P. 1
Dezvoltare Rurala si Fonduri Europene

Dezvoltare Rurala si Fonduri Europene

|Views: 525|Likes:
Published by Artech Software

More info:

Published by: Artech Software on Feb 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2012

pdf

text

original

Dezvoltare rurala si fonduri europene.

Rolul administratiei publice
I. Contextul general Evolutiile recente in sistemul de finantare europeana prin Politica Agricola Comuna (PAC) confirma doua tendinte majore, care au putut fi observate chiar din primii ani ai deceniului trecut: - orientarea predominanta catre finantarea programelor de dezvoltare a spatiului rural (pana acum aproximativ un deceniu, prioritatea era acordata finantarii agriculturii prin plati directe pentru fermieri si subventii) si - cresterea complementaritatii finantarii agriculturii si a spatiului rural cu finantarea prin alte politici (in special cea regionala), cu scopul esential de a promovarea un proces general de coeziune economica, sociala si teritoriala. Semnificatia majora a acestui nou context de finantare este ca, prin bugetul comunitar, comunitatile rurale pot primi in prezent bani pentru a-si sustine strategii de dezvoltare, scop in care finantarile prin programe specifice mediului rural pot fi corelate cu programe de finantare prin politica regionala, politica de mediu, politica de intreprindere, politica in domeniul educatiei, etc. Pentru a beneficia eficace de sistemul interventiilor comunitare, problema majora pentru comunitatile rurale romanesti este legata de: - identificarea diferitelor oportunitati de finantare; - elaborarea unui portofoliu de proiecte adecvat propriilor optiuni de dezvoltare; - gasirea surselor de co-finantare. Aparent nu foarte complicat, un astfel de demers este conditionat esential de elaborarea unei strategii de dezvoltare durabila, dezvoltarea resursei umane si promovarea de parteneriate public – privat pe arii tematice prioritare de interes comun, de preferat in asociere cu administratii teritoriale invecinate. Avand in vedere complexitatea unei astfel de abordari si tinand cont de situatia particulara a ruralului romanesc (infrastructura economica si sociala deficitara, proprietate fragmentata, cu predominanta fermelor de semi-subzistenta; fragilitate structurala, in multe cazuri chiar monoproductie; calitate slaba a antreprenoriatului si lipsa surselor de investitii, calitate slaba a serviciilor si nivelul redus de educatie si formare profesionala a fortei de munca; rigiditate la schimbare si elasticitate redusa a ofertei), rezulta ca rolul motor in dezvoltarea rurala si in valorificarea oportunitatilor oferite de contextul european trebuie sa revina administratiei publice. In cadrul Perspectivelor financiare 2007-2013 ale Uniunii Europene, comunitatile rurale vor putea fi cofinantate atat prin fonduri specifice Politicii Agricole Comune, cat si

1

prin instrumente financiare ale altor politici comunitare, in special fondurile structurale din cadrul politicii regionale. II. Finantari prin Politica Agricola Comuna Politica Agricola Comuna, finanteaza comunitatile rurale prin doua fonduri: Fondul European Agricol de Garantare – FEAGA, adresat pietelor agricole reglementate (asa numitelor piete comune organizate) si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala – FEADR, adresat masurilor de dezvoltare rurala durabila devenita al doilea pilon al aplicarii PAC dupa reforma din 2003 si cu o pondere tot mai importanta in finantarea prin bugetul comunitar. Atentia principala a administratiilor publice locale din mediul rural trebuie orientata catre oportunitatile de finantare prin FEADR, instrumentul cel mai bine adaptat nevoilor de dezvoltare a comunitatilor rurale si care asigura un context unitar si coerent de sustinere europeana a strategiilor locale de dezvoltare. Conform Reglementarii Consiliului EC 1698/2005, transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 243/aprilie 2006, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala este structurat pe 4 axe de finantare. Fiecare axa include mai multe masuri cu rolul de a promova proiecte specifice care sa contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune, in concordanta cu programul national de dezvoltare rurala si cu strategiile locale. Schematic, finantarile FEADR vor urmari: A. prin Axa I – Cresterea competitivităţii sectoarelor agricol şi silvic: - promovarea cunoasterii si ameliorarea capitalului uman prin actiuni de pregătire profesională şi informare, difuzarea de cunoştinţe ştiinţifice şi practici inovatoare, promovarea pensionarilor timpurii si a stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural, utilizarea serviciilor de consultanţă si crearea de servicii in sprijinul agentilor economici agricoli si silvici); - restructurarea si dezvoltarea capitalului fizic, prin modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea valorii economice a pădurilor, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice, dezvoltarea de noi produse si tehnologii, imbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii, actiuni de preventie si revigorare a potentialului productiv distrus de dezastre naturale; - masuri de tranzitie, specifice noilor state membre (sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă, sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători, servicii de consiliere si consultanta; B. prin Axa II - "Îmbunătăţirea mediului şi a spatiului rural", masuri pentru utilizarea durabila a terenurilor agricole si silvice, prin plati compensatorii pentru handicap natural, actiuni de agromediu, prime de împădurire, plati "Natura 2000"; C. prin Axa III "Calitatea vieţii în spaţiul rural şi diversificarea economiei rurale":

2

- masuri pentru diversificarea economiei rurale, prin diversificarea activităţilor nonagricole, sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, incurajarea activităţilor turistice; - masuri de imbunatatire a calitatii vietii, prin dezvoltarea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală (cu rolul de a creste atractivitatea satelor), renovarea şi dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale (spre exemplu, planuri de protectie si administrare asociate cu siturile Natura 2000, masuri pentru revigorarea si intretinerea siturilor de mare valoare naturala, precum si a mostenirii culturale); D. prin Axa IV LEADER, actiuni privind elaborarea de strategii de dezvoltare locala, dezvoltarea de parteneriate public-privat, proiectarea si implementarea strategiilor, finantarea programelor de cooperare. Administratia publica are responsabilitatea sa se implice la nivelul tuturor axelor, fie ca solicitant, fie ca partener, fie ca institutie de sprijin si coordonare prin actiuni complementare de informare, consultanta, diseminare, etc. Responsabilitatea ca promotor revine insa pe un numar redus de masuri, in principal vizand: 1. pe axa I, investitii pentru modernizarea infrastructurii agricole si silvice; 2. pe axa III, investitii pentru renovarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale si in promovarea de actiuni pentru organizarea si dezvoltarea parteneriatelor public – privat; 3. pe axa IV, functionarea Grupurilor de Actiune Locala (parteneriatele public privat din cadrul programului LEADER) si implementarea proiectelor incluse in strategia de dezvoltare locala. In mod concret, ca portofoliu posibil de proiecte, pot fi avute in vedere: 1. pe axa I: constructii sau modernizari de drumuri agricole, inclusiv sisteme de marcare, semnalizare; moderenizarea sistemelor de irigatii si desecare; asigurarea surselor de apa si energie electrica; retele de alimentare cu energie electrica a exploatatiilor agricole; lucrari de protectie a terenurilor impotriva inundatiilor; amenajari de drumuri forestiere de utilitate privata; constructia si consolidarea digurilor si paraielor din zone cu risc; lucrari hidrotehnice; (toate lucrarile trebuie incadrate in planul de urbanism general si in planul de urbanism zonal); 2. pe axa III: retele de aprovizionare cu apa potabila, cu gaz; sisteme de canalizare si epurare a apei; retele de drumuri comunale, strazi, drumuri de acces la obiective turistice; alei pietonale, amenajari de piete comerciale, parcuri; constructii si amenajari de locuri de recreere (spatii de joaca, terenuri de sport); renovari de constructii cu valoare arhitecturala, culturala sau istorica; investii in servicii culturale si ale bibliotecilor (echipamente, dotari); amenajarea centrelor de informare turistica; promovare si informare turistica, alte investitii cu caracter public avand rolul de conservare si valorificare a mostenirii culturale si traditionale sau investii socio-culturale cu rol de ameliorare a conditiilor de viata; 3. pe axa IV: constituirea si functionarea Grupurilor de Actiune Locala, elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea proiectelor de cooperare (intre teritorii ale aceluiasi stat, intre teritorii apartinand unor state diferite). Proiectele propuse vor avea la baza parteneriate public privat (public

3

maxim 50%) care sa asigure un nivel ridicat de valorizare a patrimoniului natural si cultural endogen, intarirea competitivitatii si crearea de locuri de munca, precum si ameliorarea capacitatii organizationale a comunitatilor locale in cadrul unor strategii de dezvoltare rurala integrata si durabila. III. Complementaritati cu fondurile structurale aferente Politicii Regionale Politica Regionala a Uniunii Europene este constituita dintr-un ansamblu de instrumente si proceduri vizand diminuarea decalajelor de dezvoltare intre tarile si regiunile tarilor membre. In principal, este o politica de redistribuire a unei parti din bugetul Uniunii (in prezent, aproximativ 35%) catre regiunile cele mai putin prospere ale UE (maxim 75% din PIB-ul mediu), prin ceea ce Regulamentele UE numesc Obiectivul 1 de finantat. Pe noile perspective financiare europene se adauga alte doua obiective – competitivitate/ocupare si cooperare teritoriala (aproximativ 20% din fonduri), pentru a raspunde unor prioritati strategice ale Uniunii. Avand in vedere ca toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei tin de obiectivul 1 de finantat, exista un imens potential de a corela cele aproximativ 13 miliarde euro finantare primita prin Politica Agricola Comuna cu cele 19 miliarde primite prin Politica Regionala (sistemul fondurilor structurale si de coeziune) pentru a promova si sustine strategii de dezvoltare rurala integrata. Dincolo de efectele de dinamica si integrare ce vor rezulta din proiectele realizate la nivel national si trans-national sau din proiectele operatorilor regionali si locali, administratia publica rurala poate aplica direct pe Programele Operationale (PO). Acestea reprezinta instrumentele de implementare a Politicii Regionale si definesc managementul finantarilor prin fondurile structurale si de coeziune: FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regionala, FSE – Fondul Social european si FC – Fondul de Coeziune. Sistemul Programelor Operationale cuprinde: Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice, Programul Operational Transport, Programul Operational Mediu, Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative, Programul Operational Regional si Programul Operational Asistenta Tehnica. Fara a intra in detalii privind axele si masurile specifice fiecarui program (acestea pot fi, de altfel, consultate pe site-urile autoritatilor de management sau pe www.fonduristructurale.ro), ne propunem totusi sa atragem atentia asupra celor mai importante dintre masurile unde administratia publica rurala poate juca un rol esential, fie ca promotor, fie prin actiuni de sprijin (informare, parteneriat) pentru a obtine finantari complementare in implementarea unor strategii integrate de dezvoltare: A. prin Programul Operational Regional: - Axa 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (infrastructura de sanatate, infrastructura serviciilor sociale, infrastructura educationala);

4

- Axa 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor pentru a promova transferul de tehnologie, produse si procese de productie nepoluante, cooperarea tehnologica prin crearea de retele integrate); - Axa 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (pe masura 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe si 5.2. Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice); B. prin Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice: - Axa 1 Un sistem inovativ si eco-eficient de productie (sprijin in dezvoltarea antreprenoriatului pentru alte domenii decat cele finantabile prin FEADR); - Axa 3 Tehnologia informatiei si comunicarii pentru sectoarele public si privat (sustinerea utilizarii noilor tehnologii in informare si comunicare, dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice); - Axa 4 Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice; C. Programul Operational Mediu - Axa 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa/apa uzata; Axa 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitatrea siturilor contaminate; Axa 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii; Axa 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc; D. prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane: Axa 2 Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Axa 5 Promovarea măsurilor active de ocupare Axa 6 Promovarea incluziunii sociale E. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative; - pe toate cele 3 axe, fie ca beneficiari, fie ca grup tinta, pe masuri specifice care vizeaza implementarea reformei functiei publice, dezvoltarea capacitatii de imbunatatire a performantei serviciilor in administratia locala, intarirea capacitatii de management strategic si de planificare a actiunilor, rationalizarea furnizarii serviciilor locale si intarirea managementului resurselor umane. Fiecare program complement cuprinde detalii pe masuri privind obiectivele, tipurile de operatiuni, durata, clasificarea interventiilor, valoarea grantului si nivelul co-finantarii, criteriile de eligibilitate, criteriile de selectie/evaluare, solicitantii si grupurile tinta, principiile aplicate. In corelarea diferitelor masuri retinem principiul evitarii dublei finantari, conform caruia un proiect poate fi finantat dintr-o singura sursa a fondurilor europene.

5

Mentionam, de asemenea, faptul ca, fara a-si putea asuma rolul de promotor sau beneficiar direct, administratia publica poate promova si sustine initierea de proiecte pe alte masuri cu rol important de antrenare a dezvoltarii locale. Nu ne referim aici doar la fondurile Politici Agricole si ale Politicii Regionale, ci si la programele specifice politicii comune de pescuit, ale politicii de mediu, ale politicii pentru educatie, cultura si formare profesionala sau a politicii de întreprindere. O buna informare si diseminare a informatiei la nivelul comunitatii, eventual cu exemple de bune practici din alte tari ale Uniunii, poate avea un rol esential in atragerea de fonduri si proiecte care sa potenteze eficacitatea strategiilor de dezvoltare. Insistam in final asupra exigentei majore de a pleca de la o strategie. Este important sa stabilim resursele, nevoile, oportunitatile, amenitarile, avantajele competitive. Fara o strategie va lipsi coerenta in utilizarea fondurilor, se vor risipi resurse, dar mai ales timp, timp care va curge in devafoarea populatiei care traieste in mediul rural. In unul din materialele urmatoare ale acestei serii dedicate Politicii Agricole Comune vom reveni asupra modului in care se poate concepe o strategie care sa se raporteze la optiunile europene de dezvoltare si care sa ofere contextul favorabil pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale. De asemenea, ne propunem sa revenim cu detalii privind Grupurile de Actiune Locala (constituire, cum si pentru ce pot primi finantare, exemple de bune practici), acestea urmand sa detina un rol esential in accesarea proiectelor pe axele I, II si III. Prof. univ. dr. Gabriela PASCARIU Centrul de Studii Europene Iasi

6

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->