Sunteți pe pagina 1din 3

Coxartroza este artroza soldului, o boala artrozica care inseamna

degenerarea cartilajului ce acopera extremitatile osoase din articulatie,


asociata sau nu cu alte modificari locale ale oaselor.Durerea poate sa
apara in timpul urcarii scarilor sau alte activitati is se poate resimti la
nivelul fesei, coapsei sau chiar genunchiului. In cazurile avansate
durerea este prezenta si in repaus iar mersul devine schiopatat.Prin
limitarea miscarilor, bolnavul no mai poate face miscari uzuale: no
mai poate sta picior peste picior, nu se mai poate incheia la pantof, no
poate incrucisa picioarele.Redoare articulara (intepenirea) se poate
resimti dimineata si la reluarea miscarii dupa o perioada de inactivitate
care dispare dupa cateva miscari.A.M.asigura igiena corporala is a
lenjeriei patului,asigura alimentatia pacientului dieta va asigura
necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea,supravegheaza
zilnic semnele vitale : puls, T.A. , temperatura, notarea greutatii.
Traumatismele oculare: Dupa natura lor leziunile traumatice ale
organului vizual pot fi:
-contuzii,plagi taiate sau intepate cu sau fara retinere de corp strain,arsuri fizice sau chimice.Scaderea brusca a acuitatii vizuale .poate
fi cauzata de traumatisme oculo- orbitale in antecedentele imediate
( plagi, corpi straini intraoculari, arsuri )Durerea este un semn
subiectiv cu diferite grade, de la o simpla jena pana la o durere atroce
Fotofobia reprezinta intoleranta fata de lumina, pacientul strange
pleoapele, se intoarce cu spatele spre lumina.administreaza
tratamentul general si local recomandat
aplica pansamentul monoocular, ochiul sanatos ramanand descoperit
cand evolutia este favorabila incurajeaza pacientul privind evolutia
favorabila a bolii daca respecta recomandarile medicale.
Entorsele si luxatiile.Entorsa este o leziune capsulo- ligamentara data
de o miscare fortata, anormala.Daca extremitatile osoase care
alcatuiesc o articulatie sunt indepartate ( prin traumatism) de la
raporturile lor normale is sunt mentinute permanent in aceasta situatie,
inseam ca au suferit o luxatie.durerea se mareste odata cu tentativa
de miscare.impotenta functionala - datorita limitarii miscarilor data
de leziunea provocata
tumefierea regiunii apare edemul, articulatia se umfla progresiv iar
pielea se tumefiaza
Interventii:administrarea calmantelor ( algicalmin, romergan,
mialgin) pe cale injectabila
pregateste pacientul pantry explorarea radiologica..pregatirea
pre is postoperatorie a pacientului, daca no se reuseste reducerea
luxatiei pe cale ortopedica is este necesara interventia pe cale
chirurgicala
Arsurile.Arsura este o boala chirurgicala a intregului organism,
determinata direct de amploarea suprafetei, profunzimii is modul de
evolutie a leziunii locale.hipertermie cresterea temperaurii peste
valoarea sa normala , ca urmare a arsuri.flictena alba cu continut
serocitrin, limpede, transparent ( gr II)
- rosie - cu continut sangvinolent, tulbure ( gr III).escara dermica
totala dermul is epidermul sunt distruse, vasele is musculatura sunt
distruse. Culoarea variaza de la alb spre negru, in raport de gradul de
temperatura.combaterea durerii is profilaxia antitetanica.pregatirea
bolnavului pentru toaleta locala.supravegherea functiilor vitale
( T.A., puls, respiratie, presiune venoasa, diureza) orara
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin
inflamatia acuta a apendicului ileo-cecal.Violenta durerii sileste
adeseori pe bolnav sa stea culcat, lund o pozitie oarecum antalgica
(coapse flectate pe bazin).Inapetenta - este precoce si lipseste uneori.
Senzatia de foame indica faptul ca bolnavul nu are apendicita
acuta.Apararea musculara: mna care palpeaza n fosa iliaca dreapta
percepe o contractura musculara a peretelui abdominal.informeaza si
explica diferite proceduri preoperatorii si procedurile
postoperatorii(asepsia, medicatia. restrictia de alimente).se face
toaleta plagii si se aplica pansament sterile.explica necesitatea
unei mobilizari ct mai timpurii.
PANCREATITA ACUTAeste o afectiune caracterizata anatomopatologic,prin inflamatie edematoasa,hemoragica,necrotica sau
necrotic-hemoragica.Durere abdominala:intensitate mare.Varsaturi:
alimente,bilioase sau hemoragice.Tulburari de transit:
constipatie.Internarea in spital si mentinerea sub observatie
calmarea durerii abdominale ( algocalmin I.M. ).Aspiratie
duodenala cu sonda a demeure.

Peritonitase instaleaza dupa ce peretele unui viscer cavitar (ex.


intestin) este perforat iar coninutul se acumuleaz n peritoneu, sau un
viscer este infectat i bacteriile se propag apoi n peritoneu.durere:
intensitate diferita.varsaturi: la inceput alimentare sau bilioase)pareza
abdominala: se manif. prin ,,linistea abdominala la ascultatie si prin

Fracturi de col femural la varstnici reprezinta lipsa de continuitate


osoasa incompleta sau completa (cu sau fara deplasare) la nivelul
colului femural. Frecventa fracturilor colului femural creste cu varsta,
75% din fracturi survin dupa 60 de ani.Durerea - Spontana sau
provocata prin apasare in regiunea inghinala sau trohanteriana, este
prezenta in toate cazurile. Impotenta functionala poate fi partiala
cand pacientul poate ridica piciorul de la nivelul patului si nu exista
deformare vizibila, sau totala cand acesta nu poate ridica piciorul .
Deformarea triunghiului Scarpa este data de prezenta semnului
Laugur si semnul Aliss. Palparea plicii inghinale este dureroasa, uneori
se palpeaza o tumefactie a acestei zone. Recolteaza prin punctie
venoasa analizele uzuale: hematologice, biochimice is de urina
Supravegheaza zilnic semnele vitale : puls, T.A. , temperatura,
notarea greutatii.Administreaza medicatia bolnavului sub indrumarea
medicului respectand regulile de administrare ale medicamentelor.
Infectii osoase Infectia este invazia corpului, de catre organisme care
pot provoca o boala. Infectiile osoase apar atunci cand bacteriile
patrund in sistemul osos sau circulator.Durere spontana atroce
intensificata de presiune (apasare), refuzul miscarilor.Infectia osului
produsa in urma unei agresiuni, germenele patogen cel mai incrimat
este stafilococul auriu.Debut brusc cu febra 39-40
grade;Supravegherea pacientului: starea de constienta, functiile
vitale, culoarea tegumentelor, modificari aparute.Recoltarea
produselor biologice.Administrarea tratamentului
medicamentos.
Fracturil:Fractura reprezinta o intrerupere sau o discontinuitate a unui
os, aparuta in urma unui traumatism .durerea- spontana sau
provocata.crepitatii osoase = reprezinta paraiturile auzite sau
vibratiile simtite prin palpare atunci cand se freaca doua
oase.mobilitate anormala mobilitatea segmentului este limitata de
durere, edem.
eliberarea segmentului de incaltaminte is imbracaminte
stramta.toaleta fizica is chimica a tegumentului din jurul plagii.Se
aplica comprese sterile imbibate in solutii serilizante ( alcool
tinctura de iod) is apoi se efectueaza infasarea.
Degeraturile.Expunerea ndelungat la temperaturi sczute, nsoite
de umezeal i vnt afecteaz n special zonele cutanate expuse, dar i
extremitile: faa, nasul, urechile, degetele minilor, picioarele,
determinnd astfel apariia degerturilor.eritem- insotit de o usoara
forma de edem, prurit local foarte suparator.flictene ( vezicule) cu
continut clar sau sangvinolent, care atunci cand se sparg pun in
evidenta un tegument necrozat, care cuprinde is hipodermul.gangrena
uscata, adica o necroza a tesuturilor, insa nu exista o infectie
bacteriana; zonele atinse mor pentru ca sangele nu mai ajunge in ele,
tesuturile nemaifiind oxigenate.administrare de antibiotice, cortizon,
analgezice.administrare de vasodilatatoare : tolazolin , miofilin is
nitroglicerina
dezinfectia si / sau ablatia ( indepartarea unei parti din corp) daca
este necesara.
Electocutarea.Agresiune electrica. Totalitate a leziunilor consecutive
trecerii unui curent electric si degajarii de caldura prin corp.hemiplegie
- Paralizie a unei jumti a corpului
afazia - O tulburare de limbaj rezultat n urma deteriorrii sau a
vtmrii acelei pri a creierului care controleaz exprimarea i
nelegerea limbajului.Atrofia optica - reprezinta moartea nervului
responsabil de transmiterea stimulilor vizuali.prevenirea insuficientei
renale acute cu manitol.tratamentul local al leziunilor
( arsurilor).administrare de extraveral, diazepam cu rol tranchilizant
is decontracturant
OCLUZIILE INTESTINALE prin ocluzie intesinala se intelege oprirea
complete si persistenta a tranzitului intestinal si , inconsecinta ,
imposibilitatea evacuarii de materii fecale si gaze (se constituie un
sindrom de abdomen acut ) . Durerea abdominala: apare
brusc,localizata initial la locul leziunii.Varsaturile: survin de obicei dupa
o criza dureroasa
Intreruperea tranzitului intestinal: oprirea evacuarii de materii
fecale si gaze.
Orice bolnav cu ocluzie intestinala sau suspiciune trebuie internat de
urgenta intr-un serviciu de chirurgie.Se instaleaza o sonda
deaspiratie nazogastrica pentru combaterea stazei.Daca este
cazul,se instituie primele masuri de combatere a starii de soc;
perfuzii pentru mentinerea starii generale.ATENTIE! Nu se adm: opiacee,nimic peroral,purgativele sunt categoric interzise.
Cancerul de colon este o afectiune tumorala a colonului (intestinului
gros). Cancerul rectal afecteaza ultimii centimetri ai colonului, astfel
incat impreuna cele doua afectiuni poarta denumirea de cancere
colorectale. Majoritatea cancerelor de colon debuteaza ca si proliferari
benigne de celule, sub forma polipilor colonici. In timp, unii dintre acesti

oprirea tranzitului.Se recomanda repaus la pat Reechilibrarea


hidroelectrolotrica,acido-bazica,nutritiva.antibioterapie generala

Hemoragia digestiva : Hemoragia digestiv reprezint pierderea de


snge de la nivelul tubului digestiv (esogag, stomac, duoden, intestine
subire, colon). Hematemeza: reprezint eliminarea de snge pe gura
prin efort de vrstur. Atunci cnd sngerarea este n cantitate mare,
sngele eliminat pe gur este rou deschis, eventual cu cheaguri; cnd
sngerarea este redus cantitativ, aspectul sngelui eliminat pe gur
este de za de cafea (sngele a stat mai mult timp n stomac i a fost
digerat).. Melena: apare atunci cnd sngerarea digestiv are un debit
nu foarte mare, sngele eliminat prin anus fiind digerat. Melena
reprezint emisia unui scaun moale, lucios, negru ca pcura, aderent la
vasul WC. Hematochezia: reprezint eliminarea de snge rou prin
anus i apare atunci cnd sngerarea de la nivelul tubului digestiv
superior este abundent, cu un debit mare. Este o urgen medical).
Cancerul de col uterin este un neoplasm malign al colului uterin sau
cervixului cum mai este numit. Se poate manifesta prin sngerare
vaginal, dar simptomele sunt de multe ori absente pn cnd cancerul
e deja ntr-un stadiu avansat. Tratementul const n intervenie
chirurgical (incluznd excizie local) n stadiile incipiente i
chimioterapie mpreun cu radioterapie n stadiile avansate ale bolii.

Astmul bronsic:Este o boala cronica inflamatorie ce afecteaza


bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic
crize: spasme ale bronhiilor, care le ngusteaza brusc si pacientul simte
ca se sufoca, i este mai greu sa expire dect sa inspire aer, se aud
zgomote (suieraturi) la respiratie. Simptomele astmului variaza in
functie de fiecare persoana si au grade de intenstitate variabile. Astfel,
simptomele astmului pot aparea constant si cu o intensitate scazuta,
sub influenta factorilor de mediu sau se pot manifesta cu o frecventa
redusa, insa cu o intensitate marita. atacuri de tuse si episoade
agresive de wheezing (respiratie suieratoare intalnita mai ales in cazul
copiilor)dureri in zona toracica,dificultate in respiratie,probleme
cu somnul cauzate de respiratia greoaie si sacadata.
Tuberculoza (TBC) este o infectie bacteriana care este localizata cel
mai des in plamani (TBC pulmonar) dar care se poate raspandi in alte
parti ale organismului (TBC extrapulmonar). Din plamani, TBC este
raspandit cu usurinta altor persoane prin tuse sau stranut. Cu toate ca
tratamentul este de lunga durata, acesta este cel mai adesea finalizat
cu success. Durata medie a tratamentului este intre 6 si 9 luni.
Tuberculoza se poate gasi fie in forma latenta (in asteptare) fie in stare
activa. Simptomele tuberculozei active apar treptat si se desfasoara
pe o perioada de cateva saptamani sau luni. Pot exista cateva
simptome usoare fara ca pacientul sa banuiasca prezenta infectiei.tuse
insotita de mucus gros, cateodata cu sange (sputa) pe o durata de
aproximativ doua saptamani.batai rapide ale inimii (tahicardie).gat
marit de volum (afectarea ganglionilor limfatici din aceasta
regiune).Alte simptome pot fi:febra, frisoane si transpiratii in timul
somnului,oboseala si slabirea fortei fizice.pierderea poftei de
mancare si pierdere in greutate fara motive explicabile. scaderi ale
amplitudinii respiratiei, dureri in piept.
Sifilisul este o boal infecioas i contagioas determinat de
Treponema pallidum, spirochet patogen care se transmite prin
contact sexual sau pe cale transplacentar, excepional prin contact
sanguin (neptur, transfuzie). La locul infeciei apare o ulceraie
nedureroas, de obicei pe penis, vulv sau n vagin, dar i n alte zone
(la nivelul anusului, rectului, buzelor, limbii, faringelui, colului uterin,
degetelor etc.) Erupie cutanat, fr prurit sau durere, la 6-12
sptmni de la infecie (aproximativ 25% dintre persoanele infectate
au nc acea ulceraie n curs de vindecare n acest moment), localizat
n special pe palme sau tlpi, care poate persista scurt timp sau cteva
luni. Chiar i n absena tratamentului, n final erupia dispare, ns dup
cteva sptmni sau luni pot aprea erupii similare. Meningit
sifilitic acut manifestat prin dureri de cap, redoare la ceaf i
uneori surditate

polipi se pot transforma malign in cancer de colon. Semnele si


simptomele cancerului de colon sunt: Modificarile tranzitului intestinal,
incluzand aici diareea sau constipatia, precum si modificarea
consistentei scaunului pe o perioada mai mare de timp;Sangerarea
rectala sau prezenta de sange in scaun;Disconfortul abdominal
persistent crampe, balonari sau durere;Senzatia de evacuare
incompleta a continutului intestinal dupa defecatie; Slabiciunea
musculara si fatigabilitatea; Scaderea ponderala marcata fara o cauza
aparenta.Aplicarea masurilor de urgenta. Tratament chirurgical
cu viza curativa in stadiile incipiente. supravegherea functiilor vitale
( T.A., puls, respiratie, presiune venoasa, diureza) orara.
Cancerul mamar : este o boal n care celulele maligne se formeaz n
esuturile snului. Snul este format din lobi i ducte. Fiecare sn are 15
pn la 20 seciuni numite lobi, lobi care au seciuni mai mici numite
lobuli. Cancerul de sn este uneori descoperit la femeile nsrcinate sau
care tocmai au nscut. Majoritatea cazurilor de mbolnvire se petrec n
jurul vrstei de 50 de ani. n ultimii 20 de ani, cazurile de mbolnvire sau nmulit foarte mult, iar rspndirea printre femeile tinere a nceput
s ia amploare. Nodulul care poate aprea chiar nainte de perioada
de menstruie, n special la femeile peste 35 de ani; Chistul saci de
lichid ce se gsesc n esutul mamar, formaiuni destul de comune;
Fibroadenomul o colecie de esut fibros glandular ( acestea sunt
mai frecvente n special la femeile tinere);

Hepatita virala:inflamatie a ficatului legata de o infectie virala.


Leziunile ficatului din cursul hepatitelor virale sunt cauzate de doua
tipuri de atingene care se conjuga: o atingere directa prin virus si o
atingere indirecta prin reactie imunitara, anticorpii pacientului, produsi
pentru a apara organismul impotriva virusului, atacand si propriul ficat.
Simptome si semne Perioadele de incubatie sunt variabile: de la 15 la
45 zile pentru hepatita A si de la 45 la 160 zile pentru hepatita B.
Perioada zisa de invazie, care dureaza intre doua si sase zile, se
caracterizeaza printr-un sindrom pseudogripal: febra, dureri articulare si
musculare, uneori eruptie cutanata si adesea o senzatie puternica de
oboseala. Faza zisa icterica se traduce prin aparitia unei ingalbeniri de o
intensitate variabila cu urine inchise la culoare si scaune decolorate,
oboseala persistenta, pierdere a poftei de mancare, greturi. Unele
hepatite virale trec total neremarcate.
Scarlatina este o boala eruptiva infecto-contagioasa acuta specifica
copilariei, mai frecventa sub varsta de 10 ani, determinata de variate
tipuri de streptococi beta-hemolitici de grup A toxigeni. Clinic, scarlatina
se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, stare generala modificata,
angina si eruptie micropapuloasa eritematoasa caracteristica, urmata
de descuamare tegumentara. Ganglionii locoregionali (cei de sub
brbie i de pe prile laterale ale gtului) sunt mrii i dureroi la
pipit. Elocvente sunt modificrile specifice ale limbii: n prima zi
aceasta prezint un depozit alb-slninos (limb de porelan), n a doua
zi se descuameaz dinspre margini spre baz, n a treia zi are vrful
descuamat, n a patra zi e descuamat total i capt o culoare
zmeurie, apoi, n perioada de convalescen se reepitelizeaz (se
acoper de un strat de celule noi), situaie cunoscut cu termenul de
limb lcuit.Erupia, cauzat de toxina eritrogen secretat de
streptococ, se instaleaz dup 24-48 de ore de la debut. Aceasta este
difuz, stacojie i e punctat de mici bubie roii, aspre la pipit. Este
mai intens pe partea antero-intern a membrelor, la plicele de flexiune
i mai ales la plica cotului, unde apare o linie transversal, uor
hemoragic (semnul Pastia).Pe fa, bolnavul prezint paloare n jurul
nrilor i gurii, care contrasteaz cu roeaa pomeilor, aspect descris ca
masca lui Filatov sau facies plmuit