Lei 86

MINISTERUL INVATAMiNTULUI $1 $TIINTEI

BICHMAN ELIZA
NEAGU VASILICA

GEORGIAN LUCIA
NUTU CONSTANTIN

~~~rnm~rnillm~w~m~ill
[ill
ANTICA

$1

MEDIEVALA

Manual pentru cl. a V-a

ISBN 973-30-1338-2

EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA,

-

- ~-L .....

-..,
~~~

....----.
.. I

BUCURE$TI _ 1991
=---

MINISTERUL INVATAMiNTULUI $1 $TIINTEI

BICHMAN ELIZA
NEAGU VASILICA

. GEORGfAN LUCIA
NUlU CONSTANTIN

~~ITrnm~oiollrn~~~m~ill
[ill
ANTICA

$1

MEOIEVALA.

Manual pentru cl. a V-a

EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA,

BUCURE$TI - 1991

1.
INTRODUCERE, iN

.~
Manualul
aprobate

a fost elaborat conform programei

s colare
de Ministerul
invapimintului
~i ~tiin~ei

~;
"'~
I

I
~
Contr ibut!a autor ilor:

I storia

ant lea;

BICHMAN ELIZA
GEORGIAN LUCIA

Istoria

medievala;

GEORGIAN LUCIA
NEAGU VASILICA
NUTU CONSTANTIN

Jt'

.I~
>,

La realizarea acestei edit il au colabor at:

prof, univ. MANOLESCU RADU ~i conf. unlv.
Refer enti; ,Prof.
prof.

dr, TEODORESCU
MANEA MIHAl

PETRE ZOE

BOGDAN

A. Ce este

istoria?
B. Cum putem
eunoaste
tele din trecut?

STU DIUL

,i studia

ISTORIEI

evenimen-

A. Istoria - ,tiinta despre dezvoltarea

societatii
omene,ti.
$tiinra care studiaza dezvoltsres societatii omenesn din cele
mai vechi timpuri ~i plna In zilele noastre, cu toate aspectele ei
(economic, social, politic ~i cultural), se numeste istorie.
Istoria cerceteaza viata diferitelor
state ~i popoare, urrnar indu-Ie dezvoltarea de-a lungul timpului; analueaza ~i dezvalule cauzele ~i urmartle everiimentelor
~i leqatur a dintre ele.
Istoria ne ajuta astfel Sa ne formam 0 imagine clara despre viata
oamenilor in dlfer ite epoci istor ice: despre conducator ii de searna
(personalitatt
istorice), din cele mai vechi timpuri ~i pina in. zilele
noastre.
Istoria pe care 0 studiern in scoala reda numai principalele evenimente ~i aspecte din dezvoltarea societat!l. Ea se bazeaza pe cercetar ile, descopertr lle ~i concluz lile oamenilor
de ~tiin~a.
B. Izvoarele
istoriei ,i importanta
lor.Pentru cunoasterea
evenimentelor
din trecut, a faptelor istortce, - ~tiin~a istoriei cerceteaza urmele materiale ~i dovezile scrise in legatura cu ele. Acestea sint izvoarele istor lel. Ele ne ajuta sa reconstituim dezvoltarea
socletatil
din vremurile cele mai indepartate ~i pina astazl. Izvoarele
istorice sint nescrise ~i scrise.
Izvoarele nescrise sint: unelte, vase, arme, podoabe, locuinte, morminte etc. Izvoarele scr ise sint: inscriptiile facute pe platra, pe vase
de lut. pe monede sau pe zidurile caselor, documentele (actele. scr isorile ~i altele). diferite carti istorice, in care sint infatisate aspecte
din epoca respect iva.
Izvoare

nescrise

ISBN 973-30-1338-2

Redactor:
MAR ITA ROMEO
Tehnoredator:
GHIMI~ VICTORIA
Coperta:
DRAGULELEI
ELENA

2.
CRONOLOGIA. EPOCILE ISTORICE.
IMPORTANTA STUDIERII ISTORIE. ANTICE

1
Izvoare scrise

A. Ce este cronologia?
B. Care sint epocile istorice?
C. Ce studiazi istoria antici ,i care
importan~a ei?

este

~. C~onologia este ,tiin~a care se ocupi cu studiul datelor istortce. Toate evenimentele
istorice s-au petrecut intr-un

Cu descoperirea ~i studlerea izvoarelor istorice se ocupa 0 serie ~de ~tiin~e ajutatoare istoriei. 0 astfel de ~tiin~a este arhe%gia.
In zilele noastre, cercetartle arheologice au luat un mare avint.
datortta ~i mijloacelor pe care Ie of era ~tiin~a ~i tehnica moderna;
descoperirea
vechilor asezari ~i monumente cu ajutorul fotografiilor facute din avlon. stabilirea datei materialelor dezgropate
prin
analize de laborator ~.a. Arheologia a adus 0 contr ibutle importanta la cunoasterea trecutului Indepartat
al ~arii noastre. Obiectele deseoperite de arheologi se pastreaza In muzee (Muzeul Na~ional de Istorie din Bucuresti, Muzeul de Arheologie din Constanta
etc.). Actele. scrisorile, cartile vechi sint pastrate in arhive ~i bib/ioted.

Izvoarele istoriee eonstituie elementele de bka in munca de

eereetare a istoricului. Fara ele nu ar fi poslblla cunoaster ea trecutului societattl omenestl. E Ie sint necesare ~i celor care studiaza
is- toria. Vizitarea ~antierelor
arheoloqice,
a muzeelor. a
arhlvelor ajuta la intelegerea
mai temeinica a cunosttntelor lstor
ice.
Rispundeti:
--;- Ce studiaza istoria!
- Aratati izvoarele istorice
la muzee. excursii

pe care le-ati cunoscut cu

etc.!

Retineti ~i explicati intelesul termenilor:

-

istorle,

izvoare istor ice,

arheologie.

pr ile]ul vizitelor

anu~!t timp .. Ele nu P?t fi cunoscute ~i intelese pe deplin daca nu

stablllrn precIs data cind s-au petrecut.
Datele istorice ne arata
daca un eveniment s-a produs inainte sau dupa altul, daca aceste
evenimente sint apropiate sau distantate intre ele prin zeei de ani.
sute de ani sau mii de ani.
in istori~, timpul_ este calculat pe ani, decenii (zece ani). secoie
sau
vescuri
(0 suta de ani) ~i mi/enii (0 mie de ani).
Totodata, istoria este impar~ita in doua mari ere: era' noastra
(prescur_tat e.n.) ~i fnaintea erei noastre (i.e.n.). Limita dintre ele 0
formeaza a~ul 1, care reprezlnta al 31-lea an al domniei lui Augustus (anul cind - potrivit traditiei crestlne - s-ar fi nascut lisus
Cristos).
.
De aceea se poate spune ~i: anul 500 inainte de Cristos (I. Cr.)
sau anul 25 dupa Cristos.
. P~poar~le .~ntic~ in~~peau_ numaratoarea
anilor (anul 1) dupa
dlfe.rlte ~rlt~rll: eqrptenu d~pa domniile !araonilor. grecii dupa jocurll.~ ollm_Plce ca~e se desfasurau din -4 10 -4 ani (olimpiadele). romanu, dupa data cind. potrivit legendei, s-ar f intemeiat Roma etc.
Daca ne uitam pe figura alaturata, observarn ca datele evenimentelor petrecute inainte de era noastra merg descrescind spre
anul 1. In era noastra, datele istorice merg crescind Incepind de la
anul 1 spre noi.
Fara datele cronologice nu putem sa studiem temeinic Istoria.
Pentr~ a retine aceste date. e bine sa ne lntlpartrn in minte ~i se-'
colul In care s-au produs evenimentele
istorice.

. . B. ~tapele de dezvoltare a 5ocieti~ii omenesti ,i epo-

eile tstoriee,
~ ~sto~ia o_~e.niri.i incepe cu milioane de ani in urrna. De atunci ~i
pma aZI, clvillzatta orneneasca a progresat
neinchipuit de mult.
Gru_purile de oameni au nascoclt nu doar unelte. ci ~i forme de organlzare care Ie-au ajutat sa tralasca, La inceput, toti oamenii
tralau in grupuri mlcl. razlete, cu unelte Simple. Mai tlrzlu, unele
grupuri s-au dezvoltat, lnvatind sa lucreze parnintul, construind
erase, intemeind
imperii.
5

~T
500

C. Studiul celei mai vechi perioade din istoria omenirii

ne invata sa eunoaseern ,i sa pretuim valorile materiale Ji
spirituale create de popoarele antichitatii.

Treptele parcurse de grupurile umane in progres se numesc

etape sau epoci istorice. Cea mai

47LCADEREA

Primele societat i ornenestl,

numite

~i

societsi! primitive,

repre-

ROMEI

. . . ...
:: :: s .
V

IV

J9S_iMPA'R[IREA
ROMAN

:::;t:: ~III
DIN
:0;;..

Q)

r--;-;-II

:::-.a ...... ~
:s
I

271_RETFIAGEREA

IMPERIIJWI

veche

epoca

istorlca

ROMAN/LOR.

Banda
DAC/A
>,'~ERIREA
VACIEI DC CArRE
HO/vIANI
I - NA$llREA WI CRiSTOS

ll1n

este epoca

timpului

zinta

ist or iei stravecht

obiectul

a omenirii.

primitiva, cea de la inceputul lsto- riei urnanltatii.

Desprinderea

omului

in lecttile care ur- meaza.,

vorn studia
mai intii aceasta epoca, Mai tirzlu,
prln mileniul al IV-lea
i.e.n . incep sa se dezvolte civllizatll mai bogate
~i' forme de organizare mai com- plicate. in care exlsta grupuri
de oameni
puternici, cu pamintur i multe, ~i care conduc. in vreme
'. ce poporul de rind Ie este supus. Aceste clvltizattl,
dezvoltate mai intii in
Asia ~i nordul Africii. apoi in jurul Marii Mediterane. poarta numele
de
civilizatii
antice. Cu studiul lor ne vorn ocupa. de ase- menea. in acest
an.
intre civllizatille Orientului ~i civlllzatia tlezvoltata de greci ~i de
romani exista mari deosebiri, dar ~i unele asemanari de pilda,
pretutindeni exista oameni care devi n proprietatea altor oa- meni, ca ~i
cind ar f 'ni~te ani- male
sau unelte
vorbitoare. Acesn :oameni se
numesc sc/avi. De asemenea. constatarn eli 0 parte a regatelor din !?rient
sint cucerite mai intii de greci. apoi de romani. Clvlllzatia rornana se
transforrna
Insa treptat,
orasele antice decad, in Europa patrund noi
popoare, ~i apare 0 noua forma de organizare a socletatii. feudalismu/,
de istoria caruia ne vorn ocupa mai tlrziu, studiind is-

toria evu/ui mediu.

tehnicii.
artei.

din rindul animalelor

~i evoluria grupurilor
ornenest i in aceasta
pe- r icada de inceput
poate fi studiata pe
baza descoperirilor
arheologi- ceo Ea
reprezinta cea mai
indelunqata perloada
din istorie i cea pe
care toate popoarele
lumii au trebuit
s-o
srrabata.
Izvoarele
arheologice ne arata
ce lucruri
minunate
au putut crea oamenii
primitivi:
unelte
~i
obiecte
faur ite
cu
malestrte din lut, piatr
a, metal. Acestea au
fost gasite in pester i,
morminte (de ex. in
Franta, Spanla, Africa.
America ~i in tar a
noastr a).
Rasfolnd mai
departe manualul
intilnim
capitole, ca:
Orientul antic. G recia
antica, Dacia. Roma
antica. in care este
yorba de isto- ria a
numeroase popoare
(unele din ele
nernaiexlstlnd astazl).
pre- cum ~i de istoria
poporului nostru.
'
Din studurl istoriei
antice aflarn cu-m s-au
format,
treptat,
popoarele,
clasele
sociale, ~i cum s-au
organizat
statele
vechi,
care era felul
de trai
al oamenilor
in
antichitate.
precum ~i realtzartle
lor in domeniul
~tiin~ei. literaturii.
Aceste realtzart

scot in evidenta leqatur

lle permanente ~i influentele reciproce care au
exlstat intre civlllzattile
antice, precum ~i contr
ibutla fiecaruia dintre
popoarele pe care Ie
yom studia.

are

explicati
-

6Rlispundeti:
-

Daca un evenlrnent s-a petr

ecut in anul 2S-Le.n. ~i
altul in 250 e.n., spunen care
este mai apropiat de
inceputul erei noastre ~i
care este mai apropiat de
noi.

in ce mileniu, secol ~i
deceniu se situeaza datele
istorice: 1750 i.e.n.: 202
i.e.n.; 476 e.n.; 1330
e.n.?

C
e

i
n
s
e
m
n
a
t
a
t
e

studiul

istortet

intelesul

cronologie,_

antice? Retineti

~i

termenilor:

deceniu,

secol

sau veac,

mileniu,

era.

LUMEA

ANTICA

o data cu apartpa claselor sociale, a statu lUi, a marilor or~e,

reg ate ~i imperii, Incepe ~i epoca numita antichitate sau istorie

OCEANUL
GCEANlJL
ATLANTIC

antica.

Aceasta epoca are doua componente: civiliza~ia dezvoltatg in

nordul Africii ~i Asia din mileniul IV l.e.n. pina In primele veacuri
ale erei noastr e, numita istoria Orientului antic, ~i clvlllzatla eraselor-state din Grecia ~i ltalla, dezvoltata, mai ales, din mileniul
I i.e.n, pina In sec. I e.n., numita istoria antica greco-romana.

OCEANUL

PACIFIC

OCEANUL
PACIFIC
IN

D I AN

Statele sclavaqiste
Iarrnuri explorate prima oara in antichitate
Regiuni ~i civilizatii

4.
POPOARELE ORUENTULUI

ANTIC

A. Care erau civilizatiile cele mai vechi ale antichitatiJ?

B. p'rin
ce se caracterizau locurile unde traiau aceste
popoare?

A. Civilizatiile Orientului antic. Cele mai vechi civiliza~ii

din antichitate s-au dezvoltat in nord-estul Africii ~i in Asia, regiuni cunoscute In istorie sub numele de Orientul antic.
Prime/e state apar In mileniullV In sudul Mesopotamiei (in tinutul
numit Sumer) ~i pe va/ea Niluiu! (in Egipt). Treptat, se dezvolta ~i
alte state in Mesopotamia (babilonian, asirian), In podisul lrenutu! (mezu $i per~ii), In Asia Mica (hititii), pe tarmul rasaritean al Mediteranei
(evreu, (enicienii). Se dezvoltg de asemenea state puternice in India
~i China.
_
B. Aceste popoare au trait de-a lungul unor mari fluvii,
pe malul marii, in rnunt! ~i podi~uri. Egiptenii sl-au desfasurat

via~~ in [urul Ntlului. lstorrcul grec Herodot spunea:

Egiptul este pentru egipteni un pamint cucerit ~i un dar at (luv1ulu;').

. intreaga

Intr-adevar, Nilul strabate 0 regiune nisipoasa ~i fierbinte; el se

varSa in Marea Mediterana, prin mai multe brate, care alcatuiesc 0
Delta (denumire de la forma literei
grece~ti ~
delta).

16

necunoscute de .Jumea veche"

Lumea antica. Dad privim harta desfa~urata a globului pamlntesc _- ~laniglobul - observ sm ca pentru ce/e mai Indepartate timpuri ale organizarii sOCIetat" omene~ti existau multe pete albe, adica locuri necunoscute de catre popaare/e
care
ne vorbeste istor! antid. A ceste locuri au fast cunascute mult mal u rz
us.

=:

N ilul se revarsa in fiecare

vara (iunie-septembrie),

iar dupa retrag:rea

ape- _

lor, in milul gras ~i umed se arunca sarninta. Apele N ilului. erau ,bogate In p~~t~,
iar in preajma lu i tr alau 0 mu I~ime de pasari (i bls, r~~e, gl~te) ~I a~ Imal~, ca: rt~
noceri,
crocodili, elefanti, lei, leoparzi, gazele, antilope. Oamenll cultl_vau ce_
reale, pomi fructiferi,
precum ~i plante, ca: trestia,
lotusul ~i 0 pre~loa~a planta
- papirusul. Tulpina acestuia se folosea pentru construi~ea Iuntrelor ~I pentru
prepararea marer lalulul
numit
paplrus, pe care s~ Scrl~.
.'.
Din rnuntl se extr aqeau: cupru, aur, pietre pretioase ~I semtpretioase
dar mai ales plarr a de constructie (granit,
calcar).

f safir).

In tlnutul dintre fluvlile Tigru ~i Eufrat, .n~mi~.!\1eso/Jotamia, sa. dezvoltat de timpuriu agricultura bazata pe !rrg.a~lI. ~n s~dul
a~estul teritoriu,
in ~inutul numit Sumer, apar Inca _~In ~II.e.nlu~ I~
I.e.~. erase in [urul unor temple. Aiel se dezvolta 0 clvll,zaf,e
Inflor~- toare, in ciuda deselor razboale intre aces;e centre. Tot I n
aces~~I- nut ca ~i in cele lnconjuratoare, patrund In acea vreme
grupurt
e pas~ori sernit! care cuceresc Mesopotamia ~i forrneaza
acolo. ~egate puternice: regatul Babilon ~i, mai spre nord,. rega~ul

Asslrl~. _ .
Fenicienii s-au asezat

C;l pescari ~i agricultorr

pe .lltoralu_1rasa".tean al Marii Mediterane ~i in insulele din ap!op,erea tarmulul.
Tarrmurile, cu golfuri. lini~tite ~i cu mici in~ule In fa~a .Ior. au fost
prielnice intemeierii de porturi ~i schim~urrJor co~e~~lale. ~Iotele
comerciale feniciene strabateau marile plna In reglunl Indepartate.

17

Evreii,
pastori nomazi clndva, s-au asezat in Palestina. Aceasta
era 0 fi~ie ingusta de parnint pe malul rasaritean al Marii Mediterane. Vartata ca relief ~i vegeta~ie, Palestina avea litoralul roditor,
dar neprielnic naviqatle],
cu mun~i ~i coline bogate in p~uni.
Mezii i perst! tralau in Podlsul I ran (mezii in nord-vest, persil
in sud). Acest podls era in cea mai mare parte ~terp i acoperit numai pe povtrnlsurtle exterioare cu veqetatte, In vest i sud cresteau pomi fructiferi.
Mun~ii erau boga~i in metale (fier,
aur,
plumb, cupru), marrnura ~i pietre prerloase. Vechiul Iran era renumit prin hergheliile de eai de rasa, fapt care a facut ca mezii i perii sa devlna calareti vesttt],

Indienii
locuiau in peninsula India. In nord, India se intinde pina
la Mun~ii H imalaia (eei mai inal~i din lume). Tarrnurtle peninsulei,
putln crestate, ~i vintur lle puternice .nu au fost favorabile naviga~iei. Formele de relief, cllma, veqetatla ~i animalele erau foarte dlferite. Extsta rnuntl ur las], podlsurt intinse,
dmpii
rnlasttnoase,
stepe uscate sau vai roditoare de-a lungul marilor fluvii Indul i
Gangele, paduri nesfirslte ~i greu de strabatut, in care rraieste 0
lume varlata de animale, pasari ~i inseete.
Chinezii
au trait din antiehitate pe aceleast meleaguri pe care
loculesq i astazl, China se intinde din centrul ASiei pina la Oceanul
Pacific. In est cuprinde dmpiile vaste ale marilor fluvll, Fluviul Galben (Huanghe) ~i Fluviul Albastru (Iantze), in centru podtsurl inalte
i pustii, in sud i sud-vest rnuntl urlas], Are cllrna, veqetatie, animale i boga~ii foarte variate.
Condltitle naturale in care au trait aceste popoare au favorizat
de timpuriu
dezvoltarea econornlca, pollttca i. culturala,

l.ocallzatt

pe

harta

popoarele

condlrllle

enumerate

geografice

in

antic.

in

care

Retineti ~i explicati intelesul termenilor:

Orientul

A. Prin ce se caracterizeaza viata economica a statelor

din Orientul antic?
B. Cum era organizata societarea in tarile' Orientului
antic?
A. Agricultura cu irigatii. MeJt~ugurile.

Come"tul.

In

Orient
exlstau
parnintur l roditoare dar inundabile, mlasttnoase i
secetoase, acoperite cu ha~iuri i paduri de nepatruns, Prin rnunca
grea i pricepere oamenii au reuslt sa sece rnlastlnt. sa ~onstr~ias.ca
diqur l, lacuri artificiale, canale pentru transportat apa din reqiunlle
inundate spre cele secetoase (iriga~ii). Ei au destelenlt i despadur it locuri nelucrate pentru
aqrlcultura.
.
Muncile

agricole

erau

bine

organizate.

Speclallst!l

cunosteau -

dupa ano-

timpuri
- cursul apelor, schirnbart!e cllmei, rnasur-au, inregistrau i parcelau terenurile, faceau planurile ~i calculele marilor constr uct!i agricole, reglementau
distr.ibuirea apei. Datorita bunei organizari a agriculturii.
in Orientul
antic se
scoteau recolte
bog ate de legume, cereale (griu,
orez, mel, susan). fructe
(curmale,

rnasllnl,

piersici).

vi~a

de vie.

tr estte-de-zahar

etc.

erase, in porturi,
pe linga temple, existau atellert;:
Textele vechi i obieetele rarnase de atunei ne dovedesc lscusinta
mestesuqarllor olari, dulgheri, cioplitori
in piatra,
tesatorl de stofe de rnatase, in, lina, bumbac, dar i vlata lor g~ea.
Obieetele qaslte in mormintele regilor, ca: vase (de aur, argrnt,

rnestesuqarestt.

Car acrertzatl
Orientului
antic.

VIATA ECONOMICA ~ SOCIALA

iN ORIENTUL ANTIC

in marile

Raspundeti:
-

5.

lectie!
s-au

dezvoltat

popoarele

Scena

agricola

foarte

des

repr ezentata, pe

monumentele

Egiptului

antic.

Mesopotamia

19

bronz, caolln fin, stida transparenta]. figurine ~i bijuterii,

tronuri
de lemn scump (abanos ~i cedru), precum ~i alte obiecte incrustate
cu flldes ~i pietre pretloase uimesc ~i astazt prin frurnusetea lor.
Mul~i mestesugarl se ocupau cu impletitul
cosurtlor, preparatul
pitntt. berii, vinului, uleiului ~I parfumurilor. Fenicienii au nascoclt
stlcla transparenta ~i vopsitul stofelor cu 0 substanta extrasa
dlntr-o
scolca marina (intr-un
rosu-aprlns, purpuriu).
In vechiul Orient s-a facut de timpuriu
cornert. Produsele erau
transportate pe uscat, cu carute, caravane (pe catiri, camlle. elefanjt): vestite erau drumurile comerciale 'care strabateau Asia (drumul matasi! ~i drumul
regal), pe Nil, Tigru, Eufrat, cu corabllle,
Chinezii
~i fenicienii aveau adevarate flote comerciale, care
ajungeau foarte departe, peste ~ari ~i marl. In porturile
feniclene,
Byblos, Tyr, erau numeroase ateliere me~te~ugare~ti, santlere navale ~i depozite. Aici veneau negustori din toata lumea. Pe galere
visleau sclavi-vis/a~i, cei mai mul~i provenltl din piraterie (hotte
pe mare). Fenicienii au perfectlonat corabille comerciale ~i trans'portau in diferite ~ari lemn de cedru, obiecte de stlcla ~i aur, par. fumuri, uleiuri, adudnd de acolo grine, metale, chihlimbar. Au internelat colonil pe ~armul Marii Mediterane, infiin~ind un adevarat
imperiu
maritim.
Marile erase ale Orientului antic, ca: 8abilo/l, Ninive, Tyr, Sidon,
Susa, Pekin ,~i altele, erau vestite ~i ca centre economice.

_
ieta a in
n
ciale. Astfel, rege/e era socotit

I an ic era impartita in clase

0-

stapin atotputernic al tinutului

pe
care il administra in numele zeilor . EI avea in preajma lui 0 aristocra,ie de inal~i demnitari - administratori, razboinici, preo,i pe care
il rasplatea cu parninturl intinse ~i cu daruri bogate. Acestla formau clasa stapinltoare sau aristocrafia. Ei erau ajutat! de 0 multlme
de functtonarl sau scribi, oameni, care stlau sa scrie ~i sa clteasca ~i
care aveau 0 sltuatle buna, ca' auxiliari
ai statulul.
Corabie feniciana basorellef
sarcofag

de
din

pe

un

Sidon.

l.

Masca mortuara
[ucrata

a unui faraon

din aur lncrustat

~i platra colorata,

cu

Statuie din calcar

smalt

reda
'

reprezentind
un scrib;
expresia
scribului
care asculta
,atent
ce i se dicteaza.

Tarani; constituiau majoritatea populatlel in Orientul

antic. Ei
Indeplineau muncile agricole ~i plateau dar! in natura; erau oblig_ati
sa lucreze la constructla
~i la lntretlnerea
lucrarllor. de iriga~ie
(care erau repartizate pe sate), la ridicarea urtaselor temple, palate
~i morminte.
,
Me~te~ugarii lucrau din zori ~i plna in noapte in condltll grele,
supraveqheatl de paznicl. Plateau ~i ei darl in natura. Cind nu pu-'
teau plati darlle. ~aranii ~i rnestesuqar!l puteau deveni, pentru 0
vreme, sclavi.
Exlstau ~i negustori, dintre care unii erau boqatt, ~i care calatoreau in ~ari indepartate, transportind
diferite
prod use.
Sclavii, pu~in numerosi, proveaneau din oamenll liberi care saraceau ~i nu-st mai puteau platl datoriile, din prizonierii de razbol
~i din piraterie (Fenicia). Ei erau fclosttl la muncile casnice, in gospodarllle
marilor
temple,
ale regilor
~i arlstocratllor
(Egipt,
Mesopotamia), in atellere mestesugarest: sau ca visla~i (Fenicia) ~i
paznici (Egipt).
Caracteristica pentru socletatlle orientale este, asadar. impar~irea socletatl! in aristocrafie ~i producstor! dependenfi.
Raspundeti:
-

Pe baza textului

lecplel,

in ~arile din Orientul

Care erau clasele sociale

arata~i

principalele

antic.
in statele

Orientului

aspecte
antic

ale vletll

economice

~i ce obliga~ii

aveau

eler

Retineti ~i explicati intelesul termenilor:

-

.artstocratte,

scribi

21

6.
VIATA POLITICA iN

ORIENTUL ANTLC

A. Cum s-au format principalele state in Orientul antic?

B. Ce caracteristici aveau aceste state?
A. De la orasele-state ~i uniunile de triburi la regate ~i
imperii. Principalele forme de organizare polltlca in Orientul antic
au fost
centre
asupra
(Egipt.
tica ~i
reasca
(Eqlpt,

regatele ~i imperii/e. Regatele s-au format fie din erase-state,

econornlce, politice ~i militare. care sl-au impus stapinlrea
teritoriilor
vecine (Mesopotamia). fie din uniunile de triburi
India. China. Palestina. Iran). Deivoltarea
econornlca, pollrnilltara a unor state din Orientul antic le-a permis sa cuceteritorii
inrinse. devenind prin forta armelor mari imperii
Persia. China).

nian. Apoi asstr ien]i I-au cucerit pe babilonleni, infiin~ind statui asslr lan, cu capitala la Assur. Statui assirian a cotropit
foarte multe
~ari: Fenicia. Palestina. Egiptul.
Birurile grele, [afurtle, cruzimile au stirnit minia popoarelor supuse de assirieni ~i a propriului
popor asuprit. Aeestea s-au rasculat in repetate rindur l, pina dnd au infrlnt puterea assirienilor.
Pentru un timp. Babilonul s-a ridicat din nou, devenind reqlna
Asie!, eel mai stralucitor
oras al timpului.
,
Cu toata straluclrea ~i intinderea
lui, noul stat babilonian a fost
cucer lt de Imperiul
Persan.
Alte
or ase-state au fost porturile
intemeiate
de fenicieni:
Byblos, Tyr ~i Sidon. Fieeare din ele avea flora puterruca ~i facea cornert ~i cu ~ari .indepartate. Dezbinate de concurenra cornerclala,
aeeste erase-state. miei au fost cucerite de alte state: Asiria, Egipt
etc.

.'

Cele mai vechi erase-state au fost in Mesopotamia. Erau boqate,

se ocupau cu cornertul
s_i se luptau intre ele pentru intiletate.
Dupa lupte indelunqate s-au constituit
state unitare. Astfel amori~ii au infiin~at un stat foarte puternlc,
cu capitala la Babilon (pe
Eufrat). or as care prin str alucirea sa va da numele statu lui babllo-

-, J .

Il

1
I

E",. ~
Armata din Mesopotamia
in 'rindul

de sus,

ostasi

- detallu de pe capacul unui cufar:

cu sulite, in rindul de [os, care de lupta.

, '0"
Tyr.
P'ALESTINA

, ~_,. I

\-t:linlve

~ ,

O~

~sur

l ~

'

M ez ti

'<.1~

II

Babilon.
CHALDIiEA
5~MER
U

, Primul imperiu
(Hammurapi l
Impertul

b.IIbiionlan

asSirian

Noul imperiu babllonian

(NabucOdono.sor
al II-Iea)

22

23

Rege asirian
invin~i

schingiuind

pe cei

Babilon

(reconstituire).

U nul

din

cele mai mari erase ale antlchlt attt.

Drumul din mijlocul orasulul se chema ca/ea procestunttor ~i trecea pe
sub poarta zei~ei Istar. in dreapta
imaginii, In ultimul plan, este un ziggurat.

Byblos.

Tyr.

Marile cai comer.......

prin

_,
~ :~ ~
f~
iale v

c ar

ech

Fenicia

antica

B. Statui in Orient se baza pe munca producitorilor Iiberi Ji a sclavilor. Indiferent de forma ~i intinderea lor, aceste
state aveau citeva trasaturt
asemanatoare. Conducatorul statu lui
(regele, faraonul. lmparatul) era atotputernic, fiind socotlt reprezentantul zeului suprem pe parnint, stapln absolut asupra pamlntulut ~i vie~ii_ locultortlor: era mare preot, [udecator ~i conducatorul
suprem al armatei; el dadea in folosin~a pamint ~aranilor llbert,
preoplor. templelor ~i militarilor;
era ajutat la conducere de
preotl,
de inal~i dreqator l ~i de comandantn. de osrl,
Acest fel de stat, in care puterea era concentrata in mina unul
singyr conducator (faraonul. regele, Imparatul), se nurneste monarhie. In monarhiile din Orientul antic. puterea politica apartlnea regelui impreuna cu inal~ii lul demnitari. Ea se rnentlnea datorlta statulul ~i arrnatel, dar ~i dator lta credtntel, conform carela regele
este un trtrnls al zeilor pe pamint. Fastul ceremoniilor ~i monumentelor regale, straluclrea vesmlntelcr, palatelor ~i mormintelor
reqllor era menit sa lmpuna respect ~i veneratle fa~a de atotputernlcu I monarh.
24

Constttulte prin cotropire, aceste monarhii erau lipsite de unitate economlca,

soclala, ecntca ~i culturala. Exploatau ~i jefuiau
populatllle subjugate, care se rasculau adeseori.
Statele Orientului
antic care au ajuns la 0 mare intindere teritorlala ~i st-au mentinut mult timp exlstenta de-a lungul istoriei au
fost: Egipt, Persia, China.
.
Raspundeti:
-

Care

Prin

Retineti
-

au fost

statele

0 rientu lu i antic?

ce se caracterize~za

~i explicat]

eras-stat.

statele

intelesul

din

Mesopotamia!

termenilor:

monarhie

25

--------~~

7.
EGIPTUL ANTIC
A. Ce trebuie sa ~tim despre istoria Egiptului?
B~Cum a devenit Egiptul un imperiu puternic?
C. Cum traiau veehii egipteni?
A. Egiptul, eel dintii stat dezvoltat eunoseut in istorie.
Cu mii de ani in urrna, triburile
din valea Nilulul s-au unit, formind doua state: Egiptul de Sus (pe valea de mijloc a Nilului) ~i
Egiptul de Jos (in Delta).

MAREA

MEOITERANA

PALESIINA

i1

.,..r ~

, --

B. Faraonii Tutmes al III-lea, Ramses al II-lea au eueerrt

teritorii intinse. Regatul egiptean a atins culmea puterii, devenind un adevarat imperiu, in timpul faraonilor
cuceritori
Tutmes al
III-lea (sec. al XV-lea i.e.n.) ~i Ramses al II-lea (sec. al XIII-lea i.e.n.).
Capitala a. fost rnutata la Teba (unde sint astazi localltatlle
Luxor ~i

I,

EGIPTUL DE JOS

.
.
Pirarmde

Dupa traditte.
Menes ar fi unit Egiptul de Sus cu eel de Jos,
proclamindu-se faraon.
_
..
Unirea celor doua state era necesara pentru a se organlza mal
bine marile lucrart agricole, constructule monumentale ~i pentru a
se }ine piept atacurilor
triburilor
~i statelor
straine..
. . _
In fruntea statului se afla faraonul. Acesta avea putere hellrnltata
asupra supusllor ~i conducea dupa volnta sa. EI era ajutat la conducere de preotl,
rnllltarl,
functionart.
scribi.
Pe la [urnatatea mileniului al III-lea i.e.n., Egiptul a cunoscut 0
epoca de mare inflorire.
Capitala statului (Memfis) a devenit un
oras trnpunator. impodobit
cu constructtl. temple, palate ~i gradini
rnarete.
'
Pentru apararea ~i lntarlrea
puterii faraonului i a clasei conducatoare a fost orqanlzata ~i marita armata, iar religia a capatat 0
Importanta deosebita. Granltele statului au fost largite spre sud ~i
nord-est.
unde se qaseau aur ~i ararna.

Memfis
.-

Karnak). Dupa ce au asiqurat linlstea interna ~i au organizat armata, lnzestrlnd-o

cu arme noi (sabu, lanct lungi ~i care de tupta),
acestl faraoni au intreprins
mari ~i singeroase expedltit
in Palestina, Fenicia ~i Siria, ajungind
la izvoarele Eufratului.
Cucerind
aceste ~ari, Ie-au supus la biruri grele, Ie-au jefuit fara mila ~i au
dus rnultt
prizonieri
in Egipt, transformindu-i
-in sclavi.

L.Moeris

"
C
(/)

-t
C

r
r

Thinis.
EGIPTUL DE SUS

c:.

('

Infanterie egipteana,

Valea regilor

Egiptul antic
o

2Ci

inarrnata

cu scu-

turi, lancl (statuete din lemn pictat). Spre

a se feri de soarele puternie, ostasii purtau
peruci. Mai tirziu, in epoca marilor cuceriri, echipamentul
a fost eompletat
cu
pieptare de metal, sabll, eare de lupta.

27

Faraonii din acest timp au sprijinit dezvoltarea culturii, mai ales

arhitectura. Cu urlasele bogatii jefuite de la popoarele subjugate
au fost ridicate
piramide,
palate ~i temple.
Razboalele. rascoalele interne ~i dezbinartle
dintre
faraoni ~i
preotlrne au slablt statui, care a intrat intr-o lunga perloada de decadere. EI sl-a pierdut tndependenta (525 i.e.n.), fiind pe rind cucerit de alte imperii.
Statui antic egiptean a dlsparut, dar el a lasat omenirii 0 bogata
mostenlre culturala, creata de un popor harnic ~i inzestrat, de arti~ti ~i invatati .de mare valoare.

C. Felul de viata al vechilor egipteni oglindeJte impartirea societatii in clase. Viata artstccratlel,
stapina de parninturl

~i de sclavi, era cu totul deoseblta de a taranilor, mestesugar llor ~i

a sclavilor.
Arlstocrat!l comandau in razbcale. se ocupau cu vinatoarea ~i
pescuitul. Participau la ceremoniile religioase.
Erau tmbracati in

Tronul unui faraon ~i cutia

care i~i tinea picioarele -

Orqantzau

ospete

cu recttarl

tece (din harpa .sau flaut).

de imnuri.

Aristocratele

povestiri

egiptene

erau

~i legende.
socotite

dansuri

~i cin-

cele mai elegante

femei din acel timp. Aveau rochii lungi. din stofe fine. I~i ondulau parul sau purtau perucl, i~i vopseau unghiile
~i pleoapele, foloseau parfumuri ~i uleturt, mergeau

insotlte

de

sclavl,

ciini

sau

malmute

"dresate.

Faraonul era incoronat

cu mare pornpa, primea sceptrul ~i blciul - semnele puterii - ~i coroana. Astfel devenea stapinul unic
al tarii eel care primea presupusele ordine ale zeilor ~i Ie transmitea supusllor.
EI trala intr-un palat mare ~i luxos impodobit.
La ceremonii statea pe un tron lucrat din lemn scurnp, incrustat cu aur,
flldes ~i pletre pretloase ~i era lmbracat in haine de stofa scurnpa,
impodobit
cu bratar], cercei ~i inele. Oficia ceremonllle religioase,
cu mare fast, in urtasele temple intunecoase. In fata lui totl supusll,
chiar ~i dreqatcrll,
se prosternau (stateau incltnatt adinc sau cu fata
la pamint).

pe

lucrate din lemn. cu tncrustatll din

aur, ftldes, pierre pretloase ~i semlpretloase.

28

haine scumpe ~i impodobltl cu bijuterii

(atit femeile cit ~i barbatll ),
Numai ei aveau cai ~i formau armata de elita a Egiptului.

Ruinele unui templu egiptean:

coloanele sint in forma

de snopi ~i muguri

de

papirus.

29

8.

P reotll egipteni,
puternici
~i t ernuti, erau lrnbr acat! In alb
~i aveau capul ~i barba rase. Marii dreqator i ~i negustorii
boqat: aveau slugi, paznici, scr ibi. Calatoreau in ~ari lndepartate,
de
unde aduceau mai ales lucruri scurnpe, obiecte de lux ~i animale
care nu se gaseau in Egipt [strutl,
ciini de vinatoare,
rnairnute).
Taranii ~i rnestesuqar ii eqlptenl purtau pe umerii lor povara
muncilor grele. Erau Irnbracati slrnplu, se hraneau cu legume. piine
~i locuiau In case rntci, facut e din cararnlz: de parnint amestecat cu
paie tocate ~i arse la scare. E i lucrau ~i la construirea templelor
~i mormintelor.
.
Egiptenii
vechi se inchina'u la mai multt zei, erau pO/itei$ti.

IMPERIUL

A. Cum s-a format Imperiul Persan?

B. in ce consta forta Imperiului Persan?
A- Un imperiu format prin cuceriri. f n orasu I I ran au
pa- truns, la sfirsttul mileniului III l.e.n., pastorl de grai indo-

,Cei mai trnporcann zei egipteni

erau: Osiris, zeul fert.ilitat!i (care a devenit
l'i zeu al mor tilor)
~i sotia sa Isis. N tlul, soarele erau zeificate.
P~eo~ii egipteni
au creat 0 rnultlrne de povestl despre zei ~i despre nemurirea omului. Potrivit
cr edlnt ei in nemurire. dupa moarte, trupul ornului trebuia
pastr at, cacl-sufletul
se ridica la cer i, dupa judecata lut Osiris, se reintorcea in
trup
sau in st atuia reprezentind
pe mort
i astfel traia in vesnicle.
/

Crezind in viata vesnica, egiptenii conservau cadavrele rnorttlor. Ie imbalsamau .. apoi Ie infa~au ~i Ie pupeau in sicrie. Aceste cadavre astfel pastr ate se numesc mumii. In morminte
se puneau
obiectele de care cel decedat se folosise in vlata, statui ~i cartea
rnortllor.
A~a s-a creat cu/tu/ moriilor, U nele mumii ale faraonilor
s-au pastr at pina astazi.
Religia insufla egiptenilor
tearna ~i Ii faceea supusl fara de faraoni ~i de preotl.

PERSAN

european. Aici s-.a format mai intii 0 purerntca uniune a triburilor

mezilor, care, In sec. VI l.e.n., este cucertta de Regatul Persan.
Acest stat a ajuns la 0 mare extindere in secolul al VI-lea i.e.n.,
dupa ~e a cucerit pe rind tarile din centrul ~i apusul Asiei (Mesopota,mla, ~~Ies~i~a, Fenicia), Egiptul ~i orasele greceti de pe tar-
rnurtle ASlel Mici. Astfel s-a format cel mai puternic stat asiatic, Imperiul Persan.
Ce~ maiomare intinde~e a cunoscut-o I mperlul. Persan 'in
timpul reqelul Oaf/us (521-486
l.e.n.). Per'ii au cucerlt noi tari i
triburi
din Asia pina in Europa.

Fri~a din. c;j,ramida sma1tuita reprezentind

torllor.
(Observajt
tolbele sage~ilor).

bogatia ~i frurnuserea

pe arcasii din garda nernurl-

culorilor.

costurnele,

lncaltamintea,

Raspunde~i:
-

Prin
Care

ce se caracter izeaza organizarea

sint momentele
mai importante

Prin

ce se caracteriza

modul

de

statulut
din

via~a

antic egiptean?
istoria Egiptului
antic?

al vechilor

.1

egipteni?

Re~ine~i ~i explicatl intelesul termeriilor.

-

faraon.

mumie,

cultul

mort llor.

31

GeJ'l ~

L,oL_ ~

Cnossos

-11

J:His.lria
Iomis
Callalis

RODOS

CRETA

t: D

C.PRU

r e R

Persia antica
Granilele sl'trapiilor

Regii persani tr aiau in palate, care erau adevarate ..orase

.re~ gale", pline cu boga~ii neinchipuit de marl, cu .9radini,
parcur~ ~I fintini, cu mii de servitor], functlonarl, preotl, lrnbracat!
in hame frumoase ~i scumpe, ~esute in fir de aur, asezatt pe tronuri
aurite
~i batute cu pietre pretloase, regii persani erau tnconjuratt de un
ceremonial complicat, care impunea ca toata lumea care aparea in
fata lor, de orice rang ar fi fost, sa stea in genunchi, cu fata la pamint.

B. Imperiul Persan - statui cel mai bine organizat din

Orientul antic. Spre a putea conduce acest imens imperiu ~i a-:i
exploata boga~iile, Darius I-a organizat cu pricepere din punct de
vedere militar,
administrativ ~i fiscal.
A fost reorganizata armata; aceasta era compusa din pedestrasl,
areas], cavaleri ~i prastter]. S-a creat ~i 0 armata speclala. nurnita

32

ee! ze;e mii ~e nemurttor!, ftlndca nurnarul lor era mereu acelasl
(clnd In lupta se descompleta nurnarul, cei cazu~i erau imediat inlo- .
cuiti},
Imperiul
a fost impar~it in provincii, numite satrap;;, conduse
de reprezencannt
regelui - satrapi. Ei erau controlatl in ascuns de
inspectori zi~i ocnt! ~i urechile reqelu!.
Pentru
leqatura dintre
satrapll,
au fost construite drumuri.
U nul dintr~ acest~a a fost Drumul regal. EIe serveau caravanelor,
ar~atelor ~I. postet ~egale. De-a lungul lor erau hanuri de popas ~i
cal de schlmb,
faelndu-se astfel transmiterea
foarte
rapida a
scr lsorllor
~i ordinelor
rege~ti prin sistemul stafetet.
Pentru a usura schimburile comerciale ~i incasarea birurilor
de
la popoarele supuse, Darius a pus sa se bata rnoneda de aur cu chipul sau (numita
dareic).

33

_'co,to..~i~",--,u......

Dar aceasta organizare nu putea inlocui lipsa de unitate a impe. I '. . f ptul ca acesta asuprea multe popoare.
_.
riu ~~/:i :"edeau d in lume exista doua forte. ca~e ~e infrAunta: b~~
nele 'i<r;aul, lumina <;i intunericul,
adevarul <;1~. mcluna (I
~tru~hl_
pate in zeii Ormuzd <;iAhriman). Aceasta credinta se nurneste
ua
Iismpreotii tralau izolati de oameni. Ei O!i~i~U slujbe la altare Si~=
pie, sub cerul liber; pretindeau d pot citt In stele soarta oameru
lor.
.
.
A
I blnd
'i
Imperiul persan format prm cucenr e,
I~g
popoarer'
nivelur i de
I
state cu dezvoltare
de un it ate . Treptat
a

limbi ~i cultur i deoseblte,

0 I.
c
a deca zut ~i
lost
3
4
_'

Raspundeti:
_
_

Cum era organizat

De ce s-a prabusft

Retineti
-

satrap.

~i explicat:i
dualism

Imperiul
Imperiul
intelesul

Persanr
Persanl
termenilor:

era IP~lt

9.
CHINA ANTICA

A. Cum s-a format statui chinez?

B. Cum triiau vechii chinezi?
C. Cum s-a desfi,urat
cucert

't de Macedonia.

lupta

impotriva

exploatirii

i
n
,
s
t
a
t
u
i
c
h
i
n
e
z
?
A. in urm

luptelor

in
r d
~i-a im u_
n ~i Mai multe
triburi chineze se luptau pentru
putere. In secolul al XVII-lea i.e.n.,
unul din triburile din nord a supus
pe celelalte. Astfel s-a format statui
chinez, pe valea Fluviului Galben.
Treptat, el a ajuns la 0 mare intindere,
un adeva- rat imperiu. Acest vast
imperiu nu era trainic, adeseori se
dez- membra ca urmare a luptelor
interne 'i a atacurilor triburiJor nomade vecine. Imperiul era condus de
un imparat, care avea putere
nelimrtata. Era socotit flul cerului,
staplnul tuturor bunurilor de pe
parnint. Avea armata puternica 'i
functlonarl foarte numerosl. lntr-o
carte chineza se scrta: Sub cerul
intins nu exista nici un pamint care sa nu fie al imparatului ...
: -Iril

~,

China a fost condusa de nurnerosi

imparati. Cele mal insemnate dinastii
de lmparat: au fost Cin <;i Han (sec. al
III-lea i.e.n. - sec. al III-lea e.n.).

Marele zid chinezesc.

ca ~i marele canal,
sint dovada harniciei, dirzeniei in rnunca ~i
priceperii
chinezilor in antichitate.

Statui chinez:
- Lafinele mileniului al II-lea
l.e.n.-tnceputul
rnileniului
Ite.n.
-tn timpul

dinastiel

tin
Han

Marile

rascoale

populare:

- a "Sprincen'~lor Hosii "

-a .Turbanelor Galbene"
~

Marele

zld chinezesc

Marele canal
Drumul

matasll

u..

Vase chinezest].

Q.
CHI

China

antica.

B.
odul de via~i in Chi a antici. Artstocratil locuiau in
palate ~i case cu multe eta]e ~i moblla luxoasa: aveau parcuri cu pasari ~i animale rare, lacuri cu pod uri frumos impodobite. Purtau
halne scumpe brodate cu fir de aur. Aveau calestl bogat decorate.
trase de rnult! cai. Cind nu plecau la razboi sau nu qatatoreau dadeau ospete bog ate cu muzlcantl ~i artistl Iscusltl. f~i construiau
rnorrnlnte frumos impodobite.
In marile ateliere ~i pe ogoare, la construirea marilor dig uri .
canale ~i ziduri de aparare, taranii ~i rnestesuqar il munceau din
greu, mureau de oboseala ~i foame; locuiau in cocioabe rotunde
din lemn ~i parnint, la ~ara sau in cartierele saracllor din marile
erase. Aici dormea pe rogojini, in fumul focului de paie, familia nurneroasa a ~aranilor ~i mestesuqarllor saraci. Ei se hraneau cu supa
de orz, peste sarat ~i scoici. Umblau imbracatl, vara ~i larna, cu
haine grosolane de in ~i lina. Sclavii chinezi erau transportati
in
lanturl ~i vindutl la dlstante mari in China ~i alte tari. Tirgurile
de
sclavi erau foarte numeroase.

36

ne. In timpul dinastiei Han, sclavia a atins

cel mai inalt grad de dezvoltare. Framintarile interne,
atacurile triburilor
nomade
din .af~ra C~inei au slabit puterea irnparatulul ~I a artstocrattet. S-au dezlantult mari

Taiwan

Canton

C. Marile
rascoale:
rascoala
Inc nelor fo~ii i
Ut an I
I

rascoale.

prin durata, intinau fost: rascoala

sprfncene/or
rosi! (17-25 e.n.), nurnlta ast
.
fel pentru ca rasculatll i~i vopseau sprincenele In rosu, ~I a turbane/or galbene (184-200 e.n.), fltndca rascula~ii purtau turbane galbene .
. . Ele a.u cup~ins regiuni mari ~i au .du~at mul~i ani; la ele au partl~lpa~ ~I sclavl. Au avut unele succese insernnate: rasculatll au infrmt I~ multe locuri armatele artstocrattel
~i au cucerit pentru
scur~ urnp p.ut~r~~, au .i.mpus chiar unele reforme in folosul lor (interzicerea vinzaru coplllcr ca sclavi ~i a confiscarf
parnlnturllor
pentru neplata datori ilor).
. Da~ rasculap: nu stiau cum sa organizeze statui ~i nu au putut
tme piept arma~elor re~ula.te ~i bine echipate ale lrnparatllor.
Rascoalele ~u. f~st rnecate In singe. Luptele interne au slablt insa puterea ~taplnrlor d~ sclavi. .Statul chinez s-a farimttat
~i a fost usor
cotropit de nornazr, care pindeau la grani~e momentul sa poata navall in tara ~i s-o [efulasca.

Cele mai importante

derea ~i urrnartle
lor

Raspundeti:
-

Prin ce se caracterizeaza
Cum expllcatl amploarea

statui in China
marilor rascoale

anttca?

din

China?

37

10.
CUL TURA ORIENTULUI

~AA
~ B B
1rC
LJ~D
~ E E

ANTIC

Litere

Cultura oglinde$te gradul de dezvoltare a vietii economice, socia/e $i politice a popoare/or. Ea cuprinde rea/izari de searna in literatura, $tiinta, invatamint, arts.

A. De la scrierea hieroglifici si cuneiformi la alfabet.

Dupa ce nascocisera vor~ire~,

peste mi! de a~i, oa~~n.ii au si~~i~
nevoia sa-~i insemneze glndurile,
experienta ~I reallzartle lor ~I sa
Ie transrnlta
urrnasilor. De aceea au creat primele semne scrise: pe
stinct, pe vase sau tabltte de lut, pe oase, pe lemn de bambus, pe
perettl cladlrtlor.
templelor
~i palatelor,
pe folte de papirus, pe
rnatase ~i apoi pe hirtle. La inceput (prin mile.niul .al IV-lea I.e~n)
scrierea era alcatulta din fig uri - desene sau picturt - care infattsau fltnte.
Astfel,
cite va lir.ii

ill

I
I

lucruri,

pentru

ocupatll,

a serie cuvintul

serpuite,

pentru

aspecte
"ochi"

porn,

din

natura.

se desena saU pieta un ochi, pentru

schlta

unui

apa,

pom.

in Egipt. scribii au perfectlonat

acest mod de scrlere. care cuprindea mii de semne. Grecii au dat scr lerll ~gipte~e numele de
scriere sacra. hieroglifele (de la hieros - sacru ~I glyfeln - a grava).
Fiind foarte cornpllcata, scrierea eqlpteana - ca ~.i toate celelalte
scrieri din Orient nu putea fi invatata decit de. persoane care
toata vlata se ocupau cu invatatura, ca: preotl, inal~i functlonart.
scribi.
Cu timpul,
in Mesopotamia. semnel: .au fost simpl~ficate.
ajuns la 0 scriere alcatuita din desene zqrrrate cu un betisor pe
blite din lut moale sau cioplite in pia~ra. ~ceasta .~crier~ a fost
rnlta scriere cuneiforma. S-au descoperit zeci de mil de .asemenea
blite de tuc, numite ~i car~i de lut, ca. de pi Ida. la Nirilve. unde
38

Y F

A. Cum a apirut ~i s-a dezvoltat scrisul?

B. Ce importanti are literatura popoarelor
din Orientul antic? (
C. Cum au apirut ,i s-au dezvoltat cunestlntele
,tiintifice?
D. Ce arte s-au dezvoltat?
E. Prin ce se caracterizeazi arhitectura Orientului
antic?
F. Ce rol a.veau sculptura, pictura, ceramical

S:a
tan~tas-a

~
2

cuneiforme.

'J,-

H
I

K ~

t /'

~ N

~"'M

gasit biblioteca
unui rege asman cu
mii de tablite.
Scrierea cunelforrna
a
fost preluata
de multe
popoare ale
Orientului
antic.
Mai tirzlu, fenicienii.
fiind interesat! sa scrie cit mai usor ~i mai repede
actele comerciale.
au creat 0 scriere
foarte slrnpla din 22 de semne. care
stau la baza alfabetului
de astazl. La
sflrslrul istoriei antlce, chinezii au nascocit tiparul ~i hirtia.
Scrierea. tiparul ~i hirtia au un rol
covirsltor in istoria omenlrll. Datortta
lor au fost ~i vor fj cunoscute cele mai
de searna fapte ~i reallzarl.

000

P
) n. Q

q:>
~

if

:3

y r

B. Literatura popoarelor din

Orientul antic eontlne opere de
seami ale culturii universale. Lite-

X
y

-j!

ratu ra orientala veche este foarte bogata. vartata ~i interesanta,

cuprin-

zind: povestiri ~i legende (care se numesc ~i mituri).

imnuri (cintart
de
ruga catre zel), (abule, invata.turi, proverbe ~i altele. care cinta frurnusetea
naturii ~i faptele de searna ale oamenilor.

De

la scrierea fenlciana
(I)
la alfabet (II gree,
III roman)

Unele dintre aceste opere literare. priri contlnutul

~i forma lor
frurnoasa, sint socotite printre creatllle cele mai alese ale culturii
omenirii.
A~a sint: legenda lUi Ghilgame~, Biblia (Vechiul Testament). poemele indiene (Ramayana ~i Mahabharata) ~i altele.
39

Cintece/e de munca ale egiptenilor

N llulul, stralucirea
vinator! ~i calatorii.
lor.
in mormintele

lauda bogatia
~i btnefacertle soarelul, descriu
expedltll razboinice ale faraonl-

faraonilor

s-au gasit
descrieri
ztlele, cbiceturt, rugaciuni.

Carfi ale mor~i1or. care cuprind

de to ate

Codul lui Hammurapi.

sapat cu litere cunelforme
pe piatra de ,bazalt.

~a-zisele
ale vietii

in legenda regelui Ghilgame~ sint foarte frumos

descrise faptele acestul erou, aparator al dreptatii.
care, dupa ce ii infringe pe dusmanl, intocmai ca
eroii din basmele noastre, pleaca la capatul lumii
spre a gasi leacul impotrlva
mort" ~i a dobindi nemurirea. in acest poem este redata ~i legenda despre potop, inspirata din revarsartle infric~atoare
ale Tigrului ~I Eufratului.
Poemele eroice in versurl, Ramayana ~i Mahabharata, scrise in vechea limba indiana. povestesc luptele crincene ale unor eroi legendari. foarte populari in India. Contln descrieri ale naturii ~i ale faptelor de arme, precum ~i cugetari de 0 rara frumusete.
Biblia, creatte a poporului evreu, contine mai
multe lucrarl literare. tstorlce, de rnorala, filosofie
~i drept. Deosebit de frumoase sint imnurile inspirate din vlata poporulul evreu (Psalm;; lui David) ~i
cintecele de dragoste ~i nunta (Cintarea cintarilor).

o trasatura importanta a Intregii literatur; a Orientului antic este

caracterul e; religios. Aproape toate scrierile sint strabatute de credlnte

in zel, in vlata

viitoare.

duhurl.

vrajltorll.

C. Cuno,tintele ,tiintifice in Orientul antic au izvorit

din cerintele practice. Primele cunostlnte ~tiintifice s-au nascut

in Orient. Ele au aparut ca urmare a observatlilor atente ale oamenllor asupra naturii inconjuratoare.
Oamenii ~i-au dat seama ca revarsarea apelor, cresterea plantelor. ziua ~i noaptea, anotimpurile,
rnersul Soarelui ~i Lunii nu
sint intlmplatoare.
ci se repeta la anumite intervale de timp ~i
dupa anumite reguli.
Ei au inceput sa-~i noteze observa~iile ~i sa Ie aplice in via~a de
toate zilele in diferite domenii de activitate (construqii,
agricultura etc.). Preo,ii erau cei care se specializau in asemenea observa~ii ~i care pastrau ~i transmiteau cuno~tin~ele. Construirea de piramide. temple. palate. iriga~ii, orga~izarea muncilor agricole dovedesc ca inva~a~ii Orientului
antic aveau cuno~tin~e temeinice de
matematid.
geometrie,
astronomie.
agronomie.
Egiptenii cuno~teau sistemul zecimal (opera~ii cu cifrele 10, 100. 1 000. 10 000) ~i
calcule complicate de geometrie.
Mesopotamienii
faceau socoteli
40

cu numere foarte mari ~i au intocmlro tabla a inmultir!l de la 1 la

180000. Indienii au nascocit semnul - (minus) ~i cifrele de la 1 la
10. cunoscute sub numele de cifre arabe (ftindca au fost aduse de
arabi in Europa mult mai tirziu).
Inva~a~ii Orientului aveau observatoare astronomice. Au facut 0
harta a cerului ~i un calendar (Egipt), au stabilit masurl de timp lmpartlnd anul in 360 zile, zilele in ore, orele in minute ~i secunde
(Mesopotamia);
au prevazut
aparttla
eclipselor
~i cometelor
(China).
in aqrtcultura,
inva~a~ii au proiectat asanarl, indiguiri (Egipt,
Mesopotamia,
China), au scris tratate de agronomie
(China).
Cultul morpllor ~i imbalsamarea au dus la cunoasterea diferitelor organe ale corpului omenesc, precum ~i a unor boli ~i tratamente. ~i chiar operatll grele <in Egipt ~i mai ales in Mesopotamia).
Astfel i aparut medicina.
Chtnezll au nascoclt acul magnetic, un explozibil (folosit la focurile de artificii, numit florile de foe), hirtia ~i tiparul.
Dreptul i~i are inceputul tot in Orientul antic. 0 lucrare de
searna in acest domeniu este Codul de leg; al lui Hammurapi (Mesopotamia - sec. al XVIlI-le~ i.e.n.).
De timpuriu inforrnatil istorice s-au pastrat sub forma de notlte
scurte, liste de regi ~i razboalele acestora. Apoi s-au scris insemnart lstortce, legende istorice etc. (Egipt, Mesopotamia,
China).
De asemenea, s-a largit ~i orizontul geografic; fenicienii, prin
calatorltle lor - adevarate expedltll -, au ajuns in Oceanul Atlantic "~i au ocolit Africa.
In Egipt. Mesopotamia, India ~i China s-au lnftlntat ~i primele
~coli pe linga temple. Aici se lnvatau: scrisul, cltltul, recitarea de
legende, operattlle aritmetice.
Cunosttntele ~tiin~ifice ale popoarelor
orientale erau amestecate cu practici ~i obiceiuri religioase; ele reprezlnta primele incercari de explicare ~i inteleqere a fenomenelor
naturii ~i constituie baza ~tiin~elor de mai tirziu.

poare
(arta
rilor
tura,

D. Arhitectura, sculptura. Dictura, ceramica. Vech iIe poorientale au lasat opere de arta neplerltoare
in arhltectura
de a construi). sculptura (arta cioplirii statuilor ~i basoreliefuin piatra. lemn. os sau a turnarii acestora in metal), in picin ceramica.

E. 0 arti monumentali, strins legati de religie . To~te

marile construirii
ale Orientului antic (palate. temple, morminte
ale reg ilor. preotilor ~i marilor d regatori) erau de propor~i i mari
(monumentale)
~i impodobite
cu picturi. basoreliefuri.
caramizi
smal~uite. hieroglife etc. Ele preamareau puterea zeilor ~i a monarhului.
41

Sfinxul de la Gizeh intre piramide.

Statuia

urlasa

a Sflnxului reprezlnta 0 fiin~a fantasttca: un leu cu

cap de om (probabil
figura
faraonului
Chefren).
Sfinxul simboliza puterea nemarginita a faraonului.

in Mesopotamia s-au gasit urme de sali de

clasa, bancl, tabllte de lut pentru scris
exercljtt. Erau scol! speciale pentru scribi,
institute superioare ~i observatoare astronomice (de exemplu, cele instalate In vlrfurile zigguratelor).
Au existat ~i bibltoreel, .unele contlnind zeci ~i sute de mii de
tabllje, sui uri de papirus, de hirtte, matase
sau foi de rnesteacan.

Corabie egipteana

[plctura

dintr-un

mormint

egiptean)

in Egipt, constructille erau facute din piatra dura. Cele mai caracteristice monumente erau mormintele - piramidele. Destinate
pastrarf]
cadavrului faraonului pentru presupusa vlata vesnlca.
plrarnidele erau construite din blocuri mari de platra ~i acoperite
cu placi de piatra alba-qalbule. lrnpunatoare prin proportllle
lor
sint piramidele faraonilor Cheops, Chefren, Mikerinos. Templele ~.i
palatele egiptene (ca, de exemplu, cele. de la Luxor ~i Karnak, astazl in ruina) aveau ziduri puternice, sali interioare largi, coloane
groase ~i lnalte.
Unele din aceste temple ~i rnorrnlnte erau sapate direct in
stlncl i la intrare erau strajutte de statui uriase ale faraonilor sau
zeilor.
in Mesopotamia s-au cladit temple ~i palate din cararntda arsa,
intrucit piatra de constructtl era rara. Vestite erau palate Ie ~i ternplele din Babilon ~i Ninive. Caracteristice erau templele numite

ziggurate.

Zigguratele erau turnuri cu sapte etaje: fiecare eta] era mai re. tras ~i mai Ingust decit eel inferior ~i vopsit in alta culoare (alb,
negru, rosu, albastru, roz, argintiu, auriu). Avea scarl exterloare In

splrala.

Palatele erau adevarate fortarete, cu ziduri groase din caramlda

smaltuita ~i viu colorata: fara ferestre, lumina patrundea prin usl:
erau strajuite
de statui care reprezentau animale cu cap de om sau
tau ri lnarl pati.
Temple ~i palate s-au construit ~i in Palestina, Persia, India,
China.
42
43

Friza

Leoaica
mai

lei lor

(Babi Ion)

ranita

reusite

(basorelief) este una dintre

opere de arta din lume.

cele

Statueta

din

reprezentind

lemn
un

aurit

faraon

la vinatoare

Astfel erau templul ~i palatul din lerusalim. din marrnura ~i

lemn de cedru, cu incrustatil din aur ~i ftldes. Vestite erau ~i palatele din Susa ~i Persepolis. Acestea erau construite
din platra cu
vaste sali de festtvltatt. cu coloane zvelte terminate cu statui ce reprezentau tauri inqenuncheatl.
cu scar: de marrnura ~i peretl irnpodoblt! cu basoreliefuri
ce redau mai ales alaiur: reqest],
In India. arta s-a dezvoltat in strtnsa legatura cu budismul. Palatele ~i templele erau mario unele construite in stinci ~i bogat lmpo\ dobjte atit in Interior; cit ~i in exterior.
In China. palatele ~i templele (pagode) aveau etaje cu acopertsurile curbate ~i colturlle srreslnllor ridicate; erau decorate cu picturl, basoreliefurt, lncrustatll in lernn, sldef, jad etc.
Cele mai de seama construcju chlnezesti - unice in lume sint marele canal ~i marele zid chinezesc. Acesta din urrna servea
atit pentru aparare, clt ~i ca drum comerclal.
F. Sculptura, pictura, ceramlca erau in slujba arhitecturii. Statuile, basoreliefurile. pictura serveau la infrurnusetarea palatelor ~i a templelor.
Statuile care reprezentau
zeit faraonl, req],
lrnparatt, mari preotl - erau de martrnl colosale ~i in pozlttt rig ide

(Sfinxul, Ramses al II-lea, Buda etc.) Statuile care 'redau as peete de

rnunca - aratul, framintatul plinii - ostasi sau slujbasi (scribul)
sint de proportll
44

mai mici.

Deosebit de valoroase ~i interesante sint picturtle, basoreliefurile ~i frizele (benzi viu colorate in albastru, galben. ~uri~,>, ca.re
impodobeau palatele ~i interiorul piramidelor. ~~ multa mal~.stn~,
acestea redau animale. pasari, florl, scene de v~n~:oare. de ~~zbo,.
petreceri, alai uri reqestt (Friza leilor, Le~aica r~nlta, Rege a~lrIan
la vfnatoare, Na?terea lui Buda' etc.). Deosebit de mteresante sint
sce- nele de rnunca: aratul, seceratul. construirea unei corabil:
topitorii
de aur, tabacarll, tatetori de platra: se observa uneltele pe care Ie
foloseau (tesla, ciocan, ferastrau,
secure etc.).
.
Frumoase erau ~i oblectele din cerarnlca, vase. stannete (~es.opotamia, China), pictate in diferite ~ulori ~i .cu ~~It g.~st artlstl~.
Sapaturile arheologice au dat la iveala s~lendl~e .blJuterll -::- cercer.
bratarl, paftale -, ma~ti mortuare (Eqipt), sicrre frumos irnpodobite, tronuri din lemn scump, cufere etc.
Arta Orientului antic. frumoasa ~i lnteresanta, este ~i un valeros izvor istortc, intrudt
reda as peete din vlata societatli.

Raspundeti:
Cum a aparut scrisul?
Ce lege ~i povestiri ale popoarelor din Orient
Ce realizar i au avut popoarele Orientului
antic
Cum

Retineti
-

apreciati

Codul

~i explicati

hieroglife.

de

legi

intelesul

cuneiforme,

Blblia,

al

lui

a~i citit?
in ~tiin~a?

Hammurapi?

termenilor:
arhltectura.

ptramida.

ziggurat,

friza.

45

EUROPA

iN .ANTICHITATE

Contribufia

popoare/or Orientului
antic la (aurirea
civilizafiei
~i culturii
universale.
Evolufia popoare/or Orientului
antic

De ce este
-

Orientul antic

Ieaganul civilizatiei?

In Orie.~tul antic, datortta

unor condi~ii geografice prielnice ~i descoperirii
nmpuru a metalelor, s-au facut progrese mari economice.
S-au inchegat cele dintii familii
de popoare, deosebite intre
ele.
S-au alcatult cele dintii
organiza~ii politice puternice, statele monarhiile
orientale.
.
Din Orient,. devenit astfel Ie~ganul clvtltzat!et,
s-a raspindtt apoi spre celelalt~ c?l~url ale lumli
experrenta
acestor popoare In agricultura,
mestesugUri ~I cornert. In vlata poltttca, In cultura,

Ce daroram
-

considerar

Orientului antic?

Luc~ari de mari proporttl in agricultura, construqii

~i in naviga~ie, primele
~~.oll, ~rimele descoperiri ~tiinfifice, primele capodopere ale artei ~i literaturn unlversale.

in timp ce In nordul Africii $i In Asia se [ormssers, cu mi/enii In urma, ce/e mai

vechi civilizatii, In Europa traiau pe spatii inuns: celt!l sau galii (In vest $i centru),
germanii (In vest ~i nord), tracii
(In centru, est $i sud-est).

Aceste popoare se ocupau cu vlnatul, cresterea vite/or $i pescuitul. Venind In contact cu alte popoare, au deprins agricultura $i me$te$ugurile. A inceput sa se formeze
aristocrapa
$i aparusera prime/e forme ale sc/aviei; erau organizati In triburi $;
uniuni de trtbur! care se razbo;au intre ele. De aceea e/e nu au ajuns la organizatii
stata/e dursbi!.
.
in afara de aceste popoare, In Europa mai traiau grecii $i romanii. Grecii locuisu
In sudul Peninsulei Balcanice, In insule/e din Marea Egee $i pe coaste/e Asiei Mici,
iar romsnii In centrul Peninsule! Italice. Aceste popoare au creat state puternice $i 0
valo- roasa culture.

_ Templele ~i .pal~tele. eqiptene, mesopotamiene, indiene, persane, chineze.

_. Sculpturile ~I picturtle
realtste, ceramica, bijuteriile.
_ Scrierea, acul magnetic, explozivele, hirtia,
tiparul
(China), sticla transpa!enta
(Fenicia).

Inceputurile cercetarllor
in astronomie,
gisla~ie.
Legendele, basmele, poemele, imnurile,

Cum au evoluat pina as~azi popoarele

-

I--

46

medlcrna, geografie, geometrie,

Biblia

le-

etc.

Orientului antic?

In cei aproape doua mii de ani de la sfirsttu! annchrtatu, in ~arile orientale au

avut loc pre~ace~i eco~.0'!1ice, sociale ~i politice, razboaie, imigrari de noi popoare, dorninatle straina.
U.nele dintre aceste popoare si-au continuat vlata In ~adrul'acelora~i fari, treCln~
prin .~ari tra~sforma~i, ~.ar C?ntinuind ~i Imbogafind experienra inaintasllor an~lcl. Asa ~lnt Iran~~nll.' c~l.nezi~, indienii. Altele ~-au contopit cu noi
popoare [indeosebt cu arabii) ~I traiesc In state mai mici, In alte granife decit
cele vechi.
-------------------------

_J

11.
CEl

Til

$1 GERMANII

A. Ce ne spun descoperirile arheologice

,i scrierile antice despre celti?
B. Unde ,i cum triiau popoarele germanice antice?
C. Ce rol au jucat celtii Ji germanii in Europa?
A. Ce1tii sau galii ~rau unul dintre cele mai numeroase
popoare din antichitate In mileniul I l.e.n., celtll ocupau centrul
~i sudul Frantel (care s~ numea pe atunci Galia), sudul Germanietde azi ~i nordul Italiei. In nord se invecinau cu germanii, in est cu
tracii, in sud cu popoarele italice ~i cu grecii din coloniile qrecestt.
Ei erau orqanlzatl in numeroase triburi
~i uniuni de triburi (ca,
de exemplu, belgii ~i parisii, de la numele carora derlva numele de
belqlenl ~i eel al orasulul Paris de astazi),
lmplnsl de alte popoare, celtu s-au raspindtt
in Anglia ~i Irlanda, in Peninsula Iberica. (Spania) ~i in nordul Italiei. Ei s-au amestecat cu localnicii, dar sl-au pastrat, in mare rnasura, limba, obicelurtle,
legendele ~i indeletnicirile
artistice. In ultimele
secole
inalntea erei noastre, din centrul Europei s-au indreptat spre Peninsula Balcanica ~i au trecut apoi in Asia Mica. Unele trtburi au
ajuns la hotarele Daciei, patrunzind chiar ~i in interiorul ei. In tara
noastra, ei .au lasat urme in prelucrarea fierului,
ceramicii etc.

47

Celtil practicau agricultura, folosind unelte de fier (plug, coase,

secere) ~i ingra~aminte. Au fost mestesuqarl vestit! in prelucrarea
fierului,
raspindlnd acest mestesuq in multe regiuni din Europa.
Au nascoclt ~i raspindlt roata olarului, au creat 0 cerarnlca bogata,
arme ~i podoabe foarte frumoase.
Cel~ii locuiau in sate, dar au construit
~i asezari intarit:
erase - cu ziduri puternice din blocuri m,ilri de piatra legate mtre
ele cu birne groase, numite ziduri galice. In aceste asezart se aflau
~i altarele zeilor. l.oculntele erau modeste, cu una sau doua incaperi. imbracamintea era asernanatoare cu a dacilor. Celtllor Ie placeau culorile vii ~i podoabele. Se hraneau cu lapte, peste, fructe,
carne ~i yin. lubeau petrecerile lnsottte de recltarl de legende, de
muzlca, dansuri ~i intreceri.
Unele obiceiuri
~i credlnte celtice se
asernanau cu ale daco-getllor (de exemplu acela de a ~inti cu sage~i
in cerul innorat,
de a socoti riurile
sflnte etc.).
Celtit au purtat razboaie cu popoarele vecine ~i au reuslt sa
~ina piept unor state puternice, cum a fost statui roman.
Orqanizati in triburi care adesea se razbolau intre ele, celti! au
fost, dupa lupte indelungate ~i eroice, infrin~i de popoarele vecine.
Ei au intrat in mare parte in cornponenta statului roman. Cultura
lor bogata s-a impletit cu a lnvlnqatortlor,
dar trasaturlle ei principale nu au dlsparut,
De pi Ida, in Irlanda, Anglia de sud, nord-vestul Frantel, in 0
parte a Spaniei, Elvetlel ~i Belgiei s-au past rat in vorbire, in obi. ceiuri ~i in dansuri populare, chiar in port, dar mai ales in povestile ~i cintecele
populare, puternice
lnfluente
celtice.

I'
B
i

s
l.
C
.
p
-

B. Germanii triiau in sudul Peninsulei Scandinavice, pe

tarmurile Marii Baltice ,i ale Marii Nordului. 0 anizati in
triburi. Triburi razbolnlce, germanii se aflau pe trepte diferite ale
dezvoltarli sociale, datorlta condittllor geografice deosebite in care
tralau: ~inuturi rnlastlnoase, stepe, parnlnturi ne~es~eleni~e, paduri
dese ~i nesfirslte, ~armuri bintuite
de furtuni.
Treptat, In sec. al
VI-lea i.e.n. au coborit spre sud pe teritoriul
Germaniei de astazl. Sub influenta celtilor au dezvoltat ceramica, arrnurarla ~i tesutul. Cu totul deosebite sint obiectele de aur, foarte fin lucrate ~i
impodobite cu pietre pretloase. Treptat au inceput sa se ocupe ~i
cu agricultura, folosind
unelte de fier de la celtl.
Foarte numeroase in primele secole ale erei noastre, triburile
germanice au luat parte la marea rniscare a popoarelor din Europa
la inceputul
Evului mediu, numita migratie..
.
Despre traiul, obiceiurile ~i organizarea germanllor ne dau Inforrnatll istor icll romani (mai ales Cezar ~i Tacitus). Ei arata ca germanii locuiau in sate ~i ca unele triburi
germanice au atacat statui
roman.
48

R
a
-

4
9

I
~
t

12.
TRACII
A. Ce intelegem prin lumea tracici? .
B. Care sint trisiturile caracteristice social-economice
,i politice ale lumii tracice?
c. in ce consti insemnitatea istorici a tracilor?
A. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume,
dupi cel al indienilor (Herodot); compus din nu~eroasele
triburi, el locuia in centrul, estul ,i sud-estul !Europet, Aria de

raspindlre
a tracilor
a fost inttnsa. a~a.c~rn se. po~t~ urrnari ~e
harta. Ei locuiau pe un vast teritoriu:
din .Slovacia plna la Bug, dl~n
Asia Mica ~i Marea Egee plna in sud-vestul Poloniei. Tara noa~tra:
Dunarea de J05 cu cele doua maluri. m~n~as~ Ji arcu.1 Carpa~II0..r'
bogat in metale, padurt, pomi fructlferl
~I vtta de Vie, se afla In
centrul
teritoriului
tracilor.
Lumea tracica se invecina la rasartt cu scltl). ia sud cu grecii, la
vest cu ilirii ~i cu celtll, iar la nord cu germanii; toti fa~eau parte
din marea familie a popoarelor indo-europene. Legatunle econociocniri armate, erau strinse, cu anc mai mult cu Cit, In
vr~me~ aceea, grani~ele diferitelor
forrnatluni politice nu erau
precise ~I trainice.
..
..
..
Cele mai importante
triburi
tracic~. e..rau: d~CII, get", c~rell
Pentru prima oara srnt pornentti
pant! la razboiul troian.

In

poemele

homertce

ca

parttcr_

B. Natura bogati ,i relatiile strinse cu lumea greaca

au favori:z:at de:z:voltarea tracilor. Cele peste 100 de triburi ale
tracilor se diferentiaza ca ltrnba ~i mod de trai d.e ~elelal~e p?po~re
europene (celttl, germanii, grecii antici) pe la sfirsttul mrlenlul~1 al
II-lea i.e.n. Pe intinsa Tracie, locuitorii
se ocupau, la ses, cu agrrcultura (cultivau griul, meiul, orzul, ci~epa), gradinari~u.l, pescuitul,
cresterea vitelor ~i a cailor, la deal ~I la m~nte, cu vltlc.ultura, pomicultura,
extragerea diferitelor
metale (fler, aur, arglnt~. cupru.
cositor), din care confecttonau
unelte, arme, podoabe. Tra~au ,:"a~
ales in sate, dar aveau asezarl pe inal~imi, inconjurate de zldurt ~I
santurl.
. . .
Pe la [urnatatea mileniului
I i.e.n., dezv~oltarea :c~nomlel
~I relatllle tot mai strinse cu Iumea greceasca au. grablt ..dez~olta.re~
lumii tracice. Au aparut: aristocratia triburilor ~I sclav~1 (p.nzonlerl
de razbol sau datorn lcl ): cea mai mare parte a prod ucatorilor
erau
taranii ~i me~te~ugarii liberi.
50

Obiecte de podoaba

rarnase de

la daco-geti

Cu timpul trtburlle tracice s-au unit, formind mari uniuni de triburi. Mai intli in veclnatatea Greciei, apoi in zona Dunarll s-au format regate, uneori foarte bog ate ~i puternice.
Acestea s-au bucurat

de mare prestlqtu,
au dezvoltat
0 cultura
orlqlnala,
au incheiat
aliante cu grecii, romanii ~i alte state. Razbolndu-se intre ele, regatele tracice au slablt, unele s-au destrarnat
~i au fost cucerite de

C. Tracii, strimo,ii poporului roman ,i ai altor popoare europene, creatorii unei culturi valoroase cu elemente
transmise pini in :z:ilelenoastre. Tracii au dat nastere unei cultlnte stllntlfrce
(astronomie,
rnedtclna. tiin~ele naturii).
Ca ~i ~aranii nostrl de astazi, tracii daco-qetl ciopleau cu mult
gust artistic lemnul ~i piatra, faureau arme, obiecte casnice ~i podoabe din fler, aur, argint, vase de lut CU forme ~i decorattl frumoase. Confectlonau fluiere,
nalurl.
buciume
i tobe, harnasamente, eenturi
din pie Ie.
Credlntele
religioase ale tracilor daco-qett, pe linga unele practiei barbare, conttneau idei inalre. prearnareau curajul, munca, dragostea de via~a, curnpatarea.
Aceasta cultura a fost in strinsa legatura cu cea a multor popoare antice (qrect, romani, celtl, germani),
influentindu-se
reciproc. Elementele cele mai valoroase ale culturii
trace s-au transmis
urrnasllor ~i se gasesc i astazl, indeosebi in arta, literatura, cusaturile. costumele, basmele, Jocurile ~i colindele
populare.

Geto-dacii, creatorii unei culturi valoroase, constituie unul din ce/e

doua e/emente de baza In formarea poporului nostru.
Ra5punde~i:

Uride tralau tracii

~i ce v-a placut din
Ce trnportanja prezlnta tracii
antlcl]

istoria

lor]

51

GRECIA

ANTICA

TRACIA

in Grecia s-a dezvoltat, pentru prima oara, 0 civilizatie fntemeiata pe libertatea

co/ectivitatilor umane de a Ie guverna ~i pe dreptul fiecarui membru al acestor colectivi~ati de a participa la hotarfrile obsttt, Aceasta libertate a eliberat ~i spiritul omenesc, tnclt lumea greaca a -dezvoltst 0 civilizatie innoitoare, a carei mosterure sta fa
baza cufturii europene.

13.
TERITORIUL ~I LOCUITORII

A. Prin ce se caracterizeaza pimintul Greciei? .

B. Care au fost primii locuitori ai Greciei antice?
A. 0 tara muntoasa, cu tarmuri crestate, inconjurate
de insule. in sud-estul Europei, in partea cea mai de sud a

Peninsulei Balcanice, inaintind in Marea Mediterana, ca 0 rnina cu

degetele rasflrate, se afla Grecia. in antichitate era nurnlta Elada. Ea
mai cuprindea ~i insulele din [urul ei, precum ~i tarrnul Asiei Mici,
unde au emigrat grecii de pe continentul Europei. Tara este sealdata de apele rnar!i (Ia est de ~area Egee, la sud de Marea Mediterana, in vest de Marea lonlca). In nord se marqinea cu Macedonia ~i
Tracia.
Grecia contlnentala se imparte in trei regiuni naturale: 1) Grecia de nord; 2) Grecia de mijloc, cu vestitul oras Atena; 3) Grecia de
sud (Pelopones), cu cetatlle Sparta ~i Micene. Din Grecia de nord
se trece in cea de mijloc prin trecatoarea Termopile (Por tile Calde), "
iar din cea de mijloc in cea de sud, prin istmul Corint .
Parnintul Greciei are putlne locuri prielnice agriculturii.
In cea
mai mare parte sarac, el a facut ca locuitorii
sa fie harnici ~i intreprtnzatorl
(un poet grec spunea ca saracia a [ost scosls cea mai

buna la care au ,invatat elenii).

in muntt se qasesc: argint (rnunttt Laurion), fier, aur, ~i mai ales

marrnura de cea mai buna calitate.
,
Strabatuta in toate dlrecttlle de munt! [Ollrnp,
Pind), Grecia
este despartita in mici tlnuturf , lucru care a inriurit
farlmltarea
politica ~i sentimentul puternic de independenta al poporului grec ..
Grecii vechi i~i iubeau mica lor patrie; in clipele de primejdie se
52.

Regiuni

loculte

Legaturlle comerciale
-import

de grecH antler

~iculturale

ale Cretei

"_,export

Grecia ~i Creta antica

trezea slrntarnlntul de unitate al poporului
grec, slrntamlnt lzvor lt
din aceleasl obiceiuri,
tradltil.
credlnte
~i llmba.
Apropierea apei, multirnea insulelor din jur i-au rninat pe vechil
greci spre ~armuri
necunoscute, in cautare de noi bogatii.
In
strtnsa leqatura cu Grecia contlnentala au fost 9 seama de insule:
Sa/a.mina, Delos, Rodos, Cipru, Creta ~i altele.
.~
In Insula Creta care forma, asa cum se observa ~i pe harta, 0
punte intre Orient ~i Grecia, s-a dezvoltat in mileniul al II-lea l.e.n.
o clvlllzatle care a influentat puternic clvlllzatla 'greaca de pe continent ~i din insulele qrecestl.
Grecia are 0 clirna rnedlteraneana, cu veri lungi. calde ~i uscate.
lernile sint blinde ~i umede, dar, in general, in Grecia llpseste apa,
unele riu ri secind vara.

53

MAREA
MARMARA

Ei i~i socoteau pe drept cuvint tara ca una din cele mai frumoase din lume, avind muntt lnzapezltt. dealuri cu vii ~i livezi de
masllni, mici cimpii eu legume ~i eereale, vai lncintatoare
~i stinei

prapastloase.

PI".' elenii c ill

hi

iii

Greciei. Poporul

gree expliea ineeputurile istoriei sale prin mituri sau legende. Potrivit unei legende, Helen, fiul eel mai mare al primului om de pe
parnint, ar fi fost strarnosul elenilor..
_
Adevarul istorie, dovedit de urmele arheologiee, este urmatorul: eei mai veehi loeuitori ai Greeiei au fost 0 populatle straveche,
pe care 0 numim preeleni (adica cei dinaintea elenilor). Acestla
tralau in Grecia, in Creta, pe insule ~i in Asia Mica. Peste aceasta
populatie de pescari, vinatorl ~i agricultori, la sfirsttul mileniului al
III-lea i.e.n., au venit, in valuri, din nordul Peninsulei Balcanice, triburi de indo-europeni, pastorl ~i razbolnlcl. Din amestecul lor, s-a
format
poporul
elen.
Rispundeti:
-

Prin

ce se caracterlzeaza

Cum
Care

a lnfluentat
natura vlata poporului
grec?
au fost primii
locuitori
ai Greciei?

Retineti
-

natura

~i exptlcati intelesul

preelenl,

triburi

Greciei?

14.
CIVlllZATIA
A. Ce
in
B. Ce
C. Ce

CRETANA

~I MICENIANA

importanti a avut asezarea Cretei

mijlocul mirii?
loc ocupau cretanii in antichitate?
urmiri au avut migratiile triburilor elene?

A. Creta ,i civilizatia cretani. Despre Creta, vechile legende spun ca. era 0 fara bogata, asezata in mijlocul
mar li.
Cretanii se ' ocupau cu agricultura, qr adinarttul, cresterea animalelor (tauri, capre) ~i cu pescuitul. Me~te~ugul ceramicii a cunoscut 0 mare inflorire.
Cretanii lucrau vase, bijuterii ~i alte podoabe
de bronz i aur, cu mult bun gust.
Cel mai insemnat centru din Creta a fost Cnossos. Acesta sl-a
impus intiletatea
asupra intregii
insule. Dar, in Creta mai existau
dupa cum spune Homer zeci de orase infloritoare.
Fiind la rascrucea drumurilor
a trei continente: Europa, Asia,
Africa, Creta avea leqaturt comerciale strinse cu Egiptul, Fenicia ~i
cu Grecia.
In mileniul al II-lea i.e.n., societatea cretana era Impar~ita in:
artstocratie
~i producatori
liberi (~arani, .me~te~ugari); existau ~i

termenilor:

elene

Sala tronului

palatul

din

Cnossos.

55

..

Z
(5
m
Z

Tasos Samolrace

Lernnos

H,/upon,
Troia

TESSALIA
A S I A
Lesbos
MICA

Vase cretane

cu diferite

desene

reprezentind

flori

~i animale

(caracattta},

Chloe
Itaca

ATICA

...,

,()~

sclavi. Statui cretan era condus de un rege, care era ~i mare preot,
ajutat de arlstocratle.
Femeile ocupau un loc important in societatea cretans.

C 'etanii au cr

st -Iu .it.. Cultura cretana

este cunoscuta din urmele rarnase in domeniul arhitecturii, ceramicii, picturii,
prelucrar!l
aurului ~i bronzului. Palatele aveau numeroase camere (despre palatul din Cnossos se spune ca avea peste 0
mie de camere), ateliere rnestesuqarest! ~i pivnlte pentru pastrat
alimentele, obiectele
de ceramlca ~i de metal. Aveau curt! interioare, destinate intrecerilor
sportive,
spectacolelor de acrobatle,
luptelor cu tauri. Peretll erau acoperttl cu picturi (unele in relief),
viu colorate,
pline de rnlscare, reprezentind
scene de vinatoare,
plante, pasarl, animale marine. Scenele de vinatoare ~i de petrecere dovedesc nivelul de via~a dezvoltat al Cretei, incllnatla pentru
dlstractlt.
pentru lux, pentru serbarl a locuitorilor
ei.
Ceramica cretan a vasele cu forme ~i desene variate - au
fost un model pentru cerarnistil din antichitate ~i de mai tirziu.
Cretanii au cunoscut scrierea, dar aceasta nu a fost desctfrata
pentru ca limba vorbrta in Creta nu e cunoscuta pe la 1450 i.e.n .
Creta a fost cucerlta de aheeni, greci venltt de pe continent.
J CU...

C. Civilizatia mleenlana: formarea

poporului greC'
(elen). Spre sflrsltul mil. III i.e.n., grupuri de pastorl ~i razbclnlci
, indo-europeni patrund dinspre Dunare ~i Balcani in Grecia. Aici ei
supun pe mai vechll, locuitori
~i forrneaza poporul grec, vorbind
limba qreaca veche. In lstorle, acestl greci din vechime mai poarta
~i numele de ahei. Clvilizatta dezvoltata de ei se mai nurneste ~i miceniana, dupa numele cetatlt ~i palatului de la Micene, unde s-a descoperit
pentru prima oara aceasta ctvlllzatle.

56

Samos

Atena

~0,()_Micene.
O~~
"IS'

1.-

.,. ..
Innt

Milet.
Delos ~

_0

MESSENI,A

1--

Par08

.Sparta

Naxo8

LACONIA

'"

-r

IY/

Milo (Melos)
RoCf08

Invazia ~i asezaraa
-aheilor
ionienilor
-dorienilor
CRETA

Migratia triburilor elene

Aheii au construit
palate lntarlte,
cetatul. in multe locuri din
Grecia - la Micene, la Tirint, la Atena; au cucerit insula Creta ~i au
preluat vde la cretani foarte multe elemente de clvtltzatle pe care
le-au raspindlt nu numai in Grecia, ci ~i in tlnuturile
invecinate .
Ei au deprins de la scribii cretani rnestesuqul scrisului, .asa incit
in palatele miceniene se stla foarte precis socoteala recoltelor. a
darurilor
pentru zei, a armelor
~i corablllor.
Civlllzatla mlcenlana este, ca ~i cea cretana, 0 ctvltlzatle a bronzulul, din care se Taureau mai ales arme servind razbolnlcilor. Acestia, in frunte cu un rege care stapinea palatul, constituiau 0 aristocratle razboinlca
~i functlonareasca.
57

15.
EPOCA HOMERICA

A. Ce este epoca homerici ?

B. Ce importanti istorici prezinti

Vas

micenian

reprezentind
aheeni.

r azboinlct

Masca din aur gasita de arheologi

intr-un
mormint
din Micene.

Existau dteva sute de asemenea mici regate razboinlce, care se

luptau adesea intre ele. Fiecare avea in centru un palat fortificat,
cu 0 sala a tronului, cu salt pentru provizii ~i ateliere mestesuqarestl, cu arhive unde se pastrau inscrisurile.
Atit feJul in care sint
construite
palatele, cit ~i boqatia mormintelor
regale dovedesc ca
regii erau socotiti a fi coboritori
din zei ~i ocrotitl de acestla. Ele
contlneau mast: de aur ale regilor de demult, sabll ~i arm uri bogat
impodobite,
bijuterii
de aur. Ca ~i in Creta, peretll palatelor ~i ai
mormintelor
erau plctatt
in culori
vii.
Dupa 1200 i.e.n., grupuri
de razbotntcl de mai multe neamuri
ataca toate marile centre din rasarltul Mediteranei ~i se ajunge la 0
agita~ie neprtelnica dezvoltar!l
clvllizatiel.
Cetatile miceniene sint,
rind pe rind, atacate ~i distruse, multe dintre ele nu se mai pot reface. Patrund in Grecia diferite grupuri
razlete, locuitorii
unor tinuturi se stram uta in altele, mai bine aparate sau mai bogate. In
felul acesta insa, lumea citadelelor
aheene dispare.

Ce caracteristici
Care

a fost

aveau

clvilizattile

insernnatatea

Retineti
~i explicati
lntelesul
- ahel, ionieni,
dorieni

58

A. Epoca homeri i. Dupa prabusirea clvlllzatlel mtcenlene,

urrneaza in istoria Greciei 0 perloada destul de aqitata. In aceasta
vreme incep sa se bucure de 0 mare popularltate
cintecele eroice,
care povesteau, in versuri, ispravi ale unor razbolnlci viteji. Cele
mai frumoase poeme de acest fel s-au transmis din qeneratle in generatie sub numele de lIiada ~i Odiseea, atribuite
unui poet numit
Homer. Filndca din poemele homerice aflarn cele mai multe arnanunte despre viata grecilor in aceasta vreme, epoca dintre secolele
XII ~i VIII i.e.n. se mai nurneste epoca homerica. Ea incepe 0 data cu
sfirsitul clvillzatlei
miceniene (dupa 1200 t.e.n.] ~i se incheie in sec.
VIII i.e.n., dnd apar in Grecia cetatile-state. In cele doua poeme
este viu infa~i~ata societatea qreaca, in epoca hornertca, care se
caracter izeaza prin mari framintari.
prin eroism ~i barbatle. dar ~i
prin asprlrne, jafuri ~i razboale.
Evenimentele principale
din poemele homerice
sint razbolul
troian ~i pertpettlle
eroului
grec Ulise (Odiseu).
In primul
poem. Iliada (de la Ilion Troia), sint zuqravite
faptele de arme
din ultimul
an al razbolului pornit de ahei impotriva
cetatli Troia. aflata pe farmul de nord al Asiei Mici. 'in eentrul povestirii
este minia viteazului erou grec
Ahile. care, socotindu-se nedreptatlt
de imparplrea prazilor de razboi, se retrasese furios in cortul sau ~i nu mai voia sa lupte. Uciderea lui Patroclu, eel mai
bun prieten al sau, I-a convins sa reia armele. EI 11doboara in lupta pe Hector
troianul.

uclqasul

de carul

sau de lupta,

lui Patroclu.
in jurul

st.

razbunindu-se
zidurilor

Troiei,

cumpllt,

Ii tiraste

umpl1ndu-i

cadavrul,

de groaza

legat

~i dezna-

dejde pe troieni.
Troia ~ fost cucerita
numai datortta
unui viclesuq al lui Ulise. Acesta a construit un cal urias de lemn. In care au fost ascunsi aheii. Troienii
I-au introdus in
cetate. Noaptea. aheii ~i~nind din el lnarmatl. au deschis porrlle ceta~ii celorlaltt

Raspundeti:
-

poemele homerice?

rnlqratle!

cretana
elenilor?

~i miceniana!

tovarast

ai lor. au pradat

pe fata pamintului.
mann
i-a dezvaluit

~i ars orasul,

La sfiritul
ruinele.

secolului

Stralucita
rrecut,

Troie

s-a narult

cercetatorul

~i a dlsparut

german

de

H. Schlie-

termenilor:
In Odiseea este descr isa catatorla lui Uiise (numit de greci Odiseu) la intoarcerea sa acasa, dupa caderea Troiei.
Urmar it de razbunarea zeilor care ii protejasera pe troienl,
Ulise rataceste ani rnult: pe mare. infrunta furtunile.
popose~te
pe rarmuri
indepartate
unde trece prin mari pr lrnejdli,
pina c1nd reuseste sa

59

ajunga In patria sa, insula Itaca (in apusui Greciei). Aici i~i reqaseste camlnul
mult dorit, pe tatal, pe copilul sau Telemac ~i pe sotia sa, credincioasa Penelopa.

Homer
potrivit

poetul
orb care,
traditlel.
ar fi autorul
llladei ~i Odiseei.

Din aceste poeme aflarn cum

era vlata in societatea qreaca
la
inceputul mileniului I i.e.n.
Datortta folosirii metalelor in
special
a fierului,
agricultura,
mestesuq u I prel ucrari i metalelor
se perfectionasera.
Razboinieii de vaza ,sint numi~i
basi lei. Ei se aflau in fru ntea ostenilor
la razbol, aveau parte de
prazlle cele mai bogate, aveau
gospodarii marl. turme ~i paminturi din belsuq.

Spre deosebire insa de regii micenieni. ei nu stapineau tinutul

in care loculau, ci erau doar eei mal puternici ~i cei mai boqatl dintre locuitori. Existau ~i gospodarii ~arane~ti llbere, mai instartte
sau mai sarace. Me~te~ugarii, care mergeau din loc in loc sa caute
clienti, nu prea erau luatt in seama, ftlndca nu aveau 0 gospodarie
proprie; cel mai rau 0 duceau arga~ii care mergeau de la un stapin
la altul, adesea alunqat: pe nedrept, ~i cersetorti, supusl ~i ei bunului plac al celor statornici. Sclavii, care existau pe linga casele celor
boqat], erau mai aparati, traind in preajma stapinului: dar acesta
avea asupra sclavilor drept de via~a ~i de moarte.

B. Poemele homerice -

opere literare ~i izvoare istori-

ceo Desi in poeme sint descrise ~ari ~i evenimente variate. ele constltuie
tistica.

lucrare incheqata. unitara, cornpusa cu multa malestrie arFaptele ~i personajele sint atit de bine zuqravite, incit parca

Pe un vas de parfum din secolul al VI-lea i.e.n. este pictara scena crudei razbunari a lui Ahile: tirirea cadavrului lui Hector leg at de carul sau de lupra.

ITACA
MICA

lntoarcerea aheilcr in patrie

Lumea poemelor
homerice

ratacirile

pe mAriODISEEA

Ie vezi aievea. Ele sint socotite printre cele mai mari creatil literare ale lumii, constituind un model pentru scriitori.
Dator ita poemelor homerice cunoastern arnanunte din istoria ~i
din vlata vechilor : greci: indeletnicirile,
costumele, locuintele. armele, obiceiurile. felul lor de a gindi ~i organizarea sociala.
De asemenea, sint puternic ~i viu zuqravite tscuslnta. vltejia,
curajul, doririta de a. cunoaste, de a calatorl. ospitalltatea, dar ~i
cruzimea ~i orgoliul. In poemele homerice au fost red ate in forme
literar-artistice
de 0 rara frurnusete unele din credintele reliqioase, mltur lle, precum ~i legendele despre zeii ~i eroii veehilor
greei.
Veacuri de-a rindul,
oamenii s-au desfatat ~i tnstruit,
citind
lIiada '~i Odlseea, in care vlata ~i lupta vechilor greci, insustrtle
lor
inalte, precum ~i unele scaderi sint realist zuqravite.
Raspunderi:
-

Ce sint poemele
De ce sint citite

Retineti

~i explicati

poeme

60

homerice,

homerice
~i astazl

intelesul

~i ce epoca oglindesc?
placere
poemele homerice?

CLi

termenilor:

basilei

61

'6.
FORMAREA CETATILOR.
(sec. al VIII-lea

MAREA COLONIZARE
-

al VI-lea

GREACA

i.e.n.)

A. Cum s-au format eetit;iJe Greeiei?

B. Care sint eauzele marii eoloniziri greeeJti?
C. Unde Ji-au intemeiat greeii eoloniH
A. Cetit;ile - grup' ri d go~podirii. in, epoca hornertca,
alaturi'de
baslleil boqatt tratau ~i nurneros] ~arani liberi, stapin! pe
gospodariile ~i pe uneltele lor. Basil,eii erau cei care aparau ~jnutul
~i purtau razboatele: ei judecau pricinile
Intre locujtorij
aceluiasi
~jnut ~i aduceau jertfe zeilor. Dupa 800 i.e.n., constatam ca, In fjecare tlnut mal rrnporranr al ~reciei,
In' jurul baslleilor se string
propriecaru liberi de pamlnt._lmpreuna, ei ridica ziduri de aparara
~j aduc cinstire acelorasr zei. I~i cladesc erase In care exista 0 pia~a ,
publica (agora) pentru adunarea locuitorilor
care, din cind In cind,
sint chernatt sa afle ce au de glnd sa faca fruntasrt ttnutulut, Treptat, astfel de centre devin state independente:
un astfel . de stat
se numesta
In limba greaca polis, cuvint pe care noi
" traducem
cu cetate.
Fiecare cetate este fermata d.in locuitorii ~inutului
care au acolo 0 gospodarje,
pamint, casa - mai bogata sau mai putln
bogata. Basileii vestttt sint mai-marii ~inutului, ei au parninturt intinse, comanda In
razboale ~i [udeca In timp de pace, dar nu
sint
atotputernici.
Ceta~enii
de rind,
demos-ul, iau parte la alegerea capeteniilor ~i
la stabilirea regulilpr ~I legilor dupa care se
conduce cetacea. Impreuna, artseocrana
~i
demos-ul apara parnintul cetatf ~i au grjla
ca rnostenttortt sa nu fle alunqatt de pe paminturile
lor, irnpreuna lau parte la ceremoniile religioase. De buna seama, la inceput, puterea arlstocratlet
este foarte mare,

s.atrtrntta
de- parte, peste mare, un grup de cetatenl
care sa mterneieze acolo un nou
ora~,
pe care
"
numim colonie.
.
.
Numeroase asemenea ceta~i noi au fost l~tem~lat~ de gre,cl
'secolele VIII, VII ~i VI i.e.n. De aceea, ace~sta pertoada
se mal nu- me~te ~i perioada truri! coloniziiri grece$tl.
A.

_ ..

In

C. Coloniile greee~ti erau asezate In jurul

Marll M~dl.~ terane ~i Mirii Negre. Orasele-state .de
unde pornea~ colonl~t~~ se numeau metropole (erase
mama), iar ~e,le nou-mterneiate.
apolkll (pe care noi Ie

numlm colonli). Cele mal Im~ortante, metropole au

fost: Milet (in Asia Mica), Corint; Megara In
Grecia etc.
Grecii

s-au asezat in jurul

marllor,

asa cum spunea

un filoso~

~rec . :ca broes- te/e In jurul unui lac", pe 0 mare arie i in dlrectu
diferite.
Aeza~lre nOI - colo- niile - erau organizate
dupa
modelul
metropolei
i aveau I:g~turl
econornrce (mai ales
comerciale). religioase i cult_ural~' c,u aceasta. Erau '~,sa
independente, aveau conducere,
legi, armata.
[udecarort
I
monede
pro~r",_
_
La lnceput,
coloniile
aveau un caracter
agrar.
unele

col,on"

pastrlnd acest ca- racter plna tirztu. Cele mai multe au devenit
timpul
irnportante centre co- merciale
i mestesuqarestl.

cu

Principalele colonii qrecesn au, fost: ~iracuza (in Sicil~a),

sudul
ltallet,
nurnita
pe atune:
Greets Mare),
Massal,a (Marsdla.
(In

Neap,o!is

dar adunarea tuturor

ea rosturtla
ei.

cetatemlor

I~i are ~i

B. ~auzele eeonomiee, sociale ,i

politice. In aceste cetatt, toate drepturile

unui om depind de staplntrea asupra pamlntului.

Din aceasta prtclna, atunci dnd
datorita saracirii unora - 0 parte din

-..
-.-

Drrectiile mar" colonll~" grece~ll

Melropole
Coforui
Drumun comerciais marnime

62

----~-~

17.
'SPARTA
(sec.

al VIII-lea

al VI-lea

i.e.n.)

A. Cum s-a organizat etatul spartan?

B. Prin ce se caracteriz ..<.i educati.

spartana]

a
III" in sud-estul Peninsulei Pelopones, intre muntl prapastlost, departe
de mare, s~ afla orasul Sparta.
Tinutul este prielnie agriculturii
~i pasunatulul.
In rnunti se gase~te
fier.
Histria.
Ruinele fostei colonii grece~ti, 'intemeiata
de orasul Milet (sec. VII
i.e.n.). Dupa ce un timp sl-a dobindit intiietatea
la Dunare, frumoasa colonie.
ocupata de romanl, a fost distrusa de barbari ~i apoi acopertta de nisipul rnartl.

in sudul Frantel),

Tomis (Constanta)

Bizan~ (Constantinopol),
~i Callatis (Mangalia)

Naukratis (Egipt),

Histris,

in Dobrogea.
Datortta cornertulut cu obiecte
mestesuqarest],
grine, yin etc.,
in apusul Marii Negre si-au dobindit
intiietatea
Histria, mai tirziu
~i Callatis.
Ele intretlneau
relatil
strinse
cu geto-dacii.
Marea colonizare
greaca s-a oprit in secolul al VI-lea i.e.n., 0
data cu ivirea primejdiei
persane in rasarit ~i a rivalitatii colonizatorilor
cartaginezi,
in apusul Marii Mediterane.
Dar, in cele peste
doua veacuri in care s-a desfasurat,
marea colonizare
greaca a adus
mari schlrnbari
economice,
sociale, politice ~i culturale
in metropole, in colonii ~i la popoarele
cu care aeestea au avut legaturi.
Astfel, agricultura,
mestesuqurtle
~i cornertul
au luat un mare
avint. S-a intarit
patura mestesuqartlor,
negustorilor,
a proprietarilor de corabli ~i a .rnlctlor proprietari
de parnint - care formau
demosul .(poporul);
acestla erau nernuljumttt de domtnatia arlstocratlet. Intre demos ~i arlstocratte
s-au desfasurat
lupte politice,
at it in metropole
cit ~i colonii.
Dezvoltarea
econornlca
~i polltica
a poporului
grec in epoca
marii colonlzart a facut posibila dezvoltarea
culturii,
stabilirea
de
legaturi
cu noi popoare.
Raspundeti:
- Arata~i pe harta metropolele
~i colonlile grece~ti.
- Ce urrnari economice.
sociale , politiee ~i culturale
marea colonizare greaca?
- Ce legatura au avut colonistlt
greci cu strarnosf

a avut
nostrt?

Vech!i spartani povesteau ca un flu al lui Zeus.. Eurotas, ~i nimfa Sparta au intemeiat un ora~ intre rnun tll inaltt. in adincul vailor , intr-o vale roditoare
in
provincia Laconia din Pelopones. Adevarul istorie este ca spartanli erau 0 parte a
dor ienilor ; Acestia au navalit peste aheeni ~i dupa lupte indelungate
l-au infrint
~i i-au supus.

Spartanii, la inceput in nurnar de 9 000, erau ca 0 insula izolata

in mijlocul populatiilor
supuse, care ii urau ~i se rasculau m:reu.
Spre a-~i -mentlne eonducerea,
spartanii
au fost nevoiti sa se marmeze, sa fie vesnic la pinda, "cu .sultta in mina", cum se spunea
atunei. Ei. prlrneau de la stat 0 bucata de pamint, p: care 0 lucrau
hilot!l.

Razboinicii
greci in atac:
inarrnati eu sabl i ~.I lanei,
aveau seuturi ~i coifuri
pentru aparare,

Retineti
~i explicati
intelesul
termenilor:
- metropola,
colonie. demos, polis

64
65

Hiloti), provenind din populatla cucertta, aveau 0 situatle interrnedlara intre sclavi ~i oameni liberi. Apartineau statului care avea
drept de viata ~i de moarte asupra lor, dar nu-i putea vin~e. ~Hllotii aveau familie ~i' qospodarle
proprie,
dar erau obligatl sa dea
spartanilor
0 parte din recolta
de pe lotul muncit.
Locuitorii
care se asezasera cu invoirea Spartei pe "ter+tor lile de
pe .margine erau numiti perieci, adica locuitorii
din jurul cetatii.
- Acestia erau liberi, dar no aveau drepturi
politice; se ocupau cu
agricultura.
dar mai ales cu rnestesuqurtle ~i cornertul.
Sparta a fost condusa de doi regi (basilei) '. care aveau fu~q!i .militare ~i religioase. Rolul cel mai important
II avea sfatul batf/nllor.
Acesta era format din 28 de membri. ln virsta de peste 60 de ani.
alest pe viata dintre virfurile
artstocrapo: .spartane. Adunarea poporului, din care faceau parte numai spartanl, se intruneao
data pe
luna i aproba sau resplnqea legile prin aclamatli. Regii i adunarea
poporului
aveau putere destul de Iimitata.: Sparta era un stat aristocratic
i militar.
,
intarindu-~i
puterea; Sparta. cu ajutorul unei armate bine orgaf1izata i dlsciplinata. a invins dupa lupte indelungate
mai multe
state din Pelopones i le-a obligat sa incheie 0 alianta politica in folosul ei, numlra ~iga Peloponesiaca. Astfel, Sparta a dobindit hegemonia '(intiietatea)
asupra Peloponesului.

'ucr ti In., ... "",.

r, Pentru a rnentine acest stat,
spartanii l-au transforrnat
intr-o adeva~ata tabara .militara. ~iata copiilor. a tinerilor
ca i cea a o~me~lIqr
~aturl,
s: desfasura ca
intr-o cazarrna, sub controlul
statului.
Inca d.e la virsta de ~~e
ani. copilul -era pregatit sa devina mai ales un bu~ s_olda~..
Face~ exercitli
militare. alerqar i, invata cintece i dansurl_
razbol~lCe. ~I fetele erau educate in spirit rnrlttaresc, aspru. D.aca
nou~na~cutul nu era voinic ca sa reziste la un asemenea reglm
de vlata,. era smuls de la sinul mamei ~i aruncat in prapastiile.
m~ntilor
Talqet. Toti tinerii trebuiau sa stte sa se expri~e
clar,
precis. scurt. ~I .a~- tazi se chearna laconic stilul scurr, precis (de
la numele Laconiei, reqiune in care se gasete Sparta)....
..
.
Asemenea educatie calea trupul,
vornta I caracte~ul tmen.lor
spartani, care, in momente de pr~m~jdie. _a~ dat ~c:>vad.~ae_.curaJ
i eroism. Dar aceasta educatte, fara caldura rn famllle. llpsita de
bu- curiile copllariel ~i ale tineretil.
exagerat de sever~. ducea la
cru- zime ~i Iipsa de mila fata de suferlntele
oamenllor.
Un exernplu
hllotllor.
precum

sint vinatortle
ascunse
~i bataile intre grupuri

spartani
purtind
corpul
unui camarad
mort.

sint

organizate
Declarind

de stat impotriva
oficial ,!razbol per-

. manent hilofilor"
(adlca celor care-i hraneau prin munca lor). statui spar~an orga~
niza exercttu I de aruncare
a sage~ii ..pe viu ", Ascunsl in boschete, rtner!l spartan:
~inteau
pe hilo~ii lipsi~i de aparare.
I

Cupa laconiana pe care

reprezentap
razbolntct

(criptiile)
de copii.

Raspundeti:
-

Prin'

Cum

Retineti
-

hilot).

se caracterlzeaza
societatea
apreclajt educatia
spartana?

ce

~i explicati
perieci.

intefesul

laconism.

spartana?

termenilor:

hegemonie

,--

_ ..

18.
ATENA
(sec.

al Vill-lea

al VI-lea

i.e.n.)

A. Cum s..a. organizat statui atenian?

B. Cum a evoluat statui aten iar"

t n;;. sea ri oJ"'r ti

Atena a fost unul dintre
cele
mai +mportante
cetatt grece~ti.
Asezata in Peninsula
Atica, aproape
de mare. intr-o regiune cu
parnint pletros.
dar bogata in arqlnt,
rnarrnura '~i argila,. Atena a
deveni.t
un important
centru
rnestesuqaresc
~i marlnaresc.
Ca ~i in celelalte cetatt, la Atena exista un grup de familii bogate ~i puternice,
eristocrstii (care la Atena se numeau eupatrizi),
precum
~i cetateni
de rind. proprietari
mijlocii ~i. mici (demos).
Me~te~ugari.
corabtert
~i straini
iocuind
in cerate
(acestia
se
numeau
meteci),
precum
~i sclavi se adauqa
acestora.
Atena era condusa
la inceput
de aristocratt,
Din rindurile
ei
erau alesi anual 9 arhonti [conducatort].
Acestla erau ajutati de un
sfat, format
tot din arlstocratl.
Exista ~i adunarea poporului, dar
aceasta nu avea prea multe drepturt.
Atena deci era in aceasta perioada
un stat aristocratic.

Acropolea

din

Atena

(reconstituire).

Ciob (de sc-oici) ostrakon

cu litere
9 recestl este serfs ..Temistocles"

B. De la stat aristocratic -

Solon. reforrnatorul
cunoscut ~i prin
cu terne patriotice

atenian, era
poeziile sale
~i dernocratice.

la stat democratic. Cu tim-

pul, aristocratia
a acaparat treptat
pa~in_turi~e f.arani~or pe~tr~ da:
torlile neplarite
la timp. Foarte mulfl r~ranl din Atica ~evenlse.r~
sclavi-datornici.
Unii fusesera vindutt peste hotare. Mulfl datornlci
fuqisera
in alte rari.
'
.

Abuzurile
~i asuprtrea
arfstocrattel
au nernultumlt
adinc pe faranii mici proprietari.

.
Prin secolul al Vll-Iea i.e.n . demosul atenian s-a rasculat,
cerlnd legi scrise ~i reforme:
reimpartlrea
.pam~n.turilor.
anular~a
datorii~
lor ~i a sclavlel din datorii, d~epturl
poll~lce. _S-au dat pru~el~ legl
scrise (Iegile lui Dracon, 621 i.e.n), care Ingrad~au
abuzurlle
Jud~catorllor.
dar nu usurau starea grea a poporulul.
Luptele au connnuat. '..
._
Spre a impiedica
izbucnirea
unor rascoale, aristocra~1I au Insar~
cinat, in anul 594 i.e.n .. pe arhontele
Solon (cunoscut
In Atena
~I
prin poeziile sale cu teme patriotice)
sa reorganizeze.
pe baze nor,
statui atenlan,
.
Reformele
sale slnt socotite
0 adevarata
constitutle
ateniana.
Potrivit acestor
reforme,
sclavil datornici
au fost eltberati. 'Au fost
rascul)lparafi
~i read~~i in patrie sclavii. ~indui sa~ .fugifi in alte
rari. In locul vechtl Imparfiri
a populatiel
dupa <?rlgl~: (na~t~r~).,
Solon a lrnpartjt-o
dupa venit. EI a fix~t drepturlle
~I Indatorlrll~
flecarei categorii
dupa cantitatea
de grlu pe car~ 0 avea. Aceasta
lege rnicsora 'prestigiul
eupatrizilor,
care nu. mal p~teau conduce
necondlttonat cetatea,
ci doar daca erau ~I boga~l.
. '.
,De~i reformele
lui Solon au rnicsorat
puterea
artstocratiet ateniene ~i auIntartt
demosul, ele nu au.~du,~ Ii.ni~te in .polls. ~olon.i~su~i spune ca ,,~i-_a pnut scutul la mutoc
(lntre
popor ~I nobill).
69

Artstocrajla nernulpurnita de aceste retorme ~i 0 parte a demosului

(eel, saraci) s-au ridicat din nou la lupta,
In anul 509 l.e.n.. adunarea poporului I-a ales pe arhontele Clisrene ca sa desavlrseascareforrnele
incepute de Solon. Clistene a impar~it populatla pe baza de teritoriu, in districte, amestecind astfel
pe aristocrat! in. masa poporului.
~
Pe linga aceasta, el a. mai luat ~i alte masurl: a lntarlt adunarea
poporului, armata: a impiedicat patrunderea
in conducerea statului
a elementelor
primejdloase democratlel,
infiin~in? ostracismul.
,

Ostracisrnul era exilarea (Indepartaraa] din tara a' aceluia pe care poporul il
socotea primejdios dernocratiet
~i intereselor sale. Cuvintul
ostracism vine de la
ostrekon, care in grece~te inseamna ciob ~i pe care se scria numele eelui ce urma
ca, p~in vo"tul adunartl
poporulut,
fie alungat
pentru
zece anl.

>

sa

~i astazt, indepartarea
din
culva se chearna ostracizare.

functle

pentru

gre~ell

grave

sau numai

izolarea

Asadar, In statui atenian demosul a Infrlnt pe aristocra,i ~i a pus

bazele democretiei ateniene, care va triumfa In secolul at V-Iea l.e,n.
Dar, aceasta democratie excludea
strainl de cetate
~i pe femei.

pe.sclavl,

cum excludea

~i pe cei
- \

Raspundeti:
-

in ce consta Importanta
Dar lirnltele 'lor?

Ce importanja

in

ce 'consta

au avut

lnfaptutte

reformelor
reformele

superioritatea

statului

lui

de

Solon?

19.
RAzBOAIELE

GRECO-PERSANE

A. Care au fost cauzele _~i caracterul razboaielor

greco-persane?
B. Care sint prlncipalele lupte din razboaiele
greco-persane?
C. Ce urmari a avut pentru Atena victoria
asupra statului persan?
A. Grecii i~i apara llbertatea impotri ..a cotropir I per ane. In secolul al VI-I~a l.e.n., Imperiul persan ajunsese in culmea

puterii. Avind 0 armata de uscat nurneroasa ~i 0 flota puternica,

reg~e . persan Cirus a cucerit cetattle grece~ti.
In anul 499 i.e.ri .. acestea, in frunte cu Miletul, s-au rasculat lrnpotriva staplntrl! persane. Unele erase din Grecia continenta!a,
Atena mai ales, au sprijinit aceasta miscare de eliberare. Oar, insuficient pr_egatita ~i ajutata, dupa 0 rezlstenta erolca, rascoala a fost
infrinta, iar Miletul, vestit centru economic i cultural, a fost ars
pina la temelie. Populatta sa a fost parte rnacelartta, parte inrobita
L deportata
pe malurile Tigrului.

Clistene?

atenian

fa~a de

eel

spartan?

. Retineti ~i explicati int~les'ul termenului:

-

arhonn

Leonida,

eroul

de

la Termopile

.'

70

. 11

Soarta Miletului a cutremurat

intregul popor
.
idtfa ce- I' pin d ea. Se spune ca la reprezenta~ia
prune]
spectatorii
atenieni plingeau .in hohote.

grec care sl-a dar

d
'
'I
seama
e
tragediei
"Ciiderea
Miletului"
'

Dupa ina~u~irea rascoalet, regele Darius

seasca ~i cetattle care alutasera Miletul.

a hotarlr

sa pedep-

, T
.. r
.

Pregatirile de razboi au
durat 490
mU.lt.
Re~ele.
Pe~slel a trirnis In Grecia 0 flota puternlca, In
anul
r.e.n.,
In clmpl~ mla~~inoasaa MaratonulUi (Ia 40 km de partar~ d.e Atena), s-a desfasurar una dintre cele mal mari batalii din

anuchttaee.

lnaintea baraliei. lntr-un discurs

o~tirii grecilor. a amintit soldajtlor

inftacarar; M I ....
.
i tiau...e,conducacorul suprem al
ca de ei depinde ca Grecia sa cada in robie

sau sa-~i intareasca libertatea.

Apol. spre a feri armata. asezata la poalele unui
deal. de ploalade
sage~i a arcasllor persani. a dat ordin pentru atac in pas alergator.

In lupta corp la corp, ostasli atenieni, dtsclplinatl, bine lnarrnati

~i Insufletiti de _un inalt patriotism,
au repurtat
la Maraton 0
victorie straluclta. La aceasta victorie a contribuit ~i talentul militar al
ccnducatorulul atenienilor, Miltiade (eroul de la Maraton).
Legenda spune ca un ostas atenian a strabatut in goana. pe [os, drurnul de la
Maraton h Arena, spre a anunta victoria. Ajuns in plata unde poporul astepta Infrigurat rezultatul luptei nu-a putut rosti decit "am lnvins", dupa care s-a pr abuslt. in cinstea acestei rezisrente erolce, lntrecerea' spor tiva de alerqart grele se"
chearna ~i astazt "maraton".

Razboaiele
.

~Q

~~

'-

\~

Osta~ grec (hoplit). Alaturi de flota .

armata hopllttlor a avut un mare rol
in victoria grecilor a~upra persllor.

TabAta~lor

Pella
Maraton

C.

~=

T'emlSlocle

A~dQII~r-:-'''~
a ergator Aa.s

~d"
Fi)ga ",,'"

SAlalia

de la Maralon

(490I.e.n.)

Rota qrecuor

..

1-

..

Termopilex.

'"

.."

( \..

,
,
\

lronu,
.t..

~~rxes

..

,.

Aola persona

Balalia

~~

Salamina~ 'en-raraton
.0

<

Samos

Argos.
0.0

M.IONfCA

01-

,~

Sp
a

DelOS
IS'
art

Regluni

rascutate in frunle cu Milelul

Prima

expedilie

Drumul

flolei

persane

in primul

Drumul

lIolei

persane

Tn al d~llea razboi

Drumul armalei

72

a per~iior

in Grecia

persane pe uscat

razbo:

de la Salamina

greco-persane.

(480 i.e. n.)

.....

o
.."

73

-,

Dup~ vict<?ria de la Maraton a urmat un ragaz Indelungat. In

care amln.ctoua taberele se pregateau pentru 0 noua Infruntare. In .
anul 480 I.e.~ ._pe~ii au c.erut cetattlor greceti supunere i arrnatele- ~or au na~allt -In Greela de nord. BataJia s-a dar la Termopile, In
G.recla cen.trala. Armatel: greceti, conduse de reqele spartan Leonida. folosl~~ ~erenul stnrnt, au rezistat eroic in fata marii armate
pe.rsane .' macinind-o. Dar. datorita tradarii. armata persana a incerC~lt,. prrn . ~pa~e. -pe c~a greaca. Leonida a dat ordin de retragere
aliattlor,
iar ell cu cer 300 de spartani, au cazut luptlnd vttejeste
plna la ultimul om, apar lndu-ls retragerea.
in clnstea luptei eroice de la Terrnoplle s-a ridh:at pe acel loc un monument.
reprezentind
un leu ce pare ca apara strlrntoarea.
Pe monument este sapata inscrtpjta. .Jrecstoruie, mergi ~i spune Spartei ca noi ne-arn jertfit aici, fndeplinind cu
cinste -/egile ei"

Pe mare insa, flora greaci'fermata din corabu usoare, cu trei

rlndurt de visle (triere) _ condusa de Temistocle a zdrobit flora
persana in strlmtoarea
de la Sa/amina.
Razboalele greco-persane au mai durat mul~i ani i s-au terminat
cu Infringerea persllor. Acestea. au fost razboaie de aparare din
partea grecilor, de [af i cotropire
din partea persilor.
Prin lupte Indelungate i grele, greeii au aparat independenta
tu- turor compstrtouior-ior ~i eueeririle demoeratiee a/ Atenei.
Corabie grec~asca de razboi.

Hoplit grec doborind

[purtator
al drapelului).
vas 9 recesc.

un ostas persan
Plctura pe un

c i tiieta..
n~1
ig
e I' De os Flind In fruntea
razbolului, Arena st-a lntarit mult puterea politica i rnilltara, mai
ales pe mare. Ea a format 0 alian~a_a cetatilor cu flota puternica
din - estul lumii qrecesti, cu sediul In insula Delos, cunoscuta sub
numele de Liga de /a Delos. Membrii ligii', ca!"e aveau la inceput
drepturi egale, se obligau sa se ajute reciproc din contrlbuttile pe
care' Ie depuneau. Cu tlrnpul, Arena a luat conducerea ligii i impunlndu-si hegemonia asupra pollsurllor din liga a devenit 0 mare
putere mariti mao
Raspunde~i:
-

Ce v-a impresionat
din aceasta leqie?
Ce lmportanta
are victoria grecilor asupra
in razboaiele greco-persane?

persilor

Retineti '~i explicati intelesul terrnenllor;

"
-

triera,

Liga de

,
-

74

la Delos

7S

20.

ATENA

iN "SECOLUL. LUI PERICLE"

Trai':' int_~-oo:induire politica ce nu are de rivnit legilor altora ... fa se ~ume~te

dem~cratle, fllndca conducerea statului nu se reazerna -pe cei putini, ci pe cei

mutt! ... " astfel carac~eriza organizarea Atenei in secolul al V-Iea i.e.n.
cei mai capabili conduca tor! ai sat, Pericle .

. I

unul dintre

A. P.rin ce se caracterizeaza
dezvoltarea econornica
~i sociala a Atenei in secolul al, V-Iea i.e.n.?
B. Dar cea political
C. grece~ti?
Cum se desfa~ura viata de toate zilele in polisurile
D. Cum i~i petreceau timpul tiber' cetatenii greci in
sec. al V-'ea ~i al IV-lea i.e.n.? .
.. A. inflorirea

vietii economice.

in secolul

. La Ate~a~ in atelierele
me~te~ugare~ti se lucrau vase ~i statuete
din ~eramlca. frum_?s- desenate ~i colorate.
tesaturl
de in ~i lina
vopslte
cu p.urp~ra: arrne,
arrnuri,
vase ~i podoabe de metal.
obiecte
de piatra
~I rnarrnura.
Ele erau vindute
~i in' alte tar}.

76

~i tesind.

de

fierarte.

Pericle.

al V-Iea i.e.n . in

rnajoncatea oraselor 9 recesti, dar mai ales in Atena, s-au dezvoltat

agricultura.
me~te~ugurile
~r cornerpul. Se cultivau mai mult vi~a-de-vie ~i masltnut (vinurile
~i uleiul
de rnasline fiind cerute
pe
pietele
coloniilor.
in schimbul
cerealelor ).

Femei torcind

Atelier

Dupa razboalele cu persit. flora ateniana a sporit foarte mult. In Pireu. portul care servea Atena. veneau ~i plecau corabii incar care cu marfurI. cu amfore
mari pline cu grJu. vln, ulei.

Ca urmare acrestertt
cornertulu!
~i rnestesuqurtlor
a sporit
nurnarul
sclavilor,
_,
Sclavii proveneau din pirarerie,
razboaie ~i _comer~ sau in urma
unor [nfracttuni
(qreseli
pedepsite de lege). Erau ~i sciavi din nastere.
In...epoca de inflorire
a Atenei,
aproape
toate cetatile
aveau
tirguri
de sclavi. Cele mai vestite tirguri
de sclavi erau la Arena,
Blzant, Insula Delos. Milet.
Sclavii erau folositi
de stat ~i de parttculari
~i munceau in atehere. mine. pe corabii,
in const.r uctll. In Arena existau sclavi pedagogi.
muzlcanti,
dansatort,
functronart
etc. Masa mare a sclavilor
facea insa munci necalificate (caratul
rnarfur ilor ~i rnater ialelor.
vislit. invirtitul
rotilor
etc.). Cea mai grea sttuatie
0 aveau sclavii
din
mine. Muncind
ziua ~i noaptea, in qenunchi,
sau culcati
pe spate.
cu unelte simple.
.rnult! dintre ei mureau de munca peste masura de
qres", cum spunea un scriitor
antic.
_
Cei mai rnultl dintre
sclavii din mine erau copu, pentru
care se
puteau
sapa mar usor galerii
scunde.
Chiar dad
unii sclavi aveau
parte de inqaduinta
stapinilor.
ei se aflau totusi
intr-o
sttuatie
de
netolerat,
fiind proprietatea
'altula, care avea asupra sclavului. drept
de viata ~i - de moarte.
,

B. Triumful demccratiel la Atena. Dupa razboaiele greco-persane,

in Atena
au reinceput
luptele
intre
democrat]
(susrinatorii
demosului)
~i aristocrati.
Pe la jurnatatea secolului al V-Iea
77

Moneda
ateniana
reprezentind
pe 0 parte p'e
zeita Atena,
pe cealalta
bufni~a [pasarea zeitei ).

i.e.n. au invlns dernocratu,

condust .de Pertcle, unul dintre c:ei mai
mari oameni politici
al : a'1tichitatii.
In tirnpul sau, derr\ocra~ia
ajunge la cea mai mare inflorire.
Adunarea poporului a capatat cel mai important rol iO stat. La
ea participau toti cetateni! care aveau virsta de 20 de ani ~i ambii
parin~i atenieni. Pericle a creat ~i alte organe de conducere democrate, slabind astfel puterea artstocraplo-.
A horartt ca funqionarii
sa fie trasl la sortt ~i unele funqii sa fie platite. ca sa poata ajunge
la treburile
obstesu ~i oamenii mai saract din demos. Spre a educa
pe cetateni, Pericle a hotarit'sa
se plateasca din fondurile statului
participar:,ea acestora la spectacole. Vreme de 15 ani la rind. Pertcle
a fost ales in calicate de membru al colegiului celor 10 strategi.
Mare orator, bun or.ganizator ~i comandant militar, foarte instruit ~i inzestrat cu 0 rninte clara ~i ascutita, Pertcle a contribuit,
prin calltatlle sale excep~ionale ~i priceperea de a-~i alege colaboratori priceputt, la inrartrea
statului atenlan ~i la lnflorlrea culturii.
Era prieten cu oamenii inva~a~i ~i ar~i~tii cei mai mari ai vremii
sale, care se intllneau ~i discutau in casa sa. A fost "suflettJl cetatii
sale", cum se spunea atunci. A ridicat Atena pe cele mai . inalte
culmi, facind din ea ,,~coa/a tntreqt; Elsde", cucerind dragostea ~i.increderea poporului.
Pentru vremea 'aceea, dernocratta
atentana era cea mai inaintata
forni'a de conducere din lume, flndca totl cetatenu atenieni aveau
dreptul
sa ia parte la conducerea statului.
Democratla atenlana nu dadea Insa drepturi femeilor. st rairulor;
~i mai ales sclavl lor.
.
.l...J

I ......

Cetatenu greci 'care se ocupau cu agricultura - traiau

greu, lucrind cu unelte infertoare - adesea chiar din lemn (plug).
Parnintul
fiind saracacios se importau
.mul.te produse (cereale,
carne, piei, lemn) din coloni; ~i din alte ~ari. In schimb., grecii produceau ulei de masline, Yin, fructe. Atelierele me~te~ugare~ti, de
obicei mici, in care munceau propri'etarul cu doi sau trei sclavi,
produceau Qbiecte frumoase (vase' pictate,
trepieduri,
oglinzi;
stofe) cautate in toate.~arile. EXistau in ~ec. al V-lea'7'"al IV-lea I.e.n.
~i etteva ateliere mari cu 'Zeci de sclavi. In porturi se construiau corabii, e'r~u ateliere pentru arme ~i depozite. Portul Pireu,' cel mai

Aratul

~i sernan ..:cul

vestit din Gre~ia, era legat de A~ena prtn a~a-zisel~ '.',Z~du!i lungi";
era strabatut
de strazi, avea cheiuri ~i hale. Ccrabli Incar.cate cu
arnfore pline cu ulei, yin ~i gri~,. c~ stofe, sare, pe~t~ JI foarte
rnult! sclavl intrau ~i ieseau de arci zrua ~I ~o~pte~. St~lgatele n~gustorilor
care-si laud~u marfa, forfota cumparatortlor faceau ca PIreul sa fie foarte ani mat.
".
Grecii duceau 0 via~a sirnpla. l.ocuintele erau In gene_ral !l'0deste ~i lipsite de confortul de astazi.:.erau luminat~ cu I~mpi d~
ulei, incalzlte
cu vetre ~i aveau" mobiller sum~r. Chlar. ce! bog~~1
traiau in case relativ modeste. Mlncarea de baza 0 constrtuiau ma~linele, ceapa, fierturile
de cereale, fructe ~i vi~ am~stecat .cu apa.
imbracamintea femeilor ~i a barbatllor era sirnpla. Feme"~ pu~tau rochii lungi, drapate,
prinse la mijloc cu cinga_toar~: Se preptanau cu parul prins in coc. Se incaltau cu.sandale. Barbatli purtau un
fel de tunica, iar. in picioare sandale..
.
Echiparnentul
tinerilor
razboinlcl era format di~ pieptar, cclf,
scut, lance, suli~a ~i jambiere
de ~etal.
Barbatil
9 reci i~i petreceau zi ua I~ afara ~a~el,. In ple~~.'e
.pu- blice, in adunart, Femeile lnqrijeau
de gospodarte ~I de copu,
fllnd ajutate de sclave.
.
#

Sclav

..!desen

muncind in mina
pe un vas).

."

Jocuri

Vase 9rece~ti: a) vas rosu cu figuri negre;

negru cu figuri gal bene.

b) vas negru

D. Participarea

cetatenlloe

y' ta

ubliCa.

'Cetarenii
greci iubeau viata publica.
La Atena, cind erau liberi,
cetatenil se
adunau In plata publica (agora),
unde aveau loc tirguri
~i erau expuse diferite
prod use, animale
~i sclavi; tot aici aveau loc dlscutli
aprinse
despre
politica,
arta, sport.
Adeseori. filosofii
'(ca Socrate)
I~i expuneau
ideile discutind
cu cetatenii:
poepli I~i declamau versur[le,
iar oamenii
polltict
faceau propaganda
ideilor
lor.
In Grecia.
majoritatea
oamenilor
liberi stlau carte. Pina la 7 ani
copiii
erau educati
de mama. Baierii
lntre
7 ~i 1.5 ani lnvatau
In
scoli cu pedaqoql:
scrisul,
ettltul, socotitul
~i recitarea
de poezl]
(Poemele hornerice).
Pentru
a deveni
buni soldati
faceau qtrnnas-'
tica ~i exercitii
de lupte. Apoi mergeau la gimnaziu (terenulpentru
[ocur+ gimnice). unde se ocupau cu exercltule
fizice ~i purtau
discurii cu filosofii
~i glnditorii
greci. Cele mai renumite
scoli erau in
oJ

sportive

cu figuri rostl: c) vas

Grecii boga~i ofer.eau banchete prietenilor.

Barbarii lungr~i pe paturt, cu capul impodobit cu ghirlande. beau vinuri alese; dansatoare ~i rnuzlcantl din flaut.
oboi, lira inveseleau pe cei de la banchet, Adesea, la aceste banchete participau
filosofi, arttstl ~i se desfasurau discu~ii interesante din care au izvorit lucr ari. vestite (ca lucrarea Bencbetul, a marelui filosof Platon).

~i lupte

rnosl; ~i mai ales nemuritori;

~i-i Inchipuiau
mlncind, dormind,
p~trecind,
Iuptind.
Principalii
zei ai grecilor
erau: Zeus (partntele
zellor ), Atena
(zeita iscuslntel ~i a razbolulul), Artemis (zeita padurllor. a vinatorli
~i a Lunii), Afrodita (zelta frumusetil ~i a draqostel),
Dionyssos (zeul
vinulul); Apollon (zeul luminii,
al Soarelul,
al. artelor).
Se spunea ca zeii eei mai irnportantl
locuiau pe Munte/e Olimp (in Tessalia).
AI~i zei mai erau: Ares - zeul razbotului brutal, Hefaistos - fierarul zeilor. iar
in Infern, rinutul umbrelor (al morjrlor],
.domnea tristul Hades. Padurtle, lzvoarele, lacurile. litoralul erau populate cu zeita~i: nimfe (un fel de zine), satiri (zei
Erehteionul

templu

cladlt in sec. al V-Iea i.e.ri. inchinat zeltet Atena (adapostea 0 statute v~che a zeltei, din lernn- de maslln).

Atena.

F~tele erau -educate de mame ~i de oblcei invatau muzica. dansuI. In Sparta, educatla era aspr a ~i se facea ca intr-o
tabara militara.
Spre deosebire de cetatenii
greci, sclavii trebuiau
sa rnunceasca
~i duceau 0 vlata grea. Datortta muncii
lor, cetatenil
liberi puteau
sa se dedice
viet!i
po.litice
~i actlvltatllor
culturale.
Grecii erau politetstt
(credeau in mai multt zei). Ei socoteau pe
zei asemanatorl oamenilor,
dar mai puternici,
mai mart ~i mal' fru-:
80

81

cu trup de om ~i picioare de tap). Hotarele

tii erau protejate de eroi, duhuri ale unor
din vremuri de demult ..

in cinstea zeilor, grecii au ridicat altare, temple ~i au organizat mari serbsr)

religioase.
La inceput, aceste serbart .se
rnarqlneau la indeplinirea cultului religios. Cu ttmpul li-s-au adaugat intreceri
literare, artistice, muzicale ~i -sportive.
Cit ~ineau serbartle, razboalele incetau,
se declara armlsupu ger1eral. Aceste serbart au atras pe grecii din Coate parttle.
lnvlnqatortt la jocuri ~i in intrecerile
de toate felurile erau premlati cu coroane de rnaslln sau de laur, nu cu bani,
~i glorifica~i de poetl ~i arttstt,
. Cele mai vestite intreceri - jocurile
olimpice - erau organizate
din patru in
patru ani la Olimpia <in Pelopones).

I
I

Artemis -

zeita

vin'atorii,

cu tolba de sage~i, inso~ita

de 0 caprioara.

Intervalul dintre doua joeuri olimpiee se nu-'

mea olimpiada, dupa care greeii i~i datau evenimentele istoriee. Obiceiul aeestor intreceri, care
apropie pe oameni, a fost reluat in zilele noastre
in forma intrecerilor
sportive
Internatlcnale.
Serbart religjoase se mai organizau toamna ~i
prtrnavara pe Acropolea [colma] Atenel' ~1 se numeau panatenee ~i dionisiace.

Grecii credeau ca zeii cunosc viitorul ~i\ca unii dlntre ei ,- mai

ales Apollon - II prezic, oamejulor. Sanctuarele unde preotli faceau
prevestiri, ca ~i prevestirile lnsesl, se numeau 'orscole. Cel mai cunoscut oracol din Grecia era cel al lui Apollon de la Delfi.
Serbar ile religioase au avut 0 mare importan~a. jntruni~i la
aceste manlfestart; grecii sl-au dat seama ca vorbesc aceeast limba,
au aceleast credlnte, tradltf ~i cultura: ele au contribuit
deci la
unitatea lumii qrecesn.
Raspundeti:
-

Prin ce se caracterizeaza
societatea
greaca III secolul al V-Iea i.e.n.?
Care sint caracteristicile
democratiei
ateniene in secolul al V-Iea i.e.n.?
Prin ce se caracterizeaza
viata cetapenllor greci?
De ce credetr ea iubeau grecii viaja publica?
Cum apreclap educarla tinerilod

Retineti ~i explicati intelesul termenilor:'

82

sclavie

dasica,

democratie,

olimpiade.

oracole

21.

cetaviteji

AFIRMAREA MACEDONIEI.
MACEDONEA~

A.
B.
C.
D.
..
E.

IMPERIUL

Cauzele
decader]i Gredei.
Cum a devenit
Macedonia
st~pina
Gredei?
Cum s-a creat
Imperiul Macedonean?
in ce a constat
importanta
lmperiului
Macedonean?
Care au fost urrnartle
dezrnembraril
Imppri
Macedonean?

lui

..,._; "-c. {.
I
l
- ~ pol
:lC
in a doua jurnatate a secolului al V-Iea i.e.n. starea gellleraia a societatil s-a
agravat in urma unui lung razboi, care a cuprins lum~a greaca,. c~noscut sub numele de Razboiul pe/oponesiac. Cele doua for~~ pnncl:
pale care s-au. inf.runtat ~u fost Spart~ ~i. A~ena. In c~l: d!n urma
Atena a fost infr lnta. Prln durata, pnn Intlnderea lUI In rntreaga
lume greaca, prin numarul mare de batalt! .~i ~rin amp"~area lor,
dar mai ales prfn urmartle lui, rezbotu! pe/~pones/ac a fost I~ceputul
unei grave crize a lumii cetatilor grece~tl, care nu se mal puteau
dezvolta izolat.

B. Filip

"..\acedoni", se afla in nordul Greciei. Tara muntoasa ~i cu cllma aspra, va [uca un rol deoseblt in istoria antica.
Macedonenii antici se ocupau cu pastorttul ~i agricultura. Erau
vin~tori Iscuslt! ~i ostasl viteji.
.'
..
Intemeietorul
~i organizatorul
statulul macedonean a fost FIlIp
at it-lee. EI era unul dintre cei mai capabili oameni politici din ace a
vreme, mare diplomat ~i comandant militar. Voia sa formeze un
mar:e trnpertu, sa supuna Grecia ~i. Imperiu.' persan.
.
In vremea lui s-au dezvoltat agricultura
~I rnestesuqurtle.
s-au
batut monede de aur ~i argint (multe dintre acestea au circulat in
vremea aceea ~i in tara noastra), A fost organizata armata.
S-a creat vestita Falanga 'mecedonesn. Aceasta parea un arici urlas de metal ..
cu sullte lungi ~i cu scuturt mari, lipite unele de altele, lovea dusrnanul ca un
traznet. in acel timp s-au construit noi aparate pentru asediat ~i distrus cetatlle.

Cunoscind'starea
rirea ei, curnparind
nu va rezista

de decadere a Greclel, Filip a intreprins cuceqJ bani pe unii dintre conduditori. Nici 0 ce.t~te
unui maaar incarcat cu desagi plini de aur spunea Filip.
83

 C. Alexandru
Macedon cucereste Orientul. in urma asasinar!l lui Filip al ll-lea, de un complot
pus la cale de aristocratta
macedoneana,
a fost proclamat,
rege al Macedoniei,
Alexandru.

Filip af n~lea. Se spunea despre el ca avea

tarla- unui bar bar ~i iscusinta unui grec.

~i totusi,
decadere,

Alexandru. supr anumlt Alexandru cel Mare. avea numai douazeci de ani cind
a ajuns conducatorul
statului macedonean.
Dar. alaturi de tatal sau, In batalii
(mai ales ln cea de la Cheroneea)
~i in organizarea
statului aratase maturitate.
cura], rezlstenta fizid ~i 0 inteligen~a neobtsnulta. Era frumos, deschis. prietenos. darnic ~i omenos. Fiind insa foarte ambltlos, convins eli are menirea lstor ica
sa cucereasca lumea intreaga ~i. fiind foarte violent, a dat dovada adeseori de
cruzime ~i lipsa de tact fa~a de unu prieteni ~i alia~i politici. Antrenlnd pe greci
~i pe macedoneni in expeditii razboinice lungi ~i grele. in Asia ~i Africa, voia sa
reinvie vremurile
legendare.
homerice.
.Frurnusetea, bravura. succesele militare rapide au facut din Alexandru 0 flgura lntrata In legenda. lspravlle lui, transmise oral, din genera~ie in genera~ie,
au fost ascultate cu placere de oarnenl. Legendele,in care se povestesc faptele lui
Alexandru, au circulat In ~ara noastra
sub numele de Alixandria.
Macedonia

ln acea epoca de adinca

dernocrat!i

atenieni,

..

al II-lea a proclarnat
pacea generala
i razboi Persiet, iar el devenea con'ducator
al razboiului.
A interzis iertarea datoriilor
i eliberarea
sclavllor. Razboiul planuit nu a putut fi
lnfaptult,
deoarece
in anul 336 l.e.n.
Filip
al
II-lea
a
fost
ucis.
Demostene
- figL!ra lui expr ima
Asadar, Grecia, farimi~ata
intr-o
ingriJorare ~i lncordare. Dlscursurile sale impotriva lui Filip al 11-leR multirne
de state r ivale. nu a putut
au fest numite filipice.
rezista
unui stat urutar,
monarhia
macedoneana,
Macedoni~
i-a intins
astfel
heqemonla
asupra
intregii
Grecii.
84

Filip

al II-lea

[
r:-"
~",.J:?
~e

temnos

I,

.Troia~'I>

ASiA

gerea
de
la
Cheroneea
a
insemnat
pierderea independentei Greciei ~i
In- ceputu! hegemonie,i Macedoniei.
In urme unui congres pe intreaga
Grecie, care a avut IDe la Corint, Filip

lui

mo-

bllizati de cuvintar lle lnflacarate

ale
marelui patriot i orator Demostene.
au preqatit
rezistenta
impotriva
dusmanului
libertatlt
Greciei
i au
chernat
poporul
grec la lupta,
. In anul 338 i.e.n . la Cheroneea,
in Grecia
centrala,
.armata
qreaca,
desl a luptat cu eroisrn, nu 'a putut
r ezlsta falangei macedonene.
Infrin-

in timpul

~.

..,

-? Chi OS
(\"

-v
~

58100\

~rta

(;1

._

Macedonia
.Macedonia

tnarnte
tn limpul

de Filip

al

II-lea.

lUi Filip al It-lea

(J59J31;i.e n )

LJ

85

CA...

Aplidnd planul faurtt de tatal sau, Alexandru a pornit cu 0 armata bine orqanlzata sa cucereasca Orientul, cu marile lui boqati],
~i sa creeze un vast Imperiu. Inainte de a ataca pe perst a inecat in
singe rascoala u nor cetatt 9 recesti.
Prima victorie impotriva per-siler a avut loc la Granicus (334
i.e.n.), in Asia Mica. Dupa aceea, toate cetatile .grece~{i de pe malul.
Asiei Miti au fost eliberate.
.
in mica localitate

Gordlon

din Asia Midi.

oracolul

Apoi s-a Indreptat spre Mesopotamia ~i Persia, c.ucerind ~i Suza ..

Darius a scapat cu fuga ~i a fost ucls ide un complot. Alexandru a
devenit- regele Persiei. Dupa ce a cucerit intregul Imperiu Persan,
prin lupte grele de harrUiala, Alexandru a cucerit ~i nord-vestul Indiei.
.
Ostasil macedoneni, obositl de marsurlle indelungate ~i de. luptele grele, erau nernutturniti. Alexandru a dat ordin de retragere.
Reintors la Babilon, capitala Imperiului, s-a imbolnavlt ~i dupa d-,
teva ztle de lupta cu moartea, Alexandru s-a stins, in anul 323 i.e.n
-,~ in vlrsta -de 33 de ani.

prezisese eli va fl staplnul

Asiei acela care va putea dezleqa un nod complicat aflat la jugul unui car. Nereustnd sa-l dezlege. Alexandru I-a taiat dintr-o
lovltura cu sabia.

Armatele greco-macedonene
au d~tigat. 0 noua victorie. la Issos
(333 i.e.n.). Aici, armata irnensa a lui Darius al III-lea a fost dlstrusa.
Apoi, refuzind sa incheie pace, Alexandru a cucerit Fenicia, Pales-,
tina Si Egiptul.
.

D. Organizarea imperiului. Stringerea legaturilor intre

Grecia '~i Orient. Campaniil'e lui Alexandru au fost urmate, dupa

victorie, ~i de masun pentru unificarea imperiului. Spre a se apropia de persani, el a imprumutat

costumul ~i obiceiurile I~r, lucr~
ce a nernulturnlt pe ostasli greci ~i macedoneni. A pus sa se bat a
nurneroase monede, a construit noi erase, multe purtind numele
sau, Cornertul s-a dezvoltat, s-a raspindlt ~i lntarlt munca cu sclavi.
Realizari importante
s-au obtlnut in ~tiinta ~i arta.
Acest stat urias era insa subred. Creat prin puterea armelor, nu
a durat dedt cit a trait marele lui creator.

Pr~o~iI egipteni I-au pr:imit ca pe un zeu. Spre a atrage de partea sa preotlmea. Alexandru a pastrat neatinse obiceiurile religioase egiptene. In acest 'ttrnp,
el a interneiatTa
gurUe Nilului orasul care-i va purta numele ~i care va deveni
unul dintre
cele mai frumoase ~i mai mari erase ale antlchttapt,
mare centru
economic

si cultural.

Alexandria.

Imperiul. Macedonean
eGranicus
33. te.11.

eMilei
Cre
Rodos

.Jssos
333 e.n.
t

Gauaamela

3311 an.

Bactriana.

-Arbela
3311e...n
eEcbatana
Alexandria
331 teo

Am

Babilon.

Susa
,33'len

moniu
ARABIA

....

lrnperiul

macedonean

Orumul parcurs de armatele conduse de

Alexandru Mace.:lon intre anii 334-323 i.e n.
locul bAtAliilor
'
Orumul pe mare aJ unei expedilil
'!'t,injifice din tirnpul lui Atexandru Macedon

86

e"!ecatompylos
330ien.

22.
tUL TURA

GREACA

~I ELENISTICA
'.

Batalia

de la Issos,

rnozaic

care

reprez/nta

pe Alexandru

~i Darius

in' lupta,

~ ~E. Fo_!"marea 'reg~tel.,)r elenistice.

insemnatatea
lor 15torlca: Dupa moar~ea .IUI A,lexandru au urmat ani de lupte singe, roase mtre. generall (dtadoht = mcstenttort).
[mperlul s-a dezmembrat, formmdu-se
regate/e e/enistice.
. Cele m_ai.inse~nate
regate elenistice au fost: Macedonia, Siria,
EWptul .. M~~lOa~e. 10 razb_?aie neintrerupte pentru acapararea de
n_ol t.entorll, slablte d~ ~a2boaie civile, de rascoale ale sclavilor ~i
saracllor; regatele elenlsttce au fost cucerite de puternicul stat roman In sec.. al II-I i.e.n.
~
Perioada care a linut de la cuceririle lui Alexandru Macedon
(sec. IV i.e.n.) pina la cucerirea romana (sec .. I i.e.n.) este cunoscuta
sub numele de epoca e/enistica.
Cuceriril~. macedonene a~ avut 0 deosebita Irnportanta. Ele nu
au du_s .nu_mal !a crearea unui vast imperiu, ci au r:eu~it sa realizeze
o legatur~ strinsa, economlca ~i culturala, intre Jumea orientala ~'i
cea greaca.
'
Cultura ~reaca a patruns adinc in orient,
dind 0 noua cultura, numlta elenlstlca.

s-a extins in alte tari

Raspundeti:

A. Care este trasatura

principala
a culturii
grece~ti
antice?
B. Care sint p ". ;>oialele realizari ale IIteraturii grece~ti
~~i elenisticel
C. Cum s-au dezvoltat
filosofia,
istoria
~i ~tiintele
in Grecia antlca!
D. Care a fost cea mai de searna
realizare,
a arhitecturii
'grece~ti?
E. Prin ce se caracterizeaza
sculptura
greaci
~i elenistica?
F. Ce importanti
prezinta
pictura, ceramica,
mozaicult

A: Unitatea culturii grece ti. Ca urmare a infloririi vietii

economice ~i politice, s-a dezvoltat in societatea qreaca 0 cultura
superloara. Desi de-a lungul istoriei antice grecii au fost dezblnati
din cauza rtvalltatf
economice ~i politice, totusi au creat 0 cultura
unitara ~i bogata, bazata pe aceeasi limba, aceleasi tradttll, obiceiuri, credinte, nazulnte, La unitatea culturii au contribuit ~i serbarile

'reliqioase..

Perfectlonind
~i adaptind scrierea feniciana, grecii au inventat
scrierea alfabetica - adica notarea flecarui sunet, vocala sau consoana, cu un semn anume. Alfabetul grec avea 24 de sernne.

B. MitoloQia,

Care

sint

decaderf
Greciei?
istortca prezlnra infringerea

Ce lnsemnatate

Cum e~plica~i victoria monarhiei

Care smt cauzele ~I caracterul

~rata~i pe harra intinderea

In ce consta insernnatatea

Retine~i

in cinstea

aspectele

~i explica~i

intelesul

de

,Macedonean ~i statele elenistice.

lui Alexandru
Macedon?
.

termenului:

Elenii au povestit

cu rnulta

declamatllle

zeului

~i corurile

Dionysos.

organizate

pr irnavara ~i toarnna

la Chercneea?

macedonene asupra pollsur ilor grece~ti?

expeditulor
lui Alexandru
Macedon?

Imperiului
cuceririlor

teatrul.

Legendele sau miturile alcatuiesc mito/ogia greaca.. Au com pus ~i

neintrecutele
poeme eroice: I/iada ~i Odiseea:
Hesiod, in opera sa. in versuri Munci ~i zile, a deserts vlata grea
a taranilor, frurnusetea muncii de la tara. Alti poeti au compus cintece inchinate ci~tigatorilor
la intrecerile
olimpice.
1n perloada de inflorire a democratiei ,ateniene a aparut pentru
prima data teatrul.
'.
Teatrul grec s-a nascut din serbarile populare ~i reltqloase.idin
dansurile,

poezia,

malestrle artrstlca, in legendele vechi, ispravile zeilor ~i eroilor, calatorltle in tari indepartate,
faptele eroice ~i cele de toate ztlele.

epoca

88

elenistica.

Aceste

serbari , numite

nele din [ur ul orasulut.

dionysiace. aveau -Ioc la inceput

Apoi

~-au construit

in plete, sau pe coli-

estrade pe care condupitorul

corului

(numit corifeu) recita textul.

In jurul estradei se adunau spectatorii. Mai tirziu a
fost imil1ata in fata estradei 0 scena pe care. dupa urr timp. au inceput sa joace
actorii.
iar in stincile colinelor din jurul estradei au fost sapate pentru
public
banci.

a~ezate in

amfiteatru.

89

Piesele cu subiecte triste s-au numit tragedii. de la-cuvintul grecesc tragos =

dntecu/ofapi/or [fllndca actorii 'care jucau se costumau cu piei ~i cu coarne de ~ap
~i i~i puneau barbt de frunze). Ei simbolizau satirii [zeitattle lnsotltoare ale lui
Dionysos). Piesele vesele se numeau comedii (de la cuvintul grecesc comos =
cortegiu
vesel).
Cu timpul. arti~tii au inceput sa se costumeze frurnos, sa poarte ma~ti - vesele sau trlste, dupa rol, Aveau incaljaminte cu' talpl inalte, spre a fi vazu~i mai
bine de la dlstanta.
Spectacolele .de teatru, care ~ineau cite,2-3 zlleIa rind. erau foarte apreciate
de grecii antici.

Teatrul grec era un teatru in aer.Ilber. Din proportllle 'rnarl ale

acestor teatre se vede ca acestea erau destinate .demosului.
Cei _ mai marl poetl tragici au fost: Eschil '~i~Sofocle.
Eschil a scris, printre altele, piesele Persl! ~i Prometeu 'nlantuit.
Personajele lui Esehil sint dirze ~i demne. Piesele lui au eontribuit
la eduearea patrtottca a greeilor ~i a increderii in fortele mintii ~i
dernnltatf ornenesti.
_ Sofocle a scris mal multe .plese, insplrate din mitul despre
Oedip regele cetatu Teba, printre. care Antigona ~i Oedip rege.
in piesele lui -Sofocle este redata lupta omului cu soarta (destinut) harazita de zei. De~i infrin~i, eroil din piesele IU_i ne insplra nu
numai mila, cl ~i adrniratle pentru lupta lor cu fortele dusrnanoase
omului.
Cel mai mare autor de' comedii al antiehitatii. ~i unul dintre cei
mai mari poetl eomici din lume a fost Aristofan. In comediile sale a
biciuit cu mult talent ~i haz pe a~i~~torii la razbol, pe democratti
nesinceri, care fac promisiuni desarte poporului (Cava/erii).
In epoca elenistlca se dezvolta mai mult poezla, care cinta vrata
de la curte, temele mitologice $i istorice.
Teatrul lui Dionysos din Atena (ruine). A fost construit (in ..arnftteatru''] pe 0
collna inclinata. Se observa: ..orchestra"
in mijloc, fotoliile. in primul rind. pe
care stateau personalltatlle
orasulul: scena nu s-a pastrat. Banclle din piatra erau
sa-pate in stincile colinei.

Eschil, mare

poet dramatic. grec.

unul din cei mai . mart dramaturgi
ai lumii. A luat parte la lupta
de la Salamina.

Sofocle. Autor al pieselor

inspirate
din mitul des pre regele Oedip. Potrivit credtntel lor reda lupta omului cu
soarta (destinul)
harazita de zei.

..
91

90

inflorire
de oameni de
rnatat;
lenesul,
Piesele lui
ca ~i pe toate
rninta ~i astaz:
~i pictorii.

deosebita 0 cunoaste
cornedla,
care prezlnra
tipuri
rind cu slablclunlle
lor: batrlnul zgircit.
tlnarul dezinfumuratul
etc.,
.
Eschil, Sofocle, Aristofan
se [oaca ~i in tara noastra,
scenele lumii.
Temele
tratate
in teatrul
g~ec frape oameni.
Din ele s-au inspirat
scriitorii.
muzicienii

C. Datorita libertatii de care se bucurau cetatenii statelor grece~ti, acestia s-au obisnuit
treptat
sa qindeasca ~i' sa se
exprime
liber.
Participind
la .alcatulrea
legilor
~i la viata cetatii,
ei
au' ajuns sa se gindeasca la legile intregului
univers ~i,sa incerce sa
Ie descopere.
Calatorltle
pe mare, cunoasterea
unor: noi tinuturi
Ie-au largit
orizontul,
spiritul
de observatle
~i curiozitatea.
A~a a aparut,
la inceputul
secolului
al VI-lea i.e.n.,
filosofia,
adica .Jubirea
de intelepciune".
Filosofii
discutau
cu tinerii
din,
preajma
lor sau scriau carti in care incercau
sa raspunda unor intrebari
in leqatura
cu universul
inconjurator
~i cu soarta ornului.
Primii
care au incercat
sa dea raspunsuri
.unor asemenea lntrebar i au fost lnteleptu
din cetatea Miletului.
Intre acesti lnterneietori ai filosofiei
se nurnara ~i Pitagora din Samos, intelept
~i matematician
vestit.

~coala la greci.
stau

pe seaun.

Lectie de. rnuzica (stinga)

elevii in plcloare.

~i de literatura

(rnijloc).

Profesorii

Herodot - "Parintele istortei , Povestitor

talentat. in serierile sale 'a
vorblt
despre stramostl
nostrt
"ge~ii
eel nemuritori".

Tucidide,

mare istor ic al antlchltat ii.

Deserie faptele
traite
de el sau dupa
docurnente.

La Atena, in secolul al V-Iea. traieste

un alt ginditor
vestit, Socrate. Acesta nu scria cart i: el discuta
tot timpul,
punind intrebari
care pareau simple la prima vedere ce este fer icirea? ce este binele? -,
dar care ii faceau pe atenieni
sa cada pe ginduri.
Curind.
Socrate
a dobindit
0 fairna
cu totul
deosebita.
dar si-a atras ~i
multe dusrnanli. In anii grei de dupa infringe rea Atenei,
Socrate a
fost condamnat
la moarte
sub acuzatia
ca nesocoteste
credinta
strarnoseasca
~i ca-l indearnna
pe tlnert
la rele.
Dator ita mal cu searna lui, Atena devine cel mai important
cende dezbateri
filozofice
din Grecia.
Dintre
ucenicii
lui Socrate ,
Platon dobindeste 0 faima nepieritoare
prin Dia/ogurile,
lui care pun
in scena discutu
fllosoftce
pasionante.
Dintre
elevii
lui Platon, eel
mai de searna este Aristotel;
acesta se va despartt de concluzlile
rnaestrului
sau ~i, va expune.
intr-o
opera foarte
vasta, proprille
idei.
Aristotel
este ~i intemeietorul
stitntelor biologice. car ora Ie consaera scrieri
foarte ,importante,
Tot el defineste
clar toate domeniile
cunoasteri i.
AI~i intelept!
se ocupa in .rnod special de .rnaternatica.
flzica ~i
astrono.mie, al~ii de ~tiintele
naturii,
al~ii de qramatica sau de geografie. Intre cei mai v~sti~i inva~ati trebuie
sa-t amintim
pe Euclid.

"

tru

92

, ,

93

Capitelul

unei

coloarie dorice.

Templul "doric"
era stmplu,
(exemplu Partenonul-Atena),

solemn

Capitelul unei coloane corintice.

Templul "corintic"
are coloane sub~iri, iar capitelul este in forma unui
buchet de frunze.

matematician, pe Eratostene, rnatemancran.

astronom ~i g'eograf, ~i
pe .Arhimede, cel mai mare fizlcian al antlchltatil.
_.
Inca din veacul al VI-lea, calatorltle ~i leqaturile cu alte neamuri
au stirntt grecilor ~i curiozitatea_ pentru t,recut.ul diferit~lor ~opoare cunoscute de ei. Pe de alta parte. et au mceput sa se glndeasca dad toate povestlle despre strarnosil lor sint adevarate sau '

Partenonul
din

94 -

cele

mai

[astazi

rulne).

desavlrslte

Prin proportttle,
planu~, a~e~rea sa est,e soc~tit
monu~ente
arhitectOnlce
din toate ttrnpurtle.

unul

~/_'

Capitelul

unei

coloane

ionice.

Ternplul "ionic"
are coloanele zvelte.
capitelul in forma de coarne rasucite.

n
p
u
n
D
I
s
il
i
o
n
d
a
M
fo
l
A
rl
t
cr
r
9
5

,-.""" .

Basorelief
din

de pe Altarul
Pergam.

e. D.

Templul.
Una dintre cele mai str alucite creatf ale poporului grec,' in domeniul arhitecturii, a fost templul. Asezat In cadrul eel mai potrivit din natura, pe virful stincilor, scaldat In lumina puternidi a soarelui mediteranean sau in mijlocul unei dumbravi inconjuratoare de padur! de rnaslini. templul era construit
din marrnura alba stralucitoare.
Templele grece~ti - chiar cele mai mari, ca Partenonul - nu
avea proporpiile
cefor egiptene; ceea ce caracterizeaza te.mplul
grecesc este simplitatea planului (care searnana cu al unet case
obisnulte de locuit].
Cele

mai

importante

Coloanele templului

par~i
grec

ale templului
-

dupa

coioerete, frontonu/ ~i friza.

supertoara
(capitel) erau de
~i frtza erau impodobite cu baso-

erau

partea lor

trei feluri: dorice, ionice ~i corintice. Frontonul

reliefuri
care reprezentau scene mitologice.

Jemplele erau ccnstruite in cinstea zeilor.

In interiorul lor erau asezate statuile zerlor carora Ie erau inchinate. Aceste statui erau din marrnura, bronz sau lemn, acoperit
cu ftldes, aur ~i decorate cu pietre pretioase.

Spre deosebire de statuile zeilor egipteni, statuile zeilor greci

erau asezate in templu in' pllna lumina.
Cele mat renumite temple grece~ti erau cele 'lnaltate pe Acropolea Atenef.
.
Discobolul de Myron (Aruncarcrul de disc), Una din cele mai frumoase statui din lume. Artistul a
redat perfect incordarea celui care
arunca
greutatea
~i frumusetea
trupului
sau,

Venus (Afrodita) din Milo - una

din cele mai frumoase statui din
Grecia antica (sec. al II-lea i.e.n.),
reprezentind
pe zelta frumusetu.
Dupa unii spectaltstl, zei~a se prlvea in oglinda, dupa al~ii ~Inea cu
o mina ve~mintele, iesind din apa,
cu cealalta
un pieptene
sau 0
oglinda.

Dupa ruboaiele
cu persl], din ordinul lui Pericie ~i sub directa conducere a
mal mari arhttectl ~i arti~i
ai antlchita~ii
s-au construit
Partenonul ~i
Ereh- teionul. La poalele Acropolei era ridicat teatrul lui Dionysos.
celor

frumoase edificii publice erau in toate orasele lumii grece~ti.

In epoca eleni~tica s-au construit temple vestite (Altaru'- din Pergam), morminte, palate.

E. Re are~ frum

Altarul din Pergam

(reconstituire).
inchinat lui Zeus ~i Atenei. Basoreliefurile
de pe friza reprezinta victoria zellot asupra gigClLl~ilor care au incercat sa se rtdice la cer spre a rasturna pe zei ... Lupta intre zei ~i gigan~i" este lnsplrata din
razboalele crincene ale Pergamului cu ..barbaril".

96
?

il

i;ci';

corpul

omen

in

Grecia annca sculptura a ajuns 1a formele cele mai desavlrjlte tot

in vremea lui Pericle. eel mai renumlt sculptor a fost Fidias. Statuile lucrate de el in marrnura, bronz sau lemn (acoperit cu placi de
fllde~) ~i aur inspirau celor ce Ie priveau incredere in demnitatea ~i
frurnusetea omeneasca. Idealul de frumusete senlna, calma, maies91

I.
I

Fdias In statulle care 0 reprezentau

pe
ruoasa a fost redat de I..
. au red at Indeosebi
frumuse~ea
Atena ~i pe Zeus. Sculptorll greci
_
corpului omenesc.
I
I'
este
Intruchipat
In
celebra
o~e~a
a
Idealul de fru~usetle d o;u )ul sculptorului
Myron, turnata 10
e ISC a
Discobotul (aruncatoru
bronz.
. . butite fac parte ~i basoreliefurile
Dintre sculpturile cele mal IZ I I
Unele dintre cele mai frude pe frontoanele ~i frizele temPI e t~~'ul Fidias pe friza ~i frontoamoase sint cele executate d e scu ~ t- scene de la marea serbare
nele Partenonului.
Ac~st~a ,~e~~ef~r~
zei ~i gigan~i_.
.
atentana ..panatene~le.
~I
~ul al V-Iea i.e.n., ajunsa la cele mal
Sculptura greaca ~In seco
del pentru totl arti~tii ~i de aceea
desavlqlte forme, a ramas un mo
este numita clasi~a '. _
."
ontinuat sa redea frurnusetea
in epoca elenlstlca artl~ttI. aUt c I reprezentat
pe Hermes cu
.
Astfel Praxi te es - a
t tuS a
corpulut omenesc.
, .
_
h'l i brata este redata~I
10

Dionysos copi/. Frumu.se~e~, ca(l.ma'leCM~IOs) Framlntarile

la Venus (Afrodita) dtn MI 0 ~nsuLa
n Una dintre
oamenilor sint reprezentate
In
aocoo.

Laocoon.
Fiindca infruntase
pe
zei, ace~tia I-au ped~psi: p.e preo=
tul Laocoon din Trela s~ fl~ ~m.?
cu cei dol fll 51
rII,t impreuna
sal, de serpl urtasl.

~i pasiunile
cele mai renu-

.
.
(insula in nordul Marii
Victoria din ~:s~o~~~~estatuia).
Statuia, ridicat~
Egee. unde a
.9 .
.. e mare era asezata
in amintirea u.nel ~I~t~r~~ul
bra~ele ~i parte
pe prova .u~el C~~t"distruse'.
Dintr-o moneda
dintr-o ~rtpa a~ _ suna dintr-o trompeta.
Este
de acunci se ve .e ca I mai frumoase statui din
socotita una dIn ce e
lume.

mite sculpturi
fost sculptate

elenlstlce
busturile

este ~i Victoria din Samotrace. Tot acum au

lui Alexandru ~i statuia lui Demostene.

F. Pictu 'l. c ~ mica, mozaicul, arti compon te at ,

. ,. ..cesti Din urmele ramase, rezulta ca peretii cladlrilor ~i
templelor grece~tl erau trnpodobitt cu picturi viu colorate. Se cunoseIn numai
picturilorin de
la Partenon.
schimb urmele
s-au pastrat,
numar
foarte mare, vase ~i alte
obiecte (statuete, opalte etc.) din cerarnlca, desenate ~i colorate cu
un gust artistic deosebit; multe se gasesc ~i in tara noastra, Amforele, cupele, cestlle sint executate cu arta nelntrecuca,
de catre
marii artist! greci cerarnlstt, pictori, desenatori. Forma vaselor este
varlata, supla, eleqanta: desenele sint de 0 rara flnete ~i reprezlnta
scene mitologice, de familie, din vlata economidi, incadrate cu
rnalestrie pe suprafata vasului. Culorile sint frumos combinate ~i
foarte rezistente. Ceramica greaca constituie unul din aspectele caracteristice
~i stralucite ale artei grece~ti.
Vasele de metal (aur, bronz) sint, de asemenea,

musete.

de

rara fru-

Cultura greaca ~i elenistlca s-a raspindlt la toate popoarele din

[urul Marii Mediterane. Arta greaca ~i elenistica a devenit un model pentru arti~tii din epocile ulterioare. Oglindind barbatta, cura[ul, dragostea de patrie, de libertate, lupta neobcslta a omului,
arta greaca a rarnas, din multe puncte de vedere, ~i astazl, un model greu de intrecut. Ea a constitult ~i continua sa fie un prilej de
desfatare ~i de educare pentru orice om care iubeste adevarul, frumosul.
In llteratura,
in ~tiin~a, dar mai ales in teatru. ftlozofle. arta,
poporul grec antic a lasat omenirii 0 mostenire culturala de 0 valoare excepttonala.
Cultura greaca ~i elenistica ne ajuta sa cunoa~tem lumea antica
in ceea ce a avut mai deosebit ~i sa iubim arta adevarata, frumuse~ea simpla, marea~a.
Raspundeti:
-

Prin ce se caracterizeaza
literatura
greaca antid?
in ce a constat valoarea teatrului
grec antic?
Ce nume de inva~a~i greci cunoa~te~i?
Ce ~ti~i despre opera lor?
Ce opera v-a placut mai mult din cele studiate in aceasta lec~ie? Descrie~i.o!
Care sint operele de seama ale sculpturii
clasice grece~ti?
in ce consta valoarea universal3 a culturii grece~ti antice?

Retineti
-

~i explicati

tragedie,

camedie,

intelesul
amfiteatru.

termenilor:
doric,

ionic.

carintic.

99

I
I
II

23.
DACIA ~I GETO.DACII

Ce datoram Grecie; antice?

, '
I mai inalte forme de
in Grecia antica (Ellada) cetatea an~l,ca at,~~I~: ~: ~asat modele greu de
organizare, in literatura. arta etc, greCII an I
tntrecut.

Ce au realizat grec'I'1antici in domeniul organizarii

social-politice?
_

Dernocratia
ateniana.
'forme de conducere

Cu ce au eentrt'b
U'tI

(Arata;i prln ce era

din vremea aceeal)

grecii antici

superioara

celorlalte

lti dintre tr cl" (H rodo ).

.,C i
i JI 1 rnai
Primii loeuitori de pe pamlntul nostru, al carer nume s-a past rat in
izvoarele istoriee, au fost geto-dacii, Ei Taceau parte din neamul tracllor. Numele de ge~i apare mai ales la istorieii greel, iar cel de
daei la istoricii romani. Ei formau un singur popor - geto-daeii

la dezvoltarea

culturii universale?
-_
_
_

Alf b tul (Cum l-au creat?)

a e. tragedllie,,' ~I come d"1
Teatrul:
lie,

(C':um a)'uta teatrul

.
grec

d
la e uca-

rea ~m~lui?) d
P
Ie homer ice, (De ce trezesc interes ~i plac
Miturl ~I legen eo. oeme
,
~i astazi aceste crea;ii ltterarel)
"
I I I)
, ,
' ' ameni de ~tiln;a, (C1ta;1 nume e or"
,
MOar' gdlndlt~:~ i~1d~meniul arhitecturii.
sculpturii. picturii .. ceramipere e a
I)
eli, (Men;iona;i-Ie
pe cele mai importante,

r -'1l
Ie caror nume s-au pastrat
iul politic, ~tiintific, cultural?
Care sint ~~~n~ ltat ~ ad
datoriti actlvltat" lor In omen
.
_

Solon.

Pericle.

Oemostene

Leonida.

Sofocle.

Eschil.

(A ra-,t.at-I' in ce domeniu

A. Ce spun izvoarele istorice despre qeto-daci?

B. Prin ce se caracterizeaza felul de viati
a geto-dacilor?
C. Cum s-a format ,i dezvoltat statui dad
D. Ce caracteristici prezinti civilizatia geto-daci?

sau daco-qetll. Istorieul ~i geografuI

daeii vorbese aceeasl limba.

gree Strabon spune ea ge~ii

~j

Cele mai veehi ~tiri despre ge~i Ie avem din ear~ile serlse de
marele istorie gree Herodot. EI arata ea Darius, regele perstlor, in
timpul eampaniei sale contra sctttlor (514 i.e.n.), a intimpinat 0 rezisten~a lnversunata
din partea ge~ilor.
Alt seriitor gree, povestind despre campania regelul Alexandru
Macedon in Ompia Dunarii (335 i.e.n.), subllnlaza reztstenta ge~ilor in fata puternieei armate macedonene. Astfel au fost amlntit!
de la ineeput geto-daeii de catre Istoriei: nelnfrtcatl, apartndu-s: eu
dirzenie parnintul pe care loeuiau.

A~istofanf'. Fidi~S).
s-a aflrmat

tecare:

Fibula (ag rata)

din bronz

.,.

Dacia

Bijuterie ~i vas dacie din argint

<,

~Gennisaro

Deva~'-

Lederota

.'l_
\

o ..
1~

~\

..

A~ZO" doc.ce
\.
OIO~eorece~tl ~I romd"l'
Cetflll ramona
....

B. Societatea geto-daca a cunoscut 0 ra lida dez.,olt t

e -('nomica. Parnrntul
Uaciei er a renumit
pentru boga~iile sale.
Avea ogoare roditoare, pasunl ~i paduri intinse, in muntl se gaseau
aur, sare ~i alte boga~ii. Toate acestea aSigurau traiul oamenilor ~i
au ajutat de timpuriu
dezvoltarea societa~ii. Principala ocupatle a
daco-ge~ilor era agricultura. Ei cresteau vite, cultivau vtta-de-vie.
pomii roditori
~i se ocupau cu albtnarttul.
Femeile ~eseau pinza.
Da:ii euncsteau bine me~te~ugurile: lucrau unelte ~i arme de fier,
vase de metal ~i de lut, precum ~i frumoase oblecte din aur $i argint. ~tiau sa scoata aurul ~i sarea din mine. Erau buni construetori.
Dacii loculau in case de birne asezate pe temelii de piatra ~i acoperite cu
~indrila. Pentru aparare. construiau cebiti din blocuri de ptatra. situate pe inalt
inconjurate
cu lntarttur!
din platra ~I trunchiuri
de copaci. Urmele unor
iml
astfel de cetati s-au past rat in multe locurt: in Mun~ii Ora~tiei. Capilrra (in judetul

Alba).

Bitca

Doamnel

(linga

Platra

Neamt)

etc.

Dacii s-au ocupat ~i cu neqotul. Ei au avut legaturi strinse cu

grecii din coloniile
grece~ti: Hlstrla, Tornls. Callatis. Vindeau negustorilor greci grine, miere, ceara, peste, blanurl ~i sclavi proveni~i de pe urma razboaielor dintre triburi
sau a celor purtate cu
vecinii. El cumparau de la greci untdelemn, Yin, tesaturi, podoabe,
unelte, vase frumos plctate.

Legaturtle cornerclale
i
I
I
societatea geto-dacidi a'u~secu tura e I~tre daci ~i greci aratau ca
i~fluentat favorabil dezv~ltar~: la un nlvel. de via~a ridicat. Ele au
~I organizarea soclal-polltlca.
mestesuqurtlor, comertulut precum
A

C. Unirea triburilor" geto-d

in
in'
. ~ce ~n.rimput regelUi Burein uniuni de triburi
al carog ~I ~I t~lburl, s-au constttult, treptat,
tice rege. Acestea a~eau la
con ucator era numit in izvoarele anchegau pentru
apararea im nc~p.ut un caracter vremelnic ~i se inscopul unor expeditil
de cu~~ ~Iva ~nor~ atacuri ~in afara sau in
dace es~e menplonata la incepu~~r
~sf ~I ~e unlu~e a triburilor
torul er. Dromihete a purtat
- b se~o u UI a III-lea I.e.n. Conducau
Lisimah, un urrnas 'al lui .Alex~~~ oaie ICMmacedonenii, ccndust de
cia.
ru ce
are, care dornnea in Tra-:

~Ista. Dacii, organlzatl

Ca urmare a dezvcltarll econornl

.
!n: c~nducatorii de gint _ nobi7;~m(t,ce'bsoc,etat~ad~ca s-a impartit
i
rnsustt unelte arme vite . a~a ?stes, plleatr) - care sl-au
(comati). In Dacia ~xlstau~l~ra~tn~urt, ~I membri! de rind ai gintilor
muncile casnice. Ei nu erau S~:VI, care e:au f?lositi mai mult la
o fprrnau oamenii liberi.
p
numerosi. MaJoritatea populattel
A

In secolul I i.e.n., in tim

burile dace s-au unit, formirfct

Orastlet.

I .
.
rege UI Bureb!sta (82-44 t.e.n.) triun stat puternic cu centrul in Mun~ii

103
102

Monede dacice imitind

(sec.

III i.e.n.).

Vase de provenien~i greceasci gasite

la Histria

Dac din categoria

oamenilor liberi (comati).

numit lntr-o tnscrtptte eel dintii ~i eel mai mare rege

din Tracia, stapinitor al tuturor triburilor de dineoace ~i de dincolo de
Dunare, a fost un conducator prlceput ~i bun organlzato! al arm~tei. A avut legaturi politice cu coloniile grece~ti de pe tarmul Ma'rii Negre; a intrat in conflict cu statui roman din ~auza numero~s~lor incursiuni pe care le-a facut cu armata sa_ In sudul Dun~rll.
Dupa moartea lui Burebista, statui dac .s-a destramat, unele terttorii desprinzindu-se
din cadrul st~tuIUl...
_..
..
Un nucleu statal s-a mentlonat In Munt" Ora~tlel (Transllvanla).
Mai tlrzlu, unitatea regatului geto-dac s-a reTacut s~b conducer:a
etusa
lui Deeebal (87-106 e.n.). Capitala Daciei era la Sarmlzeg
(Gradi~tea Muncelului).
C. Cre terea
puterii statului dac in timpul regelui
cebal. In timpul lui Decebal. statui dac era ~ine ~rg.an!~~. ave~ ?
viat economica dezvoltata. EI a numit functlonan al sal In cetatl.
a
intarind puterea eantrala.
.
._
_
Decebal se bucura de autoritate
~i ave a 0 armata numeroasa.
Dacii erau tnarrnatt cu sabii incovoiate. securl, lanci. arcuri cu saget ~i scuturi. Steagul lor era din. metal ~i reprezenta un cap de
i
lup cu gura deschlsa. Dacii era_u v.iteji, n~ se temeau de moarte,
cind plecau la razboi beau apa dln Dunare, pe care 0 so coteau
Burebista,

sfinta.
.
In rastlrnpul dintre moart~a ~ui. Bureb~sta ;.~ i V~nlreaAI~
conducere a lui Decebal. romanii I~i Intlnsesera staplnlrea pina la Dunare, cucerlnd Dobrogea ~i i~i Tacusera chiar planul de a supune
A

Dacia.
D
b I
Simtind ca ciocnirea cu roman Ii este tnevitablla.
ece a a _Incheiat atlanta cu triburile vecine impotriva Rom~l. EI s-a preg~tlt
sa infrunte primejdia ~i sa conduca lupta pentru IIbertatea poporului S3lL

1/

~~ ~ecolul i e.n., societatea daca era in plin progreso Viata ecoorganlzarea social-politica se consollda, se inchegase 0 cultura proprie, originala.
nomrca se dezvolta,

D. Clv'i i ~fa 9 t.J'

~,. I (. I ,I 1
1
ti - Civlliz~~ia .ge:o-dac.a a cunoscut 0 puternlca inflorire timp de sute de
ani, atlnqlnd nlvelul cel mai inalt in sec. I i.e.n.-I
e.n. Dovezi in
acest sens sint urmele numeroaselor
asezarl cu bogat inventar de
arme, podo~be, m~)fl_ed,e.,des~operite de arheologi, resturile cetatllor c~.nstr~lt~ .pe mal~lml, dlntre care trebuie mentlonate cele din
Munpi Orastlet, care forrneaza un sistem de fortrftcaju in jurul capltalel Sarmizegetusa.
.
_ U~eltele descoperite:
brazdare de fler, sape, topoare, clesu, fer.astral~ etc. d~v~de~c un inalt grad de dezvoltare a metalurgiei
flerulul. S-au Agaslt ~I podoabe de bronz ~i argint, lyase de lut ars,
luc~ate cu mln~ sau la. roa~a~ unele dintre ele impodobite cu pictun reprez:ntl~d
~Ion, anlrnale sau motive geometrice.
Aceasta
dovedeste ca alatu.rl de aqricultura s-au .dezvoltat mineritul, prelucrarea metalelor ~I alte meserll. care reflecta gradul inalt de civil izatle al daci lor.
.
. ~eligia dacilor ~r~ a~emanatoare cu a celorlalte popoare din ant~Chlt~t~,. erau 'po.l.'tel~tl. ~.eul cel mai important era Zamolxis, zeul
razbotnlcllor vitep. Preo~1I erau ale~i din rindurile oarnenllor de
~eam. Marele preot era seful religiei dace ~i avea rnulta autoritate
In sta~. La Sarmizeg:tusa
au fost descoperite urmele unor sanetuare
(locurl u nd~se d:sfa~ura~ ceremoniile religioase). Unul dintre ele,
de for.ma circulara, cu stllpl de piatra, reprezlnta calendarul dacic.
Mor":,lntele arata :a geto-dacii practicau incineratia. Mor~ii erau
ar~i, lar ~~nu~a pusa Intr-un vas (urna) era ingropata. Pe mormintele noblltlor $1 conducatorilor
se ridicau movile de pamint.
A

105
104

Cultura dacilor era dezvoltata. Cuncstlntele ~tiin~ifice de botanica, medlcina ~i astronomie Ie detineau preotll. Cunosteau plantele medicinale, practicau chirurgia,
alcatuisera un calendar pe
luni, saptamlni ~i zile. La curtea regelui se folosea scrierea cu alfabet grec sau latin.
.
_
Despre arta daclca ne vorbe~c obiectele de podoab~ de~cop:rite de arheologi, vasele de arqint ornamentate, cerarruca plct~ta.
Toate acestea dovedesc malestr ia ~i gustul artistic al mesterllor
daci.
.
Asezata intre Peninsula Balcanrca ~~ teritoriile
din. r.a.sart~ul,centrul ~i nordul Europei, Dacia a intrat In ~~ntact c.~ clvl.'lza~lIle altor
popoare: sci~ii (rasartt), celtii (apus), greCII (colonlll.e .~In ~obrogea)
~i romanii (sud-est). Contac~ele ~i c?nlucrar~a _cu ctvtllzatltle gr~aca
~i rornana au exercitat
0 tnfluen~a puterruca as~p~a ~od~l.ul. de
via~a ~i gindire al dacilor. Daco-qetli nu au fost insa stmpll Imlt~tori ai clvlllzattilor altor popoare; influen~ele primite Ie-au fo~oslt
conform cu tradlttile i nevoile proprii,
imprimindu-Ie 0 no~.a de
originalitate
i lmboqattnd
prin contr lbutia lor cultura lurnii an-

ROMA

ANTICA

Dupa ce am tnvatat istoria Orientului ~i a Greciei antice, ne tndreptam privirile

spre partea apuseana a Marii Mediterane. Aici se afla Italia, unde prin sec. al VIII-lea
I.e.n. s-a Intemeiat cetatea Roma. fa va forma un mare imperiu, cucerind bazinul
Marii Mediterane ~i 0 serie de state ~i popoere din Asia ~i Europa. Timp de douasprezece seco/e statuI roman a ocupat un loc important In istoria omenirii, iar apoi, slabit
~i de migratiile berbsre, s-a destramat, lastnd loc unor noi forme de organizare ~i glndire.
I

24.
ITALIA $1 LOCUITORII

sAl

iN

ANTICHITATE

tice.
Raspundeti:
_ Care sint primii locuitori de pe teritoriul
cunoastern
~i cum l-au caracterizat
scriitorii
_ Caracter lzati-l pe Decebal.
_ Cum tralau geto-dacii?

Retineti
termenilor:
_

tarabostes,

~i

pileati,

explicatl

comati

intelesul

patr lei noastre

antici?

al carer

nume il

A. Cum se infa~i~eaza Italia?

B. Care au fost locuitorii Italiei inainte
Romei?

,..,lI:!ninsulascfil t-

d.

Ie

de intemeierea
arn

dit .

ne. Prin

asezarea el, aceasta peninsula of era' condttli

prielnice
pentru dezvoltarea
leqaturilor
cu popoarele
din
jurul
Marii
Mediterane.
Italia este marginita la nord de Mun~ii Alpi ~i str abatuta in lung
de Mun~ii ~penini; spre vest' se gasesc dmpii (Etrurta, Latium ~i
Campania). In Latium, pe malul fluviului
Tlbru, s-a ridicat cetatea
Roma. Tot de Italia tlneau insulele Corsica, Sardinia ~i Sicilia.
Pamintul Italiei este mult mai fertil decit al Greciei. De aceea,
principala indeletnicire
a locuitorilor
a fost agricultura.
B. Italicii, etruscii, gt cii. ltalla a fost locuita din cele mai
vechi timpuri.
Peste populatia ba~tina~a s-au asezat de-a lungul secolelor
ttallcll. etruscll,
grecii ~i alti].
Ita/icii (de la care vine ~i numele de Italia) erau pastorl de neam
indo-european; ei au venit din nord lncepind cu mileniul al II-lea
i.e.n. ~i s-au asezat in mijlocul Italiei. Erau Impar~i~i in mai multe
trlburt,
dintre care mal tmportantl erau: samnifii, sabinii i latinii.
Italicii cunosteau mestesuqul prelucrar!l metalelor. erau crescatori de vite i agricultori.
Etruscii s-au asezat In secolul al VIII-lea i.e.n. In cimpia din nordul r iulul Tlbru, venind pe mare din vestul Asiei Mici. Erau buni
agricultori.
marinari
indraznett.
care strabateau cu corabille
lor
Marea Mediterana. Adeseori faceau ~i piraterie.
Curnparau multe
dintre produsele atelierelor qrecestl, In special ceramica, dar erau
107

~i ei m~~te~ugari prtceputt. Faceau unelte de arama, bronz ~i fler,

obiecte de podoaba: bra~ari, cercel, agrafe, vas~ de ~ronz, cupe d~
argint, vase de metal, ~esaturi scumpe; erau ~I ~unl con~tructor~.
Templele lor sernanau cu cele grece~ti, dar ~rau. Im~odo.blt.e cu rmnunate statuete de pamint ars. Au ridicat zlduri soh~e In [urul ~~ta~ilor, au introdus bolta in arhltectura.
Ei au. TaC~t ~I..canal~ de IrIga~ie; transformind
terenurile
mlasnnoase
In cimpn
rodltoare.

Rizboinic italic

Obiecte etrusce, executate cu 0

rari finete: a) bijuterii; b) candelabru cu 16 brate impodoblte
in relief. iar in mljloc are

cu figuri
masca,

Italia ~i vechii ei locuitori

eROJli'lA

ostlr

LATIUM

Taren~

MAR

.Sybaris

TIRENIANA

G~"CJl

SICILIA

Ca ~i la egipteni, mortl! lor erau ingropa~i in sarcofage impodobite

cu picturi ~i sculpturi, asezate in camere subterane, care aveau pere~ii deccratl cu fresce, reprezentind
scene din vlata de toate zllele
sau teme rei ig ioase.
Etruscii s-au organizat la inceput in mai multe erase-state, care
s-au unit intre ele ~i au supus popoarele din [ur. Mai tlrzlu, puterea etruscilor
a slab it.
Grecii au intemeiat in secolele al VIII-lea ~i al VII-lea i.e.n. numeroase colonii in Italia ~i in Sicilia. Mai importante erau Paestum,
Tarentul <in partea de sud a ltallel) ~i Siracuza <in Sicilia).
Numarul mare al. coloniilor grece~ti din sudul Italiei a facut ca
aceasta parte a peninsulei sa fie nurntta ~i Grecia Mare. Orasele grece~ti erau bogate ~i puternice. Ele aveau intinse leqatur! comerciale ~i 0 cultura lnalntata. 0 data cu produsele me~te~ugare~ti,
grecii au rasplndlt in restul Italiei cultura greceasca. De la greci au
imprumutat
etruscii alfabetul, pe care apoi I-au folosit ~I romanii.
lnfluenta pe care etruscii ~i grecii au exercitat-o asupra celor-
lal~i locuitori din Italia a avut 0 lrnportanta deoseblta pentru dezvoltarea lor economtca, polltica ~i culturala.
De la etrusci, romanii au inva~at sa sece mlastlnlle construind
canale de scurgere a apei. Numeroase constructli civile care au infrurnusetat Roma, in prima pertoada a istoriei sale, demonstreaza
109

25.
iNTEMEIEREA
INSTITUTIA

construit

in stil doric. Cornparati-l

cu Partenonul

din

Atena

tnfluenta etrusca ~I greaca. De asemenea, rom,an!i au i~itat la inceput produsele me~te~ugarilor greci ~i etrusci, In special vase, podoabe, statuete.
Prin dornlnatia lor asupra Romei, etruscii au avut 0 co.rtribu~i~
tmportanta in domeniul orqanizarll polltice ~i religioase: In acelasl
tlrnp, romanii au preluat ~i creatllle culturale ale etrus_cllor ~I ~recilor, Ie-au adaptat specificului lor, creind 0 cultura
proprie.

REGALITATII

A. Ce ,tim despre inceputurile statului roman ~i organizarea societatii romane?

B. Cum a fost condusi Roma la inceputurile sate?

A. Ro~at C'
lu!. rorn~n. In dmpia

Templul din Paestum -

ROMEI.

rte

zcrlne, I aganul statu-

Latium, pe malul sting al fluviului Tibru,

trarau prm secolul al VIII-lea i.e.n. latinii ~i sabinii. Satele lor erau
a~ezate pe ~apt~ col~ne, intr-un loc prielnic dezvoltartl comertulul
~I
usor de aparat Impotriva atacurilor dusmane. Dezvoltindu-st
treptat asezartle, latinii ~i sabinii s-au unit. Ei au intemeiat cetatea
Roma - cetatea celor ~apte coline, Istoricii romani aratau ca acest
eveniment ar fi avut loc in anul 753 i.e.n. Ei ne-au transmis 0 legend,a_as~pr~ int~meier~i Romei. in aceasta leqenda, intr-o forma
poettca s~nt imbracare ~I unele adevarurl istorice, pe care inva~a~ii
care au facut sapaturl arheologice pe teritoriul
Romei Ie conflrrna.
Astfel, se pare ca, inainte de intemeierea Romei, cea mai veche asezare a, tr}b~rilor de pastort latini ~i sahini a fost pe colina Palatin.
Mal trrziu, Roma a fost ocupata de etruscl. Acestla au martc teritoriul
orasulul, l-au inconjurat cu ziduri ~i au organizat armata.
Cu timpul, Roma incepe sa aiba un rol important intre cetatile din
centrul
Italiei.

Raspunde~i:
_
_

Care au fost primele popoare care au trait in ltalla!

in ce a constat insemnatatea
ctvlllzatlel
etrusce
~i grece~ti?

lupoaica - statute de
bronz care aminteste
legenda intemeierii
Romei;
opera a arttsttlor etrusci,
se gasea in templul de pe
colina Capitoliu.
111

r
1'1:

Rege/e era conducitor

Monede romane din epoea regalitatll.

A. Gi

, Societatea romani avea la bad familia. Mai multe familii formau 0 ginta, cuprinzind pe totl aceta care aveau un stramos comun ~i purtau acelast nume. Glntile erau grupate in trei trl- .
buri, care formau poporul roman.
'.
Din cele mai vechi timpuri, locuitorii Italiei se ocupau cu agricultura, cresterea
vltelor, albtnarltul. Aceste ocupattl s-au rnentlnut in tot timpul exlstentel
statului roman. Ei cultivau cereale
(griu, orz ~i mei), viti-de-vie, mislini, pomi fructiferi (meri, peri).
Pentru lucratul pamlntului foloseau 0 sipiliga din lemn sau fier,
cu 2-4 colti arcultl, un plug primitiv din lemn (care treptat s-a
perfectionat). grapa, coasa ~i secera. Practicau destelenlrl, foloseau
ingri~iminte
(gunoi, cenusa etc.) ~i secau mlastlnlle,
.
La inceput, fiecare ginti stapinea ~i lucra in comun 0 bucata de
parnlnt. Treptat, parnlntul nu mai este stipinit in comun, ci devine
proprietatea
dtorva familii din ginti. Organizarea gentilici se destrama ~i vechea soeletate romani se im parte in clase soclale.
Patricienli (de la cuvintul pater = tati) erau proprietarl de piminturl ~I de sclavl. EI formau arlstocrat1a ~I aveau toate drepturile. Numal ei particlpau
la conducerea
statulul.
Sclavil, provenltl din datornlcl ~I din prlzonierl de rizbol, erau
folositi in aceasti perioadi la muncile casnice ~i erau conslderatt ca
membri inferiori al famillel.
.
Un rol important in via,a economici a statului roman il aveau
plebeii. Ace~tla erau oamenl IIberl, dar nu Taceau parte din glnti.
Se stablllsera mai tirzlu in or~ ~I se ecupau cu agricultura, rnesee~ugurlle, comertul, pliteau dirl ~I serveau in armata. Plebeil nu
aveau insa dreptul sa ocupe func,1I superioare
in stat.

B. Regalitatea (753-509 i.e.n.). Roma in timpul

Rispundeti:
-

Ce retlnem din legendele legate de intemeierea

Cum era organlzat statui in tlmpul regalitatii?

orasulu! Romal

Retineti ,i explicati intelesul termenilor:

-

patrieienl,

Un taran

plebei, senat

cu boi injugati -

sculptura

in bronz

a -

titii. Legenda spune ca, de la intemelerea sa, Roma a fost condusa

de ,apte regl. Primul rege a fost Romulus. Apol, au domnlt pe rind
reg I romani ~i sablnl. Ultimli trel regi au fost etrusci. Aceasti legenda exprlma ~I unele adevarurl Istorlce, de plldi, faptul ca asupra Romel s-a instaurat stapinirea etrusca,

o alta legenda se refera la lupta purtata de romani pentru supunerea ceta~1I

Alba Longa. Potrlvlt aeestei legende, in lupta s-au infruntat eei trei frati. Horatil, eu altl trei frati. Curtattl.
112

militar, mare preot ,i [udecator. EI era

ales din rindul patrlcienilor
de citre adunarea poporului ,i confirmat de senat. Puterea lui era ingriditi
de senat ~i adunarea poporului.
Senatul (sfatul bitrinllor)
era format din cipetenille
gin~ilor.
Adunarea poporului, la care luau parte patrlcienll, vota sau respingea legile, alegea pe rege prln aclarnatu, decidea asupra rizbolului ,I picii; putea lerta pe cendarnnajn la moarte. Ea se intrunea la poalele colinei Capitollu, lar mai tirziu in pia~i (forum).
Patricienii erau nemul~uml~i de regil etrusci. Ei au atras de partea lor ~i pe plebei ,I, in anul 509 i.e.n., s-au risculat ,I I-au alungat
pe ultlmul rege etrusc. Apo], patrlclenii au luat puterea politlci ,I
au Instaurat republica.
Regalitatea reprezlnti
forma de organizare
polltici a statulul
roman din perioada de formare a ceta~ii - stat.

I I

'I

26.
REPUBLICA

A. Ce ~tim d spre
Romane?
8.

modul

Magistrat

roman. Observatl
mantia cu
car: era im.br~cat. Era de lina alba ~i drapata astfel rncrt sa formeze cute frumoase.
Se numea toga. Numai cetatenii
romani
a~eau dreptul sa 0 poarte, incepind de la
vrrsta majoratului.

ROMANA

de organi

ar

epubli

'j

Lictori

galitate
n drepturi
u fost r zultatele i?

de nuiele

purtau
(fasciile)

pe urnarul
cu

secure

sting

un rnanunchl

la mijloc.

A.

Prin lnlaturarea
ultimului
rege, in anul 509 i.e.n.,
Roma devine republica. Conducerea statului 0 aveau doi consuli. Ei
erau alesi din rindul senatorilor de catre adunarea poporului, pe
timp de un an.
Consulii comandau armata, judecau, convocau senatul ~i adunarea poporului, prezidau ceremoniile religioase. Aveau dreptul
la
cele mai mari onoruri.
Dupa ce i~i indeplineau functla deveneau
simpli cecatenl, cind puteau fi tra~i fa raspundere pentru faptele
lor. Purtau 0 mantie cu marginile rosf ~i fiecare dintre ei umbla
lnsctlt
de
12 lictori,
care
formau
garda
lor
personala.

":

In caz de mare primejdie pentru stat. conaucerea

era lncredin~ata de catre
stat unui dictator, numit pe 6 luni. EI avea puteri nelimitate.
Era insottt de 0
garda personala fermata din 24 de lictori. Senatul ~i adunarea poporului care
existasera
in timpul regilor au continuat
sa se men~ina.

Pe masura ce Republica Rornana s-a dezvoltat, s-au lnmultlt ~i

functiile
in stat, numite magistraturi. Toate aceste functlt erau rezervate patricienilor. Numai ei puteau fi consuli, senatori etc. Republica rornana era un stat in care conducerea apartlnea aristocra~iei. Era 0 republica artstocrarica.

B. Lup , _I

1II~!ec:>i ~ ..\. Plebeii plateau dart, erau obllqatt sa faca

serviciul
militar ~i sa mearqa la razboi, pentru a apara Republica sau pentru
a cuceri noi paminturi. Dar aceste parninturl intrau in stapintrea
statului, care Ie arenda patricienilor. Nemaiputind face fat obliga~iilor tot mai mari impuse de stat, plebeii saraci~i se indatorau la
patricieni. De multe ori erau lnchlst sau transforma~i in sclavi pentru neplata datoriilor.
Ei nu puteau sa-sl apere drepturile, deoarece nu existau legi scrise. Nici un plebeu, nici chiar cei care se
imboga~isera, nu aveau dreptul sa ocupe functil in stat. Nernuljumi~i de sltuatia lor ~i in special de lipsa de parnint, plebeii s-au rasculat ~i au paraslt Roma in anul 494 i.e.n.

114

. I Plecarea plebeil~r a slabit insa neqotul, mestesuqurlle ~i in specia armata. Rep~bll.~a rornana _e~a anqajata in razboale cu vecinii.
De aceea, patr~clenll. ~-a~. hotant
sa recheme pe plebei ~i sa Ie
~c<?rde drepturi .. Mal 1~~f1.plebeii au capatat dreptul sa-~i aleaqa
s~' r1~~ze~.tan~l, num.'~' tribuni ai plebei, care sa Ie apere interev e. r~ unn erau .ale~1pe un an. Ei puteau opri, rostind cuvintul
eto (ma opun). orrce lege sau masura care i-ar fi nedre ta it e
P~~b~J~. ersoana t~ibunului era conslderata sfinta nimeni ~u
~put~a sa-I a~a. v~eun rau .. in timpul
cit era in functiune.
sle ~a~ tlr~lu, .plebelJ au_ob~i~ut .~i legi scrise, alcatulte de 0 cornlA
0 m~t~ din ~ece barbatl,
dlntre care [urnatate erau plebei
cest co
e le.gl, numit Legile celor 12 table, a fost ex us in fo~
rru.~.~en~rlu a f cunoscut de toata lumea ~i a-i obliga asJel pe pat icrern

sa-

respecte.
115

 B. Consolidarea Republicii Romane. i.upta pentru. egal.itate in drepturi a plebellcf cu j:>atricienii s-aJncheia~ .c~ _~Ictorla
deplini- a plebellor (sec. III i.e.n.r Patricienii au fost SI.It.~sI_~
recu- noasca plebellor dreptul de ~ o~u~a oric~ funqi~ polltica '"
stat: Drepturile - obtinute au folcsit rnsa num~1 ple.b~llor bo~~p.
Oc~ pind magistraturi
inalte in statui roman, inrudlt! cu famtl~tI~
p.~trt ciene, plebeii boga~i aveau acum interese _comune ~u
patrtclent.t.
~ au format impreuna cu acestla noua clasa
conducatoare
- artsto
cratla patricio-plebeiana.
Plebeii saracl nu-sl puteau

exercita

drepturtle

.
cl~tlgate.

E'
I n~

pinalrnportanta
atunci.
. patrun
d erea pie clasei conducatoare
a crescut prrn
beilor boga~i in rindurile sale. Republica Romana sl-a past rat caracterul aristocratic.

Care erau

-.

Ce urmart

Retineti
_

.consul.

EXPANSIUNEA
ROMEI iN PENINSULA ITALICA
SI BAZINUL MARII MEDITERANE

A. Cum au reusit

romanii sa cucereasca

cele mai importante

a avut

~i explicati
maqlstratura,

victoria

intelesul
tribun

func~ii de conducere

plebeilcr]

termenilor:
al plebei

in Republica

Romana?

Italia?

C. Cum a fost instaurata stapinirea romana in bazinul

Marii Mediterane?
D. Care au fost urmarile cuceririlor romane?
. A. Armata romana liei. In urma unor indelungate

_Raspundeti:
_

27

principala forta in cucerirea I~a-

razboaie (sec. al VI-lea - al "Plea

i.e.n.), Koma devine staplna intregii Italii. Cucerirea Italiei a _~e~~'
chis drum expansiunii romane in bazinul Marii Mediterane. P~tf"\J
aceasta, statui roman a organizat 0 armata discipltnata.
.
_ Armata romana era fermata din cetateni romani (intre 17 ~i 46
de ani). Era impar~ita in mai multe legiuni, formate din pedestrasl:
acestora Ii se adauqau trupe de cavalerie ~i trupe auxiliare. Cornanda suprema 0 aveau con.sulii sau dictatorul.
Soldatil romani purtau pe cap un coif de metal. pe piept 0 pla~a. iar in
mina un scut ~i 0 lance. sau 0 spada cu doua tai~uri. El purtau in ~pate arrnamentul ~i proviziile ~i erau oblsnult! sa faca marsuri foarte lungi. Citt'd ajungeau
intr-un loc, dupa 0 zl de mers, i~i faceau 0 tabara pentru adapost, _pe care 0 inconjurau cu un ~an~ ~i 0 rtdtcatura de pamint.
Soldattt romani erau prtceputl in asedierea cetatllor. Ei foloseau rnaslnt de
razbol (baliste ~i catapulte).
pentru a arunca pietre ~i sage~i in interiorul ceta~ilor ~i pentru a sparge zidurile (berbeci).

in armata roman a domnea 0 discipllna severa, iar comandanpl

destoinici ~tiau sa-i insufleteasca pe ostasl in lupte. Se dadeau pedepse grele soldattlor sau legiunilor care nu-~i facusera datoria in
razbcl, In schimb, scldatu vlte]r primeau recompense, iar generalii
vlctortost
erau primi~i la Roma in triumf.
In acest caz, generalul avea dreptul sa intre cu armata in Roma.
EI era lrnbracat in purpura, cu 0 cununa de lauri pe cap, cu un
sceptru de ftldes in mina, asezat pe un car aurit tras de patru cai.
Prizonierii de razbol, in lanturt, faceau ~i ei parte din cortegiu. Pe
carute erau expuse prazlle luate. Cind cortegiul ajungea la templul
lui Jupiter, generalul victorios sacrifica un taur in cinstea zeului, in
timp ce ~efii invin~i luatt prizonieri erau injunghia~i intr-o inch isoare aproplata. Mai tirziu, in cinstea vlctorrllor se vor inal~a arcurl de triumf, columne, statui.
117

Soldati

romani

din timpul

RepubJicii -

cu are, cu lance

~I scut, cu Insignele leglunli,

'
l
-~\'

(;

.,

y-

.J

'.~

"

'.

j. );

I
,

/"'~,
,

Cucerirea

ltallei

....

.~ />

(0<

........1
,

i'.

(,

. '--

Cuceri din prima

..

j)

jumatate

doua

"

a soc.aIIV-~

t,

'

~"J~

"

sec al III-lea
8:pedl~ii rmlusre

romane

Clrtlcl'a mverier galilor

Camperuite

IUt Pyrrhus

/'1
Ultimefe razboale pentru cucerirea Italiei le-au purtat romanii
In sud, cu cetatea Tarent. Tarentinii s-au aliat cu Pyrrhus, regefe
Epirufui. Ef a venit In ltalla cu 0 armata puternlca, In care se gaseau ~i citlva elefann pe care Ii folosea in lupta, La inceput, soldattt
romani au fugit ingrozi~i. Apoi au reuslt sa-l invinga pe Pyrrhus,
sllindu-I
sa paraseasca Italia.

MAR

TIRENIANA

118

t .;. In urma razboalelor purtate,

Roma devenise stapina intregii
Italii (sec. al I"-Iea i.e.n.). Unefe
dintre teritoriile
nou-cucerite erau subordonate in intregime Romei, altele se bucurau de unele drepturi.
Pentru a organiza mal
usor regiunile cucerite, ei au construtr drumuri
care legau Roma
cu restul Italiei. Urmele acestor drumuri s-au pastrat pina in zilele
noastre, cum este vestita Via Appia (Calea Applana], pavata cu piatra, care mergea de la Roma pina in sudul ltaliel.
Pamlnturtle confiscate de la popoarele cucerite erau pro prietatea statului (ager publicus). Ele au fost acaparate de artstocratl,
Acestla au inceput sa foloseasca tot mai mult munca sclavilor provenitl din rindurile
prizonierilor
de razbol. SMaIntarlt deci
marea
proprietate
~i a crescut nurnarul sclavilor.
Dupa cucerirea Itallei s-au dezvoltat mestesuqurlle ~i cornertul.
Orasele s-au impodobit cu cladiri frumoase, cu plete ~i cu monumente. Romanii au dominat vlaja econornlca a Itafiei ~i au impus
moneda for, care a lnlaturar treptat monedefe popoarefor supuse.
Refa;iife economice, cofaborarea militara,
introducerea fegifor ~i
organizarea administrativa
romana au avut un rol important In
unificarea Itafiei.

Dupi cucerirea Italiei, Roma a purtat rizboaie lungi ~i grele

pentru domlnarea Mirli Medlterane, ajungind cea mal mare putere
marltlmi a acelor vremuri.

fl

iel
Cartagina era cel mai bog at ~I puternlc oras din apusul Marli Mediterane.
Cartaglnezii - pe care romanil ii numeau pun; - dominau
coasta Afrlcil de Nord, 0 parte din Sicilia, Sardinia, Corsica ~i sudul
Spaniel. Ei aveau 0 floti puternlca ~I 0 armata de uscat formats din
mercenari.
Pentru au~i consolida stipinirea in Marea Mediterana, cartaginezll hotariseri si supuni intreaga Sicllie. Asupra Siciliei aveau insi
ochli atlntiti ~I romanii. De aceea, intre Roma ~i Cartagina au avut
loc trel rizboaie indelu~ate
~i singeroase, cunoscute sub numele
de .razboalele punice (2
146 i.e.n.).
In prlmul razbol punic, romanil au pitruns cu trupele in Sicilia
~i au reut1t sa ci~tige unele lupte pe uscat. Pe mare, insi, flota cartaglnezi era de neinvins. Unul dintre consulii romani a construit 0
floti, ale cirel coribii aveau poduri mobile, previzute cu ciocuri
de fler, care prindeau corabia dusrnana. Soldatii romani puteau pitrunde in interiorul coribiilor ~i luptau ca pe uscat. Asdel, romanli
au reu~lt si obtina 0 victorie ~i pe mare.

Rizboin~ci samniti

Apoi, romanii au debarcat in Africa, dar au fost lnvlnsl, comandantul armatei romane flind luat prlzonier.
EI a dat dovadi de
mutt devotament
~i spirit de sacrificlu pentru patria sa.

razboi

~Ut

denle.
in fruntea unel armate de 60 000 de oameni. care dispunea de ..0 de elefantt.
a trecut din Spania muntii Plrlnei. a ajuns in sudul Galiel ~I apet, peste fluvlul

in luptele

din nordul

Hanibal s-a indreptat

!taliei armatele

spre tarmul

rasaritean

a trecut

romane

aoot

peste

Alp!.

au fost invinse.

al peninsulei

cautind

la Paestum.

Ir
.
Hanibal care pierduse
gina. Aces; ajutor i-a fost ~~mils ost~~ISa c~rut aju_tor de la Carta-

Istorlcul roman Titus-Livius spune despre Hanibal ca datortta indraznelii ~I

judeca~il avea 0 influen~ puternica asupra setdattlor. Era eel mal curajos in timp
de primejdle. rezistent la dildura ~I frlg. la foame ~i somn, totdeauna gindindu-se sa-~i fad datorla. Dormea in tabara alaturl de soldat}, invelit cu 0 manta.
Se caracterlza insa - spune Tltus-Livius - ~I printr-o cruzime barbara ~I vl-

lui Hanibal

gasitj

j
A d"
D : rlaHtlacen 'nI'baceasta I~pta, romanii au pierdut "70 000 de
me
a r
n i oa.
a l n-a porntt spre R
.
C
pregatea sa ierneze. Prin intirzierea I~~:'d~~ spre
apua, .ulnde_ s~
refaca armata.
ragaz rornaru or
sa-~I

punic.

Ron. la poalele Mun~ilor Alp!.

intimplnind
marl greutatl.
armata

fresca

In cele din urma, cartaginezii au fost infrintl. Insulele Slcllta,

Corsica ~i Sardinia au devenit provincii romane.
Pentru a-~r reface puterea, cartaglnezii
au inceput cucerirea
Spaniei, bogata in mine de aur ~i argint. Apo], generalul cartaglnez
Hanibal, unul dintre cei mai vestlti general! ai antichititil,
a facut
planul si-i atace pe romani in Italia. Asdel se declan~eazi cel de-al
doilea

alianta cu popoarele supuse de romani. 0 armata romana I-a atacat

pe cimpia nisipoasa de la Cannae (216 i.e.n.). aproape de tar:mul

pii, armata cartagineza a fost ata!a~~n d!~~~

ce adtrecut ~Ifost omorit ~i capul
A
_
.
ani. oman antul el a
ca se afla intr-o sit~a~~:a~o~~t~aba~:a~ul Hanibal. Acesta a inteles
Sub condueerea lui Publ! C g,.
S
ata~at Spania ~i Africa. ln lu~~a ~~n~;U~a~,p,(oiOar~atele roman~ au
o~trnut
_I.eb~)'ro~an"
au
sfrr~it. 0 vietorie decislva ~i eel de-al d 01a'l ea 2raz
01 punic a luat
Romanii au impus cartaginezilo
..
.
eedeze posesiunile din Spa'
(
r 0 ~ace g~ea. ~I Atrebulau sa Ie
lor). sa predea flota de ~~~ e~re _au I!'trat ~n stap~nire.a. romanipoarte razbol Tara invoirea Rob~~i s~ ~I~:easc~ ft;spagub,r"
sa nu
gina i~L pierdea puterea eeOno~jca ~~ ap~~jt:~;rngerea sa, Cartau~~eJ:~t~:r~;i~:t::~~se
infri.nta .. ro~an~i ~o.ntinuau sa se tearna de puterea ei.
vlntele:: "SoeOtes: ca ;re;uo,."'eas~1dO~I!n~la sa-~I Inchei: discursurile in Senat cu
cu.
ZI
a artmam Cartagina" Int
. I
senatului dteva smochint: zici d'
e a aruncat in fa~a
roo

120

dinile Cartaginei, atit de apr::ape,,~~~te zldurtle

(ruete Slnt
cu/e~e a.bia de trei zile din gra- dumanul de
Romei".
121

CORSICA

S"RDINIA

Noua Cartaqina
M

Corabie romanii de riizboi. Se

a~teapta inceputul

vad

osta~i

inarmatl

"~'
doilea

in cele din urrna romanii au declarat iara~i razboi Cartaginei.

Timp de trei ani, cartaginezii au luptat cu indi.~ji.re pentru ap~rarea
cetatll. Cartagina a fost luata cu asalt. Rornanll t-au dat !oc, iar pe
locul unde fusese cetatea au pus sa se are cu plugul (146 l.e.n.). Teritoriul
cartaginez
a devenit
provincia
rornana Africa.
(reconstituire)

adapostlrea

era asezata intr-un

corabillor.

golf

care of ere a condltll

UUf,ic:

._...

Expedl!'"

lUI Haniba

Terrloru nOI cucerue

In UI mil p(llnelof

Razboaiele punice

pentru

luptelor.
(dLtu

Cartagina

A'

care

prielnice

--~~--~~~==+=~

122

razboale punlC'e

MAREA
ONICA

 D. Roma devine 0 mare putere maritima. Dupa eel

de-al doilea razbol punic, Rorna ajunsese cea mai mare putere
In bazinul apusean al Mediteranei.
Urmarlnd
dornlnatla asupra
intregului
ba- zin mediteranean, romanii sl-au indreptat
fortele
spre rasarit ~i au
cucerit pe rind: Macedonia (148 l.e.n.), Grecia (146 i.e.n.) i 0
parte, din Asia Mica.
'
Roma era acum stapina Italiei ~i a tarmurilor
Marii
Mediterane, pe care romanii incep sa 0 nurneasca "marea
interna" sau .rnarea noastra". Ea devenise 0 mare putere
maritima, putind domina, da- tortta pozltlet peninsulei italice,
Occidentul
i Orientul.
Acest stat atlt de intins fusese creat
prin cucerirea ~i lnroblrea
multor po- poare. Din jefuirea
provinciilor cucerlte s-au adunat la Roma mari bogatii '}i un
nurnar mare de sclavi. In societatea rornana se produc transformarl
importante.
Raspundeti:
a fost

cucertta

Mediterane

cucerite

Folosind textul
lectlel
~i harta povestlt! cum
Italia! Cum s-a realizat unlficarea Italiei?
Care au fest cauzele razboalelor punice?
Arata~i pe harta

Retineti

teritoriile

din

jurul

Marii

~i explicati intelesul terinollilor: -

legiune,

ager

de romani.

publicus,

123

puni

28.
EVOLUTIA SOCIETATII ROMANE DupA .MARILE
CUCERIRI. REFORMELE FRATILOR GRACCHI

A. Ce schimbar! s-au produs in statui roman dupa

marile cuceriri?
B. Care erau trasaturile caracteristice ale societatii
romane in acel timp?
C. Ce reforme s-au propus pentru imbunatatirea
situatiei taranimii romane?
D. Ce urmarl au avut aceste reforme?
A. Cre,te rolul provinciilor in viata econo~ica a statului roman. Dupa marile cuceriri, in soci~tatea. rom~~a s-au produs

importante Transformari
economice, soclale .~I p~lJtlce: Statui roman stapinea acum teritorii intinse, bo~ate~ In gr~ne.'. vite, metale,
prod use me~te~ugare~ti. Acestea devenlsera provrncn romane ", Ele
erau conduse de maqlstratl romani, care se preo~up.~u de m~~~lnerea ordinii ~i incasarea birurilor.
Aceste provincu aprovlzlo~au
Roma ~i intreaga Italie cu tot felul de prod use. ~e. aduc~au grme
multe, de cali tate superloara ~i mai ieftine, astfel ca In ltalla cultura
cerealelor a devenit mai putln rantabila. D~ ac~ea, ~lo~~1 ~erealelor
este luat treptat de vi~a-de-vie, pomi f~uctlfe~l, masltn: ~I legume.
Vinul produs in Italia devine tot mal ~e~tlt.
.'
Me~te~ugurile ~i corner tul se dezvolta. In or.a~~le din Ita.lla se
produceau unelte pentru agricul~ura din bron~ ~I fler, vase dm c:~
rarnlca ~i metal, tmbracarnlnte. In schimb,. oblect~le de lux (~es~turi fine, bijuterii, oglinzi etc.) pentru cer boga~1 se aduceau din
Grecia, Asia Mica.'
,'
A'
.
Comertul pe Marea Mediterana s-a extins, aducind ventturi lrnportante.
'" me dlItera~e- ,
Roma devine centrul poJitic ~i economic. al lumll
ene. Orasul i~i schlrnba infa~i~area impodobindu-se
cu plete publice
(forum), temple, cladiri. frumoas~, .~onum:nte.
~.
_
Cuceririle facute, jefulrea provtnclilor au Imbog~~lt clasa cond;u
catoare; aceasta incepe sa dud 0 via~a de lux, dupa modelul socletatii grece~ti ~i elenistice.

B. Sclavajul ajunge in societatea romana la. cea mai

inalta dezvoltare. Numarul sclavilor a crescut. St~tul ~I cI~s~ dominanta s-au imbogatit din banii proveniti din Atrtbut~1 platlt de
popoarele subjugate ~i din jefuirea provinciilor, In special a ora~elor din Orient.
i24

in toate sectoarele vletll econom ice' se folosea pe scara tot mai

larga munca sclavilor. Sclavia a ajuns in statui roman la un grad de
dezvoltare
pe. care nu I-am intilnit la celelalte popoare studiate
pina acum. Aceasta reprezlnta 0 trasatura caractertstlca a societatll
romane dupa marile cuceriri.
Sclavii care apartlneau statului erau folosltl in slujbe publice
mai neinsemnate sau la diferite constructli. Sclavii care aparttneau
particularilor
erau sili~i sa munceasca pe latifundii ~i in atelierele
rnestesuqarest].
AI~ii erau visla~i pe corabll ~i tralau in condlt!l extrem de grele. Unii dintre sclavi erau pedagogi, secretarl, muzi-.
cantl etc. Sltuatla cea mai umilitoare ,0 aveau sclavii g/adiatori, care
trebuiau sa lupte intre ei, in circuri, pentru dlstractla cetatenilor
romani.
Sclavii erau conslderatl de romani unelte vorbitoare;
puteau
fi cumparatl sau vindutl ca, orice marfa, puteau fi schingiuiti sau
ornorttl, Staplnlt ii pedepseau adesea, poruncind sa fie btcluitt, pust
in lanturl, ~i clnd se rasculau erau rastigniti; erau hranlt! atit cit sa
nu moara de foame: cu puttna piine, o~~t ~i ulei.
Sclavul putea fi eliberat de stapinul sau. In acest caz, el devenea
libert ~i era considerat ca om de incredere a staplnulul, carula ii
datora servicii toata vlata,
.
Aristocratia i~i formase proprietat!
imense - latifundii - pe
care Ie lucra cu sclavi. Prin ave rile ci~tigate, artstocratia i~i lntartse
~i puterea pclltlca in stat. Senatul, format din proprietarii de latifundl], continua sa aiba rolul principal in conducerea republicii.
In senat nu puteau intra decit fiii de senatori care aveau averea
ceruta de lege ~i care erau alesl intr-o maglstratura;
arlstocratia
senatortala forrneaza astfel un grup inch is, numit ~i ordin. Proprietarii mai putln avutl, dar totusl lnstartt], care aveau datorla de a
intretlne cai pentru razboi, forrneaza ordinul cava/erilor. Cu timpul,
unii cavaleri boqat! lncep sa se ocupe ~i cu stringerea impozitelor,
cu camata ~i cu neqotul. lmpreuna, senatul ~i cavalerii formeaza
or- din~/e privilegiate, constituind
clasa domlnanta
in stat.
Taranii cu gospodarii mici erau rulnatl de razboale, apasatl de
impozite ~i de concurenta pe care le-o faceau marii proprietari in
vinzarea produselor.
0 mare 'parte din acestl tarani i~i paraseau
gospodariile ~i se mutau la oras, unde trarau pe cheltuiala statului
sau vinzindu-~i voturile de cite ori se faceau alegeri pentru inaltele
funqii.
Ruinarea ~aranimii a avut urmari grele pentru statui roman.
Forta armatei romane, care era formata mai ales di'n ~arani liberi, a
slabit. Taranii saraci~i au inceput sa se agite, cerind impartirea paminturilor.
Tot in acest timp se intensifica rascoalele sclavilor ~i
ale locuitorilor
din provincii.l~ c;u~erite._
Tiberius ~i Caius Gracchus erau fiii unui inalt demnitar 'roman
de origine plebeiana. Ei au cautat sa intareasca statu'l prin reforme
125

care sa impiedice
mane.

decaderea

micii

Aratul

~i semanatul

mozaic

roman

proprtetati

~i a ~aranimii

ro-

Mama lor. Cornelia. fiica lui SCipio Africanul. a ram as cunoscuta in istorie
pentru educatla aleasa pe care a dat-o fiilor sat. Fra~ii Gracchi au d~venit popu-

datortta

lari

ideilor

lor

democratice

~i talentului

lor

de

oratort.

C. Legea agrara a lui Tiberius Grac~hu~ ~i reformele lu~

Caius Gracchus. Tiberius Gracchus a fost ales trtbun al poporulul
in anul 133 i.e.n. EI a propus in adunarea
poporului
legea ag~~ra (0
lege prin care se reimpar~e~u
pamlnturile
~caparate
?e ma~" proprietari)
~i a sustinut
aceasta propunere
prtntr-o
cuvmtare
In care
descria
situatla grea
a ~aranilor.
Aceasta

lege

publicus un lot

prevedea ca nici

un cetatean

roman

mai mare de 250 ha. Restul trebuia

nu putea

arenda

din ager

sa_fie :olosit _de stat pentr_u

lmproprletar+rea
~aranilor saraci. Fiecare ~aran urma sa prlmeasca un lo~ de pamint avind dreptul
sa-l lase mostenire, dar nu ~i dreptul
de a-I vinde.

Prin legea lui Tiberius

Ii se lua nobilil~r 0 mare p~rte. din pamintul pe care acestla, in decursul
anilor._II ..acapara~era .p~ln arendarl pe timp indelungat.
El s-au opus votarn ace~tel legl ~I au ~trs
de partea lor un alt tribun, Octavius. care a resplns. legea. S.US~lnut
de masele populare,
Tiberius
I-a _in.laturat pe Oc~avlus. ~pOI. legea
a fost votata ~i s-au inceput
lucrartle
pentru apllca~e~ el. Pen:ru .a
termina
opera lnceputa,
Tiberius
a cerut poporulu~ sa-I al:aga ~rl:
bun a doua oara. Atunci du~manii sai I-au acuzat ca vrea sa devtna
rege.
126

In ziua alegerilor,
Tiberius n-a mai fost ales. A doua zi Tiberius
Gracchus a fost omorit
impreuna
cu mult! partizani
ai sai. iar trupurile
lor au fost aruncate
in Tibru.
Lupta lui Tiberius
Gracchus
a fost contlnuata
mai tlrztu de fratele sau, Caius Gracchus, ales tribun al poporului
in anul 123 i.e.n.
Pentru a slabi puterea
senatorilor,
Caius a cautat sa atraqa poporul de partea sa, prin legi care sa aduca 0 imbunatatlre
a situa~iei maselor.
In acest scop, el a facut sa se voteze legea griului,
prin care statui distribuia
griu cu pret redus populatiei
sarace din
Roma. Apoi a reinceput
aplicarea
legii agrare
a lui Tiberius.
Au
fost improprietari~i
aproape
80 000 de taranl.
Caius a devenit
foarte popular ~i a fost ales tribun pentru a doua oara, EI a propus
o serie de legi noi, precum
~i lnfilntarea de colonii, intre care ~i
una pe locul Cartaginei.
Adversarii
lui au cautat sa-l comprorntta,
aratind
ca ei vor lnfaptut reforme
mai favorabile
poporului;
a,:,
anuntat ca vor distribui
plebei griu gratuit ~i vor lnfllnta 12 colonii
chiar pe parnintul
ltallel. Mul~i partizani
ai lui Caius, I-at} paras it.
Au izbucnit in Roma tulburari
provocate
de senatori.
In clocnirea care a avut loc au fost uci~i multi partizani
ai lui Caius. EI s-a
retras
intr-o
padurlce
de pe malul drept al Tibrului
~i a pus pe
sclavul sau, care if insotea,
sa-l omoare.
Senatul nu a lndrazntt sa anuleze legea aqrara, dar a dat voie
~aranilor sa-~i vtnda loturile,
ceea ce i-a ruinat pe rnultl dintre ei.

i). HefoV"m'J
a ." . 1; ~ I
_ I'") r ,
:-.'l; ',("1- t; r .. 'HI
Tiberius
~i Caius Gracchus,
prin reformele
lor,
au ajutat vremelnlcIa
refacerea
micilor qospodaru
~arane~ti. Acestea nu se puteau
rnentlne
din cauza concurentel
latifundiilor
lucrate cu sclavi.
Raspunzind
intereselor
maselor
largi de ceratenl
romani, reformele fratllor Gracchi au avut un caracter
democratic.
Populatia
lihera din Italia, care nu avea cetatenie
rornana,
nu beneficia de pe
urma acestor
reforme.
Fratll Gracchi nu s-au preocupat
i de viata
grea a sclavilor. Totu~i, prin lupta lor, Tiberius
~i Caius Gracchus
ocupa un loc de searna in istoria
poporului
roman.
Dupa moartea
fratllor
Gracchi au izbucnit razboaie civile indelungate
care au slablt Republica
Rornana, grabindu-i
prabusirea.

.r'".

Raspundeti:
-

Care au fost urmar ile marilor

Expltcapl ce prevedeau legile
Arata~i
ce?

Retineti
-

ce moment

din lupta

~i explicati intelesul

latifundii,

ca_valer, gladiator.

cuceriri
propuse

fratllor

pe plan
de fra~ii

economic.
Gracchl?

Gracchi v-a irnpresionat

social,

politic?

mal mult

~i de

termenilor:
libert.

legea

agrara.

127

29.
RASCOALELE

SCLAVILOR
DIN
REPUBLICIl

PERIOADA

mlWCtte

~~ufide8U~
Mii'li.l!~~~I~~s
~ Princlpalele bllilH
eJOrqa cucerlte de Spartacus

Pad".

ocul mortl; lUI Spartacus

.,
B

.ll,72I.e.n.
Mutlna

..,

A. Care au fost cele mal importante riscoale ale sclavilor din Republica Romani?
B. Ce insemnitate a avut riscoala conc:iusi
de Spartacus?

. ,.
..
'

lntarlrea
exploatartl
sclavllor
a facut sa creasca nernulturnlrea
lor impotriva
arlstocratlet
~i a dus la numeroase
rascoale.
Unele
dintre
acestea s-au desfasurat
pe un teritoriu
mai restrins,
altele
au cuprins regiuni intinse, avind un rasunet puternic
in intreg statui roman.

MAR

A. Riscoalele sclavilor din Sicilia._.prima rascoala

din Sicilia (137-132

i.e.n.) a izbucnit pe latifundiul
unui proprietar
renumit prin cruzimea
cu care i~i trata ~sclavii. Sclavllor Ii s-au alaturat
~aranii ~i crasenil saracl. Rasculatf
au invins armatele
romane ~i au
cucerit erase, dar nu au reuslt sa reziste rnult timp. Rascoala, de~i
inabu~ita,
a izbucnit
din nou dupa mai rnulj: ani (104 i.e.n.). De
data aceasta,
rasculatll
n-au putut
~ine plept armatelor
romane.
Rascoalele sclavilor din Sicilia au fost urmate de alte rascoale in diferite
provincii
ale statului
roman .

A.
secelulul
sltuatle

area

ri coali

I i.e.n., exploatarea
deoseblta
aveau

Sclavii gladiatori

TIRENIANA

<

Campaniile
lui Spartacus

Messa~a
Regium

condusi de Spartacus. La inceputul

sclavllor

devenise

sc/avii gladiatori.

erau instrui~i in scoli speciale,

tot

mai crtncena.

unde erau supust unui regim

fel ii sileau sa-i verse singele i sa moara pentru citigul lor ~i dlstractla ceta~enllcr roman;' Nedreptatl!e
indurate
i-au hotartt pe sclavi sa se rascoale.

Rascoala a inceput
la Capua, unde se afla cea mai vestlta scoala
de gladiatori.
Acolo s-a organizat,
sub conducerea
lui Spartacus, un
luptator
viteaz, trac de origine,
inzestrat
cu 0 putere exceptlonala
~i 0 lntellqenta
deosebtta, un complot in care au fost atrasl cam
200 de scJavi (anul 73 i.e.n.).
Complotul
fiind descoperit,
Spartacus,
ir;:npr:una .cu v!eo 70. de
tovarasl,
s-a refugiat
pe Muntele
Vezuviu. In r lndurlle rasculatllor
au venit cete numeroase
de sclavi fugi~i de la s~pinii
lor, precum

128

E A

AFRICA

~i ~aranii
Spartacus

saraci. Romanii au asediat

a atacat armatele
romane

tabara sclavilor de pe Vezuviu.

prin surprindere,
biruindu-Ie.

rau acum 40 000 de luptatort,

orqaruzatt
~i Instrultl de el dupa modelul roman, sl-au dezlantult
atacurile
in provincia
Campania ~i au
cucerit
ltalla de sud. EI voia sa-i scoata pe rasculatl
din Italia, pentru ca fiecare sa se poata inapoia in tara lui. Dar 0 parte din rascu. Ia:~i, in special sclavii nascu~i in Italia ~i ~aranii saracl, voiau sa cucereasca Roma ~i sa imparta
parnlntur lle. Ei s-au separat de oastea lu:
Spartacus,
dar au fost atacap ~i nimici~i de romani.
Incercind
sa iasa din granitele
statului
roman, prin nordul Italiei, Spartacus
a cistiqat alte victorii in cimpla Padului. Senatul, inspalmintat,
l-a acordat
puteri nelimitate
lui Crassus, bogat proprietar de sclavi.
129

 30.
DICTATURA
LUI CEZAR.
SFiR~ITUL
REPUBLICII
ROMANE

Catu~e

pentru

sclavi.

Dupa mai multe lupte de hartutala, In timp ce Spartacus se indrepta spre Brundisium
(sudul Italiei), a fost atacat de Crassus,
care II urmarea, Intre rasculatl ~i armata roman a s-a dat batalta declslva (71 l.e.n.). Desl au luptat cu vitejie, sclavii, obosttl de drumurile lungi ~i de numeroase lupte purtate pina atuncl, n-au putut
tine piept armatei roinane. Spartacus s-a purtat ca un adevarat
erou. Rantt la sold, el a descalecat ~i a continuat sa lupte in genunchi, pina ce a fost ucis sub loviturile dusrnanllor.
Sclavii, prtnsl, in nurnar de 6 000, au fost rastigni~i de-a lungul
drumului care ducea de la Capua la Roma. Cu toate acestea, sclavii
care reuslsera sa fuga in muntl au continuat rezlstenta inca
mult timp.
B. Rascoala condusa de Spartacus - cea mai puternica
lupta a sclavilor din antichitate.
Rasccala cond usa de Spartacus a
fost, prin intinderea ~i organizarea
ei, cea mai puternlca l!-lpta a
sclavilor din antichitate.
Spartacus a fost un mare erou al lumii antice, iscusit conducator de osti, viteaz ~i cinstit, bun orqanlzator, dotat cu 0 .reztstenta
flzlca exceptlonala: a dar dovada unei tarii de caracter rar lntllnlte
In istorie. Figura lui Spartacus ~i marea rascoala pe care a condus-o
au fost infa~i~ate in numeroase scrieri, in tratate de istorie ~i in lucrart literare.
Cu toata intinderea ~i forta ei, rascoala a fost infrinta. Aceasta
infringere se expllca prin faptul ca armata rornana era mal bine organizata ~i maio puternlca. Sclavll erau dezbinatl. Ei urrnareau numai
eliberarea celor care se rasculasera ~i nu se glndeau la desfllntarea
sclaviei.

130

Cetaterui saracl puteau sa se angajeze in armata, primind solda (Ieafa} ~i echipamentul necesar. Cei care i~i terrninaser a serviciul militar (veteranii) erau irnprcprletartti.
Marius a rnartt nurnarul ostasilor din fiecare legiune i a perfectlonat tactica de lupta.
.
Reforma rnllitara a lui Marius a avut urrnart importante.
Soldatli, devenltl rnilitari de meserie. vor lupta pentru foloase personale (solda, prazl de razbol
.etc.). El vor fj tot mai strins lega~i de generalul care ii comanda. Cornandantii
amblttos:
vor putea folosi armata in scopuri personale.

Intre anii 90-88 i.e.n .. statui r0"!lan a fost zguduit de 0 puternica rascoala a locuitorilor ltaliei, nurniti de romani soci (alratr). In
luptele cu socii s-a distins Lucius Cornelius SuI/a. De~i socii au fost
lnvlnst. senatul a hotar lt sa Ie acorde dreptul de cetatenie rornana.
Tori oame_nii fiberi din
romfnii
(88 i.e.n.).

Peninsula

Itafia

erau acum

egali

in drepturi

cu

Intre Marius ~i Sulla a inceput un razboi civil, care a durat dtiva ani. S-a inchetat cu victoria lui SuI/a, numit dictator pe via~a

(82 l.e.n.).

Raspundeti:
Ce r ascoale ale sclavilor a~i mai cunoscut in istoria
Urmari~i pe harta campaniile
lui Spartacus.
Caractertzati
personalitatea
iui Spartacus.

A. Care este situatia politica a Republicii Romane

in sec. I i.e.n.?
B. Ce transformari
s-au produs in statui
roman
in timpul lui Cezar?
A. Republica Romana era zdruncinafa
de framintari
sociale ~i politice. ::;itua~ia grea in care se aflau ~aranii llbert, abuzurile ar lstocratlel, Infringerile suferite de armatele romane in luptele cu numizii din Africa ~i cutr iburtle germanice care atacau din
nord au dus la cresterea nernultumtrtlor
In rindurile cetatenilor
romani.
in acest timp s-au desfasurat crincene lupte politice - razboaie
civile - inrre gruparile care voiau sa ia puterea in stat. Ele au slabit republica rornana.
Sprijinit de una din gruparile politice, generalul Marius, care s-a
distins intr-o serie de lupte, a fost ales consul mai rnultt ani l:t
rind. EI a facut 0 reforma militara.

antlca?

Sulla a instituit proscrtptule.

Numele cetatenilor banultl ca ar f .
tinut cu M.arius erau trecute pe niste liste ~i aflsate in for. Oricine
putea sa-i omoare, primind in schimb 0 recornpensa, iar averea lor
era confiscata de stat.
131

Numirile
in functltle
importante
ale statului
erau hota~ite' tot de
Cezar. A reorganizat
armata i a impar~it
parnint soldatllor.
~ imbunatatlt
adrnlntstrana
provinciilor
~i a inceput
la Roma 0 serre de
constructll.
.
Cezar prirneste titlul de parlnte al patriei, iar numel~ lut. a fost
dat lunii a saptea a anului (iulie). Dar un grup d: republ,ca!l'
a pus
la cale un complot
i Cezar a fost asasinat pe cind se afla rn senat
(44 I.e.n.).
....
I" I .
Cu sprijinul senatului,
Marcus"Antonlus, unul d,nt~e gen~ra"
.u,
Cezar, Lepidus, comandantul
cavalE:riei lul ,Cezar: ' .Octa~/an, fiul
adoptiv al lui Cezar, s-au unit formrnd al do/lea trtumviret ' au luat
conducerea
statu lui.
' Dar in curtnd triumviratul
s-a destramat.
Intre Marc Antonlu '
Octavian
izbucneste
un conflict care va da naster e unui nou razbo!
civil.
- ~A
.
Antoniu se stablleste
in Egipt. Cind ,s-a aflat I~ R?m~ ca ~to".,u
l-a daruit Cleopatrei,
regina Egiptului,
unele ~ar~' dln terrtor'u~
roman, senatul
a trimis impotriva
lui 0 armata sub comanda
!u,
Octavian.
Batalia declsiva s-a dat la Actium (31 l.e.n.) Flota eqip- ~
teana a fost d istrusa.
.
Egiptul a devenit
provincie
rornana.
Octavian
rarnasese sinqur
conducator.
Republica
se prabuslse.
.
Sfiritul republicii
s-a datorat
Irnpostbilltatt! de a guver~a
,m.ensui imperiu cu insitupllle proprii
u~ei ceta~i-~tat,,,precum
.' martlor
dlferentier! de, avutle 'i putere
intre cetatern
rornaru,
A

Cezar

Un gal luptind impotriva unui legionar

roman. Observa~i coliba din spate ~i deosebirea
intre

infa~i~area celor

doi

Iuptatort.

Sull~ a facut reforme

prin care a intarit
puterea
aristocra~iei
sen~torralel a, dublat nU,mar~I senatorilor,
a restr ins drepturile
trtburrlor,
a micscrae atrrbu~,,'e
adunarii
poporului,
a intartr armata
i a improprietarit
pe veteranii
sai din paminturile
confiscate.
A
ordonat .sa se bata monede de aur cu chlpul sau ~i sa I se rid ice 0
statuie.din Inviata
anul politidi.
79 i.e.n., el a abdicat insa pe nea~teptate
i s-a retras
. Dupa

r~tragerea

lUi Sulla, ~i-au dtigat

popularitatea
trei genei Cezar. Ei au incheiat
in anul 60 i.e.n. 0
a!ian~~ n~mi,ta triumvirat (trium
trei, vir
barbat],
Triumvirii
sr-au trnparttt
~onducerea
provinciilor
romane.
Dar aceasta in~elegere nu avea .sa du~eze mult. Crassus a murit intr-o lupta in Asia.
Cezar a cucerrt Galla pe care a transformat-o
in provincie
romana.
Apoi intre el i Pompei s-a dezlan~uit un razbot civil in urma carula
Cezar,
invingator,
ramine
singurul
conducator
al Republicii
Romane.

ralt: Pompei, Crassus

B. Cezar a instaurat

dictatura sprijinita pe armata.

Cezar a luat in mlinile sale toate funqiile

de conducere
a statulut:
era di~cta~or p~ via~a, comandant
suprem al armatei
~i mare preot.
EI alcatula 'eg,'e pe care senatul i adunarea
poporului
Ie aprobau.
132

Raspundeti:
-

Ce urrnart a avut reforma mllltara!

Cum s-a rezolvat problema
italicilor?
Folosind textul leqiei i Ilustratla, car acter lzat! activitatea
lui Cezar.
Care au fost cauzele prabuslrtt
Republicii Romane?

Retineti ~i exp1icati intelesul termenilor:

-

razboi

civil, triumviri

i personalitatea

31.
IMPERIUL
(sec.

I i.e.n.

Octavian Augustus: imperator

ROMAN
-

sec.

"

(sef suprem

Infa~i~at ca
al armatei).

e.n.)

Soldap din garda pretorienilor.

A. Cum s-a facut trecerea de fa Republica fa Imperiu?

B. Care au fost principafefe masuri luate de Augustus
pe plan intern ,i extern?
C. Ce insemnatate a avut domnia lui Traian?
D. Cum a fost cuceriti 'Dacia?
A. Octavian devine conducator unic al statufui roman.

Dupa victoria
de la Actium,
senatul
i-a Incredin~at
lui Octavian
conducerea
statului,
acordlndu-i
titlul de Imperator _ general victorlos, comandant
suprem
al armatei de uscat ~i al flotei. Au fost
men~inute
vechile magistraturi
~i orga!:Jizarea
republicii,
asa ca In
aparen~a aceasta I~i continua
existen~a.
In realitate
Insa, toata puterea de stat era concentrata
In mina lUi Octavian.
Senatul I~i pastra rolul conducatojIn stat, dar Octavian a primit titlul de princeps primul dintre senatori,
primul om din
stat. Avea dreptul
sa-~i dea cel dincri pare rea In toate problemele
care se discutau,
influen~Ind
astfel hotarirea
senatului.
Octavian a primit Imputerniciri
consulare,
care-t dadeau drepturi asemenea
celor ale consulilor, precum
~i purer! asemanatoare
celor ale tribunilor. EI putea deci sa convoace adunarea
poporului
~i
senatul,
sa propuna
leg; sau sa opreasca
(prin veto) legile pe care
nu Ie considera
bune. EI intocmea
listele senatorilor
~i hotara numirile In functule celemaiinalte.Maitirziu
a primit ~i functla de
mare preot, devenlnd
seful religiei romane.
A mal prim it din partea senatului '~i tit lui de Augustus (marttul], cu care erau desernnan
de ob.icei zeii, iar mal tirzlu pe cel de parinte al patriei. Astfel I-au
fost acordate
pe via~a toate funqiile
importan~e,
pe care in mod
normal trebuia sa Ie de~ina persoane
diferite
~i numai pe timp de
un an. EI s-a stradutt sa-t faca pe romani sa, creada ca nimic nu se
schimbase
In modul de conducere
a statulut

A. Principatul, noua forma de conducere a statului roman. Augustus a instaurat

principatul,
adlca puterea
absoluta
a

-,

unui singur conducator,

EI exercita
aceasta putere datorlta
functttlor pe care Ie indeplinea
in stat ~i sprijinindu-se
pe armata al caret
comandant
suprem era. Noua forma de conducere
a statului roman
era deci 0 dictsturii personala bazata pe puterea militara. Aristocrapa
134

135

....

_In Imperi~1 Ro~an erau doua eategorii

de provineii: cele din interior, cucerite mai de mult ~i paeificate,
erau provineii senatoriale
administra:ea
!or fiind .Iasata In grija senatului,
lar eele de la grani:
~ele. ImeerlulUl: de curtnd cucerite
erau provincii imperiale"conduse
de rrnparat prln, guvernatori
numltt de el ~i aparate
de legiunile
rc:~a~e care sta~',o~au ac_olo. Astfel puterea
Imparatului
se Intindea
pma rn ~ele mat mdepartate
regiuni
ale Imperiului.
Oeta~,an ,a reor~anizat
armata.
Locuitorii
provinciilor
care nu
er.au cetaJen, rom~nJ euteau e~pat~ ~i ei .dreptul de cetatenla ~i pammt daea lie angaJau In armata. E, erau 'mproprietari~i
~i se stabile~~ de multe ,ori, In provineiile
unde I~i Indeplinisera
Indatoririle
mliitara,
ccntrlbutnd astfel la romanizarea
acestora.

Armatele
romane
au c1~tigat Insa victorii la Dunare, unde s-au
format noi provincii. intre acestea au fost Pannonia (Unga~ia de a~~)
~i Moesia (Serbia' ~i Bulgaria de Nord). S-au purtat lupte ~, cu dactl,
care navaleau peste
Dunare In provinciile
romane.
Statui roman se Intindea
de la Rin ~i Dunare
p,na In nordul
Africii ~i din Spania pina la fluvlul Eufrat ~i desertul
Arabiei.
Augustus
a reuslt sa restabileasca ordinea
In int~rior,. a creat
condttll prielnice
dezvoltaril agricult~rii,
n:'e~~e~ug,urllor
~, c~~ertulul, a extins grani~ele
statului,
a inlesnlt Inflorlre~
cult,url~ ro:
mane In provineii.
Dar toate acestea foloseau ,numa, _une_" pa~u!r
restrinse
din populatia
Imperiului,
masele contrnuau
sa trara,sca. rn
saracle. Prosperitatea
Imperiului
se baza. pe e~ploata~ea,~clavrlor,
a
~aranimii saracite
~i a loeuitorilor
de rrnd dln provlncllle supuse .
Augustus
a murit
In vlrsta de 75 de ani, In anul 14 e.n.

,'
- I II
. Imperiul Roman era mereu atacat. de ~riburil~ g~rmaniee.
Legiunile trimise
pentru a cueeri teritOrlul. d,~tre R,n ~, Elba (Ioeuit de triburile
germanice)
au suferit 0
g.rea. Infrlng~re;
.romanii s-au vazut sili~i sa rnentina grani~a ImperI u lUI
pe Rm.

Maxima intindere

a Imperiului Roman.

BRITANIA
1>-4,

.~

GERMANI.

"
...

Ni ....

GAL

0""", ...

A
RETIA

NORICUM PAN"ONIA

\>"

C.

c "

DACIA

T U

Sar~ZflIlo>tuso

, 0 "

EUXINUS

I .... AREA NEAGRil.1

ARMENIA
MOfSIA
REGATUL

CORSICA

SPANI"

Ramo.

..
,

"

TkACIA

'1

SARDINIA

MAR fA

1'1.,.

CAPADOCIA

A ~

...

'"

11

TIRENIANA

..".

PARJIlOA

Actiume 0

E
'.</

SICILIA

M.IONICA

."

MAURETANIA
NUMIDIA

ARABIA

SlotuJ romon pln~ ICJlnsjdurcreoprincipatului

Terltor:U cucerlte de Augustus :;;i urmcsii sai pina
Terltortl cucerlre de Troian

CRETA

10

Trmcn

.
Traian, militar str aluclt, bun
organizator,
avea 0 deoseblta
forta de rnunca.

136
137

In timpuJ lui Traian, viata econornlca

a prosperat:
agrieultura
s-a refacut, impozitele
au fost miqorate;
s-au creat ease de imprumut pentru
micii proprietari,
fond uri pentru ajutorarea
orfaniJor.
Traian a Juat masur! pentru
dezvoltarea
cornertulul:
a fost mar it
portul Ostia (linga Roma), unde erau transportate
marfurlle
de pe
corablile
maritime
pe cele fluvlale. Capitala a fost impodobita
cu
construct!i
marete,
printre
eare forul lui Traian.
Traian.a
dus 0 pohtica de .cuceriri,
cautlnd sa extlnda
~i sa lntareasca qranttele
lrnpertulul.
In vremea
sa, statui roman avea cea
mai mare intindere.
In Europa ajunsese
plna fa Rin ~i Dunare,
in
Asia fusesera cucerite
Armenia,
Mesopotamia,
nord-vestul
Arabiei
~i peninsula
Sinai. Mai stapinea ~i partea de nord a Africii. Cea mai
lrnportanta
cucerire
a lui Traian a fost insa Dacia.

Acvila romana, acest vultur

de argint, cu aripile desfacute.
era insigna legiunilor
romane.

CT

.-

siune~ t~'it~~~:~
~Slr~;:r?~~~
a~~~n~:~~:/~u7'~~i~~u~X~~~~
forma de ~ec:ndu.eere a statulul,
instaurata
de el, eontin~a
sa s~ dezV~lt~:. T!as.at.ur~le. earaeteri~~i~e
ale vie~ii politiee
in aceasta
perloa. a sint: rntartrea
puteru
irnpertale, ere~terea
a aratului
birocrane ea urmare ~ ere.arii de noi functl! in stat, rol~I' tot mal impo~tant ~I e.~va~errlor In administra~ia
Imperiului.
Au fost cueerite
nOli prevrncu,
tar frontierele
au' fost intarite
eu fortifica~ii
n .seeol.ul aJ ll-lea, .Imperiul
Roman a cunoscut
0 perioad'~
de
~~:1'~~I)or~r
eel .rna! ,.nsemnat i~p~rat
din aeel timp a fost Traian
.
prezrnta
'mportan~a
~, pentru
istoria ~arii noastre.
Traian se nascuse In Spania. De la vlrsta de 17 ani a intrat In armata Urcind
t~ate. treptele ~arierei militare a ajuns general, comandant al arrnatelor de e
~In _(m.Germa~la),
unde s-a distins prin vitejla sa. Era foarte apropiat de soldti
I~Pdar~lnd cu el toate greuta~ile, Intrec1ndu-se 'cu ei In exerci~iile militare bue~~
rrn u-se de sueeesele lor.

Fiind ales. Impar~t la virsta de 42 de ani, Traian a connnuac sa traiasca modes~, respecttnd leqile statulut. Se spune ca, atunci cind a fost numit lrn arat a
v~n~~ laCRo~a Tara alai. Merglnd pe jos ~i Inso~it de popor. a intrat in paiat s~un
: <;. urn Intru a~~ vrea~ sa ies. Energia i sim~ul sau de dreptat~ au fa'cut ca
sa .le. supra~uml~ optirnus princeps (eel mai bun dintre
principi).
Amlntlrea lUI Tralan s-a menf.inut multi vreme la Roma Clnd
I
un nou I I .
.
venea a tron
TraiIJn. mparat, senatu
"ura sa fie rnai fericit dedt Augustus ~i rnai bun dedt

:i

D. Razboaiele
pentru
cucerirea
Dadei.
~ezistenta
eroica
a poporului
dac condus
de regele
Decebal,
In secolul I
e.n., stapinirea
romans
se intinsese
pina la Dunare.
Romanii erau
atrasl
de boqatiile
Daciei, vesttta pentru
grinele
~i aurul sau.
Traian
urrnarea
~i eonsolidarea
qranltelor
Imperiului.
Primele lupte intre romani ~i daci au avut loc inainte de venirea lui Traian la domnie -, Statui dac era condus de Deeebal, rege viteaz ~i bun organizator.
In doua lupte cu romanii, armata lui Decebal a ieslt biruitoare.
Luptele au fost reluate de imparatul
Traian,
care era lnqrtjorat
de intartrea
puterii
dacice.
In .prlmul razboi (101-102), armata
romans
a trecut
Dunarea
prin Banat, indreptindu-se
spre eapitala dacilor. S-a lntllnit eu oastea lui Decebal la Tapae, unde s-a dat 0 batalie cr incena. Cu tot
eroismul
lor, dacii au fost invlnsl datortta
superlorttat!l
armelor,
nurnarulul
mare ~i orqanizarll
armatei
romane.
.
Decebal sl-a dat seama ca armata sa trebule
refacuta ~i pregatita
mai bine. De aceea, el a lnchelat pace primind condlpllle qrele impuse de Traian, dar se preqateste de razbol pentru a rnentine independente
~ari; sale.
Aceasta pace nu-i rnulturnea
pe rornanl, nlci pe daci. Curind a
izbuenit al doilea razboi (105-106). In fruntea
trupelor,
Traian a
trecut Dunarea pe la Drobeta,
pe podul de piatra construit
de marele arhitect
Apolodor din Damasc. A inalntat spre capitala Daciei.
Alte armate romane au patruns pe pamintul Daciei prin Sanat ~i pe
valea Oltului.
Sarmizegetusa
a fost incercuita.
.
Aici s-au inclestat lntr-o lupta grea cele doua arrnate: armata rornana, bine
orqanlzata, callta In batalll vestite, avind In fruntea ei pe Traian, renumit prin
calitat:ile ~i experien~a lui militara. Armata dad, in frunte cu Decebal, apara pamintul ~i libertatea poporul~i dac. Alaturi de barba~i luptau ~i femeile. Ploaia de

II

IiI
I

I
139

sag'e,~i ~i bolov,ani ca~~a de pe lntarlturtle

Cet3.tii asupra soldatilor romani. Rom~n," ~u folostt masrru de razbol pentru distrugerea
zidurilor, s-au cararat pe
scarr I au patruns in interiorul
cetatii.

,Dupa I~pte I~ver~unate, romanii au reu~it sa Infringa rezlstenja

aCI,lor, p~trunzlnd, I,n Sarm~zegetusa. Durata indelunqata a raz~
b~~I~lor dlnt~e ~aci ~I roman: constituie 0 marturle a for tei ~i tralrueter statulul ~I. po~or~lu~ dac. Statui dac este desfltntat. Pe 0
mare parte a ter itor-iulu! sau se forrneaza provincia romana Dacia.
d

. u Se!baril~ ,date la Roma in cinstea acestei Victorii au finut 123 de zile, Traian a
P, s sa se ridlce un monument c",:re sa aminteasca victoriile sale in razboaiele dacrce: ~olumna lu~ Traian, ~~eza~a in forum la Roma. Acest monument
prezlnra 0
mare ,'mport~nf,a pentr~ istorta poporului nostru. Pe el sint sculptate chipurile
soldatll~r dacl_~' rornaru, ale lui Traian i Decebal, precum i scenele mai importante ~In desfa~urarea razbolulut, Columna lui Traian ne reda lupta erolca a poporulut
dac pentru apararea
libertatii.

.Tra~s~o:marea unei par~i a Daciei In provincie rornana a adus

sChl.mban. Im~o.rtante In via~a stramo~ilor nostri. 0 data cu Inchele~e~ Istorlel st~tulu.i dac se deschide 0 noua paqlna de istorie,
a Da~/el .rom.ane. Victoria romanilor a deschis 0 perroada lunga de
c~~vle~Ulr~ In Da~ia, In care s-a dezvoltat clvilizatta romana, Date~It~ acestul fapt, llmba rornana este 0 llmba de origine latina, ca ~i
italtana, franceza etc.
Raspundeti:
-

Ar~tati prin ce se caracterizeaza

pr'incipatul,
Aratati principalele
realizar! ale lmparatufut
Traian.
Care au fost urrnartle cuceririi Daciei?
Folosind textul lectiel caractertzarl-l
pe Traian!

32.
ROMANIZAREA PR9V.lNCIlLOR. VIATA ECONOMICA
$1 SOCIALA IN IMPERIUL ROMAN.
FENOMENUL DE ROMANIZARE

A. Cum au fost romanizate provinciile? Care era

situatla Daciei?
B. Care sint caracteristicile dezvoltarii economice
~i sociale ale Imperiului roman?
A. Veteranii, colonift.ii romani ,i limba latini, factori
importanti ai romanizarii. In secolele I ~i al II-lea e.n., Imperiul

Roman a ajuns la cea mal mare intindere. In urma cuceririlor

din
aceasta perioada, s-au lnfllntat noi provincii romane: Tracia, Pannonia, Britania, Mauritania, Dacia ~i altele. Granitele lor erau aparate
CU santurt, valuri ~i ziduri, Intarite din loc in loc cu fortarete. 0
retea de drum uri lega provinciile cu Roma. Soldatii care i~i terrntnau serviciul militar (veteranii) erau irnproprtetarltl
In provinciile
unde ~Iujisera'~i ramineau acolo, amestecindu-se cu populatla basttnasa. In provinciile cucerite, au fost adusi in nurnar mare cotonisu,
adlca locuitori din diferite teritorii
ale Imperiului. Ace~tia au contribuit
la dezvoltarea mestesuqur llor ~i a comertului, la constructla
drumurilor. Ei au Intemeiat erase care' au devenit centre de clvlllzatle romana, Impunind un sistem administrativ unic, 0 rnoneda
unlca, legi unitare in intregul imperiu, statui roman a realizat nivelarea diferitelor provincii, unitatea lor econornica, soclala ~i culRuinele

podului

construit

peste

Dunare

la Drobeta

Turnu-Severin.

Retineti ~i explicati intelesul termenilor:

-

imperator,

prrnctpar.

141

Obiecte de argint.

A. Oacia-provincie romana. Una dintre Infloritoarele provincii romane a fost Dacia. Romanii au adus aici - asa cum faceau
in toate provinciile cucerite - colonlstl, care se ocupau cu agricultura, mestesuqurile ~i comertul.
Soldatii care i~i terrnlnasera stagiul militar erau .improprietariJi
~i, casatortndu-se
cu femei dace,
majoritatea rarnineau In Dacia. In contact cu romanii, dacii au lnvatat limba latina, au adoptat multe obiceiuri ~i credinte ale romanilor, Popu/aria daca s-a romanizat. Din amestecul dacilor cu colonisttt
romani s-a nascut poporul roman inzestrat cu cele mai inalte virtutl ale dacilor ~i romanilor.
Pentru paza Daciei ~i rnentlnerea populatlel In supunere fata de,
Imperiul Roman au fost aduse doua legiuni, s-au facut forttflcatli ~i
drumuri.
Aceste drumuri
au avut un rol important In dezvoltarea
econorntca a Daciei. S-au Intemeiat ~i numeroase erase: Apulum (AIba-Iulia), Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Drobeta (Drobeta
Turnu-Severin) etc. Ele erau impodobite cu constructll frumoase:
temple, bal, apeducte ~i diferite
monumente. Capitala Daciei romane a fost stabtlita la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Dacia rornana a fost martora a numeroase rascoale. Lupta pentru libertate era sprijinitli
de -triburile
dacilor liberi (dacii rarnasl
In afara hotarelor
provi nciei rornane],
B. infloresc me,te,ugurile ,i cornertul, dar agricultura
ramine principala ramura a economiei. Me~te~ugurile ~i comertul capata tot mai rnulta Irnportanta In vlata econornlca a Imperiului, se extraqea ~i prelucra plumb, argint, aur, arama ~i fier (Spania, Galia, Dacia etc.). Obiectele rarnase din aceasta perloada (vase,
opalte, statuete,
stlclar!e.
tesatur l) dovedesc marea rrialestr le a
mestesuqarllor care Ie-au lucrat. Ele erau prod use In cantltatl des-

t~r~I~. Un r,ol, important a avut limba latina lrnpusa ca llmba of i:,ala '~ ~dmlnrs,tratie, [ustttle, scoli. La rasplndirea ei au' contrlbutt
"' mo
eO,sebr,tcolon~~ti,i,~i, ve~eranii romani. In contact cu ace _
,a
, pOPdulatladin provrncn sr-a rnsu~it cultura materiala a romant
or, mo ul d~ viata ~i limba. Ea s-a rornanlzat. Procesul de romani~are ~~a de:fa~ura~ cu 0 deoseblta intensitate In provinciile din Gara,
Isp~nla, Afrl,ca de ~ord ~i Dacia. Cu timpul, din rlndurile
Popu~atlel, r~manrzate din provincii
s-au ridicat generali
Inalti
f un~t,onarl ,al ..statu lul, chiar Imparati.
'
In ~rovlncrr s-a dezvoltat
0 civilizatie
unltara care
astra 0

Basoreliet.
colonl.

Un perceptor

ajutat

de dol funcrlonart

numara

banii

adust

de nlste

rf

parte dd'n v~chea cultura a pcpulajtet autohtone, dar avea ~n caracter

.pre otrunsnt roman.

, In~~e ac~ste provin,cii ~i Ro~ma,care devine 0 adevarata ca Itala

a lu~rr ,antlce,. se sta~"e:c legaturi economice ~i culturale. Fi~care
F'rov~n~~~,~a rrndul sau, rntr,etinea legaturi comerciale cu celelalte
~~~t~,;c~~e~' cu popul~tiile din afara granitelor Imperiului. Unele
,
ste P?pulatrr, care se aflau pe teritoriile
necucerite In
aprofP"erea gr~nltelor Imperiului, recuneseeau autoritatea Rom~i c:i
se a au sub lnfluenta sa.
r

142

143

tul de mario Vestite 'erau centrele comerciale din Africa de Nord

(Alexan~ria). _A~.iaM!c~. ASiria. Multe din produse ajungeau cu caravanele I corabllle pina In India. China etc. Numarul mare de monede d!n aceasta_ eeoca dAov~de~e un comert infloritor i intins.
~grrcultura
ramasese msa prtnctpala rarnura econornlca in lmpe~lul Ro~an. Imp~r~a~te regiuni agricole erau Galla, Egiptul i
ASia. ~arrle proprretan
agricole (Iatifundii) lucrate cu sclavi sau
arendasi s-au dezvoltat din ce in ce, mai mult.
Pent~u a face fafa nevoilor agriculturii.
mestesuqurjlor
i cornerpulul era' necesar un nurnar tot mai mare dE("sciavi. insa numarul .Ior s~adea: ca urmare a faptulut ca romanii purtau acum mai
puttne razboale. Astfel. munca sclavilor nu mai era rentablla,
I

M~rii proprtetart
romani au
inceput sa dea in foloslnta (in arenda) loturi mici din latifundiile
lor faranilor. romani care ii pierdusera pamlntul, sclavllor ellberap
sa~ barb~rllor de la granlfele Imperiului. Acestla plateau proprietarulut .0 suma ~eAbani i dijme in produse (arenda) i indepline~u . anumtte r:nunci In folosul acestora. Arendaslt s-au numit
co- loni, ~ar felul (stsremul) de exploatare a pamintulut prin
arendarea loturrlor . colorut, Colonul, avea libertate personala, avea
dreptul la
o. p~rte dl.n p~~dusul munci.i ~ale 'i pu:ea sa-si intem:ieze gospodarre proprre, fund astfel mal mteresat In rnunca dedt sclavu I. Ast. fel ~(ba~ba.rii~ erau 'tra~i sa se aseze pe teritoriul de la marglnea lrnp~rr~lu~ ~I sa-I. aper~: ~n secolele urrnatoare, colonatul va capata 0
rasplndire
mal larg3 in Imperiul roman.
Artstccratla
ramine clasa conducaeoare in stat. in rindurile sen.atul~i a.u patruns in~a Amulfi cetatent bogafi din provincii, precum
~I
dmt~e _c~valerrA'I"!boga~indu-se,
oricine
putea sa devlna
cavaler ~I apol sa rntre In rlndurtle artstocrartat, daca ave rea lui se ridica la 0 anumlta suma de bani. Patrunderea in rindurile aristocrafiei insemna in _acelai ~imp i accesul la cele mai inalte functn de
stat. Plebea oraseneasca 0 constituia masa cetatenllor
saraci din
Roma, care erau intre~inufi
maio ales de stat. Llber tll se ocupau
cu comerf~I,_ me~te.~ugurr~e etc. ~I_a~eau un rol important
in
vlata ec~n~mlca. ScI~V!', al caror numar Incepea sa scada, aveau inca
des- t~la _Importan~a m economie. ~olonii formau 0 pattlra sociala
aproplata de _Scl~VI,d~oarece nu d,spuneau de dreptul de proprietate
asupra pammtulUl, dar deosebifi de ei pentru ca aveau libertate
personala.
I

''?".

Raspundeti:
-

In ce a constat romanizarea provinciilor?

Ce schimbari

De ce

apar

instaurarea

in

anun~a destramarea

Retineti ~i explicati inte1esul termenilor:

144

VIATA

in

sec.

I-II

e.n.?

societa~ii antice?

coloni~ti.

coloni.

colonat.

iN PERIOADA
A IMPERIULUI

DE iNFLORIRE
ROMAN

A. Prin ce se caracteriz
modul de viati
in societ tea romana?
B. Cum se desf ~ura viat< in orasele romane?
C. Prin ce se caracteriza religia romanilor?

A. Lu
,
.Pina in sec. al III-ea i.e.n., romanii au dus vlata slrnpia a unui popor de farani. Ei se hraneau cu legume, fiertura de
griu. fructe, brinza i masli~e . Yin amestecat cu apa. Purtau haine
din ptnza tesuta in casa, La tara, loculnta lor se compunea din case
acoperite cu crengi sau papura. l.oculntele orasenllor aveau 0 singura camera. iar mobilierul era foarte sumar.
Dupa marile cuceriri, felul de viafa al socletatii romane s-a
schimbat, ca urmare a dezvcltarll economiei, a bogariilor acaparate
din teritoriile
cucerite, precum ~i sub influenta socletatll grece~ti
~i orientale. Boqat!l sl-au construit case mari, cu multe incapert,
impodobite
cu picturt, mozaicuri, statui ~i mobile incrustate cu
bronz.
Printr-un

vestibul frumos decorat se patrundea in camera unde

staplnul

casei

i~i primea vizitatorii.

De aici se intra intr-o frumoasa gradina lnterloara. imprejurul acesteia era 0 galerie cu coloane, in care dadeau .camerele de locuit ale
membrilor famlllel, blblloteca, sala de baie etc. Ei i~i construiau ~i case la ~ara.
unde locuiau in timpul
verii.

Romanii boqatl purtau haine din stofe scumpe, bijuterii i i~i

ungeau parul ~i corpul cu parfumuri aduse din Orient. Mesele lor
erau imbelsuqate. cu multe feluri de rnincare, vinuri ~i fructe rare.
Marea majoritate a populafiei din Roma provenea din rarani ruinari. Unii dintre ei deveneau me~te~ugari sau lucrau la construqii.
Alrii traiau din ci~tiguri intimplatoare
~i. in primul rind, din alimente date de stat i de bogarii carora Ie vindeau voturile.
Sclavii de pe latifundii munceau in lan~uri, locuiau in bordeie
sub pamint i hrana era purina. Erau pedepsi~i pentru cele mai
mici gre~eli, iar daca incercau sa fuga erau ar~i cu fierul ro~u.

iata de

via~a sociala a Imperiului

colonatului

33.

cut. Ele erau centre

a civilizatiei romane.

Numarul ora~elor din Imperiul roman a creseconomice importante ~i focare de raspindire

145

Roma, capltala Imperiului, era ~el mai mare eras al antichitatii.

Avea peste un milion de locuitori. lmparattr, inceplnd cu Augustus,
au Impodobit-o cu construqii
~i monumente
marete: palate, temple, statui, arcuri de triumf, teatre, circuri pentru cursele de care,
amfiteatre
pentru jocuri, terme.
Spatiul pentru construirea
locutntelor era Insa foarte red us.
Populatra saraca traia Inghesuitli In case cu mai multe eta]e lipsite
de orice confort. Strazlle erau Inguste, murdare,. aglomerate
~i
zgomotoase.
Noaptea, hotii Ii atacau pe 'cet care Intlrzia4 in eras.
Celelalte erase erau organizate dupa modelul Romer. In centru
se afla plata (forum), iar In jurul acesteia, monumentele
i cladlrtle
principale: templele consacrate Rome; ~i lui August, precu'11 , ~i altor zel, basilica (tribunalul), teatrul, amfiteatrul. termele. In ora,ele mari erau bibiioteci.
Activitatea orasentlor Incepea In zorii zilet. Barba~ii se intilneau la barbter,
unde se discutau noutajtle.
Femeile se ocupau cu treburile gospodariei. In timp
ce sclavii i libertii i~i indeplineau
muncile lor ca rnestesuqart,
negustori,
mici
functtonart,
pedagogi erc., cetatenii boga~i ~i inal~ii funqionari
asteptau la ei
acasa vizttele clien~i1or {protejatrt lor care veneau zilnic sa Ie prezinte omagiul,
primind daruri in merinde sau bani).

Pletele ~i strazlle erau pline de oameni care se plimbau. Locul

de intilnire preferat erau Insa termele (bai publice). Acolo se disForul roman era principala pia~a publica i centrul vie~ii politice din Roma (astazi rulne). in stirlga se vede un arc de triumf, in dreapta ruinele unor temple
de la care mai exlsta coloanele.

Curtea interioara a unei

case din Pompei. Observati
galeria cu coloane prin care
se iesea din cam ere in curte,
baztnul
i modul cum era
aranjata gradina.

cutau probleme politice, scrlltorf i~i prezentau operele, se puneau

la cale afaceri. Zi ua se incheta cu masa de seara, care in case Ie bogatilor se transforma intr-un adevarat banchet, la care erau invltatl
prieteni ~i clientl.
Cu prilejul diferitelor sarbatori se organizau spectacole grat~ite, piese de teatru (In special comedii), curse de ~are, unde. se f~ceau pari uri importante,
iar in amfiteatre,
lupte mtre glad,atorl,
lupte Intre :animale salbatice etc.

C. Reliql

n+ i 1 5(.....
(;;
Romanii erau polltetstl. Fiecare familie ii avea zeii sai protectori.
in cinstea lor, In fiecare casa se gasea un altar, pe care ardea un foc
nestins i unde tatal familiei aducea sacrificii.
CaV

lIfa

I,)

Zeii cetatii Roma, care au devenit apoi zeii statulul, erau: lanus (zeul scareSaturn (zeul semanatur-ilor-], Vesta (zelta focului sacru de pe altarul cetatii],
lupiter (Zeus), zeul cerului, i sotla sa lunona (Hera), Venus (Afrodita) aveau aceleai atr lbutii ca zeii grecl, corespunzatort.
Ceremoniile
religioase erau indeplinite
de preotl care aveau un rol important in viata polttlca a statulul.
[ul,

Romanii adoptau adesea zeitatile popoare~or c~cerit~; ei a.duceau jertfe acestor zeitati, Ie ridicau. temple ~i statui. .ca ~' vec.hllor
zei romani. Astfel se gaseau temple inchlnate unor zet eqtptent,
babilonieni, persani etc.
inceprnd din sec. I e.n., 0 credlnta noua se raspinde~te in lum.ea
rornana. Ea se numeste Fretinism ~i se deosebeste mult de vechtle
credlnte ale romanilor. Intemeletorul
noii credinte, lisus din Nazareth, in ludeea, a fost recunoseut de eei din preajma lui drept flul
lui Dumnezeu ~i mintuitor al oamenilor. EI a fost eondamnat, de
146

147

34.

DECADEREA .IMPERIULUI ROMA'N

sec.III-V

Un altar

al zeilor

.Iari. In fieeare locuin~a rornana se gasea un astfel de altar. Acesta era marginit de eoloane. Pe
perete
slnt
plctati
zeii larl, iar [os este
. un - ~arpe
despre
care roman ii eredeau ea oerote~te
easa.

\ marii preotl din ludeea ~i de procuratorul

roman Pilat din Pont,la
moarte prin crucificare; dar jertfa lul a fost inceputul unei mari
prefaceri in credlntele oamenilor. Ueenicii lui, apostolii, au pornit
in toate colturlle Imperiului roman vestind invierea lui lisus ~i Tagaduind tuturor
celor care se alaturau noii credinte via~a vesnica,
Proclamind egalitatea tuturor
credlnclosllor in fata lui Dumnezeu,
noua credtnta a eucerit repede mai ales oameni sarac! ~i Tara speran~a din martle erase. Treptat lnsa, tot mai rnultt, ehiar dintre eei
boga~i, Ii s-au alaturat,
renuntind
la modul de via~a rradtttonal.
Deoarece crestlnll
nu recunosteau autoritatea suprema a statului ~i nu aduceau jertfe zeilor tradttionalt,
ei au fost sccotltl prlrnejdlosl ~i adesea urrnarttl, torturatl
~i uclst. Crestlnll mor~i astfel
pentru credlnta lor s-au numit martiri. Persecutllle au inspalrnlntat,
desigur, mul~i oameni, dar pe al~ii i-au intartt in ideea ca noua credin~a esje superloara, de vreme ce oarnenll accepta sa rnoara pentru ea. Intre tlrnp, inva~a~i crestlnl au inceput sa serie car~i in care
foloseau concluziile filosofilor greei pentru a justifiea noua eredin~a. Crestlnlsmul a eucerit tot mai mul~i adeptl, dobindind 0
mare lnsemnatate
in vlata splrltuala a lumii romane.
Raspundeti:
- Ce transformarl s-au produs In felul de via~a al romanilor
...;_ Descrletl InJa~i~area unut eras ..oman!
- Ce rol avea religia In statui roman?

148

A. Care au fost cauzele deciderii Imperiului Roman 1

B. Care era situatia Imperiului Roman in sec. al IV-leal
C. Care era sltuatla in Imperiul Roman de apus
dupi anul 3951
D. Ce semniflcatie istorici are ciderea Imper.iului
Roman de apus (476)1
E. Ce importanta a avut mentinerea Imperiului
Roman de risirit?

A. Destrimarea

economiei, frimintirile

interne. _in se-

colele al III-lea - al IV-lea e.n., semnele decaderli Imperiului Roman erau tot mai evidente, manifestindu-se in vlata econornica, sociala ~i pol itlca.
Me~te~ugurile incep sa decada: atelierele mestesuqarestl,
cu tot
mai putlnl Iucratort, produceau numai strlctul necesar pentru
populatla locala.. Comertul se dezorqanlzeaza, drumurile sint nesigure, pe uscat ~i pe mare, nurnarul tilharilor
~i plratllor creste: ca
urmare, schimbul intre provincii
decade. Toate acestea au dus la
decaderea oraselor, care treptat i~i pierd tmportanta
econornlca
devenind simple centre administrative. Decaderea mestesuqurtlor,
a comertulul ~i a oraselor a creat 0 sltuatle flnanclara destul
de qrava. Statui roman nu mai putea face noi cuceriri,-iar
veniturile scadeau. Erau bani atit de putlnl, incit ftmctlonarll statului
~i solda~ii ~rau plati~i in prod use.
In aceasta perioada. statui roman este afectat de numeroase rascoale care au avut loc in Italia $i in provlncii (Egipt, Amca rOl1)anaG.
a- lia). La ele au partlctpat
sclavii, colonii
~J ~aranii
liberi.
In
unele provincii,
se formau cete inarmate care atacau ~i jefuiau
pe cei bogaH
In secolul al III-lea s-au desfasurat in Imperiul Roman 'indelungate lupte pentru tronul
imperial. Legiunile 'se luptau intre ele,
fiecare cautlnd sa-~i lrnpuna ca lmparat pe comandantul sau. Aceste
lupte au' agravat sltuatla lnterna ~i au slablt puterea de aparare a
statu lui in fata atacurilor
popoarelor barbare.

dupa rnartle cucerlrfi

A. Atacurile populatiilor migratoare. in cursul secolului al

III-lea, grani~ele Imperiului au fost mereu atacate de populatllle rnlgratoare (populattl razbolnlce care-si paraseau tlnuturtle pentru a
se aseza in teritoriile
romane). fie din dorinta de a-I jefui. fie de
149

teama altor

populapi care navaleau peste ele, amentntindu-le exlsmigratoare au contrib.uit la dezorganizarea vieti! economice, slabirea armatei i decaderea polttica a statului. De multe ori, locuitorii din provinciile romane se uneau cu
ei pentru a se elibera.
Impara~ii au fost sili{i sa inroleze in rindul legiunilor unele popula~ii barbare, carora Ie-au ingaduit sa se aseze pe teritoriile de la
marginea Imperiului, pentru a lucra ogoarele i' pentru a apara
qranltele contra altor navalitort. Patrunderea elementelor barbare
in rindurile armatei romane a contribuit la slablrea unitatii ei i a
elanului de lupta. De multe ori, soldatlt barbari ajuns! cornandantl
in armata rornana au deschis migratorilor
portlle oraselor romane.
In sec. al III-lea e.n. atacurile populatiilor barbare s-au intetlt.
De aceea, lrnparatt!
romani au luat rnasuri de lntartre
a granitelor

i de paraslre a unor provincii greu de aparat. Primele populatli

care au atacat Imperiul au fost popoare/e germanice.
Pentru a consolida granita de la Dunare, imparatul Aurelian a
dat ordin de retragere a legiunilor i admlnlstratlel romane din
Dacia (271-274). Dupa retragerea armatelor rom~ne .in fara. naval~rii populatlllor migratoare, populatia daco-romana din Dacia a r~mas sa-si apere glia, pastr lndu-si limba i traditille. Dobrogea a ramas in cadrul Imperiului
Roman pina in secolul al VII-lea.
Pagubele provocate de invazii au sporit greutatile interne ale
statului i au agravat mizeria In care se zbateau masele de oameni
de la orase , i sate.
_..

tenta, Atacurile populatillor

Imperiul

Roman

in sec. al II-Iea-al

.. i ._rc - r

d_

It

_.

eriului

'f: ~ r

_.

In

aceasta perloada, unii imparari au incercat sa indrepte sltuatla Imperiului prin diferite masur: de ordin economic, politic sau militar.

III-lea

CO

NSTANTINOPOL

DE
M

tofrat

1-t

I
~
~

I:-

Hunu
Vizigo~ii
Vandalii

]\

.N

0
E

intre acestla au fost Diocle~ian ~i Constanrrn eel Mare. Pentru a conduce mai usor imperiul ~i a evita luptele pentru tron Dlocletlan a
creat un nou mod de guvernare numit tetrarhie. Imperiul era impar~it in patru par~i, conduse de patru persoane (doi Augu~ti ~i
doi Cezari), dar Dlocletian i~i pastreaza autoritatea
suprema.
Aceasta forma de guvernare a dat rezultat numai cit a trait creatorul ei.
Constantin cel Mare (307-337)
a cautat sa consolideze statui,
reorganizind admlnlstratla in vederea intaririi puterii imperiale. A
legat pe coloni de pamintul pe care-I munceau i pe rnestesuqart
de profesiunea i locul lor de munca, Dindu-st seama clt de numerest slnt crestlnil ~i fiind incllnat catre aceasta credlnta, Constantin
da un edict prin care lnqadute crestinllor sa-i practice liber cultul
i sa faca parte din armata, functlonartrne i demnitari ai imperiului
(Edictul de la Milan, 313). lrnparatul lnsusl se converteste la crestlnism. Astfel lnceteaza persecutltle
lmpotriva crestinllor.
A intemeiat 0 noua capltala, Constantinopol (orasul lui Constantin), pe locul unde fusese colonia greceasca Bizan~, lntr-o pozltle
strateqlca i econornlca fayorabtla, Se spune ca a tras el insu~i hota-,
rele orasulul cu 0 lance. In mai putin de patru ani s-au ridicat monumente i cladirl marete. Inaugurarea solernna a avut loc in anul
330.
'
Aezata la intretaterea
drumurilor
care uneau pe uscat i pe
mare Europa cu Asia Mica, noua Roma, cum mai era nurnlta capltala lnterneiata de Constantin cel Mare, a capatat, curlnd, 0 mare
irnportanta polltlca ~i eeonornlca ~i a devenit vestita prin frumusetea i boga~ia cladlrtlor, precum i a podoabelor
sale.
- Dupa moartea lui Constantin eel Mare, Imperiul a fost atacat
din nou de barbari i luptele pentru domnie au reinceput.
B. impar irea 1m _I'IU U Rom,
(395) Dindu-sl seama ca
acest Imperiu intins nu mal poate fi aparat de invaziile tot mai putern ice, imparatul Teodosiu (379-396)
l-a Imparjtt in anul 395 lntre
eel doi fii ai sa]: unuia i-a dat [urnatatea de apus a Imperiului, cu capitala [a Ravenna, iar celuilalt, jumatatea de rasarit, cu capital a la
Constantinopo/. Deci Imperiul Roman s-a Irnparpt in Imperiul
Roman de Apus i Imperiul Roman de Rasarit. De la aceasta data,
cele doua imperii si-au dus vlata separat, Unitatea Imperiului
Roman nu s-a mai refacut. Tot imparatul Teodosiu a proclamat
religia cretina ca
'singura
religie oficiala a Imperiului.
C A C":~ ile
~ t; ilc
gray az~ situ
i 1m erh lui
La sfiritul secolului al IV-lea, atacurile popula~iilor migratoare asupra Imperiului Roman de Apus ajunsesera tot mai dese ~i mai putern!ce. Armata roman a, barbarizata prin patrunderea
in rindurile' ei a unui mare numar de mercenari din rindul popula~iilor migratoare, nu mai putea sa aSigure paza imperiului. De multe ori,
1!$2

lmparatlt numeau -in cele mai inalte functll militare

pe unii sef barajunsese comandantul armatei

bari. Astfel, un sef de neam german

romane.
Numeroasele rascoale la care luau parte sclavll, colonii, saracimea
oraselor, fuga colonilor de pe latifundii, precum i a cet~ten!lor r~
mani in teritoriile staplnite de migratori $i revoltele locultorilor dl~
provinciile supuse au dus la slabirea puterli de rezlstenta a statulul
roman.
Provinciile romane au intrat pe rind in staplnlrea miqratortlor.:
Dintre populatille germanic~, go~ii de apus sau vizigoti] a~ stapintt
o vreme 0 parte din Dacia. In a doua [umatate a secolului al IV-I~a
au venit din stepele Asiei, in Europa, hunii. Vizigotii s-au retras din
calea lor t, paraslnd Dacia, s-au asezat, cu voia tmparatulul roma.n,
in Tracia. In anul 410, vizigotii s-au rasculat i au devastat Grecla,
Italia de' nord ~i Roma.
Hunii s-au asezat in cimpia Pannonlel. Sub conducerea regelui
lor Attila, hunii au atacat mai intii Imperiul Roman de Rasarit.
, .I Primind
mUlti bani i daruri din partea lmparatulul, Attila a renuntat la cucerirea Constantinopolului
~i s-a intors _spre Galia, pe
care a [efuit-o. A fost invins in anul 451, in lupta de la Ompiile
Ca- ta/aunice, de catre 0 armata de romani ~i barbari, cprnandata de
ge- neralul Aetius, supranumit ultimul dintre romani. In anul
urmator, Attila a jefuit Italia, dar la portlle Romei s-a oprit,
rnultumindu-se
cu darurile bogate care i-au fost oferite pentru a cruta Cetatea
etems (452).

Pr' busirea
Imperiului
Rom n
Apu
Ameni\n~ati
din afara de invazii, iar in interior de rascoalele sclavilor ~i colonilor, lipsiti de sprijinul armatei, ultimii imparati ai Imperiului Roman de Apus au asistat neputlnclosi
la prabuslrea acestula. I.
in anul 476, Odoaeru, comandantul
unor mercenari de neam
germanic, a inlaturat de la domnie pe imparatul Romulus
Augustll- Ius, un copil de 13 ani. Odoacru nu a luat titlul de
imparat, ci p~ cel de rege al R9mei, iar insemnele puterii imperiale
le-a trimis la Constantinopol.
In anul 476, istoria Imperiului Roman
de Apus se
incheie.
Prabu~irea Imperiului Roman de Apus (476) este eonsiderata ca sfir~itul istoriei antice. Deoarece Imperiul Roman reprezenta atunci cel
mai important stat antic, caderea lui este socotita, de catre istorici, ca sfiqit al civilizatiei antice.
Caderea Imperiului Roman de Apus marcheaza sfiritul unei perioade istorice i inceputul alteia noi, in care se va forma treptat ~i
se va dezvo.lta noua societate, diferita in organizarea ei, societatea

feudala.
E.

m~ It -tii in ri_
i
ur p I Dupa
prabuirea Imperiului Roman de Apus (476), Imperiul de Rasarit
i-a continuat existenta inca un mileniu, Constantinopolul,
Noua
Roma, fiind socotit ca singurul centru al Imperiului Roman. Via~a
153

economlca infloritoare a neut ca impara~ii sa dispuni de banii necesarl

pentru intre~inerea unei armate puternlce. Prlntr-o
politica abila,
unii impara~i reuslsera
opreasca atacurlle popoarelor migratoare,

35.

sa

fie eolonizlndu-i pe teritoriile

de margine ale Imperiu!ui, tie ingaduindu-Ie sa se aseze in reg(uni care deja fusesera ocupate de al~i
barbarl ~i facindu-l astfel sa se lupte intre el.
Orasele din Imperiul de .Rasartt - mari centre comerdale ~i
meteugare~ti
erau ~i focare de rasplndire a civtllzattet romane.
Constantinopo!, capitala lmpertulul,
devenise, inca lnalnte de caderea Rornel, eel mai important centru economic. politic ~i .cultural
af Imperiului. EI lntretlnea leqatur! cu popoarele din Europa apuseana, din Asia ~j Africa. Era un puternic focar de cultura ~i 0 stavila in calea asalturllor migratorilor. Continuator al civillzatlet greco-romane ~i pastrator al tradiplilor vechii romanltatt.: Imperiul de
Rasarlt a exercitat 0 puternlca influenra asupra popoarelor din bazinul Marii Mediterane, i asupra eelor din sud-estul Europel, A inlesnit leqaturlle intre lumea europeans
i cea asiatica i a eontribuit la cunoasterea
acesteia de catre europeni.
, Prin prestigiul sau, Imperiul de Rasarit a constituit un sprijin
puternic al romanlcattl In rasar+tu] Europe;' lnfluenta Imperlului
Roman de Rasartr s-a exercitat ~i asupra teritoriilor
din nordul Dunarii unde s-a rnentlnut romanitatea. Populat!a daco-rornana sl-a
continuat nelntrerupt viata ~i dupa paraslrea Daclei de catre oflcialitatea rornana. Ea a rnenttnut legaturile cu elementele romanizate
din sudul Dunartl i din Dobrogea. Aeeste leqatur: au fost favorizate ~I de faptul ca, 0 data eu domnia lui Constantin, staplnlrea romana s-a exercitat din nou ~i la nord de Dunare, In cimpla Olte'niei.
Continuarea procesului de formare a poporului roman i a limbii rornane pe terttorfu]
fostei Dacil este cea mai graitoare dovada
a mentlnerll
romanltatl! In aceasta regiune a Europe;'
Raspundeti:
-

Cum s-a manifestat

politic?

Cum
Cum

decaderea Imperiului

s-a produs caderea Imperiului

s-a continuat
romanitatea
in

Roman

pe plan economic,

Roman de Apus
rasarit?

social i

i ce irnportanta

are?

CUL TURA

ROMAN A

A. Care erau principalele mijloace de raspindire

a culturil romane?
B. Prin ce se caracteriza Iiteraeura romana
~i care au fost reprezentantli cei mai de seam a?
C. Ce ram uri ale ~tiintei s-au dezvoltat la romani?
D. Care au fost cele mai caracteristice realizari
ale artei romane?
E. Care este insemnatatea
culturii romane
in cadrul istoriei universale?
Dezvoltarea economlca, soclala i polltlca a Imperiului
florirea
culturu
romane. Romanii au preluat i dezvoltat
popoarelor din bazinul Marii Mediterane (etruscii, grecii
sale i prin

larga

sa rasplndire

cultura

roman a are

Roman a favorizat increatille culturale ale

etc.]. Prin reallzartle
insemnatate

universala.

A. 'Scrierea latina.
coala ~I bibliotecile. Romanii au dezvoltat i perfectlcnat alfabetul imprumutat de la greci. Ca i greCii,
romanii foloseau la inceput literele mari ~i nu lasau spatiu lntre cuvinte. Alfabetul latin s-a raspindtt in toata Italia ~i apoi in restul
Europe}, srind astazl la baza scrierii majorrtatll popoarelor rnoderne.
La inceput, In secolele al III-lea ~i al II-lea l.e.n . erau la Roma
scoll grece~ti. Unii sclavi qrecl, pedagogi. care in patria lor I~i formasers 0 cultura aleasa, au deschls scoll sau slujeau ca profesori In
casele particulare. in seeolele I i al II-lea e.n., 0 data eu tnflortrea
culturii
s-a dezvoltat i invaramintul.
~colile s-au lnrnultlt.
In
aceasta perloada s-au tnfunjat la Roma mai multe biblioteci. Mai
tlrzlu a fost vestlta biblioteca fondata de Tralan, ale carei ruine se
vad i astazi.

tu a ro
Explicati ~i retineti
-

tetrarhie,

popula~ii

intelesul termenilor:
migratoare,

societatea

feudala

La inceput, literatura romana a fost

fluen~ata puternic
de operele seriitorilor
greci. Treptat insa,
gravind aspeete speeifice din viara lumii romane, scriitorii
latini
reu~it sa creeze opere originale, care redau ideile i nazuinrele
cieta~ii in mijlocul
careia traiau.
trasaturile
caracteristice
poporului roman.

inzuau
soale

Poe~ii latini din vremea lui Augustus s-au bucurat de sprijinul ~i

aprecierea lui, precum i a prietenilor sai Mecena i Agrippa. Ei au
laudat faptele imparatului ~i vechile virtu~i romane pe care acesta
voia sa Ie reinvie: viara simpla, cumpatarea. respectul fata de pari nti. hirn icia.

155

secolul I e.n., literalatina a avut reprezentantl de searna, intre

care
cei mai stralucitl au fost YerIn

tura

gilius, Horatius ~i Ovid-ius.

Vergilius a dntat
in poeziile
sale farmecul vletii de la ~ara, dragostea pentru parnlntul natal. gloria Romei. Avind ca model lIiada
lui Homer. el a scris 0 epopee intltulata Eneida. In ea se povestesc
intirnplartle
eroului troian Eneas.
care, fugind din Troia. a debarcat
in Italia pe ~armurile Latiumului.
Vergilius cauta sa lege inceputurile Romei de unii eroi din legendele lui Homer ~i ii prezinta pe
Cezar ~i Augustus ca urmasl ai
Vergilius
acestora.
Horatius a scris numeroase
poezu, In care i~i exprlma dragostea de vtata,
rnulturnirea de a vedea pace a instaurata in Imperiul Roman. recunostlnta sa pentru Augustus. Cele mai reusite poezii ale lui Horatius sint Satire/e. in care crlttca
viciile socletatil rornane, dind descrieri vii. pline de ironie, ale unor personaje ~i
obiceiuri.
Ovid ius a fost exilat de Augustus la Tomis [Constanta de azi), unde a continuat sa scrie, exprtmindu-st
dorul de patrie ~i arnaraclunea pentru situatla grea
in care se gasea. A murit in exll, implorind zadarnic iertarea imparatului. In poeziile sale Triste/e ~i Pontice/e, Ovidiu ne da ~i ~tiri despre vlata stramosilor
nostrt. Din poezltle lui aflam ca incepuse sa compuna ~i' poeme in limba geto-da-

Sub lnfluenta teatrului grec, unii scriitori latini au scris tragedii

cu subiecte din istorie sau mitologie; alti scriitori romani au scris
comedii din vlata oamenilor simpli, care erau prefera~e de publicul
roman.
'.
'
C. Istoria, ~tiintele naturii, dreptul. Un loc important intre ~tiin~e -il avea in acea epoca istoria. Primele opere de searna
Ie-au scris Cezar ~i Titus Li.vius.
Cezar povesteste cu mult talent razboalele pentru cucerirea
Galiei.
Titus Livius preztnta, intr-un stil viu, cu rnulta caldura, evenimentele de la intemeierea Romei ~i pina in timpul lui Augustus. Istoria lui este strabatuta de un puternic sentiment patriotic, pe
care cauta sa-l insufle ~i cititorilor.
Un reprezentant de searna al ~tiin~elor naturii a fost Plinius eel
Batrin, care a rezumat cunostlntele despre natura acumulate pina
in vremea lui. Tot acum a inceput sa se dezvolte geografia, intocmindu-se primele har~i geog~afice.
Romanii au dezvoltat ~tiinfa dreptului. Dreptul roman cuprindea
legile ~i edictele date in diferite perioade ale dezvoltarf
statului
roman. Ele au fost adunate intr-o culegere sau cod de legi ~i trebuiau sa fie studiate de totl tinerii
care se preqateau sa ocupe
functu de conducere in stat. Astfel s-au nascut colectll de legi, care
s-au pastrat, devenind baza dreptului roman ~i a celui european.
o alta ~tiin~a prepuita de romani era retorica (arta de a vorbi
frumos), pe care romanii au irnprumutat-o de la creel, perfectloColosseum

(reconstituire)

cllor.

Basorelief de pe Altarul pacii, ridicat de Augustus, care reprezlnta

mintului

(mijloc).

pe zelta J)a-

157

nind-o. eel mai mare orator roman a fost Cicero in ale carul discursuri gasim i importante inforrnatil in legatura cu evenirnentele
politice din vremea sa. EI a scris i tra~ate de retorlca.

D. Marile constructf]. Pentru a rnar l presttqiul Imperiului

Roman. in timpul
lui Augustus arhitect!l i sculptorii au creat
opere care au infrurnusetat Roma. In ultimii ani ai domniei sale.
Augustus spunea adesea: Am gasit un ora? de caramida $; las unul de
msrmurs,
Caracteristicile pentru arhttectura
rornana erau: ternplele, terrnele, apeductele, arcurile de triumf i columnele pe care
Ie ridicau pentru a sarbatorl 0 victorie. lnovatla lor in arhltectura
a fost bolta, preluata de la etrusci i folosita intr-un
stil original
cu 0 tehnlca desavirslta. Aristccratll sl-au cladit case luxoase, irnpodobite cu statui i sculptur i, vile la tara, morminte etc.
Augustus a dat ordin sa se ridlce pe Cimpul lui Marte (unde era
un teren de exercltii rtlilitare) mai multe monumente i cladlri: A/tarul pacii, pe care Augustus (anul 9 i.e.n.) I-a inchinat Rornel, este
lmpodobit cu frumoase basorellefurt,
reprezentind 0 procesiune la
care au luat parte i membrii familiei imperiale. In apropiere a fost
lnaltat Mausoleul, unde urma sa fie depusa cenusa lui Augustus
Forul lui Traian:

dire

rnoderna

in mijloc s-a pastrat Columna lui Traian. in spate este

Insplrata din stilul arhitecturii
romane.

cla-

dupa moarte. De asemenea au fost construite Teatrul lui Marcellus

i Panteonul (ternplul
zeilor protectori ai Imperiului).
ridicat
de
Agrippa. Acesta a rnai
cladlt i terme, vestite
prin rnartrnea i frumusetea lor.

Termele
erau bai publice
monumentale.
Cladirea era
lmpodoblta
cu opere
de
arta: mczaicuri,
statui etc.
in interior se patrundea
intli in vestiar, apoi intr-o
sala cu aer cald pentru baia
de aburi, in sala bazinelor cu
apa calda pentru spalat sl, in
sfir~it. in sala unde se faceau
bal reci pentru callrea orgaFresca descoperlta
la Pompei reprezerrtirid
actori.
nismului. Dupa baie se faceau masaje, frectll etc. In
aceeasl cladlre existau sall de sport, de reuniune, unde romanii Ii petreceau in
mod placut timpul liber.
Termele aveau un sistem de incalztre centrala, format din cazane mari asezate la subsol, unde flerbea apa, iar aburii se ridicau prin pereti, care aveau goluri, ~i apoi, prin tevl, in camerele
de sus.

Tot la Roma s-a inal~at Colosseum, cel mai mare amfiteatru construit de romani, la care se remarca o tehnlca superioara in lmblnarea boltllor
etajelor.
Constructf
marere s-au ridicat i in timpul lmparatulul Traian.
Acesta a pus pe arhitectul Apolodor din Damasc sa construlasca un
nou forum la Roma i in mijlocul acestuia columna (Columna lui

Traian).

Forul lui Traian cuprindea

0 mare
piat-a dreptunghiulara.
Intrarea in forum
era forrnata dintr-o poarta monumentala,
cu partea superloara boluta ca un arc.
Plata era pavata cu blocuri mari de marrnura alba ~i marginita de un portic de
marrnura cclorata, impodoblta cu statui ale prizonierilor
daci ~i cu sculpturi. in
spatele porticului
era locul de intilnire al filozofilor inso~i~i de elevii lor, al
retorilor (speclallstl in arta vorbirii), al scriitorilor
dornici sa-i clteasca operele
in public. Se mai gasea in acest forum ~i 0 vestlta biblloteca. Forul lui Traian a
fost, in perioada lrnpertulut,
un centru al vie~ii intelectuale.

158

159

Raspundeti:
-

Arata~i

Descrteti,

ce aspecte v-au interesat

pe baza textului
leqiei
Roma. Arata~i aspectele
lor

din
-

in

ce consta

insernnatatea

din cultura
rornana.
~i a ilustrapllor,
constructllle
caracteristice!

unlversala

Explicati lntelesul termenilor:

a culturii

satire.

terrne,

importante

romane?
apeduct.

Ce datoram Rome; antice?

Pont

du Gard

vestit

apeduct

construit

in

Galia

in timpul

lui

Augustus.

Numeroase monumente s-au ridicat ~I in provinciile .Imperiului.

In Galia, Spania s-au ' facut temple, arene ~i apeducte. In Dacia (Ia
Drobeta) s-au construit podul de pe Dunare, opera lui Apolodor
din Damasc, monumentul
de la Adamclisi, terme, amfiteatrul de
la Ulpia Traiana etc.
Sculptorii romani au redat asernanarea cu realitatea. Statuile ~i
busturile imparatllor slnt printre cele mai reuslte portrete 7" marmura (Augustus vorbind soldattter. Traian etc.). In art a portretelor,
romanii au rarnas nelntrecuti,
acestea reprezentind
fidel modeluI. Basoreliefurile sint des folosite la decorarea edificiilor publice

cu mult slm; artistic oameni, animale, flori, desene geometrice.

Romanii erau, ca ~i etruscii, mari maestri in arta decoratlva. Au
executat ~i obiecte de argint cizelat: vase, oglinzi, podoabe etc.

sau era rezul-

A exercitat

Marii

rane

160

Europa

asupra

popoarelor

din jurul

Medite-

ncrd-vesttca.

limba latina dupa caderea Imperiului Roman de Apus?

A rarnas rnulta vreme

riul fostului
Imperiu
Prin

transforrnart

derne de origine
itallana,
romana,

lirnba oflclala in statele

Roman de Apus.

succesive.
latina

limba

latina

intemeiate

a dar nastere

(roman ice): franceza,

spanlola,

pe teritolimbilor

rno-

portugheza,

Scrierea latina
-

Care

sint

popoarele

Ce realizari ne-au
Tehnicii
Organizarii
statului

E. Cultura

rum- n ~ a imbogatit
prin opere originale
:ultura un
,ala Romanii au preluat cultura greco-elenistica
~i
orlentala, au rmboqajtr-c cu forme noi ~i au creat 0 cultura orlqlnala, care s-a 'rasplndit in Imperiul Roman.
limba latina sta la baza limbilor vorbite de popoarele latine
(rornani, franceti, italieni, portuqhezl,
spanioli). Scrierea I~tina a
fost adoptata de majoritatea
popoarelor
epocii moderne. In evul
mediu, limba latina ~i dreptul roman au avut un rol important in
invatamint
~i in vlata de stat.
Arta romans, in special arhitectura,
reprezlnta un model pentru arttstn din toate epocile.

puternlca

par~1 din

Cum s-a pastrat

-

Dreptului

0 influen~a

~I a unei

Din amestecul
popoarelor
romanizate cu populatltle
migratoare
care s-au
asezat pe teritoriul
fostului
Imperiu roman s-au nascut popoare noi. Ele au intemeiat state care exista ~i astazi. Acestea au mostenlt
civilizafia
romana care cuprtndea ansamblul
cunosttntelor
~i reallzartlor antlchltatl].

~i ~ rnonumentelor.

In plctura, romanii au folosit fresca. Au reprezentat

scene din
viata de toate zilele, din mitologie etc. Exemplare foarte frumoase
din aceste picturi s-au gasit pe peretli caselor din orasele Pompei,
Herculanum,
ingropate
in urma eruptlei vulcanului Vezuviu.
Au fost folosite, de asemenea, ~i mozatcur+le, la inceput in doua
culori: alb ~i negru, apoi cu trnbtnar: de mai multe culorl, redind

Roma a preluat rnostenlrea clvlllzatlel

elenlsttce,
care la rindul
expanslunil
civlllzatlel
Greciei
ant ice in Orientul
antic,

tatul

Literaturii

Artei

(Da~i

exemple

care

lasat

Au construit

folosesc

azl alfabetul

latin?

romanii in' domeniul:

drumuri,

porturi,

erase cu un plan bine

trasat, apeducte,
terme,
rnonurnente,
teatre
etc.
Au realizat unitatea polltlca pe baza legilor scrise unltare, institu~ii
politice:
republica.
senatul, consulatul,
care au servit ca model
statelor
de mai tirziu.
Au lasat legi sense, texte clare. precise, care au fost
introduse
in legiuirile
altor popoare europene
(dreptul roman).
Au creat forme nol, care au servit ca modele ale genului. Au tratat terne de mare valoare, adevarate documente ale epocii lor care t-au inspirat
pe scriitorii
din
secolele urrnatoare.
Ternplele,
palatele, arcurile
de triumf.
coloanele,
statulle, mozaicurile etc. au inspirat
pe arti~tii
din toate
vremurile
~i constituie
importante
izvoare
istorice.
pentru
fiecare categorie
de reallzarl,
din lectttle invatatel

161

in dezvolearea

socletatll

feudale,

se pot deosebi trei perloade: feudallsmul timpuriu (sec. al V-Iea al XI-lea); feudalismul dezvoltat (sec. al XII-lea - a! XV-lea); feudalismul, tfrziu (sec. a! XVI-lea - mijloeul sec. al XVII-lea).

INTRODUCERE

iN ISTOIllIA EVUlU..

MEDIU

Istoria medie, adidi istoria 50cieta~ii omenestt din sec. al V-Iea (de la caderea Imperiului Roman
de Apus) pina la mijlocul sec. al XVII-lea. cuprinde
societatea
(euda- la. Aceasta perloada este cunoscuta ~i sub numele de evul
mediu , adlca epoca de rnljloc, intre epoca antlca ~i epoca
mode rna.
Ca ~i in societatea sclavaqlsta. in cea feudali societatea era lrnpar~ita in elase sociale. Feudalii ~i ~aranii dependent: formau clasele
sociale fundamentale
ale acestel socletatl.
Feudalii erau staplntl pamlnturllor.
Ei dadeau ~aranilor dependen;1 un lot de parnint in foloslnta; acestla erau obliga~i sa munceasca pe moslile feudalilor. sa Ie dea 0 parte din produsele pe
care Ie recoltau, sa Ie plateasca dar! in bani. sa Ie faca diferite daruri ~i servicii.
RelaWle dlntre feudali ~i ~aranii dependent: se numesc relatll feudale. Spre deosebire de stapinli de sclavl, feudalii nu-s: insu~eau/in
intregime produsul muncii ;aranilor dependenti, care aveau unelte
~i gospodarie proprie ~i dreptul sa pastreze pentru ei 0 parte din
recolta. Din aceste motive. ~aranii dependent: erau mai lnteresatl.
in munca decit sclavii.
La inceputul evului 'rnedtu, domeniile feudalilor aveau leqatur:
foarte slabe:.cu zo~e~e. inconjuritoare.
ele satlsfacindu-st prin mij!oace pr?prll n~ceslta;"e materiale esenttale. Taranii dependenjl se
indeletnlceau ~I cu mestesugurtla: el erau obliga~i sa produca toate
ee.le neeesare vie~ii feudaJului ~f oamenilor sal: hrana, lmbracaml~t~. unelte, arme etc. In aceste condltt], tehnlca a ramas inapOlata.'. mestesugurtle s-au dezvoltat lncet, lar nlvelul de via~a al
oamenilor era scazut.

Termenul provine din limba latina -

162

medium

aevum.

Inceputurile societa~ii feudale vartaza de la un continent la altul, de la 0 ~ara la alta. Aceasta s-a datorat faptului ca dezvoltarea
economlca, soclala, polttlca ~i culturala nu a fost aceeasl la toate
popoarele. Spre exemplu, in timp ce la 0 serle de popoare din Europa, Asia, Africa de nord, lncepea feudalismul, la altele, din America. Africa centrala, Asia de nord, predornlna socletatea prlrnltlva
sau sclavaqlsmul. Astfel, in lrnperlul Roman de Rasarit dominau
inca relatllle sclavaqtste, lar irnparatl! incercau prin cueertrt sa refaca vechlul Imperiu Roman.
Urrnartnd evolutta socletatlt feudale, transformarlle economice.
sociale, politice ~i culturale, vern observa ca ea reprezlnta un progres fa~a de cele precedente.
Cunoasterea .crea~iilor materiale ~i spirituale din evul mediu ne
va ajuta sa lntelegern ca toate popoarele lurnlt, mari sau mlcl, au
contribuit
la dezvoltarea
clvlllzatlet omenestl.

Fibula (agrafi)
de bronz aurit

FEUDALISMUL TIMPURIU

2.
MIGRATIA POPULATlllOR

A. Care au fost principalele grupe

de populatii migratoare?
B. Ce t~a~sformari s-au prod us in modul
de v.a_ta a' acestor popu'atii?
~incolo de hotarele Imperiului
R
~.
I~~II organizate In triburi.
Ele I~i
~~a~ tralau numeroase popucautare de pa~uni ~i terenuri
rodi~c 1m U foar~e des a~ezarile In
deau denumirea de barbare popula~~i~re.d' om;nll, ca ~i grecii, dariului Ro,!!an, care nu cuno teau ... or. In a ar~ gr~~i~elor Impesa~ greaca .. C?in cauza depla:arii I~~v~:~~,a ~omana~ nici. I.i.mbalatina
mit populafll migratoare.
oc In loc, IstoncII Ie-au nu-

. Germanii,

slavii

po

I ,...,

popula~ii migratoare cunoscu~e de Pu at" ~ m.gratoare.

~rimele
d~emigra~iunea lor, germanii ocu roma~1 a~ fost g7rm~nii. Inainte
~~rmurile Vistulei, iar de la M
pa~ teJ'to~lu.1
Cupnns Intre Rin ~i
r
ctndeau
plna la Dunara
ci
laarea
D'
..
J'
nor d d e ulut
Aipl~I. Marea Baltica se In.I.ntre popula~IIle germanice, cele
"
ire;ncu,~ vandalii
anglo-saxon,'"
~.al Importante au fost: gotii
, normanZI/
.I' ,
~.
'

n rasantul
Europei,
de la M
'B I . ~ ,
Volga, locuiau slavii. De pe acesr te:~ea.
a tl,ca..~I plna la Nipru ~i
apus plna la Elba, iar spre sud
O!I~, S apv".s-au rasplndit spre
~
, plna In
enlnsula Balcanica
Pe Ilnga popula~iile migratoare d' E
. ~
. pra
Imperiului
Roman 0 ula ii
In
uropa s~au ~al napustit asucentrale, hunii ~i avarii. pMai tlrzi~oa~ade,. ~obrn/lte ~In step.~le Asiei
venit.
u gam, ungum, tatarii.

B. Democratia militara, 0 nOlla forma d

populatii'or migratoarl. Princi al I d I
'"

.
,nrzaM a

migratoare erau cre~terea animarelo~ e .In e_etnlCIn ale 'popula~ii1or

pu~in dezvoltata. Se ocu au '
~I vlna~oarea. Agncultura era
erau: olarla
~esutul ~i Pprel~~c~~me~te~ugu,ri"e; cele mai raspindite
P
I ,.',
.
rea meta e or.
opu a~1Ie mlgratoare erau organi
t'
"
,
primea anual 0 bucata de pamlnt
za e In 9'.~f':_. F,ecare ginta
comun. Ginta avea 0 conducere' ppe ca~e mfembn~ sa.,0 foloseau In
roprle,
ormata din batrlnii cei

consfatuire

la vechii germani.

mai de vaza. Mai multe gin~i alcatulau un trib.~efii gin~ilor formau

sfatul batrfnilor. Rolul principal in trib 11avea adunarea poporului, la
care participau to~i barba~.ii inarrnatl.
Ei luau hotarlrl
in problemele cele mai importante. In timp de razbol. fiecare trib I~i alegea.
dintre
razbolnicii
cei mai viteji,
un conducator militar.
Cu tlrnpul, in vlata populatlllor
migratoare s-au produs transforrnart,
Uneltele s-au imbunatattt,
mestesuqurlle ~i preluqarea
metalelor s-au dezvoltat, agricultura
a inceput sa se extlnda. In cadrul gin~ilor a aparut inegalitatea soclala. Unele familii, in primul
rind ~efii gin~ilor ~i conducaror!l
militari, sl-au tnsustt, treptat, bunuri din proprietatea
cornuna. Ei cultivau
ogoare mai intinse,
aveau vite mai multe ~i luau partea cea mai irnportanta din prazlle
de razbol. Totodata, au inceput sa se deosebeasca din ce in ce mai
mult
prin felul lor de via~a de cellaltl membri ai tribului.
A~a s-a
format artstocratla gentilica. Din rindurile
acesteia se alegea sfatul
arlstocratlel. care sl-a asumat treptat rolul principal in conducerea
tribului.
Dar in problemele cele mai lrnportante, hotarlrtle Ie lua
tot adunarea poporului.
Dintre membrii arfsrocratlel
se aleqeau ~i
regii. Regele era conducator permanent, ales pe vtata. In caz de
razbol, triburile
se uneau ~i formau, tot sub conducerea unui reqe,
uniuni de .triburi, De multe ori, dupa incetarea primejdiei
sau la
moartea ccnducatorulul,
uniunile
de triburi
se destrarnau.
Aceasta forma de organizare, caracteristica perioadei de d.estramare a societa~ii primitive,
se nume~te democratie militara. In democra~ia militara, conducerea 0 aveau regele, sfatul aristocra~iei ~i
'adunarea poporului.
Puterea adunarii poporului
a fost insa ingradita treptat
de aristocra~ie ~i de rege.

164
165

3,
ETAPELE MIGRATIEU:
FORMAREA DE NOI POPOARE

. Cum

. Ca

u dest:-,urat m'g trlel

au fost
rm - rife marilor mi ratii?
5

cerile social-economice din ob~tile gentilice au determinat

P r ef a lnc e p u - tul migra~jjlor. Aristocratia gentilica, dorntca sa
acapareze cit mai multe bunuri, a inceput sa atace imperiile
vecine: roman, chinez etc. Migratoril erau atrasl de ogoarele
roditoare ~i de bogatia ora~elor din provinciile romane. Presiunea triburilor
german ice asupra granitelor
Imperiului Roman. a fost accencuaea i de aparttla
unor populatii nomade din Asia. In desfaurarea migratiilor deosebim doua etape: in prima etapa (sec. al "'-'ea _ al V-Iea) au atacat
Imperiul Roman gotii, hunit, vandalii, frsncu, anglii ~i saxonii. In a
doua etapa (sec. al VI-Iea-al IX-lea), slsvti, bulgarii, normanzii, rna-

ghlarii.

GOfii au fost primul popor germanic care a patruns in Imperiul

Roman, ajunglnd, pe Ia mlj!ocul sec. al III-lea, pina la Dunare ~i Marea Neagra. Ei s-au rmpa"~it in doua ramuri: gotii de epus sau vlzigotii, care s-au asezar pentru scurt tlmp In partes de rasarlt a elmplel muntene, ~i gotii de rasarit sau ostr090tii, in nordul Marii Negre. Din cauza navalirii hunilor, vizlgotli s-au asezat in Peninsula
Baicanica, au trecut in Italia ~i au jefuit Roma (410), sub conducerea
lui AlariC, apol vizigotii .s-au asezar in Galia, unde au intemeiat regatul vizigot ~i s-au extlns ~j in Spania. Ostrogotij au trecut ~i e; in
Peninsula Batcanrca, Iar mal tirziu, in ltalla, sub conducerea regelui

Hunii s-au stabilit in Pannonia,

la apus de lisa. De ale] au pornit, suit conducerea lUi Attila, numeroase incursiuni asupra Imperiului. Intr-o expeditie, in Galia, hunii condusl de Attila au fost invin~i (451). Dupa 0 ultima invazie, in ltalta, Attila moare (453) ~i
statui hunilor se dezmembreaza.

V~ndalii, popor germanic, S-ilU a~ezat inaintea v;zigo~ilor in Spania. Impin~i de ace~tja. vandalii au trecut in nordul Africii. intemeind regatul vandal (pe teritorlul
unde fusese odinioara Cartagina). Vandalii au navalit In Italia ~i au jefuit cumplit Roma, distruglnd numeroase monumente ~i alte opere de arta. Formarea regatulul vandal a dat 0 grea lovitura Imperiului Roman care, pierzind

166

reprezlnta

mari greuta~i

in.

fatada

palatului

lui Teodorie

in sec. al V-Iea, francii au ocupat Galia de nord, iar anglii ~i saxeBritaniei.

nii incep cucerlrea

I
. I R
n de Apus plerduse,
rin;u:e ~~~~~u~::t/~:r~~~~ii\"~: r~~i~~~~arne~m:Pee:l~alia~~~timii
imparat: romani
~ ~.
R
tind u-sl eapitala la Raven na.
au parastt
oma, mu.,
.
ful unul trib de neam germa'In anul 476 Roma a fost cucerlta de Odoacru, se u unui
'1
to
lrnpertulul

nlc. Astfel ince teaza exlstenta

Roman
nuat in seeolele urmatoare.

S/avii s-a.~ impirt!t

~ru~~

Teodoric.

dominatia asupra Marli Mediterane,

indmpina
aprovizionarea
cu 9r1ne ~i alte prod use.

Mozaic de la Ravenna;

~ n tret
.

d e Apus . Migra~iI e au con

I dupe regiunile

~";rii

Baltice,

1-

unde s-au

Vlstula, Elba ~i

a~ezat,: sl.~v,". apuas,enuO~' '~r~~)e

sudici
(in Peninsula Balcanlca)
c u r su
r m ] O CI U
,
.
I
~i sl a vali iflura s a ri ten i (intre Nistru , Nipru, Oon ~ I cursu s
uperior
viului Volga).

iunl in societatea slavllor s-au

Dupi asezarea _'~r In .aceste reg~
, re au favorlzat crearea
produs t'ra.nsform.arl .s~clal-ec?~i~~~C~ u~~r state feudale timpurii.
unor unluni de trtburl. iar mal
t I sud de Dunire bulgarii, sub
La sfir~itul sec: aA' VII-I~a E~ua~~~~~t ~Similati de ditre slavi.
conducerea
lUI
sparu..
. erau de neam germanic ~I se ImNormanzii (oamenl din n~~d)
e ienii i suedezii. Ei se .ocupau
par~eau In trei grupe: dan~zll, nor~ 9 escui~ul Navigatori neintrecu vinatoarea, cre~terea vlte.lor _~'I P in exp~ditiile lor se !ndeletcu~i,
stribit~au
c~ mult c~raJ mna: ;~IErau numiti viking; (regii
l
~
niceau cu pirate rI a, uneorl cu
g ,..
fiordurilor).

167

Pe la sfirsttul sec. al VIII-lea, normanzii

au ajuns pe coastele Angliei. Au navigat ~i pe Marea Baltica, Inspre rasarit, ajunglnd
p,na
In Rusia.
Ungurii (maghiarii),
venind dintre
Muntli Urali ~i fluviul Volga
~i imptnst de alte pcpulath migratoare,
trednd
pe la nord de tara
noastra, s-au asezat, sub conducerea
lui Arpad, in dmpia Pannoniei,
intre Dunare ~i Tisa (895). Au facut numeroase
incursiuni
in Eur~pa apu~eana ~i Peninsula Balcanlca, pina cind au suferit 0 grea infrlngere
In Germania
(955). Destrarnarea
relattllor gentilice
~i formarea relatltlor feudale au favorizat
crearea
unui stat feudal maghiar.

B. Formarea de noi popoare Ji state. Gribirea procesului de trecere la feudalism. Migratiile au contribuit
la formarea
de nol popoare

pcllttce.

~i au avut

importante

urrnarl

social-economice

Ce trebuie

Sec.

se dezvolta

proprietatea

feudala

prin transformarea

Astfel, in decurs de seeo/e, s-a dezvoltat lent 0 noua socteute,

in care marii proprietari (nobilii, boierii) i$i subordonau
pe fa- ranii dependenfi. Totodet, s-au format noi popoare $i au aparut

populatiilor

Locul stabilirii
lor

Populatll
migratoare

I vizigotll

barbare

Transforrnart

Durata

in vlata lor
social-polltlca

711 Cucerttl
-0

Spanla

(LI

de arabi

al V-Iea

.;:

...
.! ! !

III

ostroqotft

552 Cucerrtl
de blzantlni

ltalta

Africa

vandalii

. Q..
..
...Q..

dezmemSe
dupa
brew
453

Pannonla

hunii

...

n!

..
(LI

534 Cuceri~i
de bizantinl

de nord

(;j

-0

::::J

.!!

Galla de nord

francll

Stat durabil

. -. . .. .. ...
,n !

(1

anglii

~i

(LI

Stat durabil

Brltania

._

.....

U(LI

0-0

saxonii

'"

(LI

(LI

VQ..

.-

(LI

:;:-0

apusenl

al VI-IeaallX-lea

latifundiilor
sclavagiste
insuslte de arlstocratta
migratorilor
i prin
insuslrea parnlnturllor
taranilor
liberi. lmpreuna
cu unii latifundiari
locali care rarnasesera
pe paminturtle
lor, arlsrocratla
barbara
a
format,
treptat,
c1asa marilor proprietari de paminturi (fe uda Ii i).
Ei
arendau
lcturt de pamint sclavilor ellberatl
~i taranilor
liberi; acestia erau obligati sa munceasca
gratuit
pe pamlnturtle feudalilor
i
sa dea 0 parte din prod use. Cu timpul, taranii i~i pierd libertatea,
ei nu mai pot parasl domeniul
pe care muncesc,
devenind
serbl.
Asezindu-se
pe teritoriile
cucerite,
regii barbari ~i ar lstocratla
mllltara din jurul lor au creat 0 serie de state, cunoscute
in istorie
sub numele
de reg ate romano-barbare:
vtziqot, ostrogot, franc.
Unele dintre acestea s-au destrarnat
in scurt tlrnp, altele, transformindu-se,
au dat nastere
unor state
puternice.
cea feudala,

migratia

Regatele

al III-lea-

In Europa apuseana,
populattlle migratoare,
ca" de exemplu,
germanii,
au stat la baza formartl poporului german. In alte regiuni,
unde se gasea 0 populatle
puternic
romanizata,
migratorii
germani
au fost aslmllatt de aceasta, formind noi popoare:
italielJii, franeezii,
span_iolii, portughezii. Acestea sint popoare roman ice. In alte zone
geografice,
unde rornanlzarea era mai slaba, localnicii au fost asimilati de noll-venltt (Anglia). In Europa rasariteana,
slavii au stat Ja
baza formarlt popoarelor
rus, ceh, slovac, polonez, sirb, bulgar. In

Ca urmare,

despre

Etapele migratiilor

~i

nordul Dunartl, romanii, mai numerost ~i mai avansatt din punct de

vedere social-economic,
au asimilat pe slavii care s-au asezat aici.
Alatur! de cauzele interne,
migratiil~
au grabit destrarnarea
societatii sclavagiste
in Imperiul
Roman. In acelast timp, in rindurtle
populatltlor migratoare
apare proprietatea
privata, se accentueaza
dlferentlerea
soclala, se descompune
societatea
prlmltlva.

sa ,tim

Tarmul
M.
tice, Vistula,

Bal-

Elba,

cursul

rnl]-

loclu

al

Dunarll

lavii

sudicl

Pen. Balcanlca

rasari-

intre

teni

pru,

normanzil

ungurli

prime/e state feudale.

168

Nistru,

. 'L::

.._. ...."..'.)..~...

(LI
=(LI
V"'IIIv

~ ~';;;'

en
State
durabile

<Ii

._ (;j

<Ii

.-..!!!(;j-o
...
.;: III -0 ::::JIII

';:l'u
.-C'" O.!!
fU

::::J.!! ~
III
::::..0

.-

en'"
= ,n! 0
...01'i~c

Ni~

OQjO_1II
1II~c:~E
~v;:

Don ~i Volga

Pen. Scandlnavlca,
lutlanda

State
durabile

Pannonla

Stat durabil

EIII"'~..!!!

It! ~~
........
",IOE

AS ~
E n!

...

en

~~,:t.2~ .

Exercitii
._

Descrletl.

pe baza lectlel

~i a lecturilor,

populatlllor
migratoare.
Cum au contribult
populatille

modul

migratoare

. _.

de viaja

la formarea

~I

orqarnzarea

noii

societati?

169

4.

Ciiareti
Hind

STATUl
fRANC.
IMPIERBUL CAROUINGIAN.
ANGLBA iN FEUDALISMUL
TOMfURDU
(sec. al V-Iea -

frand

InCl.rma~i cu

~i scuturi

rotunde

Cal7'olcel Mare, statueta

din bronz
autennca

al XI-lea)

. conslderata

ca

Trlburlle
francilor s-au asezat in sec. al V-Iea
in nordul Galiei. Clovis. (Chlodovech) (481-511) le-a unit ~i. pentru a-~i consolida puterea, s-a crestlnat ~i a arras de partea sa nobllimea galo-romana. A~ezarea francilor
in Galia ~i formarea regatului lor a grabit destrarnarea
relatnlor gentilice. Artstocratia se feudaltzeaza, i~i formeaza eu sprijinul regelui proprletati lnttnse, i~i
tnsuseste parnlntul ~aranilor ltbert, silindu-i la dependents.
Dupa moartea lui Clovis puterea nobilimii a erescut foarte
mult. Sub ..Regii lenesl" ultimii sai urmasl, majordomii, inal~i dregatorl, i~i tnsusesc treptat
intreaga
eondueere a statului.
Statui franc s-a eonsolidat in mod
deoseblt in tlmpul lui Carol, supranumlt eel Malfe, pentru actlvltatea sa polltlca ~i militara
~i pentru protectla
acordata eulturll.
EI a eueerit nordul ltallel, un ~inut la sudul rnuntllor Pirinei
(Marca Spaniei) ~i regiunile nord-vestiee ale Germaniei loeuite de
saxonl. Astfel a luat nastere Imperiul Carolingian.
normanzi ,i anglo-saxoni. reprezentata
pe 0
din sec. al XI-lea. cunoscuta sub numele de TAPISERIA DIN BAYEUX (Normandia). Ea reda in 72 de scene cucerirea Angtiei de catre normanzi.

In anul 800. Papa l-a incoronat pe regele franc pe dnd acesta se

afla la Roma, lasi~d sa se creada ca astfel a fost restaurat Imperiul
Roman de Apus. In reallrate, Carol eel Mare a condus un stat feudal
umpunu, a carul capltala era Aachen (Aix-Ia-Chapelle). Aiei se desfasura anual Adunarea g~nera/a, cu prilejul carela imparatul se con-

sulta cu sefll nobilimli

~i adopta

hotarlrl.

Slablrea autorita~ii statului a eondus la inchelerea Tratatului de

la Verdun (843) prln care eei trei nepetl ai lui Carol eel Mare sl-au

impar~it lmperlul intre ei. Pa.r~ile ee au revenit flecarula vor con- stltui baza terttorlala a trei state: Franta, Germania ~i Ita/ia, conslderabll slablte de cresterea puterii nobililor feudali ~i de repetatele
ataeuri ale unor noi popoare migratoare.

Bitilia de la Hastings intre

broderie

in sec. al Y-tea, dupa retragerea legiunilor

romane, in Britania
ang/ii ~i saxonii. Legaturile
cu populatla localntca, in
parte rornanlzata, au grabit destramarea
relattllor gentilice, formarea claselor soclale ~i a statului unltar, numit in secolul al X-lea

s-au asezat
Anglia.

Constitulrea
regatulul englez a fost impledlcata de invazia danezilor, care au cucerlt regiunile din centrul ~i nord-estul insulei brttanice. Sub Alfred cel Mare (871-899)
danezii au fost lnvlnsl, dar nu
~i izgoni~i. SuI? urrnasll acestula, puterea statulul a scazut in favoarea nobtlllor. In vremea lui Knut cel Mare (1016-1035)
Anglia, Oanemarca ~i Norvegia s-au unit sub sceptrul sau. La [umatatea sec.
170

171

al XI-lea Anglia a redevenit independenta.

In 1066 ducete Normandiei, Wilhelm, supranurnlt Cuceritorul, a debarcat in fruntea unei
armate puternice. lnvlnqator la Hastings, acesta se va incorona
rege al Angliei.

e.

intarirea P"O"".. dui d f_

liz reo Cucerirea normanda a favorizat dezvoltarea feudalismului ~i lntartrea puterii regale. Wilhelm a confiscat pamlnturlle nobilimii anglo-saxone ~i.
dupa ce sl-a oprit pentru sine 0 parte lmportanta, a impar~it restul
in feude ~i le-a dat ostasllor partlclpantl la expedltie.
A subordonat pe to~i feudalii, autcrltattt sale ~i le-a ingradit puterea numind in fruntea comitatelor, functlonarf
sal.
Imperiul Carolingian ~i regatul englez, dupa cucerirea normanda, au aslqurat consolidarea relatltlor feudale.

Formarea
statului franc

Formarea
Imperiului
Carolingian

f
{
I

Dezmembrarea
imperiului

Formarea $i
dezvoltarea
regatului
anglo-saxon

I
!iJ

I
~

II

Cucerirea
normandi

puterii

Puterea regelui
vis. Majordomit.

Carol

nobillmil

militare

franc decade

eel Mare cucereste

care se feuda-

sub urrnastt

teritorii

lui Clo-

intinse

~i ere-

_. ineoronarea
lui Carol eel Mare ea irnparar
de apus (800).
_ Organizarea imperiulul (comitate. dueate).

roman

eaza rnarclle.

din Verdun (8-48)

Franta
Germanla
Italia

Tratatul

Anglii ~i saxonli, trlburi germanice,

ii supun pe
britani.
Se forrneaza mici staruleje care se unese in sapte
state anglo-saxone.
Aeestea vor forma un singur
stat. Anglia.
Navalirea danezllor
lupta impotriva
lor (sec.
IX-XI).

Cresterea

france in tlmpul lui Clovis.

llzeaza.

-in

Unirea triburilor

1066 Wilhelm. ducele Normandiei.

. Anglia ~i devine rege.
- Se dezvolta socletatea feudala in Anglia.
_ Consolidarea puterll monarhiel.

cucereste

5.
IMPERIUL ROMAN
(sec.

A. De ce s-a mentinut
Imperiul Roman de Risiritl
B. Prin ce mijloace
incercat Justinian restaurarea
vechiului Imperiu Roman 1
C. Ce transformiri
au avut loc in Imperiul Roman
de Rasarit?
Dupa caderea Imperiului Roman de Apus (476). romanitatea s-a
rnentinut in Imperiul Roman de Rasarit ~i la nordul Dunartl pe teritoriul
patriei noastre. Imperiul Roman de Rasarit a mai durat
aproape 0 mie de ani, devenind treptat un imperiu greco-bizantin.

A. Viata economici infloritoare a fost rin ipa cauzi

mentinerii Imperiului Roman de Rasirit. Imperiul Roman de
Rasarit cuprindea Peninsula Balcanica, Asia Mica, Siria, Egiptul. Capitala Imperiului, ConstantinopoJ, era asezata intr-o
pozitle naturala
favorablla, aparata din trei 'par~i de mare ~i avind posibilitatea unor
lntlpse legaturi comerciale cu popoarele Aslel, Europei ~i Africii.
In Imperiul Roman de Rasarlt, vlata econornica era in pllna inflorire. Agricultura prospera datorlta faptului ca marea proprietate
lucrata cu sclavi nu luase 0 extindere prea mare. Continua. sa predomine munca ~aranimii libere ~i se raspindlse colonatul. In erase
se dezvoltau mestesuqurtle:
un loc important aveau mineritul. prelucrarea aurului ~i argintului. '[esutul matasii era reglementat cu
strtctete, irnparatul ~i demnitarii sai aveau dreptul la cele mai frumoase produse de matase. Negustorii bizantini detlneau suprema~ia in cornertul cu articole de lux.
Din darile pe care Ie plateau ~aranii liberi ~i populatla eraseneasca, impara~ii au lntretlnut armate puternice, au intartt adminlstratta, sporind nurnarul functlonartlor,
au facut construct!t ~i
fortifica~ii pentru apararea Imperiului.
Poporul, nernulturnlt de darile rnarl, se rascula, Avind armate
puternice, irnparatl! au inabu~it rascoalele ~i au respins atacurile
populatlllor migratoare. Imperiul Roman de Rasarit era la inceputul evului mediu unul dintre cele mai puternice state. in care insa
continuau sa se mentlna vechile relatil sclavagiste.

Exercitii

Cum a organizat
Carol eel Mare imperiul?
Care a fost rezultatul
luptei anglo-saxonilor
impotriva
danezilor?
Cum s-a desfasurat proeesul de intarire a relatillor feudale in Anglia?

DE RAsARIT

IX-XI)

172

 B. Prin razboaie de cucerire Ji mentinere

relatii10r
:Iavagiste. 0 figura rernarcabila in istoria polltlca ~i culturala a
Imperiului Roman de Rasarit a fost imparatul justinian (527-565).
173

~----===---===~------~~------~~--------------

----------------------------------------------------~Tl

Sub pretextui
refacerlt unitatii lrnperlulul Roman, justinian a
0 polltlca de cucerire
a noi teritorii. Sub comanda unor generali capabili, armatele lui Justinian au cucerit regatul vandal din
nordul Africii; apoi i-au alungat pe vizigo~i din sud-estul Spaniel ~i
dupa lupte lungi ~i grele au desftintat statui ostroqottlor
din Italia.
Marea Mediterana devenise iara~i 0 "mare interna" a Imperiului Roman, ceea ce ii aslqura avintul dezvoltartl
economice.
Justinian a reintrodus
in provinciile recucerite
vechile relatil
sclavagiste. A fost alcatutt Codul lui Justinian, care cuprtndea legile
date de irnparatl! rornanl ~i de Justinian. Dar, dupa prabuslrea lrnperiului Roman de Apus, avusesera loc transforrnarl
soclal-economice. care faceau trnposlblla mentlnerea vechii forme de organizare. Masurile lu) justinian au provocat nernultumlrea ~i lupta rnaselor populare. In capltala, din cauza darllor marl ~i a abuzurtlor
functlonarilor
trnpertah, s-au produs rascoale puternlce, ca rascoala
dus

Nik~ (532).

In acest timp. la Dunare au inceput atacurile slavilor ~i avartlor,

iar la hotarele din rasarit. in Asia Mica, ale persllor. Din ordinul lui
justinian s-au construit fortarete pentru apararea granitelor. Dupa
moartea sa, atacurile popoarelor migratoare s-au intetlt. Teritorilie cucerite de Justinian ~i alte provlneii au fost plerdute.
.
Trecerea la feudalism se
face tot mal mult simtita inca din a doua [umatate a sec. al VI-lea.
Latlfundlarii romani renunta la munca sclavllor. care nu mal este
productlva, lucri.nd domeniile cu colonl sau dind pamint in arenda
raranil.or liberi. Impar:.ltii perrnlsesera slavllor sa se aseze in lrnperlu, in calitate de colcntstl, dtstrtbulndu-Ie
pamint pentru aqrtculConstantinopolul era incorijurat de ziduri puternice. construite la inceputul sec.
al VI-lea. pe 0 lungime de 70 km, pentru a-l apara de atacurile navalitorilor.

174

Justinian

cu unul dintre .
curteni (mozaic
de la Ravenna)

tUra ~i inrolindu-i in armata. Astfel. patura raranilor liberl s-a intarlt ~I prin colonizarea slavilor.
La inceputul sec. al VII-lea (602). slavii au patruns masiv in Peninsula Balcanlca, Prin asezarea lor. lrnperlul Roman de Rasarit a
fost Izolat de romanitatea
apuseana. In acelasl tlrnp, Imperiul a
pierdut 0 parte din teritoriile sale in Europa (regiunile dintre Dunare ~i Marea Egee. din Italia ~i Spania). in Asia ~i in Africa. in
aceste condltu, elementul grecesc a capatat preponderenta: limba
greaca. vorblta de majoritatea populaplel, a devenit limba oficiala
in stat. inlocuind astfel limba latina; capitala a inceput sa se numeasca Bizanf (numele vechii eolonii grece~ti). iar imperiu/ s-a numit bizantin.
Datortta deselor razboale, impozitelor grele. abuzurilor de tot
felul, mult! ~arani llberl sint transformatl
in ~arani dependent! de
ca!re nobilii locali. Plerzlndu-st dreptul de proprletate
asupra pimlntulul ~i uneori llbertatea
personala, ~aranii sine sili~1 sa munceasca pentru nobill. In locul relatltlor sclavaglste se tnstaureaza,
treptat,
~i in Imperiul Blzantln, relatii/e feuda/e.
In sec. al IX-Iea-al XI-lea. Imperiul se reface ~i recucereste teritoriile din Peninsula Balcanlca. Granlta se restabile~te la Dunare.
In acest timp. turcli selgiucizi (popor venit din Asia centrala) amenin~au tot mai mult Imperiul.
175

---,
~

OCEANUL

-ATLANTIC
Imp'

Roman de
Ra a J in
timpullui
Justini ri

(S27-565)
formarea
orinduirii
feudale in
Imperiul
Bizantin

!
f

Situapa
n m ca
Imperiul era bin
1m ara ul dis pun

Intinderea
Imperiului
domniei lui Justinian

10 inceputul

Intinderea
Imperiului
lui Justinian

10 moortea

Atacurile
popoorelor
pro imperiului

vecine

Imperiul

osu-

Bizantin

Imperiul Bizantin a fast centrul politic, economic i cultural prin

care s-a menfinut romanitatea In rasaritul Europei. Constantinopolul
(Noua Roma, cum i se spunea) era port i centru comercia/, unde veneau negustori cu marfuri din farile ASiei, Africii i Europei, iar meste~ugarii bizantini uimeau lumea cu maiestria lor. Imperiul Bizantin avea
legaturi politice i Incheia tratate cu multe papoare ; state.
Prin Bizanf s-a transmis noilor popoare care s-au format In apusul ~i
rasaritul Europe; cultura antichitafii, care va sta la baza culturii lumii
moderne.
Exercitii
-

176

De ce nu mai era poslblla intoarcerea la vechea

Imperiului
Roman de Apus]
Cum s-a format
societatea feudala in Imperiul

societate
Bizantin?

pe teritoriul

U I

migratoare

a II Imp

la granl~ele

1m

'[aranl!

Men~inerea paturii ~aranimii Ilbere.

liberi
slnt treptat
transforrnatl
dependentl.

in

Economic

cornerj u-

lui).

Rolul
Imperiului
Bizantin in
societatea
medievala

(inflorlrea

me~te~uguri!or.

~arani

Politic:
leqaturt
politice
cu rnulte ~arl ~i popoare.
Cultura
bizantina a avut 0 influenta puternica asupra popoarelor din jurul Marii Mediterane.
Contrtbutle
rrnportanta
in rnentinerea
societajf
rornanitat!l in rasaritul Europei.

r-ORMAREA

POPORULUI
ROMAN
~I A LlMBIl
ROMANE.
PRIMELE FORMATIUNI
STA'T ALE

. Cum s-a m n~inut ro

a la nord: 1
Ce form
de 011" aniz
a avut poporu r
la ince utul feud lis ului?

,
A

Ylctorls romanHor asupra dacilor a deschis 0 perloada lunga de

convletulre, in cere s-a accentuat impletirea civlllzattel dace ~i romane.
in timpul staplnlrtt romane, geto-dacii s-au romanizat. Ei sl-au
insu~it cultura romans, credlntele ~i obiceiurile romane. Limba latina s-a impus ca mllloc de comunicare CIJ autorltattle romane, precum ~i intre colonlstl! adust din diferite provineii ale Imperiului ~i
popuiatla autohtona.
Procesul romanlzarll nu s-a .exercitat numai asupra Oaciei romane, ci pe intregul teritoriu
locuit de geto-daci, cuprinzind deci
~i pe dacli llbert. EI a fost favorizat de faptul ca tnfluenta ctvtltzattel
romane parrunsese la geto-daci cu -mult inainte de cucerirea romana. Legaturile economlce ~i culturale intre daco-qetl ~i lum~a
roman a sint ate state prlrr numarul mare al monedelor romane din
perioada anterloara cucerirli Dadei i prin unele tnscrlptl! care dovedesc eli alfabetul latin era cunoscut ~i folosit i", Dacia preromana.
Existau astfel conditll
pentru dezvoltarea, dupa 106, a procesului
rornanlzarf pe lntregul teritoriu
al vechll Dacii, ceea ce a aslqurat
caracterul unitar al poporului roman ~i al limbii
rornane.
Dupa retragerea admlnlstratlel romane, populatia daco-rornana
~i-a continuat neintrerupt
vlata pe parnintul Daciel. Procesul de
for-mare a poporului roman ~i a limbii romane, inceput -ln timpul
stapinirii
rornane, s-a desfasurae ~i dupa 271. EI a cuprins intregul
teritoriu
al vechii Dacii ~i s-a incheiat in sec. al VII-lea.
Continuitatea populatlel daco-romane este dovedlta de descoperirile arheologice de pe teritoriul
~arii noastre. care au scos la
lveala urme de asezarl, cetat], morminte, tnscriptli -lattne, monede
romane etc. Pastrarea unor denumiri dace de riurt, ca: Olt, Mure$.
Somes etc. care au trecut in llrnba latina, vorblta de dace-roman] ~i
apoi in limba romana, constitule de asemenea 0 dovada ca popula~ia
daco-romana a ramas pe loc.
Un rol importa(!t in men~inerea ~I intarirea romanita~ii in nordul Dunarii I-au avut legaturile intre daco-romani ~i popula~iile romanizalie din sudul Dunarii. in primul rind tracii. Aceste legaturi
erau inlesnite de faptul ca, intre sec. al IV-lea ~i al VI-iea. Imperiul
178

Roman de Rasarit a restabillt ~i mentlnut staplntrea asupra erase-lor dunarene Drobeta-Turnu-Severin,

Sucidava (Celei, la Gura 01tului) etc. Dobrogea a continuat sa faca parte din lmperiul Roman
de Rasarit. pina la inceputut sec. ~I VII-lea, cunosdnd 0 perloada de
inflorire
economlca ~i culturala.
In orasele Histria, Tomls, Callatis
se gaseau terme, bazilici, portice, strazi pavate, canaltzari etc. La
Constanta (Tomis) au' fost descoperite resturile unei cladirl mari
pavate cu mozaic, datind din sec. al IV-lea.
In sec. al IV-lea-at
V-lea asezartle
au fost locuite
de 0
populatle localnlca nurneroasa. In timpul lui [ustintan se intteprind
expedttll in nordul Dunarti, se refae eastrele de la Drobeta, Sucidava etc. Monedele ,lui Justinian clrcula pina in zona Subcarpatllor,
Dupa retragerea rornana au patruns pe rind in Dacia numeroase populatil migratoare: gOfii, hun;;, gepizii, avarii. Migratorii au
lasat putlne urme in viata loealnicilor, care au lamas totdeauna pe
loe, indeletnicindu-se cu agricultura. cresterea vitelor i mestesugurile. Erau constr'insl sa dea acestora dari in natura i uneori sa
presteze diferite munci in folosul arlstocratlel militare a mtqratortlor.
in a doua [urnatate a sec. al VI-lea au patruns, in anumite zone. pe terltoriul
~arii noastre,slav;;;
patrunderea
lor in nurnar mai mare se produce abia in secelui al VII-lea. La venirea lor. structura
romanlca a poporului
roman ~I a limbil
romane era fermata. Siavil'se aflau in perioada de destrarnare
a soctetatl) primitive ~i de trecere la feudalism. 0 parte din slav; a ramas pe terttorlul ~arii noastre. AI~ii au trecut in sudul Dunarl), cind bizantinii au pierdut staplnlrea asupra
terltoriului
dintre Dunare ~I Balcani. Aq:!~ti slavl.care s-au asezat in nurnar mare
in Balcani, au reuslt sa aslmlleze populatla de acolo.

Urmele cetatii de la Oibic:a

179

"

.
,

~.,
".

"Clo~ca cu puii de aur"

Plese

din

tezaurul

de

la Pietroasa (iud.

BUZ3U). cunoscut

sub

nurr ele de

in timpul convletulrh lor cu romantt, care erau mai nurnerosl ~i

aveau 0 ctvtltzajte
superloara, slavi! din nordul Dunarli au fost asimtlat: El au exercitat anumlte lnfluente asupra localnicilor
in do~eniul e.ulturii materiale ~i spirituale, al llrnbil ~; al organizarii soclal-pollttce Dar elementul
slav nu a modtficat nicl caraeterul romanic al poporului
roman. niei st.ructura romanlca a limbli. Limba
latina, vorblta de lccalruct, s-a irnboqatlt Cl cuvlnte nol, imprqmutate ~e ,la _sl~v~. Ace~te cuvlnte arara nurne de persoane, ape,
m~np, a~e!an. InSU~I.rl ocupatn etc. Dar roncul prtncipat de cuvlnte, ach ..a ac.ele cuvrnte can. e) Fllma notlunl de baza sl sint tolosite eel mai des in limba noastra, este de or iqlne latlna~ Limba roman~ este deci 0 limb
romanica, 1<1fel ca c:i It'mba 'ranceza, Italtana,

spanlola, pcrtuqheza.
Pe baza faptelor tstorlce se poate aflrrn ca popcrul nostru s-a
p.lamAaditde-a .Iungul .milen.ii~or. in spatlul carpato-nanubiano-pontiC. In _,e/e ma! grele _umpun tna/ntd~II nu ~iau paras;{ pamimu!

unde
s-au nasc.ut, ~l au _ remus _ '!eclintift pe aceste me/eaguri, apa.rjndu-~i
dreptul ,/il eXIstenfa liberi: Orlginea daco-romana ~j continuitatea

'\

existentel
pe aceste meleagurl
tale ale poporulul
roman.

constituie

caracter istici fundamen-

~
B:":n
zatele _~i,voi~V9dat'-l,", ro- mane~tl cu ca'!l~ter_ .feudal. In tim~ul
mi- gratoare,
unei

localnicil

tralau

organizati

In

torr latiuni

politice

perlndarii
popula~iilor
ob~ti sate~ti. Membrii

ob~ti satesti stapineau

pa~unile. padurile
~i
180

in

comun

fine~ele.

a
p
el
e.
T
er
e
n
ul
ar
a
bi
l
er
a
i
m
p
ar
~i
t
in
lo
tu

rl

care se dadeau in folo- sin~a.

Uneori. obstlle !ormau unita~i mai mari romanii populere.
Acestea ~veau orga.nizare econornlca, soclal-politlca
~i culturala, c~re cont.l~ua
organlzarea adrruntstrattv-poltttca
romans dupa para- srrea Daclel. Treptat, poporul
roman a trecut la formar
de cneza- te $1 voievodate, forrnattunl
polltlce cu
caracter fcuda tlrnpurlu.
Para lei eu cesfasurarea
procesului
de formare
a poporulut
ro- man ~i ;;
llrnbii
romane, in regiunile
carpato-dunarene-pontice
au avut lee transformart
importante
in via~a soclal-economica
~i politlca. S-au "ormat rela~ii e feudale, s-au cristalizat clasele soeiale: feudalii (boierii) ~i faranii dependent;
.
.
Izvoarele istorlce r -nttoneaza de la sfirsttul sec Aal IX-lea voie- '
vodate ~i cnezate pe intreo tPrito!l"iul ~arii noastre
In Transilvania, voievodatul
eondus de Menumorut (pe Crtsurt], cu centrul
la Biha- rea, eel al lui Gelu (Ia
lzvoarele Somesurllor ), cu centrul la Dabica [judetul
Cluj) ~I In Banat voievodatul
lui -Glad, eu centrul la Cuvin.
In prima
[umatace -a sec. al XI-lea.
Izvoarele
atesta exlstenta
a doua mari
voievodate.
in Transilvanla.
unul cu centrul
la 8a/grad (AI- ba-Iulia), i in
Banat, voievodatul lui Ahtum. In sudul Carpatllor sint
cunoscute, dintr-un
document.
la mijlocul
sec. al XIII-lea. voievoda- tele lui
Litovoi (pe [Iu), Seneslau (pe Arge~) ~i cnezatele lui loan i Farca~ (in Olten,ia).

181

It.
"

"jupan
politice

din Dobrogea, datind din anul 943. porneneste pe

Dtmttrie", Din filele unor cronici stralne aflam ca forrnatlunl
cu caracter feudal au existat ~i in Moldova.

tnscrtptle

RUSiA

Procesul formarii poporului roman a fost unitar ~i s-a desra~urat In

zona Carpatilor, a Dururi! ~i Marii Negre pina in nordul Daciei stravechi. 0 data c_u cnezatele ~i voievodate/e au aparut condifii mal prie/nice pentru dezvoltarea economica ~i politica a societafH. E/e au avut un
rol important In lupta pentru apararea independenfei impotriva tendinfe/or de expansiune ale statelor feudale veeine.

Romanlzarea

geto-dacilor. Formarea poporulul roman';i

a IImbii ro-

~~:
.
.
Continultatea daco-romanllcr pe teritorlul firll_ noastre, dupa parislrea Daclel (271). Men~jnerea legaturilor cu Imperlul Roman de Rasarit
i cu populatta rornanlzata de la sudul Dunarli. Oobrogea ramine provlncie romana pin a la sfirltul sec.al VII-lea.
Aslmllarea mlgratorilor.
Menumorut
Gelu
Glad
Voievodatul cu
centrul la Balgrad

Primele formatiuni politice

pe teritoriul patriei noastre
(sfi'litul sec.
.
al IX-Iea-mijlocul
sec. al XIII-Iea)

~
I
!

Voievodatul lui

Ahturn

conduse de'

"

litovol
Seneslau
loan
Farca~
[upan Dlmitrle bobrogea

182

rus?

! i ~i.
~h -. Siavii rasarltenl (rusu)
erau raspindit! de-a lungul fluviilor
Nipru ~i Don. pe ;armul
lacului li- men i pe cursul superior al fluviului
Volga. Ei traiau
in triburi, unde puterea a fost treptat
preluata de cnezi, sprijini;i
de cetele
lor militare [drujlna], Se ocupau cu agricultura. cresterea vltelor,
vinatoarea ~i pescuitul. Erau mestesuqart
prlceputl, mai ales in prelucrarea metalelor. Datorlta drumului comercial care pornea de la
Mar.ea Baltica, Scandinavia ~i cobora pe Nipru plna la Marea Neagra
i Constantinopol, neqotul s-a dezvoltat de timpuriu.
Era numit
"drumul de fa varegi fa greet', fiindca era folosit de normanzi, numi;i i varegi (luptatcrl], in leqaturlle lor comerciale cu Imperiul
Bizantin. De-a lungul acestui drum s-au format numeroase asezart,
centre me~te~ugare~ti i comerciale, care au devenit apoi erase infloritoare,
ca Novgorod. Kiev.
Dezvoltarea econornlca a contribult
la destramarea relatillor
gentilice. In sinul triburilor
s-au constituit treptat cele doua erase
soclale ale' 'societa~ii feudale: boiertt ~i faranii dependenti.
In formarea statului, la slavii rasarttenl se deosebesc mal rnulte
etape. in sec. al IX-lea existau statulete cu caracter feudal, numite
cnezate. Cele mai insemnate cnezate s-au dezvoltat in [urul eraselor Kiev (pe Nipru) i Novgorod (pe malul lacului limen). Prin unirea celor doua cnezate ale Kievului i Novgorodului. sub conducerea lui Oleg (878-912),
tneazul Novgorodului.
s-a format statui
rus, cunoscut in istorie sub numele de Rusia kieveana.
in timpul lui Oleg au fost supuse triburile
slave din dreapta ~i
din stinga Ntprulut,
care plateau cneazuJui tribut in natura. Capitala a fost stabilita la Kiev. Cornertul a cunoscut 0 vie activitate;
s-au incheiat tratate comerciale cu Blzantul, care favorizau pe negustorii
rusi.
Statui kievean a ajuns curind la 0 mare inflorire.
Cresttnarea
rustler, la sfiritul sec. al X-lea. a contribuit
la intartrea relatlllor
feudale. Cu sprijinul puterii de stat ~i al Blsertclt, marii feudali au
supus rnajoritatea taranilor
transformindu-i
in tarani dependenfi.
Cresterea treptata a puterii boierilor
a avut ca 'urrnare slablrea
statului kievean. EI s-a refacut, cunoscind 0 pertcada de mare inflo- r
ire, in timpul domniei lui faroslav cel Infe/ept (1019-1054). Acesta
s-a preocupat de organizarea ~i consolidarea statulul. A pus sa se:
alcatuiasca un cod de legi numit "Pravila rusa", care atesta exisI

Cum s-au format 'poporul roman ~i limba romaniH

Ce ti~i despre continuitatea daco-rcmanllor]
Unde s-au ~onstituit primele forrnapun:
politice?

A. Care au fost inceputurile statului

. 0 ee a d cizut lusia kieveani?

Exercitii
-

KIEVEANA

183

,.-

F"

8.

centa prcprletatll

feudale, a claselor sociale caracteristice feudalismului ~i ii apara .pe cei din [urul cneazului, care se bucurau de prlvilegii.

In timpul lui laroslav, Kievul a devenit un oras prosper, cu 0 Insernnata cultura, centrul 'unul cornert infloritor. Au fost stabilite
legaturi comerciale ~i poiitice cu '[artle Scandinave, Polonia, Blzantul, Germania, Anglia ~i Franta.

. r, terea pi, : r ' n. I

_u. Dupa moartea lui laroslav, statui

Exercitii
Care au fost condltllle
forrnaru ~I dezvoltartl
statului
Ce urrnart
a avut dezvoltarea feudallsmulul
in Rusia

!._

Formarea

societatii

feudale

Formarea

kievene

Rusiei

i
184

A. Care era vechea organizare a arabilor?

. B. Ce rol a avut islamismul in viata poporului
rab?
C;. Cum s-a dezvoltat califatul arab?
D.' Prin ce s-a caracterizat societatea araba dupa cuceriri?

I~

rus a inceput sa slabeasca

trepcat. La moartea flecarul cneaz, urmasli sai'imparteau statui ca
pe 0 rnosle - asa cum se intimplase ~i iAn'Europa apuseana. Sa ajuns astfel la divizarea polltlca a statului. In aceste condltll.
marii proprietari feudali au devenit independent! pe domenllle
lor. Ei sl-au organizat cete de ostenl, luptindu-se pentru insuslrea
pamin- turilor sau pentru domnie. La inceputul sec al Xll-lea este
restabi- lita, pentru scurta vreme, unitatea statului kievean. Curind
se dez- rnernbreaza din nou, rididndu-se ca state puternlce noi
cnezate.
Cnezatele rusestl erau continuu atacate de cumani, popor de origine turcica, ce se asezau in sudul Rusiei.
Slavii de rasarit, numiti ~i. ru~i, au format In sec. al IX-lea un stat
cu capita/a la Kiev. Rusia kieveana ~ avut un rol important In viafa politica ~i culturala a Europei rasaritene.
in secolul al XII-lea, Rusia kieveana era dezmembrata In mai multe
cnezate. lntarirea puterii '!Iarilo'r proprietari feudali, luptele interne ~;
atacurile cumanilor au fost cauzele principa/e ale dezmembrarii sale.

ARABII

Dezvoltarea economlca
Formarea claselor sociale (boleru
ranii dependentl)
Primele
cnezate cu caracter
(Kiev ~i Novgorod)

kievean?
kleveana?

~i ~afeudal

Unirea Kievului cu Novgorodul

-, fo.rmarea statulul kievean
lntartrea relattilor feudale
Organizarea ~i consolidarea statulul
in
timpul lui laroslav (1019-1054)
,
Kievul - centru comercial ~i politic infroritor
Dezmembrarea
statu lui
cre~terii puterii
marilor feudali
datorita
luptelor
interne
atacurilor cumanilor

L
"

Peninsula Arablei, asezata in partea de sud-vest a Aster. este un Imens podts

desert, pe care rataceau cu turmele 101' tribilrile
nomade ale arabllor.
Singura
'regiune mai fertila este fista de pamint care se intinde
de-a lungul coastei de
apus, pe ~armul stincos al Marii Ro~li. Acolo se 'gaseau, pe la inceputul sec, al
VII-Iea,cele doua erase care au jucat un rol important
in istoria
arabi lor:

Mecca.
bogat

rt

centru

comercial.

~i

Yathr,eb (Medina).'

centru

agricol.

A. Societatea arabi se gCllseain perioada de es~r;re a relatiilor gentllice. Arabii tralau imparti;i ln triburi, con-

duse de seic! sau emiri. In triburi

predominau relattile gentilice;
membrii unui trib stapineau in comun turmele de vite, pasunlle,
ogoarele.
Cei din nord se ocupau cu pastoritul ~i erau nomazi. Ei aveau
turme de camlle. oi, capre ~i herghelii de cal. Cei din sud se ocupau cu agricultura ~i ~tiau sa foloseasca irigatiile, pentru a face
ogoarele mai fertile. Ei obttneau venituri importante din comert.
Strabatind desertul, caravanele duceau spre Siria ~i Mesopotamia
curmale, mirodenii, pietre pretloase din India, rnatasur: din China,
~i aduceau pinzeturi, arme, grine ~i produsele mestesuqarllor blzantini. Centrul acestui comert era Mecca, centru religios al arabilor.
,
In sec. al VI-lea se forrneaza. in sinul trtburtlor arabe, 0 patura
de oameni bogat], cu turme numeroase, care obttn d~tiguri mari
din comer]. Ei ii subordoneaza pe membrii saracl ai tribului
~i incep sa foloseasca ~i munca sclavilor, curnparatl sau provenltl din
prizonierii de razbol. Treptat, relatllle gentilice se destrama, se
produce 0 diferentlere soclala, Pe masura ce aceasta se accentua,
interesele artstocratlel
tribale cereau unificarea triburilor
arabe in
cadrul unui stat.

) &; Islamismul -a con+ri uit: I" unificarea trBburilor arab "'

Mahomed (570-632) 'in araba lnseamna eel laudat) a propovaduit
arabilor is/amismul, credin~a intr-o singura divinitate, numita Allah,
rnlaturind credintele in vechii zei, care men~ineau triburile arabe
dezbinate. Credincio~ii, spunea el, trebuie sa fie supu~i vointei lui
Allah (islam = supunere), care hotaraste dinainte soarta fiecarui

din Coran

Africa de nord ~i au trecut in Spania sub conducerea unui. sef numit Tarik, al carut nume il poarta strimtoarea
Gibraltar. (Glb:al-Ta~
rik = Muntele lui Tarik). In Spania au su~us r~~a:ul~ vlzlgo~l~or ~I
apoi s-au indreptat
peste Pirlnei, spre Galla. Aici msa e~pan~lu~ea
lor a fost opriti de franci, condusl de Carol M~rtel, care I-au mvins
in lupta de la Poitiers (73f)..
_.
_ ~.
.
.
Razboaiele de cucerire II Imboga~lsera pe artstocratt,
care I~I
consoltdasera puterea. Masele erau nernultumite ~i se rasculau adesea. Profitind de aceste framintart, artstocrattl din Persia ~i Mesopotamia s-au unit ~i au rasturnat
di.~as~ia Omeiazi.lo~. S-a instaur~~
dinastia Abbasizilor (750-1258). Unll dlntre Orneiazi cu partlzan~1
lor s-au refugiat in' Spania ~i al:' format un califat separat, cu c_apltala la
Cordoba.

_-

om. EI sint datorr sa lupte cu sabia pentru rasplndlrea islamismuluI. La inceput, predicile I!;Ii Mahomed au fost primite cu ostilitate
de arlstocratta din Mecca. lnsottr de un nurnar mic de discipoli, intre care erau rnultl membrl ai familiei sale, Mahomed a fugit de
teama dusmanllor sai in orasul Yathreb, unde a. continuat sa-~i predice inva~aturile. Se spune ca credtnclosu sai (musulmanii) Ie notau,
alcatulnd
Coranul (cartea).
Fuga (Hegira) lui Mahomed de la Mecca la Yathreb a avut loc in anul 622. De
la aceasta data. musulmanii incep nurnaratoarea
anllor. Yathreb ~I-a luat numele
de Medina-al-Nabi
[orasul profetului).

- ...i Iud

'i ~ -"" rn
- i fir
_. 'lns;':,,'
'. Arabii au fost agricultori
prlceputl.

_-

Ei au invajat
de la eglptenl
~i de la locultorii
Mes~pota~~ei sa con~.truiasci
retele de canale pentru iriga~ie, reuslnd sa ob~lna productli
bog ate
de ce- reale,
legume,
fructe
~i flori
chlar
pe pamlnturtle
usca~e.
in construirea canalelor de iri9a~le. Inginerii arabi au ~!nut seama de condltllie specifice fiecaret regiuni ~i de expertenta
localnicilor. In Egipt ~-au fa~u: rezervoare ~i canale pentru pasrrarea ~I repartizarea
apei rezultate din revarsarlle
Nllului; in Mesopotamia au construit canale intre Eufrat ~i Tigru: in Spania au lasat in contjnuare
locuitorilor
dreptul de a supraveghea
distribuirea
apei pe

Mahomed a reuslt sa atraga mult] credtnctcst de partea sa. EI

~i-a organizat 0 armata, cu care a cucerit ln anul 630 Mecca. Treptat, clasa domtnanta ~i-a insuslt noua rellgie, care propcvaduta supunerea, consflntea sdavia ~I [ustlflca cucerirea de nol terltorH.
Mahomed a 'supus cele mal multe trfburl arabe ~i le-a convertit
la
islam Ism. Noua religie a favorlzat formarea statului uilificat arab cu
capitala la Mecca.

Templul

Dupa

moariea lui Mahomed (632), statui arab a fost condus de calffi (loc~iitori ai profetului).
care erau in acelast timp ~efi religio~i ~i polltici.
in scurt timp arabii au ocupat Strla, Mesopotamia. Egiptul ~i"
Persia, formind Mare/e caUfar arab. Victoriile fulqeratoare ale arabilor dovedeau forta statului
unificat arab. Ele se datorau lnsa in
mare parte ~i slabirii celor doua imperii din rasartt, Blzantul ~i Persia.
Dupa primli callfl, alest dintre prietenii
aproplatl ai JUi Mahomed, a ajuns la tron dinastia Omeiazi/or (661-750).
In timpul
Omeiazilor, califatul arab s-a intins in Asia Centrals pina ia hotarele Indiei ~i ale Chinei, far in Asia Mica a supus noi provincii
btzantine. Arabii au atacat cu 0 flota puternlca ~i Constantinopolul,
dar dupa doua incerciri
nereuslte au renuntat, Spre vest au cucerit

I
'

186

Kaaba din Mecca

ogoare

prin .canalele existente

au raspindir

cultura

unor

plante

din vechime

pe care ei Ie-au Imbunata~it.

Arabii

indeperrate
de locul lor de oritrestta-de-zahar
bumbacul,
lamiiul, portoca-

in zone foarte

glne. adica 'le-au aclimatizat:

orezul,
lui. precum
~i multe
legume ~i flori.

in orasele callfatului arab s-au dezvoltat

mult mestesuqur lle ~j
cornertul. Erau vestlt! pentru
armurile,
armele,
bijuteriilc
i alte
oblecte
de metal Iucrate
artistic,
prelucrarea
pieilcr
(rnarochin
vine de la orasul Maroc, cunoscut
pentru atelierele
de pielarie].
a
tesaturtlor (mosselina, de la orasul Mossul), a stofelor ~i covoarelor
?e.lina.
Ei au perfectlonat
fdl ri~ rea sticlei ~i a hirtiei, pe care au
rrnprumutat-o de la chinezi
Arabli au facut un intins comert
pe
mare ~j pe uscat. Strabatind
A~ia 51'Europa, ajungind de la Pirinei
P!na la centrul Africii, ei au facut Icgatura intre Orient .~i Occident
11 au deschls noi drumuri comerciale.
Orasele lor au devenit
centrele
unei civllizatii
srraluclte,
Iocare de cultura.
in perioada care a urmat cucerirllor.
in callfatul arab s-a consolida~ societatea
feudala, Clasa feudalilor
s-a format prin com:opirea
martlor proprierart locali cu cuceritorii
arabi [artstocratta
trlbala.
razbclnlclt, slujbasll ). '[aranu dependent:
cuprindeau
in special elemente din rlndul localnicilor
(sclavi, coloni, mici proprietari
aservi~i).
Masele populare,
crunt asuprite,
se rasculau, in sec. al IX-Ieaat X-lea, rascoalele
s-au Inmulttt. La aces tea luau parte taranil dependentl.
sclavii negri, care erau folosit! la canalele de iri9a~ie, i
oamenii
saracl de la ora~e.
.
Rascoalele maselor
populare,
tendlnta
marllor feudali de a deveni lndependentl. intinderea
mare 2 caltfatulut, alcatult din popu-

ICI~ildlfertte, au eontribuit
la decaderea ~i dezmembrarea
sa. In sec,
al X lea, lumea araba era impar~ita in trei ealifate: cel din Bagdad,
eel din Cordoba ~i eel din Egipt, cu capitala
la Cairo. Aceste state
continua
sa se far irnlteze
i ii pierd pe rind Independenta, fiind
cucerlte de alte popoare.

. La inceputul sec. al VII-lea, srsbu au format la hotare/e

rasaritene ale Imperiului BizanWi un stat, care, datorita razboaielor de
cucerire pe care Ie-a purtat, a devenit in scurt timp un imperiu imens.
Mare/e call- fat arab l~i intindea stapinirea de la Oceanul Atlantic
pina in india ~i China. Arabii au impritru: un putemic avint
aqticulturt), me~teiugari- lor, tehn/cii ~i comettulu!
E.ercitii
- Prrn ce se caracter iza "~cllI"a organizare
-

Uhificarea

burilor

arabe

tri-

Marele califat
arab - stat
format prin
cuceriri

f-

{ ~

Apariria islamismului.
Mohamed lncepe unificarea

arabi

stra-

triburilor

Cuprindea
parte din
Spanla

Dinastla Orneiazllor
(661 -750)
Dinastia Abbaslztlor (750-1258)
Dezvoltarea
economica:
agricultura.

cornertul.
Consolldarea

arabe,

Slrra,
Mesopotamia.
Eglptul.
Persia. 0
Asia Mica ~i Asia Centrala,
nordul 'Afrl~il.

Dezmembrarea
Neg us: o'ri!

a arabtlor?

Ce irnpor tanta a avut L.nifil.

..rea triburilor
arabe?
<,
Ce realizart
au avut ar+t Ii In vraja economical

socletat li feudale.,
califatului

arab

mestesuqurtle,

Bagdad

Cordoba
Cairo

ba~eau distante
.mari,

rnarfurtle

.188

..

foarte
t in d
pc cirntle

t r .. ns.p

or

189

9.
_
CULTURA
iN SOCIETATEA MEDIEVALA TIMPURIE

A. Prin ce 5-8 caracterizat cultura

timpuriul
'
B. in ce domenii s-a manifestatl

in feud lismul

,
.La lnceputul
feudalismului, cultura era lntr-o pertoada de regres. In urma migra~iilor. majoritatea oraselor romane din apusul E.uropei, centre
ale vie~ii culturale, au decazut ~I 0 data cu ele s-au distrus multe
opere ale culturii antice (monumente. scrieri. biblioteci etc.), Sim-~ind nevoia pregatirii
clerului.
Biserica a preluat unele elemente
din. cultura antlca ~i le-a adaptat certntelor
sale.
Intr-o perloada de intense frarnlntarl, de transforrnart soclal-economice ~i politice se ferrneaza culture feuda/a. Biserica avea suprematta asupra manlfestartlor culturll,
care <se concretizau,
la
inceputul feudallsmului. in scoll pe linga manastlrt, in scrleri cu caracter religios. Primele scrleri tratau probleme de teologie, vletlle
sflntllor,
iar mal tlrztu s-au scris anale ~i cronici. De asemenea, in
manastrr! se copiau manuscrise antice. Limba folositi
in aceste
scrleri era latina in apusul ~i centrul Europei, greaca in Imperiul
Bizantin. slavona in estul ~i sud-estul Europel. In aceste condltll.
cultura avea un caracter feuda/o-bisericesc. Paralel se dezvolta ~i
crea,;a. popu/ara, reprezentata prin dntece, povestiri, satire etc. Ea
se manifesta pe cale orala, In limba vorblta
de popor .
B. entre
de t:ultIJra. lntr-o pertoada cind regii ~i nobilil se
. ocupau mal des cu. razboalele, pu~ini oameni stlau carte ~I proveneau din rindul clerlcilor.
Primele scoll au aparut pe linga manistiri. Pe masura ce societatea se feudaliza, era nevoie de slujbasl la
cancelariile regilor ~i In admintstratle. De aceea, inca din sec. al
VIII-lea, se creeaza centre de cultura pe IInga resedlntele regale.
Acestea aveau mat ales un caracter practle ~I laic. La curtea lut Carol eel Mare s-a creat Academia pa/atina, condusa de inva~atul A/culn unde i~idesfasurau acnvltatea ~i in ,a~a~i din alte ~ari. De asemenea. s-a perfectlonar
scrierea, asa-nurnlta scriere carolingiana,
care avea la baza alflbetul latin.
~coli s-au infiintat ~i in alte state (Imperiu Romano,-German. Rusla kieveana. Polonia. Cehia etc.).
B. C atiile cui "I

La inceputul
feudalismului ~tiin~a
avea un nlvel inferior fa~a qe antichitate. Daca in apusul Europei
~tiin~ele naturli nu progresau, il'l schimb arabii au facut importante

190

Biserica San Vitale din Ravenna, construtta

in stll blzantln,
este impodobita
in interior
zaicuri

'
cu splendide rno-

Miniatura

pe un manuscrls din

sec.
al IX-lea
contl

care

reprezinta

descoperlrl in medlclna, chimle. matematldi, astronomle. Totodata,

el 'au contribuit
la raspindlrea unor cuncstlnte ~tlin~ifice in Europa,
pe care Ie-au luat de la indieni (cifrele arabe), chinezi (praful de
pu~!;.a, hirtia).
In, Blzant s-au dezvoltat matematica, astronomla. medicina, istoria, drepJ:ul. In contact cu -cultura bizantina ~i araba s-au integistrat
unele succese ~i in dezvoltarea ~tijntel europene. Astfel, apar in sudul Italiei ~i al Fran~ei scoll de medlclna, unde profesau ~i invata~i
arabi.
,
Cele mai de searna reallzarl artistlce din apusul Europei apartln artei carolingiene: miniaturl viu colorate ~i deosebit
de frumoase care impodobeau cartlle copiate in manastlrl, palate ~i
biserici decorate cu fresce ~i mozaicuri, cum era Capela din
Aachen, precum ~i oblecte din aur ~i argint lucrate cu multa

matestrte.

In Bizant a inflorit
un stil arhltectural - stilul bizantin, caracterizat prin arcuri sprijinite
pe coloane ~i cupola rotunda. Cele mai
reprezentative
monumente sint biseriea Sf. Sofi.a (transformata in
moschee de catre turci) ~i San Vitale din Ravenna. Impodobite cu
mozaicuri care reprezlnta
motive florale ~i geometrice ~i scene religioase sau din ceremonialul cur til imperiale (San Vitale), uimesc
prin coloritul.
rnaiestrta ~i flnetea executiel.
~i la arabi s-a creat 'in ar hitectura uri stil proprlu, caracterizat
prin bolta cu cupola rotunda. arcuri in forma de potcoava Impedebite cu sculpturi
dantelate,
numite arabescuri. In acest stil au fost
construite f!'Ioscheea din Cordoba ~i pa/atul Alhambra din Granada. PalateJe aveau curti interioare.
parcuri ~i flntini
cu Jocuri de api.
In China s-au construit
temple, palate. por~i monumentale. poduri din marmura, fier sau-Iemn. Specifica artei chineze este
pictura in fresca. pe vase de por~elan. pe matase. precum ~i
sculptura (sta- tui. baso.reliefuri. obiecte de lux etc.).
191

duel ~i

FEUDALISMUL

DEZVOL TAT

'

10.
VIATA

Curtea leilor se afla

in vestitul
palat Alhambra,
constrult
de
arabi in Granada (Spanla)

La inceputu! feudalismului In Imperiul Bizantin, In ealifatele arabe

~i C~ina .era 0 culturii infloritoare, iar In Europa oeeidentala,.din eauza
decl,_nu/U/ ora~elo~ eu!tura a cunoscut 0 perioada de reg res. In seeo/ele
urma_toare, pe masura ee societetee feuda/a se dezvolta, cu/tura europeana va cunoaste 0 irftorire deosebtts.
-

Trisaturi
caracteristice
ale culturii in
aceasta perioadi

Decaderea

culturii antice.
Suprematia Bisericii asupr'a culturii.
Formarea unei culturi cu caracfer
ricesc.
Creatla populara.
{

..
feudalo-blse-

Apar ltia
primelor
~colf
lingi rnanastlrt ~i resedtnte
oale.
Scr ierea car olinqlana.

pe
re-

( -

CunO$tin~ele
, ~tiintifice

Principalele
domenii de
manifestare

Arta

,
192

in Europa
apuseana
~i cenistot:ala:
scrleri religioase,
rice.
- Btzant : matematlca,
astronomia, medicina, lstorta, dreprul.
- Importante
descoperlri
ale
arabi lor ~i rolul lor in rasplndirea cunostlntelor
~tlintifice.

E(:ONOMICA ~I SOCIALA
IN FEUDALISM

A. Care erau principalele caracteristici ale vietii economice in feudalism?

B. Care erau clasele sociale ale societatii feudalel Care
erau obligatiile ~i conditiile de viata ale taranilor dependentl]
in sec. al IX-Iea-al
XI-lea, perioada de formare a scclecatu feudale s-~ incheiat. Trasaturlle sale caracteristice sint pe deplin formate. Incepind cu sec. al XII-lea, intr-o mare parte a Europei, feudalismul a intrat in perioada de inflortre, care a durat pina in sec.
al XV-lea.
.

A. Predomm rea

griculturii; nivelul scazut al tehnicii

In prima perioada a feudalismului, economia era slab dezvoltata.

Agricultura ~i rnestesuqur lle casnice erau aproape singurele ocupa~ii ~Ie oamenilor.
In urma declinului oraselor i a neslqurantel, mestesuqurlle de.cazusera i se dezorganizasera, iar neqotul
aproape disparuse,
Muncile agricole erau indeplinite cu unelte rudimentare de catre ~arani. Se cultivau
mai ales cereale, vita de vie, in, cinepa i
unele legume. Unii dintre ~arani erau in acelasl timp rnestesugarl
i lucrau diferite obiecte de imbracarnlnte. unelte, arme etc. Mai
tirziu, cei care reuseau sa se specializeze intr-un anumit rnestesuq
au renuntat treptat la aqrlcultura, pastr lndu-si numai 0 bucata de
Aratul in evul mediu

Arta carolinqiana : miniaturi,

. Capela din Aachen
- Stilul blzantin : Sf. Sofia,' San
Vitale.
- Stllul
arab:
Moscheea
din
Cordoba, Palatul Alhambra.
- Arta chineza, temple,
palate.
picturi in fresca, pe portelan ~i
rnatase, sculptu:i.

193

meniile feudale formau deci unitatl economice izolate u~ele de a~tele, aproape de sine statatoare.
De aceea se spune ca economla
avea un caracter natural.

Tirani secerind,
supravegheati
de omul seniorului

A. Progrese
in economia
feudala. In perioada de inflori,r:
a feudalismului. munca In agricultura incepe sa fie u~u,ra~a~~atoflta
perfectionar!i tehnicli: noul mod de fnham~re a c~/u/~I ~I. tnJugare a
boului, utilizarea potcoavei de [ier, a plu,gu~UI ~u c~t/~t ~tn [ier (cu care
se faceau araturl
mai a drnci),
a grapel $1 a tngra$amInte/or
naturale.
Se dezvolta transportul
pe usca~ ~i pe apa. ~ ,
'.'
Numarul populatlei creste; se lnmultesc asezartle 0':lene~tl! no~
terenuri slnt transformate
in ogoare; se .raspindesc mor.lle de ~tnt ~I
de apa, apar mori de bere $i de ule), ferastraie/e m~canlce~ fO!Ja., ~e
dezvolta mineritul,
prelucrarea
pieilor, se pe,r~eqlone~za ra,zbo/UJ
de tesut ~i apare roata de tors, Locuin~ele nobtlncr devm mal confortabile; se foloseste sticla transparenta la ferestre, hQ.rnul care per:
mite lncalzlrea cu sobe; se introduc lumfnarile din seu sau ceara
pentru luminat .
B. Nobilimea
feudala. Societatea feudala era impar~i~a in
doua c1ase sociale principale: nobilii feu~ali ,i Jara~ii .dep:nde~~/. Pe
Iinga acestia. mai era 0 patura de ~ara",_ I~befl. $1 o,ra$e~".
Nobilimea feudala forma c1asa dorntnanta. In rlndurlle et se ga
seau marii proprietari de pamlnturi $i cc:nduditorii biseri~ii. Ea ,de~inea ~i functille cele mai importante
In stat.
Regele facea ~I el
parte dintre marii feudali.
A

parnint, pe care 0 munceau pentru nevoile gospodare~ti proprii. Ei

devenisera me$te~ugari, dar ramasesera dependentl
de feudali, carora trebuia sa Ie dea 0 parte din obiectele lucrate ~i sa Ie plateasca darl.
A. Domeniul,
forma de stapinire
a pamintului
in feudalism. Fiecare feudal rstapinea, pe linga castelul unde locula, sate ~i
suprafete intinse de parnint arabil, pasuni ~i paduri. care alcatuiau
domeniul feudal.
Domeniile feudale s-au format din paminturtle date de catre
regi nobililor ~i clericilor. La acestea s-au adauqat ~i paminturtle
insu~ite de feudali de la ~aranii liberi, pe care ii transformasera
in
~arani dependentl.
.
La inceput, nobilii primeau de la rege parninturl cu drept de a Ie folosi pe
timpul cit tralau, fara a putea sa Ie transrnlta urrnasllor. In schimb, erau obllqatl
sa indepllneasca serviciul militar ~i 5a-1 slujeasca pe rege cu credlnta in orice lmprejurare.
Daca se faceau vlnovap de tradare, dania era anulata, Mai t irzlu, regii
au aprobat ca nobilii sa poata lasa rnosrenlre paminturtle primite. cu conditla ca
urrnasti
lor sa respecte aceleasi indatoriri.

Cu vremea, nobilii mai puternici au inceput sa darulasca ~i ei

par~i din paminturlle lor altor nobili mai mici, pentru a se aslqura
de ajutorul acestora ..
Paminrul darult de rege sau nobili se numea feud. Cel care il
primea de la rege sau de la un nobil avea asupra acestui pamint un
drept de foloslnta, legat de indeplinirea anumitor cbllqatf (participa la razboi sau la luptele dintre seniori, asista la [udecatl, la diferite ceremonii; uneori II ajuta ~i cu bani etc.). Feudul reprezinta 0
forma de staplnlre a pamlntulu], in feudalism.
,
o parte din domeniu era data sub forma de loturi In fo/osinra ~aranllor iobagi, pentru care acestla indeplineau anumite obllgatii.
In cadrul domeniului se produceau toate cele necesare traiului.
Dupa ce i~i achltau obliqatllle fa~a de stapinul feudal. taranl! ~i rnestesugaril de pe domeniile acestuia faceau schimb de produse intre
ei. Leqaturlle de corner t in afara domeniului feudal erau foarte reduse. Nobilii feudali cumparau marfuri de lux (stofe, arme, podoabe, mirodenii etc.) aduse de negustorii straini din Orient. 00194

Atelier pentru producerea sticlei in Boemia

195

C:e"~monia consacrarii unui cavaJer

celut

care devenea

cavaler

lnarm

.
area cu sable. scut, colf, pinteni. a

Nobilimea era impartita in sen! "

,
.
dul, se numea vasal, iar cel care i~r~~~ vas~/I. Cel care ,primea feusenior, la rindul sau, urea deven'
a ea e~ene~ senior, ~i acest
care era i el vasalul Pre elui R I vasalul unul, senior mai puternic,
tuturor,
Acest mod dego
' .egele era senroru], adica suzeranul
'
h'
rganlzare
"O rganizarea ierarhiei feudale
av se num ea tersr te _feudala,
teru clasei dominante Dar t
ea dr,~pt scop consolldarea puv~na independenti pe domeni~,~Pfat, ~arrr feudali a~ ~autat sa denrre funqiile
filler lor; stringeauO~, EI a~ rnceput sa-sr lase motecau, adunau armata ca ntste ade ~ ~pozlte,
~ateau moneda, judemai cu numele.
J
varan suveranj, Regele stapinea nu-

un izvor de venit pentru nobili. Tarann aveau mult de suferit de

pe urma razboalelor dintre feudali. Recoltele i loculntele lor erau
distruse, multi erau ornor itl sau ajungeau prizonieri.
Luptele dintre feudali au ereat 0 stare de dezordine i nesiguranta perrnanenta, care au st injenlt
dezvoltarea economica i
poll- tica a sccietatll de atunei.
B. Taranii dependenti ~i taranii Iiberi. Recoltele slabe, darile prea mari, razboalele dintre feudali au dus la ruinarea taranllor
liberi. De multe ori erau siliti sa-sl cedeze "de buna vote" paminturile unui feudal care fagaduia sa-l apere impotriva celor care ar fi
venit sa-l [efuiasca. Daca nu conslmteau sa dea paminturtle. feudalii
Ie acaparau cu forta, Astfel, numarul taranllor
liberi scadea, crescind in schimb nurnarul celor dependent].
Taranii dependent] primeau in folosinta un lot de parnint din
domeniul feudal. In schlrnb, ei erau obliqat! sa dea feudalului, 0
parte din recolta. Fiecare taran dependent trebuia sa lucreze un
nurnar de zile pe ogoarele feudalului (c1aca), sa presteze diferite
munci la construirea i lntretlner ea podurilor, drumurilor, caselor
etc. i sa dea 0 dare in prod use (dijma) i 0 dare in bani (censul). Ei
trebuiau sa foloseasca, platind taxe mari, morile, presele de ulei,
ferastralele etc., care erau proprietatea
seniorului. '[aranul dependent era stapln pe gospodarie, vitele i uneltele sale de munca,
Avind dreptul la 0 parte din produsul muncii sale, el era interesat
sa lucreze mai bine. Proprietarul putea sa-l vinda impreuna cu pamintul pe care il muncea, dar nu avea dreptul
sa-I omoare.
Taranii dependentl lipsiti de libertate personala i legati de pamint se numeau serb! (iobagi).
Pe masura ce asuprirea lor se accentua, taranii au inceput sa se
ridice la lupta impotriva feudalilor. In documente i cronici sint
mentionate diferite forme de lupta ale taranimii: refuzau sa faca zilele de rnunca pe pamintul feudalilor, paraseau satele, fugeau pe

'[aran

platlnd

censul

(darea

in bani)

Caracteristica societatii feud I

'.
care avea drept scop educarea va e"leraA Inst,lt,utia cavalerismului,
de senior, ca lup'tatori curate i ,asa~or In, ~plrrtA de supunere fata
lupta calare.
J I prlceputJ in mrnuirea armelor i
Pregatirea tinerilor
nobili pentru
' ..
printr-o
indelungaca ucenlcl
I
expedltllie militare se realiza
i~vara ealaria, minuirea ar~:'o~
eurte~ ,unui se~i~r. Ae?'o, tlnarul
razboaie, iar dnd devenea m . ' partl~pa
la vmatort, mtreceri
i
ceremonii solemne. Prinei alaab~~oe~a acut .eavaler, in cadrul
unei respectarea juramintului
~al'~ d ,rle ~ unut ~avaler era
eredinta i
N b.,.' f
"a e senroru I sau
A
A 0
eudali tratau in
~
I II
eastele A ~,
"
vrnatoarea i cu razboiu! Ad
,mtarlte.
EI se rndeletnieeau eu
nizau jafuri la drumul m~re ~~eorr, p~urtau lup.te intre ei sau orga. ascumpararea prrzonierilor constituia
196
197

~!~~n~Oii, ,In s.?era.n~a ca ,vor da peste stap in] omenoi; uneori se

ca s I ~au. In pa~u:,~ for~lnd
cete de haiduc; care atacau i pradau
5e
d ala ~a_era.n.m' anast~rlle,' Cind nu mat puteau suporta asuprirea
feu't
"se
rascu au.

tara~~~~Cf~~~U' p~rioa~ei de inflori!e a feudalismului, 0 mare parte a

[i
. ~. a _ eV~ntt dependenta. Crearea marilor domenii intensiI.ca~e~ asuer~m faramlor, organizarea ierarhiei feudale, constit~ie princtp e e trasatun caracteristice ale societatii In aceasta pertoed.

..
i

Exercitii

dDescrieri, pe baza textului

omenlul feudal.

Comparar

sltuatia

cum se desfasura munca

dependen~i cu cea a sclavilor

Agricul~~ra ~i me~te~ugurile slab dezvoltate.

te~ugar" dependenri de feudali.

D_omeniul feudal -

F~ud -:- p~mintul daruit de rege sau nobil unui nob" ":,al _lTIlecare trebuia, in schimb, sa-l slujeasea eu
credinta.

Progrese tehniee
lismului.

tatoare.

unitate

economica

in perioada

Organizarea
sociala

T~ranii dependenri.

Me~-

de sine sta-

de inflorire

a feuda-

f
Nobi~imea feudala forma
nanta. lerarhia feudala

pe

din antichitate!

Viata
economica

p.ranilor

~i a i!ustrariilor,

clasa domi~seniori

11.

ORA$ELE MEDIEVALE

A. Cum s-au dezvoltat

orasele in evul mediu?
B. Care era modul de viata in orasele medievale?
C. Ce rol au avut orasele in societatea
feudala]

A. Orasul -

centru

mestesuqaresc

~i comercial.

Orasele

medievale
s-au dezvoltat spre sfir sltul sec. al X-lea i inceputul sec.
al XI-lea. 0 parte dintre ele, ca: Roma, Paris, Constantinopol,
s-au
mentlnut
inca din antichitate.
Altele s-au intemeiat
de catre mestesuqart i negustori,
care se asezau ca sa-si vinda produsele
pe linga
castele,
rnanasttrt,
de-a lungul caller comerciale
de uscat sau maritime.
Asemenea
erase
au fost: Venetia, Genova, Florenta (Italia).
Hamburg, Niirnberg (Germania),
Bruges (Flandra), Barcelona (Spania),
Kiev, Novgorod (Rusia), Liov, Cracovia (Polonia), Baia, Suceava, Arge~,

Rornane) etc.
In perioada de formare
a oraselor,
locuitorii
ocupe i cu agricultura.
Ei cultivau ogoarele
de
lui. Treptat,
dezvoltindu-se
schimbul
intre or as
parasit muncile agricole.
Orasele s-au diferentiat
centre
me~te~ugare~ti i comercia/e.
Clujl Sibiu (Tartle

Nurnberg

._

eras vestit

in evul mediu.

lor continuau
sa se
la marginea
orasu~i sat, orasenlt au
de sat, au devenit

Era ineonjurat cu ziduri. iar intrarea in

eras se facea pe un pod mobil

vasal!

Taranii fiberi.
Ora~enii.

198
199

A. Orasele si-au cucerit prin lupti libertatea.

Orasele

aflate pe domeniile feudalilor

erau supuse acestora. Orasenii erau
obllqat] sa dea dijme, tot felul de taxe ~i sa faca claca. Daca orasul
prospera, pretentlile feudalilor cresteau. De multe ori, nobilii luau
cu forja produsele mestesuqarest] sau atacau convoaiele nequstorllor ~i Ie jefuiau. .
Inca din sec. al XI-lea, 9ra~enii au inceput sa se organizeze, pentru a-sl capata libertatea. In unele erase, ei au format asoclapl numite comune, ai carer membri jurau sa lupte pentru a obtlne de la
senior recunoasterea autonomiei lor. Unii dintre nobili au recunoscut orasenllor, in schimbul
unei sume de bani, drepturile
pe
care Ie cereau. AI~ii lnsa s-au opus ~i orasenll au fost sili~i sa-sl cucereasca libertatea
prin rascoale,
Unele dintre orasele care i~i cucerisera autonomla, adlca dreptul de a se administra singure, se numeau comune. 1'1 unele ~ari,
orasele, de~i autonome, depindeau de rege (Franta]. In altele, au
devenit republici orssenesti, care duceau 0 polltlca Interna ~i externa proprie,
cum erau orasele din Germania ~i Italia.

Fierari

(Observati

foalelor

de

mtna

folosirea

Me~te~ugurile

~i a nicovalei)

s-au perfectlonat

Prin lupta lor pentr.u auronomle, orasele au slablt puterea rnarilor feudali. Fiind lnteresatl in restabilirea ordinii interne a statului, orasenll, in unele ~ari. au sprijinit
regalitatea in lupta impotriva
anarhiei feudale.

B. Locuitorii oraselor erau me,te,ugari ,i negustori

grupati in asociatii profesionale. Orasele erau inconjurate cu zl-

duri de aparare, aveau portl cu poduri mobile, bine paztte. Erau

numite ~i burguri (asezarl lntarlte). De aici a venit cuvintul burghez,
care insemna, la inceput, locuitor al unui burg, iar mai tirziu desemna pe orasenll lnstar it]. Orasele erau conduse de un primer, ajutat de mai rnultl consilieri, alesl dintre orasenii boqatt. Unele erase
aveau armata proprie
~i bateau moneda.
Principalele ocupatll ale orasenllor erau mestesuqurile ~i comertul. Me~te~ugarii din erase erau qrupatl in asoclatli profesionale, numite bres/e.

=OCEANUL

In acestea intrau

(rnestertl].

Asociatule

cei care exercitau

interziceau

acelasi rnestesuq ~i aveau ateliere

practicarea

meseriei

de catre

proprii

cei care nu fa-

ceau parte din breasla. In acelasl timp stabileau cum sa fie lnvatata meseria: anii
de ucenicie, condltlile pe care trebuia sa Ie indeplineasca cineva pentru a deveni
calfa, apoi me~ter.
.

Drumurile
200

comerciale

in evul mediu

Treptat, apar ateliere la domiciliu, unde rnesterul lucra manual, cu

unelte proprii,
numai 0 anurnlta operatie a unui produs (de
exemplu, numai torsul sau numai vopsitul linii). Produsele erau 11.1ate direct de negustpr de la rnesterul care Ie producea ~i caruia ii
furnizase ~i materia prima. Aceste ateliere se numesc manufacturi,
pentru ca munca se facea manual. Asemenea manufacturt au .aparut
in Italia, Franta, Anglia, Tarile de Jos ~i alte ~ari.
Pe linga mestesuqarl tralau in erase ~i negustori. Ei curnparau
~i vindeau oblectele lucrate de rnestesuqarl ~i alte rnarfuri. Banul a
capatat tot mai multa Irnportanta. Negustorii se deplasau pe distante mari dintr-o regiune intr-alta ~i chiar prin alte ~ari, pentru
201

vinzarea i curnpararea marfurllor.

Ei erau grupa~i In ghilde. Aceste~ erau asoctatlt
care se ocupau cu organizarea cornertulul,
cu
apararea transporturilor
de marfurt dlntr-o regiune intr-alta etc.
Cornertul se practica pe uscat ~i pe apa. Drumurile de uscat duceau i ele spre porturi i spre locurile unde se tlneau la date fixe
(de pi Ida, la unele sarbatort) bllciuri!. La acestea se adunau negustori din diferite regiuni ~i tari. La t'rguri/e care se tlneau saptaminal, aproape in fiecare localitate negustorii faceau cornert mai ales
cu taranii din imprejurimile
orasulul. Cornerpul pe uscat era stlnjenit d~ vamlle ~i taxele pe care negustorii
erau obllqat! sa Ie plateasca la trecerea lor pe rnosla flecarul feudal. la podurl, rluri etc.
in sec. al XII-Iea-al
XIV-lea. prlnclpalele
drumuri
maritime
strabateau Marea Mediterana. Marea Nordului
~i M_yea Baltica.
Pe M,!rea Mediterana se facea leqatura _inue--p6rturile
italiene
Genova i Venetia cu cele din rasarttul marii, precum ~i cu Bizanlui, unde erau aduse rnarfurl din tar lle lndepartate
ale Asiei.
Pe Marea Nordului ~i Marea Baltica circulau negustorii din porturile Germaniei, Angliei, Flandrei spre '[arlle Scandinave, Polonia,
Rusia. Exlstau ~i drumuri
fluviale, ca cele de pe Rhin, Sena, Dunare,
Volga etc.
Dezvoltarea rnestesuqurllor ~i corner tulut a dus la dlferentlerea
populatlel oraselor. Negustorii
boqatl, unii patroni ai atelierelor
mestesuqarestt,
care i~i curnparasera paminturl
~i case, formau pa~ura bogata a orasenllor.
Aceasta acaparase conducerea orasului.
Impotriva
lor luptau rnestesuqartl ~i negustorii
maruntl,

,-

It
1-

in interiorul
breslelor,
lucrator!i
luptau impotriva
mesterllor,
pentru
martrea salariilor,
conditll
mai bune de rnunca etc. De
multe ori, paturlle sarace de la erase au participat alaturl de tarani
la rascoalele impotriva
feudalilor.

C. Ora~ul, purtator al progresului. ~e~t~~uga:i ~ d i ~

or~~ele medievale produceau obiecte destinate vrnzaru, adlc~ m~rfurl.

In schimbul acestora, ei i~i procurau produse neces~re tratulul, materii prime pentru nevoile mestesuqulu: .sau bani. In erase a inceput sa se dezvolte comertul, datortta carula s-au pr~dus tra~sformarl ~i in vlata satelor. Tarant! ~i feudalii erau atrasi spre pietele
orasenestl, unde cautau sa vinda prod use agricole cit mai multe. Pe
masura ce se dezvolta comerju', economia naturala se destrarna.
Nobilii,
marii proprletarl
de paminturt, nu mai erau singurii
oameni boqatl, Unii orasenl care acurnulasera sume mari de bani
detlneau pozltll importante
in vlata economlca ~i soclala.

Ora~ele medievale au avut un rol important fn viata :con?mi~a

~i politica a evului mediu. Ele a.u co~tribuit la _d7zvolta:~~ lega~~n!o:.
tntr.e diferi~e regiuni ale tarii, crelnd, In unele tan, condltllie u~/flcan~
P?II- tice. In ora~e s-au stabilit centre administrative ale statu/Ut, s-au
mflln202

Strada cu magazine

Portul Neapole
in

sec.

al

in

XV-lea

evul

mediu;

expuse

marfurlle

pe tarabe

in

erau

strada

tat scott, universitati, bibliotec', s-au ridicat cladir; ~i monumente

de arta. Prin legaturile comercia/e cu a/te tar; au fnlesnit ~i
sdiimburtl culturale.
Exercitii
-

Folosind textul
val.

Cum

s-au

~i ilustratllle

[ectlel, descrlep aspectul unui eras medie-

mestesuqurtle

dezvoltat

in

societatea

feudala]

Orasele _ medi-:vale -. centre m-:~te~ugare~ti ~i comerciale _

luptau Impotrlva mardor feudal! pentru autonomie (Comunele).
- Me~te~ugarii erau organizati in bresle, negustorii in ghilde.
- Apar treptat manufacturile.
-

Se dezvolta comerrul

[-

Pop.ulat1a. o~a~elor
se dlferentlaza
-

bilciurile
drumurile<

. .
maritime,
de uscat

.
fluviale

negustorii boqap, unii patroni ai atelierelor

me~te~ugare~ti;
breslasl. mici negustori;
mi~ciiri sociale in interiorul oraselor.

Oraseleau avut un rol progresist in ~ezvoltarea societatii.

203

12.
BISERICA $1 CRUCIADELE

A. Cum a devenit Biserica institutie feudali?

B. Ce scopuri au avut cruciadele?

I~

A. Biserica s-a adaptat conditiilor societitii feudale. inca

din antichitate, crestlnlsrnul se raspindrse la multe popoare. In sec.
I-al
V-Iea se creasers in Europa, Asia Mica ~i Africa de nord eparhii bisertcesti conduse de episcopi.
La inceputul feudalismului, episcopul din Roma, care i~i luase titlul de papa, re~~e~te sa-~i lrnpuna autoritatea asupra Bisericii di~
apusul Eur opel, In acest tlrnp, in rasartt, unli episcopi au inceput sa
se nurneasca patriarhi ~i depindeau de imparatl! din Blzant.
Pentru a-sl spori influenta, papa a cautat sa devlna conducatorul
intregii
Biserici crestlne, deci sa-~i trnpuna domina~i.a ~i in r.asari.t.
Patriarhul din Constantinopol
n-a admis pretentllle
pape!. Din
aceasta cauza s-a ajuns, in 1054, la marea scnisme, adlca la despartirea Bisericii crestine in doua: cea catolid, in apus, cu centrul la
Roma, ~i cea ortodoxs, in rasarlt, cu centrul
in Blzant.
in condltllle forrnarll ~i dezvoltarii feudalismului, biserica a devenit mare proprietara de pamlnturi ~i de numeroase sate. Cond~catoril Bisericii se bucurau de toate privilegiile seniorilor feudall.
Blsertca, treptat,
a ajuns sa domine intreaga vtata .in evul medlu, pe toate planurlle.
..
B. Cruciadele. In a doua [urnatate a sec. al XI-lea, turcu selgiucizi din Asia Centrala au cucerit. Persia, Mesopotamia,. Siria ~~
Palestina ~i au ocupat lerusalimul, In care se afla morrnintul lUI
lisus Cristos. Imperiul Bizantin, slabit de luptele interne, a cerut
ajutor
in apus.
Papa, care urrnarea sa devlna ~;. conducatorul Biseri~ii ~rtodoxe, a indemnat pe cavalerii feudali ~i masele pop~lare s.ase !.n~rmeze ~i sa piece la lupta, pentru a elibera lerusallmul din milnile
turcilor.
Cei ce au raspuns la chemarea papei sl-au cusut 0 cruce:
de stofa pe haine ~i s-au numit crucieii, iar expedltlile lor au purtat
numele de cruciade.
La cruciade au participat: nobilii, care visau la cucerirea unor
tinuturt
bogate; orasen!i, in special negustorii, ce doreau sa ia in
staplnire porturile
~i drumurile comerciale din ra~ar.itu.1Ma~ii.
diterane, lnlatur ind concur enta negustorilor arabi ~I blzanttnt: taranirnea spera sa scape de exploatarea feudala ~i sa gaseasca in
Orient
0 vlata mai buna,
T01i partlctpantll la cruciade erau atrasl de boqatllle Orientului,
pe care voiau sa-l cucereasca, Cruciadele au fost expeditii militar~
de cucerire. Au fost organizate opt cruciade (1095-1270); cele mal
insemnate sint: cruciada I ~i cruciada a IV-a.

M:-

204

Cavaleri

cruciatl

~i cavaleri

musulmani

Cruciada 1(1095-1099).
Dupa un asediu de opt luni, cruciatii au
cucerit Antiohia, apoi lerusalimu/. Ei au organizat in Siria ~i Palestina
patru state cu caracter feudal. Cel mai important a fost Regatul lerusalimu/ui.

Dupa citva timp. lerusalimul ~i 0 mare parte din teritoriile

pe
care Ie stapineau cr uciatli in Palestina au fost recucerite de musulmani. De~i s-au organizat ~i alte cruciade, ele au esuat. lerusalimul
a ramas in miinile
musulmanilor.
La inceputul sec. al XIII-lea, cavalerii apuseni au plecat In cruciada a IV-a.
Cruciati i au i ntrat 7n conflict cu bizantini i ~i au atacat Constantinopolul,
pe care
I-au cucerit in anul 1204 ~i au intemeiat la Constantinopol
Imperiul
Latin de Rasarit (1204). Dar Imperiul
Latin de Rasartt era rnaclnat de certurile
dintre feudali. Conducatoru bizantini
refuqlatl in Asia Mica au reuslt sa-i alunge pe cuceritori
~i sa restaureze statui
bizanti n (1261).

Cruciadele nu sl-au atins scopul, dar au avut importante urmsrt

economice, sociale ~i politice. Ele au contribuit la dezvoltarea eraselor, a mestesuqurtlor
~i comer tulul in Europa occidentala. Genova
~i Venetia, alte erase italice au dobindit
suprematla pe Marea Medlterana, care a devenit centrul comertulul maritim al evului mediu. in schlmb, Bizantul si-a pierdut
irnportanta econornica ~i polltlca.
Puterea nobilimii
a slablt, datortta faptului ca rnultl nobili au
murit in timpul cruciadelor, iar al1ii au saraclt. Avind nevoie de
bani, nobilli acceptau ca orasele ~i chiar taranii care agoniseau sumele necesare sa-~i rascurnpere libertatea. De slabirea nobilimii au
profitat
reqll, intartnd
autoritatea centrala a statu lui.
Contactul cu Orientul, mai dezvoltat din punct de vedere economic ~i cultural decit Europa apuseana, a avut ~i alte urrnari pozitive. S-au adus din Asia in Europa plante noi, s-au largit cunostintele geografice, iar cultura
a progresat.

205

13.

CENTRAllZAREA
STATUlUI
FRANCEZ

Cucerirea
lui.

lerusalimu-

Cruclatn
au folosit
care
de asalt
~i au escaladat
zidurile
cu ajutorul

scarilor
lilor

Sub influenta Orientului

s-au produs schirnbart ~i in modul
apuseni. Ei s-au deprins sa foloseasca mobile frurnoase,

arn:e lucra~e artistic.

stofe de pret,
mal mult rnteres pentru
cultura.

rnatasurl,

musellnurt,

de via{a al feudacovoare, oglinzi.

catifele.

Au capatat

Adaptt~du-se. c.o~difiilo: .societatii [eudsle, Biserica a devenit 0 mare

p~~ere
C/.al-pollt/~~aI spJr/tuala. Urmarind tntinderea suprematiei
_so
sale
?I In resent, papal,tatea a sprijinit cruciadele.
Exercitii
Arata{i
-

caracteristicile

Ce schlmbar]

s-au

Bisericii

produs

In

ca institu~ie
societatea

feudala!

feudala

dupa

cruciade?

FEUDAL

A. Cum a inceput centralizarea statului feudal francez?

B. Care au fost rezultatele politicii de unificare ~i centralizare a statului franc:ez?

A. Unificarea teritoriali.
intirirea puterii centrale. Luptele dintre feudal! au contribuit
la .slablrea autorttatl!
regale in
Franta, Stingindu-se dinastia carollnqiana, a fost ales de catre nobili, ca rege, Hugo Capet. Prin alegerea lui s-a instaurat dinastia Ca-

peti!=nilor.

In cursul sec. al XII-Iea-al

XIII-lea, regii capetteni sl-au lntarlt
treptat autoritatea, rnar indu-si domeniul regal prin confiscarea posesiunilor unor vasali care adeseori se razvrateau, Ei au tras foloase
~i din faptul ca pe domeniul regal se aflau doua erase importante,
Paris ~i Orleans, asezate de-a lungul marilor drumuri de cornert
care uneau sudul cu nordul Frantel ~i duceau spre vestitul bilcl din
Champagne, ceea ce Ie crea venituri
importante din taxele vamale.
Stabilirea legaturilor economice intre diferitele regiuni ale Frantel
a creat

condltil

pentru

formarea

pietei interne. Pe plan politic

se

impunea lichidarea anarhiei feudale, realizarea unlflcar!l teritoriale

~i a statului,
centrallzar il politice,
deci intartrea
puterii
regale.
Orasenll, interesatt in dezvoltarea comertulul, au sprijinit
monarhia, care lupta pentru restabilirea ordinii interne impotriva feudalilor. Mica nobilime, care cauta sa obtlna privilegii
~i functli in
stat, era ~i ea de parte a regal ita~ii. Statui centralizat reprezenta fata

de divizsree feudala
Organizarea Bisericii: eparhii conduse de episcopi. Patriarhi, Papi.
Marea schisma a Bisericii (1054)

catolica - Roma
orrodoxa - Blzant

Biserica se feudalizeaza. Ea domina via~a societatii medievale.

Cruciadele
(1095-1270) .

20e

Expeditil
militare
organizate cu sprijinul
papalitatu
pentru cucerirea teritoriilor
din Orient.
urrnart economice. soclale, poliAu avut importante
tice ~i culturale.

0 forma superioara de organizare politica, avtnd

drept scop menpnerea ~i consolidarea societa~ii feuda/e.

Formarea statului centralizat a imbracat forma cea mai caracteristica in Franta, La cresterea puterii monarhice a contribuit ~i faptul ca regii capetlenl au reuslt sa pastreze coroana reqala in familia
lor, fiecare impunind, inca din timpul vie~ii sale, alegerea fiului cel

Filip al II-lea August

a dus 0 politlca chibzulta penmai mare ca rege. Monarhia a devenit eredttsrs.
(1180-1223)
tru intar irea puterii regale ~i unificarea terltorlala. A anexat multe
dintre teritoriile
vasalilor din nordul ~i sudul Frantel. lntre acestea
erau ducatul Normandiei, precum ~i alte posesiuni pe care regele
Angliei Ie detlnea in Franta.

207

Filip al II-lea a reorganizat administrarea cornerullor regale, a recr utat slujbasi din rindul micii nobilirni, EI a stabilit capitala la Paris. in timpul sau, Parisul

s-a dezvoltat,

extinzindu-se

cartierele

rneste-

~ugare~ti ~i neg ustcresti.

S-au construit hale pentru
depozitarea rnarfurtlor ~i s-au pavat strazi!e prineipale. Orasul a fost ineonjurat cu un zid solid cu metereze.

Filip al IV-lea eel

frumos
se constdera
in

"imparat

sau':. nu datora
omagiu
nlrnanul ~i nu permitea
interventla papalitat!i
in treburile
regatului
regatul

I"

I!

I:
~

al XIlea

ludovie

s-a identificat

cu

Franta, Dusman

al
marii nobilimi, a
intarlt
puterea
.
centrala ~i a
desavir~it unificarea
politica
a Fran~ei. A
fost Intotdeauna
..propriul
sau
prlm-ministru
~i nu
a tolerat
In jurul
sau dedt
tehnicieni
~i executan~i"

I'

B. incheierea procesului de unificare teritoriali ,i centralizare politici. Dupa Razbolul de 0 suta de ani, Franta s-a refa-

cut repede, 'cunoscind

0 deoseblta
inflorire
a economlel,
Se dezvolta agricultura,
se perfectloneaza
mestesuqurlle,
tehnlca constructlllor,
se lntenslftca exploatarea
carierelor
de piatra ~i a minelor; se folosesc noi procedee
in prel ucrarea metalelor;
se dezvolta
tesutul firelor textile ~i mai ales productia
de matase. Cornertul
intern se reface. Capita
lrnportanta
deoseblta
~i tirgurile
din lyon.
Marile ape care strabat
Franta: Sena, Rhonul ~i altele devin importante cai comerclale.
Se construiesc
drumuri,
poduri ~i porturl.
Se
reduc taxele vamale ~i se incheie tratate
comerclale
cu alte ~ari.
Paralel cu dezvoltarea
economlca
se consolldeaza
~i mal mult
puterea
regala ~i se desavirseste
unlftcarea
terltortala.
Un rol important
ii revine in aceasta
perloada
regelui
Ludovic al XI-lea
(1461-1483).~iret
~i arnbitlos,
el a declaraj razbol nobilimii feudale, ce se opunea
planurilor
sale politice.
In locul razbcalelor pe care se temea ca le-ar plerde - a preferat
intrigile ce Ie resea
cu rnulta malestrte ~i cu ajutorul
carora a reuslt sa rapuna pe to~i
marii feudall. De aceeaI
s-a spus de catre adversarii
sai "paianjenu!
universal". EI a reuslt sa .allpeasca Fran~el ducatul Burgundiei ~i alte
reglunl. EI a avut sprljlnul orasenllor
~i rnlcll noblllrnl, care i-au dat

Moara de apa

Moara de vint

209

208
-----

Filip al J,V-Iea eel Frumos (1285-1314)

a
continuat
actlunea de unificare
terltortala
alipind la domeniul
regal comitatul
Champagne. A dus 0 pclitlca lnterna autorltara:
pentru a obtlne fondurile
necesare lntartrtl
arrnatel, a impus taxe asupra populatlel.
A
incercat
sa supuna Flandra, dar a fost invins de armata
orasenllor
flamanzi.
in anul 1302, Filip al IV-lea cel Frumos a
convocat
pentru
prima data Starile Generale, adlca 0 adunare
din care faceau parte
reprezentantll clerului (starea intii), nobillmii (starea
a doua) ~i orasenirnll
bogate
(starea
a treia).
'[aranirnea
~i saracimea
oraselor
nu erau reprezentate
in adunare ..
Startle Generale aveau ca prtncipala sarcina
votarea
impozitelor
~i aprobarea
rnasurllor
luate de rege.
. intre
1337 ~i 1453 s-a desfasurat
intre
Anglia ~i Franta Razboiul de 0 suta de
ani.
Problema
succesiunii
la tronul
Frantel a
constituit
pretextul
razboiulur.
Adevaratele cauze au fost lnsa urrnatoarele:
in nordul Frantel se gasea provincia
Flandra, bogata
~i vestita
pentru
postavurile
sale.
Aceasta ave a strinse
leqaturt cu Anglia, de
unde importa
lina ~i unde vindea tesaturl
de postav.
Regalitatea
franceza
tindea
sa
ocupe Flandra. Acest lucru ~ dus la conflictul cu monarhia
engleza.
In acela~i timp,
monarhia
engleza urmarea
sa recapete
posesiunile din Franta, pierdute
in luptele anterioare;
in schimb, regii Franrei, continuind politica de unificare
a statului,
cautau
sa alipeasca
~i ultimele
posesiuni
engleze
din Franra.

Ocuparea
unei par~i a Frantei de catre englezi a declansat
lupta
de eliberare
a poporului
francez.
Poporul
francez
s-a ridicat
la
lupta impotriva
cotropitorilor
la indemnul
unei tinere tarancl din
Lorena,
nurnlta loana d'Arc,
obtlnind
mai multe victorii.
Fiind
pr lnsa. de englezi, loana d'Arc a fost condarnnata
~i arsa pe rug ca
vrajltoare:
armatele
franceze
au continuat
insa lupta, alungindu-i
pe englezi din tara. Acestla au pierdut
toate posesiunile
lor din
Franta,
afara de portul
Calais.

14.

fond uri banestl, armata etc. Pentru ~ veni. in .ajutor~1 or~~~~.ilor. a

reglementat
exploatarea
minelor, a rncurajac Industria m~tasll ~rm
crearea unor manufacturi privilegiate (Lyon. Tours) etc., In schlrnb
a pus impozite asupra maselor populare.

ANGLIA

Un;f;carea pol;tica a Fran,e; a c~ntr;b~;~. la consolidarea societa,;i

feuda/e ~i la dezvoltarea economica a ,am. _
..
Starile Genera/e incep sa-~i piarda Insemnatatea, fllnd subordonate
puterii regale.
Exercitii

Caracterlzatl

etapele

Ce insemnatate

Lupta pentru
intirirea
puterii regale
In Franta

_
-

,
DesaYir~irea
centralizirii
statului
francez

_
_
_

de

a avut

formare

a statului

untflcarea

polltlca

centralizat

A. Prin ce se caracterizeaza inceputul centralizarii

statului englez?
B. Ce semnificatie a avut Magna Carta?
c. englez?
in ce conditii s-a desavirJit centralizarea statului

francez!

a Fran~ei?

Regalitatea este sprijinita de oraseni ~i mica nobilime.

Regii capetlenl i~i consolideaza puterea economica.
Monarhia devine ereditara.
Se convoaca pentru prima data Startle Generale
(care aprobau rnasurt luate de rege).

Urmarile

(1337-10453).

Razbolului

de

sura

de

ani

. .

Refacerea ~i consolidarea economlel.

intarirea puterii regale: Ludovic:. al .XI-Iea:
Reforme1e: armata permanenta. tmpozite
nente.

perma-

A. -Dezvoltare
eudalismului ,i intar'rea v
In'monarhlei Cucerirea normanda a favorjzat dezvoltarea
feudalismului ~i lntarlrea puteril monarhiei in Anglia. Regele dispunea de domenii intinse ~i de veniturl importante.
Printr-o serie de
reforme legislative ~I judecatorestl,
el a ingradit privilegiile nobillmii)1 a grabit centralizarea statului ~i lntarlrea puterii monarhiei.
In calitate de duce al Normandiei. regele Angliei era vasal regelui francez. Obtlnind prin casatorle noi posesiuni in Franta, el devine mult mai puternic declt suzeranul sau. Aceasta sltuape a dat
nastere unui conflict care a Izbucnit intre regele Angliei loan Tara
Tara ~i regele frantei Filip al ll-lea. Nerespectlndu-st
obligatli1e de
vasal, loan a fost acuzat de tradare. Filip al If-lea l-a conflscat Normandia ~i celelalte posesiuni pe care Ie detlnea in fran~a. Incercind
sa Ie rela, el a fost invtns de regele francez (1214). Infringerile suferite in Franta ~i abuzurile regelui au provocat in Anglia 0 nernultumire generala. Lacom de bani. regele Ii lasa pe functtonartt
regali
sa foloseasca orice mijloace pentru astringe
sume cit mai marl. Cei
care nu puteau plati erau inchi~i ~i averile lor confiscate.
Profitind de sltuatla creata prin infringerea armatelor engleze
de catre fraricezi, marii feudali ~i orasentl s-au rasculat .

t.

terii

B. sigur
dre urile feud ...l.ilor ~i ori,enilor.
Rascula~ii au cerut ca regele loan sa semneze un act prin care sa Ie
garanteze respectarea drepturilor.
Acest act s-a numit Magna
Carta (Marea carta). Regele a fost sllit sa 0 semneze (1215).
Magna Carta recunostea nobililor dreptul de rnostenlre asupra feudelor, hotara restituirea averilor confiscate, iar obliga~iile feudale erau miqorate. Nici un
om liber nu putea fi ~inut in inchisoare fara a fi judecat dupa lege. Regele nu
putea fixa taxe sau impozite exceptlonale dedt cu aprobarea Marelui Consiliu,
comp~s din seniori lalcl ~i clerici. Erau confirmate drepturile
bisericit, oraselor
~i libertatea comertulul.
Despre serbt nu se pomenea nimic, sltuatla acestora raminind
neschlrnbata,

210

211

monarhie
puter~nica, .~apabila
sa infringa
anarhia
feudala
~i
rascoa- lele ~op.ulare, sa ~~r~JIn~ dezvoltarea
manufacturilor
~i
cornertulut.
. Rlvalltat~a p~lItlca dintre marii feudali, interesele noii nobilimi
allat~. cu orasenrrnea bogata au dus la un razbol civil intre doua dtnastu,
cunoscut
sub numele
de Razboiul ce/or doua raze

I:

(14~5-1485).
In. 148~ a a~uns la t~on Henrie al VII-lea (1485-1509), care a intem~lat dln.~stla !udorllor.
EI a pus capat razbolulul. A confiscat

a~erlle marl! noblltml rivale, sprijinit

de noua nobilime ~i burghezle.
Dupa .razbol s-a inn:ul~it n.um~rul manufacturilor
de postav ~i
me~alur9l.ce. Centr~1
!ntregil.
v.le~i economice devine Londra.
Schlmburlle .e~onoml~e In~re diferttele
regiuni se intensifica. Toate
aceste condlpll favorizeaza untftcarea econornlca a ~arii.

Pina. la sfir~;t~1 s~c. al XV-lea In Anglia s-a format statui unitar monarhla centrallzata. Puterea regala era limitata de Parlament.
ii

.
iI

Camera Lorzilor

Cum

s-a realizat

Exercit Ce Importanta
Ce insemnatate

Sub urrnasll lui loan, luptele interne au continuat, regli fiind slii~i sa accepte convocarea Parlamentu{ui (1265), in care erau reprezentatl clerul, nobilimea ~i orasenll. In sec. al XIV-lea, Parlamentul
s-a irnpartlt in Camera Lorzilor [reprezentantil
nobilimii
~i ai clerului superior) ~i Camera Comunelor (reprezentaIl~ii orasenllor boga~i
~i ai micii nobilimi). Parlamentul facea legile, iar regele Ie intarea.
EI nu putea stabili impozite
fara aprobarea
Parlamentului.

t.. intirirea puteri mo"a i.

ijiniti de ori~
in
i
noua no ilim . Razboiul de 0 suta de ani a inrauta~it sltuapa rnaselor populare din Anglia. Pentru nobili ~i cetele lor milltare el
constituise 0 sursa de trai ~i inavutlre. Dar, razbolul 0 data terminat ~i nedeprlnsl sa rnunceasca, acestla erau gata sa [efuiasca ~i se
angajau ca mercenari
in luptele dintre
marii feudali (baronii).
Monarhia, lnvinulta de pierderea razbciulut. se afla Intr-o criza
de autorltate.
Ea nu era capablla sa puna capat vlolentelor
marllor
feudali. EI tralau din exploatarea ~aranilor ~i nu erau lnteresatl in
dezvoltarea cornertulul
~i manufacturilor. Apasati de impozite ~i de
obliga~ille feudale, taranii au dezlantult 0 puternlca rascoala, care a
fost infrinta
cu mare qreutate
(1381).

Intarirea
puterii
centrale

Magna Carta

(1215)

Parlamentul
englez

unificarea starulul englez?

a avut Magna Carta?
a avut centralizarea
statului

englez?

ingradlrea
privilegiilor
nobillmli
~I intarirea
put~.rli monarhiei
grabesc centralizarea
statulul.
Regll Angllel au poseslunt in Franta. Ei intra in
conflict cu regil Fran~ei.

Garanteaza
respectarea
sericli ~I ora~enilor.

Camera Lorzilor.
Camera Comunelor.

Desavir~irea
- Dezvoltarea
centralizirii
impotriva
marilor
erau populatla
oraseneasca
~I noua

eccncmlca

drepturilor

nobllimll

Bi-

comerjul

man ufactu ri Ie

bilime. Aceasta practlca

cernertul cu lina ~i
incepuse sa lnfttnteze
manufacturi de postav.
Noua nobilime ~i orasenll

bogati doreau
0

212

statului
englez

Noua nobllime
litatea.

~i ora~enii

boga~i au sprijinlt

rega-

213

15.
DIVIZAREA ECONOMICA $1 POLITICA
A GERMANIEI '$1 .TALIEI

A. Care a fost situatia Germaniei dupi tratatul

de la Verdun?
B. Care au fost cauzele divizirii Germaniei?
C. Care era situatia politici a Italiei?
D. Prin ce se caracterizeazi dezvoltarea oraselor
din nordul ltaliei? .

I
I
""

. Cre~tetea puterii m ii no ilimi. Politlca de expansiu Ie. Dupa Tratatul de la Verdun (843) Germania. desprtnsa din lm-

periul carolingian. era fermata din mai multe ducate (Saxonia. Suedia, Franconia. Bavaria).
in sec. al X-lea a ajuns rege al Gerrnanlel
Otto I eel Mare
(936-973) din familia ducllor .de Saxonia. In timpul domniei sale
teritoriul
statului
german a fost marit (Bavaria. Lorena etc.),
incursiunile ungurilor
spre apus au fost oprite, autoritatea regala
s-a lntarlt.
Devenlnd unul dintre
cei mai puternici
suverani europeni,
Otto I a anexat nordul Itallel ~i a fost incoronat irnparat. Ulterior
statui astfel alcatult s-a numit Sfintul imperiu roman de neam ger-

man.

Cu . incepere din sec. al XIII-lea feudalii g~rmani au ini~iat

cucerirea teritoriilor
aflate la rasarltul ~arii lor. In aceasta actlune
ei au fost puternic
sprijlni~i
de Ordinul eava/erilor teutotu, care,
dupa ce i~i constltulsera
un stat pe ~armul Marii .Baltice,
au
incercat
sa se extlnda,
arnenlntlndu-st to~i vecinii. In 1242. in
batalla de pe Lacul Ciud, ~i ulterior.
in 1410, la Grunwald,
expansiunea lor a fost frinata de armatele
ruse conduse de
Alexandru Nevskl, respectlv de cele poloneze,comandate de regele
Vladislav lagello.

B. Deciderea
autorititii
Imperiale, De voltar a
oraselor germane. La mijlocul secolului al XIII-lea tronul a rarnas

vacant. Absenta autoritatf

centrale
a aruncat
imperiul
intr-o
perloada de anarhle, in. cursul carela puterea. marilor
feudali a
sporit.
Pentru a-~i apara privilegiile sau pentru a obttne autonornla fa~a
de lrnparat ~i marii feudali, orasele s-au unit formind
ligi. Intre
actlvltattle lor: stimularea leqaturllor comerciale cu alte erase ~i

Coroana imparatilor german;

Poarta de intrare in ora~ul

Lubeck (sec. al XV-lea)
era intarita cu turn uri

apararea transporturilor
de marfur! de atacurile nobililor.
Cea mal
lmportanta liga, numlta Hansa sau Liga hanseatiea, a fost fermata de
orasele din nordul Germaniei, intre care Hamburg, LUbeck, Koln ~i
Bremen. Fiind lnteresate vnal cu seama in consolidarea ccmertulul
extern,
orasele germane
n-au contribuit
la formarea
relatlllor
economice intre
diferite
regiuni
ale ~arii ~i nici la unificarea
statului.
Perioada de anarhie s-a incheiat 0 data cu alegerea in 1273 a lui
Rudolf de Habsburg ca rege. preocupat sa instituie in Germania 0 .
autoritate centrale puternlca.
Dupa 0 perioada de framintart, in fruntea statului a ajuns Carol
al IV-lea de Luxemburg (1347-1378). Remarcabil om de stat, el este
autorul
Bu/ei de sur din 1356, prin care se reglementa alegerea
lmparatulut de catre sapte principi electori dintre cei mai mari
feudali din Germania. lndependenta lor era recunoscuta in fiecare
din statele de unde proveneau, cu conditia ca primul dintre ei sa
fie regele Boemiei, deci un urrnas al lui Carol al IV-lea.

C. DQvza!l"'capoliticoli a Italiei.
Dupa tratatul de la Verdun
(843), regatul Italiei s-a impar~it in mai multe state: in nord, citeva
republic; ora~ene~ti, care se luptau intre ele pentru intiletate;
in
centru,
statuI papal; sudul Italiei era stapinlt de bizantini. tar
insulele
sflrsltul

Siciliei ).

Sicilia. Sardinia ~i Corsica apartineau musulmanilor

sec. al XI-lea razbolnicl normanzi
au constituit

(spre

regatul

214
215

Italia a fost mult slabita de luptele dintre Imperiul German, care

domlnatia, ~i statele italiene coalizate in jurul
scaunului papal.
vola' sa-~i lrnpuna

D. Republicile orifenefti,
centre ale
me,tefugirefti
,i comerciale. Venetla, "ora~ul

activititii

lagunelor",
dispunea de 0 flota puternlca
~i ~omina c?mer~ul_ p~ Ma!ea
Mediterana.
Sub autoritatea
ei se gasesc reqrunea rasarueana
a
Itallei de Nord, 0 parte din coasta dalrnata ~i insulele Cipru ~i
Cr.eta. Era 0 republica arlstocratlca,
condusa de un doge, ales pe
via~a, Senatul ~i Consiliul ce/or zece aveau un rol important in vlata
economica ~i politidi a orasulul.
Genova "cea superba", rivala de temut a Venetlel. era tot 0
republica aristocratica
condusa de nobilime ~i negustorii boga~i.
Genovezli ~i venetlentt au lntrettnut
legaturi comerciale cu '[artle

II

Romane.

Milano, asezat in Lombardia la tntretalerea uner mari drumuri

comerciale
spre
sudul
Italiei,
Franta
~i Germania,
centru
me~te~ugaresc (ateliere de postav, arrnurarll] ~i comerclal, era in
permanenta
confruntare
cu Venetta ~i Genova.

Florenta
Palatul Signoriei.
in pia~a se fac
pregatiri
pentru
o executle

Venetia.

Palatul Dogilor (sec, al XIV-lea). Zidul este acoperit cu rnarrnura roz,

lar galerlile sint susttnute de coloane impodobite
in partea superloara cu flori
stllizate

Florenta, ..orasul flortlor", era renumtta prin manufacturile textile

~I bancile sale. care imprumutau cu dobinzi mari prin~1i ~i orasele.
Conducerea - Signoria - era in mina celor boga~i, poporul gras, in
vreme ce rnestesuqartl ~i patura saraca a orasului alcatulau
poporul marunt. Ciompi; (daracttortt de llna) s-au rasculat in 1378;
mtscarea lor a reprezentat
prjma actlune in care muncitorii de la
erase au avut rolul principal. In secolul al XV-lea puterea a fost
preluata de familia de bancheri Medici, in rindurile carela Lorenzo,
supranumlt Magnificul, a fost un mare protector
al artlstllor
Renastertl.

Germania ~i Italia i~i vor mentlne divizarea in tot cursul Evului

Mediu. Luptele pentru putere intre feudali ~i puterea centrala (in
Germania).
lntre orase, interesate
sa-ji apere Independenta
~i
interesele
economice,
amestecul strain (in Italia) vor impiedica
centralizarea
acestor state.
Exercitii
- Prin ce se caracterlzeaza
dezvoltarea Germaniei in secolele al XIIIlea al XV-lea?
- Caracter lzatl sttuatia
polltica a statului german in comparatle
cu eel
francez.
- Arata~i aspectele caracteristice
di n dezvoltarea
oraselor
italiene.
- 'Ce insemnatate
are r ascoala clompllor?
_ Cornparatl sttuatla
din Italia cu cea din Franta. Expllcatl de ce nu s-a
constituit
in Italla un stat unltar.

216

217

Lupta pentru
intarirea
autoritatii
centrale

Politica de
expansiune

Decaderea
autoritatii
imperiale

Ora~ele
germane

S~t~aJia ltaliei
pma In sec.
al XV-lea

Rascoala
ciompilor
din Florenta
(1378)

Sfintul
imperiu
roman de neam
german

Interesate in comertul extern

Ligi-Hansa
sau
Liga
Hanseatlca

Perioada de
anarhie

{
f

!
I

16.
-

Germania.
Italia

parte

din

Cucerire
de teritorii
spre apus ~i rasarit

STATELE SLAVE DIN CENTRUL, ESTUL

$1 SUD-ESTUL EUROPEI iN FEUDALISMUL DEZVOL TAT

Dinastia de Habsburg
Carol al IV-lea de Luxemburg

A. Care a fost situatia Cehiei in sec. al X-Iea-al

XIV-lea?
B. Cum s-a format statui polon ~i ce rol a avut acesta
in stivilirea expansiunii germane?
C. Ce insemnitate a avut formarea cnezatului Moscovei ~i in ce conditli s-a constltuit statui centralizat
rus?

Nu au contribuit
unificarea statului

CEHIA

la

Nord:
republici orasenest]:
Venetta
Genova, Milano, Florenja,
'
Centru : Statui papal.
Sud: Regatul Neapolelui ~i Sicilia.

Pop~rul marunt alunga pe conducatort

noria.
Prima rascoala In care muncitorii
rolul principal.

i ocupa
au avut

Sig-

A. Form"lrea statulJJi ceh ~i dezvoltarea sa. l.ehii, care fac parte din ra-

mura slavilor apuseni. ~i-au constituit statui independent

in sec. al X-lea.
.
Pe masura dezvcttarll agriculturii, me~te~ugurilor
(postavurile),
a mineritului
(productia
de argint) ~i comertulul
s-au
consolidat ~i relatllle feudale.
.
Cu incepere
din sec. al XII-Iea-al
XIII-lea regii cehi au instalat mai cu searna
in zonele de f'rontlera colonlstll germani
care ~i-au constituit 0 sttuatle prtvileqlata
concurind mestesuqarti
~i negustorii cehi.
In secolul al XIII-lea coroana Cehiei a
revenit dinastiei de Luxemburg, care a ocupat 'In timp ~i tronul imperial. Cel mai important reprezentant
al acesteia a fost Carol al IV-lea. Preocupat
de ridicarea ~arii
sale, a internelat
Universitatea
din Praga
(1348).
La inceputul secolului al XV-lea, puternica opozttie indreptata impotriva asupririi
feudale ~i privilegiilor patriciatului german
~i-a qaslr expresla in predicile lui Jan Hus,
profesor la Universitatea
din Praga. Chemat sa dea socoteala Consiliu/ui de la Constanta (1415) pentru ideile sale, el s-a prezentat increzator
in garan~ia ce-i fusese
data de .imparatul Sigismund de Luxemburg.
A fost insa arestat, declarat eretic ~i ars pe
rug. Moartea sa a produs 0 mare rascoala
(1418-1434).

Profesor

la Universitatea
din Praga,

Jan Hus
. se bucura de un
prestigiu imens dator+ta
pregatirii,

talentului

~i

vie~ii exemplare pe
care 0 d ucea. A trad us

Blblia in

ltrnba ceha,
contribuind
astfel la
dezvoltarea limbii
literare

219

---

Sub Vladislav lagiello Polonia s-a unit cu Lituania. Dupa lupte

grele cu cavalerii teutonl (Grunwald - 1410, Malbork - 1422), la
care au participat ~i ostasi moldoveni, expansiunea acestora a fost

oprjta.

Inceplnd cu sec. al XV-lea autoritatea ~/eahtei (mica nobilime) a

crescut in dauna puterii regale, considerabil llrnltata ~i de hotarlrlIe Seimului. In secolele urrnatoare se va inrauta~i ~i sltuatla ~aranimil, carela i se vor impune sarcini tot mai grele in munca.
RUSIA

c. Ru~ii - slavi risiriteni - s-au constituit in mai

multe state cu incepere din sec. al XIIlea. 0 irnportanta deo-

Tarani

cehi

Me~te~ugari cehi

POLONIA

t! B. in sec. al X-lea s-au format mai muite state feudale

al caro.r nu~leu l-a reprezentat Polonia Mare (pe riul Warta).

{'se~e", cehtlor, p.olonezll se lncadreeza In grupul slavilor apuseni.

In tlrnpul cneazul_u.Bl.~/esla~ eel Viteaz (992-1025), care a luat titlul
de r~ge, s-a desav~r~lt umta~.ea terttorlala
a .statulut ~i s-a intartt
autorttatea
centrala.' cu sprijlnul nobilimii ~i al Biserici.i.
Dezvoltarea marllor. dome~i~ a facut sa creases puterea feudalilor, ceea ce a determrnat dlvlzarea pollttca a regatului (sec. al
XII-Iea-al
XIII-lea).
Reunificarea s-a lnfaptutt la inceputul sec. al XIV-lea. Cazimir eel
Mare (1333-1370) a ing'radit abuzurile nobilimii ~i'a favorizat dezvoltarea oraselor. Capirala Poloniei se afla la Crecovis, un important centru al culturii
medievale.
Universitatea
din Cracovia

seblta a avut cnezatul Moscovei organizat in jurul orasului cu acelasl , nume, intemeiat de lurii Dolgoruki in 1147.
In sec. al XIII-lea, majoritatea cnezatelor rusesti au cazut sub
domlnatta tatara, Semnalul luptei de eliberare a fost dat de cnezii
Moscovei. Sub conducerea lor a fost obtlnuta noua victorie de la
Kulikovo, pe riul Don (1380), care a deschis perspectiva dezrobirii
tuturor
rustler.
Unificarea o~icentrallzarea statului s-au realizat in timpul domniei lui Ivan al III-lea (1462-1505), car~ a izbutit sa allpeasca Moscovei: Novgorodul, Tverul ~i Viatka. In vremea sa a fost consolldata puterea centrala prin adoptarea unei noi leqislattl, s-a constituit adrnlnistratia centrallzata ~i armata permanents. Cneazul a
restrins privilegiile marii boierimi ~i a limitat dreptul de stramutare al serbllor.
Ivan al III-lea a refuzat sa mai plateasca tribut
Hoardei de Aur
~i, dupa 0 batalle prin care a obtinut
victoria, dornlnatla acestela
asupra statului moscovit a incetat (1480).
'
Prestigiul cnezatului rus a crescut ~i datorita legaturllor sale diplomatice cu Imperiul Romano-German, Imperiul Otoman, Ungaria, Venetla ~i, nu in ultimul rind, cu Moldova lui Stefan cel Mare.
Cele trei state slave au avut In evul mediu 0 evolutie sirnilara:
unificarea ~i centralizarea lor a trebuit sa infringa mai cu searna adversltatlle externe (feudalii german; ~i cavalerii teutoni in Polonia.
tatarll
in Rusia).

Scena din viata

ora~ului Moscova

Exercitii
-

Cum s-a dezvoltat

statui ceh?
Care era sltuatla economidi ~i sociala in statui ceh in sec. al XII-Iea-al
XV-lea?
Cum s-a realizat unificarea statu lut polcn]
Ce insemnatate
a avut victoria polonilor in lupta cu teutonii?
Cum s-a format 'cnezatul
Moscovei?
Arata~i rolul cnezatulul Moscovei in procesul unlflcar ii statului rus ~i al
eltberarlt
sale de sub dornlnatla mongola.

Cehia in sec.
al X-Ieaal XIV-Iea

Lupta
impotriva
asupririi
feudalobisericeiti

Formarea

~ezvoltarea
econornlca
(agricultura.
mestesuqurile. cornerjul, orasele). Relatiile feudale se conso-

inflorirea statu lui ceh in timpul

de Luxemburg.

222

lui Carol al IV-lea

Jan Hus conduce lupta impotriva asupririi feudalobisertcestl.

Jan Hus condamnat de Sinodul din H15.
R~scoa'a, poporului
ceh (H19-1-434);
caracterul
el socra ~I naticnal.

Formarea
statului
centralizat
rus

ceh (sec. al X-lea)

lideaza.

Formarea Ji
dezvoltarea
statului
polon

starulut

Unificarea micilor state polone (sec. al X:lea).

Dezvoltarea
relatulor feudale ~i divizarea polttlca
a statului (sec. al XIIlea-al XIII-lea).
Reunlflcaraa . ~I consolidarea
starului.
Cazimir cel
Mare (1333-1370).
Polon~a unita ~u Lituania sub Vladislav lagiello
poarta
lupte
trnpotrtva
cavalerilor
teutoni
~i
opreste expansiunea
lor: Grunwald (1<410) ~i Malbork (1.0422).
Cre~te~ea puterl~ nobilimii ~i scaderea autorita~ii
reqelui duce la slablrea statu lui polon.

17.

BULGARIA

~I SERBIA iN SECOLELE

VII-XIV

A. Care _au fost principalele etape in istoria statului

bulgar?
B. Cum s-a format statui sirb ~i in ee eonditii a devenit
pasalic tureesc?

A. Primul ~i eel de-al doilea tarat bulgar. Formarea societatii medievale s-a desfasurat concomitent
cu procesul formar!l poporului bulgar. Elementul hotar itor l-au reprezentat
slavtl, care au
asimilat mai lntii populattlle de traci romanlzatl din Peninsula Balcanica ~i ulterior 0 sernlnatle turcica asezata la sud de Dunare in
secolul al VII-lea.

in istoria statului bulgar se deosebesc

mai multe etape.
Astfel. in vremea
primu/ui tarat; cea mai mare lnflor lre
economlca ~i inttn- dere terlrortala
a fost attnsa in vremea
lui Simeon (893-927).
Dezvoltarea agriculturii, deschlderea exploatartlor
miniere {fier
~i arama), c esterea productlei rnestesuqarestl
(vase, unelt , arme)
s-au produs in acelasi timp cu inflorirea oraselor: Serdica, Tirnovo,

Pres/avo

Biserica din sec. al XIII-lea.

Monument

de arta

medlevala

bulqara,

Fresca reprezentind
personagii
in costumele
sec. al XIII-lea
(arta bulqar a).

Cnezatul Moscovel a condus lupta de eliberare impotriva mongolilor

~i pentru unificare impotriva
divizarii feudale.
- A facut legi unitare
pentru
toate regiunile tarii ~i a orgaIvan al III-lea
nizat armata perrnanenta.
(1<462-1505)
- A restr ins privilegiile marilor
feudali.
- A pus capac domlnatter
Hoardei de Aur asupra Rusiei.
A stabilit legaturi diplomatice
cu alte fari europene.

223

---~~---

in conflict cu Imperiul
Blzantin
armata bulqara ajunge
pina sub
zldurlle Cons.tantinopolului ~i ob~ine straluclta
victorie de la AheIus (917).
,
Acum se proclama Simeon

Sub domnia Nemanizilor (1168-1371).

dezvoltarea econor:nica
pune la dispozttla pU,terii centrale resurs~ ir:nportante ceovor fl f~losite pentrl1 a tine In ascultare pe feudali ~I pentru a elibera terrtoriile
aflate inca sub domlnat!a blzantina.
Statui sirb
atinge maxima sa intindere
sub ~tefan Du~an
(1331~1355),
care si-a luat titlul de Impara,t. ~ub condu~erea sa
slnt cucerite Tracia, Macedonia. Epirul, Albania ~I este asedlat Constantinopolul.
Preocupat de lntartrea
statului,
el a luat ini~iati.va
unui codice de legi (Zakonicul),
prin care se prevedeau drepturile

.Jm-

parat al romeitor" ~i bulgarilor".

In sec. al X-lea Imperiul Bizantin se reface, in timp ce in taratul bulgar au loc puternice
rnlscart sociale, determinate
de intensificarea asuprtrj]
~aranimii libere. La capatul unui razboi de
40 de ani, Vasile al II-lea reuseste
sa invinga pe bulgari, taratul
fiind transformat
in provincie
bizantina (1018).
Nemultumin
de dorn lnatta
straina,
bulgarii
~i rornanil
din
nord-estul
Peninsulei
Balcanice
s-au rasculat in 1185 sub condu~tefan Du~an, reprezentat
In costum irnoer+al
cerea
lui Petru
~i Asan,
rruci
bolerl,
roman:
de origine.
Cu
ajutorul
cumanilor,
rasculart:
ocupa Moesia; ulterior,
au fost eliberate ~i teritoriile
de la Dunare
pin a 7n Tracia, punindu-se, astfel, bazele celui de-al doilea tarat bul-

~i indatoririle marilor feudali ~i ale clerului fa~a de suveran, precum ~i

obi iga~ii
~arani lorlui dependen
Dupa Iemoartea
Stefan Dusan, divizare.a statului ~I_ anarhl,a fe~dala au lnlesnit ungurilor
~i turcilor
cucerrrea
treptata a terrtorulor sale. In jurul anului 1380, unul din feudalii strbi, Lazar, _a_r~u~it
sa uneasca 0 serie de teritorii
din sudul Serbiei. In marea batalle de
la Ompia Mierlei (1389) ostlle lui au fo~t lnvlnse de turci, iar el a,
cazut In lupta.
....,'.
ln a doua [urnatate a sec. al XIV-lea, turcu rerau ofens Iva In Balcani ~i intreaga
Serbie cade' sub staplnirea
otornana.

ri.

Exercitii
- In ce condltu
-

s.

In rela~ii diplomatice cu regatul maghiar, cu papa ~i cu Jumea

occidentala, statui bulgar a ajuns la maxima sa intindere
sub loan
Asan al II-lea (1218-1241), cind au fost cucerite pe rind Macedonia,
Albania. 0 parte din Serbia ~i unele teritorii
din nordul Greciei.
Cresterea anarhiei feudale ~i inasprtrea obliga~iilor taranilor dependent! a intensificat
rnlscar lle sociale. Marea rascoala condusa de
Ivai!o (1271-1280) a fost invinsa cu sprijin bizantin ~i tatar.
In aceste condtjt: statui bulgar a slabtt ~i la sfir~itul sec, al
XIV-lea a fost cucerit de turci.

marea familie a slavilor sudici. La venirea lor in Peninsula Balcanlca

erau orqanlzatt
in uniuni de triburi
care, treptat, s-au transformat
in mici state. Poporul sirb a avut multa vreme (sec. al III-lea - al
XII-lea) centrele sale politice la Ra~ca ~i in Dioc/eea (Zeta), Ambele
forma~iuni statale au fost cucerite de bizantini. La sfir~itul s~c. al
XII-lea. $tefan Nemanja a ob~inut de la ace?tia recunoa~terea ,lndependen~ei statului sau, caruia i-a extins sim~itor grani~ele, plna la
Marea Adriatica.
<II

Nume

dat

pe atunei

bizantinilor

ca fiind

continuatori

{
r

Statui sirb

statuI

bulgar?

Care au fost principalele etape ale dezvoltar il statului

fost cucerlt de turci?
Cum s-a format statuI slrb?
Care au fost cauzele decaderf
sale?

Statui bulgar

B. Din uniunile de triburi in conditiile luptei impotriva

expansiunii straine ~i ale formarii relatiilor feudale; divi~a~-:a
statala; luptele cu turdi. Slrbil, slovacii ~i croatlt slnt cUPrJn~1In

s-a format

'"

bulgar

i de ce a

Prlmul tarat bulgar a fost desftlnjar de btzannnt.

Risc031a bulgarilor ~I rornanuor.
AI ll-lea tarat bulgar (loan Asan al II-lea).
Rascoala condusi de Ivallo (12n-1280).
Ded.derea statului bulgar; cucerlrea sa de titre

turci.

Statulete conduse de [upam ~I cucerlte de germani,

blzantln].
urma luptel de eliberare se creeaza statui sirb Independent (sec. al XIII~lea).
{.
A luat tltlul de impirat.
- A intarlt prln lege puterea boie~tefan Dusan
rllor.
(1331-1355)
_ A cucerlt lntlnse terltoril in Peninsula Balcanica.
Divizarea feudala a statulul sirb. Serbia cade sub stapinirea otomana.

tn

ai romanilor,

224

225

La 7nceputul sec. al XIV-lea, statui maghiar a trecut printr-o pe- .

de anarhie feudala. Stingindu-se dlnastla arpadlana (1301),
s-au iscat lupte pentru tron, de care au profltat nobilii pentru a-~j
consolida puterea. Ei savirseau nenurnarate abuzuri impotrlva taranllor ~i a orasenner ~i se razbotau necontenit intre ei. In anul 1308
a venit la tron Carol Robert de Anjou, sustlnut de papa, de cler, precum ~i de orasent ~i 0 parte din nobilime. EI a incercat sa-~j intlnda
staplnirea asupra Tarii Romanestt ~i Moldovei, dar a intllnit rezistenta poporului roman. ~i a fost nevoit sa se retraga.

rtoada

UNGARIA

cu

.
.
Asezarea ungurtlor In cimpia Pannoniei ~i trecerea de
la vtata nomada la cea sedenrara au favorizat
formarea re.'a~iilor feudale. Ei se ocupau cu
cre.~ter~a vltelor ~i cultivarea
parnlnculut.
~ef" trtburllor
maghiare au devenit
mar;
proprt~~ari d.e p~ml~turi.
~i t-au slltt pe
":"embr." de. rt~d ai trlburtlor ~i pe locultorI} subJuga~1sa rnunceasca pentru ei. Ineeplnd din s~c. al X-lea, s-au format treptat
clasele. sociale, caracteristice socretatu feud I
,.
Matei Corvin, fiul lui
lancu de Hunedoara,
~ e,. ~I s-a constituit
un stat feudal purera fost- unul dintre
rue. In 1001, ducele maghiar Vaik s-a crestlcei mai de searna
nat ~ub numele de Stefan, impunlnd lntre-'
regi ai Ungariei
g.ulUi popor crestlnisrnut
de rit catollc. EI
..,
~I-a luat titlul
de rege.
Sub urmasn lUi Stefan, ungurii au cucerlt Croatia ci 0 pa t d' ,
l

"(
DaImapet

I M-

,.

rein
pe ~armu,
~rii Adriatice). Incepind cu sfi':~itur:
sec. al XI-lea: vreme d~ ma,' ,bl~e .de ,u~ secol, ei au purtat lupte.
pe~tru cucerirea T!ansl~vanlel, Intlmplnlnd
rezisten~a puterniea a
vOlevodatelor romane~tl.
De~i intrata
In componenta U
"
'I
.
.
c
,.
ngartel,
T ransl.vanla
~I-~ pastrat lorm~ ~e org~nizare tradi~ionala a voievodatl;;llUl, expresle a autonomlel sale In cadrul regatului
ung
In sec. al XII-Iea-al
XIII-lea, in Ungaria se eonsolideaza feu~~lismul. Se dezvolta agricultura.
Cre~terea puterii
marHor feud I'
nemul~umea celelalte paturi ale nobilimii.
Nobilimea
miJ'loc' ~ J
'
.
b'l'
,
,
Ie In
Unlre cu mica no lime
I-au Impus regelui sa Ie acorde pri'l
".g
dreptul de mo~tenire asupra feudelor, scutiri de dar,' ca-tre rVe,ge ,,:
de
Indatorm. ml'j'Itare etc. EIe au fost consemnate ,ntr-un eac~
coast a

.
u,neIe'
tI
numlt Bula de aur (1222), deoareee era intarit cu 0 pecete d
~ezv?'tarea statului rnaghiar a fost intrerupta
un timp de nav~'~~~
ta~a~"or (1241): care, au pustiit ogoarele ~i ora~ele, luind cu ei
prazl bogate ~I mul~1 robi.
.
226

In sec. al XV-lea turcll, care cucertsera 0

mare parte din Peninsula Balcantca, au inceput sa amenlnte ~i Ungaria; Luptele de aparare impotrtva turcllor au fost conduse de
lancu de Hunedoara, unul dintre cei mal marl comandantl de osrl
ai vremii, roman de origine. Voievod al Transllvanlel, a ajuns apoi
~i guvernator al Ungariei.
Unul dlntre eel mai lnsemnati regi ai
statului ungar a fost Mate; Corvin (1458-1490),
fiul lui laneu de
Hunedoara. EI a intarlt puterea reqala, ingradind abuzurile marii
nobilimi cu sprijinul orasenllor ~i al nobilimii
mici ~i mijlocii. S-a
ingrijit
de dezvoltarea economiei ~i a culturii.
Fiind amenlntat de
Imperiul
Otoman
in pllna of ens iva ~i in conflict
cu imparatul
ger- man, Matei Corvin
a organizat
0 armata
permanenta.
A

inchelat
tratate de allanta cu marele cnezat al Moscovei

~i cu dornnul

Mol-

dovei.

Dupa

anarhla feudala,

telor

~j

cresterea

moartea

lui

Matei

Corrvin

luptele

pentru

tron,

desftlntarea armatel permanence, -sediLUirea flnanputerit martl nobilimi au dus la slablrea statulul.

Agravarea asuprlru feudale a contrtbuit

maselor de ~arani, care nu mai voiau
care amenin~au Ungarla.

cresterea nernultumlrti
salalupte
irnpotriva turcilor

~alianesc condus de Gheorghe.

~i Transilvania. Dupa
ee I-au inabu~jt, nobilii au facut legi aspre contra iobagilor. Aceste
masur! au slabit puterea de lupta a armatei maghiare. In anul.1526,
in batalia de la Nloh,ks. turd! i-au zdrobit pe feudalii unguri. Infringerea de la Mohacs (I. avut urmari grave pentru statui maghiar,
In anul 1514 a izbucnit

Doja. secui de origine.

care a fcst dezmernbrat.

lBuda.,a deven!t

razboiul

Acest razboi a euprins

Partea (entraHi a Ung;u'iei, CiJ capitala la

tl!n:easd~), jar apusu! ~i nordul

pa~a.lk (prov!ncie

Ungariei au revenit IPlI"lnmo~teV1ire diV'H\still:!i habsburgilor,

incorporat-o
Austriei.

in

1541 voievodatul

nitatea otomana.

Transilvaniei

a devenit

principat

care au

sub suzera227

StatuI maghiar a repurtat In sec I XV I

.
.. . . .
lupta de epsrsre Impotriva ex ansiunii ~
- ea VIC~OCIlI'!1portante
In
feuda/e ~i tepnmere slngeroIsa a riisco tr~ane:_ f!ar I~aspnr~a asupririi
Ungariei. In sec. al XVI-lea Un
.
a ~ or tarane~tl au slabit
regatul habsburgica.
. , . gana a cazut sub dominatia
otomana ~i

19.

STATUL OTOMAN $1 EXPANSIUNEA

SA

Exerrc:itii
-

Cum s-a dezvoltat

statui maghiar?
Care au fost cauzele dezmembrarii

Formarea
Ji dezvo.tarea
statului
maghiar

r'

Formarea
feudal.

relat-'II

Dezvoltarea

economiC<li.

Corvin

(1-458-1<490)

ghl~r lub domi-

~.tla

otomani

" habsburgici

Dezmembrarea
nord
~I. apus

statulul

An::h~

Matei

timRixboiul
nesc condus de
Doja

Constltulrea

{ -

Gheorghe

~.
I
euoa e.

.-

(1St4). Ciderea
~tului ma-

or

A.' Cum' s-a format statui otoman?

B. Cum s-a desfi,urat expansiunea turceasci?

Consofldarea feudallsmului
Bula d
nStlbngerea df~astfei arpadi~ne.
o ert de AnJou.
Luptele cu turcu. lancu de Hunedo ra.
-

Consolidarea
puterii regale

Ungariei?

1
ll 2
(fe ud )'Ia a. Carol

din

intanrea puteri. centrale.

l?ezvoltarea
Economiei .~i cultu-

ri].

Llmltarea puterll nobilimll.

Armata pErmanenta.

r,

U 9 I I
Ian
e ; I Tco~Pbrarea

pa~liculut de la BUda. per u

a Sburgfc;
- COnstltulrea prlncipatului Transtl
lb'
suzeranltate otomana.
5 van el su

pi'1ilor.

de

formarea

Mahomed
al It-lea
supranumit
Cuceritorul

A. Prin cu '-en,. - ,"or

rito ii
I~ Mi s , Turcii
otomani, triburi no-

made, au locujt pina In sec. al XIII-lea In

Asia centrala. lrnpinsl de mongoli se asaza
In nord-vestul Asiei Mid, la grani~a cu Imperiul Bizantin. Profitlnd de slabirea Imperiului
Bizantin, cuceresc 0 parte din Asia
. Mica, unde treptat se va forma statui oroman. Conducatorul statului a primit numele de sultan.
'.
Pe rnasura ce statui se dezvolta, conducatorli sal au luat 0 serie de rnasurl pentru

orqanlzarea politico-administrativa
~i militara. Intreaga
putere era concentrata In
rnllnlle sultanului.
Statui a fost Impar~it In
provincii, subordonate direct sultanului.
Pentru cuceririle
lor, sultanii au creat 0 armata puter nlca, In care au atras forte importante
prin acordarea de feude In teritoriile
cucerite. Armata era fermata
din oastea permanenta (ieniceri, spahii), oastea , provinciilor
etc.
(plctura

de Gentile
Bellini)

lenicerii (trupe nol) proveneau din cei mai frumosi ~i sanatos! copii ai popoarelor cucerite (bulgari, greci, armeni, albanezl, bosnieci etc.), da~i ca tribut.
Erau crescuti in cazarrni, fara familie, in ura fa~a de popoarele de la care proveneau i in spirit de sacrificiu ~i devotament
fa~a de sultan i religia rnahornedana.

lntartndu-se

..

panslune,

In Asia Mica, statui turc a inceput

de cucerire a unor noi teritorii.

polltlca

de ex-

B. Cuceri ea Peninsulei alcanice. Mare putere In sud-estul Europei - care stapinea ~i 0 parte din Asia Mica - Imperiul
Bizantin a lnceput. din sec. al XII-lea, sa decada, Atacat de slrbl ~i
bulgari in Peninsula Balcantca, In Asia Mica de catre turcii selgiuem, pierde 0 parte din teritoriile
sale. Decaderea s-a accentuat ~i
mai rnult In timpul
cruciadelor.
229

in bani ~i in munca. Impecrtva expansiunli otornane s-au rtdlcat la

lupta slrbll, albanezll, bulgarii. Cind pertcolul turcesc a ajuns la
Dunare, a intimpinat rezlstenta erolca a poporului roman, care ~j-a

_ Saracirea maselor populare,

desele
rascoale ~i luptele pentru tronul imperial ~u grabit_ decade rea imperiului.
EI va fl 0 prada usoara pentru statui
?toma~. Adeseori, imparatii bizantini
In lupta ~u f~u~alii ii chemau in ajutor
pe turct.
Plna la mijlocul sec. al
XIV-lea, turcii treceau adeseori Bosforul ~I jefuiau regiuni din Imperiul Bizanttn, Treptat, este cucerlta 0 mare
parte a acestuta.
La sfir~itul sec. al XIV-lea slnt cuce-

mentlnut

independenta.

Astfel s-a format

unul dintre cele mal marl state in evul mediu

mare putere in Europa, Asia ~i Africa.

Imperiul Otoman Stat militarist, care traia din asuprirea popoare/or cucerite, Imperiul
Otoman a stinjenit dezvoltarea econormca, politica ~i cultura/a a popoarelor din Peninsula Balcanica. EI reprezenta un pericol permanent pentru state/e din Europa centra/a ~i esnca.

rtte Serbia ~I Bulgaria. Astfel, lmpertul

Blzantln

era

rureeser. 1:1 se
rttortu In jurul

incercuit

de

cucerlrtls

Exerci~ii
- Cum s-a organizat
statui otoman?
_ Pe baza textulul, earactertzati
expansiunea

reduces acurn la un te-

orasulul Constantinopol. Tureii au amlnar cucerlrea lui din

cauza razboaielor cu mongolii in Asia
unde au fosr infrin~i.
'
leiI"Diceli"
(ienlcerii erau luptator!
pede~trl ~I aveau rolul eel
mal Important
in armata.
erau sprijinuf de nadejde
al sultanului)

,..
I
FOI-mare~
Imperiului
Otoman ~i
expansiun::a

La ineeputul sec. al XV-lea. statul

ture se va intari ~i va relua ofensiva la
DU,na,re spre Europa Centrala. In acela~1 nrnp, Imperiul Bizantin nu va mal
putea r.ezJsta atacurllor repetars date
de turci. In anul 1453. In timpul sultan!J.'.ull1.~mhomed al II-~ea, COl'jst~m:!

sa

otornana.

Ture!1 otornanl veniti din Asia rnljlocie au format

un stat in Asia Midi. (sec. al XIII-lea).
Expanslunea
statulul otoman:
cucerirea
Penlnsulei Balcantce: caderea Constantinopolulul
(HS3);
cucerlrea Sirtet, Palesttnel, Eglptului, Arabiei, Ungarlcl.

nopo-

.'84,I,en, eueerte dupa un asedtu prelunstatulul sub

! ~ ~~ti;. E~ a develJ"Oh: capltala

I; m.Bm1!~e -de Istanbul.

Asediul orasulut pe mare ~j pe uscat a durat

53 de. ztle. Luat cu asalt de catre ieniceri. ora~ul este cucerlt ~j popula~ja macelarita sau
dusa in robie .

B. Cue r;r a

, I

Turcll

au eu-

cen~ Slr!a,.Pval~stirJa, IEgiR'tu!, Arabi' ~i

$~21i}n6M

(sp~hill proveneau
din arlstocra~la turd
~I
formau oastea .de calare~i)

perla

~u ajuns pma In C~Llcaz. !n~5nd!"id

rn lEuropa centrala au trcmsformat
parte a Ui1lgariei
p:m~atlk. '!Iena este

asediata... dar nu
(1529), In terltoriile

supus populatia

on

poate

fi

cucertrs,

la numeroase

01

cucertta
tureli au
obligatii

I
I

231

20.
FORMAREA ~I DEZVOL TAREA
STATE LOR MEDIEVALE ROMANE~TI

A. in ce conditii s-au format statele medievale

romane~ti?
B. Ce rol au avut Tirile Romine in lupta antiotomani?
~ . A. ~zvolta,.ea
f~udalismului ,i iupta impotriva domin~tlel stralne~ lzyoarele Istorice atesta ca pe terttorrul de formare
a statelor medl~vale Transllvanla, Tara Rcmaneasca. Moldova ~i Dobrogea se desfasura 0 intensa activitate
econornlca.
Culti~area, pa~intului.
cresterea vitelor ~i pescuitul s-au extlns.
Se pracnca mtnerttut (ext,rage,rea sari], aurulut, argintului,
flerulut).'
Se dezvoltau mestesuqurtle ~I orasele. Drumurile
comerciale care
s~rabateau Moldo~a de
~ord.'a su~ ~au cele care legau Transilvan,la d~ Tara R<.:>~an~asc,aaJu.ngln~ plna la Marea Adrlatlca,
precum
~I !2xlste~~a. bllclurll,or
,~I tirqurllor
dovedesc legaturi comerciale
stnnse atrt intre terltortlle
locuite de rornant, cit ~i cu ~arile europene,

!a

Concomitent s-a cristalizat

~i 0 orqanlzare
soclala cu caracter
feu~al. Doc~~entelE7. vremii sernnaleaza existenta ,aranimii ~i a feudalilor (nobill. cnezi In Transilvania ... mal marlt pamlntulul" in Tara
Ro~aneasca),
In condttille accent~arii dlferentteru
scciale. cnezatele ~i volev,odatele se unesc, forrnind Tara Romaneasca. Moldova, Transilvania
~I_Do~rog.ea, De la inceput intre Tarile Rornane s-au dezvoltat legaturr ~t~lnse, Exlstenta a patru state este conseclnta situatlei externe ~,I In~erne, Procesul ~e formare a unui singur stat pe intreg~1 terttorlu a fo~t lmpledicat de marea invazie a tatartlor ~i veern_at~t~a uno~ man state feudale (Ungaria. Polonia) care urrnareau
sa-st irnpuna dorntnatta asupra acestor !inuturi.
A Formarea vOievodatuJui Transilvaniei are la baza voievodatele romane~ti atestate do~u~entar
in sec, al IX-lea ~i pe cele de la sfirjttul ,s~c, ai, X-lea ~I Inceputul
sec, al XI-lea, Dupa 0 rezisten!
a
erolca. vOlevodatele romane~ti au fost insa cucerite de unguri.
Pentru ~-~Aiconsolida stapinirea.
ei au a~ezat. in secolul al XIIlea. pe secU/ In sud-est
~i pe sa~i in sud. in regiuni
cu
straveche popula~ie romaneasca,
Pa~trindu-~i forma tradi~ionala
de organizare,
Transilvania era'
un, vOl,evodat condus. de _un, v~ievod n,umit ~e regele Ungariei. De~i
vOlevodatul a fost Impar!lt
In comitate, In regiunile
de margine

232

Mireea
eel
Batrin. mare !ancu de Hunedoara, re- ~tefan eel Mare. bun orgade tara, conducajor
~i mare nizator
voievod ~i dornn, apreciat de marcabil om politic
papa. ca ..cel" m~i viteaz" ~i comandant de osti in lupta drept ~i respectat, diplomat
Iscuslt, stralucit
comandant.
antrotornana
"eel mai ager dlntre prrncrpii vremii
sale
's-a bucurat
de faima europeana. in timpul
domniei
sale Moldova s-a bucurat de
up deosebit prestigiu international

continuau
sa se mentlna voievodatele ~i ,arile (Tara Fagara~ului.
Tara Hatequlul,
Tara Blrsel, Tara Maramure~ului).
Nobilimea
rnaqhlara sl-a extins domeniile
in dauna taranllor.
care. majorltatea,
au fost transforrnatl
in iobagi. Ei sl-au pierdut
pamintul ~i au fost impusl la dari in bani. dijme ~i tot felul de obllga~ii fa~a de nobill ~i clerul catolic.
'
La sud de Carpatl, procesul de unificare a statulul s-a desavlrslt
de catre Basarab I in condtttlle slablrtl puterii tatarllor
~i luptelor
pentru tron in Ungaria. EI a refuzat sa recunoasca suzeranitatea regelui Ungariei.
Acesta a intreprins
0 'expedltte
de pedepsire in
Tara Rornaneasca, in toamna anului 1330. Basarab I cu ostenll sal au
zdrobit
oastea rnaqhiara la Posada, intr-un
defileu al Carpatllor.
Tara Romaneasca a devenit astfel "de sine statatoare", independenta:
In estul Carpatllor
patrundeau adesea tataril. care devastau ~i
pradau. Cu prilejul
unei expedttil
organizate
de regele Ungariei
impotriva
tatarllor
(1343-1345). un voievod din Maramure~. anume Drago~, impreuna cu oamenii sal. a rarnas in ~inuturile
moldovene, formind
un mic volevodat.
vasal regelui ,Ungariei.
Acesta
avea misiunea de a opri atacurile tatarllor
inspre tlnutur lle asupra
carora se intindea
domina~ia maghiara. Dar popula~ia locala din
Moldova. ca ~i cea din Maramure~. era nemul~umita de suzeranitatea regelu;" Ungariei.
In anul 1359. un voievod roman din Maramure~ anume Bogdan,
razvratindu-se impotriva
regelui. a trecut cu o~tenii sai in Moldova
~i unindu-se cu localnicii a luat in stapinire
voievodatul
in care
domnea unul dintre ,urma~ii lui Drago~, EI n-a mai recunoscut su-

233

zeranltatea

~i a resplns
Moldova a devenit un stat independent.
Dobrogea
s-a constituit
ca
stat in sec. al XIV-lea eu centrul
la Cavarna (Caliacra). pupa 0 perioada de inflorire econorntca ~i
polittca Dobrogea arnenlntata de
eucerirea otornana intra in componenta Tarii Rornanesti in timpul lui Mircea eel Batrtn.
Formarea
statelor
medievale
romanesn ~i dezvoltarea
lor au
aSigurat propaslrea vie~ii social-economice, apararea exlstentel ~i
lndependentel
poporului
roman.
atacurlle

regelui

acestula.

St- iii...a expanslunii

omane, apararea indepen-

La inceputul domniei lui Mircea cel Batrln (1386-1418)

expansiunea otornana
se apropia de
Dunare prin atacarea popoarelor
de la sud (bulgari ~i sirbi). De
Lupta de la Posada. Miniatura din aceea el i~i orqanlzeaza 0 armata
"Cronica plctata de la Viena"
~i intareste cetatile de la Dunare.
Cea mai straluclta victorie impotrlva turcilor a obtlnut-o la Rovine (1394), unde I-a invins pe sultanul Baiazid. supranumit "Fulgerut", Mircea a participat ~i la batalta de la Nicopo/e (1396), condusa
de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. Feudalii apusenl care
participau la aceasta expedttle au folosit 0 tactica gre~ita ~i batalla
s-a terminat cu 0 infringere.
In sec. al XV-lea turcii au atacat din nou Tara Rornaneasca, au
cucerit .ceta~ile Turnu i Giurgiu. Mircea a fost stllt sa Ie plateasca
tribut. In schimb, ei se obligau sa nu se amestece in treburile interne ale ~arii.
Dupa moartea lui Mircea eel Batrin tureii au ineeput sa ataee
Transilvania ~i Ungaria. Conducerea luptelor impotriva lor a avut-o
laneu de Hunedoara. voievodul Transilvaniei. EI a strins legaturile eu
Tara Romaneasca i Moldova, ~euind sa formeze un front comun
impotriva cotropitorilor
turci. In anul 1443 a repurtat victorii straluc:lte impotriva turcilor. ajungind pina in Balcani. Cea mai importanta birujn~a a lui lancu de Hunedoara a fost cea de fa Belgrad
(1456). Sprijinit de maghiari, romani, sirbi lancu de Hunedoara I-a
invins .pe Mahomed al II-lea, cuceritorul
Constantinopolului,
despresurlnd Belgradul. Astfel, a fost intirziata, pentru un timp, patrunderea turcilor, pe Dunare, spre Europa Centrala. La dteva zile
o

234

dupa victoria de la Belgrad, e! a rnurtt de clurna, in apropierea

acestei cetat],
lupta impotriva turcilor a fost continuata de volevodul Tarii
Rornanestt, Vlad Tepe? (1456-1462).
EI a t!nut piept lui Mahomed
al II-lea, dar fiind paraslt de marii boieri a pierdut tronul.
Cel care a reuslt sa citige, impotriva puterii otomane, victorii
de rasunet european a fost $tefan
Mare (1457-1504).
Pentru
a-~i aslqura succesul, eleeli-a consolidat mal intli domnia, impunindu-st autorttatea asupra marli boierimi ~i a stavtut amestecul regilor Ungariei ~i Poloniei in treburile Moldovei. A lnltlat importante
actlunl dlplomatlce pentru a obtlne ajutor de la papalltate ~i Vene~ia In lupta impotrtva turcllor, A cautat sa mentlna Tara Romaneasca in coalltla anttoromana. Totodata .~i-a orqanlzat 0 osttre din
taranl ltbert, tirgove~i ~j mod bclerl. Cu aceasta caste el a ci~tlgat
130Vaslui (1475) 0 vlctorle care a trezlt adrnlratla ~i nadejdea popoarelor amenlntate de turcl, Atacat in anul urrnator de Mahomed al
ll-lea, cu 0 armata nurneroasa, ~tefan a fost lnvlns la Valea Alba
(Razbctent), dar re{acindu-~I oastea i-a alunqat pe turd, transfermind infringerea. in victorie ~i menttnind
lndependenta
~arii.

State/e medieva/e romane~ti au avut lntre eie legaturi

economlce, politiee $1 cultursle, care s-au datorat unitatii de neam, de
limba ~i de eu/tura.
Victoriile poporului roman in lupte/e de aparare impotriva turcilor
reprezinta a pagina de glorie In istorie. Ele au eontribuit la stavilirea
Inaintarii turcilor spre apusul Europei, romani; constituind factorul eel
mai important al luptei antiotomane in aceste regiuni.
1E~f'l!':iI}go
-

Cum s-au format statele medlevale romane~ti?

Aratati caracterul ~i losernnatatea
luptel poporului roman
al XIVlea-al )(V-Iea impotriva
turcllor,

in sec.

re autonomi

St . Ie
romin ~ti
m d' vale

CUL TURA iN FE DALISMU

DEZVOLTAT
21.

A. Care au fost
medievale?

principalele realiziri ale culturii

Profespri ~i elevi

. invi amintul. lncepind cu secolul al XII-lea, 0 data cu inflorirea oraselor, dezvoltarea rnestesuqurllor, extinderea cornertului i lntarirea
monarhiei feudale era nevoie de mai rnultt oameni
cu ~tiin~a de carte, capablll sa elaboreze legi ~i sa Ie aplice, sa ~ina
corespondenta conducatortlor
de stat etc. De aceea sint infiin~ate
scoll tot mai numeroase. Pe linga aceste scoll, in erase existau profesori care predau in case particulare sau in locuri amenajate in aer
liber. La Paris, in jurul anului 1200, profesorii ~i studentil au format 0 asoclatle. dupa modelul breslelor, sub numele de Universitatea profesorilor $i studentilor din Paris. Treptat, ea devine cea mai
lnalta tnstltut!e de ,cultura la care invatau studentll. Nurnarul universitatllor
creste. In unlversttatl
se studlau elementele de baza ale
culturii
i tiin~el, teologia, filosofia, dreptul,
medicina. Cele mai
yestite erau la Constsnunopo), Oxford, Bologna, Paris, Prsq, Cracovia.
Inv~~amintul unlversitar a fost dominat rnulta vreme de bisertca.
In statui otoman invatamlntul avea un caracter religios. In scolile care functlonau pe linga geamii se studia, in primul rind, Coranul. Existau in orasele mari i scott superioare, asernanatoare universttat] lor din apusul ~i centrul
Europei.
.

Fatada Universitatii
din Salamanca

A. ~tiinta. Multa vreme, in evul mediu, tiin~a a progresat

foarte incet. Europenii
aveau cuncstlnte restrinse despre lume,
despre pamint. Ele se rezumau la Marea Mediterana ~i lrnprejurlmile ei. De aceea, circulau teorii nestltntlflce
cu privire la forma
parnintulul.
Prin mijlocirea arabi lor, europenii au cunoscut inva~~tura lUi Ptolemeu
care sustlnea ca pamintul
este rotund.
In
sec. XIII-XIV,
ca urmare a unor calatort: importante
in Asia, -orlzontul geografic al europenilor
se large~te, cunostlntele
despre
alte popoare se imboqatesc. Calatoriile au dus la importante
descoperiri geografice. Geografii italieni au' intocmit
harplle Marii Mediterane, Marii Negre.
236

237

Sub lnfluenta arabi lor s-au dezvoltat matematica ~i medicina. Cu

to~te re~triqiile
im~use. de btserlca.
medicina devine, treptat,
chlar obiect de studlu In universita~i.
Dat_?rita astrologiei (cltttul In stele) ~i alchlmlel (alchimi~tii eredeau ca p~~_t.r~~sfor~a in aur i argint metalele oblsnulte), practlcate la a.rab! ~I .1n~u~lte de eu~ropeni, se vor dezvolta doua ~tiinte;
sstronomis ~I chtmt. Se acorda atentte deoseblta diferitelor ramuri
?in domeniul fizicii, ca. de exemplu, mecanicii i opticii, centrul
Important
de studlu
fiind la Oxford.
Astfel, invatatul englez Roger Bacon, filosof, maternatlclan flziastronom, medic, sustlnea ca tiin~a trebuia sa ;e bazeze pe cercetarea naturll, pe experlenta ~i maternatlca .. EI a prevazut posibf.'itatea aplidir~1 .datelor~ tlil1~i~ice i.n tehnlca ~i se gindea
la construlrea unor masim care sa puna In miscare corabllle i chlar
sa zboare prin aero

clan, chimist,

~tiin~a a cunoscut un deosebit avint in Blzant. Aiei se fac studii

importante
i se scrlu tratate
de drept, ftlosofle, maternatlca, astronomie,
medlclna,

LlTERATURA,

ARTA, ARHITECTURA

lit

'-1

rta
Prin c

;:0

ura ~i

cteriz:

:za

m dlev

in evul mediu, in Europa apuseana, majoritatea scrierilor

aveau un contlnut
religios ~i erau redactate in lirnba
latina. Paralel se raspindea i creapa populara: legende, cintece, poerne, care proslaveau intr-o ltmba populara vie, acceslblla maselor,
vitejia, dragostea. Acestea erau recitate de cintareti ~i poetl in pie~ele publlce, bitclurt i la serbartle
din castelele feudale.
Treptat
apar.e i literatura cavalereasca,
scrlsa i vorblta. Cele
mai importante
opere slnt poe_mele cavaferesti, care glorificau actele
de .vitejie sau oglindeau
telul de via~a al cavalerilor.
Intre poemele cavalerestl, cel mai cunoscut, in literatura
franceza, este Clntecul lui Roland, in care eroul principal ii [ertfeste
vlata pentru patria sa. Dupa victoria asupra arabi lor, trupele franceze se inapoiau in Franta, Ariergarda condusa de Roland (nepotul
.Catedrala fi turnul

din Pisa construite

in stil romanic

239

zeaza moravurile clerulul ~i nobilimii. Cea mai insemnat~ opera es, te Romanul vulpt), unde sub forma unor povestiri cu animale, caretraiesc lntr-o socletate asernanatoare cu aceea a oamenilor, este sati rtzata intreaga societate feudala.

este reprezentata
prin numeroase lucrarl
scrise in llrnbaIatina,
slava sau in limbile vorbite. Sint redate evenimente importante
din istoria statelor, suveranilor, desfasurarea
cruciadelor,
luptele lmpotriva cotropitorilor
strain! etc. In Tarile
Romane, cronicile sint scrise in lirnba latina in Transilvania ~i in
limba slava in Moldova ~i Tara Rornaneasca redind evenimentele de
seam a dln sec. XIV-XV.

'" '.
. n
_I
_
Locul eel rnai
import-ant In evul medlu it define arhitectura.
Se construiau rnai
ales catedraJe, care copleseau pe oarneni prin monumentalitatea,
rnaretla ~i bogatia decoratulor.
Se construiau, de asernenea, purernice caste Ie feudale. mai ales in Franta, Anglia, 'Spania, Germania,
Italia.
Catedrala in stil gotic.

lui Carol eel Mare), trecind printr-o strimtoare .din muntl! Pirinei,
este surprlnsa de arabi. Copleslt de nurnarul mare al arabilor, Roland cade in lupta,
Un alt poem, care apartlne literaturii
germane, este Cin tecu
I Nibelungilor. in el sint red ate ispravlle eroului. Sie~frie.d ~i
even~- mentele din tim,pul luptelor popoarelor germanlce rrnpotriva
hunl- lor. Poemul spaniol Cidul evoca lupta impotrtva arabi lor.
Viafa socletatll feudale se reflecta ~i in romanele cavaierestt,
scrise in versuri sau in proza. Acestea cuprind elemente inspirate
din legendele pastrate. Cel mai cunoscut este Tristan, care inlafiseaza devotamentul
in iubire ~i a servit ca terna de insplratle in poezia, literatura
~i creatla muztcala moderna.

Poezia liriea s-a dezvoltat in sec. al XII-Iea-al XIII-lea. Ea era

rasplndlta in Franta de trubaduri sau truveri. Ei cintau dragostea,
frurnusetea

naturii

etc.

La popoarele slave ~i in Tarile Rornane, creatla populara este

reprezentata
prin numeroase cintece, balade ~i poeme, care redau
lupta impotriva cotropitorilor
cumani, tarart sau turci. Un exemplu il constituie
poemul rus' Clntee despre oastea lui Igor. Poezia
eroica este raspindita ~i in literatura
turca, in sec. al XV-lea.
Literatura ora?eneasea apare, ca urmare a dezvoltarii ora~elor, in
sec. al XII-lea. Sint scrise povestiri ~i fabu/e in care ora~enii satiri-

Construqiile, erau facute din platra, cu ziduri groase, ferestre

inguste ~i turnuri inalte. La inceput s-a folosit in arhltectura stilul
romanic. Btserlcile construite in acest stil sint masive, greoaie, cu
planul in forma de cruce, impodobite cu boltl ~i cupole rotunde.
Caracteristic pentru acest srll este bolta in forma de semicere. Cele
mai rernarcabile 'catedrale in stil romanic sint cele din Pisa,
Poitiers, Worms. in fara noastra .elernente ale stilului romanic se
gasesc in ecnstructta
bisericii episcopale din Alba lulia.
De pe la mijlocul sec. al XII-lea alaturl de stllul romanic se foloseste in arhjtectura
stilul qotic. A aparut mal Intli in nordul Frantei, de unde s-a raspindlt in toata Europa. Caracteristica acestui stil
este bolta in forma de arc [tint. Bisericile construite in stll gotic sint
. foarte Inalte, tvelte ~i cu bol~i ogivale. Interioarele sint largi, lurninoase, impodobite
cu numeroase
basoreliefuri,
statui ~i vitralii
multicolore ce reprezinta
scene religioase sau scene din natura
Veststele catedrale rtdicate in Franta ~j Germania stirnesc ~i a I azi
adrnlratta. Cele mat trnpunatoare
..int catedralele Notre Dame

din
'Paris, din Amiens c!io Koln (Germanla).

Domul din M;Jano,' din Cehia,

Polonia. U"garia. In tara noastra s-au consrrult in stll gotic Biserica
neagra din Bra~ov ~i Catedrala Sf. Mihail din CluJ-Napoca,
In rasaritul Europei s-a raspindit stilul bizantin. Prin imbinarea
mfluentel bizantine cu elemente din arta populara s-a creat un stil
propriu: in Rusia (Catedrala Vasi!; Blajenii din Mo~cova) in statel,e
slave din sud (Biseriea din Bojan). In Imperiul Otoman s-au <;_onstrUit
pala~e ~i moschei. intre care vestita este Moscheea veche In'Tarile
Romane s-a creat stiluJ moldovenese, reprezentat
pI in bisericile claI

241
240

dite in timpul lui ~tefan' cel Mare (Putna, Vorone, etc.). Un monument remarcabil al artel medievale romanesn
este ~i Manastirea

Dea!u [Tirqovlste].

In cultura medieva/a s-au creat opere de va/oare In literatura ~i arta, .

s-au pus baze/e dezvoltarii Invafamlntului, iar In ~tiin,a au aparut
con- cep,ii noi, care au deschfs ca/ea spre cercetarea fenomene/ar
naturii prin observape ~i experien,a. Scriitorii, Invafa,ii ~i art;~tii
mediu
au Imboga,it prin realizari/e lor cultura universa/a.

evului

Exercitii
_
_
_

Prin ce se car:acterizeaza
cultura evului medlu]
Prin ce au contribuit
inva~a~iI din evul mediu la progresui
~tiin~eil
Care sint cele mai importante
ale artei din evul medlu?
reallzarl

Serierl cu conttnut religlos.

Legende. poeme, cintcce in IImbile vorblte.
Po m Ie cavalerestl : C,"~ cuI [ul Ral nd. Cint
cuI
Nlbo[ung/(or. C,du/.
'
- Romanele cavaleresn : Tristan.
_ Poezia Ilrlca raspindlta de trubadurl
~ u' truverl
'(sec. ! XII-Ie -al XIII-lea).
_ Crea;lile eplce ale popo relet din estul .t sudestul Europel: Clntec desplc oastea .Iul Igor (Ru la).
B / d ,.1 po ..me mice (Tiirile Romane, bulg rll,
slrbll, turcll).
'
_ Ora neasc (sec. al XII-I a): povcstirl,. fi bu/e, Romanul I/u/pll.
- Sel'l rl fstorlc : Cronlcl.
./

_
_

Lit ratur.

In

I gn ,

espre

.natur,

tori

I ',1 lea (m
tr

242

bul

nl
sa

Predomlna arhitectura
cateqrale
Stilul romanlc:
bolta in forma de semicerc (catedrale/e din Plsa. PQltiers, Worms, Alba-Iulia)
_ Stitul'gotic
: bolta in forma de ~rc f~int (cat~nfle/e
din Paris, Amiens. Kaln, Domul din M,lano, Ceh,a, PaIonia, Ungar/a. Blser/ca Neagra din Brasov, catedra/a
Sf. Mihall din Cluj-Napoca)
. _ Stitul b~zaritln: cupola rotunda . arcuri sprljlnlte
de coloane (Sf. Sofia dIn Constanttnopol; San ViUJ/e
din Ravenna)
_ Alte stiluri : constructll
in care se reallzeazi 0 imblnare a lnOuen~el stitului blzantln cu elemente
din area altor popoare : Catedrala Vas!H B/ajenil, BIserlea din Bo]an,' Manastlrea Putna, M3nastirea Vorone], Manlstirea De2/u
_

-~-

FEU

LI

iRZI

UL

21.
FORMAREA RELATIILOR

CAPITALISTE

Ce transformiri s- u produs in viata economl

Europei in sec. at XV.lea,- al XVIIea?
B. Care au fost urmirile sod.ge.1 dezvoltiri economice?
i,_i.
Societatea feudala cunoaste
in sec, al
XVI-lea ~i prima [urnatate a sec. al XVII-lea
importante
transformarl
econornlce, soclale, politice ~i culturale care vor duce la
destramarea
ei ~
.
Via~a econornica
in Europa apuseana
(mai ales in orasele din Italia, '[arlle de Jos)
era deosebit de infloritoare.
Certntele soctetatf sporeau necontenit
faclnd necesara cresterea productlel de bunuri. Pentru: a produce mai mult ~i mai
Johannes Gutenberg
bine, era nevoie d~ unelte parfecttonare.
ca ~i de altele noi. In extragerea minereuri lor, in prel ucrarea metalelor, ca ~i in alte
domenii de activitate se foloseste tot mai
mult roata hidraulica, perfectlonata, Se construiesc furna/e, unde la
temperaturi ridicate se topesc minereurile. Se folosesc ciocane mecanice, ma~fn; de gaurit ~i ~Iefuit. Lemnul ~i piatra sintInlocutte
cu
fierul. Din fier se fac ace, cuie, foarfece, chei, armuri, arme albe ~i
de foe, piese pentru
nave.
.
Se perfectioneaza cirma; portuqhezlt au creat un nou vas, caravella, care putea fi manevrat pe vint ~i pe furtuna cu mai multa
u~urin~~. Se construiesc mari santlere navale.
Insemnate progrese s-au realizat in productia de textile prin introducerea
razboaie/or orizonta/e de tesut, a daraciwlui, a

vlrtelni~elor
~I a unor

no! procedee de vopslt

a postavurilor

Unele din descoperirile chinezilor, ca acul

perfectlonate. Ac_ul magnetic este asezat intr-o

A'telier de prelucrare
a metalelor
.

Lisabona, port care s-a

dezvoltat
dupa marile
descoperiri
geografice

~i pinz.eturllor.

magnetic ~i hirtia, sint

cutluta

~i astfel este

245
244

creata - buso/a. Hirtia ad-usa in Europa de catre arabi -incepe sa inloculasca pergamentul
pe care se scria pina atunci. Ea se producea
din cirpe inca din_ sec. al XIII-lea in Italia ~i sudul Frantel,
tnventll a fost tiparul, creatde Johanau dus la raspindlrea carttlor , a cunostlntelor, la dezvoltarea
culturii.
Prtrnele car~i s-au tlparlt la
Mainz (Germania).
jar apoi tiparul
s-a raspindit
~i in alte ~ari din
Europa (Franta,
Italia). hi '[artle Romane prima tlpografle dateaza
din 1508.-ln aceasta vreme s-au intocmit
~i primele har~i, care vor
u~ur_a calatortlle
pe marl ~i oceane.
Una dintre

cele mai mari

nes Gutenberg. Hirtia ~i tiparul

~
r , IIU ~bJ j
-n:H.
Perfeqionarea
uneltelor, a tehnicii a dus la specializarea
muncitorilor.
Locul manufacturilor
mici (unde munca se Tacea mai ales la domiciliu) 'este
luat de manufacturi
mario Vestite erau manufacturile
de postav
(Italia, Handra, Anglia). de rnatase, dantele.
portelan '(Fran~a. Spania), de constructn
navale (Venetla, Londra, Amsterdam).
de minerlt, tipografiile
etc .. unde 'rnunceau un numar mare de muncitori.
Acestla, de~i lucrau manual. erau speciatizat! pe anumite
operatll.
Erau controlatl
de proprietarul
manufaccurtl,
care era in acelasi
timp ~i negustor.
Proprietarii
de manufacturi
puteau sa imprumute
banii de care aveau nevoie de la bancl. Acestea erau institu~ii care
posedau sume mari de bani (capltaluri).
provenite
din corner], depuneri etc. Banclle dadeau bani CCl Tmprumut,
pentru care, luau dobinzi marl. Banet existau in marile erase comerciale
din apusul Europei: Florenta, Milano.
Roma, Anvers.
Bruges.
Llsabona
etc.

pI. ~iti. .,

alunqatl de pe loturi - nev~i~i ~a mu~ceasca i~ m~n~fa~turi.

Muncltortl, spre deosebire
de ~aranll ~er~I,' :~au _llben. ,"~a nu_ aveau
ateliere
~i .unelte proprii.
Pentru ca sa trarasca, se angaJ~u sa. mun:
ceasca in schimbul unor salarli red use. care de cele mal m_ulte ?r~
nu erau suficiente
pentru
intretlnerea familiilor lor. Ca sa ob~,"a
ci~tiguri
cit mai mario burghezia
marea ~i numarul
orelor
de
rnunca.

Spre sfir~itul sec. al XV-lea, datorita de~voltarii te~n!cii ~i inv.en~;;:

lor, In s.ocietatea feuda/a s-au produs man transforman econorruce ~I
socia Ie. In sinu! societa,ii feuda/e, care se descompune lent, apare treptat 0 ",oua societate, cea capita/ista.

Iii

Exercitii
~
-

Care au fost principalele inven~ii tehnice ~i insemnatatea lor?

Ce urrnari a avut dezvoltarea manufacturilor?

Ro ta hldraullca. furnale. clocane metalice. rnaslnl de.

9 uri ~I $Iefult.
.
_ Razboalele orizontale de tesut. daracuf, vlrtelntja.
_ P rf c~lonareaclrmei. Busol!l. Caravella,
_ Busola. Hirtl, din cirpe.
- Tip rut. ,
- Prim Ie hl'ir~l.

,i

Tehnica
inv'mth1e

'

. T~todata
se intens~fica ~i cornertul, Se 'arge~te cornertu] intre
difertta state. Apar nOI erase comerciale
~i se dezvolta cornertul pe
ma~.
-

Acttvltatea

rnanufacturtlor..a
bancllor, a comertulut
a lnfluentat
viata satelor.
Productla
agricola
a crescut,
schimbul
intre oras ~i
sat s-a tntenslflcat,
economia
naturala
era in pltna destramare.

B. inceputul formarii sn r noi clase

so- cieta~ii

feudale

burghezia
~i muncitorii.
tat.
din

incep

sa se formeze

B neil

p st v, ma"

dante Ie. portrelan. constructrf

navale.

tase,
'\

U t (nol eras cornerctale]

m rltlm (nol pcrturl]
cI r I.

I efe caracterl tlce socle

[n sinul

doua clase sociale

noi:

'

in evul rnedlu, locuitorii

unui burg se numeau
acest termen
a fost atribuit
dasei dominante
~ocietatea
care se forma.
cea capitallsta,

burghezi.
Trepsocial-economic

Burghezia (proprletarii
de manufa~~uri . bancherii,
ma~ii negus:
tori) stapinea
ateliere,
unelte,
rnateru
prime. sume marl d~ bani
(capital) ~i foloseau munca m_uncitorilor. Ace~t~a p~(;lVe~ea~ d.In elemente saracite - me~teri din bresle. calfe. ~aranl Tara pamlnt sau
246

ri

manufa ..tu i

. 247

2,
MARILE

DESCOPERIRI GEOGRAFICE

A. Ca,re au fost principalele descoperiri

geografice?'
B. Ceo urmari au avut descoperirile
geo~raficel
, in secolele al XV-lea - al XYI-Iea orasele continua sa se dezvolte; cornertul Intre ~a.rile europene, precum ~i cel cu ~arile din
a~ara ~ur~pei
se Ia.rge~te.. Bu!ghezia,
dornica
de d~tiguri,
urrnarea sa extinda
manufacturlle ~I sa descopere noi teritorii
pentru a ob~ii1e materii prime ieftine, metale pretloase, mirodenii ~i noi plete
de desfacere.
_
Mul;e din aceste ~arfuri,
provenite din India $i China, ~rau
aduse In Europa de catre negustorji bizantini $i- italieni care Ie
curnparau de la arabi. .Drumul lung $i nesigur, ca $1 numeroasele
vami faceau ca aceste rnarfurl sa fie rare ~i foarte scumpe. Pe de
alta parte, expanslunea otornana amenlnta exlstenta vechtulul
drum comerclal dintre
Europa $i Orient.
,
lncercar+le de a gasi un nou drum pe mare, spre India, au con"tribuit
la marile descoperiri geografice.

~ A. Noul. drurn spre India Primele ~ari care organizeaza expl~rar.1 ~eograflce smt P~rt;ugalia ~i Spania, care, prin asezarea lor
prtelnlca, of ereau 0 baza de plecare in cautarea unui nou drum
spre Orient.
~or~ughe~ii, nav.igatori pr~c~pu~i ~, inddizne~!, calatorind pe
IIn.ga ~a~munle vestice .ale AfrtCII, au facut primul inconjur ai acestUI continent descopertnd drumul maritim spre India. Portughezul
Vasco da Gama trece de Caput Bunet Sperante, traverseaza Oceanul
Indian ~i ajunge pe ~a.rmurlle indiei (1498).
A

~ _ I

~ -

, Descoperirea Amerlcll
navigator Cristofor Colunib. Orlg'nar
I

i (

se lea,ga de numele marelui

din Genova, Columb eraftul
unui ~esator sarac, Din tlnerete s-a
slmtlt atras de mare $1s-a Tacut navigator. Dobindin~ 0 mare
experien~a. el a devenit un .bun capitan, iscusft drmaci ~t
astronom Columb era convins ea p,amintul este rotund ~i
socotea_ca se poate ajunge in Orient traversind Oceanul Atlantic.
Ideea aceasta parea pentru
mul~i de nerealizat. - Dupa multe greuta.~i ~i incercari reu$ete sa

248

Cristofor

Columb

Amerigo Vespucci

Fernahdo

Magellan

ob~ina sprijinul monarhlei spaniole. In zorii zilei de 3 augu~t .14~2

Columb a dat ordin sa.se ridice pinzele ~i a plecat cu 4 corabll dtn
Spania [portul
Palos). EI a navigat pe Oce~nul !,tl~ntic :pre apus $i
dupa 70 de zile de calatorte a ajuns pe 0 Insula dtn arhlpe.lagul
Ba- hamas, pe care a numit-o San-Salva~or; dr~m~1 spre ~me"c~,
peste Oceanul Atlantic, era astfel descopent. Ap'~1 ~I-a ccnunuat
drumul descoperind insulele Cuba ~i Haiti.
_
Col'~mb a fost convins eli a atins ~armurile Indiei ~i nlciodata nu a banutt ca a.
descoperit -un nou connnenr. Din aceasta cauza locuitorii acestor tinuturi au fost
nurniti indieni, iar insulele descoperite in America Centrala. Indiile ~pusene.
Ceva mai tirzlu, un alt navigator. Amerigo Vespucci, a dovedit d teritoriile
descoperite sint ~inuturi
dupa numele

not, necunoscute .carora Ii s-a dat numele de America.'

sau.

JUreal

~_mi...tului (

,", ),

Prima calatorte in jurul Parnlntulul a fost raallzata de catre navigatorul portughez Magel/an, aflat in slujba Spaniei:. 0 flota ,co.ndusa de Magellan ~i alcatuita din 5 corabii parase$te In 1519 Spanla,
ocole~te America pe la sud, trecind
spre Oceanul Pacific prin
strimtoarea care ii poarta numele (Magellan). Strabatind oceanul,
caruta el l-a dat numele de PaciffO). a ajuns, dupa 0 calatorte
foarte grea, in insulele Filipine. Alei. Ma,gellan ;oj 0 parte,din marinari au murit in lupta cu ba~tinaiii. Expedj~ia ~i-a continuat drumul
sub eonducerea unui ajutor de-al sau, ajungind in Europa numai cu
o singura corabie. Cea mai mare parte a echipajului pier~se._A~,!s-a terminat~ prima
calatorie in jurul
lumii,
care a dovedit
ca
pamtntul
este

rotund.

r
n mle in 'urma descoperirilor geografice, caile $i centrele comerciale aflate in bazlnul ~arll Medit.erane ~i al Marii Baltice sint intrecute de cele din 'Oceanul Allantlc;
249

acesta devine puntea de legatura intre continente. De aceea ora~ele Venetla .~i Genova i~i pierd treptat lrnportanta economid.
In
locul acestor erase se ridica porturile
din Spania, Portuqalla, '[artle
de Jos, Franta ~i Anglia, asezate pe ~armurile Oceanului Atlantic,
iar comertul
european
se intensifici.
Centrul
lnternatlonal
al
schlmburtlor comerciale devine Anvers, din rarile de Jos, important ora~ bancar ~I cornerclal.
. Din teritoriile
recent descoperite erau aduse in Europa mari
cantitat! de metale pretloase ~i marfurl coloniale, care irnboqatesc
pe negustori ~i bancheri. Avind la dlspozitle
rnuljt ~ani (capital),
burghezla construla noi ateliere manufacturiere, ale caror prod use
erau foarte cautate. S-au realizat progrese insemnate in constructla
vaselor maritime
~i s-a perfectlonat
navlqatla.
Din America s-au adus in Europa noi plante: porumbul, cartoful
~i rosltle,

care 'au capatat

un

rol, important

in allrnentatle.

~
d ~
_ "I Iii L Dupa ce au descoperit
drumul spre lndla, portughezii ~i-au continuat calatcrlile
spre rasarit ajungind pina in China (1517.). Ei s-au stabilit pe tarrnurt, unde
au intemeiat a~ezari intarite nurnlte factorii. Aici, pe "nga cornertul
cu ~a~tina~ii, urrnareau ~i lnlaturarea concurentel negustorilor
10calnici; vasele portugheze organizau 0 adevarata vinatoare de vase
~indiene ~i arabe, pe care Ie jefuiau ~i apoi Ie scufundau. Portughezii
au mai ocupat teritorii
~i in America de Sud; Ie-au colonizat punind
bazele statului
Brazilia,
pe care I-au stapinlt
rnulta vreme.
Foarte multl spanioli aventurieri,
nobili fara ocupatle ~i saracl,
dornici de 0 irnbogattre mai usoara, se indreptau spre America, ca
spre un parnlnt al fagaduinfei.
Acest! cuceritori
(conquistadores)
au patruns in interiorul
continentului
american, luind in staplnlre
teritorii
intinse din America Centrala ~i America de Sud. Primele
tari cucerite au fost Mexic ~i Peru.
Pentru a suplini mina de lucru, portughezii ~i spanlolll aduc,
din Africa, negri. Calatorind
in condtttl neomenestl, legati .in lanturt, multi -negri mureau pe corablile ce-i transportau. [n America
erau pusl sa munceasca pe plantatii ~i in mine ca sclavl, In acest fel
s-au nascut cornertul
cu negri ~i sclavla colonlala.
-

cai

Marile expedifii
intreprinse
pentru gasirea un~r noi
comercia/e
dus la descoperirea
unor noi teritori! ~i au pus bazele primelor dgmenii coloniale
- cel portughez
In Asia ~i cel spaniol in AmeriCa. In
acela~i timp, s-au produs importante
transformari
economice, socia/-politice ~i cultur.a/e.

au

25Q

'Exercitii
-

Care au fost cauzele marl lor descoperlri geografice?

Ar'ata~i. pe baza textulul,
insemnatatea
calatorlilor
lui Columb
~i Magellan.
Ce schirnbari s-au produs in Europa dupa noile descoperiri geograficel

Cauz:ele
. {.
descvperirilor
geografice
Descoperirile
geografice

Urmirile
descoperirllor
geogndice(

Dezvoltarea oraselor, a manufacturilor ~i ccmertulul.

Nevola de materil prime. metale pretloase, mlrodenii.
cautar_eaunui nou drum pe mare, spre India.
.

Noul drum spre India - Vasco da Gama (1"'98).

_ America _ Crlstofor Columb - (1492).
_ Prima calatorle in [urul parnlnculul , Magellan'
(1519-1522). _
.

<c

-.,.. Crejte Importanta

porturilor
de la Oceanul ~tlantlc.
- Intensiflcarea comertului.
Dezvoltarea manufacturllor.
- Se aduc marfl!ri colonlale, metale prejloase, noi
plante.
- Progr:esein arta naviga~iei.
'Formarea domenlilor coloniale (portughez. spaniol).
Cernerjul cu sclavl. Sclavlacelonlala.

..

, r

R NA~TE~EA

Renasterea a fost una dintre cele mai straluclte perioade

din istoria omenirii. Ea a aparut in urma prefacerllor economice, sociale ~i politice in Italia ~i apoi in restul Europe!
(sec. al XIV-Iea-al XVI-lea). Orasenlmea bogata, cu un orizont intelectual mai larg,--cu spirit de ini~iativa ~i incredere
in fortele proprii, dornica sa-~i infrumuseteze vlata cu palate ~i vile luxoase, cu rernarcabtle opere de arta, a sprijinit
formarea ~unei paturi intelectuale din rindurile
carela s-a~
aflrmat reprezentantu Rena~terii.,
Renasterea Sea manifestat in toate domeniile de activitate: in economie prin dezvoltarea manufacturilor)i
comer~ului mondial, in politlca prin aparttla unor conceptll noi cu
privire la stat ~i modul de conducere, in viata intelectuala
prin prearnarlrea ratlunli. energlel, talentului ~i fortel creatoare a omului, prin observarea ~i cercetarea naturii incon[uratoare ~i a socletatti.
Apari~ia Renasterli in Italia a fost favorlzata ~i de faptul
ca aiel se gaseau multe urme ale culturii
romane ~i grece~ti.
Scriitorii
~i arttstli Ie conslderau ca modele demne de imitat, de aceea s-au preocupat de studiul
literaturii,
artei,
limbilor
latina ~i qreaca.

2
5
.
UMANISMUL SI
REPREZENTANTII
sAl

A. Ce este Umanismul?
B. in ce domenii s-a manifestat

Umanismul?

Conceptlile
oamenilor de cultura din perioada Renasterf -sint
cunoscute sub numele de umanism (de la cuvintul
latin- humanus=omenesc). Umani~ii i~i propuneau sa
creeze un om mai bun, blrre preqatit - deci 0 societate mai buna. De aceea in lucrartle lor au avut ca
terna preferata
omul, cu calitattle ~i defectele lui, viata orneneasca,
natura inconju- ratoare, istoria etc. Omul trebuia sa-~i
dezvolte aptitudlnile ~i ta- lentele,
sa contribuie
la progresul socletatti.
Umanlstll volau sa ~tie totul, deoarece credeau in puterea
noitoare
a ~tiin~ei;
adeptl
ai progresului,
s-au
preocupat de re- forma societatli ~i' educarea omului.
Ei se pronuntau
pentru
Ilber- tate ~i lndependenta,
pentru
dreptul
fiecarul
cetacean de a parti- clpa la
vlata publica, indeplinind cele mal inalte functii.
I,

in-

lntretlneau strinse leqatur! intre ei ~i dominau via~a intelectuala a epocii.

Aparut in Italia, Umanismul Searaspindit in aproape toate ~ari.le
din Europa. Importante cent!e uma~is~e au fo~t Floren~a, V~ne~/~,
Padova, Paris, Lyon, care erau In acelasi urnp vestrte centre umversitare ~i tipografice. In aceasta pertoada s-au ~reat ~i biblioteci in diferite tari. in care erau adunate car~i valoroase din antichitate, documente, manuscrise.
....u
Umanismul Searnanifestat de tlmpurlu in literatura, Pe linga limba latina se scrie tot mai mult in Jimba popoarelor respective, ceea ce duce la apar itta ltteraturu natlcnale.
Cel mai importan~i reprezenrant: ai Umanismului in Italia au fost:
t

Dante Alighieri ~i Francesco Petrarca.

"
.
Dante (1265-1321), originar din Horenta. es~e unul ~I.ntre cele
mai mari genii ale umanita~ii; Opera s~tp~tn<:'lp~laeste DIVI~a Come~
di, poem in versuri,

simte lnfluenta religiei,

lumea ~i societatea.

scris In li.':"~a I~allana, I~ care de~1 se mal

este~strabatuta de dortnta de a cunoaste

253

!
I

Petrarca (1304 -1374)

a lisat multe opere in IImba latina ~I italIan~. A dntat frumusetea naturll, dragostea de patrie. in poezla
Ita/~a, m:a, d~plinge, ~arimitarea patriei saje ~i doreste ca unitatea
I~allel s~ fie In?PtUlt~ de poporul italian. lrnpreuna cu Dante poate
fl conslderat mternetetor -al poeziei italiene.
\
Umanismul s-a dezvoltat ~i in alte tari din Europa.
In ~ranta. r,eprezentantul cel mal de seama al Umanlsmulul este
Frsncoi _Rabe/a/s., ~I' a ~cris un roman intitulat Gargantua ~i
Pantagru- el, opera renurruta a hteraturii franceze. in care se crltlca
felul cum se ficea educapia in evul 'rnedlu.
, In ,Anglia. literatura Infloreste in mod deosebit in timpul reginet Ellsabeta I. Atun,ci traleste marele dramaturg William Shakespeare, ~reator ~I unei opere imense. In care se oglindesc momente
dram,a~lce al~ Istorlel omenirii. momente zbuciumate din istoria
Angllel. ca ~I scene 'din vlata cotidiana (Richard al III-lea Hamlet
Othello
etc.)
.
.

- ,Idelle Umanismulul au patruns ~I in risarltul

Europel: Cehla, P~
IOnia, l!ngaria, Tarile .~oman:. Primul umanist de origine romana a
fost Nico~a~ Qlahus. _N~scut In Tr~nsilvania la Slblu, a ajuns cardinal
al ,U~garlel. In lu.crarll~ sale a aflrrnat pentru prima data originea
latina a poporulul roman. Aceste idei apar ~i in opera' unor carturarl rominl,
ca Miron Costin stoln/cul Constantin Cantacuz/no,

Dlml-

tri Cantemlr. Sub Influenta Umanlsmulul

prlmele
Unul

incep

dlntre

eel mal deseama sprijinitori

ai Umanismului in Italia a fost Laurenla eurtea carula se adunau marli umanlstl ai epocil. Grup de

tiu Magnificul,
urnanlstl

sa se tlpireasa

lucri,,1 in IImba romina.

reprezentatl

intr-o

plctura

din

epocai

Renastertl

Umanismul a dus la reinnoirea ~tiintei.

Pornind de la studlul operelor antlchitattt,
oamenii de ~tiinta au .cautat noi rnetode de
cercetare. Credeau in puterea de cunoastere a omului, in descoperirea adevarului.
Ei au luptat impotriva ccnceptiel '!l~~ie~
vale care combatea cercetarea ~t"ntlflca ~I
acuza pe oamenii de ~ti.inJa ~~ !_l1agie.S-au
preocupat de matematlca, flzlca. astronomie, rnecanica. geologie. Numeroase progres~ s-au fa~u~ in chimie: botanica, zoolo- ,
gie. In medicrna s-au studtat s~ructu~a corpului omenesc ~i .circulat1a singel.ul.
,

'

Reprezentantul cel mai de seama al ~ti"

intei Renaster!l a fost Leonardo da Vinci,
care a subliniat rolul maternatlcf in cercetarea tiintifica, a facut cercetari impor. tante in fizid.. Cercetarl Ie s-ales-au ind reptat ~i spre domeniul anatomlel, contributnd la cunoasterea corpului
oinenesc. A
construit
rnaslnl
hidraulice
~i a facut
proiecte
pentru
maslni zburatoare.

Conceptta urnanlsta despre ~tiinta a

deschis 0 epoca de descoperiri in acest domeniu, creindu-se noi teorii asupra omului
i naturii, opuse conceptlel medievale. Astfel Nicolaus Copernic :;- polonez de ortgine, a ararat ca Soarele este in centrul sistemului
planetar, ~i nu Pamintul, cum se
sutlnea plna atunci pe baza teoriei lui Ptolemeu. Descoperirea lui a fost conflrrnata
in sec. al XVII-lea de Ga/ileo Ga/ile;, Acesta
a rezolvat 0 serie de probleme de astronomie, matematica, tehnlca ~i a perfectlonat
luneta astronorntca.
Un alt adept al teoriei
lui Copernic a fost Giordano Bruno, care
susttnea ca materia sta [a baza tuturor
lucrurtler

Dante

Alighieri

Franc_C)is Rabelais
William

Shakespeare

, Umanlstll au creat i 0 noua conceptle de~pre socletate .~i despre felul cum trebule .
condusa. Astfel Erasm de Rott~rdam, oriqrnar din Tarile de Jo'S, eel mai ilustru r~pre-

255
254

ca

zentant al~Umanismului din Europa de nord, era convins

socletatea se face rna; buna pe masura ce oamenii devin mai inva~a~i. In
principala sa opera, Lauda prostiei, 0 satira la adresa socletatf
medievale, lrontzeaza cu. ascutirne ignoran~a clerului,
combate nedreptatile
savirslte de monarhi ~i se rldlca impotrtva poporului. EI a exercitat 0 mare influenta asupra vletli intelectuale
din Europa.
Contemporanii
II considerau ca eel mai lntelept om al vremii. De
aceea l-au numit "lumina lumt!", In Anglia Thomas Morus, in lucrarea Utop;a~ sustinea crearea unei socletat! mai bune, bazata, pe egalitatea -econornrca.
soclala ~i politlca: nu are incredere
in stat ~i
este un adept al paclt, "care nu poate fi platita niciodata prea scump".
o preocupare de searna a umantstllor a fost ~i istoria. Cel mai
important
reprezentant
a fost Niccolo Machiavelli (1469-1527), istorte ~i om politic; a scris hicrarea Principele, in care a subliniat
cauzele divizarii politice a ~arii sale. Salvarea ltallel 0 vedea numai
in unificarea ei polltlca.
Pentru ati_ngerea acestui scop el recomanda .folosirea tuturor
mijloacelor_ posibile, chiar viclenia ~i minci-una.

in perioada Rena?terii, Umanismul a avut un rol important in

forma- rea culturii moderne, a literaturii nafiona/e. Prin ideile pe care
le-a ras- pindit ?i influenfa sa in, majoritatea statelo; europene ?tiinta a
rea/izat progrese importante in metemetici,
astro_nomie, medicina.
Teoriile des- pre transformarea societatii au propus so/utii dintre care
unele vor fi reluate in epoca modems.
Exercitii
-

Ce este Renasterea?
Ce este Umanlsrnul ~i care au fast reprezentantii
Unde s-a raspindlt Umanismul ~i ce reprezentanti

in

,ce

consta

progresul

realizat

de

umanism

in

sai
mal

'in

~tiin~a?

ltalla?
cunoasteti?

26.
RENA$TEREA

A. Prin ce se caracterizeazi arta Renafteriil

B. Care au fost cei mai de seami reprezentanti
ai artei Rena,terii?

a . I u.
a
~.J
Conceptia noua
despre om, vrata ~i natura inconjuratoare
se reflecta ~i in arta din
epoca Renaster!l. Arti~tii erau foarte cultlvati ~i bine preqatit].
Cunosteau literatura,
filosofie, matematlca, arhitectura.
arta antichitatii din care s-au inspirat. Faceau studii asupra naturii ~i asupra
corpului omenesc. Toate acestea au facut ca arta Renasterti
sa reprezinte ornul, lumea in toata frurnusetea ~i rnalestrta
lor. Arti~tii
lucrau cu pasiune zi ~i noapte, ani in ~ir, pentru a da opere de 0
deosebita perfectrune ar tlstica. Cele mai de searna centre ale artei
Renastertl
au fost Floretu, Roma ~i Venetia. Renasterea ar tistlca a
aparut in orasele din [talia. fiind favorizata de boga~ia marilor neg~stori, bancheri, pr lncipi, care cautau sa atraqa pe ar tlsti. comandindu-le opere de arta, dar ~i pentru ca aici se lnrllneau urmele
marilor
realizarl ale artei antichltatii.
ti"i
I
t i. I ali n in epoca Renaster!l,
~i arhitectura
cunosc 0 deoseblta inflorire.
Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio, Michelangelo Buonarotti sint cei mai
straluciti
reprezentantt
ai Renastertl
artistice
in Italia.
Leonardo da vtnc), pictor, sculptor ~i om de ~tiin~a. a lucrat la
Horenta ~i Milano. A realizat tablouri celebre in care reda frumusetea ~i sensibilitatea
umaria. splendide peisaje pline de poezie. A
creat procedee noi in folosirea culorii. Celebre sint Gioconda, prin
expresia chipului ~i a rniinllor. Sfinta Ana, Fecioara cu pruncul ~i altele.
Rafael Sanzio a fost pictor ~i arhitect vestit. Arta sa a influentat
mult t!mp pe. artlstu Renaster!i.
A lasat un nurnar mare de portrete, In special madone (Fecioara Maria cu pruncul lisus), in care a
redat cu rnulta maiestr le seninatatea ~i gratia fernlnina. Vestite sint
~adon~ S~xtina ~i_altele. Dar operele sale cele mai importante sint
pictur lle In fresca de pe perettl
unor salt din Vatican. remarcabile
p.rin_ perfectiunea
desenului. prin color it ~i compozttie.
Ele reprezrnta teol~g_ia, poezia ~i st ilnta. subiectul
unora fiind inspirat din
epoca antrca, ca, de exemplu,
$coa/a din Atena.
pictura,

256

ARTISTICA

sculptura

257

zeur de arta

al Romintel.

Renumlt

a fost

Pleter Brueghel eel Batrin, care a redat

Leonardo Da Vinci
(autoportret)

Rafael Sanzio
(autoportret)

Michelangelo Buonarotti, ortqmar

in

operele sale scene din ~Ia~a ~I ,munca ~aranllor (Anotimpurile, Dans taranese), 'precum
~I momente din Istorla tarll sale.
in Franta, rolul eel mal Important
tn
arta Renasteru
il detlne arhltectura.
Se
construiesc
numeroase
castele ~I palate,
cele mal multe pe valea Loarei (Castelul
din Chambord). La Paris, constructta
palatulul Louvre a fost lncredtnjata
arhltectulul Pierre Lescot. La impodoblrea
acestula a partleipat sculptorul Jean GouJon.
EI a reall- zat ~I basoreliefurlle
pentru
Fint;na inocen- filor. care reprezlnta
gra~loase nlmfe ee due cite un ulclor.

din

Horenta, era un talent multilateral:

a
fost plctor, sculptor, arhitect
~i poet.

La sfir~ltul sec. al XV-lea arta Re~a~terll

se dezvolta ~i in Germania. Aiel traie~te
Al- brecht Durer. - pictor ~i gra'Vor. Este
renu- mit prin portretele
~I desenele dupa
na- tura. dar ~i prin gravurile in lemn ~I
ara- mao

Madona Sixtihi.
de Rafael

Dar
atras
bun
mina
gelo

in tot timpul vie~ii sculptura

I-a
cel mal mult. Mare artist, dar ~i
cetatean, ~i-a aparat cu arma in
orasul in 'care se nascuse. Michelana creat in sculptura opere desavirslte. Vestite stnt statuile ce reprezlnta
Pieta, Moise, David, Robii, precum ~I cele
din Capela Medici. A fost ~i plctor: i pictat timp de ~. ani bolta Cape lei Sixtine
(din Vatican). Ca arhltectj a elaborat planurile grandioasei cupole a eatedra/ei Sf.
Petru. care domina ~i astazi Roma.

B. Arti,tii Rena,terii in alt

tari din Europa. Renasterea artistlca s-a

Moise, de Michelangelo.
Artlstul red a

GU

rnulta

vttalltatea,
~i votnta

rnatestrle

increderea
acestui personaj

raspindit ~i in restul Europei. Aceasta s-a

facut atit prin arti~tii italieni atrasl la
curttle regilor ~i nobilimii din alte ~ari,
cit ~i prin cei care veneau sa studieze
cultura ltallel,
Rena~terea
s-a dezvoltat
cu repezlciune in Tarile de Jos. Aci a trait in sec.
al XV-lea Ja..n van Eyck, renumit plctor
portretist.
Intre cele mai remareablle
reallzarl ale sale se numara ~i
Portretuf unui neeunoseut, care se gase~te
la Mu-

258
259

../'
Italia ~,,---

Dante
Alighieri
(Dlvina
Comedia)
Francesco
Petrarca
(Italia
~mea)
Niccolo
Machiavelli
(Pr inclpele)
Fr ancois

Literatura

Dans ~arinesc.

plctura

de

Pieter

Bruegel

eel

Batrin

Rena~terea artlstlca a, lnfluentat arhitectura ~i pictura din centrul ~i rasaritul Europei. In '[artle Rornane mesteri anonimi au ~tiut
sa imbine, armonios, elemente nol cu bqgata traditle populara, lasind mostenlre valoroase opere de arta. Intre cele mal remarcabile
monumente ale artei romanestl se numara biserica manastirii de la
Curtea de Arge~.
Splritul Renasterll s-a facut simtit ~i in Ungaria, Cehia,
Po/onia,
Rusia. Me~terii ru~i ~i-au lnsuslt tehnica arhitectilo[ italieni cu care
au lucrat lrnpreuna
la construirea Kremlinului.
In plctura apare

(Gargantua

~i Pantagruel)

Anglla

William
Shakespeare
let, Othelo etc.)

(Ham-

Cehia. Polonia, Ungaria,

'[art!e Rornane (Nicolae Olahus. Miron
Costin,
Constantin
Cantacuzino,
Dimltrle
Cantemir)

Rasaritul
Europei :

~tiin~a
(matematica,
fizica,
astronomia,
mecanica;
studiul
socteratit
omenesti]

Rabelais

Fran~a

Leonardo da Vinci
Giordano Bruno
Galileo Galilei
Niccolo Machiavelli
Polonia
Nicolaus. Copernic
Tarile de Jos - Erasm de Rotterdam
Anglia
Thomas Morus
I'
Ita ra

Leonardo da Vinci (Gioconda.

pictor
Sf. Ana, Fecioara
sculptor
cu pruncul)
om de ~tiin~a

RENA~TERE

Umanism
Italia

Rafael Sanzio
pictor

(Madona Sixtina,
Scoala din

Michelangelo
sculptor
arhitect
plctor
poet

(MOise,
David,
Robu, Capela
Medici,
Capela
Sixtina, cated rala
Sf. Petru
din Roma)

portretul.

Arena)

/Jan

Rena~terea a fost 0 adevarata revolufie In cultura care a dat lumii

opere de va/oare mondia/a. Rena~terea a aparut In condifiile destramarii
feudalismului ~i aparifiei re/afiilor capi~aliste. Concepfii1e Rena~terii preocuparea pentru om ~i natura, Increderea In va/oarea omului,
spiritul
critic, experienfa ~i observapa, au fost preluate ~i dezvoltate In
cultura
~i arta din seco/ele urrnatoare.

Exerci~ii
_

De ee putem

spune despre

multilateral
pregati~il
Ce opere ale Renasterll

principalii
cunoastetl!

reprezentanti

ai Renastertl

ca erau

Arta

'[artle

de Jos

Fran~a

c::

van Eyck (Portretul

unui
pictor
necunoscut)
"Bruegel
cel Batr in (Anotimpupictor
rile)

~Pierre

Germania

26
0

Lescot
Palatul
Louvre
arhitect
Nimfele
Jean Goujon
Castelul Chamsculptor
bord

Albrecht
Durer
plctor
gravor
Ungaria,
Rasaritul
Europei:

Cehia,

Polonia,

Rusia
(Krem
lin).
Tarile
Rorna
ne

(Curtea

de Arge~).

261

.~Ai~carea de reforrna s..a dezvoltat cu repezlclune in Germania.

lipsita de unitate polttlca, $1, unde biserica catolici detinea domenll
lnttnse ~i exercita 0 mare autoritate.

7.
REFORMA

A. Care au fo t
C m s-a m n"

uz Ie
formei1
tat R form
in Germanial

forma

o itice

vut cauz

eeen

in

sec. al XVI-lea s-a produs 0 puternlca mi~care soctala cu forma de manifestare rellgioasa, cunoscuta sub numele de Reforma.
Biserica catolid devenise 0 for~a care domina intreaga
Europa apuseana. Papll i~i
creasera la Roma un arnplu aparat administratlv, judecatoresc
~i fiscal. Cu ajutorul
acestula stringeau venituri tot mai mari
din dlferite ~ari. Din cauza razboaielor, a
amestecului
in viata pohtlca. a vie~1I lu. xoase pe care 0 duceau, reprezentsntn
blserlcll aveau nevote de not lzvoare de ventturl, Ei cautau sa Ie obtina prln vlnzarea
functltlor blsertcestl, prin numeroase dart
asupra bisericilor, prin taxe percepute de
la orasenl, prin vinzarea tndulgentelor.
Abuzurile lor se lmpleteau
cu cele ale marilor feudali provocind 0 stare de nemultumtre generala. Cople~lta de dart, corvezi ~i alte obligatii feudale fa~a de cler
~i de nobili, lipsiti de pamint, tiranimea era intr-o permanenti
framintare. Ei i se alatura ora~enimea, care suferea din cauza impozitelor ~i restric~iilor de tot felul; burghezia vola 0 organizare bisericeasdi mai simpla, corespunzatoare
intereselor
ei.
Averile imense ale bisericii stirneau invidia principilor ~I noblllmill. care doreau sa-~I insu~easca boga~llIe el.
In ~arile unde monarhla era mal puternica,
ea nu vola sa
recunoasca suprematia
bisericii; puterea regala restring'e treptat
prlvilegiile clerului; i~1 insu~e~te 0 parte .din bunurile acestuia ~i
cauta sa su~ordoneze biserica monarhiei. Impotriva bisericii se ridica ~i umani~tii, care sustineau dezvoltarea nestingherita
a gindlrll
omului, literaturii;
~tiintei ~i artei.
.
Astfel, toate clasele sociale doreau reformarea bisericii, dar fiecare 0 in~elegea dupa interesele
sale.

B. Reforma lutherani.
Ini~iatorul mi~drii de reformare a
bisericii catollce a fost Martfn Luther (14JB.-:-1546). Acesta era profesor la Universitatea din Wittenberg.
In 1517 a scrls cele 95 ~e.
teze ale sale, pe care le-altplt pe u~a catedralei din Wittenberg.
In
aceste teze el s-a indepartat de dogmele bisericii catolice, critica
intoleranta
acesteia ~i a papei de la Roma, cornbatea comertul ClI
lndulgente, se ridica Impotrlva
autoriti~ii papale ~i a lerarhlei derulul ~i cerea 0 organizare mai simpla a bisericii. Tipirite, tezele
sale au fost raspindlte in toati Germania. Ele au avut un mare rasunet in paturtle largi ale poporului. Luther a fost excomunlcat de
papa ~i declarat in afara legli - oricine vola putea sa-I inchida sau
sa-l omoare. Ascuns de unul dintre principii germani la castelul
Wartburg,
luther
traduce Siblia In limba germana.
Atitudinea lui Luther impotriva papei a arras, la inceput, in jurul sau toate paturtfe progresiste
ale populatlel
germane.
De~i a atacat etsertca catcltca, Luther nu a cerut desftlntarea
cultului religios, el l-a adaptat certnjelcr
socletatt], care dorea 0
biserici simpla ~i puttn costisitoare.
Reforma a fost imbriti~ata ~i
de principii germani care rivneau la averlle bisericll. Mai mult
chtar, Luther trece de partea feudalilor germani, care adoptind reforma luterana cauta sa 0 impuna supusllor lor.
B. Reforma populari.
Masele populate, tiranii ~i saraetrnea
nu se multurneau nurnal cu reorganizarea
blsericii. Voiau
o reforms radtcala care sa Ie aduca eliberarea de orice constringere.
Reprezentantul
acestel idel a fost Thomas Manzer. EI sustlnea ea
;aranimea ~i saractrnea de la erase trebuie ~a creeze 0 soeietate
tara clase, Tara asuprire, bazata pe dreptate.
Intreaga putere sa fie
trecuti in mina poporului. Ideile sale exprlmau dorintele maselor
populare, care urmareau
sa scape de asuprirea
feudali. Avind
strinse legaturi cu masele largi ale poporului el va prelua conducerea acestora in razboiul ~aranesc, luptind pentru realizarea ideilor
sale pina in ultima clipa a vie~ii.
Urmarile reformei. Reforma luterana s-a extins mai ales in partea
de nord a Germaniei. Treptat ea pune bazele unei noi bisericl, care
nu-I mal recunoa~te pe papa drept ~ef al blsericii: preotll erau subordonati principilor feudali: cultul religlos s-a slmpllflcat, inlaturindu-se fastul ~I icoanele din blserici; s-a introdus limba germana
in locul limbii latine in oficierea cultului.
Reforma bisericii catolice s-a extins ~i in alte ~ari; au aparut ~i
alti reformatori. Astfel reforma a cuprins Fran~a, Anglla, Elve~ia. Ea
a patruns ~i in Ungaria, Polonia, Cehia, Transilvanla.

oraselor

263
262

18.
d Cu toate ace~tea, biserica catolica era Inca destul de puternica:
e ac~ea ea va_Ince.pe 0 larga aqi une pentru stavi Ii rea idei lor re~
fermer. Ace~sta aqlu~e,
nurnlta Contrsreiotttu, a fost s r iiinita in
~~d deosebl~ de or dinul caluqarllor iezuifi ~i de tribun~ulJ inchizitiel,
reorqaruzat
de papalitate.

R~spi~dir~a Reformei a dat 0 lovitura puternica influen . b! ...

c~tollce. ~n v~afa soci~/-economica, politica $i in culture, a d~~'la Isenc/~
st'd~rab'la scad~re a Insemnatafii sale prin iesire multor fari de s~bc~:
orttatea papel.
-

ANGLIA
A. Prin ce se caracterizeazi
situatia economici
~i sociali a Angliei?
B. Ce forte sociale au sprijinit instaurarea absolutismului monarhic in Anglia?

Exerci~jj
_ Care au fost cauzele Reformei?
_ Ce concluzii despr i ndeti comparind
de

Reforma lui
Luther

Reform a

populari
Thomas
MUnzer

Urmirile
Reformei

reforma

lui

Luther

cu cea propusa

a lui

Econcmice. soclale. politic. ,I splrttuale.

Combate
.autoritatea
papalli s , ierarhia
clerulul,
cere organl~r~a
mal simpla a Bisericii.
Traduce Blblia In Ilmba germana.
Trece de partea principilor
germani, care impun
Reforma supusllor lor.

Urrnarea eliberarea
rea feudala.

Sl.a~irea lntluentet

Extinderea

uca.

m nuf -turilor $i comertului; n uno-

bihrne. in sec. al XVI-lea

T. Munzer?

Cauzele
Reformei

. Dez oltar

maselor

biserlcii

populare

catolice

Reformei in mal multe

tari.

in

e asuprl-

vlata

)'

poll-

economia Angliei se dezvolta tot mai

mult pe drumul capitalismului. Se deschid not manufacturi In domeniul metalurgiei
~i mineritului
in centrul ~i vestul Angliei. Se
creeaza ~antiere navale ~i porturl
(Londra. Bristol. Liverpool) care
slnt vestite inca din aceasta vreme. Se inmul~esc manufacturile textile, Anglia devenind q mare exportatoare de stofe. La dezvoltarea
manufacturilor
au contribuit
unele masuri luate de stat. ca. de
exemplu.
interzicerea
exportului
de lina.
Concomitent se pun bazele flotet maritime
comerciale. Negustorii englezi i~i transportau
marfurile pe Marea Mediterana pina in
Asia Mica ~i Siria. iar pe Marea BalticaJin Rusia ~i Tarile Scandinave.
Dupa marile descoperiri
geografice, Anglia ocupa 0 pozi~ie favorabila pe caile comerciale care duceau spre teritoriile
nou-descoperite.

in aceste condlt!i numarul burgheziei creste ~i alaturi de ea se

formeaza noua nobilime, provenita
din nobilimea
interesata
in comercializarea produselor
domeniilor
~i in infiin~area de manufacturt.
Avind aspiratti
c.omune, burghezia engleza ~i noua nobilime
vor sprijini
intarirea
puterii
centrale.
.
epo
~ -ani lor de pimint. Inmul~irea ~i raspindirea manufacturilor
au dus la scumpirea pretului linii. Nobilii
au considerat ca este mult mai avantajos sa rnareasca supr afetele
pa~unilor pentru a cre~te un nurnar cit rnai mare de oi. Ei au inceput sa imprejmuiasca ~i sa transforme in pasuni paminturile
arabile
care apar~inea.u ~aranilor ~i cele pe care ace~tia Ie aveau in arenda
de la nobili. Imprejmuirile sau ingradirile au ruipat ~aranimea care
era silita sa cutreiere ~ara in cautare de lucru. Impotriva vagabondajului au fost facute legi aspre, prin care ~aranii erau sili~i sa munceasca in manufacturi
sau pe mo~ii.
in1sprirea situa~iei ~ar<i.nimii a provocat mari nemul~umiri ~i izbucnirea a numeroase rascoale. Cea mai importanta
a fost rascoala
condusa de Robert Ket (1549). Rascula~iI au cerut sa se interzica
propr_ietarilor de domenii cre~terea unui numar prea mare de oi ~i
sa se inapoieze ~aranilor paminturile
rapite. desfiin~indu-se imprejmuirile.
Rascoala a fost infrinta
~i Robert Ket spinzurat.
265

-p

---------------------~

formarea domenlulul colonial

In timpul Elisab~tel s-a II1ce~ut I Virginia in rasarltul Statelor
englez. Englezll au Intemelat co on a
)
Uni~e ale Amerlcll ,(1584). . r i terltoriala. Anglla s-a do:nit de
In expansiunea el comerCla a ~ .
America ~I domina calle coSpanla. care staptnea m.ari terltorlla~~ in aur ii arglnt. Puternic~
merclale spre ~ce~t~ tmuturli ~o~nlei. Filip al 1I-'ea,~1 supranumlta
flota, spanioli trlml~,a de: reg~ e d P vase Ie engleze usoare ~I supefnvlncibi/a Armada , har~ulta ~ed furtuna. Acest dezastru a mar';,oare ca tehni~a. a fost Is~rus~ I e ritlme a Spaniel, Marile VOl'"
fl cat inceputul decaderil domlnat e rna
stapinite de Anglia ~I Ola~da'l I Elisabeta a sprljinit ~i revolut
Pentru a sHibi puterea
p~n e .
"neuraJ'at ~i actele de pirate. -"
d Jos In acelasl nrnp ea a I
din Jar! e . e
. -'b"lor de eomert spaniole.
rle Impotrlva cora II
i a ;ntarit ~j mal mult puterea e~o~~Suprema,;a maritima a Angli~ . d sa dobindeasca ~I puterea pollt'c;a,
mica a burgheziei engleze. Ur'!l.f"n,
al XVii-lea, cu monarhia absoea a intrat in conflict, pe la mlJ ocu sec.
/utlsta .

'a

Henrie al VIII-ioea.
care a inceput
consolldarea puterii
monarhice in Anglia

Elisabeta f.
in timpul direia
Anglla 1ncepe sa devlna
stapina

marllor

B. Noua nobilime ,i burghezia. in sec: al XV-lea in Anglia. In condltttle dezvoltaru relatlllcr capttallste. statui centralizat
s-a consclldat. devenind monarhie absolutista (forma de conducere a
statulut in care regele avea puteri nelimitate). Noua noblllme ~i
burghezia aveau nevoie de 0 conducere care sa aslgure condlttlle
necesare dezvoltarll economice ~i extinderea
relatltlor comerciale
externe.
De aceea au devenit un factor Important al consolldartt
s-a reallzat in timpul lui Henrie al
putertl monarhice.
Aceasta
VIII-lea Tudor. Ei s-a proclarnat sef suprem al bisericii in Anglia. sectind-o de sub autorttatea
papei. Blserlca engleza s-a numit de
atuncl btsertce Mglicana. Au fost suprtrnate taxele pe care clerul Ie
platea papalitatii. au fost confiscate rncsille manastlrllor catcllce ~I
vindute burghezilor b09a~i sau membrilor nobilimil noi.
Monarhia absclutlsta engleza a ajuns In culmea puterll In timpul
reginel Elisabeta I (1558-1603).
Ea ~i-a ereat un consiliu cu care
hotara in problemele de ftnante ~i justj~ie. Adeseorl, parlamentul
se opunea masurtlor iuate de regina.
Aceasra perloada se caracterlzeaza
printr-un nou avlnt al economiei, S-au introdus noj procedee tehnice in manufacturi, in e>lploatarea minelor ~i in metalurgie.
Pentru dezvoltarea comer~ului extern s-au creat campanii (asocia~ii) comerciale. care stabileau legaturi cu ;arile indepartate.
luptind pentru inlaturarea celorlal~i concuren~i. Campania rasariteana
se oeupa cu comer~ul pe Marea Baltica. Campania leva;ltina racea comer~ in porturile
Mediteranei
rasiritene.
iar Campania Indiifor
Orientale a iniaturat
concuren~a spaniolilor
~i a portughezilor.
Londra a devenit unul dintre marile porturi ale comer~ului interna~ional.
266

Iberci~ii

~_

_ Care erau trasaturl e pr

-

sec, al XVI~lea?
fost cauzele
'- <ire

r _

u
... .

Dezvoltarea
.... 'nul....ct rilor"

co

r1u1ul

Situafa
soda I

Ab luti mul
monart\lc

I
l

Inclpale ale dezvoltarll economlce a Angllei in

~ II absolutlsmulul
Instaurar

in Angllal

Metalurgl ; mlnerltul; cO,~f!r~~91~e~:rlt~~~~1 ~~~

voltarea marlnel comerc
f lor de linl.

_ Noua nobilime ~I burghel.la.

_ Sir-clre. tlrlnlmll; tmprejm~rll(1S49)
_ Rlscoala condusl de Robert et
.
I av
. puterl
nellmltate. Se sprljlneA pe
ncge e
h zJ
noua nobilime ~S~~f~3)~' Progresele economlel.
-_ Ellsabeta
Companille.I (1Formarea domenlulul colonial englez.

D_

267

29.
FRANTA

A. Prin

B.

ce se caracteriza
situatia
Frarrtei in sec.
al XVI-lea
~i prima [urnatate
a sec. al XVII-lea?
Cum s-a consolidat
absolutismul
monarhic
in Franta?

A. Dezvoltarea economica ~i sociala. in prima jurnatate a

sec. al XVI-lea. Franta avea 0 via~a econornica
infloritoare. In agricultura, care constituia Indeletnicirea de baza a populatiei, se realizasera progrese. Prin secarea rnlastlntlor
~i prin destelenir i, s-au
rnarit
suprafetele
cultivate.
Au fost introduse
~i plante not, aduse
din America: fasolea, porumbul. cartoful ~i tutunul.
Locuitorii
de
pe ~armurile din nordul ~i sudul Frantei se ocupau cu pescuitul.
Me~te~ugurile s-au perfectionat.
A crescut nurnar ul manufacturllor , care produceau obiecte de lux: matase, postavuri ~i pinzeturi
fine. taplser il, sticlarte. care se vindeau scump pe plata externa. Tipografii renumite erau la Paris ~i Lyon. Metalurgia a luat un mare
avint.

Ca urmare a descoperirilor
geografice au Inflorit
porturile
de
la Oceanul Atlantic (Bordeaux. Le Havre). Se facea cornert cu Spania, Anglia. '[artle de [os, precum ~i cu orasele de pe tarrnurtle
Marii Baltice. S-au facut incercari de colonizare In America de Nord.
crelndu-se prima colonie franceza in Canada.
Dezvoltarea rnestesuqurtlor.
a manufacturilor
~i corner tului a
contribuit
la cr ester ea puterii economice a burgheziei. Regii cautau sa atraqa burghezia. prin vinzarea unor functu. pentru care
aceasta platea regelui sume mari de bani.
Nobilimea sprijinea intar irea puterii regale. Pentru a trage cit
mai multe foloase. nobilii cautau sa tralasca
la curtea reqala. unde
puteau primi diferite
funct!i
in conducerea statului.
S-a format
astfel nobilimea de curte. Fiind str ins lega~i de rege. prin favorurile
pe care Ie obtineau de la el, nobilii au ajutat instaurarea absolutis-

Henrie

al IV-lea

a restabilit

pacea in Franta,
s-a preocupat
de tntartrea
puterii
monarhice ~i de dezvoltarea
economlca

f~a:.

e de autoritatea regala ~i sa-~i insu~easdi m~iil~ bisericii ~atoIn Franta, adep~ii reforme! s-au numit hughenotl (de la cuvintul
,
."
[urarnint]
Eldgenossen, unl~~ P~I~i din nobi'lime la Reforrna a avut urmari
Trecerea unel parr
d _
ttde care
rave entru Franta, Nobilimea s-a lmparjlt
In
oua par I.
,)
~ub haina rellqlel, luptau pentru putere: p_artidu_l h~g~enot ~I partlJu~
eatolie, [ntre ele s-au purtat mai multe, ra~b(~t'e CI~I(~'5~~_:_~~94)
.peste trerzect e am
rat cu scurte intreruperi,
, '
te de eruzirne
,
I
r"
Ambele tabe~e au s~v!r~it, i~e~~~:t e red\~~~~sa~ra~e, biserici,
fa~a d~ pop~la0~e~~i~~:c~'ni~~i cellalti 'ch~mau in aju~or statele ve~i~e:,ep~~~~~'uind unitate~ ~i independen~a Fran~el, S-a creat 0
stare

de anarhie

generala,

'

mer-

Datorita razboalelcr civile, agri~ult~raio~~~~!:c;iu~~~d!'m~~e se~ul au decazut. rnulte erase :rau ~u~~ae~u izbucnit numeroase rascerau mii de vie~i. In aceasta perro
coale ~arane~ti,

1589 a mostentt

tronu,l Fran~:i Henrie al IV-lea. de Bour:

inrudit cu familia regala, C~ ac~s~ rege ,lncepe s~
domneasca in Franta ramura de Bourbon a dmastlel, capepene. Hen
ric era ~eful partidului
hughenot, dar pent!u a_f~
r~c~nosc,u~1ca rege a trecut
la catolicism. EI a pus capat raz
oaie or CIVIe,
In anul

, bon (1589-1610),

mului monarhic.

Taranii capataser a dreptul de a se muta de pe 0 rnosie pe alta

in sc.himbul unei sume de r ascurnparare.
Obliqatule lor fa~a de
proprietarul
parnintului
continuau sa fie foarte apasatoare. Nobilii
cereau ~aranilor achitarea obliga~iilor in bani. Taranii plateau impozite ~i regelui.

A. Lupta pentru
putere
intre
partidele
politice.
Reforma religioasa s-a raspindit
repede ~i in Fran~a. Ea a fost adoptata de 0 mare parte dintre ora~eni, nemul~umi~i de taxele impuse
de papalitate ~i de nobilimea din sud-estul Fran~ei. care voia sa

~~o~':~~u~~~~~~io~ 1i~:rt~tc: r~~~i~:~~ ~~n~~::: ~~~~~~r~ ~~~~~~:

~i militare:
de a se Intrum In
re rezentan~i oficiali pe
problemele ~ai impor~a~t~, d~ ~~~tC:: cetf~i ~i ora~e intarite.
linga rege ~I de a staplnl mal

268

I
d
ge sprijinit
de burghezie ~i
B. Prin ~as.~rlle n~i~t:1 IV-I~: a restabilit ordinea [nter na ~i
o pa~te a nobll:!"I
7:curajat
dezvoltarea agriculturii
~i manufacautorltat.ea reg~ a.
I
d
atase flna, care se vindeau scump
turil~r,
m specla~,ale ~e ordi~t::; din Nantes (1598), prin car~ ,~e

269

30.

ln timpul sau, in Franta s-a consoltdat absolutlsrnul monarhic.

Nobil~mea catcllca, slelta .de razboalele civile ~i speriata de rascoaI.ele tar~nilor, a ac~eptat Intarirea autoritatii .regale. Noblljmea hughenota, multumita ~e drepturile ee-l fusesera acordate .prln Edictul din Nantes, se alaturase ~i ea regelui. Burghez.ja sprijinea monarhia, care aSlgura dezvoltarea comertulul ~i manufacturilor.
Henric al IV-lea a capatat astfel puteri nelimitate. EI nu a mal convocat
Statele Generale.
in tlmpul urrnasulul sau, Ludovle al XIII-lea (1610-1643), puterea. regala a contlnuat sa creasca. Minlstrul Rlche/ieu, care a condus
tara In. t!mpUI ac~stui. rege, sl-a propus sa fad. din Franta cea mal
puternlca monarhle dtn Europa. De aceea, pe plan intern a restrins
d~eptl!rile politice. ~i milltare ac?rdate hugheno~ilor prin Edlctul
din Nantes, mentlnindu-le
numat Iibertatea religioasa; a Instituit
pedepse aspre pentru toti eei care incercau sa se opuni hotarlrtlor
r~gale:A Impo~i.tele au fo!t ~arit~. Rascoalele erau inabu~ite necrutator '. In poh~lea externa, Rlchelteu a urmirlt slablrea puterii Habsburgllor, aSlgurarea suprematlel politice a Frantet in Europa.
La. mijlocul

sec. al XVII-lea, in Franta monarhia absolutista se inta-

rise. In politica externa, Franta obfine 0 serie de

rora devine 0 mare putere europeana.

succese, datorita ca-

Exell'citii
-

Caracteri'Za~1 dezvoltarea
razboalelor
civile!
Caracterlzatt
absolutismul

Situ_tEa
economci
,I sod_Ii
RbboaJet
dvll

Absolutlsmul
monarhic

soclal-econernfca din perioada prernergateare

.
monarhlc
~I cornparatt-l cu eel din Anglla!

Progrese
in agrlculturl.
Dezvoltarea
meif,e~ugurllor fl cemertulut.
Creif,erea puterll economlce a burghezlel.
Formarea n III "de cu rt .

Partldul hughe
Partldul atollc.

. nrlc al IV-lea de Bourbon (1589-1610): sfirJltul

ruboal lor civile; Edlctul din Nantes (1S98); consolldarea
absolutl mutul
monarhlc
cu sprljlnul
burghezlel JI nobilimll.
Ludovlc al XIII-lea - creif,erea puterll regale.
Rlchelleu - suprema,'a
polltlca a Frantel in Eu-

ropa.

ot.

SPANIA.
REVOLUTIA BURGHEZA I)IN

TARILE

DE JOS

A. Prin ce se caracterizeaza
absolutismul
monarhic
in Spania?
~i
B. Care a fost caracterul
insemnatatea
revolutiei
din Tarile de Jos?

A. Absolutismul
monarhic
se spraJInea pe nobilime, armata
Ji Inchizitie.
in sec.
al XVI-lea, Spania era un imens imperlu absolutist, construit din Span la, Neapole. Sicilia. Sardinia, Milano. Tarile de jos, Portugalla ~i domeniul colonial.

Filip at II-lea,
as pn..,. orgolios,
meticulos, catollc fanatic.
a inabu~it cu cruzime

in timpul lui Filip al II-lea (1556-1598)

oricerezlsten~a
incercare
de
absolutismul se lntaresce. Monarhia spanioli se
impotriva absolutismului
.sprijinea pe nobilime, pe 0 armata puterl"llca.
i catolicismului
pe lnchlzltle, ~i avea la dtspozttte marl venlturi din colonll; nu ~I-a
atras de partea sa burghezia. in politlca tnterna Filip a urmarlt intarlrea
catollctsrnulul
~I stirpirea
erezitlor,
a persecutat
pe
mauri ~I evrei, rulnind economla tarii. Agricultura, me~te~ugurile
~i comertul decad; locul negustorllor
spanloli este luat de cel francezl, italieni etc. Impozltele de tot felul au rulnat firanimea ~I burghezia, numarul cersetorllor
~I vagabonzilor
era foarte mare.
Teate veniturile din colonii au fost folosite insa pentru razboale ~I
inabu~irea rascoalelor Interne.
Pe plan extern. de~i monarhia spanlola obtine victori! impotriva turcilor, este infrinta in razbolul cu Anglia ~i in Tarile de jos.
B. Prima revolutie
b 'gheza c eeaza
primul stat burghez in Europa.
'[artle de jos se constttulsera
in evul mediu
dintr-o serie de provincii situate pe teritoriile
unde se gasesc astazl statele: Belgia, Oland a ~i Luxemburg. Avind 0 a~ezare prielnica
pe ~armul Marii Nordului, flind brazdate de mari rluri navigabile,
Tarile d~ Jos au cunoscut, de tlmpuriu, 0 puternica inflorire economica. In secolul al XVI-lea erau regiunile cele mai avansate din
Europa. Aveau numeroase ora~e, adevirate centre manufacturtere,
bancare ~i comerciale. Cea mai renumiti dintre provineii, pentru
ora~ele sale infloritoare
~i manufacturile
de postav, era F/andra.
Aceasta inflorire economidi a dus la formarea unei burghezii putern ice ~i bogate.
271

270

Desfasurarea

revolueiei burgheze

din Tarile

de Jos

MARE_A

NORDULUI

Filip al ll-lea voia sa extinda absolutismul ~i in '[artle de Jos, sa

Ie conduca prin guvernatori
numltl de el, desl acestea se bucurau
de unele drepturi politice in eadrul statului spaniol. Nobilimea 10cala cerea insa sa i se res peete dreptul de conducere in aceste provineii.
Cu timpul monarhia spanlola a fixat impozite apasatoare asupra
populatlel, care au dus la decaderea comertulul ~i la ruinarea multor manufaeturi ~i bancl. Masele largi sufereau de foame, 0 parte a
populatret nu avea de lucru, ceea ce a creat mar; nernultumlrl.
Foarte multi dintre locuitori imbrati~asera ideile rellgtoase ale
Reformei. .Ca sa nlmlceasca pe ereticl, regele ~i Inchizitla catollca
au trecut la perseeutarea -in masa, la executll ~i arderi pe rug a celor care adoptasera Reforma. Toate aceste rnasurl au adincit ~i mai
mult starea de nemultumlre
generala impotriva staplnirtl spaniole.
In aceste conditll, in anul 1566 lzbucneste 0 puternica rnlscare
revolutlonara de eliberare soclala ~i natlonala indreptata impotriva
. feudalilor spanioli ~i a bisericii catolice. La lupta au participat toate
clasele sociale: burghezia, laranimea ~i 0 parte a nobilimii, legata de

burghezie prin interese economice.

Escurialul,

construit

in forma de gratar

~i lipsit de podoabe

era inconjurat de
parcuri ~i gradini

.Ypres

LUXEMBURG
Uniunoa

de 10 Utrecht

Tcritorii
olipi lc
in 1648

Olondei

Toril e de Jus ramose

SI(lpillil'c

Rcqicni

sponiolb

.....

Acjivneo
olonde ze

sub _._};. _ Drumul

" .:" spcniol

uncle c loccu ce!

flJgiti ill poduri

Rcgiuni
oporjinlnd
bisori ci i

......
-..

vase lor

orrno

tclor

'~

(1)\

Componi ilc nrmatclor lui Wilhelm

de Orcui

273

Revolufia a Invins numei In provinciile din nord ale Tari/or de Jos.

un eveniment de mare importanta, deoarece pentru
prima data In istorie burghezia a Inlaturat feudalismul $i a preluat puterea po/itica, creind primul stat burghez.

Ea a constttuit

Wilhelm de Orania,

cunoscut sub numele

de .Taclturnul"
,a fast un mare patriot,
luprind pentru
eliberarea
~arii sale
de sub dominatia
spaniala

Spania
{ _

lntarirea absolutismului
monarhic
lip al ll-lea (1556-1598).
Decaderea
datorita

econornlca

Revolutia din
Tarile de J05
(1566-1519)
Aceasta mlscare s-a transformat
intr-o revolutie burgheza, deoarece tindea sa lnloculasca societatea feudala cu una noua, cea capitalista. Conducerea ei a aparttnut burgheziei $i unei par~i a nobilim il, care urrnareau lnlaturarea rinduielilor
feudale $i cucerirea
puterii
politice.
Mi$carea s-a intins cu repeziciune cuprinzind satele $i orasele.
Filip al II-lea trimite
ln Tartle de Jos 0 puternica armata sub
conducerea ducelui de Alba, renumit pentru cruzimile sale. Sarcina
acestuia era sa transforme aceste ~ari lntr-o provincie spanlola ~i sa
extermine "erezia". Teroarea instaurata de ducele de Alba a indirjit ~i mai mult pe rasculatl, Mil de ~arani ~i saraclrnea
oraselor luau
drumul padur ilor de unde atacau trupele spaniole. Pe mare vasele
olandeze atacau pe cele spaniole, scufundindu-Ie ~i impiedidnd astfel aprovizionarea armatei.
Lupta impotriva stapinirf
spaniole devenise razbolul intregului
popor. 0 parte a nobilimii, in frunte cu Wilhelm de Orania, s-a refugiat in Germania, unde a strins armata $i a pornit lmpotriva spaniolilor.
Trupele spaniole au distrus orasul Anvers.
Mi~carea s-a intins ~i in provinciile din sud. Aici conducerea
luptei au luat-o saracimea ~i rnestesuqartt:
~aranii atacau ~i pe nobiIii locali. Burghezia $i nobilimea din provinciile sud ice, speriate de
amploarea miscarl], au parasit revolutla recunosdnd ca rege pe Filip al II-lea. Atunci provinciile din nord au lnchelat 0 inteleqere. in
anul 1579, sub numele de Uniunea de la Utrecht prin care hotarau
contlnuarea luptei lmpctrlva
Spaniei ~i formarea unui nou stat, 0
republica cu numele de Provinciile Unite, care mai tirzlu se va numi
Olanda. Olanda va continua rnult! ani lupta pentru eliberare $i abia
in anul 1609 Spania va recunoaste noul stat.

In sec. al XVI-lea, monarhia absolutista s~ Intare$te In Spania, care

devine exponenta Contrareformei In Europa. In Tarile de Jos s-a desfasure: prima revoiutie burgheza.
274

Cauze

Relattlle

stinjeneau

Jos.

in tlmpul

{persecutilior
razboaielor

lui Fi-

religioase

feudale ~i biserica catollca

dezvoltarea
'[artlor
de

fncercarea lui Ftlip al ll-lea de a extlnde absolutismul

in '[artle de Jos.
--:- Burghezia conduce revolutia.
- Uniunea de la Utrecht {1579}.
- Republica Provtnci.ior Unite - Olanda.

Exercitii
-

Cornparatl
Care sint

monarhia
trasaturile

absolutlsra
spanlola cu cea din Franta ~i Anqlia.
caracteristice
ale revoluttei din '[artle de [cs?

31.
CONTINUITATEA

LUPTEI PENT~U INDEPENDENTA

A TARILOR ROMANE.
UNIREA DIN ANUL 1600

A. Care era situatia Tarilor Romine in sec. al XVI-lea?

B. Cum s-a desfa~urat lupta antiotomana
in sec. al XVI-lea?
C. De ce era necesara unirea Tarilor Ror_nine?

Mihai Viteazul
a realizat lndependenta
~i unitatea politidi
a teritoriilor
locuite
de rornani

A. Agravarea suzer nitatii otomane. La inceputul sec. al

XVI-lea, Imperiul Otoman era in plina expansiune. Dupa ce Belgradul fusese cucerit ~i Ungaria transforrnata in pasalic, Transilvania a
devenit principat autonom, vasal Porpil, ca ~i Tara Romaneasca ~i
Moldova. Principatul cuprindea ~i 0 mare parte din Crlsana ~i Mararnures. EI s-a bucurat de 0 autonomie mai larga ~i va juca un rol
important
in Europa.
Astfel, in sec. al XVI-lea, '[artle Romans erau inconjurate de lrnperiul Otoman, care stapinea de la Buda pina dincolo de gurile Dunaril. Ca urmare, suzeranitatea
otornana s-a intarlt. Tributul ~i alte
dari in natura ~i bani cresteau, treptat produsele erau cumparate
prioritar de turci la preturi fixate de ei. Asuprirea feudala a fost
aqravata de suzeranitatea
Imperiului Otoman, care prin razboaie,
prada ~i biruri a secatult veacuri de-a rindul avutia '[artlor Ro. mane. Totusl, aces tea, prin lupta poporului, au reuslt sa-~i rnentlna
autonomia.

C. Prin unire se putea consolida independenta ~i continua lupta. Mihai Viteazul i~i dadea seama ca pentru a rnentlne ~i

consolida tndependenta,
pentru a continua lupta antlotornana era
nevoie ca Tarile Romane sa fie unite.
'
Dar in Transilvania, Sigismund Bathory renuntase la tron ~i in
10cuJ sau venise Andrei Bathory, care voia sa lege prietenie cu turcii. In acelasi timp, in Moldova, polonii, allatl ai turcilor, pusesera
ca flomn pe leremia Movila.
In toamna anului 1599, Mihai patrunse cu armata sa in Transilvania, invingindu-I pe Andrei Bathory la $elimbar, linga Sibiu. Apoi
a intrat vtctorios in Afba lulia, unde poporul l-a primit cu mare entuziasm. In anul urrnator, el a eliberat Moldova.
Mihai se intitula domn al Tari; Romane~ti, al Transilvaniei ~; at
Moldovei. Pentru prima oara, '[artle Rornane erau unite (1600) sub
aceeasl cirmuire.
Dar. nobilimea maghiara a inceput sa unelteasca impotriva lui
Mihai. lrnparatul Rudolf al II-lea a cautat sa profite de aceste intrigi
pentru a deveni stapinul Transilvaniei. Generalul Basta, trimisul
lmparatulul, s-a unit cu dusrnanll lui Mihai, care a fost invins ~i a
pierdut Transilvania. Polonezii in inteleqere
cu tur.cii au ocupat
Moldova ~i au adus domn pe leremia Movila. Parasit de boierii
munteni, Mihai a pierdut ~i domnia Tarii Rornanestl.
EI a ptecat la curtea irnparatului, pentru a-l obtlne sprijinul In
scopul redobindirii Transilvaniei. Aflind ca nobilh unguri se rasculasera impotriva sa, imparatul I-a anuntat pe Basta sa-] dea ajutor
lui Mihai. Armatele nobilimii maghiare au fost zdrobite ~i Mihai
ajunse din nou stapinul Transilvaniei. A fost ucis lnsa din ordinul
lui Basta, cind se afla in tabara, pe ~impia de linga Turda (1601).

B. Poporul romin contin~a lupta sub conducerea lui

Mihai Viteazul. Dupa moartea lui ~tefan cel Mare, lupta antlotomana a continuat rnarcind straluclte blruinte in timpul lui Mihai Viteazul (1593-1601), domnul Tarii Rornanestt. Acesta a cautat sa inchege un front comun al Tarilor Rornane, asa cum facuse mai
inainte lancu de Hunedoara ~i cum incercase sa fad. ~i ~tefan cel
Mare. EI s-a inteles cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory
~i cu Aron Veda, domnul Moldovei. A capatat fagaduieli de ajutor
~i din partea lrnparatulul german Rudolf al ll-lea, care organizase la
indemnul papei "Liga sflnta" impotriva turcilor.
Mihai a inceput luptele atacind cetatlle turcestl de la Dunare.
Sultanul a trimis impotriva lui 0 armata mare, sub cornanda vlzlrului Sinan Pasa, Mihai a invins armata otomana la CaJugareni (1595),
pe apa Neajlovului, iar peste citva timp a zdrobit-o definitiv la
Giurgiu, cind turcii se preqateau sa treaca Dunarea. Victoriile lui
Mihai I-au determinat
pe sultan sa incheie pace.

,I,

276

277

32.

Nepieritoare
ramlne In istoria poporului
roman fupta antiotomana
a
lui Mihai Viteazul. Unirea faurita sub domnia sa era expresie _a voinje.
romanilor
de a avea un stat unitar
propriu.

Transilvania

devine

prlncipat

autonom

sub

suzeranltate

RAzBOIUL

Lupta
antiotomana
a Tarilor
Rom~ne

tur-

Qlugarenl
(1595). Glurgiu
Unlrea
Tarilor
Romane:
1599 - Transilvanla
1600 - Moldova
Tradarea lui Basta ~i infringerea lui Mihal
Redobindirea Transilvanlei.
Uclderea
lui
Mihal

Mihal

Vlteazul

(1593-1601 )

A. Care er u
s-a
Curti.

(1601 )

Insemnatatea domniel lui Mihal Vlteazul

Care

Care a fost lnsernnatatea

lull

au fost

DE ANI

ceasca.
-

Exerci~ii

DE TREIZECI

momentele

cele
unirii

mai

{-

importante

'[artlor

St' , - ,

Cucerlrea
independentel
~rij
Unitatea polltlei
a tuturor
romanllor

'ale luptei

Rornane in timpul

annotomane?
lui Mihai

Vitea-

.~
';:'
in preajma Razboiului de treizeci de ani. Franta, Anglia" Spanla, Rusia se constttulsera in monarhii feudale absolutiste.
Italia ~i Germania continuau sa se mentina ca state divizate politic.
Totodata, la sflrsltul sec. al XVI-lea se crease prima republica burghe,za din lume: Provinciile
Unite.
In acest cadru politic predominau doua probleme: a) lupta an,tiotomana, care avea drept scop stavtllrea
expansiunii turcesu:
b) lupta impotriva
crester!l puterii Habsburgilor in Europa, care a
dus la Razbolul de treizeci
de ani.
r-.'
"
Razbolul a
tost provocat de Germarua, a caret sltuatle se caracterrza in sec. al
XVII-lea prin decadere economica ~i divizare politid.
Dupa .descoperlrile geografice, vestitele orase germane i~i pierd [ndependenta
economidi ~i se rulneaza: Hansa i~i pierde tnsernnatarea. Sltuatia ~aranilor
se inrautateste,
obliqatllle
feudale se lnrnultesc.
Principii protestantl.
lnsustndu-sl parninturlle bisericii catollce,
~i-au consolidat puterea ~i tindeau sa devlna [ndependentl fata de
imparat. Puterea acestuia in Germania se limita la posesiunile apartinind dinastiei de Habsburg, intre care cea mai [rnportanta era
Austria.

lmparatll din dinastia de Habsburg urrnareau sa transforme

Germania intr-un
stat unitar, centralizat
~i sa converteasca. din
nou, la catolicism intreaga populatie. S-a iscat astfel un conflict lntre puterea centrals
monarhlca ~i principii
protestant].
Datorita acestor condltll. 'in Germania se forrneaza doua tabere
politice: de 0 parte fmparatul,
care urrnarea centralizarea Germaniei ~i instaurarea unei monarhii absolutiste, sprijinit
de principii
catoliti,
de Spania ~i de biserica catolid,
de cealalta parte principii
protestan~i, care voiau sa-~i pastreze drepturile
dobindite in timpul
Reformei. Acestia erau sprijini~i de Franra ~i, de Sued/a, care cautau
sa impiedice
crearea unui stat german,
puternic.
279

Din cauza rivalitatii dintre cele doua tabere izbucneste in 1618

in Germania un rszbo! civil. Intervenind i alte state, rtabou)! se va
transforma intr-un razboi europesn; care va dura treizeci de ani

(1618-1648) .
C. Rascoala din Cehia (Boemia). Urmarrnd sa restabi-

leasca catolicismul, lmparatll habsburgi au Intrat in conflict cu nobilimea ceha huslta. Rascoala acesteia a constituit inceputul Razboiului de treizeci de ani. Armata nobilimii cehe a obtinut la inceput 0 serie de victorii. Dar ea n-a putut rezista fiind in cele din
urrna infrtnta, in apropiere de Praga. la Muntele Alb (1620). Cehia a
fost transforrnata in provincie habsburqlca, nobilii cehi protestant!

Statele

--~

participante

la Razboiul de treizeci

de ani

i personal+tattle
intelectuale
prorestante au fost prigoriite, lar domeniile lor
confiscate i date catolicilor; taranii i
orasenii au fost supust la tot felul de
obligatii, limba ceha, ca ltrnba oflclala, a
fost lnloculta cu limba germana, iar in
adrnlntstratte
au fost pusl functlonart
germani. Intelectualitatea
ceha care s-a
rasculat impotriva
Habsburgilor
a trebuit sa paraseasca Cehla, intre acestla
aflindu-se i Jan Amos Komensky (CometHus), care s-a refugiat in Transilvania,
unde sl-a continuat
activitatea.

C. Interv~ntia statelor europene in razboi. Infringerea Cehiei a ne-

Iinitit pe principii protestantl

din statele germane, dar i 0 serie de state din
Europa, ca: Franta, Olanda, Danemarca,
Suedia, care nu doreau lntarlrea puterii
habsburgice
in Gerrhania.
Primul ministru al Frantel - cardinalul Richelieu - a incheiat 0 alianta cu
Anglia, Olanda, i Danemarca impotriva
Habsburgilor.
In razboi se angajeaza i
principele Transilvaniei - Gabriel Bethlen - care se allaza cu cehii i pricinuteste infringeri armatelor
imperiale in
Siovacia.
Atit Danemarca cit i Suedia urrnareau extinderea
terltorlata i asigurarea
suprematlel in nordul Europe; ~i in Marea Baltica. Regele Suediei -

"

====~

Cardinalul RICHELIEU
a reuslt sa instaureze
su prematla
polltica
a Fran~ei
in Europa apuseana

Gustav
Adolf - avind

==='.1
==0
===0
Limitele

Hcbsburqi!

Imperiului
RomanoGerman
i ali~tii 10

Cccl i]lc anti~a,bsburgica

State neutre
r-----! Regiuni ale HabsburL..... J gilor cuprinse de lupta
antihabsburgicCi
-.OFensiva
suedezilor

.
E~3

40fensiva
.......

Habsburgilor

Of ens iva francezilor

0 armata. dlsctpltnata,
forrnata din taranii llberl i folosind 0 tactlca de lupta perfectlonata,
obttne mai
multe victorii impotriva
Habsburgilor.

in 1632 are loc linga Latzen 0 mare

batalie pe care 0 citiga suedeztl, dar
Gustav Adolf moare in lupta. In cele din
urrna armata suedeza este Invlnsa, iar
principii protestant! incheie pace cu im-

Gustav

Adolf

paratul Germaniei.
Acest fapt deterrnlna lnterventla directa a Frantel in razbol. Statele germane ruinate din cauza razbolulul indelungat i a jafului armatelor ocupante
281

Europa in
preajma
razboiului

-- Absolutlsmul
monarhic:
Franta. Anglla. Spanla,
Rusla.
- Men~lnerea dlvizarii politice : Germania. Italia.
- Constituirea
primei republtcl
burgheze:
Provinelite Unite.
- Lupta de eliberare
antlotornana : rotul Tarilor
Romine. State Ie balcanice.
-

Rizboiul de
treizeci de ani
(1618-1648)

Din ororile

razboiului

n-au putut rezista. Armata qerrnana a fost infrinta. irnparatul

a cerut pace.
Razbolul de treizeci de ani a fost primul razboi care a cuprins
'intreaga
Europa.

"';"' ~Ii. :.. ...rf ...l. i~ Tratativele

de pace s-au
desfasurat
in doua erase din Westfalia. Tratatul
de pace semnat in 1648 a dat
o grea lovltura
Habsburgilor.
contribuind
la mentlnerea dlvlzar!l
politice a Germaniei.
Autoritatea
lmperiala
a slablt. Principii sl-au
consolidat
autoritatea.
Ei au devenit Independenti avind dreptul
sa
lntretina
armate ~i sa dud 0 politlca externa
proprie.
Vestul ~i sudul Germaniei
au rarnas catollce, iar restul - protestant.
Austria a
rarnas catollca,
Franta obtlne 0 parte din Alsacia ~i intiietatea
polltica in Europa apuseana.
Spania decade ca mare putere in Europa. dar pastreaza
un mare
imperiu
colonial.
Italia rarninea dlvlzata:
Statui papal (in centru).
regatul Neapolelui
~i Siciliei (sud). ducatele
Savoia. Toscana, Milano
~i republicile
Venetla
~i Genova
(nord).
Suedia obtine
regiuni
din nordul
Germaniei
transformind
Marea Baltica intr-un
lac suedez; Olanda este recunoscuta
ca stat
independent.

Razboiul de treizeci de ani a dus la decedere viet;i economice a

Germaniei, zed de erase au fost distruse, iar mare parte a populatiei a
pierit de foamete $; boli.

282

Incepe in Germania ca un razbol civil intre nobilimea catollca in frunte cu imparatul

~i principii
protestantl
~i devine apol un razbol european.
Rascoala din Cehia. lnterventta
Olander. Danemarcel. Suedlel, Frantelt Transilvaniei
de partea
protestanttlor: Germania este infrinta. Pacea
din Westfa/ia (1648).
.

Exercitii
-

Care sint cauzele Razboiului de treizeci de ani?

De ce au tnrervenlc in razboi statele europene?

Ce impor tanta

a avut

pacea

din

Westfalia?

ROMAANTICA
24.
25.
26.
27.
28.

CUPRINS

29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

1. Introducere
2. Cronologia.
riei antice

In studiul istoriei
Epocile istorice.

lrnportanta
'

PREISTORIA UMANIT
3. Via;a oamenilor in epoca pietrei
rea socletatf primitive

studierii

isto-

Destrarna-

Popoarele Orientului antic

Via;a economica ~i soclala in Orientul
Via;a polltlca In Orlentul antic
Egiptul antic
,
Imperiu I Persan
China antlca
Cultura Orientului antic

antic

.
.
.
.
.
.
.

16
19

22
26
31
35
38

EUROPA iN ANTICHITATE
.
.

47
50

~i locuitorii.

cretana ~i miceniana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Epoca homerlca .,
',
.
Formarea cetatllcr. Marea colonlzare greaca (sec. al VIII-lea
l.e.n. - 'ellVI-lea i.e.n.)
Sparta (sec. al VIII-lea t.e.n. - al VI-lea I.e.n.]
Atena(sec. al VIII-lea i.e.n. - al VI-lea i.e.n.).............
Razboaiele greco-persane
.
Atena in secolul lui Peric1e
Afirmarea Macedoniei. Imperiul Macedonean
Cultura greaca ~i elenistidi
Dacia ~i geto-dacii

52
55
59

11. Cel;ii ~i germanii

12. Tracii

GRECIA ANTI A
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.

284

Teritoriul

Ctvtllzapa

62
65
68
71
76
83
89
101

107
111
114
117
12-4
128
131
134
141
145
149
155

in istoria evulul mediu

162

FEUDALISMUL TIMPURIU

LUMEA ANTICA
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

LUMEA MEDIEVAL
1. Introducerea

AT II

~i metalelor.

[talta ~i locultorii sal in antlchitate......................

Intemeierea Romer. l nstltutta regalita;il
Republica romans
Expansiunea
Rornel in Peninsula Italica ~i bazinul Marii
Mediterane..........................................
Evolutia soctetatll romane dupa marile cuceriri. Refermele fra;ilor Gracchi
Rascoalele sclavllor din perioada republicii...............
Dictatura lui Caesar. Sfir~itul Republicii romane
Imperiul Roman (sec. I I.e.n. - sec. II e.n.)
Romanizarea
provinciilor.
Via;a economlca ~i social a in
Imperiul Roman. Fenomenul de romanizare..
.. .. . .
Via;a in perloada de inflorire a Imperiului Roman.........
Decaderea Imperiului Roman (sec. III-V)................
Cultura roman a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Migra;ia populatiilor..................................
3. Etapele mlgratlel. Formarea de noi popoare
4. Statui franc. Imperiul carolingian.
Anglia in feudalismul
timpurlu (sec. V-XI)
,
,
5. Imperiul Roman de Rasarit in secolele IX-XI............
6. Formarea
poporului
roman ~i a limbii rornane. Prlmele
..
formatlunt statale
7. Rusla kleveana

8. Arabii
9. Cultura

..

in societatea

164
166
170
173

. . . . .. . . . . .. . . . . . .... . . .. ...

medlevala

timpurie

178
183
185
190

FEUDALISMUL DEZVOLTAT
10. Via;a economica ~i soclala in feudalism..................
11. Orasele medievale...............
12. Blserica ~i cruciadele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
13. Centralizarea statului feudal francez
14. Anglia
15. Dtvlzarea econcmlca ~i polit ica a Germaniei ~i Italiei
16. Statele slave din centrul, estul ~i sud-estul Europe! in
feudalismul dezvoltat
17. Bulgaria ~i Serbia in secolele VII-XIV...................
18. Ungaria
19. Statui otoman ~i expanslunea sa .......................
20. Formarea
~i dezvoltarea
statelor
medievale
romane~ti.

Cultura in feudalismul dezvoitat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

21. lnva;amlntul. ~tilnta

U. Literatura. arta, arhitectura

_. _

, . ..

193
199
204
207
211
214
219
223
226
229
232
236
236
239

285

FEUDALISMUL TIRZIU
23. Formarea relatiilor capitaliste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
24. Marile descoperiri geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

244
248

RENA$TEREA
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.

Umanismul ~i reprezentantu
s;ii
Renasterea arttstlca
Reforma
Anglia
Franta
Spania. Revolutia burqheza din Tarile de Jos
Continuitatea
luptei pentru
independenta
Rornane. Unirea din anul1600
32. Razboiul de treizeci de ani

Tartlor

.
.
.
.
.
.

253
257
262
265
268

.
.

276
279

271

Plal1 cdit ura .17()20/IYYI

Coli

t ipur:

IX coli

Bun de t ipar: X. VII].IYY

REGIA AUTONOMA.. A IMPRIMERIILOR

Imprimeria "COR,ESI"
Bucuresti - ROMANIA