N.

IORGA

CONCEPTIA ROMANEASCA
A ORTODOXIEI
CONFERINTA TINUTA IN ZIUA DE 13 IANUARIE 1940
LA SOCIETATEA FEMEILOR ORTODOXE"

!I

EDITURA ROMANIA"

www.dacoromanica.ro

S,

St

`
k

St

or

CONCEPTIA ROMANEASCA
A ORTODOXIEI
malt Prea Sfintite, Prea Sfintiti Parinti,
' onorat
public. Este o dovada de mare inere-

dere pentru mine si de mare onoare ca mi s'a

dat sarcina de a deschide aceste conferinte
ale Societatii Ortodoxe si voi incepe rugand pe
ascultatorii cari isi .au credintele si convingerile, sa binevoiasca a ingadui credintele si con- ,
vingerile cuiva care nu este si nu urea sa- fie
un teolog, ci este si intelege sa fie un istoric,
Si, in acelas limp, sa ingaduie, persoanele
care s'ar Linea in marginile teologiei, cuiva
care cu indaratnicie tine si in domeniul credintei la vechiul Sail nationalism.
Dela Inceput o spun, ortodoxia pentru aceasta natie, jar nu aceasta natie pentru ortodoxie.
Va rog sa primiti parerea aceasta asa cum
este, fiind vechea mea parere, pe baza careia
am scris Istoria Bisericii Rdmatiesti", si, fata
de o anumita traditie .0 fata de antniteincercari de inovatie din momentul de fatil mai
ales intr'o parte a tineretului, eu mentin mine- r
tul acesta de vedere. Total it trag dare na tiltnea mea, si vad puterile natiunil mele care

'

'

-:

www.dacoromanica.ro
t..
1'

!co:-

f..

-1

'

,
'

invioreaza toate formele pe care le-am primit,

si natiunea mea a facut foarte bine cand a

schimbat toate aceste forme si cand, pastrand

une on numele, a inlaturat formele care nu-i
convin. Astfel decal sa figureze crezul acesta
ca o condluzie la sfarsit, am preferat sa-1 pun
ca o manifestare de credinta proprie la Inceput.

Societatea pe care o prezideaza acum d-na

Tatarescu, este una a carei necesitate eu o Inteleg. 0 inteleg in originile ei si o inteleg si in
faptul ca activitatea ei scolara n'a corespuns
totdeauna cu titlul care la inceput i s'a dat si
trebuia sa i se deie. Cred ca, In momentua de

fats, nu este nimeni care sa manifeste mai

curagios decat mine credinta, pe care o am,

ca trebuie sa pastram toate vechile si adancile

noastre legaturi cu Franta si cu cultura franceza. Numai. Franta este un lucru, si cultura
franceza o primim cu cea mai mare bucurie,
cu atat mai mult cu cat mi s'a spus chiar
dela Sorbona ca aceasta cultura franceza nu
trebuie sa inlature cultura noastra, ci sa-i dea
dar
sugestii si s'o sprijine in desvoltarea ei,
evident ca una este cultura franceza; care cuprinde oameni de toate parerile si de toate
directiile si altceva este sa se intrebuinteze
cultura franceza pentru o propaganda care

este naturals din partea acelora cari o fac,

cum sunt naturale toate propagandele, tact
cand are cineva o credinta, cauta ca aceasta
credinta s'o intinda, dar nu se poate intelege
3.1

sa se intrebuinteze
cultura franceza, care este
www.dacoromanica.ro
._

un lucru, pentru a se face o opera de proselitism, care se facea odinioara la noi, si, atunci
cand a luat nastere aceasta Societate, se facea
cu o energie extraordinara.
Acum, Inca mai putin decat atunci, o astfel
de incercare de proselitism nu se poate nici
explica, nici ingadui, si iata de ce. Fiindca noi
avem in momentua de fats o Biserica catolica
romaneasca, Biserica units. Dogmele sunt aceleasi. Cumintii oameni cari au iscalit cele
patru puncte in Ardeal, mai ales Teofil
in
ce priveste pe urmasul lui, Atanasie, era un
tanar care nu avea deplina constiinta a ceia
ce facea, dar cumintii oameni, Teofil i protopopii cari au iscalit cele patru puncte, au cerut intai sa se pastreze legea romaneasca
dupa originile ei, in desvoltarea ei, in dreptul

ce -1 are. Pentru ca ortodoxia trebuie sa fie lege,

romaneasca traditionala, (aplauze puternice),

la care se poate sa se adaoge ceva, dar sa nu
se adaoge prea mult. Sii nu ne duca la un internationalism ortodox de care avem toti asa
de putina nevoie, cum avem nevoie de once
internationalism, care nu se potriveste nici cu
firea, nici cu scopurile noastre, si care nit atinge o independents in domeniul spiritual.
S'a pastrat aproape tot in Biserica Unita,
afara de legatura cu Papa, care este foarte
profitabila poporului romanesc, caci data
avem legaturi cu Inca o mare au'ibritate mondiala la dansa putem avea recurs in anumite
imprejurari; si chiar astazi este foarte folositor sa fie o legatura intre Scaunul roman si
1

ta

di

www.dacoromanica.ro

.01

e2

/'

4
-

II-

,
.

r 't

drepturile atacate cu obraznicie ale neamului

ronianesc. Legatura cu Papa este foarte folositoare, si e mai simpatick decal legatura cu
Patriarhul din Constantinopol, care este un
sef national: cu toate sfortarile, nu se poate
desface din legaturile cu poporul sau. Papa
din Roma se poate desface de poporul Italian,
Patriarhul din Constantinonol nu se poate
desface din legatura nationals cu poporul grecesc. Legatura .cu Papa, iar; incolo, formele
Bisericii noastre, fara a parasi nimic dinteinsa. Aceiasi limbs, aceleasi icoane, acelasi
fel at slujbei. Dack mai mult dealt atata, am
recunoscut in alto trei puncte de deosebire,
punctele catolice, nu prea vorbim de dansele.
In ce priveste formele "cuminecarii acolo
este o veche discutie de teologi, intro Rasarit
si Apus. Atitudinea sufleteasca pe care o are
cineva child vine la impartasanie si atitudinea
pe _care o are card pleaca, acesta este literal
si
de capetenie, iar, in ce priveste filioque
eu am auzit in biserici unite credin Fiul",
zul nostru cel vechiu, fara deosebire, asa in
cat Fiul este subinteles,dar se vorbeste numai de purcederea din Mail. Iar oameni insetati de Purgatoriu Wain gasit la Uniti.
Prin urmare, cum vedeti, data este vorha
de o propaganda catolica, ingaduita in ea insasi, ca oricare alta,-nu este nevoie sa cautam
aiurea, nici chiar in Franca, o alts legatura cu
Biserica Romans, decat ceia pc care o da Biserica Unita, aSs de respectuoasa. fats de intreaga noastra traditie religioasa si care, pc
.^:"

e";1

www.dacoromanica.ro<

ti
1

--

'.

;
I

"

fangs aceasta, s'a dcspartit asa de putin de

ideia nationals, meat a mitts servicii esentiale
acestei idei nationals. Si,.. data ortodoxia n'o
recunoaste face o foarte mare gresealii si impiedeca incere'aritle pe care trebuie sa le filch
toti pentru a ne infatisa ca o singura. natiune.
Pentru, ca, si en voia lei Durrinezeu, acesta
este blend esential. Natiunea exista, si, data
exisai,- trebuie mentinuta si aparata.
Atunci se faceau dilugiiriri_ ale sufletelor
simtitoare. Se calugareau fete sensibile si romantice, dar se calugareau mai ales averi.
Mu lte nume de familie au disparut, pentru ca
sa fie inlocuite cu simbolice nume, de care
aceasta Biserica Cato licit are 'destule. In, invtitlimantul acesta, se dadea o Nina' educatie
mccanica, deprinzlind. cum sa se fie lingurita
si furculita si cum 'se prezinte cineva bine
intr'un saloon, dar pe .langa aceasta si pe langA

7#

uncle lucruri invatate pe de rost, precum si

obisnuinta de a intrebuinta cateva sute de cuvinte in limbs franeezil sau germana, nu era
nimic. Constiinta Orli,' a pamantului ci, a tre-

cutului ci, a sensului pe care-1 are poporul

'

acesta si care it indrituieste sa traiasek pentru

c5, dacii n'ar avea acest sens, de ce sa mai incurce lumea, acestea lipseau Cu desavarsire.
Am scris si Cu impOtriva acestor-scoli de odinioark si 'ammo, (Inca ar fi .acelas lucre, &lei*

ar represinta aceiasi primejdie, as face- a-

celas lucru.
Si, atunci, cum s'a produs o reactiune in so-

cietatea romaneasca si s'a creiat o societate,

www.dacoromanica.ro

./

ale carei intemeieto,are in mare parte nu

mai sant in viata acum, s'a hotarit sa se infiinteze o scoala care sa stea in fata acelei

scoli, care, cu toate calitatile ei, era o scoala

de instrainare. A facut foarte bine ca a introdus si notiunea nationals, dela inceput. Asa
Meat ceia ce spun eu in aceasta sears se cuprinde panii si in titlul societatii.
Dar vieau sa mai obsery Inca un lucru.
Sco lile Statului, scoli pe care Statul le-a samanat cu o larga darnicie in toate partile, au
si unele calitati, dar si foarte man defecte.

Unul din aceste defecte, si este un defect foarte gray pe care-I voiu spune dela inceput, este
ca invata forme, dar realitatea insasi nu este.
Forme Ile se uita repede si ramane cineva la
sfarsit tot asa de golas, cum era in momentul
cand a intrat in scoala. Eu am vrut sa schimb

scoala aceasta, dar am intalnit o dusmanie

total neinteligenta si fats de intentiile si fats

de propunerille mele. Era o scoala de forme,

pe child rostul scolii este sa desvolte puterile
cu care vine elevul, in loc de a incerca sa
puns in loc ceia ce se gaseste in capul de trei-

zeci, patruzeci sau cincizeci de ani al profesorului. Scoala inteleasa in felul acesta eau-

ta sa faca din copilul de zece, unsprezece

ani, un fel de mosneag practic, asa cum e

acela care se gaseste pe catedra, .ceiace este

o foarte mare greseala. Si, al doilea, scoala
aceasta invata multe mestesuguri, pe care
le-am practicat cu topi, si mi se pare ca pe
vremea mea se facea cu mai mull respect si
"

www.dacoromanica.ro

mai molt curaj decat acum, dar, in ce priveste

tinuta in viata, nu dadea nimic. Si sunt oameni foarte invatati, cari au le-sit din Universitate, ba chiar profesori de Universitate, cari
sant de o asprime de spirit, ca sa nu zic: de o
mojicie, fara phreche, ceia ce inseamna ca
n'au terminat clasa inthiu primary, pentru ca
qt: de acolo trebuie sa iash cineva cu.o anumith
infatisare. In toate rosturile, dach este si par-

tea launtrich, e cu atat mai bine, dar cel putin sa fie infatisarea. Dar acestea sunt scoli
masculine si pentru fete: tot invilthmantul
este pentru baeti, nimic pentru fete. Dar fetele, mai ales la o anumith varsta, cer intelegere, iubire, prietenic, o atmosfera pe care n'o
da scoala unde profesoara nu este mama, nu

este sora mai mare pentru eleve. Mi se pare

chiar, din experienta mea de trechtor minis
tru, ca profesorii masculini sant, in afara de
anumite lucruri care nu trebuie sa fie, mai
aplecati cu inima catre eleve, decat profesorii
feminini. Nici inteun caz nu inerg profesorii
masculini pans la gradul de cruzime al unora
dintre femei.
0 scoala se cere intemeiath si pe -0 baza religioasa, iar religia este, inainte de toate, lucru
al inimii, si, dach mi-ar prezinta cineva cea

mai simply religie a inimii si cea mai malty

teologie fara nimic din simtirea omeneasca, cu

aleg pe cea mai simply a inimii. Mantuitorul
n'a venit pe pamant ca sa intemeieze o Facultate de teologie, ci a venit ca sa schimbe sufletul ornenescwww.dacoromanica.ro
cum era in momentul cand a
ap4rut.

-'

'
_

Si scoala ortodoxa nu stiu Mint cat realizeaza dorinta aceasta de a creia fiinte intr'adeviir omenesti si care sa se stie purta si in
famiilie si in lume, dar, dada realizeaza acest
lucru, este foarte bine; iar, dach nu-1 realizeaza, trebuic adusa acolo bleat sa indeplineasca
aceasta misiune, care singura Indreptateste
existenta acestor scoli, care nu sunt scoli de
moda, fata de asezamintele pc care le are
Statul si care, in ce priveste Corpull Didactic,
stau la aceiasi inaltime, pc laugh ca se hucura
de un sprijin nemarginit, pc card societatca
aceasta nu dispune, si nu trebue sa dispuna,.
ca orice este creatie particulara,
decat de pro,

priile ci mijloace.
Altfel nici n'as fi venit in aceasta sears, caci

stint un om care stiu sa dau, dar stiu sa zit

Mt, si, daca nu-mi convine o societate, atunci,
lute() forma politicoasa, deli n'am invatat Ila
calugarite, stiu sa refuz, cu toata hotarirea un

serviciu pe care nu-mi ingadue contiinVt

sa-1 dau.

Acum yin la ccia cc formeaza insusi rostul

acestei conferinte. Ce inseamnu legea roma'lease& aceia la care, tin cu toata convingerea
spiritului melt, cu toata caldura inimii mete si
cu toata iubirea pe care o am pentru natiunea
mea, pe care o pun mai presus de orice.

Aceasta este natiimea mea, si cu trebuic sa

fits legat de dansa in afara de orice considedar
ratii, care pot fi foarte bunt 'Jude
n'au valoare pentru mine (aplauze puternice).
www.dacoromanica.ro
Legea romaneasca
nu s'a invatat la nici o
N

,-

7-

..,
A.

-1
A

$icoalti i n'ar .putea sainfatiseze nici an com-.

plekde dogme. Este tin lucru complex si miste-

rios, care .s'a format pe incetul, Wand ceva

dela toate olementele din care s'a alcatuit poporul romanesc. Legea aceasta a trait cel putin din secolul al IV-lea panii in al XIV-lea,
adica o mie de ani, fara nici o stoats, fara
nici o discipilina, fara nicio ierarhie, fard nicio
legatura cu lumea ortodoxa, deli, in cc wiveste credintele ei, de vreme ce suntem in Hasi fiindckinfluenta rAsariteana ccnca
, sarit
- In noi, fiind noi teoretic o parte din Imperiul
Homan de Rasarit, devenit Imperial Bizantin,
fara indoiala ca legca romaneasca este o
lege rasariteana. Dar lege rasariteana fara
dusmanie dogmatiea filth' de legea apuseana,
in care .nu intram,- pentruca legea apuseana
-- n'am facet -o noi, pe cand legea
rasariteana,
-asa cum este la noi, noi am facet -o in cei o
mie de ani. Avem o mostenire track si Tracii
au lasat ceva in sufletul nostril. Este de la ci
o energie nestavilita, ocredinta entuziasta in
dainuirea violin dincolo de hotarede aceleia pe
care o traim, o sete de nemurire, care facet'
Inucuria acelora pe cari razboinicii ii aruncau
zei pentru, a cadea in earful sulitelor si
cari mureau,cu zambetul pe buze, in credinta
ca.; si data nu ajung la divinitate, mor in dinmul catre ea.
Acest.lucru nu-1 au nici Apusenii, dar nu-1
au nici Grecii, cari au- fost si stint rationalisti.
Noi nu suntem rationalisti, si de aceia eu admir tot tineretul acesta care se incanta de o
"

www.dacoromanica.ro
_
4,

.
.

/-`

)I

.1

10

anumita filosofie de vorbe, Chad se gramadeste la cursurile de filosofie. In Apus sunt

rationalisti; ei au avut pe Descartes, ei au ascultat timp de dolia secole si jumatate predica rationalismului, care, din punct de vedere
al cugetarii, este un lucru foarte malt si poa7.
to avea o influents asupra spiritului uman,

'dar este inlocuirea intregului suflet omenesc

prin numai o parte, lar reducerea restului Ila
accia ce este ratiune poate lumina foarte stralucitor, dar lumina aceasta o bate vantul instinctelor si al pasiunilor si intro parte si in
alts parte. Lumea nu se conduce dupa, ratiune, nici in cele bane, ca nu mai vorbim de cele rele in care ratiunea nu infra cu nimic.
Avenr deci o mostenire trace a noastra, pc
care n'o au Grecii rationalisti, dar n'o au nici
Slavii, intru cat ai insisi nu sunt Traci desnationalizati, ceia ce este cazul pentru cei mai
multi Bulgari si pentru foarte multi dintre
Sarbi, ca sa nu mai vorbim de Muntenegrenii
lliri, cari reprezinta prin anumite calitati si
defecte ale for o insemnata inrudire cu noi.
Dar, pe langa aceasta, noi am intrat pe
de-a'ntregul in

disciplina romans. Legile

Runlet nu le-am pastrat. Disciplina am vrut

s'o pastrarn, dar n'am putut : prea putina rvreme s'a exercitat ea asupra masselor a(Vinci ..ale unui popor care nu era compus
numai din coloni romani. Nona ne-a ramas
insa macar sfanta dreptate", care, unul din
conceptelle fundamentale,ale Romei, se gases-

te si in sufletul poporului nostru care sufere

www.dacoromanica.ro

11

mice pentru sfanta dreptate" si apnea intai

arma ce gaseste la indemana, atunci cand este vorba sa loveasca in profana nedreptate.
Acesta este un element fundamental al sufletului nostru. Lege de mister, lege de entuziasm, lege de jertfil si, in acela* timp, lege de
mare constiinta, sinteza romaneasca este facuta din acestea. Si, cand astazi oameni de
varsta mea se ridica impotriva unui misticism care Incearca a se introduce in sufletul

nostru, on data -vrem, on data nu, este nu

numai convingerea si nu numai grija Statului

roman si grija sanatatii acestui popor, ci este
acest vechiu instinct roman care vorbeste in
noi, instinctul acesta rectiliniu de care fiind
condusi, aceasta ne-a facia sa trecem prin
toate dificultatille de odinioara.
Spirit concret, real, practic, care recurge la
entuziasmul tracic si alearga la mister numai
in momentele cele mari, in loc sa tralasca in
mister si sa nu gaseasca niciodata in viata obisnuita linia dreapta a cugetarii romane, care
nu este cugetare greaca. Cugetarea greaca se
joaca elegant cu ea insasi, pe cand cugetarea
romans is din orice clement al .cugetarii ceia
ce trebuie pentru a fi o baza si un drum. Acea.sta este deosebirea cea mare.
Daca noi am fost crestini in aceasta mie de
ani, paganismul a Hums cu anumite superstilii teoretice, impotriva carora Biserica ar trebui sa is o atitudine indoita. Pc de o parte, ingaduitoare pentru uncle, neingaduitoare insa
in cc priveste
in curajarea lenei prin to felt!,
www.dacoromanica.ro

LA.Le

12

j."

de sarbatori populare care se adaoga la ale Biscricii si la pUntile" Statului. Ajung zilele in
. care nu lucrarn pentru ca asa porunceste Biserica, o Biserica sprijinitii pc munca si jertfa.

In cc priveste Facerea Lumii, este o zi de odihnil, dar .Mantuitorul n'a ccrut niciodata odihna. Si, pe Tanga aceasta, este si Statul roman care binevoieste sa adauge sarbatorile
sale mai mull sau mai putin nationals si pc alaturi si pantile" pentru placerea unor funclionari, .cari se obosesc mai mult sand nu lucreaza, d-ecat atunci sand lucreaza onest.
In acel mileniu, care a fost caracterul aces-'
tui .crestinism? Ca sa -lintelegem trebuie sa ne

'

gandim la originea lui.Au fost .provincii ale

crestinismului cucerite prin vointa si cucerite
prin icrarhia stabilita, dar noi nu facem parte
dintre dansele. Nu Statul roman ne-a facut
crestini, ci oamenii cari-credeau, lucrau, erau
gala sa se jertfeasca si in fiecare clips gala sa
predict mai departs: misionarii. Noi avem
crestinismul Sfantului Nichita si al atatora
cari porneau in lumea intreaga, raspandind o
credinta legata de foarte patina teologie,
pentru ca nu stiu data Sfantul Nichita ar fi
putut sa treaca un examen de teologie de anal
I. De altfel nu -1 putca trece nici Tertulian, iar,
in cc priveste Sfantul sau, la noi,
Augustin, i-a riimas totdeauna ceva din manicheismul anilor dintaiu. Nu-si inchipuie .cineva afara de lectiile de la Facultatea de teologie, cat s'a clatinat crestinismul pentru a a,

junge sa se stahilizeze,
parasind adesea tociliaj
www.dacoromanica.ro
-1.

;A.;

,j

13

`,

elementele tole mai nobile de libertate ale

gandirii, care la inceput se intalnesc in multe

erezii, si pe care Biserica oficiala le-a Inlatu-

rat, pentru a intra intro ordine care, in Rasarit, este a magilor orientali, iar in Apus a
legionarilor romani. Dar vechile credinte ale

Orientului an pus stapanire despotica pe crestinigny in partile rasaritene, si vechea disciplina romans neiertatoare pe celalalt crestinism
in partile apusene. Acesta este adevarul.
Evident sunt lucruri care nu se pot schim-

ba. Este autoritatea atator secole si prin urmare ceia cc putem face este sa ne tinem in "%
aceasta forma, cautand insa a invia cat se
.

poate mai 'mull din spiritul divinului interneietor al crestinismului. De cite on este vorba
de spiritul lui si de spiritul tuturor sinoadelor
ecumenice si neecumenice impreuna, se pot

lasa hotaririle tuturor sinoadelor, pc care lc

' nuEtittsefoarte
putini si sa ne intoarcem la ceia ce
capata prin nici un fel de examen si
e-

care este infaptuirea primary a crestinismului.

Prin urmare, crestinism misionar. Noi nu
am avut episcopi la inceput; am avut eel mull
chor-episcopi, ceia ce nseamna cpiscopi tarani;
satesti", can nu crab decat stareti -de biete schituri de lemn. Acestia puteau
sii nu aiba nicio legatura intre dansii, pentru
ca nu exista Statul, iar,
a fost Statul, au
Post trei forme romanesti: forma munteana,
forma moldoveneasca si forma partii din I-Omani:int care nu se gasea sub stapanirea Domnilor, noatri, www.dacoromanica.ro
Chitty numele de episcop not nu
.r

i`ey'r:F

a-'9,V

R.,

,Jip
n,

'e

'47

,
":444.-,--,z)-

rl

14.

14

1-am pastrat, ci avem numai, inteun fel -de

prefacere, piscup, pentru episcopii catolici.

Vladica" inseamna stapanitor" si, fiindca

Et

am rostit cuvantul acesta de vladica", este

ceva de comparat intre starea noastra de odinioara si intre un anume fenomen balcanic,
foarte interesant. Noi avem juzii, de unde vine
judetul nostru, care pastreaza in Muntenia
chiar hotarele vechilor stapaniri ale juzilor si
de .aceia variaza dela un judet la altul, dar in
Moldova nu stint judete, ci tinuturi, adeca patratele in jurul unei cetati, ceia ce inseamna
cercul de influents si judecata al ,parcalabului
care sta in cetate.

Dar noi nu am avut Domni dela inceput,

deli Joan Bogdan admitea ca am pastrat candva cuvantul de duce, pe care 1-am inlocuit cu

1A1

-S

voevod, dar acestia apareau numai cand era

vorba de apararea mai multor judete si nu
erau o forma statornica. Sa ne gandim insa
ce a fost Cernagora, Muntenegrul. Acolo era
o manastire cu un staret-vladica si el era, in
acelas limp, si Domnul tariff. Mi se pare foarte
sigur ca vechii nostri stareti de ,schit aveau si

o autoritate in ordinea administrative si politics, fiind astfel vladici stapanitori. Mergea

cineva la vladica, fiindca el era singura autoritate ce se putea gasi acolo. Juzii isi indeplineau rostul de judecata, voevodul rostul de

si ce interesant este cuvantul de

oaste", care vine la noi, ca si la Francezi, de
la hostis, iar hostis inseamna dusman"; noi
oaste

neavanti o armata,
,armata inseamna dusmQ.nul
www.dacoromanica.ro
'I

,
,

.1

1/4

15

sub arme. Nimic nu este mai luminos pentru

pacifismul nostru crestin, inradacinat in inima
noastra decat istoria acestui cuvant.
Vladica din Muntenegru, pang la poetul Petrovici Niegos, a avut si caracter bisericesc si
caracter laic, deli la urma se dusese partea religioasa, dar partea de poesie legate de religie
ramasese. La not nu erau decat popi si popii
acestia se intalnesc si la Slavi. S'a Incercat le-

gatura cu popa din vocabularul latin, dar

;,popa" pentru not era staretul de manastire,
astfel, ca, in secolul al XVI-lea, popa Nico-

dim". Si, cand, in Moldova lui Alexandru cel

Bun si a urmasului lui, gasim pe protopopul
Constantin, care a jucat un rol pe langa episcopi, aceasta insemna continuarea vechii ordine de lucruri, si cu adaosul grecesc din protos", deci cel dintai dintre popii, dintre vladicii acestia de schit.
Dar veti zice: legatura noastra cu celelalte
Biserici? Legatura aceasta nu putea sa existe.
Dincolo de Dunare a dainuit continuu o ordine episcopala, pe care o Intalneste cineva in
toate orasele odinioara greco-romane, mai tar-

ziu slavizate, de pe malul drept al Dunarii.

Era liber cineva sa se hirotoniseasca in vechea

forma traditionala, invatand cateva rugaciuni.

Tatal Nostru" si Crezul" pastreaza Inca elemente ale unei limbi foarte vechi si, cand se
spune Atottiitorul", Iiitorul" acesta, care nu
se intalneste apoi in limba cu acest sens, vine
din vocabularul arhaic al limbii noastre. Se
ducea deci cineva la Vladica de schit, unde se
www.dacoromanica.ro
'

'1

1/4;

It;

.
*

s hirotonisia, -Invata cateva rugaciuni, cateva

molifte; slujba foarte complicate din timpurile noastre nu exista. Solemnitatea greceasca,

.,-

, 4,

ruseasca, este cu totul altceva. Cea ruseasca,

pe care am putut-o aprecia ,atunci tend cram
cu Rusii la Iasi in refugiu, arc cu totul alt spirit; o maiestate imperials; cea greceasca, pc
care am putut-o vedea la Aten cu ocazia Congresului de studii bizantine, este foarte frumoasa, dar represinta altceva. Si ,sa ma ierte
oricine, dar slujba dela inanormantare, cu chinul la care sunt supusi cei care se despart de
al lor, este contra sentimentelor celor mai firesti ale acelora cari plang, iar, in ce priveste
pe cei cari yin numai pentru distractie, e Inca
.
tin clement de distractie.

..
c-

...1,

4.,,)

,,

1i

0 religie foarte simple, care a intrat apoi

in toate fOrmele grecesti si slave. Dar acestea

la inceptit nu existau de loc. Popa", acesta

era marele mangaietor, la care se ducea cineva, la popa" din manastire ca la un me-

dic, ca la un lecuitor, la dansul sfaturile in ordinea materiala, la dansul era si putinul bun

care se putea intalni pe vremea aceia hindca era un timp de schimb in nature. Impreju-

rani foarte simple, foarte sarace si, data vreti,

foarte barbare. Dar 's'a spus de atatea on ca
viata claselor populare represinta pretutindeni o foarte veche culture, care nu se Invata
.din carte, si care s'a coborit pane in adancul
multimilor, pentru ca in aceasta multime sa
ajunga si pand in adancul sufletului si al inimii. Puneti si pe cei pe cari ii numim: de jos
a
www.dacoromanica.ro
e

hl';,A,

it

17
,

in asemenea imprejurari cu imprejurarile in ..

care ne putem gasi not si asteptati: cel putin
in noun -zeci de cazuri la suta, ei vor fi superiorli nostri; in privinta aceasta nu c nicio indoiala. Iar cultura este aceasta. Ca nu stie
cineva istorie bisericeasca on n'a invatat nu
stiu cats rugaciuni pe de rost, al caror setts
nu-1 intelege, acestea sunt lucruri secundarc.

Aceasta este legea romaneasca dela inceput,

pe care poporul si-a .cerut-o_ totdeauna. Cand
a Most Unirea din Ardeal, ce a intrebat el?
Dar legea noastra rilmane? Li .se.spunea ca
este undeva Papa, !stapanitor peste atatea tari
si hotare.
Foarte bine, dar legea noastra ramane? Facem crucea tot asa? Sfintii nostri
stau la locul lor? Li s'a raspuns: da. Atunci

. .

,;,
A

if

nc putem intelege. Nu s'au putut intelege

insa niciodata, pentru a ilia fiinta, fiinta statornica, nicio Biserica romaneasca luterana ".
sau calving, pentru ce? Pentru ca noii convertitori au rupt partea aceasta concreta, care
este de temeiu, si partea aceasta sentimentala,
care este asa de strans Jegata de fiinta noastra. Au luat, pe la J560, cafe un Gheorghe de

Sangiorz, i-au fawns sa tina adunari popu-

lare,

1'

singurul lucru primit dela Calvini au

fost aceste adunari populare, i-au pus in

many cartea romaneasca in locul celei slavone, dar, in afara de aceasta, nimic. Si, dace
in biserica lui Gheorghe de Sangiorz sau a al', tui urmas calvin
lui, nu se gasiau icoane, ai
nostri faceau acelasi lucru pe care-I faceau atatia restini din Balcani trecuti la Islam,
ata_
.

.1,

www.dacoromanica.ro

18

tia Albaneii musulmani, cari-si aveau icoanele acasii; tot asa data in legea cea noun

nu-si gasia omul icoanele, le pastra acasa la

dansul. Vedeti cat de mult raspingem noi tot
ce este in afard de noi si care nu ni poate face
nici un bine, pentruca niciodata nu se va Inradacina in noi.
.

De-odata s'a petrecut un lucru mare: s'a

intemeiat Statul. Cand s'a intemeiat Statul, intai cel muntean, care a hotarit chestiunea bisericeasca mai rapede, pe la jumatatea secolului XIV-lea, pe la 1350, cand Biserica mun-

teana avea acum forma ierarhica,

iar cu
Moldova a fost mai greu, caci ea a resistat
mult mai mult pe baza traditiei fats de incercarea Bisericii constantinopolitane de a pune
mana pe crestinismul moldovenesc din Statul
romanesc mai nou , a adus dela gurile Dunarii, dela Vicina, care nu are a face cu Ma- cin, care se pronunta Mean, de acolo :uncle
fara indoiala Domnul muntean era stapan,
caci, indata ce avea .cineva cetatea, avea si re-

giunea, un episcop, un Grec, Iachint. L-au

asezat la Arges, unde s'a facut biserica aceasta

mare, frumoasa, inceputa de mai multa vreme
si care s'a. terminat mai tarziu, dupa :venirea
acestui episcop canonic. Si in felul acesta noi
am intrat in randul Statelor cu biserica organizata.
De ce s'a facut aceasta canonizare a Bisericii
pang atunci popUlara si patriarhala, sateasca,
fara nicio legatura cu un Gras, cu o capitals,
care nu exista Inca? Fiindca .pentru a fi recuwww.dacoromanica.ro

19
rt

lioscut ca Stat, trebuia sa fie in Biserica o

forma corespunzatoare Statului. Rana nu era
Mitropolie, nu se recunostea independenta.
Era un act politic, si era asa de mult un act
politic, incat, dupil catava vreme, cum dincolo de Olt era pe vremea aceia alta lume,

eu nu discut schimbarile introduse in Riserica in ultimul timp, dar eu stiu ce a fost,

s'a dat alta forma, si, data a fost Mitropolit al
celeilalte parti" de supt autoritatea Domnului
muntean, aceasta inseamna ca acolo a fost acealalta lume politick Ea era intr'o legatura

stransa cu Ungaria. Regele Sigismund al Ungariei si Ion Hunyadi au dat diplome slavone
pentru manastirea Tismana. Lumea Severi-

nului, Ramnicul, nou pentru ca noi nu mai

gram in Severinul vechi, lumea aceasta, fiind

deosebita, i-a cerut numai deck sa-si aiba Mitropolia ei. Asa s'a intamplat si in Moldova,
fiindca episcopal din Roman nu era atunci numai episcop, ci Mitropolitul Tarii de. Jos, Romanul fiind capitala partii sudice din Moldo-

va, deprinsa a trai altfel, si era deci natural

sa aiba o Mitropolie.
Pe vremea .aceia insa, noi ne-am gash Inaintea unei duble ofensive straine, dintre care
una a fost ierarhica, cealalta contra ierarhiei,

si ea a dus, multi vreme, lupta impotriva influentei .ierarhice, care era greceasca. Cealalta e sarbeasca si atonica, dela Muntele
Athos. Viata ortodoxiei era mai mult la Muntele Athos, undo au fost si distutiile cu Grigore Palama. La
Constantinopol era .ambilia;
www.dacoromanica.ro
--

,*

*".

-4

.V',

.2N:
-

20

acolo Biserica inlocuia, ca prestigiu extern, pe

Imparat: Imparatul era un "vasal al Turcilar,
si deci tot hizantinismul vcchiu se .retrasese
dela Imparat si era la Patriarhie. Niciodata
n'a fost mai viu Patriarhul din Constantinopol

decat in timpul cand nu mai era viu Imparatul. Ecumenicitatea imperials devenise o
ecumenicitate patriarhala, si, cu foarte mare
grija de .a se pastra trecutul, de a nu da na-

tiunilor noi drepturi noi, s'a creat o forma mo-

'-- desta a Mitropoliei pentru ungro-Vlahia, ter-

men strain, caci Grecii aveau Vlahia for in_

Tesalia, si a noastril era deci o Vlahie de al
doilea ordin, pe care o amestecau in titlu cu
suzeranitatea ungureasca, pentru a nu suparape regele Ungariei.
lath' in cc forma a venit si in numele Bisericii o influents ungureasca scazatoare si umi-

;;.

litoare pentru noi. $i era in afara de titlul aUngro-Vlahiei mentiunea : exarh

cesta al

,,pentru plaiuri". Deci in partea aceasta nu era

Mitropcilit, ci exarh. Un lucru.provizoriu, cum,

in Maramuras, la Peri, s'a creat iarasi o si-

itia tie desfacuta din rosturile oricarii hiserici

din Ungaria si in atarnare prin stavropighie
de Patriarh: .sand Patriarhul isi infigca cru.

cca, aceasta insemna ca se lega Rasaritul Ma, ramurasultti, cu partile vecine, de Constantinopolul patriarhal. Pentru Domn era o nevoie
politica, dar aceasta nu ,Insemna. o sinteza
greco-romans, sau romano-greacii, ci o thee,

rire. Pc de alta parte era Muntele Athos, on

grec, on slavon,
ceiace inseamna sarbesc, si
www.dacoromanica.ro

1.,

- 4.

21

Nicodim, oricare ar fi fost originea lui, a venit dinteolume total straina de noi. El nu s'a
alipit intaiude noi Romanii, deli noi 1-am faca slant, si s'a scris viata Sfantului Nicodim,
ci s'a dus la Vodita, unde era stapanirea rege-

lui Ungarici. Sr aceasta insemna un fel de

,,Ungro-Vlahie". Dc acolo 1-au adus la noi. Noi
1-am ado plat" pe Nicodim, care s'a strecurat,

apoi el si mucenicii lui, in Ardeal, la Prislop,

incercand sa faca si acolo o biserica a lui, in
legatura cu Munich/. Athos. Si s'au strecurat ai
lui in Moldova,
intemeiat Manastirea
Neamtului, adeca Manastirea Neamtului s'a
asezat pc hasa unui schit. Peste creatia noa... stra veche s'a asezat acest centru de misionarism, de limbs si
cn tare. slavona. Si a fost
in Moldova o lupta cu Patriarhul, care numia
pc toti episcopii aeestia,
manastirii nicodiMiene: episcopi sarbesti, cu insusi losif eel
mutat dela Cetatea-Alba, uncle era o veche episcopie, tot asa de strains, cum fusese Vicina
pentra Tara-Romaneasca. Deci acelas sistem
de delegatie din partea Patriarhului. Acesta a
dus lupta cu episcopii sarbesti din ',Moldova,
iar rezultatul a fost, amestecandu-se si .,proto,
popii" nostri, can continua vechea traditie, o
Biserica moldoveneaseii mutt mai indepen(lentil, dela inceput, cleat Biserica mtinteana,
aceasta din cauza asezarii geografice._
,-, In feltil acesta s'a .1j1.11:1S la jumatatea secolului al XV-lea. Fusese un timp, cand noi avuscram in fate noastra, nu pc Sarb in rivalitate
en Green], ci www.dacoromanica.ro
numai peacesta dupa cc Hari_

'

22

ton, care era Grec gi sta in fruntea Bisericii

autohtone, nu rezida de obiceiu la noi. Atata
este de strains aceasta Biserica a lui Iachint
si. a urmasilor 'lui. Dar, deoarece puterea
activa, ofensiva, a sarbismului a disparut si a
ramas numai formula slavona, Biserica aceasta greceasca s'a shutit in stare sa stapaneasea mai puternic locurile noastre De oarecc
insa limba greceasca n'a intrat niciodata in

,_

Biserica noastra, ci limba slavona, o limba de

spirit si de tendinte straine, a ramas formele
in care au trait, timp de doua secole Bisericile
noastre si din Muntenia si din Moldova au fost
straine, de caracterul acesta slavon.
Dar vechiul spirit al legii romonefli, cu Via
dica ef de natiune, acesta a ramas si el. Cine
a facut Domn al Moldovei, dupa ce tot el legitimase inchinarea de Petru Aron a Moldovei
catre Sultanul ocrotitor Mohamed al II-lea?
Teoctist. Acesta nu este numai Mitropolit in
sensul obisnuit al cuvantului. Actele de Stat
trebuie sa poarte in randul intaiu ,semnatura
lui. Legenda cu Stefan eel Mare asteptand in
marginea Sucevii pentrn ca Teoctist sa-1 facil
el Domn, e semnificativa. Peste infiltratia greceasca, peste formele de limba slavona, ceia cc
este in adancul poporului nostru iese la iveala.
In Muntenia lucrurile nu se prezintau asa.
Era un Stat subred, des atacat de Turci cand
nu era stapanit de influenta hotaritoare
Moldovei. La Moldoveni, in secolul al
XVI-lea avem pe de o ,parte, ,carturarii de limbo slavona aorta cari scriu manuscripte, cari
www.dacoromanica.ro

23

fac cronici, Macarie, Eftimie, Isaia de Slatina,

carora li suntem recunoscatori pentru ce au
Malt, insa si acestia, ca si calugarii lui Stefan
eel Mare si ai lui Alexandru cel Bun, dela Bistrita, dela Putna, can au lasat vechile anale,
n'au nimic in scrisul lor,din sufletul nostru. Nu
vedem in ceia ce scriu viata poporului nostru,
1::atusi de putin. Oameni uscati de carte slavo-

foarte. mandri sa aiba un stil frumos dar

incapabil de stilul personal: ei iau o carte anterioara si inlocuiesc numai numele, precum
s'a intainplat in Apus cand a fost sa se scrie
viata lui Carol cel Mare si Eginhard a copiat
viata lui August de Suetoniu si unde era August a pus Carol. Isaia a avut un succesor, pe
Teofan, care si-a gasit sfarsitul la Muntele Athos. Acolo era vatra, intr'acolo mergea inima
acestor oameni de iculturil straina, suet cari
traiau bietii nostri popi, can stiau rugaciunile
for in romaneste, Inca dela cele dintaiu monumente de limbs romaneascri. Alaturi de Biserica oficiala mergeau dedesupt acestia, cu
ti'aducerea Apostolului, Psaltirii, Evangheliei,
a Vietilor de sfinti. Noi am avut doua Biserici : una de-asupra : solemna, slavona, si
alta, dedesupt, simpla, romaneasca, si ea
nO,

nu s'a dat biruita niciodata. Lupta aceasta

a continuat in secolul al XVII-lea muntean,
pang foarte tarziu, pans ce .s'a adus cel
dintaiu

Mitropolit popular,

Teodosie

din

Vestem, taran ardelean din piirtile Sibiului

si el a venit la not cu intreg sufletul lui

15-

ranesc pe langa Voda Brancoveanu, care este

www.dacoromanica.ro

, ..-

04

tot asa de traditional ca Domn, cat este de traditional ca Vladica Teodosie.

Dar in Moldova se petrec ltKrurifoarte interesante. Care este marele Mitropolit al Mot-

dovei in vremea lui Vasile Lupu? Este Varlaam: Dar cc e Varlaam? Un fiu de razes din
partite Putnci. Cared se va face bilantul volumelor pe care religiaortodoxa le-a produs la
noi, Cartea de invatiltura" a lui Varlaam va
atarna in cumpana mai greu decal toate leetide Facultatilor de Teo logic, catei trei, care
se gasesc astazi, fiindca nalinnea nu intelege

nimic nici din foarte frumoasa cronica dela

i.
-,
.

..j.' -.--._

..

',

-.

...

'.,

--:.

Biserica ortodoxa i din revista studentilor

teologi despre toate niserkile ortodoxe. Intrcband pc un credincios, pe un bun si simple si
whim credincios, ce stie din Mate acestea? Nimic. Dar insusi preotul savant care se duce
inteun sat devine pe urma pops ca in secolul
al XIV-lea, si, daca my devine poph ca in secoin' al XIVIea, ajunge ca preotii din Bncovi-,
na de odinioara, preoti foarte oarturari, formati la *collie imparatesti, dar can nu aveau
nici un fel de impOrtanta in sat, pentru ca
erau boieri". Noi nu avem insa nevoic de pop5-boier, ci de popa-taran (aplauze vii), si avem nevoie si de oorganizatic bisericeasca su,

'"..

1..

perioara potrivita cu popa-taran, pentru ea

'
.

Nu e sat din Ardeal, undo sa nu se fi cetit

candva predicile lui Varlaam. Mi s'a spas de
atatea ori: sant o multime de predici noi, si
ortodoxe, si unite, dar cartea cea veche cu sloI

baza naliunii, toata puterea ei, sta aoolo.

I.

www.dacoromanica.ro
'

..

25

;.$

ye mari, care, si cand era rupta, se cella in

:;4,

partea care mai ramasese si lumen se indestu

cu ansa, Reels e cea adevarata, iar celelalte sant un lucre strain, pe de-asupra, neavalid o influents asupra sufletelor. Si, iara*i;
mull mai greu decal multe opere stiintificc
trag yolumele lei Dosoftei, orkare ar fi fost
sangele amestecat al lui, cad el se cohorise a-

(lane in fiinta neamului

nostril. In limpid
razhoiului, cand se cereau cacti pe front, cu
li-am trimis Psalmii lui Dosoftei inteo cactieica de purtat in sin:
La apa Vavilonului,

,
,

1:'

Raid de tara Domnului,

data *ezum si plansem,

La voroaya ca nc stransem:
De te-as mai putea uita-te,
Terusalime cetate...

Mune lacrimi de soldati au cazut asupra a-cestei ,carticele, pentru cc? Fiindca apa Vavilonului" era inrosita de sangele ostasilor no*tri, iar Ierusalimul- cctatc era aici pc la Bucurestii stapaniti de .cucerirea strains. Acesta
este rostul Bisericii (aplauze puternice),' iar
nu sa prefaci crestinismul viu in ceeace crau
Faraonii dupa moartea lor, uscati tii incunjurati de juvaicrele cele mai scumpe, asezati in-'
tr'o rack de toata frumuseta, dar Faraonul.
tot mort era si nu shMea nici el nimic si nici
,ceilalti nu simteau nimic din faptul ca Farao._
nul se uscase acolo, in sepultura a*a de scumpa, cu Coate miresmele Egiptului.
In secolul alwww.dacoromanica.ro
XVIII-lea ni-a whit insa o o_
fr.*Xi tt

':

LI'

".

26

fensiva greceasck fanariota. Odata ce era

Domnul Fanariot, s'a stabilit legatura mai

stransa cu Biscrica din Constantinopol, care

IncercaSe si in secolul al XVII-lea sa regen-

teze pe episcopii nostri. In luptele noastre din-

tre partide, recurgeam, cum am recurs de atatea ori, la strainatate, -- ba cum recurg unii
si acum, scriind si carti de Istorie pentru a-0
face faima bunk aiurea. Intocmai ca in astfel
de apeluri, in cumplitele lupte de partid din
s'a faMuntenia,
Moldovenii n'o face.%
-. cut, in lupta Cantacuzinilor si a adversarilor
lor, de pe la 1670, apel la Patriarhul din Constantinopol. 5i se mai adauga un lucrui. mandria de a aduna ortodocsii imprejurul Branco.' yeanului, care a cheltuit asa de mull pentru Bi-

sericile grecesti si, mai putin, Nicolae Mavrocordat i altii. Sfantul Spiridon de langa Senat
cu o inscriptie in limba araba, e in legatura cu
Patriarhul Silivestrti, de Antiohia, refugiat la

noi. Foarte frumos rolul imperial jucat de

.

Domnii nostri, dar vorba este ce profitam noi

din toate acestea? Foarte putin. Patriarhi, episcopi, Mitropoliti, mancau la noi, ba intampillar se si ingropau la noi, dar ce ni dadeau
'Iona? Un prestigiu Domnilor, si, cand Domnii
acestia au insemnat asa de putin ca Domnii
Fanarioti, n'au maul da nici atata. Pana ce, de

la o bucata de vreme Fanariolii erau asa de

saraci, Meat nu s'au mai MAAR pe la noi.

Dar aceasta a adus si o influent& carturareascii, si aici o sa vedeti ce important este

simtul poporului nostru. Au venit o multime
www.dacoromanica.ro

27

de carti grecesti cum in Banatul catolic se vad

o multime de carti latine din care data ar fi

sa alegi, nu iei nici una, pentrucla nu e niciun

folos pentru realitatile vietii in aceasta ingramadire de carti teologice. Ce am ales noi?
Cand au venit Grecii la noi, pe vremea lui
Brancoveanu, cu acel supra-Mitropolit", Dositei, Patriarhul Ierusalimului, care avea pretentia de a domina amandouri tarile noastre si

Ardealul, si de fapt Patriarhatul din Ierusa-

lim se mutase la noi, -- in ice iprivete intretinerea, la Bucuresti si Iasi, cu toate rosturile
sale,
el a tiparit, cii un tipar admirabil,
frumoase carti de lupta impotriva Bisericii
latine, vechi lucrari bizantine, care s'au cetit

in Apus, Ica sa raspunda catolicii dar la noi

erau lucruri cu totul straine. Pe de o parte
deci Dosoftei cu Psalmii lui, pe de alts parte
zadarnicia greceasca cu alt Dosoftei, Patriar
hul din Ierusalim. Dar, cand au sosit cartile
grecesti la noi, grin manastiri, pe vremea lui

--

Chesarie de Ramnic, noi am facia cea mai potrivita alegere.

Se incepuse Inca pe vremea lui Brancoveanu cu traducerea Sfantului Joan Hrisostomul,
traducere foarte frumoasa, !care ar trebui retiparita i acum. In lee sa tiparim atatea chilo-

grame cu privire la Biserica ruseasca si greceasca, ar fi mai bine sa incepem o opera de

retiparire a vechilor traduceri, care arata ca
la noi existau adevarati elenisti. Avem o intreaga biblioteca bisericeasca de teologie utila si inteligibila, dar am raspins tent toata howww.dacoromanica.ro
rl

!ie.::

74 ;

28

...
.

,,,..

,.

tot cc a fost discutie tot asa de zadarnica precum sunt discutiile rabinilor evrei cit privire
la anumite puncte, care se pot discuta atata
vreme cat va dainui lumen, Ears sa se ajunga la niciun rezultat, un simple exercitiu al
unor minti care nu se pot opri asupra reali.

,.
Eti+

-;

7
..

lath.
.,

tarirea tot ce a fost polemics strains de noi, -

.4-

:.

-'

'

,,....

" 4._
.

Cum vedcti, Biserica noastra nu se lasa cucerita. Un al doilea Dosoftei, un al doilea

Hrisant,,Notara, nepotul si, urinasul acestuia,
n'am avut. In loo .sa-i linem ,stapani, i-am
pastrat intretinuti;. cand veniau la noi, li dadearn tainul, ii puneam sa slid eased la zile
marl, dar, tocmai cand se imbulzia Biserica
greceasca pcntru a ne domina, Supt Domnii
Fanarioti, slujba-intreaga s'a .prefacut in romaneste. Poate fi ceva mai frumos -ducat rezistenta creatoare? Pentru ca sunt doua rezistente; rezistenta care neaga si nu creiaza, N
si rezistenta care, creand, are dreptul de a
nega, pentru ca pune ceva in '103.
Si, desvoltandu-se nccontenit sentimental
acesta, intr'o tars cu predica in romaneste,
cu 81ujba in romaneste, lard care se apara
impotriva episcopilor greci, -papa la un Nichifor de Iasi, nn Nectarie de Ramnic, dedata' au rasarit doua fiinte bisericesti care
reprezinta triumful desavarsit al vechii legi ,
romanesti. Until este, la Iasi, Veniamin Costachi. Fiu de boier, coboritor de pe mama'
din Cantacuzinii munteni, in imprejurari de
a putea trai in larg ca mirean si ca cpiseop,

"

"

,
www.dacoromanica.ro

29

in legatura numai cu.viata claselor de sus, el,

pe timpul cand se producea un nou atac `
strain rata de noi, mai ales in Moldova, de acolo intinzandu-se si in Muntenia, pang la'
schiturile din judetul Ramnicului Sarat, ca
Paisie Veliciovschi, venit din Ucraina, si Di-

mitrie de Rostov si atatia altii se traduceau

in romaneste, cu tot-- misticismul acesta ru-

21.

''..1
,1

-'

sese, ce n'are nimic comun cu noi, zu spiritul

nostru limpede, ce a facia? S'a this la vatra

ruseasca dela Neamt si a iesit de acolo tot ..
asa de Roman, ,cum fusese cand a intrat, ramanand in contact cu fiii poporului. De aco-

,'
-

...

lo, de la manastire, Veniamin, triumfator, s'a 1.

.
intors .sef popular romanesc, potrivit cu tra- "7",'"
ditiile Bisericii Moldovei, si, cand a venit Stanl roman cu formele noi frantuzesti, sa-i puma ministru de Culte in coasts, a declarat ca
guyerneaza tine urea, ca sclav, dar el se duce la Slating, uncle a trait ca simplu calugar,
cu aceiasi demnitate pe care o avusese Mitropolitul IaKov I-iu, care, cand i s'a impus sa '-..
-;
ridice blastamul impotriva unej contributii
nepopulare, a luat calla si a pus-o Pe masa. ; ,
Cu total altccva sa cacti carja si cu totul alt- i ..,
ceva s'o pui pe masa!
Si, in.Muntenia, la un moment :de criza.
unde s'a !cautat Mitropolitul? La Caldarusani, Grigore Diaconul. Simplu diacon, in cated

,d

Va zile a putut sa treaca prin toate treptel,,

si a ajuns Mitropolit. Nu, este manastire romaneasca Uncle sa nu gasesti chipul Mitropolitulni Grigore, mort in Scaun, pastrand fru.

r*

'i

..

...

td,

v,

,k

.-

t ..

.1.

'

.,

'
/.
,
www.dacoromanica.ro

t1

.r e. 111'';

....-4,..r.-,r,

.-'..)5

,
4,

t
1

. sr-

I.

,i

'

30

museta deosebita pe care a avut-o in toata

viata sa.

Si pe urma? Aceasta 'este o parte trista pc

care o voiu descrie scurt. Alaturi de Chesaric
dela Buzau, Iosif Naniescu dela Iasi, multi
vreme staret de manastire prin partile Dambovitei,

alaturi de acestia a fost influenta

ruseasca, venita prin Scriban, car au inva-

tat la Chiev, prin Melchisedec, figura frumoasa, cu lucrari istorke care nu Indeplinesc toate cerintele filologice, dar ,suet de
mare folos, una din cele mai impunatoare

figuri de sef bisericesc. Dar Melchisedeo Stefanescu, fiu de sat romascan, a trecut prin
filicra ruseasca. Era fireasca lupta cu Statul,
care se amesteca uncle nu i se cuvenia. Lupta
trebuia sa aiba alt caracter ,decat aceia pe care
o due puterile laice, una impotriva celeilalte.
Nu o lupta acra si rea, ci - lupta crestinului
care-si apara dreptatea. N'a tinut nici un
discurs Mantuitorul pe cruce impotriva ace-.
lora care-1 rastigniau. Ortodoxia muscaleasca, nepotrivita cu noi, s'a inlaturat, si once
incercari s'ar mai face, sant condamnate dela
inceput. Alta fume e acolo si noi nu avem nimic a face cu (lama, cum nu avem a,face cu
nicio forma de manifestare a rusismului: nu

voim, si nu avem interes s'o facem. Nistrul

Inca nu e destul de adanc. (Aplauze puternice).

Dar in fata s'a ridicat si influenta apuseana. Am avut doi Mitropoliti oarecum francizati: primul ruda cu mine, ca Miclescu, pentru
,

www.dacoromanica.ro

t.

31

ca si mama bunicului meu era o Micleasca.

Dupa Sofronie, nepotul silt', Calinic Metescu, tanar boier de cultura franceza, apoi Mitropolitul losif Gheorghian care calatoria
Area des in Apus, facea traduceri din frantuzeste pentru lucrari care nu au a face cu traducerile din greceste pe vremea lui Cherasic
si Filaret.
Si, pe urma, bursele in strainatate, in Apus. Ca doctor de onoare al Facultatii protestante din Paris, pe langa diploma asamanatoare dela Cernauti, am oarecare competenta in lucrurile acestea, si am si oare care
drept de a le judeca. Am cunoscut tineri de
la not foarte buni, cari trebuiau sa se duca
insa acolo pentru a lua altceva decat un spirit care nu este al nostru si nu se poate implanta aici la ,noi, on data este vorba de
Franta. on de Germania. Daca e vorba de
Germania, am mai avut atata .protestantism
nemarturisit in Biserica noastra, pre:um s'a
- intamplat si in Ardeal, unde Biserica ortodoxa a mers atata vreme cu legea romaneasca, luptand cu calvinismul, cedand Bisericii
Cato lice pe Uniti, dar de fapt si Inochentie Clain era tot un taran si Petru Pavel Aron, un altul, dar cei cari au mers la Roma
au adus foloase natiunii. Pe urma s'a ajuns
la un anume canonicism" dela Blaj, de unde s'a putut desface, pentru a fi Roman deplin, numai inteligenta si energia neuitatului
-. Augustin BUnea care de aceia n'a ajuns niciodata epis:op, despretuind orice, cand era
.

www.dacoromanica.ro

32

a'

vorba sa indeplineascil functiunea sa de a-parato al naliunii sale. La ortodocsi, marele

Saguna si-a Pleat ucenicia la Sarbi, si este si

--

un spirit protestant in alcatuirea unci Bise- !

rici -rationale a lin, ca si o influents vieneza, .\/,'
asa ca nu mai este legatura de odinioara. Pe '.

urmil se po a t e aj unge in gu v e rn arm n t al is m

la un Vasile Mangra.
.
Si ett incheiu cu un slat fats de tineri. Este
relativ usor sa fii un spirit invalat, cu manifestatii teologice perfecto din punct de vedere ..
stiintific, de care se aratil capabila Biserica
noastra. Sa admitem si. sa admiram ceia cc se
afla in aceste compartimente. Dar nu este aceasta loath Biserica, si nu este acesta lucrul
esential in Biserica. Pand cc nu se va ridica
prin Biserica poporul de jos, pans la ultimul ,,,.
om, la acea constiintil umana, cresting' nationala. care ni trebuie prin Biserica in ran
dui intaiu, iar nu prin propagandescoldre si
culturale, ca nu-si va fi indeplinit adevarata 4 .....
-

1,

..-

I-

i
,-. ....

misiune.

Am avut curajul Sa v'o spun.

t.

,
,,

,,

".
:

--.

. I

.
p

/.

-_:,

...
A

.,,.' l'

.-

..... '

.1

,S,

_
W

'

www.dacoromanica.ro

lr'
II

*It'

...,

www.dacoromanica.ro