Sunteți pe pagina 1din 4

Socoliuc Ionela

Conceptul de stres ocupaional

Starea de sntate mintal a membrilor unei organizatii este influentata in mare msur
de mediul de lucru. Daca mediul de lucru nu perturb starea de sntate mintala a angajailor
sau, mai mult, contribuie la starea de bine a acestora, in cadrul organizatiei se poate observa
un climat psihosocial adecvat. Printre conditiile oferite de un mediu favorabil sanatatii psihice
a angajatilor putem enumera activitatile ce ofer indivizilor un sentiment mai accentuat de
identitate, de incluziune sociala sau de statut in cadrul firmei. Pe de alta parte, ntr-un un
mediu de munca in care climatul social este unul nefavorabil, sntatea mintala a angajatilor
are de suferit. In aceste circumstante, pot aprea stri de frustrare, de anxietate sau diverse
conflicte cotidiene.
Organizaiile se confrunta nc cu o lipsa de percepie si de informare asupra riscurilor
psihosociale. In plus, in organizatiile contemporane, rareori se pune accent pe eliminarea
factorilor stresogeni si pe alte aspecte legate de sntatea mintala la locul de munca.
Daca riscurile psihosociale sunt ignorate sau gestionarea lor este superficiale, lucratorul, cat
si organizatia au de suferit. Asupra starii de bine a individului, stresul la locul de munca aduce
o serie de efecte duntoare. Sntatea mintala precara, oboseala psihica, deficitul de
concentrare, precum si comiterea de greseli frecvente in sarcinile efectuate sunt cteva dintre
aceste efecte. Aceste probleme cu care se confrunta angajatul pe plan profesional pot duce la
abuzul de medicamente, igri si alcool sau probleme de sntate fizica, cum ar fi afectiunile
musculo- scheletice si bolile cardiovasculare.

. Pentru organizaie, efectele negative includ rezultate economice n general slabe, creterea
absenteismului, a prezenteismului (lucrtorii vin la munc atunci cnd sunt bolnavi i nu pot
funciona cu eficien) i rate mai ridicate ale accidentelor i vtmrilor. Perioadele de
absen tind s fie mai lungi dect cele determinate de alte cauze 1, iar stresul la locul de
munc poate contribui la creterea ratei de pensionare anticipat, n special a funcionarilor2.
Costurile aferente estimate pentru ntreprinderi i pentru societate sunt semnificative, atingnd
miliarde de euro la nivel naional.
3
Un alt sondaj efectuat de Esener pe un esantion alctuit din persoane aflate la conducerea
unor organizaii din Europa a scos la iveala faptul ca mai putin de jumtate dintre acestia sunt
de prere ca angajatii lor ar putea suferi de o problema de sntate mintala datorata locului de
1 Health and Safety Executive, 2009-2010, ww.hse.gov.uk/statistics/causdis/stress
2 Studiul de monitorizare a sntii n rndul salaria ilor austrieci, 2009. Camera de Munc a
provinciei Austria Superioar (AK O) i Institutul Austriac pentru Studii Sociale Empirice (IFES),
Viena
3 Agenia European pentru Sntate i Securitate n Munc, 2010. Sondajul european n rndul
ntreprinderilor privind riscurile noi i emergente (ESENER),
https://osha.europa.eu/en/publications/reports/esener1_osh_management
1

Socoliuc Ionela

Conceptul de stres ocupaional

munca. In realitate, Conform studiilor efectuate asupra stresului organizational s-a putut
observa ca probleme de sntate mintala vor aprea la cel mult unu din sase angajati.
In cadrul unui loc de munca cu un climat psihosocial adecvat, chiar si persoanele a caror
stare de sntate mintala este PRECARA si nu neaprat din cauza vietii profesionale, pot da
un randament fizic sau intelectual bun. De multe ori acesti angajati sunt considerati ca fiind
un risc pentru organizatie, si sunt exclusi din companie, cu toate ca, in realitate , climatul
psihosocial al companiei determina aparitia riscurilor legate de stres.
In ultimii 10 ani, aproximativ 28% din angajatii europeni au facut sesizari legate de climatul
psihosocial nefavorabil la locul de munca si de modul in care acesta le afecteaz starea de
bine. Aceasta problema, a expunerii angajatului la riscurile psihosociale a cptat amploare,
devenind a doua problema ca frecventa a sesizarilor, dupa afectiunile musculo-scheletice.
Cercetrile efectuate la nivelul multor organizatii au subliniat gravitatea problemei riscurilor
psihosociale prin faptul ca mai bine de jumtate (50-60%) din numrul de zile lucratoare in
care randamentul muncii depuse a fost sub asteptari, se datoreaz climatului psihosocial
nefavorabil angajatilor.
Stresul la locul de munca se reflecta tot mai mult in ultimii ani, prin cresterea demna de luat
in seama a costurilor la nivel de organizatie si la nivel de economie naionala.
Aceste costuri asociate problemelor de sntate mintala sunt estimate doar in Europa la
aproximativ 240 miliarde de euro in fiecare an. Chiar daca au sau nu legatura cu mediul de
munca nefavorabil, aceste probleme determina angajatii sa lipseasca de la locul de munca,
cauznd fenomenul denumit "absenteism". Datorita sentimentului de nesiguranta a locului de
munca sau teama de a nu fi marginalizai, multi angajati obinuiesc sa rmn la locul de
munca chiar daca sunt surmenati sau marcati vizibil de stres, iar altii se ntorc la lucru chiar
daca dupa concediul medical tot nu sunt capabili sa functioneze la intreaga lor capacitate.
Aproape jumtate din costurile totale pentru organizatii determinate de stres sunt rezultatul
cheltuielilor directe precum tratamentele medicale, pe cand 136 miliarde de euro deriva din
scderea productivitatii firmelor cauzata de absenteismul pe motiv de afectiune psihica.

4 56 7

Gestionarea stresului i a riscurilor psihosociale


4 The Shaw Trust, 2006. Mental Health: The Last Workplace Taboo. Shaw Trust, London
5 Agenia European pentru Sntate i Securitate n Munc, 2000. Studiu privind
stresul la locul de munc, http://osha.europa.eu/en/publications/reports/203/view
6 Comunitatea European, 2010. Health and Safety at Work in Europe (1999-2007): A
Statistical Portrait. [Sntatea i securitatea n munc n Europa(1999-2007): un portret
statistic], Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, Luxemburg, http://epp.eurostat.
ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-31-09-290/EN/KS-31-09-290-EN.PDF

Socoliuc Ionela

Conceptul de stres ocupaional

Organizatiile, indiferent de domeniul in care isi desfoar activitatea, se pot confrunta


cu problema ridicata de stres si riscurile psihosociale de la locul de munca. Conformxxxxs
studiu esener un pic peste jumtate din ponderea de persoane angajate este de prere ca
fenomenul de stres ocupational nu este neobisnuit in mediul lor organizational. Acelai studiu
n medie, 51 % din lucrtori consider c stresul la locul de munc este un aspect obinuit
acolo unde lucreaz, iar aceast cifr este ridicat n organizaii de toate dimensiunile. n
organizaiile foarte mici (micro) n care lucreaz cel mult nou persoane, 45 % din lucrtori
consider stresul la locul de munc un aspect obinuit, iar n organizaiile mai mari acest
procent crete la 54-58 % din lucrtori8.
Studiul ESENER efectuat de EU-OSHA constata c 79 % din cadrele de conducere ale
ntreprinderilor din Europa sunt preocupate de problema stresului la locul de munc9. n
acelai timp, mai puin de 30 % din organizaiile din Europa dispun de proceduri de
combatere a stresului, a hruirii sexuale i a violenei din partea terilor la locul de munc.
Potrivit ESENER, 40-50 % din organizaiile mai mari (peste 250 de salariai) au instituit
msuri de combatere a riscurilor psihosociale, n timp ce doar 20-30 % din organizaiile mai
mici (10-49 de salariai) au instituit astfel de msuri. Lipsa de sprijin i ndrumare sau lipsa de
expertiz au fost deosebit de frecvent raportate n rndul organizaiilor mai mici. Totui, chiar
n condiiile unor resurse limitate, riscurile psihosociale pot fi evaluate i gestionate i n
organizaiile mici. Avantajele gestionrii stresului la locul de munc n organizaiile mai mici
depesc costurile legate de punerea n aplicare10. Esenial este implicarea tuturor n
promovarea unui climat psihosocial propice de munc. Aceasta nseamn c membrii
personalului de conducere i lucrtorii sunt pregtii pentru a face fa n mod eficient unei
situaii dificile n cazul n care aceasta apare. Expertiza psihologic ar fi probabil necesar
numai n situaii excepion
Angajatorul este responsabil pentru punerea n aplicare a unui plan de prevenire/reducere a
riscurilor psihosociale, care s permit lucrtorilor s i joace rolul i s creeze un climat
psihosocial sntos de munc. Adoptnd o atitudine abordabil i sensibil i promovnd un
7 Reeaua european pentru promovarea sntii la locul de munc (European
Network for Workplace Health Promotion ENWHP). A guide to the business case
for mental health, 2009 (Un ghid privind argumentele economice n favoarea
sntii mintale, 2009),
http://www.enwhp.org/fileadmin/downloads/8th_Initiative/MentalHealth_Broschuer
e_businesscase.pdf
8 ) Agenia European pentru Sntate i Securitate n Munc, 2013. Sondaj de
opinie paneuropean privind securitatea i sntatea n munc, 21 martie 2013,
https://osha.europa.eu/ro/safety-health-in-figures
9 Agenia European pentru Sntate i Securitate n Munc, 2010. Sondajul
european n rndul ntreprinderilor privind riscurile noi i emergente (ESENER),
https://osha.europa.eu/en/publications/reports/esener1_osh_management
10 Health and Safety Executive, 2007. The Suitability of HSEs Risk Assessment
Process and Management Standards for Use in SMEs,
www.hse.gov.uk/research/rrpdf/rr537.pdf
3

Socoliuc Ionela

Conceptul de stres ocupaional

mediu de lucru motivant, cadrele de conducere nu numai c vor permite ca lucrtorii s ridice
probleme, ci i vor ncuraja s ajute la identificarea soluiilor. De asemenea, nelegerea fa de
dificultile lucrtorilor n afara locului de munc, dei nu face parte din responsabilitatea
legal a angajatorului n relaia sa cu acetia, va contribui la consolidarea unui mediu motivant
de lucru, la fel i crearea de oportuniti pentru interaciunea social n afara locului de
munc. Cadrele de conducere de nivel mediu au un rol crucial, deoarece interacioneaz zilnic
cu lucrtorii: acetia ar trebui s fie ncurajai s i dezvolte competenele prin crearea unui
climat psihosocial propice de munc.