Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Marketing/ID
Anul II
Comerul internaional au cunoscut un avant deosebit incepand cu marile descoperiri
geografice, cand au fost atrase in circuitul mondial noi teritorii. Comerul internaional a
fost dintotdeauna o oglind a diviziunii internaionale a muncii, exprimand foarte fidel

specializarea internaional. Pan in secolul trecut, fluxurile comerciale internaionale au

fost dominate de comerul cu materii prime, pe relaia colonii metropole.
Adevrata explozie a comerului internaional a survenit dup cel de-al doilea rzboi
mondial, odat cu cuceririle tehnico-tiinifice, dar i cu mutaiile ce au survenit in
ordinea economic mondial.
Destrmarea imperiilor coloniale i cucerirea independenei de ctre tot mai multe state
au dus la implicarea in fluxurile comerciale a tot mai muli participani. Practic, toate
rile lumii sunt astzi angajate in circuitul economic mondial prin relaii de import i de
export, fcand din comerul internaional cel mai cuprinztor flux al circuitului
economic mondial.
Analiza comerului internaional relev cateva caracteristici generale, ce definesc
acest fluxurile sale:
Comerul internaional este un flux dinamic. Valoarea exporturilor mondiale a crescut
permanent, ajungand astzi la aproape 9 000 miliarde de dolari. Ritmul de cretere al
exporturilor mondiale a fost superior ritmurilor de cretere economic mondial sau a
produciei manufacturate mondiale.
Principalii importatori i exportatori, in 2013 (% din total) Tabelul. 1.1

Din punct de vedere regional, cel mai mare comerciant al lumii rmane Uniunea

European, care in formula sa de 27 de state, realizeaz aproximativ jumtate din

exporturile mondiale. Urmeaz Asia, care impreun cu China i Japonia dein peste o
ptrime din exporturile mondiale i America de Nord, cu cca. 15%. Aceste evoluii sunt
in parte rezultatul gruprii in aceste regiuni a celor mai avansate ri ale lumii, care sunt
cei mai mari exportatori i importatori (in cazul Europei i al Americii de Nord), in parte
al dinamismului deosebit inregistrat in ultimul deceniu i jumtate de Asia, in special a
Chinei, care a detronat Japonia, devenind al treilea mare comerciant al lumii dar i
datorit formrii de blocuri comerciale regionale.

Comerul mondial pe principalele regiuni ( mld. USD) Tabelul 1.2

Inrutirea termenilor schimbului in defavoarea rilor in dezvoltare , ca rezultat al

evoluiei divergente a preurilor produselor cu grade diferite de prelucrare. Comerul
exterior al rilor in dezvoltare este, in continuare, dominat de produse cu grad mai redus
de prelucrare, chiar dac, pe ansamblu, ponderea materiilor prime a fost depit de
produsele prelucrate. In plus, accesul pe pieele rilor dezvoltate este mai facil pentru
produsele care incorporeaz mai puin tehnologie i care, in general, sunt mai ieftine
decat cele avansate din punct de vedere tehnologic. Inrutirea termenilor schimbului
este amplificat i de perioadele de recesiune din economia mondial, cand rile cele mai
defavorizate sunt primele care inregistreaz din plin efectele negative ale stagnrii sau
descreterii economice.
Evoluia preurilor la materiile prime a fost, in general, descresctoare, ceea ce a
provocat pierderi pentru rile ce ii aveau comerul concentrat pe materii prime. Exist,
ins, i excepii, iar cea mai notabil este legat de petrol. Importana petrolului pentru
economia mondial deriv din simplul fapt c modelul energetic actual este dominat de
petrol, iar energia este fundamentul intregii dezvoltri economice. Crizele petroliere
declanate in anii 70 au dus la puternice transformri in ierarhia mondial i a constituit
un factor agravant al crizei sistemului comunist.
Evoluiile recente pe piaa petrolului suscit foarte mult interes, atat din partea
specialitilor, i nu numai. rile in dezvoltare sunt principalii exportatori de
combustibili, cu o pondere in cretere (de la 58% in 1990, la 63% in 2003), iar rile
dezvoltate principalii importatori, cu o pondere in scdere (de la 71% in 1990, la 56% in
2003). Preul petrolului a atins cote extrem de inalte, ceea ce a fcut ca factura pentru
energie a rilor net importatoare s fie deosebit de incrcat, dar a i contribuit la
sporirea averii rilor net exportatoare. In plus, dac precedentele creteri ale preului
petrolului au fost de scurt durat, aceast ultim evoluie pare s se transforme intr-o
permanen, dat fiind faptul c ea nu mai este dominat de factori conjuncturali sau
politici, ci de creterea in termeni reali a cererii de energie la nivelul marilor consumatori
i , mai ales, datorit avantului deosebit al transporturilor in marile ri (cazul Chinei i
Indiei care, impreun, depesc 2 miliarde de locuitori).
Tripolizarea comerului internaional este una dintre cele mai evidente tendine ale

acestui flux. Tripolizarea se afl, ins, intr-o dinamic permanent, dac avem in vedere
faptul c acum un deceniu triada era format din UE, SUA, Japonia, iar astzi ea este
format de UE, SUA, China. De asemenea, i intre aceti lideri se poate schimba ierarhia,
ansele ca China s detroneze SUA nu sunt atat de mici. Considerm c din acest punct
de vedere, precizarea cea mai corect ar fi c din ce in ce mai mult aceast tripolizare
vizeaz blocurile comerciale mari: UE, NAFTA, ASEAN (plus China) sunt gruprile ce
dein peste trei ptrimi din exporturile mondiale.
Regionalizarea comerului internaional , pe fondul unei instituionalizri tot mai
accentuate a acestuia constituie o alt caracteristic a fluxurilor comerciale internaionale.
Tot mai multe acorduri regionale sunt negociate in cadrul OMC, iar cele existente tind s
ii consolideze din ce in ce mai mult poziia. UE se extinde tot mai mult, zona Asia Pacific se contureaz din ce in ce mai convingtor ca o viitoare putere economic, rile
de pe continentul african se strduiesc s realizeze grupri funcionale, toate pe fondul
unui efort susinut din partea OMC de a asigura un comer cat mai liber.

Notiunea de flux economic international desemneaza forma concreta de realizare a

schimburilor reciproce de activitati, care depasesc caracterul sporadic in relatiile dintre
parteneri din tari diferite
Orice flux economic international se defineste prin urmatoarele elemente:

obiectul schimbului valori materiale, banesti si spirituale sau activitati tertiare si

de cooperare;

orientarea geografica;

o anumita frecventa, valoare, volum si importanta.

Totalitatea fluxurilor de valori materiale si banesti, de rezultate ale creatiei stiintificotehnice si ale activitatilor prestatoare de servicii care fac obiectul schimbului reciproc de
activitati dintre economiile nationale, privite in stransa lor impletire si interconditionare,
alcatuiesc circuitul economic mondial.
Din punct de vedere al naturii fizice a obiectului, fluxurile componente ale
circuitului economic mondial pot fi:

fluxuri comerciale: fluxuri de marfuri corporale si fluxuri de marfuri

necorporale/comert invizibil(fluxurile de tehnologie sub forma licentierii,
brevetelor de inventie, a operatiunilor de know-how, consulting-engineering etc;
fluxurile de prestari de servicii etc.)

fluxuri de cooperare economica internationala;

fluxuri financiar-valutare.

Caracteristicile circuitului economic mondial:

caracterul obiectiv fiecare tara, indiferent de marime sau asezare geografica,

resimte necesitatea participarii la circuitul economic mondial pentru largirea pietei
de aprovizionare si desfacere, plasamente sau surse de capitaluri si tehnologii etc.;

caracterul concret istoric se refera la faptul ca formele si mecanismele de

derulare a fluxurilor componente difera, ca esenta sau mod de manifestare, de la o
perioada la alta;

accelerarea vitezei de evolutie este atestata de ritmurile rapide de crestere a

fluxurilor comerciale;

diversificarea tot mai mare a fluxurilor componente si, in cadrul

acestora, accentuarea diversificarii continutului lor;

adancirea interdependentelor dintre fluxurile componente fluxurile de

marfuri antreneaza nu numai pe cele valutare, ci si relatiile de cooperare, fluxurile
de cunostinte tehnico-stiintifice etc.