. Hmelnitki i cazacii nutreau o mare
dunanie fat5. de Matei, domnul Trii Romneti ; "i chid acesta a trimis
131
www.dacoromanica.ro
p. 572
Din pricina aceasta toti locuitorii Trii Romnesti traiau intr-o frica
necurmata de ilmelnitki si de cazad. In fiecare zi umbla acest zvon : Vin
cazacii, au intrat in tara" ! Noaptea nu se mai dormea astfel c supusii
sai, pe care Ii asuprise cumplit, au prasit tara, cu ostirea sa // i cu toti
P.
u Este vorba de miscarea seimenilor din Tara RomfineascA, inceputA in.ainte de moartea
lui Matei Basarab, cAntia ostasii rAsculati li cereau sA plece din tara san sA se cAlugAreascA.
135 DupA Letopiseful Cantacuzinesc, p. 117, la acest sfat au luat parte boierii, mitropolitul,
136 Constantin Serban, fost serdar al lui Matei Basarab, care-1 insemnase la nas pentru
ca sA nu poatA ajunge doma (N. S t oi c e s c u, Dic(ionar, p. 158).
137 Konstantin Efendikobulu ayyunin nasli al- efendiya al-bakat, adicli Constantin fin de
domn, adic din neamul domnesc al begilor.
las Ibn 5raban. Constantin erban a fost fiu natural al fostului domn al TArii RomAneSti
Radu erban (1602-1611).
132
www.dacoromanica.ro
Matei voievod avea un nepot, pe care Il facuse mare sptarl", adits* // p. 574
comandantul suprem al otirii. El era de o mindrie 0 de o ingimfare nemaipomenit i aceasta in tot timpul vietii sale. Noi Il vedeam intotdeauna,
ori de cite ori se ducea din casa lui la curte, insotit de peste cinci sau ase
sute de osta0 care mergeau inaintea lui i in urma lui, 0 tot astf el la intoarcere. El venise mai inainte de srbtoarea Patilor, cu oti munteneti
ungureti, sa insoteasc. pe <Gheorghe> stefan, domnul Moldovei, cind
voiau s ja pe neateptate pe Vasile vod5.141. Unchiul su, Matei voievod,
11 trimesese in tain, fr tirea boierilor si, cdci dac acetia ar fi tiut,
i-ar fi ucis pe amindoi 0 nu i-ar fi lsat s atrag asupra lor o nenorocire
venic. in mai multe rinduri Matei voievod a vrut s'-1 a. eze domn in locul
su 0 a folosit <in acest scop> f el de fel de iretlicuri, dar din cauza trufiei
lui nimeni nu l-a vrut, nici dintre boierii trii, nici dintre supu0.
Constantin, fiul lui erban vod., era sub ordinele lui, ca al doilea serdar. Dar aici, la boieri, este obiceiul ca atund cind doi dintre ei au acela0
rang 0 se intilnesc, s nu-0 scoat calpacele, iar dac unul din cei doi este
de rang mai mare decit cellalt, acesta <din urm> s5.-0 scoat. calpacul.
Dar Constantin sttea intotdeauna cu capul acoperit in fata <comandantului> su marele serdar. intr-o zi acesta l-a dojenit, spunindu-i : De ce stai p. 575
tu in fata mea cu'capul acoperit ?" El i-a rspuns : Eu sint de neam domnesc, iar tu eti fiu de trani42 ; de aceea nu md voi descoperi inaintea ta 1"
Auzind aceste cuvinte, cellalt s-a miniat //, s-a dus la unchiul su i 0.-a
aruncat armele inaintea lui. Aflind aceasta, domnul l-a scos pe Constantin
din slujba. Acesta s-a retras in palatele i in casele pe care tat5.1 su le cl-
dise pentru el, pe dud tria, in diferite locuri din Tara Romneasd. 0 a
locuit acolom, pin in aceast clip. and Matei voievod a czut bolnav,
133
www.dacoromanica.ro
PaOilor el a aflat vestea c fiul s.0 trgea s moar intr-un sat145 dephrtat
de ora. S-a dus s'a-1 vada i unchiul s.'u a murit In timpul lipsei sale. .4a
supuii au venit la curte i s-au invoit cu totii intr-un glas. Cind a aflat vestea,
p. 576 Constantin s-a speriat i s-a ascuns ; dar ei 1-au cutat i, gasindu-1, // 1-au
Apoi 1-au dus in biserica. Mitropolitul i-a pus toate od.jdiile sale preo-
teti. L-au adus pe Constantin in altarul divin, spunind de trei ori : po-
vrednice de un rege. Apoi 1-au dus la jiltul domnesc i 1-au aezat <pe
trola). Toti au venit
srute mina dreapt. ; mai intii mitropolitul,
apoi preotli i egumenii ce erau de fatk apoi dregtorii jnil, unul dup
altul, apoi mai marii otilor cu totii. Era cu adevrat minunat c a-ti-tea
mii de oameni 1-au vrut <domn> intr-un singar glas i ca nimeni nu s-a
opus alegerii lui.
Diicu Buicescu.
146 La Buicesti, jud. Olt. Aici se afla spAtarul Diicu cind a fost ales domn Constantin
1" In test AJA transcrise cuvintele grecesti: xactmov, xaaactsc, xasocrov, Cu li-
tere arabe.
Despre vesraintele lui Constantin erban vezi Al. Lapedat u, Portretele murale
de la Hurezi, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", 1908, pp. 77-78.
134
www.dacoromanica.ro
de mult vreme.
Toti boierii s-au adunat apoi in biseric, apoi mai marii otinii, cdpinegustorii, zaimii158 i iuzba0i i alti dregatori ai oastei s-au intrunit
15 Al-turkiya al-fasiha.
150 Lisan al-ungurus.
151 Afirmatie inexacta. Numai unii boieri de la curtea lui Vasile Lupu l unii negustori
erau greci.
155 Termen arabo-turc, desemnind pe feudalii cu un venit anual infra 20 000 ai 100 000 de
aspri ; aici are sensul de mica boierime.
135
www.dacoromanica.ro
p. 578
foaie scris. Indat ce au intrat boierii din alaiul domnesc, si-au pus cu totii
p. 579 miinile pe evanghelie i pe cruce, iar diacul a citit foaia // pe care scria astf el : jurati voi pe aceast sfint evanghelie si pe sfinta cruce s.' fiti intr-un
cuget i intr-un end cu chir Constantin voievod, fiul lui erban voievod,
ascundeti
s-1 ascultati i s-i fiti credinciosi, pe fata si in tain.,
vreo tain., atita timp cit va tri el 0 yeti tri i voi i s: nu-1 trdati nici
il trdati, dacd uneltiti impotriva lui, dac nu-i sinteti credinciosi, yeti fi
afurisiti i respinsi de Sf. Treime 0 de cele sapte sfinte sinoade si prin gura
domnului patriarh al Antiohiei, chir Macarie ; i ceea ce s-a intimplat
zidurilor Ierihonului, Sodomei i Gomorei, lui luda i lui Arie vi se va intimpla i vou. ; i yeti avea soarta lui Ana si a lui Caiafa i a celor care au rdstignit pe Hristos"155. La fiecare fraz ei rdspundeau amin, amin, amin".
Apoi toti au srutat mina dreapt a domnului nostru patriarh i s-au
dus spre domn, care sttea in picioare la jiltul s.u, i-au srutat mina dreapt,
poala vesmintului 0 au plecat. Mitropolitul a fcut la f el. i ceilalti boieri
au intrat unii dup altii ; apoi a fost rindul dreg6torilor domnului i ai curtii,
al copiilor de cas., toti dup.' rangul lor, i toti au jurat din toat mima
Apoi au venit mai marii oastei ; mai intii marele serdar156, apoi agalele,
adic aga seimenilor167, apoi capitanii, apoi ceilalti cdpitani si iuzbasi //
ostasii dup rangurile lor ; fiecare cpitan cu steagul lui i fiecare iuzbasi
astfel pin etre amiaz, dar unii dintre ostasi nu intraser. inc. (Dumnezeu
binecuvinteze !) c noi ne plictisisem i ostenisem s stm in picioare.
16$ Gramatikos ayyu al-kataba.
136
www.dacoromanica.ro
in sfirit, Dumnezeu ne-a scapat, caci cei care ramasesera au fost aminalj
pe a doua zi i pe zilele urmatoare.
Dupa, inscaunarea noului domn au trimis cl.rai, adica curieri158,
pentru a vesti in toata tara ridicarea sa in scaun. Puteai sa vezi alergind
preotii, calugarii 9i. chiar doi episcopi au adus daruri noului domn, impreuna
cu urarile lor.
Mult, vreme ostaii au continuat sa vina sa presteze juramintul. La
tare ale
ale raposatului In prezenta noului domn.
Am gasit trupul in sala cea mare, unde in timpul vietii sale daduse
ospete vesele ; el era intins pe masa (cu> fata descoperit, dupa datina
locului. Era imbracat cu vemintele sale domne5ti, cu o haina subtire de
brocart de aur, impodobit cu blana de samur de mare pret, cu ceaprazuri,
cu nasturi de argint aurit i. cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit in
intregime pina la picioare cu un giulgiu de saten alb cu o cruce in foi de aur,
iar in jurul sau ardeau lumina'ri. Sotiile tuturor boierilor plingeau i. ill
boceau. Domnul nostru patriarh 1-a tamiiat, a rostit rugaciunea de inmor-
dou6 milioane de locuitori I DupA calcule mai recente ale Liei Lehr, populatia Ord ar fi fost
de circa 55) 000 de locuitori (Studii si mat, de istorie medie", VII, 1974, p. 204).
137
www.dacoromanica.ro
13-
582
p. 582
eu,
arhidiacon al
spre tribuna corului unde statea in timpul slujbei (V. Dr ghic e an u, Morminte domnesti,
Matei Basarab, doamna Elena si fiul lor Mato*, in Buletinul Comisiei Monumentelor lato-
rice", VIII, 1915,p. 172 ON. Constantinescu, Cr. Moisescu, D. NicolaescuPlopsor, op. cit., pp. 308-311, 314).
174 Mateias postelnicul. S-a pastrat inscriptia de pe mormintul sau (V. Dr ghic e an u,
138
www.dacoromanica.ro
p. 594
cintsreti.
foarte mult la el, pentru c ajunsese domn in timpul sederii lui <in tar>.
In toate zilele ne fcea daruri din lucruri de ale mind.rii, pe deasupra tainurilor care ne fuseser hrzite pe timpul rAposatului domn.
Hristos a inviat"?"
139
www.dacoromanica.ro
p. 585
pe domn, pe ceilalti boieri care formaserA un cerc mare ; in spatele lor au nezat steagurile
prapurele, lar preotii stAteau in cerc in fata lor.
Cintaretii au inceput apoi canonul slujbei celei miel a agheazmei. Patriarhul a citit
pericopa evangheliei i eu am spus ectenia. Apoi au intins in fata apei un covor pentru
domnul nostru patriarh i un altul in fata jiltului domnului. Domnul nostru patriarh a
ingenuncheat, apoi tot norodul i domnul, cel dintii, s-a inchinat pina la pAmint. El a
rostit rugAciunea pentru ploale dupl obiceiul lor, apoi rugAciunea pentru agheazmA. La
cuvintele pfize0e, Doamne, pe binecredincioqii regii notri", el adAuga :
pazqte, Doamne,
pe robul tu iubitor de Hristos, domnul loan Constantin voievod"178.
Apoi s-au ridicat cu totii ; <patriarhul> a cufundat crucea in ap i cintketii au
psalmodiat de trei ori. In Iordan"1"..., apoi el a stropit cele patru puncte cardinale.
eind l-a stropit pe dotan, pe cind acesta Omita cruces, toste trupele i-au slobozit putile.
Apoi el a stropit pe preoti, pe boieri i pe cei din suit5. care eran de fat5-
zi a plouat tare. //
www.dacoromanica.ro
diferiti, pritnul avind in grip. cAmara domneascl, cel de al doilea vistieria (N. St oicesc u,
188 Aceastil idee revine la numerosi cAlgtori (vol. III, p. 15, vol. V, pp. 275, 612 etc.)
188 De fapt, nu din aceastA regiune, cl din jud. Vilcea. Vezi p. 187. Despre exploatarea
aurului din nisipul riurilor vezi C. erb a n, Contribuiii la istoria mestesugurilor din Tara
Romdneascd; figanii rudari in sec. XVIIXVIII, in Studii", 1969, nr. 2, pp. 131-147.
141
www.dacoromanica.ro
p. 589
191 Al-kursiyyu wa al-bayrak. Gatirl bojar, egumeni, popi, apitani, slujitori, de-i
trimiserl la Tarigrad, cu cArti de la tarrt, fiind imp&rat sultan Mehmet si vizir Dervis-pasa ;
spuserl c le-au murit domnul, i se roaga s le dea domn pe Costantin-voclii, c iaste fecior
de domn, i toat tara il pofteste". (R a du P op es c u, Istoriile, p. 111).
199 Cu privire la impAcarea dintre noul domn i sultan, vezi Hur mu z a k i. Fragmente,
in, p. 211.
199 Terzi Mustaf a aga Tahalgiul a adus steagul l caftanul de domnie, fiind ins5scinat si
primeascli harachil (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 118).
197
o sutil de
142
www.dacoromanica.ro
lefuri odat. trupelor 0 a scutit pe toti supu9ii s.i de dAri 0 de birle pe ase
Comorile pe care rposatul <domn> le ldsase cind murise erau foarte
mari200 ; multe case de piatr erau pline pin'd la acoper4.
Dar haraciul romnilor era foarte ridicat, cum spusese domnul pe cind
cu suma care se scoate din Egipt, adicA ase sute de mii de galbeni, pentru
la mnstire.
in noaptea de marti 25 aprilie a murit preotul Suleiman Ibn Az-Zahr,
tovar5.011 nostru din Damasc ; moartea sa i-a fost pricinuit de boala de
143
www.dacoromanica.ro
Ix 591
Cind a murit rhposatul Suleiman, frica 0 groaza a inceput pentru eel care
scrie aceste rinduri. L-am ingropat in mnstirea mai sus amintith i i-am
fdcut o inmormintare frumoash, mai frumoash ca ale lor 0 am imphrtit
bani.
P. 593
patriarh.
A doua zi duph joia nltrii, domnul a dat un mare ospt in cinstea
episcopilor 0 a egumenilor romni //. CIt despre vechiul sptar"5, adic
serdarul
comandantul> otirii de care am vorbit, la intoarcerea lui din
satele sale, <domnul> s-a purtat fata de el cu mult cinste, l-a inthrit cu
dreghtoria lui i i-a dat veminte. Dar duph aceea, aflind c rostise cuvinte
<nepotrivite>, duph obiceiul lui, din ingimfare i trufie, el l-a chemat
l-a scos din dreghtorie ; a numit in locul lui un nou sphtar200. A vrut chiar
s-1 osindeasch la moarte, dar unii au pus o vorb bun pentru el 0 a poruncit s.' i se taie virful nasului ; prin aceasth insemnare i-a infrint ingimfarea.
Mitropolia din Tirgoviste.
5" Doamna BAlasa, fifes lui Nicolache Rani, prima sotie a lui Constantin Serban.
555
2" Hrizea din Bogdanei, mare spittar (25 aprilie-29 decembrie 1654) (N. Stoic es c u,
Dictionar, pp. 196-197).
144
www.dacoromanica.ro
p. 594
La Tirgovite, pe malul riului, sint i feredeie turceti cu cupole frumoase ; aceste feredeie sint alimentate cu apa cu ajutorul unei mici roti
care mina apa ; inlauntru gut doua
: una pentru barbati, unde este un
bazin de 'Mot, i o alta pentru femei. Intr-o sala din mijloc, barbatii
femeile se dezbrack barbatii intra in sala lor 9.1 femeile in a lor, caci toate
aceste sali au ui. De la Istanbul i pina aici toate aceste bai se indizesc
cu lemne, nu cu balegar. Acest feredeu este o danie facuta manastirii
nate Sf. Niculae210.
02 Dupa opinia lui Miron Costin, dei boierii 1-au indemnat s5.-1 semnedze la nas"
pe Stefanita. Lupu, G. Stefan a refuzat s o faca, deoarece fiul lui Vasile Lupu era copilas
mic" (Opere, pp. 193-194).
210 De f apt m-rea Caldarusani careia i se daduse baia din Tlrgoviste avea hramul
Sf. Dumitru (vezi doc. din 20 april. 1642 la G. P o tr a, Tesaurul documentar al jud. Dimboviia, pp. 212-213).
211 14 mai 1654. Din ziva de 12 mai 1654 ni s-a pastrat o carte de judecata data de patriarhul Macarie la Tirgoviste (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXLII/7).
145
www.dacoromanica.ro
Vineri dup. Rusalii, domnul nostru patriarh s-a dus &Ali ja ramas
genunchi // in timpul eitirii. Domnul i-a trimis darul pe care i-1 fagaduise.
Cit despre noi, ne continuasem pregatirile de plecare de la Pati pina in ziva
aceasta, dupa cum se cuvine in aceasta tara pentru o calatorie de patriarh,
douazeci i unu de cal .1 cinci trsuri ; fiecare trsura era trash' de patru cai
Cu hamurile <i cu tot> tacimul <lor> cu eile i cu tot ce era de trebuinta
P.
04 De fapt, aici era capitala tgrii, dar Itlatei Basarab se mutase la Tirgoviste In timpul
refacerii curtii donmesti din Bucuresti si
cum nu dorea sl fie prea aproape de turci preferase apoi Tirgovistea.
146
www.dacoromanica.ro
p. 597
sa220, a numit pe singurul sAu fiu221 camsras, adic mare vistier, el <=--pospArAsit dregAtoria i s-a retras acasA222, aceasta din pricina
telnicul>
Pilipesti-Tirg, unde avea si case. Nici una din aceste biserici nu are insA hramul Sf. Nicolae,
de care vorbeste Paul de Alep (vezi N. St oic es c u, Bibliografa Tara Ronalneascel, I,
pp. 304-305 si II, pp. 419-420). Din test rezultA cl este vorba de mAnAstirea MArgineni,
nu Pilipesti, cum s-a crezut.
212 Constantin Cantacuzino, fost mare postelnic al lui Matei Basarab (21 nov. 1632-25 april.
1654)
2" Min sulale al Katahuzinos. Despre originea f amiliei vezi Mihai Cantacuzino, Genealoga
nicului, care a fost unul din apropiatii lui C. Serban ; nici unul din fiii postelnicului nu a fost
irisa mare vistier in perioada 1654-1658, cind dreg&toria a fost detinutA de Bunea Vilcu GrAdis-
al-Rabb.
147
www.dacoromanica.ro
P. 598
599
888 Al-thimbolon, de la termenul grec atLoXov, desemneazg. aici crucea astignirii ca aimbol i semn de izbind al crestinismului. (V. Mitrof anovici i T. Tarnavsch
148
www.dacoromanica.ro
p. 600
<tat5.1 su> care il imbraca in straie domnesti, i pune un inel in mina dreappune s se taie vitelul cel gras, pe dud fratele sau mai mare se opreste
helesteele din jur se pescuieste mult peste. Noi ne-am oprit <acolo> un ceas
ne-am indreptat <apoi> catre un sat mare, bine populat i stapinit tot
Ele sint opera aceluiasi meter; toate patimile Sf. Gheorghe, cei sapte
mult timp.
Iesind din biserica ne-am coborit in palatu1231 acelui postelnic. Sint
cladiri domnesti ce uimesc mintea, fiind mai frumoase decit cladirile din
orase232. Acolo se afla o baie elegant. a &anti marmura e minunata; apa care
o alimenteaza este adusa de roti cu galeti asezate pe riu ; aceste ro# stropese i gradinile de zarzavat i livezile frumoase ; ele pun in miscare i multe
mori. Acolo se afla case cladite ca la Istanbul, caci toti boierii din Tara
Romaneasca au cladiri minunate in satele lor. Fiecare are intotdeauna linga
casa lui o manastire mare inzestrata cu danii233 i fiecare boier se intrece cu
2" Filabaft, sat in jud. Prahova, acum
2" La 1641-1642.
222 Acest frumos palat al postelnicului s-a ruinat (N. Iorg a, Palatul de la Filipeftii
de Tfrg, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", VIII, 1915, pp. 1-5).
Este vorba probabil de bisericile-paraclis ale curtilor boieresti, existente in numeroase
sate (Bjesti, Coiani, Dobreni, Dragomiresti, Filipesti-Tirg etc.).
149
www.dacoromanica.ro
p. 601
234
135
24 mai 1654.
Ploiaft.
235 BURP.,
137
Remnicu.
www.dacoromanica.ro
TULM g A NISTRULUI>
151
www.dacoromanica.ro
13-
lat, f5.r5. locuitori i ar. ap5.. Care sear ne-am culcat ling.' un put. Ne-am
sculat in zori i am ajuns dimineata in virful unui deal inalt i acoperit cu
o pidure mare, de unde am vzut oraul Iai. Am coborit intr-un sat numit
Hoginetin. Acolo alti cdlrai au inlocuit escorta de dinainte i ei au mers
inaintea noastra. Seara am ajuns intr-un sat ling.' o pdure mare numit
Bravicea17 ; este o feud de spahiin ; aerul este minunat. Am dormit acolo.
7 Burlat.
8 Fasiludiy.
Skintei.
18 Chalistav halestav. Este iazul Birnovii, facut de Miron Barnovschi. Vezi mai sus p. 65,
nota 289 bis.
11 Barnovska. Este vorba de mAn5stirea Birnova inceput5. de Miron Barnovschi in 1626
1629 i terminat de Dabija vod1 (1664-1666) (N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 438).
12 Haziran.
13 Ziza.
14 Brut.
www.dacoromanica.ro
Toti locuitorii din acest tinut, din Moldova pina aici, au fost luati in prinsoare de catre tatari, care au dat foc satelor lor, cind au venit pe neateptate,
In timpul lui Vasile <Lupu>, dupa cum am mai spus", pentru cbi hotarul
tarii ttareti
(Dumnezeu s-o nimiceasca I)
este aproape de aid.
A doua zi, simbata dimineata, 10 iunie, am ajuns pe malurile marelui
fluviu Nistru25, ultima granit a pill Moldovei i in marginea tarii cazacilor.
L-am trecut cu brcile.
<Urmeaz descrierea calatoriei in Rusia>.
12 Chalastav. Este vorba de lacul Orhei, mirit de Vasile Lupu (D. Cante in ir, Descrte
so Sakat.
Biserica domneascii din Orhei.
22 Trifast, Trifesti (sat R.S.S. Moldoveneasc5.), pe drumul de la Orhei la Rezina.
" Soroku. De fapt, era ores cu cetate (D. Cantemi r, op. cit., p. 79, Ccildtori,
p. 600 si N. Stoicescu, Bibliografia, p. 772).
" Este vorba de marea prad5. din 1650.
Istros. Confuzie cu numele grecesc al Duntirii. Nistrul se mai numea i Tyras sau Turla
153
www.dacoromanica.ro
13- 604
1656 septembrie 1.
R.S.R. (Arh. 638, condica de achi7itii pe 1952) o traducerea englezA a lui Belfour, II, p. 317
urm.
In arabd. : Eylul.
a 1656.
Gheorghe Stefan.
I 14 octombrie.
Al-Domna, doamna Salta, fiica vistierului Toader Boul.
154
www.dacoromanica.ro
pentru ea.
Mare a fost d.rnicia i insemnate i bogate au fost dovezile de bun5.-
voint artate patriarhului nostru de ctre domn care i-a dat un ajutor
zilnic de mai bine de un dinar impreun cu un tain zilnic de douzed de
ocale de vin si de cincizeci de piini, un car incrcat cu fin i orz pentru treizeci i cinci de cai si o crut de lemne, impreun cu o alta de ap pentru
indestularea animalelor, pe ling lumin.ri de mai multe feluri i alte lucruri
de uz casnic.
ca niste zdrente. Mai eram i foarte ingrijorati din cauza lipsei noastre
indelungate de acas.
La sfirsitul <lunii> septembrie domnul8 a plecat intr-o drtorie la
Hui" i de acolo la Galatiu ca s cerceteze o mnstire pe care o clddise
de curind12 in vecintatea acelui oras. *i el i-a f5.g5.duit domnului nostru
patriarh c va veril la el, la mnstirea sa.
insotitori.
treci de un pod de piatra unde a avut loc ultima Vtlie dintre Vasile
7 Biserica din spre doamna" din curtea domneascii.
a M6m5stirea Golia.
Gheorghe tef an.
1 Al-Ht7s.
11 Al- Galas.
MAnAstirea Casin, ctitoria lui Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Bibliografia Moldova,
pp. 157-159). Intr-adevar, la 4 oct. 1656, domnul Moldovei se afla lingl Galati, de uncle se
ducea la mgtngstirea eosin (N. Iorg a, Sludii i doc., IV, p. 50).
" Wakil, adic loctiitor, termen folosit i in documentele moldovene.
Arakhin, pluralul de la arkhon nobil.
Tesrin al- Avowal.
18 Tel-al-Frumos.
Curtea domneascit a lui tef an cel Mare, ruinatti in secolul al XVIII-lea (N. S t o i-
155
www.dacoromanica.ro
13. 318
<Lupu> i domnul de acuml ; cel dintli a fost invins aid .1 silit s-i caute
adApost in tara cazacilor. Pe locul uncle s-a dat lupta mai pot fi vAzute tes-
De aici <am mers pe> drumuri foarte rele i am trecut peste un riu
larg care se trece cu barcile ; am ajuns la un alt ora al crui nume este
Bach'u22 i are mai multe biserici de piatr.22b1s. Din acest loe, <trecind>
prin pduri i peste munti, pe drumuri anevoioase, asemnltoare drumurilor
Moscovei i chiar .1 mai slbatice, am ajuns la satele acestui domn23 pe care
le-a primit motenire de la tatl sau24 i de la strbunii si .1 care skit unele
dintre <satele> cele mai frumoase i mai populate, iar fiecare tirg are i
un palat i o biserica25.
Fiecare ungher al acestei tri, de la Rom.an pin la Focani, este impinzit
P.
II M. Costin sustinea ca nici o familie boiereascl din Moldova nu avea atitea sate i curti
(Opere, p. 135) ; dintre aceste cursi Cu biserici s-au plstrat bisericile din Buciuleti i Radeana
156
www.dacoromanica.ro
intr-una i aceeavi familie se gsesc mai multe legi, tatal fiind de o lege,
sotia de alta vi copffi urmind fiecare credinta care 'B. convine. Craiul
guvernatorii sint calvini28, iar mai marii oravelor stilt savi reformati28.
S ne intoarcem <la subiect>. Pornind mai departe, am gsit drumuri
foarte rele v"1 am intrat in pduri mai mrete i mai slbatice dedt ori unde
dup ce s-a lsat noaptea, am dormit in mijlocul lor csci nu eram in
stare s ajungem la conac. Deocamdat, am dat drumul cailor ;novtri s
pasca in voie ; i am aprins focuri pe care le-am tinut pin dimineata.
Apoi, adunindu-ne animalele, am pornit iar la drum ; vi luni am ajuns
la unul din tirgurile domnului, ce poart numele de Bogdana", care este vi
numele dat mnstirii cldite aici31. Acest loe este avezat intre munti, intr-o
vale cu o pajivte frumoas i este aprat din cele patru pxti de munti.
Prin ea curge un riu mare numit Trotu32. Ascultind de poruncile domnului,
ne-am lsat aici lucrurile vi am pornit fra nici o povar spre mnstirea
domnului care se afla intr-o margine a tirgului. Pentru ca s ptrunzi pin
aici o iei pe o vale ingust. care
fie din spate sau din fat, fie din once
<alt> parte, din jur sau din apropiere este singura trecere spre mnstire,
29 .Sa$ nu'awid (de la verbul 'ada = a intoarce, a schimba, a reveni) deci sasi intorsi",
adicA reformati.
29 Bogdana, sat ling& Tg. Ocna, jud. B acAu. Aici avea curti Gheorghe Stefan (A. Ver es s,
op. cit., X, p. 276) si apoi Vasile Stefan-Ceaurul hatmanul, fratele lui Gheorghe Stefan, curti
pe care Gheorghe Ghica le-a dat, la 1659, lui Andronic postelnic (Arh. St. Buc., m-rea Bogdana,
XXIII!).
al Este foarte probabil ca Paul de Alep se refer& la biserica curtii boieresti, deoarece
tires Bogdana a fost construitl mal tirziu, la 1670 de marele logof At Solomon BirlAdeanu
(N. St oicesc u, Bibliografia Moldova, p. 93).
Tot rus.
n Carpatii Transilvaniei.
Panair.
www.dacoromanica.ro
cu chiliile, addugate spre a fi folosite pina la desvirsirea apropiata a era"dirii". Dupa liturghie, am fost osptati la praznicul care a tinut pina. seara.
Descrierea manastirii Casin. Este inconjurata de un zid foarte inalt,
cu patru turnuri, cite unul la fiecare colt", in afara de clopotnita, care este
deasupra portii. Tot ce s-a cladit s-a ridicat numai in vara aceasta38 i se
spune c ar fi lucrat peste opt sute de lucratori dintre tiganii" robi ai acesp. 320 tei taxi; dar construirea bisericii inca nu s-a terminat.11 Este inchinata celor
dou capetenii ale cetelor ingeresti, Sf. Mihail si Gavril, si celorlalte oti
263/11 ceresti.//
sat Bogdana.
Joi dis-de-dimineata, domnul a trimis dupa domnul nostru patriarh
ca sa aiba o intrevedere de despartire cu sfintia sa ; si patriarhul a facut o
rugciune pentru el si pentru doamna sa. Dupa aceea, domnul a pornit
spre Iasi, dindu-ne un capitan cu ceata lui ca s ne insoteasca pina la Focsani.
36 Gheorghe Stefan nu a apucat sg. termine ingngstirea, fiind mazilit (vezi Hurmuzaki,
XIV/1, p. 363).
37 Acest zid ca de cetate a fost dgrimat din porunca lui Mihai Racovitg la 1717, deoarece
mangstirea servise ca loc de refugiu cdtanelor austriace.
39 Dupg. Paul de Alep, mAngstirea s-ar fi clgdit in vara anului 1656; Miron Costin sustine
Ins cg. domnul Moldovei a ales loe de mgrastire la Casin in vara anului urmAtor, 1657, cind au
inceput lucrgrile (Opere, p. 179 0 180). intrucit domnul face primele danii de sate (RAdiul
de la Trotu*, Bene0i i Pleeti) noii sale ctitorii la 22 mart. 1656 (Al. B gleanu 0 C. S t o id e, Documente moldovenesti privitoare la familia de boieri Neaniul, Ia.0, 1938, pp. 49-50),
mgngstirea a fost construitg in acest an. Mai tirziu domnul i-a adgugat satele Poieni i Stg.ne0i
pe Cain (doc. din 20 ian. 1657, Arh. St. Buc., ms. 628, f. 378), Buciule0i i Roznov, ambele
din tinutul Neamt, Rgcgcitmi i Carbune0i, tinutul Adjud etc. (doc. din 1657, ibidem, f.
345
346).
158
www.dacoromanica.ro
45 Eustratie Dabija, mare vornic al tgrii de sus (1655-1659), viitorul doran al Isioldovei
46 Probabil Domneati, uncle avea case Eustratie Dabija i wide existg *1 astgzi biserica
Dumitru Buhuv, apoi a lui tef an serdarul, cel ridicat din obiele" de Vasile Lupu, din
al cgrui ordin a fost executat in 1653 datoritg participarii la complotul condus de Gheorghe
tef an. Dafina s-a ciisgtorit apoi cu Eustratie Dabija, ajungind doamng (N. S toic es c u,
Digionar, pp. 355-356, 393 i 448).
46 In realitate, urma.5g a doanmei Maria Amirali, fosta sotie a lui Petru chiopul, domnul
Moldovei (N. Stoicesc u, op. cit., p. 356). Paul de Alep 11 confundg cu Petru cel Tingr,
domnul Tgrii Romikne.,ti (1559-1568), care fusese surghiunit in 1568 la Alep, in Siria.
4 Constantin erban (1654-1658).
56 Rimnikii.
Buza.
52 Bloiafiti.
159
www.dacoromanica.ro
[SOSIREA LA TiRGOVITE.
PRIMIREA PATRIARHULUI DE
a Tapin eth-thani.
160
www.dacoromanica.ro
In fata lor stteau boierii trii iar curtea era plin& cu osta0, purtind
puti 0 arme.// Doamna7 0 toate sotiile boierilor stteau in nite cerdace 264/I
inalte care ne dominau. Dup& ce s-au imp&rtit lumin&ri intregului popor,
invtAtorul nostru <patriarhul> s-a coborit s tdmiieze de jur imprejurul
tetrapodului pe care era aezat icoana botezului <Donanului Isus>, 0
deasupra mesei, pe care erau 2.9ezate vase de argint umplute cu ap, crucea
www.dacoromanica.ro
p. 323 fi sorbite 0 golite, cci paharnicii nu voiau cu nici un pret s. accepte // vreun
9 Al-selika.
9 Al-ral.
162
www.dacoromanica.ro
cheat, i apoi fiecare a golit in sntatea domnului o cup mare care avea
de blind seam o oca sau poate chiar i dou ocale de vin pe care le-au deertat in aa fel c ne-au fAcut s ne cutremurm la aceast privelite13.
Dup aceea s-au sculat i i-au srutat mina dreapt i el i-a srutat
pe frunte. Apoi ei i-au reluat locurile. Pentru a spune adevarul, nici chiar
la Moscova nu slut pzite cu atita strAnicie rinduielile unei asemenea serbri ca inaara Romneasc. Adunarea nu s-a sculat de la mas pin la ora
dou dup c.derea noptii i s-au imprtit caftane, ca de obicei.
Acest domn ne iubea mult i glumea intotdeauna cu mine i arata c
mg comptimete din cauza indelungatei mele lipse din mijlocul a lor mei.
Dumnezeu s-1 tie 1 A doua zi, de dimineat, au venit toti lutarii cu instrumentele ion s. srbtoreascA i s capete un dar bogat, fiind intovr.iti
de cintretii bisericeti, dieci, slujbaii bisericii i
Auzisem de la mai mult lume c in acest tinut al Trii Romneti
se afl o mare mnstire domneasa care, dup cum se crede, nu are pereche
In ce privete mretia
; i ni s-a spus de ctre nite negustori greci,
care fAceau negot cu tara frincilor i cu Venetia, c acolo nu este nimic asemnltor. Se numete mnstirea Arge14. M-am dus, aadar, sb." Wept pe
domn, ca s-i cer voie s merg eu insumi s cercetez minstirea aceasta.
El mi-a spus nu, nu te vei duce singur, te vei duce cu domnul patria.rh".
Dar sfintia sa nu nutrea o dorint pentru aceasta, din cauza nerbdrii sale
de a se inapoia fr nid o intirziere in tara noasta. Totui domnul trimise
dup eg-umenul minstirii care se afla, intimpltor, in ora, impreund cu
toti staretii mnstirilor din toate unghiurile trii i l-a pus s se duck* i
pofteasc pe domnul nostru patriarh la mnstirea sa ; i dui:4 aceea
i-a poruncit s se duc mai inainte i s-i pregateasc un loc de gzduire.
Domnul era aa de hotrit pentru c acea mnstire face parte dintre
cele numite domnetim i cirmuirea ei se afl in miinile domnului. Egumenul
a plecat, ca s ajung inaintea noastr ; i noi, dupa ce ne-am fcut preg6tirile de drum i am primit snii domneti i cai din grija domneasc i un
capugiu sau portar16 care s mearg inaintea noastr, am ieit din Tirgovite
luni 12 ianuariel7 i am ajuns seara intr-un sat al marelui logoft18 numit
Goleti", care are o //biseric. mare i frumoas cu un acoperi in dou <ape>, p. 324
" Pentni comparatie vezi D. C ante mi r, op. cit., pp. 233-234.
Awji Monastir.
19 Efendika.
163
www.dacoromanica.ro
pe care el o cldise Cu hramul Sf. Treimi". Deasupra se ridica o clopotnit, constructie bine inarit5. 0 bine pkzit. Palatul logoatului este o elkdire armonioask, mareat., apkrat de multe turnuri. Am dormit acolo,
fiind primiti ca mare cinste i. osptati cu o mask domneasc5..
In dimineata urmktoare am ajuns la un -Virg numit
unde se
afl zece biserid de piatr 0 de erkmidA22. Locuitorii, ca tot clerul lor, au
ieit In intimpinarea noastr. Aid se face un vin dulce, bu.n, care are un mare
renume 0 este cel mai bun din toate vinurile fcute in Tara Romneasc5..
Ne-am oprit acolo cam un ceas i apoi am plecat in grab mai departe.
Am gksit aceste drumuri foarte rele i primejdioase, chci se revArsaserk apele unor izvoare i. nun i erau acoperite cu gheatk ca stick, care
rnea picioarele cailor i Ii facea s alunece i s se poticneasck ; 0, pe deasupra, urcumile i coboriurile erau foarte dese.
26 Sint dou5. biserici cu acest hram : AdormireaOlari, care dateaza din sec. XVII si
AdormireaCApresti din sec. XVI, plus mAngstirea lui Neagoe llasarab, care are acelasi hram
(ibidem, p. 238 si 249).
36 Afirmatie inexactl; locuitorii erau in marea majoritate romAni.
37 Este vorba de celebra mfinAstire construitA de Neagoe Basarab, sfintitA cu mare fast
la 1517 si zugrAvitli de Radu de la Afumati la 1526 (ibidem, pp. 243-250). Din foarte bogata
bibliografie relativA la aceastA celebrA mtuiftstire a se vedea in special Emil 141zirescu,
Biserica mdn.sSirii Argefului, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1967.
164
www.dacoromanica.ro
pentru minte s't este fail pereche printre manastirile din aceast. tara'28.
A fost cladita de raposatul Neagoe voievod3 acum o suta treized si. sapte
de wain precum am aflat, facind cercetari pentru <a-i descoperi> data.
Se spune ca, neputindu-se gsi nici un fel de marmura in aceasta tara, spre
a-si face rost din belsug de acest material, voievodul a folosit urmtorul //
mestesug. El a dobindit un hatiserif de la su/tanul turcilor pentru a c.ldi
o moschee in orasul Vidin32. i cu aceast viclenie a adus marmur si piatra
din tara turceasc." pe riul Dunarea33, in corabii, pin in aceasta localitate. In
acelasi timp el a tocmit, ca pentru cladirea unei moschei, arhitecti si alti
mesteri pietrari s't cioplitori de marmura si i-a pus sa lucreze la aceast biseri-
ea, pentru a carei inaltare era minat de inspiratia divina; caci pe local pe
care sta biserica fusese odinioara o balta formata din izvoare si in mijlocul
ei s-a descoperit o icoana a Maicii Domnului, pe care unul din preoti a venit
sa o duca la biserica din oras, o biserica inchinata Sf. Nicolae, despre care
se spune c ar fi prima biserica ridicata acolo34 si cuprindea moastele tmei
sfinte, care a fost o tinara fecioar martir numita Filofteia35.
Se spune ca tatal ei era un mare zgircit ; si in vremea aceea era lipsa
cumplita de bucate, iar aceasta tinr fata le impartea la saraci, <luindu-le>,
ail stirea lui, din magaziile lui. Intr-o zi el a venit pe neasteptate si a gasit-o
facind aceasta si i-a tdiat indata capul. Trupul ei se mai pstreaza Inca;
ea are un sinaxar si o slujba deosebit. (care se face> in cinstea ei ; si. savirseste neincetat multe minuni. Noi am avut fericirea de a ne inchina la moastele ei.
28 Papt confirmat de un document din decembrie 1643 din care rezult5. c5. Motel Basarab
a Innoit mgnAstirea din Arges (Bibl. Acadendei, Peceti tu-. 362). Vezi si N. I or g a, Studii gi
doc., V, p. 134.
29 Opinia lui Paul din Alep este asetndnItoare cu a cronicarilor nostri (vezi R. a du P op es c u, Istoriile, p. 33 s'i Letopisejul Cantacuzinesc, pp. 35-36).
38 Nagoy Foyfoda.
www.dacoromanica.ro
P. 325
Dup. aceea, icoana de care am vorbit mai sus s-a reintors /a local sau
de alt. data; i Dumnezeu
luminat dupa aceea pe pomenitul Neagoe
voievod, care a venit atunci in acest loe si a inceput zidirea acestei manastiri
aid ; dar mai probabil pentru c., dupa cum se spune, scaunul domniei
Tarii Romnesti fusese in vremurile strdvechi in acest oras Arges38. Cum
local hotarit pentru biserica era o balt.37, dui:a cum am aratat mai sus, el
a umplut-o cu pietre i carbuni ; i cind s-a ispravit biserica, ea a ramas fara
pereche, cel putin in ceea ce priveste frum.usetea ei pe dinafara, dup cum
fiinta
Aceasta biserica are patru turle, dintre care dou, deasupra
sint inalte i rotunde cu chenarele care incadreaza <ferestrele> rasucite in
166
www.dacoromanica.ro
biserici sint acoperite cu aur, lapislazuli etc. i cu tot felul de culori. Peretii
sau tinda are doisprezece stilpi mari de piatr in spiral, fiecare pereche
fiind de aceeai form.
Toti cei care intr in biseric trec printre cei doi <stilpi> din fata uii
din afar. ; ceilalti doi, corespunzaori, se ala inaintea u0i a doua, adid. a
chorosului", apoi alti patru, de partea dreapt, .1 patru de cea sting
implinesc numrul de doisprezece, care e acela al apostolilor, ca mai inainte.
Intre fiecare pereche de stilpi este cite o icoan mare, opera unor artiti
cretani, de o frumusete uimitoare, pictat pe amindou. fetele. Pe partea
din fata sint nite martiri cl.ri, <iar> pe spate sint chipurile unor cuvio0
vestiti". In dosul stilpilor, la dreapta, sint mormintele domnilor Trii Romneti, ale ctitorilor mnstirii i ale sotiilor lor .1 pe peretele acela sint
zugivite chipurile lor, al fiecruia in parte". //
39 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36.
49 Este agheazmatarul care, dup spusele lui Petre Verussi (N. Iorg a, Negoful si megte)sugurile in trecutul romelnesc, Bucuresti, 1906, pp. 32-33 si idem, Istoria bisericii, I, p. 130),
sului m-rii Argegului, in Studii si cerc, de istoria artei", 1967, nr. 2, pp. 187-199).
" Despre aceste portrete vezi P av el Chihai a, Citeva date in legaturel cu portretele
votiva din biserica lui Neagoe" din Curtea de Argeg in Mitropolia Olteniei", 1962, nr. 7-9,
pp. 451-472 si idem, Semnificalia portretelor din biserica en-rii Argeg, In Glasul Bisericii",
1967, nr. 7-8, pp. 788-799).
167
www.dacoromanica.ro
327
acoperit cu o testur. <de fir> de aur, brodat peste tot, infftind Adormirea Maicii Domnului. Acest inveli sau perdea este o lucrare foarte frumoas
266/1/
Popescu, Istoriile, p. 35. Vezisi Tit Simedrea, Icoana junghiata de la Arges. Glosa
In anul 1508. Trupul sau a fost adus in tara de Neagoe Basarab (vezi Gavril Pr o tu 1, Viafa
si traiul sfintului Nifon, patriarhul Constantinopolului, trad. Tit Simedrea, Bucuresti, 1937).
168
www.dacoromanica.ro
moavte. intr-un colt al cldirii este o capel mareat, cu dou cupole, inchinat <sfintilor> Petru vi Pave152.
vi mb.'nstirea ivi capt numele vi care este un riu foarte mare, curge in
apropierea mnstirii.
Hramul bisericii se tine in ziva de Adormirea Maicii Domnului, la 15 August, si vine
<aici> aproape intreaga populatie din tarri.55. A doua zi de sArbatoare, dup liturghie, se
face o pomenire57 si un praznic in cinstea ctitorilorDumnezeu s alb& mili de sufletele
lor 1 A treia zi este a slujitorilor care si-au prestat servicille lor in celelalte douS. zile.
Am slujit liturghia in frumoasa biseric a sus-numitei mlnIstiri, joi 15 lanuarie65, si
prea sfintia sa a hirotonisit pentru ei un diacon anagnost", un diacon evanghelist" s un
preot si el a incins pe egumen cu un brin peste txisaghion cad este obleeiul lor de a
nu lua acest dar de la nimeni altul decit de la patriarh. Totodat, prea sfintia sa a citt
asupra lor <cuvenita> rugaciune si 1-a numit arhimandrit. La sfirsitul liturghiei, el ne-an
dus la mormintele domnilor, ctitorii mri.n5stirii, si la ale altora, lar dup ce au flicut
o slujbit de pomenire pentru rAposati, patriarhul a citit asupra lor rugkiunile de dezlegare
52 Pentru modul cum erau dispuse vechile c15.diri ale mlnastirii Arges, vezi Pavel
Chih al a, Mtindstirea Argesului (Incercare de reconstituire), in vol. Din magi de scaun ale
prii Romdnesti, Bucuresti, 1974, P. 166.
" Al-ankaniya, de la termenul grecesc 'Byxixivicc.
" Tirnosirea a fost sIvirsita, intr-adevgir, de patriarhul de Constantinopol, dar acesta era
Teolip (1513-1522), nu Nffon, care murise in 1508 (vezi Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 37-40).
" Pecetea lu Solomon se mal numeste si planta Polygonatum officinale" sau coada
cocosului" (V. B ogr e a in Anuarul Inst. de storie nationalA", Cluj, II, 1923, P. 408).
59 .amas anagnost, diaconul care citeste psalraii si alte imnuri, ajutind pe dntlreti (psalt.).
169
www.dacoromanica.ro
qd de iertare. Dup ce ne-am ridicat de la mask egumenul a dAruit domnului nostru patriarh
un covor si o stun& de bani din tezaurul mlniistirii si fiecAruia dintre noi ne-a facut un
dar asemAniltor.
226/11
-i chiar aa este insuirea acestui loc, caci este un ora foarte lung .1 prin
mijlocul lui curge un riu". Se spune ca din timpurile vechi in ace_st ora
era scaunul domnilor Tarii Romaneti. Lucrurile stau astf el : romanii"
acetia locuiau in oraele maghiarilor sub cirmuirea craiului, avind un comes"67 dintre ei. Acest comes" a venit sa-i pasc odata caii pe acest pamint, care era pe vremea aceea in intregime in miinile ttarilor .1 lipsit de
locuitori. Cerind, aadar, voie craiului, el a venit i, Cu ajutorul lui Dumnezeu, a izgonit pe tatari din acest tinut i, crescindu-i puterea, a ajuns domn
peste acest tinut. 11 numeau <pe acel comite> Negru voievokadica domnul
61 Riurile ce au trebuit trecute ant : Vilsanul, Riul Doamnei, Bratia s'i Riul Tirgului.
22 In not& marginal.
22 Konbulunghi.
" Al-mawdj al-lawil. Explicarea este exact. Vezi Dr a gos Mold o v a n, Principii
ale lexicografiei toponimice, in Anuar de lingvistic s'i istorie literar5.", Iasi, XXIII, 1972,
pp. 84-100.
65 Riul Tirgului.
" Al -Falahiyun.
al Karnes.
170
www.dacoromanica.ro
cel Negru68 0 el a clAdit aceast mnstire68. Din timpul acela pin in vremea fdposatului Matei voievod, clidirea se p:r5.ginise ; dar <acel voievod>
asemsdnAtoare aceleia a cazacilor ; cci niel unul dintre ei, fie femeie, fie
copil, nu a pregetat, Cl cu totii au venit sa se spovedeasc i s primeasc
binecuvintarea de la domnul nostru patriarh.
171
www.dacoromanica.ro
locul unor dealuri i a unei paduri mari. Nu este decit un singur drum pita'
la ea <care poate fi strabatut> fie calare, fie cu &asura ; i cind se da vreo
alarm in tinutul inconjurator, locuitorii fug cu familiile lor in locul acesta
stau ascuni aici.
267/1
de ora; dar este pe virful unui deal, greu de urcat atit vara cit .1 iarna ;
caci vara drumul este impotmolit cu noroi i disk datorita numeroaselor
uvoaie de apa care curg din vil-fui dealului ; .1 iarna este alunecu din cauza
ghetii i zapezii.
77 tu nota marginan.
78 Dalu. MAnAstirea Dealu, ridicat . inainte de 1431, a fost reconstruitii de Radu ce! Mare
futre 1499-1501, fiind terminan, de Vliidut voievod in 1510-1512, lar biserica a fost zugrAviti
de Neagoe Basarab in 1514 (N. Stoicesc u, op. cit., I, pp. 269-272). Dintre lucrlrile mal noi vezi C. Bala n, Mcliastireci Dealu, ed. a II-a, Bucure5t1, 1968.
172
www.dacoromanica.ro
veneratie.
Cit despre domnul insu0, el a poftit pe domnul nostru patriarh dup1-amiazg la biserica
din palatal stiu ; i, dupa vecernie, el s-a prosternat la pinnt impreunA cu marii sAi dregAtori
cu toti cei care eran de fatA, in timp ce patriarhul rostea asupra <domnului> l asupra
lor sus-pomenitele rugAciuni de dezlegarea pAcatelor.
Dupa aceea ne-am suit la marele divan al palatului, impreuna cu mitropolitul rii, celelalte capetenii ale clerului, toti marii dregatori ai tarii
toti slujitorii curtii ; dud unul din logofeti a pa0t inainte 0 a citit dintr-o
hirtie cu glas tare, un f el de preamarire81 pentru domn i un polihronion,
0 la sfir0t el a cerut iertare potrivit cu cuvintele domnului nostru Mesia
in evanghelia zilei : Daca yeti ierta greelile fratilor votri impotriva voastr
ziditorul v va ierta pacatele voastre". Dupa aceea domnul nostru patriarh
s-a sculat i l-a binecuvintat <pe domn> dorindu-i snatate in postul cel
mare ; i toti cei de fat au p4it inainte 0 au facut la f el, mai intii plecin-
du-se in fata domnului i apoi skutindu-i mina; ei au savir0t aceea0 ceremonie de asemenea fata de domnul nostru patriarh i fata de toti :rnitropolitii.
Apoi, domnul s-a sculat 0 a luat pe domnul nostru patriarh intr-o incapere dinauntru 0 a vorbit multa vreme cu el in taina. Sfintia sa s-a dus apoi
s o vad pe doamna.
la bisericil pentru ca patriarhul sit citeascri asupra lor molitvele de iertarea pAcatelor,
timp ce stAteau ingenunchiati la pAmint. La sculare, 11 sgrutau cu totii mina sa dreaptil,
f kind plecticiuni l inchinAri ; l astfel, au tot venit unul dupA altul pinA aproape de miezul
noptii, dupft cum am pomenit mal inainte.
Radu de la Afumati (1522-1529) a fost ginerele lui Neagoe Basarab ; el a urmat la
tron dupl scurta domnie a lui Teodosie (1521-1522), dar nu este amintit in alte izvoare ca ctitor
la Dealu, care fusese te.rminatA de Neagoe.
8 Este vorba de fatadele bisencli imbrAcate In placaje de piatrA de talle.
cAX6yiov.
173
www.dacoromanica.ro
p. 331
In prima diiminici a postului, din porunca domnului, domnul nostru patriarh s-a
dus la mitropolie
pus inainte un tetrapod dupa obicei l s-au impartit lumlnari tuturor calor de fata in altar ;
P. 332
dupa ce domnul nostrn patriarh s-a asezat pe un scaun, unul din preoti a inaintat pina
in mijlocul bisericii si a citit in intregime sinrmarul zilei". La pomenirea parintilor ortodocsi
si a sfintilor, clnd // se raspunde de trei ori vesnica pomenire", invatatorul nostru s-a sculat
totl cei de fa ta in altar an cintat de trei ori vesnica lor pomenire". lar cind s-au amintit
ereticii l schismaticii, ei si-au stins luminarile, intonind de trei ori o intreita anatema;
apoi, aprinzindu-si din non lummnarile, ei au urmat tot astfel pina la sfirsitul slujbei.
slujitorii si, trei ; pentru marii dregtori, trei ; i pentru mitropolit i slujitorii lui, trei.// Aadar, nu ne-am sculat de la masa pin ce"nu am fost ametiti
i prpditi i ne-am retras la mnstirea noastr intr-o stare groaznicA.
88 Este vorba de biserica domneasca, mica sau biserica Sf. Vineri, situat in afara zidului
de Incinta al durtii domnesti, uncle doamna B Map a fost ctitora (N. Stoicesc u, Bibliografia, II, pp. 647-648). Constantin erban nu o putea ingropa alaturi de Matei Basarab,
fostul sau dusman.
87 In textul arab exist& aceasta a doua mentiune despre imparldrea plinii la toti saracii.
174
www.dacoromanica.ro
cf.) X6riTo.
175
www.dacoromanica.ro
ceiului, ci 1-am incins cu un ctergar din pinzit de in. Apoi el s-a dus i, turnind tipa din
ibric
lighean>, a venit mai intii la cel care il infAtica pe luda ci care fusese invectmintat
la fel ca anul trecut l i-a spllat mai intii picioarele lui. Sub ele intinsese un covor. Dupg.
el a trecut la ceilalti ping ce a terminat cu totii. Mitropolitul tgrii era acolo, inflticindu-1
pe Petra. Dup ce patriarhul a indeplinit ceremonia ci dupit ce 1-au investmintat din nou
cu sacosul sgu, el a inaintat cg.tre vasul cu apg acezat pe tetrapod i, inmuinduli virful
degetelor, a insemnat cu ele semnul crucii intre ochii sgi i i-a dat binecuviUtarea domnului,
de departe. Tot astfel i mitropolitul a venit ci a fgcut la fe!, ci dupg. aceea i domnul.
Apoi au trecut dupg. el arhiereii, staretii i boierii. Apoi au trecut cgluggrii i ceilalti.
Am intrat in bisericg ci am terminat liturghia fgrg spglatul mesei", dupg. care a avut
primit impArtgcania.
tiril, am fost aduci cu trgsura la curte unde am repetat intocmai acelaci ritual ci slujbe,
precum facusergm in anul de dinainte. Dupg. liturghie, care s-a slujit in prima org a zilei",
am fost ospgtati sus, la masa domnului.
In prima marti dupg Pacte dupg cum fAcusergm ci in anul de dinainte, ne-am dus
Cu domnul in procesiune pta. afarg din orac, dupg obicei.
In simbgta a doua dupg Pacte am slujit liturghia in biserica mitropoliei pentru vgduva
unui boier, intru pomenirea mortii acestuia. In Joia ingltgrii am slujit din nou liturghia
p. 334 In biserica mitropoliei in fata domnului i // potrivit datinei anuale a urmat un praznic
care s-a prelungit pina seara. In ziva Rusaliilor, dupg liturghie, domnul nostru patriarb.
s-a inchinat ping la pgmint in biserica mAngstirii, dupg cum se face de obicei.
Al-Bsaltika.
" Odiya de la c7.)81 = cintare.
96 Al-armis, imnul prim al fiecgreia din cele noug cintgri ce compun un canon.
'7 Al-Anastasis de la termenul grec : 'Avacrrack.
64
176
www.dacoromanica.ro
intimpine. In timpul pleckii sale din tara sa, el nu avea peste ase mii
de oameni cu
cci intreaga forth' <armat.> a t.rii maghiariloriobbis
loo Este vorba de corpurile de cite 2 000 de oteni trimise in sprijinnl lui G. 12.41c6czi
al II-lea in Polonia, de Constantin erban 1 Gheorghe tef an (M. Costi n, Opere, p. 176
qi A. V er es s, Documente, X, p. 313).
Bxpeclitia a inceput in ianuarie 1657 (Istoria Romliniei, III, p. 188).
u r m nzak
V/2 p. 34). Cronicile turceti dau efectivul de 60 000 (Cronici turceti, II, pp. 172-173).
177
www.dacoromanica.ro
268/II
p. 335
p. 336
predea ; 0 ap. s-a 0 intimplat aievea ; cd, atunci cind sultanul turcilorl 08
9i hanul ttarilor au auzit de nvlirea regelui in Polonia ail s-1 fi intrebat
<pe sultan> 0 a.' cei doi domni ii dduset ajutor, s-au miniat foarte tare
impotriva lui <Rdkczi>.
Astfel c s-a rspindit printre ttari 0 printre turci zvonul e. apte
regi se inteleseser 0 hotriserd s fac o expeditie in aceast tara in timpul
postului celui mare ; prin urmare era o mare nelinite <in nord> dup cum
am artat mai inainte, nelinite care s-a prelungit 0 a tinut 'Ana la Rusalii,
dud au sosit veti c hanul pornise 0 c era in drum atre aceast tatl.
A urmat o mare frdmintare 0 toti se pregateau de fug. Totodat pe toat
granita trii turceti, de la guille Dundrii pin la Vidinu, s-a rdspindit
p. 337 zvonul c, turcii au pornit impotriva maghiarilorlu, // impreun5, cu t.tarii 0
c ei, in drumul lor, vor trebui s'a cucereasc Tara Romneasca 0 Moldova
eaci acestea daduser ajutor maghiarilor. Aadar donanul a adunat Wile
1269/1/ acestei tri care s-au pregtit de aprare 0 au aezat citeva tabere. In acest
timp au sosit scrisori de la Hmelnitki, indemnindu-1 sa se apropie; 0 indat
ce a venit Hmelnitki, i-a dat libet trecere prin tara lui.
Cind aceste fapte au ajuns la ureehile lui Rkczi, adic lui Gheorghe,
craiul maghiarilor, el a fost cuprins de o maie team. 0 a pornit in intimpinarea n.vlitorilor. Cazacii s-au retras 0 l-au lsat s lupte cu ttarii trei
zile. La sfir0t <ttarii> l-au amgit cu propuneri de pace 0 de impcare ;
dar el, aflind de perfidia lor, a fugit singur in tara sa. Ttarii au luat in primire peste datazeci 0 cinci de mii de oameni din oastea lui
dup cum ni
s-a spus
Polonia chip& ce au luat toatl oastea lui Racotii in robie" (M. Costin, Opere, p. 178).
no Bodom.
178
www.dacoromanica.ro
Vreau chiar s4i pomenesc, frate cititor, citeva din faptele lor necurate pe care noi i-am vlzut c le-au s.virsit cind au fost cu noi, in Tara
Ronaneasd. Iat una din acestea ; in tara mai sus-pomenit a venit un
episcop din Rumelia, om s.rac i foarte lipsit, aducind cu el singura lui
avere, o iap pe care s-a dus s.' o vind la tirgul de vite. Unii din acesti
unguri s-au oprit s' se uite la ea ; i unul din ei, psind inainte i luind-o
de friu, a spus : Aceast.' iap este a mea". La acestea, sapte din tovarasii
lui au depus m5xturie c era a lui i ei au luat-o. Caci acesta este un obicei
curent.... c dad unul din ei spune : Acest lucru este al meu" i Il ja din
bunul sau plac, i dad.' sapte din compatriotii si dau mkturie c este al
lui, devine al lui. Acesta este obiceiul lor.
Blestemul lui Dumnezeu s cad asupra lor pentru <c slut> dusmanii
religiei lui Hxistos i ai icoanelor i ai slavitei cruel. C slut astfel, am vAzut
cind ei intrau in biserici i distrugeau icoanele sau le scoteau ochii cu s.'biile
lor i cind au svirsit // alte fapte tirite din ur impotriva dlugArilor si a P.
clerului, ucigind pe multi dintre acestia, dup cum am spus mai inainte,
In vremea <domniei> lui Vasile <Lupu>.
S ne intoarcem la povestirea noastr ; acest skman episcop a inceput
ss plng i s se vaiete din pricina <pierderii> iepei sale, dar nu era nimeni
s5.-1 ajute, pin5, ce a fost sfatuit de niste crestini s mearg la dpitanul lor
s se pling impotriva maghiarilor. El s-a dus asadar ii-a inaintat plin-
179
www.dacoromanica.ro
338
de aci am ajuns la Rim" nic122 care e scaun episcopal, mergind de-a lungul
marelui si vestitului riu Olt care curge la vale <venind> din tara maghiarilor122bis. Peste el este un pod foarte mare, una din binefacerile r'posatului
Matei voievod.
117 Partenie al 111-lea (26 iulie 1656-24 martie 1657), spinzurat din cauza leetturilor
intretinute cu tarul Moscovei (L e Quie n, Oriens Christianus, I, col. 340; Hurmuzaki,
Fragmente, III, p. 232).
118 KOpriilii Mehrued paga, mare vizir (1656-1661).
118 Hatiran.
1111 Ardji.
(1653-1655) dupti depunerea mitropolitului tefan, tare a revenit dupti inlAturarea potrivnicului sgur.
180
www.dacoromanica.ro
prin cldirile si grdinile sale, cit prin livezile 0 helesteiele sale, numai ca este
Riul este foarte mare si larg, mai mare decit Orontele125 la Hamahl26
manstirea, calugarii veneau si ridicau acest pod, care, fiind facut din lemn,
este fixat in cuie la un capat de doi copad inalti care se ridica din albia
riului, in timp ce celalalt capat famine pe malul prapastios al muntelui.
Prin ridicarea podului, in locul lui famine o prpastie imensa de care niel
nu te poti apropia <0> nici nu poti trece peste ea, caci nu este niel o putinta
de a o trece printr-un mijloc oarecare. Nimeni nu este in stare sa coboarell I
pin'A la riu din cauta adincimii sale si a malurilor sale abrupte, drepte ca
peretele ; nici nu poate trece mai sus, caci in tot drumul sau, inca din
opera Creatorului (slavit fie numele sau!). i cind ne-am uitat, am fost cuprinsi
1" Biserica episcopal din Rm. Vilcea avea hramul Sf. Nicolae ; ea exista la sfitlitul
secolului al XIV-lea, cind aici a fost probabil sediu episcopal; a fost refacut& de Mate' Basarab
qi apoi din non in sec. XVIIIXIX (N. Stoi ces c u, Bibliografia. II, pp. 540-542).
"1 Vifi.
iss Hamah, oras in Siria.
181
www.dacoromanica.ro
340
de uimire privindu-1, cci odat ridicat podul, daca ar fi asezat aici chiar
numai o trup mic, inarmata cu pusti, ea ar fi in stare s resping mai
multe mii de dusmani. Taria i siguranta acestei mnstiri binecuvintate,
atit de vestit in lume, se datoreste in intregime numai locului i asezrii
pe care am descris-o.
XII. DESCRIEREA MANA.STIRII COZIA CEA FRUMOASA.
A DRUMULUI EI ABRUPT127
ce am trecut podul.
270/I
ut Bilad al-Madjar.
138 Astfel in text.
Ma'si barriya. Numele de Cozia este in realitate sinonimul turc al vechiului Nucet.
Vezi V. B o gr e a in Anuarul Inst. de istorie nationalii.." Cluj, II, 1923, pp. 242-243.
133 Mirtea Foyfoda, transcris din limba romang cad litera e nu exist& in limba
183 In 1387-1388. Vezi E. L A z I. re sc u, Data zidirii Coziei, in Studii i cercetiiri
de istoria artei", 1962, nr. 1, pp. 107-137. Restul bibliografiei la N. St oic esc u, op. cit.,
I, pp. 205-209.
131
182
www.dacoromanica.ro
Gradina acestei mnstiri este frumoas6 i in ea se naai OA, de asemenea, un chioc unde obinuiam s ne lu'm prinzul la amiaz, cina luind-o
128 Bimaristan. cuvint iranian folosit si de turd cu sensul de spital". Bolnita Coziei este
ctitoria lui Radu Paige (1542-1543) (N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 209-210).
183
www.dacoromanica.ro
P. 341
P.
270/11
Auzisem ca. o mare i foarte pretioasa carte din colectia imparateascit a sfintel
afla in stapinirea dumnealui Constantin Cantacuzino142, postelnicul raposatului Matel
<Basarab>, domn al Tarii Ronzineqti ; era o carte a psalmilor profetului David pe care
se
sfintul Nicetas, mitropolitul Siriei, le adunase cu mare osteneala din toate scrierile sfintilor
doctori ai bisericii, extragind tilcuirea data de fiecare din ei l stringind total intr-un volum
mare in grecete, de 300 de pagini in folio, de formatul cel mai mare.
Ni s-a spus de prea invatatul barbat chir Paisie din Chios (care venise de la 'ernsalim la Alep 1 tinuse o predica in biserica de acolo), dupl cum ne-a aratat mai tirzin,
cii el calatorise in toate Wile din Europa i statuse mal mult timp in marea cetate a
Romei ; el se dusese in biblioteca papel uncle numarul cartilor bisericeti se ridica la apte-
184
www.dacoromanica.ro
zeci l doua de mil de exemplare i_este un lucru bine cunoscut ca printre toste <acestea>
i-a fost cu neputinta sa gaseasea un al doilea exemplar al acestei cartimbis. // Cartea psalrai- p. 343
lor este deci link& in lume, dupii cum ni s-a spus de multi <altii>. Se pot &I, intr-adevar,
lucrad miel i deosebite pentru explicarea psalmilor <alcatuite> de Teodor, episcop de Cyr,
si de Alti doctori ; dar acest sfint Nicetas a facut o colectie din toste expunerile l le-a
185
www.dacoromanica.ro
271/1
departe cu toatg strglucirea lor ; si <astfel>, cu puterea lui Dumnezeu, el a isprgvit cartea,
la inceputul si la sfirsitul cgreia sus pomenitul mitropolit de Gaza a pus o paging de titlu,
dind aceastg relatie i explicatie, adicg <ariitind> imprejurgrile in care aceast nepretuitg
comoarg era ascunsg etc. Creatorul a trimis pe pgrintele si pe domnul nostru patriarh, chir
Macarle al Antiohiei, C11 fiul sgu, ca s o descopere i sli o scoatg la luming pentru dobindi344 rea propriei lor rgsplate in ceruri i spre folosul intregii biserici crestine" etc. Cheltuiala pe
care am avut-o cu aceastg carte ping la terminarea izvodirii a fost de peste o sutg de
reali.
Mai tirziu, cind ne-am inapoiat in tara noastrg, la Alep, unde am luat Cu noi pe
sus-numitul Baba Yani, 1-am pus sg scrie un al doilea izvod mai frumos decit primul did
era gindul nostru ca odat i odatg, cu voia lui Dumnezeu, sA trimitem in timpul
noastre, cartea spre a fi tipgritg in tara
atit pentru folosul nostru cit 1 pentru
seals al bisericii lui Hristos. Dupg implinirea acestora
dee Dumnezeu 1
aveam de gind
sil incepem sA traducem cartea in limba arabg ; si in acest scop, noi ruggun fierbinte pe
Atotputernicul sA ne dea pacea i linistea mintii.
O altg. cauzgl. <care ne fgcea> sg o copiem a doua oarg era teama de a o pierde pe
mare sau de a i se intimpla vreun accident in timpul tipgririi si astfel sg. se piardg un
giuvaer atit de pretios. Fereascg Dumnezeul Nu era mai bine, in acest caz, sg rgmlug
o a doua copie in sigurantg, In stgpinirea noastrg ?
Am mai primit Inca de la sus-pomenitul mitropolit de Gaza o altg carte in limba
greac al cgrui cuprins 1-a adunat din toate tguile si de la mai multi autori. El a numit-o
oracol"148 sau Cartea Profetilor"uo, si era cu totul unicA, nemaiexistind nici un fel
de copie a sa. Cuprindea profetii ale proorocilor, inteleptilor i sfintilor cu lucruri care
s-au prezis cu privire la evenimentele din rgsgxit, indeplinite de copiii lui Agar'50, f privitoare la Constantinopol i la cucerirea acestei cetgti/51; vesti minunate privind trecutul ;
sf de asemenea, profetiiie lor despre cele mai dinainte hotgrite cu privire la viitor.
Am avut doug copii ale acestei cgrti, fgcute de acelasi scriitor, dar acestea le-am
realizat dupg ce am intimpinat mari greutgti pentru a determina pe proprietarul ei stt
ne-o dea ca sit o copiem ; cAci acela, adicg anitropolitul de Gaza, era cu totul impotrivg.
ping ce i-am eistigat consinatAmintul prin daruri felurite i 1-am nisinat prin mgrinimia
<noastrg>, ca sg ne inggduie sA facem astfel. Oricine se uitg in aceastg carte pretioasg.
este cuprins de admiratie pentru profetiile, zicgtorile si altele cuprinse <in ea>. Dupg aceea,
acel prelat ne-a trinais din aceastg targ o scrisoare spre a ne da de stire cg. a fost jefuit
and i-a dus In tara ungureascgm i cg i s-a luat tot ce a avut i, printre alte lucruri,
147 Italia.
148 XP.1)Silk
186
www.dacoromanica.ro
s-a furat i aceasti. carte. Slivit si. fie Domnul care, din mila sa, a binevoit si ne
silinta pentru a face o copie de pe ea, cid, altminteri, lumea ar fi fost lipsiti de ea si
stridania mitropolitului ar fi fost zadarnici. E1153 a trimis sA ne roage si-i dim i lui o
copie scrisi spre a-i inlocui pierderea. Domnul si. fie binecuvintat in vecii vecilor Amin I
In Mitropolia Olteniei", 1968, nr. 1-2, pp. 38-61 si N. St oicesc u, Bibliografia Tara
Romaneascd, II, pp. 465-466).
155 Vezi C. er b an, Cantribulii la istoria meftesugurilor din Tara Romelineasca : figanii
187
www.dacoromanica.ro
13. 345
271/I1
sint cu totul patru localitti unde se afl ocne de sarem, a cror arend.
este de o sut i cincized de mii de reali//.
Aceast ocn este cea mai mare dintre ele i este cercetat de toti
negustorii din Tara Turceasc <care vin> s cumpere sare i sl o incarce
pentru Constantinopol, cci toat sarea intrebuintat in Rumelia i la
Constantinopol este adus din aceast. tar.. TAierea srii este foarte anevoioas. <Thetorii> sap fiecare pu t de min la o adincime de vreo nouzeci
Ipme"159 pina ce dau de sare ; i toti cei care au fost prini ca hoti sau
care se all sub osind sint trimii in lanturi de ctre domn in acest loc,
ande ei taie sarea in timpul noptii i apoi o scot afar in timpul zilei. Fiecare
bucat este un bolovan mare, cintrind intre dota i trei sute de ocale.
Aceti bolovani mari sint ridicati de lucrtori cu funii lungi, cu ajutorul
unor maini invirtite de cai.
Aici am vzut o privelite care iti rupe jalma, cci atunci cind aceti
srmani nenorociti au ieit din ocn., noi nu-i puteam privi in nici o alt
lumin decit doar ca nite strigoi care se scoal din mormint, dintre morti.
Dumnezeu s-i ajute in nenorocirea lor ! Unii dintre ei <locuitori> le exploateaz, <luindu-le> cu chirie160. Tot pmintul acestui tinut este srat,
cci, de pild, dup cum apa unor puturi din Alep este srat, aici apa
este solidificat j alcauiete un bloc solid de sare.
Aceast localitate <Ocnele Mari> este un tirg ce cuprinde un numr
Motivul <pentru care i s-a dat> aceast denumire este d., in vremurile
u Este vorba de ocnele de la Ocnele Mari, Ocna Mic6 de lingA Tirgoviste, TelegaPrai GhitioaraSaac (A urora Ilie s, tiri in legaturd cu exploatarea sarii in Tara
Ad i e vorba de arendasi.
188
www.dacoromanica.ro
spus : Dorinta mea este ca tu s5.-mi c.15.'deti aici o biserid din acest
copac".
Ling biseric. se OA doi copaci uriai, care, dup cum se spune, slut
tovar5.ii celui de al treilea, care a slujit la cldirea <bisericii>.
XVII. MANASTIREA BISTRITA
c5.ci in 1578-1579 si apoi in 1581-1582 Mihnea Turcitul if 1nt5.reste unele privilegii (I. Dona t,
Fundaliile religioase ale Olteniei, In Arhivele Olteniei", XV, 1936, pp. 60-61).
165 Este vorba de Preda Brincoveanu mare vornic care a clAdit mInAstirea in 1634-1635.
Vezi Radu Creteanu, Preda Brincoveanu, ctitor al bisericii de zid al mandstirii Dintr-un
kmn, In Mitropolia Olteniei", 1966, nr. 7-8, pp. 645-651; I d e ni, Mdndstirea Dintr-un
Lemn, Bucuresti, 1966 si N. Stoicesc u, oP. cit., I, pp. 276-278.
1" in realitate hramul este Nasterea Sf. Pecioare.
1" MAnastirea Bistrif a, ctitoria boierilor Craiovesti, ridicat6 inainte de 16 martie 1494,
stricat din temelie de Mihnea cel 126.0 (1509) i refAcutl de Craiovesti (1519), care an inzestrat-o
189
www.dacoromanica.ro
chii, II, 1923, p. 343 si Dragos Petrosanu, Sf. Grigorie Decapolitul din mandstirea
Bistrifa, in Biserica ortodox5. romAnA", LIX, 1941, pp. 682-703.
122 in tortul arab Grigoriyos (cu litere arabe) apoi imediat rpeyogo ilexce7c0),CTIN.
172 Vezi I.C. Filitti, Banatul Olteniei i Craioveiii, Craiova, 1932, p. 46.
171 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 119. Vezi inscriptia raclei la N. Iorg a, Inscriplii,
I, p. 198.
inbis Racla a fost executatA de mesterid argintar Martinus Weiss cel bAtrin din Brasov.
Vezi descrierea el la Teo dor a Voinesc u, Din legdturile artistice ale Tdrii Romdnesti
cu Transilvania. (Mefteri argintari), in Studii i cercetAri de istoria alter, 1956, nr. 1-2,
P. 85.
272 Schitul Sf. Arhanghel Mihail exista in jume 1642, cind este amintit in documente
(Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, LXVI/58). Vezi $i D. B 1 a s a, Sibdstriile Ovidenia i Sfinlii
www.dacoromanica.ro
null. pot face drum spre ei. Asadar, cind domnii erau amenintati de vreo
primej die, isi triraiteau comorile, impreuna cu sotiile, in aceste pesteri.
le sint asezate in mijlocul dealului ; de la ele pina la virful van stilt patruzeci si patru de fatomil73 ; <pina> sus, catre virful muntelui, pare <sa fie>
o cale nesfirsita.
La poarta slut doua ferastruie de fier prin care am patruns ca animalele, <mergind> in patru labe ; si am continuat sa inaintim de-a lungul
tunelului, unul cite unul, la lumina tortelor, pin5. ce eram aproape morti
de oboseal.. In sfirsit, am iesit intr-un loc intins si neted, unde am cercetat
cu evlavie biserica cadit intr-o mare infundatura ce comunica cu exterioral si alaturi de ea este o chilie curata, locuita intotdeauna de un calugar.
Linga biserica, la rsarit, este o alta infundatura mare care comunica cu
exteriorul si cu valea, unde, dupa cum se spune, numai in zori patrunde
o raza de soare.
Aici este un copac mare de care atirna o fringhie lunga pe care o pun
In miscare cu o roat si scot cu ea apa din riu sau <ridic5.> alte lucruri
grele pe care obisnuiesc,,sa le puna la pastrare aici, asa cum am pomenit
mai inainte. Acestea i<lucrurile> nu puteau trece prin tunelul prin care
am fzbit noi ; dar, fiind tirite pe un drum tainic, de la manastire la o
deschidere <aflata> sub local unde atirna fringhia, eran ridicate in sus
acolo si trase prin deschizatura.
In petera este un izvor curat cu apa limpade // care curge mereu din
plin. Acest loe nu are nimic de jur imprejur, ci numai un mute Malt si
ripos care se ridic dincolo de r/u. Cu toate acestea, acei care folosesc petera
ca loe de refugiu pentru ei sau pentru avutiile lor stau cit se poate de putin
<aici>, caci sanatatea lor este vatarnata si lucrurile lor slut distruse din
cauza pozitiei locului, expus vinturilor, si din cauza umezelei intretinuta
de apele din cuprinsul ei. Nu ne venea sa d'alm crezare simturilor noastre
cind am iesit la lumina zilei si ne-am coborit din nou cu bine la manastire.
Pentru a descrie <manastirea> ar trebui amintit ea, in partea dinspre
fsarit, chiliile dan spre sus-numitu/ rili174 care, coborind din culmile cele
mai inalte ale muntilor, se sfarima, spumegind, de stinci. in spatele acestora
se prind multi pesti frumosi, numiti pastavirm.
Zgomotul riului este un vuiet neincetat caci, dupa cum am spus mai
inainte, se pravale din crestele cele mai inalte ale muntilor cu iuteala cea
mai navalnica, iar in fundul riului si, inconjurindu-1 de jur imprejus, slut
stinci ; asadar nu inceteaza de a mugi ca o furtuna ca traznete.
173
174
191
www.dacoromanica.ro
1). 348
murind in Ungaria, fiul s.'u Matei, care a ajuns domn a trimis dup5. rAm5.itele sale p.minteti i le-a adus aici. Apoi indat a inceput s." ridice toat
Cu citva tirap inainte de moartea sa, <a (limit o> racla cu moaste de ale sfintilor.
P. 349 Ne-am inchinat unul cite unul fiecgreia din ele. Acestea skit, // mai intii, mina dreaptg
a sfintului Mihail, episcop de Synnade, al cgrui cap este pgstrat intr-una din ingngstirile
de la Sfintul Muntem, si a fost adus de acolo, dupg cum ni s-a spus, de judetele unde
tl fac aparitia lAcustele. Preotii preggtesc o agheazmg pe care o sfintesc cu aceste cinstite
moaste.
i apoi, cu aceastg apg. sfintg, stropesc cimpurile i ogoarele si o impart locuii prin mijlocirea sfintilor,
170 Abu Matey Foyfoda. Este vorba de Danciul vornicul din Brincoveni, mort in Transil-
179 Existeiata unei biserici mai vechi la Arnota este mgrturisitg si de patriarhul Partenie,
In decembrie 1643, cind spune cg aceasta fiind invechitg, din vremuri nestiute i ruinatii",
Matei Basarab a ridicat-o din temelii" (Arh. St. Buc., Peceti 62).
reo Matei Basarab a construit mgngstirea Arnota inainte de 1637, potrivit unui document
din 17 aprilie 1637 (Arh. St. Buc., ms. 717, f. 1199 v.), iar dupg pisania unui dopot, in 1634
1635 (N. Stoicesc u, Bibliografia, I, p. 41, nota 45). Vezi i lucrArile indicate la pp. 36-38.
181 in 978 impgratul loan Tzimiskes dgruise nigngstirei Lavra de la Muntele Athos capul
si. Mihail, episcop de Synnade, mort in Prigia (T. Bodoga e, .Ajutoarele romdnegti din
Sfintul Munte Athos, Sibiu, 1941, p. 89).
192
www.dacoromanica.ro
trimis un ag5. din partea sultanului cu hatierif. Si el s-a dus la mguiAstire sri cearrt capul
<sfintului>. Dar era obiceiul mAnAstirei i o regal. aezatA din vechime sA nu se ingAduie
transportarea acelor moade sfinte in afara domeniilor lor decit cu chezAie, astfel cii. cipriotii
le-au dat ca ostateci patruzeci de arhoni" dintre cei mai de neam din insull, ping ce au
transportat capul <sfintului> in Cipru ; acolo au f Acut agheazmg. i au stropit cu ea tot
tinutul lor. Si <este> minunat de povestit 1 LAcustele au fost gonite indatA. din insulA i
s-au inecat in mare. Iar ca dar de multumire, dud insularii s-au intors cu capul <sfintului>
au dat mAnAstirii cinci mii de piadri i au plecat dupA ce au multumit lui Dumnezeu.
Se spune c5. tot adi fac i locuitorii din Rumelia, atit musulmani cit i credini cAci acest
dint, la moartea sa, printre alte cereri, a f Acut anume aceasta <indreptind-o> cAtre Dumnezeul cal Atotputernic. Si acesta este un lucru ininunat, <demn> de a fi cunoscut.
SA ne intoarcem <la subiectul nostru>. Am lust i o binecuvintare de la mina sfintului Filip apostolul, care, // ca i mina srtutului Mihail, amintit mai sus, era imbriicatl toad,. 272/II
In aurun ; de asemenea, de la ramura de palmier a sfintei Marina mucenica, cu care ea a
lovit pe diavol in inchisoare. Si de la inoadele sfintului loan GurA de Aux i de la cele
ale lui Anastasie, patriarhul Alexandriei i de la mucenicul Pantelimonl83 .1 de la <moadele>
lui Chiricos i de la Iolita, mama lui, de la sf. Gheorghe, de la sf. Dumitru, de la sf.
Mercurios184 i de la cei patruzeci de mucenici, premix' i de la moadele sf. Nicolae i ale
celorlalti martiri i sfinti, care toti au fost pomeniti. Aceste sfinte moade tAmAduiesc de
frigurf H. Egumenul mAnAstirii tine un catastif cu acestea d cu altele, toate pecetluite cu 273/1
sigilli i insotite de o descriere scria.
din partea push' a bisericii185 ; se spune cb." apa vine din virful muntelui,
in locul cel mai inalt, care dominA intreaga regiune, au // ridicat o cruce p. 350
mare de piatr6186, dup cum am mai vzut din mila lui Dumnezeu multe
183 La 5 noiembrie 1641 Matei Basarab aratA di moadele cumpArate pentru mAnAstirea
Arnota le-am plAtit cu mult pret i le-am impodobit cu aur i Cu argint i cu pietre d le-am
pus in mfinAstirea Arnota, s5. ne fie nou5. d plirintilor notri spre venicA pomenire" (N. Iorg a,
193
www.dacoromanica.ro
XIX. [RiMNIC]
Joi ne-am luat rmas bun <de la diugzi> i, plecind de la manIstire,
am trecut de-a lungul unor drumuri foarte grele i. vlurite ; in drumul
nostru am trecut printr-un sat numit Rimeti1-97, locul de natere al lui
riul O1t41-93 ;
1668.
188 Biserica Toti Sfintii, construitA de mitropolitul Stefan in 1658-1659 (N. Sto i-
Oltast.
184 Danciu Plriianu fost mare postelnic intre 8 ianuarie 1655-30 iulie 1656 (N. Sto 1cese u, Dic/ionar, p. 224).
188 In textul arab Bolfradj, de la Bolofradj =-- Polovragi, sat, jud. Gorj.
194
www.dacoromanica.ro
cea nou..
<MANASTIREA CRASNA>
in Buletinul Comisiei /vIonumentelor Istorice", 1940, pp. 5-34; St. Andreesc u, Data
zidirii Polovragilor, in Mitropolia Olteniei", XV, 1963, nr. 11-12, pp. 922-925; I d e
Ctitorii de la Polovragi, in Mitropolia Olteniei" 1964, nr. 3-4, pp. 231-235 si N. S t o
cesc u, Bibliografia, II, pp. 507-508.
197 Ctitoria lui Duman. Pilisanu mare sluger al lui Matei Basarab (1636) (Al. Stef ulescu, Seltitul Crasna, Buc., 1910 si N. Stoicescu, op. cit., I, pp. 228-229).
los Turgudjiu.
199 Dji.
100 Turgu.
sos Transilvania.
195
www.dacoromanica.ro
p. 351
cdruia, de fiecare parte, este cite un tirg mare care tine de man.stire.
Din clipa in care ne-am apropiat de acest loc, am putut vedea manastirea care este asezata in mijlocui unei vai, pe marginea unui deal, in.conjurat de munti foarte inalti i de pduri. tn aceast mnstire se pAtrunde
ptruns intr-o vale foarte intinsa spre a ne sui la locul unde este asezatd
mnstirea. De pe muntele din jurul ei curg izvoare de ap formind aulete,
apoi impreun, marele riu din vale, peste care trece drumul c6tre
273/11
mmstire.
204 Tetsimana.
sos Schitul Sf. Antonie de la Sclunele (N. St oic esc u, oP. cit., II, p. 571).
196
www.dacoromanica.ro
poart5.", ferecata Cu fier. In acest loc este o fintina de apa tinitoare i dea-
supra unui turn mare, care slujete de poart, sint numeroase creneluri.
curge dintr-o peter de sub munte, unde slut magaziile sau camarile cu
provizii ale manastirii. Pe drumul <care duce> spre ele se af1 un bazin
zidit in pamint pentru a tine petii, de cind sint prini pink* ce skit folositi
<la mincare>. De aici treci prin fata uii bucatariei, i <mai> la o parte
tred prin pivnitele manstirii, folosite pentru racirea vaselor cu vin
pentru a tine proaspete toate zarzavaturile de care au nevoie. 0 parte din
ap curge prin umbltoare, <iar> cealalt curge spre o moara mica, curata,
care se invirtete meren 0 care macina pentru ei207 toate grauntele de care
au nevoie, fara osteneala i fara greutate.
rezistenta
In adevar, ea nu mai are seaman nici in aceasta
tara, nici in alta, prin frumusetea locului 0 a aez5'xii, prin multimea apelor
inverunata208.
sale inconjuratoare.
Aceasta manastire a fost 0 ea cladita din nou de raposatul Matei voievod209. La inceput fusese schitul unui barbat credincios, numit Nicodim210,
al carui tata era grec, de f el din oraul Castoria, 0 a crui mama era sirboaic5.. El a fugit de la parintii sai 0 a <venit> in acest loc din indemnul
unui inger care i I-a aratat, sub cretetul muntelui, ca un loe ce poate fi
ales pentru multimea apelor sale curgatoare. Aici, sapind stinca, el i-a
facut o chilie la care te urci acum cu ajutorul fringhii, 0 a facut mari minuni.
El s-a dus in oraul Bucle", ling5. craiul Ungariei 0 a predicat acolo credinta
riul Tismana incepind de la sat in sus ping in munti" (DRH, I, pp. 70-71).
sos Datorita pozitiei sale, manastirea a si fost folosit ca loc de refugiu de Matei Basarab
si de Tudor Vladimirescu ca baza fortificata. la 1821..
100
Basarab a ref acut cladirile i incinta m5.nastirii la 1646-1651 si a construit
910 vezi B. 14azarescu, Nicodim de la Tismana ci rolul sdu In cultura veche romdneascd
197
www.dacoromanica.ro
P. 352
274/I
luir Hristos. Craiul i-a rdspuns Eu voi aprinde un foc mare 0 dad, vei
trece prin el nevtamat cu vemintele tale 0 cu evanghelia, eu te voi crede"22.
Sfintul a facut astfel : el a trecut prin foc, impreuna cu diaconul sau, care
daruri217. Craiul pomenit mai sus i-a dat 0 o cadelnita masiva de argint in
p. 353 forma cetatii de la // Buda, cu turnurile sale, care ne-a fost aratata.
Dar cl.'direa acestei manastiri era mai putin aratoasa cind raposatul
Matei voievod, fugind de Leon voievod, a venit aici ca sa se apere. Dumanii
sal l-au urmarit 0 au asediat manastirea, dar ei n-au fost in stare sa fad.
<nimic> impotriva luihI8. Dup aceea domnul a sc'apat din surghiun
mergind in oraul Constantinopol2", a fost facut domn prin puterea
trecerea vizirului Abaza paa220 i s-a intors in Tara Romaneasca.
Primul lucru catre care 0.-a indreptat grija <domnul> a fost neintirziata
recladire a acestei mnastiri, straduindu-se sa-i sporeasca intariturile
mai mult, deoarece datorita ei sdpase <din miinile dumanilor> sai 0 el
acuse juramint in acest sens. Aadar mana'stirea a fost inconjurata de
jur imprejur cu ziduri i, fiind aezat la marginea muntelui, inspaimint
pe cel care o privete de jos, mai ales din pricina caderii de apa care se
ala Asa-numitele ordalii. In catagrafia manastirii Tismana din anul 1735 (Arh. St. Buc.,
m-rea Tismana, XCVI/3), se arat ca in vistieria inanastirii s-ar fi aflat sfita cu care Nicodim
ala Afirmatie inexactL In realitate, regele Sigismund de Luxemburg a dat un act la <1419>
prin care a intarit mangtstirii satele # averea acesteia, asigurindu-o de protectia sa (DRH, 1,
pp. 93_95).
ala Kinaz 'Azar-oghlu, Malik Bilad al-Sirb, cneazul Lazar (1372-1389).
alb In 1406 despotul Stefan Lazarevici (1389-1427), amintind de ajutorul dat la zidirea
manastirilor Tismana I Vodita de catre tatal sau, cneazul Lazar, le intareste stapinirea peste
10 sate in Serbia (DRH, I, p. 69).
116 Foyfoda al-Falach; Vlaicu-Vladislav voievod (1364-1377).
ala In realitate, Vlaicu-Vladislav a facut unele danii manastirii Vodita, ctitoria sa, aflata
un timp sub aceeasi conducere cu manastirea Tismana (DRH, I, pp. 17-19).
ale Paul de Alep se refer% la evenimentele din augustseptembrie 1631, povestite intr-un
mod asemanator de Letopiseful Cantacuzinesc, p. 98.
ala In realitate, Matei aga a fugit in Transilvania, la Gheorghe Rkczi, # nu la Constantinopol (ibidem, pp. 98-99).
no Boierii razvratiti impotriva lui Leon Toma au cumparat pe Abaza pasa de Silistra,
pentni a sustine candidatura la tron a lui Matei Basarab (Hurmuzaki, IV/2, p. 460 # 464).
198
www.dacoromanica.ro
astazi nu am vazut un
titre crenelele zidurilor sint aezate cinci tunuri mici221, care domina
unde este un fel de galerie sau pridvor deasupra vii riului, ni s-a pregatit
locuinta noastra.
in pivnita man'.stirii se afla un butoi de marime uriaa, a carui lungime
este de douzeci i ase de palme222 .1 Ian.' de nou palme223. El cuprinde
trei mii de vedre224 de vin, fiecare vadra avind 12 ocale22 ; aadar contine
treizeci i ase de mii de ocale. <Calugarii> il um'plu cu vin, cu ajutorul
unor pilnii lungi, legate sus i care ajung pina afara. Si vinul se pastreaz
Este impodobit cu argint iar la sfiritul cartii se afla data 6912230, astfel
1115 Este vorba de vadra mare, olteneascii, de 12 ocale ; in restul Tarli Romanesti vadra
avea 10 ocale (N. St o ices c u, Cum nulsurau stramofii, p. 172).
no Fana.
227
Nieodim.
230 Adica. 1404-1405. Vezi descrierea ferecaturii evangheliarului la Corina Nicolescu, Arta metalelor prelioase fn Romdnia, Bucuresti, 1973, pp. 30-31.
199
www.dacoromanica.ro
'rrupul sfintului este mewls sub pardoseala bisericii, de fria sa nu-1 fure maghiarii211,
deoarece el au mare credinti in puterea lui <miraculoasA> l grit vecini atit de apropiati.
Acum el <cillugArii> li clAdesc totusi un mormint in afara bisericii intr-un portic prevAzut
cu chenar, balustri s.a. Se area numai un deget al sfintului ca un obiect de evlavie $i am
luat o binecuvintare de la el. Am fAcut tot astfel cu moastele altor sfinti patriarhi ai
Antiohiei, care sint in posesiunea <alugArilor>. Unul dintre ei era sfintul Ignatie, cel incins
de Dumnezeu. Era, de asemenea, sfintul <loan> Hrisostom, impreunl cu alii. Sfintul mAnAs374/II tirlim, in timpul vietii sale, a edit pe muntele opus satului // vil i castani care mai ant
Inca in fiintA233.
ei ne-au binecuvintat.
la marginea tArii, de multe ori au venit tilharii i pandurii la sfinta minAstire de au prAdat-o
si au jefuit-o" ; din aceastA pricinA era pAzitA zi i noapte" de locuitorii satelor din jur i primise si arme de apArare (Studii si mat. de istorie medie", IV, 1960, pp. 205-206).
131 Nicodim.
133 Paul de Alep inregistra aid o traditie pe care o Intilnim i in unele documente din timpul
domniei lui Constantin Serban (Arh. St. Buc., Peceti, nr. 69).
134 In notit marginald la textul arab : 'an ifat Ma'den fi al-Falach.
11/5 In ajun, la 13 tulle 1657, patriarhul Macarie a emis o carte de blestem impotriva celor
care s-ar atinge de mosiile i averile mAnAstirii Tismana (Al. tef tiles e u, op. cit., p. 332).
O altit carte de blestem a patriarhului Macarie, tot in folosul mAnAstiril Tismana, poartA data de
3 iunie 1658 (ibidem, p. 333).
284 Ma'den al-Nuhas.
200
www.dacoromanica.ro
acest loc este bic o zi de calatorie 'Ana in ora011 numit bazar"239 care este
graniIa Trii Rom neti, // a maghiarilor <0> a turcilor240.
Dunarea curge pe teritoriul stapinit de maghiari unde cetatea Timioarei241 care a fost cucerita de la maghiari de catre raposatul sultan Sulei-
217 Fiksan.
mina de la Baia de Anima a fost luata pe seama domneasc5." (N. Ma ghiar si Stef an
Olt e an u, op. cit., p. 156).
244 Yunansi.
143 Mesterii care au exploatat mina pe vremea lui Matei Basarab se numeau Poznan,
Stoian i Ghiura (N. Ma ghiar i t. 0 lt e an u, op. cit., p. 156),
143 Mandjilik.
201
www.dacoromanica.ro
p. 355
0. le ridic prin gura putului. 0 parte din minereul din vin este de un
verde ca rugina, o parte este strAlucitor i galben ; aceasta este arama curat.
crbuni i minereu. fi Aceste focuri sint intretinute cu cea mai mare grija
9i. trua., // atit ziva cIt i noaptea pin ce arama este bine incalzit i topit
datorit greuttii sale cade intr-o groap, sub pmint. indat ce s-a
acit, o scot in grAmezi mari pe care le crap in bucAti mici i le scot afar
din topitorie. Aici aduc cantitti mari de lemn de salcie 0 de plop. Si punind,
alternativ, straturi de lemn de acesta i straturi de bucti de metal, pin
la inltimea unui stat de om, dau foc grmezii din cele patru laturi 0 o las
s ard zi i noapte pin ce arde tot. Apoi string metalul i 11 pun pentru
a doua oar in foc, intr-un alt loc. Si. urmeaz tot aa de ase ori. Apoi aduc
din nou arama in acela0 cuptor in care fusese topit mai intii 0 o topesc
din nou. Ea curge intr-o groap ca 0 mai inainte, dar este inc brut.
Si dup ce s-a fcit, o pun din nou in cuptor. De data aceasta amestecul
este deslvir0t i curge acum intocmai ca apa. O scurg in tipare 0 o scot
ca pe buctile de cear. ; <este) o aram curat i frumoas. Se spune
este mai bun 0 mai curat decit cea de Kastamonu247, fiind tot atit de
moale ca (0) argintul. Si este dus de negustori in Turcia, la Trapezunt248,
la Kastamonu i in Persia. Ocaua se vinde cu o jumtate de rial" 0 se
spune c, intr-un an cind se gsea inc din belug la suprafata pmintului
s-au scos ase sute de mii de ocale. Dar acum o scot de la o mare
adincime.
lucatorilor, a meterilor, .a. arbunele nu poate fi decit cel fcut din salcie
0 plop 0, tot astfel, lemnul pe care ei Il folosesc co s ara arama trebuie
s fie din aceia0 copaci. i acum ei trebuie s-0 aduc lemnul lor de
departe.
202
www.dacoromanica.ro
P- 357
cum am amintit mai sus, <cind am ar'tat> c ei slbesc partea cea mai tare
a rocii prin foc ; i acest foc mai arsese inainte, timp de zece ani, nefiind
In stare nimeni s-1 sting. Totusi, este de mirare c aerul din aceast loca-
203
www.dacoromanica.ro
la. 358
sint cinci paalicuri. Cel mai mare dintre aceste paale este beglerbegul
de Buda, care are rangul de beglerbeg al Egiptului. Al doilea este beglerbegul de Bosnia, <provincie> care formeaza granita stapinirii venetiene
In fata Zarei262. El cirmuiete .1 sangeacul de Ipek223, care este scaunul
arhiepiscopului Serbiei. Al treilea este pa4a de Belgrad ; al patrulea, pap.
cettii Sofia i al cincilea, paa de Silistra.
Vineri am parasit pe 135.iai i ne-am intors paii spre cimpia 'Aril
Rom neti, isprvind cu muntii. Am intrat mai intii in ocirmuirea cadiului de Vidin2". Apoi am intrat in aceea a Craiovei, uncle cirmuiete in chip
independent banul, care ii intinde autoritatea sa asupra a cinci judete2".
Am inaintat // cale de trei ceasuri de-a lungul malului sus-pomenitului
riu al minelor i. am ajuns intr-un sat mic, stapinit de unul din boieri, unde
am fost primiti cu mare cinste. Am stat cu ei pina duminica, deoarece nu
au vrut s ne lase sa plecam pina ce nu am facut o slujb pentru ei O. nu
le-am pregnit agheazma. Dupa spat am plecat .1 seara am ajuns intr-un
alt sat mic, unde am dormit226.
Ne-am sculat luni, dis-de-dimineata, <in ziva> sarbatoarei Sf. Ilie,
tocmai chid se implineau cinci ani de la plecarea noastr. din Alep.
168. Nemsah. De fapt Ungaria nu fusese Inca cucerit de austrieci.
160 Viena, numit de turci Be, dup5. denumirea ungureasc5. Bcs.
161 Sabe.
"X Zadra.
1" Ibakiu.
1" Eyddin. Dup11 opinia lui Radu Creteanu (Mitropolia Olteniei", 1967, p. 919) este vorba
204
www.dacoromanica.ro
282 MilnAstirea Strehaia (jud. Mehedinti) a fost construitii de Mate! Basarab in 1645
(p. S. NAsture 1, 5tiri istorice noi despre doud monumente vechi, in vol. Sesiunea
205
www.dacoromanica.ro
Sf. Paraschiva, dar numit obinuit Gura Motrului2", adicA Gura Riului"274, cAd riul minelor, al ckui nume este Motru279, ctu-ge aproape de
mnstire 9i. o indestuleaz cu ap.
Se tie c aceast mnstire este mai veche decit cea a Tismanei, Cci
Sf. Nicodim a fost primul om care a venit sa locuiasca aici, intr-o cuvioas.
sihstrie, i care a inceput ridicarea bisericii278. Mult timp dup aceea s-a
dus s cldeasc5. mnstirea Tismana.
Biserica de aici, in vechea sa form, era mic.' .1 simpl i a fost
d'kimat. de unul din dregAtorii din aceast tara, care era <mare> vornic2"
sau mare cadiu" .1 al crui nume era Preda278, rud a rposatului Matei
Voievod279. De la tatl su i de la stramoii sgi el avea multe moii,
mnstiri, biserici i sate. Si printre ele se afl aceast mnstire despre care
se va da mai departe o descriere anume. El a zidit-o din nou a doua oar.29
*i a fcut o crdire mreat i. aleas cu trei turle. intregul acoperi,
fiind fcut din plci incheiate <de plumb>, se spune c ar avea o greutate
de aisprezece mil de ocale291. Din nenorocire, aceast mnstire era
aezat <intr-un loe> foarte neplcut, bintuit de mute i de tintan.
Afirmatie flcutil, totusi, si despre alte mguiristiri.
27$ Sifat dayr Guru Motru ayyu Famm al-Nahr.
171
174 Autorul confundA riul Baia de AramA ca Motrul in care se van acest riu. Mlastirea
este chiar in dreptul varatrii Motru.lui in Jiu.
176 In realitate mgaristirea Gura Motrului a fost construitit mult mal tirziu, de Harvat,
mare logoflt, pe la inceputul veacului al XVI-lea (N. Stoicese u, op. cit., pp. 355-356).
277 Fornik.
s7'
ISO
206
www.dacoromanica.ro
11 februarie 1655)
putul secolului al XVII-lea, fiind amintit. la 1610 (ibidem, II, pp. 678-679).
284 Dup. Radu Creteanu, o mil& (Mitropolia Olteniei", 1967, p. 920).
1" In realitate Poiana de Gilort e la nord-est de TintAreni.
86 ',lag& Fillasi (jud. Dolj).
207
www.dacoromanica.ro
Fi-
360
lor impreuna cu veselia lar s-au preschimbat intr-un doliu amar i in bocete
.1
276/11
slujba pentru mort. i cu mari stradanii i-a silit patriarhul sa-1 aeze in
cociug i s.-1 ingroape in dup amiaza zilei urmtoare, caci ei nu erau
datori s faca astfel.
In ziva urmatoare, care era duminica, au facut un parastas pentru el
i au facut un praznic stralucit, pentru care au tiat patru boi .1 cincizeci
de oi. S-au copt piini nenumrate .1 au intins pinze de in, care pareau valuri
intregi <scoase> din razboi, pe mesele care ajungeau din mijlocul casei
pina gar in curte. Pe aceste mese ei au aezat piinea in jimble mari intregi
.1 pe fiecare jimbla au pus o bucata de carne. Noi ne-am dus anume pentru
208
www.dacoromanica.ro
cite ceva mai inainte in aceasta privinta) ; este dup cum urmeaza. Trimitindu-0 slugile i ruminii29 cu carele sus la munte, acetia le adusesera
o mare multime de ramuri de copaci291 i ascutindu-le tulpina, i-au infipt
in ziduri, de jur imprejur, in fata portilor, la dreapta i la stinga, de o parte
0 de alta a drumului 0 de la biserica 'Dina acasa. Acesta este la ei semnul
inseamna. i ne-au spus // ca, aa dupa cum frunzele acestui copac nu cad P.
niciodata, ci sint intotdeauna verzi <inconjurind> fructul din mijlocul
lar, tot aa sa dea Domnul mirelui i miresii.
despre sosirea apropiata a mirelui, colacarii care luasera inaintea cetei de nun-
ta0, calari, precedind pe mire. i duph ce au dat aceasta veste buna parintilor acestuia, li s-au impartit daruri de pret292. indata a sosit i mirele cu
alaiul su de prieteni, clri, care-I intovaraeau, el insu0 calarind un cal
ce-i fusese daruit de socru, dui:a cum este obiceiul aici, cu eaua, cu harnaament293, cu friul i cu tot tacimul. i purta pe cap un surguciu alb, dupa
131 In textul arab : ghafun adjar. E vorba aici de ramuri de copad, probabil de brad,
dup cum reiese si din context.
3" Pleharim.
133 Rahta. De aici termenul rafturi" pentru harnasament.
209
www.dacoromanica.ro
362
constind din haine, mobile, .a.m.d., pentru ca mireasa e cea care inzestreaza
culmoii, tarani, slugi, vii etc., dupa puterile sale.294 Dac ea va avea copii,
aceste bunuri vor reveni sotului ei ; dar daca ar muri fara urma0, // atunci
intreaga zestre se intoarce la tat5.1 ei2 95.
De indat ce mirele intra in curtea conacului, tatal i mama ii ies inainte,
aa cum fac 0. cind vine impreun. cu mireasam. Si, dup ce le-au dat sa
bea vin din cupe mari de argint, s-au indreptat spre biserica, noi mergind
inaintea lor.
Aici, potrivit obiceiului lor statornic, au intins un covor sub picioarele
tinerei perechi. Si nau1297 a luat loc linga mire, in timp ce nap.298 statea
ling mireas., a carei fat era acoperita cu un val. lar eu, smeritul arhidiacon, invemintindu-1 pe invatator in epitrahil, omofor 0 mantie, am
tamiiat de jar imprejurul mesei pe care o aezaseram in fata corului 0 pe
care pusesem evanghelia 0. crucea.
In timpul slujbei, cind mirele 0 mireasa ocoleau masa, s-au aruncat
zaharicale cu migdale 0 stafide i cofeturi 0 jimbl. 0 <acestea> au fost
adunate cu lacomie de cei de fata. Dupa sfir0tul rugaciunii, perechea nou
casatorita a inaintat spre a ingenunchea in fata evangheliei pe care au
sarutat-o ; de asemenea <au srutat> 0 mina dreapt a invatatorului nostru
0 apoi au ieit <din biserica>. Acum nu mai era plinset, nici tinguire, ca
In ajun. Fie ei binecuvintati pentru firea lor, care alunga atit de repede
intristarile lor <i-i lasa> sa se dedea bucuriei 0 multumirii !
Seara am fost poftiti la spat care a fost maret, numarind peste cin.ci
p. 363 sau ase // sute de tacimuri; 0 ori de cite ori mai aduceau cite un fel, il adaugau
210
www.dacoromanica.ro
primul caruia i-au infatisat-o a fost domnul nostru patriarh care a pus
In ea un numar de piatri pentru a cinsti pe noii castoriti 0 dui:A el ceilalti
i-a dat o paceam de blana de samur Toti banii care fuseser adunati au
fost pu0 intr-un ervet i pecetluiti.
Dupl ce mireasa, urmata de femei, s-a apropiat de domnul nostru
patriarh i, ingenunchind inaintea lui, i-a primit binecuvintarea, i s-a dat
ervetul cu bani impreuna cu toate cheile sipetelor sotului ei 0 ale caselor
0 ale pivnitelor unde se pastreaza mur'turile i vinurile, toate <cheile>
fiind atirnate de un lant de argint. Caci in aceast: tara sotia este pastratoarea avutiilor sotului sau i cheile Ii atirna intotdeauna de cingtoare.
Ea sta intotdeauna in fruntea mesei i b.rbatul sau la dreapta ei, dupa
cum am vazut adesea in multe imprejurari.
Apoi au golit numeroase cupe <de vin>, mai intii <intru slava lui>
Dumnezeu ; in rindul al doilea pentru // domn, apoi pentru ban, adic pentru cadiul" acestui tinut pe care 1-am pomenit mai inainte aici ; <apoi>
pentru tatal miresei, pentru bunicul mirelui, pentru tatl i pentru mama
lui, pentru el O. pentru oaspeti. Astfel ei au continuat s. bea 'Ana dupa
miezul noptii, cind ne-am sculat i ne-am dus in corturile noastre, caci ei
p. 364
277/11
211
www.dacoromanica.ro
XXVIII. FILIAI
Dup oarecare tocmeal, miercuri am c6paat invoirea de a pleca ;
XXIX. [CRAIOVA]
10$ La Craiova nu era scaun episcopal ; episcopia se afla la Rimnicul Vilcea, duptt cum spune
212
www.dacoromanica.ro
In biseria.
308 Biserica Sf. Dumitru, ridicati de boierii Craiovesti, in secolul al XV-lea sau la inceputul
secolului al XVI-lea, a fost rezidia de Matei Basarab la 1651 (N. Sto ic es c u, Bibliografia,
I, pp. 224-225).
$10 Adjiazmos.
311 Monastir Bukofatis. Mitnitstirea Bucovett (satul Mofleni, com. Bucov54, jud. Dolj),
nnmit& o Cosuna, a fost clitditii de Stefan clucerul in timpul domniei lui Alexandra Mircea,
1571-1572. (N. S toic es c u, op. cit., I, pp. 103-105).
213
www.dacoromanica.ro
In fata u0i este un izvor adinc ca un put, din care izvorqte apa
<luna> august.
un vier de fel din Stirlatis" ( ?) din Damasc (Siria), al crui nume este
acum Dimitrie ; i ni s-a spus c era unul din cei liberati de sultanul
5elim317. 1/
XXXII. BRATX*ANI
P 366
patru ceasuri ; am trecut riul het= 0 am ajuns la satul numit Brt311 In nota marginal: $ifat dayr Djitiyani.
313 Budum.
314
Djitiyani. MAnAstirea Jitianu (jud. Dolj), datind din secolul al XVI-lea, a fost refAcutA
hi anii 1654-1658 de Ghinea BrittAsanu vistier si de IJdriste vistier, biserica fiind construitA
214
www.dacoromanica.ro
vod, pe care 1-am pomenit mai inainte. El este primal dintre boierii din
aceasta tara datorita motenirii <primite> de la stramo0i sai i mo0ile
sale gut imense, dupa cum vom arata lamurit mai jos.
XXXIII. DESCRTEREA MANASTIRII BRINCOVENI321
de fel de aici.
325 Este vorba de marea rAscoalA din 1655, chid, intr-adevAr, casa lui Preda Brincoveanu
a fost jefuit i s-au ars actele de proprietate (Lidia Demen y, L. Demeny si N. S t o
215
www.dacoromanica.ro
El are o mie cinci sute de familii de tigani robi *i. se spune ea nimeni
nu are avutii ca el, afar de mnstirea Cozia care are o mie de tigani.
Ni s-a spus c ja de la fiecare familie, la srbtoarea Sf. Gheorghe, cite
6 dinari **1 la srbgtoarea Sf. Dumitru incA pe atita, ca haraci. Cei mai
multi din ace*ti tigani sint meseria*i
se spune c aceast sum de
**1
p. 367
dou5.zeci // de mii de dinari se vars.& in toti anii in vistieria sa. *i. cu toate
acestea, traiul su este foarte simplu, mai ales in ceea ce prive*te masa
la care nu obi*nuie*te sk bea altceva decit ap5..
Dar este foarte milostiv ca clugrii *i ca sracii *i e bucuros s
cldeasc5. biserici *i. mnstiri *i s contribuie la intretinerea clerului.
Lui ii place s construiasc biserici322, fcindu-le cele mai bogate danii
In boi, oi, cai, albine, gospodrii, mori *i robi333 ; jpe altele le-a mo*tenit
de la stramo*ii s5.i334, dmtre care cea dintii este mnstirea Bistrita, o
veche ctitorie a lor ; celelalte stilt : mnstirea de maici Dintr-un Lenin,
Mnstirea Arnota, Strehaia, Sadova, Gura Motrului *i m'nstirea de la
Brincoveni.
El cld' de*te acum o mnstire in Ungaria335, cAci craiu1336 11 iube*te
331 Ila Bilad al-Turk. Aceste informatil despre averea unui mare boier din secolul al
XVII-lea, unice in felul lor, au fost utilizate in numeroase lucari.
us 'Imaret.
333 ',Ibid.
333 Boierii Craiovesti.
333 In Transilvania; este vorba probabil de biserica din SimbAtaFIglras, unde Preda
avea rnosie.
336 Gheorghe ReLkczi al II-lea.
337 rapt confirmat de un document din 18 oct. 1659 (Arh. St. Buc., ms. 295, f. 271 v.).
216
www.dacoromanica.ro
278/11
pentru doran, pentru patriarhul nostru 0 pentru sdntatea tuturor oaspetilor ; 0 cind // spuneam : SlAvit s fie domnul Dumnezeu, am scApat 1",
xavaaricporyl.
217
www.dacoromanica.ro
P. 368
Cea mai mare parte din drumul nostru se intinde pe un drum pardosit
<cu pietre care> dup cum se spune a rAmas inc din timpul inchinArii
279/I
A daos pentru insirarea numkului mbinstirilor de la Sf. Munte si pentru descrierea lor. Sint dousgzeci i patru de msdn'Astiri mari, patru stilt
distruse i doulzeci au rmas in fiint dup cum ne-au spus unii clugri
stareti demni de incredere... <Urmeazi lista acestor m'n'Astiri cu unele
explicatii>.
care se pAstreazgt Ina bine intre SlAveni i Hotgrani unde se confundi uneori cu soseaua moderna.
(D. Tudo r, Oltenia romand, ed. a II-a, Bucuresti, 1958, p. 46). in hArtile din sec. XVIII
acest drum apare sub numele de Via Traiana".
343 Not& marginal& in textul arab, ttdat& partial in fotocopia nianuscrisului.
344 Al-Bortari.
"5 Haham.
218
www.dacoromanica.ro
ca sfintia voastra nia. va boteza, cad trebuie s multumesc lui Dumnezeu crt m-a calauzit
spre credinta cea adevarata prin mijlocirea acestui crestin", aratind pe sus-numitul Atanasie. 279/11
Am ramas foarte surprinsi de aceasta i domnul nostru patriarh a trimis un om Impreun
cu mine la domn care, dupa, aceea, a dat poruncA i noi 1-am botezat. Dupa aceea domnul
i-a f Acut mari miluiri, inrolindu-1 ca lefegiu in oastea sa i insurindu-1.
De asemenea, Atanasie a spus evreilor : Cind intrati in sinagogile voastre, imbracati
cu talesurilem voastre, fiecare din voi li intoarce capul spre rasarit i, plecindu-se, repeta
din psalmii profetului David : Eu intru in casa ta", apoi, intorcindu-se catre apus, spune :
eu ma inchin In casa sfinteniei tale" ; apoi intorcindu-se catre miazazi, spune : De
frica ta, o Doamne" si <apoi>, catre iniazanoapte, <zicind> Calauzeste-ma spre dreptatea
ta". Dar acesta spune el este chiar semnul crucii".
Tinruul evreu pe care 1-am botezat la Craiova fusese invatat l convertit de el.
El ne-a povestit, spunindu-ne : Intr-o zi am pus aceasta intrebare une adunar de
evrei : Voi spuneti cA Diesia va iesi din neamul lui David ; dar triburile voastre s-au
sfarimat. Spuneti-mi atunci, de mide urmeaz sit mai villa. ?".
Intr-alt zi, vorbind despre anafura847, mi-a spus cA evreii i-au obiectat : Voi, crestinii,
spuneti ca fiecare agnet este insusi trupul lui Mesia ; scum din mille de insi care se impartasesc in bisericile voastre, fiecare mAnnc insusi trupul <lui Hristos> ?". Atanasie le-a
raspuns cA trupul lui Hristos era ca o oglinda in care, daca este intreaga, u.n om ii vede
chipul, iar daca este sparta in mi.i de bucati, el tot isi poste vedea faptura in fiecare bucata. 280/1
Ei au ramas rusinati de acest raspuns ; i, intr-adevar, este <un raspuns> pe placul lor.
El mi-a spus, pe ling aceasta, ca lii scrierile evreilor se spune ca, atunci chid va
veni laesia, le va fi ingaduit prin lege O. manince carne de porc. De aceea el li dojenea
mereu si le spunea : Noi crestinii mind= porc pentru cA credem cA Domnul nostru Isus
Hristos a venit pe lume i ca. // prezicerile profetilor au fost implinite, dar voi nu credeti p. 870
in venirea sa ; asadar inncai in suparare si in amaraciune".
El a mai spus iarasi ca legea lui Kasidiaria" si a tovarasilor sai se numeste in bimba
ebraica. Habil; aceasta inseamna. vanitate". Acum Ha", printre numere, este cinci",
Ba" doi" si Lam" treizeci". Ha" sint cele cinci rugaciuni pe care le spun evreii in
fiecare zi; Ba" adica doug." sint cele doua sarbatori care ant celebrate in timpul anului
si Lam" care <inseamna> treizeci" este a treizecea zi a lunii postului. Prin urmare este
In intregime Basamata" si Basafestis" si In limbs. ebraica : Habil Habilim" adica.
desertaciunea desertaciunilor"848.
Vorbindu-se despre Efiraysa care era Cu el, a spus ca. a luat-o impotriva vointei el
i ca, prin urmare, ea 31 otravise. Apropiindu-se moartea lui, ea s-a dus indata si a chemat
pe
oameni88,
spunind :
"6 Tales, sal pe care si-1 pun mozaicii cind fac rugaciuni.
Al-andidara.
"8 Al-Kasidyari.
"9 Paul din Alep citeaza citeva expresii din gematria utilizata In cabala judaica.
959 Antrobito.
219
www.dacoromanica.ro
XXXV. [CARACAL]
Palatul" a disparut ; ruinele lui au fost vazute in secolul trecut de Al. Odobescu
3" Probabil Badea Comaneanu fost mare comis intre 12 martie si 11 mal 1655 (N. S t o
grafia, I, p. 190).
(N. Stoicesc u,
Biblio-
Kirakil.
318 Casa donmeasca a lui Mihai Viteazul, reciddita de Matei Basarab (N. Stoicese u,
op cit., I, p. 139).
US Biserica domneasca cu hramul Intrarea in biserica, construitii probabil de Mihai Viteazul
220
www.dacoromanica.ro
trei sau patru ceasuri de ea. Si cum acolo e un loc de margine, satele
sint putine. Cea mai mare parte din locuitorii acestui tinut sint ostasi
$el Ros = rosii sau curteni de tara. De fapt cei care f Aceau de straj . la hotarul dinspre
DunAre se numeau cAlArasi de margine. In aceastA regiune se aflau insA si multi rosii sau curteni.
sei Dji.
blares atul ca slobozie patriarhiei de Alexandria (DIR, XVII, vol. IV, pp. 200-201;
221
www.dacoromanica.ro
agheazma i am primit o binecuvintare de la mina dreaptA a Sf. Nicolae care are toate
oricit de minunat poate sA par5. <aceasta>
sint unele
intinse, altele indoite in forma unei miini de episcop cind d5. binecuvintarea. Este impodobit cu aur i este socotit ca un lucru de mare pret. Am primit, de asemenea, o binecuvintare de la o bucatA din capul Sf. loan BotezAtonil, care este impodobitA cu nestemate de mare pret ; acestea strAlucesc ca soarele in jurul sAu.
degetele intregi i aceste degete
373 Kaluy. MnAstirea CAluiul, numit i mAnstirea de la Cepturoaia (jud. Olt), ridicatA
in timpul domniei lui Neagoe Basarab, prin 1516-1521, a fost terminatI i infrumusetaa de
fratii Buze9ti, la sfiritul secolului al XVI-lea i inceputul secolului al XVII-lea (V. Dr Agh ic ean u, Lamuriri asupra Buzestilor, in Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", IV,
1911, p, 119; C. B Ala n, Mandstirea Cdluiul, Bucureti, 1967). Pentru alte lucrAri vezi
N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdneascd, I, pp. 134-136.
s73 $ughl al-Nemsah
lncru nemtesc
374 Efrendji, in sens de european.
374 15 august.
222
www.dacoromanica.ro
pe amindou fetele si. crucea este pretuit la trei mii de dinari. Ele apar-
tin tezaurului domnesc. N-am mai vazut pin acum alta deopotriv5.
Am mers apoi la alt mnistire, ridicat de aceiasi boieri, avind hramul Adormirii Maicii Domnului si. numit Stnesti381 ; <se afl> la o
deprtare de dou zile de cltorie si este asezat intr-o vale in mijlocul
unor pduri intinse. Arhitectura sa seamn cu aceea a mnstirii alui,
indeosebi clopotnita, aci mesterii care au eldit mnstirea aceea au fost
folositi si la cealalt. //
280/11
(N. Stoic es c u, op. cit., II, pp. 594-595). Dintre lucarile mai noi vezi D. Pie si a,
Contribuiii la istoricul mdnastirii Stdnefti $ a ctitorilor ei, in Mitropolia Olteniei", 1966, rm. 5-6,
223
www.dacoromanica.ro
ta imp5r5tie !'
S5. revenim <la descrierea noastr5.>. in aceast m'nstire este un
izvor de apa curg5.toare, dar intregul locas este acum pustiit, c5.ci ctitorii
s5.i, putin timp dup5. 65.direa ei, au supus cirmuirea ei lui Nichifor, patriarhul Alexandriei382 ; i dup moartea acestuia nimeni nu a luat-o in seam5..
Noi am svirsit o pomenire pentru ctitorii mdnastirii i apoi ne-am
intors in sat.
Marti am trecut Oltul cu o luntre i iesind de sub jurisdictia episcopului de Rimnic, am intrat in aceea a mitropolitului capitalei. Am trecut
peste dealuri i vi foarte abrupte, unde drumurile eran stricate de <trecerea> carelor grele si am ajuns la amiaz6 la o mnstire inchinat Sf.
Treimi, numit m5n5stirea <lui> Drgusin, dup numele celui care a
zidit-o acum de curind lng riul Olt. Se af1 in vecin5.tatea apropiatA
a mnstirii St5nesti. Dar cum nu este nici un drum de-a dreptul, bun
pentru care, ne-am dus pe drumuri 16turalnice <si am f5.cut> un mare
ocol de o jumstate de zi. Biserica este mindr i ling ea este o fintin
si o clopotnita mare.
292 Nichifor, patriarh al Alexandriei (inainte de 30 mai 1639aprilie 1645). IlAnastirea
era metoh al patriarhiei din 1615.
222 'An dayr Draghop:n. Nu este vorba de DrAgAsani
cum s-a crezut pinA acum
ci de mtulastirea Deleni, cu hramul Sf. Treime, clAditli pe la mijlocul sec. XVII de.DrAgusin
Deleanu mare paharnic (N. Stoicesc u, op. cit., I, p. 274). Paul de Alep arat el insusi
cA mrtnAstirea purta denumirea de Draghosin dup6. numele_ctitorului.
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
frumoasa, avind dou turle, una deasupra navei, cealalt deasupra corului.
Pe cele patru coloane sint patru arcuri pe care este rezemata turla. Nu
am mai vazut in aceasta tara nici o alta biserica care sa poata fi asemuita acesteia ; seamang cu biserica Adda din tinutul Tripolis" Chiliile
manastirii grit toate de piatra si in partea de miazazi se afla un lac mare.
Este asezata in fundul unei paduri mari i drumul care duce spre ea
este tainic.
egumen
MANASTIREA CASCIOARELE
281/II
curtea unui boiers". lar de aici, trecind printr-un sat al sotiei sale numit
Petrestis", am ajuns apoi la manastirea numita Cascioareles" sau Casa
saracilor", cu hramul Intrarii in biserica a Maicii Domnului, asezata pe
malul riului Arges, pe care 1-am trecut.
MANASTIREA SF. NICOLAE
a 98 Este vorba de mAn6stirea GAiseni sau Strimbul, cu hramul Sf. Nicolae, situat& in apro-
3" tu traducerea noastr am restabilit succesiunea vizitelor care, in testul arab corupt,
rele, adicl Casa slracilor", cu hrainul Intrarea Maicii Dornnului in bisericg, asezatrt pe malul
riului Arges pe care 1-am trecut. i am mers la alt miin&stire cu hramul SI. Nicolae" etc.
226
www.dacoromanica.ro
P. 375
Acest oras Bucuresti este foarte mare si se spune d., acum multi
ani, cuprindea cam sase mii de case. Are patruzeci de biserici si mnstiri
s'i vestitul riu Dimbovita.403 care curge prin mijlocul su. Noi ne-am dus
apoi la Curte404, care este o cldire de mari proportii si este inconjurat
de ziduri inalte de lemn. Era odinioar o cldire veche, dar a fost drimat de rposatul Matei voievod si. refcut din nou de-a intregul406.
Este o cadire uimitor de armonioas si care incint privirile si este mai
mindr si mai yesera', decit curtea de la Tirgoviste. Biserica sa are hramul
Adormirea Maicii Domnului406 si in ea am svirsit o slujbd de sfintire a
agheazmei.
Apoi am mers la o margine a orasului, pe un deal inalt, care imbrtiseazd cu privirea tinutul inconjurnor, unde domnul de acum s-a sirguit
s cldeasc o biseric mreat5.407 si prea strlucit, semnind pe dinkintru cu biserica de la Arges. Dar aceasta este de clrmid, s'i in nav are
doisprezece stilpi, fiecare dintr-o singur bucat rotunda de piatr, ca s
reconstruitA la mijlocul secolului al XVI-lea de Mircea Ciobanul (N. Stoicesc u, Repertoriul, p. 29 si urm.).
405 Dup5. anul 1640 (ibidem, p. 29).
4" Biserica Curtii Vechi, cu hramul Buna Vestire, a fost construitA de Mircea Ciobanul
pe la mijlocul secolului al XVI-lea (ibidem p. 195-198).
407 Biserica mitropoliei, ctitorit5. de Constantin erban (1654-1658) si terminata de urmasul sAu, Mihnea al III-lea (1658-1659) (ibidem, p. 241).
227
www.dacoromanica.ro
Am acut in ea o slujb de sfintirea agheazmei i sfintia sa a aghezmuit-o, potrivit datinei, caci pin acum nu fusese inch' terminatV08
1). 376
din piatrA dupl anul 1595 de PanA mare vistier (N. St oicesc u, op. cit., pp. 278-279).
4" MAn6stirea Sf. loan cel Mare sau Grecesc, asezatA pe Calea Victoriei, pe locul unde
se ridicl astzi palatul C.E.C., intemeiatA in a doua jumAtate a secolului al XVI-lea (ibidem,
pp. 287-289).
4" MAnAstirea SArindar, situatg. pe locul unde se aflA astAzi Casa CentralA a Armatei,
existentA la sfirsitul secolului al XVI-lea si ref AcutA in vremea domniei lui Matei Basarab (ibidem,
pp. 266-268).
a" MAnAstirea Sf. Apostoli, zisA i mAnAstirea Tirnovului sau a Arhimandritului, pe malul
drept al Dimbovitei, existentA in a doua junigtate a secolului al XVI-lea, ref AcutA de zid de Matei
Al-Thaluth Treimea". MAnAstirea Sf. TroitA, ridicatA intre anii 1568-1586 de Alexandra al II-lea Mircea si de fiul sAu, Mihnea Turcitul, la marginea den jos" a orasului, dArimatA
de turci la 1595 si reclAditA de Radu Mihnea In anul 1613, luind apoi numele acestuia din urmA
228
www.dacoromanica.ro
du voievod417 care a domnit in vremea sa asupra Moldovei iTarii Romne9ti. Aceast mnstire este i ea la o margine a oraului, pe un loe
mai ridicat inconjurat de un fiu i de o ap. stattoare ; i cind sint apele
intre 1559 1585, refAcut5. de Matei Basarab (1647) (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 251-254).
421 Dup5. calendarul grecesc" sau ortodox, prima zi a anului bisericesc, ce incepe la 1 septembrie, a clzut In anul 1657 chiar intr-o simbAt5., care a fost cea clintli simbat din acel an.
422 Eylul.
422 1657 Paul de Alep foloseste era constantinopolitang care incepe la 1 septembrie i care
424 Dobrani ayvu al-Maliha = Dobreni, sat, com. VArAsti, sud. Ilfov.
229
www.dacoromanica.ro
cu chipuri de sfinti i cu altele asem.n6toare etc. Oddile dau spre o grdin foarte mare, impXtit, in straturi, ca grdinile frincilor427, cu jghea-
riul Arges.
Aici este o moar. mare 0 frumoas, apartinind domnului, fAr seam'ain
428 Este vorba de un helesteu in care Constantin erban se spune di au avut avutie /mecat& In burle" (butoaie) (R a du P op es c u, Istoriile, p. 121).
Biserica Adormirea, construit de Constantin Serban vel serdar la 1646 (N. St o i-
230
www.dacoromanica.ro
sat, stpinit de unul din marii vistieri care nu mai e in slujbA431, 0 al carui
nume este Grdistea432. Stapinul sau a cladit de curind:aici o biserica falnic
mareata de piatra cu hramul Adormirii Maicii Domnului438.
MANASTIREA EPISCOPULUI NICOLAE, NUMIT.
COMANA434
biruie" ceea ce pare adevarat, caci pozitia este foarte puternica, intre lacuri
care nu ingheata niciodata, chiar in iarna cea mai aspr, i nisipuri pe sub
al:a i noroaie.
sau 1590, inainte de a ajunge domn, zugrgtvind-o in 1609 (N. Stoicesc u, op. cit., pp.
187-189).
4" Adia. sultanul.
4" Constantin Cantacuzino mare postelnic (1632-1654).
488 J.Coyani = Coiani, sat, com. Mironesti, jud. Ilfov.
231
www.dacoromanica.ro
are un mare palat dup felul palatelor de la Constantinopol. Este intr-adevIr ceva vrednic de admirat in arhitectura celor doua crdiri principale
aezate una in fata celeilalte*i care nu se deosebesc citui de putin una de
alta, cu cupolele lor, i stilt zugrvite in intregime spre a imita liniile vAluri-
p. 379
desubt, gangurile .a. erau toate din piatil, lucrate cu ingrijire i. cldite
cu atita tr'inicie incit stirnea admiratia privitorului446.
Clddirea are trei caturi, unul deasupra celuilalt i. este atit de vesel
back indepiteaz once grij din sufletul celor intristati.
Ar fi zadarnic // s incerc s descriu minunata sa imprtire interioar
in cmri i sdli de primire. in mijlocul spatiului dintre cldiri sint tainite
439 Biserica Sf. Nicolae din Coiani a fost constrnia de Neagoe mare baa si sotia sa Anca
din Coiani inainte de 1563; actuala biseric a fost rec15.ditg 'MO cea veche la 1669 de postelniceasa Iliaca Cantacuzino impreun ca fiii ei Constantin mare stolnic s'i Mihai mare spltar
449 Este vorba de Serban, Cazan si Udriste N5sturel, fratii doamnei Elina, toti fii al
marelui logofgt Radu Ngsturel din PierAsti (N. St oicesc u, Dictionar, pp. 214-215).
443 Adia fratii NAsturel.
444 Bilad al-Madjar, adia Transilvania.
444 Bilad al-Turk.
446 Asupra casei familiei Msturel-Herescu, ridicatl pe la mijlocul secolnlui al XVII-lea,
vezi R. Grecean u, Casa de piatrd din Herafti, in Monumente si muzee", I, 1958, pp.
119-129; Eugenia Greceanu, Casa de piatr4 din Herdsti, Studiu arhitectonic, ibidem,
pp. 131-148 si lucarile citate de N. St oicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, I, p. 366.
232
www.dacoromanica.ro
bine intocmite pentru <pstrarea> proviziilor, <lar> uile lor sint aezate
In pardoseal sub acoperiurile lor care sint toate invelite cu olane roii.
In acest chip sint plnuite
dup cum ni s-a spus
toate cldixile
din Tara Ungureasc spre marea inlesnire a stpinilor i. detintorilor lor.
Dar aezarea acestui sat este tare nesntoas .1 regiunea din jurul gil
este in venic. alarm i spaim', indeosebi din cauza vecinttii cu tara
turcilor. in ce m'A privete, eu nu a don i ca o clddire ca aceasta s fie ridiea-a in vreo alt parte ci <numai> spre mnstirea Cozia i spre munte,
in pace i. linite, unde este o sigurant aproape depling impotriva spaimei
.1
primejdiilor.
L. MANASTIREA NEGOESTI447
In vis i l-a insotit cu brbtie .1 trie. in ziva urmatoare, cind s-a trezit
din somn, a pus pe goati pe dumanii s'i, cu mare ruine i cu infringere,
/1 i drept aceea el a ridicat aceast. mnstire. Arhitectura mnstirilor 283/r
sale, ca aproape a tuturor <celor din tarl>, este uniform451.
"7 in notA marginall tAiat in fotocopie : an dayr Nighoyasiti.
448 MInAstirea Negoesti (com. Soldanu, jud. Ilfov), etitoria lui Matei Basarab si a doamnei
233
www.dacoromanica.ro
Apoi fratele domnuluid52 m-a poftit intr-un sat care ii apartine i care
este aezat intr-o insul in mijlocul unui lac mare nemkginit i f.r nici
un drum ca s ajungi acolo ; numele acestei localifti este Frund.neti453.
El a fcut totui un drum pentru noi ; i a fost mare greutate i trud
piti ce, in sfirit, am trecut. El s-a apucat s-i recladeasd un palat mare
pe insul i acolo am sfintit agheazma.
MANASTIREA TINGANU464
P. 380 am pArsit aceast localitate i nu ne-am oprit pinbi seara, cind // am ajuns
la o mnstire cu hramul Sf. Nicolae, numit insnsstirea Balamuci. Este
aezata pe malul unui riU457. Doresc s.'n'tate i fericire locuitorilor
tuturor celor ce trdesc in preajma sa, dci ai crede c ar fi chiar riul Alep,
de slcii care cresc pe malurile sale. Aici am dormit in acea noapte. Dimineata am sfintit o agheazm, am acut o pomenire a ctitorilor i rug'ciuni
de dezlegarea pkatelor i, prsind mnAstirea, ne-am intors la locuinta
la palatul ctitorilor458 tot pe drumul pe care venisem.
454 Radu-Mihail TintAveanu, frate dup mara5. cu Constantin erban i marele su pahar-
234
www.dacoromanica.ro
1637-1638 (N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 129-131). Vezi, mai nou, V e-
ni amin Nicola e,
de Petru cel Tinar la 1563 (N. St oicesc u, Bibliografia, II, pp. 589-592). Vezi indeosebi
N. e r b A nesc u, Istoria mn.siirii Snagov, Bucuresti, 1944.
464 Mircea Ciobanul (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559), zugrAvit ca ctitor in fresca
din pronaosul biseridi mlnAstirii Snagov, precum i in naos, tinind chivotul bisericii (S t. A ndreesc u, Portretele murale de la Snagov Tismana, in Biserica Ortodox& Romina",
LXXXVIII, 1970, p. 164).
4" Probabil Radu, fratele lui Petra cel TinAr.
4" Petru cal Tinta (1559-1568) este reprezentat ca ctitor in pronaos impreun& Cu fratii
www.dacoromanica.ro
283/II
pului de Buzau 0 care slut in partile acelea ale principatului. S le pap. 381
283/11
0 de crunta a fost n'Avala <gerului>, iar acum, dupa ce a ars focul ziva
noaptea, am simtit din nou zpueala unei calduri apdstoare.
Invatatura. Am vazut la romAni un mijloc foarte bun de a prevesti,
dui:A anumite semne, asprimea sau blindetea vremii. i // anume : la optsprezece ale lunii noiembriem se face o pomenire a Sf. Platon472, a carui
sarbatoare ei o cinstesc cu totii cu prinosuri, daruri i liturghii. Din an in
an ei Weapta aceasta zi ; i once se intimpla in timpul acestei zile este
un semn pentru ei 0 o indicatie lamurita i hotarita : daca este zapada
sau frig in acea zi, ei spun ca asprimea frigului in acel an va fi mare ; daca
este ploaie i soare, ei prevad ea iarna ce urmeaza nu va fi prea friguroasa,
ci mai blinda. Astfel s-a intimplat anul acesta ; ploile, insotite in parte
de soare, au tinut intr-una pink' la 9 decembrie
i apoi a inceput frigul
zapada.
468
Aylul.
4sa
Bilad al-Falach.
Bla fonos.
236
www.dacoromanica.ro
din Athos se gAseste echivalenta Nedaquae aliia Dominica" (Revista pentru arheologie,
istorie l filologie", X, p. 85), aici Eind vorba de fiica lui tefam Uros, sora lui tefan Craiul
(N icef or Gregor a s, ed. Bonn, II, p. 135). Vezi V. B ogre a, Doamnele /ui Constanti erban, in Rev. istoricg", VI, 1920, pp. 183-184 si acelasi in Anuarul Inst. de istorie
nationalg", Cluj, II, 1923, p. 339.
478 Imrat Hindiyya.
237
www.dacoromanica.ro
p.382
MANASTIREA COBIA479
Cauza ruinrii Trii Romneti a fost aceasta : in anul din urm5., cind
pe care s-1 p5.zeasc Dumnezeu
i marele vizir Mehmed pava, cunoscut sub numele de Kprilli1484, arn.ut
de neam, purtaser r'zboi cu corbiile frince485 la gura canalului486 M.rii
284/1 Mediterane487 //, acel vizir a cerut domnilor Moldovei i T'Axil Romneti
cite o mie de pungi488 de la fiecare, spunind c el socotete ch este de datoria
in5.1timea sa sultanul Mehm.ed483
488 In nota marginan : Punga fiind o suma. de 500 gurusi (kuruf) l totalul fiind de
500 000 gurusi". Paul de Alep traduce de obicei cuvintul turc gurus (in test: hurus) cu termenul
grecesc de piastru.
238
www.dacoromanica.ro
lor ca, ori de cite ori sultanul pleaca la razboi, s.-i faca un dar de bani
pentru slujba <ce i-o datorau>489. El mai cerea inca de la fiecare cinci
sute de mii de capete de oi i trei // sute de cai de trup5.490.
p. 383
scpat Cu aproape cinci mii de piatri, care au fost folositi in taina de fiecare
422 Despre aceste cereri posedlm o scrisoare a lui Gh. tef an cAtre C. $erban, prin care
il indeanua pe acesta s nu dea nimic ping ce nu va interveni hanul atarilor la Poart in f avoa-
rea lor. Domnul Moldovei 11 acusa pe clinele de vizir" c5. face atitea fealuri de amestec&turi" asupra domador Moldovei i TArii Rom5.nesti l afirma : mai bine sa ne mAnince
ciinii plmintului nostru decit pre alte locuri str5.ine s5, izidim" (N. Ior g a, Acte romelnesti
din Ardeal privitoare fis cea mai mare parte la legdturile secuilor cts Moldova, Bucuresti, 1916,
pp. 221-222).
491 Este vorba de adunarea tArii, convocat In imprejurAri speciale. Dupa opinia cronia fugit in Transilvania (Letopiselul
auziad c a fost mazilit
carilor, Constantin serbati.
239
www.dacoromanica.ro
imbracata cu postav ales de culoare rosie, tras de patru cai, toti la fei,
potrivit rangului lor, de la cel mai ales pin la cel mai grosolan. Toate acestea li se impart intotdeauna dupa aceasta regula i cu mare grija, ca sa nu se
iveasc cea mai mica crestere sau scAdere a darurilor. In <acest> fstimp,
domnul face agai mai multe vizite de curtoazie.
13.
384
fost poftiti la curte unde a venit i aga cu toti nsoitorii, // in trasurile care
li se trimisesera ca s-1 aduca. Aga s-a asezat impreun cu domnul pe un
loc mai inalt ce domina curtea palatului, ca sa poata privi cu ochii lui minuirea tezaurului. Atunci lefegiii tocmiti anume au adus inaintea <lor> noua
care cu coviltire, la fiecare <car> fiind inhamati cel putin cite opt cai
<iar> la unele cite zece sau doisprezece <cai>, iar tnuzicantii au inceput
s ante din tobe, fluiere i trompete, in timp ce poporul se strinsese de jur
imprejur s. priveasca. Primul car pe care l-a tras in fat avea inlauntru
o lada mare ; pentru a o umple, ostasii au inceput s mute pungile <cu
bani> din camara camarasului adica' a trezorierului496, fiecare ducind pe
umeri o pereche, iar marele vistier497, care lua seama ca asezarea sacilor
de bani in lad sa se faca in regula', venea inaintea lor. In prima lad s-au
pus treizeci i trei de pungi; iar in celelalte lazi din celelalte care numai cite
treizeci i dou'd498. Peste ele vistierul a pus o invelitoare de postav fin de
4" Hadhihi al-chazina ayyu al-charadj. Despre evolutia haraciului in Tara Rom aneasca,
vezi studiul lui M. Berz a, Haraciul Moldovei i Tetrii Romineti in sec. XV-XIX, in Studii
si materiale de istorie medie", II, 1957, p. 27 i urm.
494b1s Termenul de raia, rayyet, are ad sensul de supusi. in Imperiul otoman desemna
pe supusii musulmani i nemusulmani care se indeletniceau cu agricultura sau cu comertul.
Pasajul nu este prea der si, in plus, este in contradictle cu cele ce se spun mai jos despre
plata arilor pentru haraci. aste probabil ca. Paul de Alep se refer% aid la asa-numita
imprumuta", pe care domnul o lua de la boieri pentru plata grabnica a obligatiilor cfitre
440 Punga avea 500 de reali ; haraciul se ridica deci la 144 500 reali, cifr apropiata de
cea indicata de De la Croix : 140 000 de scuzi (N. Iorg a, Acte si fragmente, II, p. 756).
precum si de un raport venetian din 22 febr. 1672: 150 000 de reali (Hurmusaki, V/2, p. 126;
240
www.dacoromanica.ro
lin.
luit-o cu pecetea sa. In chipul acesta au fost trase in fata pe rind toate
carele i odaa inarcate cu postavuri de ln, cu naTsurile cu celelalte
284/11
de c4tig.
501 Urusdjuk.
502 Faptul este confirmat mai tirziu de Del Chiaro, care spune c haraciul era pAzit de
ostasi pinA la granita Irii, unde acestia ricevono un attestato o vogliam dire quietanta, che
vien fatta loro da quei Turchi" (Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. N. Iorga,
p. 136).
sos ganakkale = Dardanele.
241
www.dacoromanica.ro
P. 385
urei pe care o nutrise in sufletul &du, a cerut vistierului oile pe care le pretinsese mai inainte. Delegatii au trimis indata sa dea de tire domnului despre
aceasta. i domnul a adunat pe boierii tarii la sf at.
242
www.dacoromanica.ro
5" La Constantinopol se stia c chemarea la Poarta a celor doi domni era o cursa
243
www.dacoromanica.ro
Aadar primul lucru pe care l-a facut domnul a fost sa trimita indat
calra0.524 in toata tara ca s'A dea de stire populatiei sa-i paraseasca indeletnicirile i s fug in munti, <retragindu-se> din fata tatarilor. Aceste po-
P. 387
runci fiind urmate, intreaga tara a fost, aadar, aruncata in cea mai mare
tulburare ; gospodariile i satele s-au golit de nenorocitii lor de locuitori
In toiul gerului cumplit ce domnea atunci i a mor zapezi mari aternute
pretutindeni pe pamint, iar starea nenorocitilor tarani era atit <de grea>
incit storcea lacrimi i tinguiri celui care ii vedea. //
Apoi domnul a intrunit divanul boierilor <vi> acetia, sfatuindu-se,
au ajuns la hotarirea de a trimite un arz vizirului, rugindu-1 sa aiba
de ei sa nu infiinteze un nou obicei spre paguba lor, nici s nu-i impovareze
cu o sarcina care sa intreaca puterea lor, ci sa se tina de cele hotarite de
sultanii de dinainte, cu care ei au avut atitea intelegeri i tocmeli525.
Dar acest umil arz al lor nu le-a folosit la nimic ; dimpotriva, vizirul
a staruit cu mai mare infocare in inverunarea .1 in dumania lui i. le
trimitea un capugiu dupa altul ca sa iscodeasca imprejurarile din tara .1
faptele lor. Indata ce unul din aceti capugii se arta in divan, boierii
singuri, fr domn, se apropiau rugatori de el, <indemnindu-l> prin staruini urm.), Rak6czi isi putea reciipata tronul in cazul in care s-ar fi impacat cu turcii (Hurmuzaki, V/2, p. 38). Vezi i G. Kr au s, op. cit., p. 244 i urm.
620 Mimeo. al III-lea (1658-1659). Vezi scrisoarea vizirului in Rev. istoria", 1934,
p. 383. Cronica tarii il numeste grec amatariu", fiul lui Iane Surdul. Noul don= se &idea
drept fiul lui Radu Mihnea. Despre originea noului domn vezi Al. Cioranesc u, Domnia
lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659, Bucuresti, 1936, pp. 40-43.
631 Radu Mihnea, domn al Tarii Romanesti (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) o
al Moldovei (1616-1619, 1623-1626). Vezi si relatia lui Evlia, p. 220.
6111 Mehmed Ghirai al IV-lea in a doua domnie (1654-1665).
sas La 7 ian. 1658 se tia a 20 000 de tatari se gaseau la hotarele Moldovei (Hurmu-
244
www.dacoromanica.ro
munitii.
czuse mai inainte minia domnului533; i aceasta treat:a a urmat 'Ana ce s-a
5" Despre juramintul de credinta al boierilor fata de C. $erban vezi Quellen. VI, p. 114.
538 Mai sus (p. 240) Paul de Alep sustinea ca haraciul se stringea de la boieri si drega-
245
www.dacoromanica.ro
285/II
P. 388
domnul avtepta din clip in clip sosirea lor. Apoi el vi-a trimis cpitanii
la granita de la Dunre pentru a face de paz in acea parte.
acum s-a adeverit zvonul sosirii la Rusciuk a lui Kadri Aga537
care
a ajuns in urmi pav. de Damasc
in chip de iskemle ceauv538
sau ag de inscnnare53 9 a noului domn. i aga a trimis pe citiva din suita
lui la domn
pun in vedere s.' se ridice i s piece, s nu mai intirzie,
cki in timpul acesta noul domn se temea s-vi fac intrarea in (tail).
La auzul acestora, domnul i tara intreag vi-au arbitat multumirea,
dar totuvi au stat linititi i chiar au trimis s.' propun numrul cerut
de pungi sultanului, vizirului v.1 pavei de Silistra, Fazilm pava, care se insurase cu fiica sultanului Ibrahim541, cit vi mai sus-pomenitul ag al inscAu-
ditia turcilor impotriva Bagdadului542 pe care I-au asediat turcii cu inartnicie pin. ce I-au cucerit ; i, de asemenea, din expeditia lor mai recen-
III, p. 241).
635 7 000 de ostasi sub conducerea capitanilor Mihail, Coloman i Gheorghe Mikes (Monu-
533 In textul arab : skimni djaviF, care nu transcrie corect titlul turc : iskemie Favsqi, ci
un intermediar greco-roman skimni (schimni) urmat de arabizantinul djavi. Titlul exact al
ceausului care insotea In tara pe noul domn era : iskemle agasf (vezi si D. Cant emi r,
Descrierea Moldovei, p. 171).
533 44yyu kursi agha al-kursi, adica aga al inscaunarii. Primul kursi a fost apoi sters,
ca incorect.
54 Fazil pasa, fost pasa al Strimtorilor, numit sangeac de Silistra i Nicopol i serdar
Naim a,
0 La Suda (1648) turcii au asediat Candia care a rezistat dougizeci de ani la 69 de asedii,
capitulind abia la 6 septembrie 1669.
246
www.dacoromanica.ro
cind este alarmA 0 se d prin toat tara semnalul de fug, ei vin indat
In capital i, inckcind lucrurile oamenilor in carele lor, le iau i le depun
In locuri sigure, tiute numai de ei. Aceti c'rui sint oameni bine cunoscuti
negustorilor China pe care o iau pentru transportul lucrurilor este foarte
mare 0, cu adevrat, intrece mAsura. 8.1 in aceste imprejurki se dovedete
247
www.dacoromanica.ro
p. 389
sau doi pentru a afla de la ei cam cit de multi ar fi. La inceput ni s-a spus
c5. ttarii ajungeau la 60 000; dar dup5." aceea cei mai multi aducatori
de vesti se uneau in a spune cg. numkul lor era doar de numai 16 000 <de
oameni>551.
p. 390
avea nevoie.
Pe de alt parte, turcii, sub Fazil pasa // d.up ce au inaintat si au trecut Dunkea, au mers spre Giurgiu553 prin teritoriul romnesc.
sultanului (Monumenta Comitialia, XI, pp. 364-365; A 1. Cior Anesc u, Documente privitoare la domnia lui Mihail Radie (Mihnea HI), tn. Bul. Com. Ist.", XIII, 1934, pp. 95-100).
ssibis Informatie suspect& ; tAtarii jefuiau tArile creltine **1 ridicau brabati, femei i
copii pe care ii vindeau ca robi.
s53 Djerdjobo. DupA unele tiri, pap de Silistra venea cu 15 000 de oameni (Hurmuzaki.
248
www.dacoromanica.ro
menea, -o hotarire grbit. Gindul su era ca, atunci cind va veni noul
domn, <acesta> s nu fie in stare s gseasc vreun loe unde s-0 a*eze
scaunul su, unde s se poat stringe in jurul lui poporul 0 trupele ca s
i se inchine 0 s-1 recunoasc de domn ; cci <domnul> se temea mult ca
norodul s nu-0 calce credinta fat de el, aa cum s-a 0 intimplat mai
tirziu.
Apoi 0.-a mutat gindul 0., mergind inapoi spre Bucureti ca s dea
de pete pe care-1 Meuse el insu0; 0 acolo s-a oprit pentru a sta la mas.
in acest loe i s-a adus vestea c sptaru1558, pe care 11 trimisese s poarte
lupta cu turcii la Bucureti, fugise557 0 se inapoiase fir s fi tras un foc
de puc deoarece cpitanii nu au luptat558.
<pornind> dinspre p5stile Buzului558 spre muntii din vecintatea Tirgovitei, pe drumul dinspre mnstirea Mrgineni580, care era mn6stirea
postelnicului5" 0 satul acestuiam 0 c s-au apropiat de Tirgovite cu gindul
lung. Aici s-a oprit, dup ce I-a postat la Tirgovite pe sptar, in fruntea
vorba de helesteul de la Dobreni.
'lucia al-chalastaau al-ladi 'amalahu.
558 Al-sbatar =-- Pan5. Pilipescu, mare spdtar (5 ianuarie 1655-30 ianuarie 1658).
555
5" Despre aceasta fug vezi raportul olandez din 27 ian. 1658 la N. Iorg a, Studii
f i doc., IV, pp. 247-248 o cronica lui Husein Vegihi in traducere ita1ian5. la N. Iorg a,
ManuscriPte din biblioteci strine, relative la istoria ronelnilor. Al doilea memoriu, extras din
Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", s. II, tom. XXII, 1894, p. 57.
558 Li-anna al-habataniyya lam yuharibu. Pentru refuzul lefegiilor lui C. erban de a lupta
fin,potriva t5tari1or cf. A 1. Cior 5. nese u, Documente privitoare la domnia lui Mihail vodcl
Mardj Nani, in doug cuvinte nelegate. M5.nlstirea MArgineni este ctitoria familiei
Cantacuzinilor.
mu Constantin Cantacuzino postelnicul.
s'i
dArabanii
249
www.dacoromanica.ro
P. 391
pornisera inaintea grosului armatei, spre a culege informatii asupra imprejurarilor i asupra pozitiilor lui Constantin. indata ce acetia au inceput
286/II
liber in fata nvlitorilor pentru ca, dup aceea, cind dumanii se vor fi
imprtiat in locurile din interiorul oraplui, s se poat intoarce impotriva
lor
atace din spate 0 din faf.. Dar fuga romnilor, cu tot numrul
lor mare, era adevrat i nepreflcut //.
Taarii s-au inapoiat la Tirgovite, faind cu sabia pe toti pedestra0i
pe care i-au g6sit in drumul lor i in ora. Cei mai multi erau beti i purtau
pe umerii lor prada pe care o putuser aduna. Toti acetia au fost uci0
f.r5. mil, IAn la mai bine de o mie trei sute de oameni. Apoi ei au prdat
oraul i i-au dat foe". Nenorocirea a fost ingrozitoare cad cei mai multi
de acolo in robie.
p. 392
250
www.dacoromanica.ro
taie, cei care aveau putinta de a sdpa au fugit spre munti, profitind de
intunecimea noptii, si s-au impfstiat. Dusmanul, izbutind s ptrund
In mnistire, a trecut prin tiul sabiei peste o sut'd saizeci de insi, printre care chlugri, oameni mai btrini i srmani, care erau prea istoviti
ca s6 poat fugi. i au trimis in robie o mare multime dintre cei tineri si
zdraveni. lar nvlitorii au dat foc bisericii
care era plin cu lzisi cu
lucruri apartinind populatiei
i au ars-o cu totul atit pe dins.untru cit
si pe dinafard, cu zidurile i cu acoperisul ei cu tot ; i impreun6 cu ea a
vai !
pierit
si acel iconostas de o frumusete atit de rar. tn focul
acesta, in boltile de sus ale acestei biserici, noi am pierdut dou 15.zi cu
ulcioare de cositor, pline cu mirul pe care-1 pregatisem cu putin timp mai
inainte in Moldova si, printre altele, o cantitate de argint viu, o pendul,
mare de argint, ceva bagaje i lucruri pe care nu le putusem lua cu noi ;
au ars toate impreun6 cu tot felul de obiecte care ne fusesera incredintate
de diferite persoane.
Apoi navlitorii au profanat mormintele fdposatilor si le-au jefuit.
Au dat foc palatului mitropolitului i mitropoliei <precum> i bisericii
curtii. Au profanat mormintul lui Matei voievod care ceruse cu limb5 de
moarte sa-1 ja j s5.-1 ingroape la mnstirea Arnota, de care am pomenit
intrec puterea noastr de a le descrie. Nici focul nu si-a incetat distrugerile in acest ora nenorocit pin6 ce nu a mistuit cea mai mare parte din el.
07'
575
Cimpia al-Ghuta, de circa 240 km', este o oazli foarte roditoare datorita fluviului
251
www.dacoromanica.ro
p. 393
cu ziduri cu tot, s fie dat prad focului, pentru ea s se r'zbune impotriva lui Constantin care dduse foc Bucuretilor, vechea capita15.577.
287/I
renumitul riu Dimbovira, un fin care curge din Ungaria spre Rucr. Aici
sttea doamna. i. aici, intrind pe drumul Rucrului, care este un drum
cu adevrat foarte greu, cci se afl intre doi munri, cu loe de trecere n.umai pentru un singur cal, el a pus pe oamenii sai s traga cu multd munc5.0 trudd carele de artilerie. i., oprindu-se eiteva zile la Rucr, a fcut un alt anr in
afara acelei localitri, construit in intregirne din <trunchiuri de> copaci, pen-
au aflat de existenta unui drum care ajungea, peste munti, in spatele taberei fostului domn i
au incercat s.-i taie retragerea in Transilvania (G. Kra u s, Cronica Transilvaniei, p. 268).
579 Podul lui Socol Corn.teanu se afla in apropiere de satul Laicli (jud. Argeq), dupg
cum rezult din inscriptia de pe crucea ridicat de el i de sotia sa, Manila, pe malul
252
www.dacoromanica.ro
zanii si. Aici situatia lui era cit se poate de injositoare 0 de ru0noasA
Dup aceea
cumpkat un castel in vecinkatea trii nemtilor cu
pretul de dou.zeci de mii de thnari5 i domnul s-a dus acolo s se aeze
cu locuinta. Dar craiul nu i-a dat nici lui, nici vreunuia din ei, nici o
Ni s-au pastrat chitantele din 10 si 21 mal 1658 cu care C. erban a platit 5 962 galbeni si 17 232 talen i pentru mosia i cetatea inteu (Solyomk0) (A. Veres s, Documente,
X, pp. 328-330). Vezi si G. Kraus, op. cit., p. 262 si tef an Metes, Domni din
Principatele Romdne pribegi in Transilvania in veacul XVII, Cluj, 1934, p. 18, uncle se publica
un alt act privind cumpararea mosiei i cetatii, in valoare de 33 000 de talen. Cetatea fusese
253
www.dacoromanica.ro
p. 395
287/II
Cit eram ind acolo, a venit la noi mitropolitul oraului de scaun, care
fugise 0 el, 0 am plecat devreme, in dimineata de marti, cu scopul de a
sui un munte, lucru pe care 1-am fcut cu mare greutate.
[MANA.STIREA BRIDET]
see tn textul arab Kori Bayatra, tradus in limba arabA : ;Pi? al-I;/adjar, azi satul Corbi,
jud. Arge*.
90 Este vorba de biserica schitului Corbii de PiatrA, bisericA sApatil In stincii, construitA
591 ta textul arab Uradath. Na poate fi vorba de nanAstirea Nucet, cum credea V. Bogrea
(Anuarul Inst. de atore nationall", I, 1922, p. 408), deoarece aceasti miinAstire se af16.
254
www.dacoromanica.ro
s-ar intimpla ceea ce s-a O intimplat s'O se poata afla cumva ca fusesem
aici.
Tineam zi .1. noapte caii in9euati i eram in once clipa gata de fuga
s'A nu fim prini de tatari, tocmai pentru ca numele nostru era atit de vestit.
Unele persoane s-au dus sa ne pregateasca o ascunzatoare in padure, intr-un loc greu de ajuns, cunoscut doar de ei, pentru ca, atunci ciad s-ar
tors inapoi.
Manastirea pe care am pomenit-o in urma se afla la capatul lantului //
255
www.dacoromanica.ro
1/- 396
care le-am indurat pin acum, cci ne-a fost dat s venim i s vizitm
6" Dupa G. Kraus (op. cit., p. 262), C. Serban a fugit cu circa 2 000 de oameni,
din care cei mai multi s-au intors apoi. Dintre dregatorii fugiti cu fostul doran amintim pe;
Stroe Leurdeanu mare logofat, Pana. Pilipescu spatarul, Radu Pareasanu stolnicul, Radu
Mihalcea comisul, Badea comisul, Chirca Rudeanu clucerul, Ivascu armasul etc. care au ramas
in Transilvania pina la 1659 (N. Iorg a, Studii i doc., IV, pp. 56-57, Quellen, VI, p. 57).
256
www.dacoromanica.ro
In vreme ce Mihnea voievod, noul domn, i-a luat reedinta la mn.'stirea tatglui sgu, adic. // mangstirea <sfinta> Troit.628 din Bucureti. i,
intgrind-o, a inceput mai intii s cldeasc in jurul ei o palancg de lemn
cu dou rinduri, umplute cu pgmint, ca s.' se poat apgra acolom.
poporul .1 ostaii au inceput sg ving la el .1 s i se inchine i
se dezvinovteascg, rugindu-1 sg primeascg incredintarea cg tot ceea ce
se intimplase nu se Meuse cu voia lor, ci de frica lui Constantin <erban>.
capugibai peste dougzeci .1 le-a dat drumul <sg piece>. Dupg aceea el a
trimis in numele sgu scrisori in toat tara, vestind pace i iertare .1 poftind
pe toti bgjenarii sl se reintoarcg la casele lor60.
Ne soseau regulat tiri despre cele ce se petreceau; eu insumi m duceam
rgscumpgrati din miinile <tatari>lor de care noul domn care nu le-a inggduit turcilor sg ja niel mgcar un singur rob. i clack' acetia din wing
duseserg pe vreunii in roble, aceasta s-a fcut in taing, hotete, fgrg tirea
donlnului.
cgrti cu jurgmint".
sos Cifrele sint evident exagerate, dar ele aratg gravitatea situatiei. Despre jafurile sgvirsite de tgtari, care au prefiicut totul in ruing, au trecut prin sable pe cei care s-au opus
si au lust in robie pe cei care au ceru iertare, vezi Cronici turcefti, II, p. 174, 295, Quellen,
VI, p. 116, Letopiseful Cantacuzinesc, p. 131. Aceastg pradg i robire din 1658 au fost unele
din cele mai mari suferite de Tara Romineascd. Vezi studiul Lief Lehr, in Studii i mat, de
istorie medie", VII, 1974, p. 188.
257
www.dacoromanica.ro
13.
397
15.sat cea mai mare parte din lucrurile noastre in miinile tranilor 'Ana
aproape de Pasti, dnd le-am cerut inapoi; si ni s-au dus toti banii care ne mai
p. 398
rmseser pentru plata chiriei, cci in tot acest timp noi mincaserm
buserm din punga noastr. i <s, dm> laud si multrimire lui Dumnezeu, care nu a ingduit s ne ism ademeniti i s mergem cu doamna
lui Constantinm in Ungaria, de unde nu am fi putut sapa niciodat. ! C6ci
multi negustori bogati i altii au fugit impreund cu Constantin <Serban>
la Brasov 604 si nu au mai fost lsati, dup aceea, de hoti si de tilhari
s paseasc acea tar i s se intoarcA in Tara Romneasa, fiind impiedicati i opriti de blestematele lor viclenii i ticlosii. Si amar trebuie s se
fi cit acei care nu-si lsaser avutul in Tara Romneasa. in cele din urm,
cu mare greutate si jertfind tot ce aveau, acesti negustori amgiti au izbutit s. plece. i Dumnezeu s mai fie ludat i pentru c // nu am trimis la
Brasov nimic din lucrurile noastre, cum au fcut altii, aci unii ca acestia
au avut multe necazuri pin ce si-au recAptat lucrurile.
S'rmanii locuitori ai Brasovului ca i acei din toat tara maghiarilor
doreau mult
potrivit stirilor pe care le-am primit
ca domnul nostru
patriarh s se dua la ei ; dar acest lucru era greu de indeplinit. Aproape
toat t.'rnimea din jurul Brasovului era ortodox i au pentru Ungaria
doi episcopi sub jurisdictia mitropolitului Trii Romanesti. Sint mai bine
de 1500 de preoti dup cum am ardtat cind am vorbit mai inainte, cu alt
prilej, despre toate aceste amnunte.
Apoi noul domn a trimis s-i ameninte pe maghiari si a struit cu
trie ca acestia s: lase slobod plecarea boierilor pe care Ii luase Constantin
<Serban>, impotriva vointei lor, &it si a sotiilor lor, i A, lase pe toti
Ii cere restituirea fugarilor din Tara Romaneasca (S zil igyi S., Oknanytdr
"6 Cf scrisoarea lui Gh. Rikczi al II-lea din 25 april. 1658 (Buletinul Com. istorice", XIII, 1934, pp. 159-160).
258
www.dacoromanica.ro
trimis s stea de paza la Rucar din doua pricini : mai intii ca sa-i poata
tine in friu pe maghiari i apoi ca sa nu se intimple vreo tradare din partea
strajii romaneti care i-ar ing5.dui lui. Constantin <erban> s descalece
408 Ostall lui Constantin erban ceruserl voie sti se Intoarcli i el a fost nevoit
le dea drumul, in schimbul faglduielii cii se vor reintoarce la prima chemare (Monumenta
Comitiatia, XI, p. 365; Quellen, VI, p. 115).
.9 Cf. Radu Popesc u, Istoriile, p. 119, care arati cA toti boierii fugiti in Transilvania au venit pe la casele lor in tarti". Preda Brincoveanu s-a intors cel dintii. Au urmat
Istratie Leurdeanu, care a intrat In sfatul domnesc, ca
Udri*te Niisturel, Radu Mihalcea,
Pirvu VhIdescu oi Barbu Poenaru. Vezi lista boierilor ram* In Transilvania la N. Iorg
Studii fi doc., IV, p. 57 (29 april. 1659).
259
www.dacoromanica.ro
lui stefan voievodelo al Moldovei, dup cum se va povesti mai apoi ; dup
aceea moartea lui Matei voievod, mazilirea lui Constantin <erban> care
s-a intimplat chiar acum i inltarea noului domn, dci acest eveniment
a fost ultimul.
pentru religie.
El a stat mai bine de douzeci i cinci de ani in seraiul sultanuluim,
printre turci, .1 totui nimeni nu l-a putut ademeni ca s.-1 abat de la
legea sa. Ni s-a spus c la inceputul fiecrei luni el avea obiceiul s cheme
clerul ca
fad o agheazm, s.-1 spovedeasd i s-i dea sfintele taine.
Pe ling acestea, mergea obinuit la biserici i niciodat nu trecea cu vederea timpul de rugciune, nici dimineata, nici seara. Aadar, printr-o practid
indelungat, devenise un infocat aprtor al religiei .1 era, prin urmare, in
vrajli cu nvlitorii dumani. Cum s-a intimplat ca srbtoarea Floriilor
s cadk <tocmai> in aceste cupe grele, s-a gindit cit este de potrivit rolul
2894 pe care il indeplinete in aceast ceremonie tarul // Moscovei ; .1 el a fcut
la fel, dei niel unul din domnii de ping la el nu mai fcuser vreodat ceva
asemntor. Aadar, aduninduli oti1e cretine i invemintindu-se in hainele
p. 400 sale cele mai bogate, el a ieit cu mare alai. Mitropolitul cettii, // invemintat in odjdii i purtind evanghelia i crucea in min dreapt, mergea dlare
pe un catir. i domnul, mergind pe jos, lima d'pstrul, insotit pe dreapta
; caii sai de clrie erau dui inaintea sa, iar el
.1 pe stinga de paicii
<era> urmat de marii dregAtori ai trii, fiecare ducind cite un cal. Astfel
au intrat ei, in ciuda unei ploi repezi i a unor noroaie adinci, i au fcut
oeolul intregului ora al Bucuretilor i s-au intors la mnstire, uncle mitro-
260
www.dacoromanica.ro
Sf. Saya i. l-a adus sa locuiasc in propria sa mnstire, ling5. el. Aceasta a
fost o indurare din partea lui Dumnezeu, 6:6 am fost dui sa ocuprn chiliile
din chiar central mandstirii <Radu voda>.
Dupa focal care pustiise acest ora, nu mai ramasese nimic in picioare,
nimic nu scpase, doar bisericile, pentru c erau boltite i cladite din piatra ;
p. 401
S. revenim <la subiectul nostru>. in a patra joi dupa Pati, ridicindune chiar dupa porunca domnului, ne-am schimbat vemintelem <i> am
ieit impreuna cu el in mare procesiune pina afar din ora, cu faclii aprinse
ca de obicei, caci el n-a intrerupt procesiunile din nici o joi. Am facut tot
astfel i in a cincea i in a asea joi dupa Pati. in fiecare joi <procesiunea>
69 Biserica Sf. GheorgheOlari, datind probabil din sec. XVI (N. St o i cesc u,
261
www.dacoromanica.ro
620 Al-sutar. atr1, membrii garzii de onoare a domnului. Cf. D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, pp. 101, 169.
611 Biade de la piade.
1182 Tasat.
262
www.dacoromanica.ro
686 Al-loghotati de la termenul grec Xoye0L-Ti. Mare logof it era Constantin Cantacuzino
8 iulie 1658), fostul mare postelnic al lui Matei Basarab (ibidem, p. 135).
(3 iunie
www.dacoromanica.ro
P. 402
Mihail, fiul lui Radu voievod (domnul rugase pe sfintia sa sl-i schimbe numele Mihnea in
liihail)(41, la rangul de domn6"; scum noi ne ruglin, apdar, pentni el ca binecuvintarea
Duhului Sfint sA se coboare asupra lui". i am strigat de trei ori Doamne miluiete 1.'443.
tit mai inth cu cingdtoarea ; apoi i-a atirnat hangerul i. apoi 1-a incins
.
cu sabia. Dup. aceea 1-a invemintat cu mantia de domn, care era o hlaraid de brocart superb644, impodobitd cu bland de samur. i in local
cumei de samur"5, folositd de domnii dinainte, el i-a pus pe cap coroana645
... cu ...
etc." i. noi
fspundeam de cite trei ori Sfint"847. Apoi 1-a binecuvintat 0 1-a srutat ;
0 (apoi> doi episcopi 1-au luat 0 1-au dat in seama celor doi dregatori.845
care stdteau la ua altarului i ei 1-au dus la scaunul domnesc. Dupd aceasta
a ieit mai intii invttorul nostru ca sd-1 firitiseasc., s-1 binecuvinteze
dupd acetia, cei doisprezece mari dregnori, preotii, calugrii q't diaconii ;
29011 parte a cimpului era un canal de apd curgtoare 1/. Cimpul insu0 era frumos
648
264
www.dacoromanica.ro
El s-a apucat acum s termine cldirea m5.nstirii lui Constantin voievod", aezat in acest ora656, care nu fusese isprvit ; i a insrcinat
645 Mihnea intervenise la Poart5 plingindu-se c5., la plecarea lui in Transilvania, domnul cel vechi, Constantin erban, luase trei tunuri ale tlrii, impreunii cu vistieria lui Mate!
Basarab. La cererea sa, Poarta a trimis la dieta de la Alba-Iulia (3 iunie 1658) soli spre a le
cere inapoi. Rakdoczi le-a inapoiat, dar nu a pomenit nimic despre vistierie (G. Xr au s,
op. cit., p. 262 i Al. Cior5.nescu, Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu
(1658-1659), in Buletinul Comisiei Istorice", XIII, 1934, p. 112).
454 SO1U1 lui Mihnea in apus d cifra de 20 de tunuri (Al. Cior nesc u, op. cit.,
p. 28).
551 Pazil pasa.
452 De teama unei noi nAvAliri a lui Constantin
erban.
455 Bucuresti.
265
www.dacoromanica.ro
p. 404
pe marele postelnic657 cu pregtirea tuturor celor de trebuint pentru tirnosire. 1/ El a f'cut o rugciune in acelai scop domnului nostru patriarh.
pregaindu-ne pentru ceremonie, ne-am dus la mnstire in Duminica tuturor
Ne-am invemintat in odjdii. i domnul a venit cu mare
pomp.
sfintilormb's.
sa, cAci s-ar fi pArut cA ar fi condus, in vremea sa, tirnosirea mai multor mii de biserici,
atit de bine cunostea i intelegea cele ce trebuiau indeplinite i atit de bine cunostea
bisericesti i cinarile bisericesti.
p. 405
266
www.dacoromanica.ro
25 iulie 1658).
care nu se mai puteau indrepta. El a imprtait acum 16murit ace ast tire
666 Gheorghe Stefan (1653-1658). La 3 aprilie 1658 acesta pragosea Moldova, plecind
In Transilvania (G. Kr au s, op. cit., p. 255). Despre pribegia sa vezi N. Iorg a, Din
pribegia tui Gheorghe tefan vodd, in Rev. istoricl", IX, 1923, pp. 97-103.
666 Vezi ananunte la M. Costi n, Opere, p. 179 si urm.
Aluzie la expeditia lui Gheorghe R6.k6czi in Polonia. Vezi Cronici turcegti, II, pp. 175
i urm., 297 si urm., Quellen, VI, pp. 109-110, 134 etc.
668 NumArul trupelor trimise de Riik6czi a fost considerabil exagerat, astfel cii in anumite
ne)cti, ed. St. Nicolaescu. p. 66; Gergely Samue 1, Telehi Mihdly. Levelesise, I, Budapests, 1905, pp. 226-227).
267
www.dacoromanica.ro
p. 406
de puternici spre a-1 invinge, doreau mult sosirea turcilor spre a se uni
cu ei ca s poata numi un nou crai674 i sa inlature pe cel de dinainte. Aceasta
despre g-rabnica sosire a ttarilor care, sub hanul lor, aveau s treaca in
cursul expeditiei lor prin Tara Romaneasca. Maghiarii 0-au intarit intreaga
268'
www.dacoromanica.ro
in Transilvania, dup.' ce a ars toate orasele pinA la Tirgoviste. Se spune cii ar fi primit
de la Constantin suma de 20 000 de galbeni (vezi Naim a, Tarih, IV, p. 324; J. v o n
Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, VI, p. 33; Zinkeisen, Geschichte des
osmanischen Reiches, IV, p. 878). Piind reclamat lui Haseki aga de zairaii i timariotii otomani
(N a i in a, Tarih, IV, p. 325) si la Poartgi de Kalgai sultan Gazi Ghirai, a fost surghiurdt
la Cerdac i apoi ucis din ordinul sultanului (ibidem, pp. 326, 330). Vezi l Cronici turcefti,
www.dacoromanica.ro
291/I
P. 407
neasd in grab.
Cei mai multi dintre locuitorii Trii Romneti i-au prsit din nou
casele pentru a se ascunde in virfurile muntilor sau in mijlocul baltilor68
de pe malmile Dunrii care le alimenteaz cu ap.. Treceau cu brcile
mergeau s se aeze in ostroavele din mijlocul lor de teama ttarilor care
nu am gsit trasuri pentru transportul nostru, nici cu chirle, nici cu podp. 408 voad, cad atunci dud domnul a plecat pe neateptate, vineri 1118 iulie la
tabrk toti negustorii au fost aruncati intr-o mare incurctur .1 nu puteau
080 Al-balfat, pluralul arab de la balta.
481 La Bueureti.
270
www.dacoromanica.ro
noi dau trsuri pe care le-am incrcat, in ciuda relei vointe a stpinului
lor. Am gsit multi tovarai de fuga in aceeai directie i. eu, bietul scriitor
al acestor memorii, am fost trimis impreun cu ei de la Bucureti //, marti 291/II
13 iulie 1384biS, dup. amiazA. Am cdlAtorit prin locuri pustii, singuratice
.1 retrase i. prin cimpii devastate OpArSite, pin ce am incruntit de spaim.
sau la
BfAila688.
271
www.dacoromanica.ro
preg5..tit de inapoiere.
Dar teama noastra cea mai mare era pricinuit de bejenia intregii
populatii din tara, de-a lungul drumului nostru, caci nu am intilnit nici
tipenie de om i nici mcar un dine sau once alt animal, de la Galati la
Bucureti. Ne-am poticnit in drumul nostru de leuri .1 lumea intreag
era ca o pata <de intuneric>. In afara de Dumnezeul cel atotputernic, nu
i a mijlocirei sale.
www.dacoromanica.ro
sau datorati noua, sau unde aveam de luat sau de dat bani de pe urma schimbului de bani de la locuitori. Acestia, din pricina invlmselii de acum, se
Dar mai intii m-am dus la Tirgoviste si. am avut o intelegere cu domnul
vornic692 si. i-a spus : Vezi unde sint banii patriarhului si socotiti cu arhidiaconul diferitele sume ce i se cuvin, ca s5.-i poti face plata".
Era // cineva care ne datora cinci sute de reali ; fusese vames6" sau p. 410
incasator al vmilor si. ramasese mofluz, iar Constantin voievod voia sa-1
spinzure ca pe un vinovat. Acesta venise la noi impreuna cu prietenii sai
si ne rugase mult si, dindu-ne chezasie, ii imprumutasem dou pung. Pe
una din ele am recapatat-o dar dup aceea vamesul a murt, lasind o fata
si un ginere. Acestia s-au aprat impotriva cererii noastre, adus inaintea
marelui vistier94 // care le cam tinea parte. i el s'i eu am purtat discutii 292/I
infocate in aceasta privinta. El mi tot spunea : Lasa-m.' s-ti scriu un
ordin ca sa te duci s-ti primesti datoria dumitale de la prietenii s'i tovarasii
raposatului, caci ei au devenit garanti si chezasi pentru bani". Dar eu i-am
s Pirvu VhIdescu.
695 Dardanele.
273
www.dacoromanica.ro
mereu prin solii nenumxate sa-i trimita pungi de bani, oi, cai etc., pin
ce, in cele din urma, Il impovxase cu nu stiu ce cheltuieli i plati pentru
stile turcesti i nu-i daduse niel o clipa de ragaz, de and Il trimisese
ja in primire domnia. Domnul, dupa cum spun, miniindu-se de aceasta
P. 411
vania. Boierii au refuzat pe motiv c5. noi sintem o Ora neputincioasa i fiirri de ajutor
din niel o parte, lar turcii sint puternid si biruiesc toat6.1umea" (Letopiseiul Cantacuzinesc,
p. 133).
697 Pirvu Vliidescu era un muteferikka al Portii.
698 Pirvu V15.descu era acuzat de a fi administrat prost vistieria. In realitate a fost ucis
pentru c, impreuul cu postelnicul Eustratie Leurdeanu, destlinuise lui Kadri pasa planurile
lui Mihnea, cerind inlocuirea acestuia cu marele ban Preda Brincoveanu (N. M. V1 it dese u,
Din trecutul boierimii romeinesti, Vel Comisul 5erban Pirvu Vladescu, in Revista Arhivelor",
www.dacoromanica.ro
se intimple I
Apoi au ucis pe ag699 adic6 pe aga seimenilor 0 pe arma sau subai"700
and, deodata, am auzit o larma i intrebind care era pricina, ni s-a spus
De asemenea, domnul a mai trimis i la Tirgovite 0 a pus sa fie sugruDumnezeu s.' aiba mil de p. 412
sufletele acestor dou victime ucise fi de domn pentru c trimiseser. // un 292/II
Dup aceea domnul mi-a dat un teanc de scrisori <serse> de mina sa,
Cronica Aril nu-1 aminteste printre cei ucisi de Mihnea al 111-lea. Este posibil ca
Paul de Alep stl se refere la Badea lattaf de pusasie (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 134).
Despre uciderea boierilor vezi i Monumenta Comitialia, XII, p. 68 si N. Iorg a, Mihnea
i uciderea boierilor munteni, in Rev. istoric5.", V, 1919, pp. 162-170.
Yodel (cel Rau)
901 Eustratie Leurdeanu a urmat lui Iordache Trufanda in dregAtoria de mare postelnic
(30 iunie
993 Felahin,
901 Brada
Preda Brincoveanu. Si. au trims pe Dina, vel armas, sirbul, de olac, de
au omorit p5. Preda Brincoveanu vel ban in casele domnesti in Tirgoviste, nefiind vinovati
de nimic" (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 134). Mai tirziu, Mihnea justifica uciderea lu Preda
ca mare ban
ar fi risipit stile si afirma c5.-1 judecase cu drepprin faptul c acesta
tate" (Al. Clot. inese u, Documente privitoare la domnia lui Mihai Radu, In Bul. Com.
istorice", XIII, 1934, p. 170).
275
www.dacoromanica.ro
1658.
707 Fintinaradj Poate Putul Dimii de pe vales Colentinei, in drum spre Sunman sau
un topic local.
Sunman, sat, com. SArtilesti, jud. Ilfov.
708 Sulaymani
700
alomisi.
276
www.dacoromanica.ro
13. 413
care, in acel loc, ajunge ca o mare sau ca un lac intins datorit multelor
riuri care se varsa in el. Peste el se afl un pod facut din lemn pe care se
trece. Dar noi am trecut cu luntrea. Manastirea7" este inconjurat cu
ziduri mari de piatra, ca un castelm, fiind numai la o zi departare de Silistra.
Noi am stat aici pina la srbatoarea <sfintei> cruci din cauza ploilor puternice
Braila. Linga aceasta se afl un alt ora mare, pe linga care am trecut.
la o mica dep'rtare, am trecut un pod peste riul care este la hotarul
dintre Moldova i Tara Romaneasca, lasind Braila la dreapta noastra.
De la pod 'Ana la Galati este o cale de doua ceasuri.
Ajungind lu aceast." localitate in seara de vineri, 17 septembrie, am
716 Despre Slobozia lui Ianache sau Vaideei, uncle postelnicul Ianachi a asezat moldoveni
rusi (cazaci), vezi Matei V1 a d, Colonizarea rurald in Tara Romdneascd fi Moldova (sec.
277
www.dacoromanica.ro
293/I
dintei lor fata de el 0 pe de alta, a miniei lor, mai ales pentru c. predase
pe cei mai multi dintre soldatii si ca robi in miinile tatarilor7l7 dupa
cum am pomenit mai inainte. i acetia eran, cei mai multi, chiar dintre
rudele i neamurile lor.
LXXII. [NAVALIREA TATARILOR IN TRANSILVANIA]
p. 414
i apoi, cind s-a pornit zvonul despre tradarea lui Mihnea // voievod
a fost silit, fr voie, sa fad, o isprav care sa-i dovedeasc zelul fata de
han, cucerind prin viclenie una din trecatorile renumite spre tara maghiari-
72 Dupii G. Kr a us (op. cit., p. 268), tAtarii an intrat prin pasul BuzAu la 5 august
1658 au pustiit pin prdiiciuni, pinol i omoruri cele Trei Scaune i Tara Birsei, astfel incit
niel un sat n-a riimas nevltiimat, ci toate au fost acute scrum". La 25 august tlitarii erau
In fata Brasovului.
721 Trupele lui Gheorghe Ghica cuceriser clteva fortificatii inspre Brasov.
722 De f apt Ina. sase, fAr Bra.sov.
712 Fagharaf.
278
www.dacoromanica.ro
in stare sa se apropie de el pentru ca tunurile bateau pina foarte departe724. i se spune ca s-au tras asupra lor peste o suta 0 optzeci de lovituri,
omorind multi tatari.
Dar totu0 au luat in robie pe multi dintre locuitorii satelor, pina ce
maghiarii s-au napustit asupra lor 0 i-au invins ; iar taranii au ocupat
muntii 0 defileurile din satele lor 0 i-au ucis cu sutele.
trei ani 0 a se va duce cu domnii Moldovei 0 Tarii Romneti la incheierea fiecarei <perioade> de trei ani sa sarute mina sultanului, potrivit
legii 0 obiceiului ; 0 dacasultanul 'Li confirma in demnitate pentru o a
doua perioada este bine ; dad nu, ei vor rmine la curtea lui 'Ana ce le
va veni iar rindul <la domnie>
722 Faptul este confirmat de G. Kr au s, care spune cl, din pricina tragerilor lungi",
tAtarii nu s-au putut apropia de cetate (op. cit., p. 270).
722 Gheorghe RAIK6czi al 11-lea.
722 Bafa. G. Kraus sustine cA, dup luptele din 26 iunie, Ch. Ibik6czi a venit la Patak
la castelul mainel sale (op. cit., p. 263).
727 E vorba de cetatea Ineu, numitii, de cronicarul Mustaf a Naima (Tarih, IV,
p. 353) cheia tArilor ghiaure"; fiind asediatA de turci si de tAtari din toate pArtile (ibidem),
s-a supus (1 zilkade 1068/31 august 1658). DupA trei, patru zile de luptA, si cetatea Alba
Iulia a fost ocupati si prAdati. (ibidem).
722 Acatiu Barcsai (23 august 1658
31 decembrie 1660).
279
www.dacoromanica.ro
13-
415
btoarea crestineasd.729 la curtea sultanului. Aici, la incheierea celor dousprezece luni, <trimisul> avea de urmas pe un altul, dup ce sttea la
Constantinopol pin la incheierea unui an intreg. El avea un tain imbelsugat de provizii i altele in numele si pe socoteala sultanului, iar la.
implinirea terinenului, venea un altul i Ii urma. /f
Acest crai730 intrerupsese plata tributului care turci pe multi ami, cu
293/II de la sine putere i pripire, dar vizirul 1-a asezat acum din nou la 40 000
de galbeni pe an731.
Sultanul, primind aceast cerere, s-a miniat foarte tare impotriva vizi-
rului s.'u ; mai ales c' dusmanii vizirului i-au adus la cunostint d vi-
zirul singur trimisese cererea amintitului Hasan pasa ca s'A te ajute pe tine
729E vorba de srbtoarea CrAciunului.
739 Gheorghe Rkczi al II-lea.
731 Mustaf a Naima (Tarih, IV, pp. 354-355) arata c5. la haraciul de 15 000 de galbeni
pe care (ardelenii) il datorau la malta Ymp5x5.tie, s-au adlugat inca 25 000 de galbeni, fcindu-se lao1alt6. suma de 40 000 de galbeni. Vezi si Cronici turcefti, II, p. 177 si G. Kr a u s,
oP. cit., p. 271.
280
www.dacoromanica.ro
0 vizirul a adunat otile tale, ins atunci, lipsindu-te de ele, nu s-a prezentat niel unul"782 ; 0 aceast spus era adevxata.
Vizirul, dumirindu-se asupra adevrului 0 zorului acestei chemari,
s-a sculat impotriva vointei sale 0 s-a intors la sultan. Si intreaga armat,
dui:A ce ocupase prin capitulare vestita cetate ce o numesc Ineu733, s-a
La plecarea sa, vizirul a dat ordin sa fie transportate inapoi la Constantinopol toate proviziile, munitiile, tunurile 0 celelalte bagaje grele,
cea mai cumplit deznddejde, // vzind mai ales c se apropie iarna. Numai 14 417
de frica de a traversa Marea Neagra, chiar 0 in anotimpul cel mai prielnic,
281
www.dacoromanica.ro
s-au aezat. Unii s-au mutat in corabfile care erau ancorate in portul lor.
Cauza acestui fapt era <urmatoarea> : atund cind s-a retras vizirul,
Am plecat din Galati in dimineata de miercuri, 13 a lunii octombrie"' 0 am trecut prin Tomorova.738 care este oraul renumit pe care
grecii 11 numesc Reni.736. intre acesta 0 Galati se afl cursul riului numit
774 Aici in sensul de Marea Egee. De obicei denumirea de Akdeniz" se da Marii Medite-
rane.
735
Dobrogea,
737 Twin al-awwal.
736
738 Timarobo.
733 Al-Rina.
282
www.dacoromanica.ro
a trecut riul, facind un pod peste Dunare, care in aceast parte este
mai ingusta. Ni s-a aratat un loe, ca un golf sau un canal, intre doua
dealuri, unde se vad inca urmele unei constructii despre care se spune
tor al stapinirii este intendentul de vakuf. Acest ora cit i Reni sint
dar unul din domni le-a dat turcilorm. intre acesta i Galati este o distanta de doua zile de drum.
inainte de a ajunge in aceste parti, am trecut printr-un loe numit
Ceata1747, unde <incepe> despartirea ; aici Dunbirea se imparte in trei
brate, fiecare din acestea fiind fra nici o legatura cu celelalte. Unul este
numit strimtoarea748 sau canalul Sulina, al doilea, canalul sfintului Gheorghe .1 cel de al treilea este acesta, prin care am trecut spre Ismail.
am auzit ezanul" sau chemarea mahomedanilor la rugaciune, fiind aproape ase ani de cind nu o mai auzisem, ci numai clopotele.
283
www.dacoromanica.ro
P. 418
LXXVI. [TERMINAREA
p. 419
mare i. falnic, foarte vechi i bine ap'rat, fiind foarte trainic. Se spune
c a fost cldit de genovezi, pe care i-au chemat g-recii in ajutorul lor,
p. 420
In apropiere, se afl paisprezece taliane de // prins pete .1 in special moruni760. Acestea sint refcute in fiecare an de populatia din aceste locuri,
c.ci la dezghetul Dunrii, prin violenta revrsrii sale, duce cu ea parii.
De aceea lucrtorii se duc i taie de pe muntii cettii Isaccea vreo 12 000
de cpriori de lemn ca
reconstruiasc in fiecare an, fiecare cprior
costind o mie de osmanini. Odat ce le aduc la Dunre, le ascut capetele
284
www.dacoromanica.ro
P. 421
at despre oase, le-am sgrat 0. le-am presat cu pietre, ping le-a pierit
lositoare nici cea mai micg parte. Pielea i zgirciurile slut chiar mai bane
decit carnea ; iar savoarea acestui pete este de nedescris. and voiam
preggtim o parte din el, puneam apg cu ceapg iofran intr-o oalg i cind
fierbea apa, puneam petele inauntru. i minunat de spus ! indat ce
fierbea petele ggseam o mare cantitate de grgsime plutind la suprafatg,
285
www.dacoromanica.ro
295/I
unul dintre noi nu i-ar fi dat crezare, 0 aceasta este intr-adevgr o mare
minune.
Apoi noi am plecat din acel loc, 0 plutind cam 18 mile, am ajuns
la binecunoscutul canal sau ie0re in Marea Neagrg. Acolo, 60 ping la
70 de corgbii stteau de mai bine de doug luni 0. ateptau un Vint prielnic
drum nefiind retinute de nici o piedid sau zgbavg. Dar coral:line cele mari
p. 422
inchiriazg pentru ele cite un tombaz, care sint vase <mici> de Dungre,
bgrci cu fata indreptatd spre Moscova752. Aceste bArci sint aduse de la
Chilia 0 se deartg in ele o parte din incgrcatura corgbiilor pentru a le
uura trecerea prin strimtoare. De indat ce corabia a ieit in larg, ei
o incard din nou cu grinele din tombaz.
Aceast strimtoare sau canal se numete Boghaz in toate limbile73
0 are o lrgime considerabilg. Acolo unde apele sale curg in mare, devine
ea insg0 asemAngtoare unei Ingri 0 ping departe, afarg, apa sa rgmine
dulce. Mai ales cind vintul sung in sensul curentului, // apele sale precumpnesc curentul asupra valurilor skate ; dar dac vintul bate dinspre mare,
precumpgnesc valurile n1E-H.
Multe corgbii ateptau vintul 0 o vreme <prielnid> pentru a porni.
multe 10 ispr.veau proviziile 0 trimeteau acum dupg altele noi.
LXXVII. IMBARCAREA PE VAS IN MAREA NEAGR.X754
2" Adici in limbile turcl 1 arabi, de la care l-au preluat ql alte popoare.
277 In nota marginal, Vast: al-marhab ila Bahr al-Aswad.
286
www.dacoromanica.ro
send, 0 clack' vintul ar duce corgbiile dincolo de limitg, acestea s-ar face
cu sigurantg bucgti sau cel putin s-ar r5.'sturna, din lips de adincime.
La sosirea noastra la aceste semne s-a constatat cg <aceastg> corabie
a noastrg, era supraincgrcatd, iar cgpitanul nu se ingrijise s inchirieze
un tombaz pentru a-i uura povara. Urmarea a fost c5., fiind ridicat
deasupra apei de puterea vintului, a atins fundul chid s-a scufundat din
nou 0 a fost lovit i zguduitg. Toti cei de pe vas, intr-un singur glas,
1-au chemat pe Dumnezeu in ajutor, dar vintul a continuat totu0 sg
salte corabia i aceasta s-a izbit de trei, patru ori. Dacg nu ar fi fost
construit de curind, s-ar fi f Acut fgrim.e, dar dat fiind a era aa, a sc5.' pat doar printr-o minune i prin indurarea lui Dumnezeu, c5.ci santinam
era pling cu apg iar bieii marinari erau ocupati ziva i noaptea pentru
a o scoate cu ggletile, una dupg alta. Cit despre noi, ne-am pierdut cumpgtul i inimile noastre erau zdrobite. i domnul nostru patriarh se afla
in cabina egpitanului, fAcind agheazmg cu paraclis.
Dar indata ce am ie0t in larg, inimile noastre s-au 1initit. Vintul de
sud-est a inchis trecerea, curentul dinspre mare a biruit curentul Dungrii
s-a dezlAntuit o mare furtung. Toate corgbiile care izbutiserg sg treacg
0-au urmat c5.1gloria ; dar cele care nu au putut face astf el s-au intors
Vintul, din fericire, ne era prielnic ; i in dou5. zile 0 o noapte, strgbgtind o distantg de 250 mile, am ajuns la o sche15. al CA'rui nume este Cavara. 0 am fost pe <aceea0> coastg cu Mangalia, Constanta i Caliacra.
Aici, in urma umilelor noastre ruggrninti i apeluri, adresate cApitanului
corgbiei, acesta a lsat ancora 0 am petrecut pe mare o noapte din
cele mai neplAcute cgci sufla un vint puternic i toat noaptea n-am fost
In stare &A gustgm plkerea somnului din cauza vintului. intr-adevr,
i ne-am urcat
ping la sus-numitul ora' care se af1 in virful unui deal. Coborindu-ne
in casa unui preot, am stat acolo ping vineri la amiazg, cici vintul se schimbase. i aici ne-am revenit in fire 0 ne-am bucurat de a respira aerul curat.
Fundul coribieL
www.dacoromanica.ro
295/11
P- 423
ANEXA
EXTRASE DIN CALATORIA IN TURCIA, IN UCRAINA SI RUSIA A PATRIARHULUI MACARIE DESCRISA DE
PAUL DE ALEP
<CHEMAREA PATRIARHULUI
MACARIE DE CATRE VASILE LUPU>i
www.dacoromanica.ro
si Rusia.
bune de felul acestora. El platise datoria Sf. Mormint3, pe aceea a patriarhiei Constantinopolului si pe aceea a patriarhului Alexandriei5.
<Pomenirea domnilor Moldovei ci Tiirii Rottuinqii in biserica patriarlziei (p. 85)
din Constantinopol>.
(P. 86)
(1). 88)
in toate prile de rit grecesc <ortodox>, ca Moldova <si> Tara Rom5.neasc6, nu este nimeni care s nu skute icoanele dimineata.
a tu raportul rezidentului Rudolf Schmidt se aratA c Vasile Lupu a trimis la Ierusalim
40 000 de talen i (H urmuzak i, IV/1, p. 674, doc. DXCVIII, 20 august 1643). Athanasie
Patellarios scrie : acest cucernic domn a plAtit datorii f r5. numAr ale Sfintului dataorului
de viatft Mormint i cugeta la o eieImosin i mai mare" (N. Iorg a, Vasile Lupu ca urnultor
al impdralilor de rdsdrit..., in An. Acad. Rom. Mem. sect. ist., II, t. XXXVI, 1913, p. 228.)
4 in valoare de 20 poveri de bani sau 2 048 000 aspri ; vezi C. C. Giuresc u, Istoria
romdnilor, III, p. 102.
6 Asupra relatiilor lui Vasile Impu cu patriarhul Ioanichie (1645-1657), vezi Dimitrie
Ionescu, Relaiiile Tdrilor ronuine cu patriarhia de Alexandria, Bucuresti, 1915, pp. 17-22.
Alexei Mihailovici (1645-1676).
11 Kiri eleison.
Metohul Sf. Mormint, la intrarea prin poarta Kobra, ling& palatul patriarhului in
289
www.dacoromanica.ro
ucid. Ne-am dus (apoi> in locuinta sa, dar, ce spun, in minunatul s.0
114
(Ix 116)
in bisericile din Moldova, din Tara Romanease 0 in cele ale cazacilor se zugravWe pe ua dinspre miazzi chipul arhidiaconului tefan
cu cdelnita ; in al doilea rind se recunoate hramul bisericii numai dup
icoana de pe u0., deasupra zidului ; in al treilea rind, icoana sa e zugrvit in.untrul bisericii la dreapta Sf. Fecioare ; in al patrulea rind, icoana
skbatorii domnului nostru sau cea a sfintului care cade in acela0 timp
cu hramul <bisericii> este aezat." pe iconostas pin la sfir0tul spt5.minii <respective> 0 fiecare <credincios> se inchin. 0 o srut. ; in al
cincilea rind, candele de argint sint atirnate in fata iconostasului 0 a
u0i altarului 0 sint mereu aprinse ; in al aselea rind iconostasul ... ;
In al aptelea rind in loc de anafur sfintit se aduceau seara tvi cu
coliv in fel de fel de culori 0 desenuri 0 flori frumoase <i chiar> nainunate. La sfir0tul liturghiei, preotii slujesc aceast. <coliv.> pentru sufletul
rAposatului 0 este imprtita impreun'a* cu vin, piine 0 sare.
14 Pavlachi, capuchehaia lui Vasile Lupu (1646-1651) aspirind la domnia Moldovei, ragase in 1650 pe marele vizir s ucid pe Vasile Lupu pentm a-i confisca averea. 11 u r m nzak i,
Fragmente, III, pp. 190-191; N. Iorg a, Studii fi documente, II, p. 234; IV, pp. 239
241 ; idem, Vasile Lupu ca urmator al impetralilor de relsarit fn tutelarea patriarhiei de Constantinopol, p. 23; A. Golim a s, Despre capuchehaielele Moldovei, Ia9i, 1943, pp. 77-78.
14 Bogdan serai, resedi4a capuchehaielelor Moldovei, se afla in cartierul Duraman din
Constantinopol, ling& palatul implratului bizantin Constantin Porfirogenetul. Vezi G. B a 19,
www.dacoromanica.ro
<Slujb a Botezului>
celei mari a botezului, pentru c.' fratii noOri grecii fac o slujb mare
pentru botez, Cu mare cheltuiaa de bani <dind> luminri mari bisericii
i Omprtind i> celor de fat.. In Moldova i in Tara Romnease se
(p. 117)
(p. 124)
Rom neti.
<Cucernicia ro ma' nilor>
(p. 130)
(p. 135)
mai sus pp. 24-25 n. 11 o articolul din revista Bessarione". III, nr. 29-32.
" Chiril al 111-lea, patriarh de Constantinopol, a p&storit numai 8 zile in iunie 1652.
291
www.dacoromanica.ro
615
<Polonii> le-au predat <turcilor> cetatea Hotin, ocupat5, <apoi> de domnul Moldovein ; ei <turcii> i-au supus <pe poloni> la <plata> unui tribut
12 Osman al II-lea (1618-1622).
22 Cifrif evident exagerata.
21 B5.0.1ia de la Hotin este descrisa foarte amAnuntit de cronicarii otomani Kiatip
Celebi i Magi Khalifs in Fezleke-i Tarih (Cronica sinoptica), Istanbul, 1286-1287 H (=
1869
1870), I, pp. 410-412; II, p. 3; vezi traducerea lui M. Gubogl u, Cronici
lurcesii, II, Bucuresti, 1974, p. 81 i urm. si Must af a Nairn a, Tarih (Cronica), ed. IV,
Kiatip Caleb i,
p.
23 Este probabil cli Paul de Alep se referA la cronicile turcesti mentionate mai sus.
24 Politica de independent& dusl de Osman al II-lea sub influenta marelui vizir Dilaver-zade Husain pasa i-a atras dusmAnia armatei i ulemalelor. In una rlscoalei ienicerilor
(18-20 mai 1622) provocat de pregrairea unei expeditii impotriva emirului Druzilor Fakhr
al-Din, Osman al II-lea, detronat i inchis la Yedikule, a fost ucis in seara de 20 mai 1622.
26 Mustafa Naima (op.cit., p. 205) aratA cA cetatea Hotin, fiind o cetate puternicli, fusese
cuprinat incl din <vremurile> trecut<e> in granitele Moldova'. <Cu prilejul> razvratirii sale,
Gaspar <Gratiani> o cedase regelui polon i polonii asezaser aici <o garnizoanl de> citeva
sute de ostasi. Cetatea aceasta a fost inapoiatii Moldovei pentru ca rasculatii cazaci si nu
mai prade tinuturile din Imperiul otoman". Prin pacea incheiat& cu mijlocirea domnului
Tarli Romttnesti, Rada Mihnea (20 august 1620
august 1623), la 9 octombrie 1621, in
schimbul restituirii cetiltii Hotin, Osman al II-lea a anexat Reni impreunA ca citeva sate la
teritoriul cetltii Ismail. Pentrn retrocedarea Hotinului vezi textul polon al tratatului din 9 octom-
brie 1621 (Arh. St. Bucuresti, microfilm Polonia, rola 69115 c. 163-166. Vezi i Tahsin
Cemil, La Moldavia dans les trait& de pain turco-polonais du XVII-e siacle (1621-1672),
In Revue roumaine d'histoire", XII, nr. 4, 1973, p. 696).
26
tef an al II-lea Tomsa (octombrie 1621
august 1623), intrucit Alexandra Ilia
(10 septembrie 1620
de la Hotin, au fost legatu la pusci in obedzi si in toatl vremea aceia, cit an fost hapAr..
tila la Hotin, tot au fostu la inchisoare"
(M iron Cost i n, Opere, p. 85).
292
www.dacoromanica.ro
... 28.
i ei <polonii> nu 1-au
P. 617
293
www.dacoromanica.ro
P. 627
p. 628 intra printr-o poarta 9.1 iese pe alta. Cit despre drumuri tainice in afara
oraelor, ele nu exista. Este o dovada de buna administratie.
<Vasile Lupu reiscumpitrii polonii luali in prinsoare de tdtari>
p. 643
HmelniTki s-a suprat foarte tare impotriva lui <Gheorghe> tefan din
. 644 pricina acestei purtari caci amindoi se dusesera in Tara lor i purtara
apoi razboi impotriva lui HmelniTki i a cazacilor ; dar Timu49, vestit
prin vitejia lui, a venit intru intimpinarea lor, i-a ucis cu sabia "i le-a
9ters numele de pe <faTa> pamintului
In tot drumul din Tara Romneasca 'Ana in capitala Rusiei nu am
Cu orgyselul
Krasnopol.
89 Miron Coatin (Opere, p. 158) afirmA c5. regelui Poloniei Ioan. al II-lea Cazimir
era urit Vasile vodA pentru legAtura cu cazacii". Asupra ajutorului dat de poloni lui Gheorghe
48 Mir on Cost in (op. cit., p. 175) aratA c Gheorghe Stefan a dat ajutor polonilor
In expeditia conclusi de Wojczeckowski impotriva lui Bogdan Hmelnitki.
294
www.dacoromanica.ro
din pricina purtarii domnului Matei <Basarab>, ale arui oti au infrint
p. 657
41 La Pinta (17/27 martie 1653), Bogdan Hmelnitki precizeaz cA oastea cazaa fiind
impresurat de munteni, numai 500 de oameni au putut scapa impreunii Cu Timis i cu Vasile
Lupu. Vezi raportul voievozilor din Putivl (F. A. Milroy Starodubski si P. D. Protasiev
in licTopngemme CBSI3H..., II, pp. 239, 240, doc. 77, 15 iunie 1653).
43 Asupra mortii lui Timus vezi mai sus p. 90. Intr-o scrisoare atre tarul Alexei, Gheorghe
44 Pacea intre Gheorghe Stefan si Bogdan Hmelnitki a fost incheiat prin mijlocirea
tarului Alexei Mihailovici (Ibidem, pp. 257-259, doc. 84, 6 august 1654) in urma soliei lui
Miran Ciogolea la hatmanul cazacilor (ibidem, p. 256, dos. 84, 19 iulie 1654) care a trimis
In Moldova pe esaulul oastei, Demko Mihailov, pentru a primi jurAmintul de credintil al domnului l boierilor (Ibidem, II, pp. 260, 263, doc. 85, 25 septembrie 1654). Vezi l T r. Io ne s-
a/iang dintre Moldova fi Rusia, in Studii", IX11956, p. 211. In septembrie 1654, Gheorghe
Stefan a trimis tarului o scrisoare prin Ivan Nichiforov, din care reiese cA domnul era mul-
tiunit de restabilirea bunelor relatii Cu cazacii (Bibl. Acad. R. S. R., ms. nr. 173, f. 53),
la care a trimis solul Troiascul Lupul (14cTopmecime
II, p. 260, 263, doc. 85,
25 septembrie 1654).
295
www.dacoromanica.ro
acestea nu i-au fost de folos, cad a fost infrint 0 silit sa fuga in prima,
a doua 0 a treia lupta, ca 0 in cele urmtoare.
La masa el <Hmelnitki> dadea primul loc domnului patriarh 0 se
aeza el insu0 ling patriarh, potrivit onorurilor care trebuiau urmate intr-o
ceremonie. El nu se purta ca domnii Moldovei 0 Tarii Romaneti care se
P. 677
...
www.dacoromanica.ro
-41
_
* 111,11
O.
fl
cft
44
'411
.4
Is
L-.4.
:4
e-7
'
www.dacoromanica.ro
-ft
vt_I
n
t*-
Jitrt.
Ltati
t;'
Sacosul mitropolitu-
b.
.11*.
.-
"
www.dacoromanica.ro
4 ''',+,
C.: .4:
*4 * -
t9F"V44--i."IT4041-,' N'espiiii
-
-4L
7%
3''t...;)
4.t
'
cw
'
t
*
1k-
;11/4
-7
0,..
-71
4,-,
A.
.+)1111,41e
..-
e+ .1 Jr]
-1*
i ........ n
--..
ld --'4'
IN
a..
0017 e
t I. +.t, t...5.
* 311E *
(
e - 1A
k-i)
* * ---k
' /"?
41E
\r, i
.4.
L
'0'4' ' '<'''l Ife
'74i;r4'
1
-'' 4,1 II1_ il * 4E.
,.,,.>
..,
Jet.'' ". V X
f ,% * ii, .1. A
k.
7.
>'ri -"--i4` *
-41-w__4
,..r.
l''';,,F.,....m,
,-...0b,414.4 .++*-**+*4-fl.++,/,-4-r++,v+++++.+++++++444,s4744,1.-4,1.
-:- .41.-atAlk.-.:- itArr.4g
1** . * 2'4.,...+ 4..'1(
*
a.3.1i-,f,-,,, ,k)
T
- ----:* 1,_
* 4- .11, 4_ *
-Lc
4..,
.,-..,..t.-,
40'40:
A' '
(I
ro' -
it
._
itlf 1
www.dacoromanica.ro
Beglerbey Cu garda sa. Karl Teply, Kaiserliche Gesandschaf ten aus Goldene Horn,
Stuttgart, 1968, p. 97
www.dacoromanica.ro
t- 43
A
II
107:po
ACADP/.7.:.1.
4......4*-1/"
fr4
AgA-
7.A.:
"IT
e,4102:
wo
Ilk
,:.
1 ".G,FrOfC41-V--S
,,,,
//:
'''''' -
....
.-
_
e
394
'
tv15.
SQ
loan Kemny, Trachten Kabinet von Siebenbiirgen; Bibl. Acad. R.S. Romania
www.dacoromanica.ro
2a
Pt 0.
(j
i
-
Bumbi
din Transil-
www.dacoromanica.ro
f.90 v.
p. 248
p. 249
p. 249
cind acesta a aflat despre ceea ce fcuse Vasile voievod, le-a trimis 0
el, din partea sa, 1 500 de galbeni pentru iconostasul lor i. pentru auritul
i zugrvirea icoanelor ...
f. 93 r.
<Tragerea clopotelor>
297
www.dacoromanica.ro
f. 94 v.
p. 257
f. 94 y.
p. 258
colo> cu carpe lor i rpesc din timpul oamenilor prin milogelile lor.
dova ..."
f. 95 v.
f. 98 v.
< Tainuri>
p. 280
p. 281
298
www.dacoromanica.ro
p. 282
p. 289
pentru casele lor spre a le feri de ploaie i ninsoare ; este lata de peste
trei coti. Ei mai fac din <tei> obezi pentru rotile de la carutele lor, donite,
cofe pentru lapte, masuri <de capacitate> site ( ?) i roti pentru carute
i din curmei de <tei> impletesc hamuri pentru cai, fringhii pentru carute
i altele.
Oriens
299
www.dacoromanica.ro
p. 293
p. 294
p. 295
p. 302
p. 330
p. 332
www.dacoromanica.ro
p. 337
P. 368
neti.
p. 379
respect.
i-a trimis un dar de 20 000 de galbeni. Vezi 14cToplitiecxxe C13513H, II, pp. 127, 130,
doc. 33, 26 noiembrie 1643. Vezi descrierea nuntii in CcYldtori strelini, V, pp. 643-648.
" Asupra alaiurilor domne01 vezi relatiile lui Niccol Barsi (Cdlellori strdini, V, pp.
www.dacoromanica.ro
lar cind am scApat de tulburrile din Moldova, noi am crezut c nenorocirile noastre se sfir0ser, dar nu au incetat niciodat., nici chiar acum.
<Statutul fdrilor romdne luat ca model de poloni>
p. 65
p. 66
Albe i a une parti din Lituania de catre tarul Alexei Mihailovici (1654) 1 mai ales a razboiului cu suedezii lui Carol-Gustav care a intrat in Vargovia (1655) silind pe loan Cazimir
fuga in Silezia, pe clnd electoral de Brandenburg ocupa Prusia regala, iar o parte din Lituania recunotea suzeranitatea Suediei.
67tu depozitiile sale, trimisul mitropolittilui Varlaam, Piotr Iuriev, arata cii in februarie
1638 sosise in Lituania un sol trimis de liurad al IV-lea pentru a cere tribut in contul
302
www.dacoromanica.ro
p. 71
p. 184
in tinutul ski.
al II-lea. Regele Poloniei, Vladislav al VII-lea, ar fi refuzat, cerind sultanului sa-1 dea Tara
RomAneasc5. o Moldova pinA la DunAre. Vezi 14cropitiecime CI:MU..., II, p. 22, 25, doc. 4
din 7 mai 1638, reluind pretentiile formulate in 1568 de Sigismund al II-lea August asupra
Moldovei.
66 Asupra ascoalei izbucnite la Iasi in 1655 vezi Mir on Coati n, Opere, p. 170 si
terul rdscoalei din 1655 din Tara Romdneascd, in Studii", nr. 9/2, 1963, pp. 307-337; Lidia
303
www.dacoromanica.ro
<Stema Moldovei>
p. 265
Sigiliul (pecetea) domnilor Moldovei i Trii Romneti de pe hrisoavele i scrisorile lor i stemele a9ezate deasupra portilor palatelor, bisericilor
ingingstirile lor reprezint mereu un cap de bour despre care se spune
cg ar fi pus din consideratie pentru evanghelistul Marcu".
<Samur cumpeirat pentru Constantin ,5erban>
p. 280
tefan cu farul>
Cam in vremea aceasta a venit la patriarh6, ca trimis al lui <Gheorp. 292
ghe> tefan voievod, raitropolitul Moldoveio, insotit de un logofg't"
i de o suitg numeroas pentru ca in numele voievodului s supun taru<Tratatul lui Gheorghe
lui intreaga targ, fiind in realitate sub ascultarea sa. Actul acesta a fost
primit de toti boierii i de toat tara <Moldovei> ca urmare a dispergrii
II, pp. 217, 218, doc. 68, 13 iunie 1649; p. 228, doc. 72,
Grigorie Neaniul, viitor logoflit (ibidetn). Vezi i Uricariul, VIII, p. 13, ianuarie 1667.
304
www.dacoromanica.ro
lor i a neputintei lor de a rezista tiranicilor lor vecini si mai ales ttari-
lor care eutau s-i robeasa. In vremea aceea ts.rul era tare miniat impotriva
lui <Gheorghe> tef an pentra c acesta trimisese de mai multe ori ajutor polonilor69 impotriva cazadlor. i ca urmare <a acestui fapt> se ivise
o mare dusmnie intre acesti <cazaci> i moldoveni. Dar <Gheorghe> tefan nu a incetat de a furi planuri prin tot, felul de vicleuguri pin ce,
In sfirsit, s-a impcat i s-a imprietenit cu ei prin daruri, <trimiteri>
de solii7 i interventii, astf el cA s-au reintors la vechea prietenien. El a
uneltit s se prezinte tarului o scrisoare de la patriarhul Ierusalimului72,
ca mrturie c. el <Gheorghe tefan> i se inchin <fcind act de supunere>
din tot sufletul i cu deplin sinceritate. Dar tarul a refuzat s-1 cread,
rspunzind c toate acestea erau <numai> trdare i viclenie. Mria sa
nu a vrut s primeasc nici o mrturie in sprijinul <domnului>, ci numai
pe aceea a domnului nostru patriarh care a intervenit mereu pentru el
<Gheorghe tef an>, ca tarul
primeasc' <actul de> supunere. In cele
din urm tarul i-a redat increderea sa.
Solia adusese un memoriu ce rspundea vointei trii intregi, prin
care atit poporul cit i domnul cereau tarului zece hatirurin. Until dintre
acestea era s.-1 apere cu trupele sale la vreme de nevoie, un altul s le
dea tribut potrivit cu regulile din vechile registre ale impratilor Bizantului ; un altul ca domnul s nu fie mazilit in timpul vietii sale iar la moartea sa s-i urmeze un domn din neamul su i din familia sa. Tarul le-a
incuviintat scutire de tribut pe timp de zece ani cu conditia ca domnul
s nu primease la curtea sa, fr voia tarului, pe nici un boier moscovit.
69 Intr-o scrisoare trimisa stolnicului Vasile Buturlin se arat5 c5. moldovenii 1mpreun5.
(NcToputiecicue CBA3H
II, 256-257, doc. 83, 19 iulie 1654). Si Bogdan Hmelnitid denunta tarului pregAtirile incepute in legAturl cu o expeditie a polonilor , tAtarilor, ungurilor i moldovenilor impotriva Rusiei
(ibidem, pp. 266-267, doc. 86, 10 noiembrie 1654). In timpul r5zboiului polono-rus Gheorghe
Stefan a trirnis, la cererea turcilor, 2 000 osteni cu platA pentru a sprijini pe poloni. T r. Ion e s-
7 Este vorba de soliile lui loan Grigorie care a stat la Moscova intre 18 martie si
13 aprilie 1654 (Bibl. Acad. R.S. Rom finis, ms. 5151, f. 336 si ms. 5244, f. 100; vezi
14croplittecxue CBA3H..., II, pp. 249, 250, doc. 81, 3-4 aprilie 1654) si a lui Ivan Nichifor
(ibdem, pp. 259, 262, doc. 85, 25 septembrie 1654). Asupra politicii nesincere a lui
cit.,
p. 111.
Asupra pAci incheiate de hatmanul Bogdan Hmelnitki cu Gheorghe Stefan si a jur5.mintului depus de domn in fata esaulului cazac Demco Mihailov vezi scrisoarea tarului Alexei
Mihailovici, HcropwliecKue CBSI3H..., II, pp. 262-263, doc. 85, 25 septembrie 1654.
72 Paisie (1645-1660).
71 Cele zece articole erau intitulate punctele domnului qi ale prii intregi pe care le
cer de la credinciosul I autocratul tar". Vezi i D. G. Ion esc u, Traialul incheiat de Gheorghe
tefan cu rucii in 1656, in Revista istoria. romiing", III, 1933, nr. 2-3, pp. 234-247;
305
www.dacoromanica.ro
s-i sArute mina ; cu prilejul acesta, ei <solii> i-au infstiat un cal turcesc
foarte frumos cu hamuri domneti impodobite numai cu aur, mrgaritare
.1 pietre nestemate i i-au <mai> druit piciorul unuia din cei patruzeci
de mucenici, numit loan. Ei <solii> i-au druit patriarhului74 catifea i bro-
306
www.dacoromanica.ro
greaca, turca 0 rusa <0> pentru care tatl ei cheltuise un tezaur de bani
ca sa o aduc de la Istanbul", este acum departe de tatAl ei, de mama
et de fratii ei, 0 de poporul 0 tara ei, trAind printre strAini, in palatul
sotului ei, in jurul c..ruia construise o cetate Cu anturi.
Drumurile sint mereu pline de primejdii inspiminttoare mai ales
In ziva caTtoriei <noastre> dinainte de a ajunge la riul Nistru, cad
fiind <aici> granita, se intilnesc in pArti/e acestea numeroase cete de
moldoveni 0 alti tilhari.
Vineri 15 august am ajuns cu bine la Ra0cov 0 am adus slavA domnu-
lui. Aici ne-am bucurat ea' vom minca struguri din viile Moldovei, c
vom gusta din hais" moldovenesc 0 din alte fructe de care uitasem
de dud pb..rasisem Moldova 0 de dorul crora suspinam mereu.
79 Tn lipsa unui frate mal virstnic, domnita Rusandra a stat ca ostatecii. la Istanbul
(1645-1649), sub paza sultanei mame Ksem. Pentru a o readuce in Moldova, Vasile Lupu
s-a invoit s5. plAteascet 100 000 de talen sultanului Ibrahim I si 200 000 de talen marelui
vizir Ahmed pasa. Vezi raportul olandez publicat de N. Iorga in Studii fi documente, IV,
pp. 234-235, doc. 71, 8 iunie 1648. Pentru greutAtile intimpinate de Vasile Lupu dup5. detronarea sultanului si numirea altor viziri vezi Hurmuzak 1, IV/2, p. 571, doc. DCLXV, 19
august 1649 si Hurmuz a k 1, V/1, p. 4, doc. IV, 16 ianuarie 1651.
www.dacoromanica.ro
P. 316
PARTS& A II-A
www.dacoromanica.ro
Nota: Au mai tradus din Evlia Celebi, In prima forma.: Seit-Abdullah Muratcea (din
turca) qi I Ion Totoiu I (dupa traducere in limba maghiara.).
a (lung)
dj (international)
,,
i
6
i (rom.)
i (lung)
ca in sch6n (germ.)
ca in aber (germ.)
www.dacoromanica.ro
EVLIA CELEBI
(1611-1684?)
Mama sa se krudea en marele vizir Melek Ahmed paya, de al crui sprijin s-a si
bneurat mult calatorul. Evlia Celebi vorbete despre gradele sale de rudenie si cu alti
demnitari otomani4. In alte part ale operei sale, Evlia Celebi incearea sa reconstituie genea-
www.dacoromanica.ro
logia familiei, mergind pint in secolul al XII-lea, din dorinta de a face o legnura cu nuinele
unor cArturari de seam din vremea aceea, cunt a fost Ahmed Yesevi6, dar aceast5. ?acercare,
ca si alte povestiri ale cllgtorului, contine o doza de exagerare, pentru a-si pream5.ri
originea6.
312
www.dacoromanica.ro
l participlrii sale la
diverse campanii ale armatelor turcesti.
Astfel, Evlia Celebi a luat parte la campania militar otomanA din 1657 impottiva
lui Gheorghe Ritkeiczi al II-lea, la expeditiile intreprinse in 1659 impotriva lui Constantin
Serban, care ocupase scaunul Moldovei in noiembrie 1659, preen= $i tmpotriva domnului
Trii Rominesti, Mihnea al III-lea Radu, care se aliase cu principele 'rran.silvaniei In lupta
de eliberare de sub dominatia otomaia. Tn anii 1660-1661 11 vedem pe Evlia Celebi participind la campaniile conduse de vizirul K6se-Ali pava pentru. supunerea Oradiei, ping la
instalarea lui Mihail Apafi ca principe al Transilvaniei (septembrie 1661). 1.n timpul desf5.sur&rii acestor expeditii otomane Evlia a avut prilejul s strAbatI in lung si in lat Moldova,
Tara Romaneascrt si Transilvania, chiar si Bosnia si o parte din Polonia, 16sindu-ne insemnAri
deosebit de pretloase despre tot ceea ce a vAzut, a auzit sau a &Alt el insusi. Evlia Celebi
a mai fost prezent si la expeditia marelui vizir Ko5priiiiizade Pazil Ahmed pasa impotriva
Austriei, in 1664, soldata cu luptele nedecise de la St. Gothard, iar in urma armistitiului
intervenit intre turci i imperiali, spre sfirsitul aceluiasi an, abItorul nostru 1-a insotit,
dap& cum ne relateaza el insusi, pe vizirul Kara-Mehmed pasa In solia acestuia la Viena
pentra definitivarea pAcii turco-austriece9.
Evlia Celebi sustine a. de la Viena a c&lAtorit timp de doi ani i jum&tate"19 sau
trei ani i jumItate"11 prin Europa, vizitind, cu invokes wild), a implratului Leopold I,
Cele sapte crlii"
o serie
313
www.dacoromanica.ro
merge in pelerinaj la Mecca- si Medina, ea si din setea de a vedea meren ate meleaguri,
el. Din Arabia, Evlia Celebi se itttoarce in Egipt, de mide
pleaca apoi spre Sudan si Abisinia, incheindu-si astfel sirul peregrinarilor sale chip aproape
(1678/79)16.
Cercetarea mai atenta a opere! lui Evlia Celebi aratii tusa at, de fapt,
relatarea evenimentelor continua. pina la asediul Vienei de catre turci in 1683, si chiar
dupa aceea. De pilda, spre srirsitul volumului X, Evlia vorbeste de unele fapte petrecute
In Orient, mentionate si in alte izvoare. Aftindu-se in Egipt, el descrie intreg ceremonialul
a avut loe cu ocazia sosirii vizirului Osman pasa si a plecarii predecesorului sau.
du-si ramas bun de la Osman pasa, a plecat
Abdurrahman pasa, apune calatorul
cu mare alai in a zecea zi a lunii sevval din anul 1091 (3 noiembrie 1680)"17. De asemenea,
care
el a fost in Egipt cind Osman pasa a primit si actul de raminere in post (mukarrer)
pentru anul <10>9218.
16 Seyahatname, I, p. 301; M. Gubogl u, Evliya Celebi : De la situation sociale-economigue des Pays Roumains vers le milieu du XVII-e sicle, in Studia et Acta Orientalia", IV,
Bucarest, 1962, pp. 156-157.
17 Seyahatname, X, p. 1048.
10 Ibidem.
16 Ibidem.
314
www.dacoromanica.ro
parte dintre oracoli", Evlia Celebi adaugit : Dar in scurt timp, prin sosirea oastei islamice,
Allah va sorti ca ea sA puni piciorul pe pamin' tul acestui orar". Nu rimine nici o indoiall
cA Evlia Celebi avea in vedere tocmai pomirea armatelor otomane spre Viena in 1683.
alte relatiri ale cilitorului reprezinti referiri la evenimentele petrecute atit in
timpul desfitsurixii asediului capitalei imperiale, cit i dupit aceea. De pildi, vorbind tot
despre trecut, Evlia Celebi afirmi cA, la Viena, crestinii de acolo i-ar fi declarat astfel
Oastea turcit poste si vini, dar, ajutindu-ne titarii, noi II vom dezorganiza pe turci,
vom nimici pe vizirii turci i 11 vom lua prizonieri l, datoritit acestui ores, devenind invitt-
gitori, vom lua multe cetitti de la turci"22. Aceste relatiri ale lui Evlia Celebi gat consi-
" Mehmed Rasi d, Tarih (Istorie), vol. I, 1282 H. (1865/66), Istanbul, p. 361.
al Ibidem, pp. 365-366, 369.
al Seyahatname, X, p. 1049.
315
www.dacoromanica.ro
derate ca referindu-se la refuzul hanului Crimeii de a opri armatele lui Sobieski la trecerea DunAril, in fata Vienei", ceea ce marcase inceputul dezastrului otoman din 1683, urmInd
inaintarea imperialilor in directia Ungariei i Transilvaniei. Cronicarii otomani, ca i izvoarele
toate aceste InsemnAri Invedereazi ca claritate cA In 1683 (1094 H.) Evlia Celebi era
incA in viatg. De asemenea, dat fiind faptul cA cele mai multe cetAti turcesti din Ungaria
au cAzut In anul urmAtor, ele ne dau posibilitatea sA apreciem cA marele ciilAtor tale
In anal 1684 (1095 H.)2.
Niel despre locul unde a fost inmormIntat Evlia Celebi nu se cunosc prea multe lucruri. Dupg pArerea unora, se all la Istanbul intr-un mic cimitir din cartierul Pera
(Beyoglu)30, dar piatra de mormint a dispArut22.
S-a ends i ipoteza c Bvlia Celebi ar fi mutit In Egipt, ande clkorise In ultima
parte a vietii sale". La un moment dat, s-a crezut crt zaormIntul acestui cAlkor se gkeste
in orasul Adana" unde se descoperise urmAtoarea in.scriptie : Melek-Ahmed pafals, seyyah-s
diem Evliya ruhigun Allah risassna, Fatiha 1 Sena 1083. Traducere Rug. (Fatiha), intru
voia lui Allah, pentru sufletul cAlAtorului mmii Evlia, ruda lui Melek-Ahmed pasa I Anal
1083(1672/73)"".
In studiul amintit mai sus, M. C. Baysun a demonstrat ins& cii, de fapt, era
inscriptie redactatii de Insusi Bvlia Celebi cu prilejul trecerii sale prin acel
oras". El obisnuia sA lase asemenea urme prin localitkile pe unde trecea, texte similare
fiind gsite i In alte pk-ti". Unele au fost reproduse i In Seyahatname, cum este de
pildit o inscriptie identicil din lAcasul de cult Osman Baba Tekkesi de lingA Edirne, rAmas
de la Evils, Celebi, dui:a cum ne miirturiseste alAtorul Insusi".
vorba de o
3 B urs all Mehmed Tahi r, Osmanls Maellifleri (Scriitorii otomani), vol. XII,
32 Seyahatname, VIII, p. 771. Pentru alte inscriptii, vezi vol. IX, pp. 217, 336.
316
www.dacoromanica.ro
Dealtfel, vorbind despre insemnarile sale din moscheia construita de sultanul Mehmed
al II-lea (1451-1481) la Elbasan, din Albania, Evlia Celebi afirma ca a facut acest lucra
noteaza el am un vechi obicei de a lasa urme serse prin toate satele o
deoarece
oraele pe unde ma duc, precum i prin locurile mide se adun multa lume"38. Aceasta
afirmatie nu pare intimplatoare, intrucit Evlia Celebi confirma din nou, intr-o altii parte
a operei sale, acest obicei al sail : In Anatolia (Rum) 0 in Arabia, in Iran, la Belh 0 la
Buhara ne marturisete el in fiecare geamie 0 han, casa de binef acere (imaret) sau
ilea de cult (tekke), pe scurt, in cei cincizeci 1 unu de ani de clnd calatoresc prin cele
optsprezece imparatii, am scris i m-am rugat, in once imprejurare, pentru cite o slujba
de Fatiha, cu scrisul meu nu tocmai urit. Acest lucru nu este o tainti pentru poetii-chitareti
(aftla) care Il vad"38.
Din considereutele mai sus amintite, chiar i mormintul lui Evlia Celebi rsnmne incii
atentia oamenilor de tiinta care se ocupa de viata 0 de opera acestui dilator otoman.
Opera lui Evlia Celebi, cunoscuta sub denumirea sugestiva de Carte de calatorii (Seyahatname), insumeazii. aproape 7 000 pagini, tiparite in 10 volume masive. In ceea ce priveste
realizarea acestei vaste lucrar se poate spune cA, in buna parte, ea are la baza insemnarile
facute de autor in timpul calatoriilor sale, despre desfaurarea diferitelor evenimente la care
a fost martor. De asemenea, Evlia Celebi a cules impresii 0 date despre satele, oraele
sau cetatile vizitate, despre popoarele intilnite in timpul peregrinarilor sale etc. Ulterior,
aceste insemnari an fost intregite, capatind forma 0 dimensiunile sub care le cunoa#em
astral.
Este tot atit de adeva.rat ilia'. 1 faptul c Seyahatname cuprinde i amintirile neconsemnate
ale autorului, in calatorii, ca 0 o serie de informatii extrase din cele mai variate lucrar consultate de el. Un studiu intreprins, doer asupra primului volum din Seyahatname", a dovedit
cu prisosinta boga.tia surselor folosite de Evlia. S-a stabilit c printre izvoarele folosite in
acest volum se mamas& opere ca : Dictionarul lui Sahidi (ni. 1550-1551), o istorie despre
Alexandru cel Mare (Iskendername), o cronica numita Tuhfe Tarihi (Istoria evenimentelor
ciudate), legislatii (Kanunname), Istoria lui Tabari .a.81. De asemenea, Evlia Celebi a
folosit aici i unele opere fax& sa le fi mentionat in mod special. Printre ele se all cronica
lui Mustaf a Ali (ni. 1599), intitulata Kilnh-la-ahbar (Esenta informatiilor), o anexa la .$akaik-s
Nu'maniyye (Biografii de carturari) a lui Ta.,k6priizade (m. 1561), cronica lui Ibrahim Pecevi
cca 1650), diferite biografii in versuri despre poeti, cronica lui Djevri (Cemi) Celebi
q.a43. S'int ins& i lucrari mentionate, dar neutilizate de Evlia Celebi la intocmirea volumului amintit43. Toate acestea adeveresc diversitatea mijloacelor de informare de care s-a folosit
cartorul Evlia Celebi chiar i atunci and este vorba de un sing-ur volum din vasta sa
opera.
317
www.dacoromanica.ro
Lu Evlia Celebi nu i-au ramas straine niel miele opere scrise in limbi neislamice.
Multi specialisti apreciaza ea, in afara de limbile turca., araba 1 persana, el cunostea greaca
qi latina". Calatorul insusi ne sugereaza acest lucru atunci clad povesteste cft am ascultat
cu urechile mele cind, In cetatea numita Fagiiras, se citea din istoriile maghiare despre
Infatisarea cetatii Akkerman"". Din analiza operei lui Evlia Celebi rezulta ca el s-a straduit
invete cite ceva din limbile popoarelor cu care a venit in contact. El explica aceasta
stradanie astfel : Persoanele care ant obligate, ca mine, sit calltoreasca prin lume trebuie
sA cunoasca cite ceva din fiecare limba, ca sa fie atent, intelegind cele ce se rostesc impotriva sa, in cazul dud nu va fi pe plac"". ti continuare el adauga : Caldtorii trebuie
sA cunoasca citeva cuvinte despre bautura mincare, spre a-si putea astimpOra nevoile
stomacului si chiar sa se salveze, la nevoie. Dar e mai bine sa. nu spuna aceasta"7. Dealtfel, Evlia Celebi ne oferl numeroase exemple din limbile mai multor popoare, printre
care si din romana, rusA, maghiara, germana, georgiana, tatara
deoarece a transcris
cu caractere arabe liste intregi de cuvinte sau expresii din cele mai variate domenii.
Dei, datorita unor imprejurari nefavorabile, Evlia Celebi nu a putut atinge, cu total
cultura sa, virful ierarhiel carturtiresti otomane de la mijlocul veacului al XVII-lea, totusi
datorita cunostintelor sale de literatura turcii, araba i persana el a avut posibilitatea
imbogateasca relatarile sale de cillatorie cu mijloace de exprimare deosebit de variate i cu
o retorica specific oriental. De aceea stilul povestirilor sale nu numai ca este bogat
variat, dar i captivant. Aceasta trasatura a lui Evlia Celebi se poate aprecia si dupa o
alta lucrare a acestui calator, intitulata $ahaname (Carte de glume), amintit de el in primul volum din Seyahatname", dar care nu a putut fi descoperita pina in prezent. Alternin' d
proza cu versurile, adeseori creatii personale, i folosind un limbaj relativ siniplu. in comparatie cu ate opere din vremea aceea, pline de arabisme i persanisme, Seyahatname se
prezinta ca o lucrare atractiva, unde se gasesc presarate multe anecdote, dialoguri etc.
Dar, dupa cum vom vedea mai departe, aceasta opera isi pastreazl toata valoarea el mal
ales datorita bogatiei i diversitatii informatiilor pe care le cuprinde despre viata a numeroase
popoare din Europa, Asia si Africa, vilzute de Evlia Celebi l descrise sub cele mai variate
aspecte : social-economic, politic san militar, administrativ-institutional, ca si sub raportul
traditiilor de artiL, limbii, folclor etc. Daca la toate acestea adaugam i interesul deosebit
acordat de Evlia Celebi satelor l oraselor prin care a trecut, o data sau de mai multe
ori, descriindu-le pina la cele mai miel detalli, ca l efortul sau de a patrunde in intimitatea intregii naturi inconjuriltoare, putem afirma ca Evlia Celebi este acel globtrotter"
vrednic a fi pomenit alaturi de cei mal vestitl calatori ai istoriei universale, cum ar fi :
sli
cit., p. 15.
48 Ibidem, I, p. 385.
318
www.dacoromanica.ro
Ibn-Padlan (sec. X), Al-Mas'udi (sec. X), Marco Polo, Iba-Batutta v.a. Dealtfel, el a si
fost denumit Ibn-Batutta al otomanilor"55.
Evlia Celebi se distinge 'de multi alti cAlgtori l prin maniera de a-si prezenta martunde, In timp ce opera sa riimine un izvor de informatli de tot felul. In ea se imbinit
trecutul cu prezentul, din vremea autorului, realitatea istoricg cu fantezia lui Evils Celebi
care, pomind de la fapte l evenimente concrete, s-a strAduit sg. amplifice unele situatii,
din dorinta de a le prezenta cititorului ca intimplAri deosebite, ceca ce a determinat pe
wail specialisti sd-1 compare de astii datA pe Evlia Celebi cu celebrul Dante50. De aceea
multe din informatiile sale prezintA o valoare istoricA de netAgAduit, ele pornind de la fapte
rea/e, de la evenimente sau intimplAri trgite sau vAzute de c&lgtor, dupg cum unele au
fost culese din alte opere demne de luat In seamg. Pe toate le descrie cu multe detalii
mai ales, ca mult simt al umorului. Problema se pune de a disceme, din noianul de informatli, adevArul de exagergrile vgdite ale autorului, de erorile in descrierea fapte/or sau de
intervertirile cronologiei evenimentelor etc. 0 serie de relatgri ale lui Evlia Celebi, ca de
exemplu cele in legAtur& cu trecutul mai indepArtat al unor popoare sau localitAti, slut
adeseori eronate. De asemenea, numArul ostilor indicate de el in descrierea unor bAtAlii
sau ca alte prilejuri diferii de alte izvoare. Ele se cer confru.ntate cu lucrArile care trateazi
aceleasi evenimente, ceca ce s-a fAcut, dealtfel, desi in parte, $i in noteie din volumul
de fat& Dar relatiile de cglgtorie ale lui Evlia Celebi prezintA important& pentru incercarea
sa de a ne infgtisa un tablou cit mai cuprinzgtor al societAtii in care pgtrundea la un
moment dat cklgtorul, observind-o i studiind-o sub cele mai variate aspecte ale vietii
materiale i spirituale. Trebuie subliniat totodatg l faptul cA, fiind un produs al perioadei
de reviriment al Imperiului otoman, sub guvernarea marilor viziri din familia Kpriiliilor,
ca Mehmed pasa (1656-1661) si Pazil-Ahmed pasa (1661-1676), opera lui Evlia Celebi
se caracterizeazA prin preamgrirea puterii armate otomane, In luptele duse in aceastii pericad& indeosebi cu lumea cresting. Din acest punct de vedere, Seyahatname pAstreazA intr-o
mAsurg oarecare trAsliturile specffice izvoarelor narative medievale. Inclinatiile multiple ale
lui Evlia Celebi, dar mal cu seamg spre muzicA i picturA, explicl in mare masurl o interesal an pentru creatiile artistice ale popoarelor. De aceea el admirg frumusetile artel
crestine cu o insufletire nu mai putin entuziastA deck creatiile artei musulmane. Aceasta
rezultA si din descrierile ample rezervate bisericilor i mAngstirilor, iar in ceca ce priveste
folclorul popoarelor, pasiunea lui Evlia Celebi se manifestA. cu aceeasi tgrie atit fat& de
mulsulmani, cit i fatA de crestini.
In principiu, pe el 11 intereseazg once domeniu. El acre, de exemplu, in legAturl
cu invAtarea limbilor sau cunoasterea altor aspecte ale vietii popoarelor, urmAtoarele :
noasterea lor este mal bung deck ignorarea lor"51. Tinind seama de caracterul complex al
relatgrilor lui Evlia Celebi, toti cei care au apelat la Seyahatname nu au uitat sg mentioneze
www.dacoromanica.ro
rezervele lor in privinta anumitor informatii, dar nici nu au ezitat s foloseasca aceastg
opera, luind-o adeseori drept una din sursele importante fie sub report istoric, militar sau
politic, fie sub aspect institutional, folcloric etc. Bibliografia anexata la aceastg nota hivedereaza cu prisosintg interesul trezit de opera lui Evlia Celebi in lumea specialitilor de tot
felul.
Seyahatname a lui Evlia Celebi fusese semna/atg, pentru prima oarg, fuel pe la inceputul veacului al XIX-lea de istoricul Imperiului otoman, Joseph von Hammer". De atunci,
s-au intocmit nenumgrate studii asupra acestui calgtor turc, ca i asupra operei sale. De
asemenea, s-au efectuat l foarte multe traducen i din Seyahatname, in cele mai diferite limbi,
despre o localitate, un tinut sau un popor descris de Evlia Celebi. Tinem sa precizgm totu0
faptul cg, in ultima vreme, preocupgrile referitoare la marturiile lui Evlia Celebi au fost
reluate in mai multe tart dar pe o scarg mult mai amplg, valorificindu-se, de asta data,
sub forma tmor traducen i aproape complete relatarile din Seyahatname despre o targ sau
alta. Astfel s-a procedat, de pildg, in U.R.S.S., in R.P. Bulgaria, R.S.P. Iugoslavia .a.,
punin' du-se din non in circuitul tiintific, sub o forma mult mai completa 0 mai unitara,
marturiile acestui dilator despre tattle i popoarele respective. Seyahatname prezinta o deosebita importanta i pentru istoriografia romang, deoarece ea cuprinde un impresionant
volum de informatii referitoare la istoria poporului roman sub cele mai diverse aspecte,
autorul imbinind relatarile politico-militare cu descrieri de sate, tirguri i orae, de cetati
0 palate domneti sau monumente de art& etc. De remarcat este 0 faptul c Evlia Celebi
a consemnat in opera sa aspecte din viata economica a celor trei tari romane, bimba sau
portul, obiceiurile i indeletnicirile poporului roman. De asemenea, s-a preocupat indeaproape
sii inteleagg modul cum sint cirmuite ladle romane 0 cum functioneazg diferitele institutii
politico-sociale i militare. Date interesante ne oferg el 0 despre regiunile care fusesera
transformate, timp de mai multe secole, in provincii turceti sub denumirea de r ai al e,
ca Dobrogea, Banatul, o parte din Transilvania, cu centrul la Oradea, zonele din jurul
cetgtilor Turnu, Giurgiu, Braila, Chiba, Bender, Hotin ,a. Evlia Celebi intocme0e adeseori
adevarate statistici in legaturg cu numarul strazilor san al caselor, al monumentelor de
artg i cultura din sate sau orae, referindu-se uneori 0 la trecutul lor, ca 0 la starea lor
din vremea aceea.
Boggtia informatiilor lui Evlia Celebi despre Virile romfine se datorqte i faptului
di el a avut prilejul sg cutreiere, o data sau de mai multe ori, Tara Rom aneasca, Moldova
0 Transilvania, ca i Dobrogea, Banatul i celelalte r ai al e, vizitind un turnar impresionant de regiuni, sate 0 orae de pe aceste meleaguri fie ca participant direct la diverse
campanii ale Wilor turco-tatare, fie indeplinind unele misiuni speciale, din insarcinarea
protectorilor 5E, in ale caror suite se afla. De aceea, pe ling descrierea istorico-geografica
a satelor i oraelor vizitate, pe ling& relatgrile despre viata cotidiana sau despre manifestarile de altg naturg din tarile romane, mgrturiile lui Evlia Celebi prezintg o important&
52 Des Osmanischen Reiches Staatsverfassung und Staatsverwaltung, Wien, vol. II, 1815,
pp. 455-469.
320
www.dacoromanica.ro
deosebita. si sub raportul infaisarii evenimentelor politico-militare din vremea aceea, mai
ales ca multe din ele au fost trate l vazute de el insusi. El insist indeosebi asupra rascoalelor antiotomane din timpul lui Constantin erban in Moldova (1659), al lui Radu al
111-lea Mihnea, domnul Trail Romanesti (1658-1659), ca i asupra actiunilor de reprimare
duse de stile otomane i tatare bnpotriva principelui Transilvaniei Gheorghe Ittik&zi al
II-lea intre anil 1657-1660, sau impotriva lui loan Kemny, pin& la disparitia acestuia
In ianuarie 1662. Evlia Celebi asistase mai inainte (in 1659) la instalarea lui 8tefanitit Dupu
la tronul Moldovei, lar in urma unor campanil indelungate duse impotriva Transilvaniei,
pentru inlaturarea lui Gheorghe Rfikeoczi al II-lea si a urmasului sau loan Kemny, el
asista si la inscaunarea lui Mihail Apafi ca principe al Transilvaniei (sept. 1661), descriindule cu multe detain, ca martor ocular. In timpul acestor campanii traile romane devenisera
teatrul unor operatiuni pustiitoare, dupa cum se poate desprinde si din marturisirile lui
Evlia Celebi Insuli. El se refera la o serie de obligatii ale tailor romane si In legatura cu
razbolul turco-austriac din anii 1663-1664, la care, dup cum am mai mentionat, Evlia
Ce/ebi a fost prezent. Este greu de stabilit numaral calatoriilor lui Evlie Celebi in diverse
direetii, avind ca centru capitala otomana, Istanbul. Aceeasi d.fficultate prezinta si determinarea trecerilor sale in partea europeana a Imperiului, aceasta necesitind cercetari speciale, ceea ce nu este in intentia noastra in nota de fata. Precizam Ins faptul ca i calatoriile sale in Moldova, Tara Romaneasca i Transilvania, ca si in celelalte provincii (Dobro-
gea, Banat etc.) au famas oarecum nedefinite, studiile in aceasta privinta pomind de obicei
de la calamine sale mai importante, cum au fost cele din 1651, 1657, 1659 s.a. Ducerile
intoarcerile lui Evlia Celebi s-au repetat i in cadrul acestor calatorii mai marl, pin& in
anul 1666, dupa care el nu mai revine pe aceste meleaguri". Calatoriile lui Evlia Celebi
iu taile romane au fost prilejuite, de cele mai multe ori, de trimiterea unor armate turcesti
pentru paza Dunarii sau a tarmurilor Marii Negre, mai ales impotriva atacurilor cazacesti,
sau pentru reprimarea rascoalelor antiotomane din Moldova, Tara Rom imeasca i Transilvania, ca si de expeditiile intreprinse In directia Austriei. Dealtfel, autorul insusi mentioneaza adeseori circumstantele care i-au prilejuit o calatorie sau alta fie spre tarile romane,
tafa A. Mehmed, ilspecte din istoria Dobrogei sub dominalia otomand, fu veacurile XIV
XVII (Mdrturiile cdldtorului Evlia Celebi), in Studii", Revista de istorie, Bucuresti, 1965,
nr. 5, pp. 1097-1116.
321
www.dacoromanica.ro
la oarecare indepartare de original, daca nu din punctul de vedere al informatiei, cal putin
al prezentarii marturiilor respective, multe fiind traducen i prescu.rtate. Astfel, incepind Inc&
din primele decenii ale secolului al XX-lea, au fost prezentate cititorilor din Romania o
serle de pasaje din calatorilie lui Evlia Celebi privind Dobrogea (1651), Moldova (1659),
Tara Romaneasca, Banatul, sau Transilvania, ca i informatifle acestui calator despre unele
monumente de arta, cum ar fi Mangistirea Trei Ierarhi din Iai sau cucerirea unor cetilti,
ca vestitul asediu al Oradiei de catre turci in 1660-1661 etc. ti aceasta privinta, ant
demxte de relevat eforturile unor turcologi straini care au valorificat marturiile lui Evlia
Celebi despre tilrile romane. Dar trebuie s precizam totodatgi i faptul el, pe ling& caracterul lor fragmentar si neunitar, aceste materiale Ant dispersate in diverse publicatii, dintre
care unele au devenit raritliti. De asemenea, unele fragmente fiind traducen i comentate, ele
pierd in mare parte valoarea lor stiintifica. Ca atare, pe baza materialelor publicate pin&
acurna nu se putea forma o idee complet& asupra marturiilor lui Evlia Celebi in legaturii
cu trecutul taxilor romane si al poporului roman. De aceea se simtea nevoia de a se pune
la indemina specialistilor si a unui public larg de cititori traducerea integrald i unitard a
relatarilor din Seyahatname despre Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Dobrogea
Banat, unele fragmente selectate extinzindu-se i asupra tinuturilor invecinate, datorit&
naturii i conditiilor istorice din perioada in care a trait si a scris Evlia Celebi relatiile
sale de calatorie. Din aceste considerente, pentru prima era, informatiile din Seyahatnamet
privind tnile romane sint prezentate integral in limba romana in volumul de fat& a serial :
CalcItori strdini despre tdrile romane. Acest f apt va determina ca stirile date de Evlia Celebi
sA fie cunoscute pe o scar& mai largii, in aceeasi proportie amplificindu-se i posibilitatile
de folosire critica a acestui izvor, pentru a deosebi adevrul istoric de exagerarile sau de
fantezia autorului, prin confruntarea mai sistematica a marturiilor sale cu alte izvoare
narative sau documentare, in aceasta privinta, socotim cA aparatul critic, uneori explicativ,
care insoteste traducerea, va inlesni intr-o oarecare mantra orientarea cititorului, desi cercetarea mai atenta a marturiflor lui Evlia Celebi despre trecutul poporului roman necesita
confruntarea lor i cu alte surse decit cele indicate in notele din volumul de fata. De precizat este si faptul crt au ramas inc& unele semne de intrebare fie in text, fie In note, mal
cti seama la denumirile de persoane sau geografice (sate, orase, riuri s.a.), ele fiind deformate fie de autor, fie de editori, sau, pur i simplu, nu corespund realitatilor istorice, hind
creatii ale imaginatiei autorului.
Dealtfel, editiile de pina scums privind Seyahatname prezinta o serie de deficiente
nu numai de lectura sau tipografice, dar si prin faptul cA, in genere, s-a luat ca bazgi
un mimar restrin' s de manuscrise, i chiar unul singur. Cu toate acestea, editia cea mai
completa. i, totodata, cea mai rgispindita este, cal putin pina in prezent, cea apiruta la
Istanbul intre anii 1896-1938, in 10 volume. In anii din urma s-au depus eforturi pentra
reeditarea operei Seyahatname In caractere turcesti moderne, dar nerespectarea textului, prin
rezumarea l adaptarea unor expresii la turca contemporana, in comparatie cu editia amintita, face ca aceste editii noi sgi nu corespundgi cerintelor stiintifice, ea toate c i aceasta
fusese adaptata, in wiele locuri, la limbajul epocii, dar mai putin evident& in raport cu
322
www.dacoromanica.ro
originalul. Exceptind miele cercetAri, care s-au bazat pe manuscrise, cea mai mare parte a
studiilor efectuate asupra cAlAtoriilor lui Evlia Celebi, ea si majoritatea traducerilor de ptnit
scums au fost acute pe baza editiei vechi, in 10 volume. in aceastit privint& mentionitm
si traducerile in limbile rusl, maghiar& i bulgarl, care cuprind fragmente bogate l despre
tArile romitne, asa cum s-a arAtat i in paginile anterioare. Tot chip& aceastit editie au
fost valorificate mgrturiile lui Bvlia Celebi despre tinuturile Iugoslaviei, Albaniei sau Greciei,
ca i despre restul Europei, ceca ce intereseazg intr-o mitsurA. l trecutul t&rilor ronalne,
ele situindu-se in aceeasi parte a lumii cu Virile europene.
Cit priveste biografia propriu-zis& a cAlltorului Evlia Ceiebi, un studiu cuprinzittor in
aceastA. privint& a fost publicat de M. Cavit Baysun in Islam Ansiklopedisi, autorul f &and totodat& o serie de consideratii i asupra operei Seyahatname. Asupra vietii i peregrinArilor lui Evlia
Celebi se mai gAsesc miele date si in studiile care au folosit Seyahatname intr-un fel san altul,
multe din ele avind un caracter general, pentru a-1 informa pe cititor. O contributie important&
o constituie i efortul de a se stabili totalitatea izvoarelor folosite de Evlia Celebi in alcAtuirea
opere! sale Seyahatname, e.a cum s-a procedat de pild& cu primul volum". O operatie dificil, dar extrem de utilit, o reprezint& I initiativa alcAtuirii de Indici pentru diverse probleme la care se refer& Evlia Celebi in Seyahatname. tu acest scop, au fost luate ca
fie unele volume, izolate, scotindu-se din ele toate problemele, fie anumite aspecte, selectindu-le din toate volumele, cum este, de pildA, Indexul de folclor din Seyahatname a lui
Evlia Celebi55.
Dup& cum se poate deduce i din cele expuse pin& aici, opera lui Evlia Celebi nu
este seutit& de o serie de deficiente, datorate fie autorului, fie editorilor sau imprejuritrilor
in care a fost redactatA. Seyahatname. Se presupune cii. aceast operA. a fost completat& pe
etape, in a doua parte a vietii cAlAtortilui, avind la bazA. insemn&rile anterioare. Ele au
fost definitivate prin comentariile lui Evlia Celebi sau prin adaosuri de elemente noi, Mi-
nute pe parcurs, iar acolo mide nu a avut la dispozitie toate datele, Evlia Celebi a pres5. lase un spatiu liber spre a efectua mai tir' ziu completArile necesare. Dar multe
din ele au rAmas ca atare, ceca ce ingreueaz& si mai mult identificarea lor.
in primele sase volume, datorit& cenzurii de pe vremea sultanului Abdu-Hamid al
II-lea (1876-1909), se intilnesc miele omisiuni sau elimingri care afecteazit ansamblul operei
lui Evlia Celebi. 1Juli specialisti apreciazA. cA eliminitrile datorate fie cenzurii, fie altor
motive sint destul de numeroase, hick pot influenta intr.() mAsur& important& continutul
operei"". n aceastA privintit ei conchid el : cercearile I culegerile bazate doar pe
textul tipitrit reprezinta eforturi departe de a fi serioase i veridice"".
Tinem sA precizAm faptul el, nedispunind de alte posibllit4l, culegerea de fat& a fost
intocmit& pe baza aceleiasi editii in 10 volume, de care am amintit mai sus si care pre-
ferat
56 Tan Nai 1, Evliya gelebi Seyahatnamesi. Folldorih Dizin Denemesi, Ankara, 1974,
323
www.dacoromanica.ro
eliminarile de care am amintit mai sus. Aid se cuvin totu0 precizate don& lucruri
anume faptul ca editia amintitg a ramas, cel putin pina in prezent, cea mai completa,
de0 se bazeazg in general pe un singur manuscris, cu exceptia ultimelor volume, iar in
ceea ce privete pgrtile cenzurate, ele nu afecteaza, in principiu, informatiile referitoare la
lumea erg-Una, inclusiv Odle romane.
Aa cum s-a mentionat mai inainte, asupra operei lui Evlia Celebi planeazg i indoiala
unor specialiti privind veridicitatea marturiilor acestui dilator care fie ca tinde sa exagereze faptele relatate, mal ales datele cifrice, fie cg li da uneori friu liber imaginatiei
sale din dorinta de
prezenta opera mai interesant 0 mai captivant. Totu0, apreciem
ca indoielile nu pot fi generalizate, Seyahatname
in ansamblul ei, importanta
sa deosebitg ca izvor de informatie tiintific. In aceastg privinta s-au f gcut deja uncle
confruntari ale relatgrilor lui Evils Celebi cu alte izvoare pe care le avem la indeming80.
Editarea unitara 0 integral& a informatiilor referitoare la trecutul poporului roman va lgrgi,
flat indoiala, aceast posibilitate pina la cele mai mid detalii, supunind opera Seyahatname
unui adevarat examen.
Pentru a sugera miele elemente in leggtura cu raportul dintre fantezie i adevar la
Evlia Celebi ne vom referi doar la &eva exemple, comparin' du-le cu relatgri similare din
alte surse competente.
Astfel, vorbind de dificultatile intimpinate de vizirul All paa., in 1661, pentru cucerirea cetgtii Oradea, datorita apei care umplea antul din jurul cetgtii, Evlia Celebi relateazg urmatorul episod: Intr-o noapte serie el a venit la serdarul Ali pava o unguroaica i i-a vorbit astfel: Stapine, daca imi eliberezi feciorul cgzut in mtinile tatarilor,
iti argt local de scurgere a apei din antul cetatii, lar daca lavi sa se scurgg apa din ant
cetatea ramins e pe uscat, o cucereti far vreo piedica ; altfel, aceast cetate nu se teme
de loviturile de tunuri"88. Dupg scurgerea apei, potrivit indicatiilor femeii, i s-a dat
feciorul, iar femeia, luindu-1 Cu ea, a plecat la Ineu", adauga Evlia Celebin. La prima
vedere, aceastit relatare pare neverosimilg, putind fi consideratg produsul imaginatiei caldtorului Evlia Celebi. Dar iatg ce spune despre aceea0 intimplare un alt izvor, demn de
incredere l contemporan, provenind, de asta data, chiar din tabara ardeleana, unde se
desfa.,urau evenimentele.
Seyahatname, V, p. 412.
el Ibidem.
324
www.dacoromanica.ro
Aici mai trebuie argtat noteazg cronicarul Georg Kraus (1607-1679) a in acest
fillip o unguroaic arestatg, femeie destrgbglatit, a dat de stire cg, dad. va fi sloboziti, ea
va argta locul unde apa poste fi secatg ping la fund..."65. Autorul continug apoi relatarea
sa in spiritul mgrturiilor lui Evlia Celebi. Compararea celor douA categorii de mArturii duce
la convingerea cg, punind drept mobil sentimentul matern, relatarea lui Evlia Celebi pare
mat veridicg decit motivarea cronicarului ardelean Georg Kraus. Asemenea exemple slut
destul de numeroase in cele doug opere amintite, autorii completb. idu-se unul pe altul in
inffisarea evenimentelor. Faptul in sine devine cu atit mai semnificativ cu cit unul
vine din tabgra otomang iar celglalt aparfine taberei ardelene, amindoi fiind contemporani
evenimentelor relatate, dar unul algtor, altul cronicar.
Tot in sensul celor afirmate mat sus, ne-am putea referi i la un aft exemplu, care
invedereazg parunderea autorilor chiar i in intimitatea faptelor descrise. Astfel, Evlia
Celebi relateazg cg, in timpul expedifiilor din Transilvania (1660-1661), turcii, pornind
in cgutarea unui nou principe, cu ajutorul cgruia sg-1 inlgture pe loan Kemny, il ceruserg
pe Zolyomi-oglues, aflat in miinile cgpitanului cetIfii Hust. Potrivit afirmafillor lui Evlia
Celebi, care participase personal la aceste evenimente, aducindu-1 pe Nicolae Zolyomi Cu
lanfurile de git, cgpitanul cetgfii ar fi declarat solilor otomani urmgtoarele : Cifi bani va
putea oare stringe impgrgfia otomang punind eral pe un nebun ca acesta ? Cum va putea
el sg stApineasc 1 sg apere Ardealul? Dar ce are craiul nostru loan Ketnny ?"
Despre aceeasi intimplare Georg Kraus spune cg. Nicolae Zolyomi se gases tocmai
atunci inchis la Hust pentru trgdarea doveditg i scrisori de uneltire cu turcii", lar maestrul curfii, Mihail Kalnoki", ar fi riispuns turcilor cg ei ar avea un principe bun65, care
a fost ales, si n-au nevoie de un altul"66. Mai mutt, ambii autori vorbesc aproape in termeni identici de aducerea l scoaterea solilor turci din cetate cu ochii legafi, pentru a nu
putea observa pe unde anume erau dust sau intorsi.
grile romane asigurg in mai mare mgsurg atit folosirea lor cit l verificarea lor cu alte
izvoare narative sau documentare, interne sau externe.
Mustafa Ali Mehmet
1965, p. 367.
www.dacoromanica.ro
EVLIA CELEBP
VOL. I
1 Evlia Celebi povestete ch.., potrivit informatiilor unor istorici de altAdat5., trecind
odinioargt prin Portile de Fier (Demir Kapu), Dungirea se v5zsa in Marea Mediteranii pe
la Constantinopol.
$ Tuna Degirmenleri. Fvlia revine la aceste mori in vol. III, p. 352 i in vol. V, p. 53.
4 Pe apa de la Morile DunArii". In realitate nu este vorba de Dun5se, ci de miele
riuri dintre Varna i Provadia, care, dup5. parerea autorului, ar fi rAmA.5itele unui brat al
326
www.dacoromanica.ro
... in anul 880" a fost cucerit Cetatea [A1M..., iar in anul 88111
141
145
3-4.
32 Sancak, steag, drapel ; are 0 sensul de subdiviziune a u.nei provincii numite vilaiet.
22 Ghiauri, forma popular din kiafir (kdfir, pl. kaffar), necredinciosi; crestini; nume
dat de turci nemusulmanilor.
327
www.dacoromanica.ro
168
169
176
...Hassul Timisoarei este de opt sute sase mii sapte sute nouzeci
de aspri34 <venit>.
178
<Urmeaz enumerarea sangeacurilor din Rumelia>. Dar sangeacurile Silistra, Nicopol, Kirkkilise38, Tighina37, Cetatea Alba, Oceakov, Kilburun38 au
u Hass, domeniu viziral sau imperial cu un venit anual de peste 100 000 de aspri.
u Alto (rom. acce), monedA otomanit. Despre scAderea cursului acestei monede in a dona
jumAtate a secolului al XVII-lea vezi articolul lui H. Bowen in Encyclopdie de 'Islam, ed.
328
www.dacoromanica.ro
35 Mihnea al 111-lea
.4s
Nx
'
`
-
_,
--A.-4.; '
',
-4........
in
-
*17'
'
t
www.dacoromanica.ro
VI
'
'
37 Evlia Celebi
:,
.."9.),:.
. k
...., vo...tio
.41
.:,...1%
6....
.
J''.:./,'....,;...47
::.
,
'
'
-;..
,:,....A.- ..---&
'..- .-,..
1.
,1-,
......
.1.,..
0.1.......ti......--........,-:::.
-.
,,.......;,-...,:'; - -_,.,...-.., ..,;..: ....., ..$4
..:
-4,..e.
i"
11
Ik
.17
,4,%.,f,,.
'-:-
il,li.
XA::"1,, Ail,: ....bo .7,,,,,,0:, ,.....%:.,....k...,..11,, , ; ,...1,. % , ..r ....; ;J..; 0,1-.
,
44
it ....VA. "A. ',4:' '...... - .s.4.--,.-_--ul /.-."..1..... ,--, A-1' ,.10:;(.
;0::,,,,,,, ...;,,,,,,,,,:4 :....;!., ,,,,.,...; ., ,0, .: .....,,,,,,,,....,,,,-.." .........-- '1, 11
.;.:+:
- -.3',..4.44.;-,-.Ji -j.:.:,..0.e.:"..;,..--;,:f .'.-*A -14 '' ,..' I 'I; .ii! -,,,,,,,,L SA.' ...),;'. 4%, .....;.- a -,,,,,i,,,...:.:$,,,I.X..) -;."-5,....e,-'4 Ii: i...4.)
2.1
.j,
*:
''
..;--..-
...,..
4 . 0 . -)4
.; s; ,-.
:SI'V:1
''';',:ke 'i... 4. ,1';' 4.' ...... ,-,......0 ,!", .>^... !";!, 4, ": ..34...6'.:'.
,4' 3;
. ',A. ,
.,;....1-i
''
. ""'"...-.'/..-1-',../..i.,...,
-.
t'
'
?al. 4,,J., 4, - '''' ..t..",;""\-...
''',. ,.. ' 4: ,,,t '." ..,-- , 4,...,,,....).
'.
.14,,,,,,....v. .4, ,,,,,.........: ... ....,... ...
`''''
.
p.,..._,.,.,,-
-,,,k,..S....f.,)
.,,
.,, , .4.-A
.-..e.eire
www.dacoromanica.ro
vlia Celebi
40 Mehmed al IV-lea
',I.
_
......__,...........,--..............--.......,
_......1,......._.
www.dacoromanica.ro
V.ri,,,,/,,114.. ,,,,,,..61..-....,-,,,tel.a.d,z. *I.,
,
,.
--
41 Han tAtar
42 Francisc Rhedey
www.dacoromanica.ro
43 Acatiu Barcsay
www.dacoromanica.ro
44
L AVOTO P LIS
=t1
COLOttkr3i0 Q.,A,A.;.ENEV4
441".44='.
17'
11-r-2
Srn
riav
1.i.4.1
r(
..
114t
0...-+Jerr
rA.
45 Cluj (1617)
A.L.d.i.t.,
B.,a,, ,....,r,
-44n
1,f4r la,*
1.
turci
Pima..., rnN.A.,.SILVANIA.
99
...A....
H C448 4 4/4.4
i - rr,..... iel rto /44,40
L C....A,.
,......- A
Om 414., ,
,M1 ,ftrenoln
II
A
ex--
63_4L
'
AP-'1,,-.4+:;'44-;
..,. .-
l'1- it-,
i 41,,-......
,
..-
F
ae n4ek .
,
..
Ai
,-
..-`,
I. -
,..-
4. 4.,,.4,
...
'
4._
i'.1
--'.....
-
N_M-X-r'-':14 '--.
'
""4-
-1. .
:,
..-
4,4,,,,t
www.dacoromanica.ro
-;
-
.i"..
,..q./
1,0
,.
,-,4 ,
ii
-.
.
'.
.1"
P`
'
4,1%,10:Ft
-(2
-1''..,
.,
1
.,
-`1/414
le. '11''''
,* t
....
___:_
tiz
- ' z7v: a.
-,,,
P-
-r-'-'S..---"'
4/4...
-.4.
'
.
(
C,
,
I,
47 Ali pa.. a.
;
y:\
\\\
111
fdoem 111:4
www.dacoromanica.ro
F; ,"Detrvr
(5
9drae
WARDEIN
----
I -r,,IT_,*.:
r - _... .
..
VP'
t ' Ir ,
4ttritttOlif,ON ...
e.*r..,...t0.
4.45.3,
_
- --
,etottra,_eiff..VL
r.
r..,
,A.,".1.04,4'.
-- 74..
----- '''''''''''''''`-..,7------77-
_
f L...,.. k,.h. .
- ay++. k.1
-- --,----
jig Sta2
49 Oradea
49
50 Timioara
TEMESW:i1i
s".
,
r.
_
www.dacoromanica.ro
4" Lr V$1.
41,14
-,,-;
7
..
t'
, ...'
,'L
P.. , ,..:-4,-- 4, 10(
':,
4r,
4144*
'' e,---_,
'
'
-.!,
r3
a?
^114/4
-epil,.---,, '0C .2.
IL4-
t -, 4,
......_ \-Ws-,:-...........:-.7-.....-17:
''''.11
'
44
"
-......,....t -,
.5
..
E1
Ltic
CRON ST.A
,tag
ite,gr
kLI
51 Brwv
52 Sibiu
www.dacoromanica.ro
53 Aga ienicerilor
or
54 Timariot
---
www.dacoromanica.ro
'''.
...",--------
55 Beglerbeg i Agemoglart
www.dacoromanica.ro
57 Kadiasker
58 Azab si sipahiu
.15
....
..,"
www.dacoromanica.ro
59 Tiifendji
N.
ore,
-6,
I
4Id
.1
r,''
tii
,..
'
2'
:
,
r.
,
tii.4
1W
--
www.dacoromanica.ro
.1
,..
N'.:.i
n '''f
,4
112_
'
,.._
ii
,)
'1.
41,
-
ii
1-t
4,%[TE-4
<
rt-
tv,
CA,
14
At;
r -A:41
At'&61,
_
'
www.dacoromanica.ro
"',1
www.dacoromanica.ro
4"
P."
`NW.
www.dacoromanica.ro
53 Cetate in R. P. Ungar.
" Morova. Moldova-Veche, jud. Cara.s-Severin.
59 Vakuf (vakf), fundatie religioasii care nu avea voie sIli instrAineze bunurile.
81 Sokollu Mehmed paga, mare vizir (1565-1579) ; in realitate, Kpriilii Mehmed pa.la.
pp. 5-35.
329
www.dacoromanica.ro
Sangeacul de reedinta a paei este Oradea. Sangeacurile sint urmAtoarele : sangeacul Salonta", sangeacul Debrepinn, sangeacul HAlmagiu",
sangeacul Siniob" 0 sangeacul Pomezeuu. Aceste sangeacuri fiind locuite
In intregime de creltini, conduc5.'torii lor sint tot dintre ei, urmaii dinastiilor maghiare", care, ineasind avtrliile eialetului, ii trimit haraciurile76
emirilor" lor. Acesta a devenit eialet, fcindu-se acolo rinduieli minunate.
64 Kse-Ali paga, desemnat serdar, in locul lui Seidi-Ahmed paga, impotriva Transilvaniei, in anul 1660.
" Mal defterdari.
66 Defter emini.
67
avuplar emini.
330
www.dacoromanica.ro
locuite numai de crestini, iar beil lor slut mazilipi si numi# de dinastia
otoman6 1 . Ei cirmuiesc de-sine-sat6tori98. Pltesc statului97 otoman 182
eialetul Silistrei".
Eialetul Oceakov adicd Silistra nu are nici defterdar de vistierie, nici
ceausi de divanl, nici defterdar de timar si nici slujbasi ca intendent
de condici101. Acesta a devenit eialet si a fost declarat vizirat numai
dup separarea lui de eialetul Rumeliei. Acest eialet cuprindea unsprezece
sangeacuri : Nicopol, Cirmen, Vize, Kirkkilise, tatarii din Bugeac, Tighinal02, Cetatea Alta, Oceakov, Balburun si noul sangeac Doganl". Sangeacul
Silistrei este resedinta pasei ...
87 Mal, in sens de bani, tribut. Punga (lase) continea 500 de gurusi. Dupa alte izvoare,
cel care si-a asumat aceast obligatie a fost Acatiu Barcsai pentru acoperirea cheltuielilor
f Acute cu expeditia turcg. (Cronici turcefti, II, p. 177).
88 Hediye. Despre aceste obligatii vezi Istoria Romdniei, III, pp. 30-31.
89 Haydufak, teritoriu colonizat cu ostasii denuiniti haiduci (in sens de viteji) la inceputul secolului al XVII-lea; cuprindea pArti din comitatele Bihor o Szabolcs ; o parte se afla
sub jurisdictia principelui Transilvaniei, iar o Ea parte sub stpinirea Habsburgilor. Vezi
bibliografia la N. Sto i cesc u, Curteni fi slujitori, p. 171, nota 150.
99bi8 Este probabil c5. prin ardeleni" Evlia intelege pe romani, pe care nu-i pomeneste
separat. In vol. X, p. 77, aratA c5, toat4 raiaua <Transilvaniei> o formeaz4 valahii".
" Seykel.
1 Saz-Madjari, astfel ii numeste Evlia Ceiebi pe sasii ardeleni.
92 Informatie inexact.
96 Baflu basina, de capul lor, singuri" ; cu un rind mai jos se spune insit : Silistra
99 Despre regimul politic al ttailor romilne in timpul dominatiei otomane, vezi paragra-
331
www.dacoromanica.ro
190
204
205
si Arad'" si Cenad i
surat, iar in timp ce se ddea o mare Vt."lie, serdarul Pertev pasa a cucerit,
214
1"
38.
'
(greqit).
111 1552. Vezi Cronici turcefti, I, pp. 485 487, II, pp. 152 154 .a. Evlia revine el
insuO la cucerirea cetAtli (vezi mai departe).
in 1566.
110 R. P. Ungarl.
114 Gula, Yanova, Lago.
1608).
332
www.dacoromanica.ro
tatii Ujvar de atre. armata osman, tot cu Bocskai, au avut loc in anul
1014126 . .
215
Rezutnatul domniei sultanului Ostnan122, fiul lui Ahmed han, mormintul 220
8 Mai 1606. 19 mal 1605 este ciliar data Incheierii tratatului dintre
Bocskai si Imperiul otoinan.
20 febr. 1613.
127 4 mart. 1612
112 Betlen Gabor.
121 Esir are sens de prizonier si de rob ; piizonierii luati deveneau robi. Cifra este exage-
rat de mare.
333
www.dacoromanica.ro
221
222
han
224
232
acordat eialetul
oboseli, duren i
chinuri, au tras al-5." s ocheascA asupra ghiaurilor
cei hrdziti iadului, pentru a-i feri. Pe sub min, ei au intrat in legaur
cu ghiaurli i era mai ciar ca lumina zilei c, au trdat legea dreapt.
Ghiaurii din cetate le trimiteau vin, iar acestia, la rindul lor, trimiteau
ghiaurilor chebapuri i, in feiul acesta, mincau si beau. In aceast situatie,
vizirul de la Buda, Karakas144 <Mehmed> pap., a dizut martir, fiind impuscat in sprinceana sa neagral" i toti ostasii, rminind descoperiti, au murit
si ei. Nimeni nu le-a venit in ajutor. Hanului ttar i s-au trimis vorbe ca
acestea : S nu vii in grab5.146 asupra taberei ghiaure, iar la oastea islamic
vii tirziu ; s nu vii repede". Unii dintre viziri Ii apucau pe unii
dintre ieniceri i, ducindu-i in fata fratelui t.u, Osman han, ii omorau.
Din pricina aceasta, ei au &Mat asa de mult legea cea adevrat.
fr s cucereasc o cetate mic: &it un serai, cum era Hotinul, au iesit
236
46 Ge gelme I, s nu vii tirziu" ; gresit grafiat in loe de ge9 gel! s vii tirziu".
147 Beraya, categorie de supusi otomani care se bucurau de anumite scutiri de dAri
o de Elite privilegii.
334
www.dacoromanica.ro
269
pin la urm, cei doi ghiauri au ajuns dumani inversunati. Beiul 1VIoldovei,
Lupul, dinduli una din fiicele sale hatmanului Hmelnitki154 al cazacilor165,
i-au venit in ajutor doudzeci de mii de ghiauri, puscasi. Beiul Tzii Romgneti, voievodul Matei, la rindul s.u, a pornit si el din capitala sa, numit.
Tirgoviste156, cu o sut de mii de oameni167. Cind cei doi ghiauri veneau
150 Vezi Mir on Costi n, Opere, p. 112 si 118; Cronici turcesti, II, p. 94.
151 Matei Basarab.
us Vasile 'Aim. In text : Lupbul (grafiat gresit).
150 Mal-t-Karun, averea lui Karun". Numele unui personaj legendar din Orient (corespunzind lui Xore din Biblie), ale cgrui avert nu puteau fi cuprinse in 40 de case. Echivalent
cu bogAtia lui Cresus". Despre averile uriase ale celor doi domni vorbeste si Paul de
Alep (vezi acest volum: Partea I).
154 Ihmelindj (grafiat gresit) ; de fapt lui Timus, fiul hatmanului Bogdan Hmelnitki.
188
156 Berkoviste.
Efectivele armatei au fost mult mai mici ; dupa martori contemporani si cercettai
Matei Basarab a avut la Pinta o oaste de circa 30 000 de oameni, in timp ce
Vasile Lupu dispunea de un efectiv de circa 20 000 (G. K r a u s, op. cit., p. 159; El u rmuzaki, IX/1, p. 25 si C. Rezachevici, Efectivele ostilor din Tara Romdneascd
si Moldova in veacul al XVII-lea, in Studii si materiale de muzeografie si istorie militar",
6, 1973, p. 106).
158 Vezi Aur el Dece i, Relaliile lui Vasile Lupu siMatei Basarab cu Poarta In /umina
unor documente turcesti inedite, in Anuarul Inst. de istorie", Cluj, XV, 1972, pp. 49-84;
Must af a A. M e h tu e d, Documente turcesti privind istoria Romdniei, vol. I (1455-1774),
Bucuresti, 1976, p. 162-187.
157
recente,
335
www.dacoromanica.ro
au fost insarcinate s'A impiedice lupta dintre acesti ghiauri ; dar, pin5.
se adune trupele islamice, ostile celor doi ghiauri s-au rAzboit crincen pe
malul fluviului Folisal-59, de ling5.' orasul Focanil6O de la granita dintre
Tara RomAneasa i Moldova. Beiul TArii RomAnesti, Matei, a iesit invingA-
274
289
162 /n realitate, tAtarii au prAdat numai Moldova, in anul 1650, nu si Tara RomlineascA.
166 Islam Ghira al 111-lea, hanul Crimeii (1644-1654).
166 In realitate, dupit diderea Sucevei, Vasile Lupu a trecut la cazad si apoi s-a dus la
336
www.dacoromanica.ro
el nu i-a ingAduit lui RAkczi s devinA crai in tara leeascAm. Dar Rkczi, farA s tinA seama de impotrivirea lui Kpriila, a pornit asupra trii
leeti cu dou sute de mii de ghiaurim. Atunci craiul le0lor s-a plins
Casei osmane 0 a trimis daruri printr-un sol mic, zicind : SA' devin tributarul vostru ; numai
opriti pe acest Rkczi de a veni asupra
mea". De aceea mzia sa hanul tAtar, Mehmed Ghirai, i Melek-Ahmed
paa au fost numiti mari serdaii. Hanul Mehmed Ghirai nu a dat pace
oastei lui Rkczi i, aptesprezece printim venind ca ostated la han,
pe cind otile ghiaure se intorceau in vilaietul Ardealului, toat armata
tAtarA, vinaoare de dumani, a zdrobit tabra aceea intr-o clipa i intr-un
116 Vezi si scrisoarea sultanului catre cele trei natiuni" din Transilvania, pi-in care
reproseaza. lui Rti.k6czi di nu a tinut seama de poruncile sale (G. Kr au s, op. cit., PP239
240).
178 Pupa alte izvoare doar cu 60 000 (Cronici turcefti, II, p. 172).
in Kral-zade fiu de eral, titlu dat printilor crestini Aid este vorba de magnati, nobili.
178 9W/4-041U I Asupra acestor lupte Evlia revine in vol. V al operei sale, p. 132 o urm.
176 Cifra celor ucii in lupta nu este pi-ea sigurit niel la cronicarii turd ; Rasan Vegihi
indica 15 000 de morti, iar Silandar Fnd1r1i11 Meluned aga cel put:in 80000" I (Cronici
turceti, II, pp. 173, 293).
180 Autorul exagereaza in mod evident (in vol. V al operei sale, p. 142, sustine ca. au
fost luati 48 000 de robi I). Se pare ca. numarul robilor a fost si mai naic ; dupa. I. Kemny
(Oniletirdsa, Eudapesta, 1856, Anexa), au fost luati 5 000
6 000 de robi, lar G. Kr aus
(op cit., p. 243) indica 28 000. Silandar FindIkilli Mehmed aga IndicA doar nurnarul
ostasilor renumiti" facuti prizonieri : 700 (Cronici turcefti, II, p. 293), in timp ce Rasan
Vegihi sustine ca. au fost luati robl, pe linga cei 700 de capitani renumiti, i 20 000 de
osteni (ibidem, p. 173). !al realitate numarul robilor nu se cunoaste cu exactitate, dar se considera cA ar fi fost In jur de 10 000. Vezi mai jos p. 432 si urm.
181 In textul turcesc Kimanof.
1" De fapt generalul armatei expeditionare.
Orhay.
337
www.dacoromanica.ro
291
cu ordial" lui Melek pap.. Astf el, cele dou oti nenumrate, asemenea
unui ocean, au venit, cu bine 0 pline de pr.'zi, lng Cetatea Alb5....
Multumit. lui Allah, aceast lupt sfint a avut loc in anul o mie aizeci
apte188...
Serdarul mai sus numit, avind optzeci de mII de oameni, s-a intilnit
riului Mure188. Cu voia lui Allah, oastea islamicg a fost zdrobit, iar ghiaurii au ieit invingltori188. Serdarul Kenan paa a scpat, fugind pe cim184 Ordie (ordu), oaste ; de aici i hoard. Despre aceast5. expeditie vezi pe larg in
Cdlcitori, V, p. 104 si urm.
180 20 octombrie 1656
8 octombrie 1657.
180 7 aprilie 1674
27 martie 1675; de fapt, in 1657.
107
i aceste efective sint exagerate ; vezi mai jos nota 205.
Seykelistan.
Nem9e.
slovac.
338
www.dacoromanica.ro
infringere au pierit zece mii de oameni. Dupa aceea, Kenan paya, cel
invins, fiind mazilit de la Buda, serdariatul Budei a fost daruit, fara
tugra2" imparateasca, lui Seidi-Ahmed paya din Bosnia202.
Fr sa tina seama de asprimea iernii din anul acela23, gaziul SeidiAhmed paya a patruns prin Portile de Fier ale Ardealului2", cu o oaste
de douasprezece mii de oameni, echipati uyor, i, intilnindu-se cu cei o sut
clipa pe ghiaurii cu fata alba, pe zapada alba, incit de singele lor s-a
topit i zapada.
Dei capetele tuturor i capetenii1e232 carele cu zaherea yi munipile
lor au fost trimise cu mare alai la Poarta Devletului, totuyi aceasta lupta
sfinta a lui Seidi <Ahmed paya> n-a fost luata deloc in seama yi nu au
zis nici macar //: Bogdaproste !" De fapt, aceasta a fost o batalie asemenea
Agrieizio. Deyi
M irk i S., Arad vdrmegye is Arad vdros t6rtinete [Istoria comitatului Arad si a orasului Arad]
II, Budapesta, 1892, pp. 106-108. Vezi i prezentarea luptelor din aceast vreme flcut5. de
A. B ar cs a i in Monumenta Comitialia, XI, pp. 80-83.
Roo Salanta.
002 lama anului 1659-1660. Vezi s't Cronici turcesti, II, p. 311, unde se arat di pasa
a plecat spre Poarta de Fier la 7 noiembrie 1659; I. B et hle n, Rerum transilvanicarum,
p. 109 si urm.
202 Erdel Demir Kapusu. Vezi
i mai jos p. 344.
205 Efectivele sint mult exagerate. La 1659, G. Rtikczi dispunea de o artnatl de
40 000
13 000 de osteni mercenari, putind s ridice la arme ping la 30 000
12 000
de osteni de tara (H ur in uz a k i, IX11, p. 149).
206
Hacek.
(I. Bethle n,
i Grdiste, aproape de
Hateg, jud. Hunedoara. Vezi Silandar Findtklili Mehmed Aga, Tarih (Cronicii), vol. I, Istan-
bul, 1928, pp. 191-203 si G. Kr au s, op. cit., pp. 308-311. Ultimul sustine c din oastea
lui Rkczi au fost ucisi 3 000 de oameni, pe cind turcii au pierdut doar 125 de ostasi I
209 Kapudan, din ital. capitano".
2" Egri (Eger, Erlau). Evlia Celebi se refer la expeditia din 1596 a sultanului Mehmed al III-lea, cind ostile austriece au fast infrinte la MezOkeresztes.
339
www.dacoromanica.ro
Cu dou sute de mii de ghiauri216. Din partea aceasta, Seidi paa a intimpinat, in primavara, oastea dumana din cimpia Clujului, cu trupele alese
294
la Iernut.
111 Venedik.
ne Dupil alte izvoare eran numai 40 000 (Cronici turceti, II, P. 313). Vezi si nota 205.
111 La 22 mai 1660 in localitatea numitii Fenesul SAsesc (azi Floresti) de lingit Cluj.
rentru detalii vezi Farmai F., II Rdkczi Gyrgy Szdszfenesi csatdja [Lupta de la Fenesul
Slisesc], in Brdlyi Muzeurn", 1902, p. 221 si urm. Vezi si mai jos p. 435.
116 Varat.
111 Calva, Nagy Kali& cetate in comitatul Szabolcs (R. P. Ungarg). La p. 314 se
apune cetatea Tamin De fapt Rtik6czi a murit la Oradea (G. Kr au s, op. cit., p. 345).
110 ha.
111 Azrail, ingerul mortii la musulmani.
111 La 7 iunie 1660. Vezi G. Kr au s, op. cit., p. 345; I. Bethle n, op. cit., pp.
148-155.
Despre inmormintarea lui G. Rikeiczi al II-lea vezi Szabo F ri g ye s, II. Rdkczy
Gyrgy temetse anmormintarea lui G.R. II), in TOrtnelmi Tair", 1880, pp. 582-584.
340
www.dacoromanica.ro
acestea, fiind cucerite inc alte sapte orase, cetatea Arad fusese refa-
222 Yanova. Vezi descrierea ei in vol. VI al operei lui Evlia, pp. 405-408.
ebes.
295 La 1658,
www.dacoromanica.ro
296
se la locul lor.
Data cuceririi Oradiei : Viteazul Ali pasa a cucerit Oradea de la dumani"233. Pe cind Ali pap, dup cucerirea cettii Oradea, era ocupat
repararea i inarirea ei, a inceput in Tara RomneascP39 rlscoala beiului
Mihnea231.
eind beiul Mihnea i-a nimicit pe cei aproape zece mii de negustori
musulmani afla# in Tara Romneasa, rscoala lui s-a dat pe faVa".. De
aceea au fost desemna# Fazli pasa i Djan-Arslan pap., precum i mulli
beilerbei238 i emiri, care s-au fzboit crincen la cetatea nurait.' Giurgiu23 9.
acolo, Dolta242, luind sub st'pinirea sa Moldova. and aceste triste evenimente au fost anunIate la Poarta Devletului, s-au trimis porunci imprlte0i ctre hanul ttar i ctre vizirul din eialetul Oceakov, precum i ttarilor din Bugeac, fiind insrcinati s porneasca expedi#e impotriva Moldo-
vei. Totodat a fost numit bei in Moldova feciorul numit stefan cel
T1nk243, fiul voievodului Lupul2", fostul bei al Moldovei, care era inchis
134 Bogaz-Hisar, cetatea de la Strimtoare", denumire data Dardanelelor.
133 Calculindu-se valoarea numerica a literelor arabe cuprinse in acest vers, rezulta anul
us Eflak.
1137 Mihne Bey, Mihnea al 111-lea Radu (1658-1659). De fapt rascoala a inceput inainte
de cucerirea Oradiei ; cronologie gresita la Evlia Celebi.
13B Mirimiran.
1" Yerk 'AV. in urma intelegerii de la Rucar (15 oct. 1658), dintre Rkczi i Mihnea,
acesta din urma. incearca sA cucereasca, prin asediu, cetatea Giurgiu (N. Iorg a, Studii
ci doc., IV, p. 278 i A 1. Cior nesc u, Domnia lui Mihnea al 111-lea (Mihail Radu),
Bucuresti, 1936, p. 20). Vezi si relatia lui Evlia, vol. V, p. 341 si urm.
"0 Bogdan. Evlia revine la aceste evenimente in vol. V, p. 329 si urm.
Ml Burunsuz, farat nas". Este vorba de Constantin erban, numit astfel deoarece fusese
insemnat la nas de Matei Basarab. El s-a rasculat impreuna cu Gh. Rkczi al II-lea i Mihnea
al III-lea Radu.
342
www.dacoromanica.ro
la Iedicule. Kemankes Ahmed aga, omul lui Fazl pasa, a fost numit ag
de insd.unare242, iar Gazzaz-oglu Silahsor-Ahmed aga a fost desemnat ca
ag de steag246. Strbaind locurile de popas, toat oastea si emirii au sosit
ling Iai, capitala Moldovei. Acolo, pe z'pada alb, s-a dat o mare lupt5.242.
1171 Dup5. G. Kraus (op. cit., p. 307). Mihnea al 111-lea a fost infrint de turd la 19
nov. 1659, iar C. erban a fost alungat la 21 nov., astfel incit este greu de crezut c asediatoril de la Giurgiu puteau afla despre infringerea Jul C. erban (vezi si A. CiorAnesc u,
Mihnea III, p. 160).
143 Terkoviste.
163 Varsava. Nu poste fi vorba de Varsovia, unde nu aveau cum sri ajungl locuitorii
din Tara RomOneascri. Brasovul era numit uneori de strAird i Versovia (Cdldtori, II, indice).
434 Cifre greu de controlat.
343
www.dacoromanica.ro
297
298
see Yals-agass, aga de tarm.", comandant tgtar pe malurile Mail Negre, in partea
Bugeacului.
267 Cerhagi (erhacs), hiirtuitor, avangard5..
565 Bensa (grafiat gresit).
344
www.dacoromanica.ro
la cettile Naka289 i Hust270, el a cerut la criie pe ghiaurul numit Zeilyorni-oglum, dar ghiaurii au rspuns : Noi sintem multumiti de craiul nostru
loan Kemny nu vrem alt crai". Ei nu au primit ca Z61yomi-oglu s devin
crai. Husein paa a trecut din nou fluviul i s-a intors in partea ceast5.1alt.
La rindul s.u, serdarul Ali paa, intorcindu-se i el de pe malurile fluviului
Tisa, l-a numit pe Ismail paa serdar impotriva vilaietului secuiesc272.
Dindu-se o mare btlie la intrarea in secuime278, au fost ucii multe
mii de oameni, iar serdarul Ismail paa a intrat victorios in ordia islamic5.,
cu aptezeci de mii de prizonieri i cu multe avutii drept prad274. Pornindu-se de acolo, ling cetatea Odorhei278 a fost numit crai necredinciosul cu numele de Apafi Mihai1278, din spita lui Gabriel Bethlen277 .1 adunind
2 000 de pungi (kise) din restantele pe trei ani ale tributului supuilor277bis,
tocmai cind stteam lingA cetatea maghiarilor-sai278, numit cetatea
Sibiu279, a sosit, prin chehaiaua capugiilor280, tire despre moartea lui
Kprl Mehmed paa281 i trecerea fiului sau, razil Ahmed pap., ca mare
vizir. La localitatea numit Fgra282, ling cetate, s-a dat o mare bt-
lie. In aceast vreme a czut i zpad5.. in cele din tu-m, // in luna aceea
au fost luate, ca prad, patruzeci de mii de harabale de avutii i s-au captu-
rat o sut de mii de robi. Intrucit oastea s-a retras la iernare, efendiul
nostru, Melek-Ahmed paa, la rindul sau, i-a petrecut iarna la Belgrad...
200 Naksa (?) Poate Nyalb (G. Kr au s, op. cit., p. 410).
178 Husvar.
271 Zolomi-oglu, fiul lui Zlyomi" este vorba de Nicolae Zlyonii, ultimul descendent
al unei vechi famihl nobile, originara din Bihor. Era stapinul cetatii Hunedoara comite de
Zarand. Ca partizan al lu Acatiu Barcsai, fuge de teama lui loan Kemny In cetatea Rust.
*1
Dupa 1661 a fugit din tara, fiind Hunk de Mihail Apafi ca umbla dupa domnie ; moare
in Turcia. Vezi G. K r a u s, op. cit., p. 412.
172 Seykel vildyeti.
$73 Seykel Bogas;, Strimtoarea secuilor". Vez Benedek Fide 1, Tatdr bet lires
/3.
l Odorhei (op.
427).
273 Udvarhei. De fapt la Tg. Mare (G. Kr au s, op. cit., pp. 425-429). Ali pasa a
ajuns Ung Odorhei la o lunI dupti numirea lui M. Apafi ca principe (ibidem, p. 441). Despre
numirea lui M. Apafi vezi pe larg vol. V al operei lui Evlia Celebi, p. 56 qi urm.
378
Apoyi Mihal. Numirea s-a facut la 20 sept. 1661 (G. Kr au s, op. cit., pp. 427
277
429).
,,ibis Despre trimiterea banilor datorati Portii vezi Monumenta Comitialia, XIII,
p. 103 *i urm. Despre stringerea lor din tara vez G. Kr au s, op. cit., p. 390 i urm.
278 Saz-Madjari (Saz-Macares).
172 Sibin Kalesi.
280 Reprezentantul (intendentul) capugiilor.
281 6 oct. 1661.
282 Fogras, Fogaras.
345
www.dacoromanica.ro
299
301
Apoi, padiyahul insuyi stind in orayul Iai, capitala Moldovei, I-a numit
serdar pe marele vizir Fazil Ahmed paya, care a cucerit Zvancea299 i alte
cet5.1i mari. Apoi, tot din indemnul padiyahului, marele vizir Mustaf a Pa9a299,
339
de Dunire...
408
11 febr. 1679. La aceste lupte au luat parte si ostile trailor ro192 23 febr. 1678
milne (Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 173-174 si Radu Popescu, Istoriile, p. 169).
293 Vezi p. 327, nota 6.
www.dacoromanica.ro
561
562
acWia sint negustori vestiti ; cei mai multi dintre ei stilt ghiauri
valahi i moldoveni. Pentru a-i indestula pe locuitorii din Istanbul, ei aduc,
de Sf. Dumitru305, de trei ori cite o suta de mii de vite i fac pastram,'
in afara Portii Turnului, pe marginea 9antului, intre dou. cetti. Intendentul pastramagiilor, Ali aga, le ja drile, iar naibuls" de pastram., Husein
efendi, le asculta pricinile. Ei trec inarmatim. Sint 9ase sute de oameni.
Intendentul308 breslei <negustorilor> de gnu <din Istanbul)
568
care a construit-o Omer, fiul lui Abdulaziz. Dei Murad han al IV-lea"
a vrut s-o transforme in geamie, totu0 nu a reu0t. Aducindu-se gnu, ca
dintele de cmila, din vilaietele Kesendire, Kolon311, Be9-Tepe312
Dobrogea, se inmagazineaz in hambarul acesta i, potrivit condicii, se consumA
577
<Mercurul> este un metal care, cu voia lui Allah, se aduce din schela Dan-
tie" din vilaietul leesc. Dar in anul 10713" dud, impreun cu aposa-
3" Esnaf; de aici denumirea de isnaf data breslelor in sec. XVIII in tarile romane.
3" Halibkesan, in loc de gelebkesan (celebkeFan), negustori de oi, vite etc.
aaa Este vorba de ava-numitii gelepi.
305 Kamm.
Entin.
310
(cinci Coline").
sis Pir (turc. Pfr), batrin, dint, staret, conduator spiritual al unei corporatii.
514 Danska; este Gdansk, Danzig, in R. P. Polona.
315 6 sept. 1660
26 aug. 1661.
347'
www.dacoromanica.ro
i.
chid,
an Nek Bayna-Ezder, in loc de Nek Banya-Ejder, cum apare de obicei la Evils Celebi
denumirea acestei localiati, Nagy-B Anya ; Ejder inseamnit dragon"; ar fi adicA cel ce plzeste
minele.
Sao Vechiul Burd (sau Bord)" ; poste un slay Brod" -= 'c-ad sau poate Eski Yurd
(VatrA Veche).
aaa Sarf-Saltuk, cApetenie a turcilor imigrati din Anatolia in Dobrogea, in a doua jumktate a secolului al XIII-lea. Mormintul lui se aflA in Babadag. Asupra lui Sari-Saltuk vezi
si relatia lui Ibn Battuta, in Cdleltori straini, I, p. 10.
liaa Sultan nu inseamnA numai impArat al turcilor osmanlii ; are si un sens general :
domn, domnitor, suveran, princeps, stApin".
s Hodja-Ahmed Yesevi, poet, ginditor sufi (mistic") turc din secolul al XII-lea, in
Asia (Isldm AnsikloPedisi, vol. I, Istanbul, 1950, pp. 210-215).
au Buhari, originar din orasul Buhara din Horasan (astAzi in U.R.S.S.).
348
www.dacoromanica.ro
VOLUMUL
Sultanul
liclirim
Baiazid,
cucerind
jrile ghiaure din cele patru prji, l-a rzbunat pe tafl ssu i a purtat
lupte sfinte. Cuceririle sale sint... Vidin, Varna. .. Ianboli,
Rusciuk5 Giurgiu, Nicopol...
Cind el a trecut odat. in Tara Romneasc. i Moldova, cucerind ora9e7,
i s-a dat lui IldIrim porecla de Emir sultan Yildinm". In anul acela,
Baiazid Yildirtm (Fulgerul), sultan otoman (1389-1402).
Murad I, sultan otoman (1360-1389).
Hudavendigdr (cit. Hudavendighiar), impArat, monarh, suveran; supranume dat sultanului Murad I i, dup5, el, altor sultani otomani. Se apune i Hitnkr (cit. Hilnkiar).
Kiafiristan (Kdfiristan).
6 UrusFuk.
349
www.dacoromanica.ro
40
Kpriilii, el
a obligat din nou Tara Romneasc i Moldova s.' plteasca haraci. El a
adid. Giurgiu, de pe malul Dunkii, de la granita Tarii
zidit cetatea
Romaneti, din f ata Rusciukului, i a aezat aid trupe. <Urmeaz descrierea cuceririlor din Anatolia>.
Acetia <maghiarii>
loo
Ejlak. Evlia nu cunostea origines latina a rotn&nilor, despre care vorbesc numerosi
350
www.dacoromanica.ro
113
114
fluvial Don" care se vars in mare chiar ling.' cetate... <Urmeazk trecerea peste ap5. i plecarea spre Crimeea. Sfatul ghiaurilor din Azov i.
hotkrirea lor de a preda cetatea, deoarece o nou armatk turco-ttark
venea asupra lor>35.
.. In a treisprezecea zi a sosit, cu mare alai, marele serdar, vizirul
djivan-capugib4. Mehmed paa, i. a gksit Azovul evacuat. S-a ateptat
ins timp de trei zile, zicIndu-se : poate ghiaurii au facut o viclenie i. o
drkcovenie". in a patra zi s-au citit chemkri la rugkciune36 pe pAmintul
ceatii. Tot atunci, dindu-se firmane oastei valahe i moldovene, s-a
inceput, eu numele lui Allah, skparea temeliei cetAtii Azovului. in trei
zile a apkrut ap in adincari ... <Urmeaz, descrierea construirii cettii
de cktre turci>.
18
So Ulak-Bogdan. Cronicile interne nu amintesc de aceasta participare, dar exist documente turcesti care confirma partidparea ostilor rom fine.
31 Baftarda, kadtrga i halite', slut diverse feluri de corabii mari de razboi. Numele de
catarg se intilneste si in documentele romfinesti.
82 Karamarsel, un gen de corabie cu pinze.
" Bahadtr Gemray (gresit), hanul Crimeii (1638-1642).
SS Ten sau Ton.
" Dupa cronicile romanesti, predarea cetatii s-ar fi facut prin intermediul Moldovei.
" Eran.
351
www.dacoromanica.ro
122
126
127
132
. .
133
Saltuk
137
352
www.dacoromanica.ro
das" 9i este un ora 9 plcut. Aid toate sint vacufuri pentru Mehmed Buhari
Sari-Saltuk-Sultan. Timp de douazeci i unu de ani, Saltuk, artindu-se
ca un cAlugAr din neamul lui Mesia, i-a invitat pe multi ghiauri la credinta
<islamia> i a devenit un luptAtor pe calea lui Allah.
Dupil Evlia Celebi, acesta este numele craiului Dobrogei dup islamizarea sa.
57 Reis, presedinte, cipetenie ; aici in sena de capitan san stApin de corabie.
353
www.dacoromanica.ro
138
140
141
opt sute de riuri mari 0 nici. Cel mai mare dintre toate este fluviul Dun.rea, din Rumelia, in care se vars, de-a lungul cursului, pin la vrsarea
sa in Marea Neagr., apte sute de riuri. El se vars6 in Marea Neagr in
fata cettii Chilia, sub eetatea Tulcea, prin gurile Sulina, Kara-Harman,
Sf. Gheorghe59, adie prin cinci guri...
472
56 Hszsr-Ilyas. Despre aceste cinci guri ale Dunkii vezi mai jos p. 360, 446-447.
Taban i-Y assi Mehmed pa.18., mare vizir (1632-1637).
65 Sarskcsbass; sarsk, turban" ; Sarikibayi era starostele celor care se ocupau de turba-
nele sultanilor.
354
www.dacoromanica.ro
VOLUMUL III
CALATORIA NOASTRA IN EIALETUI,
OCEAKOV I INCEPUTUL CXI,A.T0RIEI NOASTRE IN RUMELIA IMPREUNA CU MELEK AILMED PASA CARE
<Se dau o serie de informatii despre cetatea Cenghe sau Hemus din Bulgaria ; se afirmA ca antul cel mare a fost
construit de craiul Dobrogei" impotriva ttarilor>.
Cet atea i orapl vechi Provadia. Primul ei intemeietor a fost Helunil,
<unul> dintre craii Dobrogei // i. este vechiul loc de reedint a stpinitorilor Dobrogei. Intreaga Bulgarie i Grecie2 se aflau sub stpinirea acestui
Helune. Hotarele ei se intindeau de la cetatea .1 de la antul mai sus aratate,
din mimtii Cenghe, 015. la Cruav6t. Tot in cronica greceascas serie ca o
I Heluni, mai jos Helune, personaj legendar.
1 Bulgaristan ve Yunanistan. Yunan, termen folosit O de arabi ; este ionian", termen
prin care sint desemnati grecii antici o grecii din Grecia, spre deosebire de Rum (din : roman),
care sint grecii bizantini.
i Yunvan.
355
www.dacoromanica.ro
303
304
305
bun"7. Mai tirziu, la 8148, Musa Celebi a cucerit acest loe cu ajutorul gaziului Mihalzade Mehmed bel ...
306
312
Mihalzade Mehmed bei sau Mihaloglu Mehmed bei, vestit comandant de o9ti din
Rumelia.
18 Urusdjuk (Uruscuk).
n 689 700.
i.
356
www.dacoromanica.ro
a numit acolo din nou crai. Potrivit recensmintului de pe vremea lui Suleiman han20, acesta este un suba0lik21, dependent de sangeacul Nicopol
313
gat, zece pepeni galbeni cost un ban22. Banul este o moned valah23, btut
din aramA i argint ; circul prin schelele i oraele de pe malul Dunarii //.
Nu are valoare in alte orae. Zece pepeni verzi, o oca de piine, o oca de 314
carne fac cite un ban, iar o oca de miere cost patru bani 0 o oca de unt
zece bani...
18 Este vorba de perioada de dupa 1402, cind oastea lui Mircea cel Batrin a inaintat
In Peninsula Balcanica, sprijinind pe Musa, unul din fiii lui Baiazid (Istoria Romtiniei, II,
p. 380).
17 Mehmed I Celebi, sultan otoman (1413-1421).
18 Rum.
11 big Este vorba de graiuri, nu de limbi diferite. Dupa cum se stie, limba romana
este o limba unitara, spre deosebire de alte limbi romanice. Unitatea limbii romane a fost
ping in ziva de azi : sti rumaneste ?, ceca ce este aproape scis romanice?, nu zice moldoveneste" (Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 229).
Tinind seama de aceasta unitate, toti carturarii din aceasta epocii vorbesc numai de
limba romaneasca., nu de o limbi moldoveanii, munteanii etc., care sint inventia unor pseudosavanti din vremea noastra. De plida, la 1643, mitropolitul Varlaam al Moldovei li spune
N. S.) de invcifatura, a.ga cum celalalt
carpi sale Carte romaneasca (nu moldoveneascii
Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, dedica la 1678 cartea sa Cheia infelesului tuturor
pravosiavnicilor crestini carii sint nascuti Intru limba noastrii rumaniasca." (I. Bianu, Bibliografia romaneasca veche, I. p. 218). in aceasta problema vezi mai nou : D. Macrea, Unitatea
limbii romane (Romania literara", 22 oct. 1970, p. 10) ; Gh. Bulgar, De la unitatea de Umbel
fi cultura la unitatea politica a romanilor (Analele 'Univ. Bucuresti", Limb& l literatura ro-
mana, 18, 1969, nr. 1, p. 7-12) ; Pet ru Neiesc u, Cu privire la repartifia dialectala
a dacoromanei, in Actele celui de al XII-lea Congres I nternalional de lingvistica
fi filologie
11 Eflak sikkesi.
357
www.dacoromanica.ro
verde, fiind zidita din blocuri mici de piatra alba. De jur imprejur are
o mie de pasi. in ea se afla geamia sultanului Celebi Mehmed han, un dizdar, trei sute de ostasi i meterhanea30, un depozit de munitii, precum
cincizeci de tunuri imparatesti, mici i mari. In partea de r.'sarit se afla
o poarta de fier. antul din jurul ei este plin cu apa de Dunare, iar in fata
portii se gaseste un pod cu arcuri, ce se lag in jos si se ridica. in jurul orasu-
luin din afara <cettii> se afla un sant pentru tabara. In fata porjii, mai
are un chiosc32 de scindura care serveste ca loe de popas pentru cei care
vin sau pleaca. Pe malul Dunrii e un port mare. in prezent, ostasii33
capudanu134 i primesc soldele de la defterdarul de Dunare.
26 3 aprilie 1413
22 martie 1414. In realitate, cetatea a fost construita de Mircea ce! Bittrin inainte de 1417, cind a fost cuceritA de turci. Vez! N. Stoicese u, Biblio-
27 Kaza.
et X V I I-e siicles, in Recueils de la Societ Jean Bodin", VII, 1955, pp. 289-311.
22 Kasr, palat, chiose.
Nefer, ostas, om, persoana.
26 K apudan, aici in sens de comandant al unei cetati portuare.
artilli4
26 H amam.
358
www.dacoromanica.ro
torii de aici sint foarte instariti. Printre altii, Hasan aga din Giurgiu39
315
Scribul Amani Celebi din Rusciuk a arAtat data mortii sale cu versul :
A murit steaua polarA a Giurgiului"49. El este inmormintat in interiorul
cetAtii Giurgiu...
Descrierea cetdii iftov46
Cind gaziul Hudavendighiar" a inceput s cucerease Rumelia, hat,
42 Yorga at.
43 Uryan, gol, nud, imbrAcat sArAcAcios, sArman.
44 Mesnevi, sistem de versificatie in literatura turco-islamicA, in care rimele sint perechi.
30 noiem42 DupA calculul zis ebdjed" rezultA anul Hegirei 927 H. = 12 dec. 1520
brie 1521.
359
www.dacoromanica.ro
316
317
319
vreo mie de dughene"( !). Apoi se arata.>: Raiaua sa este formata din
citaki51, valahi, moldoveni i. bulgari. Locuitorii de aici vorbesc bine limbile
valaha i. bulgara . . .
321
322
Dunkea, i. chid se revarsa i. cind nu se revarsa, trece prin fata Rusciukului, Silistrei i. a Isaccei, fara a se bifurca. Aceasta este // Dunarea mare52.
i orae.
Curgind spre rasarit pe o distanta de o sut aptesprezece popasuri,
se varsa in Marea Neagra prin cinci brate. Primul dintre acestea se varsa
in Marea Neagra prin bratul cetatii Chilia, ce se afla in Tara Romneasc5.56,
51
itala, nume dat de autor locuitorilor din Dobrogea in general; termenul se intilneste
adesea cind este vorba despre acesti locuitori.
53 Ana-Tuna : Dunrea-Mam". Pentru comparatie vezi si descrierea DunArii fficua
la 1648 in Cronici turcefti, II, pp. 109-110.
53 Alman.
54 Bedj (Bec).
59 Ishakdji (Ishakci).
3 Rusdjuk.
i Budin.
82 Salane.
63 Tula.
64 His sr-Ilyas.
sint act= niste girle care nu mai ajung la mare ; DunavAtul aduce spa din Dunare in lacul
Razelm (vezi : G r. Antip a, Cfteva probleme ftiinfifice fi economice privitoare la Delta Dundrii,
.360
www.dacoromanica.ro
Corniile mari se leag5. i ierneazA aid ; cind sint prea multe, corabiile incArcate nu pot intra "1 iei. Iat aa se vars Dunrea in Marea Neagrl
Pin aici am artat, unul cite unul, riurile din dreapta Dunrii
in Analele Acad. Rom., Mem. Sect. stiintifice", t. XXXVI, 1913-1914, pp. 86-87;
A L P. Arbor e, Cotul Bugeacului. O incercare de reconstituire istoricd a unui finut de hotar
dobrogean, In Analele Dobrogei", II, 1921, nr. 3, pp. 334-336; M. Iones c u-D o br oge an u, Formarea Deltei Dundrii i configurafia ei veche, Bucuresti, 1927; A. C. Banu, 14.
Rudescu, Delta Dundrii, Bucurest, 1965.
67 Egri, Eger, Erlau.
68 gii Sahan Samur; expresia nu are sena; 11 inseamn1 pestrit" ; sahan farfurie",
.5 Dirava.
361
www.dacoromanica.ro
325
Riul Buz5.02 vine tot din Ardeal i, trecind prin oraul Buz.u, se vars:
tuia este Moldova. Acest riu mic formeazA hotarul i. apoi se vars. in Dunre". Riul Putna87, venind din muntii Besahova", curge spre sud i se
vars in Dunre88.
Riul Siret se formeaz. in Ardeal i in tara leeascd, iar in tinutul
Moldovei poate fi trecut cu corabia ; se vars6 in Dunre, in apropierea cettii Galati. Riul Birlad se vars.' in Siret, iar riul Scinteia100, la rindul lui, se
82 Greu de identificat ; riul care se varsa litiga Orova este Cerna, care izvorate de sub
muntii Retezat, de unde izvorate l Jiul, care, insa, nu ajunge la Orova.
larasa (Yarasa), poate muntii Fagaraului sau poate Brasa, Braov.
" Orfat.
83 Ormana, probabil Teleorman, dar acesta nu vine din Transilvania.
86 Lavaho.
9 In loe de Siret.
362
www.dacoromanica.ro
vars. in Birlad. Riul Trotus101 e desprtit de riul Birlad. Marele riu Prut
vine din vilaietul cizcesc si poate fi trecut cu corabia in fata Tutoreiloa.
Cind se vars, in DunAre, la granita Moldovei, Dunrea devine un
fluviu cit marea. Aici se ajunge la hotarul Moldovei si se sfirsesc riurile ce
se vars. in Dunre. in felul acesta, in Dunke se vars vreo saizeci i sase
de riuri, din dreapta si din stinga103. Cu voia lui Allah, aceste riuri vor fi
descrise unul cite unul la locul potrivit, impreun cu cettile i orasele pe
care le intilnesc, araindu-se totodat in mod amnuntit si local de mide
izvorste fiecare si unde se vars, precum si gustul apelor lor.
<Evlia Celebi aminteste c de dou ori a cltorit de-a lungul Dunsrii.
El mai arat.' c a fost trimis de Melek-Ahmed pasa la Istanbul ca s duc
scrisori sotiei sale Kaya-Sultan.>
Cind i-am povestit c pasa, trecind in prtile Trii Romnesti i Moldovei, a luat plocoane .1 cind i-am explicat felul cum face dreptate, ea a fost
327
Siavus pasa ne va scoate din nou din postal nostru de la Silistra"108. intr-a-
devr, asa s-a i intimplat, filiada'. Siavus pasa ne scotea din toate posturile. Pentru servid-al acesta <fostul> mare vizir"7 mi-a d.ruit umilului
de mine voievodalicul" Babadagului // si contravaloarea zaherelei.
in 329
ziva aceea am plecat de la Rusciuk la Silistra.
Plecarea noastra- de la Rusciuk la Silistra
Mai mntli, mergind de-a lungul Dunrii, spre rlsrit,r am ajuns in satW
Ilhanlar"9, care se afl in tinutul Rusciukului. Tinuturile. acestea, denumite
101
Trota.
108 9ucora (cu , rom. ciu sau cio), caci limbo, turca nu are sunetul si litera f. Despre
Prut vezi ibidern, p. 65.
108 Mai sus Evlia spunea c Dunarea primeste 700 de afluentil Poste fi si greseala editorului.
104 Sikke, moneda, ban".
100 Siavus pasa a fost prima oarti. mare vizir in sept.-noiembrie 1651.
100 Aceasta inseamnit ca. Melek-Ahmed pasa se temea de razbunarea. lui Siavus pasa.
107 Sahib-i Devlet. Zste vorba de Melek-Ahmed pasa.
104 Voyvodahk,
unitate administrativ otoman in cadrul provinciilor numite sangeacuri.
363
www.dacoromanica.ro
33
cetti de nenorociri
Potrivit legilor lui Suleiman hauls', Silistra este oraul de reedint
al eialetului Oceakov. N-are ins defterdar de vistierie122, defterdar de timaruri, intendent de condici, chehaia de condid, chehaia de ceaui, intendent de ceau0 i nici diac de ceau0, deoarece a fost despktit mai tirziu
de Rumelia i transformat in eialet.
110 Despre aceasta regiune vezi S. Mehedinti, Deliormanul, o verig4 mire Carpaji
fi farmUl Mari Negre, in Analele Dobrogei", XIX, 1938, vol. II, pp. 226-239 si T. $ o -
14 nov. 1651.
364
www.dacoromanica.ro
Eialetul acesta are opt sangeacuri : mai intii sangeacul128 Nicopol, sangeacul Kirkkilise, sangeacul Vize, sangeacul Tighinal23biB, sangeacul Cetatea
119 Rurni, de Rumelia" sau grecesti". Cffrele date de Evlia nu slut prea exacte ;
Tara Romineasca platea 130 000 de talen, lar Moldova 75 000 (ibidem, pp. 14-15).
"9 Barnet sau hszmet, slujba, serviciu, obligatie ; aid in sens de haraci sau tribut.
29 Adica, feude date in posesiunea unor slujbasi otomani.
Despre aceasta obligatie de a da salahori pentru oastea otomana vezi N. St oicesc u,
Curteni i slujitori, pp. 309-310.
139 Azi Medgidia, jud. Constants.
tnonografie asupra cetdf ii Dristorul-Silistra, Bucuresti, 1913, care cuprinde pntine stiri pentru
secolul al XVII-lea.
365
www.dacoromanica.ro
unui arcl". Capetele curbate slut indreptate spre malul Dunkii. La aceste
capete se afl.' dou. cetti trainice indreptate spre Dunre ; o parte din ele
332
zidit din pietre mari i rezistente, avind totodat un sant, tot curbat,
larg, vast si adinc. Apa Dunrii curge mereu prin sant, intrind prin partea
de apus si iesind prin partea de rskit. Are unsprezece turnuri trainice, cu
cinci sute de creneluri i cu guri asezate pe dou nivele. De asemenea, are
cloud porti, dintre care una se afl spre apus, pe malul Dunrii, i este mica
fiindc este poarta dinspre ap.; st, mai mult inchis. De aici se coboara
De jur imprejur cetatea mkoar. 770 de pasi de marinar, ceea ce, dup
pasii obisnuiti, fac o mie de pasi. Este o cetate pl'Acut.'
si multi ostasi
tunari. Mari i mid, slut bac patruzeci de tunuri sahi i darbzenuri.'"
colombornel", precum i tunuri de saici i tunuri de imprstiere ; nu are
www.dacoromanica.ro
ingheap, ii cuprinde teama, intrucit aici este serhat, iar in partea cealalt
a Dunrii se afl tara ghiaurilor valahi.142.
Ghelurile Dundrii. Dup ce se rupe ghiata Dunkii, se lag. linite i
siguranta ; cind ins. Dunrea, tirind sloiurile de ghiard tocmai din Germania,
le ingrmdete ling zidurile ceatii, dei ele skit inalte de optzeci de brate,
Datorit Dunrii, acest ora este foarte indestulat, fiinde din prtile
valahe .1 moldovene de ling5. Dunre, precum .1 din alte sate i tinuturi,
se aduc lemne, stilpi mari, alimente .1 buturi, cu mii de s..nii trase de bivoli,
pe ghiat. Aezindu-i corturile pe Dunrea inghetat, multe mii de oameni
destoinici din Silistra petrec in ele cu mincaruri i. cu buturi. Meterhanelele sint puse s cinte, iar toti tinerii se dan pe ghiat, oferind un spectacol
uimitor. Unii se dau cu papucii, altii au in picioare galenti iar in miini bastoane i. merg astfel de la un ora la altul cu iuteala fulgerului. in cazul
cind in acest anotimp cade i. srbdtoarea Bairamului, atunci se aaza
i leagne mari, in care se dau toti indrgostitii .1 petrec, deoarece Dunrea
inghear de ase-apte palme. Stim, de asemenea, c in anii cind gerul a
fost mai cumplit, a inghetat i de zece palme, iar fluvial a devenit un fel
367
www.dacoromanica.ro
cu trecerea la islamism. and merg pe ghiat dutind, multi iau din fug
moneda de pe ghiat si trec mai departe, iar multi altii, mergind cu iuteala fulgerului, i ridica un picior si danseaz.' ca un mevlevi145, care se invirteste In juru-i, incit nu li se vAd fetele, i totusi merg f.r s-si piarda echiCind se dan pe ghiat, unii sar deodat peste un om ce st culcat
In calea lor, frg s.-0 piard. echilibrul. Unii merg cintind din vioar ;
trag cu pusca, iar unii fumeaz si se dau pe ghiat in grupuri de cite doi-trei
si In acelasi timp, vorbesc. Multi altii se adunA in grupuri marl 0, aducind pOmint i asezindu-1 pe ghiaf, fac focuri si frig oi i vaci intregi
apoi se ospteazs i petrec.
dou bueti de oase de vit si, cu bdtul in minA, merg pe ghiata cristalinA
ca briliantul, parcurgind intr-o zi distanta de cind-sase popasuri.
Daca am descrie asa cum am vzut toate calitatile voinicilor ce se
butarilor,Thl mahalaua
Haradji.
anako.
iss Zartko9, crisnic, tircovnic, la bisericile cretine ortodoire. Dar e vorba de pored&
368
www.dacoromanica.ro
de jur imprejurul acestui inane ora s-a sapat un ant; se spune c aid se
afla o cetate umpluta cu pamint. Se vad i azi, in unele locuri, turnurile
de pmint i locurile unde erau podurile de trecere. Se vede chiar i locul
calor apte porti ale podurilor. Poarta dinspre 15.cau1 de rugaciune privete
insa spre apus, iar poarta denumita Mustafadjik este indreptata tot spre
apus. Poarta zisa Eflatar se deschide spre miazazi, iar poarta Dunarii dadea
spre sud. II Poarta Istanbulului era spre rasarit .1 tot in partea aceasta
se deschideau i Poarta Dave", precum i poarta dinspre Daragag. Urmele
ion se mai cunosc inca .1 sint locuri de trecere pentru oameni mari .1 pentru
cei din popor. De jur imprejur, acest ora" are o intindere de 10 060 pai
repezi. Partea din afara antului cuprinde vai .1 lunci cu iarba. In fiecare
zi, spre seara, pe aceste pajiti se aduna oamenii i ii petrec timpul cu f elurite distractii.
Geamii/e166. in partea de sud a Dunarii se afla geamia denumita
Divanhane, loc pentru adunare.
Gsy/man.
13 dec. 1651.
1" Varos.
1" !/1 1636 existan Ia Silistra 7 moschei (Cellatori, v, p. 123) ; la 1648 erau doar 5 moschei
(Cronici turcefti, II, p. 112).
369
www.dacoromanica.ro
336
tari"2...
337
Are trei bdi publice, dintre care una este cea de ling seraiul pasei,
zisd Baia lui Iskender pasa, avind o constructie build s'i un aspect foarte
pldcut. Baia de la geamia Kursunlu este construita de care albanezill Sinan
pap._ /Vail de acestea, mai sint patruzeci s'i opt de WI de case. in interio-
US Minber, loe limit, cu trepte, de unde se sine predica in timpul slujbei de vineri
In moschei
tea Mihrab, un fel de altar la moschei; nisa spre Mecca.
170 Mahfil, loc in moschei pentru femei sau pentru sultani.
171 Sinan pass a fost de cinci ori mare vizir (1580-82, 1588-90, 1593-95, 1595
VIXL 1595-96) ; este cel care a condus expedifia impotriva lui Mihail Viteazul, in 1595.
171 Haradjgilzar (haracgazar). Datele istorice nu sint exacte.
175 Etnit2.
370
www.dacoromanica.ro
in cele dou prti ale unei strzi principale se afl o sut de prvalii
frumoase, toate fiind acoperite cu olane ro5ii ca rubinul.
Descrierea bazarului felarilor1.74. Este pomana lui Melek-Ahmed pava.
Reprezint. un bazar frumos, avind il la cele dota capete porti prevzute
cu lanturi.
Pe ambele 1)k-ti ale unei strzi principale sint aezate optzeci de pravalii
de 9elzie, toate acoperite cu olane i formeaz un tirg curat i frumos impodobit. Dat fiind c aici iarna e asprd, se &ese, de asemenea, i multi
Sint i. parfumerii frumoase.
Calitayile mefteugarilor. Giuvaiergiii fac ei i. harnaamente impodobite 9i sageti frumoase cu inft4are de pasare. Sint i foarte multe bazaruri
pl.cut este siropul de miere, dar e foarte zaharos. Braga ce se face din meiul
alb servete de purgativ. Multi dintre sraci pun bucti de piine in braga
i,
ii uit de griji. De asemenea, se fac struguri zemoi.
viinele, ca i. cireele, ce se produc aici, sint renumite. Oamenii de aici
sint de statur mijlocie, sinAtoi la corp, darnici la mida' i. veseli.
se imbrac cu tesauri alese i. cu stofe simple. Majoritatea populatiei o
formeaz negustorii din Tara Romneasc. i din Moldova. Sxacii cu stare
mijlocie poart blnuri, cptuite pe dinafard cu pinze de diferite culori,
lar pe cap poart cciuli tlt.reti.
Cetele ostaesti de aici cl.resc, ca i. tatarii, pe cai cu ea, iau parte
la expeditiile Utarilor 9i. sint neamuri ttreti.
de acetia, mai sint
neamurile dobrogene. Sint neam de citaki180, nscuti <din amestecul>
ttarilor, al bulgarilor, valahilor 9i. moldovenilor. La inceput, ei au descins
Afarg
.1
174
Saradjhane.
175 Avrupa.
175
Kimrdjih (hsnrcth), cret" sau r5sucit", oi cu lina creatA sau cu coarne rAsucite ;
oi de Rumelia.
177
179
371
www.dacoromanica.ro
338
339
din oastea lui Suleiman paam, fiul gaziului Orhan182. Dup aceea, hanul
Baiazid Ildirim a colonizat aceste locuri cu fdtari. Marnele lor fiind
roaice, valahe i moldovence, ei au devenit pe urm'. citakii83. Descrierea
detaliat. a limbii vorbite de aceti citaki se va face, cu ajutorul lui Allah,
In partea privitoare la vilaietul Dobrogea. Femeile lor au capul lat i poara
feregeal" din stof. de diferite feluri i cu alb. Ele gilt foarte cinstite
foarte bine educate. Toti locuitorii de aici sint de ritul sunnit' i i indeplinesc continuu slujbele religioase.
Fiind un ora j bogat, ei arat mult respect fata de musafiri i, poftindu-i,
Ii ospteaz. Sint foarte multi oameni blmnzi, drepti, cumsecade i prieteno0.
Clima. Fiind aezat la mijlocul celei de-a cincea zone climaterice, ier-
nile de aici sint cumplite. Cu toate acestea, toti locuitorii sint gnato0...
nap Tn realitate locuitorii Dobrogei erau in mare parte romani, dup& cum o dovedesc
stirile strinse de C. C. Giurescu. 5titi despre populafia romaneasca a Dobrogei in harli medievale
fi moderne. Muzeul regional de arheologie Dobrogea, Buc., 1966. Aceasta nu exclude, se Intelege, o oarecare influent& a minoritittli bulgare asupra unor mici colectivitati romiLuesti,
influent& exercitat& mai puternic, i invers, de romni asupra bulgarilor, In timpul convietui-
rii lor pe aceste meleaguri. Vezi Virgil Nestor esc u, Cuvinte romtineti in limba bulgur&
in Studii de slavistica, II, Buc., 1971, pp. 141-146 si in Studii si cerc. lingvistice", 17, 1972,
tar. 2, p. 264-277) ; Ion Mol se, Toponimice bulgareti de origina romdna (Studii
122 Insula unde se prepara pastrama in cantititi mari, dup& cum descrie autorul.
1.7 Rum, aici in sens de Anatolia.
184 Arab.
ISO Frenkistan.
372
www.dacoromanica.ro
seul scos din vite, care apoi se amesteed cu unt. In alt parte, se fac luminri
Mai intii, el pune s'a" se taie, din pdurile de la Galati, din tara Moldovei,
acetia ii infig in apa Dunrii, incepind de la cele dou maluri spre mijloc,
0 las loe doar pentru trecerea unui sing-ur pete ... Apoi impletese intre
ace9ti stilpi nuiele, ineepind din fundul apei 0 pin. sus ; impletiturile se
vd deasupra apei. Apoi las o gaur, pe care o inehid cu o u" acut tot
din impletituri. Pentru trecerea corniilor, care vin din sus si din jos, des-
R. Kahane o A. Tietze, The lingua franca in the Levant. Turkish Nautical Terms
of Italian and Greek Origin, Urbana, 1958, pp. 477-481. Vezi descrierea unei asemenea insta-
424.
1" Kalemiye.
1" Zira.
1" Ton (Don), in loc de Tuna, Dunire. Pentru comparatie vezi descrierea talianurilor
de /a Chilla in vol. V, p. 222 si urm. (Seyahat-name).
373
www.dacoromanica.ro
340
noroc, toat cantitatea de pete prins in ziva aceea i revine papi. De aceea,
paplele i incearc aici norocul. Dac se prinde un pete mare, socot aceasta
Cu voia lui Allah, spre norocul lui Melek-Ahmed pap., au c.zut in plas&
aptezeci de moruni mari, numiti muteferrikal, incit unii oameni de bunk'
credint au spus cu uimire : De patruzeci sau de cincizeci de ani nu am mai
vzut s iask ca asfzi, deodat, aptezed de moruni de narimea aceasta".
Pe cei apte mii de peti, mari i mici, ce au fost prin0 in ziva aceea, spre
norocul sAu, pap i-a vindut tot intendentului, cu unsprezece pungi, i i-a
fiecare are o lungime de opt-nou arini... Din burta fiecruia se scot cite
cinci ping la zece cintare96 de icre. Aceste icre se pun in butoaie de miere
0 se skreazk
pungi , dup ce Ii pun pe mAlcelarii de pete s.' le scoat icrele i cleiul alb,
zis dei de pete, Ii greaza
duc, cu harabalele i Cu corbille, in tara lepasc6, ruseasal", spre Don, in tinutul Kirghizieilos, in Danemarca i pin
Fiecare pare di este un balaur. Din burtile lor nu iese nici o murdarie sau
342 putreziciune... Petii acetia deosebiti sint prin0 in faja Silistrei.
Unii dintre intendenti stau pe Dunke timp de opt luni i citigk dar
multi altii dau faliment, fiinda aceasta este o bogAtie care atirn de noroc.
Supu0i din cele patruzed-cincizeci de cetti de pe malul Dunrii, precum
cei de la Chilia, Cetatea A1135. 0 osta0i din cele cinci cetti ale Oceakovului
199 Ktrktz.
199 Frenkistan.
www.dacoromanica.ro
scris chiar ea un deliu203 al lui Nasuh pasazade Husein pasa, fiind ametit
cu must de miere in maidanul din fundul bazarului, cind a dat pinteni calului sau, acesta s-a scufundat in noroi pina la urechi i s-au inecat in Dunare,
ducindu-se cu noroi cu tot. Zece oameni n-au putut sa-1 salveze pe un nebun.
Tot in registre se afla scris ca, pe cind Kodja-Kenan pasa era valiu, acesta
a pus s se transporte din oras in Dunre optzeci isapte de mii de butoaie
cu noroi.
Pina la urma, efendiul nostru, Melek-Ahmed pasa, a cheltuit din averea
sa doudzeci de pungi, construind hanul mai sus pomenit, bazarul de 6.204,
sute de pravalii si o cafenea mare cu etaj
caldarim de piatra... De
atunci a inceput sa se faca in orasul Silistra caldarimul, care este o bine-
oameni.
Morile de fie Duncire ale Silistrei. Pe dealurile20 i pe vaile de la Silistra
sint multe mori de apa ; insa ca morile de faina de pe Dunare nu exist altele
cu cele de tranzit de pe Dunare i sint prinse intre ele cu ajutorul unor grinzi
mari. intre aceste dou corbii se afl niste cutii200, f acute din scinduri
groase, late de vreo zece arini, i din lemne asezate perpendicular. Aceste
cutii sint puse in legatura cu niste roti dintate, asezate in corabia cea mare.
In interiorul rotii celei mari se afla o piatra mare, care poate fi trash.' abia
cu trei perechi de bivoli. Aceste mori, functionind ziva i noaptea, produc
Fil mahmuds. Exagerare evident& (figura de stil).
SOS Deli, nebun", aid in sens de bray" ; deliii formau si o categorie de oaste otomana;
375
www.dacoromanica.ro
343
oameni cu familiile lor. Fiecare din ele este acoperit cu scinduri, ca hanurile.
inuntrul lor se afl mai multe inaperi si buctrie ; au ferestre i cosuri.
Multe din ele au si cuptoare, unde se coace piine i placint4208. Aceste mori
sint asezate in dreptul cettii. Silistra si fiecare isi are locul fixat cu semne ;
se impleteste o funie groas, cit corpul omului, avind o lungime de cinci344 zeci-saizeci de arsini. Dup aceea II corgbiile cu moar se deplaseaz5. pe
Dunkre, iar cind sint aduse pe locul apartinind stpinului morii, cosul plin
cu piata e lasat in ap si, in felul acesta, moara este fixat pe locul acela,
deoarece un capt al funiei rmine legat de cos, in timp ce capaul cellalt
e legat de corabie. Cind se apropie iarna i incep s curg sloiuri de ghiat
pe Dunre, se taie funja aceasta a morii si fiecare moar este dus i pstratk
la adpost.
La sosirea primverii incepe din nou metesugul. Acestea sint niste
mori uimitoare i fiecare aduce anual un venit de cinci pungi, incit sint mai
avantajoase decit un zeamet independent. Pe scurt, cistigurile si veniturile
aianilor din Silistra provin, in cea mai mare parte, de la aceste mori...
<Mai departe se descriu locurile de vizitat din Silistra ; se vorbeste
apoi de primirea unei porunci de la Poartk, adresat vizirului Melek-Ahmed
pasa, aflat in acel oras.>
345
376
www.dacoromanica.ro
a construit pentru bazar, pe strada principaa, vreo sut de prvllii frumoase, care au facut faima acestui oras. in cele dota capete ale lor se gasesc
porti. Ele sint construite din piatr si au acoperisuri de olane. Allah s-1
asigure de faim pe veci !
911 Renkler (?) inseamnel Culori"; neidentificat.
118 Alaybey, beinl (seful) unui alai"; Alay, odinioara batalion sau escadron, din veacul
trecut este un regiment.
SU Hadjioglu Bagan i (Hactoglu Bazars).
319 ildfrimsade, fiul lui <Baiazid> Fulgerul (YsIdtrtm).
216 Kethuda yeti.
311 Muhtesib, socotitor, are si sensul de sef de politie" ; era insArcinat l Cu stringerea
dArilor.
sio Nakib ai-efraf, demnitate importanta in ierarhia islamicl; lui i se preda steagul
In luptg.
919 S-ar putea sg fie si gresa16, in loc de nu fac fructe din pricina iernii grele".
377
www.dacoromanica.ro
346
in apropierea bazarului, el a construit o baie public de toat frumusetea. Acest ora era vestit prin lipsa de ap5.. Toat populatia era nevoit
s se serveasc6 de puturile cu ap &Aide. Chiar selafl scris in registre faptul
ieniceri si spahii, dar nu are invtati. Cei de stare mijlocie poart banuri
din piei de miel, captuite cu bogasiu, iar pe cap pun ckiuli i merg cu
in expeditie, deoarece locuitorii din Dobrogea sint oameni voinici, curajosi si renumiti. Ei cistig4 indeletnicindu-se cu negotul i cu luptele
sfinte. Dintre alimentele si lAuturile acestui oras, sint renumite plinea albA
.1 siropul de miere...
Ruznamegiu (Ruznameci), jurnalier", slujba instacinat cu tinerea evidentei
a veniturilor l cheltuielilor sau altor evenimente.
na Taglars ve deft-i mahunlars.
6 apr. 1674.
223 18 apr. 1673
378
www.dacoromanica.ro
Dintre meteugurile lor, nu exista in cele patru colturi ale Iumii tolbe
cu fir de aur ca aici, lucrate cu fire de aur, presate pe marochin. Punind s'A
le fasoneze cu sidef <in valoare> de o suta de gurui, aianii le trimit in dar
la Istanbul.
in mijlocul oraului se ella un maidan intins. O data pe saptamin,
mii de oameni din satele i tirgurile din imprejurimi se adun aici i ii
prezinta marfurile lor i, astf el, fac vinz'ri i cumparri. Raialelor din acest
ora li se spune citaki de Dobrogea. Usind la o parte limba, ei sint oameni
de o iscusint. uimitoare.
De aici, mergind tot spre rasarit, am ajuns in satul Kodoman224. Este
un sat de musulmani, format din trei sute de case .1 o cas de oaspeti.
nd bogataul Kodoman aga a dat un mare ospat in cinstea paei, i-a
352
tajoasa decit un zeamet. Multe din ele apartin lui Husein paa, din familia
110 Duna Degirmenleri. Despre aceste mori Evlia mai vorbeqte in vol. V, p. 83.
121 Mundjiki (Mumciki), in alte prti Indjili, poste Muncil atare Balde qi Varna).
379
www.dacoromanica.ro
353
Printre lazi circul si o glum, in sensul c, clack' cineva nu are posibilitatea s se dud. la Kaaba239, ei Ii spun : Bre, ignorantu/e, du-te la Mangalia,
la judecAtorie n-ai loe de pricinile dintre lazi i evrei. In acest oras, Mangalia,
dacs un laz d o palm unui evreu, e sigtu- c cel care a lovit e pedepsit
conform
eriatului.
221 Sultantm.
380
www.dacoromanica.ro
mari cit muntii. in prezent, corabffle care pot sa stea acolo acosteaza
numai la adapostul acestor temelii de la tarm. Ins cofbierii neascultatori
desdrcind mereu pietre in port, acesta s-a umplut, incit nu mai exista
siguranta. In cazul cind capudan pasa ar veni cu flota imperiala i ar
curata portul i nu s-ar mai arunca alte lucruri in el i dad s-ar aplica amenzi
celor care arund asemenea lucruri, atunci portul si-ar gsi linistea. Allah
sa inlesneasca curatirea lui, cad e un port dintre cele mai necesare.
Acest oras are pretutindeni vii i gradini frumoase. Linga gradinile
din partea de apus se gi un mic lacas de vizitat, denumit Maharrem-Baba.
140
moscheia din Mangalia vezi N. Iorg a, Moschei pe ptimfraul romdnesc, in
Buletinul Com. mon. istorice", XXII, 1929, p. 187 i H. St Anesc u, Monuments d'art
turc en Dobroudja, in Studia et acta Orientalia", II, 1961, pp. 184-187.
ezan-ul.
2" Bezestan sau bedestan, denumirea pArtii centrale a orasului ande se vindeau obiecte
de valoare.
147 Este vorba de vechiul port Callatis, abandonat in secolul al VII-lea. Urme din vechea
fundatie a portului au fost remarcate si de alti cAlAtori. Vezi C. Pr e d a, Callatis, ed. a II-a,
Bucuresti, 1968, pp. 11, 25. Despre ruinele portului antic si medieval de la Mangalia vezi
V. Cosm a, Prospectari arheologice submarine (Buletinul Monumentelor istorice", 1973,
nr, 1, pp. 32-34), uncle se reproduce i o schiti a vestigiilor portului.
381
www.dacoromanica.ro
Avind mulpi pomi crescuti <in jur>, dui:a amiezile, toti bltrinii si. tinerii
isi petrec timpul ling6 acest 15.cas incinttor.
De aici am plecat spre miaz5.noapte si. am ajuns in satul Ghiuvenlia248,
unde, intr-adevr, afinele cresc cit prunele. Fiind un sat de musulmani,
cu o sut de familii si o geamie, este un zeamet, dar, fiind in interiorul
Dobrogei, e lipsit de ap. Apa se scoate cu caii din puturi adinci de optzeci
de brate249 ;
Aceste teritorii fiind chiar in centrul Dobrogei, aici sint citaki ri,
dar pentru oaspeti ei au piine destul si dimineata si seara. Cind pleac
musafirii dintr-o familie, ii. insotesc 40-50 de clreti de-ai lor. Usile lor
sint deschise ; nu exist Yok"250 pentru oaspeti, deoarece e un tinut bogat.
Datorit faptului c ei au tot respectul fat de oaspeti, Allah le a <produse>
din belsug s'i o chil de smint produce 50-60 de chile ; de aceea, locuitorii
nu refuz s dea in mod regulat dijma imprteasc datorat zaimilor, dar
sint nitel invinuiti si blamati pentru ea' sint dobrogeni2". Am insemnat aici
242 Prin limb& dobrogeanii" se intelege aici dialectul sau graiul vorbit de o parte a
populatiei Dobrogei.
labia Despre imprejurkile in care a fost cucerit Dobrogea la 1420, cind se afla in stilpinirea Tkii Romkiesti, vezi studiul publicat de Anca Ghi at 1, Condifiile instaurarii
dominaliei otomane in Dobrogea, in Studii istorice sud-est europene, I, Bucuresti, 1974, pp.
43-127.
248 Despre asezarea atarilor in Dobrogea vezi Al. P. Arbor e, Contribufiuni la studial
asezarilor tatarilor si turcilor in Dobrogea, in Arhiva Dobrogei", II, 1919, pp. 203-251,
uncle se c1 s't o !IAA a localitkilor dobrogene
uneie amintite si de Evlia Celebi. Vezi
s'iMustafa A. Mehmet, Aspecte din istoria Dobrogei sub dominafia otomana in veacurile
XIVXVII (Marturiile calatorului Evlia Celebi), in Studii", 1965, nr. 5, pp. 1102-1103
si 1115.
2" Taife, cuvint intrat sub forma taifa" in limbs roman din secolul al XVIII-lea.
"2 Vezi J. Hammer, Sprachprobe der Talaren von Dobroudscha aus Ewlia's Reisebeschreibung, in Fundgruben des Orients-Mines", V, Viena, 1816, p. 84.
382
www.dacoromanica.ro
= soare
pogap (Ciogaci)
Kalayik
Kavra I
Paytal
Paytalt akat I
Kofiayin
Napaytn ?
=.- cal
adapa calul!
limba ta (sau : dorinta)
=.-. ce sa lucrez ? ce sa fac?
fiica de sclava
Defke
= turban
galma
ciuma.
Mepekli
Brk
6k ( n) beni I
ateapta.-ma I
spune repede 1
foc
Aydtver I
Opak
Kityin
vatra
Opak kavra I
Keremin aydivireyim I
adu foc !
Selam ayindim255a
ziva")
= testiculele calului
=_ a rasarit luna2"
Ei utilizeaza multe din aceste cuvinte folosite cindva, acordindu-le
sens, dar numai ei le inteleg. Ei vorbesc insa i cu cuvinte binecunoscute
de ceilalti oameni. Cei din Dobrogea i Deliorman sint ca nite popoare
deosebite unul de altul, dar au voinid curajo0 i. viteji. Sfiritul lor sa fie
Ay dogdi
cu noroc!
256 Unele dintre aceste cuvinte, mate din limba arabit i persang, sint deformate, lar
383
www.dacoromanica.ro
pasa, cettile Caff a si Azov, genovezii au pierdut toate legAturile lor din
jurul Mrii Negre i, trecind cu invoire prin strimtoarea de la Istanbul,
s-au retras in insula Chios268, unde au ilmas pin6 la domnia lui Suleiman
han27.
De fapt cetatea e mult mai veche, fiind construit de greci i romani. Despre originea
ei vezi Radu Vulp e, Note de istorie tomttanci, in Pontica", II, 1969, pp. 149-167
i d e tu, De la Tomis la Constanfa, in Magazin istoric", 1972, nr. 6, pp. 2-8.
isabis Dupl cercetAri recente, Dobrogea nu a fost cucerit de Baiazid, ci de urtnasul
sau Mehmed I la 1420 (A ne a Ghiat , op. cit.).
262 Aceste ruine de ziduri au fost remarcate si de alti alatori (Arhiva Dobrogei",
I, 1916, p. 97).
160 Djineviz (Cineviz) ; este vorba de consulul genovez de la Caffa.
dominatia genovez& la Constants, vezi Radu Ciob an u, Aspecte ale civilizatiei portuare
din Dobrogea la sfirsitul sec. XIII si in sec. XIV, in Pontica", III, 1970, pp. 301-302.
Terkos, probabil in loe de Bergos sau Burgos, pentru Burgas (oras in R.P. Bulgaria).
164 Amasra, port la Marea Neagr5. (Anatolia, reg. Kastamonu).
256 Idem.
384
www.dacoromanica.ro
ancorat la locul numit Ceme, din fata insulei Chios, in partea dinspre
Anatolia...
Craiul <insulei> Chios, la rindul su, sdrutind pmintul in fata padiahului, s-a cinstit // cu trecerea la islamism .1 a spus : Padiahul meu, pe 360
vremea domniei strmoului tu, Ildir' im Baiazid han, cetatea Constanta,
din apropiere de Babadag, aflat in partea rumelian. a Mrii Negre, era a
craiului nostru genovez. Cind strAmoul tu a luat cu forta aceast cetate,
din miinile noastre, toti ai notri, care scpaser de sbii, au fugit la Caffa.
Atunci ei au ingropat apte chiupuri de aur i alte giuvaieruri in pragul
cettii de la liman, de ling6 cetatea Constanta. SA m.' imputerniceti pe
srmanul de mine ca s.' le scot. S-ar putea s.' vin la padiahul meu cu un
tezaur mare". indat, Suleiman han a acordat rangul de capugiba1.271 al
inaltei Curti acestei persoane, care fusese onorat cu islamul, din situatia sa
de cdpitan272 al genovezilor, i 1-a trimis in oraul Constanta cu trei sute de
supui. Aceast persoan, mergind acolo, a scos tezaurul din locul acela,
ca i. cum 1-ar fi pus cu mina sa. Afar. de apte chiupuri pline de florini,
a mai scos i multe mii de arme .1 pietre scumpe, ca rubine, safire .1 diamante, incit socoteala lor o tie doar Creatorul. Venind cu aceste avutii 0
385
www.dacoromanica.ro
361
Kara-Harman.
Descrierea ceteilii Kara-Harman. Aceasta se afl intr-un loe cu aer plcut
i productiv. Sari-Saltuk278 bei fkuse aici agricultuf cu sirmanii lui, iar
cind au treierat, i-au dat numele de Kara-Harman279.
In vechime, Kara-Harman fusese un ora i o treatoare.28 i acest
loe a fost cucerit de care Baiazid Ildirim de la genovezi281. El a ddrimat
386
www.dacoromanica.ro
riorul cettii, 1-au felicitat, iar el s-a bucurat. i acum aceast cetate este
mai vedeau ruinele cetAtii si ale orasului (Rev. arhiveior", 1967, nr. 2, p. 245).
286 Gamritk emini.
Sari Saltig et le nom de la ville de Babadaghi, in vol. Mlanges offerts a Ms. Emile Picot par
ses amis et
ses eleves,
II, Paris, 1913, pp. 1-15. Despre veneratia ce-i purtau turcii lui
387
www.dacoromanica.ro
362
363
fr ostasi292.
mazilit, eialetul Oceakov a fost acordat lui Siavus pasa, iar lui Melek-Ahmed
pasa i s-a d:ruit eialetul Rumeliei. i acum Babadagul are nevoie de cetate,
caci e o trecatoare i un oras infloritor. Acest oras are un hass i pasa.
un voievodalik294 in eialetul Oceakov. Este un loc bun, cu un venit de o suta
patru pungi. Este un cadiat insemnat298 cu rang de trei sute de aspri, dar
cinci sute de aspri au fost dati ca obol molla-lelor. Are sapte naibi de
comune.
388
www.dacoromanica.ro
gea8,
Ciucurova319,
Cail-Dere320,
296 Hergheledji (te. Hergeleci), disprut ; era ling6 Zebilul. O list asemntoare a satelor
ce urmeaz se afl i in vol. V al operei lui Evlia (vezi mai jos p. 447-450).
319 Nalbant, jud. Tulcea. Despre ruinele de sat existente aici la 1884 vezi Rev. arhivelor", 1967. nr. 2, p. 347.
311 Ktzzl-Hisar, local unde se afl. comuna Slava Rus. La 1919 se vedeau aici urme
de cetate (Arhiva Dobrogei", 1919, p. 143).
312 Kamber, azi Mihai Bravu, jud. Tulcea (vezi Rev. arhivelor", cit., p. 244).
313 Armudlz, azi Turda, jud. Tulcea.
314 Karka (Karga), jud. Tulcea.
318 Atmadja (Atmaca). Despre ruin.ele vechi vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
p. 243.
319 ukurluova, jud. Tulcea.
329 Kayalz-Dere, jud. Tulcea.
321 Eski-Baba, jud. Tulcea.
322 agatay-i Zir, neidentfficat.
323 agatay-i Bald, neidentificat.
324 Afagi Kargalzk, azi Corbu de Jos, jud. Constanta (vezi Rev. arhivelor" op. cit., p. 247).
325 Yukarz-Kargaltk, azi Corbu de Sus, jud. Constanta.
326 Afagz-Demelek, in loe de Afags-Melek, neidentificat.
327 Yukarz-Demelek, in loe de Yukarz-Melek, neidentificat.
328 Deli-Ali, poate Alifaca, azi RAzboieni, jud. Constanta, sau Alibei-chioi (Tulcea).
329 Sileli, sau
poate Uzlina, jud. Tulcea.
339 Lutfi Bey, neidentfficat.
389
www.dacoromanica.ro
1usu331, Azac11332, Arnabudli333, Hagi-Ivaz334, Cos1ugea333, Casimcea336, Caciamac837, ESki338, Koqi Bey339, Inancesme34 0, Tocsof341, Culelia342, Ghevherli343,
Chiri1ic344, Congaz345, Caugagia346, of.elul Esterul Mare347, Pazarlia348,
364
331 Kapamak, azi Caug6xeni, jud. Constants.. (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
p. 244).
338 Eski, poate Eschi-Cale de linga Isaccea, sau Eschi-Sarai.
336 Kopi Bey, poate Coc Tepe, deal in apropiere de Babadag.
340 Uzun Ine-Han, azi Pintinele, jud. Constanta.
Tarak-Sofu, Tocsof, azi Grdina, jud. Constants.. (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2,
2141
p. 249).
342
346 Karadjak (Karacak) Ky, sau Kavadjak, jud. Constanta (?)341 Ester-i Azim, fost pe locul satului ster, jud. Constanta. Vezi nota 411.
346 Pazarh, azi Tirgusor, jud. Constants,.
346 Ghirendjik (tc. Girencik), azi Mireasa, com. Tirgusor, jud. Constanta.
330 Bilal Ktplass, Bilallar, azi Dorobantu, jud. Constanta. (Vezi Rev. arhivelor", 1967,
nr. 2, p. 244).
331 Dana Hadji (Hacz), Danachioi ( ?); azi N. Billcescu, jud. Constanta.
351 Kara-Murath, azi M. Kog5Iniceanu, jud. Constanta.
333 K5stelli, azi Castel, jud. Constanta.
334 Karatay, azi Nisipari, jud. Constanta.
366 Durhanlar, Duran Bayir, Duran Yak sau Duran Tepe, deal in apropiere de Constanta,
sau Durale in apropiere de Tulcea.
U6 Hodja-Ali, azi Valea Neagr6, jud. Constanta.
361 Kara-Koyunlu, azi Isavodari, jud. Constants..
338 giktrzkoz, azi Sibioara, jud. Constanta.
35 5'eyh-Anian, azi Luminita, jud. Constanta (Vezi Rev. arhivelor", 1967, nr. 2, p. 248).
360 Apagi-Tapagaz, azi Piatra, jud. Constanta. (Vezi Arhiva Dobrogei", 1919, p. 143).
361 Yukarz-Tapagils, jud. Constanta.
362 Arnabudh, neidentificat.
363 Mustahfezan, neidentificat.
390
www.dacoromanica.ro
367 Abdul-ban, poate Abdullah, unde existau ruine de sat la 1884 (Rev. arhivelor",
1967, nr. 2, p. 243).
366 Tannverdi, jud. Constanta.
339 Kodjalak (Kocalak), jud. Constants..
379 .Aychn, fost intre Sariyurt (Sanyurt) i Inan-Ceme (Arhiva Dobrogei", 1919,
p. 143).
371 San-K 551, jud. Constanta.
382 Pentru comparatie vezi i descrierea lui Baksid, din 1641, care aprecia numarul caselor
turceti la peste 2 000, la care adauga peste 60 de case de ortodoci i 20 de case de armeni
(vol. V al colectiei, pp. 221-222). Pentru istoricul orafalui vezi I. Negoesc u, Monografia orafului Babadag, Braila, 1904.
391
www.dacoromanica.ro
Geamille383 :
U/u-Djami384, care, fiind lipit de 15casul383 lui SaltukBaba, este o ctitorie plAcut si o geamie frumoask cu neputing de-descris.
A fost crdit5 de Baiazid-Veli, cind a cucerit aceste Tinuturi. Cele patru
colturi ale ei sint asezate pe patru ziduri de piatr ; tot la cele patru colturi
se gasesc bolti de lemn ; este o geamie plin6 de strlucire, fiind acoperit
cu plumb, colorat albastru. Are dou usi laterale si una in partea de sud.
De la aceast5 us pin la mihrab, in lung i in lat, sint o suta optzeci de
picioare. Stilpii interiori ai geamiei, de la un capAt la altul, sint sculptati
393 III stare de rainft ; se aflA in partea de sud a oragului, lingA osea.
392
www.dacoromanica.ro
multe dughene gut ragazane332 s'i. in ele se vind stofe ; grit si prdvdlii de s-
geti s'i de arcuri. Are ,,opt cafenele si abdarii s'i unsprezece ldcasuri. Cele
mai bogate dintre ele si cele care au cele mai multe vacufuri sint urmdtoarele : rdcasul mdritului Saltuk-Bay Mehmed Buhari, al lui Uzun-Imam
i
altele.
orasului, podgoriile din spatele casei lui Bekir aga, pddurea lui DedeSaltuk-Sultan, bosandriile i locurile de vinat alcdtuiesc numeroase colturi
cu flori si plAcute. Din atitea pduri, nimeni nu poate sa ja nici mdcar un
lemn, deck cu invoirea ,sapinului. Toate slut vacufuri pentru curtea lui
Saltuk-Sultan. Aceste locuri skit pline de multe mii de oi si vite si cal s'i
iepe si minzi pentru mdria sa Saltuk-Sultan.
Locul de odilinci Y eni-Sale. E un loe pld'cut pentru. vindtoare de potirnichi, giste, rate si dropii. Ad se mai afrd: palatul de odihta Kavadjik( ?) ;
palatul de odihnd a lui Kenan. pasa ; un izvor de ap'd, daatoare de viaa,
copad inalti si numeroase conacuri si bucdarii.
Aerul si apa orasului Baba<dag> gut foarte bune, dar iernile de aid
skit aspre. Aianii poara in general felurite banuri. Fiind un ora imbelsugat, locuitorii fell bucuros plinea lor celor care vin i se duc. // Sint vestite
zaiafeturile de fiecare seard, organizate pe rind in noptile de iarnd. Toti
Locurile de vizitat din Babadag. Mai intii, nu este nid o indoiald c'd mdria
393 Zidjioglu, in loc de Yaztdfioglu Mehmed Bidjan (Yazicsoglu Mehmed Bican) (Cf.
Titrkiye Ansiklopedisi, Ankara, III, p. 222).
2194 Muhammediye, carte inchinatet vietii lui Mahomed, de Yazidjioglu Mehmed Bidjan
(sec. XV).
395 Mehl:fled al II-lea Cuceritorul, sultan otoman (1451-1481).
393
www.dacoromanica.ro
368
Bekta4396
tile lor.
Pe cind Kenan paga397 a fost valiu de Oceakov, el a stat c4iva ani la
Babadag pentru paza i, adunind una cite una din opera lui Yazidjizade39a
0 din alte lucrri privitoare la cucerirea hanului Tohtamig399 toate
despre viata lui Sari-Saltuk-Sultan i despre luptele sfinte pe care le-a
purtat, schimbinduli infatigarea, le-a descris pe patruzeci de pagini400.
In aga fel inch nu poate fi explicat cu graiul. Este o istorie numita SaltukNanze4" ugoark plAcut la citit, cu versuri i cu insemnAri i plink' de elocyenta. De fapt, rposatul Kenan paga fusese i caligraf. <Cartea> scrisa <cu
litere> inflorate, in forma de cuie de fierari492, care par nigte rubine. Cei
care il tagduiau pe Sari-Saltuk ? au fcut mult zarv in jurul celui pretuit
gi au pacatuit, spunind vorbe calomnioase precum cal cel cu numele Sari-
394
www.dacoromanica.ro
Mergind din Babadag spre sud, am ajuns in satul Iai1a409, iar de acolo
in satul Inan-Cqme41. Are o pdure foarte mare. De aici am pornit inainte
am ajuns in orelul Asterabad41.
separat la cancelarie, oprit a fie alcat cu piciorul" ; este vorba de imunitate feudal&
4" 5'elsir kethudass.
395
www.dacoromanica.ro
371
Aici fiind tinutul Dobrogei, se produce griu din belsug. lama este geroasa.
Apa pentru ora vine din bratu1420 Dunrii.
Mai sint : o geamie mica, dar folositoare, un han, o bade intunecoasa,
sapte scoli pentru copii,sapte depozite de apa, dou cafenele, dota pravlii
414 Kilise, biseriel cretina.
414 Kara-Murath, azi Mihail Kogglniceanu, jud. Constanta.
396
www.dacoromanica.ro
pentru Rumelia, iar cea din Anatolia pentru Anatolia, intr-atit de numeroas
este deci armata din Rumelia. Rmine ca eialeturile : Bosnia, Buda, Agria,
Timipara s fie comparate cu aceasta. Potrivit legiuirii sultanului Suleiman, sangeacurile Moreea, Silistra, Ianboli, Cetatea Alb, Vidin, Oceakov,
Tighina fceau parte din eialetul Rumelia.
Ulterior // in Marea Neagr au aparut cazacii ; de aceea Silistra cu
imprejurimile sale a fost desprtit. de Rumelia, devenind un vizirat aparte
sub denumirea de eialetul Oceakov...
<Urmeaz5. dteva tiri despre cucerirea oraului Szigetvr din Ungaria,
unde a murit Suleiman Magnificul la 1566.>
...in timpul acela .1 Pertev pap, la rindul su, a cucerit cetatea Gyula
din tara Ardealului. Inc circul in gura poporului vorba cum ea' cetatile
Gyula .1 Szigetvr au fost cucerite de cadavrul sultanului Suleiman...
411
411 BUbi2i,
jud. Constanta.
Furnadjik (Furnacsk), mai departe : Kurnadja, neidentificat.
au Ditgiindjiler (DIV:Inciter), mai departe : Diailkdji; neidentificat.
ardalas, neidentificat.
au Kasapls, sat intre Negru Vodii si Bazargic.
411 in 1526.
397
www.dacoromanica.ro
398
VOLUMUL V
75
76 sttea in cetatea Silivri4, eialetul mai sus artat fusese druit // efendiului
nostru, Melek-Ahmed paa. De aceea s-a trecut la pregtiri de drum.
<Melek-Ahmed paa a fost prezentat sultanului in legaufl cu numirea
sa in eialetul Oceakov.>
1 Iyd, termen arab indicind aici sarbnoarea de dupti luna Ramazan.
' 26 Julie 1656.
3 liare vizir intre : aprilieseptembrie 1656.
4 Silivri, oar' in partea europeanii. a Marii de Marmara, la 60 km vest de Istanbul.
398
www.dacoromanica.ro
...De aici6 am plecat din nou spre rsarit i am ajuns In locul zis
83
aceste mori e mai bun deck un zeamet. Cu adev.rat, toti aianii din vilaiet
de paale ii au morile lor de acest f el. Apa lor curge .1 vara .1 iarna.
Chid sultanul Celebi Mehmed a zidit cetatea Giurgiuluis, din dreptul Rusciukului, a pus s se arunce paie i crbuni in fluviul Dunrea ; urmele lor au
fost constatate la aceste mori Duna i Deghirmenleri in apele din Cekmedje6 84
.1 la Hisar-Pinar". De aceea apele de la aceste mori nu contenesc niciodatl. . .
Telatare despre luptele cu cazacii care asediau Varna, lupt in care a fost
rnit .1 Evlia Celebi ; prizonierii capturati au fost trimii la Istanbul.>
...Mir-Mehmed aga a venit cu hatierif la Vaina, unde paa a imbracat 88
caftanul trimis de padiah, dup care s-a citit hatieriful, la divan. In
el se spunea : ...Cele treizeci .1 ase de dci, pe care le-ai capturat acum
de la ruii nefati, s.' le utilizezi pentru repararea cetatilor Varna, Kara.Harman, Tulcea, Cetatea Alb., Oceakov, Hasanpaa .1 Kilburun".
...in perioada cind ne aflam la paza Varnei, Bazargicului .1 Mangaliei,
el (cadiul de Vaina) s-a intretinut tot timpul cu efendiul nostru MelekAhmed pava, discutind fr. team....
a MArii de Marmara.
11 De la Batova.
" Indjili (Incili), in alt4 parte Mumdjiki (Mumciki), poate Muncil (intre Balcic
Varna).
399
www.dacoromanica.ro
92
93
Acesta a fost descris mal inainte21. Aici 1-am gsit pe stpinul nostru paya
yi am avut cinstea s m intretin cu el...
<La inceputul anului 106722 soseyte vestea ca Boinuegri Mehmed paya
a fost mazilit din postul de mare vizir22 0 c in locul lui a trecut Kiiprillii
Mehmed paya.>
furia, umbla aiurea prin casa lui Ghedikoglu Diylen Mehmed aga, care era
serdarul Mangaliei, yi spunea meren: O, Allah ! 0, Allah cel care ne hraneyti I 0, cel puternic". Chid colo, in scrisoarea sosit de la Kprillii, acesta
seria astfel : Este adevrat ca am crescut impreuta cu tine, fiind educati
18 Ceairli (aytrls) ceair, vale"; neidentfficat.
18 Palamut este un soi de stejar, a arui coajii 0 ghindA sint folosite la tabiidtul pieilor.
" Kozludja (Kosluca), jud. Constanta.
28 Kuyudjuk (Kuyucuk) ; slut douii localitiiti sinonime, apropiate.
28 Regeb (Receb) Kuyusu, azi Tudor Vladimirescu, jud. Constants (Rev. arhivelor",
1967, nr. 2, p. 243).
29 Kefi-Deresi, aproape de satul Tudor Vladimirescu, la frontiers cu R.P. Bulgaria.
Azi Pruciuk-Karadjievo, reg. Tolbuhin, R.P. Bulgaria.
2 Kavlaklar, jud. Constanta.
81 Vezi mai sus p. 380-382.
22 20 oct. 1656
oct. 1657.
" La 25 sept. 1656.
400
www.dacoromanica.ro
afl sub guvernarea ta, te voi face bucti, ca exemplu pentru altii,
s-ti dau aman sau rgaz i fr s tin seama de corectitudinea ta. S." fii
cu mare bAgare de seam i s-ti pizeti eialetul i, luind cantitti indesturdtoare de zaherea din fiecare caza, potrivit firmanului imp..rtesc, s-ti
hrneti oastea"...
<Melek-Ahmed paa se mbolnvete, aprindu-i o umfatur la git.>
Atunci au fost adu0 doctori chirurgi din sate 0 orap i chiar din Ardeal,
th'inkluiasa
Tara Romneasca 0 din Moldova". De0 fiecare a incercat
simtit
din
ce in ce mai
intr-un fel, totu0 nu 1-au ajutat cu nimic i paa s-a
fugii,
pe
ap.
0 pe uscat.
f.u. Atunci multe sute de agale au apucat calea
i vocea papi se stingea, iar el se vdeta ca o albin.
spus din gura sa testamentul s.'u in fata agalelor
intr-o zi, pava
rmase, zicindu-le s.' fie inmormintat la locul de recreere zis Muharrem
Sultan" din afara oraplui Mangalia... <Rana lui Ahmed Pava a fost
operat i s-a vindecat>.
Paa a poruncit s se druiasc6 sracilor din oraul Mangalia zece
pungi. Umilul de mine, sarutindu-i mina 0 luind invoire, am plecat din
95
100
Mangalia, cu cal de menzil, impreun cu trei slujitori ai mei, in satele Sarighio123, Gherengic26, Tatlageac27
vostru...."
29 Sultanima.
a 8 dec. 1656.
401
www.dacoromanica.ro
101
102
drumuri i crri pentru ape de ploi, incit oraul Silistra a scpat astf el
Cu voia lui Allah, pe cind el s'atea in oraul Silistra i-i petrecea timpul
103
In veselii, la sfiritul lunii safer a sosit la paa un sol cu plingeri din partea
craiului Osa leeti" i cu o scrisoare in care se spunea : Craiul Ardealului,
Rkczi-oglu32, vi-a pus de gind sa vin in tara mea leeasca i s-o ocupe,
iar beii din Tara Romaneasc'33 i Moldova" i-au trimis craiului Rkczi
cite doudzeci de mii de ostai in ajutor35. Astf el, el este pe cale de a porni
impotriva mea. Vino, prea fericite vizir, in ajutorul meu". impreun cu
aceast jaiba, au sosit i darurile sale. Pava l-a trimis indaf pe sol la Poart,
impreun cu un ag de al su, ca olac, iar Kpriil Mehmed pasa a fcut
ca solul s se intilneasc cu fericitul padiah. ii Cuprinsul scrisorii sale era :
Aman, eu sint robul asculttor i supus al padiahului !" De aceea a sosit
numaidecit de la malta Poart un capugibai, numit Mustafa aga, dintre
capugibaiii inaltei Curti, cu hatierif din partea padiahului. Hatieriful
a fost citit la Divanul din Silistra. in el se spunea : Tu, care eti MelekAhmed paa, sfetnicul meu (lala), la sosirea hat4erifului meu imprdtesc,
aducator de fericire, s nu zboveti nici o clip, ci s pleci repede, in calitate de mare serdar, la expeditie in tara leeasc, impreun cu hanul t'atar,
Mehmed Ghirai36. Astf el, s porneti cu toat oastea din eialetul tu, string-ind pe toti soldatii cu berat", de la unul pina la o mie i de la o mie pin
la o sut de mii, precum i cu trupele tale de gua., echipate i pregatite
perfect, spre a veni in ajutorul craiului leesc in vederea pedepsirii afurisitului de Rkczi. Pentru aceasta a fost emis firmanul meu imprtesc
ti-am trimis o blan de samur, o sabie, un caftan, un surguci38 impkltesc,
dou'd mii de puti, din arsenalul meu imprtesc, o mie de snii, o mie de
sulite i alte arme i munitii. De asemenea, am trimis o sut de emile, o
31 loan. al II-lea Cazimir (1648-1668).
32 Gheorghe RAkczi al II-lea (1648-1660).
33 Constantin Serban (1654-1658).
34 Gheorghe Stefau (1653-1658).
36 De fapt, contingentele au fost mult mai miel, de cite 2 000 de osteni. Despre amasa
expeditie nefericit vezi
relatia lui Paul de Alep in acest volum.
26 Mehmed Ghirai al IV-lea (in a doua domnie: 1654-1666).
Stirile despre pregtirile f Acute de taari pentru expeditie erau cunoscute domnilor
TArii Rominesti i Moldovei incl din maiiunie 1657, ciad ei se asteptau s& fie atacate t&rile
romhne, in care scop luasedi mii.suri de apArare (S zil gyi S., Transsylvania et belhon
boreo-orientale, II, pp. 398-399).
32 Beratts, cu berat", adicl avind o diplom1 impArAteasa prin care li se acordau imunitiiti sau privilegii speciale.
38 Surguf.penaj", surguci.
402
www.dacoromanica.ro
sut de catiri, zece cai grasi, douazeci de odale de ieniceri, dintre cei din
oastea de Poart5.3 9, pe azapii de dreapta si de stinga, pe spahiii din cele
patru bulucuri, cu steag, precum si un cort imparkesc. Trebuie sa mergi
In ajutorul craiului lesesc cu o clip& mai devreme, intelegindu-te cu hanul
tatar".
Dup.& ce au fost citite, aceasta porunca imparateasca i scrisorile lui
Kprl Mehmed pasa, zicind : Padisahul meu a poruncit", Melek Ahmed
pasa a pus sa se scoata indata tuiul viziral, iar strigatorii au anuntat din
loe in loe ca incepe expeditia imprateasca. Au fost trimise, indata, sangeacbeilor si agalelor de orase porunci cu tugraua de serdar a pasei.
De asemenea, au fost tnirnii oameni pentru stringerea oastei. in ziva
aceea pasa si-a scos cortul la locul de adunare pentru slujba din Silistra
timp de o or a avut loc un mare alai. Pasa s-a retras in cortul s.'u, iar
a doua zi s-a tinut un mare sfat, dupa care s-a pornit din orasul Silistra...
Plecarea noastrii n rara lwascei i la expeditie impotriva craiului
Reikczi, in a douiisfirezecea zi a lunii pban din anul 10674
mergind spre miazazi, am trecut prin satele Almalu", de acolo prin Cifud
hotarul cu Dobrogea. Nu se aflA ins& pe drumul indicat de autor. gifut, gufud, este un termen
dispretuitor, pentra evrei. Poate cift (pereche), In sensul de douA. fintini".
49 Kara-Agac, sint doull sate cu acest name (Mare qi Mic), In apropiere de Kiiciik-Kaynardj a.
403
www.dacoromanica.ro
104
am venit la Ienichioi" unde am indeplinit ruga pentru skbkoarea Bai105 ramului". Pe zi ce trecea II trupele islamice deveneau <numeroase> ca
marea dar sosise i tirea c craiul Rdkczi ajunsese in tara leseasd..
Plecind de aici, am ajuns la ciftlicul Hadjiki pasa", iar de acolo am sosit
la cetatea Tulcea. Aceast cetate fusese zidit din nou in anul 1044" de
mie saizeci de pasi. Ea are usa mic de fier in partea de miazki, iar In jurul
ei nu se afl sant.
inkintrul cettii sint : o geamie, un hambar de gnu, magazie de munitii, un drum de ap ce duce la Dunke .1 saptezeci de case pentru ostasi.
In schimb, se gsesc trei sute de ostasi, dizdar i tunuri mari indreptate
spre Dunre. Este o cetate pretioas i foarte necesar., dat fiind a este
41 13 iunie 1657.
" Nu este vorba de Histria, cum credea F. Babinger (Taros en XVII-e sihcle, in
Revue historique du sud-est uropen", 1942, pp. 449-450), cl de un ora' disp&rut, Ester.
Vezi mai sus nota 411, p. 395.
53 Raja (re'aya), aici in sens de cretini".
14 Ine Han Ceymesi, jud. Constants.
Yayladjik (Yayhicsk), jud. Tulcea.
36 lenikioi (Yenik Sy ), Satu Nou", jud. Tulcea; un sat cu acelasi nume se all i
jud. Constanta.
61 13 Julie 1657.
66 Hadjiki Paya Cifilighi, (Hacski Paya giftligi) Ciftlicul lui Hadjiki pasa"; poate
404
www.dacoromanica.ro
facute numai din trestie i. papur. Pe dealuri sint vii, iar in Dunare se
gasesc plase puse pentru pescuit. De asemenea, exista o geamie mica i
ingrijit, in apropierea varan, un han solid, construit din piatra i acoperit
cu olane, precum i citeva dughene, toate fiind fundatli pioase ale intendentului vmii, Mustafa aga. Cind noi ne aflam in aceast cetate, intr-o dimineatk patruzeci i ase de aici ruseti62 au atacat-o venind in apropierea
cettii dar, vazind atitea trupe islamice i tragindu-se din cetate cu donazeci de tunuri balimeze, ele au fugit pe Marea Neagra. Aici am poposit
trei zile i armata islamica a trecut pe instila Tulcei, in trei zile, cu cinci
sute de aici i cu caice de tranzit.
erpilor63.
Izmail. Dar este o insul acoperit cu padure salbatick incit numai Allah
tie num'a'rul animalelor salbatice, al oarecilor i al psarilor. tasa pasarea
vulturul" traiete acolo in numar foarte mare ; vinatorii le vineaza i intrebuinteaza penele lor pentru aripi de sageata. Pe aceasta insulk in fiecare
an, se taie aptezeci-optzeci de mii de vite iar din carnea lor se face pastrama de Chilia"65. ExistA' .1 case speciale de mcelrie. Sint atit de multi
tintan, incit spre asfintit, Ii fac pe oameni i pe cai s'A doreasc mai degrab
moartea. Cind femeile uuratice din cetatile Ismail, Chilia i Tulcea sint
61 Ulah.
82 De fapt, crizIcesti.
Mdrii Negre, in fata deltei Dun5.rii, i aceast delt5. a Dunrii sau o parte din ea, denumit
Peuce sau Delta Peucin5.. Vezi R. I. Clines e u, Insula 5erpilor. Schitd monograficd,
In Analele Dobrogel", XII, 1931, pp. 1-62 (cu bibliografie) i Oh. Nst as e, Contribulii
la cunoa.,sterea geograficd-fizicd i omeneascd a deltei Dundrii in antichitate, in Btiletinul
Soc. de geografie". LI, 1932, pp. 8-47. Delta Dunrii a fost denumit Insul i de alti
cltori i geografi (Cdlatori. I, p. 473).
64 Gucugen (?).
Ifili pastsrmass.
405
www.dacoromanica.ro
106
prinse, ele sint aduse pe aceast. insula i lasate acolo dezbracate, incit mor
Intr-un cuvint, trecind cu bine peste aceasta insula, in trei zile, am strbatut cu cinc sute de corabii marea apa a Dunarii, in fata oraului Izmail,
i am ajuns la cetatea Ismail.
Oraptl Ismail. El a fost construit de Salsal". Acest ora fiind cucerit
de capudanul Ismail al sultanului Baiazid <al II-lea>, in anul 88968, i s-a
dat denumirea de oraul Ismail". In prezent, este un port ales .1 constituie
vacuf pentru Mecca .1 Medina. Este un vacuf, cu harul lui Allah, liber de
once obligatii. Administratorul lui fiind un om al agai haremului impar.tesc", acesta Il administreaz cu patru sute de oameni ai sai. Este un post
inalt, ce se arendeaza. Are i intendent de vama. Neavind cetate, nu era
dizdar, dar se afl un beliaga" .1 aptezeci de ostai. Stapinul religios are
rangul potrivit pentru trei sute de aspri. Pentru cadiul de acolo se incaseaza
anual apte pungi, iar pentru miltevellin dou zeci de pungi. De asemenea,
are un chehaia de spahii, un serdar de ieniceri, agale de azapi i de be0i,
un capudan, subaiu i muhtesib.
Oraul acesta e compus in total din cloud mii de case. In el sint trei
mahalale /ocuite de musulmani ; restul e plin de raiale dintre greci, armeni
i evrein. Majoritatea caselor sint acoperite cu trestieo sau papura. Casele
au ziduri de piatra i sint acoperite cu olane, ca i. hanurile .1 geamiile, toate
rim. In portul sau pot acosta sigur cinci sute de corabii. Exista miere de
albine, unt, brinza, sare valah5.78, morun, nisetru uscat i icre negre, iar
66 Dilim inseamn5. felie".
17 Salsa', urias legendar cu picioare de argill, care ar fi domnit in sudul Rusiei. Despre
numele i vechimea orasului vezi M. Ce a chi r, op. cit. si N. Stoic es c u, Bibliografia,
pp. 496-497.
MentionAm c5. Evlia Celebi atribule acestui personaj legendar si construirea altor cetIti,
de pild5. a CetAtii Albe de care va fi vorba mai jos.
68 1484.
16 Dar-as-Saadet Agass era marele eunuc, seful cadinelor din haremul impdratesc.
76 Bel0 agass, ,,ag de beslii".
71 Miitevelli, administrator de vacufuri, epitrop.
72 Vezi i relatiile din 1651 i 1659, unde slut amintiti printre locuitori i moldovenii (Cella-
406
www.dacoromanica.ro
griul i orzul din sate sint de calitate foarte buna ; de aceea piinea-alba se
77 Moskov.
78 Balsk kasabs &Akins ; textual: dughene de mace15.rie de pete", centre de prelucrarea petelui.
79 Kapls Bags, acum in raionul Suvorovsk, R.S.S. Ucraineang.
88 Kodja Ghiolbass (Koca Gillbags); in alt parte : f5prilbass.
81 Tatar Psnars, acum resedinta raionului Tatar Bunar, R.S.S. Ucraineanl. Ruinele
cetAtii slut amintite si de D. Cant emi r, op. cit., p. 85.
81 5 iunie 1636
25 mai 1637.
407
www.dacoromanica.ro
66 Vezi mai sus nota 67. In realitate cetatea a fost bizantita, apoi genovez5, si mol-
Iuga vodl si terminind cu Stefan cel Mare, in vremea ckuia a fost ocupat5. de turci (Vezi
N. S t oi cesc u, op. cit., pp. 175-177).
66 Mai departe : Burgaz Konman. Probabil deformare din Burgaz-Xerman (?).
87 Kumra/kum (san Kamernl-kam sau Kanir al-kum) ; este vorba de terenul cu dune
de nisip din jurul Cetlfii Albe ; kumral, castaniu", kum, nisip".
68 30 ianuarie 1484
89 Turla.
17 ianuarie 1485.
408
www.dacoromanica.ro
Moldova, sturind, zi i noapte, oastea islamic cu przi91, in timp ce trupele islamice bteau Cetatea Alb. Cind au inceput sa trag6 de dimineat,
Ot Yank, lumina focului" (Ot, inseamn5. iarb5." i od" foc), Yank, din djank,
in seas de luminA", flacArA.", denumire datA din cauza semnalelor de foc pentru a cherna
bArci de salvare. Loc de trecere pe Nistru, de la Oceakov spre Cetatea AlbA. Localitatea
se cheamI azi Perviimai (1 Mai"), raionul Ovidiopol, R.S.S. Ucraineanii. Vezi si vol. VIII,
p. 54 (Seyahatname).
409
www.dacoromanica.ro
109
ridicind praf i. pulbere. Atunci s-a tras i. din tunurile de pe uscat, arzate
pe turnurile i zidurile inalte, inch cetatea Akkerman s-a acoperit de un
fum negru, produs de explozia pulberei. Toti soldatii din cetate, punind mina
pe arme, au tras .1 ei odat cu tunurile i au adus slavA lui Mahomed,
incit strigtele de Allah, Allah" rsunau in toat. valea Cettii Albe, iar noi
am continuat s'A privim cetatea.
Perimetrul acestei cetti este de trei miiaizeci de pai, ins am msurat prin interior, deoarece in partea exterioar are trei rinduri de fortificatii.
Cei care au msurat-o pe dinafark au spus c5, are cinci miiase sute de pai.
Zidurile dinspre Nistru sint joase, dar au 9.1 ele nite turnuri solide i intrite. Spatele ei, care d spre uscat, este o cetate puternid, avind trei rinduri
de ziduri tari. in interiorul cettii, toate casele sint construite cu fatadele
spre rsrit, spre apa Nistrului, spre Marea Neagr i. spre Kumral-kum.
Sint trei porti, dintre care dou, mai mici, se afl spre apa Nistrului,
iar una, ce se deschide spre rskit, e fcut din trei rinduri de porti de fier,
fiind .1 cea mai folosia. Ling aceast poart mare sint arzate nite tunuri
mari, cu care a fost cucerit cetatea 9.1 au cite patruzeci de palme, incit
incap in ele chiar 9.1 doi oameni ; tunuri de felul acestora nu se afl in nici o
regiune de granit a trilor osmAneti. Poate s fie ceva asemntor la
cetatea Rhodos" sau la Dardanele96 de la Marea Mediteran'A. Unul din
In interiorul cettii se afl'A in total o mie cinci sute de case in bun stare,
depozitele de aici.
Tot in cetatea aceasta interioar stau, indreptate spre gurile Nistrului,
apte tunuri uriar balimeze care nu pot fi descrise. in total sint o slit&
optzeci de tunuri mari .1 mici.
96 Rados.
96 Bogas Hisar.
410
www.dacoromanica.ro
Dintre geamiile de acolo, geamia sultanului Baiazid este un Mica luminat .1 simplu, dar frumos, fiind construit dup model vechi. De asemenea, geamia hanului Mengli Ghirai, dintre hanii tatari, geamia predicatorului i geamia sultanului Selim gut mari. Este i o medrese zisA a lui
Selim han. in aptesprezece locuri se &fa coli pentru copii ; indeosebi coala
Dintre bi, baia sultanului Baiazid Veli, din apropierea Nistrului, este
o baie murdara, veche .1 prsit. Se gsesc ins multe bli in case. Aici
se afl i multe prvlii pentru tot felul de pinzeturi. Viile 9.1 grAdinile din
luri. Se spune c., pinA la urmA, acest ora va fi inecat de nisip. Nu are locui99 Autorul se referii la evenimentele din anii 1657-1660.
98 Kogaraf, grafiat gresit in loc de Fogaraf.
411
www.dacoromanica.ro
111
112
tori dintre aiani bogati ; toti sint negustori saracacioi i lupttori pentru
Allah. Cei mai multi dintre ei poarta caduli tatareti i mninca carne de
cal. Ei imbrac blanuri din piei de miel i beau braga i sirop de miere. Ei
skit nite gazii care, data pe luna, incredintindu-se lui Allah, fac incursiuni
114
Odata, cu vreo zece prieteni, am indraznit s inaintam pe intinsul nisipului, unii calare iar altii pe jos, avind In miini snopi de trestii, din care am
infipt, din loc in loe, cite unul pentru a insemna drumul spre a ne intoarce
dup. ele. Astfel, am cutezat sa mergem timp de o or prin nisip, pin ce
am obosit peste masura. Unii dintre noi am gasit arcuri i sageti, iar altii
tavi, bete, farfurii i cratiti, precum i sulite ce au apartinut locuitorilor
vechi. intre timp lima, din pricina unui Vint puternic ce a suflat pe cind
mergeam prin nisip, trestiile puse au cazut i astf el drumul nostru a disparut. indata dup aceea, incalecind, ne-am inapoiat cu totii .1 ajungind la
Cetatea Alba, am aratat locuitorilor de aici toate obiectele pe care le-am
gsit. Ei au spus : il i noi avem o multime de lucruri ciudate de ale vechilor
locuitori de aici" ; i au inceput sa le descrie. Ne-au spus : puneti pe foc
obiectele ce le-ati gasit i vedeti daca ele ard". intr-adevr, noi am pus pe
foc multe obiecte de ale lor, dar nu au ars, nici nu s-au prajit, nici nu s-au
rumenit. Deci caldura focului n-a avut vreun efect, iar cind, scotindu-le
din foc, le-am luat in mina, am vazut ca sint ca i cum ar fi dintr-o bucata.
Bef-baf, adic5. incursiune pentru a lua cinci robi sau cin.ci tidve.
loo Autorul se referd la potopul lui Noe.
99
412
www.dacoromanica.ro
Mai multe din ele i le-am dat pasii, lar el le-a trimis la Kaya-Sultan de la
pragul imparatiei. Si acum samanul de mine mai am inca multe lucruri
si pace !
Dupa aceea am plecat de la Cetatea Alba, impreuna cu pasa efendi al
nostru si mergind spre apus am ajuns la localitatea denumita Cisla Hanumini, unde se afla resedinta guvernatorului taarilor din Bugeac. Este un
sat cu cinci sute de case, toate acoperite cu stuf. Se afl la o distanta de o
oil de apa Nistrului si este un sat infloritor ca un Virg, cu han, cu geamie
si cu baie. Stpinitorul de aici, zis aga de tarmuri, este numit de hanii ta'tari, insa el se afl sub ascultarea valiului din eialetul Oceakov. Lor li se
spune tatari de Bugeac" s'i sint circa patruzeci s'i cinci de raii de tatari,
iuti ca vintul s'i vintori de dusmani. In total, ei formeaza dou sute de sate,
avind locuri de iernatm. Avutiile, proviziile, vitele s'i bogatiile lor poate ea
nu exista nici in vilaietul Crimeii. Acestia sint cei care indestuleaza Istanbulul cu grasime si cu miere.
Locurile unde stau acesti tatari se dn.' intre Dunre s'i Nistru, avind
o lungime de cind popasuri de la rasarit spre apus, iar de la Dunre la
Nistru doua popasuri intinse. Dintre ei se recruteaz ostasi foarte renumiti,
toti fiind supusi poruncii vizirului de Oceakov. Aceste locuri fiind stapinite
de care aga de tarmuri al hanului taar, ei dan atit agai, cit s'i pasei <de
Oceakov>, a zecea partem din prazile lor de rdzboi. Ei slut niste gazii foarte
supusi.
Galata. Si in prezent are acoperis din scinduri subtiri, fiind asezat intr-un
loe de trecere pe albia Nistrului, pe pmintul Cetaii Albe. Inainte vreme,
ea fusese o cetate mare. A fost zidita de sultan/11 Baiazid Veli. Ulterior,
in timpul domniei hanului Mehmed Ghiraim cel gras, aceasta cetate a fost
invadata si ruinata de catre cazaci. Dupa aceea, in anul 1025106, guvernatorul
Oceakovului, Saksaki pasal7, cu firmanul sultanului Ahmedin ll, a zidit-o
acum Hanu-Cisla,
pe
Limanul
Nistrului
R.S.S. I7craineang).
(raionul Starokazat,
los Kula, iernatic", adApost pentru vite si cazarm"; cu timpul a cApg.tat si sensul
de mosie".
los Afer sau fiir, zeciuialg, dijmg.; de aici usurul" tAtarilor, dijma plittit de tiltari
in secolul al XVIII-lea.
104 Yanik-Hisar, Cetatea arsg", poate Tintul.
los Mehmed Ghirai al II-lea (1577-1584).
8 ianuarie 1617.
100 20 ianuarie 1616
107 Saksaki <Ibrahim> pasa.
108 Ahmed I (1603 1617).
413
www.dacoromanica.ro
115
de jur imprejur are un fel de palanc fortificata, construita din lemn. Acei
care se duc de la Cetatea Alba la Oceakov i in tara Crimeii trec apa Nistrului
pe la aceasta cetate. Fiind deci un loc trebuincios pentru trecere, are dizdar
doua sute de oteni inarmati. Mai are depozit de munitii, precum i douzeci de tunuri imprateti vechi. Cind ne-am oprit linga aceasta cetate,
efendiul nostru, Melek Ahmed paa, a pus indata pe osta0 de au cura'tat
In acel loc, fiul lui Sefer aga, Islam aga, fiind aga de tarmuri, a ieit
In intimpinarea paei cu patruzed de mii de gazii tatari, viteji i supu0.
El a dat un mare ospt in dnstea paei 0 a oastei islamice, tind o mie de
oi 0 o suta de vite, incit i-a sturat peste masura pe toti gaziii.
De acolo am ajuns In satul Corcmazm, care este aezat in apropierea
Nistrului, avind 0 o geamie. Este un sat infloritor de tarm.
De aici am venit in satul Sultan Savati Hanm care, de asemenea, este
un sat de tarm, in buna stare 0 cu o geamie. Toate casele sint acoperite cu
stuf. De fapt, este cunoscuta ziatoarea : tatarii maninc mei, poarta
blanuri, casele lor skit acoperite cu stuf, iar ei sint neintelegatori". Pornind
de aici, am sosit in satul Purcarim care, de asemenea, este un sat de tarm.
Dupa aceea, am ajuns in satul Tonalm, care este un sat tataresc infloritor.
De aici, mergind de-alungul Nistrului, spre apus, am sosit in tirgul
Ciobircium. Acesta este un sat infloritor de tatari 0 de valahim, format
din cinci sute de case acoperite cu stuf, cu geamie
cu aptezeci de dughene,
fiind sub guvernarea agai de tarmuri i facind parte din tinutul cetatii
Tighinallm's. ()data pe saptamina are aici loc un mare bazar. Dat fiindca se
all la marginea Nistrului, se gasesc multe vii i gradini.
Daliyan, din italian" ; Evlia utilizeazA i termenul dalyan sau talyan pentrn instalatiile de pescuit.
110 Safi' (sicill), registru judecatoresc, condia.
Hadji-Hasan (Hacs-Hasan), poate satul Cara-Hasan, aproape de Corcmaz.
no Korkmas, pe malul drept al Nistrului, spre vArsarea in mare (raionul 015.ne*ti,
R, 8. s. go1doveneasc4).
alibis Bender.
414
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
116
tidve", ii reuesc, atunci se incaseaza pentru bei 'Ana la patruzeci sau cinci-
caci cel putin odat pe sptmtn." aceast cetate este asediat de ghiauri,
cind ei beau vin i li se inroesc ochii de singe.
Descrierea formelor i dimensiunilor
Tighina.
a unui cal.
mari. Mai are inc o poart de fier care se deschide spre miazzi. Deasupra
ei, pe o marmur albk cu patru colturi, se afl scris. data <zidirii ei> ;
fiind aezat prea sus i intr-un loe strimt, nu s-a putut citi i, de aceea, nu
In Kise-i-Rumi.
416
www.dacoromanica.ro
s-a putut seriens. In partea dreapt a acestei date mai este o bucat de
marmur alba pe care se afl scris caligrafic : Ah, scumpa mea, doamna
turnuri mari, din cele patru colturi ale cettii, <care sint> ca niste cetti
deosebite, se all ind o sut de tunuri imprtesti, mari i mici. Pe fiecare
din ele (turnuri) sint infipte cite o sut sau o sut cincizeci de ghiulele de
tunuri pentru dusmani, deoarece ghiaurul de la <Moscova>n a asediat
de sase ori aceast cetate, cu o sutl de mii de osti rusesti, dar, neputind obtine vreo izbind, s-a retras rusinat i cu pagub. Mai este o poart de fier,
inluntrul cettii, care d spre fortificatia de jos : este mic si se deschide
spre rsrit. Cetatea aceasta de jos se intinde pin la marginea Nistrului.
Toate casele din cetate sint indreptate cu fatadele spre rsrit i toate
privesc, unele dup, altele, spre Nistru, fiind in total trei sute de indperi
acoperite cu indril. in acest loc nu se afla grdini i vii. Toti ienicerii,
gebegiii i tunarii locuiesc aici. Aceasta este, de asemenea, o desprtitur
rezistent i solid.
In cele sase turnuri tari ale acestei fortrete inferioare se all asezate,
cu fata spre Nistru, tunuri balimeze, care nu scapi debe ici1e rusesti
nu le las niel s. tread. Aceste cetti au fost acoperite cu sindrile din avutul personal al lui Melek <Ahmed> pasa. Bravo acelui vizir prevztor !
Mai este o poara i spre fsrit, pe malul Nistrului, pentru aprovizionarea cu ap. Toat populatia cettii i ia apa de acolo. Malul Nistrului
fiind nisipos, cetatea nu are sant in partea aceea. intr-acolo cetatea este
Aceast inscriptie a fost publicat prima datA in 1883 de orientalistul rus N. I. Ilmin-
340 Iai, probabil in loc de Moskov, deoarece mai departe se refer& la rusi ; de fapt,
cazad.
lao bis In text :
(lactit).
417
www.dacoromanica.ro
119
totodata, nimeni nu poate arunca ceva in sant, care este foarte affirm si
curat. In cele patru p&rti ale acestei fort&rete intrite se afl cimpuri de
Aici nu exist& nici o urm5." de clddire, iar tunurile din cetate stau
indreptate intr-acolo.
In partea de rsrit a cet5:tii nu se afl nici un fel de oras ; in schimb,
In partea de apus si de miaz6zi e un oras mare, avind i el, de jur imprejur,
un sant. In toate prtile se gAsesc gropi i locuinte pentru caraule.
Oraptl cetcitii Tighina. In oras sint patru geamii,sapte mahalale musulmane si sapte mahalale de valahi i moldoveni. In total sint o mie sapte
sute de case, joase i cu etaj, acoperite cu stuf i cu scinduri. Multe din ele
au curti imprejmuite... Sint don& scoli pentru copii ; de asemenea i dou5.
sute de prvlii mici, darZfolositoare. Strdzile n-au deloc caldarim. De asemenea, se g&sesc vii pu#ne, fiindd zilnic vin ghiaurii, iar in timpul luptelor
ele sint distruse. Dar in] partea de apus a orasului se af15. terenuri foarte
roditoare i cimpii unde cresc multe plante, iar in sate se face mult miere
unt. Aici clima este foarte p15.cut`.
Locuitorii sint foarte viteji i curajosi ; toti poart cciuli ft&resti
banuri de cotmeni. In fiecare dimineat ei se lupt cu cazacii de dincolo
sute de mii de oameni, venirea voastr in ajutorul sdu. Dar beii din Tara
Romneasc5.133 si din Iffoldova'", care slut supusii vostri, au trimis lui
R.Ak6czi cite:don& zeci de mii de so1dati.135 sint gata s v. atace". Cind
131 Rdkdkci-oglu, Gheorghe Rkczi al II-lea.
132 Sekel, tara secuilor.
133 Constantin erban.
134 Gheorghe
tef an.
134 Aceste efective sint exagerate ; chip& G. Kr au s, op. cit., pp. 194 si 217, G. Rix-
418
www.dacoromanica.ro
a auzit acestea, paa i-a trimis pe aceti prini Cu mare iuteala, in cinci zile,
la Kpriiliiin.
Cind prinii au dat aceste tiri triste, atunci <capu>chehaia al Tali
nut fata de Kpriil astfel : Stapinul meu, aceasta tire este o calomnie
Tot in ziva aceea, a sosit din partea hanului tatar un viteaz numit Ali
aga, cu scrisoril", in care se scria aa. : Prate, sa
gata ! Cu ajutorul lui
Allah, de Bairamul hagiilorl" s ne intilnim linga cetatea Hotin ; de acolo
maria-voastra sa treceti Nistrul, pe la cetatea numita Zwaniec141, iar in tara
leeasca sa va uniti cu craiul leesc, cu cracovienii i cu cazacii frati142 ;
In felul acesta, sa-1 atacam pe blestematul Rkczi, noi din spate i voi din
Ltd', incit sa nu-i fie de bine. Allah e generos ; sa mergeti mai incet, caci eu
1-am trimis pe fratele nostru nureddin-sultan143, cu patruzeci de m de
oameni, ca sa-1 caute pe Rkczi. Cu voia lui Allah, cind ei vor ajunge in
tara leeasca, vor afla de tabara lui <Rkczi> i v vor da de tire". Primind
acest rava de zabovire din partea hanului, prevazatorul pa6 s-a sfatuit
Cu multi oameni i a socotit c e bine sa porneasca cu un ceas mai devreine
spre vilaietul Orhei144 al ghiaurului.
136 Ktspriilii Mehmecl pa.,a, mare vizir (1656-1661).
137 CapuchehAile erau recrutate de obicei dintre cre0ini, nu erau turci.
133 Mehmed Ghirai al IV-lea.
133 Djara (carith) (tAtar5.), in loe de YariskT(turcA).
140 Hadjilar Bayraml, adidi sArbAtoarea sacrifidillor, cind se face 0 pelerinaj la Mecca.
n fiecare an -cade la 10 zilhidjdje, dupA hmile mahomedane ; 10 Z. 1067 = 10 sept. 1657.
141 Ridvanicsa, Zwaniec.
141 Kannda., Kazagi, cazad ucrainieni, denumiti astfel pentru ca se infrAtiseril." cu hanul
Crimeli Mehmed Ghirai al 111-lea (1623-1627).
143 Nureddin-sultan, al doika mo0enitor al hanului, primul fiind calgai (kalgay) ; era
Aclil Ghirai.
144 Orhay.
419
www.dacoromanica.ro
121
Mai intii, au sunat din zorii zilei trimbitele din cetatea Tighina i trei
cu trupele lor, i aga de trmuri, Islam aga, fiul lui Sefer aga,
cu patruzeci i apte de mii de viteji tatari din Bugeac, clri pe call iuti
ca pasrea, au plecat inainte ca hrtuitori, in sunete de tobe 0 de trimbite.
Dar s-a dat firman ca toti ienicerii, munitiile i tunurile i spahiii din bulucurile inferioare146 s rmin in cetatea Tighina. Numai Melek Ahmed paa
a pornit de la Tighina, cu ajutorul lui Allah, spre vest, de-a lungul Nistrului,
impreun cu optzed i apte de mii aizeci de osta0
Atunci, venind i iscoadele pe care le trimiseserm mai inainte in Tara
Romaneasc, 0 Moldova, acestea au spus : Vai, stpine, aflind c6 sinteti
aici la Tighina, valahii i moldovenii s-au pregtit ; au venit in Tara Romneasc' 0 Moldova zece mii de maghiari din partea lui Rkczi spre a-i
ajuta. De aceea, raiine sau poimiine, cu sigurant vor ataca in momentul
trecerii unei ape".
am ajuns in satul Seyhare148, care face parte din satele tinutului Tighma.
Venind din muntii Iskerled149 i ai Moldovei, apa Iznovt se vars in Nistru
In locul acesta. In satul acesta, Seyhare, osta0i musulmani nu au putut
dormi Odd dimineata 0 nu s-au odihnit debe, stind cu armele in miini.
Dar, slav lui Allah, nu s-a ivit nici un semn din partea dumanului.
De acolo, in zorii zilei, au sunat tobele i trimbitele i toat armata s-a
pregtit 0 a pornit. Toate poverile veneau din urm ; aa am ajuns in satul
Bubuiugi150. Acesta este hotarul tinutului Tighina i este un sat de ase
sute de case cu grdini i vii ; raialele de aici stilt moldoveni.
Trecind prin acest sat, in ziva aceea, spre sear, am intrat in tinutul
Orhei...
122
149 Isherled este denumirea dat de turci pentru Scarlat. Nu existil munti cu acest nume.
IznovAtul izvor6_ste de ling& Capriana si se vars in lacul Bic.
Berbuyuz, raionul Kriuleans, R.S.S. Moldoveneasc.
151 Dorojofha, poate fi vorba si de Dorosenco, batman cazAcesc.
420
www.dacoromanica.ro
Cu voia lui Allah, cind eram in acel loc, cerhagiii agl de trmuri au
adus sapte ghiauri prini. Gina Melek Ahmed pasa i-a pus s vorbeasc, ei
au dat de tire: Iat, ghiaurii v vor ataca indat5.". Acesti ghiauri au fost
omoriti pe loc, fr. a li se acorda aman. in clipa aceea am i vzut c au
sosit citiva c.lreti ftari, strigind : Aman, stpine, cale de un ceas mai
incolo se d o mare lupt.. Nu trebuie ins s v. ingrijorati ; veniti clare,
incet, incet, in ajutor. Noi vom avea grij5. ca s.-i atragem pe ghiauri spre
voi, inch s nu se termine cu bine pentru ei".
De indat ce acesti voinici viteji au plecat la lupt, pasa cel priceput
a pus s elute meterhaneaua si a adunat optzeci de mii de ostasi alesi
a pornit, bizuindu-se pe ajutorul lui Allah.... Dup o or' de mers, s-au
auzit detunturile de tunuri si de pusti i strigtele gaziilor musulmani...
Atunci, am v.zut fugind, aplecati pe cai, ostasii din trupele noastre
de cerhagii trimii spre cercetare. Dintre ele, ttarii din Bugeac ne aceau
semne, strighidu-ne Ghiaurii sint foarte puternici". Cind colo, scopal
lor era s'5.-i atrag pe dusmani asupra oastei noastre.
prul lor negru i de palriile lor negre, i-au scos la mal si i-au fcut prizonieri.
au fost asezate <in gramezi> cit muntii in fata cortului pasei, iar prizonierii
au fost pusi sa jupoaie cele doulzeci si opt de mii de tidve, care au fost presrate cu sare. Acestea au fost trimise, prin Ahmed aga, la inalta Poart,
421
www.dacoromanica.ro
123
124
Abaza (1657).
422
www.dacoromanica.ro
la Hotin, la 1621, Melek Ahmed paya era slujitor mic la Curtea sultanului.>
Forma cetiitii Hotin. Este o cetate mic, zidit din piatr rezistent
i aezat pe malul fluviului Nistru. De jur imprejur are o mie cinci sute
de pai, iar antul este foarte trainic158. Sint doud porti, dintre care una
se deschide spre malul Nistrului. nluntrul ei se afl o mnstire mare,
asemenea unei ceati, i este denumit tefania159. Cetatea este foarte solid',
Oraul exterior este alctuit din dughene acoperite cu stuf, avind fatadele spre apa Nistrului. Cind ostaii fceau vinzri i cump'rturi la aceste
atunci stpnii acestor dughene, strigind i tipind pentru ghiaurii
omoriti, le spuneau : Voi, turcii, v' duceti in tara leeasc, nu-i aa ?
craiul Rkczi, principele Ardealului, v va nimici!"
Aici, la Hotin, clima fiind foarte plcut, sint renumite : fetele-gazdem
ale Moldovei, frumoasele de acolo, cu capul descoperit .1 cu prul negru,
grdinile i viile, siropurile de orz, miedu1161, toate felurile de rachiu de
horilc6162, precum i mierea i untul.
Locurile de fielerinaj din cetatea Hotinului. Mormintul luminat al martirului <111-ehmed> Karaka-paci. Potrivit relatrilor efendiului nostru Melek
Ahmed paa, pe cind sus-numitul Karaka paya era vizir de Buda, el a murit
151 Bala difi; e vorba de dinti de morsA, ce se aduceau din tinuturile rusesti si din
care se prelucrau obiecte pretioase de fildes.
15B Despre cetatea Hotin, clAditA probabil de Petru Musat i reclAditA de Petru Rares,
vezi descrierile de cAlAtorie i bibliografia de la N. St oi cese n, op. cit., pp. 370-371.
169 Istefani. Este vorba de paraclisul cetAtii, clAdit de tefan cel Mare si refAcut de
Petru Rares (ibidem, p. 371).
iso Kazda.
lei Puyumed sau pivmed (de la pivo mied).
iu Holera, in loe de holerka, horilcA.
423
www.dacoromanica.ro
126
Soroca de sub stapinirea Moldovei. Aceasta este o cetate mica, zidit din
piatra 0 aezat pe malul fluviului Nistrul". Oraul sau se compune din
vreo mie de case, acoperite cu trestie, avind biserica, gradini 0 vii, astf el
pornit de la Hotinm 0, dup. ase ore, am ajuns la menzilul pa15.ncii Zwaniecm. <Urmeaz descrierea drumului, precum 0 a oraelor Rakov, Mohi128
lev 0 Zine>.
De acolo (de la Zine) am plecat spre nord, iar in drum ne-au sosit
In ajutor zece mii de soldati le0 inarmati 0. echipati, cintind din trompete i cu ase mii de care cu munitii 0 cu tunuri. Ei au dat daruri agalei
de tarmuri 0 agalelor de nutret, adudnd totodata tirea ca Craiul Rak6c.zi
163 Serke sau Serk a.
164 Anderya.
i.e Pentru comparatie vezi si descrierea lui D. Can temi r, Descrierea Moldovei, p. 79
si bibliografia de la N. Stoicesc u, op. cit., p. 773. Cetatea a fost construiti1 din lemu
o putijot de Stefan cel Mare, fiind ref Acutri de Petru Rare (1543).
169 Vezi si Caldtori, V, p. 600.
120 De fapt, Soroca, de care a fost vorba mai sus.
121 Ridvanif s a.
424
www.dacoromanica.ro
iarasi in cetate.
<Sfat intre lei, tatari i cazaci pentru a nu-1 lasa pe Rkczi s intre
In tara leseasca.>
men, si ajunge-i imediat din urma, caci caii lor sint obositi, iar oamenii
pier de foame". Dup ce comandatul cetatii a transmis lui <nureddin>
sultan astfel de stiri imbucuratoare, i-a mai dat ca ajutor zece tunuri din
cetate i trei mii de ostasi lei alei. Atunci si din partea craiului lesesc au
venit aici multe daruri pentru <nureddin> sultan, impreuna cu stirea :
Printul meu i noi venim cu o oaste de o suta de mii <de oameni> in aju-
torul tau".
Ca izvoare
in afar. de Kraus
amintim : Rellazione dell'aggiustamento seguito tra
le armi Polacche e Transilvane, Venetia-Bologna, 1657; Schmidt Vilmo s, II. Rdkczi
Gyrgy Lengyelorzgban, 1657, egykortlengyel forrdsok utdn [Campania lui G.R. II in Polonia
in anul 1657 dup izvoarele polone contemporane], in Erdlyi Mzeum Egylet Evk.", III,
1866; Occasio suscepti itineris et belli principis Rdkczi II in Poloniam, in Erdelyi Trt.
Adatok, IV, 1862, pp. 219-316; Szilgyi Sndor, Erdly s az szakkeleti hcfborti.
Transsylvania et bellum boreo-orientale, II, Budapesta, 1891, etc.
174 Esdjerez (Escerez) neidentfficat.
275 Nureddin-sultan.
425
www.dacoromanica.ro
133
doveniim. Oastea ttard s-a npustit asupra lor ca n4te lupi flminzi
nedindu-le aman 0 nici rgaz, i-a trecut intr-o clip pe toti prin tiul
sbiilor aruncstoare de foc. Toti eau i banii din chimirele lor au fost luati
de oastea ttar, iar avutiile celelalte le-au prMat neamurile cz.ceti
polonii, cci se Meuse intelegere 0 se luase obligatia, prin juraminte pe Coran, ca banii i viata celor prin0 in lupt s apartin ttarilor, iar celelalte
tidve i hainele vechi s le ja polonii i cazacii infrtiti.
De acolo, mergind inainte timp de o oil in cimpia Poraz177, am zrit
un loc de tabdr. cu ant, iar cind ne-am apropiat am Vzut c erau patru
rinduri de anturi atit de mari, incit, din cauza adincimii, nu puteai 5 le
vezi fundul. Cind colo, cu trei zile inainte, craiul Rkczi pusese s se faca
aceste anturi i apoi se ridicase 0 se retrsese ling cetatea Lww. Nureddin-
sfat cu ei
Apoi, gonind timp de nou ceasuri, am parcurs o distant de 9ase conace. Chid am ajuns in cimpia din fata cettii Lww, am slobozit
pasc.... Sosind ajutoarele ramose in urmk am gonit din nou timp de vreo
nou ore, in care timp, am stfbaut o distant de patru zile 0 am ajuns
intr-o cimpie unde am vAzut c se strinseser atitia oameni, inch la fiecare fir de iarb revenea cite un om. Era o tabr atit de mare, incit nu putea fi inconjurat nici in cloud zile de mers ; in trei prti avea anturi adinci,
135
426
www.dacoromanica.ro
sprezece ale lunii zilhidjdje <1067>178, intii care hanul tatar, apoi lui Melek-
Ahmed pasa, de linga Hotin, iar dupa aceea craiului lepsc, cerindu-le :
S nu lasati tabara in cimpie i s.' veniti in ajutorul nostru". Ele au fost
trimise prin cureni destoinici i calsri pe cai iuti. Pe de alta parte, in urma
sfatului tinut, s-au inteles cu totii ca s pazeasca tabara, cu once pret.
Asedierea taberei craiului Rdkczi. in a cincisprezecea zi ale lunii zilhidjdje a anului 1067578, in zorii zilei, nureddin-sultan i tatarii de tarmuri
oastea lepasca, venita in ajutor, i cazacii frati au ie0t dintr-un loe din
pdurea de pe es, iar toti gaziii 0-au impins caii ca fulgerul, Cu strigate de
Allah !, Allah !" ce se inltau in cer ; i toata armata a asediat tabara craiu-
Cind s-au ivit zorile 0 am privit dintr-un loe inalt spre tabara lor, am
vazut ca, in partea exterioar a santului taberei, ei mai sapasera nc dota
rinduri de anturi i facuser ca apa din riu sa curga in ele. in fata santurilor, ei sapasera sute de mii de gropi, punind intre ele fel de fel de lucruri
din lemn, legate intre ele, iar sutele de mii de roti de harabale le apzasera
jos. De asemenea, trintisera jos 0 sute de mii de copaci taiati cu crengile
lor. in cinci locuri facusera poduri suspendate i, de jur imprejurul taberei,
in unsprezece locuri, ingramadisera pmint mult i facuserd intarituri mari ;
iar in fiecare intritur asezaser cite patruzeci sau cincizeci de tunuri baliamezza. De asemenea, in toate directille erau puse bombarde179, iar in partea
exterioar'. a anturilor spaser anturi subterane pentru explozii cu pul-.
Despre modul cum prezinta Evlia Celebi tactica de lupt a armatei transilviinene a
427
www.dacoromanica.ro
Dis-de-dimineat am v:zut c numai sapte insi din cei trei sute lipseau,
Apoi s-a mers in apropierea taberei inamice, pin5 acolo unde abia ajungeau ghiulelele tunurilor. stile islamice, intinse ca marea, au impresurat
de rnai multe ori tabara din cele patru prti. Dar, in timpul acesta, pe malul
cel.lalt al riului, ghiaurii poloni i cazaci, care veniser in ajutorul nostru,
dormeau fr s stie ceva. in noaptea aceea, deschizind portile, ghiaurii din
tab:r au scos afar cele trei mii de bivolite care le trgeau tunurile, ca s
nu le mai fie o greutate pentru intretinere. 'Mara le-au devastat indat
pe toate i le-au mincat fr: sd le frig.. Srmanului de mine mi-au dat o
vit pe care am mincat-o, frigind-o.
jelemr51 [triseran5.rile lui E.C. cu privire la stilul de 1upt5. al maghiarilor i caracteristicile
militare], in HadtOrtnelmi Kzlmenyek", 1914, pp. 282 i urm., 458 si urm. Despre
armata transilv5neand din aceast vreme vezi S. Schulle r, Soldatenbriefe aus dem 17.
Jahrhundert, in Kalender des Siebenbrger Volksfreundes", 1922, pp. 91-100.
181 Talmas.
428
www.dacoromanica.ro
Cu voia lui Allah, dup trei zile i trei nopti, ghiaurii din tabr au ajuns
intr-o stare <atit de rea> c nici un ghiaur din santuri nu putea s.-si mai
ridice capul negru ca s-si arate sapca neagr. in felul acesta, din pricina
lipsei de zaherea, situatia lor s-a inruttit si mai mult i s-au strimtorat
tot mai mult, iar ttarii se bucurau din zi // in zi si zburau in jurul taberei
ca niste corbi. Cu toate acestea, ei nu puteau s atace tabra din nici o
parte.
Pe de alt parte, i glaiaurii erau cuprinsi de grij ca s-si salveze viata
In virtejul necazurilor, se buimAciser de tot. Mirosul greu din tabr
atrgea roiuri de mute. Ei asteptau s le soseasc zaherea din prtile Ardealului ; dar ostasii ttari, polonii i cazacii, ascunsi in locuri ferite, pzeau
cu atita strsnicie i partea aceea, incit nu numai d nu ingduiau sosirea
celui mai mic ajutor sau a vreunei zaherele, dar nu lsau s zboare nici mcar o pasre a cerului ; iar dac se intimpla s vin citiva ghiauri, Ii prindeau i in nici un caz nu-i scpau. Din pricina atitor mii de ttari iuti in
a villa ghiauri si care nu sdpau pe nici unul, ghiaurii ajunseser intr-o stare
atit de disperat incit au inceput s mnince, in tabr, caii lor i chiar
propria lor carne. Dup cinci zile, ei au fost nevoiti s mnince i cadavrele
murdare ale mortilor lor.
Atunci, in ziva a doulzecea a lunii zilhidjdje din anul 1067183, hanul
Crimeii, Mehmed Ghirai, a sosit cu o armat de optzeci isapte de mii de
Atunci am iesit
tatari, iui ca vintul i inversunati vintori de dusmani
In intimpinarea hanului cu nureddin-sultan i ciad i-am inminat hanului
scrisoarea stpinului nostru Melek Ahmed pasa, i-am transmis totodat
s'a complimentele sale. Prealuminatul han m-a oprit, pe umilul de mine,
ling dinsul, unde, zi i noapte, am avut cinstea s fiu in preajma lui i s.'
m bucur de atentiile sale. Dat fiind c cunosc toat situatia acestei expeditii, am avut curajul s-o descriu.
indat, prealuminatul han, cu oastea ttark a asediat in mai multe
rinduri tabra, iar oastea ttar care venise cu noi s-a inviorat ; pe de alt
parte, ghiaurilor a inceput s le par tabra strimt.
<Urmeaz descrierea discutiilor dintre oastea ttar' i cazacii care se
grbeau s atace tabra i s pun mina pe pr'zi, iar hanul i-a satuit
i-a rugat s aib rbdare>.
Cu voia lui Allah, in ziva aceea au sosit din partea craiului lesesc, ca
ajutor pentru han, cincizeci de harabale cu daruri, zece harabale cu bani,
o mie de harabale cu zaherea si o sun sapte zeci de mii de oameni din vilaietul Cracovia, din Dantig184, precum i ajutoare din partea craiului Suedieil",
183 29 sept. 1657. Vezi nota 178.
184 Danska. Cifrele sint exagerate.
185 Isvedj (Isvec).
429
www.dacoromanica.ro
137
138
139
A doua zi ... au sosit, dintre cele patruzeci de triburi de cazaci, optzeci de mii de puca0 in ajutorul hanului 0 s-au aezat in partea de apus
a taberei maghiare, dincolo de riu. Au inceput s sape indat pmintul
ca nite cirtite 0 au impresurat tabra, punind stfji de jur imprejurul ei,
iar pe un deal, dinspre tabra lui R.kczi, au spat un rind de ant. Cu
patruzeci-cincizeci de tunuri, ei au Meat intrituri 0 0-au aezat cele apte
mii de care in jurul taberei ion, legindu-le intre ele cu lanturi, // iar printre
ele au aezat multi osta0 cazaci puca0, care s-au intarit acolo.
Neamul acesta al cazacilor era, mai inainte, raiaua craiului leesc,
dar fiind infrtiti cu hanul, ei au atacat impreun cu el tara leeasc, timp
de apte ani, devastind toate locurile infloritoare. De aceea cazacii se temeau de le0, din care pricina au fcut tabdr de jur imprejurul lor 0, ae-
zindu-se in ea, s-au pus in garda fat de le0. Totu0, eran dupaani de moarte
intre ei.
Maghiarii rutcio0 din tabf observan cd, din zi in zi, oastea din
afara taberei devenea tot mai numeroask iar in ceea ce-i privete pe ei,
nesosindu-le ajutoare 0 zaherea, eran pe punctul de a pieri de foame. Pin
la urm, toti maghiarii s-au dus la Rkczi 0 i-au spus : Ce va fi cu noi
pin la urm ? Iat, sintem impresurati din cele patru prti de mai multe
rinduri de du0nani. Membrii familiilor noastre grit cuprin0 de jale 0 piing
neincetat. Care va fi situatia noastr?" Atunci afurisitul Rkczi le-a spus :
Iat, am primit scrisori din partea le0lor. Mine dimineat ne vin in aju-
tor aizeci de mii de osta0 din Ardeal, o oaste de patruzeci de mii de oameni
no Korol, neidentificat (cazaci?).
191 Tot bans, probabil apetenia din partile Slovaciei.
199 Lipka kavms, atari lipcani aflati sub ascultarea regelui Poloniei.
199 Hayan f dhf, bombarde sau tunuri impIrAtesti.
190 Sakime toplars, tunuri salcime" ; necunoscut.
430
www.dacoromanica.ro
aceste ajutoare, vom iei afara <din tabk5.> i vom da o lupt mare cu
polonii i cu tstarii, incit ori tronul, ori norocul !"193.
Astf el, el i-a potolit i, in noaptea aceea, s-a Vzut c veneau nite oameni dinspre tabra blestematului de RAkczi. Intr-adevar, au venit
aptesprezece oameni din tabdra dumanilor, zicind : Aman, scapa-ne tu,
Mehmed Ghirai han, care eti din vestita familie a ilustrului Ginghiz han".
Din tabAra veniser preotii, episcopii. .1 patriarhul lor 1, mergind in fata
hanului, cu prezentat poruncile ce le aveau .1 au spus : Padiahule, craiul
nostru Rkczi este supus padiahului Casei osmane. Noi mergem ca
venim de hac craiului leesc, care luase dou sute de pungi de la marele
vizir Boinuegri Mehmed paa .1 care se rdsculase .1 nu voia s. cedeze Casei
osmane cetatea Hotin. Totodat, voiam s-i cucerim capitala i s-o facem,
ca i. vilaietul Ardeal, vacuf pentru Mecca .1 Medina i, de aceea, am pornit
in expeditie cu porunca padiahului. Acuma, ateptm porunca voastr".
Ei au artat prin aceste vorbe c sint plecati in fata poruncilor.
Atunci prealuminatul han le-a spus numaidecit: Boinu-egri194 Mehmed
paa este acum mazilit. Acum este vremea lui Kpriilii-Mehmed paa,
care are gitul drept, dar dintii strimbi, aa cd el poruncete. El m-a trimis
pe mine cu armata t.tar. i pe Melek Ahmed paya, cu oastea Casei osmane,
asupra voastra, II ca s ATA impiedecain s v aezati pe tronul leesc i ca
s v' intoarcem, trimitindu-v in vilaietul vostru. Daca nu, atunci nu va
vom ierta i, azi sau mime, vom da cu voi o mare lupt".
inainte, cind Kpriilii era pa5. la Agria, era dumanul craiului Rkczi,
dar acum, ajungind vizir, el vrea oare s.' se fzbune ? DacA vreti, hane,
clm, dumneavoastr, zece harabale de gurui, iar osmanliului zece harabale
431
www.dacoromanica.ro
140
c ascult cele spuse de ghiauri, dar, in fond, nu a luat in seam debe palavrele lor i, pin la urn* i-a gonit pe preotii125 0 pe mitropolitii care
veniser5.126.
19 De o solie a lui Kemny la han vorbeste si G. Kr aus (op. cit., p. 227), care
afirmg c aceasta s-a intors cu rgspuns bun". Vezi si N. Iorg a, Studii fi doc., IX, p. 212.
197 De fapt, G. R kczi nu a plecat Cu cordbiile, ci pe uscat, insotit de un grup mic
de ostasi, i aceasta inainte ca oastea sa sg fie atacatg de ttari (ibidem, pp. 208-209 si
G. Kraus, op. cit., p. 222).
194 Ktralzade.
199 5olom-Gargar, necunoscut.
200 Apopi Medjal, grafiat gresit in loe de Apafi Mihal (Mihail Apafi).
201 Redi
102 Kcqa.
Husvar.
204 Sakmar.
204 Edjetvar (Ecetvar)
106 Zolomi-oglu.
so? Adicg fiul lui Gabriel Bethlen, care a murit insg fgrg urmasi.
Numele celor cgzuti in robia tdtarilor la 31 iulie 1657 11 aflgm de la G. Kraus ; in
afarg. de I. Kemny, au fost prinsi : Francisc Kornis, Mihail Apafi (viitorul principe), Baltazar
Apafi, Petra Huszr, Paul Beldi, Francisc Fldvari, Sigismund Mikola, senatorul Valentin
Gottzmeister (op. cit., p. 228). Numele date de Evlia nu se potrivesc cu cele de mai sus.
Vezi si S. Sziligy i, op. cit., pp. 367, 443, 485-489 etc.
tatdr rabok t6rtneter61 [Istoria prizonierilor luati de tgtarii din Crimeea], Losonc, 1918.
Despre problema rgscumpgrarii lor, discutatg. in Transilvania, a se vedea : B ar ab as
Domokos, A tatdr rabok vltsdgdija as 1657. sept. 2-iki szamos ujvdri partialis gyUlsen
[Pretul de rgscumpgrare al robilor tgtari la adunarea partialg din 2 sept. 1657 de la Gherla],
In Szzadok", 1887, pp. 427-434. Vezi de asemenea Sziligyi S and r, Kemny Jdnos
Es a Krimiai rabok levelei [I.K. i scrisorile robilor din Crimeia], in Trtnelmi Tar", 1882,
pp. 593-621.
432
www.dacoromanica.ro
Armata tatara a pus, mai intii, mina i i-a legat pe fili de crai, care iesi-
108 Dupa izvoarele transilvAnene, ar fi vorba de un viclesug al tAtarilor care au acceptat despAgubiri mari de la cei din tabdra asediat, precum i promisiunea acestora c vor
da sprijin i ajutor impotriva cazacilor ; apoi 1-au chemat pe Kemny la han si in timpul
acesta oarda toata nvli cu mare grab& i cu tot cu odati" (N. Iorg a, op. cit., pp.
Istoria armatei, ed. II-a, vol. II, p. 13, care afirm5.: lupta incepea cu strigdtul de Isus
repetat de trei ori", O parere asemkatoare are si A. Antalffy.
433
www.dacoromanica.ro
141
142
143
ei au inceput s.' se lupte ca nite ciini. Timp de peste o oil a avut loe o
incierare atit de inverunat, incit s-au dat lupte eroice nemaivzute...
in aceast lupt infricotoare au fost trecuti prin tiul sbiilor peste
msur de multi maghiari... in aceast lupa, otile polone i cazace au
capturat nenumrate pazi... In total, au fost luai patruzeci 0 opt de
de prizonieri211 .. Din armata atar, apte sute de oameni au gustat din
cupa
Din rindurile polonilor i cazacilor 0 ale celorlalti
ghiauri, veniti in ajutor, au murit vreo apte mii i aizeci de oameni...
In aceasa lupa, patruzeci de mii de atari din Bugeac, care se aflau impreuta cu ilustrul han, s-au umplut de przi. in cele optzeci de mii de harabale,
capturate din tabr., // se aflau femei frumoase care au fost luate in robie
prinsoare. Dei valorau cit tributul grecesc20, ele au fost arindute in schim-
bul unei lulele de tutun i pentru o oca de pline. Pentru han, au fost oprite
avutii inercate in trei care, dar nu tiam in ce constau ele. Toate lucrurile
din cmara i din tezaurul lui Rkczi au fost luate pentru han...
intr-un cuvint, umilul de mine, <care> de douAzeci iase de ani incoace
am luat parte la zece lupte directe 0 am servit cu oastea otoman la unsprezece asedii de ceati mari..., nu am vzut nickeri atita brbb'.tie i eroism,
artate de ttari, ca in aceasa expeditie contra maghiarilor.
Blestematul de R.kczi, fugind cu dibcie, sub pretextul de a le aduce aju144 toare, in locul lui a fost prins i legat in lanturi vizirul sdu, Ioan Kernny214,
care era anit. Vizirul acesta cunotea toate tiintele filozofice i avea multe
cunotinte extraordinare i nemaipomenite. De0 avea lanturi groase,
mina, dup. git 0 la picioare, totu0, el zicea : Dac.' voi scpa din acest
prizonierat i voi ajunge s fin crai in Ardeal, dup Rkczi, voi transforma
aga indica doar" 90 de ostasi, fata de cel putin" 80 000 de ardeleni I (Cronici turcefti,
II, p. 293).
2" Rum haradjf (Rum harac2).
214 Ketnin Yano.F.
Dup alte informatii, hanul ar fi cenit pentru I. Kemt_tny 100 000 de galbeni (Cronici
turcefti, II, p. 310; Al. Cioranesc u, Domnia /ui Mihnea III, pp. 119-121 si Monu-
manta Comitia/ia, XII, pp. 289-290). Pin& la urma, insa, hanul s-a multumit cu 100 000
de talen i (nu galbeni), din care 40 000 au fost platiti de Mihnea al 111-lea. Vezi detall la
L a d. M akk ai, Intervenlia domnilor romdni pentru scaparea lui loan Kemny din robia
idtarilor, in vol. Omagiu frafilor Lapedatu, Bucuresti, 1936, pp. 429-433. Dup5. G. Kr aus
(op. cit., p. 229).
434
www.dacoromanica.ro
a ajuns din nou vizirul craiului Rkczi. Gaziul Seidi-Ahmed pava ins.,
atacindu-1 pe craiul Rkczi ling' cetatea C1uj216, din Ardeal, l-a omorit.
In locul lui, acest loan Kemny a ridicat pretentii de craiie. Atunci, cuceritorul Oradiei217, Kse-Ali pap., a fost desemnat serdar spre a porni asupra
sa. El ins. nu i-a putut veni de hac lui loan Kemny, iar pe chid se intorcea
la Timi9oara, atunci, pap. de Oradea, Kficiiik-Mehmed pap., a mers intr-o
zi pe neateptate 0. in grab la cetatea numit Odorhei218, din Ardeal, 0,
prinzindu-1 acolo pe loan Kemny 0 pe cei apte mii de supu0 ai si, i-a
Moldovei. Cetatea sa, a9ezat pe malul Nistrului, este mid. 0 zidit din
piata. Dar, in cinstea hanului, s-au tras din tunuri 0 s-au dat ospturi.
Totodat, i-au venit o sua de care cu daruri 0 aptezed de banuri de samur
..., precum 0 cincizeci de pungi de guru0, cu rugmintea : ,,S. raportati
padiphului, din partea noasta, 0 s-1 rugati in sensul c oastea distrus
de ctre Melek-Ahmed paa nu era oastea noastr moldoveneasc."222.
Dar rug5.mintea lor nu a fost acceptaa 0 ei au pierdut toate avutiile pe
care le aduseser222bis.
212 Kolojvdr.
217 Varat.
222 Boyarltk. Este vorba de piralabul de Soroca, functie in care este amintit la 13 oct.
1657 IOU 1-15.bg.sescu.
121 Vamofluk.
222bi2 Unul din motivele mazilirii lui Gheorghe Stefan a fost participarea la expeditia
din Polonia. Vezi relatia lui Paul de Alep in acest volum.
435
www.dacoromanica.ro
145
162
De acolo, mergind tot spre rasarit, de-a lungul fluviului Nistru, am ajuns
intr-o zi la cetatea Tighina a osmanilor... Era prima zi a lunii rebi-ul-evvel
din anul 1068223. Desi in cinstea noastr s-au facut, in cetate, petreceri
s-au dat ospaturi, totusi darurile au fost putine. Plecind de acolo spre rasarit,
tot de-a lungul Nistrului, am ajuns in satul Coslugeni224 i de acolo la CislaHanului.
164
unde s-au intilnit cu Melek-Ahmed pasa, iar cind acesta I-a felicitat pentru
victorie, el i-a spus c pava e cel victorios, caci el i-a infrint mai intii pe
muntenii si pe moldovenii care plecasera in ajutorul lui Rkczi>.
Ospiilul dat hanului de cdtre Melek pasa in cimpia Cetfii Albe. Mai
intii, Melek-Ahmed pasa a trimis de la Cetatea Alba, in intimpinarea hanului,
pe chehaiaua sa, cu un cal negru cu lanturi de aur i cu a incrustata cu
giuvaieruri, i // pe divan-efendi i pe chehaiaua capugiilor, impreuna cu trei
mii de ostasi alesi i inarmati, precum i pe agalele a sapte steaguri de sarigea
de seimeni. Cind acestia Il aduceau pe han, a iesit i pasa spre cetatea
Ianik226 cu supusii s.i si I-a intimpinat pe han. Acesta a descalecat de pe
cal i ei s-au sarutat pling-ind...
165
166
A treia zi, dupa luminare, s-a cintat din tobe si din surle i toata oastea
tatara a mers la capatul podului de trecere peste apa Nistrului, iar prealuminatul han a lamas ling pasa, cu agalele sale cele mai apropiate i cu
trupele sale de garda Cind pasa i hanul si-au luat ramas bun unul de la altul,
Dupa slujba, cind hanul a vrut sa se ridice, pasa l-a tinut de brat lli
167 au mers spre cort pe jos. Atunci, prealuminatul han i-a daruit pasei pe
2" 7 dec. 1657.
224 Kosludjan sau Kizildjan, R. S. S. Moldoveneasca.
255 Yantk, cetate arsa.".
526 Zerde, un gen de supa preparata cu orez i sofran; se serveste rece.
436
www.dacoromanica.ro
168
170
Devletului. Pe cite unii i-a vindut cu cite cind sute de pungi, incit preturile
lor s-au ridicat la suma de o mie sase sute noudzeci i sase de pungi227. Cu
aceste avu#i i pr.zi el s-a straduit s repare si s infreasd cettile Cetatea Alb, Chilia, Tighina, Ianik-Hisar i Oceakov, trimitind acolo cite un
ag de mare incredere...
...Cind hanul a ajuns in Crimeea, el l-a eliberat pe loan Kemny,
vizirul craiului Rkczi, cu dotfzeci si una de mii de galbeni228, inainte
de a fi fost cerut de inalta Poart. Atunci, blestematul acesta s-a dus indata in Ardea1228 i, ajungind iari vizirul lui R,kczi, a strins o armat
de dou sute de mii de oameni, cu care a devastat tinuturile i cet4ile
Lipova, Cenad, *oimus230, Fget231 din eialetul Timisoara.
Cind aceast stire a ajuns la inalta Poart, au fost insrcinati s'a' porneasc impotriva lui Rkczi : vizirul de Buda, Giirdji-Kenan pasa, poreelit
Seih-Yahya, cu armata eialetului din Buda, in numr de patruzeci isapte
de mii de oameni, i vizirul-pas al eialetului Timisoara, cu toat armata sa.
Cele dou' osti, intinse ca marea, au venit fat in faI ling. cetatea Calad,
337 Stuna pare exagerat de mare, tinind seama de sumele indicate de G. Kr a us (op. cit.,
pp. 22B-229), sume variind l'Are 8 000 si 12 000 de talen i de persoang. I. Kemny arat5.
tatarii cereau 10 000 de talen i pentru Ispan Perenc, 25 000 pentru Nagy T'amas si 50 000
pentru P. Kornis. Pretul de riiscump5sare pentru unii robi a fost negociat chiar de I. Ketnny
80 000 de galbeni 1 Vezi si nota 215. S-ar putea s5, fie si eroarea copistilor sau editorilor.
028 De fapt, I. Kemny nu a fost eliberat asa de repede ; el a ajuns in Transilvania
abia in august 1659, la doi ani dura evenimentele la care se refer Evlia (A 1. Cior An es c u, op. cit., pp. 99, 119-121). Vezi i sctisorile sale din timpul robiei la tAtari (S z i 1 6.g y i S., op. cit., II, pp. 443, 485, 489, 525).
290 Solmof, Solymos ; localitate pe Mures, ling5. Lipova.
231 Faca.
437
www.dacoromanica.ro
171
pe malul riului, i au inceput lupta. Atunci, cu voia lui Allah, oastea islamie fiind infrint, toti gaziii s-au inecat in riul Mure. Pin. .1 Hasan pava,
care era guvernator232 de Timioara, s-a inecat in riul Mure, nct oastea dumand s-a umplut de przi, capturind multe avutii, corturi i care cu poveri2".
Astfel, Rkczi i loan Kemny s-au rzbunat pe deplin pentru cele
ce suferiser din partea vizirului i. a hanului. Dup aceea ei s-au gr.'bit s
asedieze cetatea Gyula, dar, fiind timp de iarnl234, s-au intors in tara Ardea-
172
Moldova24
131 Mutasarrzf.
233 Este vorba de lupta din 26 iunie 1658, cind, intr-adevAr, turcii au fost infrinti
si au pierit multe pasale de vaz i bei" (G. Kr a u s, op. cit., p. 263). Vezi i Szil ig yi S.,
op. cit., II, p. 506 si Al. Ciorinescu, Mihnea III, pp. 94-97.
Kemny.
"1 Yanova.
I38 Kpriiliizade Ahmed pasa, mare vizir (1661-1676).
Isobis Tighina -= Bender.
130 Constantin erban.
140 Gheorghe tef an.
438
www.dacoromanica.ro
reparatiile de la cetatea Oceakov, zece mii de grinzi, cuie i indrile de seindura, precum i alte materiale lemnoase pentru tunuri i cherestea i unelte
impreuna Cu o mie de arhitecti i salahori241, sa mai trimiteti trei mii
de valahi i doua mii de moldoveni' . Haul aga din Damase, cel cu ceafa
cirpitd, a fost numit mubair242 i a fost trimis in Tara Romaneasca
Moldova cu bani, pentru procurarea celor necesare.
175
cetatea Oceakov.
177
de greutti, cu voia lui Allah, a sosit oastea din Cetatea Alba i cei o mie de
ostasi ghiauri moldoveni, trimisi mai inainte, cu porunci, nct, pina dimineata, am asezat fr teama bacurile i breile si am trecut de partea cea-
178
Cerahor.
439
www.dacoromanica.ro
185
Ulterior, prin firmanul lui Murad han al IV-lea246, Piyale pasa a venit aici
cu flota si a zidit, in partea de apus a ceatii Kilburun, o cetate trainic,
In form de pdtrat. In ea a asezat o sutd de soldati si. cetatea a devenit o
186
187
...
197
iesim numaidecit afard si sd ne ciocnim; ori vom cistiga, ori vom pierde".
Atunci chehaiaua Iusuf a spus : Nu am porunc s ies gall ; aveam
sarcina s intdresc numai cetatea prin reparatii, ins voia lui Allah
a fost altfel". Unii dintre btrini au spus : Acestea sint vorbe drepte,
cdci afard sint ghiauri multi, iar ajutoare nu ne yin. Trupele noastre din
cele sapte sangeacuri, precum si ostile din Cetatea Alba, Tara Romdneascd
147 Wile din Nicopol, Vidin 0 Silistra, care erau afarl, cerusera ca cei impresurati A
deschidl portile 0 s5.-i atace pe cazad.
440
www.dacoromanica.ro
lui Bekir aga. Plecind de acolo pe la miezul noptii, am trecut prin Bazargic242, iar dimineata, inainte de rasaritul soarelui, am ajuns la Provadia...
Conacele pe unde am trecurrin drumul nostru nitre Cetatea Alba.
...
220
221
prin oraul Tulcea. Dupa aceea, trecind prin oraul Ismail i. prin Tatar Bums, in a cincea zi am ajuns la Cetatea Alba, linga efendiul nostru,
Melek Ahmed paa. I-am predat scrisorile i i-am sarutat mina, anuntindu-1 ca. vine i. actul de raminere251, mai departe, <in postul sau>.
www.dacoromanica.ro
222
In anul 88922, ea a fost cucerita de la ghiaurul din Moldova262, prin intelegere269, de catre Baiazid Veli in persoana. Data cuceririi ei, ca i a
Cetatii Albe, se arata prin euvintul Fetahna"269. Stapinul ei din eialetul
in fata cetatii, talianuri mari de peyte, prinde multe mii de peyti de diferite
culori, apoi Ii sareaza i ii da ca solde ostayilor de p.z din cet4ile
Oceakov, Cetatea Alba, Ianik, Ismail, Braila, Isaccea i Tulcea ; atit de
mare e arenda. Dac soarta este vitrega i nu se prind peyti in Dunare,
atunci ostayii de la cetatile mai sus aratate il arunc in temnita pe aga-in-
tendentul
procur" soldele cu once pret. in cazul cind soarta
ajuta i se prind multi peyti, atunci el da tuturor ostayilor din cetatile
amintite soldele stabilite, luind, in schimb, de la ei dovada, pe care o
prezint, in caz de nevoie, lui defterdar paya, spre socoteala, iar restul
produselor Ii famin lui.
223
bifurcate, ei ayaza in fundul apei niyte plase impletite din vita de vie
le prind de aceyti stilpi. Cind aceste plase ajung la suprafata apei, Dunk-ea
capat aspectul unei ape strabatute de niyte rogojini, incit prin aceste plase
nu poate trece nici macar un peyte mare de o palma. Apoi, in partea interioara a acestui stavilar, in mijlocul Dunarii, se face o constructie cu mai multe
odai i o cafenea, avind niyte ferestre la nivelul apei, la uya stavilarului.
Aga-intendentul, impreuna cu trei sute de supuyi i pescan i ai lui, vegheaz
266 1484.
in delta Dundrii in vremea stdpinirii otomane, in Pence", II, 1971, pp. 267-282 si relatia
lui Paul de Alep in acest volum, p. 284. Mentiontun cA Evlia a mai descris asemenea instalatii de pescuit cind a vorbit despre Silistra (vezi vol. III, pp. 339-341).
442
www.dacoromanica.ro
la stvilar. De asemenea, la o adincime pind la briul omului se all aezate i nite cuti impletite, avind mrimea a cinci covoare. Ele sint puse
In fata stilpilor 0 a plaselor.
Primvara, petii, impin0 de cursul apei, vor s tread prin acel brat
al Dunrii cu iffteala fulgerului, spre a merge in marea de Azov precum
0. in largul Mrii. Negre. Atunci pescarii trag funiile i toti petii rtnin
inchi0 acolo. Ei omoar morunii de cite zece-cincisprezece brate i nisetrii
de cite opt 0 dnci brate, inro0nd cu singele lor suprafata apei Dunrii.
Ei greaz petii pe care-i prind
\rind sub form de pete srat, cu bani
de aur, Tniilor de negustori care, la rindul lor, indrcindu-i in harabale,
Ii trimit in trile ghiaure. Din unii moruni ies cite cincilase cintare de icre negre. Veghind zi i noapte la ua stvilarului, pescarii prind toti petii care vin,
Chid incepe vremea rea de iana i cind, dup. apte luni de pescuit, nu mai
rmin peti, talianurile acestea, precum toate constructiile miraculoase
se demonteaz, iar cherestelele provenite din ele se depun ca n4te munti
sua de pungi, dar el d.' lefurile otenilor, citigind cinci sute de pungi egiptene. y Citeodat, dup achitarea celor datorate, Ii rmine 0 un citig de la
o sut cincizeci pin la data sute de pungi ; dar citeodat., intendentul-ag,
are aceea0 form ca cettile Ismail 0 Cetatea Albh'. Are un aspect plcut,
fiind aezat pe un loe drept 0 jos. In jurul ei se ea' cimpii cu verdeat,
grdini i vii. Zidurile dinspre miazzi ale cetltii slut haute de valurile
Dunrii ; ele au o lungime de o mie de pa0, iar zidtuile dinspre uscat au o
443
www.dacoromanica.ro
224
lungime de dou mii de pa.0 mari, ceea ce inseamna c.d., de jur imprejur,
In partea dinspre uscat se aflO trei rinduri de ziduri, iar spre DunIre
sint dou rinduri de ziduri, fs. ant. Se gsesc, in total, o sut. aptezeci
cetatea cea mare are un ant adinc cit inltimea omului, avind ins. 0
scobituri. Cind Dunsea se // revars, apele ei curg prin acest a.lat 0 se
poate pescui in el.
Descrierea cetdlii mari din exterior. De jur imprejurul cettii exterioare se afl: in total patru porti. Una se deschide spre apus, in exterior,
spre oraul mare. Este format din cloud rinduri de porti de fier. In stinga
In trei locuri, pe malul Dunrii, Inc trei porti de ie0re, cOrora li se zice
porti dinspre ap5.". In partea interioar a acestor porti 0 a zidurilor cettii
se gOsesc anturi acoperite Cu sdnduri. Cel care le vede crede c e drum,
cOci pot umbla pe acolo cai, catiri 0 alte animale, precum 0 oameni. In
interiorul cetAtii se afl o suta cincized de strzi aezate perpendicular
lemne groase. Strzile sint pline de anturi adinci, cit inAltimea omului,
0 skit acoperite cu scinduri.
In timpul asedierii cettii, fiecare om trage sdndurile lingO casa sa
0, astfel, strAzile dispar, iar apa DunOrii le umple pin sus, formindu-se
astf el din aceste anturi nite strOzi pline Cu ap. De aceea dumanul
nu indrOznete s: intre in ora, fiindc acestea sint nite anturi foarte
261 Ksal Kule.
262 Dizdar Kulesi.
444
www.dacoromanica.ro
&ese gauri de creneluri indreptate spre drumuri. De asemenea, la capetele strazilor sint case intarite ea niste cetati i prevazute cu gluri pentru
tuntui s't pentru gloante, incit, in cazul cind dusmanii ptrund in oras,
atunci, din aceste case se trage cu tunurile i cu pustile asupra dusmanilor,
cci cetatea aceasta este construita ca sa se poata arunca asupra lor toate
acestea, ca o ploaie i ca pietrele de blestem.
In interiorul cetatii se afl in total sapte sute de case nenorocite, fr
curti i fara gradini. Acestea sint niste case facute din sindrile, cu etaj
rara etaj. In interiorul cetatii se gaseste geamia sultanului Baiazid
Veli i alte sapte meceturi. Tot acolo este s judecatoria eriatului profetului.
Dintre cele patru porti ale cetatii, poarta Lodja266, de litiga turnul
sorii, precum i poarta dinspre oras, tot dinspre uscat, sint cele mai des
folosite. In schimb, cele dou porti de pe malul Dunarii sint doul porti
mici dinspre ap..
malul Dunrii i la capatul cettii exterioare, se olla o cetate mica si. frumoasa, in forma patrata, avind, II de jur imprejur, cinci sute de pasi. Ea 226
are numai o poart mica de fier ce se deschide spre cetatea cea mare. in
cele dou rinduri de santuri adinci, din jurul ei, se gasesc multi pesti
ce se joaca intre ei. in interiorul cettii se olla case numai pentru chehaia,
pentru dizdar pentru imana, hambare de grill, depozitele de munitii
citeva incaperi pentru soldati. Altceva nu exista'.
In aceasta cetate este o regula bun, t'amasa din timpul lui Baiazid
Veli, i anume : cetatea aceasta fiind cucerita intr-o zi de vineri, in fiecare
vineri, de dimineata, se pun in virful turnurilor steagurile i se cinta cintece
de ruga. Totodata, printr-o salva de tun imparatesc, se anunt populatiei
ca e zi de vineri267.
Orasul cettii Chilia. in partea de apus a cetatii celei mari, pe o vale
dreapta, se afl orasul cel mare, de forma pentagonal.. El se compune
445
www.dacoromanica.ro
227
Mir-Mehmed aga, dintre capugibaii inaltei Porti, i-a adus lui Melek <Ahmed>
pava hatieriful daruit de care fericitul nostru padiah, impreuna cu scrisoarea de mucarer, ceea ce i-a facut mare bucurie. Capugibaiul Mehmed
aga a fost trimis, a doua zi, la Poarta imparatiei, daruindu-i-se douazeci
de pungi, dotazeci de cai alei .1 douazeci de robi. Z <Melek Ahmed paa>
s-a straduit sa repare cetatea Chilia, iar pe umilul de mine m-a trimis dup
Hszsr-Ilyas-Bogazs.
446
www.dacoromanica.ro
trece prin cinci comune, se vars. in Marea NeagrCling5. cetatea Kara-Harman. Corlierii din Marea Neagr spun acestui riu Portitam. Este un brat
mic unde ierneaz in fiecare an mai multe sute de vase. Astfel, aceast
insul cu serpi este situat intre cele dota brate ale Dunarii, avind lungimea,
de la r'szit la apus, de zece mile, iar ltimea de sase-sapte mile. Pe aceast
insul., caii nostri s-au necjit din pricina mustelor de cai, iar noi insine am
de aspri, drept plat de intretinere, din care am dat cinci mii de aspri
cadiului, pentru costul scindurilor. Plecind de aci spre sud, am ajuns in
cetatea Babadag. Dat fiind c acest oras se afl sub stapinirea noastrk
276 Pentru satele care unneaza vezi vol. III al operei lui Evlia, notele 296 s't urm.
Vom . arAta aici numai deosebirile dintre cele dou liste de localitAti.
277 Probabil Sarinasuf, cum apare in vol. III (vezi nota 302).
217 a KaraHabil.
978 Karankar, in loc de Konkaz.
sse Tilrbelik, Turbencea, sat ruinat ; poate fi si Tresnelik, cum apare in vol. III (vezi
nota 309).
280 Kargalsk-s Zir; in vol. III: Asap Kargalsk (vezi nota 324).
447
www.dacoromanica.ro
228
229
din hanii Crimeii, pornise cu o sut cincizeci de mii // de ttari, iuti ca vintul,
: in aceste locuri nu sint
spre Adrianopol298, el se ingimfase, zicindu-si
cetti rezistente i osti multe". Chid a trecut ins. Nistrul i Dunarea si a
ieyit in partea aceasta, loctiitorul de chehaia de spahii din Babadag, numit
Ayni-Giil aga, care era un biet aga, a stfins atunci indat, din cele trei cazale
din aceast regiunea, saizeci de mii de voinici inarmati, cu care l-a atacat
pe mai sus-numitul han in cimpia Hadji-Paya K15311296 din apropierea Baba-
Edirne.
292 Hadji-Pasa (Haca Pa)sa) Ky, mai departe apare sub forma : Hadji-Pasa Oftligi;
Hagilar ?)
29? Dernir. Despre acest han Mar
prieten cu Stefan Toma si M. Barnovschi
ucis
de turci la Tarigrad, ne dA numero ase stiri Mir on Costin (Opere, indice).
898 Kozludja (Kozluca), in vol. III: Kfzfldja-Veli (vezi nota 335). Pentru localitAfile
ce urrneazrt vezi vol. III, notele 336 i urm.
299 Suf sau Sofu, in vol. III: Tarak Sofu; Tocsof (vezi nota 341).
800 Karye-Bey, poate in loe de Saray Karyesi sau Saraiu.
448
www.dacoromanica.ro
lic, Congaz, Caugagie", Ester, Bandarli302, Ghe1engic3", Bilarlar, DanaChioi, Caramurat, Chioste1304, Caratai, Durhanlar, Memaylis0s, Cogealia,
Caracoiun, Cicracci, ahman, Tasaulul de Jos, Tasaulul de Sus, Arnabudli,
Mustahfezan, Kara-Harman, Sultan-Kara309,
t letlia37, Kara-Yuvadji,
Abdulbari, Tariverde, Cogealac, Aydin, Sarichioi 308, Caranasuf, Casapchioi,
Duingi, Sofular, Canil Bugeac i Caraman Chioi.
Din aceste sate ale Babadagului am strins sase pungi de aspri pentru
cheltuielile noastre, pentru cele trebuincioase Chiliei i pentru costul zaherelei pasei. De asemenea, umilul de mine am strins trei pungi de aspri drept
cheltuieli zilnice ale mele, pentru c eram mubasir. O punga am dat-o celor
optzeci de vietati netrebnice ce ne insopeau, iar nou ne-au rmas restul
de bani i obrazul curat309.
trimit lui Melek pasa cele sase pungi de aspri, a
Cind m gindeam
sosit in ziva aceea tuiul pasei cu conacciul, anunDind venirea pasei, a doua
zi dimineata, la Babadag.
i
in oraselul Daia Mares". Este un tirg asemanator unui oras mare. Este
infloritor, fiind asezat pe malul Dunarii ; are gradini si e populat, avind
dou sute de case. Raialele de aici sint valahi i moldoveni. El este asezat
301 Kavadjek (Kavacek), in vol. III : Karadjak-Kby (vezi nota 346).
sos Bandarlt ; in vol. III : Pazarlt (vezi nota 348).
30$ Kprildjak, In loe de Ghelingic (vezi nota 349).
: Kstelli (vezi nota 353).
304 Kb-stern; in vol.
aos Memayli sau Mamayli; Mahmudia ( ?), Mamaia (?).
sots Sultan-Kara, poate Sultan Tepe, deal ling5. Babadag.
30/ Pelitli; in vol. III : Karapelitli (vezi nota 365).
toe Kara Sart ; in vol. III : Sari-Hoy (vezi nota 371).
300 Yazi4martin harass, textual inseamn5.: negreala obrazului nostril".
310 Sule, Sula (in vol. III : Yeni-Sale).
311 Hadji-Papa Ky, Hagilar ( ?).
311 Saray Karyesi, poate Saraiu, jud. Constants.
Daye-i-Kebir, Dala Mare, IMeni, jud. Tukea.
449
www.dacoromanica.ro
230
231
jite. In fiecare noapte ostasii vin afar i pzesc cetatea cu rindul. Cind
umilul de mine am terminat vizitarea cettii, a vizitat-o i pasa insusi, care
a fost cuprins de uimire.
Tinind, chiar in ziva aceea, un sfat cu populatia local, el a dat porunci
si a pus s se aduck din imprejurimi, cinci sute de care de cherestea, precum
sase sute de mesteri i zidari, indt in ziva aceea au fost zidite, in interiorul
HIrsova.
313 Probabil gresealA in loc de Dobra, socotit de Evlia craiul Dobrogei. De f apt, cetatea
este bizanting., datind din sec. XXI (cetatea de sus) si genovez5., din sec. XIII (cetatea
de jos). Vezi mai nou Ra du Cio b an u, Un monument istoric pu (in cunoscut: cetatea feudalel
persan : urs".
378 Este o legend otomana. Dup5, opinia savantului V. Bogrea, Hirsova aminteste
prea mult de antcul Carsium pentru a nu fi urmasa lui" (Note de loponimie dobrogeandl, in
Analele Dobrogei", II, 1921, nr. 1, pp. 36-37). Dui:A alte opinii, numele orasului ar veni
de la patronimicul Hirsu (Arhiva Dobrogei", II, 1919, p. 163).
450
www.dacoromanica.ro
nici un loc liber, fiind zidite, in timp de o saptamina, o suta zece dughene
mici.
cetate nid macar cit o arunctura de sageata. Apoi, a pregatit cele opt
tunuri i. toate munitiile i. a lasat aci vreo sua de puti dintre putile luate
de la Oceacov.
Forma cealii Hirpva. Ea este o cetate intarita i. trainica pe pamintul
Babadagului, aezata in partea dreapta a Duzarii, cu virfurile inaltate spre
cer. De jur imprejur are trei raii de pai. Omul nu indraznete sa priveasca
jos, spre Dunre, din partea de apus a acestei cetati. Dei este o cetate foarte
importanta, nimeni nu i-a dat totui atentia cuvenita, dat fiind ea este
aezata in interiorul tarii. Numai Melek p&p. i-a tiut valoarea, deoarece
partea cealalta fiind locuit de valahi, importanta ei se vedea de la sine.
Cetatea are dota // porti, dintre care una se deschide spre rasarit, iar cealalta
spre apus .. .320
Or apa. Se did in partea de sud a cetatii, fiind compus din dota maha-
lale, cu o mie ase sute de case. Casele sint simple i. cu etaj i sint acoperite
cu trestie i. cu indrila, dar sint trainice. Aici se all aptesprezece geamiim,
dintre care cea din bazar este renumita, fiind cea mai frecventata. Are o baie
joasa i trei hanuri, bazar i. un centru mic, dar clima este placuta. Raialele
de acolo sint formate din valahi, moldoveni i. bulgari. In partea de miazzi
a ora5u1 ui se afla multe gr"dini .1 podgorii.
Plecind de aici, am sosit in satul Ba1tageti322 care este un sat de zeamet
din cazaua Ilirova. Dup aceea am ajuns in satul Rahova323, iar de acolo,
mergind sp re apus, am sosit in satul Ghioldje324. De acolo, mergind tot spre
apus, am ajuns in satul Cernavod5.325. Unul din satele mari ale Silistrei este
i acest sat infloritor i. populat, fiind ca un ora*. Plecind de aici, spre apus,
In a cincea zi am ajuns in cetatea Silistra. Toata populatia de aici, precum
451
www.dacoromanica.ro
232
safer a anului
1068326, am intrat cu mare alai in palatul din Silistra.
Efendiul nostru paa a inceput iari s fac dreptate printre raiale
beraiale.. 327
in sptamina aceea, sosind un ag din partea lui Kprl Mehmed paa,
234
ai stkilor de lucruri din acele tinuturi. Atunci, toti au spus 6. este o obligape pentru fiecare de a porni la expeditie asupra craiului Rkczi din
vilaietul Ardealului" i s-a citit Fatiha334. La Adrianopol a fost scos tuiul
pad4ahal in fata portii impArteti i, ducindu-se capugiba0i in toate
bine pAzite, au adunat osta0 multi, ca marea.
no 27 noiembrie 1657.
327 PUllete de suspensie in text.
328 Bozdja-Ada, Bozcaada, in trecut : Tenedos.
320
330
10 decembrie 1657.
Raltofci-oglu.
830
383
334
9enar.
452
www.dacoromanica.ro
ghiaurii. Si tu, la rindul t.u, trebuie s ajuti legea cea dreapt. ; de aceea s
mergi in expeditie cu oastea mea care se afl. IMO. tine 0 sd nu cumva s-i
ajuti pe ghiauri 0 s nu porneti asupra oraplui Brusa, spre a-i cauza pagube, ci, trecind prin Dardanele339, sa porneti indat la lupta sfint de la
Ineu 0 s ajungi astfel un viteaz fericit". La sosirea hatierifului, Hasan
Atunci, padiahul a scris numaidecit un hatierif care Kln-al% zicindu-i : Chiar dac vei aduce in fata mea pe craiul Ardealului 0 pe imparatul Germaniei34, legati de miini 0 de picioare, aceasta nu va avea nici
o valoare, fiindc ei nu sint ghiauri341. S vii indat la Poarta mea imp"3 9 oct. 1657-28 sept. 1658.
336 Yanova. Expeditia a pornit din Adrianopole la inceputul lunii iulie 1658 (Cronici
turcesti, II, p. 298; N. Iorg a, Studii si doc.. XXIII, p. 232).
337 54. Despre aceastA expeditie vorbeste si Miron Costin, care a participat la ea cu
un corp de oaste moldoveanA. i el aratA cA vizirul a trebuit s se intoara la Tarigrad
din pricina unor amestecii.turi la impArdtie" (Opere, p. 185).
338 Despre aceastA rAscoalA vezi si relatia lui Paul de Alep in acest volum, p. 280-281
necredincios.
Pentru comparatie vezi textul aceluiasi hatiserif reprodus altf el de Evlia Celebi in vol. I,
p. 294 (Seyahatname).
453
www.dacoromanica.ro
235
rteasc i s ne rzbuni asupra ghiaurului Abaza, care s-a ivit cu inftisare de musulman"..
Bre, hei ghiauri ! Din cauza vorbelor voastre nu m-am dus la expeditia de la Ineu si din cauza necazurilor voastre m-am rsculat impotriva
poruncii i totusi, una-dou, imi bateti capul, zicindu-mi : /cu puterea
noastr ai devenit stpinul atitor avutii. Iat avutia Puneti-o pe cap,
mai
242-276
i rmine"...
<Predarea lui Abaza Hasan pasa Cali-e ostile padisahului din Alep
uciderea lui si a altor ostasi aflati cu el, dei el i exprimase regretul.
Aceast hotrire a fost luat in urma unui sfat organizat la Aleb de Mustafa pasa, comandantul oastei sultanului. S-a apreciat c refuzul lui Abaza
pasa de a merge la Ineu impotriva lui Rk6czi este o crim i pentru aceasta
Ha Atit Silandar Findikiuli Mehmed aga cit i G. Kraus aratii cA la Ineu nu au avut loe
lupte, deoarece cei din cetate, infricosati de puterea asediatorilor, au predat-o la prima cerere,
op.
cit., p. 271). Vezi j I. Bet hlen, op. cit., pp. 61-63, precum i scrisoarea lui G. Rkczi
al II-lea cAtre regele Suediei, unde se spune c cetatea, bene munita", a fost predatii
mod rusinos (turpiter) la 3 sept. 1658; asediul incepuse la 31 august (S zil Agy S., op. cit.,
II, pp. 507-508). Comandantii cetatii au fost ucisi de Rkczi sub acuzatia de tradare.
$41 bi8 La aceastg. tocmire" a ceatii Ineu a luat parte si Miron Costin, care a rlimas
aici Oil la 26 oct. 1658 (Opere, p. 185).
454
www.dacoromanica.ro
Intr-o zi, i-au sosit lui Kprl Mehmed paa arzmahzaruri din partea
lui Mehmed Ghirai, hanttl Crimeii, i din partea agi de frmuri, Dede
aga, i de la mutevelli-ul de Ismail, Ahmed aga, anuntind c : In tara
Moldovei, unde locuiete raiaua supus a celor dou' orae sfinte346, au
intrat maghiarii blestemati ai craiului Rkczi i, impreura cu netrebnicul
numit Cirnul, au pus sapinire pe oraul Iai din Moldova347. Beiul Ghica348,
fugind din Moldova, se afl in prezent la Bahcesaraiu134 9 nostru din penin-
357 Despre aceste lupte vezi Al. Cior Anesc u, op. cit., pp. 135, 160-161.
358 Rum.
455
www.dacoromanica.ro
330
lunii safer din anul 1070357, impreund cu Ahmed aga, in urma dciruirii
vilaietului Moldovei lui 51efan cel Frumos, fiul beiului Lupul.
i. grdini .1 apoi in satul Ahi-bey, care face parte din cazaua Bazargic i
apoi in satul CiobAnita358. Acesta este situat pe ptnintul Dobrogei i este
Ahmed aga.
367 9 noiembrie 1659.
u Dincoace de muntii Balcani.
sao oban-ese, la sud de Cobadin, jud. Constanta.
ass Muruvvelli, jud. Constanta.
ass eradji, ar fi Chiragi (azi Cotu Vlii), dar nu era in drum.
aso Cenghe (enge).
456
www.dacoromanica.ro
867 5 decembrie 1659. Si aici este o nepotrivire de date intre Evlia i alte izvoare, care
precizeazAc lupta de &Let Iasi a avut loc la 11/21 noiembrie (N. Iorg a, Studii fi doc.,
IV, p. CCCIV i 278; 1 d e m, Manuscripte din biblioteci strdine, pp. 59-60; vezi si Al. C i orAneseu, op. cit., p. 165 si C. Andreescu si C. St oide, op. cit., p. 26.
ses Kssla, sat in R.S.S. MoldoveneascA.
see Dundar, idem.
870 Ahpanoz, idem.
www.dacoromanica.ro
$eo
yeta.
teftLnitri. 1.4upu. M. Costin
sustine el G. Ghica
au dat supt mina lui Ahmet aga ... pre toti boierii cu eh& gloat& avea" ; aceasta s-a.
petrecut la Bolota, mai jos de Tutora (opere, p. 190). Cifra de 10 000 de ostasi pare mult
prea mate.
380 bis Caliatile apei Prutului, cea mai usoarri i cea mai sAtatoas apa", au fost
recunoscute de D. Cantemir, ca si de alti straini (vezi Descrierea Moldovei, pp. 65 s't 70,
nota 5).
181 Sekyel. Probabil Carpatii Transilvaniei. Informatilie lui Evlia nu Sint prea exacte.
Pentru comparatie vezi D. C ant emi r, op. cit., p. 65.
458
www.dacoromanica.ro
ingropati aici, ajut5.-ne i f ca oastea noastr s fie biruitoare, iar moldovenii rscul4i sa fie infrinti i distru0!". in clipa aceea am simtit
; tinind
386 Istefan Kilisesi. Este greu de spus care va fi fost aceast5, mAngtstire
seama de directia de unde veneau trupele, ar putea fi vorba fie de miingtstirea Dobroviit,
ctitoria lui $tef an cel Mare, sau de Birnova, situatli ling& Iasi, dar care nu este ctitoria
marelui domn ; teflnesti (?).
459
www.dacoromanica.ro
33$
s-a aezat la un loc cu armata noastr. S-au trimis in patru 'Asti strji
cetegii. A doua zi, cu voia lui Allah, au fost prin0 cind informatori388 din
tabra duman. Cind au fost intrebati, ei au dat de tire c. : in prezent
tabsa noastr se afl la locul numit Galata, In partea cealalt a lacului
de IMO.' oraul
; avem patruzeci i cinci de mii de dorobanti puca0
cincisprezece mii de osta0 csrsi"389. Eliberindu-i pe cei cinci informatori,
aman 0 rgaz".
De indat, armata noastr, cu strigte de: Allah, Allah", a fcut s.' rsune
tot vzduhul. Nmetii i pulberea de zdpad de sub picioarele cailor notri
de ras, inltindu-se in vzduh, cdeau apoi iar0, de pared' ningea. Oastea
noastr i cea ttar s-au contopit. Inamicii, vazind aceasta, au tras multe
sute de ghiulele cu tunurile, dar nici un om nu a fost atins. Numai o ghiulea
336
inimile dumanilor, incit toat cimpia Ia0lor rsuna de zgomot. Din loe
In loe lupta390 s-a intetit. Umilul de mine m aflam lingd Ahmed aga
lng beiul Moldovei. Atunci beiul a spus : De ar fi s mg aez in scaunul
Moldovei, cci am cheltuit pentru acest beilic exact trei mii de pungi".
383 Did, limbl, prinsi pentru informare.
389 Efectivele stilt i aici mult exagerate. Dupa Miron Costin, toat oastea <lui C.
ban> va fi fost la 8 000 de oameni" (Opere, p. 192). Al. Ciornescu admite un efectiv de
30 000 (op. cit., p. 164), din care 10 000 trimisi de Mihnea al 111-lea (Letopiselul Cantacuzinesc,
p. 139 si N. Ior g a, Studii fi doc., IV, p. 58) si circa 10 000 de osteni din Transilvania,
din care 4 000 5 000 dati de Gh. Rkczi al II-lea (Quellen, VI, pp. 117, 179) ; restul era
format din oastea lui Gheorghe Ghica, trecut de partea noului doinn.
a 90 E vorba de lupta din 21 noiembrie 1659 de la marginea
460
www.dacoromanica.ro
lar umilul de mine i-am zis : Beiul meu, daca Allah iti va drui scaunul
Moldovei, atunci vei crede in prealuminatul profet ?" El a jurat, raspunzind : Allah mi-e martor, voi crede in ascuns in profetul Mahomed ; numai
s ma instruieti". Atunci umilul de mine i-am spus : indata, beiule, n-avea
grij., cad minunea lui Mahomed va face ca scaunul Moldovei sa fie al tau".
lar beiul mi-a zis : Daca va fi aa, atunci, Evlia Celebi, ji voi darui cinci
pungi, cinci cai, cinci robi, cinci sute de galbeni i multe alte lucruri". Zicind
astfel, el a facut promisiuni generoase.
lui, oastea flaminzise i simtea nevoia macar a unei bucati de piine. Atunci
a ieit din tabara .1 vine, tragindu-i tunurile". Atunci toate Wile islamice
au incalecat intr-o dipa Oau pornit in intimpinare. Inamicul, strigind : O
Sfinte Gheorghe !, Sfinte Gheorghe !", a tras mai intii cu tunurile .1 apoi
cu putile i, in felul acesta, a continuat lupta392.
Deodata insa, calgai-sultan, intorcindu-se i fr s'a se uite la inamic,
s-a dus i a intrat in tabara de la Galata, incepind s-o devasteze. Vazind
aceasta, dumanul s-a grabit sa se intoarca in oraul Iai. Astfel, pe cind
dumanii fugeau, lsindu-ne tunurile, putile, gloantele, munitiile
alte
poveri, armata noastra, impreuna cu patruzeci de mii de tatari din Bugeac,
i-au urmrit i, fugarindu-i, i-au bagat in oraul Iai. Cind tatarii au incendiat imprejurimile il oraului, locurile inamicului s-au transformat in iad 337
.1
cei cinci mii de dumani s-au inecat cu caii lor i au ramas sub ghiata.
Acei dintre oteni care n-au intrat in tabra de la Galata au fugit in munti,
pe vremea aceasta de iarn cumplita. Astfel, pe malul lacului <de ling5.>
Iai, moldovenii au fost macelariti, intr-o clip, atit de crincen, incit intr-o
jumltate de orb'. dou6sprezece mii apte sute de oameni au fost trecuti
an 14 dec. 1659. Data gresitit (?).
Pentru comparatie vezi descrierea luptei la II i ro n Co sti n, Opere, pp. 192.193
si Cronici turceti, II, p. 306.
461
www.dacoromanica.ro
voia lui Allah, gaziii musulmani, fiind victoriosi, s-au umplut de przi,
iar beiul stefan a fost inscAunat. S-a poruncit ca trei zile i trei nopti s
fie veselie, iar padisahului cel fericit i s-au trimis vestile de biruint.
'Marilor din Bugeac i celor din Crimeea li s-au poruncit s-i urmreasc
pe inamicii infrinti394, iar umilul de mine, avind cai zdraveni i simtindu-m
In toate puterile, am cerut voie lui Ahmed aga i beiului395 si am pornit
Mai intii, plecind in trap, am dat peste trei mii de dusmani, pe ses,
in vii i prin pduri. Pe mu4i i-am trecut prin sabie, iar pre multi dintre
ei i-am fcut robi, legindu-i in lanturi. n ziva aceea ne-am odihnit ling
riul Buzeni399, fr grij, iar a doua zi am ajuns la cetatea Suceava,
situnt pe inltinai.
Cetatea Suceava397. Primul ei ziditor a fost craiul lesesc ; mai tirziu
ea a trecut in miinile moldovenilor398. In bimba romneasc, Suceava inseam-
338 n loe ripos ; a fost denumit astf el deoarece aceast cetate este asezat.
pe o stilled mare399. Fiinde eram in drum, nu am intrat in ea ; de aceea
nu stin cum arat. De f apt, in afar de aceasta, nu se afl. in Moldova alt
cetate490. Pe cele dinainte le-a drimat sultanul IldIrim Baiazid401. Numai
Zwaniec402
3g3 Cf. Al. Cioranese u, op. cit., p. 165, care accept& pierderea a circa 12 000 de
osteni din armata lni C. Serban.
398 Vezi si M. Costi n, Opere, p. 193.
395
tefilnit& Lupu.
398 De fapt cetatea a fost construita. de Petra Musat si a fost tot timpul a moldoveni-
390 Dupa opinia lui Gr. Ureche, numele Suceava vine de la sud", care inseamna cojocar
(ed. C. Giurescu, p. 15). Pentru alte explicatii ale originii numelui vezi Iorgu lord a n,
Toponimia romeineascd, Bucuresti, 1963, p. 101, nota 6. Cea mai plauzibila dintre aceste
explicatii este aceia data de V. Bogrea, dupli. care Suceava, are la bath pe soc".
400 Informatie inexacta; in Moldova existan i alte cetati, unele descrise chiar de Evlia.
cit., p. 211).
&OS
RadvaniFa, Zvancea.
462
www.dacoromanica.ro
berat, scotindu-i din peteri. Dar multi dintre ei au murk dud au ieit
la lumina zilei. I-am inmormintat acolo. Altii au murk pe drum, chid mergeau cu noi calare. Foarte putini dintre ei au sdpat cu viata. Dac a descrie
peterile de la aceast ocna, asa cum slut ele, a spune ea sint nite puturi
uriae i seam.'n cu infernul.
De aici, plecind spre apus, am intrat in munti i, mergind prin sate
orae, in cautare de prdzi, ne-au ajuns din urma capugibaii trimii de
catre hanul ttar 0 de marele vizir Kpriilii Mehmed pasa cu hatierifuri,
continind urmatoarea porunca : Tu, care eti calgaiul prealuminatului
meu frate han, 0 tu, care eti supusul meu aga de tarmuri, dupa cucerirea
trii Moldovei, cu patruzeci de mii de ttari iuti ca vintul,
veniti de
hac blestematului de Mihnea407, care s-a razvrtit in Tara Rom aneasca,
si, distrugindu-i vilaietul,
prdati toate avuturile i sa v. bucurati 339
<de ele>. Cind s-a citit acest hatierif, fiecare osta din armata tatara a
devenit ca un balaur cu apte capete ; chiar in zina aceea, au 0 pornit spre
Tara Romneasca optzeci i unu de mii de tatari, cu patru sute de
de cai.
Plecarea noastrit din Moldova in expeditie contra Tiirii Romdnefti.
Mai intii, toata armata s-a adunat la un loc. Tinindu-se sfat, toti au
incalecat pe caii lor buni i apoi, omorind pe malul riului Scinteia408 pe
toti prizonierii ce-i luaser mai inainte, au ramas singuri. in ziva aceea,
403 Hatman in aceastA vreme era The eptilici (1659-1661). (N. St oicesc u, Dic(ionar, p. 447). In aceastA vreme exista insA si un portar de Suceava (N. Stoic es c u,
Sfatul domnese, p. 250).
404 Kilze, care in tnrceste inseamnA sable. FAlciu se aflA twit la sud de Suceava.
406 Okna. Este vorba de Tirgul Ocna, unde se exploata sarea. DupA M. Costin, tAtarii
463
www.dacoromanica.ro
Oraul ion nu a fost devastat. A doua zi, am trecut cu caii riul Focani413
0 am intrat in Tara Rom Aneasc5.. Am sosit in marele ora Rimnic414, care
a fost incendiat, cci raialele plecasera la tab.ra lui Mihnea45. Nu s-au
gisit przi nici robi.
Plecind de aici, chiar in ziva aceea, am mers prin muntii acoperiti cu
p5.duri 0, capturind opt mii de robi alei, am ajuns in oraul Buz5.11416.
Era foarte infloritor. In zori de zi tot oraul a fost incendiat ; de frica incen-
340
diului locuitorii nu i-au parlsit casele, iar cei care au ieit au fost
luati robi.
Plecind 0 de acolo // spre apus, am ajuns in orelul Gherghitam. De
dimineat, impresurind acest ora, am luat apte mii de robi, inainte ca ei
s ias din casele lor. Au fost capturate atitea przi incit toti ne-am imbo-
03 Fohsan.
413 probabil cg e vorba de Milcov.
414 .Rimlik.
415 ylehline.
iie Buzau.
417 Gergedjsa (Gergecsa).
413 Terkovis.
464
www.dacoromanica.ro
i hatmani din Tara Rom5.neasd. Mihnea Djivan bei ne-a supus cu forta, iar cind ne-a pus s5. lupt5m
212 La p. 241 este vorba de 1 000 de oameni.
Bakref.
421 De fapt Djan-Arslan pasa. Vezi scrisoarea acestuia despre evenimentele din anul
1659 In TiirSk magyarkori t6rtnelmi emlkek. [Monumente istorice din perioada dominatiei
4110
622 Este foarte probabil c cei ucisi nu erau negustori, ci ostasi turci omoriti In lupta de la
PrItesti din 25 noiembrie 1659 (Al. Ciorinese u, Domnia lui Mihnea III, p.
421
162).
bit) yerk8ka.
465
www.dacoromanica.ro
cu osmanliii la Giurgiu, am auzit c inltimea voastr 1-ati infrint in Moldova pe Constantin Cirnul i c veniti aici423. Atunci noi am fugit 0 am venit
la voi. Djivan bei nu tie inc de sosirea voasta. El se lupt cu paalele
la Giurgiu".
342
466
www.dacoromanica.ro
In apr.sept. 1656.
Constantin
422
467
www.dacoromanica.ro
343
molla este absolut necesar. Cu voia padiahului, voi zidi o geamie sau voi
construi o geamie imprteasc.. Sd trimiteti hatipi, muezzini, imami, osta0
434 0 ingrijitori pentru moschei"435. El a mai spus c moneda s. fie 135.tut
In numele padiahului, iar slujba de vineri s fie citit tot in numele su".
Trimitind oameni in acest scop, faima lui s-a rdspindit in toat." lumea
toti credincio0i lui Allah s-au bucurat i i-au adus multumiri.
Cind vilaietul a devenit un loc de incredere, s-au dus in Tara Roma.neasc: atitia oameni <musulmani> cu averile lor, incit acolo au fost duse
avutii in valoare de zece tezaure egiptene436 i vreo zece mii de oameni,
trecind la islamism, au format o mare comunitate. Dar iata c, intr-o zi, pe
neateptate, blestematul de Mihnea bei 0-a trimis in tain oamenii la toate
boierilor din toate oraele din Tara Romneasc, cerindu-le : S.' otnoriti pe toti musulmanii de sub stpinirea voastr i s-mi trimiteti mie
banii i averea lor". Se relateaz c, in trei zile, aptesprezece tnii de mohamedani au fost trecuti prin sabie i loviti cu topoarele, iar in orwle Bucureti
436 Mis:r hazinesi, aici in sens de multi bard". Pentru a evalua anumite bogif, cronicarii turci se refer de obicei la sumele mari pe care provincia egipteank a Imperiului otoman
II, p. 307.
4" Prezenta acestora in oastea lui Mihnea al III-lea este atestatii si de Letopise ful
Cantacuzinesc, p. 136, care vorbeste de saragelele, deliii, beliiis'a seimenii din armata donuau-
lui. Baza Willi sale o formau insa dorobantii l alArasii de tari (ibidem, pp. 138-139).
4" Isvedji (Isvec). Cifra este si aid exagerat.
468
www.dacoromanica.ro
In acest fel, cu o armat numeroas, el a inceput s atace prtile Silistrei, Rusciukului, Nicopolului, Orsovei441, Vidinului i Cladove4L442, prdin_
oaste de optzeci de mii de oameni 443 iar beiul Moldovei, Ghica444, neputindu-se opune, a fugit la hanul Mehmed Ghirai din Crimeea.
Cu voia lui Allah, iat c acum, venind cu noi i oastea ttar, am cuce-
sultan cu vreo trei sute de insi dintre supusii, rudele i membrii familiei
443 RidiCarea lui Mihnea al III-lea contra turcilor i cucerirea Moldovei de ckre C.
erban
s-au petrecut, intr-adevr, in acelasi timp, dupl tratatul de la Ruck, din 15 oct. 1659,
dintre Mihnea si G. Rkczi al II-lea (Al. Cioxnesc u, Domnia lui Mihnea III, pp.
149
150).
469
www.dacoromanica.ro
345
din Ardeal, cu multe giuvaieruri pretioase, crezind c5.' a sedpat. Dar chid
a ajuns acolo, craiul Itliiczi i loan Kemny nu l-au ajutat ci, otfAvindu-1,
i-au luat
averea449. Dup aceea, beilicul Trii RomAnWi a fost druit
unuia cu numele de Duca"9.
Cillatoria noastrii, impreund cu calgai-sultan, fie alt drum, in Moldova
Plecind de la Giurgiu, ne-am indreptat, la inceput, inspre miaznoapte.
lui G. Rakeczi al II-lea (Al. Cior nesc u, op. cit., pp. 172-173).
444 Duka, in loe de Ghica, adic5. Gheorghe Ghica (nov. 1659
erban, cu stirea
Moldova).
450
441 Tirkovis.
ea Lavaho.
445
456
451
458
Slurun, neidentificat.
Darvai, neidentificat; Dimbovnic ( ?).
Iesece (Yesece), neidentificat.
Prava.
aeo Serabinayi; poste Saraybina.
459
451
468
Yalonipsa batags.
470
www.dacoromanica.ro
noastre stteau in cele patru prti. Trecind peste riul Buzu464, am luat
mai multe sute de robi precum si mii de cai de herghelie. Dupi aceea, dind
o lupt crincen pe dealurile Rimnicului465, dei trecusem dealul Giihercile4"
si acusem deja un drum de o zi, totusi, dup obiceiul ttresc, ne-am intors repede si am rpit multe raiale, punindu-le in lanturile nenorocirii,
impreun cu copiii s'i cu rudele lor care coborau, ail nici o grij, din munti.
in acelasi timp am prdat o sut saptezeci de mii de vite si cai s'i patru
sute de mii de oi466bis. A doua zi, amindou aripile, cea din dreapta si cea
din stinga, au ajuns in orasul Focsani s'i am trecut dincolo de riu. Mai
inainte, robii s'i avutiile prdate din Tara Rom neasc fuseser trimise
In tara Crimeii, impreun. cu Batir aga si cu alti o mie de viteji467. Slav
lui Allah, in acest oras ne-am intilnit cu totii s'i am adunat toat ostirea
la un loc. Dar cele zece mii de care cu avutii au devenit piedici pentru
picioarele noastre. in acest oras am dormit o noapte. Aici fiind hotarul
Moldovei, au sosit nenumrate daruri din partea beiului Moldovei, care
venise cu noi468, pentru calgai-sultan s'i pentru aga de trmuri si pentru
oamenii de slujb s'i pentru agalele de furaje s'i pentru btrini. El se ruga,
Cu scrisoare, astfel : De aici incepe tinutul meu s'i vilaietul meu ; s nu mai
prdati si s nu mai jefuiti". Cind s-a citit scrisorile sale de rug, atunci
agalele de furaje si telalii au strigat : De acum inainte calgai-sultanul
nostru ii va pedepsi aspru pe cei care vor face incursiuni si vor pustii satele s'i vor lua bani, vite de povar si imbrkminte". Pierzind speranta
de a mai putea porni la jaf, fiecare a autat s-si duc cu bine robii si
464
Sir, neidentfficat.
G5zova, greseall in loe de Buzova, adicil Buzau.
466 Rimlik.
www.dacoromanica.ro
346
Kemanke Ahmed paa (sic !), al lui Fazli paa, i nc alte multe sute
de buni prieteni. Slav. lui Allah, cdci eu am intrat in acest ora cu zece
feciori robi i. patru fecioare sclave .1 cu aptesprezece cai i. cu multe avutii
Hotdrindu-m51 s descriu oraul Iai, capitala Moldovei, 1-am cercetat bine atit in interior cit i. in exterior.
In aceste zile, calgai-sultan a primit dou5.'zeci de pungi de la beinl
nostru din Moldova474, stefan bei, ca rAsplat pentru ajutorul ce-i d5duse
pe calea drept5tii. De asemenea i. el i-a d5ruit <lui stefan bei> :dou'd sute
de cai. Cind mergeam cu atitia robi i. cu atitea przi in tinutul Crimeii, el
mi-a acordat umilului de mine cinci robi .1 ase cai buiestrai. Apoi, *tefan
bei i-a d5ruit i. agAi de t.rmuri cinci pungi pentru cheltuieli de drum i.
cinci cai. Acetia, la rindul s.u, intorcindu-se in vilaietul Cetatea A1135.,
cu robi nenumrati i cu mult prad5., mi-a dat i. el daruri s5rmanului
de mine.
Mai apoi, pe cind staeam linitit petreceam in conacul meu, m-am
infatiat intr-o zi inaintea lui *tefan bei. Fiind singuri in acel loc, 1-am intrebat in cursul convorbirii : Beiul raeu, iti mai aduci aminte ce f el de f
duia1 solemn.' mi-ai gcut in ziva luptei care s-a dat ling acest ora.
Iai ?" Ce anume ?" zise el. Atunci, srmanul de mine i-am rspuns : in
ziva aceea mi-ati spus : Dad Allah cel preainalt imi va da norocul
m." aez pe scaunul IVIoldovei, fg'cluiesc c voi recunoate c Allah e unic
472
www.dacoromanica.ro
fgaduielii tale, iar daca nu-ti respecti promisiunea, e sigur ca iti va lua din
mina aceasta domnie i, trecind farl credinta din lumea aceasta in lumea
cealalt, vei l'atable venic in focul iadului". Atund el imi zise : Dar tatal
meu, stin.d inchis la ledikule, m-a facut bei, impovarindu-se cu o datorie de
3 000 de pungi. Daca devin musulman, // atunci <moldovenii> nu-mi vor
tea beiul zise : Atunci, Evlia Celebi, invata-ma cum se trece la islam ;
479 .Karun, personaj legendar, socotit in Orientul musulman ca fiind foarte bogat.
479 Mitverrihan-s Rum. Acesti istorici nu se ocupa de originile orasului Iasi, dar Evlia
ii citeazg pentru a-si impresiona cititorii.
473
www.dacoromanica.ro
348
Mai tirziu, un rege numit Kurtia"4", unul din Liii regelui Salsal4",
loan sau Ial (op. cit., p. 73). Vezi N. Stoic es c u, Bibliografia Moldova, pp. 403-405.
Dupl cercetAri mal noi, numele Iai ar fi legat de alanii arcasi refugiati aici, denumiti jiasz
(D a n B d r lu si I. C a pr os u, Iaii vechilor zidiri, Iasi, 1974, pp. 29-30).
483 Persona) creat de Evlia Celebi pentru a explica originen curtii domnesti.
4" Alt persona) legendar, f5s5. nici o legAtur cu primul. Vezi nota 67.
J aug. 1402
20 jul. 1403.
4" Baiazid Ildirim, sultan otoman (1389-1402). Eroare ; este vorba probabil de Mehmed
474
www.dacoromanica.ro
ttari500, din partea tdtarilor. Acqtia sint cei care au grijd de treburile
lor cu hanul. in fiecare an, ei trimit hanilor (tAtari> cite cincizeci de butoaie
de miere 0 o sutd de cai, ca dar601. Toate sint dupd legea lui Suleiman han.
Legea lui Suleiman han este in vigoare ping astdzi.
// Beiul ei <Moldovei> are un venit anual de 8 000 de pungi grecestim,
2 000 de pungi obtine din daruri 0 2 000 de pungi pentru zaherea, incit
491 Este vorba de supunerea Moldovei la 1538.
492 Aceasta sterna este mult mai veche decit dominatia otomana in Moldova.
492 Djerd sau djirid. Numarul otenilor Moldovei nu a fost limtat printr-o dispozitie
specialii.
496 Tarabans.
495 Pentru ocuparea tronului nu se platea o suma fixl, lar suma indicata de Evlia este
foarte niare (Vezi Istoria Romdniei, II, pp. 781-783).
495 Titulatura (elkab) sultanilor cuprinde l titlul de Aral (eral, rege). Vezi L. Feket e,
Eieffihrung in die osmanische-tUrkische Diplomatik der tarkischen Botmdssigkeit in Ungar's,
p. LII.
499 Despre aceste obligatii de a aproviziona Poarta vezi Istoria Rominiei, II, pp. 785-787.
rile prezentate catre Poart o avea i alte atributii. Vezi P. St rih a n, Divan-effendi Ix
Tara Romeineascd fi Moldova in sec. XVIIXIX, in Studii", 1968, nr. 5, pp. 881-896.
500 Tatar, probabil curen, lipcani.
mu Cf. Miron Cost i n, Opere, p. 45, care area ca. de la Ieremia Movila era obiceiul sa se des tatarilor in toti ani cite... <mii> cintare <de miere> i alte daruri".
502 Kise-i Rumi. A. Antalffy traduce cu pungl europene (p. 40). Despre veniturile
domnului Moldovei vezi D. Cant emi r, op. cit., pp. 265 i 268, nota 15; el indica 600 000
de talen; dec.' 1 200 de pungi.
475
www.dacoromanica.ro
350
care are, la nord-est504, dealuri joase, iar partea dinspre sud-est este format
din es i cimpie. Spre miazzi, are un lac artificial, iar spre apus sint dealuri pkiuroase i lanuri de gnu. Cuprinde in total 20 000 de curti infloritoare505. Nu are deloc case acoperite cu olane sau cu plumb, dar ele sint
clAdite din piatr6505bis. Are numeroase palate i mdnAstiri.
trele sale privesc unele spre altele. Palatul cuprinde mai mult de o sut
de ind:peri pentru icioglani i este acoperit cu tigle smbIltuite, puse unele
503 Observatie justa.
5" Poyraz, Crivat. Despre intinderea orasului in aceasta vreme vezi D. Badarau
op. cit., pp. 91-92.
sos pupa Bandini, la 1641, erau 15 000 de case (Ccliatori, V, p. 327). Despre numarul
I. Capr u, op. cit., p. 89.
caselor in aceasta vreme vezi D. Badarau
505 bi5 Nu toate casele erau construite de piatra sau zid, dupa cum au remarcat i alti
I. Capr
507 Vasile Impu. Despre lucrarile facute de V. Lupa vezi M. Cost i n, Opere, pp. 91,
j acest volum. Despre curtea domneasca din Iasi vezi bogata bibliografie de la N.
aclirvam.
sos Despre acest mare iaz sau helesteu vezi C. C. Giur es c u, letona pescuitului,
PP. 151-152.
sio Rege al Yemenului, vestit prin monumentele pe care le-a ridicat in timpul domniei
sale.
476
www.dacoromanica.ro
Despre sigiliul lui Vasile Lupu a se vedea Maria Dogar u, Primul sigiliu cu text
fi
limo, turca folosit de domnitorii romdni, in Rev. muzeelor", 1970, nr. 6, pp. 532-533.
224 Varo s desemneazA cartierele din afara zidurilor unei ceati.
222 Cf. si informatia lui Cornelio Magni din 1672 (Analele Acad. Rom., Mem. Sect.
istorice", S. II, t. XXX, 1910-1911, pp. 52-53).
477
www.dacoromanica.ro
351
lui531 .1 altor negustori bogati. In ogrzile lor se all foarte putine vii i
gr6dini. Gardurile sint ficute de obicei din trestie, din nuiele i din papur.
a.. ar fi ilmas ined de pe vremea lui Isus cel venerat. in ea traiesc 500 //
foarte mare, inch trebuie ase ore pentru a o ocoli. Avea fortificatii in
slav lui Allah, vitejii notri i-au trecut repede prin sabie pe toti, iar pe
cei din mnstire i-au acutibucAti, aruncindu-i din turnul clopotnitei.
as Boia, gresit in loe de bojar (boyar).
5" Vamos. Este probabil ca Evlia s se refere la localul vAmii sau carvasaralei (N. S t o i-
633 Mugan, plur. dela mug, mag, deci idolatri, adoratori ai focului necredinciosi.".
478
www.dacoromanica.ro
astfel de opere de picturi cu miniaturi executate cu atit farmec i dup gustul frincesc543, cum slut cele care se afr pe boltile 0 pe cupolele acestei
arata m5iestria, pictorul, a zugrvit // in aceastA bisem5nstiri. Spre
rich' de o parte g-rAdina raiului, iar de cealalf parte iadul i abisul544. El
a desenat fecioarele545 i feciorii545 din paradis, apoi cea mai inalt treapta
arborele Sedre-i miinteha"5" : intr-o
a locuintei eterne nurait. I1bin547
535 MIn5stirea Trei Ierarhi.
545 Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640).
541 Descrierea bisericii a fost publicat5. separat de A. Ant alf f y, Description turque
du monastre des Trois Hirarques de Iassy. Extrait du Voyage d'Evliya Tchlebi", in Studia
et acta Orientalia", I, 1957, pp. 5-11. Pentru comparatie vezi i descrierea Malta de Paul
de Alep in acest volum p. 46-50.
542 Pictori miniaturisti din vechiul Iran.
545 Firenk, european.
"4 Derk-i esfel.
"5 Huri.
545 Gilman.
479
www.dacoromanica.ro
353
ziva aceea, numai pentru a putea ajunge in gradina raiului. Tot astfel,
Pu t din Gheena.
551 Sidjdjin, fundul iadului".
663 Sa'ir bel, podul flAcarilor".
650
553 Nemrud.
44
46).
557 Strat-s mustakim. Dup credinta islarnica, e podul pe care vor trece oamenii la jude-
cata de apoi si care se intinde de la un capAt la altul al iadului. Fiind ingust ca muchea
und sdbii, numai cei care au fiicut fapte bune vor putea trece, pAcAtosii azind in focul iadului.
480
www.dacoromanica.ro
predicm, Ii artm : raiul este asa, iadul este asa, purgatoriul este asa,
rebelii sint asa". Srmanul de mine 1-am mai intrebat : Dar de ce v inchinati acestor idoli, spunind c sint Dumnezeu?" lar el mi-a rdspuns: Doamne fereste, n.oi nu spunem c ei sint Dumnezeu ; aceste chipuri sint ale domnului Isus, ale Sf. Nicolae, ale lui Augustus558 i ale Apostolilor etc. //
impreun cu acestea sint i chipurile ctitorilor acestei biserici, precum
cele ale altor binefcaori i fondatori. Cind noi ii vedem <astfel zugrviti>
trecem prin fata lor, ne descoperim i, optind o rugciune, Ii cinstim.
Dar noi nu spunem niciodat c ei ar fi Dumnezeul nostru. Ce vorb este
aceasta ? Vzind c noi Ii cinstim astfel, poporul ne aduce daruri, iar noi
punem s se fac noi chipuri i, astfel, cistigdm".
Usa dinspre apus, care d spre tinda acestei biserici a lui Lupul bei,
are canaturi lucrate in sidef curat i cu fire de argint i e lucrat cu argin-
www.dacoromanica.ro
354
Siria574, el s-a rugat mult de sultanul Murad i a acut total pentru a scApa
pe aceast fatd din mina lui Lupul. Dar Lupul, sacrificind tezaure multe,
nu a dat fata, numai din indrtnicie, i a avut apoi de la ea mai multi
copii575.
567 ganlzk halen, In loe de : anitk kulesi ; hale inseamn5. cetate lar hule turn.
568 Hamam.
671 Banu in persara (si poate in cerchezI) inseatnn5. doamnl". Do<m>na Banu este
o reprezentare a aceleiasi titulaturi, explicatI romaneste. Rste vorba de Rcaterina Cercheza,
a doua sotie a lui Vasile Lupu, de care vorbeste adesea i Paul de Alep (vezi acest volum,
482
www.dacoromanica.ro
593 Moastele Sf. Paraschiva au fost asezate de Vasile Lupu in biserica Trei Ierarhi,
nu la Golia, Vezi acest volum, p. 49.
589 Pa.sem, in loc de Yesem.
tit
588 Isvet Sava. Vezi descrerea lui Paul de Alep in acest volum, p. 33-35.
589 Kassm, SI. Dumitru. Biserica Sf. Dumitru, a familiei Bals, nu era una din cele mal
590 Biserica Sf. imparati este amintit in secolul al XVIII-lea (ibidem, p. 464).
591 Datele lui vlia despre bisericile 'wile nu sint prea exacte.
592 Tekke, lIcas pentru dervisi; aici, pentru
593 Cifra este exagerata ; este greu de admis c Evlia a numarat toate dughenelel Despre
483
www.dacoromanica.ro
356
Imo Informatie inexact5.; regiunea avea podgorii renumite ; vezi D. Can temi r, op.
at., p. 119 si D. B cl 5.r 5.0
I. Capros u, op. cit., p. 62, unde se spune
devenisea o mare podgorie".
soi Horelka, foarte apreciat.5. in Moldova.
(vezi N. Iorg a, Domnul Enachie Barbillatir in Rev. istoric6", II, 1916, p. 80).
ewe Agalar. Este vorba de asa numitul Beilic", unde erau gzduiti reprezentantii Portii,
www.dacoromanica.ro
lor concesc aici. Dar in acest oras nu se afl nici o cismea ; toat populatia
bea numai ap adus cu carele, in butoaie numite ciubre6".
Peftemal.
485
www.dacoromanica.ro
Acest vilaiet are stpini pe boieri. Aici exist atita dreptate, incit
chiar dac.' ai purta in public giuvaieruri scumpe, puse pe cap intr-o tipsie
de aur, nimeni nu ar indrzni s se uite la e1e621. Exist o stpinire de
asa fel inch, dac un supus se rscoal, el este tras indat.' in teap prin
coaste, fr iertare; nici nu este lsat ss vorbeasd. Fiecare sat are judele622 sgu
raiale si pe cei care au vreo pricin cu averea statului, unde beiul hotraste.
Paharnicul629 i cuparul.
cupele ; beii beau din mina
828 Birinci vornik. De fapt eran doi mari vornici: de tara de sus i de tara de jos.
826 Baf-hatman.
Si? .Baf-serdar.
628 Ikinci hatman. Este vorba de serdar, care conducea trupele din regiunea de riistait
a tarii.
629 Baharnik.
486
www.dacoromanica.ro
84 Arpa emini, intendentul feudelor numite arpahh ; jitnicerul se ocupa de aprovizionarea cu grine a curtii domnesti.
636 Tezkereci, diac care transcria documentele. Evils omitepe logoifttul al doilea lar ordi-
nea dreggtorilor nu respect rangul acestora. Despre aceasta vezi M. Cost i n, Opere, pp.
636 Mehterbass era eful muzicii militare (mehter, mehterhane), Setrarul se ocupa de corturile domniei.
689 Armasul aducea la indeplinire executiile.
040 Ustolnik. Turcescul Fasnigirbasi, aeful ceasnighirilor, este' corespondentul stolnicului:
degustgtorul mincArilor sultanului, respectiv ale domnului.
Darabans agast.
sae Gittnriik
Pentru cotuparatie vezi si lista dregAtorilor din Tara Romineascit In vol. VII,
487
www.dacoromanica.ro
359
armOsari buiestrasi, doi cai, un ceasornic, un harnasament si o sa ttreasc5., lucrate amindota in argint, apoi tot felul de postavuri groase pentru
cinci rinduri de haine, precum si o tescherea pentru cinci ocale de carne
pe zi. i slujitorilor mei le-a dat cite o sutd de gurusi, cite un cal si
vistier650
Plecarea noastrli _din Moldova la Adrianopol, in ziva de luni, a treisprezecea zi a lunii rebi II, 10706"
Mai intii, in ziva dud am plecat din Moldova, stApinul nostru Ahmed
aga a pus s se tale capetele celor patru trdtori, si a poposit in satul CApotesti652, care este un sat infloritor cu pirclab. De aici am venit la popasul
din satul
Burteni654.
Moitesti655,
Cosmesti656
Mateiesti657
650
666
656
Moytes (?).
so Matebes.
488
www.dacoromanica.ro
infloritoare. De acolo am venit in satul Tasburun658, care este <la> hotarul Moldovei. De aici incolo, spre apus, incepe granita Tarn Romnesti.
mai exist si din care pricin i s-a dat denumirea de Ilcita. De aici,
In stpinirea lui Omer aga, vechilul lui Hasanpasazade Husein bei, Mehmed
bei si Ibrahim bei, intrucit cetatea aceasta, hanul, geamia, cldirea de
binefacere, baia, piata i bazarul, toate gut binefaceri i daruri ale tatlui
lor, rdposatul Hasan pasa. De aceea, administratia lor trece din tat in
658 Tasburun; probabil Tasbunar la nord de lacul Catlabuga (R.S.S. MoldoveneascA).
659 Ilisa. Este vorba probabil de vadul de la Oblucita, aflat in apropiere de Isaccea, spre
care se indreaptA Evlia si pe uncle se trecea peste DunAre.
660 Ilzdja (Rica).
661 Ishakdji (Ishakcz).
662 16 sept. 1594
5 sept. 1595; de fapt, 1030 H. = 1621.
en Osman al II-lea (1618-1622).
604
n 1621 (M. Costi n, Opere, p. 85 I Cronici lurcesti, II, pp. 162-164).
i Cronici
665 Vezi
frogment6 I, 13. 92.
666 Bedestan.
489
www.dacoromanica.ro
360
tu jur sint comune intinse. Cea mai mare comunA este satul Tomarova667.
Mai inainte, acest tinut era stdpinit de Moldova. Beiul Moldovei l-a druit
Plecarea noastr de la Adrianopol, impreund cu marele serdar KseAli papa, in a cincisprezecea zi a lui aban 1070678, pentru cucerirea
cettii Oradea din Ardeal...
...Pentru trecerea oastei in vederea luptei sfinte de la cetatea Oradea
380
us Kara Muradls.
our Osman-Faks.
Ali-Bey. Despre aceste sate vezi mai sus pp. 389-391 qi pp. 447-450.
es 26 aprilie 1660. Trupele au ajuns la Oradea in lidie 1660.
670 Hisardjik, CetAtuia", la o ora. mai jos de Belgrad.
677
490
www.dacoromanica.ro
Trecind pe podul cel mare de lemn construit peste Dund're pe saptezeci de cor.bii de tranzit i pontoane, la cale de o of mai jos de Belgrad,
In apropiere de Hisardjik, am sosit intii la palanca Panciova din vilaietul Timisoara. Aceasta este o palanca de lemn in forma patratg si e
asezata intr-o lunca, din apropiere de varsarea riului Saya in Dunare.
De jur imprejur are o suta de pasi. In ea se all un dizdar, cincizeci de
neferi, suficiente depozite de munitii, o geamie, un han i un mic bazar,
dar nu are baie. Casele slut acoperite in cea mai mare parte cu stuf
cu nuiele. Riul Timis682 vine tocmai din muntii Ardealului i ai cetatilor
Caransebes683, Lugoi 684, Fget685, 0iMU686 i, trecind prin santul cetatii
Timisoara, se varsa in acest loe in Dunre. Este o apa mica i mlastinoasa. Orasul Panciova este un cadiat in vilaietul Timisoarei, scutit de
iar cadiul are un venit de o suta i cincizeci de aspri.
De aici, indreptindu-ne spre miazanoapte, am sosit in satul Jebe1687.
Acest sat apartine alaibeiului. in cimpiile de aici nu se glseste piatra nici
m.car cit un bob de fasole, dar ierburile i barb:rifle cresc asa de inalte,
incit se pierd in ele chiar si un om calare. De aici, am ajuns la palanca
Denta688. i aceasta este o intaritur de forma patrata, construit din
nuiele ; este asezata tot pe malul riului Timis688, pe pamintul Timisoarei.
Are un dizdar i cincizeci de neferi, un depozit de munitii, o geamie, un
han si citeva dughene. Gradinile sint roditoare. De aici am ajuns la cetatea
Timisoara.
Descrierea puternicei ceteili a Timioarei690. Pe vremea lui hudavendighiar681, aceasta cetate era o palana mic, stapinita de craiul Ardealu88 Iyd a fost sArbAtoare de dupl luna ramazan, adicA la 1 fevval 1070
10 iunie
1660. Despre pregAtirea marii expeditii turcegti conclusl de Kse Ali paga vezi Cronici tur-
cefti, II, pp. 189 gi urm., 314-315; vol III (sub tipar).
682 Nehr-i Temesvar, riul Timigoarei".
88 .efey.
684 Lugos.
688 Facat.
686 Soymos.
688 Zedes, in alta parte apare: Zepel; de fapt Jebel, jud. Tim*
688 Danta, jud.
689 Tamapar.
69 AceastA descriere a fost publicatI de mai multe ori in Katholikus Szemle", 1901;
Biserica
de ultra un cdlator tun in veacul al XVII-lea, in Analele Banatului", I, 1928, nr. 1, pp. 57
64; Egumenul Serapion, Un caltor turc prin Banat in veacul al XVII-lea, in Banatul", 1928
nr. 1, pp. 6-10; M. Guboglu, in Stuclii de istorie a Banatului", II, 1970, pp. 31-40, etc.
191 Hudavendigdr, robul lui Allah", supranume dat sultanului Murad I (m. 1389) gi,
dupl el, celorlalti sultani otomani. De f apt, Suleiman Magnificul
491
www.dacoromanica.ro
385
garnizoan numeroas6.
492
www.dacoromanica.ro
cetatea Cenad7m. In aceast din urm cetate, multe sute de crestini, neputindu-se: impotrivi unei ostiri <numeroase> ca marea, au trecut la
caftan strlucitor.
In anul urmtor, sultanul Suleiman han a plecat la Adrianopol. De705
705
700 Despre asediul cetfii Timisoara, terminat cu ocuparea ei la 1552, vezi Cronici tur-
cefti, I, pp. 189-190, 272-275, 283-286, 295-296 passim si G. Post e lnicu, Asediut
Timisoarei in 1551-1552 si cucerirea ei de cdtre turci, in Banatul", II, 1927, nr. 12,
pp. 26-31.
707 Zical5. arab5.: al-umur marhunatu bi-awkatiha, pronunfaa. turceste : el-umur merka-
%eta bi-evkatihd.
705 Taal lui Evlia Celebi a murit prin 1662, deci nu putea participa la evenimente petrecute cu peste 100 de ani in urmA. Poate fi vorba de bunicul atu.
7(no
1551.
710 Patori Andrafi. Despre cucerirea cetAfii vezi CdMtori, II, pp. 2-6 uncle comandantul
493
www.dacoromanica.ro
387
Timiparei, iar dumanul smulsese din nou cetatea Lipova din miinile
craiului Ardealului, gloriosul padiah 1-a n.umit comandant suprem pe
serdarul Mehmed pap712, beilerbeiul Rumeliei, dindu-i ca ajutor, impreun
cu patruzeci de odale de ieniceri, pe segbanbai713 0 pe agalele de bulucuri,
intr-o noapte a stvilit riul Timi, care se scurgea prin antul cettii,
lsind astf el cetatea pe uscat. Blestematul de apitan cu numele de
388 Losonczi, / care fusese asediat in anul trecut, s-a inchis din nou in cetate,
cu oastea sa de trei mii de soldati nemti, lei, spanioli, inarmati cu arme
puti, i s-a luptat cu indirjire zi i noapte. Dar emirii musulmanilor
au artat atita bravut i vitejie, inch nu 1-au lasat pe duman s." tsufle
nici m.car o clip, trgind mereu din tunuri 0. din puti. Fiecare osta
devenind dalkilici716, se grbeau s ptrund prin sprturi. Pe cind ostaii
inaintau, calul lui Ahmed pap, serdarul, a fost omorit de o ghiulea, dar
acesta, srind in grab pe un alt cal, nu a tmas in urma iureului,
atit de mult curaj a attat. Dar zilnic, cite o suta, o sut cincizeci de
ostai musulmani golean aici cupa martiriului ; locurile acestora erau mate
de vitejii serdenghecitii.717, iar gaziii se inflcrau pentru lupt.
711 Dallall*, dal da buzna", intel", bhp, sabie", eel ce se napustegte cu sabia",
ostas de sacrfficiu.
717 Serdenge9ti, ser, cap", gefti cel care a renuntat", deci gata sg-i dea viata" ; o BAIL
categorie de ostasi de sacrificiu.
494
www.dacoromanica.ro
multe ori a fost incredintat si unor viziri cu trei tuiuri. Hassul pasei este
de 806 790 aspri ; mai are in unsprezece locuri si voievozi de hassuri ; dar,
In afar de aceste venituri, ii mai revine anual si suma de 87 000 de piastri din vama tirgurilor, din amenzi, crime si altele provenite din judedti.
Dac ar fi guvernat de un vizir de felul lui Seidi-Ahmed pasa, ar putea
scoate i 200 000 grosi. Este un eialet mare, cuprinzind sase sangeacuri :
<Timisoara>, Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche712, Orsova720. In anul
1069721 vizirul Kpri, cucerind cetatea Ineu722, Caransebes723 si Lugoj724,
in loc de Sebe.
7" In vol. I al operei lui Evlia, sangeacurile sint: Timisoara, Lipova, Cenad, GYula,
Moldova, Caransebes, Lugoj, Ciacova, Arad qi Becicherec.
ehir emini, fehremini.
728 Gnllil agast, ag de voluntari.
7"
495
www.dacoromanica.ro
389
martolos agas1727, topci agasi, gebegi agasi, hisar agasi722, pandur agas1726
i altii. Ostaii din cetate stau acolo zi i noapte i ii primesc plata cuvenit anual din hassuri .1 din haraci, iar soldele i le iau de la defterdar.
Se mai aflk i chehaia de spahii, serdar de ieniceri, care este aga peste
trei odale de ieniceri. Atit serdarul gebegiilor cit i cel al tunarilor sint
390
nici din crAmid i nici din piatrk, ci e o fortificatie fcutk in intregime din lemn gros de stejar i de ulmi. imprejmuirea este fcut din
727 Martalozi; eran indeosebi elemente crestine intrate in serviciul oastei otomane. Se
Indeletniceau cu paza la hotare i cu spionajul in tArile dusmane (N. St oicesc u, Curteni
i slujitori, pp. 135-136).
729 Hisar agass, aga peste oastea din cetate.
729 Pandur agass, aga al oastei de panduri, alcatuita din crestini (sirbi, croati, maghiari,
s. a.).
730
eih-itl-islam, eful clerului musulman; aici in sens de capetenia clerului intr-o provincie otomana.
721 Nakib 14l-esraf are ai sensul de imputernicitul clerului de la Poartii, reprezentantul
descendentilor din profetul Muhammed.
oastei".
496
www.dacoromanica.ro
Dar stilpii care incep sa putrezeasca in decurs de zeci de ani sint inlocuiti unul cite unul cu alti stilpi, de cele saptezeci de sate <din jur>
care au in grije repararea lor. Dealtfel, in mlastin birnele au devenit
cu timpul tari ca lemnul de abanos i ca otelul de Nahcivan736', iar zidul
de umplutura a devenit ca stvilarul de la irvan737.
Latimea acestui zid e de cincizeci de picioare, in unele locuri chiar
de saizeci de picioare ; locul nu e prea ingust nici dac soldatii ar executa
pe el exercitii cu sulite pe cai. De jur imprejur <zidul> e inconjurat cu
un sant adinc, avind in trei parti incaperi pentru observatie, cu vederea
spre sant ; in toate serile cinta nou meterhanele i toti paznicii strjuiesc
pina dimineata dind semnal cu strigatul Allah e unic, Allah e unic 1".
In fiecare noapte, doisprezece din cele 24 de agale Ii supravegheaza continuu pe ostasi i, Allah s.-i tina !, asa este vechiul lor obicei.
497
www.dacoromanica.ro
391
392
498
www.dacoromanica.ro
Este trainia.
In cetate slut patru mahalale. in mahalalele de la Poarta Azapilor,
de la Poarta Cocoplui i de la Poarta Malului stilt 1 200 de case mai
sau mai 'Mahe, rinduri, rinduri, toate acoperite cu sindria ; cosurile lor sint tuguiate. Sint case strimte, construite in forme diferite,
scunde
curti
.1
Tekiye.
499
www.dacoromanica.ro
393
.1
.1
.1
394
rapt
.1
atragatoare.
Tim4oara744.
E alcdtuit cu totul, din zece mahalale. Are o mie cinci sute de case
spatioase, mai scunde sau mai Mahe, acoperite cu indiil, avind curti
imprejmuite cu scinduri. Fiecare cas are dou porti : printr-una circul
calaretii
carutele, iar prin cealalt. infra i ies pietonii ; aceasta este
poarta cea mica.
In acest ora gut zece lacauri de inchinare : mai intii, in afara
Portii Cocoului, la marginea antului, se afl geamia lui Seidi-Ahmed
paa, laca nou de rugciune. Fiind situat in centru
in bazar, are
multi enoriai multi slujitori. Ferestrele-i fiind aezate pe partea mihra.1
.1
.1
bului, ele privesc spre riul Timi care curge prin anturile cettii. Deasupra
portii se gasete aceast. inscriptie :
www.dacoromanica.ro
debe tintan, dupa cum nu s-a pomenit pin acum nici (un caz de>
epilepsie.
y Alimentele : Orasul este vestit prin piinea tipau746, prin turta sa 395
oile i mieii sintlasa de multi, c numai Allah le mai stie numarul. Cind
vad catiri, camile i magari, raialele se sperie de camil si fug linga
magar. Ele privesc cu Md. i catirul. Mierea si untul de aici slut vestite
In toata. lumea. Acesta este un tinut foarte bogat, pe ale casui dealuri
cresc soiuri atit de diferite de visini, fragi, pruni i afini cum nu se mai
afl in alte tari. Acesta fiind ins un tinut rece, nu cresc aici smochini,
rodii i bumbac ; in schimb, se gsesc multi peri.
Cazalele i cetdtile din vilaietul Timiqoara. Spre miaza.'zi, pe celalalt
mal al Dunarii, la departare de un conac bun, se alla. cetatea Belgrad,
iar in sangeacul ei, IMO.* Dunare, este cetatea Panciova. Spre miazzi,
tot pe malul Dunarii, la departare de un conac, se gaseste cetatea MoldoVa747 ; mai inauntru, spre miazazi, la poalele muntilor, e cetatea infloritoare a Virsetului748. La vreun ceas de Timisoara se afl cetatea Denta7484.
740 Sepu ekmegi; poate din ungurescul cip6, tipAu", piine lungA, de 1 kg si juniAtate.
in Morova, in loe de Moldova. ste vorba de cetatea Sf. Ladislau (N. St oic es c u,
op. cit., p. 107) ; MoldovaVeche(?).
748 Versa, in R.S.P. Iugoslavia.
7480 Denta, azi Deta.
749
sau yef, in loe de Sebe. Despre cetate vezi ibidem, pp. 35-36.
501
www.dacoromanica.ro
727 line. Cazanele de la Duntire (Inlik, pesteri"). Vezi si vol. VII, p. 443. Nu poate
fi lila, care este amintit separat.
us Marpina, jud. Timis.
720 Fekete Bator, Batar, jud. Bihor.
ieo Kaar, gresit, in loc de Fafat, jud. Timis, wide a existat o cetate (N. St oicesc u,
op. cit., P. 66).
?el alia, probabil Ciala, jud. Arad.
765
akvan, poate Ciacova, jud. Timis, wide exista inca un turn medieval (ibidem, p. 47).
743 Ktkiik-Sadj, poate Sacosu Turcesc, jud. Timis. Numele transcrise de Evlia nu seamana
502
www.dacoromanica.ro
Rostind numele lui Allah, ne-am indreptat, mai intii, spre miaza-
noapte i dupa cinci ceasuri am poposit in satul Ceribai care este satul
lui ceriba0773, un sat de romani774, infloritor, in sangeacul Timioarei ;
are cinci sute de case 0 este zeametul lui ceriba0. De acolo, insotiti de
doulzeci de osta0, am galopat inainte i, mergind spre rasarit i strapungind muntii prapastio0 i drumuri prin paduri, am sosit, dupa multa
trudk la cetatea Faget776.
Cetatea Fite&
pusese pe Ularaa paa sa o cucereasca. E o constructie in forma patrata, frumoasa 0 tare. La paus, se afla o poarta care da
spre cimpie. Are un dizdar, trei sute de osta0 ale0 0 material de rzboi
Ii
sau altceva. Este doar un tu.rn de serhat. Din aceast cetate, luind ca
insotitor de drum pe Ali aga din Faget i trecind spre apus prin sate
frumoase, am. ajuns in cetatea Felnac.
Cetatea Felnac.
397
de cre-
dinta rafcita. A fost cucerit." in vremea lui Suleiman han. Este hassui
paei de la Timioara 0 e administrat de voievodul acestuia. Se afla
in jurisditia naibului cadiului din Timioara. Din acest hass paa scoate
un venit de data poveri779 de aspri. Cetatea e aezat pe malul riului
Mure, pe o colin. inalta ; e o cetatuie destul de frumoasa, construita din
caramida. Are doar patru sute de pa0 in circumferint. De asemenea,
are o singura poarta care d spre miazazi 0 o mica geamie de pe vremea
lui Suleiman han. in cetate sint numai cind case 0 cinci tunuri imparteti.
in fata portii se all un pod mobil (suspendat) cu lanturi, iar in fata
acestuia se gasete un chioc. Are un dizdar i cincizeci de oteni. Dar
oraul din afara nu are palanca. in el se OA vreo suta de case acoperite
776 CApetenie de oaste otomanA. SA fie Cerneteaz?
774 Eflak. Evlia Celebi le spune romAnilor din Transilvania si Banat tot Iflak, Eflak,
ca i celo! din Tara RomAneascl.
775 Kayat, gresit, pentrn Faat.
Tzs Nume legendar. Este vorba probabil de sosia lui St. Bekes care a apArat cetatea
la 1602. Cetatea exista hi secolul al XVI-lea. (N. St oicesc u, Bibliografia Banat, p. 66).
777 Sale-in:Ian liagnifiC111.
503
www.dacoromanica.ro
de catre Ahmed paa, al doilea vizir. Deoarece o ocupase apoi dumanul, Sokollu Mehmed paa781 a cucerit-o din nou. Cu timpul, s-a
ruinat, iar mai tirziu, Kpriilii Mehmed paa782, cucerind cetatea Ineu,
a refcut aceasta cetate i a azeat in ea un dizdar cu cincizeci de ostai,
precum i munitii. El a mai cladit apoi o geamie, un han mare, un ospiciu, o locuinta pentru indendetul de vacufuri, coala, tekke, o clclire de
utilitate public- i o casa de oaspeti, la care toIi caTatorii, sraci sau
bogati, sint ospatati gratuit, zi i noapte, cu mincaruri alese. Are o baie
mica i o piaf destul de mare, dar ingusta.
Cetatea se afta. in apropierea cetatii G61783 de ling riul Mure i
este construit din ziduri cu umplutura de pamint, avind o circumferinta
de patru sute de pai. Are dou porti tari de lemn ; una este poarta Ineului,
inspre nord. in afara ei se gsesc doua sute de case cretine. Alta e poarta Timioarei; litiga ea se afla o mic palanc patrat, care slujete drept fortareat interioara. Aceasta are o singura poarta, dar solida'. La intrarea in
aceast cetate interioar se percepe o taxam. Are i. un mic pod cu caio).e.
398
788 9 ian.
21 dec. 1551. Cetatea a fost cucerit in 1552, refAcutA In 1554, eliberatit
de ardeleni la 1595 s'i recuceritA de turci la 1615, fiind ars1 la 1658 si refAcutA apoi (M arki
504
www.dacoromanica.ro
cind fuseser trimi0 impotriva lui vizirul de Buda, Kircil (sic!) Kenan pap
fugind zdrobiti, Alci (sic!) Hasan paa se inecase in Mure787, impreun cu ati-
martirilor. Apoi, timp de ase ore, am mers cind pe malul riului Mure,
cind prin paduri ; poposind putin pe acest loe inverzit, am ajuns apoi in
c etatea Lipova.
Cetatea Lipova.
anul 958799, Mehmed pap., vizizul Rumeliei, a ocupat aceasta cetate prin
predare7 91 de la Andrei Bthory, capitanul imparatului austriac792 i, ca
valiu al ei, 1-a numit mai intii pe Ulama pap.. Dupa aceasta, dumanul
Venind vorba, artasem mai sus cum, in anii trecuti, serdarul Mehmed
pava o cucerise din nou. Slava lui Allah, din acel moment se gasete in
miinile osmanliilor i, potrivit conscriptiei lui Suleiman han, este reedin.ta
unui sangeacbei in eialetul Timioarei. Hassul beiului este de 2 100 000 de
aspri. In el se gasesc 31 de zaimi i 455 de timarioti ; are ceriba0 0 alai-
de haraci.
Descrierea ceteitii Lipova. Aceasta este o cetate de piatr, frumoasa,
In forma de pentagon' 92bis, fiind aezat la poalele muntelui Varovah7"
788 in realitate, nusnele Lipova deriva din slavul lipa=-- tei (I or gu Ior d a n, op.
cit., pp. 102-103).
789 Evlia se referl probabil la Gheorghe de Brandenburg, care a refactit cetatea inainte
de cucerirea ei de catre turd (N'. Stoic esc u, Bibliografia Transilvania, MS.).
79 1551.
792 Vire. Vezi Kr opf Lajo s, Lippa ostroma 1551-ben [Asediul Lipovei in 1551],
in Hadtrtenelmi Kzlemenyek", 1897, p. 225 si urm.
792 imparat era in aceea vreme Carol Quintul (1530-1556), dar aici e vorba de fratele
acestuia, Ferdinand I de Habsburg, rege al Ungariei (1526-1564), care a ajuns imparat abia
in 1556 si de la care turcii au luat Lipova la 1552 (Caltitori, II, pp. 2-6).
7921319 pupa cercetari mai recente, cetatea avea o forma dreptunghiulara. (G. An ghe 1,
op. cit., p. 119). Vezi i planul cetatii in secolul al XVI-lea in Ceililtori, II, pl. de la p. 10.
793 Varovah, neidentificat. Contine, se pare, cuvintul unguresc tar cetate.
505
www.dacoromanica.ro
atit de mare e aceast cetate. Riul Mure curge lovindu-i izidul dinspre
miaznoapte i, intrucit a fAcut stridciuni in unele pkti ale cettii, s-a
construit acolo un puternic zid de umplutur. Are cinci porti : la miaznoapte e Poarta podului ; la vreo dou sute de pai de aceasta se afl.
Poarta azapilor ; la vreo cinci sute de pai de la aceasta e Poarta apei,
iar de la aceasta, la alti cinci sute de pai, se afl. Poarta Batta1799, iar
de la aceasta, la vreo trei sute de pai, se afl. Poarta 1Timioarei799 ;
apoi, in afar, se dn.' Poarta martalogilor, numit astfel dup agaua
martalogilor, i Poarta arampo799.
Locuitorii, in cea mai mare parte, aduc bolovani de sare din oraul
790
soo .Dar-ul-Hadis.
fiai
506
www.dacoromanica.ro
este foarte bogat i, in fiecare an, vin multe mii de corbii cu alimente din
Tara Ardealului. Sint i. apte coli pentru copii. Deoarece e un ora 9 de gratoti feciorii doresc s faci incursiuni in cete i in potere802.
Potur.
507
www.dacoromanica.ro
401
...
Riul Mure, care vine in acest ora, ii adun apele din Ardeal li
814 Elina sau Alina, poate in loc de lila. Muregul izvortqte din depresiunea Ciucului,
muntff Ilarghita.
815 Tilrk Frandj, Trk Ferencz. Prin 1551
1552.
815 Hindi, din India.
508
www.dacoromanica.ro
turi ; aceasta cetate fusese claclit atunci de Ulama pasa, gaziu i mer-
tir ; acum insa e cam ruinata. In cetate sint douzeci de case de crestini ;
are comandant si douazeci de soldati martalogi. Toata populatia Lipovei
isi avea aici cimitirul ; acum bash acesta e spre cetatea Lipova.
Plecind de aici am mers spre raskit, pe malul riului Mures, vreme de
un ceas si am ajuns la cetatea Vefras 817.
Cetatea Vefra.
Vi.i.
M. Guboglu (p. 46), este vorba de Chelmac. in ed. Karicson, p. 22, n. 1, Odvos (Otv6s).
509
www.dacoromanica.ro
piatr, pentagonala, aezata pe un deal inalt, pe malul riului Mure. Deoarece de aici incepe granita, ea are o mie de catane alese ; in bazar sint circiunai,
caluze, ne-am m-mat drumul mai departe pe malul riului Mure, spre 11srit, 0, trecind peste munti prapstioi, am sosit in cetatea Deva821.
Cetatea Deva. Se afl sub ascultarea craiului Ardealului Than Kenany822,
E drept ca dincolo de Mure se afl ridicaturi, dar nici din partea aceea nu
are teama de nimic.
E o cetate in forma de pentagon, iar pe zidurile ei, pe bastioanele acoperite de ieder., strajuiesc tunuri inalte balirneze, ca tepii unui arici, incit
seaman cu cetatea Van din Turcia.824. in tara Ardealului nu mai exist
o alta cetate ca aceasta, atit de Malta i. aa de bine intrit.828 ; pare& a
fost creata de mina atotputernicului. Toate casele sint ca nite cetati, fiind
impodobite cu seraiuri acoperite cu olane stralucitoare ; ferestrele privesc
mos 0 infloritor; te captiveaza prin frumusetea lui. Cele citeva biserici sint
o minunata podoab pentru el ; acolo se afla o mie de case frumoase. Sint
0 cind sute de prvlii pentru felurite bresle, se gasesc i. foarte multe circiumi. Acesta e un port mare, deoarece In fiecare an vin mii 0 mii de corabii
de la Belg-radul de pe Dunare, de la Serem 0 Semendria 0 de la Buda 0
cumpara de la populatia acestei cetti De<va> multe mii de ocale de sare,
404 Dunre, // carind astfel bolovanii de sare pe malurile Dunarii. Aceast sare
fiind foarte gustoasd, e cunoscut sub denumirea de sare de Ardeal"826.
Aici, in cetatea aceasta, cpitanul ne-a cinstit indat cu un mare spat
0 s-a inveselit slobozind cincizeci de tunuri balimeze. Atunci, insotitorul
521 Deve; in turceqte are sens de cAmi15.".
552 Kemi Yanos; loan Kmeny, principele Transilvaniei (1661-1662).
5" Acatiu Barcsai, principele Transilvaniei (1658-1660) . Descrierea Devei a mai fost
publicata in Apulum", 1965, p. 372, oi in Sargetia", VII, 1970, P. 107. Despre aceastil
cetate vezi mai nou Octavian Flocs, qi Ben Bassa, Cetatea Deva, Bucurelti, 1965
qi bogata bibliografie de la N. St oicesc u, op. oil.,
an bis Observatie asemInatoare cu a lui Gromo (Callitori, II, p. 341).
04 Tarkistan, in sensul de Anatolia, wade se LIM cetatea Van.
5" Afirmatie Mena li de alti craltdori.
5" Erdel huts.
510
www.dacoromanica.ro
nostru, Ali aga din Paget, I-a rugat pe capitan s elibereze pe o rudenie a
sa, care era prizonier .acolo, i astfel 1-a salvat din prinsoare. Lui Lafizade,
el eliberat pentru hatirul nostru, al tuturor, capitanul i-a daruit un rind
de vestminte si un cal de catan, bucurindu-ne pe toti.
In aceeasi zi, f 5.cind caleaintoarsa, ne-am dus din non la cetatea \Taradia, iar de acolo, merind prin munti spre apus, am sosit in cetatea oimos827.
Cetatea
la cer. Piind o cetate solid fortificata, are un dizdar, ostasi, tunuri i munitii.
Are o singura poarta, ce da' ceva spre apus, treizeci de case si un sant adinc,
sapat in stinca, intocmai ca la o cetate. In cetate se gaseste o mie geamie a
lui Suleiman han828, in ea nu ineap mai =It de zece oameni. <Cetatea>
a fost ocupata de al doilea vizir Ahmed pava in anul 959829 la porunca lui Suleiman han. De la inceput, cetatea a fost cadita de craiu1830 Gabriel Bethlen831. in ea se afla un pu t adinc, sapat in stinca; acest pu t parc e aiat de
mesterul Ferhad,cu sfredelul i cu menghina, asa este de lucios si de rotund ;
cel care-1 vede se minuneaza. Putul acesta fiind la poalele unui munte atit
de mare si de inalt, apa lui se afla la o adincime doar de trei brate832 ; parca
e un sloi de ghiata.
Dupa ce am vizitat i cercetat i aceasta cetate, am luat de aici, ca
insotitori, sapte viteji vrednici i, inaintind timp de sapte ceasuri spre
miazanoapte, prin locuri mlastinoase, am sosit la iria833.
Cetatea
838 Tables Gor, in. loe de Bethlen Gabor, adicI Gabriel Bethlen (1613-1629). De fapt
cetatea e mutt mai veche, din secolul al XIII-lea, fijad refAcutl. de Iancu de Hunedoara
de Matei Corvin i matrit apoi de loan Zipolya. Cum cetatea era ocupat de turci in
vremea lui Gabriel Bethlen, acesta nu avea cam s o construiascl (vezi Studii de istorie
a Banatului, 1969, pp. 69-74).
838 Kola sau hulaf, brate intinse" (m5sur& popular*.
888 Lagos, din Vildgos, azi ira, jud. Arad.
834 Lagos, Cetatea este mai veche de cit domnia lui Ludovic cel Mare, fiind amintitl
la 1331 (N. Stoicescu, Bibliografia Transilvania, MS.).
511
www.dacoromanica.ro
405
Mehmed", fiul lui Ibrahim han841. Are urmaoarea dat. : Ineul a ajuns
iar in stpinirea Casei otomane. Anul 1061"842.
In prezent s-a dat firman ca s fie resedinta pasei de Timisoara ; cu
saptezeci de ani mai inainte, a stat sub istdpinira sangeacbeilor, iar acum
se afl sub sapinirea vizirilor. Pe vremea cind Kpriilii Mehmed pasa a
ocupat aceast. cetate, <Abaza> Hasan pasa s-a rsculat in Anatolia si a
inaintat pink' la Brusa, devastind i pustiind. De aceea i-a sosit lui
406
Dasc5.1u1
rhiar cind se afla sub zidurile cefdtii, urm.torul hatt-i-humaiun
meu! Chiar daca1-ai aduce in faja mea pe craiul Ardealului legat in lanturi
tot nu m-as bucura ; grbeste-te s vii in capitala impArdtiei ca s, pornesti
impotriva rebelului Hasan pasa". Dup aceasta, inteleptul pas, r.'spunzind : Am auzit i m-am supus", s-a reintors, multumindu-se doar cu
cucerirea cettii Ineu"8. Astfel, Kpriila pasa era hotkit ca, impreun.
836 Sadjger sau Sadjber ; foarte probabil Cigherul.
embis Yanova. Dupa cum rezulta, din alte izvoare, trupele turcesti au ajuns la Ineu la
4 iulie 1660 (Cronici turcefti, II, pp. 314-315).
8.17 Yanovan. Ca si in alte cazuri, Evlia cauta explicarea originii cetatii in insusi numele
ei, care ar trebui sa fie acela al ctitorului. Un personaj cu acest nume nu a existat, iar
numele Ineu are alta origine. Vezi N. Draganu, Toponimie f i istorie, pp. 11-14, dupa care
512
www.dacoromanica.ro
rnalul riului Cris ; are bastioane mici de piatr, care amintesc de zidul
Ye'djudj855, iar in fiecare din ele incap o inie de oameni ; fiecare are si cite
zece tunuri balimeze. E o singur poart pe latura de miazzi, iar cheia o
pastreaz" aga al ienicerilor, care locuieste In cetate.
pmint ca un arc. De jur imprejur sint vreo patru mii opt sute de pasi ;
In prezent e o palanca pe cale de dezvoltare. Are in total opt bastioane bine
644 Varal.
662 Haseki aga, aga de hasekii, capetenie a corpului special de gard din palatul sultanilor.
663 Sagkol agasz.
664 Solkol agasz.
666 Sedd-i Y e'djudj, marele zid construit in Caucaz de Alexandru cel Mare pentru a impie-
dica coborirea spre sud a popoarelor nordice din Asia (legendil) Vezi si ed. Karcson, p. 26,
n. 7.
856 Ilehmed al IV-lea (1648-1687).
513
www.dacoromanica.ro
407
intrite i trei porti, i anume : spre miazzi, poarta Timioarei, spre apus,
poarta Gyulei, spre rsrit poarta Oradiei toate slut de lemn. i antul
acesteia (al parancii) e plin cu apele, riului Cr4. Se adunaser, zece mii
408
plin dezvoltare858. Mal Cr4 curge tocmai prin mijlocul oraului ; din toate
ferestrele i balcoanele se pescuiesc diferiti peti. Numdrul mare de gradini
parcuri de trandafiri din imprejurimi, mrimea diferitelor grdini, precum
inftiprea i aezarea fiecrei grdini in parte, sint de nedescris.
Dintre toate clddirile, cele mai frumoase skit : saraiul paei, aezat
Hugh* poarta Gyulei ; are tind. i baie 0 mai multe incAperi, cu i fr. etaj.
/ Toate, fiind acoperite cu olane, sint constructii impodobite i infloritoare.
4 aug. 1663.
856 Dupl cum a arltat I. Totoiu (oP. cit., p. 22), tabloul prezentat de Evlia nu
este veridic ; orasul nu era atit de infloritor pe cit 31 prezinta acesta, iar la 1660 sultanul
dorea sd-1 mute de IMO cetate.
514
www.dacoromanica.ro
roi mrdioi, care umbresc riul Criului, fcind din el un loe tot aa de umbros
ca i aleile persane. Aezindu-se in grupuri sub aceti copaci umbroi, locui-
torii vilaietului spun poveti, deoarece acest ora fiind o cucerire nou,
guvernatorul vremii a dat locuitorilor drepturi depline i voie total.. De
aceea, dezvoltindu-se in fiecare zi, vin aici raiale i beraiale chiar i din alte
Palanca Batch'. Mai inainte, a fost o biseric mare. Mai tirziu, fratele
lui Siavu paa, Sari-Husein paa, a refacut-o. El a pus in ea un dizdar .1
o sut cincizeci de ostai de cetate i, construind in ea .1 o sut cincizeci de
case de locuit, a fcut-o s. infloreasc. Biserica a transformat-o in gearaie
a sultanului Mehmed han862 ; el a raportat despre aceasta la Poart. in
prezent, slujete ca loc de refugiu i de salvare intre cetatea Oradea .1
Ineu. i aici, riul Cri curge pe la poalele cettii, iar copacii inalti din cele
515
www.dacoromanica.ro
409
adevrul asupra locurilor din imprejurimi i asupra greuttilor i primejdiilor in legtur cu lupte i btlii i razboaie. Pe ling, aceasta, el nu
inceta s trimit la cetatea Oradiei iscoade dintre raialele de la margine.
410
Slav, lui Allah, oastea islamicA se aduna din zi in zi, devenind ca marea ;
a sosit vestea c, hanul ttresc, Mehmed Ghirai, pustieste i prad cu o sut
de mii de fdtari tara Ardealului i imprejurimile Oradiei i Ungaria centran...
De aceea Ali pasa, serdarul, a poruncit indat, ca trimbita s dea semnalul
de plecare. Vizirul de Buda conducea avangarda i a poruncit ca i fratele
lui Siavus pasa, Abaza Husein pasa, s, fie hrtuitor863. La mari deprtg,ri,
la stinga i la dreapta, au fost orinduite caraule. La dreapta serdarului
suprem mergea beilerbeiul Anatoliei, gavuszade Mehmed pasa, iar la stinga
lui mergea pasa din Rumelia cu o oaste rumeliot. in mijlocul acestei armate,
nesfirsite ca marea, mergea victoriosul serdar cu patruzeci de odale de ieniceri864, cu patru corpuri de spahii din bulucurile de 0S865, cu dmazeci de
beilerbei i cu o sut cincizeci de sangeacbei i, pin la cimpia Oradiei,
aceast oaste nesfirsit a inaintat in rinduri rinduri, filfiind steagurile
drapelele in vint, iar zalele, II armele i cuirasele orbeau lumea prin stralucirea lor. Cerul se cutremura de sunetele tobelor, trimbitelor si ale surlelor,
iar ostasii toti strigau ca niste balauri cu sapte capete, insufletindu-se unii
pe altii la lupt prin cuvinte de lauda care Allah.
Cind ins. cetatea Oradiei a apsut in zare, s-a spus c'd : Gaziul Seidi
Ahmed pasa a iesit din cetate i a plecat sub privirile populatiei". Astfel
de vorbe nesocotite s-au rispindit, dind prilej la tot felul de zvonuri. Dar
prevztorul serdar nu le-a acordat atentie i, punind s se bat tobele,
a impresurat cetatea Oradea de la deprtare de o btaie de tun; apoi, ziva-n
amiaz mare i in vazul tuturor a poruncit ostasilor musulmani s intre
fr intirziere in metereze866. Chiar in ziva aceea au schimbat sapte rinduri
de metereze i, inaintind pe ici pe colo, prin galeriile subterane, ca de soareci,
au ajuns pin, sub btaia tunurilor din cetate. Corturile stteau pe cimpia
866 Asediul Oradiei a inceput la 13 iulie 1660 (Cronici turcefti, II, pp. 315 317), Vezi
Cilleitori, V, p. 546.
867 Mehmed al 111-lea (1595 1603). Asediul a avut lo c in anul 1598. (Ccilcitori, IV,
516
www.dacoromanica.ro
papa levele a nagyvdradi tdborb61 1660 aug. 9-en [Scrisoarea lui. Ali paga din tabara de la Ora-
dea din 9 august 1660], ibidem, 1888, p. 171 gi urm. etc. Ca izvoase mai pot fi consultate
I. B et he I n, op. cit., pp. 167-190; G. Kr au s, op. cit., ; Cronici turcepti, II, pp. 314
317 etc.
Relatia lui Evlia Celebi despre acest eveniment a mai fost publicata de Nic olae
i r u, Evliya Celebi, cdldtor turc, despre ocuparea celdlii Oradea de cittre turci in anul 1660,
517
www.dacoromanica.ro
pentru credintd.
Atunci serdarul Ali paa i-a poruncit lui Seidi Ahmed pava s bat
cetatea din partea aceasta, iar Seidi Ahmed pap, zicind : Am auzit
m-am supus", a desacut toate corturile i. le-a aezat in alt parte. El n-a
venit intre luptaorii musulmani, ci i-a trimis vorb serdarului : Noi
vom sta de paz in prtile acestea". Atunci, curajosul serdar, zicind : S.'
nu fie contrar binelui", a depus toate eforturile i imprtind tuturor lupt.torilor musulmani favoruri, timare 0 zeamete, i trata cu mult. omenie .1
bunaate i, fr s ias din metereze, Ii insufletea pe osta0 la lupt.".
518
www.dacoromanica.ro
de jos a cimpiei sa-si ridice corturile, caci altfel se vor ineca". Atunci,
/1 prin porunca serdarului, corturile au fost indata mutate in alta parte.
Apoi femeia a cerut s'a' se faca o groapa pe marginea santului i, intr-un
loc, la o adincime de vreo zece brate, au dat peste o poarta mare de fier.
Dupa ce i-au sfa'rimat zavoarele, au legat de inelele de fier fringhii de tun
413
Allah e mare !, n-a ramas nici o picatur de apa in sant. Petii, cit trupul
unui om, au ramas in noroi i erau asa de multi ca numai Allah le stie numarul.
Dar in cimpia de jos s-au inecat multi cai i oameni ; iar ostasii musulmani
s-au scirbit de tot mincind pesti. Atunci, numitei femei i s-a dat feciorul,
iar femeia, luindu-1 cu sine, a plecat la Ineu.
Dupa aceasta, in zorii zilei, ostasii musulmani au intrat in sant cu strigate de Allah, Allah" I Mai intii au ajuns la parapetele zidurilor cetatii cei
de la aripa condusa de gavuszade, incepind sa darime zidurile. Au urmat
cei de la aripa condusa de atal-pasa, sapindl metereze prin santuri. and
dusmanii au vazut aceasta, au inceput s fuga din cetate, prin sparturile
acute in ziduri i plingeau, spunind: In cetate nu a mai ramas zaherea".
intr-una din zile, in partea dinspre aripa conclusa de gavuszade, s-a
spat o subterana i, darimindu-se mare parte din zid, s-a deschis drum.
Insa zidul cetatii era foarte inalt, iar dusmanul din cetate cauta sa respinga
atacul inamic. De aceea, cei aflati in -urma la iures n-au putut inainta,
iar pe zid s-au urcat numai trei viteji serdenghecitii de la Semendria.
au vzut c cei din urma nu veneau, dar au ramas totusi la mijloc. Fiind
in toate privintele un trup si. un suflet, acestia au intrat in oras cu sabiile
scoase, gonind i zdrobind dusmanul prin oras. Fiecare viteaz a taiat doua-trei
capete i a inaintat, razboindu-se cu multa zarva. Apoi, iesind printr-o
alt spartur, cind au venit in fata serdarului, acesta le-a daruit din belsug
timare, zeamete i bani. In urma acestora, iesind din cetate vreo doua sute
de dusmani, au plecat cu aman, dar oastea tatara, intilnindu-i, i-a prins.
In ziva aceea, o oaste tatara de opt mii de oameni i douazeci de mii
de cai a sosit la o deprtare de o bataie de tun de cetate i s-a asezat
acolo in tabara. Vazind din cetate atita ostasime, dusmanul a inceput
se vaiete, zicind : Indurare, marite vizir" I Serdarul ins n-a luat in seam
aceste vaiete, ci a continuat sa bata cetatea i in noaptea aceea. // In acest
timp, ieseau din ea sute de dusmani, cerind o bucata de piine.
871 Meryem Ana, Mama Maria". Evlia nu este singurul izvor care vorbete despre
ajutorul dat de aceast femeie trupelor turceti asediatoare ; intr-un mod asemAnator prezintii.
lucrurile i Cronici turcefti, II, p. 316, G. Kr au s, op. cit., p. 367, M. Cost i n, Opere,
p. 195 etc.
519
www.dacoromanica.ro
414
partea Portii fericite, beilerbei cu alti zece mii de ostai alei din Anatolia,
iar dumanul, vzind c acetia ii aeazd corturile in imprejurimile cetAtii
Oradea, a tras asupra lor atitea ghiulele de tun, de pared acea s5 cad
un potop de blesteme.
Ostaii sositi de curind au pornit, de asemenea, indat la atac i, in
citeva rinduri, au patruns, ziva i noaptea, prin locurile distruse ale cettii
luind tigve i prini, Ii aduceau in fata serdarului, de la care primeau
serdarul depunea cele mai mari eforturi pentru a bate cetatea. Pe scurt,
se poate spune c nicicind un serdar n-a poruncit un bombardament care
s6-1 fi intrecut pe acesta. intr-adevdr, cum s nu depun.' eforturi mari ostaii
p5mint, insa ostaii musulmani aflau de la prizonieri locul unde erau ascunsa
comorile i, gsindu-le, deveneau stdpini de przi enorme. Ei au pus mine
pe atitea covoare i obiecte, incit nu le-a ajuns nici timpul, nici locul pentru
transportarea lor i, pentru ca ele s nu cad in miinile dumanilor, obiec415
tele de valoare
multi prizonieri.
Zilnic soseau la otenii care se aflau sub zidurile cetatii cite trei-patru
iuti ca vintul, i Seidi-Ahmed paa, vintorul de dumani, imbog.teau ordia cu przi, dar 0 la cetate lupta devenea din zi in zi tot mai inverunat., iar ncierrile, ciocnirile i macelul se inteteau mereu. S-a transmis
chiar, din gur in gurk zvonul c craiul loan Kemny873 se pregatete s.
871 Ifemi Yanof.
520
www.dacoromanica.ro
atace ordia, noaptea, cu_o suta de m de ostasi i toata lumea a fost repede
cuprins de buimaceala.
In sfirit, s-a tinut un sfat i, de fata cu serdarul, batrinii experimentati
au inceput s spunk sub forma de aluzie, astfel de vorbe desarte : Sloboade-ti pusca la Oradea ; puneti la sin piinea. Decit sa ramii pink la iarna,
caut mai de grab de pleaca mai de vreme". Multi graiau astfel : Allah
s ne miluiasca, daca i aceast campanie a noastra va fi ca aceea a lui Satirdji Mehmed, ce vom putea rspunde atunci padisahului atit de maret
unui vizir atit de mare cum e Kprillii ?".
Dup.& incheierea acestui sfat, i s-a poruncit din nou lui Seidi-Ahmed
pap s atace dintr-o parte cetatea Oradea. Atunci, Seidi Ahmed pap a
rspuns astfel : Sarcina mea este P.' pazesc ariergarda oastei islamice i
s pustiesc i s devastez tinuturile din imprejurimi. S-ar putea ca craiul
loan Kemny s vin dintr-o parte. De aceea, cu voia lui Allah, voi P.' nu
v miscati din pozitiile voastre, ci ingrijiti-v de cucerirea cettii, ca s nu
se intimple ceva neplacut ; eu voi sta de vorbd cu cei care vin din spate".
La acestea, batrinii din sfat au rspuns : Bre, Seidi pasa, padisahul
nu ne-a spus : Pustiiti i pirjoliti Ardealul. El ne-a zis : oCer de la voi
cetatea Oradea. E lucru stiut ! Pustieste aceasta tara a Ardealului
zdrobind dusmanul, distruge-o ! Fiecare i va lua ce are de luat. Ce va
mai ramine atunci in miinile noastre ca s putem da padisahului ? In ce
va consta atunci cucerirea noastra pentru credinta cea dreapta ? i, pina
la urma, noi cu ce ne vom alege? Pentru pustiirea i devastarea acestui tinut
a fost insarcinata ostirea tatar. Dac craiul loan Kemny ar veni sa atace
ostirea ce se afla sub zidurile cettii, avem in toate prtile, drept caraule,
ostile mai multor eialete, lar oastea ttara se gaseste la dou-trei conace874
// de aici. In once caz, vom fi instiintati cu doua-trei zile inainte <de veni- 416
rea lui loan Kemny>. Asadar, Seidi pasa infra in metereze cu oastea eialetului de la Buda !"
Neluind deloc in seama cuvintele lor, Seidi pasa zise : Eu, cu cei din
eialetul de la Buda si cu toti spahiii, sint insrcinat s apar pe ostasii aflati
In transee ; alta porunca nu am". Neavind incotro, au inceput mai intii
cei din ogeacurile de ieniceri s zica intr-o parte si in alta : E drept 1"
521
www.dacoromanica.ro
417
Dupa ce au scurs intii apa, ostagii nogtri au aruncat in gant atita pmint,
incit au format adevarati munti. Dinspre partea lui gavugzade Mehmed
paga au sapat iargi gropi.
Tocmai de acolo au inaintat, zi de zi, mereu sub cetate i trecind
peste gantul de la mijloc, a carui apa se scursese, au inceput din nou sa asedieze zidul cetatii, sapind o subterana cit trei depozite de pulbere. Era o
mina umpluta cu gaptezeci de cintare de praf de pugca, cum nu s-a mai vzut
878 Despre minarea zidurilor ceatii in trei parti" vorbeste si G. K r au s, op. cit.,
p. 369. Acesta anal apune insgt cli Ali pasa a pus pe principele arcsai sA cear calor din
cetate sA se predea, ceea ce acestia au refuzat (ibidem, p. 372).
522
www.dacoromanica.ro
Cind mina a fost gata, s-a dat semnahil pentru btlie prin tobe
lui Deli-Husein paa. and cei din lupt au vzut aceast situatie, au stri-
gat : Bre gazii, s ne ajutAm tovar.0i 1" i, punindu-0 viata i capul pentru
dreapta credinfk au strigat intr-un glas : Allah, Allah" ! i, avintindu-se
In foc i nv.lind pe Falk 0-au tras sbiile i i-au gonit pe dumani inapoi
In cetate.
intre timp, pornindu-se un iure 0 din alt parte, au fost alese din anturi, dintre cadavrele dumanului, corpurile neinsufletite ale martirilor
duse la mal. Dar 0 asupra acestora gloantele dumanului adeau ca un potop
(ibidem, p. 373).
eso Marg-i Semender.
523
www.dacoromanica.ro
pregait 0 in partea aceasta o subteran mare, care o fost umplut cu aptezeci de cintare de pral de puc5. ; era cit un munte cu apte guri.
nici vreo alt lucrare pe sub pAmint. Dup aceast veste infricoltoare,
a doua zi, s-au pregtit de lupt., ca mai inainte, zicindu-se : Dinspre pozitia
lui atalba paa vor exploda mine", i. s-au Vtut tobele pentru atac.
Cind toatd lumea atepta explozia minelor, deasupra portii cettii a fost
arborat steagul alb al capitulrii, zicindu-se : Iertare, mritilor viziri !"
dorind pace, ei au cerut indurare.
419
in cele din urm ai fost vinat, hei satani ! Anul 107 1"8"
Dup aceasta, oastea islamid a intrat in cetate, iar srmanul de mine,
Plin de cusururi, am avut norocul s citesc primul, sub steagul profetului
de deasupra portii, ezan-u1883 victoriei, aa cum fcusem i in alte
Aceasta s-a intimplat prin puterea celui mret. Slav lui Allah 0 iari
slavg lui Allah !
881 Yilzbaplar.
888 6 sept. 1660
26 aug. 1661. Dup5. G. Kr au s, op. cit., p. 374, Oradea a capitulat la 27 aug. 1660. Vezi i CalcItori, V, p. 546. Dup5. Silandar Findikiili Mehmed aga, cu
doll& zile mai tirziu (Cronici turcefti, II, p. 316). Kraus vorbeste i de conditiile capitullrii,
pe care Evlia nu le aminteste. Vezi conditiile capitullrii in T5r6k magyarkori tartnelmi
emlkek, V, pp. 486-488.
883 Eran, chemare la rugAciune.
524
www.dacoromanica.ro
dup aceea s-a tras din tunuri i din puti i a rsunat strigAtul mahomedan
de Allah, Allah" ! i tobele au Watut din aptezeci de parti. S-a poruncit
pene de cocor pe capul a trei mii de viteji musulmani. Mai mult, pe capetele insotitorilor notri, Ali aga din FAget886, Husein aga din Panciova
Lafizade, eliberat de noi din cetatea Deva886, a pus cite o arip intreaga
de oim, II pentru c in aceast." lupn ei antaser o vitejie deosebin. Toate 420
avene, tezaurele i munitiile au fost inregistrate i, predindu-se apoi celor
ckora li se cuveneau, au fost trimise mriei-sale sultanului, impreun cu
vestea imbucuntoare a victoriei. Data ocupkii Oradiei :
Oradea a fost ocupan, Ardealul a ramas n'II inim. 1071"887.
Alta :
tiri i o sun de raniti, pe care i-au adus, de asemenea, cu ei la ordie. Chirurgii 1-au ingrijit pe Mehmed paya, iar cadavrele glorioase ale martirilor
884
888
KaFatli.
888
887
888
525
www.dacoromanica.ro
421
loc, s refac si. s repare cetatea. Strlduindu-se din rasputeri, toti ostasii
dreptcredinciosi au impInzit ca niste furnici imprejurimile cetAtii si au
curAtit bine santul cetltii de m.rAcinis si de gunoaie si 1-au refAcut. Au
inchis din nou sfavilarul santului, deschis dup indrumrile date de unguroaic ; si, astfel, santul cet.tii s-a umplut cu apa Crisu1ui891, cum fusese
s'i mai inainte.
S-a poruncit ca toate bisericile ce se gdseau in oras s. fie preacute in
geamii. in cetate au inceput s: construiasa. Geamia Hunkiar882, iar in
mahalale au inceput s se fac geamiile vizirilor si aiauilor. Deoarece a fost
cucerit prin predare8 93, / toate pr.vliile si casele au devenit vacufuri
pentru 'Mecca s'i Medina.
intreaga oaste islamic s-a imprastiat in cete in tinuturile Ina nesupuse
din jurul Oradiei, pentru a le pr.da s'i pustii si, in afara de prada asa de
mult., care nu se poate descrie cu condeiul, au mai fost luati pentru mine
sapte sute de prizonieri. I-am auzit pe ostasii ttari, iuti ca vintul, zicind :
Ostasii nostri au 73 000 de prizonieri".
La asediul Oradiei, Ali pasa, serdarul, si-a pus viaja si capul in joc.
De aceea, celor dou6sprezece mii de viteji, care luptaser pentru credint
pe calea lui Mlah si erau orinduiti pentru paza cettii, oankni care spuneau :
Eu gilt ; altul nu e <ca mine>"894, le-a druit, odat cu timare .1 zeamete,
526
www.dacoromanica.ro
statui de bronz incit, dintr-o loviturk i-a taiat mina dreapt ca pe un castravete. Apoi i altii au tabarit cu sbiile asupra acestui idol. Multora
s-au rupt sabiile in bucti, dar Ali aga avea o veche sabie german5. i a
sfirtecat cu ea multi idoli. Aceste statui erau atit de frumoase incit toate
straluceau de polei de aur i fiecare pretuia cit un haraci grecesc990. Aveau
ochi din pietre care lumineaza noaptea, unghiile eran din diamante de dotazeci de carate, iar in miinile unora se aflau buzdugane i suliti de bronz, incrustate cu pietre pretioase ; la mijloc erau incini cu briu, iar umerii erau impodobiti cu scuturi de aparare. Unii erau clri, iar altii pedetri ; cine privea
caii credea c sint vii. Fiecare din ei (idolii) erau inalti cit doi oameni.
un bronz care seamn cu aurul galben. tu prezent, toate tunurile din tinuturile ghiaure, precum i cele trei sute de tunuri care se afla in ora5u1 nostru
Oradea sint turnate, toate, din acest aliaj i sint galbene i stralucitoare
ca aurul. Statuile noastre din Oradea, pe care Ali aga le-a taiat in bucati
cu sabia, erau toate din bronz de Nahcivan i nu se temeau de foc, nid de
cad nu putean fi sfrimate in nici un chip. Dar acest Ali aga cum
le-a mai sfirtecat ca sabia 1" Zicind astfel, batrinul preot tare se minuna de
aceasta isprava
intrebat pe preot daca acetia sint idoli i daca ei li se inchin5..
See S abodj , poate fi Szab6cs sau Szabolcs (tinut).
899 Turda sau Torda (ungurete), se all in centrul Transilvaniei. E o confuzie a autoralui.
m bis Aici se afla, printre altele, splenditul mormint" al regelui Ladislau cel Sfint
527
www.dacoromanica.ro
422
Preotul a rspuns astfel : Este adevxat c neamul maghiar face parte din
natia Mesiei, dar nu se inchin la idoli. In bisericile noastre, in afar de cruci,
sint albi ca mrgritarul. Dar peretii si. usile bisericilor nemtesti s'i ale celor
Dup victorie, serdarul Ali pasa a trimis pe toate agalele prin eialete cu
de mine mi-a druit o pung6 de bani, pentru cheltuieli de drum, trei cai
si sapte sclave s'i mi-a poruncit sa plec in Bosnia. In acelasi timp, s-a dat
porunc tuturor ostasilor s'i toti au pornit c.tre vetrele lor. Serdarul Ali
pasa a rmas la Timisoara, iar avuszade in cetatea Veres992 s'i s-a poruncit
528
www.dacoromanica.ro
424
prizonierii.
Serdarul cel mare a poruncit ca, pentru campania ce se va porni impotriva cettii Srospatak90 i S.cueni908, s'a, se toarne tunuri din statuile
de metal aduse de la Oradea. Cu mare trud i greutate au spart o statuie
cu ciocane uriase i apoi au b'gat-o in foc, dar a fost cu neputint s-o topeasc
000
5arbatak.
Sekel Hend, in loc de Sekelhid.
529
www.dacoromanica.ro
589
tei tatare". De aceea au zabovit citeva zile. Cu voia lui Allah, in timpul
acesta, sosind porunca din partea lui Kprl Mehmed pava i hattihumaiun
paa...
590
595
ficqa, gaziul
601
Viteazul oastei noastre s-a dus I Cum vomlintra noi in anul acesta
In Ardeal 0 cum vom lupta cu craiul loan Kemny 0 cum vom face ca,
numind un crai nou, s procuram cele o mie dota sute de pungi, reprezenfind haraciul pe doi ani, 0 ce raspuns Ii vom da padiahului ?"
... A treia lupta sfinta a lui Seidi-Ahmed pava, impreuna cu mine,
a fost aceea atunci cind el a intrat in Ardeal prin Portile de Fierm
In timpul unei ierni npraznice, avind dousprezece mii de voinici dirji
rezistenti, s-a ciocnit, in locul numit cimpia Hategu1ui916, pe locuri pietroase,
cu optzeci i apte de mii (?) de oameni ai de ai craiului Rkczi, incit, cu
voia lui Allah, ghiaurii nedemni fi fiind infrinti, am luat in total aisprezece
mii de capete i douzeci i trei de mii de prizonieri. Atunci craiul Rakczi
602
fugise ranit.
A patra lupta am avut-o tot in anul acela917, in zilele de primavara,
gat bis Seidi Ahmed pasa a fost ucis la 18 iunie 1661 (19 Fevval 1071) qi inmormintat la Timisoara, 11ng. Poarta Cocosului (Seyahatname, V, p. 598).
916 Demir Kapu; e vorba de Poarta Orientall din Banat spre Hateg.
ale Hadjek. Vezi Cronici turcesti, II, pp. 312-313.
fl" 1660.
530
www.dacoromanica.ro
In Ardeal, linga cetatea numit Clujg18, cind ne-am ciocnit tot cu craiul Rdkeiczi
Timiparei
Acum, cind eram pe punctul de a pleca din non pentru lupta sfinta
in Ardeal, a fost omorit in mod tiranic acel ilustru vizir, ca un leu, incit
nu ne-a mai fost dat s mergem cu Seidi pentru lupta sfint in Ardeal...
Atunci au fost preg5.'tite tuituile autoritarului i gloriosului serdar Ali pava,
spre a se porni in expeditie in tara Ardealului, dar in oastea islamic nu se
afla un vizir renumit i priceput ca Seidi-Ahmed paa. in cele din urm,
am mai ramas pe cimpia Timioarei, Weptind sosirea Utarilor, i pace I
918 Kolozvar. Despre aceast lupa a se vedea : Jrmy Jzse f, II Rdk6czy Gybrgy
Szdsz-Fenesi csatdja megsebesillsnek s haldldnak k6rillmnyei [Lupta de la Fenesul SAsesc
a lui G. Ittik6czi al II-lea si imprejurzile anirii i mortii sale], in Erdelyi 3114zum", XIX,
www.dacoromanica.ro
VOL. VI
Cetiitile, oragle mari fi cimpiile pe care le-am vilzut mergind din fesul
532
www.dacoromanica.ro
cimpie intins pe malul riului Jebe15. Santul din jurul ei e plin cu apa riului
Zepel. Acest riu i adun apele din muntii Portilor de Fier din Ardeal
se vars in nul Timi. Cetatea are o singur poart. Deasupra yantului
cettii se afl un pod mobil, impodobit, care este ridicat in fiecare noapte.
In cetate sint trei sute de case ale ungurilor, unele acoperite cu stuf, altele
cu scinduri. ii Deoarece aceast cetate e cucerit de curind, nu are geamii,
hanuri, bi sau dughene. Cetatea interioar e, de asemenea, ptrat ; e o
cetate mic de piatr cu yant separat. Are o poart de lemn care d spre
2 Zepel, in alta parte apare : Zepes ; de f apt Jebel, jud. Timis.
Eflak.
1629).
7 Suleiman Magnfficul, sultan otoman (1520-1566). Gabriel Bethlen nu putea fi contemporan cu Suleiman Magnificul. De fapt cetatea este mult mai veche, din sec. XIV, fiind real-
533
www.dacoromanica.ro
de aspri gut vacuf pentru Mecca si Medina i, in fiecare an, pentru folosul
mormintului profetului, vine trimisul lui kizlaragasin ca sa primeasca de
la defterdarul Timisoarei cele zece poveri de aspri i, luIndu-le, pleaca
inapoi.
este de 300.000 aspri. Are 15 zeamete i 105 timare. Are alaibei i alti
demnitari ; oastea lui se compune din o mie de oameni. Este un cadiat
organizat de curind cu rang de 150 de aspri. Are trei odale de ieniceri",
subasi de topcii i gebegii, muhtesib, stringaor de taxe, chehaia de oras,
aga pentru haraci. Si din haraciul acesteia zece poveri se trimit la Medina.
Raialele sint toti romni.
Cetatea. E o cetate frumoasa, de o constructie trainica, asezata pe
malul riului Timis. Circumferinta ei este de vreo patru sute de pasi ; a spus-o
mesterul constructor in timpul renovarii ei. Are dou porti ; santul nu este
adinc. in cetate sint trei sute de case de ale ungurilor, cu acoperisuri de lemn.
Are o geamie scunda, facut de defterdarul Ibrahim pap.. Fiind construita
intr-un loc foarte potrivit, e vizitata de multa lume. Este o geamie frumoasa,
cu acoperis de olane i cu minaret inalt. Deasupra portii are aceasta inscriptie
Ascultind ispravile-i minunate, Zari i-a spus data :
Privirea oamenilor care se uita spre Kaaba se indreapta care aceasta
geamie, asezata In loc bun".
In miijlocul acestui zid de aparare se mai afla o puternica cetate interioara, in cinci colturi, solid construit i greu de paruns. in afar de
1 Eflak.
Kszlaragass, qeful eunucilor din haremul sultanilor otomani.
Kevelabof.
www.dacoromanica.ro
dizdar, nu are nimic altceva. Este plina de:tot felul de materiale de rzboi
de tunuri unguresti, strlucitoare cal aurul. Aceast cetate interioar are
o singura poart mic, in partea dinspre nord. Ca s'a ajungi la aceast poart,
trebuie s urci treizeci de trepte de piatil. Printre cosurile de deasupra ei
se afl guri pentru a aruncaipietre, iar in stinga i in dreapta se all guri
de creneluri, incit e o poarf foarte tare. Dar in orasul din dar are bazar
si un tirg frumos. Avind ap i aer bun, acolo: se gsesc tineri voinici i fete
frumoase, care abia venisef, i e In plin refacere. Dintre produsele sale,
sint renumite : merele, prunele i cerga pestrit de cai. Are multe vii
gradini. De acolo, dup dou ore de mers, am ajuns la cetatea Dezna".
Cetatea Dezna. Aceasta cetate nuf putuse rezista atacului otirii, nesfirSite ca apa mrii, a lu KpriiIii Mehmed pasa ; cei care se aflau in ea fugisera i pasa asezase acolo sapte sute de ostasi islamici Tine de sangeacul
Sebe din eialetul Timisoarei i este o cetate infloritoare, in patru colturi,
asezat printre pduri i munti pe malul riului Timis. Este o localitate
cu naib", in cazaua Sebesului. Nu se afr in ea odale de ieniceri, ci numai
un dizdar i ostasi de rind ; nu are tirg si bazar. La vreo trei ore deprtare
de cetate, ne-am odihnit.
De aici, in trei ore am sosit la statiunea Bilytik Tabur12. Aici, oastea
otoman aduse cindva o mare Vt.lie cu tabra crestin ; osemintele mor-
De aici, dup trei ore, am sosit in statiunea Eski Tabur", unde ne-am
oprit. Pe vremuri, craiul Rkczi, vrind s se bata aici cu Seidi-Ahmed
pasa, pusese s se sape santuri noi pe locul acestei tabere vechi si se pregtise de lupf. Aflind ins c. Seidi-Ahmed pasa gaziul se apropie cu o oaste
ca nisipul mrii, Rkczi o luase la fug i, retr'gindu-se prin Poarta de Fier,
spase de team aceast fortificatie.
535
www.dacoromanica.ro
7 patru ore am ajuns la locul numit Musek Weresi21.1Pe aici curge un riu
numit Musek, care izvoraste din muntii Musek si se varsa in riul
Numai Allah stie cit am avut de suferit in aceasta vale din cauza ploiin primej die viata si avutul, pentru
lor ; toti .ostasii erau disperati,
ca' nu mai era nici de culcat, nici de stat in picioare i, spre chinul intregii
aceasta ploaie, ca un potop de blestem, ne-a batut intruna.
De aici, mergind mereu spre apus22, am sosit, dup cind ceasuri, la
un popas numit Katia.23. Aceasta se afl intr-o vale ca verdeata impadurita.
Aici ploaia a mai stat putin ; dar toate vesmintele i corturile erau pline de
apa. Aici, o unguroaica ucigind sapte oameni care dormeau, a doua zi dimi-
25 bis Poarta de Pier nu forma un sistem de fortificatii, ci era un loe de trecere; in plus,
ea nu se afla la granita dintre Transilvania 9i Ungaria, ci era o treatoare intre Banat 91 Hateg
(intre Micani si Caransebe*). Vezi Cclidtori, V, p. 48. Evlia se ref era la lantul Carpatilor.
22 Haydusak, vezi vol. V din Seyahatname.
21 Sas Seykel diyars.
536
www.dacoromanica.ro
partea osmanliilor, adicl cel de la aceast. Poart. de Fier, care este un drum
mare ; al doilea, celi'de la nord, e drumul de la N.mny28, care duce, pe malul
riului Tisa, in Ungaria de mijloc ; al treilea, e drumul secuiesc care duce,
spre nord-est, din vilaietul secuilor, in tara leseasc.28bis, iar al patrulea,
pentru intiia dat, aici. Pe cimpia aceasta, intreaga oaste a intrat in stare
de lupt si toti mirimiranii au primit porune de a orindui caraule. Ostasii
au inceput s stea ziva si noaptea gata pentru luptg. inaintind timp de o
jumltate de oil pe aceasta cimpie nesfirsit, am sosit la popasul Hateg33.
Pe aceastA cimpie a fost asezat o astfel de tabrk" a Islamului, incit,
dup cuna spuneau ostasii de la serhat, n-a avut Ind. pereche. S-a anuntat
c vom Ili:nine aici zece zile si din nou au postat paz puternic5., pentru
c sosise vestea despre pornirea craiului loan Kemny, dar ce folos, caci
oastea ttar nu sosise inc. Oastea nu era bine dispus, pentru c5. Seidi
pasa nu mai era cu ea. g Seidi Ahmed pasa, cu trupele sale de la Buda, Eger,
care ii invinsese. in acea btlie fuseser trecuti prin sabie optzeci s'i sapte
28 Namin, Maros Ntnny, in nord-estul R. P. Ungare.
537
www.dacoromanica.ro
de mii34 dintre dfferiti supui ai lui 12.6k6czi, iar craiul o luase la fuga cu vreo
Mai intii, aga de tarmuri a fost insarcinat sa aduc ve0i despre tabara
lui loan Kemny i s prinda limbi. Plecind numaidecit, cu patruzed de
mii de ostai, el a mers la acea tabara. In aceea9i zi, Djerrah Kasim paa
a trimis zece prini dintre oamenii craiului loan Kemny ; acetia au fost
10
care au sosit acum din incursiune s.' inapoieze toti prizonierii stapinilor
lor, 9.1 sa-i primeasca darurile ; daca nu vor face altfel, jur pe capul padiahului il ea' ii voi omori pe toti cei care au plecat la incursiune". Deci
eu, impreun cu tovaraii mei, m-am dus in cetatea Colt, situata la vreo
jumatate de ceas spre rsarit de cimpia HaIegului, spre a preda prizonierii
i, invocind o suta de mii de binecuvintari asupra regretatului Seidi-Ahmed
paa i mii de blesteme asupra acestui serdar35, am sosit la cetatea Colt.
Cetatea Golf. Aceasta se afla sub stapinirea crailor Ardealului. Afar.
de Seidi pava, nici un vizir n-a mai fost in aceasta provincie. Aceasta cetate
e proprietatea ereditara a lui Zlyomioglu36 9i are o mie de ostai. Cetatea
" Cifra exagerata (Vezi Monumenta Hurigariae Historica, Diplomataria, XXIV, Budapests, 1875, p. 578).
" Ali paga.
36 Zolomioglu. Cetatea Colt din Mu de Mori-Hateg a fost construita de familia ClndeaKendeffy in sec. XIV-XV; cetatea funciona in sec. XVII de ciad dateaza meterezele
(vezi bibliografia la N. Stoicescu, op. cit.).
538
www.dacoromanica.ro
turnuri. Are multe intrituri inconjurkoare, dar toate laturile Ii sint atit
de abrupte, incit nu te poti apropia". Spre sud, in spatele muntilor, care
formeaz intkiturile ei, se afl Tara Romneasd.
In valea de sub cetate se afl un ora frumuel cu vii i grdini, avind
are ape bune i aer bun ; de aceea, e vestit prin femei frumoase. apitanul
acestei cetki s-a supus, aducind serdarului daruri. De aceea, in piala cet.tii,
i-am predat pe toti prizonierii notri cu liste i, sub titlul de : vestea sosirii
prizonierilor", ni s-au dat trei pungi de bani, care au fost impktite celor
trei mii de ostai, revenind fieckuia cite doudzeci de gurui, ca avutie de
rzboi, i, primind de la c5.pitan multe daruri, ne-am luat famas bun i
ne-am intors din nou la ordia islamics.
In ziva aceea, in 18 ale lunii zilka'de din anul 1071", intr-o zi de
vineri, s-a dat porunc pentru ca, in vederea supunerii rsculatilor din tara
Ardealului, oastea tkar s. porneasc6 .1 s'a inainteze cale de un ceas. Ismail
" Vezi descrierea ei la RaduPop a, Cetdfile din faro Halegului, in Buletinul Monumentelor istorice", 1972, nr. 3, pp. 57-59.
33 15 iulie 1661. Cetatea Colt a fost ocupatA la 1 iulie 1661 (Teortnebni l'ir", 1888,
p. 56).
43 Seik;
eica fiind prea departe, poate Zeicani sau Strei (Zeykfalva)-Hateg. La rilsArit de Hateg se aflA cetatea de la Subcetate.
" Personaj greu de identificat.
Textul este neclar. Ineul fusese ocupat de turci la 1658, astfel Incit Barcsay nu putea
aves un bei acolo.
Renan. Poate Cerna, dar aceasta se all la apus de Hateg.
539
www.dacoromanica.ro
11
gura riului Kena i ne-am oprit pe malul riului Someul Mic44, pe esul
cettii Kusvar45.
intors la ordia
prin valea Sebevar", am luat trei mii de vite grase i, in cinci ore, am ajuns
averile in cetate i s-au ascuns cu copiii lor in peteri. Noi, la rindul nostru,
vreo dou sute de ini, prinzind curaj, am intrat incet-incet lu cetate. N-am
g'asit in ea y nici tipenie de om. Am luat indat obiectele de valoare i, dind
foc cetatii, am intrat apoi in oraul Pesan, din afara cettii, i, tocmai cind
Kaczah
45 leusvar, neidentificat; singurul nume apropiat de acesta este Cugir (Kusser) ande
exista un loc la cetate" (I o an Ned a, Urme vechi la Cugir, In Rev. ist. rom.", X,
1940, pp. 385-386).
4 . ebevar, Sebesvcfr
este numele localitAtil Bologa, dar aceasta este situattt In nord.
Intrucit in acelasi volum, p. 98, Bvlia descrie cetatea Sebe-Alba, situatA pe es, nu la
gura unei vAi ca aceasta, este vorba foarte probabil de o aft& cetate. In ed. Ranicson,
p. 70, este identificatA cu localitatea Boros-Sebe, adicA ebi.s.
.540
www.dacoromanica.ro
rea du0nanului, ne-am intilnit cu vreo sut de atari, iuti ca vintul. Ne-am
inteles 0 am hotrit s rminem al5.turi de acetia, iar smeritul de mine,
dupl ce am citit Fatiha47, am pus pe oamenii notri pedetri s incalece
pe caii liberi ai atarilor. Erau acum trei sute de calareti cu totul i, chiar
in aceea0 zi, ne-am intilnit in munti cu trei sute de unguri care fugeau
In optsprezece cleti stalucitoare, impodobite cu geamuri de cristal. Pregtindu-ne de lupt, am pus mina pe tasurile cu doi cai 0 pe fetele unguroaice, care stteau in ele, 0 pe o mare cantitate de prad. I-am legat pe
cei o sut treizeci i unu de prizonieri i nu ne-am mai luat dui:a cei fugiti
in munti, inlesnindu-le astfel scAparea. Dintre noi, numai un om a czut
martir, dar 0 pe acela 1-am pus in cdrut. Boj oameni au fost aniti, dar
au scpat.
Venind apoi, ar suprare i imbogtiti, inspre partea salvrii, am
adunat din imprejurimi opt sute de boj i ase sute de oi. Pe aptezeci de
cai, pe care-i luaserAm ca prad, i-am suit pe unii dintre osta0i ttari
dintre prizonieri i, in aceea0 noapte, continuind cltoria, am ajuns, pe
la miezul nopii, in valea Serbaz48. Aici se all o trecaoare printre trestii,
ceva ce nu se poate descrie. in noaptea aceea, am fcut o tabr din crute,
noastre.
Cum s-a luminat de ziu, am trimis inainte caraulele cu caii. Fcus earn
541
www.dacoromanica.ro
13
de arme, am lsat acolo boii si oile si, asezind ckutele in chip de tal:al-A,
ne-am dus in locul numit Borten Bogazi52 si acolo ne-am sftuit din nou.
19
www.dacoromanica.ro
Cetatea, situata la gura vaii Streiu, intr-un loc larg, este o constructie
rotunda, din piatra, cu bastioane pi e frumoasa. Prin pantul cettii curge
riul Streiu, iar noaptea, chid zidul i poarta cetatii sint luminate, e luminat
pi pantul cettii. lata i acum, pe o asemenea lumina, toti dupmanii stateau
unul din prizonierii noptri a gait astf el : Oastea voastra se afla in apropiere de aici ; daca m eliberati, v conduc acolo fara s aveti nid o suparare ;
daca nu va voi duce acolo, sa m' onaor4i pi pe mine pi pe aceptia. Pe drumul
pe care v voi duce eu, nu se poate merge cu crutele, dar este foarte aproape". Dupa ce a jurat, 1-am pus calauza, iar prada de pe cele paisprezece
fetele i cu baietii, pe care citiva tatari i-au pus pe caii lor. Oile le-am parasit
acolo, boii i-am luat cu noi i am mers din nou tot prin valea Streiului timp
543
www.dacoromanica.ro
16
58 De fapt, spre
83 Sazvarof.
544
www.dacoromanica.ro
cu tot felul de palate, hanuri si biserici, incit era un ora frurnos, cu vii
si gradini, cu tirg si bazar. Cind a fost ars, s-au gasit in el atitea bogatii
si. provizii, 'Mat ostasii islamici s-au imbogatit si s-au imbelugat.
Pornind cu trei sute de ostasi pe dealuri i prin vii, am luat si de aici
prizonieri i prazi i, vinzind totul in tabra islamica, am cistigat, impreuna
cu cei trei sute de viteji, trei sute de gurusi, incit osteneala si necazurile
nu au fost in zadar. Plecind a doua zi din aceasta cetate, am mers sase
ceasuri spre miazanoapte i am ajuns la cetatea Vintul de Jos".
Cet atea Vintul de Jos. E dependenta de craii Ardealului, dar fiind
proprietatea blestematului de Rkczi, care a murit, cei o mie de luptatori
nemti"bis n-au vrut deloc sa se supun si, tragind cinci sute de lovituri
de tun, oastea musulmana n-a putut s se apropie de ea. Dar ce folos ?
Serascherul nu fusese insarcinat sa asedieze cetati in tara Ardealului
sd le bata cu tunurile, ci doar sa numeasca un crai si sa stringa vistieria
<=haraciul> pe trei ani".
Despre cetatea Vintul de Jos, fost in sapinirea lui Radu de la Afumati, rechlditI de
Martinuzzi, vezi A. V er ess, Acta et epistolae, pp. 141-142 si G h. Anghel si Ion B erc i u, Get* medievale din sud-vestu1 Transilvaniei, Bucuresti, 1968, pp. 32-40.
Despre arderea orasului la 1661 vezi Julius von Hann enh ei m, Mathias Vic-
tors zeagenassische Auszeichnungen aus dem 17 Jahrhundert, in Archly des Vereins", 1890,
p. 688 si urm.
66 bi8 La 1656-1658, solul suedez Conrad Iacob Hiltebrandt gAsea aici o companie de
pedestrasi germani, comandati de apitanul Conrad (Caleltori, V, p. 564).
67 Din 1658, Transilvania trebuia s plilteascl haraciul, mgrit de la 15.000 la 40.000
de galbeni, i alte mari desp5gubiri de rraboi, dar, din cauza expeditiilor, nu fusese
stringerea acestor obligatii atre Poartii. Vezi si vol. I, p. 181 (Seyahatname).
68 Maro, form& ungureasca.
545
www.dacoromanica.ro
17
18
e Kraus nu spune nitnic despre capturarea acestor prizonieri (op. cit., p. 404). Oricum,
cifra este exagerata.
7 Erdel Belgradz, Belgradul ardelenesc ; de fapt Balgrad, cum ii spuneau romnii. Nu
exista nici o legatura intre ocuparea Belgradului (1521) s't numele Balgrad dat cetatii Alba
Iulia; cetatea de aici e mult mai veche, fiind amintita la 1206. Din vechea fortificatie nu a mai
ramas nimic deoarece a fost reconstruita in sec. XVIII. Vezi mai nou Al. Pops si L B er ci
Cet atea Alba Iulia, Bucuresti, 1965. Despre originea i vechimea numelui Balgrad vezi
70 bis De fapt avea 4 bastioane, cladite in secolul al XVI-lea i recladite intre 1614
www.dacoromanica.ro
infrinte in nid un chip, au luat mai intii clopotele de la biserid i, mai gb.'sind
asediul cetii, mria sa hanul dduse foc oraplui s.0 exterior i plecase
mai departe". Dei, de atunci incoace, ardelenii ii refkuser' in adevr
oraul, totui, acum, fiind pirjolit din nou, s-a nenorocit de tot.
Dac populatia din aceast." cetate s-ar fi pregait cum se cuvenea,
ar fi putut duce lupte mari, acind ca multe mame s verse lacrimi, deoarece,
funda.
Acest ora are aer plcut i ap5. bun i grdini i vii frumoase. Oastea
islamid a poposit aid dou. zile. S-a dat din nou porund oastei fdtare
s plece pentru prad., adic in incursiune, i dou6sprezece mii de ostai
ceasuri de mers, ne-am oprit pe malul riului Mure. Luind ca prad toate
bogtiile satelor infloritoare, acestea (satele) au fost apoi incendiate.
De acolo, luind-o spre miaznoapte, am ajuns, dupa trei ceasuri, la
cetatea Aiud78. A fost cldit de banul Iezid79. i aceasta se afl sub
ascultarea crailor ardeleni, dar este posesiunea lui Rhedei Istvan80. Fusese
o cetatea frumoas., aezat intr-un es, ceva mai departe de malul riului
Mure, cu mnstiri, palate frumoase, cu tirg i bazar, cu hanuri i cu alte
cldiri de binefacere. Oastea ttara, mergind cu cerhagi Ismail paa in
avangardk a jefuit toate proviziile i avutiile, iar oraul l-a prefcut in ce76 Despre arderea orasului la 1661 vezi 0 G. Kr au s, op. cit., p. 404 0 Julius von
77 Vezi G. K r a us, op. cit., p. 270, unde se vorbeste de dArimarea pin la temelii"
a orasului, i Caleitori, V, p. 569. Descrierea lui Evlia Celebi a mai fost publicat5, in Apulum",
V, 1965, pp. 353 354.
78 Anetvar, grafie gresia in loc de Enetvar ; ung. Enyedvdr-Nagyenyed, Aiud.
79 Y ezid ban, personaj crest de Evlia ; numele sub care apare prima oar& in docu-
mente Aiudul este Enyed, iar cetatea este atzribitit de V. V5..a.sianu colonistilor sasi (Istoria
artei, p. 125). Vezi si G. Anghe 1, op. cit., p. 106, dui:A care cetatea e din sec. XVI 86 Redey Ipanogiu ; e vorba de urmau lui Francisc Rhdei, fost principe al Transilvaniei
(1657-1658) (L N a g y, op. cit., IX, p. 744 si urm.).
547
www.dacoromanica.ro
19
poporul lui Mahomed" sint bgati in aceste ocne, dac ajung in robie ;
nu mai este cu putinta nici o scapare.
in locul acesta, stincile de sare sint ingramadite ca nite dealuri, iar
caii, catirii .1 camilele, boli i oile ostailor au mincat .1 au lins sarea aceasta
www.dacoromanica.ro
Cind ne-au vlzut oamenii lui Sinan paa de la Oradea s-au mirat 0 au
inceput a se sfatui intre ei, spunind : Cine oare sint acetia ?" Cind au
Oat c sintem un alai de gazii cetegii, au zis : Bre gaziilor, bine ati. venit !
De o luna de zile nu avem nici o tire de la oastea islamica ; voi de unde
veniti 0 unde mergeti ? Unde se Oa oastea islamic. ?" La intrebarile lor,
am raspuns : Drept vorbind, noi am lasat armata islamica in oraul Turda,
de unde se scoate sare, i. am venit in grab incoace in timp de o zi 0 o
noapte, crezind ca cetatea aceasta este o cetate duman ; dar multutnim
lui Allah ea am pait pe pamint islamic". Atunci, minunindu-se, ei au
zis : Bre oameni buni ! Oraul acela, de unde se scoate sare, se afla la o
distanta de ase conace de cetatea noastr ; cum ati trecut voi, cu patruzecicincizeci de ostai, prin aceasta tara de ghiauri ?" Si, ardtind fata de noi
mult respect, ne-au ospatat, zicindu-ne : Bagati de seama, fratilor, s nu
luati pe nimeni prizonier din acest tinut 0 sa nu dati foc satelor ; altf el,
va privete !". Si ne-au dat foarte multe daruri, iar eu, umilul de mine,
le-am vorbit astfel : Luati seama gazii ! intrucit noi am venit aid calare,
sintem o trupa care am pus la sorti viata 0 capul nostru. Noi nu am fost
In acest tinut, nu cunoatem satele lui 0 nici oraele lui. Ca s nu ne
intoarcem la ordia noastfa' cu mina goal., trebuie sa mergem 0. noi la
vinatoare, aa cum lupul flamind alearga dup. oaie. Daca aa stau lucrurile,
v rugm ca, din atitia ostai citi aveti, s ne dati cinci sau zece calk-4i
curajoi care s ne fie calauze 0 sa ne arate satele dumane ce le putem
prada 0 apoi sa se intoarca de la hotarul vostru". Atunci, citiva viteji au
exclamat : Ce-i drept, asta-i un lucru rezonabil" 0 zece ostai s-au dus
s se pregateasca spre a merge cu noi.
Cetatea Sinteu este o palanc de lemn bine intarita. in ea se gasesc
o mie de ostai alei, o geamie, depozite bogate de arme 0 cele mai bune
tunuri ungureti90. Este o cetate foarte puternica, aezata lingl un podi,
88j acesta participa la campania condusl de Ali paya.
89 Solomkovar, ungureste : S61yomkvsir, jud. Bihor.
0 Sahane Macar toplars.
549
www.dacoromanica.ro
20
loe de intaritura, iar pe deal are vii; tirgul i bazarul i celelalte cladiri de bine21 facere eran pe cale de inflorire. II Au venit apoi insotitorii din aceasta cetate
intorcindu-ne de aici, rusinati i pagubiti, am mers in acea zi spre rasa-it
rea crailor Ardealului dar, inainte de domnia lui Suleiman han, era locul
de negot si de jalbe" al intregii Ungarii. Cetatea ei e o cladire in sase colturi,
puternica i frumoasa, asezata pe malul unui lac mare i are sapte bastioane noi95. Are munitii i tunuri bine intretinute i se afla in ea sase
www.dacoromanica.ro
Nu s-a pomenit ca o cetate ca aceasta s fie ocupat. fr. <a se construi> metereze, fr subterane i ail arme. Dar ce cetate puternid" era !
cererea lor n-a fost implinit i citeva mii dintre ei au fost luati prizonieri,
iar avutiile lor au fost luate ca pfzi pentru cei &Arad. Skmanul de mine
si sapte slugi ale mele am cintat deasupra crenelurilor ezanul" lui Mahomed
si am arborat drapelele victoriei impftesti. N-am lsat in nici o biserid
idoli si crud i am scos i icoanele i chipurile. Bisericile erau cldiri inalte
artistice ; toate se inAltau pin la cer i erau acoperite cu plumb albastru
zugrvite in tot felul de culori. S-a poruncit ca in sapte din aceste biserici
s se pun.' mirhab i minber i mahfiluri pentru muezzini i sdunele"
s-a hoarit s fie pregcute in lcasuri de rugkiune pentru gaziii musulmani
pentru trupele dreptcredincioase.
Dar efendiul nostru Melek-Ahmed pasa n-a gsit nimerit acest lucru
si de aceea aianii Devletului i oamenii cinstiti i cirmuitorii, precum
comandantii bstrini ai gaziilor, s-au intrunit la sf at. Atunci Melek-Ahmed
pasa a vorbit astfel : Spuneti c ati alipit tara Ardealului la trile islamice,
<dar> acest lucru n-au putut s."-lfac nici Baiazid Ildirim", nici Sari Gazi
Suleiman han". Ei au desemnat Dun6rea ca hotar i n-au privit in partea
aceasta si nu au incendiat-o, ci au zis doar ca aceasta s.' fie vacuf pentru
Mecca si Medina. Cetatea aceasta se afl tocmai in mijlocul ghiaurimiil"
si, in timp de douzed de zile, cu greu am ajuns pin aici, de pe pknintul
islamic. Reparind cetatea, veti 15.sa in ea un nums de slujbasi ai lui Allah
veti pleca ; cum yeti putea s-o apkati dup aceea, de vreme ce, prin
imprejurimi, nu exist nici urm de cet.li islamice ? Dad. rposatul SeidiAhmed pasa ar fi trAit acum, ar fi putut s pun aici oameni, dci el bgase
spaim in dusmani i ucisese multe mii dintre ei. El ar fi putut s cucereased
alipeasd. tot Ardealul". Dup ce el a spus aceasta i a fcut, atunci
toti gaziii care au luat parte la sfat au zis : Este un sfat intelept. Cetatea
aceasta este vechiul scaun al crailor i chiar clack' o alipim la impArtia
Islamului, dusmanii tot ar ataca-o oricind i ar cuceri-o i s-ar putea
indurm necazurile multor expeditii. E posibil ca s cladesti in ea geamii
si moschei i cldiri publice, dar nu e cu putint stpinirea ei".
biserici /1 tot ce era valoros i apoi au dat foc acestui oras infloritor i
astfel au pus mina pe atita prada incit nu se poate descrie. Mai. mult, in
96 Cintul de chemare pentru ruga.
98 Kiirsi, scaune de pus Coranul san amvon pentru predica.
98 Sultan otoman (1389-1402).
99 Suleiman Magnificul; Sari, galben".
loo Kfirisian, propriu-zis ,,tara ghiaurilor".
551
www.dacoromanica.ro
23
biserica 'Malta, din fata palatului, destinat crailor, ostaii au gasit sarcofagtuile multor crai. Unul din ei edea intr-un tron de argint impodobit
cu pietre scumpe de mare pret. Ca i. atunci cind guverna, el avea pe cap
o coroana i. surguci din pietre scumpe, pe umeri o mantie pretioasa de
m'atase, mijlocul ii era incins Cu un briu i. cu sabia lui Samsamni, iar in
mina tinea sceptrulln, impodobit cu pietre scumpe. in cele patru p.a.*
se aflau, in vase de portelan aurit, diferite parfumuri, iar in cupe de aur
impreuna cu noi. Toat otirea islamic5., bine inarmata, a pornit incetincet la drum. Ismail paa, cu oastea eialetului de Buda, forma avangarda,
iar Hadji-Kasim pap, ariergarda, Melek-Ahmed paa, Cu trupele rumeliote,
statea la dreapta, iar Qavuzade, cu trupele anatoliene, era la stinga. Fiind
24
552
www.dacoromanica.ro
au urmat mceluri 0 lupte timp de trei ceasuri. in cele din urm, ttarii
retrgindu-se intr-o parte, inamicii au crezut c ei au luat-o la fugh. 0,
iqind cu totli din tabr, au venit pe es, gonindu-i. Acesta fiind un fel
de bairam107, ei s-au intors dintr-o datd 0, impreun cu gaziii de serhat,
i-au impresurat pe dumani 0, transformindu-i in nite maimute lovite
cu mingea, pe multi i-au trecut prin ascutiul sbiei 0 au capturat toate
avutiile 0 au luat prizonieri copiii 0 femeile lor, in ziva a aptea ei s-au
intors la ordie cu mult. prad 0 cu douzeci de mii de prizonieri108.
Cind au fost dui la tirgul islamic, prizonierii eran de doti ori mai
numero0 deck soldatii nostri. Chiar 0 slujitorii mei au adus trei dieci
ungurii", adica oameni care tiau s serie 0 s citeasd, lar unul dintre ei
cunotea mult istorie. El era golesail, adic unul care cutreierase lumea
In lung 0 in lat.
100 G. Kr au s, op. cit., p. 410, vorbegte g'i el de multe mii de cregtini luati robi
din prtile Siltmarului g'i adunati la Domahida, unde tAtarii s-au unit cu Ali paga.
log Madjar diyaki.
110 Golesa, poate In sens de globtrotter".
553
www.dacoromanica.ro
craiul Rkeiczi acuse aici o tabr mare care abia putea fi inconjurat
intr-o zi. antul acelei tabere amintete de infern .1 prin el curge apa riului
Some. intr-o parte se afla riul cel mare al Someului i, dincolo de ant,
spre rsarit, era un loc mltinos i plin de stuf. Craiul Rk6czi nu putuse
austriacm, serdarul ei nu s-a predat. Astfel, a fost atacat oraul, iar cind
ungurii din cetate, vzind cA cetatea a rmas pe seama bundvointei, au
Layo, de la Ludovic, dupii obiceiul lui Evlia de a numi astfel pe regii maghiari.
Despre existenta unei cetAti a Clujului se poate vorbi incA de la inceputul secolului al XIII-lea,
cind castrum Clus este amintit in documente (1213). A rAmas un fragment din zidul cetAtii
ridicate chip& retsagerea tAtarilor (sec. XIII), in curtea fostului claustru al dominicanilor
franciscanilor din Cluj. Cetatea a fost ref AcutA i meritA apoi in mai multe rinduri. Vezi H u r-
Vioric a
In Acta Musei Napocensis", II, 1965, pp. 657-666, St ef an P as c u
Marie a, Clujul medieval, Bucuresti, 1969 si Tr ost e r, Dacia, p. 448 si un., unde se
reproduce si o gravurA infAtisind orasul o cetatea in aceastA vreme.
111 Suleiman lslagnificul.
111 Solicit.
111 Leopold I.
554
www.dacoromanica.ro
In cetatea.
. .124,
122 Sebe s Ujoar. I se apune Sebesvar, Cetatea Sebesului, dup riul de munte care se
varsA in Cris. Este situata In satul Bologa, la apus de Huedin, jud. Cluj.
123 Mihadi Laslo, personaj legendar; un asemenea crai nu a existat. Cetatea este amintia
prima oar& la 1322 si a fost un timp cetate regal.
124 Spatiu alb in text.
Irseh sau erseh; ung. rseh = episcop. Este posibil ca Evils sit se refere la Andrei
no Disvan hralzade, personaj inexistent: nume derivat poate din Istvan (Stefan). Cetatea
a fost in stApinirea lui Mircea cel Biltrin i, pe acea vreme, se afla in stapinirea familiei B &Jiffy
555
www.dacoromanica.ro
26
avind sase laturi i bastioane trainice. Dup ce s-a incheiat pacea, s-a
de Husein pasa, fratele lui Siavus pasa, i, curgind cu incA un conac spre
apus, se vars apoi in marele riu Tisa, in apropierea Ciongradului133
nostru.
Plecind de la Bologa136, am ajuns, in cinci ceasuri, la seraiul cOpitanului
porni impotriva lor, am mers iari spre miazmoapte, prin munti prlpastiosi i &umuri grele, i, in trei ceasuri, am ajuns la local de popas numit
Sindek139. Prin locul acesta nu puteau trece marea multime de care cu poveri
prAzi. De aceea ei 15.sau, pe locul unde se afla ordia, fel de fel de lucruri ;
180 Keref. Evlia utilizeazi forme diferite pentru Cris.
181 Sebefvar; mai sus Sebe s Uyvar, Bologa.
138 Crisul Repede. Vezi Cdldtori, V, p. 548.
188 Kz,c. adicd Mic". Este Crisul Negru.
iss Fekete Yator, Batir, jud. Bihor.
ias Ciokrad (gokrad), adici Csongrd.
286 Sebef Uyvar.
187 Utvar, neidentificat.
138 Va,sarhel, mai tirziu Maros Vsrhely. Aici incepuseri secuii riscoala, in sprijinul
lui loan Kemny.
138 Sindek sau Sinedek, necunoscut.
556
www.dacoromanica.ro
chiar i unele femei i copiii utnblau de capul lor, pe locul taberii, fr nici
o grijs.
tara Ardealului propriu-zis. Orasul e situat pe un loc ripos si are dousprezece m de case de piatr, acoperite cu olane, incit cine le vede rmine
uimit Ostasii de avangarai ai lui Ismail pasa, luind de aici multe przi,
au ars si au distrus i acest oras plcut143. Srmanul de mine am trecut 28
pe acolo si 1-am privit impreun cu efendiul nostru Melek-Ahmed pasa.
Desi rmAsese eft o buctic5., din Soare, i cit o picdtur5., din mare, totusi
prea incintstor la ochi.
fi numit, cu drept cuvint, izvor de psuni. Pe acest ses verde si intins, oastea
islamied s-a odihnit dou zile, iar caii fdtarilor i vitele ostasilor s-au saurat
toinici si am dus cu noi, ca prad5., o sut cincizeci de boi i cloud sute de oi.
Hass.
141
Baia Mare.
146 E vorba de muntii Rodnei. Numele dat de Evlia Celebi nu corespunde realitAtii.
146
Mare.
147 Kallo (ung. Nagy Ketll6), cetate in R.P. Ungarti, la vreo 70 km vest de Satu Mare.
557
www.dacoromanica.ro
29
Chioar.
af1 sub ascultarea crailor Ardealului. Este proprietatea lui Papali150, fiul
lui Rk6czi. Intemeietorul ei a fost un crai ce se cheam Gorandi Miklo151.
Cetatea aceasta nu s-a supus, i, tragindu-se peste o sut de ghiulele asupra
oOirii noastre, au fost omoriti multi oameni, dat fiind ca era aproape de
drum. Nimeni nu putea s se apropie de ea i otile dreptcredincioase au
trecut pe departe <de ea>. Dar ostaii din cetate, 2. ezindu-se mai dinainte
la pina, au prins multi mahomedani in nenorocirea robiei i i-au pus in
lanturi. Cind aceast situatie pifia de necazuri a fost adus la cunotinta
serascherului, a fost numit atund efendiul nostru, Melek-Ahmed pap., ca
s5. prind limbi" din cetate. intr-o noapte, el a pus la pindd sub cetate
dou mii de viteji inarmati i, dimineata, cind s-a deschia poarta i dumanii
au ieit afark fr niel o team., atunci gazifi notri, care st5.teau la pindl,
care au putut fi g5.site afark le-au luat gaziii notri din Croatia152, iar cei
cinci sute de prizonieri au fost dui cu alai la Melek-Ahmed pap. Citiva
dintre ei au fost adt.ni la serdar ca prini pentru informare, iar dup cercetare, au fost decapitati in afara cortului serdarului. Dupa aceea prizonierii,
148 K5var. In rom&neste, cetatea e numita popular Chioar, dar cArturarii folosesc o
denumirea de Cetatea de Piatra, traducerea literal& a numelni maghiar ; Remetea Chioarului,
jud. Maramures.
149
150
Ta f Kale.
Podli, porecl& dat& de turci lni Prancisc Rkczi, fiul lui Gheorghe Rkczi al
II-lea.
151 Gorandi Miklof ar putea fi Gara Mikls, intrucit cetatea a fost zidit& in timpul clnd
558
www.dacoromanica.ro
distrugind sate mari ca nite orae. Satul Tiivar137 s-a supus ; de aceea s-a
aa de mult, ca in aceasta.
Cetatea Baia Mare. Prizonierii notri ne-au spus c Nik Baum., adicl
Craiul cel bun' '162, imul din urma0i lui Menucehr"3, a venit pe pmintul
163 9atal hale.
160 Nik Ban Ezder, in loc de Ejder. Nik Ban este o deformare a lui Nagy Banya, numele
maghiar al cetAtii Baia Mare.
161 Nik Ban. In persang nik inseamngi bun.
262 Turceste Iyi kral.
162 Menucehr, rege al Persiei (Cf. Ch. Samy-Bey Praschery, Dictionnaire Turc-Fran9ais,
vol. VI, Constantinople, 1898, P. 4455). E socotit de Evlia Celebi striimosul maghiari/or.
559
www.dacoromanica.ro
30
acesta din Persial" 0 a omorit aici un balaur 0 de acolo i s-a dat cettii
numele de Nik Ban Ejderi". in prezent este una din re9edintele speciale
ale crailor Ardealului.
Este aezat pe malul apei 111dja166, intr-o vale inchisa din patru prti
de munti inalti. Are vreo patruzeci de mil de vii. indeletnicirea din care
locuitorii i0 citig piinea este prepararea i vinzarea
Cetatea se gig in valea amintit6 mai sus 0 e o cetate mare, ptrat,
31
arsk fiind ferit i pzit. Poposindu-se acolo dou zile, s-a fcut mult
2"
Adjetn (Acem).
166 Ejder, balaur". Toata povestea e ticluit de vlia. in realitate orasul a apatat
dreptul de a construi zid imprejmuitor, santuri i alte fortificatii printr-un act de la Matei
Corvin din 1469 (A urel Socola n, Un document inedit despre Baia Mare, in Marmatia",
II, 1971, pp. 100-105).
lee Ilidja (Baca), inseamna spa. termala. Prin Baia Mare curge riul Firiza. Poate fi deformarea acestui nume.
162 Informatie inexacta; Baia Mare era un important centru minier i mestesugaresc
In sec. XVII. Vezi Baia Mare. Schird tnonograficd, Baia Mare, 1965, pp. 16-22.
268 Yasakci.
169 Real talen; realtil era moneda spanioll de argint; probabil cA aici e vorba de taleni
renani.
560
www.dacoromanica.ro
N-am putut vedea mina, dar cldirea monetriei170 se afl in centrul cettii,
aproape de locul de executare a osindelor. Merit, s.' fie vbizut. Aici se bat
toti galbenii i gurniiin din tara Ardealului.
In afara cettii se afl un oras mare, asemenea grdinii raiului ; orasul
este frumos, asezat pe ambele maluri ale riului, cu Vi i cu gr'dini imprejmuite de minunate garduri cu grilaj. Pe riu sint mori de ap de constructie
eh (ehy)'"
ket (kett)
t (lit)
hat (hat)
het (ht)
harom (hdrom)
4
nik (ngy)
5
6
numerele :
nyolp (nyolc)
kilenp (kilenc)
tiz (tiz)
8
9
10
hus (husz)
20
harmin (harminc)
30
270 Darbhane. Despre monetAria din Baia Mare vezi S. Goldenber g, Contribulii la
o istorie a ccImarii i monetdriei din Baia Mare, in Anuarul Inst. de istorie", Cluj, III,
1958-1960, pp. 153-162.
171 Guruf, numele turcesc al piastrului. Poate fi In i o gresealgt in loc de gml4, care
inseamnit argint",
172 Ban Ezder; mai sus s-a spus cgi e vorba de 1.1111 Ilidja, care inseamnii ap termal6".
Probabil c autorul se refer& la riul de la Ban Ezder, adicgt la riul care trece prin Baia Mare.
278 Rul Banya pare a fi acelasi cu Ban Ezder.
lu Dup cum li este obiceiul, Evlia inventeaz de multe ori diverse legende pentru a
explica o serie de fenomene necunoscute lui. Afirmatia de mai sus este un exemplu in
acest seas.
175 Cuvintele din paranteze reprezintgt forma coreca in ungureste.
561
www.dacoromanica.ro
32
negvan (negyven)
burt
ha
(has)
vino !
gyiivell (jvel I)
erek! (eregy !)
du-te !
40
50
tvan (tven)
60
hatvan (hatvan)
70
hetvan (itetven)
80
nyolpan (nyolcvan)
hamar hoz!
gyuk (tyuk)
ca
unt
vai (vaj)
miz (ma)
miere
lapte
smintind
alutei (aludttej)
iaurt
hagima (hagyma)
ceap
kanal (kanl)
lingur
ke,ser (ks)
cutit
tal (tl)
blid, cratit., oar
joine (pince)
pivnit
gergea (gyertya)
luminare
.
. .
(tej)
teifel (tejfel)
33
lo (16)
tiiz (ttz)
cal
foc
porc
disno (diszn6)
hoza buzall (hozza buzt !)
griul !
lan (leny)
fat
germek (gyermek)
copil
ason
(asszony)
sem (szem)
zorot (orr)
say (szj)
femeie
ochiu
nas176
gur.
adu
car, csrut
mojmeg (mosd meg!)
spal-l!
inik (ing)
cma6
hoa nekam ayandik ! (hozzl nekem
ajndkot!)
adu-mi daruri I
fokmeg 1 (fogd meg!)
prinde-1!
90
kilenvan (kilencven)
saz (szz )
100
200
ketsaz (ktszz)
piine
kenir (kenyr)
viz (viz)
ap5.
o (so)
sare
via (sajt)
(hamar hozz !)
repede !
seker (szekr)
adu
gin.
gyukmon
(tyukom)
gina mea
f rtvil (krtvly)
para. (f pentru k)
alma (alma)
mbir
meki (meggy)
viin5.
II pereme (cseresnye)
hal (hal)
pete
cirea
cionto (?177)
crap
list (liszt)
Mind
s iil 5 (sz 6116)
struguri
silva (szilva)
prun
fa (fa)
lemn
dio (di6)
nuc
om
amber (ember)
mena ke
(menyecske)
nevast,
sotie tinr
kivan ot? (ki van ott ?)
cine-i
acolo ?
562
www.dacoromanica.ro
In cuvintele lor, in felul de a se exprima, este mult frumusete i elocvent. Notabilii, nobilii, ba chiar i craii lor vorbesc cu supuii lor cu respect,
In felul acesta : puramim, adic. agam"179, djantm"180.
Cartea lor <sfint> este Evanghelia, iar religia lor este mesianic., dar,
nefiind idolatri, in bisericile lor nu se gsesc nici un fel de chipuri cioplite.
hatvan (hatvan)
hetvan (hetven)
60
70
novan (nyolcvan)
80
kalendjven (kilencven)
90
saz (szz)
100
187 Ara/o Mekepar i Aranyof Mekepar, jud. Satu Mare. Era posesiunea lui loan Kemny,
dobinditri prin casltorie (G. Kr au s, op. cit., p. 413), lar la 1662 a sotiei lui M. Apafi.
pup& acelasi Kraus, turcii au fost mai intli la Mediesul Aurit i apoi la Baia Mare, pe care
au crutat-o.
288 Este vorba de Ludovic al II-lea, regele Ungariei (1516-1526). Este un obicei la Evlia
de a atribui cettitile ardelene regilor cu numele de Laios. De fapt cetatea este mai veche, lar
sdtmdrene In lumina unor documente din 1377, in Anuarul Inst. de istorie", Cluj,
563
www.dacoromanica.ro
34
35
lee Probabil Terebegti pe riul Tur, jud. Satu Mare. In ed. Karicson, p. 91, Turulung-
Maramureg.
cendent al unei vechi fsmilii nobile, originar din Bihor. Era stpinul cettii liunedoara
comite de Zarand. Ca partizan al lui Acatiu Barcsay, fuge de teama lui loan Kemny in etatea Must. in 1661, Ali paga a vrut s-1 punA principe, dar nu primegte. Mai tirziu, liind
banuit de Mihail Apafi cA umbl dup domnie, i pierde averea i, pentru
salva viata,
e nevoit sa fug din tara. Moare in Turcia.
564
www.dacoromanica.ro
de, de cite dotazeci-treizeci de carate, incit mormintul era plin, iar celelalte podoabe de pietre scumpe si de aur i toate giuvaierurile ei valoran cit
haraciul Rumului196. Mai erau puse in mormint dou ldzi cu capace de bronz,
dintre care una era plin cu aur curat, iar cealaltl cu gurusi selian'97. Cind
ostasii au vOzut comorile acestea, fail a mai tine seama de focul nimicitor,
au fAbOrit asupra cadavrului fetei i, in lupta pentru prad, multi musulmani s-au ucis intre ei i s-au linitit abia dup ce au pr'dat toate bogltiile ei.
Clima acestui vilaiet este foarte plAcut5., iar vitele de aici au mult.
Ele sint mari, grase, cu coarnele cit dou brate i cu ochii albastri.
oile sint mari i au coarnele incovoiate. In muntii de aid // se gseste
la suprafata p.mintului ceva ca ceara neagrd, al csrui miros, asemnOtor
cu parfumul, limpezeste creierul. Sesurile sint foarte mnoase.
In timpul cit am zAbovit pe cimpia aceasta, au venit iscoade i s-a
auzit c, prin Ungaria de mijloc, craiul loan Kemny, cu cei cincizeci de
mii de oameni ai lui, umbl nestingherit in toate partile198. De aceea pap.
de Timisoara, Sari-Husein pasa, fratele lui Siavus pasa, a fost trimis impo-
565
www.dacoromanica.ro
36
fra s se tin seama de starea lui infloritoare i frumoas. Orasul a fost ars ;
numai vitele s't stupsiile de pe dealuri au scapat, dar cei dou sute de mii
de osteni au prdat i ceara i mierea de acolo.
Plecind de aici, am mers timp de treisprezece ore si am ajuns pe dmpia Batr203. Aceasta se dn.' la marginea unui ses infloritor i plin de lalele.
btaie de tun de cetate. S-a dat firman c.' vom rmine aici cincisprezece
zile i nopti i s-au pus caraule. Cel.lalt mal al Tisei, partea de apus,
este tara cezarului austriac. Telalii fiind pusi s strige, s-au dat sfaturi
strasnice ca nimeni sa nu treac4 pe cellalt mal, iar cei care vor face
incursiuni i vor prlda vor fi pedepsiti".
In locul acesta, pe Tisa, se afl niste mori construite dup obiceiul
unguresc. In timpul cit am petrecut aici, zece mii de viteji ttari, din oastea
tltark cea iute ca vintul, i zece mii de ostasi de serhat, sub comanda lui
Ak-Mehmed aga, dintre tltari, au pornit in urmrirea craiului Than Kemny,
prdind i pustiind toate psrtile.
103 Potes este Bajar (amintit mai sus).
204 Nyalabvar. Vezi G. Krau s, op. cit., p. 410.
103 Ferdinand I. rege al Ungariei i apoi (1556) impArat al Austriei (1526-1564).
102 Suleiman Magnificul.
so/ Kafa.
566
www.dacoromanica.ro
umilul de mine
Cu binecuvintarea efendiului meu, Melek-Ahmed paa, in anul 1071,
In a opta zi a arb5torii sacrificiilorm, odat cu douAzeci de mii de ostai
t5.tari alei, care porneau la drum cu patruzeci-cincizeci de mii de cai iuti
ca vintul, am inclecat i eu, umilul de mine, cu slugile mele, pe cai iuti
ca vintul, cu ndejdea in Allah, 0 am ieit din tabra islamick impreun cu
agaua trmurilor211, ah-Pulad aga, oprindu-ne ici-colo. Intr-o zi 0 o
noapte, arzind i distrugind mai multe sute de sate 0 orae de pe malul de
dincoace, dinspre Ardeal, al riului Tisa, am ajuns in tinutul Solnocul Interiorm. Tinutul acesta era infloritor i populat, dar a fost aa de pustiit,
c nici urm n-a mai rmas din starea infloritoare de dinainte, iar locuitorii
lui au fost luati in robie. in urm5.toarele patru zile, am dat foc la patru
orae 0 am devastat mai multe tinuturi, luind o parte din locuitori in prinsoare. Unii dintre ei au pierit. Am trecut apoi, cu caii notri inimoi, prin
riul Some 0, in aceeai zi, gonind prin cimpii, // am ajuns in tinutul Stmarului113.
221 Beleso, de la ung. Belsii, Interior", adicI Bels Szolnok, Solnocul Interior.
Sakmar.
Vezi Bela B ur a i, Despre cetatea de tip italian de la Satu Mare (1543-1705), in vol.
Satu Mare. Studii comuniedri, I, Oradea, 1969, pp. 125-148 si G. Anghe 1, CeicIfi medievale din Transilvania, p. 118.
567
www.dacoromanica.ro
38
supus ci, dimineata, dud afurisitii de ghiauri au vzut cei douzeci de mii
de ostasi ai nostri, au inceput s trag din tunuri cu atita indirjire, incit
se cutremurau si cerul si pmintul ca de puterea lui Allah.
Cetatea Stmarului a fost cuprins de foc intocmai ca pasrea salamandr, iar de la noi au pierit multi cai ; multi oameni au devenit martiri.
Noi si ttarii ne-am risipit din fata tunurilor ca furnicile si ca serpii s'i ne-am
adunat la rsrit de cetate, pe o vale inverzit si ferit de lcataia tunurilor.
Ghiulelele aruncate asupra noastr atirnau cite patruzeci-cincizeci de ocale
fiecare. Intr-adevr, o cetate mai mare si mai puternick cum e aceasta,
nu se gseste nici la lesi, nici la cehi, nici la austrieci si nid la ardeleni.
Aceasta este o cetate alba cu ziduri puternice, asezat intr-un ses intins
si nu pe vreo ridiatur de pmint. E inconjurat din patru prti de lac si
nu poate fi cucerit in nici un chip. In nici o parte nu se pot spa santuri
subterane si metereze. Din pricina bubuiturilor de ghiulele, n-am putut
cerceta cetatea ca s observ santurile si zidurile si bastioanele ei. N-am putut
39
din cetatea Card au aflat aceasta, au inceput s trag din toate prtile
Cu tunurile, arzind multi oameni din rindurile noastre. Dar nu le-a fost
219 Prak. loan Sigismund a fost itunormintat in catedrala catolicii din Alba Iulia.
Sarcofagul exist, ins6 osemintele i-au fost scoase i distruse in timpul persecutiilor contra
unitarienilor (S e be s t y n, Renafterea, p. 73).
568
www.dacoromanica.ro
Cetatea este mica, cladit din piatr, dar e puternica, avezata la ves,
tr nid un fel de ridictura de pmint. Constructia este solid& i antul
foarte adinc.
Plednd de aid, in opt ceasuri am ajuns la cetatea Ecsedvr <Urmeaza
descrierea citorva cetati din Ungaria>.
...Cetatea Ceghevar. Tine de Ardeal, dar nu vtiu de cine a fost cladita. Cetatea aceasta se vede de la mare distanta. in lattu-a de miazazi
a cetatii se vad, ca la unprav mare, biserici i clopotnipe lucrate ca maiestrie.
Ana poposit cam la o mila de ea.
Aici a venit chehaiaua paei de la Oradea, Sinan pava, vi a adus, de
la Sinan pava, serascherului tatar o scrisoare cu urmtorul cuprins : Daca
lua# in prinsoare pe raialele cetatii. Oradea, voi face plingere la padivah
impotriva voastr i acest lucru Il vom aduce 0 la cunovtinta serdarului
Ah pava. SI predai chehaialei mele oamenii pe care i-ati luat prizonieri,
42
altfel te privevte 1" Dupa ce a citit scrisoarea, aga de tarmuri i-a vorbit astfel :
Pava al tau sa faca ce vtie ; noi stntem nivte osta0 fra plat i, navalind
in rara duvmanului, am luat prizonieri i prazi. De Oradea 0 de eialetul ei nu ne-am atins". Chad i s-a dat un astfel de raspuns chehaialei lui
Sinan pava, acesta s-a dus spre Oradea.
Noi am fcut cale intoars5, pe alt drum i, pirjolind i distrugind,
am capturat iaravi multe bunuri ca prada i, intr-o zi 0 o noapte, am aju.ns
pe malul riului Somev.Locul acesta se numete tinutul Solnocului Interior220.
A doua zi, trecind riul Somev, am mai mers o zi 0 o noapte i, In ziva a doua-
pe malul Tisei, la ordie cu un numar de patruzeci de mii patrusute de prizonieri i cu przi nenumrate. Aga de tarmuri, Sah-Polad aga, Ak-Mehmed
aga, Dedev aga i agalele de nutre222 au imbracat caftane ; umilul de mine
n-am primit decit o cununa223, pe care mi-a pus-o pe cap serdarul insuvi
cu mina sa ; mi-a produs o bucurie de nespus. Am scos indata toata prada
toti robii la vinzare
i-am vindut, dar n-au prea facut parale. Mtlipi
prizonieri minunati s-au vindut pe un guruv. Am primit fiecare cite doi
guruvi vi am. zis : E prada de rzboi. Multumirn lui Allah !" Tabra s-a
imbogatit intr-atita, incit nimeni nu mai dorea sa ia prizonieri. in lupta
aceasta sfintd, srmanul de mine am intrat in posesia a trei robi, iar trei
slugi de ale mele vi-au fcut rost, i ei, de cite un rob. Smeritul de mine,
intilnindu-ma ca Melek-Ahmed pava, am avut cinstea sa vorbesc cu el.
Toti gaziii vi-au vindut prazile i s-au imbogatit cu avutii de razboi.
20 BelOsonloh, Solnocul Interior.
all lyd-i edha. Cade la 2 muharrem 1072
28 aug. 1661.
222 01 agalarz.
222 gelenk, un surgueiu din pene sau din fire de argint sau cununA de flori.
569
www.dacoromanica.ro
43
SA-1 aducem i s.-1 facem crai, ori pe Zolyomioglu, care se dn.' in oraul
caovia225, ori pe Gabriel Ha11er226, care se afl in oraul Hust. Altf el, clack'
vine iarna, lucrurile vor intirzia !" Dup aceast hotArire, au fost trimii,
pentru a aduce un crai Abaza-Husein paa, fratele lui Siavu pava, cu trupele din Timioara, i Hasan aga, chehaiaua serdarului, cu patruzeci de
steaguri de segbani i sarigea. Cu Husein paa am plecat i sarmanul de mine
spre cetatea Hust.
SArmanul de mine am mers cu cele trei slugi ale mele i cu ase perechi
de cai. Am tinut sfat, zicind Oare pe unde se poate trece riul Tisa ?"
DupA ce am mers pe malul Tisei ase ceasuri, spre rAsrit, ne-am zis : Pe
ad se poate trece". incredintindu-ne sufletul lui Allah, fiecare 0-a luat rmas
bun de la tovarul sAu i i-a legat armele in spate. Unii viteji incercati,
care luaserA adeseori parte la cete, 0-au pus armele in burdufuri i. pe plute
construite din trestie i, dupA rugAciune, cei zece mii de viteji, cu douAzed
cinci de mii de cai, punindu-0 nAdejdea in Allah, au intrat veseli in Tisa,
care era ca marea, 0, in timpul inotului, fiecare a avut grij sA-i salveze
sufletul. Husein pava a trecut cu pluta. SArmanul de mine, la rindul meu,
mi-am incdrcat toate lucrurile in burdufuri i, aezindu-mA intre doi cai,
m-am prins de ei, cum am vzut la tAtari, i, trecind astfel Tisa, am adus
multumiri lui Allah. E drept C nu-i aa de lat 0 de adinck cum e DunArea
sau Eufratu1227, dar e o ap*A mare care are un curs nebun de repede. Oastea
44 islamicA //a trecut cu trudd mare i. numai aptesprezece oameni au cizut de
pe cai 0 au devenit martiri. Aici ne-am odihnit putin i ne-am uscat hainele ;
apoi, inalecind din nou, am mers spre rAsAritul acelui es mare, prin orae
224 Hazine, in sensul de haraci (tribut).
225 Kafa.
222 Haller Gcaor (1614-1662). Una din figurile de seama ale istoriei Transilvaniei din
secolul al XVII-lea. Post cApitan de Ineu i Oradea i comite de Zarand, a fost folosit de
principe ca sol in misiunile grele cu turcii. A fost executat de marele vizir la cererea lui
Mihail Apafi, care-1 bgnuia c umblA dupri domnie (N a g y I., op. cit., V, pp. 32-33).
i G. Kr au s, vorbete despre aceast cautare de amatori pentru tronul principatului (op. cit., pp. 411-412, 426-428). Dupa aceea a avut loc alegerea lui Mihail Apafi.
Despre imprejudirile alegerii principelui Transilvaniei la 1661 vezi K a r cson Imr e,
Erdlyi fejedelem-jel6lteh 1661-ben [Pretendenti la principatul Transilvaniei la 1661], in Szaza-
570
www.dacoromanica.ro
ne-am pomenit intr-o sal de divan223. ezind pe scaune, priveam spre cimpia
Tisei, spre riul Tisa, spre muntii, orayele i satele ce se vedeau. Cind noi
priveam astf el, deodat, a aprut apitanul i ne-a zis : Bine ati venit !"
Atunci i-am inminat corespondenta yi scrisorile. Citindu-le i aflind ce scrie
in ele, 11 aduse numaidecit pe Zolyomioglu in fata noastrk zicind : Acesta
e omul pe care-1 vreti de crai ?" Noi ne-am uitat la Zolyomioglu i am vAzut
c purta la picioare cAtuye grele de yaptezeci de ocale, iar miinile i gitul
ii erau legate. Srmanul beizadea era stpinul i, totodat, prinzonierul
cettii.
571
www.dacoromanica.ro
45
Auzind aceasta, cumplitul c5.pitan s-a infuriat intr-atita, inch a poruncit ca Zolyomioglu s fie aruncat de pe cetate, dar, in urma rugdmintilor
struitoare 0 a vaietelor 0 la cererea apitanilor, a episcopilor 0 patriarhilor234, I-a iertat. Cind il trimitea din nou la inchisoare, Husein odaba0u1
il imbrgtip. pe Zolyomioglu. Atunci cApitanul, cu sabia pe care o avea in
mina, il lovi pe Husein aga in coaps5. 0-1 rni.
Dup aceasta, ne legar din nou la ochi 0 ne scoaser afar5.. Cind
46 ne-au dezlegat la ochi, ne-au (1.5.ruit, la toti, cite o bucat de postav 110
cite 50 de galbeni, iar slugilor noastre cite 50 de guru0 0 apoi ne-au dat
drumul.
Noi ne-am intors amkiti la oastea cea de zece mii de oameni, r5.'mas5.
cu Husein pap., 0, ajun0 acolo, am pus numaidecit alifie pe rana lui Husein
aga 0 i-am povestit pe larg lui Husein pap toate prin cite am trecut.
Haller de crai. Dar comandantul Capviei ne-a trimis vorb5. : Mara bintuie
cima; se apropie na0erea lui Isus, fie-i numele binecuvintat ! Aveti fbdare
citeva zile !" Dar, prin aceast5. aminare 0 intirziere, ei voiau s citige timp
ca s, se poat5. sfdtui 0, sub pretextul na0erii lui Isus, &A.' ne arate c6 au oaste
234 Erau, desigur, simpli preoti din oras si din imprejuriml.
235 Haler Gabor.
236 Kafa.
237 Mai departe se spune c au plecat 50 de oameni, cu Evlia Celebi fiind 51.
233 Aici textul nu e ciar, pentru ca mai departe se spune cA si autorul a plecat cu
sola.
572
www.dacoromanica.ro
cit marea. Asa a i fost. A cincea zi au venit la noi austriecii cu sepci negre
impodobite cu pene de strut i ne-au spus sa trimitem in cetate zece oameni
de ai nostri cu scrisorile. Odabasiul Mustafa a luat cu el zece oameni ; m-a
luat si pe mine, sarmanul. Cu totii fiind doisprezece, am mers in cetatea
Casoviei cu scrisorile serdarului. Ei ne-au legat la ochi ; totusi, din dud in
cind mai zaream cite ceva. Am fost condusi, pe drumul cel mai drept, in
palatul capitanului, iar cind ne-am asezat pe scaune, a intrat capitanul
In sala de divan si s-a asezat pe scaun, la locul sau. Dupa ce-i inminaram
scrisorile juzilor i birailor ardeleni si ale serdarului nostru, el puse sa i se
citeasca i s i se traduca i apoi, intelegind cuprinsul lor, capitanul, om
inteligent, zise :
omul care sade aici este beizadeaua Gabriel Haller.
Nu putem s vi-1 dam ca sa-1 puneti crai, c ne temem de impdratul nostru,
deoarece craiul de acum, loan Kemny, este supusul impratului. El e om
bun si nu vi s-a opus, pentru ca raiaua s nu fie calcatal i, de aceea, s-a
refugiat cu oastea lui in Ungaria de mijloc". Atunci, dintre noi, Omer aga
din Buda, a raspuns indata astfel : Cum ar putea s ne reziste loan Kemny ?
Noi, cu Seidi-Ahmed pasa, 1-am batut i 1-am nenorocit. Dad: loan Kemny
ar fi avut putere, ne-ar fi lasat oare sa intram in tara aceasta a Ardealului ?
Ne-ar fi lasat el sa, luam doual sute de mii de prizonieri ? Ne-ar fi ldsat
el sa-i distrugem tara i vilaietul ?" Dusmanii n-au stiut ce sal ne raspunda
i-au scris serdarului urmatoarele : Nu putem sa.-1 dam pe Gabriel Haller,
dar, dac ne aduceti incuviintare de la impalratul nostru, al germ anilor,
vi-1 dam bucuros". i daruind fiecaruia dintre noi cite o bucata de postav
Husein pasa ne trimise din nou la orasul Casovia ca s cerem pe celalalt fiu
de crai241. Dar preotul cel mare al bisericii Korlad din Casovia ne spuse :
Nu se poate ; noi sintem multumiti de craiul nostru loan Kemny i ne e
fried de crai s va dam alt om. Mergeti in Ardeal, gut inc multi fil de crai ;
573
www.dacoromanica.ro
53
54
oameni, dupa prada spre rasrit 0, in ziva aceea, //am adus din munti
oastea islamica s-a apropiat iarai de cetate 0 a luat multe prazi. S-a
tras intens cu tunurile asupra soldatilor din cetate.
Plecind de aici mai departe, tot spre miazazi, am facut popas aproape
de cetatea Baia Mare247, pe malul riului Ejden248. Potrivit obiceiului, capitanul cetatii, birul249 0 preotii250, au venit cu daruri la serdar ; toti au fost
retinuti 0 predati lui muhzir251 Mustaf a aga, spre a-i folosi drept calauze.
Plecind de aici, am poposit sub cetatea Chioar. Aici s-a iscat o cearta
pentru prada de razboi intre segbanii 0 sarigealele efendiului nostru MelekAhmed paa 0 ieniceri. Dup ce au pierit in zadar citiva oameni dintre ei,
s-au impacat. De aici, mergind din nou spre miazazi, am ajuns la riul Some
0, dupa cinci ore, ne-am oprit in satul lui Stefan Rhedei252. Pe malul Someului se &fl un palat de care se minuneaza toti cei ce-1 \Tad. Ce-i drept, nu
era locuit, dar in subsolul lui s-au gasit comori nenumarate. Acest palat
frumos 0 lucrat artistic a fost incendiat intr-o clips& Ostaii au mincat
poamele din viile 0 gradinile lui 0 s-au saturat. Apoi trupele au napadit
viile ca nite furnici 0 au facut una cu pambatul plantatiile gingae.
2" 27 august 1661.
Matar, poste gresit, in loc de Batar.
2" Terepef.
245
Kilise.
141 Aranyof Megef.
212 Der Isvan, in loe de Rhdei Istvan. Vezi Nagy I., op. cit., IX, p. 744 o urm.
574
www.dacoromanica.ro
fiul de crai Mihail Apafi258, un descendent al acelui Bethlen28 pe care rposatul sultan Suleiman281 Il pusese crai la virsta de trei ani, lsind conducerea
treburilor mamei sale, E1ina282. Mihail Apafi
luat obligatia c va stringe
avutia padiahului, de dou mii de pungi, i c5.-i va veni de hac lui loan
Kemeny, ori unde Il va gsi. Dar el nu-i plcu serdarului, care-I voia pe
Gabriel Haller 0., vrind s-1 treacA cu vederea, zise Acesta nu poate fi
crai".
Dar efendiul nostru, Melek-Ahmed paa, grAi indat. : Pentru numele
lui Allah, acesta va fi un crai bun, deoarece privirea mriei-sale sultanului
252 Hasehi, om din corpul de gard al palatului sultanilor otomani.
254 Nemse Memleleetleri.
266 Hazine.
261 Evlia Celebi numeste fii de czar (Kralzade) pe toti notabilii unguri.
2158
28 august 1661.
www.dacoromanica.ro
56
Suleiman pe aceast familie s-a oprit" i, Melek <Ahmed> paa, luind fassur-
venit din partea padiahului i s-au dhruit patruzeci de pungi. I s-au mai
dat douh sute de prizonieri i banuri de samur. Craiul i-a druit 0 el cinci
pungi. Apoi, i se adu. o oaste de dou mii de osta0 ardeleni i, fiind numit
57
G. Kr au s, op. cit., pp. 427-429, povesteste altfel alegerea ca prncipe a lui Mihail
Apafi. Mai intii, alegerea s-a f Acut la 14 septembrie
iar intArirea
nu in august
domnie a avut loe peste trei zile. Noul principe a fost ales mai intii de nobilii tArii i apoi
de Ali paga, cfiruia principele i-a plAcut. Kraus precizeaz5. locul alegerii : Tirgu Mures.
Pentru precizarea datelor vezi insemrarile lui Mihai Apafi (Apafi Mikity naploja,
"Erdlyi Milzeum", XVII, 1900, pp. 84-85) si T itr O'h magyarhori trtnelmi emlkeh [Monu-
www.dacoromanica.ro
ereditard a lui Mihail Apafi, de curind devenit crai, i atirnA de craii Ardea-
n-are decit dou porti, una se deschide spre rdsrit, cealalta spre apus.
Cldirile din cetate sint toate acoperite cu olane rosii ca soarele. Cetatea
are han, bi i apte biserici. Tirgul i bazarul sint foarte frumoase. Capi-
tanul cefatii, venind mai intii la crai, i-a predat suma de zece mii de gurusi,
reprezentind tributul padisahului, i a mai dat, apoi, Inc cinci mii de gurusi
craiului i cinci mii de gurusi serdarului. Satele ei nu au fost pustiite i nici
j efuite.
jului. Mi s-a spus c in ea se gasesc zece mii de case, precum i palate frumoase,
lucrate cu mult miestrie. Are han si bazar. Locuitorii sint negustori bogati.
rit de
273
577
www.dacoromanica.ro
s-a desemnat, pentru cetatea lor, o oda de ienicerii. Gazii, mergind in cetate,
au petrecut foarte bine. Cetatea aceasta n-are ora, dar se gasesc multe vii
i gradini. i aid s-au predat craiului aptezeci de pungi pentru birul 274
De aici, mergind ase ceasuri, am ajuns la Hui Someul MiC275. Aflindu-se aici ca capitanul cetatii Bistr4a276 nu vrea sa se supunk s-a renunIat
de a se mai merge spre rasarit. Ca .1 mai inainte, Ismail paa, formind avangarda, cu tui i cu cerhagii, a plecat spre miaz-noapte. S-a dat firman ca
59
ale orasului, despre care vorbeste Evils. Vezi O. Kisc h, Geschichte von Bistritz, Bistrita,
1926, pp. 1-16 o tefan D n i 1 , Contribulii la cunoaterea unor eel* din nordul
Transilvaniei, in vol. File de istorie, II, Bistrita, 1972, pp. 70-78.
177 big Vezi si Tr st e r, Dacia, p. 440 si urm., unde se reproduce i o gravufa inf
tisind orasul i cetatea. Turcii se aflau aici la 25 august 1661 (Trtenelmi Ttir", 1888,
pp. 61 62).
578
www.dacoromanica.ro
isi imbraca rochia-i allp cu fire de aur si haina-i cu tren si incepea s umble,
palatul, zidit din piatr, era asa de tare, inch n-a putut fi nici ars si niel
din nou strigri c jaful este oprit. Aici a venit un apitan de la Tirgu
popas de 12 zile intr-o lunc inflorit de la poalele cettii. Din locul acesta
au fost trimii, din partea craiului, ifnumerosi birari ca s string.' bani de 60
la cpitanii din cele patru prti si, in timp de zece zile, au adus aizeci de
pungi de bani si, astf el, ochii serdarului s-au mai deschis. Toat. aceast
278 Zolyomioglu Sarayt. Este vorba de castelul lui N. Zlyomi, despre care vezi mai sus
nota 195.
272
seo Cetatea dateaz din sec. XV, dar a fost refAcutA la inceputul sec. XVII, dup ce
fusese ars5. de trupele lui G. Basta. Vezi I. Chior e an u, T. Dusa si Gr. Ploestean u,
579
www.dacoromanica.ro
suma a fost trimis.", prin Husein paa, la Oradea. De acolo, in trei ceasuri, am ajuns la cetatea Sarai282.
Cetatea Sarai. Palatul acesta apartine celui care e crai in Ardeal. Nu e
proprietatea mostenit, a nimanui. A fost cldit de Stefan Bethlen282 cel
mare in timpul domniei lui Ebul-Feth284, in anul 857285. Cind craii vin pe
pamint sasesc, aici i stabilesc resedinta ; altf el, vechea lor resedint. este
Alba Iulia285, descrisa mai sus. Palatal acesta se afla asezat pe acest ses
intins i e inconjurat din toate partile de Somesul Mic287 ; n-are nici o intariturd. E o cetate linistit. A fost cladita dupa regulele geometrice, in formA
Familia Bethlen i avea castelul la Cris, linga. Sighisoara ; in aceeasi regiune se mai all
cetatea Albesti a familiei Haller, pe uncle a trecut Ali pass. (G. K r au s, op. cit., p. 441).
286 Ebul-Feth, Parintele Cuceririlor" , este numirea pe care o dau cronicarii turci sultanului Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Pe la 1630, sultan era Murad al
IV-lea.
286 1453.
sA mearga spre sud, nu spre nord. Singurul oras din aceasta regiune este Diciosinmartin
(Tirnaveni), la sud de care este Cetatea de Bata.
580
www.dacoromanica.ro
fripte. Au fost, in total, trei mii de oi, trei mii de miei, sase sute de mii
de piini, o sut de cazane de pilaf de bulgur297, o suta de cazane de
2
Kokollo.
223 Kitfitk Samof. E, fireste, o greseald a lui Evlia; Tirnavele, unite, se vars1 in Mures.
Kokollo, Cetatea 'rirnavei", romAneste : Cetatea de Baltl; sAseste : Kokelburg, pe
-Tirnava Mica.
222 Ziyafet.
581
www.dacoromanica.ro
61
Hherise"2 98,
fine, iar emirilor cite o pung de gurusi, cite un top de postav i testuri
fine.
Dup ce toat ostirea musulman.' a fost osptat cu tot felul de mincruri, s-au rugat pentru trlinicia imprtiei padisahului. Plecind de acolo,
am ajuns, in cinci ceasuri, la cetatea Medias301.
Cetatea Media. A fost construit de Gabriel Haller302, dar se afl pe
pimintul sasilor. Este proprietatea mostenit a Anei Bornemisza, sotia
lui Mihail Apafi, actualul crai al Ardealului302bis. Cind oastea islamic6 a
sosit acolo, In cinstea craiului s-au tras o mie de salve de tun, de s-au cutremurat cerul i pmintul. Fiind asezat intre cetti i vi i dealuri, pe un
ses intins, pe virful unui deal ascutit, este o infdriturd puternic si o cetate
foarte rezistenf, zidit din piatr cubic i avind multe bastioane.
298 Herise, mincare de ores gAtit Cu zahlr i apl de trandafir.
i" ViMela (sing. vekil), loctiitor, reprezentant. Aici in sens de mari dregritori al
demnitari.
aso acit are sens de iscoaa", spion"; probabil greseala In loe de Kuluk, care indici
timpul de dinaintea prinzului.
$01 Mekivar, citibil i Megyevar.
302 Cetatea e mult mai veche, fiind construitX intre 1490-1534; in secolul al XVII-lea
i s-au f Acut numeroase reinnoiri i completAri (1621, 1632, 1633, 1636, 1641, 1645), dar ele
nu sint legate de numele lui Haller. Vezi Eugenia G r,e cean n, Monumente tnedievale
din Mediaf, Bucuresti, 1968, pp. 45-48.
$os bis Vezi Nagy I., op. cit., II, pp. 176-186. De fapt ea stilpinea Medieul Aurit
cetatea Medias fiind a orAsenilor.
582
www.dacoromanica.ro
spre est, si poarta Steingsse, spre nord. Vezi si Tr Oste r, Dacia, p. 408 si urm., unde
ao
583
www.dacoromanica.ro
63
impreun ca sapte viziri, dou5.zeci i doi de mirimirani isaptezeci de miriminani3" i, intr-o grdin.' paradisiac., cu trandafiri, asemenea grdinii
hem, a dat un ospAt pe care nu-1 poate descrie niel un grai i nici un condei.
Si. deoarece ospAtul era ,dat de o femeie, au venit din imprejurimi toate
fetele i femeile cu fete luminoase i ochii negri i cu hainele irnpodobite
cu pietre scumpe si au slujit i au imp.'rtit serbeturi. imbaat de Irumuse-
310 Evlia nu se ref era la portul romanilor, de care nu aminteste. Despre portal sasilor vezi
Portul popular al sasilor din Transilvania, Bucuresti, 1956. Pentru comparatie vezi i CdlcItori, V, p. 51. Pentru portul romanilor, ibidem, p. 586.
Iulius Biel z,
www.dacoromanica.ro
tea 0 de drgl:enia acestor femei Cu fetele ca luna 0 de miresmele ametitoare din juru-i, ttarul ah-Polad aga zise, in glum., ctre vizir : Stpinul meu, dac mi-ati ingdui mcar odat s: merg in acest ora 0, luind
pe una dintre fetele acestea frumoase, s m: satur 0 apoi 85, merg sdtul
la sotia mea, n-aregreta ja moarte". // Cei de fat au ris mult de gluma 65
aceasta.
Dup: prinz, s-au dat din partea cr:iesei cite un obiect de pret serdaru-
din nou la riul Tirnava318. De acolo, am luat-o din non pe malul apei Tirnava
0, in locul acesta, Omer aga din Buda, Pancio Husein aga din Oradea 0
Ali aga din Flget, care fuseser trimii in solie in vilaietul secuiesc, intorcin-
Sig Kuta sau Kutve (cum apare mai departe). Ar fi pasul Tolvajos prin care se trece din
tinutul Odorhei in Ciuc (Cf. Dr. Karcson Imre, Evlia Cselebi magyarorszgi utazdsai [MAtoriile lui vlia Celebi in Ungaria], vol. I, Budapesta, 1904, p. 121). Harghita(?)
020 15 oct. 1661. Data este confirmat de o scrisoare din 17 oct. 1661 a lui Lzr Istvn
ctre Petki Istvn, prin care 11 informeaz despre miscArile trupelor turco-ttare (Szkely
Oklevltdr, VI, Cluj, 1897, pp. 244-245). Vezi si Monumenta Comitialia, XII, p. 536, uncle
se spune c ttarii au invadat regiunea secuiasc. la 17-18 oct. 1661.
021 Djanib-i garba. Trebuie : djanib-i farka, spre ilsArit".
322 Udvarhel, mai tirziu i s-a zis : Szkely Udvarhely.
585
www.dacoromanica.ro
65
fost ref AcutA de Stefan B thory la 1480-1490 si i s-au reinnoit zidurile de cAtre loan Sigismund
(N. Stoic es c u, Bibliografi a, ms. o Or b an B., op. cit., II, pp. 55-60).
joc de cuvinte.
326 DupA G. IC r au s, op. cit., p. 441, Odorheiul a fost ars pinA.' la temelie" la 1661,
din porunca lui Ali pass.
317 Seykel Diyari.
3" Seykel Memleketi.
329 Trupe de gardA.
586
www.dacoromanica.ro
ferstraie minunate, care tiau mereu tot felul de scinduri. in muntii acestia
creste un fruct ciudat, in trei colturi, mai gustos decit alunele i abia e cit
bobul de fasole ; creste in pomi inalti pin la cer si este un fruct uleios,
cu gust ciudat332.
n locul acesta, ceausii s-au culcat, satuindu-i pe cei din oastea isla-
In toate prtile. La fel i noi, care exam cu trup ele lui Melek-Ahmed pap in
munti, am stat treji, tinind caii de friu, si am vegheat pin dimineata. La ivirea zorilor, cind toat oastea Inc dormea, multi dintre can nostri pe care-i
au Prit cu totii, inarmati, pe cai iuti i, intr-o clip, au venit ling noi.
Dar caii nostri se schilodeau Inc unii pe i altii prin lovituri de copite.
Se auzir., deodat., din munti, sunete de trompete i trimbite, de tobe
dopote ale dusmanilor unguri, care veneau cu end rlu asupra noastr.,
vzuram aprind steagurile lor cu cruci. Cind ne-au vzut, s-au oprit
R3 Yak tArm. Tatarii crimeeni i cei din Bugeac erau numiti i Yals tatart, adicA tAtari
de la tArmul Mrli Negre.
"1 Vandj, loc necimoscut. Ar putea fi Capilnita, unde se gAseau pin in zilele noastre
herAstraie (K ar Aeso n, op. cit., p. 123).
333 Probabil cA e vorba de jir, fructul fagului.
587
www.dacoromanica.ro
67
68
ei, dar caii notri parch' innebunisea. Atunci, serdarul nostru, MelekAhmed paa333, zise : Ei, viteji, ceea ce se petrece acum cu caii notri e
semn bun ; numai s apuc'm s ne ciocnim cu dumanul iapoi, ori tronul,
j ori norocul !"334. Atunci, oamenii lui Melek aspunsera cu totii : Orice
s-ar intimpla, cu Allah inainte !" i ne-am repezit cali asupra ghiaurilor,
ca sgeata care zboaa dintr-un arc puternic.
Praful negru, fAscolit de copitele cailor notri, repezi ca vintul, s-a
ridicat pin la cer, acoperind i soarele care lumineaa p*Amintul. Ziva cea
iummoas s-a fcut ca noaptea intunecoas, iar rdsunetul larmei rzbea
pin la cer. Oastea dumank strigind Pa Jorj, Pa Jorj 1"336, i-a repezit
cad asupra noastr5..
Cele dotf oti intrind una in alta, s-a incins o lupa aa de grozav5.,
incit i ca notri, infuriati, s-au transformat in balauri cu apte capete.
Slav lui Allah, dup un ceas, inlturindu-se necazul care cuprinsese oastea
noastra drept-credincioask vintul biruintei a 135.tut din partea musulmanilor i, astf el, dumanul a fost infrint i nimicit. De asemenea i cei care
scapasera de sAbii au luat-o la fugA. Luind in total o mie i. aizeci de tidve
www.dacoromanica.ro
dup un ceas de mers, am ajuns pe cimpul de lupt ce se cheam. treedtoarea Kutve338 i am stat aici fr. coturi. Toat lumea sta cu friul in min
yi era gata pentru lupt i btlie.
Descrierea taberei secuiestia". Aceast tabr era ayezat, la marginea
vilaietului secuiesc, // intr-un loe pduros, ce se chearng strimtoarea Kutve,
unde muntii inalti, ce se pierd in non, pe dreapta i pe stinga trectorii,
sint impodobiti cu copaci de soi rar, ce se inalt pin, la cer, incit, cine-i
vede, se zpceyte. TJngurii, pentru a-yi salva viata i familiile, cAraser
ingrmdiser., in valea acestei trecatori a secuilor, de la un munte pin
la cellalt, grinzi inalte, ca niyte catarge de galer i ca minaretele, precum
inch' vreo citeva sute de mii de trunchiuri de tot felul, gpind yi o intrittul mare, in care intraser douzeci de mii de puycayi, gata de lupt. Ei
ayezaser in aceast tabrl yaizeci-yaptezeci de tunuri mari, in yapte rin-
suri, iar clretii din eialetul Agria au fost tnimii spre partea dreapta.
Ei umblau in acele prti, prin munti, iar in partea aceasta, serdarul nostru,
Ismail paya, adunindu-i la un loe pe toti ienicerii pedeytri, pe ostayii de gard, precum i pe ienicerii i gebegiii de la Agria i Buda, a format cu ei
o arip. Chehaiaua lui Melek <Ahmed paya> a fost numit serdar peste segbanii i sarigealele celorlalti viziri i beilerbei i, formind astfel a doua arip6,
a luat-o inainte ; el insuyi, cu ceilalti beilerbei i cu oastea de clareti
pedeytri, a stat la mijloc. Toti gaziii, intr-un glas i o dorint5.0 cu strigatul
de Allah !, Allah 1", scos din inim., au pornit la atac din yapte
238 Kutve Bogart, numit mai sus Kuta. Probabil, Harghita. Ar putea fi si toponimul :
Strimtoarea Fintinii". Vezi si nota 319. in vol. I, p. 298, Evlia vorbeste de lupta de
la Strimtoarea Secuilor (Seyke1 &gam). Lupta s-a dat la Harghita. Vezi Benedek Fide 1,
Tatkrbet6rs Csikba 1661-ben [NAvAlirea tAtarilor in Ciuc in anul 1661], Cluj, 1945, unde se
www.dacoromanica.ro
69
70
Din ambele prti s-au slobozit atitea tunuri si atitea pusti, 'hack armata islamick rminind in focul lui Nemrod.34, i-a scos Cu usurin,t pe dusmani din adposturi i, in locul lor, au intrat trupele noastre. A inceput o
latlie ca intre clini. Punind in tunurile noastre titei341, catran si cirpe, //
and am slobozit, de sapte-opt ori, tunurile asupra taberei dusmane, copacii
\Tint
tare.
Pin la urna, cele data ostiri au ajuns la lupt piept la piept. Dus-
de afar s-a intins si la brazii din talara cea mare, pe-alocurea incepind
s ard si tabra. Cind au vAzut aceasta, dusraanii din tabr au rmas
uimiti. Dar, strduindu-se din toate putexile lor, s-a dat, de ambele prti,
o lupt mare, dar nid tunurile noastre nu iau dat rgaz inamicului. Dup
aceasta, inaintind fr fric si frd team, toti gaziii nostri au dat nval
asupra taberii 0, pe alocuri, tirindu-se pe pdmint, au ocupat unele prti
din ea, pe cind gloantele lor cdeau asupra taberii ca un potop blestemat.
Dar si dintre bravii nostri viteji multi au sorbit atunci serbetul martiriului.
In timpul luptei, pasalele ii indemnau pe ostasi la lupt; zicindu-le :
Bre gazii, nu-i lsaji, cci e zi de prilej. Cu voia lui Allah, victoria si biruinta sint de partea noastr I" lar celor care aduceau tidve i se distingeau prin
fapte eroice le d.deau daruri din belsug.
Cei din tabr s-au luptat astfel cu noi timp de trei ceasuri in cap,
dar tocmai atunci a fsunat ijun strigt de Allah, Allah !", atit din interiorul cit si din partea de rskit a taberei. Auzind aceasta, dusmanul a privit
inapoi 0 a vzut c., din vilaietele secuiesti, veneau ostasi islaraici cu steaguri verzi i rosii, din alt parte veneau ttarii vindtori de dusmani, iar din
Partea aceasta atacau osmanliii342. Neputind s mai stea pe locurile lor,
ei s-au vzut nevoiti s fug si, prsindu-i talara, s-au refugiat in munti,
iar noi, zdrobindu-i pe dusmani, in ziva de 28 ale lunii safer din anul 1072343,
stinga, pe care nu calcase niciodata picior de om". Vezi i Benedek Fide 1, op. cit.,
a" 23 octombrie 1661.
590
www.dacoromanica.ro
fost d'ruiti stpinilor care ii aduseser, iar gaziii au fost multumiti cu daruri.
trupele islamice au mers inainte si, in daub: ceasuri de trap, spre rsarit,
au ajuns pink* in chnpia secuiasc6 dind friu liber cailor. Dar secuii, incredintati c. : Turcii nu vor putea s ocupe tabra si s treac peste ea",
petrecuser mult, bind si. stind de vorb. in atacul dat numaidecit asupra
lor, parte din ei au ajuns prizonieri, in cdtuse, iar multi altii au fost trecuti
prin sabie. Cu &dui de a fugi, multi au pornit in munti. Dintre copiii si
familiile lor, multi s-au fcut musulmani. Satele si. orasele fmase in urm
au fost pirjolite s'i devastate cu totu.1346. Tocmai spre sear, oprindu-se
s'i
incetind lupta, trupele au fost asezate strins, unele ling altele, si tuturor
beilerbeilor li s-au dat firmane, iar ei au orinduit caraule in toate partile.
Descrierea cetlifii Betestvar347. i cetatea aceasta apartine crailor Ardealului, dar locuitorii slut tinuti sub ascultarea crailor numai cu virful halebardei, deoarece este un tinut plin de pduri greu de trecut s'i un vilaiet
aparte. Cu toate c au fost trimise scrisori de la craiul cel nou.348 si de la
serdar, totusi ei nu s-au supus debe.
Dar cetatea aceasta era o cetate de piatr, fdr intdrituri asezat
la marginea de miazAzi a cimpiei secuiesti. Era o cetate de piatr,
cu cinci laturi, si. avea cinci bastioane puternice si. dou porti noi si trainice.
in noaptea aceea, atacind cetatea si orasul, trupele noastre le-au impresurat, iar cetatea a luat foc, rdminind in focal mare al numrului nesfirsit
de tunuri. Chiar in noaptea aceea gaziii musulmani si-au pus vestmintele
de noapte si, pe intunericul noptii, nedind rgaz orasului, au dist us
cetatea cu lovituri de tunuri. Strigind : Allah, Allah !", am cucerit orasul
si, crind, pima dimineata, toate przile mai de pret, am luat partea ce ni
se cuvenea. intruck dusmanii, prdsindu-si avutiile, se retrseser in cetate,
in oras nu rmseser deck btrinii neputinciosi si nebunii. Dup5. indruma-
344 B OM. Cele patru provincii la care se referA Evlia Celebi eran: tara secuilor, regiunea
locuitA de sasi, comitatele nobile si Partium (Crisana).
345 Seykel vilayeti.
591
www.dacoromanica.ro
71
rile lor, s-au gsit, prin pivnitele ora.,ului, atitea comori, c numai Allah
le tie num6rul. Dup aceea am dat foc oraului 0, cum vintul de miaz.noapte btea foarte tare, el a ars cu atita putere, incit, facArile ajungind
72 pin la cetate, // s-au aprins 0 multe prti prospere ale cefdtii, iar focul
a tinut pind in zorii zilei. De cum s-a luminat de ziusd, ungurii346 ce se aflau
cu Copiii i familiile lor i, cind au ieit din cetate, au fost fAcuti prizonieri
cu totii. Au c.zut in prinsoare : c6pitanul lor, dota sute de preoti350, judectorii lor, impreun.' cu patru mii de oameni, iar avutiile lor, pe care le aveau,
le-au fost luate. Oastea islamic a paruns in cetate prin sprturile din zidurile ei i a pus mina pe multe comon i munitii. Dup aceea s-a dat foc
In prtile unde Inc n-ajunsese pirjolul i, luind foc depozitul de munitii
tunurile, vreo treizeci de tunuri s-au slobozit de la sine. Cetatea i oraul
au fost distruse. Luptatorii, purtltori de biruinte, s-au bucurat i s-au veselit.
Madjar (Macar).
Irfek ; rsek, episcop".
2151 Loe necunoscut. Poste Toplita-Ciuc (azi inglobatA in orasul Miercurea-Cincului). Vezi
Seykel Sahrast.
592
www.dacoromanica.ro
iar gurile cosurilor erau acute in form de gull de balaur i toate erau
nierii pe care-i aveam. Umilul de mine am zis : Bre, gazii ! Aici au fost
patruzeci-cincizeci de mii de ostasi. Chiar; daci ei au plecat, trebuie s.' fi
asat urme. S le c'd'ut.m urmele i s pornim inoi pe drumul pe care s-au
dus ei. Sigur, ei au plecat ieri sau ast.zi". Totit au fost de aceeasi pkere
ne-am impilstiat pe cimpia secuiasai si am dat, de urmele celor din armat.
Ei plecaser5.' pe alt cale deck cea pe care veniseram noi i abia porniser
la drum. Zicind c6 : sint pe aproape !", am mat-o repede, iar cind am ajuns
ariergarda, ne-am inchinat, de multumire, lui Allah. Dar carele noastre
rkaseser acolo, deoarece erau locuri muntoase i prklstioase. In cele
din urm., am luat de la ostasii de Buda o camt i, cu patru viteji tkari, am
adus goalfrumoasa noastr. Crut aurit, pentru a o impkti cu ei. in ziva
aceea, mergind care miazzi, am ajuns la cetatea Odorheiul-Skuiescul.
IICetatea Odorheiul-Sii cuiesc. i aceasta se afl sub ascultarea crailor Ardealului si este intrit. Cind Ismail pasa, serdarul, trimise sol ca's.-i iscodeasnd
pe cei de acolo, ei l-au ornorit pe sol, iar pe cei1 din,suit.i-au,alungat, injuKuzguna kuvvet, kalfaya bereket e o zicaia.
Sion sau Seyven (?).
limbs. turca.
593
www.dacoromanica.ro
75
rindu-i i btindu-i362. Atunci Ismail pasa s-a oprit numaidecit sub cetate,
Ca s fie numai de form si pentru artare, am mai luat cu noi nc doudsprezece tunuri mari. De fapt, un singur bastion al acestei cetti, din fata
noastr, fcea cit toate celelalte cetti din Ardeal. Mai cu seam, in santul
fost iscoditi cei cincizeci de oameni prinsi in preajma cettii, ei ne-au spus
asa: in cetate se gsesc, laolalt cu soldatii a sapte comitate, optsprezece
mii de ostasi crestini, iar raialele i beraialele sint fr. numdr. Armele
proviziile ce se gsesc in cetate slut, de asemenea, fr de sfirsit. O s intimpinati mari greutti in cucerirea ei. Doar s-o atacati intr-o noapte, pe neasteptate, cdci asa i s-a intimplat odat i craiului lesesc, iar lesii au fost alungati
de sub cetate".
Astfel, in cldurile cele mari, rinduind paza de jur imprejur, ne-am
oprit sub cetate. in noaptea aceea, strightul de Ya Jorj!", al celor din
cetate, se ridica pina la cer, i, in cele patru laturi ale cettii, deasupra
tuturor zidurilor i portilor, luminau citeva sute de mii de torte, inch, in
secuiesc ; dar locuitorii nu prea ascult de crai, cetatea lor fiind o zidire
862 G. Kr au s, op. cit., p. 397, vorbeste de o ciocnire intre ostasii lui Kemny i cei
turci la SOcueni care este o cetate deosebit de insemnat5.".
Pentru reconstituirea drumurilor urmate de oastea turco-tAtar vezi harta intocmit
366 Mezdanvar, cetatea Mezdan. n regiunea Ciucului existau cetAtile Both, lingl Gheorghieni, Mico, la Miercurea Cinc (care a fost distrus5, la 1661), Cetatea PAging, situat pe o stincl,
cetatea Ciceu, pe un deal de pe malul Oltului, etc. (T. Chinde a, op. cit., pp. 25-31,
Or b an B., A szekelyPld leirasa, I, pp. 60-63, 126-129, 131-133; II, pp. 57-64, 69
urm. o passim).
385 Personaj imaginat de Evlia Celebi pentru a explica numele cet5.tii.
594
www.dacoromanica.ro
puternid. de piatrk cu. bastioane 'Mahe. antul cettii, zidurile i bastioanele sint impodobite cu crenele 0 e plina cu arme de rzboi. In latura dinspre apus, pe marginea unei mlatini, avea un ora infloritor, in care se
aflau mai multe biserici, lucrate cu art, hanuri, tirguri i bazare. De indat
ce s-a aezat sub aceast cetate, Ismail pava, a trimis ca sol, la cpitanul
cettii, pe ceauul Hasan, unul din agalele de la Buda. Ceauul Hasan a
venit inapoi la pa cu capul spart i cu ochii scoi. Atunci, crainicii oastei
au strigat numaidecit, iar soldatii au pus indat mina pe arme 0 s-au pregtit.
impresurind cetatea i oraul, In rev'rsatul zorilor, oastea a pornit
la atac, din toate/prtile, mai intii asupra bastioanelor 0, de pe indlthnile
din imprejurimi, au slobozit numaidecit in cetate cind sau zece salve de
tunuri. Dar 0 din cetate s-au tras vreo patruzeci-cindzeci de ghiulele. Pe
cind dumanul era ocupat in partea aceasta, s-a dat foc oraului de jos.
N-au trecut nici cloud ceasuri i, neacordindu-i-se indurare, cetatea a fost
cucerit, iar ostaii au intrat in ea 0 au luat, in total, o mie apte sute de
prizonieri alei. Avutiile au fost impartite gaziilor. Ceauul Hasan, la rindul
su, a scos ochii cdpitanului care Il orbise pe el 0, dup ce au fost torturati
cei aptezeci de birdi366 i preoti i toti cei o mie apte sute de prizonieri,
cpitanul a fost tiat in bucti la local de pedeaps.
357 Despre situatia trist in case ajunsese Transilvania in aceast vreme vezi : Pasko
Krist 6 f, Erdly orszgknah pusztitsaro1 said siralom [Cintecul de jale despre tara Transil-
vaniei padate], Sibiu, 1663, Szalrdi J Lino s, Siralmas magyar Kr6nika [Cronica ma-
Siebenbargische
Ruin, beschreibts in Warhrheit nach deme, was er wehrend der Belagerung in der K 6niglichen
595
www.dacoromanica.ro
77
//Iat c, prdind tot asa, timp de trei zile i trei nopti, citi prizonieri
buni s-au gsit in tinutul secuiescm si in alte prti, toti au fost
In sfirsit, adunindu-ne oastea pe cimpia secuiasck niciunull din oamenii
nostri n-a rmas in urm i, intorcindu-ne din lupt, cu patru mii de care
Seykel Bogan, trecRoarea secuilor". Este vorba de pasul Ciucului, numit i treclitoarea secuilor (CcIlatori, V, p. 602). Vezi i observatiile lui P. Binder in Rev, de istorie",
1974, p. 969.
373 Tabur Bogan Trecatoarea taberei". Aceeasi cu Seykel Bogazi (Treatoarea secuilor
de mai sus). Evlia o numeste astfel pentru cb. acolo fusese tablra secuilor, cind a patruns
armata turceasa. in Ciuc, sub conducerea lui Ismail pa.5a.
378 Rdminind la Ilezdanvar" de paz, ei nu putuserli. lua parte la incursiunile de prad6.
Vezi mai sus textul.
376 Ali pa.,a nu trecuse in Ciuc, ci qtepta, in scaunul Odorhei, intoarcerea trupelor trimi.se
dupgi. prad.
876 Adic& ling& trupele de la catiitile de margine ale imperiului. Evlia Celebi a mai,
descris aceste evenimen.te din 1661.
596
www.dacoromanica.ro
377 Ali pasa era de f apt serascherul, athc generalissimul corpului expeditionar, lar Ismail
pasa era serdarul (comandantul) detasamentului care pradase Ciucul.
370 Defter, lista, condic5., catastif.
373 Ataltk, batrinii din oastea tatard.
sso Tekirdag, localitate in Turcia europeana.
osi Sultanim, formula de politete.
597
www.dacoromanica.ro
78
79
Dupa rspunsul acesta asa de tajos, Ali pasa zise : Pe legea padisahului, o s va reclam pe toti padisahului si va voi ucide ; s dati numaidecit
inapoi, acestor gazii, pe toti prizonierii, dupa cum scrie in defter ; altfel
va priveste !" Thud astfel de porunca hotarita, luptatorii ttari au iesit
afara, aducindu-i multurniri.
Dar mai este oare cu putinta ca // vinatul cazut in gura balaurului cu
sapte capete sa scape, asa, dintr-odata ? In cele din urma, s-a stins cam juma-
tate din prizonieri si din prad s't li s-a restituit tatarilor. Pentru cealalta
jumatate, Ali pasa le-a dat tatarilor, din averea sa personar, douasprezece
pungi de bani, multumindu-i astfel. Ienicerii i tatarii cazind la intelegere,
serdarul cel prevazator, pentru a incheia imp.carea, a pus sa se ridice un
cort aparte i a dat un ospat asa de mare ca nu se poate descrie.
Venind vestea ea pe ici pe colo secuii s-au intors in cet5.'tile i satele
lor si au inceput sa le repare, vestitul serdar, pentru a-i pedepsi pe ttari,
i-a trimis din nou pe toti ttarii in tara secuilor i, ndou zile, oastea s-a
imbogtit cu zece mii i sase sute de prizonieri i cu prad nesfirsitd. Serdarul a plecat de aici i, cotind de astdata spre apus, am trecut prin fata
cettii Odorhei382.
prosper ?"
Plecind de aici, am ajuns in trei ceasuri la satul Seniak363. Aici, locuitorii secui, capitanul, biraii i juzii au arborat steaguri albe i, cerind iertare,
d scrisa pentru ele. in locul acesta, dindu-se craiului un cort, s-a dat
firman ca el sa mearga s't s stea separat.
383 Udvarhel.
386 A'yan.
598
www.dacoromanica.ro
de grind s v atace in locul acesta. lar ostasii vostri sint risipiti prin munti
dup vintoare de oameni i umbl pe acolo. Si am auzit c nici SiediAhmed pasa nu e printre voi. L-ati ucis, la porunc, peacel viteaz rzboinic,
iar dusmanul a iesit la iveald. Dac loan. Kemny n-a scos capul pin
acum, a fcut-o pentru c trgea ndejdea ca : pin la urm, turcii o s
aib nevoie de mine i, la rugmintea impratului392, m vor numi crai.
Auzind acum c ati pus alt crai in locul lui, el s-a suprat foc i cu sigurant
c v va ataca pe neasteptate".
Ali pasa mi 1-a lsat pe preot s." plece, ci 1-a dat in seama lui muhzir
aga, ca sa-1 tin sub supraveghere i, chemindu-1 pe crai la el, i-a pus tot
felul de intrebri cu privire la situatia lui loan Kemny. in timpul acesta,
au venit de la pasa de Oradea cloud iscoade imbr.cate ca negustori i i-au
388 Gdlu (citeste Ghialu) de la ung. Gyallu. Dup G. Kra u s, op. cit., p. 429, tabgra
lui Kemny se afla ilug satul Corusu, la o min.' de Cluj, unde Keruny a aflat de alegerea
ca principe a lui M. Apafi. Tabgra lui Ali pasa se ggsea lingl Iernut (ibidenz, p. 431), mide
pasa a stat citeva sAptmini, dup care, la 26 sept., a plecat pe ruta Bahnea, Dej, Chendu Mic
etc., ajungind la FAggras (ibidenz, pp. 436-437, 446), plecind apoi pentru iernat la Timisoara,
rgmhiind in Transilvania Ibrahim pasa i Kiiiik Mehmed pasa.
389 Din alte surse stim c, in toamna lui 1661, ostasii lui Montecucculi
aliatul lui
Kemny
erau in numAr de 36 000, in timp ce Kemny avea circa 10 000 de soldati (Monu-
menta Conitialia, XIII, p. 533). De la Kr au s, op. cit., p. 431 afigna ea: turcii sint de
patru ori mai multi decit cele dou osti ale lui Kemny". Austriecii retrgindu-se, Kemny
a ramas cu o oaste de circa 9 000 de oameni (ibidem, p. 458).
399 Isfadj; de obicei Isfedj,
391 Necunoscut. Probabil Cracovia; cazaci(?).
308 9asar, din ung. Cskszdr, germ. Kaiser, imprat". E vorba de Leopold I.
398 Serdar-i ekrem, titlu ce se (IA comandantului suprem al corpului expeditionar, genera-
599
www.dacoromanica.ro
80
djibasi3" Ibrahim pasa i cei din eialetul Karaman, iar in fata craiului s5.
81
sfatul lui Melek <Ahmed> pasa, iar Kiiiik-Mehmed pap. zise : StApine,
dac m-ai primi si pe mine ca comandant al avangszii, as inainta i eu,
acind cuceriri, i n-as r'mine in urma puternicilor nostri prieteni". Cind
el a spus aceste cuvinte, Melek-Ahmed pasa ii rspunse indat : Iat, asa
trebuie, asa se face treab5. 1", i, srind de la locul lui i desbrcinduli haina
imbldnit, o puse, in numele serdarului, pe umerii lui Kiiiik-Mehmed
: Mergi ! Allah s.'-ti dea noroc 1 Pe tine frate, serdarul te-a
pap.,
asezat in avangard, inaintea craiului". La aceste cuvinte ale lui Melek,
serdarul rmase uimit. Kiiiik-Mehmed pava i-a srutat mina, iar craiul
Ibrahim pasa au ocupat numaidecit pozitiile, la 4eprtare de o zi de mers3"
Il lovi pe dusman asa de tare, de nu s-a mai vzut asa ceva. Craiul loan
Kemny, aflind de aceasta, vroi s scape cu fuga, dar oastea il atac.
ucigindu-1 pe cimpul de lupt, Ii lu toate carele i corturile396.
3" Capetenie peste ,soimari.
396 Fersah, cale de o zi de mers.
396 Evlia revine asupra evenimentelor. loan Kemny a fost infrint de Kiiiik-Mehmed
pasa la 23 ianuarie 1662 si nu in toamna anului 1661. Lupta s-a dat ling5. Sighisoara, la Seleus.
Evenimentele sint povestite mult mai bine si mai pe larg de G. Kr au s, op. cit., pp. 472
474, care d numeroase stiri despre actiunile intreprinse de cele douil osti inainte de lupta final.
Despre aceast luptl, la care au participat osteni din Tara Rom5.neasc5. si Moldova,
vezi
Despre moartea lui I. Kemny vezi Rnay Eleme r, Ketnny Jdnos fejedelem haldla
is nyugvohelye [Moartea i locul inmormintilrii principelui I. K.], Cluj, 1929; B erweth
Wilmo s, Egy sirk 6 a nagy-szllsi csatatren [0 piatr funerarl pe cimpul de lupti de la
Seleusul Mare], in Szzadok", 1893, pp. 743-747; Persian K Alma n, Kemny Jdnos
fejedelemsge [Principatul lui K. J.], Cluj, 1907; Cserei Mihaly Historiaja, 1661-1771, Pests,
www.dacoromanica.ro
paga dou haine Imblnite, lar la briu l-a incins cu o sabie i cu un hanger,
bb..tute in nestemate, precum i cu un arc de sgeti, iar pe cap i-a infipt
601
www.dacoromanica.ro
82
83
cuvintata influent a lui Melek-Ahmed pap.. Caci Ali paa era un comandant foarte bun, inteligent, prevaator, om de suflet, intelegtor i iscusit.
El se trgea cu adevarat din neamul lui Ebu Bekir es-Siddik", cel pretuit
de Allah, 0 era fiul lui Kara-Piri pap., vizirul sultanului SeJim", devenit
cunoscut prin apzmintele de binefacere, intemeiate de el la Silivri". Lui
Ii lipsea o incheietur a degetului cel mare de la mina dreapt i semnul
acesta, dup cum se spune, il avea i Ebu Bekir, cel pretuit de Allah. El
a vAzut lumina zilei la Kirkkilise". A crescut in slujba kapudanului Rasan
pap., apoi a fost sub ascultarea vizirului Tabani-Yassi, fiind, dupi aceea,
chehaiaua lui Dervi Mehmed paa, defterdarul, chehaia al sultanei-valide"
apoi, devenind capudan, a cl'adit o cetate la Dardanele". Dup." aceea
a cucerit Oradea4" i apoi a fost numit serdar impotriva Ardealului. Dup
aceea s-a dus la Ujvar", iar dup cucerire, a mu_rit ling aceast cetate...
// A fost un vizir generos i prieten al celor inv.tati i retori, totdeauna
vesel 0 bine dispus, cronicar 0 orator, vestit pentru faptele lui. Prin mii
de msuri i iscusinte, el a condus armata in tara Ardealului i, ducind
oastea la biruint i triumf, a citigat faim. Chid lucrurile stateau astf el,
602
www.dacoromanica.ro
s. fie goale, iar trupele lasate pentru paza nu ni se pot impotrivi". i strinend impotriva cetatilor noastre, din apropierea granitei, o oaste de cincizeci de raii de oameni de diferite neamuri 0 mai unindu-se
cu principii
Zriny413, Batthynya", Kenanoglu415, a atacat, in chip norocos, ugor
far teama, palancile, cetatile gi oragele din apropierea Budei, ca : Hamzabegu6, Ercsi417, Pentele418, Djankurtaran419, Zsnbek42 i Vrsvr421, Palota,
il imbraca cu un caftan.
414 Zirinoglu, fiul lui Zrinyi". Nicolae Zrinyi, distins comandant de oaste i unul din cei
mai de seama poeti maghiari (1618-1664). Era croat de origina. A lasat o frumoasa. epopee
(Zriniada) despre apararea cetatii Szigetvar de catre bunicul sau cu acelasi nume, in 1566.
Din bogata bibliografie ce-i este dedicata vezi Klaniczay Tibo r, Zrinyi Mikas, Buda-
pests, 1954; vezi, de asemenea, Zrinyi Mild& &sees milvei [Operele complete ale lui N.Z.J.
2 vol., Budapesta, 1958 si Zrinyi Miki6s levelei, ed. Mrk6 Arpad, Budapesta, 1950.
414
417 Erdjin.
416 Penteli.
Bahian Nadaj.
603
www.dacoromanica.ro
84
bauturi pe ostayii mai stricati din oastea noastra. Ostayii mai cu cap yi
mai cinstiti, temindu-se, au zis : S-ar putea ca in dorinta acestora de a
imbia lumea sa bea vin sa se ascunda vreun yiretlic" yi s-au ferit sa bea,
dar s-au inyelat. Adevarul este ea' cetatea aceasta nu vzuse Inca oaste
4 24 Boza.
604
www.dacoromanica.ro
foarte bogatd, iar belsugul nid nu poate fi descris. Prin satele si pe ogoarele
acestui oras, pe dealuri inalte cit muntii, se afl, in vreo cincizeci de locuri,
nici iarna. Astfel, orasul are grim din dijme, care se pdstreaz de ani de
zile ; atit de bogat este acest oras, asemntor cu raiul. De aceea, serdarul
s-a stabilit in acest oras, in sigurant, iar pe ostasi i-a trimis In toate prtile,
deoarece nemaiexistind team, amenint."ri si tulburri din partea lui loan
Kemny, Ardealul cdp.tase liniste i pace.
in expeditia din secuime, cutreierasem i eu tinutul cu cei opt sute
de viteji, iar prada pe care o luasem din orasul Lapovecise429, am dus-o
In bazarul din Rupea, iar cele sapte pungi de gurusi pe care-i gsisem mai
de mult sub pragul usii palatului vistieriei430, le-am imprtit frteste431 sapte
insi, asa c am primit cite o pungl fiecare. Dup aceea am inceput s vindem
In bazar caii, prizonierii i argintrille de pret. Mai intii, am vindut trsura
zugrvit artistic si cu geamurile de sticl, cu sase cai foarte frumosi la ea,
pentru suma de o mie de talen i reali si am vindut si celelalte obiecte, bucat
cu bucat, la valoarea lor i chiar peste pret. tn privinta przii, pe care o
adunasem cei sapte din palat, i a altor avutii, 11 ne intelesesem cu cei patru 86
viteji de la Buda, care minau cdrutele, s le imprtim cu ei. Pentru aceste
obiecte am cptat in total unsprezece pungi, pe care le-am imprtit frteste
intre noi, venind fiecruia cite o pungd ; dup aceea, am adus multumiri
lui Allah.
Restul de prizonieri i de prad a fost vindut de cei opt sute de viteji
si, din vinzare, s-a obtinut suma de patruzeci si una de pungi. Dat fiind
c aceasta suma a fost imprtit frteste intre cei optsute de ostasi dupa
socoteala f'cut de mine i pentru c am dat fieckuia ceea ce i se cuvenea,
dup defter i dup lege, ei mi-au druit, umilului de mine, o sut de gurusi,
Aya-Sofya.
420 Laporcise.
605
www.dacoromanica.ro
de acolo 0, mergind spre sud, am conacit pe malul riului Olt. Toate satele
de aici fiind in siguranta 0 pace, oamenii se indeletniceau cu repararea
locuintelor lor. Aid se afla un ora mare, care, dupa infaiare, nu fusese
incendiat i rdmasese neatins ; numele lui nu ne-a famas in minte 0 de aceea
plecind de acolo, s-a dus lingd oastea serdarului, unde nu ajungeau ghiulelele ;
ne-am oprit acolo. A doua zi, toata lumea fiind rinduita pentru incendierea intregului ora, au fost inscri0 o mie de oteni de sacrificiu, alei,
toti acetia, desbracati i cu sabia intre dinti, au trecut riul Olt, ce curge
pe linga cetate, 0 au patruns, fara teama i frica, in oraul de peste apa
au inceput
loveasca cu sa'biile pe dumani. Pe cind locuitorii,
pe aceti. oameni goi de tot, se mirau i spuneau : Ia priviti, turcul a ine434 Kafa. Dupa mime pare a fi Cata (Kaca), situat ing. la nord de Rupea, nu la sud,
unde exista o biseric5. fortificat, cu aspect de cetate (G. Opr esc u, Bisericile cetclli ale
se aflA
sa)si/or, pp. 214-219). La sud de Rupea, pe malul Oltului
cum spune Evlia
Ungra, unde exista, de asemenea, o biseria intArit (Archiv des Vereins", 1910, pp. 434-435).
apropiere, dar nu pe malul Oltului, se aflA i cetatea Miclosoara.
"a Fa Fa, cu un punct, in loc de douri., pentru Kapa; personaj legendar.
"I Fograpar.
437 Cetatea nu era in stApinirea sasilor, ci fusese a lui G. R616czi I (G. K r au s, 0P.
cit., p 83 si Calatori, V, p. 584). Despre domeniul FAggras vezi D. Pr o d a n, L. U rsutin
M a ri a Ur suti u, Urbariile Idril FlIgclraului, I, Bucuresti, 1970.
606
www.dacoromanica.ro
bunit", vitejii noOri, nebuni i goi, i-au lovit ap de tare cu sbiile, incit
multi s-au aruncat in riu. Parte din ei, ajungind la *mal de dincoace, au
fost luati prizonieri, iar parte s-au inecat in ap., scpind astfel de ascutiul
sabiei. Ceilalti s-au hotrit s'a fug, iar cind se revrsa de zin, ostaii au
miinile i picioarele debe, iar soldatii nu puteau s mai ias din corturi.
Aceasta a fcut sk fie ridicat asedia! cetatii. Nu mai era nici o nadejde
de cucerire.
Era tocmai ziva a cincea, cind au apArut trup:...le lui Kiiak-Nlahm2d
Aceasta s-a intim?lat la 1 nov. 1531, di Habite de moortaa lai I. K-mMy (Montimoda Cgmitialia, XII, p. 535). Despre asediul cetatii vezi si G. Kr a u s, op. cit., pp. 446
447, cara pove3teste ev,enimentele altEel decit Evlia.
4" Ruz-i Kastm (la crestini SE. Darnitra) carespunde zilei de 7 noiembrie. In aceasta
zi se incheiau in general campaniile, la turci. In vol. I, p. 293, vlia sustine ca la Pagaras
s-ar fi dat o batalle mare". i aici vorbeste de lupte.
607
www.dacoromanica.ro
Cetatea fiind pe malul cellalt al riului, nu s-au dus prea multi ca s-o
viziteze.
608
www.dacoromanica.ro
atunci, trecind prin apropierea acestui oras, 11 arseser si-1 prdas er,448:
Descrierea marelui orcq i a treatorii vechi Brapv449. Prizonierii naei
imi povesteau c6 a fost dadit de un crai cu numele de Andrei45. St sub
ascultarea crailor Ardealului i este resedinta cApetenillor451 bisericii sasilor.
Acesti sasi nu s-au razvrtit niciodat impotriva otomanilor, pentru c sint
niste negustori bogati, oameni cu cap si prevszstori. Cpitanii, episcopii,
birii acestei cetti au venit cu totii inarmati i c.iri, avind in tniini sceptre
de argint, in intimpinarea soldatilor nostri i ne-au dat s.las in mahalaua
orasului. Pe ceilalti ostasi i-au condus intr-un loe din partea de apus a orasului, unde acestia si-au asezat corturile. Dup aceea, numrindu-i numaidecit pe cei patru mii de soldati ai nostri, au dat fiecaruia cite o jumatate
de oca de carne si cite o oca de piine i au mai adus diferite alte mincruri
b.uturi, pe care le-au dat fiecaruia, zicind : Zece zile sinteti oaspetii
prevedere, alte dou bastioane puternice, in form de cetate, astf el ea cetatea se izolase de deal. Cetatea este o constructie rezistent si are bastioane
mari, iar pe fiecare din ele se afl cite patruzeci-cincized de tunuri balimeze. Are o garnizoan de dou mii de soldati454. intre ei nu se gsesc absolut
deloc austried455 i niel nu-i primesc.
448 Mehmed Ghirai al IV-lea, hanul Crimeii (1641-1644 si 1654-1666).
447 Yanova (in 1658).
448 Este vorba de expeditia de pedepsire din 1658, cind a fost arsa Tara Birsei, dar Brasovul s-a rascumparat Cu o insemnata suma de bani (Cf. Quellen, VI, p. 591; Hurmuzak
XV, p. 1285; G. Kr au s, op. cit., p. 268, Trtenelmi Tar", 1888, P. 37 etc.).
44 Descrierea a mai fost publicata de Mihai Gubogl u, Evliya Tschelebi im Saden
Siebenbargens. Beschreibung der Stadte Fogarasch, Kronstadt und Hermannstadt, in Forschungen",
46 Prima mentiune a orasului Brasov dateaza din anul 1235. Din bogata literatura privind
incepuhtrile orasului vezi mai nou Paul B in de r, Unele probleme referitoare la prima menfiune documentar a Brapvului, in Cumidava", III, 1971, pp. 125-130.
461Irsek, episcop, preot.
466 Despre supunerea orasului vezi i Calatori, V, p. 589, unde se dli si o descriere a
sa. Vezi, de asemenea, Tr Oste r, Dacia, p. 394 si urm., unde se reproduce si o gravura
inf Atisind orasul i cetatea in aceasta vreme.
4U Despre cetate vezi M. Nis t o r, Cetatea Brafovului fi fortificatiik din lara Birsei, in Anuarul Muzeului judetean Brasov", I, 1967 i bogata bibliografie de la N. S t o ic e s c u, op. cit.
609
www.dacoromanica.ro
90
91
In cetate se af1 in total zece mii de oddi, cdci in toate palatele sint cite
cinci, pind la zece, locuinte joase i cu etaj, zugavite in culorile cameleonului. Toate grit palate frumoase, clddite dupd regulile geometriei i acoperite numai cu olane de culoare verde, galben., albastr si alb5.. Citeva
mii de case sint acoperite cu indrilsi au tot felul de ferestre si de balcoane
incdperi cu cristal i sticl. lucioasd. Este un oras minunat, ca case frumoase si dese, asezate in rinduri, unele dupd altele. Are saptezeci de biserici,
dar doudzeci i dou din ele sint mandstiri si in fiecare din acestea locuiesc
cite doud sute de vlddici456 i popi457. Toate au acoperisuri fdcute din bronz
galben si din cositor, iar crucile din virful clopotn4elor strdlucesc ca aurul.
Birdii au zis c5.: Orasul are patruzeci de mii de oddi". i acesta e baconjurat de un singur rind de ziduri. in nici o tara nu se mai gdsesc asemenea
palate, zugrvite in atitea culori strdlucitoare ca raiul i inzestrate cu vii
grddini, ca cele de aci.
Tirgul orasului, bazarul i toate strdzile sint construite in forma tablelor de sal ; are cloud mii de dughene, dar nu sint toate pe strada principald.
Mestesugarii lucreazd in casele lor si, dupd obicei, femeile i fetele vind produsele la piap. Pe strdzi abia te poti mica de mu4imea oamenilor. Dup
socotelile birilor, in cetate se afl. o sutd de mii de oameni, deoarece, cetatea
fiind oarecum ferit de primejdia otornand, ilfoarte mu4i negustori s-au
strins in ea. Cu toate c in bazarul ei nu se afl., ca in orasele grecesti, bedestane cu cupole458, In bazarul ei pc4i gisi totusi cele mai multe din mrfurile
pe care le produc arabii, persanii, indienii, cei din Buhara, Malta459, moscov4ii, leii, cehii, suedezii460, austriecii.
Diferitele aromate parfumate iti imbie creierul, iar mirosul de talatin461
te ameteste. Are vreo saptesprezece hanuri. Negustorii strdini trag la aceste
hanuri i aici se intilnesc negustorii din cele sapte zone ale pdmintului, pentru
c orasul acesta este Egiptul Ardealului462.
Clima este pldcutd. Are nenumdrate vii463 i grldini ; strugurii au gust
dulce. Prunele, merele, perele i piinea albd de aici sint vestite. Orasul se
afld la marginea zonei a cincea a pdmintului. Stin.d de vorb cu notabilii,
cu cdrturarii i cu medicii acestui oras, am petrecut mult cu ei. Am incdrcat
455 Ladika.
457 Irsek.
tori V p. 588).
48i Talatin, piel rusesti.
488 Misr-s Erdel.
610
www.dacoromanica.ro
totodat, ne-a f5.cut cunoscut c5. Kprl Mehmed paya a murit, iar in locul
lui a fost numit mare vizir fiul s.u, Fazil-Ahmed paya468. Lui Melek-Ahmed
paya i s-a mai adus ytirea c fiica sultanului Ahmed409, sultana Fatime, se
va cununa cu el. De moartea lui Kpriilii s-au bucurat toti vizirii
emiri, dar n-au fost deloc multumiti c5. miihiir-ul 470 va rmine in mina fiului
9uka.
466
Kuma.5.
467
468
Oct. 1661.
471
Ahmed I (1603-1617).
Mahiir, pecetea imparAteasca aflata in plstrarea mari/or viziri.
9irmen, localitate in Bulgaria.
4711
Katana.
460
470
611
www.dacoromanica.ro
92
dar ai notri i-au prins numaidecit, iar cei care fusesera luati de care ei
au fost eliberati.
De acolo, mergind patru ceasuri, am ajuns la riul Oltul Mic473. Acesta
izvorate din muntii Braovului 0 se varsa in riul Oltul
Mare474 merend
de acolo patru ceasuri catre sud, am ajuns din nou la Oltul Mic475. Aici a
inceput s domneasca Sf. Dumitru476 0, in cortul sau de judecata, cadiul
caste?", Ramazan efendi, a scris in catastif ca Pir-Ilasan paa s fie desemnat pentru pedepsirea celor care fugeau fara voia serdarului, sub pretextul
93
din cretet pina in talpi, calk-eau pe cai arabi, iuti ca vintul, care erau impodobiti cu friie i bice de argint, cu ei tivite cu catifea, precum i cu paturi
stralucitoare ca otelul de Nahcivan'79
i cu ciucurele de hotas480. Toti
vizirii, mirimiranii, alaibeii mergeau pe locurile lor obinuite, cu trupele
lor, i inaintau in ordine strins, arma ling arm, scara linga scara de ea,
rinduri dupa rinduri 0 alai dupa alai, iar cind cetatea Sibiului a inceput
se zareasca in departare, serdarul Ali paa
impins calul s.'u iute ca vintul, impodobindu-0 dreapta i stinga sa cu slujitori481 i tineri482. Dupa
el, au trecut cinci sute de aprozi cu arme stralucitoare. In urma lor, au venit
cintind noua rinduri de meterhanele. Chid au ajuns, cintind, linga cetate,
au slobozit dintr-odata o mie de tunuri balimeze, incit s-a parut ca a venir
ziva de apoi. In felul acesta, gloriosul vizir s-a oprit in cortul ski de coman474
474
Bityak Olt.
Toat partea aceasta a textului e foarte incurcata. Evlia mergea spre Sibiu, deci spre
apus, nu spre sud. Dealtfel, toat partea in care se povesteste calatoria din secuime pina
la Pagara*, apoi drumul de la Piigaras spre Sibiu este extrem de confuza.
476 Rus-i Kastm; e vorba de sosirea iemii. Vezi nota 440.
474
477
47a
612
www.dacoromanica.ro
riului, intr-un loc mrtinos peste tot. Are unsprezece bastioane mari de
carmid. i pe fiecare sint asezate cite patruzeci-cincizeci de tunuri balimeze i colomborna. Bastioanele sint asa de largi, incit, chiar daca s-ar
aduna pe unul din ele o mie de oameni, nici unul n-ar spune ca-i inghesuit.
Este o cetate mare, in care stau, in total, ase m de soldati iaizeci de
de oameni. Are cinci porti. Cetatea fiind asezat pe un loc deluros, spre
poarta din partea de apus s-au construit ziduri isanturi duble. Balimezele
cele mari, toate sint indreptate in directia aceasta, deoarece numai de aici
are a se teme cetatea ; in celelalte parti n-are ant. in partea dinspre
rsarit, miazazi i miazanoapte se gasesc mlastini artificiale, care insa nu sint
nici intinse, nici adinci glontul ajunge de la o margine la cealalta, ba chiar
In mijlocul mlastinii se gsesc, pe ici pe colo, mici grdini de varza i dovleac.
Daca osmanliii ar asedia aceast cetate, ar fi usor s transforme mlatina
intr-un drum batatorit intr-o singura zi. Dar, in starea actuar, este cu nepu-
nr. 1, pp. 119-130. Vezi si A. Dece i, La ville de Sibiu dans les sources historiques turques,
Cetatea Sibiului, ed. a II-a, Bucuresti, 1968 i planurile publicate de Cristian Moisesc u,
Documente cartografice din sec. XVIII privind dervoltarea sistemului de fortificalii al orasului
Sibiu, in Monumente istorice. Studii i lucrdri de restaurare, II, 1967, pp. 188-194 i bogata
487
488 Papaslik.
613
www.dacoromanica.ro
94
Pe scurt, acesta a fost unul dintre marile orase pe care le-am vazut in
noastre. Allah s5.-i ajute pe otomani sa-1 cucereasca Cu usurinta.
Are saptezeci de hanuri i toate sint pline de negustori din cele sapte
zone ale pmintului. Se afla patruzeci de case bisericesti folosite ca medresele ; in ele preotii Ii invata pe tineri religia i artele. In multe biserici
fecioare fermecator de frumoase, care duc o viola' retrasa si care n-au auzit
glas de brbat i n-au vazut obraz de barbat. Din dragoste pentru Isus,
parintii lor le-au daruit lacasurilor de inchinaciune. Cu timpul, imbatrinind,
ele se vestejesc acolo i se cufunda in ratacire. Multumim lui Allah ca la noi
nu exist calugarite494 i nu se pomeneste de astfel de pasri fail rod.
Daca am descrie pe larg i in amanunt acest oras al Sibiului s-ar umple
un volum gros. Cit de grozav de rezistenta este cetatea aceasta se vede din
aceea ca, in 1065495, cind Kprillii Mehmed pasa, cucerind cetatea Ineului,
Hazret-i fsa.
"O Hazret-i Mesih.
491. Sculptura aceasta, din secolul al XV-lea, se dlg. azi in capela din Piata Gttrii, in locul
uncle fusese mAnAstirea dominicanilor, azi dispArut.
493 Vezi Ludwig Reissenberger, Ueberreste der Gothik und Renaissance an
Profanbauten in Hermannstadt, in Archiv des Vereins", XXII, 1887, pp. 461-514 + 2 pl.
si ilustratii i Sebesty n, Renasterea, passim. Fatadele caselor din aceast vreme eran,
intr-adevAr, colorate (ibidenz, p. 90).
493 Despre populatia Sibiului in aceast vreme vezi B arl Albric h, Die Bewohner
Hermannstadts im Jahre 1657, in Arcldv des Vereins", XVII, 1879, nr. 2, pp. 256-290.
4" Ruhbaniyet, crilugkie, monasticism". Aici e vorba de cAlugarite.
493 1065 H. corespunde anului 1655. Trebuie O. fie o greseald de transcriere ; Ineul
fost cucerit in anul 1068 al Hegirei, adicl in 1658.
614
www.dacoromanica.ro
le-au dus ca prad in cetate. Tunurile le-am vzut acum i noi. intr-un
cuvint, atit de rezistent, solid clddit i puternic este aceast cetate a
Sibiului. Osemintele dusmanilor infrinti acolo mai zac i act= grmad. pe
cimp.
Cid serdarul prev'z'Ator s-a dus s' viziteze cetatea, &lath' cu strigaul
de Bine ai venit !", au slobozit din cetatea Sibiului, dintr-odat, o mie de
tunuri, incit totul a fost cuprins de foc. in aceeasi zi, c'pitanul cettii le-a
druit vizirilor, vechililor, mirimiranilor, emirilor oastei islamice i ogeacurilor de ieniceri, gebegii i topcii, zece mii de oi si o sut de mii de piini
albe si a indestulat tabra, aducind totodat i o sut de pungi pentru birul
rmas bun, a plecat.
padisahului. Apoi,
In ziva urmtoare a pornit i serdarul cu oastea islamic6 i, dup patru
ore, a concit in satele ce tin de cetatea Sibiului. Aici, intendentul de condid a incheiat actele in vederea perceperii cincimeim pentru dou sute de
496 Acatiu Earesai (1658-1660).
Hazine.
498
Comandant de paz.
De fapt asediul Sibiului a avut loc in 1659-1660. Vezi G. Kr au s, op. cit., p.320
1 um., Karl Albrich, Demetrius Kereszturi de Dobo, Acta dierum sub quibus Georgius
499
Rdkoczi et .Achatius Bartsai una cum suis adhaerentibus, intra et extra civitatem Szeben, super
regimine regni Transylvaniae contendunt (1659 Nov.
1660 Jan), in Archly des Vereins",
XIX, 1884, pp. 126-325, Iohannes Graffius, Siebenbitrgische Ruin, beschreibts
in Wahrheit nach deme, was er tvehrend der Beltigerung in der Kniglichen Herrmannstadt 1658
1661, in Deutsche Fundgruben, II, 1840, pp. 141-234; insemn'arile zilnice ale lui Johannes
Lutsch (ibidem, I, pp. 330-332). Dupg Kraus, impresurarea a durat din ianuarie pinA
in luna mai" (p. 328).
500 De fapt, Rkczi a plecat la 15 mai cu oastea in intimpinarea lui Seidi-Ahmed pass
(eu care s-a ciocnit la Penes in 22 mai), lsind la Sibiu doar o oaste de acoperire.
sor Pendjik (de la pendj = 5, yek --= 1; adicA cinci la unu"; tax ce se percepea de la
stpini pentru robii pe care ii posedau; o cinche din robi putea fi luatA in contul statului.
615
www.dacoromanica.ro
mii de prizonieri i s-au strins sase sute de pungi pentru vistieria padisa-
hului. Numai ostenii atari aveau peste o sut de mii de prizonieri, dar
de la ei nu s-a luat taxa de fiendjik. A doua zi, s-a poruncit ttarilor s mearg
inainte.
eica666.
acestui ses inflorit s-au asezat soldatii cu corturile lor, pe grupe. Chiar la
mijloc a stat oastea craiului ; aceasta a fost inconjuratd de pasalele desemnate pe Hugh' crai i de oastea taar5.. Cu ogeacurile mari i cu corturile colorate s-au format drumuri pentru crai, iar dui: ce, dimineata, craiul s-a asezat cu demnitate, s-a pus, pe un loe mai ridicat al cimpiei, un scaun inalt
si solid, f5cut din marmurd curat, german608, cu patruzeci de trepte
asem5n5tor cu un tron, numit Scaunul Ardealului"609. Dac am descrie
acest scaun ne-am intinde prea mult cu vorba. E de ajuns s v spunem
c dad ar vedea acest tron i aceste trepte vreun om simplu i nestiutor
ar crede c sint fcute de mina atotputernicului.
Ctre revdrsatul zorilor, au venit pe cimpia aceasta intins pedestrasi
c5.15.re# cu sepci negre i cu cciuli i cu pieptare din postav colorat si tot
cimpul s-a umplut de crestini. Atunci s-a dat firman din dosul perdelei" bis
ca s incalece calretii pe cai i patruzeci de mii de ostasi au stat gata
In jurul craiului, f5x5 a desdleca. Dup aceea craiul se asez pe un scaun
cu pietre pretioase, iar Ibrahim pasa i-a adus daruri din partea serdarului
502 Sibin, poate Sibiel.
53 Ban Ezder. Despre el vezi mi sus descrierea orasului Baja Mare.
5" Han Nasi; trebuie s fie greseala de grafie, in loc de Djerrah pasa.
Sendjan, eica (Mic5, si Mare). Aici s-a tinut dieta din 20 nov. 1661, prin care s-a
dat forma* legal alegerii lui Mihail Apafi (G. Kr au s, op. cit., p. 449 i Monumenta Comitialia, XIII, p. 75 i urm.).
5" Toron e desigur ung. torony, turn", ins localitatea e de neidentificat. Poate fi
turvin, adunare".
Dup5. G. Kr au s, op. cit., p. 450, Ali pasa
a.sezat tabra
satul romAnesc
Alaman.
616
www.dacoromanica.ro
Ali paa. Craiul isi puse mai intii pe cap cucano auritk Cu surguciu cu pene,
inminata de muhzir agam, si-a pus apoi pe umeri cabanita de samur, pri-
mit in dar, si, incingind peste mijloc briul cu pietre pretioase, a luat in
mina buzduganu1512 trimis de padisah si a asezat cele trei tuiuri imparatesti
deasupra treptelor amintite. Steagurile, drapelele si tobele au fost puse ling&
tron. Dupa aceea, doi viziri, until din dreapta si altul din stinga, 1-au ridicat
de subsuori pe crai, iar mehterbasiulso cortului a luat scaunul imparatesc
de sub crai si 1-a asezat sus pe o estrada. Atunci craiul, sprijinit de subsuori
de cei doi viziri, s-a urcat incet pe estrada si s-a asezat pe scaunul domnitorilor, iar cei doi viziri vrednici de cinste s-au asezat pe estrada cu o treapt
mai jos decit craiu1514.
1V-lea515.
Marele Allah I and multimea de crestini, pe care abia putea sa-i poarte
iar craiul, ridicindu-se in picioare, isi scoase cuca cu surguciu din cap si,
ca capul gol, s-a rugat pentru otomani. Cind toti cei de fata se prosternau
adinc, mi-au dat si mie, sal-annul de mine, lacrinaile si m-am rugat pentru
dainuirea in vecii vecilor a imparatiei otomane.
Sculindu-se din nou in picioare, craiul 1u in mina buzduganul trimis
de padisah si, aratindu-1 celor de faja, l se adresa cu glas tare, zicind :
,,Veti da ascultare padisahului otoman ?" La aceasta ei, inchinindu-se cu
capul descoperit, raspunser. : Am auzit si ne-am supus !" Craiul se intoarse
catre asistenta din dreapta si din stinga lui si, facind promisiuni si jurindu-se, zise : Am luat asupra mea cele trei mii saizeci de pungi ce mi se cer
S facern rost de acesti bani si s traim in pace cu otomanii si sa nu devenim
nesuferiti, imbatindu-ne". Atunci toti cei de fatk descoperindu-se, au promis,
spunind : Sa dam birul padisahului !" Craiul le mai dadu apoi multe alte
sfaturi si, multumind in dreapta si in stinga, a coborit de pe estrad5.. Cei
515 Muma, in loe de kuka; copiat greit.
511 Aprod, maestru de ceremonii.
615 Topar.
515 Insenmele primite de Mihail Apafi erau : o sabie, un buzdugan, un steag i un tron
(Monumenta Comitialia, XIII, p. 75). Vezi 0 T6r6k magyarkori trtnelmi emlkek, V, p. 56.
Dup5. G. Kr au s, op. cit., p. 449, intkirea lu M. Apafi a avut ioc la 22 nov. la eica
Mic5., unde principele a primit din partea lui Ali paga steagul, buzduganul, sabia, calpacul
Cu un surguciu pretios i un cal cu intregul harnagament. In timpul acesta Ali paga se afla
la Sibi u.
515 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
617
www.dacoromanica.ro
rea ei. Stind sub ascultarea crailor ardeleni, se afl in stpinirea sasilor.
Cetatea, asezat in ses, se mrgineste dintr-o parte cu un loe mastinos.
n o cetate mare, parat, inconjurat cu un zid simplu i scund. Uuele
portiuni din zid sint construite din crmia, iar altele din piatr; dar e mai
mare deck cetatea Sibiului. Putini oameni se afl in ea i locuitorii ei sint
mofluzi520 i foarte sraci. Se puteau vedea sase mii de case acoperite cu stuf
517 Sebef. Azi Sebe s Alba, pe riul Sebe, numit mai inainte Sebesul Silsesc.
519 De fapt i aceastA cetate e mult mai veche ; incA din 1387 Sigismund de Luxemburg
dAduse dreptul orAsenilor sA fortffice Sebesul cu ziduri (H urmuzak i, 1/2, pp. 301-302) ;
fortifieatiile au fost refAcute apoi in sec. XVI, la 1552 si 1571 (ibidem, 11/4, P. 688 si Monutnenta Comitialia, II, pp. 375-376). Vezi si R. Heite 1, Monumentele feudale din Sebef Alba,
Bucuresti, 1969 o Tr Oste r, Dacia, p. 435 o IIII71., unde se reproduce si o gravurA din
aceastA epocA. Evlia se referA, probabil, la unele reparatii.
519 Patrik, patriarh".
610 Mflis, falit.
618
www.dacoromanica.ro
deoaiece cu opt luni in urm.'52', chid oastea se indrepta spre riul Tisa, ora.011
fusese distrus. Locuitorii acestei cetti, netiind pe atunci cit de slab era
oraul ion, nu se supuseser i, venind cetegiii oastei, pe la miezul noptii,
parunser in cetate i, luind o mie de prizonieri, Ii daduser foc. Slav
lui Allah, dup alegerea craiului, hotaindu-se s se supun, ei 0-au reparat oraul. Deoarece cpitanul i birlii de aid n-au dat mai mult de aptezeci de pungi de bani, craiul a pus s se taie capul dpitanului 0 ale birilor
0 a numit alt cpitan i alti bird, primind 0 o sut de pungi de bani.
Tinutul acesta fusese ars de tot mai inainte i, astfel, pe vreme de iarnd
cumplit, greu se gdseau zaherele. De aceea, pentru ca oastea taar, cu
numero0i ei prizonieri, s nu pricinuiasc foamete in tabkl, i-au druit
lui Iali-agasi, Sahpulad aga, o blan de samur, trei cai ar.beti i alte lucruri
dindu-i scrisori care hanul taar, 1-au lsat s plece. Atunci Sahpulad
aga mi-a druit i mie, samanul, un sclav voinic, de neam slovac522, i cloud
fete austriece, i // toat oastea tatarb." a plecat spre Cetatea A1135., indrep-
Intre timp, venind iarna, s-au lsat geruri mari 0, cum mergeam numai
prin locuri pirjolite, nu se gsea nimic de mincare 0 de but, din care pricina
incepuse s: se arate foametea. S-a ajuns pin' intr-atita c zece dirhem523
de piine se vindea cu un aspru, iar ocaua de tutun costa zece guru0, deoarece
vreo sut de mii de soldati ardeleni524. Ivindu-se de-a binelea foametea, ochii
527 Corect : cu cinci luni in urma. Despre arderea orasului vezi G. Kr au s, op. cit.,
p.404 si A. Amlacher, Zur Geschichte der zweiten Zerst6rung Mithlbachs durch die Tarken
irn Jahre 1661, in Korrespondenzblatt", IX, 1886, pp. 5-7. Din alte izvoare se stie ca
Sebesul a fost ars la 21 'Jibe 1661 (Thrtenelmi Tar", 1888, p. 60).
622 Tot.
622 Unitate de masura pentru greutati ; 1 dirhem --= 1/4 oca (o litrA).
624 Cifre evident exagerate.
627 Saz fehri. O localitate cu acest nume nu exista. Probabil Sasciori, adica oras sasesc",
dupa cum crede A. Decei ( Sargetia", VII, 1970, p. 116). Localitatea se ail& la sud de Sebe.
619
www.dacoromanica.ro
99
ora.
sub zApezi. Telalii au strigat in oaste : Aid vom!sta dota zile" ; apoi ne-am
oprit in partea interioara a Portii de Fier534. Cind am trecut mai inainte prin
Poarta de Fier, <in Ardeal>, aveam treisprezece mii i dou sute de arute,
dar, fiind vreme de primvarkltrecerea fusese uoar i tinuse doar o zi
o noapte. Acum erau optsprezece mii opt sute de dirute i dou sute de mii
curtinele de piatrA, intArite cu dou6. turnuri (Th. B. Streitf el d, Die Sastschorer Burg,
In Siebenbiirg. Viertel.", I,X, 1939, pp. 126-144 si 257-278).
619
630 Sazvarof.
630 b18 Oraul fusese ars la 1661 (G. Kr au s, op. cit., p. 404).
621 Corect, spre apus.
532 Lia Bogan sau Lena Bogan, trecAtoarea Lia sau Lena. Lena e deformarea Cernei ( ?).
Saray, neidentificat. Litre Deva i Hateg se an& cetatea Hunedoara, pe care Bvlia
nu o aminte*te. Mentionlm cA tot sarai" nume*te Evlia i palatul princiar de la Iernut
(vezi mal sus p. 580).
s34 Demir-Kapu.
620
www.dacoromanica.ro
trecut In trei zile i trei nopti. Nu se ytie numarul celor care au trecut vite
cornute, catIn i cai de povara. La Poarta de Fier, in cele trei zile, au pierit
de foame yi de asprimea iernii peste cinci mii de prinyi i, vazind aceasta,
slujitorii lui Allah au trait zile triste. Multe sute de carute cu bagaje 9.1 prinyii
inca in viata au fost parasiti acolo, caci fiecare se gindea s.-0 salveze propria-i viaDa. Multumesc lui Allah ca eu, Evlia cel umil i plin de cusururi,
am trecut prin Poarta de Fier santos cu bine, impreuna cu treisprezece
Apoi, dupa opt ore, in apropierea cetatii Caransebey537 s-a dat firman
tuturor vizirilor, vechililor yi emirilor s mearg la ciylalele lor. Potrivit
poruncii, Ali paya s-a dus s ierneze la Timiyoara, avuyzade Mehmed paya
la Vers538, iar efendiul nostru, Melek-Ahmed paya, la Belgrad ; de aceea am
mii de segbani, dou mii de sarigea 9.1 doua mii de ostayi.54 ai &Ai i, cu excep-
621
www.dacoromanica.ro
101
un zeamet locuit de valahi, bulgari 0 sirbi, fiind aezat pe malul unui piriu,
separat de Dunre, in fata Belgradului. Toat cimpia aceasta se afl in eialetul Timioarei. In ziva urmtoare, trecind Dunrea cea mare pe trei sute
nare...
103
de mine, imi vorbi astfel : Drag Evlia, tii a in expeditia din Ardeal
1-am imprumutat pe beiul de Scutari545, Iusuf-beioglu Mehmed bei, cu trei
mii de guru0, iar beiului de Dukaghin i-am dat imprumut zece pungi de
galbeni542, lui Arslan bei, beiul de Preveza550, i-am dat cinci pungi de riali,
iar lui Memi bei din Buhur o mie de galbeni. Te numesc <imputernicit>
pentru incasarea lor, cu toate dovezile 0 hogeturile cuvenite. Iat douzeci
de tineri bravi care te vor insoti 0 dou pungi pentru cheltuielile de drum.
Ia aceste acte 0 du-te in grab5. la Scutari din Albania"' 0 la beii sangeacului
Oceakov552, 0 sa iei aceti bani numai in aur, pentru cA tu ii poti aduce uor.
Am scris ca in sangeacurile lor beii s-ti dea insotitori 0 s aiba grij de tine.
154
131.1.ului.
622
www.dacoromanica.ro
rile lor554, pentru expeditia sfint in Ardeal. Toate ostile din eialeturile
Anatolia, Sivas, Mara, Karaman, Adana, Alep, Damasc, Urfa 9i Diarbekir
fuseser insrcinate s'a' mearg la hotarele Ardealului. De asemenea, mai
fuseser numite, pentru expeditia sfint din Ardeal, douzeci de odale de
ieniceri, cinci odale de tunari, cinci odale de trupe cu zale555 s'i patru odale
de trupe, pentru aripa stinga O dreapt, dintre spahii.
Astfel, timp de nota* luni, devastind Ardealul si numindu-1 c_rai pe cel
cu numele de Mihail Apafi, ele incasaserg haraciul nepltit de trei ani.
Totodat, loan Ketnny fusese trecut prin tisul sabiei impreun au toat
armat a sa nedemn., acindu-se ordine in tara Ardealului.
Tocmai cind armata islamic se pregtea s plece in trile islamice,
sosiser, prin strigtorii lui Ali paa, pe cind el se gsea inc6 in Ardeal,
depee serse cu singe, de la punctele de serhat ale Budei si de la hotarele
Kaniszei, avind urmAtorul cuprins : Ajutor, prea luminate serdar, cci a
sosit armata'impratului Austriei la granita noastr si, devastind si distrugind cettile Va1556, Han Beyi557, Erdjemen, Pentily558, el a asuprit i a fAcut
555
Gebegi (Cebeci).
556
557
668 Pentele.
623
www.dacoromanica.ro
155
legmintului incheiat, sint raialele celor dou crave sfinte564, incit ele s-au
angajat s pl.tease acestor doul orave, in fiecare an, cite o mie de pungi.
Cele o mie ivaizeci de cetti. din Ardeal sint toate ale otomanilor, iar raialele lor ne sint tributare nouk Dup aceea, cind ele s-au rsculat, am incasat haraciul pe trei ani i, numind peste ele un crai non, am devastat vilaieturile lor pentru a-i pedepsi pe locuitorii ardeleni care nu s-au supus
rul Austriei. Mai 'Mtn, gaziul sultan Mehmed Han566, zicind Am de gind
s pornesc la lupta sfint", vi-a incins sabia la briu, in dou locuri, la EbuEyub-i Ensari567, i a doua zi a plecat din Constantinopol568 cu un mare
alai i s-a oprit, potrivit vechiului obicei, la locul numit Davud Pava, cu
o armat intins: ca marea ; aici vi-a avezat cortu4 impkAtesc. Atunci el
570 Reis ?-Kitttab, eful cancelariei otomane in probleraele externe ; ministru de externe.
arni7ade Mehmed efendi (1651-1652 ( ?) i 1655-1663?).
471
624
www.dacoromanica.ro
C etate a V idin . Aceasta este zidit de catre Baiazid572 fiul, hanului Cuceritor573, in an-ul 880574
...in fiecare an sosesc aici, din Tara Romaneasca575, mai multe sute
de mii de chile de sare, in bulgari. De asemenea, se aduc sute de mii de peti :
morun i nisetru, platindu-se vam de care toti cei care ii aduc.
167
...in mijlocul cetatli exista o mica poarta de fier, de unde se merge 168
de Dunre...
...Locuitorii de aici, fiind oameni prirnitori, nu se aeaz la mas.
fara
Limba lor este cea bosniack bulgara, sirba i valaha.
170
214
57e
578 lanog, loan I ZApolya, rege al Ungariei (1526-1540), nu era fiul, ci urma.gul lui
Ludovic al II-lea.
sso Ustolni Belgrad, Stolny Belgrad, Stuhlweissenburg, SzkesfehrvAr.
saz Lavos i Layog, Ludovic al II-lea, cAzut la MohAcs, in 1526.
Laslo (ung. LAsz16), adicA Vladislav al II-lea (1490-1516).
625
www.dacoromanica.ro
215
doamna Anna883, fiica craiului Galiei. S nu stingi spita mea ; nici Isus,
fiul lui Dumnezeu, sa nu stinga neamul tau!"
rajat, vazind c este inca timp de iarn i c din nici o parte nu-i sosesc
ajutoare si c, chiar daca i vor veni, vor sosi cu intirziere. Atunci, s Ruindu-se cu trupele islamice de pazd din cetate, el a fost nevoit s5. infiga pe cetate
drapelele. Astfel, craiul Ianos a scapat cu viat i, ieind ca armele din Buda,
a trecut pe podul cetatii Pesta i, mergind la socrul sau, craiul Poloniei8",
la Buda...
583 Anna Asson, din ung. Anna Asszony. De fapt, se numea Anne de Foix, contes.
de Candele; doamna Ana".
584 De f apt, este vorba de Izabella, sotia lui loan npolya, si de fiul lor, loan Sigismund-Z ipolya (1540-1551, 1556-1571). Evlia contopeste evenimentele din anii 1526 si
1540
41.
585 Erdel, in loe de Leh (Polonia); socrul lui loan I Zipolya era regele Poloaiei,
www.dacoromanica.ro
224
Izabela594, i ful ei, loan Sigismund595, un minor in -virsta de trei ani. Atunci
el a poruncit astf el sotiei craiului Craiul tau Ianos a fost ciracul si fiul meu
de suflet, deci s't acest mic fiu al lui sa devina supusul si fiul meu ; acestui
baiat i-am daruit craiia vilaietului Ardeal ; tu esti mama lui i, in acelasi
timp, fiica craiului Poloniei596. Tatal tau este acum craiul Ardealului596a, dar,
Attmci femeia i-a spus Padisahul meu, fiul meu, care-ti este cirac,
este Meg mic ; nu se poate s mergem singuri in Ardeal. Fiul meu este ciracul unui padisah glorios ca tine si fiu al craiului Budei599 i acum este craiul
Ardealului. DA-ne patruzeci sau cincizeci de mii de oameni care s5.-1 insoteasca
pe fiul meu in Ardeal s't sa-1 duc cu mare alai". and hanul Suleiman a auzit
aceste vorbe frumoase ale femeii l-a numit pe Kasim pasa s5.-1 conduc pe
craiul Ardealului cu toata oastea eialetului Rumeliei. Sultanul, apreciind
aceasta msura a femeii, i-a daruit un caftan de pre i i-a dat denumirea
de craiasa Ianos". Craiasa pornind spre Ardeal, hanul Suleiman a pus
stapinire pe Buda...
www.dacoromanica.ro
225
delen...
.Asediul cetcitii U jv dr
... in anul
1035605, in timpul sultanului Murad al IV-lea, Kara-Murtaza
304
305
oto .Komran.
628
www.dacoromanica.ro
313
ai Mo1dovei611...
sub comanda lui Kurt paa din Dobrogeam, Alemah bei, Hadjikim-paaoglu
din Babadag620, Kinalioglu din Bo1u621, precum i sub comanda multor
gazii incercati in lupte. Astfel, a trimis o oaste de treizeci .1 cinci de mii de
oameni ca sg devasteze, s'A incendieze i s ruineze tinuturile germane622,
pink* la Viena623, Praga.
<Se descrie sosirea oastei atarilor din Crimeea i a cazacilor, care deschid alaiul>.
320
Alaiul moldovenilor. Au trecut, in cete, dougzeci de mii de ostai626 mol611 Forge*, Forgach Sigismund, capitanul cetatii Ujvar. (N a g y I., op. oil., IV, pp.
203-208).
24 iul. 1664.
612 5 aug. 1663
613 Kprl Fazil Ahmed pass, mare vizir (1661-1676).
614 Mehmed Chiral al IV-lea (1654-1665).
15 Mihail Apafi (1661-1690).
212 Grigore Ghica (1660-1664).
617 Eustratie Dabija (1661-1665).
Despre luptele din aceasta vreme o participarea tarilor romane vezi : Gir ol a in o
Brusoni, Le campagne dell'Ungheria degl' anni 1663 e 1664, Venetia, 1665; Zinkeisen,
; G. Kr au s, op. cit., p. 542 i urm. ;
Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 900 s't
N. Iorga, Expedifiile din 1663-4 fi o scrisoare cu privire la cea dintii, in Studii fi doc.,
IX, pp. 129-140; I d e m, Note despre oastea noastrd in 1663-4, ibidem, XX, pp. 165-171;
C. I. Kar adj a, Notifd despre oftirea romdnd in veacul al X VII-lea, in Arhivele Olteniei",
IV, 1925, pp. 212-214 etc.
616 Dobrudjals.
226 Cifra pare exagerat de mare fall de aceea data de alte izvoare : 3 000 (Monumenta
Comitia/ia, XIII, p. 265), 5 000 (N. I or g a, Studii fi doc., IX, p. 135) sau 6 000 (G. Kr au s,
op. cit., pp. 533, 569). I. Neculce nu precizeaza efectivele ; spume doar c domnul a fost cu turdi la oaste in Ungaria Superioara, de unde oastea a venit cu carele incarcate (Letopiseful, ed.
629
www.dacoromanica.ro
626
atal at, atal, inseamn5. bifurcat" ; are i sensul de cal de rezervA", dar expresia
amintitA inseamnA 9i cal de po9t5.", in sens de iute".
627 Despre armamentul i echipamentul o9tilor moldovene vezi N. Iorg a, Acte si fragmente, I, p. 252 i urm. Despre drumul parcurs prin Transilvania i Ungaria, i d e m, Studzi
si doc., IV, pp. 250-251 i Monumenta Comitialia, XIII, pp. 265-267.
026 Vamos.
6" Segban l sarfgea, slujitori inarmati pe ling diver9i dregAtori otomani. Unii dintre ei,
musulmani, se aflau 9i pe lingA domnii rom &ni ; se numeau seimeni.
640
inseamnA odgon, funja de la cApastru ; are i sensul de rezerv5..
atir, slujitori care mergeau pe HITA calul suveranului ; are 9i sens de bufon"
ut Mataradji.
6" Grigore Ghica (1660-1664) ; de fapt, el domnea in Tara RomfineascA, in Moldova
fijad Bustratie Dabija.
6"
6" Ioglan.
i aici efectivele apar exagerat de mari fata de alte izvoare care indicA cifre mult
inferioare : 4 000 (Monumenta Comitialia, XIII, p. 265), 6 000 (N. I or g a, Studii i doc., IX,
pp. 137-138) sau 6 600 (G. Krau s, op. cit., p. 529). Despre drumul urmat prin Transilvania vezi ibidem, pp. 532-533. Cronicile tArii nu spun cu ce efective a plecat domnul In expeditie.
630
www.dacoromanica.ro
668 Sukar.
Lista dat. de Evlia cuprinde pe unii marl dreggtori despre care tim sigur c nu au
fost la Ujvr. De pild5, Stroe Leurdeanu mare vornic (1661-1665) i Durnitraco Cantacuzino
mare vistier (1663-1664) au fost lasati in tara ca ispravnici de scaun (R. Popesc u, Istoriile,
p. 130 1 Istoria, p. 148). Din scale* cronici i din alte izvoare tim numele citorva din
boierii care au mars la Ujvar cu Ghica vod : Radu Cretulescu mare logof At, Mare BAjescu fost mare vistier, DrAghici Cantacuzino mare paharnic, Serban Cantacuzino al doilea
logof At, Constantin (II) Cantacuzino al doilea postelnic. Vezi i N. Iorg a, Doc. Cantacuzino,
p. 67.
662
Damos, in loe de vamos.
663
Penes.
668 Mutarra.
669 Gulam.
631
www.dacoromanica.ro
322
fusese dgruitg dupg vechiul obicei de Casa otomang, iar in urma ei au trecut
altii, cintind, II dupg obiceiul lor, din surle 0 din tobe i trompete.
Alaiul craiului ardelean Apafi. intii a trecut comitele67maghiarilor-sa0
cu cinci mii de cgtane unguri ale0 ; apoi a trecut comitele secuilor671 cu
urma lui au trecut cinci sute de aprozi cu plete lungi, dup care a cintat
mehterhaneaua676.
Pitarii din Bugeac. Oastea ttarg, care trecuse mai inainte i cea care
venea dupg ea677, a intrat formind un alai 0 incadrind astfel intre dou
otiri musulmane otile moldovene, muntene i ardelene, potrivit obiceiului.
Tgtarii din Bugeac formeaz o oaste aleasg, puternicg, viteazg i falnicg
de 47.000 de oameni. Cind sultanul Baiazid Veli678 ocupase Cetatea Albd
de la ghiauri, Ii avezase pe aceti patruzed de mii de ttari in Bugeacul de
la Cetatea Albg i Ii scutise de erice obligatii, ca sg fie zid in prtile valahilor,
670
Hakim.
678i efectivele ardeleue au fost mai mid decit cele indicate de Evlia. M. Apafi a aratat
turcilor ca-i este cu neputinta" sa mearg cu toata oastea, data fiind primejdia austriaca la
hotarele Trausilvaniei, ca i garuizoanele austriece existente inca in tara ; turcii i-au ingaduit
sa vin doar cu un numar mic de osteni, cu care principele a plecat la inceputul lui septembrie
1663 (G. Kr au s, op. cit., pp. 528, 551-553). Vezi jurnalullui Rozsnyay Da vi d, T 6rtneti maradvdnyai, ed. Szilgyi Sndor, Pesta, 1867, pp. 468-490; Zrinyi Mikls, levelei, ed.
Mark6 Arpd, Budapesta, 1950, p. 111 si urm. ; TOrtenelmi Tar", 1881, pp. 125-132;
Monumenta Hungarica Historica. Scriptores, VIII, pp. 263-313, 359-385; K ar esoon
I m r e, Az 1663-ik dui tan:5k hadjdrat [Campania militar turca din anul 1663], in Hadteortenelmi KOzlemenyek", 1896, p. 73 si urrn. etc.
Despre drumul urmat vezi Apafi Mihaly naploja [insemnarile lui A. M.], in Erdlyi
Mzeum", XVII, 1900, pp. 87-88.
677 Dupa oastea ardeleana.
678 Baiazid al II-lea (1481-1512).
632
www.dacoromanica.ro
i maghiarilor ;
vintat pe tatarii acestia din Bugeac. De aceea ei stau i acum aparte de tatarii din Crimeia, bucurindu-se de privilegii i scutiri. Ei asculta de vizirii de
Oceakov. Au sapte zeci i patru de agale de nutret680, precum i batrini
de seama681 i mirzaci. n cazul cind ei plead: intr-o expeditie, serdar peste
oastea lor este numit un aga al vizirului din Silistra682 i aga de tarmuri683.
in prezent, serdar peste ei este agaua tarmurilor, Ahmed pasa, care, defilind
in fruntea unei ostiri de patruzeci de mii de oameni, a stirnit o admiratie
ce nu se poate descrie.
In timpul cind avea loe trecerea acestor ostiri prin fata cortului marelui
vizir, capitanul Forgcs, vazind din cetate multimea acestor trupe, a caror
fiul hanului, iar marele vizir i-a aratat multa atentie, bunavointa i cinste,
asezindu-1 pe scaunul din dreapta sa. Dupa aceea a sarutat poala hainei
sale Ibrahim aga, ceausbasi, care-I adusese din Crimeia pe fiul hanului ;
iar dupa el agaua tarmurilor i apoi mirzacii, irinii i mansurii684 crimleni
toti beii pomeniti mai sus au stat intr-o parte, dupa ce i-au sarutat poala
mantiei. Apoi, craiul Ardealului, Apafi, acel crai binevoitor i supus, a sarutat pamintul de la picioarele marelui vizir si s-a asezat pe un scaun. Dupa
aceea, cind s-au inchinat la pamintul din fata marelui vizir beiul Moldovei
beiul Tarii Romnesti, marele vizir, ca s-1 auda i fiul hanului i agalele
tatarilor, le zise : De ce ati venit asa de tirziu ? De cind vi s-a trimis firman
impardtesc ? De cind bat eu aceast cetate ? Ati merita s v ucid, 0 pe voi
0 pe ceilalti !". Apoi, intorcindu-se catre toti, i-a certat cu cuvinte asa de
aspre, incit au tremurat ca frunzele de toamna si au incremenit de spaima.
Apoi, venind toti cei saptezeci de hatmani cazaci i grutind poalele mantiei, au stat la rind, in picioare, ca i beii din Tara Romaneasca 0 Moldova . .
.
676 Mosk.
680
Ot agalari.
681 Atalik.
www.dacoromanica.ro
323
324
...Apoi s-a dat un mare ospdt in cortul marelui vizir, in cinstea fiului
hanului685, a craiului ardelean i a aianilor din Crimeia, incit nu poate fi
descris. Cit priveste ospdtul din afara cortului marelui vizir, i acesta a fost
o sutd de mii de piini. in fata acestor bundati, atitea mii de osteni au tldrit peste chebaburile de oaie i de vacd, fcindu-le bucdti. in unele chebaburi
325 de vacd il bucdtarii puseserd iepuri i porumbei vii, incit, in clipa cind le
desfAceau, unii zburau, attii fugeau. Ttarii i crestinii, mincindu-le, se
inveseleau i, alungindu-si oboseala, i vddeau buna dispozitie prin glume.
Apoi, incdlecindu-si caii, fiecare a trecut la locul sdu. inainte de ospdt,
marele vizir ddduse sfatul urmdtor : Dupd ospdtul dat pentru fiul hanului,
toti puscasii, citi gut in corturi, s tragd un rind de salve i sd sloboade
tunurile si sd.' se cinte cintece islamice pentru inveselire".
intr-adevr, dupd ospdt, s-a dat foc, dintr-odatd, celor saptezeci de
tunuri balimeze i celor trei sute saizeci de darbuzanuri impdrtesti,
aflate in ordie, i s-au cintat cintece islamice, incit numele lui Allah" s-a
indltat la ceruri.. Maghiarii, valahii, moldovenii, atarii i cazacii, care nu
mai vdzuserd vilva produs de armata otoman., se inspdimintard, fiind
cuprinsi de uimire, iar caii multora, speriindu-se de detundturile tunurilor,
au fugit peste cimp.
Inamicii ce se gdseau asediati in cetate, vzind aceastd zarv de pe
cimpul de bdtaie, au zis : Ei., turcule, nu mai poti lua cetatea ! lath' c ajutoarele craiului nostru au venit impotriva voastr i v. mdceldresc". La
aceasta, gaziii nostri au rdspuns : Ostile ce au sosit sint stile noastre ttresti si stile craiului din Ardeal, precum si cele sosite din Tara Romdneascd,
din Moldova i de la Cetatea Albd i oastea hatmanului cdzAcesc. Blestematilor, predati repede cetatea de build. voie ! Iat cd zidm-ile ceatii voastre
care au venit gut intr-adevs taari". Unii dintre voinici le-au rdspuns
Jurdm c ne-a venit, impreund cu ttarii, o armat de o sut cincizeci de
mii de oameni i vor mai sosi ajutoare de la Erzurum686, Diarbekir687 i
666 Hanzade, fin de han.
686 Erzurum, provincie i ora., in Anatolia.
687 Diyarbekir, provincie i oras din Asia MicA, azi Diyarbakir.
634
www.dacoromanica.ro
Siria"699. Atunci, dumanii, auzind acest raspuns, s-au intristat, iar cei din
metereze nu i-au mai putut scoate capul. Ei au inceput sa se sfatuiasca
pentru a preda cetatea de bunavoie. Dar ilustrul mare vizir, indata dupa
ospat, 1-a trimis pe beiul Moldovei in partile Komaromului, iar pe valahi
i-a aezat spre Lva699. Printul Ahmed Ghirai i cazacii6 9 i tatarii din Bugeac
326
tare>.
venisera cu cali iuti din Dobrogea, de la Babadag .1 din vilaieturile Deliorman .1 Karasu. Mergind spre apus, peste patruzeci de menziluri, ajunsesera
pina in tara frinca din vilaietul Isfadj693 i, gasindu-i pe ghiauri, intr-o zi
de sarbatoare, pe la casele lor, s-au intors cu vreo cinci mli de prizonieri
...In ziva de dou'azeci i opt a lunii muharrem694, printul Mehmed Ghirai695 a primit porunca s devasteze, impreuna cu toti tatarii, vilaieturile cu
mine de aur i de argint, trecind dincolo de Ak-Yayla696. Astf el, fiul hanului
690 Kardas Kazak, Cazacii frati", astfel sint denumiti de turci cazacii zaporojeni.
635
www.dacoromanica.ro
328
329
peste ei. Dupa aceea i beiul Moldovei, cu oastea sa de zece mii de oameni,
beiul de Ilbasan698, au fost insarcin.ati s incen.dieze partile cetatii Komrom
// i au pornit la drum. De asemenea, i Hadjiki-pasazade, cu cei cincisprezece
mii de voinici de sub comanda sa, a plecat sa devasteze tinuturile austriece
Beii sangeacurilor de Lipova, Cenad si Gyula, impreun.6 cu craiul Ardealului, fiind insarcinati sa ruineze vilaieturile de pe malul riului Vc, au plecat
336
tinut in Albania.
699 Loncat.
70 Vag.
781 Hams-z-fer'i, O cincime dupa seriat", a cincea parte din robii ce se cuveneau statului otoman.; se numea i Pendjik (pencik).
782 19 sept. 1663.
787 Demavend, virful cel mai inalt din muntii Elburz din Persia.
636
www.dacoromanica.ro
era ca i and s-ar fi miscat o mare de pdmint, aproape s." Mece cetatea
Ujvrului. Dar au murit atunci peste cloud mii de ostasi valahi, moldoveni i cazaci...
Atunci
ttarilor
337-338
341
conditionat"I
<Sosirea solilor din cetate pentru a discuta conditiile de predare>.
637
www.dacoromanica.ro
348
358
359-360
361
...In ziva aceea s-au dat firmane intregii armate islamice, ttarilor,
cei iuti va vintul, ardelenilor, valahilor, moldovenilor, hatmanilor cazacilor
celor ri ca s scoat din santuri pmin,tul care fusese adus acolo, ca niste
munti, si s.-1 imprstie pe ses si s curete toate santurile...
...in timpul cind se repara si se refacea cetatea Ujvr, terminindu-se zahereaua umilului de mine, precum si a cailor mei, am plecat
intr-o zi norocoas, impreun.. cu alaiul de Alep, de sub comanda lui
Giirdjii-Mehmed pasa, ling5. cetatea Komsom pentru fin, nutre t
zahe-
. . .Cu voia lui Allah, in clipa aceea sosind armata ttar, ea a tras
cu arcurile un rind de sgeti asupra dusmanilor. in partea aceasta,
armata noastrk infrintk trecind la atac, a nimicit intr-o clip trei
de dusmani. Dei la acest mcel dint luau parte o multime de viteji
renumiti, totusi au fost insrcinate, drept caraule, stile moldovene si
valahe, din armata noastr, pin la aparitia, intr-un loe pduros dinspre
Estergon. Atunci dusmanul, prinzind curaj, i-a atacat, cete dup cete,
pe slujitorii nostri veniti pentru fin si nutre. Astf el, in aceast vale neno-
Nitre, Nyitra.
638
www.dacoromanica.ro
379
cerit. Dei vizirul de Buda, Arslan pap., a intiintat de citeva ori Curtea
sultanului precum c cei de la Szigetvs devasteaz i ruineaz5.
ce se aflau in miinile osmanliilor, totu0 acestea au fost trecute cu vederea
de imprtie. Mai tirziu, craiul Ardealului723 a intiintat Curtea imprlteasc51 in sensul c dumanii devin din ce in ce mai indrzneti i c, cucerind
oraele noastre din Ardeal i cettile desemnate ca hass-uri pentru Mecca
713 25 aug. 1596-13 aug. 1597. Mai sus fusese vorba de 1625-1626 (1035 H.).
714 Egri, Eger, Erlau.
716 De fapt, Kara-Murtaza pasa, Clef in 1596 Gabriel Bethlen nu era incil principe al
Transilvaniei.
1626.
www.dacoromanica.ro
505
640
www.dacoromanica.ro
Arslan pasa. Motivul omoririi sale este ea', atunci cind hanul Suleiman
a plecat in expeditia impotriva Agriei i in prtile Ardealului, craiul german737, aflind de aceast expeditie a sultanului Suleiman, a strins o armat numeroas i s-a pregOtit de lupt.
In timpul acesta, Arslan pasa, cu armata Budei, se preocupa de asediul cettii PaIota i Cearka, din apropierea cettii Alba Regar739, si le
btea. Atunci craiul Ferdinand // 1-a atacat numaidecit pe Arslan pap.,
cu oastea de IMO el, i, nimicind oastea de Buda, a luat prizonieri o
parte din ea. Punind stApinire pe multe munitii i fugSindu-1 pe Arslan
pasa, el a venit pin la ceftile Tata i Papa. In felul acesta dusmanul
a ocupat, fr greutate, aceste dou cetsti rezistente. De aceea a fost
omorit i Arslan pasa. Eialetul Budei a fost druit lui Mustafa pasa,
fiul unchiului marelui vizir Sokollu Mehmed pasa. Acesta a fost numit
In avangard, impotriva Szigetvrului.
Dup aceea, a doua zi, hanul Suleiman insusi asezindu-si cortul
impratesc Hugh' cetatea Szigetvr, la o distant de bataia tunurilor, pe
malul unui lac, in anul 974, luna muharrem, ziva 20739, adicO in a cincea zi a lunii augustm, vizirul Ferhad pasa si vizirul de Anatolia au asediat cetatea din partea de sud, cu o arrnat intinsO cit marea, fr s
lase cetatea Szigetvr nici mAcar s. rsufle. Vizirul al cincilea, Mustafa
pasa, si beilerbeiul de Rumelia, Semsi pasa, au asediat cetatea prin partea
de nord.
Intr-un cuvint, prin strOduinta sultanului Suleiman si sirguinta viziru-
lui Sokollu, toate ostile islamice au asediat cetatea din toate pArtile
734 Karts BS, in Albania.
7" Kadirga.
974.
641
www.dacoromanica.ro
506
wzind metereze din doudzeci 0 9apte de locuri ale ceftii 0, intrind in ele,
au inceput s-o bat ark' incetare cu tunurile balimeze. Hertogul Nicolae Zrinyiml, care era inchis in cetate, 0 cei 9apte mii de soldati, simtind
nea unui zid al lui Alexandru. Atunci toti gaziii, potrivit firmanului imp5.rtesc, au tiat numaidecit apa acestei mlatini, iar in ziva a asea a fost
cucerit varoul su exterior. Fiind trecuti prin tiul sbiilor vreo mie
... Dui:A.'
jigmun Ianq.
7" Ulaje, leafa"; utafedji (ulafeci), lefegii".
7" Devlet Ghirai I (1551-1577).
www.dacoromanica.ro
VOL. VII
...Solul <austriac> a mai facut o rug."minte, zicind : In vilaietul Ardeal, in apropierea cetatii voastre Oradea,
exist o cetate numit Skuieni2 ; totd.eauna se aduns acolo clretii8
si Ineu. Astfel, ei ar putea comite, intr-o zi, fapte contrare pAcii i din
nou pacea noastr s-ar putea strica. De aceea s carimrn cetatea aceea
Scuieni". and solul s-a rugat astfel, cei de la serhaturi au &it numaideck bun aceast psere.
Atunci umilul de mine, nemaiavind radare, am spus indat in mod
amnuntit 0. limpede la divan : Aceasta va fi contrar p.'cii ; zicind c le
1 Litra, grafia obinuitl turceascl.
2 Sekel-Hit.
3 Katana, cdtanal.
643
www.dacoromanica.ro
133
134
135
161
347
7 1551
1552.
Suleiman Magnificul.
9 Saraup dogrutmak, a se incolAci (de ceva) pentru a o indrepta". S-a tradus prin: s-a
nApustit... s-o supunA".
10 21 iunie 1596.
11 24 sept. 1596.
644
www.dacoromanica.ro
349
vizir, Ahmed pasa, cel care cucerise Timisoara sub Suleiman Magnificul>.
Caracteristicile cetdtii Titel
.
Fiind o schel foarte infloritoare, acolo se afl trei sute de depo-
362
zite de sare, precum i alte cldiri pentru produse, deoarece, din orasul
Turda", unde sint minele de sare din tara Ardealului, se aduc cu corbiile, pe Mures, bulgdri de sare la cetatea Deva" din Ardeal, iar de acolo
la cetatea Lipova". Dup aceea, corbiile de sare, intrind pe Tisa, sint
trase la locurile de depozitare din orasul acestei cetati Titel. De acolo,
bulgrii de sare din vilaietul Ardeal se trimit pe Dunre in toate vilaietele,
indestulindu-le. De aceea locuitorii acestei cefti, Titel, sint negustori de
sare, intre ei aflindu-se persoane foarte bogate, de pe urma comertului
Relatare despre menzilurile fi toate cetdtile prin care am trecut, de cind 368
am fidsit pe pdmintul sangeacului Cenad, din eialetul Timisoarei, n drumu,
nostru de cercetare a ceteitilor.
cealalt, am mers timp de sase ore, cind pe un ses, cind prin pdure
cind pe malul riului Mures.
15 Deve, camil5.".
Linova.
17 Kolfavar, Kolivar. Mureul nu izvorA,Ite din locul indicat de autor, ci din munfii Harghita.
18 Huzde sau Hozde, necunoscut (poate Alba Iulia).
645
www.dacoromanica.ro
369
Ahmed paa. A fost data in grija lui 'flama paa, ajutat de gaziul
Kiiiik-Bali bei. Apoi, a cazut iarai in mina dumanului, iar in anul
100726, pe vremea lui Mehmed han al 111-lea27, a ocupat-o Satirdji Mehmed
iar pe ghiaurii care voiau s fuga i-a macelarit i i-a luat in robie.
Acum, potrivit conscriptiei lui Suleiman han, este reedinta unui
i 600 timare. Toti sint gazii inarmati. Are alaibei, ceribai, iuzba*i. impreuna cu cei 1000 de oameni ai beiului .1 cu toti gebegii zaimilor i timario-
370
tilor se aduna, in timp de razboi, 6000 de ostai. Are, de asemenea, chehaia de spahii, serdar de ieniceri, comandant de cetate, trei sute oteni
inarmati i curati pentru paza cetatii, eih ul-islam30, nakib31, cadiu cu o
solda de o suta i cincizeci de aspri i apte capetenii de comune i dona
sute // patruzeci de sate ale comunelor, muhtesib, string."tor de dari
intendent de vam, toti dintre supuii din Tim4oara. i intendentul de
sebes, 1898, pp. 21-22 si N. Drggan u, Romdnii in veacurile IXXIV, pp. 227-229.
21 Dupg obiceiul sgu, Evlia inventeazg unele legende pentru a explica vechimea
necunoscutg de el
a localitAtilor. In realitate, orasul de pe Mures" (urbs Morisena), cum
I se spunea Cenadului la c. 1030, este mai veche decit venirea ungurilor in aceste pgrti;
el a fost centrul politic al lui Glad, apoi al lui Ahtum, care a infiintat aici o mAngstire de
cgluggri greci", adicg.ortodocsi, transformatg in sec. XI in episcopie catolicA. Asupra etitnolomogiei numelui Cenad pgrerile sint impArtite. Vezi N. Stoicescu, Bibliografia
numentelor medievale din Banat, Timisoara, 1973, pp. 42-43.
la 1551
24 Suleiman Magnificul.
Bethlen Gabor a domnit mult mai tirziu decit Suleiman Magnificul. De fapt, e vorba
de domnia lui loan Sigismund Zpolya.
26 1598-1599.
27 Mehmed al III-lea (1595-1603).
28 Mir/iva, sangeacbei.
11 400 000 yak (evaluare exageratA, pentru cg numai un singar yak avea 100 000 de
aspri (alece).
3Seih ul-islam, aici in sens de muftiu de provincie.
31 Nakib al-efraf.
646
www.dacoromanica.ro
avind ziduri tari de apte sute de pai de jur imprejur. Este o cetate
Descrierea oraplui cel mare din exterior. E un loc mai intins decit
toate celelalte i e frumos i roditor. E o palana.' de pmint inconjuratd
de un singur zid din grinzi mari de yalvan33. Are trei porti trainice : prima
se deschide spre rdsdrit, a doua spre apus, iar a treia spre miazdnoapte.
Are trei sute cincizeci de case incdptoare, f d'ente din piatrd i cu acopeniuri din olane roii, ca trandafirii, avind .1 porti34. Sint i ogrdzi infloritoare
i cu grddini intinse. Unele case sint acoperite cu trestie .1 stuf. Ele sint
locuinte, ca nite vgduni de dini, ale sdracilor. Are in total doudsprezece
mihraburi35. Geamia lui Hadji-Osman aga este o geamie frumoasd, clddit
de curind. In fata portii de la cetatea de mijloc se afld geamia gaziului Kiiiik-Bali bei, cuceritorul cettii; el este inmormintat acolo, sub o cupold
32 Aici textul este confuz ; probabil d. e vorba de un singiur aga cu un tul peste o mie
de ostasi.
Acest termen nu figureaz5. in toate manuscrisele.
647
www.dacoromanica.ro
371
de piatra. Celelalte sint meceturi. Ling aceast geamie se afl saraiul beiului
de Cenad, care are o ograd minunatan Mai slut trei medresele, trei mnastiri de dervisi, patru scoli pentru copii i trei sute de pravalii de meseriasi.
Nu are bazar, dar poti gsi aici toate felurile de marfuri, fr de sfirsit.
Are o baie mic i trei hanuri pentru negustori, dar n-are hanuri ca chervanseraiuri37, caci, usile oameni/or de seama din oras fiind totdeauna deschise
pentru musafiri, ei nu-i lasa pe straini sa traga la han. In acest oras sint
372
mai multi stpini de case decit in orasul de mijloc. Si in afara orasului mai
sint multe case, dar nu stiu cite ; acestea nu sint inconjurate cu palnci,
dar au multe vii i grdini. Toata populatia orasului i car apa din Mures.
Avind o clima foarte plcuta, aici sint multi bieti destoinici si multe fete
frumoase. Se gsesc insa si multe femei de moravuri usoare...
...Este un vilaiet foarte bogat ; in noptile de iarn, locuitorii organizeaz mari petreceri unii la altii. Toti sint gazii, negustori i hagii care vorbesc tot limba bosniaca si se imbrac intocmai ca cei de la serhaturi i umbra'
cuininti, ca vitejii. Cei bravi merg totdeauna in incursiune la hotare. Sdrmanul de mine am cercetat cu de-amanuntul acest oras, iar pentru inspectarea cetatii am primit trei sute de gurusi. De aici, impreun cu tovarasii
mei, am luat-o iarasi spre sud i, in trei ceasuri, <am ajuns la cetatea Besenova>.
Descrierea cet a7ii Be,senova38. Cauzele denumirii...39 A fost cladita
de Mihail Apafi", craiul Ardealului. A cucerit-o Kodja-Mehmed pasa, vizirul sultanului Suleiman. Acuma este un voievodatil in sangeacul Cenad.
Cetatea este o palanca' mica, ptrata, pe malul unui lac mlastinos, format
din revars.rile Muresului, iar de jur imprejur abia are o mie de pasi. Are
dizdar i optzeci de osteni de paz si un naib al cadiului de Cenad. Alti
judecatori nu sint. Are o geamie, transformata din biserica, dotia mecete,
o medrese, un tekke, doua scoli, o mica baie si un han si opt dughene
dona hanuri acoperite cu scinduri. Pepenii verzi i galbeni, ce se cultiv in
38 Nu se indica motivul denumirii (care deriva din forma maghiara : BesenyCI, denumire
utilizata pentru pecenegi).
40 Afon Madjal.
41 Voyvodalzk, unitate administrativa.
moneda otomana de 5 piastri.
648
www.dacoromanica.ro
De aici, trecind printre sate bogate i prin dmpii, am mers spre sud pe malul
373
ori in miinile otomanilor, dar, in cele din urma, a fost ocupat'a de Kodja-Mehmed pasa, in anul 958", sub domnia sultanului Suleiman han. Este un voievodat din sangeacul Cenad, dar face parte din vacufurile lui Tavil-Mehmed
Kelek. In limba turceasca inseamna cinci pepeni". Mai inainte, pe vremea ghiaurilor, era o palanc. mica. A fost ocupata la 9585, in timpul lui
Suleiman han, fiind luata din miinile ardelenilor de catre Kodja Sokollu
Tavil Mehmed pasa; potrivit firmanului imparatesc, numitul vizir a lrgit
cetatea i a facut-o s. prospere, // iar printr-un hatiserif locuitorii au fost
scutiti de once dari i sarcini, dat fiind ca era un loc primej dios si un cuib
pentru catane...
In orasul acesta toate cladirile publice, hanurile i baile i casele de
Bedja sau Bedji, Peciu-Nou, jud.
44 Spatiu alb. Cuvintul nu e de origine latin5..
44 Yunak Istefan, adic5. Ioan Sigismund.
43 Becey,
46 1551.
47 Tavil (cel Lung) Mehmed pasa; adic5. Sokollu Mehmed pasa, mare vizir (1565-1579).
44 Ugurun sea Ogrun ; in lituba turc5., ugur inseamta directie, noroc", iar verbul ugurla-
mak are si sensul de a ascunde" si a fura", pe lingA cel de a ura noroc", a petrece" (pe
cineva).
649
www.dacoromanica.ro
374
la lupta de la Oradea. Aceast localitate a luat o mare dezvoltare yi e vacuful lui Kprilla Mehmed paya57. De acolo, mergind tot prin pduri, am inain-
55 Ianova.
650
www.dacoromanica.ro
spre rsarit, prin munti, jumatate de ceas, am umblat, cind pe cai, cind
pe jos, intimpinind multe necazuri i suparari.
Descrierea cetiitii 5oimue1, oglinda lumii
despre aceasta s-a spus cu amanunte, in volumele trecute, c a fost
cucerit in anul 95962, prin firmanul lui Suleiman han, de catre vizirul al
doilea, Ahmed paa, de la ardeleni i ca este o cetate mica, dar inalta, pe
malul riului Mure. De:aceea nu e nevoie s'A se repete descrierea ei. De acolo,
am mers spre miazanoapte timp de opt ceasuri .1 cu atentie, trecind prin
stufarii .1 mlatini i prin paduri de stejar i prin locuri primejdioase, care
formau locuri de ascunzi pentru ghiauri.
Descrierea cetiitii 5iria63
651
www.dacoromanica.ro
376
numit icula68. Este un sat ce atirn de Ineu. De aici, trecind tot spre apus,
prin locuri netede, am ajuns in satul Zrand66. Acesta este un sat de valahi
0 e un zeamet foarte infloritor pe teritoriul sangeacului Ineu. De aici, trecind prin cimpii netede, catre apus, am ajuns in satul Sederkin". Este un
sat frumos i un zeamet independent in sangeacul Gyula, locuit de raiale
valahe i maghiare. in satul acesta, de teama ghiaurilor catane din Ungaria
377 de mijloc, //am pus straji de incredere deasupra caselor i, cosind iarba pentru
call notri, ne-am odihnit putin, iar pe la miezul nopii, incalecind din nou
ca armele gata pentru once imprejurare, am mers opt ceasuri prin esuri
priraejdioase i prin locurile de ascunzi ale ghiaurilor.
Caracteristicile puternicei fortdrele cu patru turnuri, adica a ceteitii Gyula
Atunci, uimindu-se tare Suleiman hanul, a dat indata lui Pertev paa, al
facuta de tunuri, in cetate, luptatorii pentru credinta au dat asalt 0, sfarimindu-i pe dumani, au ocupat cele trei fortificatii din afara cetatii, cintind
ezanu168 mahomedan. Se spune c ghiaurii ramai in viata s-au inchis in
cetate i, dornici sa continue lupta, au inceput s vorbeasca din cetate astfel :
Ei, ostai turci ! padiahul vostru, Suleiman han, s-a imbolnavit 0 a murit
sub cetatea Szigetvs. Noi nu sintem dintre aceia care A, v predam cetatea
asta !".
" Cikula sau Cikola, in notA Djikolo; icula, jud. Arad.
66 Saranda, la notri: Sarand, jud. Arad.
67 Sederkin, Szederkeny ( ?), sat in R. P. UngarA.
Zirinoglu, Nicolae Zrinyi, apArAtorul Szigetvrului in 1566.
Ezan, chetnare la slujbA.
652
www.dacoromanica.ro
cu cruci 0 a ieit din cetate. Astfel, cetatea interioar a fost ocupat prin
predare conditionat", iar toate intriturile exterioare au fost luate prin
sabie.
i binevoitori...
...Dup ce mi-am luat rmas bun de la toti prietenii mei din aceast
cetate, am luat cu mine 150 de insotitori inarmati i, ieind prin Poarta
tunarilor i pornind spre miad.noapte, am tot mers timp de apte ceasuri
prin cimpii i pduri <0 am ajuns in oraul Salonta>.
Caracteristicile varoplui palncii Salonta"... Aici a fost infrint Nasuh
paa-zade Husein pava, vizirul de Buda" cu oastea de Buda 0 cu alte oti
cind s-au luptat cu maghiarii din Ungaria de mijloc i cu ungurii curuti
cu ungurii ardeleni i cu ungurii din Scuieni i cu ungurii din Haiduag...
...in aceste serhaturi e lege ca, in locurile de lupt, raialele s adune 388
cadavrele musulmanilor 0 pe ale cretinilor i, ingrmdindu-le ca pe nite
sirguincioi
munti, s aeze pe ele pmint in form de movil. Deasupra mortilor musulVire ile.
73 La Gyula.
70
653
www.dacoromanica.ro
sute de ani, un preot. Dupa moartea sa, a fost cladita, Cu averea acestui
preot, o manastire care, dupa numele lui, a fost numita manastirea Fekete
Bator76. Apoi, in anul 1071, dud am mers cu serdarul Ali paa s. ocupam
Oradea, s-a oprit aici fratele lui Siavu pap, Abaza Sari Arslan liusein
papnbis, Cu armata din eialetul Timioarei, care, pentru a uura circulatia
oastei, a construit din nou, intr-o saptamina, cetatea aceasta, Batas, care
s-a dezvoltat i s-a populat, devenind, de atunci incoace, o palanca' de salvare
pentru credincioi, intre cetatea Ineu i Oradea. Este acum o cetate puternica,
de forma patrat, aezat pe malul Criului Negru, intre pduri .1 cimpii,
i se 2E6 pe teritoriul dependent de Oradea. Are ziduri de pamint iar circum-
389 ferinta ei este de 500 de pai. g Este o palanca intarit. Are un dizdar, o
garnizoan de cincizeci de oameni, depozit de munitii de razboi i tunuri
mari. Se mai gsesc in ea cind dughene mici i un han, tot mic, dar foarte
bun. Acum, Husein pap a transformat man'astirea sus-numita a lui Fekete
Bator in geamia sultanului Mehmed... E un loe de trecere intre Ineu i
Oradea. Criul Negru, care curge prin anturile acestei cetati, vine din muntii
cetatii Clujului" i din vaile cetatii Bologa79 din Ardeal i, dupa ce scalda
cetatea aceasta, Batar, precum .1. cetatea Gyula, se varsa apoi in Tisa,
linga cetatea Solnoc, din eialetul Agria. Nu e o apa prea buna.
Ieind din cetatea aceasta, am luat-o catre miazanoapte i, trecind
prin codri intini i prin locuri primejdioase, care formeaza adaposturi
pentru ghiauri, am mers timp de cinci ore.
76 Fekete Bator, Baar, jud. Bihor. Se afla la sud-est de Salonta, nu la nord cum apune
Evlia. Vezi vol. V, pp. 408-409.
76 LegendA inventaa de Evlia.
77 6 sept. 1660-26 aug. 1661.
77 biS lit vol. V, numele pasei este doar Sari Husein.
76 Kolojvar.
79 Sidjevar, in loe de Sebesvar, ling& satul Bologa, jud. Cluj. Din locul indicat de Evlia
Celebi vine Crisul Alb.
654
www.dacoromanica.ro
tara Ardealului // 0. am cutreierat tara Ardealului zece luni de zile intocmai. Dup aceea l-ampumit crai in Ardeal pe ghiaurul numit Mihail Apa-
fi" 0, luind de dou ori cite o sut de mii de prizonieri din vilaietul
Ardealului, am fcut lin4te 0 pace. Apoi, am incasat cele trei mii de pungi,
ramase de la Rakczi88, care fusese imai inainte infrint 0 omorit de
Constantinopolului.
88 Kubbe nifin, cel care sta sub cupola.", termen prin care sint desemnati vizirii de
divan, care se intruneau sub cupola.", in sala de divan.
89 Nu se indica anal i luna.
655
www.dacoromanica.ro
390
391
imparatul Austriei a inclinat spre pace si, trimitind un sol mic, am sosit
cu totii la Belgrad.
De acolo am plecat i eu la imp5.ratul Austriei, impreun cu solul
nostru Kara-Mehmed pasa. Apoi, cu un inscris din partea impratului,
am vizitat tinuturile austriece timp de doi ani i jumtate si, asa cum s-a
ar..tat mai sus, strabtind teritoriile celor sapte crai92, in anul al treilea
ne-am intors la vizirul Budei, Giirdjii-Mehmed pasa. Cind ne-am onorat
cu prietenia vizirului, el mi-a acordat, umilului de mine, misiunea de a
face control prin cettile eialeturilor Agria, Timisoara si Oradea. t
Astf el, asa cum s-a araat mai sus, am vizitat toate cettile eialeturilor mai sus artate si, traversind popasuri si parcurgind distante, am mers
la Viena93 i Praga" si la Oceanul Atlantic" si la Dunkerque" si in Danemarca si Suedia97 i in Cehia ;i Slovacia".
In al treilea an, slav lui Allah, am ajuns cu bine in cetatea Oradiei,
la cucerirea cAreia luasem parte, mai inainte, in anul 107399. Am poposit
In saraiul lui Arnavud Hasim-Mehmed pasa, care era valiul Oradiei, fiand
apoi onorat, zi si noapte, de prietenia i tovrsia sa.
Am vizitat cetatea Oradiei, orasul el, viile si grdinile ei frumoase.
Chad o cucerisem, ea fusese ruinat de ostile islamice. // Dar acuma devenise atit de infloritoare i avea atitia locuitori, inch cetatea ei, drunaurile,
mahalalele, geamiile, precum i grdinile si viile arbitau frumoase ca raiul
Relatare despre treiseiturile cetigii bine inteirite a Oradiei, dernnei de vizitat
9 Prak.
Bahr-i Muhit.
96 Dunkarkiz.
92 I sf adj. (Isf ac).
656
www.dacoromanica.ro
i Cu
sot Se repet.
104 Kiatib (Katib), secretar, scrib.
lob Mahlul keftibi; se ocupgt de administrarea feudelor vacante.
loo Secretar oficial pe Rugg. comandant.
107 Tarih0 efendi are si sensul de cel ce compune diferite versuri pentru cucerirea de
ceati sau pentxu diverse opere de binefacere publicA.
iss Mukataadji efendi.
loo.5ehir emini.
no Mimar-aga, starostele constructorilor de binale, arhitect ef.
ni Haseki-aga, aga peste ostaii de garcla din Serai.
us Lagfmdji, ostaii care lucreaz la tuneluri, pionieri.
no Kumbaradjibafi.
657
www.dacoromanica.ro
392
si agale de : topciba0 al otilor locale, gebegiba0 al localnicilor sau kumbaragiba0. in fiecare semi., aga pentru paza cetgtii incredinteazg cheile
de la portile cetgtii agalei ienicerilor otii de Poartg.
Potrivit datelor din registre, sint trei mii de oteni pentru paza cetatii,
incit nu existg asemenea trupe alese nici la cetgtile Buda, Agria sau Kanisza. Potrivit acestei socoteli, In caz de asediu, se formeaz doug zeci de
mii opt zeci de soldati Marmati, iar alti cloud* zed de mii de osta0 vin in
an, cadiului i se plgtesc ase pungi pentru drepttile pe care le face. Paa
inteu118.
393
658
www.dacoromanica.ro
apoi, mergind spre apus, se vars in riul Tisa intre cetatea Gyula si
cetatea Solnoc. Mai sus numitul munte Olosig este o ridicatura. 'Malta in
partea de sud.129 a Oradiei, incit in timpul asedierii, Ienteroo-Hasan pasa
Adic cet6ti care plAteau haraci turcilor, dar rmsesera sub stilpinirea principelui
Transilvaniei (ex. Simleul, Cehul Silvaniei, s.a.). Cifra este irisa exagerat.
122
Dura cum a arltat I. Totoiu (op. cit., p. 25), cifra este exageratl ; la 1662
123 Pentru comparatie vezi descrierea cetAtii la 1598 (Caldtori, IV, pp. 108-110), la 1632,
publicat de Pan]. Gyula i, Inventarul cetellii Oradea la 1632, in Acta Musei Napocensis",
X, 1973, pp. 665-675, ca i descrierea facut de I. Bethle n, Rerum Transylvanicarum,
pp. 167-168, reprodus de Hiltebrandt (Caldtori, V, p. 546).
in bis Cetatea era considerat chela Ungariei i Transilvaniei" (Caldlori, V, p. 545).
124 N-a fost resedinta lui Rkczi, dar era central administrativ al comitatelor exterioare,
capitanu1 radie/ fijad al doilea demnitar, dup principe. De aceast cetate s-a folosit mult
Rakczi In luptele cu
124 Olasi.
1211
127
128
'Os
Yenter-Hasan paya, supranumit i Mansur-Hasan pasa, adic Hasan pa.sa cel victorios.
659
www.dacoromanica.ro
394
Ma insa a putea pricinui mari stricaciuni cetatii, caci era o distanta destul de mare. Aflindu-se peste ap i dincolo de santurile pline cu apa,
cit marea, ghiulelele de tun ajungeau racite la cetate i nu-i faceau stricaciuni mari, caci ele se afundau.
anturile cetatii au o latime de o suta douazeci de pasi. Fiind pline
cu apa riului Crisul Repede, seamana cu o mare il si au o adincime
de patruzeci i apte de arsini, incit i galerele pot merge si umbla pe
ele. In mijlocul santurilor atit de mari i pline cu ap mai exista un sant
ingust, ce inconjoara cetatea, avind o adincime de saptesprezece
Apa din acest sant este de-sine-stttoare ; chiar daca apa celor doua
santuri se va taia de la riul Cris, totusi apa din santul cel mic, de la
mijloc, va continua sa lamina. in acest sant se afla multe specii de
vietuitoare de apa.
De jur imprejurul zidurilor, cetatea are dou mii cinci sute de pasi.
In total sint cinci bastioane mari, iar pe fiecare din ele se gasese cite
are trei tunuri mari balimeze, indreptate spre apa din santuri. Zidul
131 Demavend, piscul cel mai inalt al muntilor la nord de Teheran, in Iran.
133 4 aug. 1598-23 iulie 1599.
133 Mehmed al III-lea (1595-1603).
124
1595, cu prilejul expeditiei lui Sinan pasa Impotriva lui Mihai Viteazul, acest pa45fusese numit beilerbei In Tara RomAneasa, declarata pasallc", ceea ce a durat fin. 131116.
la infringerea lui Sinan pasa.
660
www.dacoromanica.ro
395
la o distant de un conac.
In cetate se afl zece dughene, dota bOi., dou sute cincizeci de odOi,
661
www.dacoromanica.ro
396
cetkii celei mari. Ea are in total patru porti, dintre care numai una
celelalte trei stau inchise Deasupra portii deschise se afl
geamia sultanului Mehmed al 1V-lea; mai inainte fusese o bisericd. In
prezent este luminoask fiind lcas de inchinkiune pentru musulmani.
Are un turn frumos, inalt i trainic, fiind lucrat cu miestrie, inch pare
o constructie masiv.. i armonioas. Geamia este acoperit cu olane rosi
si e lucrat cu mult pricepere, incit pare o oper aleas. n afar de
constructiile acestea, mai sus artate, nu mai sint alte cldiri in fortkeata
din mijloc ; in centrul acestei cetki interioare se afl un teren liber.
e folosit. ;
397
decit grdinile raiului, iar in fiecare din ele, adunindu-se multimi tnari
de oameni, ca marea, se aceau tirguri. i acum se obisnuieste ca, zilnic,
s aib loe bazare in locul deschis din fata cettii, unde toate raidele
beraialele, precum i fetele i femeile drglase, aduc pe ascuns
imbrkminte si le vind. In partea dinspre cetate a acestui loe, se afl.',
/1 de la un capt la altul, cafenele, bragagerii, precum i dughene ale
breslelor139, unde se vind de-ale mincsrii, buturi, precum i alte obiecte
de negot. In acest oras sint in total cinci bi mici ; una din ele se gig:
In interiorul portii dinspre Olosig, iar celelalte patru sint bi frumoase,
asezate In bazarul cel mare al orasului.
/87
Kafk.
139 Varos.
139
Esnaf.
662
www.dacoromanica.ro
torii din piat si bazar fiind aproape, are multi enoriasi. O ala geamie
este aceea a lui Kpriilii Mehmed pasa, aflat in mahala ; este o geamie
infloritoare, acoperia cu olane roii, ca soarele, avind un minaret zidit
din piatr si e acoperit. Are si o curte mare. Sosind ins, de curind,
firman de la Kprilliiml, vroiau s-o acopere cu plumb... Afar. de acestea, in orasul acesta sint i meceturi de mahala
in total sint trei
medresele, ca niste case, pentru invltarea stiintelor. De asemenea, se
gsesc patru scoli pentru copii mici. Exist in dota locuri acasuri de cult
pentru dervisi. De asemenea, are trei hanuri pentru negustori. Mai exist
si o cldire de binefacere, care este o cas de ospAt pentru sraci, infiintat
maxi s't frumoase. De asemenea, erau in total trei sute de dughene. Dar,
In prezent, sint infloritoare prvliile din.,,bazarul spahiilor si cele din
bazarul cetatii.
Saraiurile demnitarilor. Dintre acestea, se numr: saraiul pasei i al
defterdarului Ahmed Efendi i saraiul agi de ieniceri, din cetatea interioar, saraiul lui Pano Husein aga din suburbia dinspre Olosig i saraiul
lui Ali Bese din Karaman, precum i o multime de case mari cu sobe si
cu bd. Noi am descris numai pe acestea. In imprejurimile acestui oras
sint numai grdini i vii, // dar, mai inainte, chid trupele islamice asediasea' aceast cetate, ele distruseser toate aceste grdini i casele frumoase.
Slav. lui Allah, in cind ani s-au acut din nou grdini i vii.
Ortoul cel mare. Acest oras mare, de forml paraa, are toate strzile
sale in forma de pgrAtele de ah, acute inc6 de pe timpul ghiaurilor,
potrivit regulilor stiintei geometriei. De jur imprejur are zece mii cind
zeci de pasi Intini. Acest oras cuprinde doar partea de rsarit si de sud
a ceatii mari ; incolo, celelalte locuri ale sale sint inconjurate de acest
oras. i prin santul acestuia curge riul Cris.
Mihrab, ad in sens de moscheie.
Despre situatia Oradiei in cele trei decenii de ocupatie turceasca vezi Bunyit a y
663
www.dacoromanica.ro
398
mit Poarta lui Ali paa". Este o poart rezistent, fiind fcut din
piatr. i avind canaturile din scinduri. Tot in partea de rsrit, mai spre
sud, la capaul podului se all' poarta ce se deschide spre varoul Olosig.
Aceasta e simpl, adic nu este din piatr. Poarta din partea de vest este
fcut din piatr, deoarece e o poart. mare i. trainic5.. i poarta din
sud, numit Poarta dinspre moar.", este simpa', fiind fcut din scinduri.
Prin anturile din cele patru prti ale acestui ora curge riul Cri,
astfel c in fata acestor porti se gsesc poduri de lemn pentru trecere,
iar fiecare poart este pzit de cite dou sute de oteni de cetate inarmati .1 care vegheaz.". Ei stau in chiocurile lor din fata acestor porti,
unde fac serviciul de paz, cu hai, hui". Pe ling5. anturi i in multe
alte locuri se rotesc mori de ap, pe riul Cri, unde se face gina cea
fin. i albA.
399
661
www.dacoromanica.ro
taxele de tirg de aici se stringe un venit pentru mine, care este trecut
pe seama soldatilor cet4ii. in total sint patru mii de dughene, ale csror
drumuri late au forma tablei de ah.
in locul acesta, la inceputul anului, cu patruzeci de zile mai inainte
de arbatoarea de ota roii a ghiaurilor, se face un bazar anual, cind
se aduna negustori ghiauri din India"5, din Yemen, din Arabia 0 din
intr-un cuvint, din toate cele apte clime", vin sute de mii
de oameni, printre care 0 maghiari i alte fiinte care vorbesc diferite
limbi, incit aceasta cimpie Oradiei se umple de corturi 0 de carute,
Persia.'" ;
Descrierea varosului
despre care s-a amintit, i dincolo de riul Cr4 se afl. marele ora, cdruia
i se zice Olosig. Pe vremea ghiaurilor, i acesta era un loc rivnit de stpinitori, caci avea gradini frumoase ca cele din rai. in prezent, el este din
nou in plin. dezvoltare. Are dizdar aparte, precum i osta0 pentru
paza cetaIii. In total sint ase agale. Se gdsesc trei sute de soldati
martalogi. Are forma de arc, fiind aezat la poalele muntilor i intinzindu-se pin la malul riului Cri. Are un zid de umpluturd in forma de
palanca. De jur imprejur sint o mie opt zeci de pa0 mari. Dar anturile,
fiind noi, nu sint inca cur4ate ; de aceea nu slut adinci. Prin partea sa
dinspre Oradea curge riul Cr4 ; pe malul acestui fin nu se afla un zid
146 Hindistan.
151 Olasi (ung. Olaszi). Este partea de nord (nu de sud) a orasului, dincolo de Crisul
Repede. Vezi planul vechiului oras, in Bihar vdrmegye s Nagyvarad, p. 177.
665
www.dacoromanica.ro
400
apte bastioane trainice i are doua porti ; una este poarta cea mare, care
se deschide spre sud i care duce de la capatul podului .1 de la malul
riului Cri spre oraul cel mare i spre cetate ; cealalt este poarta clinspre
rasarit i se numete Poarta Seykovi"153. i aceasta este o poarta cu canaturi de lemn. n acest ora se afla trei sute de case frumoase, din piatra,
avind cite dou etaje. Ele sint acoperite cu scinduri -1 indrila. PanoHusein. aga locuiete aici.
Mai inainte, pe vremea ghiaurilor, in acest ora viile erau foarte
infloritoare. Dura cucerirea cettii Oradea, ghiaurii, atacind iari noaptea,
401
666
www.dacoromanica.ro
laudabila, fiindca in gitul celui care o bea timp indelungat apare gu.5.057.
adica o tumoare158. De aceea oamenii priceputi beau de obicei apa curata
din puturi.
Despre pdrerile astronomilor maghiari. Potrivit stiintei astrolabice",
acest oras se gaseste in zona a cincea climaterica . . . Am vizitat acest ora
din vilaietul Haidusag, de ling, cetatea Oradea. Cind s-a citit acest firman, stapinul Oradiei, Hasim-Mehmed pasa, si toate trupele de serhat
iso Leopold I.
www.dacoromanica.ro
402
403
i,
in
and, mai inainte, in anul 1071171, fusese cucerita, cu voia lui Allah,
cetatea Oradea, ghiaurii care ie0ser, dinauntrul fortdretei 0 se predaser.
mihail Apafi.
1" Biro.
163
165 Irph.
lee Bafpapaslars.
Ito Jodojlars, popular: zsdos.
166
Kurus, curuti.
io Lacunl in text.
170 Ksral Degirmeni Vadisi, neidentfficat.
171 6 sept. 1660-26 aug. 1661.
668
www.dacoromanica.ro
Allah, ghiaurii fuseser nfrni, iar noi deveniserm biruitori. Numai cind
am ajuns la armata islamic6 de ling5. Oradea, cu un mare numAr de
tidve i prizonieri, atunci Mehmed paya spuse c este rnit. Sute de meyteri
chirurgi se adunark dar nu putur s scoat acel glonte din coapsa lui
Mehmed paya. Cu voia lui Allah, acum am venit din nou la locul unde
Mehmed paya fusese rnit in expeditia aceea. Umilul de mine pusesem
pe rana lui Mehmed paya grsimea de la o inim de iepure cu un fitil.
Sosind in acel loe, Mehmed paya a inceput indat s tipe de durere.
Cind a venit Djerrah-Kasim paya, l-a intrebat ce are yi a bgat de mai
multe ori o pens in rana lui Mehmed paya. Atunci a ieyit un glonte de
puyc5." de mink greu de yase dirhem, ca yi cum ar fi fost de curind
yurat in hirtie. Vzind c a scapat de durerile rnii, Mehmed paya a
tlat, drept multumire, patruzeci de oi i a imprtit la saraci trei pungi
de riali. Cu voia lui Allah, el fusese rAnit in acel loe cu yase ani mai 404
inainte i, timp de yase ani, a umblat cu durere, pentru ca, la inceputul
celui de al yaptelea an, s.' scape tot ling. Moara Craiului.
A doua zi, am plecat de acolo spre apus, tot cu mare alai, printre
munti i pduri de stejar i am mers timp de cinci ore cu bAgare de seamA
prin locuri primejdioase.
I se spune
vit legii lui Mehmed al IV-lea, i s-a dat de atre padiyah un hass de
300.000 de aspri. Are yapte zeamete i ase sute de timarioti. De aseme171 Sehbovi, In loc de S en)? vi sau Senk 5y.
174 Senh 5y sau Senk 5vi. De fapt Szentjobb. Ea se aflii la nord de Oradea.
174 Dacunl in text. Szentjobb inseamnii dints dreapt" a regelui tefan cel Sfint. Vezi
Bihar wirmegye, p. 150.
174 Batagor san Betegor, In loc de Bathori.
174 Bethlen Gabor. Sint doul familii diferite.
669
www.dacoromanica.ro
405
180 Cetatea a fost a lui David 7,61yomi, de la care a luat-o G. Rkczi I la 1632
(G. Kr au s, op. cit., p. 86). Vezi istoricul ei la Ecaterina S as u, Cetcili in stilul
Renasterii in Tara Criprilor, in vol. Centenar muzeal orcidean. Oradea, 1972, pp. 542-552.
670
www.dacoromanica.ro
mai supus. Astf el, renuntind sa mai fie raialele Oradiei, dotasprezece mii
de raiale cu sbii i douasprezece mii de ostasi ghiauri au plecat i s-au
671
www.dacoromanica.ro
406
intr-o mlatina adinca. Ea putea s'A cada upr in miinile otomanilor dad,
atunci cind am intrat in ea pentru a o ruina, trupele islamice n-ar mai
fi ieit din ea ; astfel ar fi fost cucerit. Ea ar fi devenit acum, in miinile
407
188 Papmez6, jud. Bihor. Pomezeu se all la o distantli mare de SAcuieni, spre sud, nu
spre nord.
181 Vezi Bihar vdrmegye, p. 131.
181 a Spre sud.
672
www.dacoromanica.ro
de aici sint <recrutati> din rindurile populatiei haiducimii. Dar mai sus
numita cetate Bologa, ce se afl in acest district, este asezat.' pe o cimpie
netedd si la poalele unui munte acoperit cu pduri. In anul 1072198, cind
am mers cu serdarul Ali pasa in expeditia impotriva Ardealului si cind,
omorindu-1 pe craiul loan Kemny198, 1-am pus crai pe Mihail Apafil",
In anul acela am ars aceast cetate Bologa. Faptul acesta, precum i acela
c am luat atunci multe przi fiind descrise amAnuntit printre evenimentele
din acel an nu mai este nevoie s fie repetate-198. De acolo, am plecat din
nou spre nord cu oastea islamic i am mers timp de sase ore.
Ise Belnug, iar la nota 2: Pelanug, Beius, jud. Bihor. Se af1 la sud de Pomezeu, nu la
nord cum se spune in text.
189 Suleiman Magnificul.
191 Lacunii in text. Despre originea numelui Beius (Beim) vezi Marius Sal a, Cu
pp. 699-700.
in Henot sau Hunot (de la Blinffy Hunyad). Asa numeau turcii tinutul Clujului.
1" $ebefvar, jud. Cluj.
Kemiyanog.
www.dacoromanica.ro
408
unui munte inalt si se afl. sub stapinirea Ungariei de mijloc202. N-am putut
intra spre a o vedea, din pricin c in ea se aflau ghiaurii. apitanii lor ins,
a districtului sciu
Dup descrierile fcute cu ocazia cuceririi Oradiei, cetatea i districtul
au l'Amas in miinile ghiaurilor ardeleni. <imleul> are o fortdreat. trainic.
199 Koza Sonlok, ar fi jud. Slaj.
2" Hadatvar, ling Cehul Silvaniei, jud. Satu Mare.
"I Sub jurisdictia principelui Transilvaniei, avincl garnizoan ardelean.
292 Cetatea este amintit la 1368, fiind ref cut in sec. XVI, cind era a familiei Wesseleny
vest de Cehul Silvaniei. Vezi P e t ri M., op.cit., II, pp. 137-234 i planul cettii la S z
1 a gyi S., II. Rdkczy Gyrgy, p. 24.
674
www.dacoromanica.ro
puternic. Dei se afl in miinile ghiaurilor, totusi, in anul 1071207, cind 409
am cucerit Ardealul, impreun cu Ali pasa, aceast. cetate Simleu se supusese
lui Ali pasa. Si acum, supunindu-se serdarului Hasim-Mehmed pasa, cei de
S-au descris mai sus ck dintru inceput, ea a fost sub stpinirea craiului
Ardealului, fiind asezat pe malul riului Tisa210, iar in anul 1071211, dnd
cucerisefm, cu vizirul Budei, Ismail pasa, vilaietul secuiesc din tara Ardealului, i cind ne reintorsesefm victoriosi la oastea islamick atunci ata-
De acolo am mers cu oastea tot spre nord, de-a lungul riului Tisa212.
Descrierea cetcitii Mediesul Auritm si a districtului ei i aici se Osesc
inuturi infloritoare. Dar, in prezent, se afl sub stpinirea Ardealului.
107 6 sept. 1660 26 aug. 1661. Dup5. G. Krau s, op.cit., p. 341, cetatea ar fi fost
drimat la 1660.
sos Este vorba probabil de Crasna.
sol) Sakmar. Se afila la nord de Siraleul Silvaniei. Vezi vol. VI, p. 38. (Seyahatname).
910 De fapt pe Somes. Vezi vol. VI, p. 38.
211 6 sept. 1660-26 aug. 1661.
su De fapt spre rsArit, lar apa este Somesul.
21S iiranyos Megmar. Vezi vol. VI, p. 34.
su Efetvar sau Egevar, Ecsed, R.P. Ungar5..
sis Karol.
216 .Kalu sau Kalo.
217 Gillu (cit. Ghtalu), Gjlu, jud. Cluj.
675
www.dacoromanica.ro
412
odat salve de tun in semn de veselie. De acolo, am mers din nou "spre nord2"
timp de cinci ore224
414
de un anume Nicolae, dupianul regelui (Documente, C, veac. XIII, vol. II, p. 254).
223 Yadsz razgeirs, vint de nord".
SUn alt manuscris : 4 ore (Cf. vol. VII, p. 413, nota 1).
su Kef Kereki, Cherechiul Mic, jud. Bihor.
su Lacuna In text. Numele satului deriva din ung. Kerek = roatii (N. Dr I g an u.
Romnii in veacuri/e IXXIV, p. 169).
237 Yekban sau Yeknan, in loe de Nyk Ban Ejder, adica Nagy-B anya, care ar fi eponimul imaginar al ors-2111W Baia Mare (vezi vol. VI, pp. 30-32).
676
www.dacoromanica.ro
De acolo am mers timp de cinci ore spre apus, trecind prin sate populate 0 infloritoare i cu case frumoase i prin cimpii i munti, precum
printre grAdini i vii. <UrmeazA tiri despre oraul Debreczen i cetatea
Pocsaj>.
Ser bevvaban.
677
www.dacoromanica.ro
416
pasa. Fiecare din noi primind cite o punga pentru cheltuieli de drum, trei
cai, trei robi unguri, precum si o multime de daruri, am luat cu noi i un
mare numar de insotitori. Capugibasiul a plecat spre Timisoara, iar umilul de mine am dorit s merg la craiul Ardealului. Atunci am luat de la ser417 darul Mehmed pasa si de la Kasim pava scrisori de prietenie c.'tre II craiul
Ardealului. Mi-am luat fa'mas bun de la ei pe cind oastea islamic, victorioas., se indreapta cu serdari spre Oradea, iar Djerrah-Rasim pava pleca
spre Ineu.
Relatare despre conacurile intilnite in drumul nostru de la cetatea Adrianul
Mic i pina la craiul Ardealului, and umilul de mine am mers la el.
Mai inainte, satul Savadji, aflat intr-un mare distric inf/oritor, apartinea Ardealului. In prezent, el este supus cettii Oradea. De acolo am luat-o
spre rasarit i, timp de opt ore, am trecut prin multe sate 0 am ajuns la
cetatea Halmas234.
su 1660-1661.
678
www.dacoromanica.ro
Caracteristicile marelui i vechiului ora, varopil Biliaria (?)287. in vilaietul Ardealului nu exista un alt ora atit de mare i un district atit de vechi
i infloritor ca raiul. Aici sint case vechi de locuit, ramase din timpul fiilor
lui Menuceher
Eu nu am v5.zut o alta tara cu o vegetatie i cu produse
atit de bogate. La inceput, cu Seidi -Ahmed pasa .1 apoi, de dou ori, cu
418
nu scadea nimic, nici cit o picatura de apa din ocean sau nici cit o bucatied din soare.
In anul ...238, cind veniseram cu Ali pasa, noi distruseseram acest oras,
Bihar. De ase ani incoace23 9 a devenit mai frumos i mai infloritor decit
mai inainte ; unele sate ale sale slut supuse cetaIii Oradea. Oraul insa se
af1 pe malul riului Somes240 .1 este ca o gradina de rai.
Potrivit celor spuse de capeteniile de acolo, se gasesc douazeci .1 trei
mii de case nefaste, acopezite cu sindrila. Are saptezed de manastiri mari,
precum i trei sute cincizeci de mori. Este un ora cu dou mii de dughene
i infrumusetat cu aptezeci de mii de vii si grdini frumoase. Are o clim
acestui ora se af15. vii .1 gradini, incit ei stau in umbr in mijlocul florilor
de mine am adus dteva din aceste vase i cani in Rum241, incit cei care
227 Bihar san Bahar, deci Bihor, cum apare mai departe. Cum insg. Evlia mergea spre
rfisitrit, nu poate fi Biharia. Din descrierea lui Evlia rezult1c este vorba de un oras mare.
La rgstuit de Halmasd este Zalaul.
258 Lactui in text. E vorba de 1660-1661.
239 De aci rezulta c Evlia Celebi
scris aceast parte a operei sale dup sase ani de
la expeditia lui Ali pasa in pArtile Oradiei, respectiv prin anul 1667.
342
679
www.dacoromanica.ro
ti acest oras mi s-a ardtat mult respect umilului de mine, incit mi-au dat
dou sute de insotitori ghiauri inarmati, iar insotitorii ce-mi fuseseed dati
de catre Hasim-Mehmed pasa au plecat inapoi. Apoi am pornit din acest
oras, Bihar, i, timp de cinci ore, mergind spre sud, am trecut prin sate
infloritoare.
serdarului Ali pasa s'i au tras de peste o mie de ori cu tunurile. Dar in
420
1" In text e spatiu alb, lar la nota 5 din volum se indica anal 1069 (dupa alt manuscris) =
= 1658-1659. De fapt, in 1661. Vezi mai sus vol. VI, pp. 29-30 s'i mai departe.
680
www.dacoromanica.ro
prinse intre focuri de tun. Astf el, tot mcelkindu-i pe ghiauri si nersindu-i
s scape cu viat5., gaziii din Rumelia au dat foc orasului de pe malul riului
dati ai ei. Dar peste riul Somes, in partea de miazzi, intr-un loe destul
de lude prtat, are bastioane.
Dup ce am vizitat aceast cetate, am mers timp de cinci ore spre
miazzi si am ajuns la popasul numit Ghiure248, care este un sat de maghiari.
De acolo, mergind timp de patru ore tot spre miazzi, am ajuns la local
de popas numit satul Oraniar249, de pe malul riului Somes, adic in satul
zis Agalar250. Este un oras mare251, foarte infloritor si frumos.
De acolo, mergind tot spre sud, am trecut, pe malul riului Somes, timp
de sase ore, prin sate infloritoare, prin munti pr.'pstiosi, precum si prin
vi si dealuri cunoscute.
Descrierea popasului care este cetatea Gherla252. Nici aceasta nesupunindu-se, in anul 1069253, lui Ali pasa, orasul ei fusese incendiat ; ins in prezent,
.249
150
251
952
255 1658-1659. De fapt 1661. Vezi vol. VI, pp. 21-23. In acelasi volum, pp. 57-58,
Evlia vorbeste de un alt ora' Saz Samos.
681
www.dacoromanica.ro
421
a existat acolo vreo urm de cl''dire. in prezent, el a devenit ata de infloritor, inca, cu viile i cu grdinile sale, a cptat aspectul unui ora' non,
cu mnstiri asemntoare unor cetti, cu hanuri, cu seraiuri .1 cu dughene,
astfel incit a devenit un ora foarte frumos .1 infloritor. Neavind cetate,
locuitorii au fcut, de jur imprejurul oraului, un rind de paanci de nuiele255'
i au spat anturi adinci fcind, totodata, in apte locuri porti cu
poduri.
De acolo, mergind iar5.'i spre sud.260, am trecut prin locuri infloritoare
Umilul de mine, am avut parte s'a' vin la aceast cetate de apte ori.
De trei ori am fost atunci cind stpinul nostru, Melek-Ahmed pava, fiind
mazilit, in anul 1062262, din functia de mare vizir, fusese numit in eialetul
Silistrei. Atunci Rikczi, fsculindu-se, plecase s cucereasca tara leeasc.,
iar noi, pornind in grab, de la Silistra, intraserAm in vilaietul Ardealului.
Gsindu-1 in acest Cluj pe Rkczi, eu primisem scrisori de la stapinul nostru
Melek-Ahmed paya i apoi de la Rkczi. Cu acest prilej mai venisem
sept. 1658-17 sept. 1659. De fapt 1661. Vezi vol. VI, p. 27.
"2 La 1655 orasul Dej avea fortificatii de lemn (Monunsenta Comitialia, XIV, p. 126)
158
2" 1660-1661.
264 Este vorba de lupta de la Fenesul Sisesc din 23 mai 1660.
682
www.dacoromanica.ro
tot cu Ali pasa. Acum am venit in acest Cluj pentru a saptea oar.
Umilul de mine am altorit atit de mult in tara Ardealului i in trile
422
ghiaurilor levi i moscoviti i le-am vizitat atit de mult, incit mi-e lehamite
s,
Umilul de mine am auzit in cetatea Cluj a' Mihail Apafi, craiul, a plecat in vilaietul haidusacilor. De aceea i noi, intorcindu-ne, a trebuit s
mergem in prile acelea. Atunci, am mers, de la Cluj, cind spre nord, cind
spre vest si cind spre sud, incit, umblind timp de o sAptmin, am vizitat
si am vzut o mulDime de sate, orase i cetti. Pentru c relatarea celor
neinsemnate nu prezint interes, numele multor popasuri ne-au rmas
necunoscute, din care pricin nu le-am descris. Plecind de la primul menzil,
www.dacoromanica.ro
423
este naic. Riul Some curge pe aici dinspre fsrit i este o ap dt..toare
de viat. in aceast cetate am rmas o noapte i, luind de la epitanul ei
daruri .1 insotitori, am trecut riul Some clare.
cinci ore.
trictelor din cimpiile acestor cetti. Mai sus s-a araat cu detalii a.' el se
vars in riul Tisa, in districtul cettii 'Call. De acolo am mers timp de
cinci ore.
Caracterizarea oraplui Turda279. Din muntii de aid se scoate sare sub
formA de bolovani. Cine n-a vzut acest lucru plin de invtminte s nu
spun c a umblat in lume. Fereasc. Allah, in galeriile adind din pmint
sint bgati criminalii i hotii, care sint pui s taie sarea. Ei sint o categorie
de fiinte ce nu seamn deloc cu oamenii ; sint nite ticaloi in chip de s'albatici. Ei sparg munti nesfiriti cu ciocane mari i. scot sarea Mcind peteri
de graniti. Este o sane foarte gustoas. i toti locuitorii de aici sint negustori de sare. in volumul de dinainte s-a artat amnuntit J., in anul 1071280,
Ali paa, ruinind acest ora, luase de aici citeva sute de prizonieri. Acum
oraul este frumos i infloritor. i noi am vizitat galeriile de sare ; fereasc
Allah !
271 Lense, neindentificat.
272 Samodji, iar la nota din volum : 5amoh i Samoh; estc Gherla.
273 Sinal sau Senal, iar la nota : Senial; neidentificat. Somesul izvorste din muntele
Vldeasa (S. Cald) si din Muntele Mare (S. Rece).
274 Sakmar, Satu Mare.
376 Kalo sau Karul.
276 Ehtevar sau Ehatvar.
277 Benamin san Yenamin.
www.dacoromanica.ro
De acolo, timp de ase ore, am mers spre sud. Satul prosper Dej1e281
nflorise de curind i. semana cu un ora. De acolo, timp de cind ore, am
trecut prin cimpii i sate infloritoare.
Caracteristicile ceatii Aiud282. n anul. .283, cInd venisem aici, i aceasta
sat atit de infloritor. De acolo, timp de dou'a ore, am mers spre sud.
Caracteristicile
rul Ali paa, o pustiiseram ; acum Ins am gasit-o de o mie de ori I mai 425
infloritoare i mai prospera ca mai inainte.
De acolo, mergind timp de patru ore, am ajuns la popasul zis satul
Dejle sau Dijle; neidentificat. Poste Decea, aflat filtre Turda l Alud.
281 Enetvar.
685
www.dacoromanica.ro
satul Ionad29, aflat intre munti. Acesta este un sat infloritor, iar raialele
de ad sint ghiauri valahi295. De aici pin la vilaietul sailor, toat raiaua
o formeaz valahii, deoarece, beii lor din Tara Romneascs f.cind foarte
multe tiranii, toate raialele s-au aezat in Ardea1296, zicind c5.' acolo este
dreptate i echitate ; pltesc craiului cite un galben drept haraci, nefiind
supuse la alte d.'ri. Dar raialele valahe nu sint curate ; raialele maghiare
ins., precum i otile lor sint curate. De acolo, mergind tot spre sud, timp
de opt ceasuri am trecut prin munti i. pAduri.
suprafata pAmintului sint patru Belgraduri : Belgradul albanez din Rumelia298, Belgradul de la Dunre, Belgradul de scaun299 .1 acest Belgrad ardelenesc, care era foarte infloritor. Mai inainte, in anul 1069300, cind hanul Crimeii,
Mehmed Ghirai han, se dusese cu cazacii-frati s. cucereasc. Ineul, asediind
acest Belgrad i cucerindu-1, dup o zi, il incendiase301. Dup aceea, in anul
1071302, impreun. cu Seidi-Ahmed paa, am pustiit-o din nou. Dup aceea,
a fost refAcut. Tot in anul 1071, cind am venit aici cu serdarul suprem
Ah paa, 1-am distrus din nou, lucruri despre care s-a scris amnuntit in
volumul de mai sus.
Acum ins, cetatea lui Mihail Apafi .1 bisericile, piata, tirgul, precum
i bAile, hanurile i seraiurile dinastiilor, pin la malul riului Mure, pre29 Kalapsen sau Kalbesen; neidentificat.
291 Hass, feud5..
292 Acatiu Barcsai (1658-1661). Despre averea lui A. Barcsai vezi Koncz Jo z s e f,
Barcsai Akosn lefoglalt javai 5sszeirdsa [Inventarierea bunurilor confiscate ale lu A.B.], in
296 Kara Eflak. Valahia NeagrA, uneori se referii la Oltenia, lar alteori la toot& Tara
Rom fineascA.
296 Situatia iobagilor din Transilvania fiind mai grea, ma mult acestia emigran in Tara
Romineasc5. s'i Moldova. Vezi David Pr oda n, Teoria imigratiei romtlnilor din principatele
rouldne in Transilvania in veacul al XVIII-lea, Studiu critic, Cluj, 1944.
297 Belgrad-i Erzel, adic5. Belgradul cel nenorocit", in sens de orasul care se rAzvr5.-
"9 Ustolni Belgrad, Stolni Belgrad, Stuhlweissenburg, adicl Alba Regall, ung. Szkes
Pehrv dr.
686
www.dacoromanica.ro
Atunci umilul de mine i-am zis : Darimarea cetAtii S6cuieni s-a facut
in urma rugmintii cezarului Austriei, imp6ratul ; de aceea am darimat-o.
lar cetatea Adrian o drimase Ali pap., in urma p5.cii, dar voi ati refcut-o
iar5.0. De aceea am darimat-o, in urma hatierifului trimis de padiah".
Atund el s-a necjit foarte mult. Apoi, scotind-o din sin, am predat craiului
ardelean scrisoarea pe care mi-o daduse cezarul Austriei c6tre cei apte crai.
Atunci craiul, vzind aceasta, s-a buimAcit de tot 0, sculindu-se in
picioare, a aratat tuturor ghiaurilor din divan scrisoarea cezarului, iar toti
ghiaurii 0-au scos din cap caciulile felurite, privind cu veneratie la hir' tia
303 Ferandun, in loe de Feranduf, Ferdinand I de }Iabsburg. Pentru palatul princiar din
Alba lulls vezi mai nou Mar garet a Ben k, Despre castelele transilvarte cu cornipl crenela-
687
www.dacoromanica.ro
multime de daruri.
De asemenea, craiul a dat unele daruri i scrisori pentru beii317 Tarii
1011 A 27-a noapte a lunii Ramazan; se petrece in veghe. Kadir sau Kadr.
"7 Ezan-s Muhammedf.
Venceslas Eusebiu Lobkowicz (1659-1677), preedintele Consiliului aulic de rglzboi
apoi ministrul impAratului Leopold I (1668), sau Giovanni Ferdinand Porcia (Portia), care
de cimp a comandat armata imperiall in rilzboiul contra turcilor (1663-1664), pe care i-a
infr/nt la Raab. Din 1668 a fast preedinte al Consiliului aulic de rgaboi.
Bafirfak.
Ufarias.
sis Nehban Ejder.
si' May Frau, Ana Bornemisza, sotia lui Mihail Apafi.
$U Bey, in sens de domn, voievod.
68g
www.dacoromanica.ro
craiul Varoviei318, pentru craiul din Cracovia, pentru vizirul din Timioara,
pentru aga de trmuri319, pentru printul calgai320, pentru nureddin-sultan321
Descrierea cetatii Or4tie325. Cetatea sa, aezat pe, malul unei ape -1
la poalele unui munte, este zidit din piatr i. era, deci, o cetate puternick
cu un ora intins. Ali paa a incendiat-o i pe aceasta. Acum se afl.' din
nou intr-o stare mai infloritoare decit in trecut, filiadc este un loc foarte
productiv, avind o cimpie mnoas., vii i grdini.
De acolo, am plecat spre apus i, mergmd timp de apte ore de-a lungul
marelui fin Mure, am trecut pi-in sate infloritoare i prospere.
Caracteristicile cet ii Deva324
Este o cetate puternick ale arei virfuri se inalt spre cer i se afla
689
www.dacoromanica.ro
428
429
331 Karye-i Bar9ay Kral, satul Bircea, jud. Hunedoara. Vezi I. B 5. n ii t eanu 1, Gel
din urmd ban al Caransebesului si Lugojului. Hunedoreanul Acaliu din Bircea Mare (Barcsai
ca stimulator al progresului cultural-bisericesc, in Mitropolia Banatului," X, 1960,
A kos)
333 Iskender Zalkarneyn, nume dat lui Alexandru ce! Mare de turci si de arabi.
334 Sebe. Bvlia ii spune in mod constant Caransebesului, Sebe, nume intilnit in miele
documente mai vechi. Li aceastli vreme numele orasului era Caransebes = tirg de earavane
pe apa Sebesului, dupa cum a aratat V. Bogrea in Daeoromania", II, 1921-1922, pp.
666-667.
690
www.dacoromanica.ro
descrig de dota orimbis De acolo, am plecat tot spre vest, mergind timp
de ase ore.
Descrierea cetiifii Lugoj. Se afl descris mai sus a, pe cind
Mehmed paa, in anul 1069335, a mers s. cucereasca Ineul, a cucerit
aceast, <cetate> i cb.' de dota ori am trecut prin ea. Acum ins6 nu am
poposit la Lugoj, ci am mers timp de patru ore spre apus.
Caracteristicile cet,tii Timipara336. Djerrah-Kasim paya, valiul vilaietu-
lui, stind la Ineu, am dat scrisorile i darurile craiului Ardealului caimacamului su, Ahmed aga, care se afla la Timioara, i am l'Amas aid o
noapte. Apoi, dis-de-dimineat., am plecat de la Timioara, primind daruri
i insotitori, precum .1 scrisori de la mai sus numitul Ahmed aga.
Trecind Podul Ordiei", am mers timp de apte ore spre sud, prin es.
<Urmeaza descrierea cettilor Viret 9.1 Palanca Nou din R.S.F. Iugoslavia.
...In partea de vest a acestui ora <Palanca Nota> curge riul Cara342,
care este o ara placut. i care se vars6 in Dunre aproape de acest loc.
Este ing mic i izvorate din munIii Cara ai vilaietului Ardeal i, curgind
pe la cetatea V'iret i prin cimpia Cettii-Noi, se vars. in Dunre. Riul
Nera3" vine din podiul galemsa3" i se vars." .1 el in Dulare, in partea
Despre aceastl cetate, fost castra regal din sec. XIIIXIV, inconjurat apoi de o cetate
bastionari de generalul Castaido la 1551-1556 si refAcuta partial de Gabriel Bethlen
G. Rk6czy I, vezi Caldtori II, p. 329; G. Anghe 1, Cettlfi din Transilvania, pp. 119-120.
335 29 sept. 1658-17 sept. 1659. Vezi vol. VI, pp. 4-5.
a" Vezi vol. VI, pp. 4 5.
337 Eflak.
338 Ordun; gresealft in loc de ordu, adiciL oeste", tablrl". Mai jos e vorba de ordu.
339 Gba, ochi.
www.dacoromanica.ro
432
i-au dat denumirea de Oradea, dupa numele acesteia. Potrivit unei versitmi
din popor, i s-a mai zis Varatm, din Var atlar348, dupa caii de bronz impodobiti cu aur .1 facuti de care fili lui Menuceher i aezati in interiorul
850
692
www.dacoromanica.ro
Dup5 vizitarea oraului, urcindu-ne din nou in corabie, am trecut iar.i la Dobrenova de dincoace i, primind de la comandant c.luze,
viltoare se fac bucti cel putin 70-80 de corbii de pe Dunre i pier multe
mii de oameni. Dei nu-i o strimtoare ingust., totui, din orinduirea lui
Allah, de pe malul acesta al Dunkii i pilad in partea cealalt5 pietrele *i
stincile stau in mijlocul Dunkii ca nite spinki de peti i ca nite poduri
de scinduri. De aceea se i. numete locul acesta Tahtali-Ghirdab355. In
locul acesta cursul apei .1 zgomotul pe care-1 face aceasta sint de nesupor-
457 UF Kule; este vorba de cetatea Trei Cule sau Trei Turnuri, zidit in sec. XVI de Petru
Petrovici. Ruinele ei se mai vild incl linga satul Svinita (vezi Studii de istoria Banatului, 1969,
pp. 45 47).
693
www.dacoromanica.ro
442
443
444
445
pot vedea pe stincile de pe cele dou maluri gwile unde erau prinse
lanturile...
. . Se spune c pe vremea ghiaurilor
la aceast trecatoare se lua
vain de la toate vasele. intr-un cuvint, sint locuri deosebit de ciudate
.
9i. merit sl fie vzute. Apoi, srmanul de mine, trecind prin aceast strimtoare de la Inlik, am mers de aici mai departe spre rsrit, pe malul Dunrii,
858 Koldjevar, Kalcevar sau Kuludjvar; cetatea Colt. Aceasta este destul de departe de
Trei Cule, in Hateg.
889 Fethislam. Kladovo se di& in fata orasului Drobeta-Turnu Severin, la o distant& destul
de mare de Svinita.
880 Poradja sau Porafa.
311 Ittlik,
694
www.dacoromanica.ro
Ahmed paa, al doilea vizir, a reparat-o, iar cind s-a facut recensamintuPee
prezent, dupa legea lui Suleiman han, venitul beiului este de 310 000 aspri.
In sangeacul lui se gasesc 13 zaimi i. 556 timarioti. Are un alaibei i. un
haia al oraului, iar din partea eriatului profetului are eihul-islam, nakib
i cadiu, cu rang de 150 aspri. Mai are i 70 de sate i comune.
Cetatea este o palanca frumoas., in patru colturi, inconjurata cu ziduri
de pamint, pe malul Dunarii. De jur imprejur sint 800 pa5i. Are dou porti :
prima, o poarta mica de lemn, d.' spre rasarit, pe malul Dunrii; a doua
este la apus, tot pe malul Dunarii, .1 da spre ora. Partea de sud a cetatii
e scaldata de apele Dunarii, dar spre nord se afl. inaltimi i. anturi adinci.
In cetatea aceasta palatul beiului e mai frumos decit toate celelalte case.
Deasupra zidului de pe malul Dunarii se afla' numeroase locuri de recreiere
i fel de fel de palate de petrecere. Are, in total, 50 de case acoperite cu
indrila. Linga poarta cea mare se afl. o mica geamie plcuta, cu fata spre
Dunare i cu multi enoriai.
Descrierea cetigii interioare. Este o cetate mica, zidita din piatra, cu
ei
i o biserica a lor.
385 8 oct. 1526-26 sept. 1527. Mai probabil dup5. cucerirea Timisoarei (1552).
366 Tahrir, in sensul de inregistrare in condia (defter) a locuitorilor si averilor lor.
pas obisnuit.
368 Rum heferesi. Locuitorii erau in marea lor inajoritate romlini.
695
www.dacoromanica.ro
446
vestite printre toti corbierii din Anatolia, din tinuturile arabe, persane
i printre corbierii din celelalte tri frincem. Avind parte s c5.1.loresc
de 36 de ani in cele 7 zone <ale lumii>, umilul de mine am vAzut in optspre-
447
pricinuiete cele mai mari greutti este aceast. Poart. de Fier a Dunrii,
unde pier in fiecare an sute de corbii i mii de oameni. intr-un cuvint,
aceast. Poart de Fier a Dunrii este mai nAprasnica decit obstacolul
de pe fluviul at-el-Arab374. Dar aceast Poart de Fier nu a fost zidit
448
se afl mai multe rinduri de stinci mari cit turlele de 135.i, incit, in cursul
lunii iulie, dud apele Dunrii scad, flcii voinici i iuti ca vulturii, srind
de pe o stinc pe alta, pot trece din partea aceasta dincolo i. de dincolo
880 Lacuu in text.
870 Demir ICapu.
an Firenk, venetieni, europeni.
878
1{78
Lacun in text.
Idem.
www.dacoromanica.ro
Toate corbiile incep s treac cu bine numai atund cind apele Dunrii
cresc i stincile mai sus artate rmIn cufundate in ap', dar si atunci exist
team, cAci corbiile dunrene de tranzit ce trec prin aceasta viltoare
prasnia sint dintre acele numeroase cornii care intr opt pasi <in ap5.>376,
fie c merg In directia cursului ei, fie c merg in directie opus. Fereasc.
Allah
iar dup ce corbiile trec cu bine prin ghirdapuri, se urcs din nou in ele.
Omul nu poate s reziste in fata vuietului asurzitor i nprasnic produs
de apa Dunrii In locul acesta al ghirdapurilor. Vuietul se aude de la o
distant de un conac.
Corniile care trec pe aici spre vale merg cu iuteala fulgerului. Corniile
care merg in sus descarc o parte din incArcaturile lor inainte de a ajunge
In acest loc nAprasnic. Ele (mrfurile) sint incArcate in harabale i in brci
mici i transportate i asezate, ca niste munti, dincolo de Portile de Fier.
Corniile sint trase goale, una cite una si cu mari chinuri, prin Portile de
Fier, de cltre o mie sau o mie cinci sute de oameni, cu ajutorul funiilor
groase, pin ce sint scoase in partea de sus, unde sint din nou incrcate
cu mrfurile respective, in timp de cinci-Ose zile. Dup aceea, fiecare corabie
www.dacoromanica.ro
449
mai multe ori, iar in anul acela DunArea sdzuse intr-atita, inch se
vedeau pietrele acelea cit turlele de bk i cit elefantii de mari, arun-
crai
din Dun.'re se gsesc pe marginea unei ripe, din partea cetkii Bladovo,
formeaz o poart: de fier cit poarta unui serai, fierul avind grosimea corpu-
lui omenesc. Dar cu timpul, jumtate din poart.' s-a scufundat in noroi.
drumurile i s' fad s. curg6 Dun.'rea prin Aksaraiul din Istanbul382. Aceasta
698
www.dacoromanica.ro
456
457
nu scap nici mcar un peste de o palma. Toate soldele celor din ceatile
de pe malul Dunkii slut asig-urate prin aceste talianuri de pescuit. Este
un izvor mare <de cistig>, fiind arendat beiului din sangeacul Vidin cu
saptezeci de poveri de aspri. Pin51 si ostasii cettilor din Oceakov capdtd
tainuri fixate din aceste arenzi. Umilul de mine, privind toate acestea,
Umilul de mine am trecut de mai multe ori prin acest tinut Tara
stiri393. Acest sat este cirmuit de un boier ghiaur, numit de catre beiul
386 Zeyrekbas, o veche manastire bizantina in Istanbul.
$81 Feth
699
www.dacoromanica.ro
458
sigurant. Am plecat din acest sat, el'Ari pe caii notri, kind citiva
400 Gag, inseamn5. ochi" sau ochiuri" ; mai jos e vorba de 'temer in sens de arcuri".
700
www.dacoromanica.ro
situate de partea cealalt a DunAril, incit arcurile acestui pod erau tot
atit de inalte 0 late ca i arcurile de la Sf. Sofia. La cap."tul celalalt al
podului, adie in partea cettii Kladovo, el a construit 0 o cetate mare,
dindu-i denumirea de cetatea Severin408 a. In prezent, din cetatea Severan,
precum 0 din cetatea Severin, din fat., 0 din cele dousprezece arcuri
ale minunatului pod, aezate pe Dunsre, n-au fmas decit urmele constructiilor. Ele Sint insa demne de admirat.
Dar, in vremea aceea, pentru a putea construi aceste ceati i acest
pod mare, cu dousprezece arcuri, peste apa unui fluviu ca Dunarea, trebuia s dispui de o putere capabil s invinga toate greuttile i numai
aa a tinut sute de ani409 acest pod mare, pe Dunre, pina cind, in anul
76141o, gaziul hudavendighiarul a trecut din Bursa in t.'rile din Rumelia.
Cucerind cetatea Adrianopole din miinile craiului grecesc Edrone412,
gaziul hudavendighiar a cucerit i oraul Filipopoli413, din Macedonia mie,
oraul Sofia 0. cetatea Skoplie414 i inc alte citeva sute de cet.'ti rezistente. Imediat dupa aceste cuceriri, ghiaurii nedemni, aflind e.' el va veril
410 23 nov. 1359-10 nov. 1360; e anul urcArii pe tron a sultanului Murad I.
411 Autorul se referA aici la sultanul Murad I (m. in 1389).
sus Edrone; dupg cronicarii otomani stApinul Adrianopolei se numea Androne.
418 Filibe.
414 tishi4b.
701
www.dacoromanica.ro
459
Astf el, cind n-a mai rmas nici un ghiaur in stare O. ridice sabia, trupele
islamice, increzatoare in ajutorul lui Allah i cu miinile pe sbii, au trecut
podul de peste Dunre in partea cealalt, unde, timp de sapte zile i apte
nopti, au ruinat .1 au devastat Tara Romneased si jrile Moldovei i
Cind au auzit insg de moartea lui Murad han la Kossovo, ei s-au edit, de
data aceasta, c 1-au distrus. De atunci pin acum, podul acesta se afl
intr-o stare de ruin. Dar in luna iulie, dud apa Dunrii scade, se vd
460
zidurile puternice ale celor douAsprezece picioare ale podului din Dunre.
il Toate skit zidite din cArAmid, dlit cu mortar, si se vd pin i astzi.
Umilului de mine mi-a fost dat s vd aid picioarele acestni pod. Dup
picioarele sale, se poate inchipui cum au fost construite cele dousprezece
arcuri ale podului.
Admirind ind o dat aceste cetti, Severan si Severin, am mers timp
din422. De aici, mergind tot spre rskit, timp de patru ore, am ajuns la
menzilul portului Porosak423, iar dup alte trei ore de mers, am sosit la men-
421 Filordin sau Filorclan; Plorentin la nord de Vidin (Caleltori, II, p. 339).
424 Boyar.
702
www.dacoromanica.ro
Apoi, dup trei ore de mers prin cimpii acoperite cu stejar, am ajuns
la menzilul numit satul Birca43, iar dup aceea in satul Comoteni431, care
Menzilul schelei Jiu. Este un sat cu cinci sute de case 0 cu cinci mAn5.stiri437 frumoase, fiind aezat pe malul riului Jiu. Riul Jiu vine din muntii
Brapvu1ui438 din Ardeal 0 se vars aci in fluviul Dunrea. Este o schel6
infloritoare, unde std un alt boier. Am 15.'sat in acest sat caii la boier, iar
ja.
rea Sadova.
4" Divarli (cu zid), in loc de (Brit; care inseamul cu mitnAstiri". Evlia trecuse Jiul intre
Comosteni si Sadova ; aici este vorba de Bechet, uncle Jiul se van& in DunAre.
436 Brasu. De fapt Jiul izvorlste din muntii Paring si Godeanu.
703
www.dacoromanica.ro
461
... in timpul domniei sultanului Ahmed4S8 ea a fost foarte infloritoare, dar cind beiul
Romnesti, ghiaurul Mihai Viteazulue, s-a
rsculat in momentul ingheOrii Dunkii si a devastat, cu o sut_ de mii
de ostasi ghiauri, o sut saptezeci de cetti i orase de pe malul Dunrii,
apartinind Casei osmane, el ruinase i aceast cetate, luind-o in stApinire.
cut...
462
de olac, toti ghiaurfi din sat au &di-it asupra noastra cu coase, lopeti cu
incit ne-am luptat cu ei timp de o oil i, pin." la urnik de la noi
a fost rnit un cal, iar de la ei a fost omorit un slujitor. in cele din urma,
zicind c' este o greseal s te impotrivesti norodului, am renuntat la lupt.
am trecut marele riu Olt i ne-am oprit putin pe partea cealalt. Acest
riu culege, din podisurile trii Ardealului i pin." in Tara Romneasc.,
trei sute de Inri mai mici446. El se vars. in Dunke, care este mama riurilor,
In dreptul cetAtii Nicopole si-n apropierea cetii Turnu447. Pe apa Oltului
navigheaza unele corbii mici i caice i Vrd usoare, care duc i aduc dife-
704
www.dacoromanica.ro
am trecut acest riu cu corabia, am mers din nou spre rsrit jumtate
de ora.
Caracteristicile cetc4ii Turnu448. In anul sapte sute patruzeci c_nci449,
;;
cind Ildirim Baiazid a cucerit cetatea Nicopole, ghiaurii din Tara Romneasc
s-au revoltat din nou i, dup ce a cucerit din nou Tara Romaneasck el
(Baiazid-n.n.) a pornit s construiasc aceast cetate din Tara Romneasa450,
acestei cetti i Turnu451. Mai tirziu, in afara ei, sultanul Mehmed452, fiul
Orasul su din exterior are basa trei sute de case .1 raialele stau linitite. Este hassul printesei Aye-Sultan .1 aduce un venit de zece pungi
de aspri. Dei se afla pe pmintul Tarii Romaneti, face parte din sangeacul
Nicopolului fiind un niyabet. Are totui destul pamint bun pentru agricultura, ce apartine de vilaietul Tarii Romaneti. Apoi imbarcindu-ne
Baiazid Fulgerul.
www.dacoromanica.ro
463
Menzilul care este un oras infloritor: Varsani463. Acesta face parte din
comuna unui alt boier i este unul din tinuturile foarte infloritoare din
Tara Romdneasa incit ceara de albine se gsete in pmint. De pildd,
din pricina dogoarei mari, pdraintul crap .1 albinele intr in aceste crApdturi, ande ii depun mierea. In timpul iernii, din pricina ploilor numeroase,
pmintul se umfl i, inchizindu-se crapturile, ceara de albine iese afar.
706
www.dacoromanica.ro
alte mrfuri. S-a intimplat ca, atunci cind umilul de mine eram aici, s fie
tocmai zilele lor de mare adunare. Tot locul din bazar era impodobit de
ghiauri II cu epci466 negre i cu cciuli ca nite turnuri. Timp de trei zile
i trei nopti i-am admirat pe ghiaurii de diferite soiuri, adunati aici, precum
i pe fetele cu fetele strlucitoare i femeile de moravuri ware. Plecind
i din aceast." regiune, am trecut, in apte ore, prin locuri infloritoare.
Menzilul oraptlui Teleorman466. Rini de aici, venind tocmai din Ardeal,
riurile amintite vin din podimile din partea Ardealului i, trecind prin
Tara Romneasc, se vars in fluviul Dunrea.
Pornind de acolo, am mers cinci ore.
Descrierea marelui ora Bucuresti473, capitala Tcrii Romnegi
Mai inainte, in anul...474, in timpul sultanului Mehmed al IV-lea474,
cind Kprl Mehmed paa era mare vizir476, Constantin Cirnu1477 se rsculase in tara Moldovei i se refugiase in oraul Iai, dup ce prdase i
distrusese oraele Ismail, BrAila479 i Isaccea479.
468
Curteni( ?)
4e6
48e
670
471
478
473
476
476
476
477
478
476
680
Lacun in text.
Probabil Glavacioc.
Celebi il numegte dud Mihnea Celebi, cind Djivan Celebi. Paptele sint povestite pe larg in vol.
V, p. 341 gi
707
www.dacoromanica.ro
465
In Tara Rom Aneasc., vreo patruzeci-cincizeci de mii de negustori musulmanen, a inchis in cetatea Giurgiu mai multe pasale ca : Fazil pasa, Djand82Arslan pasa s'i Konakci Kara-Mi pava si multe alte pasale, luptindu-se cu
o mare inflcdrare.
Auzind de revolta beiului din Moldova, Kprillii Mehmed pasa a numit
ca domn al Moldovei pe viteazu14" Stefan bei4", care era fiul lui Lupul
bei444, fost domn al Moldovei, inchis la Yedikule. Gazzaz-zade Ahmed aga
a fost numit ag de steag444, iar efendiul nostru Fazil aga, care era kizlar
466 agasi447, y alaturindu-ma s'i pe srmanul de mine la suita lui Gazzaz-zade
Ahmed aga, am pornit de la Adrianopol444 si, strbatind menziluri, in timp
de 17 zile, am ajuns la Ismail, impreun cu Stefan bei. Toti ostasii nostri
se ridicau atunci la 20.000 de oameni, dar semnau cu armata lui Cema-
490 Lacun in text. Este vorba de lupta de la 14. din 21 nov. 1659. Vezi mai sus.
481 Constantin Serban (Cirnul).
708
www.dacoromanica.ro
ea a fast trecut prin ascutiul sbiilor, iar ceilalti ghiauri sa.pati de sbii
s-au inecat cu totii in Dunre, aruncindu-se in ea. Amnuntele acestor
lupte sfinte au fost araate cu prilejul descrierii evenimentelor din anul
.. 495; s se urmreasca de acolo. Nu e nevoie s le mai repetdm.
Pe scurt, in vremea aceea pirjolisem oraul Bucureti. De atunci pin
astzi trecind... 94 6 a-m acesta a ajuns un ora atit de bogat i atit de frup-,
mos i de populat, incit pkea eh' este un fel de grdina din rai.
Descrierea orasului Bucuresti40
467
arhiepiscop498,
la
491 Lacuna in text. In vol. V, p. 340, Evils apreciazil numarul prizonierilor la 26 000.
"3 Bukoris, iar la nota 5: Berkovis, in loc de Terkovis, adica Tirgoviste.
494 Mihba Djivan. E vorba de Mihnea cel Tinar".
493 Lacuna in text. Este vorba de anul 1659. Vezi vol. V, p. 341 si urm.
4u Lacun in text. Din 1659 in 1664 sint 5 ani.
497 Bukureys.
Irsak, iaz la not& Irsak, din irsek, adica arhiepiscop. Este vorba de Verancsics.
ito Beni Kureys, trib arab. Se presupune c ar fi vorba de un oarecare Djebele care
49e
primise islamismul sub califul Omar, dar fugise apoi la imparatul bizantin.
Boo Antakya.
709
www.dacoromanica.ro
in Spania666. Acolo li s-a dat ca loe de ayezare muntele numit Koriley din
muntii Avloniei66. Unii dintre copiii si s-au dus la Constantinopol607, la
craiul genovezilor. Unul dintre ei, cu numele de Kureyy, dup ce a trecut
Dungrea yi a colindat citva timp, s-a ayezat intr-un loe care i-a plkut,
n-a mai putut fi locuit, c5.ci nu se afl nici o urm.' de cetate printre construcpii. in timpul domniei lui Baiazid, ghiaurii din Tara Romaneasc6 s-au
rSculat de unsprezece ori, dar, intr-un an, rsculindu-se de yapte ori,
Ildirim-han a trecut din cetatea Sinope in Tara Romneasc6 yi i-a invins
pe ghiauri in toate cele yapte rscoale. Deoarece intr-un an s-a dus i s-a
intors de yapte ori, ca un fulger, Emir Sultan i-a spus : Baiazid al meu,
189-206, unde se expun toate opiniile mai vechi, incepind cu aceasta poveste a lui Evlia.
Despre modul cura a lust nastere orasul vezi tef an Olt e an u, Genera orafului
Bucurefti in lumina cercetarilor recente, in Materiale de istorie i muzeografie", II, 1965, pp.
17
30.
710
www.dacoromanica.ro
473
Constantinopolului>.
t i numise pe fratele meu ca bei al Tarii Rom aneti516, dar raialele, napus-
tindu-se cu tatii asupra fratelui meu, s-au rsculat impotriva lui Ildirim han
n-au plait in acel an haraciul. Atunci Ildirim han, venind indata in graba
din Anatolia in portul Sinope i imbarcindu-se de aici pe 500 de vase, a
trecut pe neateptate 0 a atacat, in timpul noptii, vilaietul Tarii Romaneti, unde au fost trecuti prin sabie i foc mai multe mii de cretini, iar
mai multe mii dintre ei au fost facuti prizonieri. Atunci a czut prizonier
fratele meu, care se afl inchis pin i astazi in cetatea Bursa, fall nici
o villa. fl rog pe padiahul meu cer ca, din respect fata de mina sacra
a lui Mahomed i fat& de harul divin, care v este incredintat vou, fratele
meu s fie slobozit din inchisoare i s i se dea iara0, ca milostenie, domnia
Taff Romaneti".
711
www.dacoromanica.ro
Cu voia lui Allah, s ne intoarcem iar.'i la povestea noastr. Intradevb's, acest vilaiet al Trii Romneti a fost cucerit, mai intii, de Baiazid
475 han. Dar pe vremea lui Suleiman, prop4ind mult mai mult, beii de acolo
erau respectati i li s-a acordat din partea padiahului, cu rang de pa.
de Moreea82 9, dou tuiuri i steag i drapel i SUit53 i mehterhanea
11
619 Berkovi$.
us In Tara Romineasca.
1561).
712
www.dacoromanica.ro
mataragii531 i pujca0532
Ina slav. lui Allah, beii ghiauri, domnind in chip Mdret, cu osta0 musul-
545 Cadiul din Giurgiu judeca in Tara RomAneascI unele pricini dintre turd i cretini
541 /mam, preot musulman pentru slujbe zilnice, iar maezzin, cel care cheatnA pe credin_
cio0 la slujbA.
IDupl cum arAta Anton Maria del Chiaro, Revolutiile Valahiei, p. 67,
in toatA Valahia, ca 0 in Moldova, nu se glsWe nici o moscheie cit de neinsemnatA, aa ca,
pentru rugIciunile lor, turcii sint nevoiti a se aduna intr-un loc mai retras, unde le fac
cu toatA discretia".
541 Hodja (hoca). Informatie inexactl.
548 DupA cercetAri recente, numAral satelor din Tara RomAneascl era in aceastA vreme de
circa 2 800-3 000 de sate (L ia Leh r, Factori determinanti in evolutia demografica a Tdrii
Romdnesti in secolul al XVII-lea, in Studii 0 mat, de istorie medie", VII, 1974, p. 163).
549 giftlik/i, cu ciflicuri".
713
www.dacoromanica.ro
loc pentru bilci. Mai sint, in total, o sut douzeci de orase550. De la fiecare
din ele se obtine o vistierie intreag. Toate vor fi mentionate mai jos.
Dar in vilaietul acesta, al 76:Hi Romanesti, nu exist cetti : toate au
fost distruse de ttari si de otomani551, deoarece, acest tinut fiind un vilaiet
bogat in produse, raialele care locuiau aici stpineau bogtii mari, iar din
cauza fierbintelei produse de intrebuintarea, fr rusine, a vinului, toti
ghiaurii se rscu1au552. De aceea ttarii i turcii, nimicindu-i mereu
prizonieri cu miile, prdau provincia si distrugeau cettile lor.
Fr s ja in seam revoltele lor, dinastia otoman numea totusi alti
bei, deoarece mazilirea i numirea beilor acestui vilaiet se afl in miinile
padisahului. Dar cel numit la rugmintea hanului ttresc nu se poate
476 rscula, cci, in caz // de rAscoal, hanul tltarilor vine din Crimeea, in
trei zile i trei nopti, Cu 100.000 de ostasi i, intrind in vilaietul Moldovei
Trii Romnesti, trece populatia prin foc i sabie i ia multe mii de prizonieri i Ii leag in lanturi i pirjoleste orasele.
Lungimea acestui vilaiet este de 15 conace, incepind de la cetatea de la
hotarul turcesc, zis5. cimpia Islaz553, prin care am trecut zilele trecute, spre
661 De fapt cele trei cetAti de la DunAre : Turnu Severin, Turnu MAgurele i Giurgiu fusesera ocupate de turci, iar alte cetAti (cetatea Dimbovitei, Poienari, etc.) se ruinaserit s't fuse_serA
pArAsite.
6" Motivul acestor rascoale" nu era belia, ci dorinta legitima de a reciftiga libertatea,
714
www.dacoromanica.ro
menea unei cetAti. puternice. Mai intii, vine mnstirea lui Mihai Vod.'558.
Ea este a9ezat pe un deal, avind o sut de incAperi din piatr.. Apoi vine
mnstirea Sf. Dumitru560, mn.'stirea Sf, Nicolae561,
mnstirea Sf.
Constantin562, mnstirea Radu Vod563, mnltirea Sari-Saltuk5"
mnstirea Sf. Maria565. Toate aceste mnstiri sint asemenea unor cetti
Cu porti de fier; in special Curtea domneasc, adic saraiul beiului", cruia
In tara aceasta i se spune curte.
Descrierea palatului domnesc566. Se afl a9ezat in mijlocul ora9ului
9i e un palat cu un etaj, avind de jur imprejur o palanc cu ziduri de stejari
gro9i. in partea interioar a saraiului sint oddi de diferite mrimi, zidite
din piatr, numeroase sli pentru divan5 i o mn.'stire cu ornamentatii.
De asemenea, in cele patru prti ale palatului se afl dou sute de Odli,
joase
cu etaj, ale pu9ca9ilor dorobanti568, adic odd de ieniceri, iar in
mijlocul palatului exista.' un mare loc liben intr-o parte se afl. grajdurile
mari, iar in partea interioaf a slii divanului se gsesc incperile pajilor569
i odile doamnei,
9.1 diferite ineperi speciale, ocri de harem, precum
adia ale sotiei beiului, 9.1 bdle. Curtea aceasta este un palat impodobit
cu multe sute de constructii, avind de jur imprejur 9.1 grdini frumoase.
"7 Buharif.
969 Dembobicisa.
659 Kodja Mihal (Mihai cel Mare sau cel BAtrin), adicit Mihai Viteazul. MAnAstirea Mihai
6S0
6" Esbot Nehula. In Bucuresti existau mai multe biserici cu acest hram, astfel incit
este greu de spus la care se refer& Evlia (ibidem, pp. 290-294).
681 Probabil biserica mitropoliei care avea hramul Sf. Constantin si Elena (ibidem, pp.
241-250).
9" Radul bey; se numea astfel dup& Radu Mihnea, cel care a refAcut mAnAstirea (ibidon, pp. 259-264).
su Probabil una din bisericile cu hramul Sf. Nicolae.
996 Meryem Ana. Greu de identificat.
us Tarbans.
"9 Ifoglan, copil de casl, paj.
715
www.dacoromanica.ro
477
Cind dinastia osmang porneste o expeditie intr-o parte, atund, potrivit legii, beiul Tgrii Romnesti se alaurg la expeditie cu dougsprezece
mii de ostasi. in fata curtii domnesti, pe partea cealaltg a apei, se all o
baie foarte plcutg.
Orasul acesta se compune, in total, din dougsprezece mii de case,
acoperite cu stuf sau indril, majoritatea fiind joase i incApg.toare570.
Sint putine incAperi zidite din piatr, deoarece, ghiaurii de aici rsculindu-se
i tot
In anul acela ei i fac case joase i utile. in cele vreo mie de dughene joase
stau numai fete frumoase, care vind mgrfurile din prgvglii. Sub dughene
07 Informatie eronatl.
573 Fisdan.
716
www.dacoromanica.ro
matematicii, eu filozofia
cu astronomia582. Pentru a prevedea chiar
soarta oraului lor, ei l-au cereetat 0 pe zeul Marte583, din zodia Scorpionu1ui584. De aceea, pentru ei, ttarii, vintori de dumani, salt zeul Marte,
astronomice, ora.011 lor se afl in a eincea zon, la latitudinea...585i longitudinea...5" 0 la gradul i secunda...587.
Dintre produse, cele mai renumite sint : mierea, untul, ceara, tot felul
de rachiuri zise horilca, apoi, bietii destoinici i fetele frumoase i piinea
alb, numit franzel588 ; toate salt vestite i demne de laudd.
in caz de mazilire sau de numire a unui nou bei, se dau o mie de pungi
sultanului, dou sute de pungi marelui vizir 0 alte dou sute de pungi
pentru tuti ceilalti demnitari589. Beiului Ii rmin o mie einei sute de pungi,
iar dou mii de pungi se scot pentru cpeteniile590 de la vilaieturi, pentru
boieri, hatmani i pirdlabi591. In fiecare an se vars in vistieria padiahului
trei sute de pungi592.
Potrivit legii sultanului Suleiman han, 1/ se trimit buetriei imperiale:
miere, unt, cear i sare, in valoare de trei sute de pungi. in fiecare an se
trimit la arsenalul imprtesc592 piei de vit. -1 seu5", in valoare de trei
579 Indjil (Incil).
580 lyd.
5 95 In aceastil vreme haraciul Tarli Romaneti era de 130 000 de talen, deci 260 de plutgi
717
www.dacoromanica.ro
479
sute de pungi, pentru ungerea corgbiilor, iar pentru prizonieri dan pinz
neagrg de cinepg care servete la confectionarea cgm5.ilor.
In fiecare an se trimit paalei de Silistra, in dar, zece pungi <de aspri>
postavuri i atlasuri i cite o cgrut5. impodobit i. incgrcat cu tot felul
de mgrfuri. De asemenea, ei trimit daruri i. sangeacbeilor595 care ocup
posturi. in fiecare an, se trimite hanilor ttari cite o haraba-trsurg596, 'Mearcat cu diferite daruri, impreung cu 50 de cai de rasg i 20 pungi de bani.
Ii dau zece pungi pentru acest serviciu i-1 trimit in Crimeea cu mierea.
Acesta este un agalic cu numele de bal agasi597.
Si la Istanbul599, pentru bucgtgria sultanului, dau...599 oi, iar pentru
marele vizir, capucheligile lor trimit mereu o mie de ocale de carne ; alte
3000 ocale de carne trimit cadiascherului i ulemalelor, cadiului de Istanbul, marilor demnitari i tuturor celor mari, ca tainuri. Ce-i drept, au cheltuieli
480
lor. Din lacul mic de acolo i. din bratele pe care le formeazg acest riu se
pescuiesc tot felul de peti, iar cei care aduc beiului pete, in dar, se bucurg
de favoruri. Astfel, ei petrec foarte frumos pe malul acestui riu inviorgtor.
intr-adevr, e un loe acoperit cu trandafiri, cu ierburi, avind i livadg plin
de lalele, iar miile de feluri de cintece ale pg'sgrilor dau omului o viatg noug'.
Intr-o parte cinta din g-urg matrapazii903 fii. cintgretii, iar in altg parte
Mirliva.
Spatiu liber.
718
www.dacoromanica.ro
se aud glasurile triste ale privighetorilor din livezi. Toate produc o armonie
minunat.. Clima este intr-adevar plcutd, iar grupurile alcatuite din musulmani i nemusulmani, care sint cu totii fdpturi ale lui Allah, se string cetecete la umbra pomilor fr de sfirsit, unde nu se vede soarele, i petrec cu
atit mai bine cu cIt sint mai multi i aduc multumiri padisahului, a cArui
bunvoint este nemkginit.. Pe scurt, o astfel de livad pentru petreceri
nu am mai vAzut in tara valah.604. Allah s.-i ajute in prop4ire
Led'
fericiti pe robii
Acolo s-a dat un ospt atit de imbelsugat, incit fiecare flmind a mincat
Aici s-au dat daruri la 300 de persoane, iar umilului de mine mi s-a
oferit ca dar un cal buiestras. Dup aceasta, iar chlare pe cai, am venit
In orasul Bucuresti, cu mare alai i cu mii de torte, cintind din mehterhaneaua dinastiei otomane i din mehterhaneaua afurisitilor"6, i ne-am
odihnit la locuintele noastre.
Capitolul de informatii de completare despre oraptl Bucurqti607. Capitolul despre denumirea rangurilor ui numele posesorilor de ranguri.
Dintre toti, un.ul e marele logofdt608. Acesta este cpetenia tuturor
boierilor, adic a boierilor stlpini602. in mina lui se 8116 pecetea intregului
vil aie t.
Apoi vine vornicul cel mic610. Jumnate din intregul vilaiet se dn.' sub
jurisdictia lui i el judec toate pricinile care se ivesc. Al doilea vornic
judec toate pricinile din cealalt jumtate a vilaietului.
Primul hatman611 este comandantul suprem"2 al ostirii din intregul
vilaiet.
604
606
vornik.
606 Efrasiyab.
807
Sub o insemnare cu asterisc se arata ca In manuscris se ail& aici un spatiu
liber de 4 rinduri.
8" Hakim beyter. Informatie inexacta; cel mai mare dregator era marele ban, urmat de
marele vornic i apoi de marele logof at.
610 Kafak vornik. Este posibil ca Evlia sa se refere la marele vornic care judeca pricinile ivite intre locuitorii din Tara Romaneasca, cu exceptia Olteniei, unde judeca marele ban
719
www.dacoromanica.ro
481
Armaful este seful paznicilor624. Allah s5.-i ierte, dar cind acestia
schingiuiesc pe vinovati, nici in tinutul Ardealului nu se pot da asemenea
pedepse !
Stolnicul625, adic. iskemledji626.
Stolnicul627, adicA asneghir-ba0828.
Vcitaful62 9 este intendentul ceauilor.
Boierii"
so Emir-i ahor. Imbrohorul era mai marele grajdurilor" (D. Cant emi r, op. cit.,
p. 159).
eso Ziyenktir (cit. sienkiar). DregAtoria a existat in Tara Romitneascl numai intre 1672
1674
sis Iskemledji, cel care se ingrijeste de scaunul domnesc" ; de fapt de masa (CT0J1b)
domnului.
417 Ustunik.
720
www.dacoromanica.ro
M Kilardjibast
633 Medenenkdr (cit. medenenkiar).
134 Sulpar.
Comparind lista dregatorilor din Tara Romaneasca cu cea din Moldova (vezi vol. V,
p. 358), observiim ca. Evlia a copiat aproape aidoma pe prima dup cea de a doua, far a
remarca deosebirile existente intre dregatoriile din cele doul tari; asa se explica faptul ca
xnarele logofat este considerat cel mai mare dregator in ambele phi (desi avea aceasta situatie
numai in Moldova), call sint trecuti la Tara Romaneasca unii dregatori existenti numai in Moldova
(hatmanul, jitnicerui, logofatul al treilea, usarul etc.), ca si ordinea aproape identica in care sint
insirate dregatoriile, ordine diferita in cele dougt tali. Din aceste liste lipsesc unii dregatori
importanti (banul, pitarul, serdarul), dar sint trecuti in schimb vatafii, slujbasi mid care nu
eran considerati dregatori.
633
Penes.
Baseka sau bafka, lar la nota,: patka san pateka; probabil, in loe de z I o t.
u Yazkat sau Yozkat; probabil in loc de ducat.
647 Tayka sau tayeka; probabil o deformare din taler.
Dupe!. cum se stie, domnii Taxii Romilnesti din sec. XIVXV au batut ducati, dinari si
bani, pe ling& care circulau numeroase monede straine, de aur si argint. Vez! Octavian
Iliesc u, Moneda In Romdnia, Bucuresti, 1970, pp. 13-23.
"1 Ultimul domn care a emis moneda in sec. XV a fost Basarab Laiotil (1473-1477)
(ibidem, p. 23).
643 Asemenea bani marunti de bronz a batut Mihnea al III-lea (1658-1659), in vremea
caraia s-a reluat pentru scull& vreme emisia de moneda proprie (ibidem).
721
www.dacoromanica.ro
resti i Tirgoviste644. Acum, nu-i mai bat nici pe acestia, ci fac alis-veris
numai cu vechile lor monede645 sau cu banii ardelenesti.
482
si au unele expresii de finge. De exemplu, ei zic : unu (1), doi (2), tri
(3), patru648 (4), tinsi649 (5), ase650 (6), sapte651 (7), opt (8), nou6652 (9),
zece653 (10) si una.'" (11) si doi55 (12) si trei656 (13) i patri (14) iase657
(15) si sese (16) i apte (17) i opt658 (18) si novi (19), doi zesi (20), tri
zesi (30), patrizesi (40), sinsi zesi (50), sesi zesi (60), sapte zesi (70), opt
zesi (80), novi zesi (90), o suta (100).
Aceste socoteli se aseamn6 cu cele din bimba polon
Cu cea a
valahilor din Ardeal i Cu limbile celor de neam slovac i korol.
. 65 9e numele lui Allah.
... 660e numele Profetului.
piine6612 ap 662, carne, brinz5.663, ea61342 mei (sau med)665, unt, farina666,
644 Berkovif.
658j obt.
is qi tetes, in loe de
55/ Puna.
662 Aya,
y in loe de apa.
663 Prinza.
722
www.dacoromanica.ro
porumbel66, zincod
ed.677,
nu-i duce (nu aduc), adu ciru (adu griul), adu ovAz, adu pai, adu malai,
vack bog (bou), bipol (bivol), bitel678 (vitel), capra680, miel, ursu, lup,
hulpe, iepule681, ogarck fat5., baba, purunc (prunc), nevast., gazta (gaza.),
doi 6822 fu... te-n p... mlta-ta683, fu... te-n cu.u1684, culcA-te, fu... te685
sor-ta, un-te duci jupun. (unde te duci jupine ?), scol (scoal !).
cltoreasc prin lume trebuie s cunoasch" cite ceva din fiecare linab.,
spre
n orice privint., stiinta este mai bun decit ignoranta, mai ales dac
nimeresti intr-o tar phg-in ca aceasta. De aceea e nevoie s tii, mult
sau putin, limba ion, dar e mai bine s'A nu le spui asta...
Dup ce am vizitat acest oras, Bucuresti, am primit scrisori i daruri
de la bei, adresate beiului Moldovei, caimacamului de Tighina686, agalei
de Ormuri687, agalelor din Cetatea AlbA, beiului din Oceakov688 i insusi
887 09etu.
ire,s.
674 Pisne.
680 Payra, lar la nota: capra. La literele f i y lipseste cite un punct (alfabet arab).
681 in loe de iepure, vulpe.
723
www.dacoromanica.ro
483
efendiului nostru, hanul Mehmed Ghirai, hanul Crimeii, si fiului s..u, printul
o pung Cu gurusi, o blan de samur, doi cai buiestri s'i alti doi cai, iar
slujitorilor mei le-a druit cite 20 de galbeni si postav si pinzeturi, dindu-ne si insotitori.
Despre conacele prin care am trecut in calatoria noastrii, incepind din
oraFul Bucurqti, din Tara Romdneascii, i kind in vilaietul Crimeii.
Mai intii, pornind din orasul Bucuresti, spre nord, am trecut prin
saptezeci de sate locuite si bogate, prin cimpii, dealuri, livezi si vii, care
semnau cu niste raiuri pmintesti, iar dupa cinci ore am ajuns in orasul
Tirgoviste6 8 9.
69 Lacuna in text. Numele indica locul unde a fost un tirg sau tirg parasit (N. Iorg a,
m. Coast antinescu, ateva date fi pdreri despre
istoria romdnilor, III, p. 162;
fondarea fi numele ora.fului Tirgovifte, in Tirgovistea", I, 1939, nr. 1, p. 10.)
'
591 Vahuf.
724
www.dacoromanica.ro
In anul 1071701, cind s-a r.sculat beiul Tkii RomOnesti, Mihnea Djivan
incursiune In tara valahilor, pe care am pirjolit-o ; dupa aceea am devastat-o i am luat mult pradO i mii de prizonieri.
Atunci, acest oras al Tirgovistei fusese atacat, prin surprindere, de
armatele lui Konakdji Kara-Ali pasa i de stile din Dobrogea i din
Deliorman, care, luind nenumkate przi i multe bogAtii, d'Aduser foc 485
orasului.
vos Eustratie Dabija ( ?). Acesta n-a domnit in Tara Romfineasck ci in Moldova
(1661-1665), ceea ce ne face s& credem c intrevederea povestit2i de Evlia nu corespunde
realitAtii. In Tara RomittneascA domnea Radu Leon (1664-1669).
vos iskemle agass.
www.dacoromanica.ro
strbtut tot pmintul care apartine celor apte crki. Atunci el a pus
s mi se pregateasca un conac, mi-a dat bani 0 mi-a fixat un tain i am
486
700 Alaman.
nobis Aa e in text.
726
www.dacoromanica.ro
Cind dormea, se culca pe spate si nu putea dormi deck in acest fel. Era o
fAptur ciudaa. Allah e in stare de toate !
am trecut cu caii riul Ialomitam 0 am mers alte sase ore tot spre fdsrit.
Descrierea tirgului Gherghita714. 11 vazusem mai inainte in stare prospea, iar in anul 1071715, cind se rAsculasea Tara Romnesc. si Moldova,
ffumilul de mine si armatele atare plecaserAm din orasul Iasi si, fcind 487
717 In aceastA epocli orasele nu aveau alt stApin decit pe domnul tArii. Probabil Evila
se referl la un dregAtor local, reprezentantul domnului.
718 Este vorba de episcopie, refticutA, de Mittel Basarab la 1649, si de mfingstirea Banu,
&KIRA la sfirsitul sec. XVI (N. St oicesc u, Bibliografia Tara Romdneasal, I, pp.
112-113).
727
www.dacoromanica.ro
primit bine i ca cinste. Acest ora frumos este aezat pe malul riului
la poalele unui podi, avind gradini i. vii inalte. Aci se afla ase manastiri720
M-am mirat foarte mult cind am vazut c oamenii din vilaietul Trii
Romneti extrag silitra din oseminte omeneti. Un intendent aparte este
pus peste aceasta mina de salpetru i el obtine venituri insemnate. Dupa
ce am vazut i acest fapt, am mers patru ceasuri spre rasarit.
Despre marele orco Foqani725. E format din doua orae mari, aezate
fata in faV5., <iar> intre ele curge riul Milcov726. Partea dinspre Tara Ronaneasca este administrata de un stpin care atirna de beiul Tarii Romneti727.
720 Cffr/i exageratA ; singura mInastire, Adormirea, a fost construitl mai tirziu de
C. Brincoveanu. La acea dat6 existan in oras don& biserici (ibidem, pp. 536-538).
721 Paliza, lar in not: talika, teleagl.
ni Matei Basarab i Vasile Lupu.
712 Tekdlif-i ca/ea, munci (dxi) fortate".
724 Isfadj (Isfac).
720 In text : Nofsan, iar in not: Fohsan.
720 Boyal, iar in not5.: Noval.
717 Este vorba de marele cApitan de margine, dregAtorie infiintatl de Matei Basarab
www.dacoromanica.ro
Stapinul oraului aezat de cealalta parte a podului e boierul care administreaza oraul in numele beiului Moldovei722.
in cele dou orae s-au cldit case noi care infrumuseteaza oraul,
deoarece ttarii distruseser, in anul 1071729, aceste dou orae. Participind
la aceste evenimente, luasem i eu, umilul de mine, multe prazi.
Aceasta ap formeaza hotarul dintre Tara Romaneasca 0 Moldova,
de la Focani pina in muntii Braovului, dinspre nord, din tara Ardealului.
Partea cealalt, adic partea dinspre rsarit a apei, este vilaietul Moldovei, lar partea de apus, adic partea de dincoace, este Tara Romaneasca,
ce se termina aici. Riul acesta, Milcov, vine tot din muntii vilaietului secuilor
din tara Ardealului 0, trecind prin oraul Focani, pe sub poduri, se indreapt
spre sud 0 formeaza hotarul dintre /Moldova, la rasarit, 0 Tara Romneasca,
782 Cifr5. exagerati; in Poc.,ani existan la acea dat cal tnult 7 biserici i o mfiniistire,
de care va fi vorb a mai jos (N. S toic es c u, Bibliografia. I, pp. 310 314).
723 In text : LioroFli, iar la notA Ligorogi, adicl Grigore Ghica, domn al TArii Romineti (1660-1664).
729
www.dacoromanica.ro
489
culori, veniti cu mrfuri din cele patru unghiuri ale celor sapte zone, chiar
si din Melirak742, din vilaietul Turan743, din China744, din vilaietul Mahan745,
7" gobra.
727 Alaman.
738 in text : grdilm (am vazut), iar la nota: Ormedim (nu am vazut).
789 Autorul intrebuinteaza termenul de vilayet.
740 Dunkarkiz.
742 In unele pasagii din Seyahatname (I, P. 299; VII, p. 390 si 495-496). Evlia Celebi
afirma ca a calatorit doi ani i jumatate in Occident, vizitind : Boemia, Prusia, Polonia,
Suedia, Danemarca, Olanda i Flandra, pina. la Dunkerque si pina, la Ocean". Evlia pretinde ca am fi plecat cu ambasadorul Spaniei, ducind scrisori de la imparatul Austriei.
742 Melirak, iar la nota: Kaberak
i Kalverak ; dupl grafie poste f. vorba de Arnerica.
743 In text : Mevaran (Maveraunnehr n.n.), iar la nota: Turan, Asia centrala.
0,7-7 Main.
749 Mahan, o regiune in India. Exageruri evidente.
744
730
www.dacoromanica.ro
dughenele vechi dinspre Tara Roma/leased, precum si in cele dinspre Moldova, in numAr de cite 500, se vind mrfuri ca mai inainte. in aceste prav5lii se gsesc foarte multe mrfuri lucrate cu fire de aur.
Din cele patruzeci de zile, trei zile i trei nopti se lumineaz5 tirgul cu
de candele, felinare, fclii, torte i cu luminri de cear. in fiecare
colt, cintaretii i muzicantii din diferite t5ri cint din gull i din instrumente, iar l.'utarii din trompete. Mai multe mii de femei de moravuri usoare
cint din gur i din instrumente, petrecind astfel in toate prtile, incit
asa ceva nu e caracteristic nici unei alte tAri.
Vizitind toate acestea, timp de trei zile i trei nopti, grmanul de mine,
am trecut apoi dincolo de vilaietul Trii Romnesti si am luat insotitori
de la boierul orasului ce atirn5. de Moldova.
Descrierea hotarului vilaietului Moldova.
Mai intii, din orasul Focsani am mers trei ceasuri spre r5s5rit i am trecut cu call riul Putna746. Riul acesta, venind din muntii Sucevei747, se vars5.'
In Dun.'re748. De acolo, am mers inc cinci ceasuri. Riul Siret, izvorind dintre
vilaietul Ardeal i tara leseasc., curge prin vilaietul Moldovei, spre mia-
vii, dar nu sint nici dughene i nici mndstiri. // Este un orsel asezat pe
rnalul riului Birlad7", dar satele i localiatile din imprejurimile sale grit
foarte bogate. Riul Birlad izvorste din tara751 Moldovei si se vars5, in riul
Siret.
www.dacoromanica.ro
491
am mers inca patru ore prin aceast' vale, am ajuns la riul Vaslui. acest riu
vine din muntii Moldovei i. se varsa in Dunre792. Este o ap mica ce poate
Povestea orapclui V aslui. Este un ora' de sub stpinirea unui boier din
tara Moldovei. E aezat pe deal ; n-are vii, nici grdini i nici loc de tirg.
E un ora alctuit din 300 de case acoperite cu scinduri i cu trestie. Are
o manstire bogat. Nid pina aci nu s-a terminat valea riului Birlad. Luind
cAlauze i harabale de la boierul din acest ora, ne-am sculat in miezul noptii
i am pornit la drum.
Dup5. ase ore de mers prin valea Birladului, dimineata, valea Birladului a rmas din nou in partea sting.' , iar spre rsrit, in fata noastr,
a aprut riul Scinteia753, care se vars in riul Birlad. i prin valea Scinteii
am mai mers timp de dou ceasuri.
492
Despre Urgid Scinteia. i aici stapinete un boier moldovean. Cldirile sint aezate pe povirniul unui deal inalt. // Sint 300 de case acoperite
cu indril i cu trestie. Are dughene i mnstiri7". Dar, deoarece toti
locuitorii din ora fugiser in munti din cauza ciumei755, nu am putut fi
gAzduiti in acest ora, dei eram foarte obositi de drum. De aceea, merg-ind
din nou spre rsrit, am strbtut munti i pduri, timp de patru ore,
fiind lipsiti de puteri.
i se afl in partea dinspre eleteul oraului Iai, capitala Moldovei. Are case
732
www.dacoromanica.ro
fiul lui I,upul bei760, impreun Cu ostile taare, Il batuser'm ling4 orasul
acesta, Iasi, pe Constantin Cirnu1761, iar in orasul Iasi devenise stpin tefan
bei, dup care noi prdaserm i ruinaseram tara Moldovei i vilaietul Trii
Romanesti.
Dar la sosirea noastr de ast.' dat m-am Intilnit cu beiul... 70 i i-am
dat scrisorile primite de la beiul T.'rii Romnestins si de la musellimul764
din Nicopol, precum i scrisoarea de gratie pe care mi-o d.duse impratul
Austriei din cetatea Vieneim, precum i condicile de tainuri. Dup ce si-a
frecat de fata i de ochi scrisoarea impsatului Austriei, beiul Moldovei,
sculindu-se in picioare, ne-a fAcut toat cinstea i ne-a araat respect, iar
dupa aceea ne-a pregait un conac ling& locuinta lui Mehmed efendi, care
era divan-efendiul sAu. Apoi ne-a dat bani i tainurile cuvenite i ne-am
odihnit trei zile.
In ziva a patra, dindu-ne scrisori de caldtorie adresate boierilor si
care beiul cet'tii Tighina i catre aga de tlrmuri766, el ne-a dat i daruri
si 50 de ghiauri inarmati ca insotitori i cArute, o pung de bani pentru cheltuielile de drum i o suta de galbeni slujitorilor.
Desfire conacele pe unde am trecut incepind din tara Moldovei i kind
in vilaietul Crimeii.
Mai intii, mergind din Iasi trei ore spre rsnit, am ajuns la riul Jijia.767,
care vine tocmai din vilaietul lesesc76. il in acest loe, el se desparte de riul
Prut769, iar dupa aceea se intilneste din nou cu riul Prut. Este o ap. mare.
Trecind aceste doua riuri cu vase, dup ce am mers dou ceasuri, am ajuns
la marele riu Prut770, care vine tocmai din vilaietul lesesc...771 si se vars.
In Dunre, la localitatea numit 772 Este o apa limpede si mare, iar pe
malul ei se afl.' asezat satul infloritor nunait Tutora773, care are o mnstire
760
761
Vasile Lupu.
Burunsuz Kostantin.
762 Lacuna in text. Este greu de spus cine era domnul din aceasta vreme :
Eustratie
Dabija a domnit pn la 11 sept. 1665, lar dupa aceasta data a urmat Gheorghe Duca.
765 Radu Leon (1664-1669).
764
770 Burut.
Lacuna in text.
Lacuna in text. Prutul se varsA in Dunttre intre Jacal Brate i orasul Reni. In vol.
V, p. 334, Evlia afirma cA Prutul se varsit in Dunare intre Braila si Galati.
771
771
771
733
www.dacoromanica.ro
493
format dintr-o cadire nalt. Toti ghiaurii care vin din vilaietul cazacilor
poposesc aici. Este un sat bogat si un punct de trecere, dar pirelabul acestui
sat nu ne-a dat gAzduire, iar vamesul aducind indat vase, am trecut cu
acestea marele riu Prut, unde au iesit, intru intimpinarea noastr., ghiaurii
ca : piredlabul, vamesul i boierul e acolo.
Desfire vechiul ora distrus Tutora774. Caravanele i negustorii care
pleac din orasul Iasi sau se due spre Iasi poposesc in orasul acesta Tutora,
deoarece, fiind asezat pe malul Prutului, aci se incaseazs toate taxele vamale.
Acesta este un obicei vechi. Este o arend ce aduce un venit de saptezeci
de poveri de aspri. Se spune c, in timpurile strvechi, acest oras Tutora
era un oras de trecere. i acum se mai vAd urmele saraituilor i ale mnstirilor si ale tirgului i ale pietii, precum i ale strzilor. Dar, pe vremea sultanului Murad al IV-lea776, cuceritorul Bagdadului i Erevanului, armatele
cazacilor rAufktori s't cele ale moldovenilor porniser tocmai in acest
loe intr-o lupt mare cu valahii776, dar tocmai dud beiul Moldovei, Lupul
bei, era s obtin biruint asupra valahilor777, sosiser dis-de-dimineat
ttarii, iuti ca vintul, si-i loviser: asa de tare cu satiri ginghizizi pe cazad
pe moldoveni, incit chiar i acum se mai \TM ca niste munti mormanele
de oseminte ale ghiaurilor778.
Nesron78 // care, izvorind din muntii jrii lesestim, se vars. in rul Siret.
77 Vezi C. C. Giuresc u, Tirguri sau orase, pp. 313-314.
770 Murad al IV-lea (1623-1640).
770 Cuvintul Bogdan (Moldova) e urmat de Kanlak
734
www.dacoromanica.ro
toriri.783. Se afl asezat pe malul riului Nistru784 si este un oras foarte bogat,
ca i cum ar fi un ora infloritorms. Are saptesprezece biserici786, dar e far&
msdnAstiri ; prvlioarele sale sint lush' numeroase. Toate casele sint acoperite
Cu trestie. De fapt, casele din satele acestui vilaiet sint de obicei acoperite
cu trestie. Chiar si in grAdinile si in viile lor slut construite chioscuri de lema,
783 Este vorba de pircAlabii de Chisinla san LIpasna. In aceast vreme pircllab era
Onofrei, amintit la 1665 iunie 19.
784 Nistrul sau Tistrul. Inexact ; ChisinIul se afla pe rlul Bic. Pentru Nistra Evlia foloseste
789 Sehara, poate Zhicani (Zaicani), care este insl spre nord-est.
790 Besnodji, iar la not5.: Yesnodji s't Besneredji; neidentificat.
79/. Inexact ; riul se af15. intre Plitt i Nistru.
793 Luci, Lucen saa Ghiocen, Lucian, raionul Bulbok, R.S.S. Moldoveneascl.
793 Bunares, Bunas sau Nojaris, raionul Bulbok, R.S.S. Moldoveneascii.
794 Liva.
735
www.dacoromanica.ro
495
736
www.dacoromanica.ro
Atunci hanul mi-a spus : Bre frate Evlia, bine ai venit ! De unde
vii acum? Am auzit c, impreun cu fiul meu, printul Ahmed Ghirai, ai
luat parte la expeditia de la Ujvr 0 la infringerea din expeditia de la
Gyr, dup care ai plecat impreun cu elci-paa la craiul Austriei. Acum
de unde vii ?".
Atunci umilul de mine i-am spus : Padiahul meu, am trecut, drept
vorbind, prin multe peripetii in aceste expeditii i datorii. Dar, primind
de la craiul Austriei unele lucruri, am cutreierat Dunkerque-u1814 de pe
t'rmul Oceanului Atlantic, vilaietul Danemarca, vilaietul Longat816
Amsterdamul din vilaietul Olandei816 i vilaietul Suediei817, tara ceh.
tara ung-ureasc. i inutul Ardealului. De acolo,
vilaietul Slovaciei818,
am discutat cu el indelung.
Dup aceea hanul
spus : Evlia, i noi am venit ad din porunca
cuprins in hatierif, ca
ducem in Crimeea pe ttarii din Bugeac, din
tinutul Cetti Albe 0 pe ttarii nogaiului Adi1818, ins. Allah tie, dci se
au Tot.
gio Adil Ghirai, hanul Crimeii (1666-1671).
737
www.dacoromanica.ro
496
497
in apropiere de
In ziva de.. 824 a lunii araate, hanul a fost gata de lupt cu armata
Crimeii... Astfel, optzeci i apte de mii de voinici viteji, alei i. devotati
legii, s-au inarmat indat i au pregtit caii lor, iuti ca raskile, fiind gata
de lupt. De partea cealaltd, .1 ttarii nogaiului Adil i. cei din Bugeac, cu
o oaste de patruzeci-cincizeci de mii de oameni, au mers in intimpinarea
armatei hanului. Oastea nogailor inclecind pe cai, a inceput numaidecit
lupta cu strigte de yu, yu !", atacind trupele de gardd din armata gloriosului han.
De ambele parti trupele islamice indierindu-se, au slobozit sgeti,
incit lumina soarelui a fost impiedicat. O. ajung la pmint, iar tipetele
oamenilor i ale cailor au umplut tot v.zduhul. S-a dat o btlie imps-
738
www.dacoromanica.ro
alt parte femeile i copiii din aceste triburi au s5.rit asupra 1or827, astfel
din armata crimeeank printre aceste triburi, au 135.ut din cupa martiriului
chiar mai multi lupfdtori decit in prima ciocnire Hanul insu0 nu a putut
s-i impiedice, in nid un fel, dar pind in timpul prinzului n-a mai ilmas
nimeni din oastea nogailor in stare s mai ridice mina. Au fost devastate
distruse toate triburile nogailor, punindu-se mina pe mii de fete 0 femei.. .
Relatarea cauzelor dupniiniei dintre cele cloud prti
<Autorul descrie imprejurdrile aezrii nogailor in prtile cettii Oceakov i Cetatea Alba>.
... In pktile acestea ei au stat linititi, dind daruri beiului din Tighina,
lui aga de trmuri i agalelor de furaje828 ai ttarilor din Bugeac. Dup5
citeva luni insk ei nu au mai stat linititi 0 au inceput s fure de la raialele
beraialele din Moldova 0 Cetatea Alb multe mii de vite i s atace oamenii
498
499
Toate raialele s-au plins prea fericitului padiah impotriva lor i indat
distrugindu-ne harabalele, to# tinerii au fost inscri0 ca familiti i am trecut la Cetatea Alb in rindurile raialelor sultanului Baiazid han" In acela0
timp, ei au artat prir4ului calgai II poruncile i hatierifurile pe care le
aveau.
Allah, la aceast lupt crincen am luat parte 0 eu, ins5. Allah mi-e martor,
822 Asupra ostilor hanului Crimeii.
829 On sau Un agalars, probabil greseala in loc de ot agalart, adic agale de furaje,
expresie des amintit de Evlia Celebi, ca s't in alte izvoare otomane.
889
Ser bevvabin.
739
www.dacoromanica.ro
nu am pus mina pe nimic din lucrurile celor de neam nogai, dei am fost
acolo unde se gseau cele mai alese przi. I-am pus chiar pe slujitorii mei
s restituie lucrurile pe care le luaserd, nelsindu-i sA ja nici un bob 0 nici
un dinar. Mehmed Ghirai, fiind prevzdtor, nu a lsat s fie devastate
satele trupelor de la Cetatea Albk Apoi srmanul de mine am pornit impre-
un cu hanul cel
501
521
Doganu 2
522
ghiaurilor cazaci
... in anul 1076835, in timpul domniei sultanului Mehmed al IV-lea,
fostul mare vizir, Suleiman paa838, dup5.' porunca marelui vizir Kpriilii
Mehmed paa837, a zidit din nou cetatea de la Dogan Ghecidi 0 a fcut din ea o
Coranul (Kur'an).
740
www.dacoromanica.ro
ttar, al celor din eialetul Rumelia, al celor din eialetul Oceakov, al tatarilor
din Bugeac, al ghiaurilor din eialetul Tarii Rom aneti 0 al celor din eialetul
...
555
Oceakov.
Aici, venind la han trei sute de voinici inarmaIi, dintre agalele 0 beii
de la cetatea noastra Oceakov, i-au adus vestea urmatoare : Cazacii de
Anderia838, cazacii Serka83 9 0 cazacii de la Sari-Kami84 0 au raspindit
556
www.dacoromanica.ro
692
693
Ghirai, fiul
lindu-te de la hanatul Crimeii84, a druit hanlicul
lui Cioban-Ghirai...; oastea din eialetul Oceakov i stile din Tara Romaneasc. i Moldova sint pe cale de a porni in Crimeea..."
La aflarea cuprinsului acestei scrisori, s-au produs tulburdri intre
locuitorii din Crimeea i s-au tinut sfaturi. Unii dintre ei au zis ca s nu
primeasc5, pe noul han in Crimeea i nici pe oamenii lui i s, se bath' cu
otomanii. Altii au fost de prere ca, in timp ce otomanii vineazA iepuri
In muntii de la Iamboli, Provadia etc., ei s porneasc din Crimeea i si
mearg spre Adrianopol i Salonic ca s vineze oameni...
696
697
813
545 1665-1666.
847 Mehmed al II-lea (1451-1481).
844 Suleiman Magnifieul (1520-1566).
Fransa.
"0 Eflag, iar in note.: Eflak.
54
Bogdan.
"5
742
www.dacoromanica.ro
de douAzeci sau douAzed i cinci pin la treizeci de mile, dup cum rela-
teaz unii...
Neamul acesta al ttarilor a fcut expeditii in trile ghiaurilor
cazaci, poloni853, cehi, suedezi, moscoviti i mujicis" i asupra celor din
816
819
// unul dintre fiii lui Menucehr. Fiind in dusmnie cu fratii si, Mandjar 820
prsit patria cu toat oastea sa. In anul 1005858, cuceritorul Agriei,
sultanul Mehmed han859, infrinsese pe cei sapte crai in apropierea cettii
Agria i mcelrise de sapte ori cite o sut de mii de ghiauri" in cimpia
Keresztes861. Aici se asezase sus-numitul Mandjar862, fiul lui Menucehr.
Prin deformare, din Mandjar a iesit Madjar863.
Apoi coroana acestui Menucehr-oglu Mandjar a trecut de la maghiari
la cezarul german. i acum, in Germania i se spune coroan" 864 acestui
tadj"865. Dup aceea, cind aceast coroan se afla in cetatea Visegrad,
sultanul Suleiman"' a cucerit aceast cetate i, odat cu cetatea Visegrad,
a czut in miinile sultanului Suleiman i aceast coroank fiind pus apoi
spre pstrare in tezaurul imprtesc. Ulterior, in anul 936867, sultanul
Suleiman, cucerind Buda, a acordat domnia ei craiului Ianos868, care era
883 Le/i.
854
Cu
866 Krakok.
866 Nemse.
887 in text : Fenamek, iar in not: Felemenk. Ttarii nu au ajuns in aceast iegiune.
888 1596.
868 lanos, loan Zpolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526), rege al Ungariei (1526
1540).
743
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
se amintete 0 de urmaoarele> :
Eflak.
Bogdan.
745
www.dacoromanica.ro
47
54
Este locul unde fac focul toti olkarii6 i caltorii ce sosesc aici. De
aceea a 0 fost denumit Ot Yarik. Faptul c acesta se afl apzat pe malul
Nistrului, ca i formele i apzarea conacelor din imprejurimi, toate au
fost descrise, in repetate rinduri, rind pe rind, cu ocazia trecerii noastre,
de mai multe ori, spre Oceakov, la cetatea Dogan Ghecidi i in vilaietul
Crimeea, cIt cu prilejul intoarcerii noastre. Locul acesta numit Ot Yarik
se afl.' pe un loc abrupt de pe malul Nistrului. Este un loc primejdios,
cki acolo se ascund ghiaurii cazaci. inainte vreme, acolo fusese o cetate.
In fata lui, pe partea cealaltk se afl. Cetatea Alb....
Descrierea refedifilei de domnie a lui Salsal, necredinciosul, adicd fortdreata Cetatea Alba
de mine mi-a aruit doi cai 0 o sut.' de guru0. Apoi, dindu-i insotitori,
cei doi viziri 0-au luat rmas bun unul de la altul 0 am pornit de la Cetatea
Alta tot spre miazzi. Dup trei ore, am ajuns la menzilul Eek Deresi7,
iar de acolo, dup patru ore, am ajuns la Benli Deresi8, iar dupa cind ore,
am ajuns la Adji Dere6. Plecind 0 de acolo, dup patru ore, am ajuns la
Oru Deresin, dup care am mai mers patru ore.
6 Ot Yarsk (Djartk ), Lumina focului de iarba". Vezi vol. V, p. 110.
Ulak, in romtineste oliicar" inseanna curier". Cuvintul acesta nu are nimic de-a
face cu Ulah, Ulac, Oliih, in sensul de valah".
Oru, In loe de Ozu.
7 Efeh Deresi, Girla MAgarului"; neidentificat.
Benli Deresi; neidentificat.
Adji Dere, Valea Amarti".
10 Odu Derssi, in loe de Oru Deresi, Valea Perecopului".
746
www.dacoromanica.ro
de ereticul Salsal. Atunci Malik Eter l-a rnit 0 el cu o sgeat.' pe nelegiuitul Salsal, al crui suflet s-a 0 dus in iad. Mormintul nefast al acelui
blestemat se afl la Cetatea AlbA, dat fiind cd aid era 0 tronul s.u. Morraintul lui are un perimetru de patruzeci de arini, semnind cu un turn.
747
www.dacoromanica.ro
Acest riulet vine din muntii vilaietului Moldovei 0 trece in acel loc pe sub
podul lui Suleiman paa ...
Menzilul marelui ora Ismail. Tuturor satelor, cu geamii 0 meceturi
infloritoare 0 cu multi locuitori, pe care le-am descris de la Cetatea Alb
0. ping aici, li se spune satele tgtarilor din Bugeac". Ele sint vacufurile
sultanilor Baiazidl 0 Selim2 0 din ele se recruteaz patruzeci de mii de
osta0 ale0. Acum ins au mai venit 0 dougzeci de mii de nogai marin 0,
inscriindu-se cite cind familii la fiecare sat, ei 0-au distrus harabalele 0.
s-au inscris ca raiale pentru geamia Valide. Motivele mazilirii hanului Mehmed Ghirai au fost tocmai aceti tgtari care, dei deveniserg' raiale22
pentru geamia Valide, fuseserg totu0 du0 in Crimeea de hanul Mehmed
Ghirai, din care pricing el fusese mazilit din hanat 0 fugisergm23 impreung in Daghestan.
Oraul Ismail este descris amanuntit in volumul . . .2 de mai sus.
Apoi, intendentul oraului Ismail dindu-i lui Mehmed paa multe daruri,
ne-am imbarcat de acolo pe corgbii 0 am trecut cu vasele de la Dundre pe
insula din fatg. Dup ce am umblat timp de trei ore pe insulg, ne-am imbarcat
in paginile anterioare.
'
17 Ramazan Iydi.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
57
58
O alt. datA :
intr-un cuyint, datele celor opt cismele sint artate in mod am.nuntit
mai sus. in afar de aceste cismele, a mai fost infiintat, prin arnicia
sultanului, un bazar pentru pinzeturi si a fost zidit o baie frumoasa, datorita arora orasul Hadjizade42 a devenit infloritor. in acest oras se termina teritoriul vilaietului Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
VOL. X.
47
...
48
din Dinastia osmank a cucerit Cetatea A1135. si Chilia, hanul Mengli Ghiraia,
venind din Crimeea, s-a supus osmanliilor. Ei au r'dmas fideli acestui anga-
751
www.dacoromanica.ro
76
inseamn. crai mare. in popor sint cunoscuti sub numele de crai. Tara
lor este supus6 osmanliilor 0 este imprtit in patru (sic!) tinuturi: unul este
77
a luat din miinile lorm. Cetatea Alta 0 Chilia in anul exprimat prin
cuvintul Fetahna"17. Astfel ei au devenit tributari. In frile ghiaure
din Rumelia au fost multi crai ale cAror state au decazut sub gloria imp5.rtiei otomane, 0, astf el, popoarele, tinuturile, precum 0 celelalte regiuni
90
27 Fetahna Am cucerit", Inceputul tmui surat din Coran. Dupa valoarea cifrici a literelor rezulta : 539 H. = 1144-1145. De fapt cucerirea a avut loe In 889 H. = 1484.
15 Rum.
15 Bulgar.
51 Eflak.
752
www.dacoromanica.ro
ghiauri, dar nedindu-le niel un rgaz, <turcii> s-au intins pin la malurile
91
ngscut fii vestiti, cu trupuri de argint, care, la rindul lor, le-au dat lovituri
de foc cu s'afile bunicilor lor ghiauri, incit nu-si puteau gsi loe in tinuturile
lor i astfel au fost cucerite nenumrate sate, tirguri si orase mari de-ale
lor...
Apoi, fiul s.u28, gaziul Ildirim", a ajuns bei, domnind timp de aispre-
1521).
753
www.dacoromanica.ro
GLOSAR*
valoare era 1/50 guruf sau piastru. In cursul secolului al XVII-lea s-a depreciat,
titlul siu fiind redus la 70% qi apoi la 50% (rom.: acceea).
ajan (a'yan), notabil, fruntaul unui sat sau ora; demnitar, om avut care se angaja si
presteze unele servicii pentru stat, in schimbul anumitor avantaje ; categorie social&
In Imperiul otoman.
Mehmet.
754
www.dacoromanica.ro
ahfngi (ahsncs) trupe neregulate de cavalerie, folosite pentru incursiuni peste hotarele Imperiului otoman.
alai (alay), de la gr. &XX&Inov, trupi, regiment, parada (militara) etc., cortegiu, cere-
badj (bdc), taxi de negot ; tax& de vinzare pentru marfuri vindute in piata, taxa de tranzit, vamgi., vezi l gamriik.
badjdar (bacar), stringatorul taxei de badj, vames.
755
www.dacoromanica.ro
Bairam (Bayram), sarbatoare la turci ; eran doul stabatori principale : Ramazam Bayrams
sau Kaffik Bayram sau . eker Bayram i Kurbass Bayrams (Sarbatoarea sacrificillor),
cind se face pelerinaj la Mecca ; zi venerata, veselie, bucurie.
bal agasf, ag pentru miere", capetenie tatar care stringea miere pentru hanii Crimeli;
imputernicit cu stringerea de miere i ceara pentru Poarta.
balimiez (de la ital. ballimezzo) denumit de turd i balyemez, (care nu manin' ca. miere")
tun de mare calibru folosit la asedii de cetati.
ban disi, dinte de pete", dinte de morsa din care se prelucrau obiecte pretioaSe, ca de
filde.
beilic
beratli, cu berat", denumire data unor neg-ustori care posedau berate pentru comert in
tarile romane (vezi i fermatas).
be ba, cinci capete" sau cinci tidve", incursiune de prada, mai ales la tatari.
cavalerie uoara, calaret, corp de oaste (turd, tatari) pentru paza localitatilor, pletelor etc.
beliaga (beli agass) aga de belii", capetenia corpului de belii.
beglik, maned& otomana de 5 piatri.
beyt ul-mal, casa tezauralui", denumire data tezaurului de stat (miri). Se aplica l unor
anumite categoril de venituri, precum i unor categorii de proprietati confiscate, clizute
In desherenta sau nerevendicate.
besestan, v. bedestan.
tina, clitdire, constructie, edificiu.
756
www.dacoromanica.ro
b 5/ak, unitate militara otoman.5. alcatuita din 100-300 de oameni ; companie (de obicei la
ieniceri).
aprod.
alai
ceau,s de
,
ceau?
757
www.dacoromanica.ro
chehaia, v. kethunda
chehaiaua cap ugiilor, v. kapucular kethudass
child ( /tile ) , unitate de masura pentru cereale ; varia intre 18-22 ocale.
citak ( citak), denumire data de Evlia Celebi locuitorilor Dobrogei (dupa el si D. Cantemir).
v. kantar
acid ( ksfla), loc de iernare (pentru vite), acareturile de pe o mosie ; constructii destinate
cintar, ,
( konak ) ,
onare.
conacciu ( konakcs )
758
www.dacoromanica.ro
deirdbani, slujitori
759
www.dacoromanica.ro
yet).
sol, trimis, oni de legAturii, ambasador (rom.: elciu).
emin, intendent, administrator ; sigur, cinstit, asigurat, fidel.
emir, cApetenie, comandant, sef, print.
emir-i ahor (rom. imbrohor), eful comisilor, muele comis (vulg. mirahor).
elFi,
epitrabil
(gr. brUrpCLX191LOV sau nemparh ALov in limba vulgarif iserpctrh XL), stoll purtati
de episcop
falaka, instrument de torturA f Acut din lemn, cu care se bAteau la tAlpi condamnatii.
farsakh, vezi fersah
Fatiha, primul capitol din Coran.
fatom, mAsurA de lungime (1,62 m.)
felon
(de la gr.
kg.
760
www.dacoromanica.ro
gelalii
sec. XVI-XVII.
gelepkesan (celebkesan), negustori de oi, vite etc.
gemazi-ul-ahir (cemaziyelahtr), a sesea luna musulmana.
gemazi-ul-evvel (cemaziyelevvel), a cincea luna musulmana.
ghiaur (g4vur), forma populara din kcIfir (citeste kiafir"); necredincios, crestin (in sens
peiorativ).
gherdap (girdap), virtej de epa; loc ingust i stitcos in cursul unel ape ; cataractl.
gizie (cizye), capitatie, tribut platit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman (vezi
haraci).
www.dacoromanica.ro
haraci (kharadj, harac), tribut, dare (Wait& de supusii nemusulmani al unui stat musulman) ; haraci plAteau 1
rile romne cAtre Poart& ; vezi i gizie.
762
www.dacoromanica.ro
iedec, v. yedek.
www.dacoromanica.ro
hile, v. child.
Wise, bisericii, lacas de cult crestin.
kise (kese), punga, sum& de 500 piastri (gurus).
kise-i-Rumi punga greceasca.", sum& de bani reprezentind haraciul grecilor ; sum& mare.
Kszsl Elma, Marul roe, denumire data de turci Romei si altor orase importante ale
lumii crestine din Europa (Viena g.a.).
Kszsl Yumurta, Oul rosu", Sarbatoarea Pastilor.
kszlar agass, eful eunucilor din Serai.
kolaf (kulaf), unitate de masuxa. pentru lungime (bratele intinse).
konakfs, v. conacciu.
kors, populatie in Ungaria; rasculati impotriva Austriei, purtind cruce (rom. curuii).
koyun emini, intendent al oilor (aduse pentru aprovizionarea Constantinopolului etc.).
k4k, v. chip.
kral, crai, principe, rege, imparat.
www.dacoromanica.ro
At
mal, avutie, tribut, haraci, vistierie, avere, bunuri, bogatie, bani, miirfuri.
mal defierdan, defterdar pentru dari (cuvenite miriei, adica fiscului) ; vezi si basine defterdan.
www.dacoromanica.ro
menzilgiu (menziki), conducAtorul unei statii de potit, slujitor la potA, curier, pota, cel
care se ingrijete de aprovizionarea locurilor de popas.
merhale, distantA parcurs4 Intr-o zi, statie, conac.
magic', v. mecet.
nieterhanea, vezi mehterhane.
metanie (gr. vervosez), Inchinare cu fata la pii.min' t in timpul slujbelor religioase.
XIITh.
nzinber, treptele din interiorul moscheiei (dreapta) de mide se predicA In timpul slujbei de
vineri qi a altor sArbdtori.
mir (prescurtare din emir), comandant, cApetenie, print, ef.
mirahar, vezi emir-i altar i imbrohor.
mir-i-liva, cApetenia unui sangeac ; denumire persan pentru sangeacbei (presc. mir/iva).
mir-s-miran, emir al emirilor", denumire persang pentru beilerbei (beylerbeyi).
mine (miri), fisc, stat, tezaur public, ceea ce apartine statului.
mirimiran, vezi mir-i-miran.
mirtiva, vezi mir-i-/iva.
mirzac (mtrza, mir-zade), nobil tatar, cApetenie a unui trib sau a unei cete militare.
mitra (gr. 1st-rpm), acoperAmiU t de cap sferic purtat de patriarhi i episcopii ortodoci.
nzirimosynon (gr. Is.vsw6auvov), paxastas.
molla, aspirant la teologie islamicA, judecAtor musulman mal de seamA, mare cadiu (vezi
mevlana, mevleviyet).
www.dacoromanica.ro
mukarrer, ceea ce s-a hot5.rit", raminere la post, dares pe care o plateau domnii romitni
pentru reinnoirea domniei (mucarer).
mukataa, arenda, ferma, surse de venituri ale fiscului otoman care putean fi arendate pe
diferite termene.
mukataagi (mukataaos efendi), eful muhataagiilor, capetenia celor insarcinati cu arendarea
mukataalelor.
musellim
maezzin, dascalul care cinta din minaret chemarea (eran) musulmanilor la slujba.
milhitrdar, slujbas insarcinat cu pstrarea l aplicarea sigiliului unor demnitari otomatti ;
secretarul particular al unui vizir etc.
epitrop, intendent de fundatii pioase numite vacufuri.
myrobolan (gr. v.upo6c'eXavov), fruct din familia cambretaceelor, originar din India.
767
www.dacoromanica.ro
o
trib, familia, comunitate, sat.
oca (okka), masur de greutate reprezentind 400 dirhem, respectiv 1,2828 kg.
oda, odaie, camera, incapere, unitate militara de ieniceri (companie), cazarma.
odabasf (odabass), capetenia unei companii numita oda; gardian, portar, paznic, ctlmra.
ogeac (odjak, ocak), vatra, camin, familia, dinastie, corpul ienicerilor.
olak, vezi ulak.
omofor (gr. thisocp6pLov), vesmin' t in forma de garfa purtat de arhiereu hi timpul
ordie (ordu), oaste, trapa, armata, hoarda.
orta, mijloc, centra, jumatate; companie de ieniceri.
ortac (ortak), asociat, partas.
ot agalarf (ot agalart), agale de fin", capetenii talare care se ocupau cu procurarea de
nutret.
sar, vezi aser.
Padisals, titlu de origina persana purtat de sultanii otomani (padisah-i al-i Osman), suveran,
monarh, imparat.
pendjik (penca), dare reprezentind o cinche din prado.' de razboi (robi, vite, bunuri), ce
se cuvenea statului sau sultanului.
penes (ung.), moneda, ban; circula si in tarile romana; echivalent-cuvasprul (akce); moneda
depreciata, falsa.
768
www.dacoromanica.ro
pefkes (piske), daruri (oferite si de domnii romani sultanului i marilor dreg(ttori otomani)
dar, plocon.
134 si 135 in care la fiecare vers se repeta refrenul Ca in veci e =la lui, Alleluia".
potur, nume dat bosniecilor.
Pragul fericirii (Sidde-i Saadet), denumire data orasului Istanbul.
proscomidie (gr. rcpoaxoiLL84)), prima parte a liturghiei Sf. Vante cel Mare si a Sf. Ion
Gura. de Aur.
Proschinitar (gr. Trpocrxuv-frrpLov), tetraPod.
psaltire (gr. LigtX1-1;pLov), carte liturgic ce cuprinde cei 150 de psalmi ai lui David si ai altor
www.dacoromanica.ro
saccos (gr.
stiharului.
sadr-s-a'zam (sadrazam), titlu purtat de marele vizir otoman.
mu.sulmana.
sahib-i Devlet, stapinul imparatiei", demunirea marelui vizir otoman el fiind imputernicitul
absolut al sultanului.
salat, rugaciune ritual la nmsulmani.
sandjak agasi (sancak agass), ag de steag", trimisul Portii, care aducea steagul la insca=area dotunilor.
sangeasbei (sancakbeyi), bei de sangeac, capetenia unitatil administrativ-militare numita
sangeac.
seraschier (serasker), comandant de oaste in timpul unei expeditii otomane (sin. cu serdar).
ser bevvabin, capul usierilor", seful portarilor ; denumire persana pentru capugibai (kapuctsbass).
www.dacoromanica.ro
serdengheciti (serdengegi ), cel cate renunta la capul san", astas de sacrificiu, corp special
In oastea otomana, Cu solda marita.
serhat (serhad), hotar, granita, margine de tara, provincie de margine (a Imperiului otoman).
plant tropicall, originara. din Africa din a caror senainte se extrage un ulei
galbui.
sigil (sidjill, sicill ), condica, registra, catastif, defter.
sesamon,
silandar, purtator de arma", dregator militar care se ingrijeste de armele unui suveran;
corp special in armata otomana.
silah.yor, omul cu arma", purtator de spada, spatar, muschetar din garda sultanului (vezi
qi silandar).
sinaxar (gr. auvakcipLov), descrierea vietii sfintului penixu pomenirea anda se face o
slujba.
sipahi, spahiu", denumirea a don categorii distincte in organizares militara otomana (de
cavalerie) : 1) Cu solde, care apartineau oastei permanente (Kapukulu) ; 2) cu feude,
care faceau parte din oastea de provincie (timarioti, zaimi etc.).
sipahi kethudast, intendentul sipahiilor detinatori de feude (timar) din Imperial otoman.
solak, stingaci", corp de arcasi din garda sultanului.
sotnic, comandantul unui corp de 100 de ostasi la cazaci.
spolocanie, spalarea vaseior dup lasatul de sec.
stihar (gr. crnx&ptov), vesmint liturgic in forma de tunica lunga purtata de toate gradele
preotesti.
www.dacoromanica.ro
ahi, imparatesc", ceea ce se cuvine suveranului ; tun cu teava lunga. ai de cal ibru mare.
satir (salir), trar, cel care se ocupl de cortul imparatesc, viziral etc. ; slujitor in escorta
sultanului, vizirului etc.
plied (sayka), barca, luntre, lotc, corabie mica.
fehir, oras.
sehir emini, fehir kethudast, intendentul oraaului", administratorul treburilor unui ora, un
fel de primar.
sac (seyh), bAtrin venerat, carturar de seamd, staretul unui laca de cult numit tekke,
altele similare.
sevval,
tarihFi efendi, cronicar sau cel care serie datele unor evenimente in inscriptii, de obicei in
versurf.
de11111),7 strightor public, care anunta o veste (in sat etc.), pristav, crainic.
www.dacoromanica.ro
crti de cult.
tezkere (rom. tescherea), r&va, inscris, dovadl.
tezkeredji (tezkereci), diacul care intocmeste documente (tezkere).
timar, feud& cu venit anual pin& la 20 000 de asprf, detinut& de tinariot (spahiu cu feudd).
timar defterdarf, defterdar de timar, cel care se preocup de problemele financiare ale timarelor.
timariot, V. spahiu.
trichir (gr. .rptxlpt.ov ; arab. al-trikari), sfenic mic cu trei picioare i luminki, simbolizind
Sfinta Treime.
trisaghie (gr. TpLarov sau xepoupcx6c 111.t.v00, moment din slujba religioas& ortodox& dad
tug
pin& la 7 sau 9. Domnii romni primeau de obicei doul tuiuri, dar unii au avut trei
tuiuri (Gheorghe Duca, D. Cantemir .a.).
lugra (tura), monograma sultanului, aplicat& pe documente offciale (firmane, hatierifuri,
berate etc.).
www.dacoromanica.ro
vacuf (vakuf, vaksf, vakf), fundatie pioasa, institutie de binef acere publica (la musulmani).
mira, masura de capacitate care aves in Oltenia 12 ocale, iar in restul l'axil Rom Anesti,
vadra dreapta sau domneasca aves 10 ocale (= 12,88 1.). valide, mama, sultana-mama (valide sultan) a sultanului domnitor.
valiu (vali), guvernatorul unei provincii numite vilaiet (viltlyet).
vameflic (vamoluk), dare de vaina, tax vamala, vama.
varog, (ung. varos), cartierul unei cetAti, foburg, oras.
vartobed, arm. calugari invatati, magistru la armeni.
vecernie (gr. 'EcncepiveSq, lat. vesperae), slujba bisericeasca de seara in ajuma' duminicilor
si marilor sarbatori.
vechil (vekil), reprezentant, loctlitor, mandatar, imputernicit, vataf.
veli, sfint, tutore, binefacator.
vilaiet (vilayet), provincie, unitate administrativ-militara in Imperiul otoman, conclusa de
un valiu (vali). Vezi si eialet (eyakt).
vire, capitulare conditionata, predarea unei cetati etc., cu anumite conditii.
vizir, titlu purtat de marii dregittori otomani, membri ai divanului.
vigirat, cel care devine ranga' de vizir, de mare vizir ; institutia marelui vizirat.
voievod (voyvoda), intendentul sau administratorul unor unitati teritoriale numite voievodolic" (voyvodahk).
voievodalik, (voyvodalsk), unitate administrativa otomana din cadrul nnui:sangeac, &multa
Yah agasi, (1a11, agass), aga de tarm", capetenie Vibra pe tannul Maxii Negre, in partea
Bugeacului.
yaya, pedestru", pedestrasi din armata otomana organizati in unitati de 10 san 100 san
1 000 de oameni.
www.dacoromanica.ro
yitzitnitz ah olsun!, sa v fie fata alba", in sensul de fiti fericiti", pentru succesul unei
actiuni.
zabit, cel care atapineste", ofiter, capetenie militara, zapciu, comandant de oaste.
zabun, un gen de corabie.
zahire, cereale, furnituri, in special griu i orz pentru aprovizionarea Istanbulului si a
trupelor otomane (rom. zaherea).
zaim, posesor de feuda numit zeamet, cu un venit anual intre 20 000-100 000 de aspri ;
o categorie a oastei otomane de provincie.
zeamet, feuda Cu venit anual futre 20 000 si /0 000 de aspri.
zemzem, spa venerata de musulmani ; apa unui put din Mecca. Izvorul profetului Ibrahim.
zerde, desert preparat cu orez i cu sofran ; se serveste rece.
zilhidjdje (zilhicce), a dourtsprezecea luna musulmana.
zilha'de, a unsprezecea luna musulmana.
sira, unitate de masura pentru lungimi (vezi arfin).
www.dacoromanica.ro
LISTA ILUSTRATIILOR
www.dacoromanica.ro
11 VA1 de timplA brodat reprezentind pe ce trei sfinti Ierarhi, dAruit de Vasile Lupu mIngstirii
Trei Ierarhi (Muzeul de Artg, cliseu 11320).
12 FerecAturA dArnitA de Vasile Lupu mAnAstirii Trei Ierarhi (1640-1641) (Muzeul de ArtA,
diseu 19267).
13 Vasul de mir dAruit de patriarhul Partenie lui Vasilel4upul (Muzeul de ArtA, disen 5026).
14 Scene din viaja Sf. Paraschiva (Cartea de fnmi(cIturcl a mitropolitului Varlaam, Iasi 1643.
Biblioteca Academiei R.S.R. Sectia de manuscrise i cArti vechi 11/45).
15 Sf. loan cel Nou de la Suceava (Cartea de invel(cltura a mitropolitului Varlaam, Iasi 1643.
Biblioteca Academiei R.S.R. Sectia de_manuscrise o cArti vechi 11/45).
16 Racla Sf. loan de la Suceava. Biserica Sf. Gheorghe din Suceava (Corma Nicolescu,
Arta metalelor prefioase din Romania, Bucuresti, 1973, p. 100-101).
17 Tirgoviste. Curtea Domneascl i Turnul Chindiei (Muzeul de Art, cliseu 390).
18 Matei Basarab i Danciu Piriianu (frescA din mAnAstirea Polovragi, Muzeul de ArtA, cliseu
4851 M.I.).
19 Sigiliul i semnAtura lui Matei Basarab (SzilAgyi S., II. Rdkczi Gy6rgy 1621-1660, Buda-
XI, p. 30).
24 Constantin Cantacuzino, mare postelnic (gravurii. contemporanA, Viena, Oesterreichische
Nationalbibliothek, Bilderarchiv, reprodusA de A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului . XI, fig. 1).
25 Preda Brincoveanu i upinita sa (fresc din mnilstirea Hurezi, Muzeul de Art, cliseu 206).
26 Pocal din milniistirea Negru Von., Cimpulung (1642) (Muzeul de ArtA, diseu 8439).
27 Racla Sf. Grigore Decapolitul din mAniistirea Bistrita (Institutullde Istoria Artei, cliseu
2764).
www.dacoromanica.ro
Bucuresti, 1926. Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de Stampe St. III 1613).
37 Evlia Celebi (TUrkiye Ansiklopedisi, III, Ankara, 1956, p. 44-45).
38 Pagina din manuscrisul lui Evlia Celebi (ms. Istanbul, Topkaip Sarar Milzesi Kiitiiphattesi,
Bagdad K4kii nr. 304, reprodus de R. P. Kreutel, Neues zur Evliya-gelebi-Forschung, in Der
Islam", Bd. 48, Heft 2, 1972, p. 270-271, facs. B).
39 Harta Dobrogei (Kiatip Celebi, Djihannuma (Oglinda hunii), Istanbul, Topkapi Sarar
Miizesi Kiitiiphanesi, Revan, ms. 1651).
40 Mehmed al IV-lea (Gravur5. contemporan5., Biblioteca Academiei, Cabinetul de Stampe
G.S I/Moncornet B-12).
41 Han tAtar (A Magyar Nemzet T rtnete, VII, Budapesta, 1898, p. 71).
42 Prancisc Rhedey (A Magyar Nemzet T artnete, VII, p. 55).
43 Acatiu Barcsay (Gravur contemporan5. in A Magyar Nemzet T Ortnete, VII, p. 87).
44 Scutul i buzduganul lui Acatiu Barcsay (A Magyar Nemzet T6rtnete, VII, p. 73).
56 Ostasi turci de la granitg (Paul Coles, op. cit., p. 104, fig. 67, 68).
57 Kadiasker (Paul Coles, op. cit., p. 42, fig. 25).
58 Azab i sipahi (Paul Coles, op. cit., p. 49, fig. 33).
59 Tiifenkdji (Karl Teply, Kaiserliche Gesandschaften ans Goldene Horn, Stuttgart, 1968, p. 53).
60 Negustori in tabfaa otomana (Hall Inalcik, The Ottoman Empire, Londra, 1973, fig. 34).
61 Popas intr-un caravanserai (H. Inalcik, op. cit., fig. 42).
779
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INDICES
Abaza Basan pasa, 334, 516; mediaziL numirea lui Matei Basarab in Tara Romineascg
198; ascoala sa ea' pasli, de Alep, 280-281, 512, 453-454; executia sa, 454.
Abaza Sari Aislan Huseyin pala, 654.
Abaza Sari Huseyin pala, 570, 571, 657.
Abdullatif bel, 408.
Abdulaziz, 347.
Abdulbari, sat, 391, 449.
Abdul-Mennan aga, 416.
Abidi, 499.
Abisinia, 327.
Abud, 218.
Adall, sat, 376.
Adana, oras in Asia Midi, 518; eialet, 623.
europene.
781
www.dacoromanica.ro
Agria, v. Eger.
localitate in R.P. Bulgaria, 350.
Ahmed I, sultan otoman (1003-1617), 332, 388, 413, 655, 704.
Ahmed aga, 455, 488, 490, 526, 691, 737.
Ahmed Efendi, defterdar, 663.
Ahmed-Fakih, 389, 447.
Ahmed pala, 332, 494, 504, 511, 512, 640, 644, 646, 651, 652, 695.
Ahmed pasa, aga tArmurilor, 633.
Ahpanoz, sat in R.S.S. Moldoveneasa, 457.
Aidos, localitate in R.P. Bulgaria, 363; hass de, 365.
Alud, cetate, descriere, 547, 685.
Akkapu, cismea in cetatea Silistra, 370.
Akkerman, v. Cetatea Albii.
Akknyu, mahala din Silistra, 368.
Ak-Mehmed aga, 566, 569.
Ak-Mehmed pasa, 746.
Aksarai, cartier din Istanbul, 698.
Ak-yaylak, toponim, 635.
Alba IuIlia, 580, 683; cetate, descriere, 546-548, 686.
Alba RagaId, v. Szkesfhervfir.
albanezi, 87, 108, 302.
Albania, 296.
Albesti (Sarighlol), sat, 401.
Alei Rasan pap, 505.
Alemsah bei, 629.
Alep (Haleb), 31, 41, 118, 140, 159, 184, 186, 199, 204, 218, 454, 581, 638, 639, 666; eialet,
623; Paul de, biografie si carierl, 1-5; piatrii. de, 141; Aputt de, 37; salmi de, 28.
Alesonia (Alesd), 665.
Aiesd, ir. Alesonia.
www.dacoromanica.ro
Anatolia, 341, 347, 353, 354, 357, 382, 385, 397, 453, 454, 474, 512, 696, 711, 742, 753;
beilerbei de 516; eialet, 623; oaste, 344; vizir de, 517, 520, 529, 641.
Andreia, cazacul, 741.
.Antiohia, 288, 709; patriarh de, (Macarie'Zaim) 38, 103, 126, 135, 136, 138; patriarhie, 291.
Apafi Mihail, principal Transilvanlei (1661-1690), 330, 345, 432, 437, 575, 576, 577, 578,
582, 673, 676, 677, 683, 686; inscaunarea sa in prezenta armatei otomane, 617-618,
783
www.dacoromanica.ro
Babadag, 345, 353, 385, 386, 388, 404, 439, 441, 449, 451, 489, 490, 629, 635; caza, 387,
448, 456; descrierea orasului, 387-393; geamiile din oras, 392, scoli, blii publice, 392;
refacerea orasului, 395; cetate, 447; hass, 365; voievod de, 440; voivodalic, 363; tirg, 748;
tinut, 396.
Baba Mansur, 747.
Babaoglu Bair aga, 378.
Baba Yanl din Chios, 185, 186, 187.
Back', biserici, 156.
Bagdad, 246, 476, 734.
Baheekapusu, loe la Istanbul pe Cornulid<Aur, 347.
Bahaesarai, capitals Crimea', 455.
Bahsayis, sat, 389, 447.
Baia de Aramii, 200, 201; descrierea minei si a topitoriei, 201-203.
Bala blare, 348, 561, 616, 752; descrierea cetAtii, 559-561, 574.
Balamuel, mAnAstire, 234.
Baleic, localitate in R.P. Bulgaria, 379, 380; Capul Balciculni, 379, 399.
Baldjizadeler, serai la Silistra, 369.
Ball bel, 694, 700.
Ban Ezder, v. Baia Mare.
Banta, v. Ban Ezder, y. Baia Mare.
Bandar% v. Pazarli., sat, 390, 395,
Barbosi, sat, 735.
Baresai Aeatiu, prineipele 'Transilvaniel (1658-1660), 432, 510, 539, 615, 686, 690.
Barnovsehi Miron, domnul Moidovei (1626-1629), 478; ctitorii, mAnAstirea Barnovschi din
Iasi, 31, 55.
Pi
Basarab Matel, domnul TAM Romfinesti (1632-1654), 73, 75, 102, 133, 146, 184, 194, 206,
212, 215, 216, 218, 238, 260, 289, 291, 293, 294, 295, 335, 359, 703; ctitor, 192; ctitorii :
mAnAstirea CAlditrusani, 235, palatul din Caracal, 220; biserica Sf. Dumitru din Craiova,
213; biserica Sf. Petru i Pavel din Bucuresti, 228; mAnAstirea PlAtArAsti, 233; mAnAstirea
Plumbuita, 229; mAngstirea Sadova, 221; mAn'astirea Snagov, 235; mAnAstirea Strehaia,
205; construieste cetatea Tirgovistei, 106; cunostinte de limbi strAine, 135; descoperirea
Bfiii de AramA, 201; desfiintarea procesiunii din joia dupii Pasti, 131; lupt cu Vasile
Impu, 87; lupta de la Finta, 336, 734; lupta de la Rinanic cu Vasile Lupu, 728; refugiat
la Tismana, 198; surghiunirea arhiepiscopului sirbilor, 126; moarte, 132; inmormintare,
137-139; succesiunea sa, 142; profanarea naorrnIntului sliu, 251.
Basarab Neagoe, domnul TAM'. Romfinesti (1512-1521), 165, 166.
Basehiol (Baskprti, N. Bfileeseu), sat, 389, 447.
Batiir, cetate, 502; 556, 565; descrierea ceatii, 654.
Batfir, (Fekete Bfitor), 515; descrierea palancii, 528.
Batir aga, 465, 471.
Bfithysiny Ntidj, 603.
Baithory, 669.
Cetatea Alba la eialetul Silistra, 408-409; construirea unei gearnii la Cetatea AMA, 410.
784
www.dacoromanica.ro
Bazargie (Hadjoglu Pazari, Tolbuhin), 346, 378, 397, 403, 441, 490, 749; caza, 377, 456;
descrierea orasului, 377-378; enumerared inahalalelorT sit a geamiilor, 377; hass, 365.
Balasa, doamna, sotia domnulu1 Tarn Romfinesti,1 Constantin Serban, 161; danii, 190; inzestreaza manastirea jitianu, 214; moartea sa, 174; inmormintare, 174; profanarea mormintuluij au, 251.
Bailesti, sat, 703.
Bfileeseu Nieolae, sat, (Basehiol, Bask5pril), 389, 447.
Baltagesti, sat, 451.
Beeleheree, 361, 492, 502; cadiu de, 649; cetate, 576; descrierearcetatii, 577; cucerirea ceatii
de catre otomani, 332; palanca, 649-650; sangeac, 329; vaciful lui Sokollu Mehmed pasa,
329.
Sigismund,, Zpolya ; 576, 577, 586, 628, 639, 646, 669, 673, 751.,
Bethlen Stefan, prinelpele Transilvania! (1630), 509, 580.
Bielograd, v. Belgrad.
Bielova, cetate, 700.
Biharea, 658, localitate.
Bihor, 658, 670, 676, 678, 679, 714; tinut, 557.
Bilarlar (Bilal Kislasl, Bilallar, Dorobantu), sat, 390, 449.
Biserlea Alba, menzil, 574.
Bistrila , cetate, descriere, 577 - 579 ; manastire, 194, 196; descrierea manastirii, 189-192;
hramul mnastirii, Adormirea Maicii Doninului; biserica. Sf. Nicolae, 192; hramul bisericii,
Schimbarea la fata, 192.
Bistrita, riu, 188, 189.
Bizant, 305.
Birea, sat, 703.
Birlad, oras, 28, 103, 157, 471; descrierea orasului, 731-732; bisericile din oras, 27.
Birlad, riu, 362, 363, 731, 732.
Blasiu, episeop de Sebasteia, 43.
Boeskal Stefan, prineipele Transilvaniel (1605-1606), 332, 333.
785
www.dacoromanica.ro
oras, 248, 271, 277, 291, 346, 360, 442, 457, 458, 707, 742; cetate, 24.
470, 722, 724, 725, 752; biserici: Cei patruzeci de mucenici, 228; Sf. Ecaterina, 228;
mAnAstirea SI. Gheorghe Non, 227-228; Sf. loan Botez'Atorul, 228; mAnAstirea Mihai
VocIA, 228; Mitropolia, 227; timosire, 265-266; mAnAstirea Sf. Nicolae, 226; Sf. Petra
si Pavel, 228; mAnAstirea Plumbuita, 229; mangstirea Radu VodA, 261; mArastirea Sf.
Saya, 261; mAnIstirea Sf. TroitA, 228, 257; descriere, 229; Curtea Veche, 207; derivarea numelui orasului, 709-710; descrierea orasului, 709-710, 715; descrierea palatului
dotnnesc, 715; descrierea beilicului, 716-718; monetAria, 721; drumul, 225; resedintA
627; oaste, 340, 537, 539, 653; serdar, 339; vizir de, 334, 338, 344, 423, 437, 438, 516,
529, 530, 653, 656, 667, 675, 685.
Budjakil Mustafa aga, 748.
Bug, riu, 424.
Bugeae, stepA, 342, 351, 407, 413, 420, 421, 424, 434, 448, 457, 462, 632, 633, 635, 708,
737-739, 741, 742, 747, 748.
Buhara, oras in Turkestan, 610.
Buhari, Mehmed Sari Saltik Sultan, 348, 748.
Buhur, localitate, 622.
Buhus Dumitru, mare vistier in Moldova, 159.
786
www.dacoromanica.ro
Buieeseu Diieu, mare spatar, 133; insoteste pe Gh. tef an in Moldova, 133; inlocuirea sa
din dregatoria de mare spatar, 144-145.
bulgari, 23, 46, 76, 87, 108, 283, 302, 359, 360, 371, 376, 382, 405, 450, 456, 490, 745, 752.
Bulgaria, 355.
Bunares (Dunas, Noinris), localitate in raionul Bulbok din R.S.S. Moldoveneasca, 735.
Burgaz, localitateiin R.P. Bulgaria, 363.
Burgin Konman, v. Cetatea Alba.
Bursa (Brusa), 35, 280, 281, 341, 453, 512, 701, 702, 711, 712; saluri de, 28.
Burteni, sat neidentificat, 488.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Cerparlocalitate, 726.
Cegme, localitate din fata insulei Chios in partea dinspre Anatolia, 385.
Cetatea Alba (azi Belgorod-Dnestrovski), 327, 338, 346, 348, 352, 356, 361, 374, 394, 395,
409, 410, 411, 412, 413, 414, 424, 436, 437, 439, 440, 441, 442, 443, 448, 619, 632, 634,
737, 739, 740, 741, 742, 746, 747; aga de, 457, 465, 722; caza, 407; descrierea cuceririi
de catre sultanul Bayazid al II-lea Veli, 408-409; descrierea cetatii, 409-411; descrierea oragului, 411-412; enumerarea geamiilor, bailor, gcolilor, 410; intarirea cetatii, 438;
sangeac, 328, 331, 365.
Cetatea Arsa, localitate in R.S.S. Moldoveneasca, 740.
Cetatea de Balta, 585. Cetatea Colt (Kolevar), cetate, 339, 538, 645, 694.
Cetatea Nouli, cetate, 691.
Cetatea Seculasefi, descrierea-cetatii, 593-594.
Ceylon, insula., 483.
China, 730.
Chioar, cetate, descriere, 558 - 559, 574, 680 - 681.
Chios, insula, 285, 384, 385.
Chiostel (Klistell1), v. Costel,'sat, 390, 449.
care tatari, 253, 254; obiceiuri de Plorii, 260; procesiune de Sf. Gheorghe, 261.
Clgla (Kigla), sat, in R.S.S. Moldoveneasca, 457.
Cladova (Claudiopolis v. Fethislam), localitate In R.S.P. Iugoslavia, 203, 346, 469.
789
www.dacoromanica.ro
Cluj, ora, 340, 530; cetate, 654, 670; descrierea cetatii, 554 - 555, 682 683.
Cobh', manastire, hram, Sf. Nicolae, 238.
Cogealae (Kodjalak), sat, 391, 449.
Cogealia (Ilodja All, Valen Neagra), sat, 390, 449.
Golan', biserica Sf. Nicolae din, 232; sat, 231.
ColentIna, manastire, 719; riu, 718.
Colt, cetate, 538; riu, 539; pod4, 539.
Comma, manastire, ctitoria lui Radu erban, descriere, 231.
Comiani, sat, 706.
Cornovteni, sat, 703.
Congaz (Konkaz), sat, 389, 390, 447, 449.
Constantin al XI-lea Dragases, ultimul imparat al Bizantului, 384.
Constantlnopol, 22, 25, 28, 40, 43, 49, 50, 78, 96, 188, 198, 232, 238, 277, 280, 281, 285,
333, 483, 496, 624, 710, 745; patriarh de, 104, 158; patriarhie de 289, 291; ritul slujbei
de ajunul Craciunului, 109; vemintele femeilor, 120.
Constanta ( Kastendje), oral, 22, 287, 353; descrierea oraqului 384-386.
Copan, v. Koban.
Copanea (Kopan), sat in raionul Bender din R.S.S. Moldoveneasca, 415.
Corbil de Matra (Corbi), sat, 254, 257.
Corbu de Jos, sat, 389.
Corbu de Sus, sat, 389.
Corentaz (Korkmaz), sat, 414, 736.
Cornatel, localitate, 271.
Coslugea, sat, 400.
Coslugeni (Kizildjan), sat, 436.
Cosme5ti, sat, 488.
Costel, sat, 390.
Cotu Vail (Virael Kiradji), sat, 749.
Cozia, manastire, 189, 196, 201, 216, 232, 247; arhimandritul manastirii, 187; descriere,
www.dacoromanica.ro
Curten de Arges, biserica lui Neagoe Basarab, hram, Sf. Constantin si Elena, 227; descrierea
165.
791
www.dacoromanica.ro
Dobrogea, 21, 262, 347, 353, 355, 356, 379, 380, 382, 383, 396, 399, 400, 629, 635; crai,
A 352, 384; hass, 365; locuitori, 22, 326, 378; oaste din, 725; tinut, 396; vilaiet, 372, 381,
748, 749, 750.
Dogan Gheeidi, v. Dogan Kale, cetate.
Dogan Kale (Gazi-Kerman, Dogan Gheeidi), cetate, 331, 740, 746; sangeac, 331.
Dolian, tirg neidentificat, 665.
Domnesti, palatulIsi biserica lui Bustratie Dabija, 159.
Don, fluviu, 284, 351, 374.
Donlak, sat, 389, 447.
Dorobantu, sat, 390.
Dorosenko, hatmanul cazacilor, 424.
Doybangur, personaj legendar, 646.
Doyra,vprobabil Dobra, craiul Dobrogei, 450.
Drava, riu, 361, 641.
Drfigusin, mankstire, hram, Sf. Treime, 224.
dregitorli : Agana dorobautilor, 721; armasul, 487, 630, 631, 720; efimilrasul, 141, 240, 263,
487, 630, 631, 720; eiohodarul, 263; elueerul, 487, 631, 721; comisul, 486, 631, 720;
cuparul, 486, 630, 631, 713, 720; divan-efendi, 630; hatmanul, 71, 630, 713; marele batman, 631; primal hatman, 719; hatmartul al doilea, 486, 720; jitnieerul, 487, 630, 631,
720; logoffitul, 75, 487, 630, 713; marele logoffit, 73, 74, 77, 79, 486, 631, 719; logontul
al doilea, 631; logofiltul al treilea, 720; medelnieerul, 487, 631, 721; paharnieul, 44, 630,
631, 720; piralabul, 630, 720; postelnieul, 45, 62, 97, 111, 263, 275, 486, 630, 631, 720;
marele postelnic, 79, 266; slugerul, 79, 487, 631, 721; spiitarul, 111, 486, 630, 631, 720;
mare spAtar, 44, 79; stolnleul, 487, 631, 720; mare stolnie, 220; siltrarul, 487, 631, 720;
usarul, 487, 630, 631, 720; viltaful, 487, 631, 720; vamesul, 487, 630, 631, 713, 721';
792
www.dacoromanica.ro
vistierul, 141, 486, 630, 631, 720; marele vistier, 79, 240, 241, 273; vorafoul, 79, 630;
mere vornie, 159, 256, 271, 719; primal vornic, 631; al dollea vornie, 631, 719; vornleul
Eesedvir, v. Nagy Ecsed, localitate in R.P. Ungara, 341, 432, 513; cetate, 569, 675, 684.
Edirne (Adrianopol), oras, 242, 267, 281, 344, 346, 448, 452, 456, 457, 493, 494, 624, 701,
708, 712, 742, 745, 749.
Edje-Iakuboglu Uinurdja, 380.
Edrone, 700.
Egee, mare, 282.
Eflak, v. Tara Domfineaseli.
Eflatlar, poart a ora.sului iSilistra, 369.
Ejem (Agria, Erlau), 339, 361, 397, 431, 516, 526, 529, 537, 564, 589, 592, 595, 596, 603,
640, 641, 644, 649, 743; eialet, 654, 656; trupe, 340.
Egipt, 122, 143, 476; beylerbey de, 204.
Egiptul Ardealului, v. Brasov, 610.
Ejden, v. Firlza sau Sasarul, 574.
www.dacoromanica.ro
Ermanlogin, 407.
Eski Tabur, loc in care s-a dat lupta dintre Gheorghel Rik6cmijal II-lea i Seidi Ahmet
pasa, 535.
Esek Deresi (?), menzil neidentificat, 746.
Esmahan-Sultan, geamie din Mangalia, 380; vac% 381.
Esztergom, oral, 332, 602, 635, 638; cucerit de cAtre Suleyman Magnificul, 628.
Ester, sat, 390, 404, 449.
Esterul Mare (Ester-I Azim, v. Ester)Zsat, 390.
En/rat, fluviu, 570.
Europa, 184, 371, 372, 374, 477.
evrei, 83, 95, 99, 293, 380, 406.
Faciyat, v. Fliget.
Fligiiras, 252, 278, 345, 377, 411, 437, 502, 509, 525, 585, 611; cetate, 491; descrierea
503, 606; asediul ceatii, 606-607, 608; sangeac, 329; devastare, 338.
FAlciu, sat, 459, 463.
Famagusta, cetate, 659.
Faraon, 480.
Fiircas, mare stolnic, 220.
Fatima Sultan, 611, 655.
Fazil Ahmed pasA de Sillstra, 269, 296, 342, 343, 345, 346, 465, 472, 611, 708, 725; intrarea
In Tara Rom&neascrt, 248; retragerea din Tara RomLneasca, 257.
Fazil Ahmed pasa, v. Fazil Ahmed.; pasa.
Fazli Kemankes Ahmed aga, 455.
Fekete Bator, v. Bator.
Fenlac, cetate, 492, 502, 526, 650; descrierea cetatii, 503-504.
Ferdinand I de Habsburg, reticle Austria', 566, 626, 640, 641, 687.
Ferhad, /nester, 511.
Ferhad pasa, 640, 641.
Fethislam, v. Cladova.
Fierfisti, sat, biserica i palatul:familiei Msturel, descriere, 232-233.
Fillasi, localitate, 212.
Filipesti, sat, biserica i palatul postelnicului Constantin Cantacuzino, 149.
Filipopol, oras in R.P. Bulgaria, 701.
Filordin, v. Florentin.
Firiza (Ejder), riu, 574.
Fiz (Febez), localitate neidentificatil, 555.
Fintlna Rece, localitate, 276.
Fintinele (Uzun Ine Han), sat, 390, 395.
Florentin (Filordin), localitate la nord de Vidin, 702.
Focsani, oral, 102, 104, 151, 158, 159, 201, 336, 362, 464, 471, 485, 714; bilci, 730, 731;
descrierea orasului, 103, 728, 729 730 ; populatie, 156.
794
www.dacoromanica.ro
Ghlea Gheorghe, domnul Moldova (1658-1659), 273, 278, 342, 455, 469, 470, 630, 631;
capuchehaia domnului Gheorghe Stefan, 267; ctitorie : me.nestirea Sf. loan de la rocsani, 729.
Ghlrai, Adil, han al Crimea' (1666-1671), 737, 738; lupta cu Mehmed Ghirai al IV-lea
pentru hanat, 738; acordarea hanatului Crimeei, 742;
795
www.dacoromanica.ro
Glavacloe, mnstire, hram Buna Vestire, 225 - 226, riu, 362, 470, 707.
Golegti, biserica din, 163-164.
Golia, mAnAstire, 155.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Huseyin pala, 339, 344, 345, 556, 572, 573, 576, 597, 601, 616.
Husenk, sah de, 738.
Ilusi, oras, 155; episcop de, 104.
Gheorghe, mn5stire, 32; Golia, mhastire, 39, 97; descriere, 39-42, 482; mlnstirea
bf. loan cel Nou, 89; biserica Sf. Mihai, 32, 66; mnstirea Sf. Nicolae, 66, 69; mruasti-
rea Sf. Paraschiva, 66, 92, 290; mlnstirea Sf. Saya, 32, 36, 55, 58, 66, 82, 89, 102,
152, 277, 483; descrierea, 33-35; egumen, 61; rec.15.dit de Ianachi Caragea, 34; Trei
Ierarhi, descriere, 46-51, 479-482; cucerirea orasului de Suleyman Magnificul, 712;
descrierea orasului, 474-486; intrarea lui Timus Hmelnitki, 82; jefuit de mercenari unguri,
95; musulmani, 95; ocupat de Constantin erban, 332, 342; descrierea palatului curtii,
476-477.
alugr legendar, pretins intemeietor al Iasului, 473, 474.
Ibrahim, 750.
www.dacoromanica.ro
mea, cetate, 281, 438, 453, 454, 495, 504, 512, 515, 519, 528, 529, 537, 614, 624, 643, 650,
651, 652, 654, 668, 686, 691; descriere, 512-513; descrierea orasului, 513-515; lupte,
547, 609, 614; sangeac, 511; resedint de sangeac, 329; repararea ceatii, 341; trupe,
665; vizir de, 687.
490.
Ismail pasa, 344, 345, 529, 532, 533, 536, 547, 552, 557, 563, 578, 586, 587, 590, 593, 594,
595, 596, 601, 603, 689; vizir de Buda, 675.
Ismail, mutevveli, 455, 457.
Istanbul, oras, 76, 142, 206, 218, 241, 242, 264, 267, 281, 290, 291, 297, 307, 350, 353, 356,
363, 381, 384, 385, 401, 467, 476, 622, 655, 698, 712, 718; 135.i, 53, 145; case, 149;
capugibasi, 98; negustori, 347; poarta, 369.
Istanbul, mahala din orasul Silistra, 368.
Istratie postelnic, v. Rustratie Leurdeanu, 275.
Istria (Caranasuf, Kara-Nasuh), sat, 391, 449.
Iukari-Demelek (Yukari Melek), sat, 389.
www.dacoromanica.ro
Kara Barman, cetate, 353, 354, 360, 385, 386, 391, 447, 449, 450; descuere, 386
387 ;
reparare, 399.
Kara-Basan pasa, 341.
Kara Maimed pasa, 656, 688.
www.dacoromanica.ro
o eliberarea de la ttari, 434; incercarea de a deveni principe, 435; eliberarea sa, 437;
lupte cu tAtarii, 178, 554.
Kenn, riu, 539, 540.
Kenan pasa, 338; mazilire, 339; autorul istoriei Saltuk Name, 393, 394, 407, 467, 505, 707.
Kenanoglu, 603.
801
www.dacoromanica.ro
1(530 Ali nava, 435, 515, 529, 655, 656, 657, 670, 673, 674, 675, 676, 679, 680, 681, 682,
633, 634, 635, 686, 637, 689, 690; cucerirea Oradiei, 321, 342; geamia lui 663, expeditia
impotriva lui loan Kemeny, 344.
Kiistendje, v. Constauta, 21.
Kiivar, v. Chioar.
Kule, loc., 694.
Kum Burgaz, tirg, 482.
Kumuralkum, terenul de nisip din jurul Cetatii Albe, 408, 410, 411.
Kunadjik (Furnadjik), sat, 404.
Kureys, intemeietor legendar al Bucuregtiului, 710.
Kurgunlu, mahala din oragul Silistra, 368.
Kurueegme, cigmea de la Silistra, 370.
Kuru Kilise, popas linga satul Gradigtea din judetul Htmedoara, 537.
Kurda, personaj inventat de Evlia Celebi, 474.
Kurunduh ( ?), ru neidentificat, 747.
kurzi, 421.
Kurt paga, 629, 635.
Kusvar, cetate neidentificata, 540.
Kutve Bogazi, v. kuta, trecatoare, 589.
Ktleilk Ball bei, 646.
Kilalt Ilhanlar, sat, 364.
Kilk Mehmed paga, 435, 529, 600, 601, 603, 607, 608, 616, 664, 679.
cetate, poate Sacogu Turcesc, 502.
Kilvilk ahin aga, 526.
802
www.dacoromanica.ro
298, 301, 303, 342, 455, 476, 477, 481, 482, 483, 708, 733; activitate tipografia in vremea domniei sale, 46; anuntarea mortii lui Timus Hmelnitki, 99; arhitecturl religioasl,
39, 148, 297, refacerea m5.nstinii Barnovschi, 53; 135.i, palatul domnesc, 90; colonizarea
grecilor ling Tecuci, 151; cruzimea sa, 302; flgAduiala de a-i scuti pe locuitori de bir,
105; incursiuni tailr5.sti in vremea domniei sale, 104; gonit din Moldova, 38; lupta cu
Matei Basarab la Pinta, 88, 131, 335, 336, 734; lupta cu Gheorghe Stefan, 91, 92, 133,
156, 728; luarea in captivitate, inchiderea la Yedikule, 336; judecati tinute, 55; numirea
sa in Moldova, 479; poduri clddite, 153; reintoarcerea sa, 84.
Lupn, Stefan, fiul lal Vaslle Lupu, domnul Moldovel, 41, 62, 63, 64, 75, 145, 342, 343, 344:
455, 456, 457, 472, 482, 708, 732.
Ltitfi Bey (Sileli, Sala, Uzlina), sat, 389, 448.
Lwow, oras, 425, 426, 431.
303
www.dacoromanica.ro
Mehmed al II-lea Fatih, v. Ebu-I Feth, sultan otoman (1451-1481), 450, 481, 580, 625,
694, 698, 711, 712, 742.
Mehmed al II-lea, sultan otoman (1595-1603), 516, 644, 646, 660, 743; cucerirea cetatrii
Eger (Agria), 339.
Mehmed al IV-lea, sultan otoman (1648-1687), 178, 238, 262, 346, 452, 453, 512, 515, 616,
624, 656, 662, 699, 707, 740; cucerirea. Timisoarei si a Oradiei, 329.
Mehmed aga, 706.
Mehmed bel, 489.
Mehmed Dade, 359.
Mehmed efendi, 733.
lilehmed pasa, 351, 505, 676, 748; beilerbei de Rumelia, 492; serdar, 677, 678; vizir de
Buda, 667.
804
www.dacoromanica.ro
Melek Amad pasa, mare vizir (1650-1651), apol poet de Silistra (1651-1658), 269, 330,
363, 370, 371, 374, 375, 378, 388, 395, 398, 399, 400, 402, 403, 409, 411, 414, 417, 418,
420, 421, 422, 423, 427, 429, 431, 435, 436, 437, 438, 439, 441, 444, 445, 449, 451, 467,
482, 528, 529, 532, 549, 550, 551, 552, 556, 557, 558, 560, 567, 569, 574, 575, 576, 586,
587, 588, 589, 592, 597, 599, 600, 601, 602, 606, 608, 611, 621, 622, 655, 662, 680, 681,
682, 686, 698, 747; atac asupra lu Gheorghe Ra.k6czi al II-lea, 337, 338; ospdt dat hanu-
lui 436-437; primeste eialetul Bosniei, 339, 346; lupta cu loan Kemeny, 344-345.
Mihnea al II-lea Radu, domnul Tian Rominesti (1658-1659), 244, 257, 455, 463, 464,
JO 465, 466, 467, 468, 707, 725; slujba i ceremonia incorondrii, 262-265; atacul asupra
Transilvaniei, 278; rscoala antiotomand, 342, 467-470.
Mihnea cel Midi-, 709.
Mileov, riu, 728.
Milos Kohiliel, 702.
Mingrelia, port, provincie din R.S.S. Gruzind, 22.
Minokula, mAndstire, pare a fi Socola, 478.
Mircea eel Batrin, domnul 'Tarn Romanesti (1386-1418), ctitorul mn5stirii Cozia, 182.
Mircea Ciobanul, domnul Tarli Ronuluesti (1553-1554), ctitorul mnstirii Snagov, 235.
488, 489, 490, 537, 583, 595, 635, 637, 638, 642, 689, 702, 707, 708; bei (domn), 352,
356, 463, 472, 485, 633, 634, 688, 689, 722, 726, 740, 742; bilci, 730; biserici, m6nIstiri,
39, 290, 293; boieri, 109; capuchehaia, 289, 419; case, 27; capitala, 732; devastare de
care tdtari, 336, 409, 714, 733; domni, 77; dregdtori, 45; eialet, 725, 731, 737, 739,
741, 748; expeditia sultanului Siileyman Magnificul, 332; haraci, 331, 350, 365, 401 ; hotar,
103, 336, 731; infringerea lui Iskender pasa, 333; intrarea lui Timus Hmelnitki, 96;
lacuri, 153; munti, 608, 732; obiceiul pecetluirii scrisorilor, Ill ; obiceiuri religioase, 58;
ocne, 141; ocuparea de tAtari i otomani, 343; portul femeilor, 27, 28, 33; rdscoala lui
Constantin Serban, 342; oaste, 742; locul domnilor in ceremonialul otoman, 713, 714;
805
www.dacoromanica.ro
schele, 281; sosirea lui Paul de Alep, 25; sapinirea domnului, 28; stem5., 304; vama,
730; vesmintele femeilor, 120; amestecul lui Tabani Vasa Mehmed, 354.
Moldova-Veche, sangeac, 329, 495, 501, 502, 645, 692, 697; hass, 332.
Morn., Duniirli (Duna DegIrmenler1), localitate, 326, 379, 399.
moldovenl, 78, 87, 88, 92, 95, 96, 302, 335, 350, 360, 367, 370, 371, 382, 418, 420, 421, 422, 424,
426, 442, 446, 449, 456, 457, 490, 629, 630, 633, 634, 636, 638, 734, 735, 740, 742, 745, 753.
monetii, aspri, 328, 358, 388, 405, 407, 409, 415, 442, 443, 447, 449, 450, 490, 491, 495, 503,
646, 669, 695, 712, 718; ban, 357; baseka, v. zlot ; dinarl, 76, 211, 216, 253; ducat, 721;
galbeni, 98, 297, 437, 438, 440, 477, 482, 488, 561, 572, 601, 622, 626, 659, 686, 688, 724,
733, 737; gurusl, 375, 378, 407, 435, 490, 561, 572, 582, 598, 601, 605, 622, 658, 688,
721, 724, 726, 729, 746, 749, 752; pene7, v. penz, v. ban, 721; plastru, 216, 239; monetli
de platl a haraciului Tiirii Romfinesti, 240, 253, 282, 293, 302, 495; rial, 253, 622; tilled,
y, taler ; taler, 601, 721 ; ytlkzat, yokzat, v. ducat; zlot, 721.
Montecuccull Raimundo, 688.
Moreea, regiune din peninsula Balcanicrt, 68, 347, 397; pasg. de, 712.
Morova, v. Moldova Veche.
Moseova, 25, 27, 32, 35, 39, 45, 64, 68, 86, 90, 131, 169, 260, 268, 286, 293, 297, 299, 300,
303; icoane aduse de la, 50, 52, 54; nigui5stirea Sf. Treime, 231; am], 93.
moscovill, 46, 743, 745.
Motru, riu, 206.
Movila, sat, 706.
Movilii Molse, domnul Moldova' (1630-1631), 296.
Movilii Petru, mitropolitul Kievulul, 296.
Muhzirbelzade Mustafa afta, 597.
muntenl, 87, 88, 100, 108, 133, 302.
Murad I Hudavendighlar, sultan otoman (1360-1389), 359; asasinarea sa, 702.
Murad al III-lea, sultan otoman (1574-1595), 533.
Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640), 54, 334, 347, 386, 388, 401, 404, 440, 448,
477, 479, 482, 533, 628, 734.
Muradoglu, serdar de ieniceri, 407.
Murano, oglinzi de, 367, 546.
Mures, riu, 338, 339, 361, 438, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 542, 544,
545, 546, 547, 645, 647, 648, 650, 651, 686, 689, 690.
Murfatlar, sat, 456, 749.
Murtaza, push de Diyarbakir, 281.
Musa Celebl, sultan al Rumellei (1411-1413), 356, 377, 396.
Musek Deres, loe poate valea Miniscului, 536.
Museke, sat, 621.
Musli afta, 456.
www.dacoromanica.ro
Nov Zamky (Ujvfir), cetate, 333, 602, 624, 628, 656; asedierea ceatii de otomani, 637;
capitularea cantil, 638; repararea de otomani, 638; descrierea cetlitii, 639; expeditia
t.tarilor, 737.
Nuesoara (Satul Nucilor), sat, 255, 257.
Nuntasi (Dtigtinci), sat, 391.
Nyalfib, cetate, 566.
Nytra, riu, 635, 637, 638.
Oaste, categorli : dfirlibani, 36, 42, 130, 249, 713, 715; rosil, 221; mimen], 114, 130, 249;
mereenari; albanezi, 87, 108; babad, 87, 108; greel, 87, 108; sirbi, 87, 108; unguri, 87,
108; capeta:11i: iuzbasa, 83, 91; satnic, 83; aga semenilor, 136.
Oceakov, cetate, 374, 442, 444, 452, 475, 485, 740, 741, 746; bei, 722; eialet, 328, 351, 358,
364, 395, 396, 401, 413, 414, 415, 698, 699, 742, 746; guvernator, 398, 399, 407, 413;
intgrirea ceatii, 437, 442, 444; muhafiz, 749; pasA. de, 439, 440, 442; hass, 328, 331,
342; osti, 335; reparare, 399, 439; sangeac, 328, 331, 365, 397, 622; vizir de, 633.
Ocennul Atlantic, 656, 737.
Oena, munte, de fapt Tg. Ocna, 463.
Oenele Mari, localitate, biserici din, 188, 548.
Ocolfla, sat, 703.
Odorhei (Udvrbely), cetate 345, 598, 687; descriere, 585-588.
Ofeavoli, v. Abloli, localitate in R.P. Bulgaria pe malul Mgrii in apropiere de Burgaz, 350.
807
www.dacoromanica.ro
Oradea, cetate, 490, 513, 515, 516, 529, 537, 546, 556, 575, 576, 585, 602, 603, 640, 644,
645, 631, 654, 655, 656, 657, 661, 667, 670, 671, 672, 673, 674, 676, 678, 679, 681, 683,
690, 692; asediul cet64ii, 517-525; cucerirea cetdtii, 329, 342; descriere, 656-662; descrierea orasului, 662-665; bazar, seraiuri, geamii ; eialet, 328, 622, 656, 658-659, 668, 669,
680; expeditia de la, 650, 651, 654; lupta dintre Melek Ahmed pasa si loan Kemeny de
la, 344; munte, 517; ocuparea cetAtii de otomani, 525; oaste din, 534, 537, 546, 556;
pacea de la, 677; pas5. de, 435, 529, 531, 569, 575, 599; poarta, 514, 515; resedinta lui
Gheorghe Rk6czy al II-lea, 659; resedinta de sangeac, 330, 340; talismanele cettii,
527, 529; vizir de, 665, 666, 668, 686.
Oradea de la DunArc (Duna Varad, cetatea Sf. Ladislau), situat la 7 km de Moldova Veche,
692.
Orhei, tirg, 153, 337, 419, 420, 421; cimpia de la, 422; episcop de, 104.
Ormaneea, probabil Teleorman, 362.
Oronte, fin in Siria, 181.
Orsova, cetate, 362, 469, 502; descriere, 694; bei din, 694; sangeac, 495.
Oru Deresi (Valen Pereeopului), loc. 746.
Osjek, cetate, 665.
Osman, 477.
Osman al II-lea, sultan otoman (1610-1622), 283, 292, 302, 333, 334, 369, 422, 490.
Osmanfacl (Osnum Faki), sat, 490.
Ostrov, mlIndstire, hramul Nasterea Maicii Domnului, 187.
Ot Yarik, loe de trecere pe Nistru, 409, 439, 746.
Ozan, poate Uzlina de pe bratul Sf. Gheorghe, 490.
Ozu, v. Oeeakov.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Rimnie, oras, 105, 150, 159, 276, 362, 464, 471; descriere, 727-728; episcop de, 113. 180,
224, 236; ociad de sare, descriere, 188.
Rimnie, riu, 362, 728.
Rodnei, munti, 557.
Rodos, insul, 410.
Roma, 481, 565.
Roman, oras, 103, 104; biserici, 156; episcop de, 104.
romAni, 91, 122, 244, 258, 262, 283.
Ruer, tirg, 248, 252, 259; drmnul, 253.
Rudolf, de fapt Leopold I, imprat (1655-1687), 688.
Ruin, nume dat peninsulei Balcanice, 372, 565, 679.
Rumelia, 23, 69, 143, 151, 213, 281, 283, 284, 296, 350, 354, 359, 364, 395, 397, 438, 460,
492, 494, 505, 622, 639, 655, 666, 686, 701, 742, 752, 753; beilerbei, 505, 641 ; eialet,
328, 331, 388, 455, 556, 608, 622, 627, 639, 680, 681, 740; episcop de, 179; oaste, 344,
455, 680, 681; pasg. de, 351, 516, 532.
Rupea, cetate, descriere, 598, 600, 602, 603; descrierea orasului, 604 - 605.
Iluseiuk, cetate, 241, 246, 346, 349, 350, 356, 357, 359, 360, 363, 364, 399, 465, 469, 698.
Rustem, rege legendar la persi, 526.
Rustem pasa, 712.
Rusia, 48, 102, 294.
rusi, 293, 338, 456.
Ruzandra, Mea lul Valle Lupu, 84, 306.
Ruz, sol austriac, numit lu realitate Joja, 623.
S
Sabangia, v. Sapandja.
Sileele, sat, 391.
Saeuieni, cetate, 341, 513, 529, 640, 643, 653, 667, 668, 670-672, 682, 687.
Sadova, mnstire, 216, 221, ctitorie a lui Matei Basarab, hram, Sf. Nicolae; sat, 703.
Sadra, In realitate, ladra, cetate in Dalmatia, 340.
Sagighir, riu probabil Cigher, 512.
Sahan Samur, podis, 361.
Sal, v. muntli Rodnei.
Salih pasa, 624.
Salonie, oras, 347, 742.
Salonata, palana., 356, 438, 502, 653; oras, 654; sangeac, 330.
Salsal (Tatar), urias legendar, 348, 395, 406, 408, 474, 746, 747.
Saltuk Mehmed Buhari, v. Buhari Mehmed Sarl Saltik Baba. Itg,,t
Samaki, localitate in Asia Miel vestit pentru cariere de marmura, 546.
Samodj(?), oras neidentificat, 684.
Sapan, sat neidentificat, 457.
Sapandja, sat, 389, 447.
Saradjhane, cismea din orasul Silistra, 370.
Saral, cetate, v. Cris castel, 580.
Saray Karyesi, poate Saraiu, sat, 449.
Sari-Ata Ky, sat, 747.
811
www.dacoromanica.ro
teaz, 112, 113, 115-118, 161; sArbatoarea Crucii, 154; CrAciun, 109, 112, 113, 114;
duminica Cananeenii, 23-24; duminica Ploriilor, 74, 77; duminica Rusaliilor, 145; duminica tuturor sfintilor, 89; duminica lui Zacheu, 30; Sf. Dumitru, 22, 160; Sf. Gheorghe,
143; Sf. Grigorie Teologul, 32; Sf. loan Chrisostom, 32; Sf. Ignatie, 108; Sf. Ilie, 96,
204; bus Hristos, 69; joia inaltArii, 88; joia mare, 76; Sf. Mihai, 160; nasterea Maicii
Domnului, 97; Sf. Nicolae, 107, 160, 238; postul Maicii Domnului, 96; Pasti, 25, 59,
80, 81, 112, 113, 128 - 130 ; Ramazan, 241; Rusalii, 87, 88, 96, 97; Schimbarea la fatk
215; Sf. Simeon Stilpnicul din Alep, 97, 229; Sf. Teodor Stratilat, 42; Trei Ierarhi, 35.
sasi, 350, 577, 578, 579, 580, 582, 586, 598, 604, 606, 609, 686, 752.
Skselori, oras, 620.
Satu Non (Yen! Kiiy), 736.
Satirdji Mehmed pasa, 516, 517, 521, 646, 660, 661.
Satmar, cetate, 432, 513, 553, 567, 568, 640, 684; descriere, 675; tinut, 567.
Saya, riu, 204, 361, 491, 492, 640.
Savadji, comun5., 678.
812
www.dacoromanica.ro
Sibiu, cetate, 345, 612, 614, 615, 618, 710; descriere, 613; sat, 616.
Sicevar, descrierea cetittii, 543-544.
Sikl6s, cetate, 640.
Silabdur Fazii pasa, 452.
Sileli (Silleli ponte lalina), sat, 389, 448.
Silistra, cetate, 22, 271, 277, 334, 346, 349, 352, 360, 364, 367, 369, 373, 380, 385, 387, 394
400, 401, 402, 403, 405, 407, 439, 450, 452, 465, 469; eialet i vizirat independent, 328
331, 352, 357, 377, 442, 682; descrierea ceatii, 365-367; descrierea orasului, 368-372:
bazar, bal, cismele, geamii, tirgul; sangeac, 328, 365, 397; includerea CetAtii Albe in
eialet, 409; chile de, 376; pas5. de, 23, 24, 143, 204, 267, 302, 718, 742; pasalic, 142
vali, 608; vizir, 633.
Silivri (Selymbria), ora In Turcia europeanA la vest de Istanbul, 398, 482, 602.
Simontorna, cetate, 602.
Sinai, munte, 32, 66, 92, 119, 228.
Sinan afta, 416.
Sinan pasa, 341, 370, 569, 664, 670.
Sindek, loe de popas necunoscut, 556.
Sinersig (Seresik), loe de popas, 533.
Sinoe (Casapeldoi, Kasapli), sat, 391, 449.
Negre, 22, 270, 277, 282, 353, 384, 474; cetate,
Sinope, port in Anatolia pe trirmul
710, 711.
www.dacoromanica.ro
sirbi, 46, 76, 87, 100, 108, 126, 201, 302, 350, 752, 745.
Skodra (Scutari), cetate, 281, 608, 622; bel de, 622.
Skopje, cetate, oras, 701.
Slatina, tirg, 225.
slavi, 338, 350.
Slobozia, mangstirea Sf. Mihail, ctitoria lui Ianachi Caragea, 276.
Sloren, rin neidentificat, 362.
slovael, 338, 350.
Slovacia, 656, 737.
Slovenia, 429.
slujbe religioase, 25, 32, 33, 35-36, 57-58, 59-60; botez in Moldova'sivTara RomA.neasck
291; asItorie, 237; crestinare, 218-220; in cinstea domnului, 61-62, 62-64; pentru
domn la fiece mask 54-55; din dimineata Duminicii de Plorii, 175; Sf. Ecaterina,
105-106; Sf. Gheorghe, 84; Sf. loan Gull de Aur, 104; de insc5.unarea domnului Constantin erban, 139-141; inmormintare, 70-72, 123-125; Invierea, 78; joia
85, 144; liturghia de Sf. Mihai, 103; liturghia Sf. Vasile, 114; nunti, 209-211; parastas,
208; din ajunul Pastelui, 175, 176; Rusalii, 89; in Opaminile postului, 65-70; spAlarea
picioarelor, 126-128; utrenie, 86.
Slurum, flu neidentificat, 470.
Snagov, manAstire, hram Intrarea Maicii Domnului in Biserick ctitoria lai Mircea Ciobanui,
235-236.
Sofia, oras, 267, 356, 386, 626, 701; pas5. de, 204; mitropolit de, 68.
Sofular (Credinta), sat, 391, 449.
Sligfitdjilk (Silgfiteilk), localitate in apropiere de Bazargic, 403.
Sokollu Mehrned pasa, mare vizir (1565-1579), 329, 346, 504, 640, 641, 650.
Solnoc, cetate, 361, 644, 654, 659, 680; district, 682.
Solnocul Interior, 567, 569.
Soinocul de Mijloe, 674.
Solom Arar Pabudi, personaj neidentificat, 539.
Somes, rill, 541, 552, 553, 554, 557, 558, 559, 561, 567, 569, 574, 575, 679, 681, 683, 684.
Somesul Mare, flu, 577.
Somesul Mic, riu, 540, 577, 578, 580, 581, 584.
Somesul Sfisese, cetate, descriere, 577.
Soroca, cetate, oras, 153, 424, 435.
de Souehes, conte, 688.
Spanla, 710.
Stalnesti, mkastire, hram Adormirea Maicii:Domnului, ctitoria fratilor Buzesti, 223, 224.
Stirlates( ?), loe din Damasc, 214.
Strehala, m5n5stire, hram Sf. Treime, ctitoria lui Matei Basarab, descriere 205-206; 216, 221.
Streiu, tin, 543, 544.
Subotov, oras in Ucraina, 306.
Suceava, cetate, 31, 83, 96, 294, 306, 336, 462; dIrimarea mAnastirii armenesti, 99; munti,
731.
814
www.dacoromanica.ro
S,rban Constantin, domnul Tfiril Rominestl (1654-1658), 160, 194, 212, 237, 244, 245,
256, 258, 259, 260, 265, 267, 268, 269, 273, 278, 279, 295, 304, 707, 708, 725; alegerea
sa ca dotnn, 132, 133; conflictul cu Diicu Buicescu si en Matei Basarab, 133; jurdmintul
prestat lui in calitate de domn, 136-137; infringerea Itt lupta de ling& Iasi cu Gheorghe
Stefan, 733; insemnat la nas, 145; lupte cu Pazli pasa i Mihnea al III-lea, 248 252 ;
lupte ca otomanii si cu tatarii de la marginea Iasilor, 460-462, 463, 466, 469, 478;
ocuparea Iasilor, 342; fuga din Iasi, 343; rdscoala seimenilor din 1655, 215; rectmoasterea sa de sultan, 142; retragere in Transilvania, 252, 253; ungerea sa ca domn, 134,
135; vestea infringerii, 254, 256.
Serif bel, 101, 102.
Sieula, sat, 652.
Simleu, cetate, descriere, 674-675.
Sinteu, cetate, descriere, 549-550; sartgeac, 658.
Siria, cetate, 502, 651; descriere, 511-512.
Sirvan, oras in Iran, 497.
Sistov, tirg, 359, 360, 700.
Soimus, cetate, 437, 491, 502, 651; descriere, 511.
Stefan, mitropolitul Tdrii Romanesti, 194.
Stefan eel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), 28, 66, 104.
Stelan serdarul, participant la complotul lui Gh. Stefan, 159.
815
www.dacoromanica.ro
592, 596, 597, 598, 604, 608, 632, 633, 634, 636, 638, 708, 714, 737, 738, 739; agale,
485, ajutorul trimis lui Vasile Lupu, 101, 102; asediul cetAtii Satinar, 568; luare de
robi, 257, 268, 271, 273, 274, 276; luptele lui Constantin Serban cu, 250-251, 253, 255,
256; nAvAliri in Moldova, 104; nAvlire in Transilvania, 278-280; tulburAri, 102.
Tatlageae (23 August), sat, 401.
Tavil Afehmed pasa (Sokollu), 649.
Tayyaroglu Ahmed pap, 341.
Teeuel, oras, 103, 151, 464, 471, 731.
Tedjell Celebi, 750.
Tekirdag, localitate in Turcia europeanA, 597.
Teleorman, riu, 470; oras, 707.
Teleajen, trecAtoare, 278.
Tenedos, insulA, 439, 452.
Teodor, episcop de Cyr, 185.
Tighina, cetate, 414, 419, 420, 424, 435, 436, 485, 783; descrierea cetlitii, 415-418, 735-736;
descrierea orasului, 418-419; ag de, 457; bei de, 739; caimacam, 722; construitA de
Ghedik Ahmed pasa, 415; intl./ire, 437, 438; sangeac, 328, 331, 365, 397, 735.
Tilen, nume legendar, probabil sotia lui Stefan Bekes, 503.
Timls, riu, 361, 491, 494, 499, 500, 529, 533, 534-535, 691.
Thnisoara, cetate, 201, 344, 361, 435, 495, 508, 513, 514, 515, 528, 530, 533, 537, 576, 592,
661, 678, 683, 695; asediul cetAtii, 493-494; descriere, 495-500, 691; descrierea orasului, 500-501; defterdar de, 332, 534; drum spre, 507; eialet, 328, 329, 332, 437,
535-537, 622-623, 644, 645, 646, 649, 652-656, 692; geamii, 499; guvemator, 438,
452, 453; hass, 328; pap, 565; sangeac, 329, 397, 502, 503; trupe, 340, 570, 576, 592;
valiu ; 327, 529, 642, 644; vilaiet, 603, 621; vizir din, 650, 652, 653, 689; zeamet, 332,
Timur Lank, 356, 724, 738, 753.
Tisa, riu, 344, 345, 361, 492, 506, 508, 510, 531, 536, 537, 553, 556, 557, 566, 567, 569,
570, 571, 573, 574, 586, 608, 619, 645, 649, 650, 654, 659, 666, 675, 684, 687.
816
www.dacoromanica.ro
Tismana, mAnstire, 194, 206; hram, Adormirea Maicii Domnului, descriere, 196-200; biserica
tara, 516, 525, 561, 563, 659, 666, 667, 672, 674, 683, 686, 687, 688, 703, 704, 729;
tinut, 737; sare, 510; vilaiet, 643, 644, 655, 658, 668, 670, 679, 680, 681, 682, 710, 725,
731;
www.dacoromanica.ro
Tara Romaneasch, 23, 24, 36, 46, 50, 64, 71, 73, 77, 86, 94, 97, 102, 104,. 115, 141, 159,
163, 178, 184, 194, 195, 196, 223, 229, 238, 239, 244, 255, 256, 258, 259, 267, 268, 270,
277, 290, 296, 297, 298-300, 302, 303, 304, 347, 349, 350, 356, 357, 359, 360, 361, 362,
365, 368, 371, 401, 402, 403, 418, 420, 422, 426, 438, 439, 440, 455, 463, 464, 465,
466, 467, 468, 469, 471, 476, 485, 489, 537, 539, 548, 583, 625, 629, 634, 635, 638, 642,
686, 689, 699, 700, 701, 702, 703-708, 753; baia de aux, 187; bei, 633, 696, 709, 712,
715, 724, 740, 742; boieri din, 109; capuchehaia, 289, 419, 420; bilci, 730; circiumi,
109; descriere geografich, 714; devastare de thtari i otomani, 409, 733; dreghtori, 118;
egumeni, 146; eialet, 741 ; extragerea silitrei, 728; hassul beiului, 726; haraci, 143, 239-240,
711; hotar, 103, 336; interventia lui Tabani Yassi Mehmed, 354; infringerea lui
Vasile Lupu din, 93, 728; locuitori, 132; local domnilor in ceremonialul otoman, 712;
mine, 141 ; mitropolit de, 111, 112, 118; mIngstiri, 39, 112; mgrahstirea Arges, 163;
obligatii de aprovizionare, 717-718; obiceiuri religioase, 58; ocupath de otomani, 346;
oaste, 109, 116, 343; portul femeilor, 27, 32; post in, 123; rhscoallt antiotomanh, 342,
712, 725, 727; schele, 281; stemh, 304; vama, 729; vilaiet, 711, 712, 714, 728, 737;
vesmintele femeilor, 120; vinuri de, 164;
Tara Turceasch, 188.
Tara Turcului, 216.
tigani, 158, 164, 187, 211, 216.
Tintaren', mdnstire, hram, Invierea, descriere, 207.
Tutora, oras, 162, 363; descriere, 734; sat, 733; vama, 734
U
Ugyvar, v. Gherla.
Ujvair, V. Nove Zanikir.
Ulatua paga, sangeacbei din Lipova, 327, 493, 503, 505, 646, 651; mormintul shu, 508.
Urfa, eialet, 623.
Ursclue, oras, 356.
Utvar, localitate neidentificath, 556.
Uzun All aga, 422.
818
www.dacoromanica.ro
Vaisros Nmny, oras din R.P. Ungar la 70 de knJnord-vest de Satu Mare, 557.
Vasile, numit i Mustafa din Giimiishane, 36.
Vaslui, oras, 28, 48, 66, 103, 152, 464, 471; descrierea orasului, 29 30, 732; flu, 732.
Vfirddia, cetate, descriere, 509, 511.
Vefras, cetate, 509.
Velasie, mitropolit de Naupactos, 68.
Venetia, 101, 123, 126, 243.
Veres, cetate, 528.
Vers, v. Virset.
Veterani, pesterd, descriere, 694.
Veysi efendi, 598.
Vidin, cetate, 178, 214, 346, 349, 397, 469, 625, 696; bei din, 694; cadiu, 204; moscheie,
165; nazir, 698, 699.
Viena, cetate, 204, 360, 629, 656, 670, 733; eral, 726; devastarea cetatii, 333.
Vint, cetate, descriere, 689.
Vintul de os, cetate, descriere, 544 545.
Visegrad, cetate, 743.
Vize, sangeac, 331, 365.
Viriti, sat, 703.
Virset, cetate, localitate din R.S.F. Iugoslavia, 501, 529, 621, 691.
Vladimirescu Tudor, sat, 400.
Vladislav al II-lea, 625.
Volga, fluviu, 742.
cetate, 603.
Vukovar, cetate din R.S.F. Iugoslavia, 492.
www.dacoromanica.ro
Yanik Bisar (Cetatea AMI), 436, 437, 442; descriere, 413-414; inarire, 437.
Yanik, v. Gyr.
Yanova, v. Ineu.
Yazidji Osman, 514.
Yazidjloglu Mehmed Bldjan, 393, 394.
Yedicule, inchisoarea calor sapte turnuri de la Istanbul, 343, 437, 455, 473, 708.
Yedjudj, marele zid construit in Caucaz de Alexandru cel Mare, 513.
Yemen, 665.
Yeniehiol (Yeni-Kidy), sat, 415.
Yeni-Saladjak, localitate, 348.
Yantar Hasan pasa, 657, 659.
Yergaz Konman, v. Cetatea Albli.
Yerkkti, v. Giurgiu.
Yezid, personaj inventat, 547.
Yoramder, personaj neidentificat, 751.
Yusuf pasa, 746.
Yuvadji, v. Gura Dobrogel.
Zaim Atacarle, 38, 55, 103, 126, 135, 136, 138, 184, 186, 289.
Zankov Basan pasa, 369.
Zankoe, mahala din orasul Silistra, 368.
Zfipolya loan, regale Ungariei, 564, 626, 743, 744.
Zilpolya loan Sigismund, prineipele Transilvania! (1556-1571), 568, 625, 640, 642, 649;
acordarea 1nsemnelor domniei, 627.
Zlyomi Nieolae, 345, 538, 564, 570, 571; propus sA He ales principe, 572; seraiul lui, 579.
Zultikar aga, mahaia din Silistra, 368.
Zwaniee, oras, 346, 419, 462.
820
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
Cuvnt Inainte
PARTA I
NotitI biografia
19
Abrevieni
21
288
Paul de Alep
AnexA
PARTBA A II-A
311
Notit5, biografe&
vlia Celebi
Glosar
326
754
776
781
Lista ilustratiilor
Indice
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
r5.
4,,
www.dacoromanica.ro
Wz.
.540
0-1/111
180,1
s
VI")=VF3