Sunteți pe pagina 1din 3

O analiza la rece - evolutia recenta a

pretului petrolului si gazelor la nivel mondial

Incercind sa sintetizez informatiile recente despre evolitiile de pe piata mondiala de


hidrocarburi, am constatat ca dup prbuirea preului petrolului n 2014 au fost
vehiculate doua variante, ambele credibile si sustenabile. Unii analiti au pus
decizia Arabiei Saudite de a inunda piaa pe seama unei strategii convenite cu SUA,
considerind ca pe msur ce scdea preul petrolului, regimul lui Putin rmnea
fr resurse pentru expansiunea n Vest. Alii au apreciat micarea saudiilor drept
un atac ndreptat mpotriva companiilor americane care exploateaz gaze de ist,
nu de alta dar prbuirea preului face nerentabil aceast tehnologie i eventual
impinge firmele implicate in aceste tehnologii n faliment.
Indiferent care ar fi fost motivaia, rezultatele sunt dramatice, att pentru Rusia,
ct i pentru Arabia Saudit, arat unii experi (citai de presa economica de
spacialitate). Expertii preconizeaza ca Arabia Saudit va avea probleme financiare
n urmtorii doi ani i va trece printr-o criz care i va pune n pericol chiar si
existena ca stat, n mai puin de un deceniu. Rusia pe de alta parte, se pare ca a
intrat deja ntr-o criz similar cu cea care a dus la colapsul URSS. Cele dou state
care de altfel sunt actorii principali ai scenariilor evolutiei pietelor mondiale de
hidrocarburi, au declanat la nceputul acestui deceniu, un mecanism pe care nu l
mai pot influena si stapini i care, le va distruge economiile, cu precizie
matematic, relateaza expertii in economia petrolului.
Arabia Saudit ca i Rusia intr-o masura mai mica nu au reuit s-i diversifice
economiile cu precadere exporturile i depind aproape in totalitate ( in special
Arabia Saudita ) de exporturile de petrol i gaze pentru a asigura supravieuirea
statului. La polul opus, Norvegia de spre exemplu, reuseste sa i echilibreaze
bugetul chiar dac preul petrolului este de 40 de dolari barilul. La o analiza
amanumtita, observam ca Rusia are nevoie de 105 dolari/baril pentru a nu ajunge
la deficit bugetar, iar Arabia Saudita de 106 dolari pe baril. Este evident ca de1

alungul ultimilor decenii cele dou ri au colaborat pentru ca preul dolarului s


treac pragul de 100 de dolari, mecanism care explic boom-ul economic din Rusia
i a permis celor dou ri s cheltuie sume uriae pentru narmare.
In anul care a trecut, se par ace Saudiii au constat c meninerea unui pre ridicat
al petrolului risc s le diminueze cota de pia, adica la peste 100 de dolari/baril
deveneau rentabile exploatrile n ape de mare adncime, dincolo de Cercul Polar,
ca i tehnologiile neconvenionale. Miznd pe o cretere a preului petrolului, la
sfirsitul lui 2013, companiile americane au fcut investiii uriae n cmpurile de
petrol amintite mai sus, dar i in tehnologia exploatarii gazelor de ist.
Contrar asteptarilo insa, Saudiii au decis n noiembrie 2014, s inunde piaa, la pre
sczut, pentru a face ineficiente exploatrile de ist din Texas i pe cele offshore, la
mare adncime. Pe termen scurt, strategia a dus la rezultate: unele companii au
dat faliment, altele au suspendat investiiile. Proiectele ruseti din Oceanul Arctic,
cele din Golful Mexic Atlantic i Canada au fost anulate, pentru c sunt rentabile
doar la un pre ridicat al petrolului. Dar hidrocarburile de ist din Texas au un cost
mediu, nu unul ridicat. Observam ca in ultimile luni, cu fiecare zi ce trece costul
scade. n 2015, preul exploatrilor de ist este asteptat sa se reduca cu 45% fa
de 2014. Iar rezervele din bazinul Permian al SUA le depesc pe cele ale Arabiei
Saudite, din bazinul Ghawar, pn acum cel mai mare din lume.
Analiza evolutiilor pe termen lung, arata ca statele dependente de exportul de
petrol sunt condamnate in fapt de propria dorinta de imbogatire imediata. Mai
observam ca o creterea preului, pn n 2014, a atras investiii n resurse
neconvenionale, cum ar fi energia eolian, solar i hidrocarburile de ist. Chiar
dac firmele care au fcut aceste investiii dau faliment momentan, tehnologia
exist si va ramine viabila, pe linga faptul ca investita in cercetare/dezvoltare a
fost amortizat, iar activele vor fi achiziionate de la bnci, de ndat ce preul
eventual va crete. Preul ieiului, achiziionat pentru luna decembrie 2015 a ajuns
la 62 de dolari. La acest pre, Arabia Saudit i Rusia trebuie s triasc pe datorie.
n schimb, exploatrile de hidrocarburi de ist sunt rentabile, iar America va deveni
un mare exportator, atacnd cota de pia a rilor OPEC. Pe msur ce pierd cot
de pia, Rusia i Arabia Saudit intr n faliment, chiar dac preul crete, pentru
c nu-i pot menine nivelul veniturilor din petrol si dupa cum notam la inceputul
acestui articol, nici un nici alta nu au alternative de export.
Observam ca in acesta perioada de tulburari politice profunde, Rusia are mari
cheltuieli militare, mai ales dup ce a invadat Ucraina, cuplate o infrastructur la
pmnt i extrem de puine investiii n producie. Saudiii pe de alta parte, cheltuie
enorm pentru armament i pentru a-i menine influena n lumea islamic
(subvenii pentru Egipt, de exemplu). S-a constatat de asemenea ca in ceea ce-i
priveste pe Sauditi, sistemul de beneficii sociale autohton nu mai poate fi sustinut
la nivelul actual dect o scurta perioada - respectiv trei ani - la actualul nivel al
veniturilor i cheltuielilor. Astfel la o analiza amanuntita, se constata ca Saudiii au
2

un deficit de 200 de miliarde de dolari pe an i doar 750 de miliarde rezerve n


bncile internaionale.
Un fapt trecut sub tacere, dar care va avea un impact teribil asupra pietii
hidrocarburilor exploatate alternativ este anuntul teribil facut de China ca se
pregtete s extrag gaze de ist cu tehnologii neconvenionale (fracturare cu
plasma) care nu consum ap i care ar lasa fr obiect planurile Rusiei de a
exporta n cea mai dinamic economie a lumii. Dup ani de expansiune exploziv,
creterea economic n China a ajuns la cel mai sczut nivel de dup anul 2009, iar
investitorii cred c ar putea fi chiar mai ru, deoarece autoritile din Beijing pot
mslui cifrele oficiale. Analitii sunt de prere c adevratul motiv de ngrijorare
financiar n prezent nu este Grecia, ci China, fcnd o paralel cu crahul bursei
americane din 1929. Cderea bursei din China ar putea afecta indirect Romnia,
prin efectul asupra preului petrolului, mai ales daca China se hotaraste sa utilizeze
pe scara larga tehnologia mentionata anterior.

Data : august 10. 2015

Mircea Halaciuga, Esq


Secretar General
Tel. 040.724581078
www.SIPG.ro