Sunteți pe pagina 1din 13
ns &. REPUBLICA SOCIALISTA UA Soci STANDARD DE STAT Nerespectarea Siandandelor de Stat este urméritii conform legil, _Reproducerea_interzist PRETUL Lei 3,25 CONSILIUL NATIONAL INSTITUTUL ROMAN DE ae EDITIE OFICIALA STAS 10111/1-77 PODURI DE CALE FERATA $1 $0SKA PENTRU STUNTA INFRASTRUCTURI DIN ZIDARIE, She BETON SI BETON ARMAT Prescriptii de proiectare Intocuteste : STAS 1956-68 gi 4062.72 Ponts d> chemin de fer et de route INFRASTRUCTURES EN, MAGONNERIE, BETON ET BETON ‘ARME, Road and rallway bridges MASONRY, CONCRETE AND REINFORCED CONCRETE, SUBSTRUCTURES, Designing rules ‘Mocnu akeaessogopoxcniue 1 unocceli te Ms@PACTPYKTYPH 13 KAMEHHOM KIADKH, rpocToro BETOHA H JKEJESOBETOHA Tioennucanna 23m mpoexruposaun Prescriptions en vue de I'6tablissement ides projets 1. GENERALITATI | 1.1. Prezentul standard se referd la proiectarea infrastructurilor din zidarie depiatra cu mortar dle ciment, din betonsidinbeton armat, pontru poduri si podefe de cale ferat’ normala gi ingucté, de gosea si combinate. | 1.2, Fundafiile infrastructurilor vor fi proiectate conform prezentului standard {inindu-se seama si de: — STAS 8316-69 pentru fundafii directe; — STAS 2561/1-69; STAS 2561/2-74; STAS 2561/3-76; STAS 2561/4-74, pentru fundatii pe pilofi; — prescripfii tehnice specifice in vigoare, pentru fundatii pe chesoane sau alte sisteme de fundare. 1.3. Pentru infrastructuri avind un caracter constructiv deasebit cum ar fi eulei en ancoraje, culei cu contragreutafi, pe baza unor justificdri tehnice si economice, pot fi elaborate prescripfii tehnice suplimentare cu aprobarea beiieficiarului si cu avizele tehnice legale 1.4, Principiile de calcul si terminologia folosita in prezentul standard sint conform STAS 10102-75 | 2. GABARITE 2.1. La proiectarea infrastructurilor, tehnice in vigoare, dup cum urmeazi — la agezarea parapetelor pe zidurile tntoarse ale culeelor i — STAS 4392-75, pentru cai ferate normale; — STAS 4531-57, pentru cdi ferate inguste; — STAS 2900-63, pentru drumuri; — la stabilirea spafiilor sub pod: — STAS 2924-73, pentru pasaje inferioare; — STAS 4392-75 si STAS 4531-57, pentsa poduri de incrucigare; — STAS 4273-61 si prescriptiile tehnice specifice in vigoare, pentru gabari- tul de navigafie gi nivelul apelor cu asigurarile respective. or fi respectate prevederile standardelor si a prescripfiilor i 3. MATERIALE, 3.1. Elementele de constructie ale infrastructurilor vor fi alcdtuite din beton simplu, beton armat si zidarie din piatré sau zidarie din blocuri de beton cu mortar de ciment. avind’ marca minima a belonulut gi rezistenja minima de rupere la compresiune a pietrei, conform tabelului 1. | 14 Pag Anrobat de: Elaborat inifial tn 1950 = INSTITUTUL ROMAN DE_STANDARDIZARE ; eee aeees Str. Roma nr. 32 BUCURESTI eee nea 1977-04-01 ‘Telex 11312 CNST R 1972 st 1975 | a eee , Tabelul 1 Rezistenta minimé de Massa ne Elemente de construc{it minima a | MEE Ta compresiune a cs betonulut letret [Njmm? (kgtjem 1 Jizare si_umpluturd B50 = 2 | Betoane de pant Bi = 8 | Fundajit masive de deton | tm tren fark apa sub- simplu la sferturi de eon, 21 | terand B 100%) Ss url de sprijin, aeipl, plie st eulet in teren cu api subte- 4. | Fundafii din beton armat ta podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si cule! de podurh B 150 = 5 | Fundatii din blocuri d> beton B 150 = 6 | Funaatit ain doton eislopian o4 bloowrl sat Bolovan! de late de max. 200 N greutate. Proportia de blocurl Sau bolovanl este de max. 20% dim velumul total de Ieton cleloplan B30 40 (400) 7 | Fundatii din zidarie de piatra brata cu mortar de ci- ment sau usa = 40 (400) 8 | Elevatii masive de beton simplu a podete, aripi, ziduri ~~ do sprijin, pile gi eulel ~ inclusiv ziduri Intoarse, ziduri é do garda ote. B 150 eS 9 | Blevatii masive de beton simplu 1a poduri supuse actiun i permansnte a apelor de suprafata (rlurl, lacurl_ ete.) |_B 200 = 10 | Elevatii de pile si culei de beton armat, inclusiv zidur fntoarse, ziduri de garda ele. si stilpi de’beton armat |B 200 = 11 | Elevatii dln zidrie d» piatea brata cu mortar de ciment sau scat = 60 (600) 742 | Rtevatit din rldssle de blocurl de baton en mortar de clment B 200) = 13 | Elevatii din blocuri prefabrieate de beton armat cu mortar de ciment B 200 eS T4_| Beton de fata vazuta B 200 = 15_|‘Cuzineti de beton armat [2 250 = aa 16_| Pendult de beton armat B00 = %) Dac fundajia se giseyte deasupra adincimil d> Inghel, marca minima a belonalal va 1 B 160, 2.2, La podurile peste fluviul Dundrea, riurile Mureg, Olt, Somes, Sirct cau peste lacurile de acumulare, ale ciror infrastructuri sint permanent sub nivelul apelor cu adincime mare, betoanele vor fi executate conform STAS 6102-69 ,Bstoane pentru constructii hidrotehnice. Condifii generale“ La celelalte poduti se folosese betoane cu agregate grele (STAS 3622-70). 3.3. _ Betoanele (agregatele si cimentul) si piatra naturald, aflate in medii agresive, vor fi asigu- rate tmpotriva coroziunii gi actiunii inghe|-dezghet, prin — utilizarea tipului de ciment, a agregatelor si a pietrei naturale, corespunzitor agresivitatii respective ~ realizarea gradului corespunzitor de impermeabilitate a betonului; — alte misuri pentru cazuri speciale (gape etc.), in conformitate cu prescripfiile tehnice epecifice in vigoare. Pentru betonul simplu rezistenfele de calcul la compresiune (R,) vor fi conform STAS forte: 77, iar pentru betonul ciclopian cele din tabelul 2. Tabelul 2 Marca betonsts pio | pu | nao | vaso | nao Rezistenta de caleul 1a com. presiune Re Nimm®_(kgtlem®) 3,5 @5) ero | 7 (70) ell 10 (100) 35... Pentru zidiria de platrd naturald si zidéria din blocuri de belon, avind grosimea minim& de 60 cm, rezistenjele de calcul a compresiune sint conform tabelului 3. —! eee Tabetul 3 Rezistentele de ealeul Ia *) ‘compresiune Re hmm (ket fem?) Ne Marea Be Fetul ziddret mane distanta de | distanta de 18.25 em, | min. 30 er antre asize**) | antze asize®*) Zidarie din platei pre | eu dentvelari tocale de _max. Ieraté ingeyit pe toate | 10 mm st rexistenja de rupee Iejeley avind size ort- | 1a "comprestune a pictrel de zontal: cu rosturt de | min. max. 15 mim 1 5 300 Niment M200 10, 0s)_|_17. 7m) 2 M200) 8a) _|_ 14 40) !—| 80 Nimmt i 3 M150 85 (85) _|_ 14040 |, 4 max.| Mt 200 6,5 (.65)_|_10 (100) 5 Je compresiune, a i de|_M 150 6 _(60)_| 10 100) min. 60 N/mm? ‘ Mt 100 5,5 (58) _|__ 10 (400) ‘idirie din blocari de beton, avind asize orizontale eu ros- turt de max. 15 mm st'marea Detonulul de min: ~~ z 40 Nima as 200 6.5(65)_|_ 10,5 405) 8 old fares emcee |) 150 eee Em 8 ts (60) in| emo es (20) : 20 Nimm?__|_M100__|__3.5 (35) _| 6 (80) | 10 15 Nim? M 100 s (30 _| 55 (55) Zidirie din piatr& bruta] eu tnAljimea bloculal de plates ‘eudous fee plane aproxi-| de min. 20 em sau min 1/4 din fmativ paraicle ajezate in] lungime, eu rerstenta de rupee asize orizontale a compresiune a pietrel de uu 1549) | 100 Nimmt 12 x 100 4 49 13 ————_x 200 3.2 (32) \—| 40 Nj? 14 M 100 2.5 ( 25) - {irk imitarendimenstuntios Dloculul ew rezistenta de rupere Ja“ comprestune a pletrel de mins ro 48 M200 36 (2) = | 100 Nima i 16 M100 3 (3) = 7 M200 2 (24) - 40 Nimmt 18 M100 2 (20) - Ziaarie ain piatra prwta cu spatit umprate eu mortar 51 x rosturt vertical alternante, cu rezistenfa la compresiane fpletrel de min: : 19 200 24 (24) = 100 Nimmt 20 M100 2 (20 = 2 200 4.6 (46) = }— 40 Nima a4 2 4 100 42.4) = *) Rezlstentele de calcul ale zidariet pentru maretintermediare dé mortar yl reistenfele de rupere intermediare fale pletrel vor fi determinate prin Taterpolare Tiniar ) entra distanjele de 29...00 em Intee asize rezistenjele de calcu Vor f stabilite prin Interpotare Uinta. 3.6, Pentru zidarie uscati (féri mortar), rezistenjele de calcul se consider’ 50% din valorile rezistentelor prevazute in tabelul 3 nr. crt. 16; 18; 20 si 22. 3.7, Pentru beton armat, rezistenfele de calcul, atit pentru beton cit si pentru ofel, stint conform STAS 10111/2-77. enero soos pe SEAS TOL ld 3.8. Modulul de elasti ‘Modulul de elasti tate pentru betoane supuse la compresiune este conform STAS 10111/2-77. itate pentru zidaria de piatri cu mortar de ciment, supusi la compresiune, este: E,= 1500 Re fn care R, este rezistenfa de calcul aritata in tabelul 3. 4, ACTIUNI $I GRUPARI DE ACTIUNI cfiunilor si cei de grupare sint 4g Uasilicare i gruparea aciunitor, precum gi coefcienti conform STAS 10101/0B-77 4.2. — Valorile normate ale acfiunilor sint date in STAS 1489-75 si STAS 3220-65 pentru podu- rile de cale ferati precum si tn STAS 1545-63 si STAS 3221-63 pentru podurile de sosea. 4.3. Calculele Ia diferitele stiri limita vor fi efectuate, pentru cele trei grupiri de acfiuni, in urmétoarea ordine: — gruparea 1, fundamental: = gruparea II) fundamentala ‘suplimentata; = gruparea IIT, speciala 5, PRESCRIPTII DE CALCUL Infrastructurile vor fi calculate la urmatoarele stari limita: — stiri limita wl — starea limi 8; 4 de rezisten{a; — starea limita de fisurare; | — starea limita de deformatie (tasare, rotire), Infrastructurile nu se verificd la starea limita de oboseala. tele st se efectueazi fard a se Iua in considerare coeficientul dinamic. La calculul cuzine{ilor coeficientul dinamic se va lua conform STAS 1489-75 si STAS 1545-63. 5.2. Calculele vor fi efectuate la solicitarile cele mai defavorabile ce apar in diferitele etape (exe- cutie, exploatare etc.), conform condifiilor de compatibilitate reciproca si de simultaneitate prevazute fn STAS 10101/OB-77. 5.3. La starea limita de rezistenfa a elementelor de beton simplu sau de zidarie de piatra, calcu- ele var fi afectuate conform STAS 10111/2-77, 5.4. Starea limit de stabilitate 1a risturnare, in rosturile elementelor de zidarie sau de beton simplu si la talpa fundafiei, este asigurata daca’ punctul de aplicare al rezultantel tnedreérilor in | rostul respectiv avind excentricitatea de calcul ¢,. (STAS 10111/2-77), se gaseste pe suprafata limi- | tat de curbele stabilite cu relafiile (1) sau (2), in care m, coeficientul condifiilor de Iucru, va fi introdus cu valorile din tabelul 4: — pentru rosturi dreptunghiulare (fig. 1) EJs) ® —5— STAS 10U1/1-77, — pentru rosturi circulare (fig. 2): o