Sunteți pe pagina 1din 12

Zamolxe i Kogaionul

Muntele care se ascunde privirilor nu se vrea o formulare metaforic, ci o realita


te a crei acceptare si ntelegere l ancoreaz ntr-un spatiu geografic determinat n conte
xtul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din Masivul Tarcu-G
odeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul,
Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualittii si politicului geto
-dacilor, dar si a ceea ce avea s fie Dacia Felix, dup cucerirea de catre imperiu.
Personajul Zalmoxis (denumire dat de Herodot (484-425 i.d.h. ) n "Istorii") sau Z
amolxis (dup Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) n "Geografia") pare a se regsi sub aceas
t denumire de-a lungul secolelor n formele de manifestare spiritual la geto-daci, p
recum si la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunrene, prin pe
rsonaje cu rol de mari preoti, care s-au identificat cu zeul suprem al crui nume
l-au mprumutat. Herodot, printele istoriei, l plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca
si contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune peren, adaug: "...mi s
e pare, ns, c el a trit cu multi ani nainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96).
Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pent
ru c el, prin nvtturile pe care le propovduia, a adus "zalmoxianismul " mai aproape d
e puterea de ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de
domnie", adic de a conduce, a sftui. n baza afirmatiilor lui Herodot cu privire la
Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman- c "fiind doar un muritor,
a fost rob, n Samos, robul lui Pitagora", se pot formula cteva idei:
- Cunoscnd c Pitagora a fcut cltorii de studii n Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi
Sparta si Creta, se pare c l-ar fi ntlnit pe acel epopt n zalmoxianism n cltoria din E
ipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunostinte astronomice de la initiati
i (preotii) de acolo. Este posibil ca Pitagora si epoptul n zalmoxianism, care va
deveni un Zamolxis, s se fi apropiat ca dascl-nvtcel si nu neaprat ca stpn-sclav. Tr
ie subliniat c si la epoptii n zalmoxianism cltoriile de studii erau relativ curente
, dac se au n vedere cele scrise de Lucian de Samosata n "Scitul sau oaspetele", un
de este vorba de Toxaris - figur legendar- care a vizitat Atena n vremea lui Solon
(sec VII i.d.h. ), cu mult naintea lui Anacharsis.
- Initierea va fi durat pn la anul 531 i.d.h., cnd Pitagora emigreaz n Italia meridio
nal, la Crotona, unde fundeaz o comunitate religioas si politic, datorit creia cetatea
obtine suprematia n regiune, devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Si
racuza. Aici este posibil ca epoptul n zalmoxianism, devenit colaborator apropiat
lui Pitagora, s se fi "mbogtit"(cf. Herodot. IV. 95), ca dup aceea "...s se ntoarc n
tria lui, unde a cldit o cas pentru adunarea brbatilor, n care i punea s benchetuiasc
e fruntasii trii, nvtndu-i..." (Herodot). Ceea ce pare o certitudine n relatia celor
doi, este faptul c getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice nvtate n
Egipt si la Samos, la care se adaug initierea fcut de Pitagora n matematic si filozo
fie. Herodot subliniaz: "Zalmoxis avuse legturi cu grecii si cu Pitagora, un nsemna
t gnditor al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premier pentru lume
a sa - realitatea c matematica este o stiint demonstrativ, iar numerele, principiul
, rdcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra numrului 10, ca
re aprea sub forma unui triunghi, cu laturile alctuite din patru unitti (tetraktys)
In cosmologie, Pitagora i va fi transmis c numrul avea un rol esential, el constit
uind partea rational a universului, granita lui cu infinitul. . Ceea ce s-a pstrat
din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI i.d.h. n structura spir
itual a geto-dacilor nord-dunreni, ca form de gndire si conceptie, independent de el
ementele filozofice si stiintifice, a fost o profund religiozitate. Trebuie menti
onat c n acea perioad istoric, cnd noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburt
or, n ntreaga lume antic se ntmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanitt
ii:
- La Babilon, n timpul lui Nabucodonosor, se construia (ntre 605-526 i.d.h. ) zigg
uratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", n mod cert si cu rol de observa
tor astronomic.
- Tria si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), ntemeietorul daoismului
.
- Tria si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si ntemeietor al religiei ir
aniene.

- Tria Sakya-muni, adic Gauthama Buddha (555-486 i.d.h. ), ntemeietorul budismului.


- Tria filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz (551 - 479 i.d.h. ), ntemeietorul confuc
ianismului.
- Se scriau cele mai vechi prti ale Bibliei, parte redactate n sec. VI i.d.h.
- n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusc, "Lupoaica", deveni
t simbolul cettii Eterne.

O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, a


r putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): "ntr-adevr, se povestest
e la arieni c Zarathustra a fcut s se cread c o zeitate bun i-a dat legile ntocmite de
el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si el c a intr
at n legturi cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea creia i spune Iahve.
.."("Biblioteca istorica" 1. 94. 2. )
Dup ntoarcerea acas, ZAMOLXE avea s construiasc amintita "cas" n care-i aduna pe puter
icii trii, punndu-i s "benchetuiasc", cert fiind vorba de mese rituale, nvtndu-i c su
nemuritori. Aceast "cas" trebuie s se fi aflat ntr-o zon accesibil si frecventat. Hero
ot specific, legat de casa n care marele preot fcea cunoscute nvtturile sale n "adunar
a brbatilor", c era o constructie cu caracter public si aminteste c noul Zamolxis a
poruncit s i se construiasc apoi si o locuint subpmntean, de uz personal, n care avea
s triasc timp de trei ani, fcnd prorociri bazate pe semne ceresti si primind numele d
e zeu, dup care s-a retras, "petrecndu-si viata ntr-o pester..." ntre perioada de loc
uire n acel centru unde era "casa brbatilor" si retragere, din textele lui Herodot
si Strabon se constat c a existat o perioad de locuire de trei ani ntr-o locuint sub
pmntean, care a nsemnat prorociri pe baz de semne ceresti, ceea ce ne poate duce la c
oncluzia c acea locuint ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva n
tr-o zon favorabil observrii mersului astrelor si planetelor, care nu putea fi dect
un munte, devenit o zon sacr.
De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legtur cu "zona
sacr" sau "muntele sacru", n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Climani (
M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). mpotriva acestor variante de amplasar
e a Kogaionului- muntele sfnt- s-au ridicat obiectii legate de faptul c muntele n c
auz trebuia s fie, neaprat, "un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. n l
egtur cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit
c majoritatea istoricilor, urmnd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin idee
a c muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului ( Dealul Grdistei), din
Muntii Orstiei, cu complexul su de sanctuare. Istorici de seam ca C. C. Giurescu si
Dinu C. Giurescu par a admite c Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, n pri
ncipal, pe existenta unei pesteri situat aproape de vrf, adus n atentie de naturalis
tul Alexandru Borza n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, C
oghen, Gugu, att pentru munte, ct si pentru apa care curge n preajma lui (amintit de
Strabon) Conform vechilor traditii, o nsusire a muntelui sacru trebuia s fie acee
a de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o banal ceat, care ar exclude ideea de sup
ranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai nalt
pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac vii din Retezat spre apus si e s
enin si soarele strluceste n sens avantajos, Gugu poate fi nvluit n ceat, sau cine sti
e cum si n ce, fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum munte
le ar fi strveziu. Nu se ntmpl totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori mu
ntele Gugu se ascunde. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Romni
a pitoreasc nr. 7/1972).
nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si Vf. Gu
gu, trebuie subliniat c este vorba de un fenomen optic de total refractie a lumini
i, care se produce n anumite conditii meteo. El se datoreaz straturilor de aer, cu
densitti diferite, care se "pliaz" pe versantii estici ai muntilor din zon, n condi
tii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebit complexitate, poate fi exp
licat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat
de prezenta a dou cldri glaciare n imediata apropiere a vrfului Gugu si a vrfului Cra
cul Pesterii, care modific densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de
refractie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebuloz
ittii (ceat, nori) de pe versantul estic al celor dou vrfuri sub forma unui condens n
albia prului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determin precipitatii, care

alimenteaz prul Izvorul Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului
rsritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confer locului o trstu
r de "sacralitate", dar mai ales versantului estic i ofer conditii ce permit observ
area cerului.
Conexnd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legat de faptul c Zamolxis "ntemeia
t pe semne ceresti, fcea prorociri. . ", se pot avansa urmtoarele: - n perioada n ca
re Zamolxis "i nvta pe fruntasii trii", n sec VI i.d.h., n zona paralelei 45, clima Eu
ropei se rcise considerabil (dovad studiile de climatologie istoric, pe baza miscril
or ghetarului Fernau), rezultnd si o nebulozitate accentuat si de lung durat, ceea c
e ridica probleme n privinta amplasrii unui observator astronomic.
- Zamolxis a cutat un loc, de unde, n ciuda conditiilor neprielnice, s poat observa
nestingherit cerul. Acest loc a fost gsit, era "o locuint subpmntean", n fapt o crevas
natural n apropierea vrfului muntelui, care a fost modificat, pentru a obtine un cor
idor din care se putea observa cerul ntr-o anumit dechidere unghiular.
- Dup ce lucrarea a fost terminat, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobornd
n locuinta lui de sub pmnt. A trit acolo trei ani. Tracii doreau mult s- aib, jelindu
-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aprut si astfel Zamolxis fcu vrednice
de crezare nvtturile lui..."(Herodot. IV. 95).
Desi vreme de trei ani a lsat s se cread c este mort, ca apoi s apar iar n comunitate,
se pare c Zamolxis nu a urmrit o "renviere" care s ntreasc nvtturile lui despre nem
ci cu totul altceva. Scopul autoizolrii de trei ani a fost observarea unui anumit
fenomen ceresc, considerat de o deosebit important. Locuinta subpmntean, ca un obser
vator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmrirea astrelor si ziua,
pentru c, desi fntnarii se feresc s o spun, se stie c din fundul fntnilor adnci se
vedea si ziua licrirea stelelor, datorit reflexiei razelor de lumin sub un anumit
unghi de incident n mediul dat. n plus, dac lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul z
ilei cerul, atunci s-ar putea observa cum n 24 de ore constelatiile zodiacului se
perind una dup alta, la o or si jumtate, deasupra orizontului.
Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural, datorit orografiei locului
, ar fi putut s fi fost incinta sacr, unde, dup reaparitie, se asista la "reveniril
e" zeului si de unde acesta si fcea cunoscute nvtturile si prorocirile pe baza observ
atiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansat
e pentru acea epoc, iar Iordanes (sec. VI d.h. ), istoric al gotilor, atrage aten
tia c geto-dacii, n timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau
"teoria celor dousprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii
, cu ct globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc, sub ce nume si sub c
e semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec n drumul lor cel repede
de la rsrit la apus, spre a se apropia sau deprta de polul ceresc, eclipsele solare
, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grbesc s ating regiun
ea oriental si sunt duse napoi n regiunea occidental". Este ceva, nu? Amplasarea "ob
servatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima dat de Alexandru Borza (
"Sanctuarul Dacilor", Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana, Timisoara,
1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa
de la NE la S. n situatia dat, n perioada solstitiului de iarn se putea observa Con
stelatia Gemenii, care prin orbita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Ceru
l nocturn din solstitiul de var permitea observarea culminatiei Constelatiei Sgetto
rului, tot deasupra orizontului sudic, ea avnd orbita cea mai joas dintre toate co
nstelatiile zodiacului. ntre orbitele celor dou constelatii, se nscriu orbitele cel
orlalte constelatii zodiacale. Vrful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" s
i primeste astfel nc o legitimitate.
Trebuie subliniat c la o ncercare, astzi, de a se reconstitui "cerul" observat de Z
amolxis, ar aprea probleme majore, datorit procesiei echinoctiilor n timpul celor p
este 2. 500 de ani trecuti, n care punctul vernal si semnele zodiacului s-au depl
asat n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat de constelatiile zodiacale. In ce pr
iveste "observatorul", acesta este o crevas amenajat n Vf. Cracul Gugului, dimensiu
nile fiind: lungime 10m, ltime 2 m, nltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45
16' 54'' latitudine nordic si 22 42' 44'' longitudine estic, altitudinea fiind de
de 2. 150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putnd fi abordat dinspre vest,
dar mai ales dinspre est, unde se gsesc si astzi stnele, care acum dou milenii si ju
mtate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind

doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Vale


a Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al vrfului Gugu - Cracul Pesterii - es
te alctuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor
dizlocate si prvlite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toat i
naccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereaz o munc titanic d
e amenajare, intrarea amintind de o poart megalitic. realizarea constructiei subpmnt
ene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dect o m
otivatie - o credint intens, capabil s mobilizeze energii spirituale si materiale la
un nalt nivel. . n afar de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia s mai c
ontin si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic forma
t de cele trei vrfuri, posibile elemente de triangulatie pentru msurtori ceresti.

Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis ntrupeaz geniul religi
os al daco-geilor, pentru c, n ultim instan el reprezint spiritualitatea autohtonilor,
a acelor strmoi aproape mitici nvini de romani.
Literatura i atribuie sensuri simbolice, de figur auroral a spaiului mitic romnesc. n
poemul Memento mori, Eminescu l prezint n ipostaza de zeu rzboinic:
i Zamolxe, cu uraganul cel btrn, prin drum de nouri
Mic caii lui de fulger i-a lui car.
nvemntat cu hlamid alb, Zamolxe conduce otirea dac mpotriva romanilor; portretul su
realizat n replic la cel al lui Zeus:
Ca o negur-argintie barba lui flutur-n soare,
Pletele-n furtun-nflate albe ard ca o ninsoare,
Coluroasa lui coroan e ca fulger mpietrit,
mpletit cu stele albastre. Rsturnat n car cu rune,
Cu-a lui mn arat drumul la otirile-i btrne
i de dor de btlie crunt e ochiul strlucit.
n poemul
n
Ce
n
n

Gemenii

apare ca zeu al armoniei, nsoit de lun i soare:

capul mesei ade Zamolxe, zeul getic,


lesne urc lumea cu umru-i atletic.
dreapta lui sub vlul de cea mndrul soare,
stnga-i ade luna sfioas, zmbitoare....

Tot ca zeu suprem, capabil s readuc viaa n trupul ngheat de moarte este nfiat i n
igoii.
Lucian Blaga scrie o dram ntitulat Zamolxe, n care abordeaz problema naterii religiilo
r; subintitulat mit pgn, scrierea sa l prezint pe Zamolxe ca profet izgonit din cetat
e pentru c propvduiete credina n Marele Orb; timp de apte ani triete ntr-o peter
l pdurii. ntre timp, ideile lui se rspndesc n cetate. Simindu-se ameninat de noua reli
ie, marele mag al dacilor hotrte s-l transforme pe Zamolxe n zeu. i comand o statuie,
ar cnd profetul se rentoarce n postura de strin slbticit gsete lumea adunat la templ
tru a-i nla statuia. Magul i explic acest demers:
Poporul se rzbun
fr s vrea fr s tie.
Ai ncercat s-l scapi de zei
i azi i ai i tu
un chip de piatr printre ei!

Furios pe manevra preotului, i distruge statuia strnind revolta mulimii care l ucide
cu buci din statuie. n final, lumea recunoate n cel mort pe Zamolxe i realizeaz c pri
oartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz discret c nstituirea unei o
rdini religioase are nevoie de o jertf; de altfel, n singurtatea peterii sale Zamolx
e primete mai multe semne care i vestesc sacrificiul.
Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al daco-geti

lor, Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica, fie personificind ce


rul sau prin cumul de atribute erou civilizator, zeu mesianic, invatator si judeca
tor al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor, arat
indu-ne deci o divinitate totala.
Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poa
te deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din
acele personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intim
pla de obicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, c
are a fost invatator si judecator al poporului su, a fost transformat in zeu.
Izvoarele antice sint putine si incerte:
"astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora.
De la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpu
l peregrinarii sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul cir
muitorilor si pe al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din
urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea
insusirea de a dezvalui vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia
de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu p
e el insusi. Zamolxe si-a ales o anume pestera, inaccesibila tuturor celorlalti,
si acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu oamenii, afara de rege si de
dregatorii lui. Regele, cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el
decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor, i-a
dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra;dupa datina, me
reu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la geti acest o
m era chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il
si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga e
l. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva caruia divinul
Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea Deceneu. Ia
r practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca da
ta de Zamolxe" (Strabon, Geografia, VII, 3, 5)
"Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca ac
est Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos.
Dobindind, dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea
cistigata, s-ar fi intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in cum
plita saracie si erau lipsiti de invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise pri
ntre eleni, indeosebi in preajma lui Pitagora, omul cel mai intelept al Helladei
, cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele
din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete,
cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca nici el, nici oaspetii sa
i, nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta intr-un loc unde
, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest rastimp,
cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta s
ubterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in adi
ncimea incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat
si l-au bocit ca pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea tr
acilor, facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii
ca ar fi facut. Intrucit il priveste pe Zamolxe, ca si locuinta lui de sub pamin
t, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus, nici nu le cred insa prea mult. C
red totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Dar de nu va fi fost Zamo
lxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei, il para
sesc" (Herodot, Istorii, IV, 95 96)
"La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, inarmata, de la
unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oame
ni nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hell
ada sa sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e rege
le nostru, dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca
a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici Sa tamaduim capul fara sa tinem
seama de trup, cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a c
auta sa tamaduim sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun
artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l
ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine

nici partii. " (Platon, Charmides, 156 d e) Socrate intr-un dialog platonician.
"Zamolxe pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia)
Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza, O
rigene(Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostat
ul, Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis, V, 213), Iordanes
(Getica, V, 40)
In plus, Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe
amindoi mari mesteri in arta incantatiei.
Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamo
lxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiati
ce(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-omenire
] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu trimi
terea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subli
niaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice
. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la temple
le dacice, zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion), de ritualul funerar(inc
inerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritua
lul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati fiind in sus ca sa cada i
n sulite, se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal(trup
ul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa jertfa
trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului:
"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti,
cu porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. I
ata cum il trimit pe sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu
virful in sus), iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa
fie trimis la Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Daca strapuns de
sulite---acesta moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare
, aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse
, trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci,
cind tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitate
a(care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara
de al lor" (Herodot, Istorii, IV, 94)
Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic, astfel Zamolx
e a fost : DAIMON GETIC(Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC PSI
HOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), MARE PREOT
SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(A
l. Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MOS (N. Densusianu) In lin
ii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(He
rodot) sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in metempsihoza)
;vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral(Platon);asce
tismul urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea curajului cel putin
la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala dreptatii si a cinste
i(Herodot)
Dup unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora
(Herodot, Strabon, Celsus, Origene) nelept iniiat (Strabon, Iordanes), nelept prepita
goreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag i medic psihot
erapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof sav
ant (Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural i politic (Herodot
; Iordanes), mare preot al divinitii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort i
nviat (Celsus), divinitate feminin (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Sa
man (E. R. Dodds), zeu dyonisiac dup modelul Sabazius (G. G. Tocilescu) zeu celes
t i atmosferic (V. Prvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu urano-solar evoluat dintrun zeu htonic (H. Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu), divinitate iniiatic (T. H
erseni), profet htonic, naturist i iniiatic al unui zeu suprem (R. Florescu), zeul
carpatic al nemuririi (Al. Busuioceanu), zeu totemic ntruchipnd ursul (R. Vulcnesc
u), un zeu care reapare periodic (Al. Popescu), Zeul-Mo (N. Densuianu, R. Vulcnescu
).
Este cert c acest cult a influentat sau a fost influentat de celi. O dat la 4(5) an

i se sacrific un sol sacrificiul nu se producea pe pmnt ci n aer iar solul era ales n
urma unor teste. Dac solul nu murea era nvinuit i se trimitea alt sol.
Doctrina zamolxian avea, n linii mari, urmtoarele principii:
-nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului).
-vindecarea prin corelatia trup-suflet
-ascentismul
-predicarea curajului, mai ales la caste ktistailor, ai cror membrii erau lipsiti
de team
-cunoasterea astrelor
-morala dreptii i a cinstei
Conturul personalitii marelui zeu dac este absolut original n panteonul antic europ
ean, prin sistemul de mistere iniiatice, magia psihomedical, mitul unitii spirit-tru
p, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritual a solului n cer)
, mitul unitii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca i absenta t
otal a thanatofobiei (confirmat de constiinta dacilor c, iniiati ntre Zamolxe ei ajun
g nemuritori cu adevrat). Urme ale cultului zamolxian se gsesc n folclorul romnesc (
Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mul
t la cretinare. Crestinismul ortodox a preluat, odata cu enoriasii si majoritatea
conceptelor zamolxiene trecerea facindu-se lin si organic. populatia locala nu
a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religi
oase.
SIMILITUDINI
Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora n
u vor muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea par
te de toate bunataturile lumii" (Fontes, II, 19 ) Isus Cristos invata "cel ce cr
ede in mine, chiar de va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri n
iciodata [ ] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica"
(Ev. Matei, 25, 46)
MOSTENITORII STELELOR
HertoValus (aprox. 683 .d.h)
Cam la amurg, in jurul focului
Artemis si suratele ei
Batrini, barbati, femei, copii
Vegheaza in mila cerului
Tot intrebind-o Artemis spune:
Fericiti cei cutezatori
Ca a lor este victoria
In plaiurile cele sfinte
Fericiti cei ce pling, ca aceia
In dalbe ceruri se vor mingiia
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni intreg pamintul.
Fericiti acei ce flaminzesc
Si acei ce inseteaza de stiinta,
Ca aceia se vor satura
Si niciodat anu vor mai rabda
Fericiti aceia care muncesc
Pamintul facindu-l gradina
Ca ei vor culege roadele
In gradinile cerurilor
Fericiti vor fi cei milostivi
Ca aceia se vor mintui
Fericiti cei curati in suflet
Ca s-or hrani doar cu lumina
Fericiti facatorii de pace

Ca fii cerului se vor chema


Fericiti cei prigoniti pentru
Dreptate, ca a lor este cerul.
Fericiti veti fi voi, initiati
In Legamintul Tainic si Nou
Ca voi veti bea din Apa vie
Si veti gata renasterile
Primind pe veci ca mostenire
Fiecare cite o stea in dar
Veghind Divina Rinduire
Investiti cu glorie si dar!
Herto Valus Cartea Secret PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. )
Vazind multimile, Isus
S-a suit in munte si asezindu-se,
Ucenicii lui au venit la el,
Si deschizindu-si gura
Ii invata zicind:
Fericiti cei saraci cu duhul
Ca a lor este imparatia cerurilor,
Fericiti cei ce pling ca aceia
se vor mingiia,
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni pamintul
Fericiti cei ce flaminzesc
Si inseteaza de dreptate,
Ca aceia se vor satura
Fericiti cei milostivi
Ca aceia se vor milui,
Fericiti cei curati cu inima
Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu
Fericiti facatorii de pace
Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru dreptate
Ca a lor este imparatia cerurilor
Fericiti veti fi voi cind va vor ocari
Si va vor prigoni si var zice tot
Cuvintul rau impotriva voastra,
Mintind din pricina mea.
Bucurati-va si va veseliti
Ca plata voastra mult aeste
In ceruri, ca asa am prigonit
Pe proorocii cei dinainte de voi.
Noul testament; Evanghelia dupa Matei cap. 5, 1 12
(scrisa aprox. sec 3en)

Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt afirma un istoric contem
an. Aceast credin n ndejdea existenei rzboinice vine din adncul unui crez deosebit de
te popoare ale timpului. Vasile Prvan l surprinde esenial n Getica
...sufletul e nemu
ritor. Trupul e o mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea e
l nu are nici un pre, poftele lui nu trebuie ascultate, la rzboi el trebuie judeca
t fr prere de ru. Omul nu poate ajunge la nemurire dect curndu-se de orice fel de pat
, carnea, vinul, femeile sunt o murdrire a sufletului. Prin ascez i monoteism, daci
i respectau precepte cretine nainte de cretinism.
Pentru daci, odiseea sfntului Andrei a venit n ntmpinarea ethosului zalmoxist. O viz
iune a modelelor exemplare confirmat de Porphirios atunci cnd relateaz c pe Zalmoxis
, daco-geii l ador ca pe Heracles . Ni se dezvalule astfel i un alt aspect al principiu
lui zalmoxist, care duce la existena unui cult al eroismului la cele mai rzboinice

populaii - cum numea Pliniu cel Tnr pe strmoii notri. Istoriografia a dat numeroase va
ene timpului: ciclic, spiral, vertical. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oam
enilor cavernelor precum i de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eterne
i rentoarcei. Pierre Chaunu n lucrarea sa Istorie i decaden creioneaz un timp al verti
calitii, considernd timpul iudeo-cretin, timpul nostru contemporan.
Din traci s-au nscut romnii spunea Mihai Eminescu intuind esena etnic a poporului romn
Romnii au motenit de la daci, ramura nordic a tracilor, tipul i trsturile de suflet n
ru Zamolxis.
Constantin Brncui, sculptorul romn al universalitii, motenit a nsufleit ntr-o binecu
t sculptur a sa, Cuminenia Pmntului , o trstur ingenu de bun sim ncarnat din spir
nostru. Popor cu adnci rdcini rneti, n spaiul mioritic, romnii au cultivat bunul s
enia, buna vecintate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile ba
rbare din spaiul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatr din muntele Kogaionullu
i. Aceast trinicie teluric izvorte din originea milenar, de la nceputul vieii umane,
trmoilor neamului romnesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din aceas
t experien milenar s-a nscut nelepciunea Cuminenia Pmntului .
Viaa pe aceste meleaguri gur de rai a fost supus permanentei incursiuni barbaro-satan
ice. Daco-romnii s-au aprat, rzboit, rsculat, numai atunci cnd a ajuns cuitul la os .
O alt faet a spiritului nostru o gsim n acel weltanschaung rzboinic, haiducesc, a se f
ce nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxist, sub semnul lupului. Lup - dao
s - este numele de origine indo-european a dacilor ca temelie a Cumineniei Pmntului .
De la daci, romnii au motenit aceast sintez ntre cuminenia pmntului i spiritul tr
ce . Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceast trire spiritual n cele dou poeme din
Tristele i Scrisori din Pont . Iat versunile din Tristele , dacii: au glas aspru/chip
tic, i sunt cea mai adevrat ntruchipare a lui Marte/ Prul i barba lor n-au fost tunse
niciodat/ Mna lor dreapt e totdeauna gata s nfing cuitul / pe care l are legat la ol
ce barbar. n Scrisori din Pont Ovidiu spunea: ...un btrn, care ntmpltor se afl n
re, / rspunse vorbelor mele astfel, / i noi, bunule oaspe, cunoatem numele prieteni
ei, / noi care locuim departe de voi, la Pont i la Istru .
Prin aceast motenire ancestral zalmoxist romnii s-au ridicat ntotdeauna la lupt, rzvr
, rzboi de cte ori fiina lor a fost agresat de factori externi.
Astfel, din adncul metafizic at tririi romneti s-au nscut simboluri naionale unice, co
lectiviti unite n individualitate, personaje tragice prin destinul lor: Burebista,
Decebal, Gelu, Mircea, tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu. Sunt n
umai suflete din irul lung aI eroilor neamului.
Romnii au creat propriul lor timp, cel al tririi telurice, chtonice ancestrale, me
tafizice - Timpul transcendenei ce leag pe Pmnt i n Ceruri omul i neamul cu Dumnezeu
-o trinitate a veniciei. Iisus ne-a relevat c neamurile se nfieaz n faa Domnului, ne
le ca o creaie fireasc divin venic opuse contopirii cosmopolite, federative.
Urmnd linia individ-neam-Dumnezeu, unit prin fora esenial a iubirii cretine avem a con
topire a mplinirii individului i neamului ntr-o unitate inseparabil. nvierea i misiona
rismul individului au coninut numai atunci cnd omul se jertfete pentru mntuirea sufl
etului neamului su.
Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului reprez
int mntuirea sufletului colectiv. n acest fel se explic sacriflciul individual al ce
lui mai bun i frumos fiu al neamului, pe altarul credinei lui Zalmoxis (fapt conse
mnat de Herodot) pentru victoria n rzboi - Fiina Omului pentru perenitatea fiinei Ne
amului, ntr-o simbioz indestructibil.
Pentru romni, urmaii dacilor, mitul, credina n Zalmoxis, n a te face nemuritor se subs
ituie Vechiului Testament, devenind temelia nelegerii i tririi fireti a sensurilor No
ului Testament. Rdcina ancestral zalmoxist este un izvor spiritual ce druiete viaa per
etu spiritualitii noastre ortodoxe.
Pornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vechii daci, putem descoperi ci
nebnuite ale sufletului strmoilor notri.
Dacii sunt cel mai deosebit popor din spaiul european i universal. O sintez unic de
cultur i civilizaie originar. Ei sunt dup Nicolae Densuianu obria panthenonului grec,
uar al zeilor. Dacii cum i spun ei nii i cum le zic i romanii (Dio Cassius), au fost
iguran cei mai viteji i mai drepi dintre traci (Herodot). Originea lor a nscut multe c
ntroverse, dar datorit cercetrilor din ultimii ani, n special ale lui Nicolae Miule
scu prin cartea Dacia - ara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strmoi

lor notri. Nicolae Miulescu afirm c populaia continentului nostru are la baz dou mari
grupuri de europeni care, avnd aceleai rdcini de la omul erei glaciare, s-au difereni
at unul de cellalt pn au format astfel dou mari familii nrudite. Ramura nordic, pe car
e o numim baltic - masurian (...) popoarele germanice i cele slave ( ) cea de-a doua
ramur, ramura de sud, era format din acea populaie care s-a dezvoltat n bazinele mai
joase i a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunrenii (carpato-istrieni)...
Dacii
s-au nscut sub semnul lupului, al rzboiuIui, nca din timpuri imemorabile, legendar
e. Grupul carpato-dunrean, dezvoltndu-se ca un prim nucleu n ara din urul munilor (...
) de unde cele mai frumoase ruri se ndreptau spre Dunre (Istrul), care le aduna n ap
ele ei curgtoare, dup ce a adoptat viaa de tip pastoral a nceput s se simt tot mai ngh
suit ntre dealurile natale (Nicolae Miulescu). Aa cum grecii au prin Homer, legenda
rzboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de Goterd
amerung al dacilor susinnd o cucerire de ctre stramoii notri a subcontinentului india
n, aducnd pentru aceast afirmaie dovezi de asemnare ntre limba dac i cea sanscrit. Ni
ae Miulescu aeaz epopeea razboinic din Mahabharata si Ramayana la originea spiritul
ui rzboinic al dacilor.
Ion Horaiu Crian n Civilizaia geto-dacilor vorbete despre influena micenian asupra c
eristicilor armelor de lupt dace n epoca bronzului. Dar mergnd pe linia teoretic car
e o impune Nicolae Densuianu n Dacia preistoric vom putea susine c topoarele de lupt
tezaurul de la uflu sau sabia de la Periani - toate cu profunde caractere miceniene
- dup I. H. Crian - pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densuianu ca origin
are din spaiul carpato-dunrean. Un model al mijloacelor de lupt pe care micenienii,
vechi greci, il preiau de la daci. n acest mod au preluat i orfismuI sau smna filosof
ic a lui Pitagora.
Dacii - n semnul lupului - dup o ipotez a lui I. H. Crian i trag denumirea dintr-un cu
t - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curb, arm specific a geto-daci
lor, numai c un asemenea cuvnt nu este atestat n texte literare sau inscripii. Arma
specific dacilor n textele de limba latin se numete sica.
Mai degrab exist o apropier
ntre denumirea dacilor cu indo-europenismul dhaukos , ce nseamn lup. Deci aceast asem
e justific apropierea pe care o face I. H. Crian, c legtura ntre numele dacilor prin l
up sugereaz originea totemic ce ar putea fi susinut i de stindardele n form de cap de
up ntlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramic .
La daci religia se interfera intr-o sintez inseparabil cu doctrina militar. . Herod
ot remarca dou lucruri la daci dac ar avea a singur conducere i s-ar nelege ntre ei a
i dup prerea mea de nenfrnt i cu mult mai puternici dect toate seminiile pmntului
c stpnesc meteugul de a te face nemuritor. (...) i faptul c ei nu mor i c cel care
e duce la Zalmoxis . Numai aceast credin organic explic marile victorii ale dacilor n l
ptele cu sciii, persanii, macedonenii, celii sau romanii.
Sunt interesante de analizat dou texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a
surprinde strnsa legtur ntre cele trei elemente de rezisten ale neamului dac: Zalmoxis
, rege, armat. Strabon face urmtoarele referiri la Burebista ...ajungnd n fruntea nea
mului su, care era istovit de rzboaie dese, getul Burebista i-a nlat att de mult prin
exerciii, abinerea de la vin i ascultare fa de porunci, nct n ultimii ani s-a fcut u
t puternic i a supus geilor cea mai mare parte din populaiile vecine. Ba nc a ajuns s
fie temut i de romani . Denumirea de gei a fost dat dacilor de greci care aveau obice
iul s dea denumiri diferite de numele pe care i-l ddeau popoarele siei. Dup Strabon,
dacii se numeau daoi . Iar a tradiie consemnat de Hesychios ne informeaz ca daos era n
umele frigian al lupului. Dup Mircea Eliade dacii se numeau ei nii mai demult lupi sau
cei care sunt asemeni lupilor, cei ce seaman cu lupii . Tot dup Eliade numele lor et
nic deriv foarte probabil din iranianul dahoe , ce nseamn lup . Lupul n antichitate era
mbolul fugarului , o ipotez susceptibil de a explica numele dacilor scoate n eviden cap
citatea de a se transforma n lupi (...). Imitarea ritual a lupului caracterizeaz nde
osebi initierile militare i prin urmare ale celor Mnnerbunde, confreriile secrete
de rzboinici (Mircea Eliade).
Eliade afirm c datorit eroismului i tenacitii tineretului razboinic al unui trib, epit
etul lor ritual lupii a devenit numele ntregului trib! Mai departe Eliade crede c epi
tetul acestor tineri imigrani victorioi a fost acceptat de aborigenii invini i supui.
Continund putem afirma c numele lor de daci vine de la un grup de tineri rzboinici
rzvrtii, purttori de sabie, care la romani sunt cunoscui ca haiduci ce impun societii
dacice epitetul lor ritual de lupi. Conductorul acestui grup a fost probabil un tnr

cu numele de Zalmoxis care a druit dacilor un principiu religios ascetic monotei


st, monogam precum i credina n nemurire; un principiu compatibil cu spiritul rzboini
c al oamenilor locului. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a d
us la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotrtor n formarea statului dac cent
ralizat al lui Burebista. Aceast credin nate tipul de rege - zeu - conductor suprem a
l armatei. Remarcabil este descoperirea n anii 50 ai secolului XX a unei inscripii d
atnd din jurul anului 300 nainte de Hristos, cu numele regelui dac Zalmodegekos. A
ceste nume ale regelui sintetizeaz funcia politicp de rege cu cea spiritual ntru Zalm
oxis. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual i credinei n nemurire i vi
tejie. O dat cu Burebista se produc mutaii importante privind rolul regelui n spiri
tualitatea dacic. Cu dou secole nainte de Burebista, dupa victoriile lui Dromichait
es mpotriva lui Lisimah, datorit influenelor negative ale coloniilor greceti de la P
ontul Euxin asupra moravurilor i credinei dacilor se remarc o decdere a spiritului c
ombativ din cadrul armatei dace al rzboinicilor lupi.
Aceast pervertire a credinei tradiionale dace s-a sfrit odat cu Burebista. Perioada o
putem ncadra cronologic ntre 290 i 80 nainte de Hristos. nc pe vremea lui Dromichaites
, cel care l-a nvins pe regele macedonian. Diodor din Sicilia ne arat cum dacii iau cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei dei erau nvingtori au ps
trat atitudine rezervat i modest deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plcer
ilor ci de oameni robuti, puternici, capabili s ndure foametea i setea, s reziste dur
erilor fizice i s nfrunte moartea cu neasemuit curaj.
Dacii, aa cum ne arat Jordanes dup victoria asupra generalului roman Fuscus i-au num
it pe conductorii lor semizei, adica anzi i nu simpli oameni.
Porphirios relateaz c pe Zalmoxis, dacii "l adora ca pe Heracles". Odat cu Burebista
are loc o renatere a credinei tradiionale dace. Burebista cu ajutorul marelui preo
t Deceneu repune n drepturi vechea religie a lui Zalmoxis, vechile rituri tradiion
ale, oarecum uitate i datorit rzboaiebor intestine ntre daci, precum i a influenei cel
lor. n vremea lui Burebista are loc o revoluie a fondului autohton autentic. Strab
on in Geografia arat c Deceneu era brbat vrjitor, care umblase prin Egipt i nvase oa
e semne de proorocire, lsnd a se crede ca i sunt cunoscute tainele divine. Dup ctva t
imp era socotit chiar zeu ( ). Ca dovad de ct l ascultau geii, e ca s-au lsat convini s
strpeasc viile i s-i duc viaa fr vin . Relatarea ne dovedete c Zalmoxis era un pri
tare de spirit, ascetic, unificatoare, creatoare de religie i stat. Deducem din te
xt cum dacii nltur influenele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau
la o scdere a combativitii rzboinice. n acea perioad are loc o regenerare moral prin Z
lmoxis.
Grigore Tocilescu afirm c n Dacia ar fi existat familia poligam. Burebista i Deceneu
a interzis tocmai pentru a feri de moleeal soldatul dac. S-a dus o lupt acut mpotriva
dezintegrrii i disoluiei valorilor tradiionale dace, de sorginte zalmoxist. Pe Decen
eu l interpretm ca pe un restaurator, nu ca pe un creator de religie. Odat cu epoca
lui Burebista, regele pstreaz funcia politic i militar dar pierde din prerogativele s
pirituale care trec n seama marelui preot Deceneu, care devine un fel de patriarh
al dacilor - funcia spiritual ce precede Patriarhia ortodox la romni.
n jurul anului 80, nainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului razboin
ic al dacilor. Ovidiu l surprinde n Tristele. Spirit rzboinic, Zalmoxis, personaj c
onsubstanial a druit Daciei o religie compatibil cu sufletul rzboinic al strmoilor not
i. Zamolxis precede eroii notri naionali, Mircea, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu
i bineneles i multi alii. Aceti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului
, din acel ceva jertfit ntru nemurirea lui Zamolxis.
Numeroase sunt reprezentrile clreului pe plcuele de argil de la Letnia. El este mbr
mur cu sulia n mn atacnd un urs ce st naintea calului. i sub cal este reprezentat un
Acest personaj l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfntu
Gheorghe.
Dacii s-au cretinat repede i datorit preceptelor bui Zamolxis: monoteism, nemurire,
lumea de dincolo, care au fcut din daci cretini nainte de cretinism, iar din Marele
Preot, un patriarh nainte de patriarhie.
Poporul romn, urmaul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis ntr-o treime mitic a
spiritualitii neamului sintetizat n ciobanul din Mioria, care accept moartea cu senin
atea unui dac, a Meterului Manole ce-i sacrific cea mai drag fiin pentru biserica cret
n, simbol at temeliei i triniciei neamului romnesc. Nu n ultimul rnd Zalmoxis se regse

n Toma Alimo ca spirit de dreptate, revolt i neatrnare cretin - un Zalmoxis ce revine


azi n sufletele noastre.