1

12345678
910111213
1 Corbertt,
D., 2003, Why Focus on the Healty Workplace? Building the Case
for Healthy
Workplace, National Quality Institute

2 Davis K., Collins S., R., Doty M., M., Ho A., and Holmgren A., L., Health and Productivity Among U.S.
Workers, Commonwealth Fund, www.cmwf.org

3 Graham Lowe, 2004, Canadian Policy Research Network

4 Sanderson, K., Andrews, G., 2006, Common Mental Disorders in The workfoce: Recent
Findings From Descriptive and Social Epidemiology, Canadian Journal Of Pszchiatry, 51, 63-75
5 Lowe, G., 2002, Here in Body, Absent in Productivity, The National Journal Of Human
Resource Management, December, 2.
6 Stewart, W., F.&al., 2003, Cost Of Lost Productive Work Time Among US Workers, JAMA,
289: 3135-44
7 The Health Communication Unit, Centre of Health Promotion, University of Toronto, 2004
8 The Second Annual World Congress Leadership Summit on the Cost Appropriateness of Behavioral
Health and Wellness, co-sponsored by the Wall Street Journal in association with the American
Psychiatric Association, 2006, www.workplacementalhealth.

Sources: productivitatii
Metode de prevenire a stresului la locul de munca pentru cresterea
angajailor
National Business
on
Serviciile destinate specialistilor de resurse umane si managerilor
cat si Group
Platformele
Health Unveils Employer Guide to
implementate pentru asistenta angajatilor reprezint cele mai importante
masuriServices.
pentru
Behavioral Health
National
Business
Group
on
prevenirea stresului ocupational.

Platformele de consiliere pe plan psihologic a angajatilor au ca obiectiv principal prevenirea sau

soluionarea problemelor care influenteaza negativ performanta angajatilor si productivitatea organizatiei. Aceste
programe se prezinta sub forma unor serii de servicii de sntate organizaionala si sunt oferite sau finantate de
ctre companii angajatilor. Printre serviciile oferite angajatilor, cele mai importante sunt cele de screening, serviciile
de evaluare si diagnosticare, serviciile de ndrumare ctre alte servicii de sntate si consiliere sau ctre terapie
profesionista .

.
Solutionarea problemelor personale si a dificultatilor din mediul de munca ce
influenteaza negativ randamentul angajatilor formeaz obiectivul profesional principal pentru
marea majoritate a serviciilor de asistenta psihologica oferita angajatilor.
.
Printre serviciile oferite angajatilor se numr serviciul de screening ce poate depista
posibilitatea instalrii depresiei, a anxietatii, a alcoolismului si alte efecte negative ale stresului la
locul de munca.
Pe langa serviciile de evaluare complexa a sanatatii din punct de vedere medical si
psihologic, la ora actuala multe companii ofer si servicii de consiliere, psihoterapie si consiliere
in momente de criza angajatilor si familiei acestora.
Ritmul accelerat al schimbrilor din societatea moderna a determinat aparitia serviciilor de
training pentru angajati. Despre domenii precum managementul performantei, managementul
timpului, managementul carierei, managementul stresului se vorbeste aproape in fiecare
companie.
9 Luthans, F, 2002, The Need For and The Meaning of Positive Organizational Behavior,
Journal of Organizational Behavior, 23 (6), 695-706
10 National Institute for Occupational Safety and Health, 1990
11 Quik, J., C. & al.,1997, Preventive Stress Mangement in Organizations, DC: APA Books
12 World Health Organization
13 Kelloway, E., K. & Day, A., L., 2005, Building Healthy Workplaces: What We Know So Far,
Canadian Journal of Behaviour Science
3

1.

workshop-uri educaionale: parenting, work-life balance, managementul timpului,

managementul stresului, controlul emoional, managementul furiei, luarea deciziilor i rezolvarea
de probleme, prezenteismul, comunicarea n cuplu, renunarea la fumat, controlul greutii etc.;
1. resurse educaionale online, newsletter informaii educaionale pentru angajat i
familia acestuia (acces la resurse informaionale i educaionale pentru angajat i
familia acestuia - resurse web, brouri);
2. servicii de management al carierei.
Serviciile adresate managerilor i profesionitilor din departamentele de resurse umane sunt
reprezentate de:
-

managementul incidentelor critice;

consultan cu scopul dezvoltrii abilitilor de gestionare a comportamentelor
problematice ale unor angajai;
consultan i training n managementul performanei angajailor;
consultan n dezvoltarea i implementarea unor programe de asisten a angajailor n
companie.

Mai jos sunt prezentate cteva exemple de servicii pentru angajatori, manageri, supervizori,
specialiti din departamentul de resurse umane:
1. consultan n dezvoltarea programelor de asisten a angajailor, managementului stresului i a
programelor de work-life balance; pentru fiecare client (companie) se aloc un consultant din
partea furnizorului de servicii, care devine managerul programului n cadrul companiei i care
are rolul de a facilita implementarea programului mpreun cu o persoan din departamentul de
resurse umane; managerul de program are rolul i de prezenta i promova serviciile de asisten
a angajailor n cadrul companiei;
2. consultan i training n managementul performanei (din perspectiva cognitivcompoatemental), managementul comportamentelor dificile ale angajailor i formularea
regulamentelor
de
conduit
n
cadrul
companiei;
Se pot deconta aceste servicii de sanatate adresate angajatilor ?
Asigurarile medicale sunt costisitoare din cauza gradului de fiscalitate ridicat pentru angajati. Costul
acestora depinde in mare msur de bolile de care sufer persoana cat si de o serie de factori de risc. O politica de
deducere a acestor cheltuieli cu asigurarea medicala s-a elaborat in acest sens.

Legea 571 din anul 2003 prevede, prin articolul 21 alineatul 3, litera K, posibilitatea ca
angajatorul sa deduca cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sntate in limita a 250
euro pe an fiscal si participant. Aceeai lege mai prevede ca eventuala diferenta in plus sa se
impoziteze la nivelul salariatului, conform art.55, pct.3, lit.g, prin cumul cu drepturile de natura
salariala (art.70, lit.h din Normele de aplicare a Codului Fiscal).

Tulburarile de stres sunt introduse in categoria bolilor, acordandu-i-se si un cod specific

(F43.0-F43.9) conform Nomenclatorului Bolilor din Romania, ceea ce le identifica si
particularizeaza in cadrul celorlalte boli. Acest fapt va permite angajatorului incadrarea
cheltuielilor suportate in cadrul programelor de reducere a stresului in categoria cheltuielilor
sociale, asa cum sunt acestea definite in art.21, alin.3, lit c, Cod Fiscal. Asadar, exista un procent
limitat la 2% din fondul de salarii (lunar, cumulat) care se poate utiliza pentru aceste cheltuieli.
In functie de numericul de personal inclus in acest program, unii angajatori vor putea deduce
integral aceste cheltuieli, iar altii doar intr-o anumita masura.
Pentru a implementa cu usurinta aceste platforme de reducere a stresului la nivel de
irganozatie este esential ca aceasta activitate sa fie introdusa in Cuprinsul Contractelor Colective
de Munca. Deasemenea, pentru deductibilitatea acestor programe este necesara includerea
sumelor aferente in Bugetul Venituri Cheltuieli.

n condiiile vieii actuale, una dintre cele mai importante faete ale stresului este stresul
la locul de munc. Stresul profesional ocup locul doi n ierarhia problemelor de sntate la locul
de munc, dup durerile lombare i afecteaz o treime dintre angajaii Uniunii Europene.
Efectele stresului la locul de munc se pot manifesta n plan comportamental, fiziologic i
psihologic.
Societatea modern ne ofer foarte multe avantaje,lucruri de care nu ne putem lipsi, ns
tot ea ne ofer foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai trziu i vor arta efectele
negative,
transformndu-ne
n
"persoane
stresate".
Stresul profesional se afl pe locul doi n ierarhia problemelor de sntate profesional n
UE, dup durerile lombare. Afecteaz unu din trei angajai, adic peste 40 de milioane de
salariai din rile membre ale UE. De asemenea, este responsabil pentru apariia afeciunilor
cardio-vasculare la 16% din totalul brbailor i 22% din totalul femeilor care sufer n prezent
de
aceste
afeciuni.