Sunteți pe pagina 1din 28

Ministrul Educaiei i Cercetrii tiinifice

Liceul Tehnologic ,,Horea Marghita

Aprobat director:
Prof.ec.dr.
Sabu Remus Mircea

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL 3

Indrumtor proiect :
Prof. tiop Ana

Candidat:
Cadar Nicuor Paul
Calificarea profesional:
Comerciant-vnztor
Cls. a XI-a E

Promoia: 2014-2015

Liceul Tehnologic ,,Horea Marghita

Tema proiectului:

Caracterizarea zahrului
i produsele din zahr

Cuprinsul:
Capitolul I.Caracterizarea zahrului i produselor din
zahr. Pag 4
Capitolul II.Clasificare produselor din zahr. Pag 7
Capitolul III.Ambalarea,marcarea,transportul i
depozitarea produselor din zahr. Pag 13
Capitolul IV.Pregtirea pentru vnzare a produselor
din zahr. Pag 17
Capitolul V.Etalarea produselor din zahr i vnzarea
lor. Pag 19
3

Anexe. Pag 22
Bibliografie

Argumentul

ntocmirea proiectului ajut la formarea capacitii de folosire a informaiilor de


ctre viitorii absolveni pentru integrarea lor n mecanisme i activiti comerciale din
economie.
De asemeni dobndirea unui ansamblu coordonat de cunotiine necesare
priceperii corecte a problemelor economiei de pia.
Informarea n problemele tehnice i economice, componente structurale i
funcionale ale societii, care are rolul de a pregtii procese de cunoatere, de ctre
elevii acestui important segment al programului de educaie.
Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate s contribuie la modelarea
insuirilor specifice calitii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor, viitori
ceteni competeni, dinamici, poteniali factori de armonie, progres, prosperitate ai
societii.
Vnzarea mrfurilor se desfoar la locul de munc, unde se concentreaz
pe cunoaterea mrfurilor,a ntregului proces tehnologic din magazin i a tehnicilor
de vnzare. Aceasta determin n mod nemijlocit importana unei bune organizri a
locului de munc, care sa aib rezultat sporirea randamentului i economicitii
necesare precum i micorarea efortului depus i contribuind la eficiena vnzrilor.
Activitatea vnztorului se desfaoara n general n magazin, unde au loc o
multitudine de activiti.
Tema actualului proiect este :
" Caracterizarea zahrului i a produselor din zahar ".
4

n aceast lucrare vor fi prezentate urmtoarele :


- Caracterizarea zaharului
- Clasificarea produselor din zahr
- Ambalarea,marcarea,transportul i depozitarea produselor din zahr
- Pregtirea pentru vnzare a zahrului i produselor din zahr
- Etalarea produselor din zahr

Zahrul si produsele zaharoase - Asupra acestei grupe de mrfuri se rsfrange


din plin nivelul ridicat atins de tehnologia din industria alimentar, care dispune, in
zilele noastre, de posibiliti largi de purificare si rafinare. Se pot obtine produse bine
individualizate, cu proprieti pssihosenzoriale bine definite, prin aplicarea unor
procedee de prelucrare diferite asupra unui grup restrns de materii prime de
baza(zahr si glucoz) cu compoziie apropiat.
Produsele zaharoase sunt produse cu coninut ridicat de zahr ce poate ajunge
pn la 90-92%. Au valoare caloric ridicat si proprietti gustativ-senzoriale
deosebite.
Cuprind o gam larg de produse alimentare grupate n categoriile:
Clasa bomboanelor produse zaharoase propriu-zise obtinute din mas de
caramelaj:
Bomboane tari (dropsuri)
umplute si neumplute; b) Drajeuri;c) Bomboane si produse din fondant;d)
Bomboane comprimate, gumoase, de mtase, rocsuri;e) Produse zaharoase din
mas gelificat: jeleuri, rahat, sugiuc;f) Fructe zaharate;g) Caramele
Produse zaharoase din cacao-ciocolat:
Ciocolata poate fi:
-Sub form de tablete: simple si umplute;
-Figurine;
-Bomboane de ciocolat: simple si umplute;
-Praful de cacao utilizat pt.diverse produse: amandine, creme;
Produse zaharoase din smburi grasi:
-Halva;
-Produse obtinute din alune, arahide, nuc, susan, dup o anumit retet cu sirop de
zahr,arome, coloranti, purtnd denumiri diferite: martipan, persipan, nuga, crocant.
Produse de cofetrie:
-Prjituri: uscate si cu crem;
-Torturi cu diferite glazuri.
5

Produse zaharoase dietetice:


-Sunt fabricate dup retete speciale pentru diferite afectiuni si categorii de vrst.

CAPITOLUL I.
Caracterizarea zahrului i a produselor din zahr
1.1.Caracterizarea zahrului
Zahrul este un aliment rafinat cristalizat, obtinut industrial prin prelucrarea
complex a sfeclei de zahr sau a trestiei de zahr.
Zahrul si produsele zaharoase formeaz o grup larg de alimente ce se
caracterizeaz prin coninut mare de zahr solubil(zaharoz, glucoz), aspect
atrgator, gust dulce cu nuane diferite si arom plcuta.
Asupra acestei grupe de mrfuri se rsfrange din plin nivelul ridicat atins de
tehnologia din industria alimentar, care dispune, in zilele noastre, de posibilitti largi
de purificare si rafinare. Se pot obine produse bine individualizate, cu proprietti
pssihosenzoriale bine definite, prin aplicarea unor procedee de prelucrare diferite
asupra unui grup restrns de materii prime de baz(zahar si glucoza) cu compoziie
apropiata.
Ca urmare se pot fabrica produse zaharoase cu o compoziie chimic unilateral produse de caramelaj, fondanterie, drajeuri, dar si dulciuri complexe, implicit mai
complete din punct de vedere nutritiv, prin adugarea unor ingrediente ce contin pe
lang glucide, cantiti apreciabile de lipide, protide, substante minerale - ciocolat,
bomboane umplute, caramele, produse orientale.
Valoarea energetic a produselor zaharoase formate aproape in exclusivitate din
glucide este de cca. 350 - 400 kcal./100g , iar a acelora ce contin si grsimi poate
atinge 600 kcal./100 g.

Valoarea psiho-senzorial const tocmai in gustul specific, dulce, de intensiti i


nuane variabile, in arom, coloraia, consistena si caracteristicile estetice specifice
produselor zaharoase, constituind principalul element de atracie al consumatorilor.
Pe planul valorii biologice(dupa aportul in substane cu rol plastic si catalitic)
constatm diferenieri. O parte din produse au valoare biologic nul - zahrul,
glucoza, caramelajul fara umplutura, fondanteria, cele mai multe produse prezentnd
valoare biologic mica, datorita coninutului redus in sruri minerale, proteine i
vitamine, dar sunt si dulciuri care au valoare biologic mai ridicat - ciocolat,
halvau, produsele cu umpluturi din alune, smburi grai etc.

Consumul produselor zaharoase prezint avantajul ca se diger si asimileaza


usor, ridic glicemia sangelui, fiind indicat presoanelor ce depun eforturi fizice
insemnate.

Consumul lor in cantiti mari poate determina dezechilibrarea dietei, facilitarea


supraalimentaiei si instalarea obezittii, aparitia primelor semne ale insuficienei
insulare sau chiar a diabetului, mreste incidnta cariilor dentare si modific echilibru
glucido-tiaminic.
Proporia produselor zaharoase in cadrul dietei trebuie sa se afle in corelaie cu
natura si cantitaile celorlalte alimente din hrana omului si cu aportul de tiamina al
acestora (tiamina participa la metabolismul glucidelor).
Orientarea actuala a producatorilor spre cresterea ponderii sortimentului de
produse zaharoase cu valoare nutritiva complexa prin utilizarea ingredientelor bogate
in proteine, grasimi si saruri minerale, dar fara a neglija armonizarea proprietatilor
psiho-senzoriale si mentinerea specificitatilor poate determina cresterea consumului
dulciurilor.
Sortimentul de zahr
Zahrul cristal (tos) - difereniat dupa gradul de rafinare in alb numarul 1,2,3,4.
Zahrul alb numrul 4 este utilizat ca materie prim pentru industria alimentar.

Zahrul buci - forma bucilor poate fi prismatica, sa imite animale, legume,


fructe pentru sporirea atraciei unor segmente de consumatori. Bucaile de zahr pot
prezenta duritate mare sau redus.

Zahr pudr (farin) - rezult prin mcinarea zahrului cristalizat si uscat. Se


difereniaz dupa finee.

Zahrul candel este constituit din cristale "gigant" de zaharoz formate pe


centrii de cristalizare, introdui in zeam concentrat rezultat de la rafinare. Acest
zahr poate fi colorat, aromatizat si comercializat ca atare.

CAPITOLUL II.
Clasificare produselor din zahr

Produsele zaharoase cuprind o gam larg de produse, ce se caracterizeaz printrun coninut mare de zahr, gust dulce specific, intensiti si nuane variate, arome,
forme i culori extrem de variate.
Produse de caramelaj
Drajeuri
Caramele
Fondanterie
Jeleuri
Ciocolat si produse de ciocolat

2.1.Produsele de caramelaj

Produsele de caramelaj sunt alctuite integral sau numai parial din masa de
caramel.
Caramelul este un semifabricat care se obine prin fierberea si concentrarea
unui sirop de zahr si glucoz, pana la un coninut de circa 95-98% substan uscat

Masa de caramel fierbinte are aspectul sticlei topite, este vscoas i se


intreste treptat, pe msura rcirii. La temperatur de 70 grade Celsius are
proprietai elastice si poate fi modelat in forme variate. La tempertura de 35-40
grade Celsius devine solid, amorfa si casant.
Caramelul conine circa 2-45 ap, circa 60% zaharoz, 20% dextrine, 20-25%
zahr reductor(glucoz, maltroz si fructoz)
Sunt produse zaharoase obinute prin prelucrarea termica a unui amestec de
zahr, sirop de glucoz, lapte, unt sau grsimi vegetale solidificate, impreun cu
alte adaosuri, in vederea particularizrii proprietilor produselor i implicit pentru
realizarea unui sortiment variat se poate folosi: cacao, ciocolat, cafea, cicoare,
extract de mal, smburi, finuri de fructe.
Prepararea masei de caramele se realizeaz prin inclzire si malaxare la
temperatur de 110 - 130 grade Celsius, in funcie de consisten care se
urmreste s se obtin. Tratamentele termice conduc la inchiderea culorii
caramelelor ca rezultat al proceselor de caramelizare.
Ambalarea caramelelor se face bucat cu bucat, cu hrtie cerat, pentru a se
asigura o protecie mai mare fata de vapori de ap si aer, in scopul evitrii
aglomerrii si oxidrii grsimilor.
Depozitarea caramelelor este necesar deorece, imediat dupa fabricare,
acestea prezinta o elasticitate mare, iar frgezimea se realizeaz dupa 15 - 30 de
zile de la fabricare ca urmare a formrii unei structuri cristaline fine in masa
produselor. Aceasta period de mturare se poate reduce la 5 - 6 zile prin
10

operaiunea de precristalizare (adugarea in masa de caramele a zahrului farin


sau a fondantului cu cristale fine de zahr).

Conducerea procesului tehnologic trebuie facut atent, pentru evitarea


supraincalzirii caramelului si a formrii in cantiti mari a unor compusi de oxidare si
caramelizare care inrautesc proprietile gustative ale produselor obinute.

2.2.Drajeurile

Drajeurile sunt bomboane de form sferic, ovoidal sau lenticular, cu


suprafaa lucioas, divers colorate, obtinue prin drajare. Drajeurile se fabric intro mare varietate de sortimente datorit posibilitilor de utilizare a unei game
variate de nuclee, inveliuri, colorani si arome.
Drajeurile se pot clasifica dupa natura inveliurilor i al nucleelor. Inveliul
drajeurilor poate fi de zahr, de ciocolat sau cacao. Nucleele pot fi fragile (lichior,
sirop de zahr); din fondant; produse zaharoase gelificate (rahat, jeleu); din fructe
confiate, smburi grasi, crocant, caramelaj, maripan, ciocolat sau stafide.
Nucleele de caramelaj sunt constituite din mici dropsuri, obinute din masa
de caramel.
Nucleele din crocant se obin din smburi (nuci, susan, floarea soarelui)
prin sframare si amestecare cu zahr topit, parial caramelizat.

11

Nucleele din fondant pot fi cuburi sau sfere de 2 - 3 g, ce se formeaz prin


turnare in amidon.
Nucleele fragile se obin din siropuri de concentraie 80 - 82 % zahr, prin
turnare in forme de amidon si mentinere in repaus 12 - 14 ore la temperaturi de 23
- 25 grade Celsius. In aceste conditii o parte din zahr se cristalizeaz si formeaz
o crust ce capsuleaz astfel siropul.
Nucleele de maripan sunt alctuite din samburi grasi (nuci, alune, migdale)
mcinai si amestecai cu zahr pan la formarea unei paste omogene, care prin
rcire se intreste i-i pstreza forma.

2.3.Produse zaharoase pe baz de fondant

12

Aceast grup cuprinde bomboanele fondante, bomboanele salon, serbeturile,


maripanul, etc.
Pentru fabricarea acestor produse se folosesc, pentru unele doua, pentru altele
trei semifabricate: fondantul, nucleele si siropul de candisare.
Fondantul se obine prin fierberea, concentrarea si tablarea amestecului de
zahr, ap si glucoz. Se prezint sub forma unei paste de culoare alb, de
consisten cremoas. Are o structur eterogen fiind alcatuit din trei faze:
solid - format din cristale de zahr,
lichid - din solutie concentrat de zahr si
gazoas - din aerul inglobat. Fondantul de calitate superioar are cristale de
dimensiuni foarte mici. Contine glucoza 10 -25 % si ap intre 18 - 22 %.
Nucleele produselor de fondanterie se obin din smburi grasi (nuci, alune,
migdale) prin mcinare si amestecare cu zahr. Semifabricatul este cunoscut sub
denumirea de maripan. Acesta are un anumit grad de dulce, poate fi aromatizat
sau colorat. Conine 15 - 65 % smburi si 35 - 85 % zahr. Continutul de grsime
este intre 5 - 28 %.

Siropul de candisare are o concentraie mai mare de zaharoz si redus de


zahr direct reductor (35 %). Serveste pentru finisarea bomboanelor de salon si
a altor produse pe baz de fondant. Se foloseste pentru acoperirea produselor de
fondanterie cu strat subtire de cristale fine de zahr cu rol protector si estetic.
Bomboanele fondante se produc in cantiti mari si se obin din nuclee de
maripan (35 - 40 %) prin acoperirea cu fondant. Aceasta acoperire se face la cald,
la temperaturi de 50 - 55 grade Celsius, de regul manual, obinndu-se totodat
i form dorit.
Serbetul se obine din sirop de zahr si glucoz, similar cu fondantul.
Sortimentul cuprinde:
serbet simplu, aromaizat, acidulat si colorat;
serbet cu adaosuri de flori, coji de lamie, portocale, cacao, cafea, smburi,
zahr ars, lapte etc.
Prezinta o consistena de pasta alifioas, vscoasa, are cristale fine de zahr,
iar adaosurile sunt repartizate in mod uniform in toat masa, avnd gust si miros
corespunzatoare aromelor utilizate. Intre aroma si culoare trebuie sa existe
concordanta specifica produselor zaharoase.

2.4.Jeleurile
13

Sunt produse translucide cu o consistent gelatinoas.


Se fabric din sirop de zahr si glucoz, acizi alimentari, arome, colorani i
materiale gelificante, prin fierbere si concentrare la cald.
Gelificarea se face cu agar - agar, pectine, gelatina si alte materiale gelificante.
Dupa concentrare jeleurile se formeaz prin turnare in forme, rcire si dupa caz,
tiere. Se acoper cu zahr fin mcinat. Crusta de zahr trebuie s fie elastic si
alcatuit din cristale fine incorporate in materialul gelificat.
Sortimentul se difereniaz dupa form, culoare arom si natura ingredientelor.

Printre defecte se remarc formarea unei cruste tari din cristale de zahr, mai
ales la jeleurile pstrate perioade mai mari de timp in condiii de umiditate relativ
a aerului reduse.
Jeleurile pot prezenta suprafata lipicioas, siropoas, daca exista un coninut
prea mare de zahr reductor sau pstrare la o umiditate relativ a aerului
ridicat.

2.5.Ciocolata si produse de ciocolat

Ciocolat neumplut: simpl (amruie, cu vanilie, curvertura, menaj)


cu adaosuri (cu lapte, cafea, alune, stafide)

14

Ciocolat umplut cu: fondant simplu, fondant in amestec cu fructe, maripan,


praline, lichior, coniac, creme de ciocolat, nuc, smburi grai.

CAPITOLUL III.
Ambalarea,marcarea,transportul i depozitarea
produselor din zahr

3.1.Ambalarea
Pentru comercializare, zahrul se cristal ambaleaz in uniti mici de ambalaj
pungi e hartie cu coninut net de 0,5 si 1 kg, zahrul buci in cutii de carton de 0,5 si
5 kg, iar zahrul pudr in pungi de 0,5 si 1 kg.

15

Ambalajele trebuie s fie impermeablie pentru a putea izola produsul de umiditate.


Unele produse se ambaleaz individual, bucat cu bucat. Astfel bomboanele
fondante, specialitile de ciocolat, se ambaleaz in chese de hrtie pergaminat, in
cutii de preyentare frumos decorate. Produsele ambalate in unitati mici de ambalaj se
livreaz in cutii de carton sau mucava de capacitate mare care formeaz ambalajul
de carton. Produsele vrac sunt livrate in ambalaje de capacitate mare si se
comercializeaz prin cntarire.
Din punct de vedere economic ambalajul poate fi considirat un produs finit
oarecare cu o anumita destinatie in care s-au investit cheltuieli cu materii prime i de
obinere.
Ambalarea marfurilor este definita conform STAS 5845/1-1986 ca fiind operatia,
produsul sau metoda prin care se asigura cu ajutorul ambalajului protectia temporara
a produsului.
Drept ambalaje de transport se folosesc saci de tesaturi liberiene, pentru zaharul
nepreambalat cutii de mucava, palete, lazi metalice cu role, captusite cu hartie
rezistenta.

3.2.Marcarea
Marcarea celorlalte produse zaharoase, i nu numai se face in funcie de ambalarea
acestora, prin etichetare sau imprimare de regul.Marcarea este un mijloc de
identificare a produselor, dar si de informare a beneficiarilor produselor respective.
Marcarea produselor zaharoase cuprinde date utile pentru identificarea
produselor: denumirea si calitatea produsului, denumirea fabricii productoare
(marca de fabric), data fabricaiei, termenul de valabilitate sau termenul de garanie,
cantitatea ambalat adresa producatorulu,ingrediente i conditii de pstrare.
Prezentarea acestor date se face prin etichetare, prin litografiere sau cu banderole
litografiate (pe materiale plastice) imprimate pe ambalaje de hrtie, plastic, carton.
Etichetarea anumitor produse alimentare trebuie s conin informaii specifice,
pentru a garanta sigurana utilizrii i pentru ca utilizatorii s poat efectua o real
alegere. n plus, ambalarea produselor alimentare trebuie s respecte anumite criterii
de fabricaie, pentru a se evita contaminarea acestora.
16

Marcarea bomboanelor se face prin stantare pe cutie din tabl sau prin imprimare pe
ambalaj.
Caramelele se marcheaz prin etichetare sau imprimare.
Ciocolata, la fel prin imprimare pe ambalaj sau etichetare.
Drajeurile vor avea o etichet atasat sau se vor imprima elementele de identificare
a produsului.
Fisa de calitate
Denumire produs:baton cu stafide si rom Fagaras
Grupa:produse zaharoase
Subgrupa:produse de laborator
Aspect-exterior:de suprafa lucioas, fara pete, zgrieturi sau goluri de aer (bule)interior: ciocolat umplut, adaosul de stafide si umplutur de rom sunt uniform
repartizate si au consisten omogena
Culoarea: brun inchis
Consistenta:tare si casant,contine urme de rom si de stafide
Gustul si mirosul:plcut, aromat, caracteristic sortimentului de ciocolat,fara gust sau
miros strain.

Fineea:produsul este onctuos,nu produce scrasnet in dinti


Ambalajul:produsul este ambalat in hrtie de plastic si asigura integritatea produsului
Denumire producator:Cadbury Romania S.A.
Ingrediente:interior-(78%) zahr,grsimi vegetale hidrogenatae,sirop de glucoz
,pudr de cacao,stafide(6.4%),fain de grau,alcool etilic rafinat,zer praf,lapte praf
degresat,ageni de umezire(sirop de cerbitot,glicerin),praf de ou integral,amidon din
porumb,ulei rafinat de floarea soarelui,emulgatori(lecitin din soia),aroma natural
identical(rom-0.14%)Pudr de cacao,glazur de cacao(22%)
Cantitate net:35 g
Valoare energetic/baton:700 kj/170 kcal
Valoare nutritiv/baton:proteine 1g;glucide:23.8 g;lipide:7.3 g
Conditii de pstrare: a se pstra la loc uscat si racoros

17

Data expirrii:11.01.2016
Concluzie:produsul este apt pentru consum

3.3.Transportul
Transportul mrfurilor are rolul de a pstra caliatatea mrfurilor in timpul efectuarii lui. Pentru
aceasta, trebuie sa fie asigurate mijloacele de transport corespunzator grupei de marfuri ce
urmeaza a fi transportat.
Transportul se realizeaz cu mijloace de transport izoterme care s protejeze produsele de
umiditate, temperaturi ridicate si variabile.

3.4.Depozitarea
Depozitarea zahrului se face in spaii curate, uscate la tempeartura constanta,
racoroas, de maxim 20 grade celsius, si cu o umiditate relativa a aerului de cel mult
75%. Coninutul de ap si activitatea apei redus din zahr nu favorizeaz
dezvoltarea microorganismelor (bacterii, mucegai). Totusi normele de igien stabilesc
conditii microbiologice ce trebuie indeplinite (natura microorganismelor si gradul de
infectare) la fel ca si pentru alte produse deshidratate, deoarece pe parcursul
depozitrii, prezenta apei, umiditatea relativ a aerului ridicata si temperatura
variabil din timpul pstrarii pot favoriza degradarea microbiologica.

Modificarea biochimic este insotita de schimbarea culorii, zahrul devenind galbui si


de siropare, zahrul devenind lipicios.
Depozitarea sau pstrarea mrfurilor alimentare se face in spaii amenajate. Ea
poate aduce modificri negative sau pozitive ale calitilor mrfurilor ca urmare
actiunii unor factori (factori interni, factori externi, ai mediului de pstrare, stare de
igien a depozitului).

18

CAPITOLUL IV.
4.1.Pregatirea pentru vnzare a produselor din zahar

Pregtirea mrfurilor presupune urmtoarele: sortarea mrfurilor, numratorea, msurarea sau


cntrirea mrfurilor, confruntarea cu factura ce insoteste lotul de marf si contractele de livrare,
controlul caliti mrfurilor, intocmirea documentelor de intrare a mrfurilor si a proceselor
verbale privind neconcordanta cu documentele de livrare, pstrarea in custodie a mrfurilor
necorespunzatoare calitativ pana la rezolvarea litigiilor cu furnizorii producatori. Procesul de
vnzare a zahrului si produselor zaharose presupune o pregtire prealabil print-o serie de

19

operaii: dezambalare, sortare, i formarea sortimentului comercial, stergerea sau curarea de


praf, etichetarea si afiarea preturilor, transportul si expunerea in sala de vnzare.
Zahrul livrat vrac se preambaleaz in pungi. Dupa efectuarea tuturor operatiilor de pregtire
se transport in sala de vnzare.
Pentru a realiza o pregatire pentru vnzare estetica se pot combina diverse elemente astfel incat
s se obina efecte cat mai plcute. Acestea sunt:
a. culoarea
b. decorul
c. spaiul
d. lumina
a. Culoarea
Culoarea reprezint un mijloc deosebit de eficace. Se folosesc atat culorile calde:
rosu, portocaliu, vernil, care vin mai in faa focalizeaz produsul, dar si culorile reci: albastru,
verde, negru.

b.Decorul
Prin modul de prezentare al produselor decorul are un rol activ. Evidentierea unui
produs poate declansa trectorului emotii capabile sa-i fixeze interesul, conducndu-l astfel spre
o decizie de cumprare.
c.Spatiul
Pregatirea pentru vnzare se realizeaz nu pe un singur plan ci in spatiul intregii
vitrine. In acest sens dispunerea produselor trebuie s se fac astfel inct s asigure cea mai
bun vizibilitate. In acest scop, in argumentarea materialului expus se utilizeaz diferite forme de
linii:
- linia vertical care subliniaz forta si soliditatea
- linia orizontala sinonim cu odihna, calmul si linistea
- linia oblica antreneaza miscarea, viaa, mobilitatea
- linia franta simbol al dinamismului
- linia curba simbol al eleganei, rafinamentului, nobletei.
d.Lumina

20

Culorile si materialele sunt bine puse in eviden de o lumin bine aleas care sa nu
stanjeneasc privirea celorlalti. Pentru mrfurile expuse de culoare inchis, si fara luciu este
necesar lumina mai puternic, pe cand obiectele cu fete lucioase si viu colorate nu trebuie
luminate puternic.

CAPITOLUL V.
5.1.Etalarea produselor din zahar si vnzarea lor
Datorit unei mari varieti de produse zaharose prezentate in ambalaje de mrimi, forme, si
culori diferite, expunerea acestorea se face in ambalaj sau in vrac, avndu-se in vedere
gruparea pe sortimente si culori. Se recomand o expunere fantezist, elegant si rafinat.

Etalarea se realizeaz prin folosirea unor compoziii de linii spirale, linii frnte
sau zigzag, in planuri si la inltimi diferite. Se amplseaz in prim plan produsele de
dimensiuni mai mici (bomboane, drajeuri, caramele) expuse in vrac, in borcane, couri,
cutii decorative . Un anumit numr de cutii de bomboane de ciocolat si jeleuri se expun
cu capacul desfcut. Produsele preambalate se pot etala si sub form de pachete cu
cadouri.
Decorul va fi subordonat tematicii de sezon cu elemente florale, simboluri
(globuri, beteal, brad, bomboane de pom, Mos Crciun din ciocolat, globuri din
ciocolat; specifice sarbtorilor de iarn, sau in periada Mrtisorului sau boluri de
produse din ciocolat in forme diferite, mrtisor, ghiocel, numrul opt) simbolul
iepurasului de Sfintele Pasti si multe altele.
21

Asadar se va etala cate un produs din fiecare grup, sortiment si adaos: bomboane
umplute cu pasta de fructe, sirop, lichior, miere, crem de lapte, pralin, cafea, ciocolat
cu crem de cacao, capucino, alune, rom, lapte, drajeuri, jeleuri, caramele, rahat si
multe altele. Etalarea mrfurilor trebuie sa respecte marca produsului, el se va etala si
categorii de productori: Poiana, Excelenta, Kandia, Laura, Africana, Heidy, Concerto,
Silvana, Fiesta, Smart, Clasic, Sugus, Jojo.
In, expoziiile de prezentare, dulciurile se expun alturi de conserve de fructe, siropuri,
sucuri, de fructe, buturi dulci, vinuri ,sampanie.

-dulciurile fiind preferate mai ales de copii,raionul specializat va oferi o ambian


plcut,vesel,cu elemnte de decor pline de fantezie;

-pentru prezentarea estetic si atrctiv se valorific decorul artistic al articolelor


peambalate in cutii,casete sau a tabelelor de ciocolat;

22

-realizarea unei etalari artistice se va face prin folosirea unor compoziii de linii
spirale,linii frante sau zig-zag in planuri si la inlimi diferite;
-se amplaseaz in prim-plan produsele de dimensiuni mai mici
(bomboane,drajeuri,carmale) expuse in vrac,in borcane,cosuri,cutii
decorative,volume transparente realizate din placi de sticl sau de material plastic;

-un numar de anumite cutii,cum sunt cele de bombonae de ciocolat sau de jeleuri
se expun cu capacul desfacut;
-produsele preambalate se pot etala si sub form de pachete cu cadouri;

Produse zaharoase (dulciuri)_ expunerea acestora se va face n ambalaj sau n


vrac;_ gruparea pe sortimente (produse de caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri,
produse de ciocolat), forme, dimensiuni siculori;_ dulciurile fiind preferate de copii,
raionul specializat va oferi o ambian plcut, vesel, cu elemente de decor pline
defantezie;_ realizarea unei etalri artistice se va face prin folosirea unor compoziii
de linii speciale, linii frnte sau zig-zag nplanuri si la nlimi diferite;_ se
amplaseaz n prim-plan produsele de dimensiuni mici (bomboane, drajeuri si
caramele) expuse n vrac, n borcane,cosuri, cutii decorative;_ produsele
preambalate se pot etala sub form de pachete cu cadouri;_ decorul va fi subordonat
tematicii de sezon (elemente florale, simboluri din srbtorile de iarn);_ pentru
prezentarea estetic si atractiv se valorific decorul artistic al articolelor
preambalate n cutii, casete sau atabletelor de ciocolat;_ un numr de anumite cutii,
cum sunt cele de bomboane de ciocolat sau jeleuri, se expun cu capacul desfcut.

23

Anexe
Caracteristici

Zahar cristal

Zahar pudra

Zahar
bucati

Culoare

Alb-lucios

Alb-mat

Alb-mat

Aspect

Cristale cat mai


Bucati
uniforme
Faina uscata,
uscate
nelipicioase, fara nelipicioasa
fara pete
aglomerari

24

Gus

Dulce

Dulce

Miros

Dulce

Fara miros strain

Corpuri

straine

Tipuri de zahar

Zaharoza raportata la
substanta uscata in %,
minimum

Lipsa

Lipsa

Cenusa maximum

Lipsa

Umiditate, maximum

Zahar cristal

99,75

0,03

0,10

Zahar bucati

99,80

0,02

0,15

Zahar pudra

99,75

0,03

0,10

Conditiile de pastrare si termenele de valabilitate ale produselor zaharoase


felul produselor

umiditatea relativa a
aerului (%)

temperatura (grade
Celsius)

termen de garantie (zile)

bomboane sticloase
neumplute

75

20

90 - 120

bomboane sticloase
umplute

75

20

60 - 90

drajeuri

75

20

60

caramele

75

20

75 - 90

ciocolata masiva

65

18

90 - 180

specialitati de ciocolata

65

18

30 - 60

65 75

20

65

serbet

Importuri de zahar si produse zaharoase (mil. USD)

25

Tari

1999

2000

2001 (1.01. - 31.08.01)

Austria

12,3

11,6

6,8

Belgia

1,0

0,5

0,2

Franta

2,1

0,5

0,3

Germania

4,7

3,1

1,0

Grecia

0,6

Italia

1,9

2,3

0,2

Olanda

0,7

0,4

0,2

Portugalia

0,7

0,4

Spania

0,6

0,6

0,4

Marea Britanie

0,4

0,1

Schema tehnologiei produselor de caramelaj

Zah
ar
Sirop
de
brum

Lapte si alte
adaosuri

Gluco
za

Ap
a

Sirop de
zahar si

Aro
me

glucoza
Masa de
caramel

Colora
nti

Framan
tare

Aci
zi

Model
are
Raci
re
Masa de
caramel

26

Dintre proprietatile de compozitie se utilizeaza, pentru controlul calitatii,


urmatoarele:
Continutul de apa, maxim 0,1 %
Continutul de zaharoza minim 99,6 %
Continutul de substante reducatoare (zahar invertit), maxim 0,07%
Continutul de substante insolubile in apa intre 10 si 300 mg/kg, in functie de
sortiment
Continutul de cenusa este foarte redus.

Bibliografie

27

http://www.termo.ro
http://www.conspecte.com
http://www.protlc.net
http://www.e-referate.ro
http://www.referate.ro
http://www.scribd.ro
http://referate-referate.ro
Manual studiul mrfurilor-Editura Oscar Print Bucure ti 2005 ,Autori:Cristina Tanislav
,Elena Stan Suzana Ilie,Roxana Georgescu Rodic, Rodica Albu
Manual studiul comeului-Editura CD Press Bucureti 2010,Autori:Ioana Aries,Aurel
Ciocrl-Vasilescu,Mariana Constantin
Manual studiu comerului+Editura CD Press Bucureti 2010,Autor:Tnica
Petre,Gabrila Iordache,Gabriela Simonescu

28

S-ar putea să vă placă și