Deviana nu exist independent de reacia negativ a oamenilor care o

condamn. Comportamentele nu sunt niciodat rele, patologice sau deviante n

ele nsele. Ele sunt deviante numai pentru c cineva sau un grup reacioneaz la
ele n felul acesta. Aceasta este esena perspectivei reaciei societale. n
termenii lui Howard S. Becker "deviana nu este o calitate a actului pe care l
comite o persoan, ci mai degrab o consecin a aplicrii regulilor i
sanciunilor unui "infractor" ("offender"). Deviant este cel cruia i-a fost aplicat
cu succes eticheta; comportament deviant este comportamentul care a fost
etichetat astfel". O ilustrare a acestei concepii ne este oferit de autor n
analiza unui scandal n care sunt implicai tineri. ntr-o zon locuit de persoane
cu venituri mici acest scandal poate fi definit de poliie ca dovad a delincvenei,
pe cnd acelai act comis ntr-un cartier prosper apare ca dovad a unui spirit
tineresc mai aprins.
n mod similar, cei care comit actul pot s-l vad ntr-un fel, iar cei iar cei care l
constat pot s-l defineasc n alt fel. Scandalul din cartierul srac poate fi i o
lupt de aprare a teritoriului ntre dou bande.
Becker consider c tinerii respectivi fac ceea ce consider a fi "necesar i
drept, dar profesorii, asistenii sociali i poliia vd actul respectiv diferit". Dac
agenii de control social i definesc pe tineri ca delicveni i i vor condamna
pentru nclcarea legii, acei tineri vor deveni deviani. Ei au fost etichetai astfel
de ctre cei care au puterea s aplice etichete. De aceea, Becker susine c
"deviana nu este o calitate (caracteristic) ce rezid n comportamentul nsui,
ci n interaciunea dintre persoana care comite un act i cei care reacioneaz la
el. Din aceast perspectiv, deviana este produs in procesul de interaciune
dintre deviantul potenial i agenii de control social.
O etichet nu este neutr, ea conine o evaluare a persoanei creia i este
aplicat. Este un "status
dominant" n sensul c afecteaz toate celelalte statusuri pe care le posed
individul (coloreaz celelalte statusuri). Dac indivizii sunt etichetai ca infractori,
bolnavi mental sau homosexuali, acest status se suprapune n bun msur
peste statusul lor de printe, muncitor, vecin sau prieten.
Una din cele mai clare abordari a acestei teorii a realizat-o Howard Becker, care,
n lucrarea "The Outsiders", facea urmatoarea insertiune explicativa : "nsasi
grupurile sociale constituie devianta, aplicnd aceste reguli la anumiti indivizi si
etichetndu-i drept marginali".
Rationamentul pe care el l dezvolta n aceasta lucrare porneste de la ntrebarea
"ce anume face dintr-un act, un act criminal". Pe scurt, raspunsul ar fi urmatorul :
nu ceva care este imanent actului nsusi face dintr-un act un act criminal, ci
etichetarea oficiala. Initial, el a ajuns la acest raspuns, constatnd ca n legislatia
americana, existau att lucruri inofensive ct si lucruri periculoase care, dupa
mprejurari, erau considerate uneori ca deviante, iar alterori ca acceptabile. La
rndul sau, Stanton Wheeler constat ca majoritatea crimelor gulerelor albe
(exemplu, propaganda nselatoare a unor produse, "violarea reglementarilor

antitrust n lumea afacerilor) la nceput primesc sanctiuni foarte blnde : i se

solicita persoanei sa renunte la a le mai comite si abia n ultima instanta se
acorda o modesta sanctiune penala (cel mult 1 an nchisoare). La polul opus,
furtul unor cauciucuri de automobil poate fi pedepsit cu pna la 15 ani nchisoare
n unele state din SUA. Putem spune ca, n conformitate cu aceasta teorie,
devianta nu are realitate n sine, ci numai prin procesul sau de definire, de
"etichetare" a unor comportamente ca fiind deviante. Nici un comportament nu
este n mod inerent sau n mod automat deviant. Diversele societati (si n cadrul
acestora diversele grupuri) eticheteaza diferite actiuni ca deviante.
Ceea ce este important pentru aceasta teorie nu este actul de devianta propriuzis ("devianta primara"), ci devianta secundara, etichetarea publica ca deviant si,
ca urmare, acceptarea identitatii deviante de catre persoana care a savrsit
actul. Aceasta acceptare poate fi considerata ca un stigmat care schimba
fundamental constiinta de sine a respectivei persoane si duce la o "cariera
devianta" (Goffman, 1963). Cu alte cuvinte, nu violarea normei conteaza (pentru
ca toti sunt "devianti" ntr-un mod sau altul) ci etichetarea, stigmatizarea
persoanei care a violat norma.
interactionismul simbolic, fundamentat Howard S.Becker, , a pecat de la ideea ca faptele sociale sunt rezultatul
proceselor de interactiune intre participantii la lumea cotidiana a simbolurilor si semnificatiilor reciproc
impartasite, in care totul se negociaza, neexistand nimic predeterminat sau prestabilit;

Orientarile fenomenologice si-au adus o contributie de seama in domeniul

sociologiei prin urmatoarele idei:
lumea deviantilor (out- sider- ilor H. S. Becker) este similara celei
conventionale, normele si valorile subculturilor deviante gasindu-si corespondent
in valorile ce definesc societatea conventionala;
nici un act nu este deviant prin el insusi, ci este definit ca atare numai ca urmare
a interactiunilor sociale in cursul carora indivizii reactioneaza fata de conduitele
altor indivizi, care nu seamana cu ale majoritatii, etichetandu-le ca fiind
deviante.