Curs 4 23.10.

2014
Clasificarea actiunilor
I.

Dupa scopul urmarit de reclamant

1. Actiuni in realizare actiunea clasica; actiunea prin care reclm solicita recunoasterea unui drept sau a unui
interes juridic protejat si obligarea paratului sa adopte o atitudine conforma dr sau interesul protejat (sa dea, sa
faca sau sa nu faca ceva) cam 90%
Ex: actiunea in revendicare
De cele mai mult ori au rol retroactiv dreptul este preexistent hotararii, hot jud doar recunoscand dreptul
(prin hot se obtine doar titlu executoriu)
2. Actiuni in constatare isi propun numai sa se constate existenta sau inexistenta unui drept, fara a se solicita si
partii adverse sa se conformeze dreptului respectiv (adica sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva) (~cam jumatatte
din actiunea in realizare)
Sunt actualmente in NCPC (au fost si in vechiul cod) art 35 (identic cu 111 din vechiul cod) a fost candva
un moment cand totusi nu erau reglementate, totusi au existat
Ex: o pers care stapanea un bun imobil a dat in judecata o alta pers care il stapanea, dar care nu avea posesia
(nu putea act in revendicare pt ca nu avea numai posesia, se credeau amandoi proprietar) cel care avea si
posesia, voia sa se apare impotriva celui care ii contesta dreptul
Instanta din perioada interbelica a zis: in anumite situatii in care se cere doar sa se constate un drept,
exista totusi un interes cand reclm are o incertitudine a dreptului su si nu are deschisa calea unei actiuni in
realizare
Clasificare:
a) Declaratorii cea prin care se cere sa se constate existenta sau inexistenta unui drept
b) Interagatorii se cere sa se constate existenta sau inexistenta unui drept in legatura cu o persoana care ar
putea sa conteste dreptul respectiv (ex: situatia unui succesibil care este confruntat cu declaratiile unui tert ca
ar fi legatar al defunctului, dar nu depune testament)
c) Provocatorii cea mai des intalnita se solicita sa se constate dreptul ei impotriva unei persoane care ii
contesta dreptul prin acte extrajudiciare (daca ar fi judiciare, ar fi deja proces)
Caracteristici:
a) Ce cere constatatea unui drept, nu a unor fapte (pt fapte art 364 procedura speciala) (ex: nu poti sa ceri
instantei sa spuna ca un lucru este viciat; ca un accident a produs o stare de infirmitate
Sunt actiuni care au uneori o forma incorecta de redactare, dar in realitate vizeaza dreptul (ex: o pers solicita
constatarea faptului ca este constructor de buna-credinta pe terenul altuia de fapt, calitatea de constructor,
unit cu buna-credinta, si unit cu faptul ca este terenului altuia defapt el vrea sa se constate ca are dreptul la
despagubiri judecatorul poate sa ii zica sa recalifice ca defapt se cere un drept de creanta pe baza calitatii
de constructor...)
b) Au caracter subsidiar fata de actiunea in realizare nu este deschisa calea act in constatare daca ai la
dispozitie orice alta cale prevazuta de lege (nu neaparat sa fii reclamant, se poate si de parat in aparare)
Ex: sa se constate ca paratul nu are nicio crenta impotriva reclamantului o astfel de actiune este inadmisibila
daca nu este vorba de o creanta specifica, tb sa fie o creanta anume... este admisibil daca se cere constatarea
prescriptiei... daca se duce la executor, nu se mai poate cere constatarea prescriptiei prin act in contatare, ci
doar contestatie la executare (face parte din alt mijloc prevazut de lege)
Este admisibil constatarea cotelor ce le revin dintr-o proprietate dintr-o mostenire, atunci cand nu exista
interes sa se faca partajul (ex: vor doar sa stie cum isi impart impozitul)
c) Nu sunt susceptibile de executare silita pt ca prin ele nu se cere paratului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva)
este corect numai in ceea ce priveste actiunea principala.
!!! sa nu o confundam cu actiunea necontencioasa, ea este profund contecioasa!!!
Au totusi autoritatea de lucru judecat tocmai dasta sunt facute, e altceva executoriaritatea

3. Actiuni in constituire au particularitatea ca genereaza prin efectul hotararii judecatoresti, un drept nou sau o
situatie juridica noua inexistanta la data introducerii actiunii (ex: divortul intri casatorit, iesi divortat;
punerea sub interdictie, stabilirea filiatiei intri fara parinte, iesi cu parinte) cam toate exemplele sunt din
materie nepatrimoniala
Doua exemple din materie patrm: pronuntarea unei hotarari care tine loc de contractul de vanzare-cumparare
(e o actiune personala imobiliara, nu actiune reala) nu intri ca la revendicare, unde aveai deja dreptul
II.

Dupa natura dreptului dedus judecatii

1. Actiuni personale
2. Actiuni reale
3. Actiuni mixte
Ex: act in rezolutiune facuta de vanzator (vanzatorul redobandeste bunul de la data incheierii contractului
datoritata ef retroactiv, dar si un drept de creanta daca nu s-a platit pretul); si cand se cere nulitatea de catre
vanzator
Miza clasificarii:
competenta teritoriala: cererile personale merg la domiciliu paratului; act reala la locul imobilului; cele
mixte depinde, alternativ
Si in competenta materiala ex: art 104 NCPC sub 200.000 la judecatorii in cazul actiunilor imobiliare
ICCJ a dat un RIL ca sa zica daca o hotarare care tine loc de un contract de vanzare-cumparare este actiune
reala sau nu bine ca au ajuns la concluzia corecta NU e reala, e personala
In materia presciptiei
Si prescriptia la punere in executare 10 ani, respectiv de 3
In materie de calitate procesuala in act reala, pote avea cal proc pasiva orice persoana care contesta dreptul
La act reale, calitatea procesuala activa se uneste deobicei cu fondul
III.
In raport cu calea aleasa pt a formula pretentiile in justitie:
- Avem 4 tipuri de cereri art 30 NCPC
1. Principale cererea introductiva de instanta cererea de chemare in judecata, prin care se initiaza un proces
2. Aditionala cea prin care se modifica o parte din pretentiile initiale deduse judecatii (ex: ceri si dobanda pe
langa cererea principala)
sunt facute in timpul unui proces aflat in curs de desfasurare (ex: cererea recoventionala, prin care paratul
formuleaza pretentii proprii fata de reclamant; cererea de interventia prin care o persoana terta spuna ca lui ii
apartine bunul)
3. Accesorii - a caror solutionare depinde de cererea principala (ex: repunerea in situatia anterioara in cazul
rezoltiunii)
Pot fi deduse si pe cale principala, si pe cale aditionala si pe cala incidenta aceasta clasificare nu...
4. Incidentale
De ce intereseaza?
mai ales in materia competentei
Ex: art 123
Accesorium sequitur principale
Ex: cer capitalul si dobanzile (capitalul: 180.000, dobanzile: 30.000 impreuna fac 210.000 s-ar duce la
tribunal) dobanzile sunt accesorii, nu le mai pun, raman la judecatorie desi nu era nevoie, s-a prevazut expres in art
98 (2)
Si cele incidentale merg dupa cele principale, desi de multe ori autonomie proprie, ar putea fi facute si separat
Si in materia cailor de atac 460 NCPC

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

2

Vorbim de acei actori care au drepturi si obligatii proprii deduse in cauza nu vorbim de reprezentantii
partiilor, nu vorbim de martori, experti
Vom vorbi de instanta de judecata, parti, terti participanti la proces (care intervin sua sunt strase in proces),
procuror

I.
-

Instanta de judecata

Instanta de judecata poate avea inteles de institutie, fi intelesul de complet din judecata vom discuta despre
complet

Compunerea instantei
Distinctie intre compunerea si constituirea
Constituirea are in vedere alcatuirea complexa a acesteia, atunci cand vorbim de faptul ca la formarea
instantei participa si alte persoane in afara de judecatori, de ex grefierul;
Compunerea se refera strict la nr de judecatori este un concept mai restrans
In prima instanta este supusa principiului unicitatii judectaorului (un sg judecator) nu ne intereseaza ca e
judecatorie, tribunal, apel, conteaza ca pricina sa fi in prima instanta.
Exceptie: in conflictele de munca si asigurari sociale 1 judecator si 2 asitenti judiciari care nu sunt
judecatori, ci juristi...., care au un rol consultativ
In apel 2 judectaori (pp colegialitati)
Recurs - 3 judecatori (tot pp colegialitatii)
Completele speciale formate in cadrul ICCJ - in general, 3 judectaori (la recurs),
au si unele complete de 5 judectaori (2 complete in materie penala, dar si 2 in civil si amdinistrativ)
Ce judeca aceste complete speciale? ex: in perimare... art 241 NCPC
Complet de 25 de judecatori judeca recursurile din interesul legii intervin atunci cand se constata o
prcatica contradictorie cu privire la o pblm de drept
Art 516 presedinte ICCJ (sau vicepresedinti), presedintii de sectii (4) si inca 20 de judecatori (14 judecatori
de la sectia interesata si inca 6 2 de la celalalte sectii)
Completul de 13 judecatori ar trebui sa judece sesizarea ICCJ in vederea pronuntarea unor horari prealabile
cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept (pana in 2016, vor fi doar 8+1 judecatori pe legea veche pt ca
sunt putini)
Sectiile Unite au si ele o competenta proprie art 20 L../2004 solutionarea schimbarii jurisprudentei in
cadrul ICCJ, fara sa intervina o schimbare legislativa. Si tot ele, pot sesiza Curtea Constitutionala cu privire la
neconstitutionalitatea legiilor inainte de promulgare. se iau hotarai cu majoritatea membrilor prezenti
Incompatibilitatea
Incompatibilitati se manifesta prin abtinere sau recuzare
- Acea situatie in care un membru al completului de judecata se afla intr-o stare care pune la indoiala
nepartinirea lui
Abtinerea actul prin care chiar membru lui aduce la cunostinta ca ar putea fi partinitor
Recuzare cand una dintre parti invoca ca planeaza asupra lui incertitudini privind partinirea nu exclude
abtinerea
Art 41 incompatibilitati absoluta se aplica numai notiunii de compunere a completului, nu si cele de constituire
(vizeaza numai judecatorii)
Cazuri:
1. Este incompatibil judecatorul care a pronuntat o hotarare interlocutorie sau o hotarare prin s-a solutionat.....
atunci cand el este chemat sa judece apelul, recursul, contestatia in anulare sau revizuire
Hot interlocutorii art 235 NCPC
2. Sa judece dupa trimiterea spre rejudecare

3. Nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor (pt ca daca ai vazut lucrurile prin ochii tai, nu mai poti fi
judectaor ca te-ai baza pe ce ai vazut tu, desi poate nu sunt toate lucrurile in dosar), expert, arbitru ( fost tot
un fel de judecator), procuror, avocat, asitent judiciar, magistrat asitent sua mediator in aceeasi cauza
-

Pot fi invocat ein tot cursul procesului

Incompatibilitate relativa 13 cazuri art 42 NCPC (nu o sa ne ceara sa le enumeram :)), dar ne poate cere sa le
recunoastem sau sa creeze cazuri care seama cu cele de acolo)
Patru categorii:
1. Situatiile in care partinirea ar rezulta din exprimarea punctului de vedere de catre judecator anterior judecarii
pricinii (antepronuntare art 42 pct 1. - ....)
ex: judecatorul invoca din oficiu exceptia lipsei de interes sau exceptia necompetentei nu putea sa o invoce
daca credea ca va fi respinsa, are o preconceptie el spune ca nu putea sa o invoce fara sa o puna in discutie,
nu ar putea deveni tot timpul recuzabil legiuitorul a prevazut expres cazul
2. Rudenia - pana la gradul IV dintre judecatori si una dintre parti (sau cu avocatul sua reprezentantului partilor
etc.)
3. Interesul cand exista justificare care fac justificata temerea... (ex: el judeca revendicare si un afin de a-l lui a
incheiat o promisiune de vanzare asupra terenului)
4. Dusmania - pct 9. Daca judecatorul, sotul su sau una dintr rude... se afla in dusmanie cu.... pct 6 a existat
un proces penal cu cel mult 5 ani inainte....
Pct 13 caz general, daca apare ceva ce nu a fost prevazut la punctele anterioare
Procedura de invocare a incompatibilitate
Abtinerea art 43
- Judectaorul este obligat sa se abtina e de ordine publica, ar putea fi sanctionat (obligarea tb sa fie pusa in
legatura cu sanctiunile disciplinare mai mult); dar daca nu e caz de incomp absoluta, NU se anuleaza actul
- De indata ce afla...
Efectele cererii de recuzare pana la solutionarea cererii
- Pana la salutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in cauza are prioritate
abtinerea
Regurile sunt similare cu cele de la recuzare art 51 si 5
Incheierea prin care se solutioneza abtinerea nu este supusa niciunei cai de atac
Recuzarea 44-54
Este facuta de parti
Cazurile de incomp absoluta in orice stare a pricinii
Alte cazuri inainte de inceperea oricarei dezbateri ca regula; - daca s-a ivit sau s-a cunoscut dupa inceperea
dezbateriilor, tb facuta de indata (adica in sedinta de judecata sau daca a fost cunoscuta intre termen, la primul
termen)
Pot fi recuzati doar judecatorii care fac parte din competul d ejudecata caruia principa i-a fost repartizata (nu ii
recuz de la inceput de ex si pe cei care vor judeca cererea de recuzare)
Forma s eface verbal in sedinta sua in scris Importnat: nu se poate face global, ci pt fiecare judecator in parte
cu aratarea motivelor si probelor pt fiecare
Cereri declarate inadmisibile cand s einvoca alte cazuri decat in art 41 si 42; cereri de recuzare cu privire la alti
judecatori; cererea indreptata impotriva acluiasi... nu se va mai trimite in fata unui complet care sa judeca
pricina pe fond, va fi recuzata chiar de completul in fata caruia se invoca
Efecte nu suspenda judecata, doar daca se face in acelasi timp si o cerere de abtinere daca mai tarziu se va
solutiona favorabil, vor fi anulate actele procedurale