Sunteți pe pagina 1din 42

ANTIFUNGIGRAMA

1.1. Informaii generale


Frecventa infectiilor fungice si in particular a celor cu levuri a cresut considerabil in ultimii ani. Levurile sunt agenti oportunisti.
Cei mai multi sunt saprofiti dar pot sa devina patogeni, atunci cand exista conditii favorabile de inmultire. In principal aceste
conditii sunt:
- factori fiziologici: nou-nascuti, batrani,
- factori patologici: insificienta imunitara, tulburari metabolice, boli neoplazice;
- factori iatrogeni: antibioterapie, contraceptive, imunosupresoare, radiatii ionizante, interventii chirurgicale,
- factori locali: ulceratii, macerare
Tablourile clinice provocate de aceste levuri sunt foarte variate: atingeri cutanate (intertrigo), mucoase (vaginita, colita,
esofagita), atige viscerale si septicemiile.
Cresterea numarului de produse antifungice si aparitia micozei rezistente la tratament justifica determinarea antifungigramei.
3.1. Reactivi (prelucrare, conditii de pastrare, stabilitatea)
- ulei de parafina
- cultura izolata de pe mediul Sabouraud cu cloramfenicol
Pentru trusa Candifast:
- R1 mediu semi-gelozat tamponat pentru identificare si dilutie, gata preparat, stabil pana la data expirarii la 2-8C
- R2 mediu lichid pentru testul de rezistenta, gata preparat, stabil pana la data expirarii la 2-8C
- TC - flacon de control al turbiditatii sulfat de bariu, gata preparat, stabil pana la data expirarii la 2-8C
Pentru trusa Integral System Yeast Plus:
- 2 fiole cu ser fiziologic steril pentru realizarea dilutiilor in vederea identificarii si testarii rezistentei la antifungice, stabil pana
la data expirarii la 2-8C
- microcomprimate de Xyloza, stabil pana la data expirarii la 2-8C
3.2. Principiul Metodei
Trusa Candifast:
Identificarea levurii se bazeaza pe:
- sensibilitatea sau nu a susei la actidiona, vizualizata prin virarea in galben , galben-orange sau fuxina a indicatorului de
culoare;
- studiul fermentarii celor 7 zaharuri vizualizata prin virarea in galben sau galben orange a indicatorului de culoare data de
acidifierea mediului;
- punerea in evidenta a activitatii ureazice care alcalinizeaza mediul si vireaza indicatorul de culoare in culoarea fuxinei
Determinarea rezistentei / sensibilitatii levurilor la antifungice se bazeaza pe cresterea sau nu a levurilor in prezenta
diferitelor antifungice. Aceasta crestere se vizualizeaza prin schimbarea culorii mediului:
- fermentarea glucozei de catre levuri antreneaza o acidifiere a mediului care face sa vireze rosu-fenol prezent in mediu in
galben;
- hidroliza ureei de catre levurile ureazo-pozitive, elibereaza amoniac, care alcalinizeaza mediul si vireaza rosu-fenol in rozfuxina.
Trusa Integral System Yeast Plus:

Identificarea levurii se bazeaza pe metabolizarea diverselor zaharuri cu schimbarea in consecinta a pH-ului mediului din
cupule, care duce la o schimbare de culoare astfel:
- Schimbarea culorii de la violet la galben sau gri indica pozitivarea reactiei
- Culoarea violeta neschimbata inseamna reactie negativa
Interpretarea se face prin examinarea schimbarilor de culoare ale cupulelor de la 1-GLU la 12-DUL. Din combinatiile de
reactii pozitive si negative se poate calcula un cod numeric si identificarea levurii se face prin compararea acestui cod cu
cele furnizate in cartea de coduri aflata in cadrul instructiunilor de lucru cu trusa respectiva.
Godeul special nr. 13-CHR ofera un cod suplimentar de culori pentru diferentierea speciilor Candida albicans (culoare verde)
si Candida tropicalis (culoare violeta).
Determinarea rezistentei levurilor la antifungice este evaluata prin cresterea sau inhibitia cresterii in prezenta unor
antifungice si are loc in cupulele numerotate de la 14-NY la 23-FLU.
Schimbarea culoarii de la rosu catre galben indica cresterea levurii (rezistenta la antifungicul respectiv)
Schimbarea culoarii de la rosu catre orange indica o slaba crestere deci inhibitie partiala prin antifungic (sensibilitate
intermediara)
Culoarea rosie neschimbata indica inhibitia totala a cresterii prin antifungic (sensibilitate totala)
Ultimul godeu numerotat 24-Growth este controlul pozitiv al cresterii si nu contine antifungic. Pozitivarea sa (culoare
galbena) este obligatorie pentru validarea testarii.
3.8. Rularea probelor.
Trusa Candifast
In prima zi, reactivii se aduc la temperatura camerei inainte de lucru.

1. Prepararea inoculului
- se preleveaza o colonie cu ajutorul unei anse si se introduce in flaconul cu R1 si se omogenizeaza.
- standardizarea inoculuiuli se realizeaza prin comparare cu flaconul TC. Daca R1 este prea clar (inocul insuficient) se reinsamanteaza flac
pana se obtine o opacitate egala cu TC. Daca R1 este prea tulbure (inocul prea bogat) se dilueaza cu ajutorul unui nou flacon de R1 pana se ob
opacitatea corecta
2. Inoculare in galeria CANDIFAST
a) Pentru identificare
- se dezlipeste eticheta adeziva si apoi se distribuie in fiecare cele 8 cupule, cate 100 l R1 si 2 picaturi de ulei de parafina.
- se acopera din nou cu eticheta adeziva.
b). Pentru testul de rezistenta
In primul rand se inoculati R2 peste 100 l R1 (insamanta si stadardizat)
se dezlipeste eticheta adeziva si se distribuie in fiecare locatie 100 l R2 in prealabil insamantat si 2 picaturi de ulei de parafina.
se acopera din nou cu eticheta adeziva.
3. Incubarea
- galeria se incubeaza la 37C timp de 24 ore, si la nevoie 48-72 ore, dupa care se citesc galeriile.
In a doua zi se face citirea galeriilor pentru identificarea levurilor si pentru stabilirea rezistentei levurilor la antifungice si eliberarea rezultatului.
Nu se citeste galeria daca in cupula de control nu se observa o schimbare a culorii mediului: viraj in galben, galben-orange sau fuxina. Citirea
pentru identificare cat si pentru testul de rezistenta se face folosind tabelele si plansele atasate kitului.
Trusa Integral System Yeast Plus
In prima zi, reactivii se aduc la temperatura camerei inainte de lucru.

1. Prepararea inoculului pentru identificare


- se numeroteaza cele 2 fiole cu ser fiziologic steril cu nr. 1 (va contine dilutia pentru identificarea levurii) si nr. 2 (va contine dilutia pe
testarea sensibilitatii la antifungice)
- se preleveaza o colonie cu ajutorul unei anse, se introduce in fiola nr.1 si se omogenizeaza.

- pentru standardizarea inoculului se utiliizeaza densimatul cu ajutorul caruia se realizeaza o densitate optica de 0,5 MacFarland.
2. Prepararea inoculului pentru testarea sensibilitatii la antifungice
- din fiola nr.1 se iau 20 ul, se introduc in fiola nr. 2 si se omogenizeaza
3. Inocularea in portiunea din galerie destinata identificarii
- din fiola nr. 1 se inoculeaza cate 200 ul in cupulele numerotate de la 1-GLU la 13-CHR
- se adauga cate o picatura de ulei de parafina doar in cupulele de la 1-GLU la 12-DUL
4. Inocularea in portiunea din galerie destinata testarii sensibilitatii la antifungice
- din fiola nr. 2 se inoculeaza cate 200 ul in cupulele de la 14-NY la 24-Growth
- se adauga cate o picatura de ulei de parafina in toate aceste ultime cupule
* cupula 13-CHR este singura in care nu se adauga ulei de parafina

- in final se acopera galeria cu capacul de plastic original


5. Incubarea
- galeria se incubeaza la 37C timp de 48 ore, dupa care se citesc si se codifica reactiile.
In a doua zi se face citirea galeriilor pentru identificarea levurilor si pentru stabilirea rezistentei levurilor la antifungice si eliberarea rezultatului.

Nu se citeste galeria daca in cupula de control 24-Growth nu se observa o schimbare a culorii mediului in galben. Citirea atat pentru identificare
si pentru testul de rezistenta/sensibilitate se face folosind regulile de interpretare si codificare din tabelele si plansele atasate kitului.

COPROCULTURA

1. Informaii generale
Sindromul diareic este, ca frecven, al treilea sindrom ntlnit n practica medical.
Dei majoritatea pacienilor prezint o infecie autolimitant, exist i forme severe, caracterizate prin scaune frecvente (340/zi), de consisten redus (uneori apoas), cu pierderi lichidiene mari, ce pot duce la dezechilibru hidroelectrolitic nsoit
de tulburri hemodinamice grave (colaps cardiovascular) cauzatoare de deces.
Etiologie:
Parazitar: Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum, Entamoeba histolytica
Bacterian aerob: Enterobateriaceae patogene: Salmonella spp., Shigella spp., Escherichia coli enteropatogen,
enterotoxigen, enterohemoragic, enteroinvaziv, enteroaderent, enteroagregativ, Yersinia enterocolitica
- Enterobacteriaceae condiionat patogene: Klebsiella spp. (sindromul diareic al noului nscut), Serratia marcescens
(sindromul scutecului rou - prin colonizare anormal cu aceast bacterie la nou nscui)
- Vibrio cholerae, Vibrio parahaemoliticus
- Ali bacili Gram negativi: Aeromonas, Alcaligenes, Plesiomonas
- Coci Gram pozitivi: Staphylococcus aureus
Bacterian anaerob: Bacillus cereus, Clostridium difficile (enterocolit pseudomembranoas post antibioterapie),
Clostridium perfringens, Clostridium botulinum.
Microaerofil: Campylobacter spp
Micotic: Candida albicans
Viral: Rotavirus, Adenovirus, Noro virus

Din materiile fecale muco-sangvinolente, purulente (in frotiu sunt prezente leucocite) se izoleaza mai frecvente bacterii
enteroinvazive: Shigella, E. coli enteroinvaziv (EIEC). Din materii fecale lichide (pe frotiu, leucocitele sunt absente) se
izoleaza mai frecvent bacterii enterotoxigene: E.coli enterotoxigen (ETEC) si E. coli enterohemoragic (EHEC). In materiile
fecale mucoase, muco-sangvinolente (pe frotiu prezenta hematiilor si a mucusului) se izoleaza mai frecvent: Salmonella
spp., E. coli enteropatogen (EPEC), Yersinia spp. Din toxiinfectiile alimentare (anamneza) mai frecvent se izoleaza:
Salmonella spp, Staphilococcus aureus, Clostridium perfringens, Bacillus cereus. In diareeile postantibiotice (anamneza) se
izoleaza mai frecvent flora endogena: Staphilococcus aureus, Clostridium dificile, levuri de Candida spp. Din diareeile
infectioase nebacteriene mai frecvent izolam paraziti, levuri.
In laboratorul Synevo in cadrul analizei coprocultura se testeaza principalii patogeni enterici Shigella spp. Si Salmonella spp,
precum si patotipurile enteropatogene de Escherichia coli la copii mai mici de 2 ani.
De asemenea la nou nascuti, sunt cautate si cele doua specii conditionat patogene: Klebsiella spp. si Serratia marcescens.
2.
-

Recomandri pentru determinarea coproculturii


Diaree cu stare generala alterata
Diaree intr-un context epidemic (familie, cresa, scoala)
Diareea turistilor
Diaree febrila sau sangvinolenta
Control obligatoriu la personalul din alimentatie publica.

3.1. Principiul Metodei


Insamantarea probei pe doua medii de cultura, unul lactozat (MacConkey) si unul moderat selectiv (Hektoen) si incubare la
35 37C, permite aparitia pe mediile de cultura a coloniilor caracteristice lactozo-negative (Shigella, Salmonella) si lactozopozitive (E. coli, Klebsiella).
Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella,, genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul Serratia,
genul Hafnia , genul Yersinia.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0m, ciliati sau neciliati, nesporulati,
cu sau fr capsul.
Caractere de cultur: sunt nepretentiosi si cresc pe medii simple. Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi care necesit,
pentru o crestere optim, temperaturi de 22-37C. Pe mediile neselective, formeaz colonii de culoare gri (exceptnd
Serratia marcescens, de culoare rosie), de tip S, M (exceptie Proteus spp., fenomen de ctrare). Pe geloz-snge, unele
specii determin hemoliz .

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:

1.

2.

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si
culoarea mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii
mici rosii fara sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH
Principiul metodei:
Pastorex Staph-Plus si Omega Avipath Staph au fost concepute pentru detectarea simultana a urmatoarelor
componente:
-

factorul de afinitate pentru fibrinogen, cunoscut ca si coagulaza sau factor de prindere, este proteina A care
poseda afinitate fata de fragmentul cristalizabil (Fc) sau gamaimunglobulina (IgG);
polizaharidul capsular al Staphilococcus aureus.
Reactivul este alcatuit din particule latex cu afinitate pentru fibrinogen si IgG, asemanatoare anticorpilor
monoclonali specifici, indreptati fata de polizaharidul capsular al Staphilococcus aureus. Combinatia fibrinogenului,
IgG si anticorpii monoclonali anticapsulari in acelasi reactiv ajuta la recunoasterea tulpinilor capsulate de
Staphilococcus aureus in aceeasi masuara ca si a tulpinilor de Staphilococcus aureus ce prezinta microcapsule.
Pentru tulpinile cu capsula, anticorpii fata de capsula polizaharidica aglutineaza bacteria. Pentru tulpinile care si-au
pierdut capsula polizaharidica, bacteriile sunt agglutinate de fibrinogen si IgG.
Izolatele de Staphilococcus aureus sunt amestecate cu reactivul latex pe slide. Se urmareste o amestecare
completa, slide-ul este examinat visual pentru prezenta aglutinarii care indica prezenta Staphilococcus aureus.
Mod de lucru
Tulpinile utilizate cu acest kit trebuie sa fie pure si tinere. Se recomanda urmatoarele medii de izolare sau medii
echivalente: agar Columbia + 5% sange de berbec, agar Columbia, agar sange, Chapman manitol hiperclorurat.
Se testeaza tulpinile cu coloratia Gram si testul catalazei. Tulpiniile care sunt testate cu reactivi Pastorex StaphPlus sau Omega Avipath Staph trebuie sa fie coci gram pozitivi si sa aiba catalaza pozitiva.
Reactia de aglutinare:
Omogenizati complet reactivul de latex prin agitare. Vortexarea reactivului este necesara
Puneti separat o picatura de reactiv latex si una de control negativ in doua din cercurile cardului de testare.
Cu o lopatica sau cu un bat puneti cate 1 - 3 colonii catalazo-pozitive in ambele cercuri.
Emulsionati amestecurile din ambele cercuri timp de 10 secunde. Omogenizati cu blandete, rotind cardul.
Rezultatul se citeste dupa 30 secunde de la inceperea rotirii cardului.
Evaluati rezultatul dupa care puneti cardul in solutie dezinfectanta. Nu reutilizati cardul.
Interpretarea rezultatelor
A. Reactie pozitiva
O reactie pozitiva este evidentiata de formarea unor agregate numai cu reactivii test, vizibile cu ochiul liber la
lumina normala inainte de 30 secunde de la inceputul rotatiei cardului. Agregatele particulelor latex pot fi de marimi
diferite cu un fond mai mare sau mai mic roz, intrucat o aglutinare slaba poate semnifica aglutinare non-specifica.
B. Reactie negativa
Intr-o reactie negativa, suspensia nu produce agregate si se mentine aspectul laptos. Este cazul controlului
negativ.

4. Identificarea serologica a tulpinilor de E. coli


Tulpinile de E. coli care produsc diaree sunt clasificate pe baza mecanismelor patogene in: E. coli enteropatogen (EPEC), E.
coli enteroinvaziv (EIEC), E. coli entrohemoragic (EHEC).
Principiul metodei:
Cand reactivul care contine aglutinine specifice fiecarui tip este amestecat cu organisme omoloage de E. coli se produce o
reactie antigen-anticorp care produce aglutinarea celulelor vizibila cu ochiul liber si astfel se poate determina serotipul.
Mod de lucru: in functie de antiserurile utilizate.
Pentru antiserurile Escerichia coli procedura de lucru este urmatoarea:
Serotiparea se recomanda a fi efectuata dupa identificarea tulpinii de E. coli, in cultura pura. Inainte de aceeasta trebuie
efectuat controlul tulpinii prin aglutinarea acesteia in ser fiziologic. Daca apare aglutinare in ser fiziologic nu se mai continua
aglutinarea cu antiserurile tulpina este considerata roughsi deci este nepatogena desi va prezenta aglutinare si cu
antiserul.
Mod de lucru:
-

pe o lama de microscop se depune o picatura de antiser


cu o ansa sterila se preleveaza cultura din tulpina de testat si se pune pe lama
cu un betisor steril din plastic se amesteca continuu, adaugand gradat cultura bacteriana pana se obtine
o suspensie omogena.
examinarea suspensiei se efectueaza cu ochiul liber, pe o suprafata intunecata sau deasupra lampii UV
Rezultatul pozitiv corespunde aparitiei unei aglutinari masive immediate. Aglutinarea aparuta dupa 5 minute nu este luata in
considerare. Aceasta aglutinare intarziata , fina de obicei, nu are nici o valoare diagnostica..
5. Identificarea serologica a tulpinilor din genul Salmonella
Gastroenetritele sau toxinfectiile alimentare produse de bacteriile din genul Salminella se datoreaza ingerarii de alimente
contaminate cu aceste bacterii. Cele mai frecvente Salmonelle izolate in Romania sunt: S. typhimurium, S. choleresius, S.
enteritidis, S. panama.
Principiul metodei:
Setul de reactiv folosit in laborator sunt:
antiser Salmonella anti O polivalent OMA: A, B, D, E, L care contine aglutinine anti-Salmonella,
antiser Salmonella anti O polivalent OMB: C,F,G,H care contin contin aglutinine anti-Salmonella
antiser Salmonella omnivalent omniO care le contine pe toate
Reactia de aglutinare dintre antigenul reprezentat de tulpina suspecta de Salmonella si anticorpii din serul imun specific duce
la identificarea serologica a tulpinilor Salmonella care apartin serogrupurilor AO, BO, DO, EO, LO, conform schemei
Kauffmann- White pentru primul ser si tulpini de Salmonella care apartin serogrupirilor CO, FO, GO, HO, conform schemei
Kauffmann- White pentru al doilea ser. Al treilea ser identifica ambele grupuri.
Mod de lucru:
Identificarea se face cu ajutorul reactiei de aglutinare pe lama pentru ambele tipuri de seruri polivelente.
1. pe o lama de microscop se depune o picatura din serul imun diluat si alaturi o picatura de SSF. Folosind ansa
bacteriologica se suspensioneaza 1 - 2 colonii din cultura bacteriana identificata biochimic in varsta de 18 - 20 ore, in
picatura de SSF. Aceasta etapa ne ajuta sa excludem de la serotipare tulpinile de Salmonella forma R care aglutineaza
spontan cu SSF, moment in care nu mai continuam cu pasul (2).
2. daca suspensia a ramas omogena la pasul (1), se procedeaza la fel folosind o picatura de ser aglutinant in loc de SSF;
pentru favorizarea reactiei lama de sticla se inclina usor. Examinarea se efectueaza cu ochiul liber cu lupa, sau deasupra
lampii UV.

3. interpretarea reactiei:
a. aglutinarea este pozitiva daca apare in 1-3 minute si este de tip predominant granular
b. aglutinarea este negativa daca suspensia ramane omogena in intervalul de 1-3 minute.
Limitele testului
a. pot apare reactie de aglutinare fals positive cand tulpina de identificat este o tulpina forma R
b. pot apare reactii de aglutinare fals negative cand serul este utilizat la un titru mai mare decat cel indicat de
producator.
Nu se efectueaza antibiograma pentru Staphylococcus aureus izolat din materii fecale deoarece un tratament antibiotic
poate antrena dismicrobism intestinal urmata de colite pseudomembranoase.

COLECTIE CULTURA PURULENTA

5.8. Informaii generale


Supuraiile pot afecta orice esut i organ cu acumulare de puroi n interstiiile cutanate (pustule, hidrosadenit, furuncule,
abcese, gome), n esuturile musculo-scheletale (abcese, flegmoane, osteomielit), n ganglionii limfatici, n viscere (abcese),
n caviti preformate (sinusuri paranazale, meninge, peritoneu, sinovialele articulare).
n ceea ce privete rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luat n considerare relevana culturilor polimicrobiene,
valoarea identificrii i testrii sensibilitii unuia sau mai multor microorganisme.
Informaiile privind localizarea plgii, semnele clinice de infecie sau prezena necrozei asociat cu miros specific, terapia
antimicrobian, l vor ghida pe microbiolog n stabilirea unui diagnostic corect.
Bacteriile cele mai frecvent izolate si identificate sunt:
3.
4.
5.
6.

in infectiile tegumentului si ale tesului subiacent acute se izoleaza mai frecvent specii de Staphilococcus si
Streptococcus
in infectiile postoperatorii, in functie de localizare, etiologia este diferita (ex. in chirurgia abdomenului inferior se
izoleaza specii de Enterobacteriaceae si Enterococcus.
plagile produse prin muscaturi si infectate au ca agenti etiologici specii de Staphylococcus si Streptococcus.
etiologia infectiilor ulcerului de gamba si cel de decubit este polimicrobiana, cel mai frecvent implicat fiind
Staphylococcus aureus in asociere cu specii de Enterobacteriaceae si bacili Gram negativi nonfermentativi.

5.9. Recomandri pentru determinare


- in infeciile tegumentului i ale esutului subiacent unde sunt dominate de piodermitele stafilococice (furunculoz, foliculit,
hidrosadenit) i streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulit).
- in infeciile postoperatorii,
- in infeciile din cadrul arsurilor,
- in plagi produse prin muscaturi;
- in infectii localizate profund care comunica cu exteriorul (fistule, abces fibrolizat)
3.1. Principiul Metodei

Prin insamantarea puroiului pe mediile enumerate cu incubare in aerobioza se obtin colonii bacteriene cu anumite caractere
morfologice care permit izolarea primara a germenilor patogeni din proba recoltata.

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:
1.

2.

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si
culoarea mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii
mici rosii fara sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH

Izolatele de Staphilococcus aureus sunt amestecate cu reactivul latex pe slide. Se urmareste o amestecare
completa, slide-ul este examinat visual pentru prezenta aglutinarii care indica prezenta Staphilococcus aureus.
Mod de lucru
Tulpinile utilizate cu acest kit trebuie sa fie pure si tinere. Se recomanda urmatoarele medii de izolare sau medii
echivalente: agar Columbia + 5% sange de berbec, agar Columbia, agar sange, Chapman manitol hiperclorurat.
Se testeaza tulpinile cu coloratia Gram si testul catalazei. Tulpiniile care sunt testate cu reactivi Pastorex StaphPlus sau Omega Avipath Staph trebuie sa fie coci gram pozitivi si sa aiba catalaza pozitiva.
Reactia de aglutinare:
Omogenizati complet reactivul de latex prin agitare. Vortexarea reactivului este necesara
Puneti separat o picatura de reactiv latex si una de control negativ in doua din cercurile cardului de testare.
Cu o lopatica sau cu un bat puneti cate 1 - 3 colonii catalazo-pozitive in ambele cercuri.
Emulsionati amestecurile din ambele cercuri timp de 10 secunde. Omogenizati cu blandete, rotind cardul.
Rezultatul se citeste dupa 30 secunde de la inceperea rotirii cardului.
Evaluati rezultatul dupa care puneti cardul in solutie dezinfectanta. Nu reutilizati cardul.
Interpretarea rezultatelor
A. Reactie pozitiva
O reactie pozitiva este evidentiata de formarea unor agregate numai cu reactivii test, vizibile cu ochiul liber la
lumina normala inainte de 30 secunde de la inceputul rotatiei cardului. Agregatele particulelor latex pot fi de marimi
diferite cu un fond mai mare sau mai mic roz, intrucat o aglutinare slaba poate semnifica aglutinare non-specifica.
B. Reactie negativa
Intr-o reactie negativa, suspensia nu produce agregate si se mentine aspectul laptos. Este cazul controlului
negativ.

Enterococcus spp.
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi, pot fi izolati, in perechi sau lanturi. Unele specii sunt mobile.
Cultural,sunt bacterii nepretentioase si cresc pe medii uzuale intre 10-45C, cu un optimum la 35C.
Pe geloza Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt gri, nehemolitice sau pot da o zona hemoliza .
Identificarea se face pe baza aspectului coloniilor, prin reducerea esculinei in prezenta sarurilor biliare (BEA +) sau prin
trusa de aglutinare pentru streptococ. Deasemenea testul PYR este pozitiv pentru Enterococ ca si pentru Streptococcus
pyogenes.

Streptococii hemolitici
Streptococii hemolitici A, C,si G pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec au coloniile inconjurate de o zona clara de
hemoliza completa, cu diametrul variabil si margini clar delimitate.
Examenul microscopic evidentiaza coci Gram pozitivi asezati in diplo si lanturi de diferite lungimi. Acesta nu este de folos
decat in orientarea asupra morfologiei deoarece nu exista diferente in cadrul genului.
Identificarea definitiva a streptococilor hemolitici A, C,si G trebuie bazata pe corelarea caracterelor culturale cu
identificarea antigenica prin latexaglutinare.
Trusa de aglutinare pentru streptococ este un Kit pentru identificarea grupelor de streptococ (test de aglutinare cu
particule de latex si reactivi sunt constituiti pentru grupele A, B, C, D, F si G).
Reactivi
Fiecare reactiv latex este gata pentru utilizare dupa ce a fost mentinut la temperatura camerei. Este esential ca reactivul
latex sa fie puternic agitat pentru a se obtine o suspensie omogena inainte de utilizare.
Ca pregatire pentru utilizare, reactivul enzimatic trebuie reconstituit cu apa distilata dupa cum scrie pe eticheta.
Controlul pozitiv contine extracte din toate cele 6 grupe antigenice.
Specimenele bateriene pentru identificare trebuie sa se dezvolte pe mediul geloza sange, dupa 24h la 37 C. Observati
reactia hemolitica a coloniilor suspecte. Este indicat sa se efectueze coloratia Gram si testul catalazei pentru a confirma
prezenta cocilor gram pozitivi, catalaza negativa.
Streptococcul agalactiae:
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi.
Cultural pe Columbia agar cu 5% sange de berbec Streptococcus agalactiae (hemolitic de grup B), formeaza colonii albcenusii, usor acuminate cu zona ingusta de hemoliza.Pentru identificare se poate folosi identificarea antigenica prin
latexaglutinare.
Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella,, genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul Serratia,
genul Hafnia , genul Yersinia.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0m, ciliati sau neciliati, nesporulati,
cu sau fr capsul.
Caractere de cultur: sunt nepretentiosi si cresc pe medii simple. Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi care necesit,
pentru o crestere optim, temperaturi de 22-37C. Pe mediile neselective, formeaz colonii de culoare gri (exceptnd
Serratia marcescens, de culoare rosie), de tip S, M (exceptie Proteus spp., fenomen de ctrare). Pe geloz-snge, unele
specii determin hemoliz .

Bacili Gram negativi nefermentativi


Dintre bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) este specia izolat cel mai frecvent
n laboratorul de bacteriologie.
Morfotinctorial Pseudomonas aeruginosa este un bacil fin, Gram negativ, dispus izolat, n perechi sau lanturi scurte,
nesporulat, prezentnd un cil polar care i confer mobilitate.
Cultural este un germen nepretentios care poate creste si n ap distilat. Poate creste pe medii simple n strict aerobioz.
Temperatura la care se poate dezvolta variaz n limite largi pentru tulpinile patogene: 5 - 42C. Dup 24 ore de incubare
dezvolt colonii S, transparente. Att colonia ct si mediul sunt pigmentate n verde-albstrui, colonia avnd reflexe metalice.
Cultura eman un miros aromat de tei, salcm sau iasomie. Pe geloza-snge cultura este nconjurat de o zon larg de
hemoliz beta. Pe medii lactozate coloniile sunt lactozo-negative.
Biochimic Pseudomonas aeruginosa nu atac fermentativ zaharurile,este oxidazo-pozitiv, descompune gelatina, nu
produce indol, H2S si ureaz. Reactia Oxidazei se executa pe benzi de hartie de filtru tip cromatografic impregnate
intr-o solutie apoasa de N,N,N,N tertramethyl, 1-4 phenylendiammonium dichloride, care permite determinarea
prezentei oxidazei.
Benzile sunt recomandate pentru diferentierea germenilor oxidazo-pozitivi de cei oxidazo-negativi.

EXUDATUL FARINGIAN

3. Informaii generale
Tractul respirator superior cuprinde fosele nazale, nazofaringele, orofaringele si laringofaringele. Datorita lipsei barierelor
anatomice distincte intre segmentele cailor respiratorii superioare, infectia se poate propaga prin continuitate, cu frecvente
complicatii prin afectarea urechii medii, a laringelui si chiar a cailor respiratorii inferioare.
n diagnosticul microbiologic, laboratorul trebuie s aib n vedere flora bacterian care exist n mod normal n anumite
situsuri anatomice. Etajul supraglotic al tractului respirator gzduiete o flor bacterian ce cuprinde peste 200 de specii
repartizate la nivelul crevaselor gingivale, plcii dentare, mucoasei jugale i linguale, oro-faringelui, criptelor amigdaliene i
nazofaringelui, bacteriile anaerobe dominndu-le pe cele aerobe n proporie de 5-10:1. Aceast flor normal, care se afl
ntr-o relaie de simbioz cu gazda, joac un rol important n protecia acesteia fa de microorganismele patogene, putnd
preveni proliferarea i invazia acestora prin diferite mecanisme.
Cele mai frecvente infectii bacteriene sunt: faringitele si tonsilitele, pentru care pacientul se adreseaza medicului si implicit
laboratorului.
Cel mai frecvent implicat este Streptococcus pyogenes (streptococ hemolitic grup A); imprim gravitate faringitelor prin
complicaiile infecioase (sinuzite, otite medii, mastoidite, adenite cervicale supurate, abces amigdalian, flegmon amigdalian,
celulit difuz a planeului bucal angina Ludwig) i post infecioase (reumatism articular acut, glomerulonefrit acut,
cardit reumatismala). Faringitele cu tulpini eritrotoxigene de Streptococcus pyogenes se nsoesc de scarlatin.
Streptococii hemolitici grup C i G pot determina faringite a cror evoluie poate fi grav.
Arcanobacterium haemolyticum poate cauza, mai frecvent la adulii tineri, faringit i abces periamigdalian. Faringitele,
asemntoare celor streptococice se nsoesc de erupie scarlatiniform i/sau adenit cervical la circa 50% din pacieni.
ntruct face parte din flora comensal, doar creterea predominant n placa de izolare are semnificaie clinic.
Neisseria gonorrhoeae - faringita gonococic apare dup raporturi sexuale aberante i evolueaz benign. Investigaia de
laborator se face doar la cerere expres. Microscopia nu are valoare datorit numeroaselor neisserii nepretenioase din
microbiota orofaringian.

Asocierea fuso-spirilara - infecie mixt cu bacterii anaerobe (Fusobacterium spp) i spirochete, determin stomatita i
angina Plaut-Vincent. Diagnosticul de angina Plaut-Vincent se stabileste numai pe baza examinarii frotiului efectuat din
exudatul faringian si colorat Gram care pune in evidenta prezenta bacililor Gram negativi fusiformi si a spirochetelor in
contextul unei reactii inflamatorii.

Haemophilus influenzae (doar serotipul b are implicaii n patologie), Streptococcus pneumoniae i Staphylococcus aureus
sunt microorganisme care, dei frecvent izolate din exsudatul faringian i secreia nazal, nu au fost confirmate ca fiind
implicate n etiologia faringitelor. Statusul de purttor pentru unul dintre aceste microorganisme, ca i pentru Neisseria
meningitidis poate avea semnificaie clinic pentru anumii pacieni sau contacii lor, implicarea in patologie fiind stabilita prin
colaborarea clinicienilor cu medicul de laborator. Asfel, Staphylococcus aureus are o patogenitate evidentiata la copii mai
mici de 2 ani cand se raporteaza ca atare. In cazul in care este izolat la varste mai mari in asociere cu Streptococcus
pyogenes se mentioneaza ca portaj de Staphilococcus aureus si este important a se lua in considerare prezenta sa ca
germen secretor de penicilinaza care poate inactiva tratamentul cu Penicilina pentru anihilarea Streptococcus pyogenes.

Un alt agent etiologic important al faringitei cu false membrane este Corynebacterium diphteriae. Difteria este o boala
foarte grava dar datorita schemelor eficiente de vaccinare aplicate inca de la varsta de doua luni sugarilor, este o boala rar
intalnita.
Laboratorul Synevo nu testeaza exsudatul faringian pentru depistarea Corynebacterium diphteriae, izolarea si identificarea
acestuia necesitand medii speciale de cultura.
3.8. Principiul Metodei
Prin cultura se realizeaza insamantarea exudatului faringian pe mediile enumerate cu incubare in aerobioza si atmosfera de
5% CO2, si se obtin colonii bacteriene cu anumite caractere morfologice care permit identificarea primara a germenilor
considerati patogeni pentru sfera orofaringelui.

Streptococii hemolitici
Streptococii hemolitici A, C, si G pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec au coloniile inconjurate de o zona clara de
hemoliza completa, cu diametrul variabil.
Examenul microscopic pe frotiul din cultura evidentiaza coci Gram pozitivi asezati in diplo si lanturi de diferite lungimi. Acesta
nu este de folos decat in orientarea asupra morfologiei deoarece nu exista diferente in cadrul genului.
Identificarea definitiva a streptococilor hemolitici A, C,si G trebuie bazata pe corelarea caracterelor culturale cu
identificarea antigenica prin latexaglutinare si confirmare prin pozitivarea testului PYR.
Trusa de aglutinare pentru streptococ este un Kit pentru identificarea grupelor de streptococ (test de aglutinare cu
particule de latex legate cu anticorpi specifici de grup A,B,C,D,E,F,G)

Arcanobacterium haemolyticum
Caractere microscopice: bacili scurti, subtiri, uneori cu capete maciucate si dispunere in v, neacidorezistenti , nu formeaza
endospori.
Caractere culturale: cultiva sarac pe agar nutritiv, dar cresterea este optima prin suplimentarea mediului cu sange sau ser, si
incubare in 5% CO2.
Coloniile ating diametrul de 0.5 mm, sunt circulare, discoide, hemolitice, usor opalescente, stralucitoare, untoase. Dupa
indepartarea cu ansa sub colonie poate fi observata o denivelare cu opacifierea mediului.

Identificarea se face pe baza caracterelor morfotinctoriale, caracterelor de cultivare pe mediul Columbia cu 5% sange de
berbec, imobilitatii, catalaza negativ.

Neisseria gonorrhoeae:
N. gonorrhoeae se poate gsi la nivelul mucoaselor conjunctivale ale nou nascutilor contaminati in timpul travaliului de la
mame infectate.
Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi (cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab de cafea).
Sunt dispusi n diplo, si ocazional formeaz tetrade. Sunt imobili, nconjurati de o structur capsular comun.
Cultural Gonococul produce colonii de tip S, cu dimensiuni de 0,5-1 mm sau colonii de tip M, nepigmentate, transparente sau
opace. Pe aceeasi plac pot aprea pn la cinci tipuri de colonii (T1-T5), ceea ce poate facilita identificarea.
Placa este considerata negativa n cazul n care nu se dezvolt colonii dup 72 de ore.
Caractere biochimice: produc citocrom-oxidaz, ceea ce reprezint un test cheie n identificare.
Metabolizeaz diferiti carbohidrati, activitate care poate fi util n identificare: gonococul metabolizeaza glucoza, nu si
maltoza, n timp ce meningococul metabolizeaz ambele zaharuri mentionate.
Trusa Api NH (daca este disponibila) permite identificarea cu precizie a germenului, precum si daca tulpina este sau nu
producatoare de penicilinaza, aspect important in comunicarea sensibilitatii la antibiotice.
Etapele in identificare sunt:
-

aspectul coloniilor pe mediile de cultura


frotiu colorat Gram care apreciaza morfologia si tinctorialitatea caracteristica
oxidaza
catalaza
alte teste disponibile (inoculare trusa Api NH, test rapid antigen Neisseria, etc.)

SECRETIA AURICULARA

Informaii generale
Patologia infecioas a urechii este dominat de infeciile pavilionului, conductului auditiv extern i ale urechii medii.
Flora bacterian normal a pavilionului i conductului auditiv extern este reprezentat de specii de Staphylococcus,
Corynebacterii mai rari micrococi, si Neiserii nepatogene.
Flora normal include, de asemenea, genuri de fungi: Aspergillus, Alternaria, Penicillium i Candida.
Urechea medie i intern sunt regiuni sterile din punct de vedere bacteriologic, dar se pot infecta fie n cadrul unor boli
generale, sistemice, cu poart de intrare respiratorie (rujeola, scarlatina), fie prin invazia florei locale i de vecintate.
Otitele externe - ale pavilionului i conductului auditiv extern au particulariti proprii infeciilor tegumentare, putndu-se
produce prin:
nepri sau rniri cu diferite corpuri tari: scobitori, ace, creioane;
erizipel determinat de Streptococcus pyogenes;
"otita nottorilor" produs de Pseudomonas aeruginosa prin ptrunderea apei n conductul auditiv cu macerarea
tegumentelor de la acest nivel;
micoze auriculare determinate de fungi din genul Aspergillus, post antibioticoterapie local ndelungat.
Otitele medii - sunt mai frecvente la copiii n vrst de 3 luni pn la 3 ani. Un rol important n apariia acestora l au
afeciunile rinofaringelui care, prin congestia i edemul trompei lui Eustachio blocheaz drenajul normal al cavitii i
eliminarea contaminanilor ocazionali provenii din microbiota local.
Bacteriile cele mai frecvent izolate si identificate sunt:

pentru urechea medie: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa,


Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Candida spp.
pentru urechea externa: Pseudomonas aeruginosa, Candida spp, Proteus spp., Staphylococcus aureus.
in otita cronica medie si mastoidita se izoleaza frecvent Staphylococcus, Pseudomonas, Proteus.
in culturile pe mediul Sabouraud cu cloramfenicol se izoleaza mai frecvent specii de Candida.
Recomandri pentru determinare
- otite acute;
- amigdalite si faringite care pot determina aparitia otitelor medii prin propagarea inflamatiei si infectiei;
vegetatiile adenoidiene care determina aparitia otitelor atat pe cale mecanica, prin volumul lor, cat si pe cale inflamatorie prin
infectiile pe care le intretin.
1.1. Principiul Metodei
Prin insamantarea produsului patologic pe mediile enumerate cu incubare in aerobioza se obtin colonii bacteriene cu
anumite caractere morfologice care permit izolarea primara a germenilor patogeni din proba recoltata.

Streptococcus pneumoniae
Examenul microscopic evidentiaza coci Gram pozitivi asezati fata in fata in lance sau flacara de lumanare sau formeaza
lanturi. Pot fi inconjurati de o capsula vizibila la microscopul optic.
Cultural pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt mici, rotunde, plate sau usor bombate, transparente
inconjurate de o zona de hemoliza verzuie (viridans).Ca teste de identificare se foloseste testul la Optochin.
Sunt sensibili la optochin (etil-hidrocuprein), sensibilitatea la aceast substant fiind de asemenea util n identificarea si
n diferentierea pneumococului de alti streptococi alfa-hemolitici (inhibrea unei arii de crestere cu diametrul >sau = cu 14
mm, in jurul discului de optochin).

Genul Haemophilus
Microscopic in frotiurile din produsul biologic se prezinta sub form de cocobacili Gram negativi, mici (1-1,5 / 0,3 m) sau
bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi n lanturi scurte. Pe frotiul efectuat din culturi n medii bogate, la 6-8
ore, predomin formele
cocobacilare, care au si capsul. Pe frotiul din culturile vechi bacteria se caracterizeaz prin pleomorfism; se pierde capsula
ceea ce creaz probleme de diagnostic diferential microbiologic.

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:
1.

2.

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si
culoarea mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii
mici rosii fara sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH

3. Streptococii hemolitici
4.

Streptococii hemolitici A, C, si G pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec au coloniile inconjurate de o zona


clara de hemoliza completa, cu diametrul variabil.

5.

6.

Examenul microscopic pe frotiul din cultura evidentiaza coci Gram pozitivi asezati in diplo si lanturi de diferite
lungimi. Acesta nu este de folos decat in orientarea asupra morfologiei deoarece nu exista diferente in cadrul
genului.
Identificarea definitiva a streptococilor hemolitici A, C,si G trebuie bazata pe corelarea caracterelor culturale cu
identificarea antigenica prin latexaglutinare si confirmare prin pozitivarea testului PYR pentru cei de grup A.

Trusa de aglutinare pentru streptococ este un Kit pentru identificarea grupelor de streptococ (test de aglutinare cu
particule de latex legate cu anticorpi specifici de grup A,B,C,D,E,F,G)
Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella,, genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul Serratia,
genul Hafnia , genul Yersinia.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0m, ciliati sau neciliati, nesporulati,
cu sau fr capsul.

Bacili Gram negativi nefermentativi


Dintre bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) este specia izolat cel mai frecvent
n laboratorul de bacteriologie.
Morfotinctorial Pseudomonas aeruginosa este un bacil fin, Gram negativ, dispus izolat, n perechi sau lanturi scurte,
nesporulat, prezentnd un cil polar care i confer mobilitate.
Cultural este un germen nepretentios care poate creste si n ap distilat. Poate creste pe medii simple n strict aerobioz.
Temperatura la care se poate dezvolta variaz n limite largi pentru tulpinile patogene: 5 - 42C. Dup 24 ore de incubare
dezvolt colonii S, transparente. Att colonia ct si mediul sunt pigmentate n verde-albstrui, colonia avnd reflexe metalice.
Cultura eman un miros aromat de tei, salcm sau iasomie. Pe geloza-snge cultura este nconjurat de o zon larg de
hemoliz beta. Pe medii lactozate coloniile sunt lactozo-negative.
Biochimic Pseudomonas aeruginosa nu atac fermentativ zaharurile,este oxidaz pozitiv, descompune gelatina, nu produce
indol, H2S si ureaz.

SECRETIA NAZALA

3.3. Informaii generale


Rinita este cauzat cel mai adesea de virusuri (rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A) i
rareori de bacterii.
Examenul microbiologic al exsudatului nazofaringian este indicat pentru depistarea portajului de germeni patogeni n cile
respiratorii superioare (este solicitat i indicat n scopuri epidemiologice - e.g., stabilirea sursei de infecie, carantinarea
purttorilor sntoi, lucrtorii din industria alimentar):
Staphylococcus aureus - rata portajului nazal este de cca. 30% n colectivitatea general, ajungnd la 70% la personalul
medical. n focarul epidemic prelevarea tamponului nazal trebuie repetat de 1-2 ori la interval de o sptmn pentru a
diferenia portajul de durat de cel tranzitor.
Streptococcus pyogenes
Streptococcus pneumoniae
Haemophilus influenzae

Moraxella catarrhalis
Neisseria meningitidis
Klebsiella rhinoscleromatis determin apariia rhinoscleromului, form rar de infecie granulomatoas cronic a
submucoasei nasului i sinusurilor, faringelui i laringelui, rar a traheei.
Klebsiella ozenae poate fi izolat i ea de la nivelul tractului respirator superior. Este agentul etiologic al ozenei, afeciune
cronic, caracterizat prin atrofia mucoasei nazale, abundent secreie mucopurulent, adesea cu miros fetid.
Hipereozinofilia in secretia nazala este semnalata cand sunt prezente peste 10% eozinofile pe frotiu din secretie nazala.
Frotiul nazal prezinta avantajul ca recoltarea secretiei este usor de efectuat si poate diferentia rinita alergica de celelalte
forme de rinita, iar dezavantajul este riscul ridicat de obtinerea de rezultate fals negative daca frotiul nazal nu a fost efectual
corect.
3.4. Recomandri pentru determinarea
6. depistarea portajului de germeni patogeni in caile respiratorii superioare
7. diferentierea rinitei alergice de celelalte forme de rinite
depistarea unor infectii bacteriene la nivelulu foselor nazale
1. Principiul Metodei
Prin insamantarea exudatului nazal pe mediile enumerate cu incubare in aerobioza, se obtin colonii bacteriene cu anumite
caractere morfologice care permit identificarea primara a germenilor considerati patogeni pentru sfera rinofaringelui.

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:
1.

2.

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si
culoarea mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii
mici rosii fara sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH

Streptococii hemolitici
Streptococii hemolitici A, C, si G pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec au coloniile inconjurate de o zona
clara de hemoliza completa, cu diametrul variabil.
Examenul microscopic pe frotiul din cultura evidentiaza coci Gram pozitivi asezati in diplo si lanturi de diferite
lungimi. Acesta nu este de folos decat in orientarea asupra morfologiei deoarece nu exista diferente in cadrul
genului.
Identificarea definitiva a streptococilor hemolitici A, C,si G trebuie bazata pe corelarea caracterelor culturale cu
identificarea antigenica prin latexaglutinare si confirmare prin pozitivarea testului PYR.
Trusa de aglutinare pentru streptococ este un Kit pentru identificarea grupelor de streptococ (test de aglutinare
cu particule de latex legate cu anticorpi specifici de grup A,B,C,D,E,F,G)

Streptococcus pneumoniae
Examenul microscopic evidentiaza coci Gram pozitivi asezati fata in fata in lance sau flacara de lumanare sau formeaza
lanturi. Pot fi inconjurati de o capsula vizibila la microscopul optic.
Cultural pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt mici,rotunde, plate sau usor bombate, transparente
inconjurate de o zona de hemoliza verzuie (viridans).Ca teste de identificare se foloseste testul la optochin.

Sunt sensibili la Optochin (etil-hidrocuprein), sensibilitatea la aceast substant fiind de asemenea util n identificarea si n
diferentierea pneumococului de alti streptococi alfa-hemolitici (inhibarea unei arii de crestere cu diametrul >sau = cu 14 mm,
in jurul discului de optochin).

Genul Haemophilus
Microscopic Genul Haemophilus in frotiurile din produsul biologic se prezinta sub form de cocobacili Gram negativi, mici (11,5 / 0,3 m) sau bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi n lanturi scurte. Pe frotiul efectuat din culturi n medii
bogate, la 6-8 ore, predomin formele cocobacilare, care au si capsul. Pe frotiul din culturile vechi bacteria se
caracterizeaz prin pleomorfism; se pierde capsula ceea ce creaz probleme de diagnostic diferential microbiologic.
Mediul utilizat pentru izolarea speciilor de Haemophilus este agarul Chocolate, iar pentru testarea sensibilitatii este
recomandat Haemophilus Test Medium (HTM).

Neisseria meningitidis
Caractere microscopice: sunt coci gram-negativi, reniformi (cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab de cafea). Sunt
dispusi n diplo,
ocazional formeaz tetrade. Sunt imobili, nconjurati de o structur capsular comun.
Caractere culturale: poate creste pe geloz-chocolat sau pe geloz-snge, incubate n atmosfer umed, n aerobioz
suplimentat cu 5% CO2. Coloniile de meningococ sunt de tip S, cu dimensiuni de circa 1 mm, transparente, nepigmentate.
Tulpinile ncapsulate (A, C) formeaz colonii de tip M (mucoide).

SECRETIA OCULARA

1. Informaii generale
Infeciile oculare pot afecta diferitele structuri anatomice ale globului ocular, orbita i organele accesorii de protecie
(sprncene, pleoape i glande lacrimale). Ele intereseaz mai frecvent organele anexe (pleoape i conjunctiv) dect globul
ocular propriu-zis. Conjunctiva vine n contact strns cu corneea i de aceea se constat adesea o infecie dubl:
keratoconjunctivita. Portajul nazal de Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae
constituie un factor favorizant pentru apariia conjunctivitei bacteriene.
Microbiota indigen a pleoapelor o reflect pe cea a tegumentului. Cele mai mari densiti microbiene sunt realizate n
glandele pilosebacee i n orificiile glandulare, dominani fiind stafilococii coagulazo-negativi si corinebacteriile nepatogene.
Conjunctiva i corneea prezint o ncrctur microbian redus datorit splrii prin secreia lacrimal antrenat de
micrile palpebrale.
In patologie germenii cei mai frecvent izolati (80%) sunt Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus
influenzae. La pacientii purtatori de lentile de contact se izoleaza in 80% din cazuri bacterii gram negative: Klebsiella spp.,
Enterobacter spp., Serratia spp., Acinetobacter spp. La nou-nascut se poate izola Neiseria gonorrhoeae, Staphylococcus
aureus, infectii ce provin prin contaminarea din caile genitale ale mamei.
Stafilococul epidermidis si Corynebacteriile sunt considerate saprofite.
Izolarea fungilor se face mai frecvent la pacientii care au facut tratament cu antibiotice si corticoizi. Fungii considerati in
general saprofiti pot produce uneori infectii oculare severe.
2.
-

Recomandri pentru determinare


blefarita
conjunctivita;
keratita

Streptococcus pneumoniae

Examenul microscopic evidentiaza coci Gram pozitivi asezati fata in fata in lance sau flacara de lumanare sau formeaza
lanturi. Pot fi inconjurati de o capsula vizibila la microscopul optic.

Cultural pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt mici,rotunde, plate sau usor bombate, transparente
inconjurate de o zona de hemoliza verzuie (viridans).Ca teste de identificare se foloseste testul la optochin.
Sunt sensibili la Optochin (etil-hidrocuprein), sensibilitatea la aceast substant fiind de asemenea util n identificarea si n
diferentierea pneumococului de alti streptococi alfa-hemolitici ( inhibrea unei arii de crestere cu diametrul >sau = cu 14 mm,
in jurul discului de optochin).

Genul Haemophilus
Microscopic Genul Haemophilus in frotiurile din produsul biologic se prezinta sub form de cocobacili Gram negativi, mici (11,5 / 0,3 m) sau bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi n lanturi scurte. Pe frotiul efectuat din culturi n medii
bogate, la 6-8 ore, predomin formele
cocobacilare, care au si capsul. Pe frotiul din culturile vechi bacteria se caracterizeaz prin pleomorfism; se pierde capsula
ceea ce creaz probleme de diagnostic diferential microbiologic.

Moraxella catarrhalis
Speciile de Moraxella sunt cocobacili gram negativi, dispusi n diplo sau n lanturi scurte. Nu prezint cili, spor sau capsul si
sunt bacterii strict aerobe .
Caractere de cultur:
Moraxella catarrhalis este nepretentioas, creste atat pe medii simple cat si imbogatite, eg. geloz chocolate.
Coloniile sunt mici, de tip S, nehemolitice pe geloz snge, neaderente la mediu.
Caractere biochimice si de metabolism:
Moraxella catarrhalis este azaharolitic: nu descompune zaharoza, glucoza, maltoza si lactoza. Este oxidaz pozitiv,
catalaz pozitiv si produce DNA-z.
Etapele in identificare sunt:
aspectul coloniilor pe mediile de cultura
frotiu colorat Gram care apreciaza morfologia si tinctorialitatea caracteristica
oxidaza
catalaza
aglutinare in ser fiziologic
Reactia Oxidazei se executa pe benzi de hartie de filtru tip cromatografic impregnate intr-o solutie apoasa de N,N,N,N
tertramethyl, 1-4 phenylendiammonium dichloride, care permite determinarea prezentei oxidazei.
Benzile sunt recomandate pentru diferentierea germenilor oxidazo-pozitivi de cei oxidazo-negativi.
4.
5.
6.
7.

majoritatea bacteriilor gram pozitive sunt oxidazo-negative


bacilii gram negative, alti decat enterobacteriaceele sunt variabili in activitatea lor oxidazica;
testul permite diferentierea Pseudomonadaceelor (oxidazo pozitive) de alti membrii ai enterobacteriaceelor
(oxidazo negative);
permite diferentierea intre genuri si specii conform anexei.

Neisseria gonorrhoeae:
N. gonorrhoeae se poate gsi la nivelul mucoaselor conjunctivale ale nou nascutilor contaminati in timpul travaliului de la
mame infectate.

Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi (cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab de cafea).
Sunt dispusi n diplo, si ocazional formeaz tetrade. Sunt imobili, nconjurati de o structur capsular comun.
Cultural Gonococul produce colonii de tip S, cu dimensiuni de 0,5-1 mm sau colonii de tip M, nepigmentate, transparente sau
opace. Pe aceeasi plac pot aprea pn la cinci tipuri de colonii (T1-T5), ceea ce poate facilita identificarea.

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella,, genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul Serratia,
genul Hafnia , genul Yersinia.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0m, ciliati sau neciliati, nesporulati,
cu sau fr capsul.
. Pe mediile neselective, formeaz colonii de culoare gri (exceptnd Serratia marcescens, de culoare rosie), de tip S, M
(exceptie Proteus spp., fenomen de ctrare). Pe geloz-snge, unele specii determin hemoliz .

Bacili Gram negativi nefermentativi


Dintre bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) este specia izolat cel mai frecvent
n laboratorul de bacteriologie.
Morfotinctorial Pseudomonas aeruginosa este un bacil fin, Gram negativ, dispus izolat, n perechi sau lanturi scurte,
nesporulat, prezentnd un cil polar care i confer mobilitate.
Cultural este un germen nepretentios care poate creste si n ap distilat. Poate creste pe medii simple n strict aerobioz.
Temperatura la care se poate dezvolta variaz n limite largi pentru tulpinile patogene: 5 - 42C. Dup 24 ore de incubare
dezvolt colonii S, transparente. Att colonia ct si mediul sunt pigmentate n verde-albstrui, colonia avnd reflexe metalice.
Cultura eman un miros aromat de tei, salcm sau iasomie. Pe geloza-snge cultura este nconjurat de o zon larg de
hemoliz beta. Pe medii lactozate coloniile sunt lactozo-negative.
Pentru identificare este suficient aspectul coloniilor, prezenta de pigment, mirosul caracteristic, oxidaza pozitiv, hemoliza
beta.

Genul Acinetobacter:
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili pleomorfi, scurti, grosi, pn la cocoizi, gram negativi, adesea dispusi n perechi. Pe
acelasi frotiu se pot ntlni forme cocoide si forme filamentoase cu o lungime de cteva zeci de micrometri. Sunt imobili,
frecvent capsulati. Pe frotiul colorat Gram adesea pot fi confundati cu Haemophilus influenzae.
Caractere de cultur: este un germen nepretentios, cultiv pe medii uzuale. n functie de specie, cresc la temperaturi
cuprinse ntre 10-37C, acesta constituind un caracter de identificare a speciei de Acinetobacter.
Coloniile sunt de tip S, rotunde, netede, convexe, lucioase sau mate, nepigmentate. Unele specii produc hemoliz beta pe
geloza snge.
Caractere biochimice si de metabolism: sunt germeni nefermentativi, catalaz pozitivi, oxidaz negativi, nu reduc nitratii.

Candida spp.
Daca pe mediul Sabouraud s-au dezvoltat colonii de Candida spp. se efectueaza identificarea si testarea sensibilitatii la
antifungice conform Procedurii de efectuare a antifungigramei.

SECRETIA URETRALA

1.1. Informaii generale


Uretra masculin reprezint calea ascendent de acces a infeciei spre tractul urinar inferior i tractul genital masculin.
Tractul genital masculin, alctuit din prostat, canale ejaculatoare, vezicule seminale, canale deferente, epididim, testicule
este, n mod normal, steril. Aceast condiie este asigurat prin aciunea mecanic a miciunii i ejaculrii, i mai ales prin
aciunea antibacterian a unui polipeptid (care conine zinc) eliminat prin secreia prostatic. Flora comensala a uretrei
anterioare este formata din stafilococul epidermidis, micrococi, streptococi grup D si corynebacterii.
Uretritele
n funcie de etiologie se mpart n:

uretrite gonococice cu mai multe forme clinice: n peste 70% din cazuri au evoluie acut, cu disurie marcat i
scurgere uretral frecvent purulent, iar n aproximativ 510% din cazuri infecia evolueaz inaparent. Netratat,
gonoreea se cronicizeaz i pot aprea complicaii (prin propagare canalicular i limfatic la prostat i epididim) i
sechele (stricturi uretrale). Infecia se poate generaliza pe cale sangvin i pot aprea interesri articulare (localizare
metastatic). Uretritele gonococice pot aprea i n cazul infeciilor duble (ex. gonococ + C. trachomatis sau U.
urealyticum), n care perioada de incubaie a celeilalte infecii este mai mare dect a celei gonococice. Pe de alt parte,
pot aprea uretrite cu Cryptococcus neoformans, posibil favorizate de terapia cu tetracicline a gonoreei. Exist i cazuri
de reinfecii gonococice, eventual consecutive unui eec terapeutic n cazul tulpinilor de N. gonorrhoeae secretoare de
beta-lactamaz.
uretrite non-gonococice evolueaz cu disurie mai puin intens i se nsoesc doar n aproximativ 38% din cazuri de
scurgere uretral, care este arareori purulent. Etiologia este dominat de C. trachomatis (50%), urmat de
Ureaplasma urealyticum, Mycoplasma hominis, Trichomonas vaginalis, Haemophiliu spp., virus Herpes simplex. Bacilii
Gram negativi si Staphylococcus aureus pot fi implicai ca ageni etiologici la pacienii cu stricturi uretrale sau la cei cu
fimoz. n cazuri rare sifilisul poate debuta cu ancru uretral.
1.2. Informaii generale
Uretra masculin reprezint calea ascendent de acces a infeciei spre tractul urinar inferior i tractul genital masculin.
Tractul genital masculin, alctuit din prostat, canale ejaculatoare, vezicule seminale, canale deferente, epididim, testicule
este, n mod normal, steril. Aceast condiie este asigurat prin aciunea mecanic a miciunii i ejaculrii, i mai ales prin
aciunea antibacterian a unui polipeptid (care conine zinc) eliminat prin secreia prostatic. Flora comensala a uretrei
anterioare este formata din stafilococul epidermidis, micrococi, streptococi grup D si corynebacterii.
Uretritele
n funcie de etiologie se mpart n:

uretrite gonococice cu mai multe forme clinice: n peste 70% din cazuri au evoluie acut, cu disurie marcat i
scurgere uretral frecvent purulent, iar n aproximativ 510% din cazuri infecia evolueaz inaparent. Netratat,
gonoreea se cronicizeaz i pot aprea complicaii (prin propagare canalicular i limfatic la prostat i epididim) i
sechele (stricturi uretrale). Infecia se poate generaliza pe cale sangvin i pot aprea interesri articulare (localizare
metastatic). Uretritele gonococice pot aprea i n cazul infeciilor duble (ex. gonococ + C. trachomatis sau U.
urealyticum), n care perioada de incubaie a celeilalte infecii este mai mare dect a celei gonococice. Pe de alt parte,
pot aprea uretrite cu Cryptococcus neoformans, posibil favorizate de terapia cu tetracicline a gonoreei. Exist i cazuri
de reinfecii gonococice, eventual consecutive unui eec terapeutic n cazul tulpinilor de N. gonorrhoeae secretoare de
beta-lactamaz.
uretrite non-gonococice evolueaz cu disurie mai puin intens i se nsoesc doar n aproximativ 38% din cazuri de
scurgere uretral, care este arareori purulent. Etiologia este dominat de C. trachomatis (50%), urmat de
Ureaplasma urealyticum, Mycoplasma hominis, Trichomonas vaginalis, Haemophiliu spp., virus Herpes simplex. Bacilii

Gram negativi si Staphylococcus aureus pot fi implicai ca ageni etiologici la pacienii cu stricturi uretrale sau la cei cu
fimoz. n cazuri rare sifilisul poate debuta cu ancru uretral.
Culturi fara semnificatie patologica sunt considerate cele in care se izoleaza cateva colonii de enterobacterii, stafilococ
epidermidis, corynebacterii aerobe sau alte bacterii considerate ca fiind comensale ale uretrei anterioare in lipsa reactiei
inflamatorii la examenul microscopic pe frotiu.
Cei mai frecventi germeni izolati sunt in functie de etiopatogenia bolii:
in uretrita acuta in care secreatia uretrala este purulenta si pacientul prezinta tulburari de mictiune mai
frecvent se izoleaza Neisseria gonorrhoeae si mai rar Escherichia coli, Staphilococcus aureus,
Hemophilus influenzae,
- in uretrita subacuta, in care secretia este mucoasa si tulburarile de mictiune sunt discrete, mai frecvent
se izoleaza Chlamydia trachomatis, Trichomonas, Neisseria gonorrhoeae.
Levurile sunt responsabile de balanite, mai rar de uretrite, cel mai frecvent izolate fiind cele din genul Candida.
-

Neisseria gonorrhoeae:
N. gonorrhoeae se poate gsi la nivelul mucoaselor conjunctivale ale nou nascutilor contaminati in timpul travaliului de la
mame infectate sau poate fi izolat din inflamatii uretrale acute adesea purulente.
Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi (cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab de cafea).
Sunt dispusi n diplo, si ocazional formeaz tetrade. Sunt imobili, nconjurati de o structur capsular comun.

Streptococcul agalactiae:
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi.
Pentru identificare se poate folosi identificarea antigenica prin latexaglutinare.

Enterococcus spp.
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi, pot fi izolati, in perechi sau lanturi. Unele specii sunt mobile.
Cultural,sunt bacterii nepretentioase si cresc pe medii uzuale intre 10-45C, cu un optimum la 35C.
Pe geloza Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt gri, nehemolitice sau pot da o zona hemoliza .
Identificarea se face pe baza aspectului coloniilor si reducerea esculinei in prezenta sarurilor biliare (crestere pe mediul
BEA + formand colonii care innegresc mediul din jur) sau cu ajutorul trusei de aglutinare pentru streptococ (rezultat pozitiv
la serul anti-D) iar confirmarea diagnosticului se poate face prin test PYR pozitiv.

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:
1

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si culoarea
mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii mici rosii fara
sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH

Genul Haemophilus
Microscopic Genul Haemophilus in frotiurile din produsul biologic se prezinta sub form de cocobacili Gram negativi, mici (11,5 / 0,3 m) sau bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi n lanturi scurte. Pe frotiul efectuat din culturi n medii
bogate, la 6-8 ore, predomin formele
cocobacilare, care au si capsul. Pe frotiul din culturile vechi bacteria se caracterizeaz prin pleomorfism; se pierde capsula
ceea ce creaz probleme de diagnostic diferential microbiologic.
Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella,, genul Morganella, genul Enterobacter, genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter, genul Serratia, genul
Hafnia, genul Yersinia. Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0m, ciliati sau
neciliati, nesporulati, cu sau fr capsul.

SECRETII VAGINALE

7.8. Informaii generale


Flora normal a tractului genital feminin variaz n funcie de pH-ul i concentraia de estrogeni a mucoasei, aflate n strns
corelaie cu vrsta, astfel:
- prepubertar i postmenopauz flora este dominat de stafilococi i corinebacterii (aceeai flor pe care o gsim pe
suprafaa epiteliului);
- la femeile active sexual flora microbian se modific, fiind alctuit din Enterobacteriaceae, streptococi, stafilococi, bacterii
anaerobe (lactobacili, bacili anaerobi nesporulai, coci anaerobi). Lactobacilii reprezint flora microbian vaginal normal la
aceste femei.
Streptococul hemolitic grup B (Streptococcus agalactiae) este prezent n flora vaginal i poate fi transmis la nou - nscui
(cu apariia de complicaii neonatale)
Infeciile genitale feminine reprezint o cauz frecvent de consult ginecologic. Ele pot evolua ca:
infecii endogene, determinate de microorganisme din flora vaginal normal;
infecii exogene, cauzate n special de microorganisme cu transmitere sexual:
- bacterii (Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis - serotipurile D-K, Treponema pallidum)
- virusuri (Herpes simplex - tip 2, Papillomavirus)
- protozoare (Trichomonas vaginalis).
O alt clasificare mparte infeciile de tract genital feminin n:

infecii genitale joase - afecteaz vulva, vaginul i cervixul - apar, de obicei, ca urmare a unui contact sexual infectant
sau ca urmare a unui dezechilibru al florei genitale normale.

infecii genitale nalte - intereseaz uterul, trompele uterine, ovarele - apar frecvent ca extindere a infeciilor
genitale joase. Se consider ca microorganismele existente n vagin i cervix ptrund n cavitatea uterin i pot
ajunge prin endometru la nivelul trompelor i al ovarelor
Cei mai frecventi germeni izolati sunt in functie de etiopatogenia bolii:
1.

infectiile genitale joase de origine endogena se produce o exacerbare a virulentei germenilor comensali prin
traumatisme, tulburari hormonale, leziuni de col, iritatii medicamentoase, iar vaginitele cele mei des intalnite sunt
cu Candida si streptococ grup B; in infectiile de cauza exogena (transmitere sexuala) mai frecvente se izoleaza:
paraziti (Trichomonas vaginalis), levuri (Candida albicans), bacterii (Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia
trachomatis, Gardnerella vaginalis),

2.
3.

din infectiile genitale inalte mai frecvent se izoleaza Neisseria gonorrhoeae, bacterii responsabile de infectii
oportuniste (sterilet, chiuretaj)
in ulceratii genitale mai frecvent izolam levuri si Trichomonas

Neisseria gonorrhoeae:
Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi (cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab de cafea).
Sunt dispusi n diplo, si
ocazional formeaz tetrade. Sunt imobili, nconjurati de o structur capsular comun.
Cultural Gonococul produce colonii de tip S, cu dimensiuni de 0, 5-1 mm sau colonii de tip M, nepigmentate, transparente
sau opace. Pe aceeasi plac pot aprea pn la cinci tipuri de colonii (T1-T5), ceea ce poate facilita identificarea.
Detectia rapida a antigenului Neisseria gonorrhoeae

Streptococcul agalactiae:
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi.
Cultural pe Columbia agar cu 5% sange de berbec Streptococcus agalactiae (hemolitic de grup B), formeaza colonii albcenusii, usor acuminate cu zona ingusta de hemoliza.Pentru identificare se poate folosi identificarea antigenica prin latexaglutinare.

Enterococcus spp.
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi, pot fi izolati, in perechi sau lanturi. Unele specii sunt mobile.
Cultural, sunt bacterii nepretentioase si cresc pe medii uzuale intre 10-45C, cu un optimum la 35C.
Pe geloza Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt gri, nehemolitice sau pot da o zona hemoliza .
Identificarea se face pe baza aspectului coloniilor, si reducerea esculinei in prezenta sarurilor biliare (BEA + cu innegrirea mediului in
jurul coloniilor).
Cconfirmarea prin test PYR+.
Identificarea enterococului este posibila si cu ajutorul trusei de identificare pentru streptococ (D+).

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:
3

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si culoarea
mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii mici rosii fara
sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH

Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella, , genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul Serratia,
genul Hafnia , genul Yersinia.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0, 3-1, 0 x 1, 0-6, 0m, ciliati sau neciliati, nesporulati,
cu sau fr capsul.
Caractere de cultur: sunt nepretentiosi si cresc pe medii simple. Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi care necesit,
pentru o crestere optim, temperaturi de 22-37C. Pe mediile neselective, formeaz colonii de culoare gri (exceptnd
Serratia marcescens, de culoare rosie), de tip S, M (exceptie Proteus spp., fenomen de ctrare). Pe geloz-snge, unele
specii determin hemoliz .
Teste biochimice pentru identificarea enterobacteriilor
2.

Raportarea si interpretarea rezultatelor


A. Examinare microscopica pentru examinul microscopic poaspat/colorat se apreciaza conform formularului de rezultate
pentru secretia vaginala (F12-PG14):

2.
3.
4.
5.
6.
7.

tipul, frecventa si aspectul celulelor epiteliale : poligonale, rotunde, clue cell


prezenta/absenta, frecventa si aspectul leucocitelor
prezenta/absenta hematiilor
prezenta/absenta, frecventa, aspectul levurilor
prezenta/absenta Trichomonas vaginalis
flora microbiana: se apreciaza in functie de prezenta/absenta florei lactobacilare, tipul si cantitatea altor germeni.

EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC

7.1. Informaii generale


Diagnosticul de laborator al parazitozelor intestinale se face in mod obisnuit prin punerea in evidenta a oualor de helminti
sau a formelor chistice ale protozoarelor cu localizari intestinale.
Toti parazitii intestinali a caror prezenta o semnalam prin punerea in evidenta a oualor, proglotelor sau a formelor chistice in
fecale au perioade de eliminari de oua sau forme chistice si perioade negative. Din acest punct de vedere, examenul
coproparazitologic trebuie repetat de cel putin 3 ori la un interval de 4-7 zile.
La examinarea microscopica se pot depista diferite specii de paraziti:

Protozoare:
Blastocystis hominis - forma vacuolara (considerata de unii drept chist) este sferica sau elipsoidala si are in medie 810m.Poate prezenta o capsula proeminenta, contine o vacuola mare centrala , clara, delimitata de o banda
subtire,neregulata din citoplasma, la nivelul careia se gasesc nucleii si granule, dispuse periferic.

Detine in general un nucleu, dar uneori poate avea 2-4 nuclei sau chiar mai multi. La formele binucleate,nucleii pot fi
dispusi la cei doi poli, iar la formele tetranucleate, cei 4 nuclei pot fi dispusi la periferia celulei. Mai sus se observa
desenul schematic al formelor vacuolare de Blastocystis hominis dar si aspectul microscopic al acestora in solutie
Lugol

Giardia(Lamblia)intestinalis.Poate apare sub doua forme :trofozoit(forma vegetativa) si chist. Forma vegetativa se
intalneste exceptional si doar in scaunele apoase, in stadiul acut al bolii, mai ales la copii (in 5-10% din cazuri).
Trofozoitul este piriform de 15 m lungime/6-10m latime. Are corp cu simetrie bilaterala cu 2 nuclei, 4 perechi de
blefaroplasti si 4 perechi de flageli, un disc adeziv si un axostil.

Chistul este ovalar are 9-13 m lungime / 6m latime. Are o membrana externa fina, dubla, 4 nuclei si
un manunchi de flageli,Nucleii au o dispozitie variabila, frecvent sunt grupati la o extremitate a celulei.
In axul chistului se observa resturi flagelare cu dispozitie sinuoasa, in forma de S (bruna in preparatele cu Lugol).
In preparatul nativ efectuat in solutie Lugol chisturile sunt evidente fiind colorate in brun.
Cu obiectivul de 40 x se detecteaza detalii structurale si aspecte diferite:

a) chisturi mari, oval rotunde, colorate brun deschis. Snut chisturi tinere, recent formate, bine hidratate.Dubla
membrana se observa net, dar nucleii si manunchii de flageli sunt mai estompati.
b) Chisturi de dimensiuni medii, ovale, colorate brun inchis. Dublul contur se distinge mai greu, dar interiorul
chistului este net.
c) chisturi mici albastre sau palid cenusii sunt rar vazute(2-3%).Nu au contur dublu si au interior omogen. Sunt
chisturi neviabile

Nematode
Ascaris lumbricoides. Oul este oval, de 65-80 m/ 50 m. Prezinta un invelis dublu: un invelis extern , gros, cu aspect
mamelonat caracteristic si un invelis intern, de natura chitinoasa, neted, transparent, stratificat.

Oul neembrionat prezinta in interior celula ou, inconjurata de masa vitelina, retractata, lasand un spatiu liber intre ea si
invelisurile externe.

Forma si dimensiunile oului embrionat sunt asemanatoare cu a celui neembrionat, dar in interiorul lui se dezvolta o
larva cilindrica, de 250 m, rasucita in jurul sau, in forma literei 8, ocupand in intregime interiorul oului.

Trichiuris trichiura(Tricocefalul).Oul este oval, brun, de 50 / 22 m. Prezinta un invelis extern gros si in interior celula
ou inconjurata de masa vitelina. La cei doi poli exista dopuri albuminoase transparente, care confera oului un aspect
caracteristic de lamaie.

Enterobius vermicularis (oxiurul). Oul de oxiur este oval, de forma asimetrica plan-convexa, transparent de 50 / 25 m

Prezinta un invelis dublu format din doua membrane subtiri, unite intr-un punct lateral. In interior se gaseste embrionul
giriform, rasucit, asemanator unui mormoloc de broasca, mobil.Aceste oua se gasesc mai rar in materiile fecale
(datorita particularitatilor ciclului evolutiv)-doar in infestatiile masive. Aspectul caracteristic se observa la efectuarea
amprentei anale (metoda care a fost utilizata si la efectuarea pozelor de mai sus).

Ancylostoma duodenale. Ouale sunt ovale de 60/40 m si cuprind in momentul emisiei 2-4 blastomere, situate in
centrul oului

La exterior prezinta un invelis membranos, hialin subtire, neted, transparent

Strongyloides stercoralis. Deoarece ouale eclozeaza imediat dupa emisie si elibereaza larve in lumenul in materiile
fecale se v or intalni doar larve.

Larvele masoara 250-300 m, au un esofag de tip rabditoid si o extremitate posterioara ascutita. Sunt larve
rabditoide, neinfestante, mobile.(imaginea din stanga).Din ele rezulta larve strongyloide, infectante. Acestea sunt mai
mari( 600-700 m), sunt lungi, subtiri, cu esofag cilindric(imaginea din dreapta) si extremitatea posterioara terminata in
unghi obtuz

Trematode
Fasciola hepatica.Ouale sunt neembrionate de 140/ 80 m culoare galben bruna , prezentand la exterior o coaja
subtire, deformabila, cu un capacel (opercul) la un pol, iar in interior exista celula ou inconjurata de masa vitelina.

Cestode

Diphylobotrium latum.Ouale sunt neembrionate, au aspect oval 70/45 m , culoare bruna. Prezinta un invelis extern
dedublat cu un opercul

la unul din poli si o mica proeminenta (carena) la polul opus, iar in interior celula ou inconjurata de masa vitelina.

Hymenolepis nana. Ouale sunt transparente de 47/37 m. Prezinta un embrion hexacant (cu trei pereci de carlige) si
un invelis dublu

Alcatuit dintro membrana externa fragila si o membrana interna densa, cu doua proeminente care-i confera aspect de
lamaie si de la nivelul carora pornesc 4-8 filamente dispuse intre cele doua membrane ale oului.
Hymenolepis diminuta . Ouale sunt asemanatoare cu cele de Hymenolepis nana, dar sunt de 80 m, rotunde,de
culoare brun galbuie,, iar distanta dintre cele doua invelisuri este mai mare si nu prezinta filamente la cei doi poli

Taenia solium si Taenia saginata. Ouale sunt embrionate, ovale de 30-50 m.Prezinta un invelis extern fragil la
exterior si interior, un

embriofor format dintr-un embrion hexacant prevazut cu sase carlige dispuse in perechi si un invelis extern radial, gros
de culoare bruna.

Dipylidium caninum (Taenia canina). Oul este rotund, invelis dublu cu membrane subtiri, distantate ca la Hymenolepis
diminuta, iar in centru un embrion hexacant. Frecvent ouale sunt cuprinse in capsule ovifere. La examenul
coproparazitologic se vad rar capsule cu oua sau oua , deoarece proglotele nu se sparg in organismul uman.

Pentru a face mai usoara diferentierea oualor si chistelor din materiile fecale se pot consulta tabelele cu dimensiunile
orientative ale acestora prezentate mai jos:

ANTIGENUL GIARDIA IN FECALE

1.1. Informaii generale


Giardia lamblia - un protozoar flagelat - este agentul etiologic al giardiozei. Parazitul prezint dou forme: vegetativ i
chistic i se localizeaz n intestinul subire, mai ales la nivelul duodenului. Forma chistic reprezint forma de nmulire, de
rezisten a parazitului n mediul extern, i n acelai timp stadiul infectant. Pe msur ce fluxul intestinal poart formele
vegetative (rezultate din dechistarea chisturilor ingerate) ctre poriunile terminale ale intestinului, ncepe procesul de
nchistare. Chisturile sunt eliminate odat cu materiile fecale i sunt foarte rezistente n condiii de temperatur i umiditate
sczute, precum i n apa clorinat. Infecia se realizeaz pe cale digestiv prin intermediul minilor murdare, a alimentelor
i apei contaminate.
Metoda imunoenzimatic de detectare a antigenului Giardia n fecale prezint avantajul de a detecta i chisturile distruse,
spre deosebire de examenul microscopic, care poate detecta numai chisturile intacte.
n laboratorul Synevo, printr-o tehnica imuncromatografica se detecteaz antigenul Giardia eliminat n materiile fecale.
1. Principiul Metodei
Test rapid imunocromatografic cu flux lateral, in care anticorpii specifici anti-Giardia lamblia se ataseaza de particulele latex
de culoare rosie. Proba de materii fecale este mai intai suspendata in bufferul de extractie. Din supernatant se preleveaza cu
pipeta proba care se introduce in caseta kit-ului. Migrarea probei prin membrana determina legarea
antigenelor de anticorpi, reactie vizualizata prin aparitia unei benzi specifice de culoare rosie.
Testul este valid doar in prezenta benzii de control (C).
3.7. Etapele de lucru:
Se respecta instructiunile din foaia de kit.

Inainte de utilizare, testul este adus la o temperatura de 20-25C.


Se introduce o cantitate de materiile fecale de 50 mg sau 100 microlitri daca proba este lichida intr-un tub peste care se
adauga 1 ml diluent din trusa si se agita riguros tubul pentru omogenizare. Se lasa 3 minute pentru sedimentare timp in
care se scoate caseta din ambalaj. Se transfera 4 picaturi (sau 200 L) in fereastra rotunda a casetei si apoi se porneste
cronometrul. Se evita introducerea bulelor de aer.
Rezultatul se citeste la 5 minute.

UROCULTURA

3. Informaii generale
Infeciile de tract urinar (ITU) sunt afeciuni inflamatorii produse de diferite microorganisme care ajung la nivelul aparatului
urinar, unde se multiplic i determin n timp modificri n funcionarea normal a rinichilor i a cilor urinare.
Dup localizare, ITU pot fi joase, cnd sunt afectate uretra i vezica urinar i nalte, cnd sunt cuprinse i ureterele i
rinichii.
Dup simptomatologie, ITU pot fi asimptomatice - bacteriurie fr simptomatologie clinic i simptomatice - cnd apare
bacteriurie nsoit de reacie inflamatorie (piurie) i manifestri clinice.
n mod normal tractul urinar este steril, exceptnd uretra distal, care este colonizat cu bacterii provenite de pe tegumentul
perineal, iar la femei i din vulv. Aceste bacterii contamineaz accidental urina vezical n cazul unei recoltri inadecvate a
probei de urin.
ITU sunt favorizate de anomaliile structurale i neurologice care interfer cu fluxul urinar i de bolile sistemice (de exemplu
diabetul i neoplaziile).
La pacienii vrstnici, tarai, imunodeprimai i la copii ITU pot evolua asimptomatic sau nespecific (febr, tulburri digestive,
scdere n greutate).
Germenii cel mai frecvent ntlnii n etiologia ITU sunt:
-

bacili Gram negativi glucozo-fermentativi (E.coli, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Citrobacter, Morganella,
Providencia);
bacili Gram negativi glucozo-nefermentativi (Pseudomonas, Acinetobacter);
coci Gram pozitivi (Enterococcus spp., Staphylococcus aureus, Staphylococcus saprophyticus, Streptococcul hemolitic
grup B).
Candida albicans determin uretrocistite la diabeticii necontrolai metabolic.
Un diagnostic microbiologic corect necesit informaii clinice despre pacient, acestea putnd fi oferite de ctre medicul
curant prin intermediul fiei de microbiologie, care trebuie atent i corect completat cu datele pacientului (vrst, sex,
sarcin, tratament cu antibiotice, patologie urinar asociat).

Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella, genul
Klebsiella,, genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul Serratia,
genul Hafnia , genul Yersinia.
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili Gram-negativi, cu dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0m, ciliati sau neciliati, nesporulati,
cu sau fr capsul.

Caractere de cultur: sunt nepretentiosi si cresc pe medii simple. Sunt germeni aerobi, facultativ anaerobi care necesit,
pentru o crestere optim, temperaturi de 22-37C. Pe mediile neselective, formeaz colonii de culoare gri (exceptnd
Serratia marcescens, de culoare rosie), de tip S, M (exceptie Proteus spp., fenomen de ctrare). Pe geloz-snge, unele
specii determin hemoliz .

Bacili Gram negativi nefermentativi


Dintre bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) este specia izolat cel mai frecvent n
laboratorul de bacteriologie.
Morfotinctorial Pseudomonas aeruginosa este un bacil fin, Gram negativ, dispus izolat, n perechi sau lanturi scurte,
nesporulat, prezentnd un cil polar care i confer mobilitate.
Cultural este un germen nepretentios care poate creste si n ap distilat. Poate creste pe medii simple n strict aerobioz.
Temperatura la care se poate dezvolta variaz n limite largi pentru tulpinile patogene: 5 - 42C. Dup 24 ore de incubare
dezvolt colonii S, transparente. Att colonia ct si mediul sunt pigmentate n verde-albstrui, colonia avnd reflexe metalice.
Cultura eman un miros aromat de tei, salcm sau iasomie. Pe geloza-snge cultura este nconjurat de o zon larg de
hemoliz beta. Pe medii lactozate coloniile sunt lactozo-negative.
Biochimic Pseudomonas aeruginosa nu atac fermentativ zaharurile, este oxidaz pozitiv, descompune gelatina, nu produce
indol, H2S si ureaz.
Pentru identificare este suficient aspectul coloniilor, prezenta de pigment, mirosul caracteristic, oxidaza pozitiv, hemoliza
beta. De retinut c 5-10% din tulpini nu poduc pigment iar 1% produc pigment rosu sau negru.

Genul Acinetobacter:
Caractere morfotinctoriale: sunt bacili pleomorfi, scurti, grosi, pn la cocoizi, gram negativi, adesea dispusi n perechi. Pe
acelasi frotiu se pot ntlni forme cocoide si forme filamentoase cu o lungime de cteva zeci de micrometri. Sunt imobili,
frecvent capsulati. Pe frotiul colorat Gram adesea pot fi confundati cu Haemophilus influenzae.
Caractere de cultur: este un germen nepretentios, cultiv pe medii uzuale. n functie de specie, cresc la temperaturi
cuprinse ntre 10-37C, acesta constituind un caracter de identificare a speciei de Acinetobacter.
Coloniile sunt de tip S, rotunde, netede, convexe, lucioase sau mate, nepigmentate. Unele specii produc hemoliz beta pe
geloza snge.
Caractere biochimice si de metabolism: sunt germeni nefermentativi, catalaz pozitivi, oxidaz negativi, nu reduc nitratii.
Identificarea cu precizie a speciei este posibila fie utilizand trusa API 20NE, fie cu ajutorul sistemelor automate.

Streptococcul agalactiae:
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi.
Cultural pe Columbia agar cu 5% sange de berbec Streptococcus agalactiae (hemolitic de grup B), formeaza colonii albcenusii, usor acuminate cu zona ingusta de hemoliza.Pentru identificare se poate folosi identificarea antigenica prin latexaglutinare.
Trusa de aglutinare pentru streptococ este un Kit pentru identificarea grupelor de streptococ (test de aglutinare cu particule
de latex legate cu anticorpi specifici de grup A,B,C,D,E,F,G)

Enterococcus spp.
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi, pot fi izolati, in perechi sau lanturi. Unele specii sunt mobile.

Cultural,sunt bacterii nepretentioase si cresc pe medii uzuale intre 10-45C, cu un optimum la 35C.
Pe geloza Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile sunt gri, nehemolitice sau pot da o zona hemoliza .
Pe mediul cu sare pentru enterococ coloniile au acelasi aspect, mai putin hemoliza. In ziua a doua se face si insamantarea
coloniilor suspecte de pe mediul cu sare 6,5% pe mediul ABE+, cresterea pe ambele tipuri de medii pentru enterococ
reprezentand si un test de identificare pentru acest germene.
Identificarea se face deci pe baza aspectului coloniilor,si reducerea esculinei in prezenta sarurilor biliare (ABE +). Alta
posibilitate de identificare este cu ajutorul trusei de aglutinare pentru streptococ (D+).

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi sau daca sunt lasate la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul:
1.

2.

Caracterelor culturale - repicarea coloniilor suspecte pe mediul Chapman-manitol dau posibilitatea diferentierii
Stafilococilor patogeni coagulazo-pozitivi (care sunt manito-pozitivi si formeaza colonii galbene schimband si
culoarea mediului in galben), fata de cei saprofiti coagulazo-negativi (care sunt si manito-negativi si produc colonii
mici rosii fara sa schimbe culoarea mediului din jur);
TESTUL DE AGLUTINARE CU LATEX - PASTOREX STAPH-PLUS sau OMEGA AVIPATH STAPH

Staphylococcus saprophyticus coagulazo negativ, produce cistite la femei tinere, active sexual.
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile apar nepigmentate sau alb-gri, nehemolitice. Pe
mediul Chapman-manitol coloniile sunt de culoare roz.
Identificarea lor ca apartinand stafilococilor coagulazo negativi se poate face fie prin testul coagulazei care este negativ, iar
in conditiile disponibilitatii, testul de rezistenta la Novobiocina (<16 mm) aratand apartenenta la specia saprophyticus.
Identificarea cu certitudine a speciei este posibila in sistem automat.

ANTIGEN HELICOBACTER PYLORI

7.2. Informaii generale


Infecia cu Helicobacter pylori este o cauz major de gastrit cronic i ulcer peptic; de asemenea, studiile epidemiologice
efectuate n ultimii ani au confirmat asocierea infeciei persistente cu un risc crescut de apariie a cancerului gastric.
n plus, aceast bacterie este responsabil pentru majoritatea cazurilor de limfoame de tip MALT (forme de neoplazii
hematologice, caracterizate prin proliferarea celulelor din esutul limfoid asociat mucoasei digestive).
Principalul rezervor de infecie sunt indivizii H. pylori pozitivi, iar contactul interuman, intrafamilial reprezint cea mai
important cale de transmitere, n principal n prima copilrie.
n rile n curs de dezvoltare pot interveni i alte ci de transmitere, de exemplu prin intermediul apei.

Infecia evolueaz n multe cazuri asimptomatic. Atunci cnd se nsoete de manifestri clinice, pacienii prezint n mod
obinuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort abdominal, dureri abdominale, grea, arsuri, regurgitaii, senzaie
de plenitudine dup mese.
Exist dou categorii de metode diagnostice ale infeciei:
- invazive: prin endoscopie digestiv superioar sunt prelevate mici poriuni de la nivelul mucoasei stomacului sau
duodenului (biopsie). Detecia microorganismului n materialul bioptic se poate face prin examen microscopic, cultur sau
prin testul ureazei (prezena acestei enzime este un indicator al infeciei cu H. pylori);
- non-invazive: testul respirator cu uree i depistarea antigenului H.pylori n materiile fecale.
Metodele invazive produc un disconfort semnificativ pacienilor, de aceea muli dintre acetia refuz endoscopia, mai ales
cea de control, la 4 sptmni dup ncheierea tratamentului.
Forurile internaionale recomand folosirea mijloacelor neinvazive de diagnostic, ca alternativ la metodele invazive, la
pacienii sub 45 ani, fr simptome de alarm care s impun endoscopia (pierdere ponderal nejustificat, sngerri
digestive, vrsturi repetate, etc). Testul respirator cu uree are un cost ridicat i este rareori disponibil.
n laboratorul Synevo, printr-o tehnica imuncromatografica se detecteaz antigenul H. pylori eliminat n materiile fecale.
1.1. Rularea probelor
Se respecta instructiunile din foaia de kit.
Inainte de utilizare, testul este adus la o temperatura de 15-30 C.
Se introduce o mica cantitate de materiile fecale in tubul cu diluent al trusei si se agita riguros tubul pentru omogenizare.
Se scoate dispozitivul din ambalaj si se utilizeaza cat mai rapid posibil.
Se tine dispozitivul vertical si se rupe capacul tubului colector. Se transfera patru picaturi (sau 100 L) in compartimentul
(S ) apoi se porneste cronometrul. Se evita introducerea de bule de aer.
Rezultatul se citeste la 10 minute.

ALTE PRODUSE BIOLOGICE

2. Informaii generale
Infectiile asociate cateterelor se dezvolta prin unul din urmatoarele doua mecanisme:
Migrarea microflorei de la nivelul pielii pe portiunea externa a cateterului
Migrarea microorganismelor in interiorul lumenului cateterului.
Primul mecanism este propriu cateterelor care sunt implantate si mentinute un timp indelungat (mai mult de 72 ore). Al doilea
mecanism apare in urma manipularii excesive a cateterului fara dezinfectie prealabila in zona de acces, intravenos si
contaminarea lumenului intern. Aceasta procedura de laborator este menita sa detecteze bacteriile de pe suprafata externa
a cateterelor. Numarul de bacterii de pe suprafata cateterelor a fost corelata cu dezvoltarea sepsisului. Cateterele provenite
de la pacienti cu linie centrala si septicemie, din punct de vedere statistic, in urma insamantarii pe mediile de cultura,
dezvolta mai mult de 15 colonii microbiene comparativ cu cateterele de la pacientii fara sepsis (mai putin de 15 colonii
microbiene). Inainte de montare, cateterul trebuie mentinut in ambalajul steril si se recomanda sa nu ramana la temperatura
camerei mai mult de 4 ore.
Cel mai frecvent organism izolat din infectiile de cateter este Staphylococcus coagulazo negativ care este o bacterie
saprofita a pielii dar care are caracteristic producerea de slime , un biofilm care favorizeaza colonizarea cateterului. In

aceasta situatie problema o reprezinta stabilirea daca aceasta tulpina este de pe piele sau este raspunzatoare de
bacteriemie. Izolarea in cultura pura si in cantitate semnificativa a Staphylococcus-ului coagulazo-negativ sugereaza
implicarea acestuia in etiologie.
Cele mai grave infectii sunt determinate de Staphylococcus aureus si bacilii Gram negativi.
Majoritatea bacililor Gram negativi, streptococii hemolitici, genul Enterococcus, Staphylococcus aureus si levurile de cele
mai multe ori au semnificatie clinica.
Izolarea genurilor Corynebacterium spp., Bacillus spp., a Propionibacterium acnes de cele mai multe ori arata o
contaminare.

Staphylococcus aureus:
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile produc o zona circulara de hemoliza in jurul lor, au
aspect S (smooth- neted), cremoase, rotunde, cu diametrul cuprins intre 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda,
bombata, lucioasa dupa incubare 18-24 de ore la 37 C. Nu toate tulpinile de S. aureus produc hemoliza iar pigmentul si
hemoliza devin mai pronuntate a doua zi la temperatura camerei cateva zile.
Diferentierea S. aureus de alte specii de stafilococi se realizeaza prin intermediul caracterelor culturale, testul coagulazei
libere si legate, proteina A sau termonucleaza.
PASTOREX STAPH-PLUS - TEST DE AGLUTINARE CU LATEX
Staphylococcus epidermidis coagulazo negativ, produce indeosebi infectii legate de protezele cardio vasculare si
ortopedice, catetere.
Microscopic: coci sferici Gram pozitivi, asezati in mod obisnuit in forme neregulate, de ciorchine.
Cultural: pe placi cu mediu Columbia cu 5% sange de berbec, coloniile apar nepigmentate sau alb-gri, nehemolitice.
Identificarea lor ca apartinand stafilococilor coagulazo negativi se poate face fie prin testul coagulazei sau termonucleazei,
teste care sunt negative.

Enterococcus spp.
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi, pot fi izolati, in perechi sau lanturi. Unele specii sunt mobile.
Cultural,sunt bacterii nepretentioase si cresc pe medii uzuale intre 10-45C, cu un optimum la 35C.
Pe geloza Columbia cu 5% sange de berbec coloniile sunt gri, nehemolitice sau pot da o zona hemoliza .
Identificarea se face pe baza aspectului coloniilor, cresterea pe mediul cu sare 6,5% si reducerea esculinei in prezenta
sarurilor biliare (ABE +)
Identificarea speciei de enterococ este posibila prin teste biochimice clasice sau prin utilizarea sistemelor automate de
identificare

Streptococii hemolitici
Streptococii hemolitici A,C,si G pe mediul Columbia cu 5% sange de berbec au coloniile inconjurate de o zona clara de
hemoliza completa, cu diametrul variabil .

Examenul microscopic evidentiaza coci Gram pozitivi asezati in diplo si lanturi de diferite lungimi. Acesta nu este de folos
decat in orientarea asupra morfologiei deoarece nu exista diferente in cadrul genului.
Identificarea definitiva a streptococilor hemolitici A,C,si G trebuie bazata pe corelarea caracterelor culturale cu
identificarea antigenica prin latexaglutinare.

Enterobacteriaceae
Familia Enterobacteriaceae este o familie larg de bacterii incluznd multi dintre cei mai familiari agenti patogeni sau
conditionat patogeni.
Taxonomia Familiei Enterobacteriaceae cuprinde peste 30 de genuri si 120 specii. Cele care prezint important clinic, n
proportie de 95%, sunt grupate n 10 genuri, dup cum urmeaz: genul Escherichia, genul Shigella, genul Salmonella,
genul Klebsiella,, genul Morganella , genul Enterobacter , genul Providencia, genul Proteus, genul Citrobacter , genul
Serratia, genul Hafnia , genul Yersinia.

Bacili Gram negativi nefermentativi


Dintre bacilii Gram negativi nefermentativi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) este specia izolat cel mai frecvent
n laboratorul de bacteriologie.
Morfotinctorial Pseudomonas aeruginosa este un bacil fin, Gram negativ, dispus izolat, n perechi sau lanturi scurte,
nesporulat, prezentnd un cil polar care i confer mobilitate.

HEMORAGII OCULTE

7.3. Informaii generale


Hemoragiile oculte din materiile fecale i pot avea originea n oricare din organele tubului digestiv.
Melena (scaun negru lucios, moale, pstos) indic de obicei o hemoragie digestiv superioar, adic o sngerare provenit
din esofag, stomac, duoden, eventual jejun. Astfel, hemoglobina este transformat sub aciunea sucurilor digestive pn
la hematin, care se regsete in materiile fecale. Hematochezia (snge rou emis ca atare, izolat sau amestecat cu
materiile fecale) este sugestiv pentru o hemoragie care a avut loc n poriunile terminale ale intestinului, adic n rect,
colon, eventual n ileon (colite ulcerative, boala Crohn, carcinom colorectal, polipoz).
Determinarea hemoragiilor oculte este un test screening deosebit de important pentru medicina preventiv. Numeroase
studii au artat c folosirea regulat a acestui test, izolat sau mpreun cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ
mortalitatea prin cancer colo-rectal.

PROBA DE DIGESTIE

1.2. Informaii generale


Examenul microscopic al materiilor fecale aduce informaii asupra digestiei la care sunt supuse alimentele, n cursul trecerii
lor prin tubul digestiv. Msura n care alimentele au fost supuse aciunii diferiilor fermeni digestivi se apreciaz prin
examinarea fibrelor musculare, grsimilor (grsimi neutre trigliceride, acizi grai liberi, sruri de acizi grai spunuri i
colesterol), amidonului i celulozei (test semicantitativ). La o persoan cu digestie normal, chiar dup regimul de prob de 3

zile, aceste elemente sunt destul de rare. Prezena lor n cantitate crescut pledeaz pentru tulburri de digestie, de
absorbie sau de tranzit intestinal.
3.

Principiul Metodei
examinare microscopic a 4 preparate lam-lamela efectuate cu: materii fecale si ser fiziologic (pentru fibrele
musculare si grasimi), materii fecale si solutie Lugol (pentru amidon), materii fecale si solutie Sudan III (pentru grsimi
neutre), materii fecale si acid acetic amestecat cu solutie Sudan incalzita usor la flacara (pentru acizi grasi si sapunuri).
7.9. Rularea probelor
Se efectueaza examenul macroscopic si microscopic
-

8.
B.

Examenul macroscopic: - se apreciaza consistenta, culoare si prezenta resturilor alimentare nedigerate.


Examenul microscopic:

Pentru realizarea preparatelor se folosesc lame curate, degresate, de preferin noi. Proba de materii fecale se
omogenizeaza cu ajutorul unei baghete de plastic de unica folosinta.
- Se efectueaza 4 preparate proaspate realizate cu ser fiziologic, solutie Lugol,solutie Sudan III si acid acetic amestecat
cu solutie Sudan incalzita usor la flacara; se aplica lamela fara a forma bule de gaz, obtinandu-se un preparat subtire si
uniform.
Se citeste la microscop cu obiectiv 40x. Se examineaza tot preparatul.
-

Se urmaresc: fibre musculare nedigerate, fibre musculare digerate, grsimi neutre (trigliceride), acizi grai liberi, spunuri,
amidon, celuloz.
Fibrele musculare se prezinta sub forma unor mici fragmente colorate in galben, cele digerate fara striatii si cu
capetele bine rotunjite, cele partial digerate sau nedigerate cu striatii si cu capetele terminate in unghiuri drepte.
Grasimile neutre au aspectul unor picaturi rotunde incolore; pe preparatul cu rosu Sudan se coloreaza in galben
portocaliu.
Acizii grasi se prezinta sub forma de ace fine si lungi, formand uneori manunchiuri sau sub forma de gramajoare
sau sub forma de globule de marimi diferite, punerea lor in evidenta fiind favorizata de adaugarea unei picaturi de acid acetic
si apoi o incalzire usoara.
Sapunurile se prezinta sub forma de cristale sau gramezi amorfe.
Amidonul se coloreaza in albastru inchis, daca este nedigerat si in violet sau chiar rosu daca este digerat; uneori este
dispus in interiorul unor celule.
Celuloza se poate prezenta sub forma de celuloza digestibila ( din cartofi sau morcov)sau nedigestibila ( peri
vegetali, vase spiralate,spori, graunte).

SECRETIE GENITALA PENTRU STREP B

8.1. Informaii generale


Flora normal a tractului genital feminin variaz n funcie de pH-ul i concentraia de estrogeni a mucoasei, aflate n
strns corelaie cu vrsta, astfel:
- prepubertar i postmenopauz flora este dominat de stafilococi i corinebacterii (aceeai flor pe care o gsim pe
suprafaa epiteliului);
- la femeile active sexual flora microbian se modific, fiind alctuit din Enterobacteriaceae, streptococi, stafilococi,
bacterii anaerobe (lactobacili, bacili anaerobi nesporulai, coci anaerobi). Lactobacilii reprezint flora microbian vaginal
normal la aceste femei.
Streptococul hemolitic grup B (Streptococcus agalactiae) este prezent n flora vaginal ca portaj (datorita contaminarii cu
flora tubului digestiv inferior) i poate fi transmis la nou nscut in timpul travaliului (cu apariia de complicaii neonatale)

Streptococul de grup B reprezint unul din cei mai importani patogeni n perioada neonatal. Aproximativ 5-30% din
gravide sunt purttoare ale bacteriei, cu localizare vaginal i/sau rectal. Cel mai frecvent, nou-nscutul dobndete
infecia n momentul ruperii membranelor sau la trecerea prin canalul cervical. Exist dou forme clinice de manifestare a
infeciei neonatale: septicemie, cu debut precoce n primele zile de via; meningita, cu debut tardiv n decursul primelor
luni.
Pentru prevenirea acestor complicaii, se recomand screening-ul pentru Streptococul de grup B (prin cultura secreiei
genitale si rectale) la toate gravidele aflate n sptmnile 35-37 de sarcin.

Streptococcul agalactiae:
Microscopic nu se deosebeste de ceilalti coci Gram pozitivi.
Cultural pe Columbia agar cu 5% sange de berbec Streptococcus agalactiae (hemolitic de grup B), formeaza colonii albcenusii, usor acuminate cu zona ingusta de hemoliza.Pentru identificare se poate folosi fie identificarea antigenica prin
latexaglutinare, fie testul CAMP.
Trusa de aglutinare pentru streptococ este un Kit pentru identificarea grupelor de streptococ (test de aglutinare cu
particule de latex legate cu anticorpi specifici de grup A,B,C,D,E,F,G)