Dispozitii generale:

Art 1. Prezentul cod reglementeaza domeniul raporturilor de munca, modul in care se efectueaza controlul
aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
Capitolul 2. Principii fundamentale
Art 3. Libertatea muncii- garantata prin Constitutie
Art 4. Interzicerea muncii fortate- munca fortata= orice munca sau serviciu impus unei persoane sub
amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber
Exceptie= munca sau activitatea impusa de autoritatile publice in caz de forta majora precum catastrofe, serviciul
militar etc.
Art. 5 Egalitatea de tratament- este interzisa orice forma de discriminare
Art 6. Protectia salariatilor- conditii de munca adecvate, protectie sociala, de securitate si sanatate in munca si
respectarea demnitatii si a constiintei sale
-

Toti salariatii au dreptul la negocieri colective, protectia datelor cu caracter personal, dreptul la protectie
impotriva concedierilor nelegale;

Art 7. Libertatea de asociere

Art 8. Consensualismul, buna-credinta, informare si consultarea
Art 9. Libertatea muncii in strainatate

Titlul III
Timpul de munca si odihna
= perioada in care salariatul presteaza munca
= norma intreaga 8 ore/zi, 40 de ore/saptamana, iar sub 18 ani 6 ore/zi, 30 de ore/sapt.
= durata maxima de ore pe sapt cu tot cu ore suplimentare nu poate depasi 48 de ore/sapt.
= se poate prelungi durata de 48 de ore pe sapt. cu conditia ca in 4 luni calendaristice sa nu se depaseasca 48
de ore/sapt
= in anumite profesii sau unitati, prin negocieri colective sau individuale, durata timpului de munca pe zi poate si
mai mica sau mai mare de 8 ore/zi
= durata de 12 ore de munca va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore
Programe individualizate de munca= sunt stabilite intre angajator si angajat privind nr de ore de munca, un
program mai flexibil;
Durata zilnica a timpului de munca se imparte in doua perioade:
1.
2.

Perioada fixa- personalul se afla simultan la munca

Perioada mobila- salariatul isi alege orele de sosire si plecare respectand timpul de munca zilnic

Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa
efectuarea acesteia.
In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi
compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in luna urmatoare, munca suplimentara va fi
platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
Tinerii n vrst de pn la 18 ani nu pot presta munc suplimentar.
-

intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe
o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul
saptamanal.
Salariatii de noapte beneficiaza:
a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza
cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat
reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
n cazurile n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 6 ore, salariaii au dreptul la pauz de
mas i la alte pauze. Tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de o pauz de mas de cel puin 30 de
minute, n cazul n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 4 ore i jumtate.

Munc n schimburi reprezint orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit cruia salariaii se
succed unul pe altul la acelai post de munc, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, i care poate
fi de tip continuu sau discontinuu, implicnd pentru salariat necesitatea realizrii unei activiti n intervale orare
diferite n raport cu o perioad zilnic sau sptmnal, stabilit prin contractul individual de munc.
Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale

Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Compensarea n bani a
concediului de odihn neefectuat este permis numai n cazul ncetrii contractului individual de munc. Salariatii
care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in
varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
Pentru perioada concediului de odihn salariatul beneficiaz de o indemnizaie de concediu, care nu poate fi mai
mic dect salariul de baz, indemnizaiile i sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada
respectiv, prevzute n contractul individual de munc. Indemnizaia de concediu de odihn se pltete de ctre
angajator cu cel puin 5 zile lucrtoare nainte de plecarea n concediu.
Salariaii au dreptul s beneficieze, la cerere, de concedii cu sau fara plata pentru formare profesional.

Titlul IV
Salarizarea
Salariul= contraprestatia muncii depuse de salariat pe baza contractului individual de munca (sunt interzise
discriminarile in stabilirea salariului);
= cuprinde: salariul de baza, sporurile si alte adaosuri
=se stabileste prin contractul de munca cu angajatorul, iar salariul personalului din autoritatile si institutile publice
finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugete locale si fonduri speciale se stabileste
prin lege;
Salariul minim brut pe tara= se hotaraste prin Guvern, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor
-

La un numar mai mic de 8 ore de munca/zi, salariul minim brut se calculeaza raportand salariul minim
brut pe tara la nr mediu de ore lucrate lunar de angajat;

Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la
plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
n caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pn la data decesului sunt pltite, n ordine,
soului supravieuitor, copiilor majori ai defunctului sau prinilor acestuia. Dac nu exist nici una dintre
aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt pltite altor motenitori, n condiiile dreptului
comun.

Titlul V
Sanatatea si securitatea in munca
Normele i normativele de protecie a muncii pot stabili:
a)msuri generale de protecie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale,
aplicabile tuturor angajatorilor;
b) msuri de protecie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activiti;
c) msuri de protecie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
d) dispoziii referitoare la organizarea i funcionarea unor organisme speciale de asigurare a securitii i
sntii n munc.
Principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc i alegerea
echipamentelor i metodelor de munc i de producie, n vederea atenurii, cu precdere, a muncii monotone i
a muncii repetitive, precum i a reducerii efectelor acestora asupra sntii;
e) luarea n considerare a evoluiei tehnicii;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea msurilor de protecie colectiv cu prioritate fa de msurile de protecie individual;
i) aducerea la cunotin salariailor a instruciunilor corespunztoare.
n cuprinsul regulamentelor interne sunt prevzute n mod obligatoriu reguli privind securitatea i sntatea n
munc. Angajatorul are obligaia s asigure toi salariaii pentru risc de accidente de munc i boli profesionale.
Angajatorul are obligaia s organizeze instruirea periodica a angajailor si n domeniul securitii i sntii n
munc. Instruirea prevzut la alin. (2) se realizeaz obligatoriu n cazul noilor angajai, al celor care i schimb
locul de munc sau felul muncii i al celor care i reiau activitatea dup o ntrerupere mai mare de 6 luni.
Angajatorii au obligaia s asigure accesul salariailor la serviciul medical de medicin a muncii.
(1) Sarcinile principale ale medicului de medicin a muncii constau n:
a) prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
b) supravegherea efectiv a condiiilor de igien i sntate n munc;
c) asigurarea controlului medical al salariailor att la angajarea n munc, ct i pe durata executrii
contractului individual de munc.
(2) n vederea realizrii sarcinilor ce i revin medicul de medicin a muncii poate propune angajatorului
schimbarea locului de munc sau a felului muncii unor salariai, determinat de starea de sntate a
acestora. Medicul de medicin a muncii stabilete n fiecare an un program de activitate pentru
mbuntirea mediului de munc din punct de vedere al sntii n munc pentru fiecare angajator.
Titlul VI
Formarea profesionala
(1) Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele obiective principale:
a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;
b) obtinerea unei calificari profesionale;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si perfectionarea
pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;
d) reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice;
e) dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru
realizarea activitatilor profesionale;

f) prevenirea riscului somajului;

g) promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Formarea profesional a salariailor se poate realiza prin urmtoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de ctre angajator sau de ctre furnizorii de servicii de formare
profesional din ar sau din strintate;
b) stagii de adaptare profesional la cerinele postului i ale locului de munc;
c) stagii de practic i specializare n ar i n strintate;
d) ucenicie organizat la locul de munc;
e) formare individualizat;
f) alte forme de pregtire convenite ntre angajator i salariat.
Angajatorii au obligaia de a asigura participarea la programe de formare profesional pentru toi
salariaii, dup cum urmeaz:
a) cel puin o dat la 2 ani, dac au cel puin 21 de salariai;
b) cel puin o dat la 3 ani, dac au sub 21 de salariai.
Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesional, asigurat n condiiile alin. (1), se
suport de ctre angajatori. In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala
este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre
acesta. Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1),
salariatul va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de toate drepturile salariale detinute. Pe
perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala, salariatul beneficiaza de vechime la
acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale
de stat.
Sunt considerate contracte speciale de formare profesional contractul de calificare profesional i
contractul de adaptare profesional.
Contractul de calificare profesional este cel n baza cruia salariatul se oblig s urmeze cursurile
de formare organizate de angajator pentru dobndirea unei calificri profesionale. Pot ncheia contracte
de calificare profesional salariaii cu vrsta minim de 16 ani mplinii, care nu au dobndit o calificare
sau au dobndit o calificare ce nu le permite meninerea locului de munc la acel angajator. Contractul
de calificare profesional se ncheie pentru o durat cuprins ntre 6 luni i 2 ani.
Contractul de adaptare profesional se ncheie n vederea adaptrii salariailor debutani la o funcie
nou, la un loc de munc nou sau n cadrul unui colectiv nou. Contractul de adaptare profesional se
ncheie o dat cu ncheierea contractului individual de munc sau, dup caz, la debutul salariatului n
funcia nou, la locul de munc nou sau n colectivul nou, n condiiile legii. Contractul de adaptare
profesional este un contract ncheiat pe durat determinat, ce nu poate fi mai mare de un an. La
expirarea termenului contractului de adaptare profesional salariatul poate fi supus unei evaluri n
vederea stabilirii msurii n care acesta poate face fa funciei noi, locului de munc nou sau colectivului
nou n care urmeaz s presteze munca.
Contractul de ucenicie la locul de munc- durata determinata
Contractul de ucenicie la locul de munc este contractul individual de munc de tip particular, n temeiul
cruia:
a) angajatorul persoan juridic sau persoan fizic se oblig ca, n afara plii unui salariu, s asigure
formarea profesional a ucenicului ntr-o meserie potrivit domeniului su de activitate;
b) ucenicul se oblig s se formeze profesional i s munceasc n subordinea angajatorului respectiv.
Prin conflicte de munca se intelege conflictele dintre salariati si angajatori privind interesele cu caracter
economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca. Salariaii
au dreptul la grev pentru aprarea intereselor profesionale, economice i sociale.
Aplicarea reglementrilor generale i speciale n domeniul relaiilor de munc, securitii i sntii n
munc este supus controlului Inspeciei Muncii, ca organism specializat al administraiei publice
centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale. Inspecia
Muncii are n subordine inspectorate teritoriale de munc, organizate n fiecare jude i n municipiul
Bucureti.
Regulamentul intern
Regulamentul intern se ntocmete de ctre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanilor
salariailor. Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a
demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;

f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.
Abaterea disciplinar este o fapt n legtur cu munca i care const ntr-o aciune sau inaciune
svrit cu vinovie de ctre salariat, prin care acesta a nclcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de munc sau contractul colectiv de munc aplicabil, ordinele i dispoziiile legale
ale conductorilor ierarhici. Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care
salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus
retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3
luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale,
pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si
care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in
legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a
pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi
mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare
decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. (1) Suma stabilit pentru acoperirea
daunelor se reine n rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei n cauz din partea
angajatorului la care este ncadrat n munc.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fr a putea depi mpreun cu
celelalte reineri pe care le-ar avea cel n cauz, jumtate din salariul respectiv. (1) n cazul n care
contractul individual de munc nceteaz nainte ca salariatul s l fi despgubit pe angajator i cel
n cauz se ncadreaz la un alt angajator ori devine funcionar public, reinerile din salariu se fac de
ctre noul angajator sau noua instituie ori autoritate public, dup caz, pe baza titlului executoriu
transmis n acest scop de ctre angajatorul pgubit.
(2) Dac persoana n cauz nu s-a ncadrat n munc la un alt angajator, n temeiul unui contract
individual de munc ori ca funcionar public, acoperirea daunei se va face prin urmrirea bunurilor
sale, n condiiile Codului de procedur civil.

Toate sumele detaliate (Fluturaul de salariu)

Sume referitoare la angajat
Salariul brut
Bonuri de masa
Sporuri impozabile
Reineri angajat
CAS individual 10.5 %
omaj 0.5 %
Asigurri de sntate 5.5 %
Deducere personal funcie de baz
Impozit pe salariu
Sporuri NEimpozabile
Salariul net

Sume referitoare la angajator

Reineri angajator

1900
0
0
200
10
105
140
231
0
1354

CASS 5.2 %
omaj 0.5 %
CAS Conditii normale 15.8%
FNUASS 0.85 %
Fond de risc si accidente 0.4 %*
Fond creane salariale 0.25 %
*

99
10
300
16
8
5

Fondul de risc si accidente este retinut in functie de codul CAEN. In acest calculator este luata in calcul valoarea minima
de 4%.