Sunteți pe pagina 1din 124

BOLI

TRANSMISIBILE

SEXUAL

cursul 12

BTS - clasificare etiologică

Agenţi bacterieni Neisseria gonorrhoeae Chlamydia trachomatis Ureaplasma urealiticum

Mycoplasma hominis ... Agenţi fungici

Candida albicans…

Agenţi virali herpesvirus 1, 2, 5 virusul hepatitic B papiloma virus uman virusul moluscum contagiosum HIV ...

Agenţi parazitari Trichomonas vaginalis Phtirius pubis Sarcoptes scabiei…

BTS - anamneză

• confidenţialitate • adaptarea limbajului

• stabilirea orientării sexuale • metode contraceptive

• întrebări ne-evazive

tratament)

(contacte sexuale < 6 săpt., alte boli,

Barbaţi

Femei

secreţie + ciclu menstrual simptome urinare + istoric ginecologic

leziuni genitale alte simptome

BTS - examen clinic

Bărbaţi

regiunea inghinală cordon spermatic scrot şi conţinut penis decalotare gland meat urinar regiune perianală ± proctoscopie

Femei

regiune inghinală organe genitale externe regiunea perianală examen cu valve uretră tuşeu vaginal ± proctoscopie

Secreţie genitală - bărbaţi

subprepuţială uretrală fiziologic patologic fiziologic patologic smegmă balanopostită fosfaturie uretrită spermatoree prostatoree
subprepuţială
uretrală
fiziologic
patologic
fiziologic
patologic
smegmă
balanopostită
fosfaturie
uretrită
spermatoree
prostatoree

Secreţie vaginală

fiziologică patologică leucoree vaginită infecţioasă neinfecţioasă nespecifică uterină corp străin vaginală
fiziologică
patologică
leucoree
vaginită
infecţioasă
neinfecţioasă
nespecifică
uterină
corp străin
vaginală

SIFILIS

cursul 12

I. Generalităţi

boală infecţioasă sistemică determintă de T. pallidum stadii de evoluţie şi prin perioade de latenţă sifilisul este “marele imitator” prevalenţa sifilisului - structura socio- economică a comunităţii datele raportate nu sunt totdeauna cele reale

II. Etiologie

Treponema pallidum 1905 de Schaudin şi Hoffmann Levaditi o colorase din 1903 observată prin ultramicroscopie

familia Spirochaetaceae genul Traponema cu 4 specii patogene pentru om:

T. pallidum ssp. pallidum - sifilis T. pallidum ssp. endemicum - bejel T. pallidum ssp. pertenue - pian T. carateum -pinta

T. pallidum

organism spiralat (0,2 m x 20 m)

6 – 14 spire

mişcări patognomonice

se divide transversal la fiecare 30 de ore

T. pallidum • organism spiralat (0,2  m x 20  m) • 6 – 14

Modalităţi de transmitere

contact sexual

transplacentar

contact cu leziunile active genitale materne la naştere

transfuzii de sânge (organismul supravieţiuieşte 5 zile în sângele conservat prin refrigerare)

inoculare accidentală (la personalul medical)

III. Stadii

netratat, sifilisul poate parcurge următoarele stadii

primar

secundar - contagioase şi durează 2 - 4 ani

latent - durează 5 şi 50 de ani

terţiar - 25-30% pacienţi dezvoltă terţiarism

IV. Patogenie

imediat după inoculare, T. pallidum se multiplică şi invadează canalele şi nodulii limfatici, ajungând şi în vasele sanguine.

treponematemia se stabileşte înainte de apariţia leziunii primare

leziunea primară (şancrul) se dezvoltă ca o reacţie pseudoalergică la locul de inoculare şi apare aproximativ concomitent cu vârful treponamatemiei

treponemele pot fi evidenţiate în exudatul de la nivelul leziunilor primare.

după apariţia lezinii primare, pacientul nu mai poate fi reinfectat decât după vindecare (premuniţie).

Patogenie

Tp nu sunt prezente la nivelul leziunilor secundare precoce - maculare rozeolice (reacţie mediată imun)

Tp sunt prezente la nivelul leziunilor secundare ce apar ulterior (papuloase)

Tp nu se evidenţiază la nivelul gomelor din terţiarism (fenomen mediat imunologic)

Tp sunt prezente la nivelul SN şi ap. cardiovasc. (răspunsul imun celular cu endarterita)

boala are o evoluţie ce denotă iniţial insuficienţa mecanismelor celulare trecând apoi spre exagerarea acesteia, pentru ca în final să se ajungă la o balanţă

Patogenie

imunitatea

manifestare clinică a bolii

Patogenie imunitatea manifestare clinică a bolii latenţă alergia

latenţă

alergia
alergia

V. Istoria naturală

incubaţie: 9-90 de zile (medie 21 zile) adenopatia inghinală la 5 săptămâni seroconversia la 5-6 săptămâni erupţia maculară din sifilisul secundar – 8 săptămâni • studiul Oslo (efectuat între 1891 şi 1951)

1147 pacineţii studiaţi şi netrataţi 11% au murit de sifilis 15% au dezvoltat manifestări de terţiarism 10% au dezvoltat sifilis cardiovascular 6% - neurosifilis.

1. Sifilisul primar

Şancrul de inoculare (sifilom primar)

locul de inoculare leziune unică, persistă 5-8 săptămâni tegumentar = maculă roşie, nedureroasă, delimitată mucoase

– eroziune nedureroasă, suplă, netedă, roşietică – serozitate clară ce conţine spirochete (“lăcuită”)

– rotund-ovalar, 5 mm - 2 cm; suprafaţa leziunii este netedă, de culoare roşietică şi aspect

– induraţia bazei şancrului.

Localizare şancru

genitală:

bărbat: balanoprepuţial, gland, meat, teaca penisului = “de prezervativ” la femeie: labial, vaginal, col uterin

anogenital

extragenital: reg. cefalică (buze, limbă, amigdale, bărbie, obraz), coapse, pubian, mamelonar, digital, etc (funcţie de imaginaţie)

Complicaţii şancru primar

la femei: edem dur al labiilor mari la bărbaţi: fimoza, parafimoza

suprainfecţie fagedenism (ulcerare şi extensie în suprafaţă)

Adenopatia satelită

însoţeşte şancrul primar ca umbra pe omapare în a 7-8 a zi după constituirea şancrului şancru genital - adenopatie inghinală caracteristici

unilaterală poliganglionară, inegal (“cloşcă cu pui”) indoloră dură, bine delimitată neaderentă mobilă pe planurile profunde rezolutivă în timp

2. Sifilisul secundar

Caractere S II

manifestări pe tegumente şi mucoase teste serologice sunt întotdeauna pozitive erupţia cutanată (sifilide)

nu este pruriginoasă elementele de culoare roşu-arămiu distribuţie simetrică

debut cu erupţie maculară la 8 spt. de la contact micropoliadenopatia (occipital, cervical, epitrohlear…)

nedureroasă, discretă mobilă, fermă, 0,5 - 2 cm

Manifestări cutanate S II

1. Sifilide maculare (rozeola sifilitică)

cele mai precoce manifestări de sifilis secundar la 8 săptămâni de la infecţie

erupţia din macule rotunde / ovale, roz-pal, 1 cm, cu margini estompate, nu se descuamează, nepruriginoase, dispar la vitropresiune

trunchi şi flancuri, axilar posterior şi proximal se remit spontan (2-4 săptămâni) diagnostic diferenţial: rujeola, rubeola, mononucleoza infecţioasă, erupţii postmediacmentoase, pitiriazisul rozat Gibert

2. Sifilide papuloase

cele mai frecvente manifestări cutanate apar între luna 4 şi 12 a bolii sifilidele papulose sunt lenticulare, reticulate, 3-10 mm, hemisferice,roz – arămii, indolore, dure la palpare, nepruriginoase guleraş Biett (scuame dispuse la periferia papulei) erupţie diseminată sau / faţă, /palme-plante, /genital erupţia dispare în câteva luni. diagnostic diferenţial: lichen plan, prurigo, erupţii de tip ide.

Forme particulare de sifilide papuloase

psoriaziforme seboreice (zone seboreice) papulo-erozive (în zonele supuse macerării-pliuri) papulo-hipertrofice (foarte contagioase, suprainfectate, frecvent genital: condiloma lata) verucoase papulo-pustuloase

acneiforme variceliforme varioliforme

3. Sifilide foliculare

se localizează electiv în jurul foliculilor pilosebacei (spate, piept, antebraţe)

4. Sifilide pigmentare

leucomelanodermia sifilitică, colierul lui Venus pe zonele laterale ale gâtului, simetric macule hiper- sau acromice cel mai adesea la femei, postrozeolic dg dif: vitiligo, pitiriasis versicolor.

5. Sifilide ulcerate

rotunde, acoperite de cruste, cu adâncimi variate

localizare: trunchi, membre inferioare • sifilis malign precoce

erupţie monomorfă, diseminată leziuni ulcero-crustoase mari, rotunde stare generală alterată considerat reacţie hiperalergică

Manifestări mucoase

cele mai contagioase manifestări de secundarism

1. Sifilide ale mucoasei bucale

macule eritematoase, bine delimitate sifilide anginoase (pot atinge şi laringele) sifilide erozive (plăci mucoase sifilitice)

eroziuni rotund ovalare, roşii sau difteroide nedureroase

sifilide papulo-erozive (lingual) sifilide papulo-hipertrofice (lingual) sifilide ulceroase

dg dif: afte, herpes simplex, maladii buloase, leziuni traumatice, lichen plan bucal, leucoplazia

2. Sifilide ale mucoasei genitale

la femei pe faţa internă a labiilor mari şi mici, la nivelul infundibulului vaginal

la bărbat în şanţul balanoprepuţial şi pe gland

acelaşi aspect ca şi cele de la nivelul mucasei bucale

cel mai frecvent întâlnite fiind sifilidele erozive

Atingeri ale fanerelor

păr

alopecie în luminişuri

parieto-temporală sprâncene, barbă

alopecie difuză

unghii – onixis şi perionix luetic

Manifestări generale şi viscerale

simptome generale

cefalee nevralgii febră poliadenopatie

reacţie meningeală hepatită

3. Sifilisul latent

Criterii sifilis latent

manifestări clinice absente (inclusiv adenopatia!) LCR normal RX cord pulmon normal

reacţiile serologice pozitive pentru Tp reconfirmate

• OMS subîmparte

sifilis latent precoce (sub doi ani) sifilis latent tardiv (peste doi ani).

(SUA limita este la 1 an)

4. Sifilisul terţiar

apare după un interval variabil de latenţă

1/3 dintre bolnavii netrataţi dezvoltă S III

S III cutanat

sifilide tuberculoase (nodulare)

noduli de renitenţi, duri, rotunzi, + / - ulcerare / faţă, pielea capului, membre tegument supraiacent arămiu se pot grupa în placarde ce evoluează centripet asimptomatice

gome

nodozitate ovală / rotundă, 2 cm dură, ramolire, ulcerare se vindecă cu cicatrice liniară estetică poate interesa orice organ

SIII mucoase

gome

cele mai frecvente leziuni la nivelul cavităţii bucale

goma sifilitică a limbii glosita terţiară (ulceroasă, scleroasă sau macroglosită difuză) goma bolţii palatine (tulburări deglutiţie, fonaţie)

S III osteo-mio-articular

la nivelul oaselor au loc două procese

hiperplazic (osteoperiostita hiperplazică)

gomos destructiv

osteoperiostita gomoasă osteomielita gomoasă

S III manifestări viscerale

cardiovascular

anevrism aortic, insuficienţă aortică stenoza ostiumului coronar

neurosifilis

asimptomatic

meningita acută sifilitică (cefalee, iritaţie meningeală, confuzie)

meningovascular (paralizii, cefalee, tulburări de personalitate, semne de focar

tabes dorsalis demenţă

gome -pot afecta orice organ

5. Sifilisul congenital

sifilisul transmis intrauterin de la mamă la făt

transmiterea intrauterină a Tp

naştere prematură moartea fătului moarte neo-natală.

momentul apariţiei manifestărilor clinice clasifică sifilisul congenital în precoce şi tardiv (limita la 2 ani)

Sifilisul congenital precoce (1/2)

aspectul general al copilului: prematuritate sau copii dezvoltaţi subnormal, facies senscent

coriza luetică

cel mai precoce semn de infecţie luetică secreţii nazale pio-sanguinolente bogate în Tp

ulceraţia septului nazal ("nas în şa") leziuni osoase şi articulare

osteocondrita (metafiză femur în "dinţi de fierăstrău”) periostită dureroasă (pseudoparalizia Parrot) craniotabes

Sifilisul congenital precoce (2/2)

leziuni cutaneo-mucoase (similare S II al adultului)

exanteme macolo-papuloase palmo-plantare condiloma lata flexurale

sifilide infiltrative peri-orificiale cu ulceraţii fisurare (liniile Parrot)

sifilide inelare sau corimbriforme limfadenopatie mobilă, nedureroasă

Sifilisul congenital tardiv

stigmate sigure ale sifilisului congenital tardiv

nas în şa liniile Parrot

triada Hutchinson: dinţi Hutchinson + keratită interstiţială + surditate

stigmate probabile ale sifilisului congenital tardiv

osteocondrită hiperplazică difuză frunte olimpiană tibie în iatagan

stigmate posibile ale sifilisului congenital tardiv

placentă cu greutate mare şi nou-născut mic boltă palatină ogivală semn Dubois (deget mic scurtat)

VII. Diagnosticul de laborator în sifilis

A. Metode de evidenţiere a Tp

Ultramicroscopia

microscopul cu vedere laterală

Tp au aspect argintiu şi mişcări caracteristice (flexie şi rotaţie)

Microscopul optic: coloraţie argentică (metoda Levaditi-Manuelin), Giemsa sau cu roşu de Congo

B. Metode care evidenţiază răspunsul imunologic al gazdei

detectează Ac dezvoltaţi de organism Teste netreponemice (lipoidice, cardiolipinice)

identifică Ac pacientului ce reacţionează cu Ag lipoidice nespecifice Tp

RFC (reacţia Bordet-Wasserman) reacţii de floculare (VDRL)

RBW şi VDRL pot fi efectuate calitativ (pentru screening) sau cantitativ (pentru evaluarea terapiei).

reacţii fals pozitive: vaccinare recentă, MNI, hepatita, rujeola, varicela, malaria, sarcina, LES,

testele netreponemice se negativează în timp dovadă a tratamentului corect efectuat.

Teste treponemice

identifică Ac pacientului ce reacţionează cu Ag specifice Tp reacţii de fluorescenţă (FTA, FTA-abs) reacţii de hemaglutinare (TPHA) reacţii imunoenzimatice (ELISA) reacţia de imobilizare a treponemelor (testul Nelson) clarifică situaţiile incerte de la VDRL după infecţie rămân pozitive toată viaţa. poate fi identificat tipul de imunoglobulină

IgM - sugerează infecţie recentă IgG - sugerează infecţie tardivă sau tratată

• TPHA

• TPHA + • VDRL +

+

• VDRL

• TPHA + • VDRL +

+

Cronologia pozitivării testelor serologice în sifilis

25-30 zile FTA-abs

30-40 zile VDRL

35-45 zile TPHA

50-60 zile testul Nelson

sensibilitatea testelor serologice este maximă în stadiul de sifilis secundar şi mai redusă în stadiul primar şi cel terţiar

"fenomen de pro-zonă

o concentraţie mare a Ac poate inhiba reacţiile pentru evitare se lucrează efectuează cu seruri diluate

VIII. Tratamentul sifilisului

există norme OMS şi norme ale MSF (2001)

Tp răspunde excelent la Penicilină

au fost identificate şi alte antibiotice (cefalosporine, macrolide) dar sunt păstrate de OMS drept tratament de rezervă.

sifilis primar sifilis secundar sifilis latent recent

tratament recomandat

Moldamin im 1.200.000 U x 2 / doză unică repetată după 7 zile

cazuri de alergie la Penicilină

Doxiciclină po 100 mg x 2 / zi, 15 zile Tetraciclină po 2 g / zi, 15 zile Eritromicină po 2 g / zi, 15 zile

sifilis latent tardiv sifilis terţiar

tratament recomandat

Moldamin im 1.200.000 U x 2 / doză unică repetată după 7 şi 14 zile cazuri de alergie la Penicilină Doxiciclină po 100 mg x 2 / zi, 30 zile Tetraciclină po 2 g / zi, 30 zile Eritromicină po 2 g / zi, 30 zile

neurosifilis

Penicilină G cristalină iv 18 - 24.000.000 U / zi, 10 - 21 zile

apoi

Moldamin im 1.200.000 U x 2 / doză unică repetată după 7 şi 14 zile

sifilis la gravide la fel ca şi la negravide sifilis congenital

Peniciliă G cristalină iv 100-150.000 U / kg corp x zi, 14 zile

Reacţia Jarisch- Herxheimer

accident terapeutic

febră, cefalee, dureri osoase, greaţă, tahicardie şi exacerbarea leziunilor luetice

= terapeutic brutal cu distrugerea a numeroase treponeme ce-şi eliberează endotoxinele

apare după prima administrare de antibiotic şi se remite spontan în 24 ore

Consult epidemiologic

ancheta în focar

toţi pacienţii cu sifilis precum şi contacţii acestora vor fi monitorizaţi serlogic 1-2 ani pentru confirmarea eficienţei tratamentului

Gonoreea

Neisseria gonnorrhoeae tropism pentru epitelii unistratificate • mecanisme de rezistenţă la antibiotice rezistenţă mutaţională rezistenţă mediată prin plasmidii • incubaţie 2 - 5 zile • transmitere aproape exclusiv sexuală rar lenjerie

Gonoreea la bărbat

uretrita gonococică anterioară

  • - secreţie galben-verzuie abundentă

  • - disurie

uretrita gonococică posterioară

  • - durere, polakiurie, erecţii dureroase

complicaţii

  • - locale

Tyson, ducte parauretrale, Littre şi Morgagni,

Cowper, abcese periuretrale,

strictură uretrală, afectare paragonococică a spaţiului prepuţial

  • - regionale

prostatita, veziculita, epididimita

Gonoree

Gonoree

Gonoree cronică

Gonoree

cronică

Gonoree

Gonoree

Gonoreea la femeie

cervicita gonococică

  • - paucisimptomatică

uretrita gonococică

  • - secreţie purulentă galben-verziue

complicaţii

  • - loco-regionale

Bartholin, vulvovaginita,endometrita,

ooforita, peritonita,

salpingita, preiooforita,

afectarea paragonococică a vulvei/perineului

  • - la distanţă

artrita, endocardita, septicemia, perihapatita

Gonoree - complicaţii

Gonoreea extragenitală

  • - rectală

secreţie, sângerare, auto-limitată

  • - orofaringiană

asimptomatică

  • - oftalmogonoreea

conjunctivită, ulcere cornee ...

Complicaţii la distanţă

  • - artrita gonococică

articulaţii mari (hidrops, empiem)

  • - endocardita

- septicemia

  • - perihepatita

febră, leziuni cutanate acrale, poliartralgii

fibrozare capsulă hepatică

Gonoree oftalmică

Gonoree

oftalmică

Gonoree - diagnostic

• frotiu din secreţie

coloraţie Gram (bacil gram negativ)

coloraţie cu albastru de metil

• imunofluorescenţă - costisitoare • cultură

agar “ciocolată” Muller-Hinton Thayer-Martin

Gonoree - tratament

• cefalosporine

cefuroxim 1 g po

ceftriaxonă 250 mg im

ceftibuten 800 mg po

• fluorchinolone

ofloxacin 800 mg po

• aminoglicozide

netilmicină 200 mg im

• peniciline

± probenecid

amoxicilină 3 g po

Trichomoniaza

Trichomonas vaginalis

acidifică pH-ul local, favorizând şi alte infecţii

la bărbaţi

la femeie

- autolimitată / asimptomatică

- secreţie vaginală

galben-verzuie

spumoasă - cervix cu aspect de “căpşună

Trichomoniaza

Trichomoniaza cervix cu aspect de “ căpşună ”
Trichomoniaza cervix cu aspect de “ căpşună ”
Trichomoniaza cervix cu aspect de “ căpşună ”

cervix cu aspect de “căpşună

Trichomoniaza

Diagnostic de laborator

  • - identificare directă la microscop

  • - cultură pe mediu special

  • - NU există metode serologice

Tratament

  • - metronidazol

adulţi

2 g po

  • - metronidazol

copii

15 mg/kgc x zi, 7 zile

- gravide

clotrimazol

100 mg/zi local, 7 zile

Uretrita cu

Chlamydia trachomatis

Chlamydia trachomatis serotip D - K

• incubaţie 7 - 21 zile

• cea mai frecventă BTS

• numeroase cazuri asimptomatice

Uretrita cu

Chlamydia trachomatis

• femeie

cervicită

endometrită boală inflamatorie pelvică perihepatită

secreţie mucopurulentă, sângerare postcoitală

bărbat

uretrita

deferentită

epididimită

prostatită

proctită

idem uretrita gonococică

• nou-născut

pneumonie / conjunctivită cu incluzii

Uretrită cu Chlamidii

Uretrita cu

Chlamydia trachomatis

Tratament

  • - tetraciclină

2g/zi 7-21 zile

- doxiciclină

200mg/zi 7-21 zile

- eritromicină

2g/zi

7-

21 zile

  • - azitromicină

1g

doză unică

Uretrita cu mycoplasme

Ureaplasma urealyticum Mycoplasma genitale

rol patogen discutabil rol patogen discutabil

Mycoplasma hominis rol patogen discutabil

• femeie

- vaginita (secreţie cu miros fetid “de peşte”)

  • - boală inflamatorie pelvică

  • - febra post-abortum

• bărbat

- uretrita (secreţie cu usturime)

  • - epididimită

  • - prostatită

Uretrita cu mycoplasme

Diagnostic de laborator:

cultură

Tratament

  • - tetraciclină

2g/zi

7-21 zile

  • - eritromicină

2g/zi

7-21 zile

  • - rezistenţă la peniciline (nu au perete celular)

Uretrite nespecifice

fro tiu d in se c re tie ure tra la co lo ra tie G
fro tiu
d in
se c re tie
ure tra la
co lo ra tie
G ram
g o no co c
p re ze nt
g o no co c
ne utro file
a b se nt
num e ro a se
g o no re e
ure trita
ne g o no co c ica
ure trita
ne sp e c ifica
ure trita
sp e c ifica

Uretrite nespecifice

incubaţie 2 zile - 6 săptămâni

secreţie mucoidă, albă sau gălbuie simptome urinare hematurie tulburări de dinamică sexuală

laborator: exces de PMN neutrofile

Uretrite nespecifice

Tratament

• tetraciclină HCl

2 g / zi, 1 - 2 săptămâni

• eritromicină propionat

2 g / zi, 1 - 2 săptămâni

• co-trimoxazol

2 tb / zi, 1 - 2 săptămâni

• ineficiente:

penicilinele, sulfonamidele,

spectinomicine, kanamicina, metronidazolul

Alte ITS cu etiologie virală

• Hepatita A - homosexuali • Hepatita B - contacţi multipli

• Hepatita C - asociere HIV • mononucleoza infecţioasă (virus Epstein Bar)

herpes virus tip 5

ITS - principii terapeutice

• tratament pentru toate ITS prezente

• tratamentul partenerului

• control la 30 zile

MANIFESTĂRI CUTANEO-

MUCOASE ALE INFECŢIEI

CU HIV

• retrovirusurile HIV 1 sau HIV 2

• manifestată clinic polimorf de la stadii purtătoare asimptomatice la leziuni severe sau fatale legate de deficienţa imunităţii mediate celular

• transmitere: contact sexual (maxim la contact anal), expunere la umori sau sânge contaminat, expunere perinatală

• NU se transmite prin salivă, aerosoli sau înţepături de insecte

Evoluţie

infecţia primară cu HIV (sindrom retroviral acut)

asimptomatică / boală acută febrilă

leziuni cutanate nespecifice: urticarie, erupţie maculară eritematoasă localizată pe trunchi şi palmo-plantar, eroziuni mucoase

poliadenopatie

perioadă de latenţă (ani de zile) ARC (AIDS related complex): febră, scădere ponderală, diaree, herpes zoster, leucoplazie păroasă linguală, poliadenopatie

SIDA

• manifestări tumorale şi infecţioase oportuniste • speranţă de viaţă 2 ani la pacient seropozitiv HIV

sarcom Kaposi coccidioidomicoză sau histoplasmoză

la pacient cu teste HIV incerte

candidoză esofagiană sau mai joasă criptococoză herpes simplex ulcerat persistent sarcom Kaposi la pacienţi sub 60 ani

Manifestări cutanate

Infecţii virale

exantemul acut al infecţiei HIV: prima manifestare a infecţiei HIV, apare la 2-4 săptămâni de la inoculare, se asociază cu febră, oboseală, transpiraţii nocturne iar cutanat ca erupţie morbiliformă

infecţie cu virus herpes simplex: leziuni recurente, ulcerate, cronice

infecţie cu VVZ: varicelă asociată cu afectare pulmonară fatală sau zoster recurent multidermatomal, asimetric şi cu leziuni ulcero- necrotice

Infecţii virale

infecţie cu citomegalovirus: erupţie morbiliformă, papule, bule, ulcere

leucoplakia păroasă orală: virus Epstein-Barr, plăci albe pe marginile laterale linguale, disfagie

infecţia cu HPV: veruci vulgare multiple (periunghiale), condiloame acuminate (extensive, mari: constipaţie la dispunere perianală!)

molluscum contagiosum: diseminate, desfigurante

Infecţii bacteriene

foliculite, abcese, furuncule, impetigo: strepto- stafilococice, Pseudomonas aeruginosa; complicate cu celulită, fasceită

angiomatoza bacilară: indusă de bacterii din genul Bartonella; leziuni pseudo-Kaposi = papule şi noduli violacei

infecţii micobacteriene (M. avium, M. haemophilum, M. marinum): erupţii cu papule sau noduli verucoşi

sifilis: asociat frecvent cu HIV în Occident, leziuni tipice dar cu evoluţie rapidă prin stadii, formă de sifilis malign, gome

Infecţii parazitare

scabia: scabie Norvegiană (leziuni crustoase) – pneumocystoza: papule cutanate translucide

Infecţii fungice

– candidoza – criptococoza – histoplasmoza – sporotricoza – blastomicoza

Afecţiuni neinfecţioase

– dermatita seboreică: leziuni diseminate, difuze cu scuame groase

– psoriazis: exacerbarea puseelor clasice

– foliculita cu eozinofile: la pacienţi în stadii terminale, papule urticariene centro-foliculare diseminate

– dermatită atopică: forme eritrodermice

– xeroză cutanată: tegumente uscate, fin descuamate, pruriginoase

– urticarie cronică

– porfirie cutanată tardivă: prin afectare hepatitică concomitentă cu VHC

Afecţiuni ale fanerelor

– părul: alopecie sau hipertricoză – unghiile: galbene, hiperpigmentate, benzi longitudinale sau transverse

Afecţiuni neoplazice

– neoplasme cutanate / mucoase primare: Boala Bowen, epidermodisplazia veruciformă, carcinoame bazocelulare (metastazante!), carcinoame spinocelulare agresive, melanom

– limfoame non-Hodgkin, Hodgkin, mycozis fungoid

Sarcomul Kaposi

• tumoră endotelială multifocală indusă de infecţia cu VHS tip 8

• leziuni cutanate maculare, nodulare sau tumorale de culoare violacee ce nu dispare la vitropresiune

forme clinice

forma clasică / sporadică: vârstnici, localizare acrală, evoluţie lentă cu leziuni mari

forma endemică africană: tineri, adenopatii mari

forma epidemică / sidatică: leziuni diseminate, simetrice, de dimensiuni mici. Leziuni viscerale

Sfârşit