,

~,

,''I'

Cap. IV - Comunicatii

Modulatia impulsurilor
este proeesul

de modulatie

cu modulatie a impulsurilor

in cod (MIC)

in cod (MIC - in limbile franceza ~i romana, PCM -In engleza)

prin care se realizeaza 0 conversie a semnalelor informationale

anaIogice m(t) in semnale digitale

~(t).

1. Structura unui sistem eu MIC

de transmisiune ee utilizeaza WC pot fi utilizate atat in banda de baza cat si In

radiofrecventa. Struetura unui sistem eu MIe este urmatoarea (figura 1):
La nivelul sistemelor cu MIe ill banda de baza se disting urmatoarele etape de prelucrare a
semnalelor:
Sistemele

1. la emisie:
obtinerea semnalelor informationale analogiee (vocale, radio, video) mit);

filtrarea semnalelor astfel obtinute In scopul limitarii precise a benzii;

esantionarea semnalelor analogice eu un semnal de comanda a esantionarii

frecventa de esantionare este

vet);
cuantizarea

is =2j~l. si obtinerea

a carei

in acest fela semnalelor.MIA

semnalelor vet) printr-un numar finit de nivele si obtinerea semnalelor

vq(t);

codificarea

semnalelor

vcCt) corespunzatoare

vq(t) in scopul producerii unor serii de cuvinte de cod nivelelor de amplitudine

2. la receptie:

detectia;
decodificarea;
decuantizarea;
interpolarea.

cuantizate.

Vqltl

vlt)
vQltI
111ft 1

I fslTllianllr
Ifs)

wan Ii.
Iv, OJ I

vcltJ+nltl

Vettl
Coli fK.rum

Im,oJ

rn tlu Irff*. tot !erpizrK

v[(t)
00 difialkx'

oft)
~tor

~n(ll de

u)

~Iim-e

Air(Xih:ator RF si

~ltl .-1 Modulator

corwertor de

MA,HhouHP;

fre!:venln

Oemoooluror

Yclt I +n(tl

MA.HFsou HP

b)

fw]. .1 - Sttucrum 00 bazQ a

tJlUi sistem Hie;

a.-In txmOO ~ 00z~ : m(t)-semool i\ftrma~coo.l ooolog(; vltl-semnnl MIA; vqltl- sernool v(t) annti2nt;
vc(tl- semnal Hie; nltl- zgomot a\ canalului 00 tronsmis',une i v~ It) - semrol MIC ~,
afectat de
zgomotul nit) Vq(tl-semml vq,.Itl afedat de nit) ;-m'(t)-semna[ informatiooal ~iftlit.
b.-in nldioftecventa: elt)-semnal RF emis; e'(t)-semnnl RF receptlmt 10 (onditlile existenteiurui
zgomot al mn'aiului lE transmisiune.
.
'
.
,

ar..-",,~.
- .........
~-.~
...
'''....-.

2. Cuantizarea semnalelor esantionate

Fie m(t)min si m(t)m:ro respeetiv valorile minima si maxima ale semnalului informational. Se
noteaza eu V plaja de variatie a semnalului met). Deoareee aceasta plaja este 0 marime
continua, numarul de nivele posibile ale lui v(t) in aceasta plaja este practic infinit.
Fie L numarul de trepte (pasi de cuantizare) ill care este Impartita plaja de variatie V
"t latimea fiecarei trepte (figura 2).

L,

~1

NIVS le d e d ECl21e
..
V

la

u6
Qt+-a2+a.3+a~

a~+ Cl..2 ~ Cl3

~
cr- a,2

as
~r-

v{t}

04-

~m(t)
-.or.

Tp

Q~

MIl..

-'"

a2
.0.,

( k-1 )Ts kTs(k T 1}Ts

Fig.2.

u3

Cuannzarea esantioanelor
.
.

rr

Dupa cum pasii de cuantizare sunt sau nu egali intre ei, se vorbeste despre
uniforma I liniara (fig ..3.a) pentru care:
a1 = a2

= a3 =

cuantizare

= aL = a

{V=La

respectiv de

cuantizare neuniforma I neliniara (fig.3.b), pentru care:

L

V=

2::

1=

a.

Valoarea amplitudinii fiecarui esantion se rotunjeste "prin adaos" sau "prin lipsa".

Fig.3.a.

Fig.3.b.

v(t)

0'::r-a

vclU

0
O5..

V(t)
vq{t)

( a~)

(2a ~)

2a

(a

,
::ra

~)

[Cal

at =a2 == .... =a

. ............
+a2)

i]

(a + a

2)

. ............

al

< a2 < a, < ...

..............

Pentru un semnal m(t) aproximat in trepte (cazul unui v(t) cu T, == T.), se poate observa
ca, prin cuantizare, se introduce 0 eroare initiala in sistem, eroare care nu mai poate fi
mdepartata dedit probabilistic
si care se numeste zgomot de cuantizare (fig. 4). Acesta
reprezinta limit area fundamental a a sistemelor de transmisiune eu MIe si apare ehiar in lipsa
zgomotului de canal.
n

qq.== v (t) - v(t)

Vq(t)

Vqltl

v(t)

-sn

------~---<----.

v
?

m(t)

6,5

C
5/5

5
4,5

3,5
;
2,5

1.5

0,5
0

-1/2

Fig.4 - Oeterminarea grafica a semnalului Vq (t) ~i a

zgomotuluj n~ rt) pentru un semnal m(t} dat, in
conditiile
unei cuonttznn untfirme (a
,

= 1V ) .

3. Caracterizarea zgomotului de cuantizare

Zgomotul are 0 trasatura caracteristica unica si anume ca modulul sau este intotdeauna
mai mic dedit 0 jumatate de cuanta.

In consecinta, acest tip de zgomot poate fi redus numai prin reducerea cuantei, adica prin
marirea numarului de nivele de cuantizare L, pentru 0 plaja de variatie V data.
Daca cuanta a este mica in raport eu V, iar amplitudinile posibile pentru v(t) sunt uniform
distribuite in plaja dinamica V, atunci zgomotul de euantizare nq este, in cazul cuantizarii
unifonne, un proces aleatoriu stationar, caracterizat printr-o functie de-densitate de probabilitate
-a

-~n

pentru

~2

in rest

uniforma.
Valoarea medie a zgomotului de cuantizare nq se dovedeste a fi nula:
a

2 2
21
1 nq
dn =_.=- --a q q a2
a 8
_~

1[a2 a82]

00

f f

-n

-dn

=f-n
q

00

=0

In schimb, valoarea patratica medie (puterea medie) a zgomotului de cuantizare este

diferita de 0,
a

= 00f f ( n
-00

.n

2
q

. dn

= -1 2f
a

a q

. dn

3 "2
1 nq

= --

a 3
a

fiind direct proportionala cu patratul cuantei a.

3
3
2
[a
-+-a ] a
a 24 24 - 12

1
=-

--=--

12L2'

;;.

:.

4. Calitatea transmisiei pentru sistemele cu MIC

4.1 Cuantizarea uniforma
Pentru 0 cuantizare uniforma (a = constant), rezulta ca zgomotul de cuantizare va fi
acelasi atat pentru semnale mici cat si pentru semnale mari. Principalul parametru pentru
evaluarea calitatii transmisiei ill sistemele cu
este raportul semnal/zgomot. in cazul de

we

fata, este vorba de un raport intre semnalul cuantizat

(Sq) si zgomotul

de cuantizare(N ) la nivel
q

de puteri.
Puterea medie a semnalului cuantizat se poate calcula In conditiile in care m(t) are
amplitudinea uniform distribuita in plaja V, cele L nivele de cuantizare snnt echiprobabile, iar
rezistenta de sarcina este de 10. Astfel:
S
q

unde:

Vi

= L:v~
.p[v q~IkTS)=
. 1
1

v.] = ~L. L:v~

1

= vq(kTJ;

S;

= E[v: (t)]

P[Vq (kTs)

puterea medie a semnalului

= vjJ - probabilitatea aparitiei lui

Daca

m(t)

este unipolar, atunci

Vq

(1) ;

Vq

la momentul

kT:.

iar daca met) este bipolar, iar 1 este par, atunci

L-\

1 +-,
Sq = - L(ia)2

t:

L-\

1=-2

= ~(l2
12

-1).

Prin urmare, raportul semnal/zgomot rezulta ea avand valoarea

-1)(2: -l}pentru

~: =2(L-1)(2L-1)=2(:

m(t)

unipolar,

respectiv, .
S

-q

Nq

= (l2

In ambele cazuri se observa ca

-1)

= (V)2
-

-1, pentru met) bipolar.

este proportional eu L2

~q
q

Intrucat semnalul telefonic are 0 dinamica ampla, 0 putere medie variabila si prezinta 0
probabilitate mare de aparitie a intervalelor caraeterizate prin nivel scazut, daca se utilizeaza 0
euantizare uniforma, semnalele eu nive! mic vor prezenta un raport semnallzgomot Inuit mai
prost decat semnalele eu nive! mare. Deci, pentru 0 redare adecvata a semnalului pe domenii
largi, este neeesara 0 cuantizare neuniforma. Pe de aha parte, zgomotul de cuantizare este mai
suparator cand toate cuantele sunt egale si mai putin suparator cand cuantele sunt proportionale
cu amplitudinea esantionului, In general, cuantizarea se face astfel incat sa favorizeze
esantioanele de amplitudine mica ale semnalului de intrare (informational).

4.2 Cuantizarea

neuniforrna

In sistemele de comunicatie ce utilizeaza MIe, este mai avantajos sa se luereze ell 0

cuantizare neuniforma. ell ellanta variabila, care sa conduca la 0 valoare aproximativ constanta
a raportului semnallzgomot (figura 6) , indiferent de nivelul semnalului supus cuantizarii. In
acest caz, valoarea cuantei ar trebui sa fie midi la nivele mici ale semnalului si mare la nivele
mari ale acestuia.
Raportul semnal/zgomot pentru un interval i de cuantizare uniforms este, deci,

s,
N

12vi2

=-;;z

Se observa ca daca valoarea cuantei a creste odata cu marimea semnalului Vi' se va obtine un
raport semnallzgomot constant. Acest lucru pledeaza pentru 0 prelucrare neliniara a semnalului
supus codarii.
Trel procedee de cuantizare sunt utilizate in acest scop ~i anume:
1.:cuantizarea neliniara;
2. cuantizarea liniara urmata de 0 prelucrare neliniara a esantioanelor cuantizate;
3. relucrarea neliniara a semnalului, urmata de 0 cuantizare liniara.
Apelandu~e a u timu mtre e e, a ermsie urmeaza sa se rea izeze 0 comp;~sie de amplitudine
a semnalului esantionat v(t), iar la receptie 0 expandare a semnalului compresat. Efectul global
este cunoscut sub numele de C01.1P
ANDARE .
iliilliiiilliilliiiliii iiilti.
Pentru a deduce forma legii de compresie y = fCv)
de crestere sunt mici si aproximandu-se
rang i,

(figura 5), presupunandu-se ca intervale le

v; = v; , se deduce

treapta de cuantizare neuniforma de

(r)
I

)-(b)
,/

,,

Fig, 5

- Caracteristka

de transfer a compresorulu,(a)

~i Q expandorului lb L

10

6y
6v=--=-f'(vJ
I

a
f'(vJ'

dependenta de treapta a, specifica cuantizarii uniforme ce urmeaza cornpresiei. Cum se

doreste un raport semnal/zgomot constant, egal cu C2 , rezulta:
S

v2

-q

N',

12v2

=-'2 =C2=>__ ~
6vj
6vj

12v4
a2

,p

=C2=>j(vJ=-=>j(vJ=pin(v;)+q,
Vi

12

in care p

C~, iar q este 0 constants de integrare.

2,,3

Raportul SqlNq pentru cuantizarea uniforma respectiv neuniforma, este prezentat in fig.6

Sq I Nq (dB)
74
./

./

60
COl'Opf"esi e

(36 dB J

-74

-20

COfTlXJndare {24 dE}

Fig_ 6

raportului Sq I Nq pentru:
unift:rmo. i
(2)- cuantizo.re neuniforma..

- 'klriatia
(1) -

cucntizora

11

; M9'

en

'W

5. Legi de cuantizare
Exista mai multe legi dupa care se poate face compresia semnalului supus codarii.Tn eazul
semnalelor telefoniee, s-au imp us doua legi de cuantizare si anume legea A si legea M. .
Legea A se defineste dupa cum urmeaza:

(sgn(x))
y=
(sgn(x))

Alxl
1+ lnA

pentru

0 ~ Ixl ~ -

1+ In(Alxl)
, pentru
l+lnA

1
A

- ~

Ixl ~ 1

In care:
y

=I

v (t)

vq(t)

-reprezinta

instantanee

valoarea

normata

semnalului

ell

dinarnica

max

comprimata
x

vet)
Iv(t)lmax

1);

_ valoarea instantanee normata a semnalului esantionat ( -1 :; x :; 1),

'pentru IV(t)lmax
A

(-1 ~ Y

= 4,096mV;

= 87,6.
Legea H se defineste prin:
y

unde

,u

In(1 + ,ulxi)
(sgn(x)) In(1 + ,u)

= 255, iar x si y au aceleasi semnificatii,

6. Implementarea

legii A

Implementarea legii A cu ajutorul circuitelor digitale, presupune aproximarea legii de

compresie eu ajutorul a 8 segmente de dreapta, notate' de 1a 0 1a 7, pentru fiecare alternanta.
Fiecare segment de dreapta se eonstituie din 16 pasi de cuantizare egali, notati de la 0 la 15 ~i

12

are 0 panta injuma!apta ill raport eu segmentul anterior (exceptie facand segmentele 0 si 1, care
au aceeasi panta). In acest fel, semnalul digital compandat care rezulta va fi compus din 8 biti,
astfel (figura 7):

y
y

1 X

718

6/a
-1

...
.

5/8

E:mi:sie

4/6

1 X

4096

-1

[my]

bl

Fig. 17

V.

- Legea de compresie A:
a :-legea A cootinuo. ;
b- Legea A opr'oximam cu segmente de a-eoptil { pentru
w.lori pozitive).

in care:
bo este bitul de semn: "1" pentru semnale pozitive, "0" pentru semnale negative;
b;, b2, b3 indica numaruTsegmentului ill cod binar n~al (4b +2b2 +bJ;
b4, bs, b6, b7 indica numarul treptei pe segmenttse, +4bs +2b6 +b7).
J

13

Pasul minim de cuantizare se afla pe segmentul 0: i\ = 128

---------.....

16

= _1_
211

Daca s-ar utiliza 0 cuantizare uniforma cu~sul

i\ar fi necesare, pentru fiecare alternanta,
211
nivele. deci ar fi necesari 11 biti + 1 bit (Fe~~. Utilizarea compandarii neunifonne ~educe
numa.rul de biti necesari coJaru ia..pentru tleca1e- esantion codat.
I

7. Codificarea semnalelor cuantizate

Prin codificare
codificat

se intelege transformarea

eVe (I)). in aceasta etapa,

reprezentate

printr-un

unui numar

sa

posibile,
fie alocate

durata egala cu Tp .. In
n

valorile

numerice ale nivelelor

alcatuiesc
--~-"""'-~---"'.jIIl--'''.
.r; ....,/u reiese ca procesul <Ie conversie vq(t) ~

numerice

care

semnal

logr
0

-~~-----~'.
valorilor

intr-un

se realizeaza conversia celor L nivele de amplitudine

de impulsuri pentru fiecare e:?antion, un impuIs avand

--':."

Vq = ij,l2' ....

(Vq (I))

numar In baza 10, prin m < L nivele de amplitudine

. - L = m"; deci
consecmta,
eel n = --10gL
Cum

unui semnal cuantizat

t , (j
J

= --1- L)

din baza

secventa numerica
de tipul
vJt)
lllseamna transfonnarea

10 ill valori numerice

echivalente

in baza m de

n-l

numeratie.

Astfel Ij

= L a.m'

, unde a; reprezinta

oricare valoare numerica din cele m nivele de

i=O

amplitudine.
intrucat cuantizarea neuniforma,
conform legii A, opereaza ell L= 128 nivele de
cuantizare, iar codarea se face ill cod binar natural, rezulta un necesar de 7 bili. pentru fiecare
esantion,
Codificarea se realizeaza la nivelul unui codificato~ ce nu este altceva decat un convertor
analog-digital eu eompre~~. care accepta drept mtdn thgura 8):

14

'It t 1..1

(_O_D_I F_1CA_J_O_R

Fig. 8

- Structure

L.. __

l-

vel

to)

bloc a unul

codificator.

tensiune corespunzatoare semnalului esantionat;

0 tensiune de referinta (VR= 4096 mV), ponderata prin: b. 2-J + b22-2 + b, z-3 + .... + b, 2-7, care
produce la iesire un semnal digital vc(t).
0

La un convertor analog- digit'ilLq~a!, semnalul de iesire

Vr

(t~

este legat de vet) si VR prin

relatia:
,

ceea ce reprezinta aproximatia cea mai buna a raportului v(t) , ill interiorul rezolutiei semnalului

ve(/).

uag __ ~~

Deci,

-v(t)=vJbJrJ

+b2r

+b3r

+ ....+b72-7],

unde bI -b7 reprezinta bitii din structura semnalului Ve (t) .

Astfel se poate defini zgomotul de cuantizare prin relatia:
nq (t)

= Liv(t) = vet)

- vR [b12-1 + b2 2~2 + b3 2-3 + ....+ b, z'

15

b "'iiiii.

--'

-"._.

8. Structurarea codificatoarelor cu MIC

Codifieatoare eu eodifieare direeta (figura 9) - realizeaza eodifiearea prin metoda

aproximatiilor succesive;

Registru cE
~r(l(i'natie sx.cesrva
b1b2 ---------b7

Pcndsri: 2-1

?J. ----

---27

~}VC(tl
...------b7

CoIwertor
digitu\ -ooaiogic

Mg.9 .. Codifmtor cu codificare di'ectO

si reJqie parclel.

Codifieatoare eu eodifieare indirecta (figura 10) - permit obtinerea semnalului

vJt) printr-un proees de masurare a duratei impulsurilor ee rezulta in urma transformarii
semnalului esantionat ~ intr-un semnal eu modulatie a impulsurilor in durata.

9. Structurarea decodificatorului cu MIC

Structura functionala a eonvertorului D/A din eadrul eodifieatorului MIe (legea A) este
prezentata in fig. II, ea reprezentand si 0 solutie pentru deeodifiearea eu we.

16

GI
(512Kr1zl

r---

---I

I
I

I
I

1:28

p..-_....I
I

I
I

I
I

I BAZA

DE

l_I!~E

CONVERTOR
DIGITAL

ANALOGIC

r-bo

I
I

lESI~E

: ~ COMPARATOR
"'!:Io--4-;;H Oih!renila__

to

r_

Regrstru

tampon

de 8bili

MOMENT

TRANSFER

Fig.10

- Schema bloc a convertorului A I O.

17

Ie~ 3

. k

ii_

;;;;
]''"''!I

".

~.:..

__

:i;-'t

--G", --:..
-. ~)".,- -.

....

-
o

G)

1.&-0
-

..2048mV

>-..._

bl

F~ 11

- Strwcturo fund:lcna1o.

c ccnvertorului 0 I A .

18

Cc.raCTertsi'i:a
de comp~e

'r~"

..~

:~:.-:~~'::~~