Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
H h {ha}
T t {te}
I i {i}
U u {u}
J j {iot}
{iu}
V v {fau}
K k {ka}
L l {el}
W w {vi}
M m {em}
X x {iks}
N n {en}
Y y {iepsilon}
O o {o}
{o - lung}
Z z {et}
u se pronunta [oi]
ei se pronunta [ai]
ie se pronunta lung [i]
sch se pronunta []
eu se pronunta [oi]
n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie i: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n
numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si.
Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
Consoanele sonore b, d, g, v se pronun n pozitie finala [p], [t], [c], [f]
Ex: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....
Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este
vorba de o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....
La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] Ex:Chor,
Charakter,
Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim
foarte clar. Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n],
[r] Ex: Mittel, fragen
Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar
un 'r' foarte scurt Ex: Mutter, Kinder, ....
Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)
LECIA 2-NUMERELE
0 - null {nul}
6 - sechs {secs}
1 - eins {ain}
7 - sieben {ziben}
2 - zwei {vai}
8 - acht {aht}
3 - drei {drai}
9 - neun {noin}
4 - vier {fie}
10 - zehn {en}
5 - fnf {fiunf}
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 110 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.
Vocabular:
die Polizei = politist ;
der Grenadier = grenadier;
alte Hex = vrajitoare batrana;
Gute nacht = noapte buna! ;
schlafen = a dormi;
gehen = a merge;
11 - elf {elf}
15 - fnfzehn {fiunfen}
12 - zwlf {volf}
16 - sechzehn {zehen}
13 - dreizehn {draien}
17 - siebzehn {ziben}
14 - vierzehn {firen}
18 - achtzehn {ahten}
3
19 - neunzehn {noinen}
20 - zwanzig {vanig}
20 - zwanzig
61 - einundsechzig
21 - einundzwanzig
................................
22 - zweiundzwanzig
70 - siebzig
23 - dreiundzwanzig
71 - einundsiebzig
...............................
................................
30 - dreiig
80 - achtzig
31 - einunddreiig
81 - einundachtzig
32 - zweiunddreiig
.................................
33 - dreiunddreiig
90 - neunzig
...............................
91 - einundneunzig
40 - vierzig
.................................
41 - einundvierzig
100 - hundert
42 - zweiundvierzig
101 - hunderteins
43 - dreiundvierzig
102 - hundertzwei
................................
110 - hundertzehn
50 - fnfzig
131 - hunderteinunddreiig
51 - einundfnfzig
.................................
52 - zweiundfnfzig
1000 - tausend
53 - dreiundfnfzig
2000 - zweitausend
................................
100.000 - hunderttausend
60 - sechzig
.................................
4
LECIA 3 SALUTUL
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale
Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu
religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este
folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.
Bun ! (informal) = Hi ! {hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat
atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo'romanesc)
Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)
Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}
Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice
parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se
foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne
auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot
fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.
Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La
revedere' in germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt
deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis spter'
vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o
cafea.
LECIA 4-BANII
Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi
bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in
germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe
care le vei invata citind textul urmator:
DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.
- Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?
- Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati
putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?
6
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul
de acolo. Aveti multi?
- Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision
de schimb?
- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.
- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.
- Danke sehr. = Multumesc mult.
Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto
erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare.
Invata toate aceastea din textul urmator:
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich mchte ein Giro-Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.
- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den genauen
Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach
sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si
dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si
cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular:
LECIA 5- LA CUMPRTURI
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din
cadrul magazinului.
Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump
Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi
der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator /
vanzatoare
der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta
das Obergescho {das obergheos} = etaj
die Kasse {di case} = casa de marcat
das Angebot {das anghebot} = oferta
die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazine
die Abteilung {di abtailung} = departament / raion
das Regal {das regal} = raft
der Preis {der prais} = prt
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal
die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi
die Tte {di tiute} = sacosa
teuer {toier} = scump
billig {bilig} = ieftin
8
LECIA 6-ALIMENTE
Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel{di
lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti
sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul'leben' (a traii) +
substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai.
Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul cuvintelor 'Essen /
Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii.
das Essen {das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima
atat'mancare' cat si procesul de a manca
die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru
animale si plante
die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate
si
calitate,
pentru
un
anumit
grup
de
oameni
sau
tip
de
mancare Ex:Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa
die Speise {di paize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise{forpaize} =
aperitiv
Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja
lectia'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece
acestea sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru
carne (Fleisch) sau sunca (Schinken)
die Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc
die Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita
die Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan
die Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui
der Schinken {der inchen} = sunca
der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan
der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui
9
Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti
face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai}
sau 'Milchprodukt' {milh.product}:
der Kse {di cheze} = branza, cascaval
die Milch {di milch} = lapte
das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf
die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
das Joghurt {das iogurt} = iaurt
die Butter {di butr} = unt
Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:
der Reis {der rais} = orez
die Nudeln {di nudeln} = fideaua
das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua
die Leber {di leber} = ficat
die Wurst {di vurst} = carnat
das Wrstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic
das Brot {das brot} = paine
das Brtchen {brot.hen} = chifla
die Marmelade / Konfitre {di marmelade / confiture} = gem
Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba
germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - !atentie acest cuvant are sensul si de
tribunal!
das Sandwich {das send.vici} = senvi
die Pizza {di pia} = pizza
der Kartoffelbrei/ kartoffelpree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi
der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi
die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti
das Schintzel {das niel} = snitel
die Suppe {di supe} = supa
der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati
Der Kndel / Klo {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca,
aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )
das Steak {das tec} = friptura
LECIA 7- FAMILIE
Exercitiu (bung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic.
Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/
mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu
muschi)
LECIA 9- TIMPUL
15
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes
vetr nur fale klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite
17
1. Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in
andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.
2. Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.
3. Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
4. Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !
5. Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea
la voi/ dvs in Roma ?
6. Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
7. Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
8. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
9. In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen
ninge.
10. Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
11. Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este
frumoasa.
12. In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.
Wichtig = important
LECIA 17CEASUL
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din
urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului
08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz
nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es
ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este
cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci
de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb
neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de
minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor
neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de
minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a
spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es
ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./
Este putin pana la ora noua
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora
noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua
mea de nastere este in iunie.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana
cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
unddreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la
ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza
de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00
uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00
Vocabular:
Wieviel = cat ;
Mittagspause = pauza de pranz;
schlafen = a dormi;
Tut mir leid = imi pare rau;
entschuldigung = scuze;
etwas = ceva;
versptung = intarziere;
spter = tarziu;
gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)
'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'
ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)
Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?
Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !
Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du?
) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain
bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in
Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste
numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./
ta materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea
materna este romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) =
Ati / Ai fost vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das
C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Asia. / Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) =
Aveti o masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) =
Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi
trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!
Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
Ich wnsche dir alles Gute! {Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele
bune!
Alles Liebe und Gute fr dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele
bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!
Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te
felicitam din inima / sincer / foarte mult!
Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute! {um gheburstag viune ih
dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!
Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen! {Miogn ale taine viune
in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!
Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" : Aceste urari sunt
mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus
de fane maine bestn viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!
Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u
irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!
Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente
bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente
bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente
frumoase!
LECIA 21-MESERII