ARHIEREUL

Dr. VENIAMIN POCITAN PLOETEANU

VICAR PATRIARHAL.

BISERICA ORTODOX ROMN

DIN

,P ABI S.

Il

1
1
!
.

BUCURE T I.
TIPOGRAFIA CRILOR BISERICETI
1 9 4 1.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL GARTH.
Lamuriri p. 3. - Leg Ruffle franco-romane p. 5. - Limba franceza vorbita in familiile nobile romane p. 6 - Raporturi diplomatice

p. 10. - Fratia de arme p. 12. - Dragostea pentru Franta p. 16. Studenlii romeini la Paris p. 19. - Societatea studentilor romani din
Paris - monahul Sofronie Vdrnav p. 25. Viata bisericeasca a studentilor romAni din Paris p. 31. - Infiinlarea unei capele ortodoxe
romdnesti la Paris, rue Racine 22. p. 33. Supunerea capelii ortodoxe romane din Paris sub jurisdictiunea canonicd a mitropoliei

Utgrro-Vlahiei p. 40. - Cumpdrarea capelei Dominicanilor din rue

jean de-Beauvais p. 50. Istoricul pe scurt al capelii Dominicanilor
p. 56. - Constructia capelii colegiului Jean-de-Beauvais p. 59. Sfintirea capelii p. 61. - Cumpararea capelii de catre Dominicani p. 62.
Stramutarea sfintelor odoare din rue Racine 22, in capela curnparatal
de noi, din rue Jean-de-Beauvais p. 64. Transformarea capelii din
rue Jean-de-Beauvais, dupa ritul Bisericii noastre ortodoxe si construirea presbyteriului p. 67. Bugetul Bisericii p. 79. - Donatori
p. 85. - Biserica ortodoxa romana din Paris, in starea de azi p. 86.

CLERICII SLUJITORI :

Preoti (superior' s Iosafat Snagoveanu p. 100. - Veniamin ArhiC. Dinu p. 116. - Isaia Persiceanu p. 117 Gabriil
pescu p. 114.
Rascanu si Christache C. Orleanu p. 121. - Partenie S. Clinceni p. 122.
- Joan Severin p 123. - Meletie Dobrescu p. 125. Gh. Georgescu p.
128. - Chesarie Stefano p. 129 si 136. V. Pocitan p. 130-35. - Cicerone
si Valeriu lordachescu 136-7. - V. Radu p. 138. I. Popescu-Mosoaia,

I. D. Petrescu si Petre Vintilescu p.

139.
H. Popescu p. 140. Eugeniu Laiu p. 141. - Teofil lonescu p. 142. - Diaconi p. 143-148.

Cantdreti p. 149.
Cite /i p. 153.
Dirijori de cor p. 150.3
ConRolul bisericii ortodoxe rornanesti din Paris, p. 156.
cierges p. 155
- Capela dela Issy-]es-Moulineaux.

LUCRARI PUBLICATE CA PREOT.

1. Naturd ci Dumne.ceu. Conferinta tinuta Ia societatea studentilor in teologie, publicata in ziarul Vocea Bisericii" I, (Nr. 10.15 si
Nr. 22-23. Bucuresti, 1894.

2. Raportul intre tllorald si Drept. Conferinta publicata in ziarul

Vocea Bisericii". II, (Nr. 6-9). Bucuresti, 1895.
3. Rudenia i alinitatea, ca impediment Ia casatorie, in dreptul
roman, roman si bisericesc. Teza de licenta in teologie. - Tiparita cu ajutorul Fundatiei Universitare Carol I". - Bucuresti, 1897.
4. 7eolo4rul, ziar bisericesc, in colaborare cu mai multi colegi. Redactia si Administratia la domiciliul sacs, in str. sf. Ionia 13, Bucuresti, 1897.
5. Compendiu de drept bisericesc al Bisericii ortodoxe romane
in comparatie cu celelalte confesiuni. - Bucuresti, 1898.

6. Istoria Bisericii romane, dela crestinarea Rotnanilor si pana

in ziva de astazi (in litografie). Bucuresti. 1898.

7, Biserica Aromdnilor, in revista : coala si Biserica" II, 1900
si Consolatorul", II.-Bucuresti. 1900.
8. Mitropolia Proilaviei, in revista : ncoala si Biserica". Bucu,
resti, 1904,

9. Notife istorice asupra bisericii sf. Voevozi" din Bucuresti.

TiparitA cu cheltueala primariei capitalei. Bucuresti. 1904.

10. Satul Sducestilor (jud. Backs), in revista: In ore libere" (Nr.
4.6) - Backs, 1905.

www.dacoromanica.ro

4* o

43

4:**) 4 + 4) 4) 4") + 4:4 444 4) 41) 4) 4") 4 41)4* 4)

BISERICA ORTODOXA R0111ANA

DIN

PARIS
CU 0 INTRODUCERE ASUPRA RELATIUNILOR

FRANCO-ROMANE
de

ARHIEREUL

Dr. VENIAMIN POCITAN PLOESTEANU

VICAR PATR IAR HAL

/, '

000
0

40

**0
0 04 000
40
0000

:\

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI C. 257/1940

+ + + 4":":":":") + 0 ":) + 04 OS) + 4) 4:**

www.dacoromanica.ro

Mors terribilis est iis, quorum

cunt vita onznia extinguuntur.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI.
fnainte de rdzboiul mondial (1914-1918), imi facusem

un obiceiu, ca in vacanta de yard a fiecdrui an, s lac

cate o caldtorie, in straindtate.
In vara. anului 1912, am ea:kat, pentru intaia$1 data,
pe pamantul Frantei. Ajuns la Paris, cea dintal vizita
pe care am facut-o a fost la biserica noastra de acolo,
uncle am indltat o sfanta rugaciune, multumind lui Dumnezeu, pentrucd m'a invrednicit sa ajung sandtos, pe
acele locuri, dupa o lungd calatorie prin tdri strdine
1 sa poposesc cateva momente macar, pe un petec
de pamAnt romdnesc.
Vizitarea bisericii noastre, mi-a produs o deosebita

multumire sufleteascd, dar, in acela$ timp, mi-a desteptat curiozitatea, de a cunoa$te : Cand, in ce imprejurart $i de catre cine a lost ea intemeiata ?
inapoiat in jars, am cercetat actele $1 lucrdrile ce
le-am putut afla in Biblioteca Academies romane", din
Bucure$ti $i am alcatuit $i publicat bro$ura: Infiintarea
Cupelei Romane din Paris $i Arhimandritul Iosafat". Bucure$ti, 1913, care s'a epuizat de atunci.
Dupa trecerea unui an, avand norocul sa flu numit
preot slujitor al acestei biserici, am avut ocazia sa cercetez $i actele ce se gasesc acolo in arhiva bisericii,
$1 am alcdtuit un istoric complet asupra bisericii romane din Paris, din care, in 1937, am prezentat Fundatiei Culturale Principele Carol" un rezumat, care a $1
lost publicat, sub titlul : L'Eglise orthodoxe roumaine de
Paris, par Veniamin Pocitan". Bucarest, 1937.
Aceastd bro$urd a fost impartitd, cu ocazia Expozitiei universale din Paris, din 1938".

Acum mi-am propus sa, tiparesc intreg istoricul

ca $1 pe
acestei biserici, insotind $1 aceasta editie
cea aparutd in 1937, In limba francezd cu o introducere asupra legdturilor franco-romdne din timpurile vechi $1 pang. astazi.
Fie ca $1 aceasta editie, sa He primita de catre
onor. public cititor, cu aceiasi dragoste, cu care au fost
primIte $t cele de mai nainte.
VENIAMIN
www.dacoromanica.ro

Jr

Biserica ortodoxa romana din Paris.

Vederea din fata.

www.dacoromanica.ro

I. LEGATURILE FRANCO-ROMANE.
Romania, nv se poate despeirti sufleteste de Franta, nicidata. De ce? Pentruca inure poporul roman si eel francez este o
veche si intima afinitate, intelectuala si spirituals. Veche, inii
vine a crede, chiar dela originea comma a acestor data popoai e,
esite din amestecul seingebui galo-celtic cu sangele traco-roman.
Intima, in asa metsura, in cat tarile Moldo- Valahe au fost soco-

tite in totdeauna de catre Franta, ca taxi surori, locuite de un

popor, de aceiasi rasa, vorbind o limbs asemanatoare cu cea
francezei si urmariAd acelas ideal.
Este adeveirat. A fost o vreme inclelungata in care legaturile dintre cele dcruci, tari, se rariserci. Se pcirea ca au uitat

una de alta si aproape ca, nu se mai cunosteau, la inteilnire.

Pricirna acestei uitciri, trebueste atribuita mai intaiu, marei distante care le separci: Una, a.yezata in partea de reiscirit a Euro-

pei; alta la cealalta extremitate, spre occident; si in al doilea

rand, greuratilor de comunicatie dela una la alta si mai cu
seams, din prieina imprejurarilor grele politice, cunoscut [Hind,
ca tarile rename au fost multei vreme supuse rncivalirilor bar baKe, fiind nevoita populatia a se retrage la munti; iar mai pe
unmet, dupa intemeierea principatelor au fost un timp sub dominatiunea otomand. Atunei insr, cand aceste loud neamuri se
intednesc, in calea istorica a popoarelor, Franta recumoaste, cu

surprindere si ematiune, ea a regasit acolo, in departare, la

gurile Dundrii albastre, un popor latin, un trate rasletit de
multci vreme, dar care si-a pcistrat, cu inckirjire, peimantul, lim-

bo, credinta, traditiile ,,si obiceiurile strarnosesti si care pana

astazi pastre,ath si cultiva, in sufletul sau, aceleasi sentimente
de dragoste si frcitie, catre sora sa mai mare, Franta.
Nu este aici locul, de a descrie, cu ameinuntul, fazele prin
care au trecut raporturile rnoastre cu Franta, dela origine si
pond astazi. Aceasta chestiane a fost tratata, cu competinta,
de catre altii1. Afinnlim inset, cu anticipatie, ca francezii au
inceput set ne c-unoaseei mai bine, sec ne aprecieze si set ne spri-

jine, atunci cand au venit in contact mai apropiat cu noi; mai

ales de cand au inceput a trece prin partile noastre, calato?i,
misionari si ambasadori francezi, spre Con,stantinopole.
Prime le re,curwasteri au fost in epoca expeditiilor cruciate
(1096-1270), cand armatele franceze, cu aliatii lor, au trecut
1. N. forg-a: Histoire des relations entre la France et les Rou-

De acelas : Din relatiile franco,romane. Un scriitor

francez despre Romani si un scriitor roman In Franta : Elias Re'g-nault
i Grigore Gdnescu. Bucuresti, 1920.
mains. Paris, 1918.

www.dacoromanica.ro

Dunarea, prin partile noastre. Mai des am putut fi cercetati si

cunoscuti depe la inceputul secalului al XIV-lea, si mai cti seams,

dupei intemeierea principatelor Munteniei st Moldovei.

1. Limba franeezil vorbitii in familiile

nobile roman.
Un lucru este stiut ca, cele dintelitt raporturi, pe care le-au
inchegat romcinii cu francezii au fost de naturei intelectuala;
iar mijlocul prin care s'au strans mai mutt aceste raporturi a
fost limba franceza 1. Un concurs de intprejurari a contribuit
la aceasta si anume: $e she, ca p dna in timpul lui Ludovic al

XIV-lea (1643-1715) limba cliplomaticci a popoarelor Europei a

lost limba italianA.; iar dela aceasta data, limba franceza.
In acele timpuri, Tarile romcine ajunseserei sub clominatiunea turcilor, care i,si intinse,sera, stalAnirea in sudul Europei
Oita' la Viena; iar acuma, amenintau si bcitreina Roma. Intinzcin.,
du-se prea departe isi stint puterile sleite si de aceia incep a se
reoulege, mai ales cci, se vad ajunsi in fata vechilor for dusmcvni:
Imperiul German, Venetia st Polonia. In acelasi temp, cauta a
se imprieteni cu impariitin7e, pe care nu le putuserci invinae, intre
care in prunut rana, era Pranta. Acest lucru nu le era ofa'de greu,
pentrucei turcii mai fuseserei in legeituri cu francezii, pe vremea
impeiratului Francois I-er, care se vazuse silit a face al,anta cu
sUltanul Soliman al II-lea, cel Mare (1520-1566) si cu luteranii
germani, impotriva but Carol Quintul, regele Spaniel (1516) si
iinparat al Germaniei ( 1519), stapan a intense clonvenii, in cat
putea zice, ca ate soleil ne se c,oucharit pas sur son empire.
Aceastci mare extensiune a imperiului otoman a facut pe
turci sit cdbci raporturi diplomatice fervente, cu tarile apusului,
pe care raporturi nu be putearu intretine si rezolva singuri_De ce?
Pentrucei nici turcii nu cunosteau limbile popoarelor d:n tarile
apusene si nici -ambasadorii acestor state, nu cunosteau limba
turceasoei. Ce era de facut? In atare imprejureiri, turcii au fost
siliti sci apeleze la niste persoane intermediare, la asa nurnitii
interpreti sau dragomani, pe care ii recrutau dintre supusii tor,
greci cliPomati, din Constantinopole.
Acesti clragomani
pe lava limba greceasoei qi cat turceased
vorbeau si scriau in cancelariile for st practioau in
casele tor, limba franceza, invatand st pe copiii for s'o cumoascei,
prepardndu -i prin aceasta, pentru cariera diplomaticit, o carierd
nobilei

si in acela$ limp, destul de rentabila. In acest stop, ei

se inconjurau, de preceptori francezi pentru familiile tor, secretart si chiar buds" tari si servitori, can stlau frantuzeste; ct.sa ca
limba obisnuita in casele for era limba franceza.

2. Domnitorii fanarioti. Unit dintre acesti interpreti sau

clragomani au adzes servicii insemnate imveriului otoman. Turcii

1. D. Gusti : Legiturile intelectuale 'titre Romania 9i Franta,
In : La Gazette des Beaux arts de Paris, din 12 Martie 1937.

www.dacoromanica.ro

pentru a reispleiti aceste servicii, credinta si devotamentul lor

ceitre sultan, dela o vreme, incep a-i trimite in Virile romcine,
in militate de domnitori suzerami ai turcilor, inlocuind pe domnitorii sovu hospadarii peimcinteni. Acesti donvnitori, din pricina
ca, deobiceiu erau recrutati, dintrc grecii cari, locuiau in mahalaua Constantinopolului numit5 Fanar, sunt cunoscuti in istoria
teirii noastre, sub numele de fanarioti.
Epoca fanarioti incepe
cu annul 1711 in Moldova si 1716 in Muntenia.

Cel dinteliu dont-

witor fanariot a fost N. Mavrocordat, care domneste inire

1711-1715 in Moldova; iar in Muntenia, intre 1716-1730.

Donvnitorii fanarioti, trimisi in teirile noastre au adus cu

dcinsii, obiceiurile lor de viata, continueind a vorbi in familii

pe langa limba greacci a pcirintilor lor,

limbs francezei.
Insusi mitropolitul grec Ignatie Artis, pus de Rusi, la 1810,
lanuarie 18, ca mitropolit al Munteniei, nestiind de loc limba

tcirii, avea la mitropolie doi dasceili de frantuzeste, pleititi bine,

tinand sei invete frantuzeste si, sci reispeindeascei cat mai mult
conoctsterea limbii franceze, dupei cerintele vremii, si arateind
dispret pentru limba norodului, pe care -i arhipeistorea.
Multi dintre fanarioti, dupes ce erau scosi din domnie, ramaneau in tarile noastre si intreind in legeituri de rudenie, prin
cciseitorii reciproce, cu boierii teirii, s'au asimilat cu dansii. Asa
de pildei stunt familiile: Mavrocordat, Moruzi, Ghica, Racovitcl,
Mavrogheni, Caragea, Calimaki, etc.
Pe lcingei aceasta, acesti domni fanarioti, vesnic erau incon-

jurati de boeri d:n familiile ronicinesti, cari ocupau diferite

demniteiti in conducerea OM. In aceasta calitate, trebuiau, si
acestia sa she limba diplomaticei franceza, din care pricing se

intreceau a o inveita, puncind si pe copiii lor la studiul si practii a

ei, prin pedagogi sff profesori act*, din Franta. Astfel se reispcindeste gustul si moda de a se vorbi limba francezci, in familiile bocresti din tarn, intamplandu-se tun fapt destul de straniu,
ca adecci, tocmai cdnd influenta orientalei
prin cele doui
ipostase ale ei, turcei, si greaca
era in apogeu, sei se arate
in Principate, primele manifestciri de cultures occidentals, de
Tv/Junta mai mult franceile. Era, de sigur, si adierea vantidui de
reclesteptare, stcirnit de revolutia f rancezei, care impingea ,si pe
boerimea rnoastrii spre cultura francezei. Unii dela altii isi im-

prumutau carti, din bibliotecile lor; unii pe altii se intreceau

in euinoasterea culturii franceze 1. Epiritul de imitatie piitrunsese

add nc in societatea "cults rameinea,scii; iar cdnd domniile fanariote se povcirnesc in declin, boerii frantuziti incep a-si, lua rolul
de apeireitori ai tariff si, obstiei norodului. Miscarile boerilor se
manifests, prin indreiznete izbuoniri spre libertate, ca Darie Darma'nescu, eel vesnic agitat, <<urzitor de comploturi, impotriva
steipanirii strclinilor. Dupes putina vreme, imitatiunea era cep
de ferventei, bleat spre sf eirsitul secolului al XVIII-lea aproape
ca nu exista familie, din inalta societate romeineascci, care sei nu
1. A. D. Xenopol: L'influence intellectuelle de la France en Roumanie, In: La revue roumaine". Bucarest, 1914.

www.dacoromanica.ro

8
gra ia,scei,

Omer,

in casele lor
pe lctingei limba descendentilor lui
frunioasa limbs a lui Fenelon, Corneille si Racine.

Aceasta insci, nu insenvneath di nu ar fi fost si mai inointe

de epoca fanariotilor,bocri ronitini, earl sei fi vorbit frantuzeste.
Acunia tinsel, se generalizeazei; iar in secolul al XIX-lea se continua, cu mai multa intensitate. Aceasta rcispcin,dire se face pe
unneitoare/e cai principale si anurn,e: Prin secretari si seriitorti.

Domnitorii roman de dupa fanarioti, mosteniserei dela

dansii traditia, de a avea in cancelariile lor, seeretari francezi,

pentru a purta corespondenta eu, Constantinopolul si eu puterile
Europei, ea Jean, Louis Carra, venit in tarn, ca preceptor al
copiilor lui Al. Ipsilanti (1774-1782) si Grigore Al. Ghica Voda
(1774-1777). El in,cearesi a introduce frattemasoneria in Moldova. Amesteccindu-se insa in intrigi politice a fost expediat
din tars, de catre Grigore Al. Ghica Vodci, in Fevruarie 1776.
Intors in Franta, publicci in 1777 o cartulie: cHistoire de la Moldavie et de la Valachie avec une: Dissertation sur l'etat actuel
de ces deux provinces>. Partea I a luereirii lui este un plagiat
dupci opera lui Dim. Cantemir: Histoire de l'Empire Othoman,
1769 >. Moare pe esafod, la 31 Octomvrie 1793. - Contele d'Haute-

rive, care ne-a lasat un, studiu interesant: Memoriu de starea

Moldovei in 1787; iar in timpul din urnia, pe acel Baligot de

Beyne, fost secretar al marelui domnitor loan Alexandru I. Cuza,

pe care si-1 alesese el, dela ambasada francezei din, Constantinopole si care i-a ramas credincios panel la moarte; iar dupii moarte
a. insotit vagonul cu reinicisitele pa mantesti ale fostului clomnitor in tars, pang la Ruginoasa, uncle au fost inmormantate.
3. Prin pedagogi, profesori si intelectuali francezi, care au
continuat a veni in Principate, atrasi fiind de bursa plats ce li se
of erea, de cc-are familiile nobile roman. Asa de exemplu, Alexandru Vodci Moruzi avea ca preceptor in easel, pentru fiii scii,
pe fratii Martinot; iar in a doua domnie (1799-1801) pe-Lenoir
Dubignon. Acesta pleinuia scoaterea unui ziar tin Bucuresti, ti-

peirit la Viena. Alexandru Ipsilanty avea ca institutor pentru

f iii seii, pe francezul Beaupoil de S-te Aulaire. - Ca profe-sor parti-

cular de frantuzeste of lam pe Eugene Chcitelain si altii multi,

expatriati din timpul revolutiei franceze (1879). Unii dintre
deinsii an geisit camp de activitate didactics, deschiatind cu
timpul, pensionate de biteti si fete, unele cu internate, nu nuanai

in capitalele tarilor noastre, Bucuresti si, Iasi, ci aproape in

toate orasele principale din taro. In aceste pensionate, elevii si

mai ales elevele erau obligate a vorbi fratuzeste, sub supravegherca pedagoagaor si supraveghetoarelor frantuzoaice, aduse
din patria lor. In familiile nobile, de asemenea, fetele tinere,
erau deprinse de mici a vorbi frantuzeste si in cele mai multe

familii erau insotite de guvernante pans la maritis1.

1. N. Iorga : Istoria Bucurestilor. Bucuresti, 1939, p. 178-250.

Ibidem, Din relatiile franco- romdne. Un scriitor francez despre

romani qi un scriitor roman in Franca. Elias Regnault Sri Grigore

Gdnescu. Bucuresti, 1920.

www.dacoromanica.ro

Amintim alti ccitiva scriitori francezi, care s'au ocupat de

timpuriu de reirile rnoa,stre, scriind opere in frantuzeste, prim, care

ne-an facut cunoscuti in straineitate. Francois Petits Sieur de

la Croix, ne des multe stiri cu, privire la obiceiurile din Moldova

in veacul at XVII-lea, pe vremea damnitorului Antonie Voda

Ruset (1675-1678) in opera sa: Relations de provinces de Moldavie et de Valachie, tiparitei la 1684 in Paris, in: Memoires
du Sieur de la Croix.
Cochelet scrie: Itineraire des principautes du Valachie et de Moldavie. Dc asemenea, I. A. Valliant 1,
Elias Regnault, Colson, Edgard Quinet, Jules Michelet, etc.
Marea revolutie franceza din 1789 a avut un rasunet puternic in toatei Europa. Ideile revolutionarilor au ajurns si in
Tarile romaine. Peitura culta dela noi, doreste acum si mai mutt,
a cunoaste limba francezei si a se impartetsi din ideile de libertate si din cultura francezci.
La 1809 apare is Iasi Albina Romcinectscei, primul ziar romeinesc. Pe la Sept. 1831 se tipeiria pe cloud colocone: romaneste
si frantuzeste. Dela 1833 i se zice: Abeille Moldave, Iassy.
La

Colegiul national sf. &woo>, se impart la premii si carti frantuzesti. Din acest ziar cunoctstem, ca incep a veni in Wei si artisti francezi, ca Mrs. Roge, premier violoncello de l'opera comique de Paris, care dd <aline soire musicale dans la maisons
de M-me la V. Safta Cantacuzine. Tot atunci Oadministration
du Theatre frangais vient d'annoncer l'arrivee d'une nombreuse
troupe d'acteurs de Paris, composee de 10 hommes et 8 dames,
independamment de plusieurs artistes d'orchestre et employes.
C'est avec plaisir quo nous retrouvons dans cette societe quelques
sujets qui avaient obtenues anterieurement les sufrages de notre
publique. L'Ouverture du theatre est fixee pour le premier Octobre prochain. - lata dar cei era si teatru, cu, actori francezi, la
ewe venea lumen aleasei din societatea Iasilor, in numcir mare,
asa eri se simti nevoie, de a se lea masuri de ordine, la intrarea si,
iesirea trasurilor dela theatre. Era si urn circ, care avea ca direc-

tor pe francezta Mahieux. Un concert muzical dei si artistul

Artot <dont la France... et l'Europe entiere a re,connue la 8uperiorit6. Gasim si artisti ceileitori francezi, ca Louis Dupre
(1819), Hector de Beam, Theodor Valerio, elev at lui Charles;
Etienne-Adolphe Billecoq, Banquet, si altii. Ba si urn bucatar
domneso francez, Louis-Etienne Maynard si multi altii.
Prin 1820 gasim in tarn pe colonelul Gramont, adjutant
princiar; arhitectul Xavier Villacros, Henri de Mondoville, etc.
In sfcirsit, iatci pe medicul francez Escalier in Bucuresti (1848)
si dr. Rathier, trimis de guvernul francez in misiune stiintificci,
prin 1837. Este numit medic sef la Iasi, pe tot timpul cat va mai

ramaine in tarn. Si a reirnas panes la sfcirsitul vietii.

1. Vaillant fusese profesor la Colegiul sf. Sava", deschizind si
un pension de fete. El publica un dictionar francez-roman si diferite
scrieri si articole in ziare, cu privire la istoria Principatelor romane.
Asupra amintiriIor sale, revine mai tarziu (1864), in lucrarea sa : La
lanterne magique ou passe, present, avenir de la Rounzanie. Cf. N.
Iorga : Din relatiunile Franco-romane... Bucuresti, 1920.

www.dacoromanica.ro

10

Mai tarziit oolonia franceza se mandrea cu o trecpa de tea,

tru. Ba gi cU, o Zola masonica. Ave,a, pi o foaie seiptamanal a: La

voix de la Roumanie. Citirect in limba franceza se generalizeaza

in farniliile nubile romanegti. Boexii comanclau jwrnale fran-

tuzesti dela Paris. Ii interesa viata pariziana. Doamnele din

Iasi # din alte orage marl, ou deosebire din Moldova, in s:ndrofiile Tor, citearu Corinne ou l'Italie a doamnei de Stael. larna,
unit proprietari o petrececiu la Nisa saris la Paris. Viata 0-o
acomodau dupd moda frantuvxtscei . Le placeau distractiile frivole, petrecerile pi sindrofiile, dupd moda dela Paris. Patima
Zuxului stapane,ste si pe beirbati, dar mai ales pe femei, pond in
ultimo clas& Cultura superficial& In casd, vorbesc frantuzegte.
Femeile au dame de oarnpanie frantuzoaice, copiii bone gi fetele
mart, guvernante. Totul se misca in spirit de imitatie a obiceiurilor pariziene. Nu be mai place limbo rcnneineasoli, pe care o
cred buns num,ai pentru, prostime. Incep gi slugile a imita pe
stapcini, pronuntcind: Mersi, bunjur, bunsoctr etc., cote -un cuvent frantuzesc, aga cum puteau,: impestritancl frumoasa limbd
romcineasca Lipsa de seriozitate fi ireligiozitatea patrwnde in
sufletqe odor de sus, can inftuenteaza mult si asupra norodu-

lui, mai ales asupra tineretului. Boerii vechi, in Duminici #

sarbeitori, mergeau la biserici si corntau, In strand, aiaturi de
cantareti. Boerilor nowi nu be mai placea traiul celor vechi.
4. Prin seoli. In vremile noastre, deschid pensioane si din-

fre profesoarele romance, on studii superioare, ca subdirrectoare

insci, pedagoge gi supraveghetoare, an tot frantuzoaice. Mai
tarziu, cand au gasit momentia prielnic au deschis pensioane de
fete in, oragele marl: Bucuresti, Iagi, Galati, etc. gi oatugaritele
catolice: Notre Dame de Sion4 si Sacre Coeury>. Instalate in
cla diri mdrete, cu ziduri indite primprejur,nigte adevarate ceteiti,
bine orancluite $i supraveghiate, aw-clobeindit repecle increclerea
publicului romanesc. Unete dintre ete, ineerccind a face gi prozeNtism catohe, s'a produs o reaqiune piuterniod, in societatea
cultd ramaneasca ortodoxd; iar revanga a lost --Infiintarea So-

cietatii ortodoxe a femeilor roman, care activeaza cu success

La relspandirea oredintii ortodoxe i a culturii, in. massele poporului. In goolile de Stat de-asemenea, Wed dela infiintarea celor
dintdi gimnazii gi licee de am,be-sexe, lim,ba franceza a fost studiu obligatoriu, asa ea pe toate caile s'a Zeitit cunocigterea limbii
franceze, printre generatiile tinere pi oclata cu limba, si cultura

franceza. Negregit, atat in colile private, astazi etatizate,-cat

9i in goo lile de stat, pond la Universitate, odata cu limba francezci se predau gi alte lirrtbi modern ca: germana, engleza gi
italiana. Eli insd nu Daman in practica vi.etii zilnice. Se uita.
Limba francezei inset roman, funded ea este mai aproape de
sufletul gi structura fiintei etnice a poporului roman.
5. Baporturi diplomatice. Boerimea 'noastrd din trecut, era
in relatiunt cu Franta, nu numai sub raportul intelectual, ci
# sub eel politic. In lupta for de veacuri, de a sotipa Cara de"sub
steipanirea strainilor, fi a se infiripct o viata tnationald, a fost
www.dacoromanica.ro

11

incurajatei mult si ajutatei de diplomatia Frantei; pentrucd

trebue stiut ca, migcarea trezirii spre o viata roman' ea.soii de
a-are boerii pdmeinteni, este pornitei din adeuneul veacurilor. Ea
n'a incetat vreodatec, ci cu credinta in Dumnezeu si neklejcle in

ajutorul Lui, s'a transmis din generatii M generatii, ca o da-

torie sfcintei, pentru urmagi. Liceiriri de isbanda incep a se vedea, in chip progresiv, in veacul al XVII-lea, al XVIII-lea .si
inceputul celui al XIX-lea 1. Mai ales dupei revolutiune-a lui
Tudor Vladimirescu si asezarea de Dom.ni pamanteni: Ionita
Sturza (1822-1828) in Moldova si Grigore Ghica (1822-1828)
in Muntenia. Dupd ocupatiile Rusiei si Turciei si in urma rd,sboiului, Crimeei (1854-1856), cu multi triad, Principatele ro-

maine seciparei de protectoratul rrusesc, fund Ruse sub protectia

coleetiva a celor 7 man puteri ewropene: Franta, Anglia, Prusia,

Austria, Sardinia, Rusia si Turcia. Aceastd conditie a fost

impusa prin congresul dela- Paris (1856); iar prin conventia,

dela Paris (Main, 1858), se obtine ca cele cloud teiri: Moldova,
si Muntenia, sa fie legate impreund, sub titlul de Principatelo
Unite a Moldovei si Valahiei 2. ,Acesta a fost prima. pas hothritor, pentru unirea clefinitiVa a celor 2 taxi surori, care se
infeiptueqte in 1859, in persoana celui intai Domnitor roman,
peste ambele principate: Alexandru Ioan I Cuza. Se cunose
wneltirrile Austriei, ale Turciei si ale Rusiei; dar se tie si faptul, ca. Napoleon al HI-lea (1852-1870) imparaiul Frantei, a

fost acela,,ectre ne-a ,dat tot sprijimul 3.

In Fevruarie 1859 primind in audienta in palatut Tuilleries,
pe Vasil Alecsandri, trimisul tariff, si ministru, de extern din,
1858, Napoleon, III, f elicits pe romeini, pentru unire si ca stn
semn de bueurrie, dirueste ostirii-romanesti, 10.000 de pusti si
2 baterii de tunuri. Mai feigeklueste cd va primi ofiteri romelni
in scoalele din St. Cyr, Scrumur, in gcoala politehnicci gi6in cea
de stat-major si Metz. Le va acorda un imprwmut de 12.000.000
fr., si va da cuutorizatie ad se infiinteze o decoratie romev'neasca 4.
Se intelege dela sine, ca dupd actul eel mare al unirii principatelor, alipirea de Franta se cimenteavci tot mai, mult, sub

toate raparturile. Evenimentele care s'au succedat, unul dupd

altul au. contnibuit la aceasta, si nici-odatd poporul romeunesc
nu va putea uita sprijinul diplomatic, loial si, fraternel, pe care
i l-a dat sora sa mai mare Franta, in toate imprejureirile, dar
mai ales dupei rdzboaiele din 1877, 1918 si 1918, card s'a inchegat definitiv sff pentru totdeauna, Romania de astazi.
Observatie. E de observat ca imfluenta francezd nu se inteilneste deceit la poporul romdnesc din principate; pe cdnd la
b V. lifihordea; Politica orientala francezi si '{'stile 1:online In
2. Armand Levy : L'empereur Napoleon et les principautds rou.
niaines. E. Dentu, libraire-editeur. Paris,. 1858.
3. G. I. Bratianu: Napoleon III et lea nationalites, Paris, 1934.
Aci gisim si o bibliografie a chestiunii (p. 141-146).
secolul al XVIII-lea (1749-1760). Bucuresti, 1937.

4. A.D. Xenopol: Cuza VodA. Iasi, 1903, p. 64. Cf. V. Alecsandri :

CAlatorii, misiuni diplomatice, sub ingrijirea d-lui N. Cartojan, p. 171-252.

www.dacoromanica.ro

12

restul romcinilor rare locuiau de multa vreme in regiunile subjugate, nu se intellnete deloc. Aici, franceza este aproape necumoscutei. Limbile strcitine care se gra,esc sunt acelea ale poparului dominant, adica limba rusa in Basarabia, limba germana in Bucovina gi cea maghiara in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. Aceasta stare a durat panel dupa razboila
de intregirea neamului romanesc 1. Dupei razboi, s'a intensificat
prin aceleasi mijloace de propaganda cunoscute, ba mai puternice incei deceit mai inatinte, curentul raspcindirii limbei francez,e, in massele popocului roman, si din aceste parti, data cu
influenta culturii franceze; asa timed profesorii si conferentiarii
francezi, cari au avut ocazia sa viziteze Romania si au stat cel
putin cciteva zile aci, au reimas mirqi si au meirturisit sinter,
ca in societatea romoneasoa in care se gcisesc, nu s'au, simtit

deice tinstrainati; dinpotriva au gasit aci o societate absolu-

tam,ente franceza, o lard uncle au coastatat o extensiune, cu totul

extraordinara a limbei franceze, vorbita si scrisei de ccitre toti
bcirbatii Si femeilc cari au oarecare cultura. Asa ca in Romania
intregita, sP citeste mult literatura franceza, lumea se poartei
dupci moda franceza si in sfarsit se simte, mai mult ca in on
care altci tarn, o dragoste sincera pentru Franta, legcituri fraternele si o simpatie foarte vie, pentru tot ce este francez.
Un francez, stand cateva zile numai in Bucuresti, exprima
astfel, ceia ce constatd: Pour moi, Bucarest, c'est Paris.
6. Fratia de arme. In cursul istoriei, canoastem ca, o trupa

de caraleri francezi a luptat alaturi de valahii viteji ai lui

Mircea-cel-batran (1386-1418), la Nicopole (1396), infratin-

du-se, in lupta cea mare a cregtinilor impotriva lui Baiazit

Fulgerul (Ilderim) si a semilanei; iar Vlad II Dracul (1435-

1446), fiul lui Mircea, dobandeste in 1445 o marvel de ajutor

pe Duncire, dela Burgunzi. - Dar, adevarata infreitire a ostirilor
celor cloud taxi surori, s'a cimentat in timpul marelui reizboi
mondial din 1914-1918, in valtoarea suferintelar, In trangee.
El a in prima vara anului 1917, iclupei o lama eumplitci. Armata rornana se retrasese in Moldova, pentru a se reface, afara

de o parte care Impreuna cu Rush, apa,rau frontal la Oituz.

Atuncea sosegte o misiune de vreo 50a ofiteri francezi, sub co1. Este de remarcat activitatea rodnicA, pe terenul intelectual, a
universitatii din Cluj, in ceea ce priveste strAngerea legaturilor franc,
romane, printr'o serie de profesori francezi, cari au venit ai au tinut
cursuri la aceasta universitate, raspandind cunostinta limbii franceze,
literatura franceza 4i dragostea pentru Franta, si in aceasta parte a Orli.
Aceasta universitate ca o revansa asupra trecutului, is parte acum la
toate manifestarile spiritului francez. Dar si in afara de activitatea pur
universitara, se creiazi o serie de asociaIii franco-romane, ca le Cercle
Ronsard", fondat de E. G. Racovitza in 1919, pentru raspandirea limbii
franceze, prin cursuri gratuite publice. Dela 1930 este si o sectie de
I'Alliance Frangaise, sub presedintia d-Iui G. Bratu, pentru conver.satiuni franceze, cu biblioteca si conferinte in acelas stop. Vezi: P. Serg-escu : Les relations franco-roumaines a l'Universite de Cluj in : Revue
de Transylvanie. Tom. III. nr. 3, 1937, p. 310-316.

www.dacoromanica.ro

13

manda generalului Berthelot. In scurtei vreme, se prepares o armaid nova, inzestrata cu tot armamentul si munitiunile necesare
si instruitei, dupes tactica noud a
reizboialui. Aceastei armatei ne-a
wilts victoriile dela Mcircisti, Meireisesti si Oituz, puncind pe fugei

pc insusi maresalul Makensen,

vestitul spcirgator de fronturi.

4.

In timpul refacerii, ofiterii

.-._

francezi, intreind in leg eituri mai

intime de camaraderie cu ostasii
nostri, in scurtci vreme s'au

simtit ca la ei acrid. A fost o

adeveiratei revelatie, pentru cei

mai multi dintr'insii. Se intele-

geau usor si cu soldatii; iar cu

ofiterii nostri, se identificase? a

cu totul, sub toate raporturile.

Un ofiter, medic francez, decedat la Baceiu, scrisese pe cametul salt:

Je n'en connaissais qu'unE
Et j'avais deux patries,
La France, mon. pays
Et puis: La Roumanie.

4,.

III

_it

Cr
Generalul Berthelot.

Intre armata francezei si cea romance exists acum, legeituri

de freitie de neuitat, stabilite dope vremea rcizboiului mondial.
Aceste legcituri au azi, nu numai o justificare de ordin senti-

mental, dar si una de ordin politic, justificare pe care evenimentele internationale, situatia precarci, in care se geiseste asteizi Europa si nesigura,nta zilei de maine, au pus-o pe primul plan

al intereselor comune celor cloud teal. Franta recunoaste un

mare rol armatei roman, in apeirarea pcicii. Sefii armatei franceze au avut prilejul sei constate valoarea soldatului roman.
Ei an putut a-i aprecia sufletul bray, in imprejurari dureroase,
cared scutul lui de apcirare it forma mai mult bravura si puterea lui de sacrificiu, deceit armele; armeitura lui sufleteascd,
care-i lipsea.
mai mult deceit armeitura materials,
Cu o inzestrare cornplecta si perfectionata, ostirea roma?teased va fi o stoma' de neclintit, impotriva oriceirei agresiuni.
De aci o strcinsci colaborare intre cele cloud armate ale celor

cloud tecri surori, si in timp de pace, pentru a fi la inaltime,a

evenimentelor, in vremea unui reisboi 1.

Dupes incheerea pcicii, ofiterii francezi au dus cu cicinsii in

patria lor, frumoasele impre,sii si o deosebitci simpatie, pentru

1. General Radu Rosetti : Relations entre l'armee francaise et l'armie

roumaine, in : Hommage a M. de Saint-Aulaire. Bucuresti, 1930.

www.dacoromanica.ro

14

tara si poporul nostru; iar soldatul roman, nu va uita niciodata

delicatetea, zelul, blandetea si dragostea cu care a fost tratat

de catre ofiterii francezi 1. Prin fratia de arme, s'au inteirit

gi mai mutt legaturile noastre de simpatie, catre Franta.
Aga de mult s'a cimentat legcitura dragostei intre cama-

razii de arme, francezi gi romani, incest, cu prilejul vizitei facute in Franta, la inceputul anului 1936, intr'un interview acor-

dat vinui ziar francez, insusi Majestatea Sa Regele Carol al 11-lea

al Romaniei, zice: Orice se va intampla, acolo unde se va gasi

armata franceza, se va gasi totdeauna si armata romanii.
7. Activiri reciproce. Dupes razboiul pentru intregirea neamului rominesc, si in urma tratatului dela Trianon, ratificat de
not in August 1920, Romcinia intregindu-se in h,otarele ei firegti, gi rneuitand jertfa Frantei gi sprijinul aliatilor, s'a alipit
tot mai mult de Franta, intrcind in relatiuni diferite cu guvernele &in Paris. Chintesenta acestor relatiuni insci, se sprijirta, tot
pe legaturile sufletesti, pe care cauta a le cimenta, prim toate
mijloacele si pentru totdeauna. Dupes incheerea pacii, soli ai
Frantei yin adesea in Romania, unde sunt primiti cu toatet dragostea gi cu tot entusiasmul de care este capabil poporul romdnesc. Unii dintre ei, celebri savanti, oameni de Stat gi reputati
conferentiari, tin conferinte la Bucuregti gi in oragele mari ale
Orli, in frantuzegte, ca in patria tor, aduccind cu dangii tot-odata,
dragostea natiunii franceze, pentru tara gi neamul nostru romcinesc. Romania la 7 dndul ei, continua a trimite tineri la studii

in Franta, cu toate greutatile valutare; iar barbati de seaman

ai nogtri, merg la Paris gi depe tribuna Sorbonei, vestesc, Casa se audei pretulindenea, faima neamului romanesc gi saes 0e
inteleaga de toti, /egaturite stranse de dragosfe gi de prietenie
cu poporul fran,cez.

In 1935 se infiinteazoi, de catre o serie de intelectuali ro-

mcini, admiratori ai Frantei: Liga amicilor Frantei in Ro-

mania, care mai teirziu fuzioneaza cu o anti asociatie: Prietenii gandirii artei franceze. Scopul acestor grupari este de a
desvolta gi intensifica raporturile culturale cu Franta, pe toate
terenurile. In August 1937 se inaugureaza biblioteca: Fundatia
Hachette a asociatiei tineretului franca-roman, str. N. Beticescu
nr. 3, fiind de fatci gi marele filoromcin Louis Marin.
La 11
Septembrie 1937 .se irtaugureazei 4Ins-titutul francez de studii
bizantine unic in lame. Acest institut a fost panel la acea,stei
data la Constantinopole, de unde la steiruinta d-lui N. lorgct
a lost strcimutat la Bucuregti, metropola culturii din Sud-Estul
Europei. Institutul are o biblioteca de 50.000 volume, foarte pretioase, multe din ele existand asteizi intr'un singur exemplar.
Tot atunci s'a inaugurat gi dnstitutul Bossuet, unica scoalei
1. Generalul Berthelot, bland qi totdeauna cu zambetul pe buze,
oridecateori aparea inaintea trupelor noastre, era indelung ovationat,
fiind iubit ca un adevarat parinte. Soldatii
puteau pronunta bine
numele, ii ziceau insa asa cum puteau ei ; Tata Burtdlau !

www.dacoromanica.ro

15

franceza de baeti din tara, infiintata prin staruinta abatelui

Baral .i a d-lui Vitoz, directorul scolii. Ambele aceste institutii,

se afla, in strada General Christian Tell, 22.
Franta mai infiinteadi la Bucuresti, la Maison Frangaise >,
sun cInstitut frangais, o scoala de Hautes Etudes") cu cursuri
predate in limba franceza, o serie antacid de con ferinte publice,
biblioteci cu carti franceze, etc...
Dar gi in Franta, activeazci invatatii si samantii nostrii.

E aestul a vita pe eruditul nostru istoric gi savant mon-

dial, Nicolae Iorga, care prin con feiintele sale anuale dela Sorbona, /umineazii, eonsolideadi si cimenteaza tot mai mult, vechile rnoastre legcituri de rasa cu poporul francez, pastrate din
cele mai vechi timpuri, pans astazi. Iar, ca sa se intareascd si
mai puternic aceste legaturi, staruie a se infiinta o scoalci romcineasca la Fontenay-aux-roses, lcinga Paris, uncle studentzi
roman isi pregcitesc si desavcirsese studiile, pe care le urmeaza

la ovine inalte din Paris.

In sfcirsit : iata si glasul a trei romance, inspirate, can ccinta

in versuri, dragostea for pentru Franta:

a. Ilustra poeta Iulia Hadeu, trecutci in lumea pe care

ea o visa:

Ce n'est pas d'un sommeil

eternel que s'endort
Le mourant qui s'affaisse
en fermant la paupiere...,

b. La Comtesse Anne de
Noailles, miscuta Brcincoveanu,
nu de mult plecata dintre noi, in
lumea veciniciei, Cu talentul sau
poetic gi cu inst4i pinta sa, a
cautat sa lege, ca intr'un simbol,

visul patriei sale, Romania, cu

al Frantei, in care a chemat-o
destinul, ca sa tocuiasca.
In una din poeziile sale ale
souvenir des aieux din coketia derniers vers et souvenirs
d'enfance dupes ce descrie impresiile copilariei, cared tatal ei
ii vorbea despre Franta gi frumusetile naturale ale ei,
tars visatoare... La Comtesse Anne de Noailles.
Cu lanuri stralucite,
de gran i secara.
Incheie astf el, cantcind, cu mcindrie:
Am coborit din tetra de uncle a fost Ronsard.

www.dacoromanica.ro

16

'cad versurile ei:

Par cette voix vouee a la France eternelle
Qui, saluant l'heureux et lyrique hasard
M'ecrivit, en vantant l'argile originelle:
cD'olc vous vintes, comme Ronsard 1.
c. Aleituri de cele cloud de mai sus, ilustra poetci gi literati,
Elena Vacarescu, cfrancaise de langue et de moeurs, qi in.
acelas timp rneaoqd si celebra romans. Ea define cu cinste in

mainile sale steagul boerilor Vacaresti si urmeath cu demnitate

/egamintul patriotic, lcisat de dansii:
Urmasilor mei Vacaresti
Las vouk mostenire
Cresterea limbii romanesti
Si a patriei cinstire.

li place a local mai molt in Franta, nowt sa patrie, pe care

o iubeste si o cants <<clans ses belles poesies, (tar in acelas timp

este delegata Romeiniet la Societatea Natiunilor dela Geneva.

Nostalgia o sileste a ve ni cateodata si in patria sa de nastere,
lingd iiubitii sal pirani, in vechiul conac al mosiei parintesti

Vacaresti, de leingd Targoviste, uncle a vet* zut intai lumina zilei

si uncle doreste a SE odilvni, in repausul vietii yesnitice:

Je veux dormir la-bas, dans le grand paysage

Sous les horizons reposants
Au cimetiere du village
Tout pres de mes chers paysans.

8. Dragostea pentru Franta. Urndirile acestor legatur reciproce, intre cele cloud taxi surori, au fost, cu noi iubim Franta
mai mult ca pe oricarre taxa, din lume. Acest lucru it stiat 0-1

marturisesc toti barbatis de Settlia din Franta 0 dela noi, in

toate ocaziunile. Vom cita cuvintele a doi barbati de frunte, din

Franta, si a doi barbati dela noi.
Din Franta: latci pe marele Barthou, ce zice %ntr'o imprejurare solemner, la Adunarea Deputatilor:

Et nous aimons encore la

France, parceque:

cSi mai iubim Franca, pentru

Ca:

1. Pierre de Ronsard : (1524-1585), poet francez sentimental, fecund, si creator al unei scoale de poeti.Vezi: F Abry, C'. Audic 0 P.
Crougett : Histoire illustrie de la Litterature francaise. Paris, 1913, p.
78-86. Asupra originei romdne a poetului, vezi: Ch. Drouhet in Convorbiri literare" pe Iulie, August si Noemvrie, 1924, precum si a
conferinta a aceluiasi : Ronsard si Romania". Bucuresti, 1925.

www.dacoromanica.ro

17

Nous sommes, vows et nous,

Ides soldats. Nous sommes les
soldats de la paix, nous la vowIons, mais noes voulons un,e
paix, qui ne comporte a aucun
degre, a aucun moment, la /Dante

Suntem, d-voctstrci si noi, sol-

dati. Suntem soldatii pacii, o

vrem, dar vrem o pace, care sa
nu comporte in niciun grad, in

nici o clips, ncsinea si prime jdia

unei abdicciri.

et le danger d'une abdication.

Nous voulons une paix qui

consacre et qui maintienne des

droits logitimement acquis.
Qui vive?, France et Roumanie! Nous sommes les soldats de la liberte. Cette liberte,
nous ne voulons pas qu'elle abdique.

Vrern o pace care set consacre

si set mentinei drepturi legitim

castigate.
Stai, tine -i? Franta si Romania! Suntem soldatii libertatii. Aceasta libertate, noi nu
vrem sa piara.

Qui vive?, France et Roumainie! Nous sommes les sol-

Stai, tine -i? Franta si Romcinia. Suntem soldatii omedats de l'humanite, nous som- nirii, suntem soldatii acestei omes les soldats de cette humani- meniri ale carei patrii sunt totte dont les patries sont a la fois deodata simbolul, garantia si a-

le symbole, la garantie et la pararea.

defense.

Un alt mare beirbat de Stat francez, Yvon Delbos, fost ministru al Afacerilor straine, zice:
Tara d-voastrei atilt de nobilei , este asa de aproape de
Franta,inccit as fi ispitit tetra niciun geind de hegemonie, dar
numai pentru a saluta rudenia ce exists intre noi sa spun ea:

Romania este o prelungire a Frantei, tot asa precum Franta

este poate o prelungire a Romaniei.

0 fraternitate pro fundd, exists intre carne noastre, o fraternitate care sta. mail presus deceit orice tratat. Franta si Romania nu se pot desparti una de alta, pentru ca ele sunt legate
grin fibrele cele mai profunde, i pentru ea amandouel sunt insufletite de acelas ideal.
Reproducem acum si cuvintele a oloi bcirbati de Stat din

Romania si anume: fostul ministru al Educatiei nationale si

actualmente con,silier regal, Dr. C. Angelescu, care intr'o ocaziune solemnci se exprima astfel: lubim Franta; o iubim nu
numai ca pe marea noastrei sores Latina si in memoria strcimogilor noqtri comuni, cari au fost organizatorii lumii vechi, dar o
iubim pentru sufletul ei generos, pentru spiritul ei cavaleresc
si vitcaz, pentru ideile ei de libertate, de generozitate si de respect al di eptului altuia, din care si-a feicut stindardul pe care

l-a purtat eu glorie dealungul veacurilor, in htpta ei pentru

infciptuirea acestwi maret ideal.

lubim Franta; o iubim pentru tot ce inseanvna in istoria

noastra wationala; pentru partea atat de generoctsa si atilt de
Arhiereul Dr. Veniamin Pocitan-Ploeqteanu : Biserica ortodoxd romans din Paris.

www.dacoromanica.ro

18

insemnatei pe care a luat-o, la evenimentele istorice, cari, au prezidat la alcatuirea Romaniei mode) ne.

Nu vont putea uita niciodatti, ca, tangs /eaganu/ Statului

roman contimporan, se gasea Franta. Franta aceea, modelata
de ideile revolutionare dela 1848, ocrotitoarea popoarelor asuprite, insetate de libertate; a popoarelor invrei jbite, dorind unirea; a popoarelor slabe si mici, avand ncvoie de o many puternica si, generoasa care sei apere si sa ocrotectsoa dreptul for
/a viatcl.
Romania

mac va uita niciodata di in marea &Italie a popoarelor, cand s'au ivit noui conceptii si s'au cristalizat noui organisme politice, scingele generos al Frantei a curs in valuri, nu
numai pentru liberarea propriului sau teritoriu, ci si pentru o
mai la) gel impcirtire a justitiei in lume...
Dar, mai iubim Franta, pentru valoroasa contributie, pe
care a adus-o formatiei spirituals a Romaniei moderne. Cultura
noastra pur francezci a fost dobandita in scoalele voastre. Inteligenta noastret a fost luminata de spiritul vOstru si sub influenta cugetai ii franceze s'a format cugetarea romans ...

tar un alt mare bcirbat de Stat (N. Titulescu), concreti-

zeazei astfel dragostea rioastrei pentru Franta:

ilubim Franta, pentrucci a asezat la baza vietii ei libertatea si pentru ca a inteles intotdecruna ca eel mai bun, mijloc spre
a se feri de excesele ei, nu era de a atinge drepturile omului, ci
ae a-1 asocia la cultul fervent al patriei.
lubim Franta, pentru ca a pus la baza raporturilor internationale, egalitatea tuturor natiunilor si regula ca, nu s'ar putea
dispune de interesele unei tari, in afara de ea si de vofnta ei.
lubim Franta, pentru ca 10 intemeiaza toatci actiunea enterna, pe respectul scrupulos al angajamente/or Internationale,
ceea ce cla raporturilor intre popoare, un caracter de claritate
,,si de stabilitate, farei rare nu am, putea concepe o viatei_organizata. Asa fiind, era oare posibil ca, istoria raporturilor francoroma'ne sci fie altceva deceit istoria unei amkitii neintunecate si,
a unei intelegeri neintrerupte? Si s'ar putea, in adevar, concepe
un viitor, in care Romania nu or merge etern, /liana in mans
.cu Franta? Conceptiile noastre comune despre pace, justitie si

cooperatia internationals cunt cele mai sigure chezds,ii ale

acestui viitor.
Omagiu Frantei, isvor nesecat de viata qi, lumina, amestec
de forta si de bunatate, de intelegere si de tenacitate, creatiune
in perpetua devenire, ce se confundci cu Eternitatea.
Cele ce rostPsc acesti marl bcirbati de Stat stint expresia
popoarelor pe care ei le reprezintei si invedereazei, ca /egatura
sufleteasoei dintre aceste cloud: neamuri este innascuta si in acelas timp indisolubila.

Romania, prietena din toate timpurile a Frantei gene-

rouse, poartci in cutele tintintiti ei, toata dragostea si toatei recunostinta, fate de nobilul popor francez ,sau dupes cum se exprima M. S. Carol al 1I-lea, Regele Romaniei, intr'un toast, de
www.dacoromanica.ro

19

fericita, inspiratie, cnc prilejul vizitei ft-mute d-lui Albert Lebrun,

presedintele Republicii franceze, in primele zile ale lunii Fevruarie, din 1936: Despre Franca si Romania se poate spune: Dona
tari, dar o singura inima.
9. Studentii roniani la Paris. lubind Franca, boerii nostri an

inceput a-si trimite pe fiii lor la Paris, pentru studii, pcircisind

cultura greceascci pe care epoca fanariotilor o incetatenise in
Principatele romane. Si cui puteau ei sa-si incredinteze odraslele
lor, mai sigur si mai cu folds, cleccit surorii mai mari a teirii tor,
Franta iubitd?

Dupa infiintarea itniversitcitilor (sec. XII) si pane spre

sfeirsitul veacului al XVIII-lea, fiii de boeri, mergeau sa-gi descivdrseasca studiile prin tarile vecine, din Apusul civilizat: Austria, Polonia, Elvetia, Germania. Unii dintre ei, cutezau a merge

mai departe, in Italia, la maica Roma, ca Amfilohie Hotiniul,

Aga G. Asaki, oneidular al Academiei de Roma si altii 1.
Dupci -revolutia francezd (1789) insci, cei mai multi tineri

plecau in Franta, unde-i atrageau afinitatea rasei, ideile de

libertate, frumusetea si usurinta pentru dd,nsii, de a invcita
limba franceza. Treccind peste piedicile de ccilcitorie, nu se mai

. multumeau acum boerii nostri cu calca urmatci mai inainte,

de a-si aduce in tars, la curtile lor, profesori, profesoare scum, pe-

dagoge frantuzoaice, pentru, educatia si instruirea odraslelor

lor, ci se hotcirCisc a-i trimite acolo, in Franca, in Cara surorci,
si cu deosebire la Paris, ca sci respire aerul locului si sa prindci
dela obcirsie chiar, manierele, limba si cultura franceze.

Cel dintai student roman la Paris. Este interesant a se sti

care a lost eel dintcii student roman, care a avid curajul de a

apuca calea lurtyci si anevoioasei ceitre Franta. Vor fi fost ei si

altii mai inainte, pe care insa nu-i cunoastem. Stim insd, ca pe
la 1803, un oarecare tcincir, George Bogdan., originar din Moldova, plecase in Franca pentru studii si ajunsese la Paris. Acolo,
cum a ajuns, a avut ghinionul ca set i se fure lucrurile si banii,
dela gazda wade poposise, a l'Hotel d'Irlanole, din Faubourg
St. Germain, Rue de Baume 2. Tcindrul Bogdan avea avere frumoasci, ceiteva mosii, in judetul Baceiu si Tutova, pe care le
arendase, ca sei se poatet intretitne din venitul lor. Mai, in wrinti
plecard si altik din Moldova si din Muntenia. Unul dintre cansii,
Nicolae Cretzulescu, care plecase din Muntenia prin 1834, povesteste peripetiile ecircitoriei lei si studiile pe care le-a urmat, fiind
cel dint& dr. in medicirtii dela Paris, dintre roman. Povestirea
ccilatoriei lui, gcisincl-o interesantet, reproducem cciteva pasaje
dintr'insa, ca sa cunoascii tineretul nostru de astazi, cu ccite greu-

tati se luptau inaintasii, pentru a putea ajunge la Paris.

1. N. Drdgan: Cei dintai studenti romdni-ardeleni, la Universitatile

apusene, in : Anuarul Institutului de istorie nationala, IV, Cluj, p. 419.
2. N. Iorga: Vicisitudinile celui dintai student moldovean la Paris,
G. Bogdan, in : Analele Academiei romane
395.
S. III. T. $I V, 1933, p. 365

Memoriile sectiunii istorice.

www.dacoromanica.ro

20

Raa ce scrie el: Desi holera in tetra disparuse cu deseivoirsire, de 2-3 ani, carantina pe lu,ngul frontierei noastre cu Transilvania si Banatul, nu se desftintase. Ea era atribuitd situatiei
poultice dela noi, pe care situatie Austria nu o putea vedea cu ochi
buni. On cum ar fi, eu gata a pleca la Paris, spre a evita sa stank
inchis 8-10 zile, in chiliile oarantinei, am apucat drumul prin

Moldova, si cu greutcitile oalatoriei noastre de pe atunci, cu

formalitcitile la frontiera Focsani
caci intre noi sL fratii
nostri de poste Milcov era o frontierei
precum ss Cu formaliVitae politienesti dela Iasi, n'am ajuns la Cernetuti, in Bucovina,
deceit a 5-a zi, zdruncinat si obosit, atilt de ceiruta farce arcuri,
cu un astPr nut de pae intiuntru, care tinea loc de scam si de pernet, cu care plecasem din. Bucuresti, precum si de caruciorul de

postcl, in care am ajuns la frontiera Bucovinei, fiindca camp

se rupsese, la 2 poste dincolo de Iasi.

Dacei ceinuta cu coveltff, la care se puneau 6-8 cai de posts,

prdpetcliti de nentancare si inhcitnati cu frcinghii innodate in

toate partile, este cattoscutc1 grneratiitor actuate, oaci o pot
vedea in piata Sf. Vineri
cu deosebire oa cciruta de asteizi

are un fel de arcuri si este mai civilizatet,

cdruciorul de postci
la care nu se inhcimau mai putin de 4 cai, dar, ce e drept, merges ca fulgerul, cciteodatei pe trei roate, reimeincind cote ulna pe
drum, a dispcirut de vre-o 30-35 ani, de cdnd diligentele ce se
infiintaseni in, pr:ncipalele locuri ale teirii, au fost insiircinate a
purta gentile cu corespondenta in tarn, pttrtatcl pcinci atunoi de
curierii postali, in acele cdrucicare lard svni si farce urn cuisor
de fer. Ca sei-si inchipulascei ciineva, ceiruciorul de pastel depe
atunci, nu are deceit sci-si arunce ochii, la cdrucioarele, in care
precupefti wind pe ulitele Bucurestiulu,i, zarzavaturi si fructe.
Dela Bucuresti la Iasi, avusese2n ca tovareis de drum, pe un
tanar compatriot Tudorache Diamandi, care studiase la Paris
trimis si intretinut de o ruelci a lui cu avere
si acum se
ducea la Iasi in speranta de a contracta o caseitorie bogatli, dar
care nu i-a reusit... Despetetindu-ma la Iasi de tovareisul meu,
dupei un drum, de aproape 2 zile, zi si noapte in ceiruciorul de
posts, mancand ce gd seam prin. hanuri ss carciumi mundane, cm
ajuns la frontiera Bucovinei, uncle clupei vreo 2 ore de formalitaft
la yawl, am intrat intr'o cdrutci ovreiascei, care m'a dus la Cer-

weiuti... Aici, m'am putut odihni intr'un hotel carat, si uncle pe

cat imi aduc aminte am. dormit dus, aproape o zi si o noapte
intreaget, am avut cea mai mare mulifumire, sti glisesc patru tineri compatrioti din Iasi, care si ei mergeau pentru studii 7a
Paris: Nicolae Docan, Panait Radu,Vas'le Alecsamdri si Alexandru Cuza, condusi de un profesor, anume Furnarache... Tot la
Cernciuti am mai gcisit pe ccipitan Dumitru Mdinescu
tater"'
amicului meu Toly Md nescu, care intrat in militia ,nationaki la
forniarea ei, a fost numit aghiotant al lui .Alexandru Voila Ghica si trimis in misiune la Viena. La Gera:tuft, a trebuit sci aqiept 2 zile pang la plecarea diligentei
Eilwagen . Tinerii
compatrioti, prinseserd mai de vreme, un Eilwagen extra. Cu
www.dacoromanica.ro

21

toate acestca ccilcitoream impreunci, intalnindu-ne pe drum pela

Lemberg, unde a trebuit sa ne oprim o zi, la Viena 2 zile si asa

inainte pima la Paris.

Ccilatoriile pe atunci cereau
mutt timp. Deosebit, erai nevoit

sa to opresti prin rase, uncle nu

gtiseai locuri in diligence, apoi
Eilwagenul austr:ac, precum si
cel de prin satele germane, mergea foarte incet. El nu esea nici-

data din treapadul cel mic at

tailor, deli erau caii mari si bine

hr tiniti, si soselele pretutindeni
de minune, bine intretinute si pe

lcituri cu santuri si cu plopi

inalti. De multe ori, postasul,

motc-tia pe capra si cdnd se destepta, ccinta din trompetci, ca sa

arale ca nu doarme. La cele mai
mici urcusuri si cobord suri se da
jos depe capra, deschidea usa diligentei si fcicea semn calatorilor sci se dea si ei jos, ca set usuNicolae Cretzulescu
rese triisura.
La Munich, am geisit trei compatrioti, pe Ccindmiu dela Botosani, pe Nicu Ghica Comiinestrann, tatal stimatului Dumitru
Ghica si pe lancu Cretulescu, vcirul ineu. Mai fuseserci acolo si
alti trei tineri de pela noi, Rola si Rosetti din Moldova si Stege
fiul farmacistului Stege din Bucuresti, devenit
stru sub

Voila Cuza, dar in urma unui duel ce avusese cu un bavarez,

nu mai tiu ?mute care
asistat de ceilalti doi
unul din ei
ca martori, fiind urm6riti de politie, fugiserain Elvetia.
In sfcirsit dupci o catatonic de vre-o 211 zile dela plecarea mea

din Bucuresti, am ajuns la Paris. Aci am tras deadreptul, in rue

St. Jacques, intr'o easel unde sedea lancu Filipescu, Vulpache,
Nicolae Cantacuzino Pascanu dela Iasi si, Mihalache Anagnosti.
Ca compatrioti, deosebit de cei 4, cu care ccilcitorisem si, care au
ajuns mai deodatci cu mine, nu mai erau la Pa is, decal fratii

Niculesti, Nicolae si Stavrache; fratii Filipesti, Costache si

Alecu; si Alecu Hrisoscoleu. Iancu Filipescu, Anagnoste si Hrisoscoleu, urmau dreptul. Cantacuzino Pa,,scanu ca si Stavrache
u

care putin mai in urma, incd tddir a incetat din

studia fizica si chimia. Nicolae Niculescu urma scoala

politehnica. In urma, ti eptat dupa mine, au venit: loan Brit- iloiu,
Negulici, Ion Ghica, fratii Golesti, fiii lui Dinu Golescu si doi
generalul
ai lui Jordache, lancu Florescu
Dumitru Bratianu si fratii Ghica, Ictncu si, Aristide, insotiti de un grec, Lichiardopolu, si astfel numetz ul studentilor romani crescuse.
Dupd sosirea mea in Paris, in timpul vacantelor scolare a
anului 1834
spre a-mi cornplecta cunostintele, cerute la exa-

vista

www.dacoromanica.ro

22

menul de bacalaureat
am luat doi pro fesori, unul de matematici si altul de limba Latina. Acesta din urns, anum,e Satur,
avea de elevi pe soli romanii. Rcirbat invatat si foarte inaintat
in vcirsta, el luase parte la revolutia cea mare, isi peistra nu
numai ideile republicane, dar si portal din altci.epocei. Dela mine

Satur trecea in camera de alcituri, la Anagnoste, caruia ii da

lectirani de literaturci. Anagnoste, care se ocupa mult de politica,

se impe.u:a putin cu ideile mod,erne, ii plateau cu deosebire, controversele. Inchipuindu-si cci ar putea converti pe beitreinul republican, se apuca cu donsal la, discatii politice, si cuuzearn, din camera mea pe Satur, care, prin spiritul sau viu si sarcastic, ?WU mai
pcisea nzci o ina,surci in combaterea ce f acea ideilor elevului sau.
La deschiderea cursurilor anului scolar 1834-1835, inscriin-

du-ma la Facultatea de medicine, am inceput indatd, a urma

cursurile de fizicei, de chimie si de istorie naturald, materii ce-

rute si la examenul de bacalaureat. Tot -odatd am inceput studiul

anatomiei si disectiile. Frequentam spitalele, pentru, a ma deprinde cu boalele 0 a asculta la clinicile prof esorilor, ast fel ca, la
Septembrie 1835 dupci ce trecu sem in cursul anului bacalaureatul,
am putut concura pentru externat si am fost admis,

ca extern, in serviciul celebrului anatomist si chirurg Jules

Cloquet. Aci, intre alti colegi externi, am avut pe Gustave Flaubert, care cu ccitiva ani in-urnua a peirasit medicina si a devenit
vestitul romancier, autorul marelui roman Madame Bovary.

Traiul zilnic era grew. Scrisorile faceau, 21-22 zile, dela

Bucuresti si Iasi la Paris. De telegrame si calcitorii cu drurrn de
fier, nici nu se visa pe atunci. Guvernul din Paris, coresponcia

la nevoe cu autoritatile de prin departamente, prin semnale

asezate pe vdrful unor turnuri cla dite pe ineiltimi, din distanta

in distanta si care nu puteau functions deceit pe timp limpede.
Beirintii, care din Bucuresti sau Iasi, trimiteau copiii spre
invatatura la Paris, se desparteau de dansii pentru 5-6 ani, de
nu pentru, totdeauna. La inceput traian, rdzleti prin hotele. Se
vedeau rar si nu-si puteau comunica noutatile din tars.
Aceste greutciti simtindu-le cu totii, ccitiva dintre noi ne-am
inteles ca sci cautam o caws, in. care se ne invoim sei sedem
impreunci ca fratia, de nu toti, dar cat mai multi vom putea si
piistrcin.du-ne iubirea de tars se ferim pe cei mai tineri dintre
noi, de a face cunostinte rele si del ndu-se la petreceri, sei-0
neglijeze studiile si set -si cite Cara.
Cantacuzino Pascanu, gasise in rue st. Hyacinthe strada,
dispcirutcl cu ocazia radicalei prefacers a cartierului latin, sub
o cases mobilata, tinuta de o francezci,
Napoleon at III-lea
d-na D-acolombier, uncle aveam Si masa. Casa insert, avelnd numai

vre-o 11 camere, n'am putut intra intr'insa ca pensionari, deceit

Cantacuzino, lancu, Filipescu, Fratii Golesti, Fratii Ghica, loan.
Ghica, Brailoiu, Parrtait Radu, Anagnoste, Negulici si eu. 0
singura camera fusese inchiriatei unui student francez in drept
Poujade, care in urmd mut& aclu-se de acolo, camera lui a raw's-

www.dacoromanica.ro

23

lot pe seama noastret. Intcimplarea a adzes mai tarziu, ca acest

tanar student Poujade, sci fie numit in 1849, consul general

francez in Bucuresti, si set se insom e cu una din fetele Irui
Beizdadea Costache Ghica.
Rd ma na nd num ai roman in pensionul din rue st. Hyacinthe,

ziva, fiecare din noi, ntergea la studiile sale, iar dupa maset si
seara, ne coboram iri gradinita easel, si
o ors -doua
panel a

rnu ne retrage fiecare in camera sa si a ne pune la studii, ne

intretZneam asupra nenorocitei situatii a tcirii, asupra viitorului

la care aspiram, precum si asupra datoriei ce ne era mud impuse odatei ce ne vcnn intoarce, la ceiminurile noastre.
Totdeodalci, politica generala a Europei nu ne preocupa mai

putin si getseam, minute spre a ceti gazetele si a ne timea in

curentul evenimentelor. Principatele noastre fiind pe atunci mai

putin cunoscute, deca't teirile cele mai indepeirtate, cciutam, cu
totii, a intretine ade,seori presa feancezei, despre clansele si a
atrage atentittnea cdtorva oameni politici, asupra primejdiilor
ce le ameninta.

Dacei convorbirile despre tetra' erau linistite, ceici in ce

privea prezentul si viitorul ei, nu putea fi deosebire in vederilc
noastre; ccind veneam inset a vorbi despre opinii politice, nu ne
prey puleam envoi, si discutiunile anrinzdndu-se, deveneau cate-

data earn violente, caci a/cituri cu mai toti dintre noi, care
avectim idei liberate democratice, erau doi, trei cu idei de tot
retrograde si mai cu seamei Anagnoste, tancir foarte inteligent
si foarte aplicat la studiile sale de drept.

Nu pot uita o discutiune asupra principiului

Anagnoste sustinea, cu multel ccildura, deosebirea ce trebue set

existe intre aristocrat si intre burghez, fie e/ cat de cult si de

onest. In aprinderea discutiunii, lancu Filipescu si Vulpache, it
apostrofau, zicandu-i: cDaca d-ta, faci asta distinctiune, din

parte-mi imi permit ca de azi inainte, sa fie custinctiune si intre

noi amancloib, Aceastci apostrofet rant ateit de adagio antorul
propriu at tancirului, Inca t se retrase din cercul nostru. Nu a
intdrziat inset in urnici a relua relatiile amicale, care ne legau
pe toti.
Ceilalti compatrioti, impretstiati prin Paris, nu veneau mai,
putin ca set ne vadel din cand in ccind, unii dintr'insii inset, cu
geindul mai mult la distractiile din greidinile publice, nu geiseam
destula placere in societatea noastret...
Pensionul nostru din rue st. Hyacinthe, n'a t;nut deceit vreo
2 ani si s'a desfiintat. lancu Filipescu si Anagnoste sfeirsindu-si
studiile, s'au intors in taro. Niculae Cantacuzino Pascanu, clasi
vrea set mai retmcinei la Paris, dupci stciruinta pcirintilor sai inset,

s'a intors si el in tars, uncle paste putin s'a insurat, cam fard

voe, cu o d-soarci Paladi, a plecat pe urnta in Italia, wnde, bietia

tcineir a murit, letscind o fats care s'a maritat cu un print Wittgeztstein; for veiduva lui a luat in c doua casettorie pe un spa niol Marchis Bettmar.

www.dacoromanica.ro

24

Desi pensionul Du,colombier n'a mai existat, principiile

inset, care au dominat in scinul micei noctstre colonii, nu s'au pdstrat mai putin, de rovidnii reimasi in. Paris.
Duper ce mi-am luat cloctoratul in medicines, la Septembrie
1839, am plecat spre tars. Cinci ani si ceiteva taut tre,cuserei de
&rind ma despeirtisem de peirinti. Voicon set ajung in Lard, cdt

mai degrabd. Mi-ant 'flout planul de diliitorie din Paris. Pang

la Ratisbone, am mers in diligentei. Drumurile de fier abea incepuserei. Frau, cciteva linii mitt, pe iri pe colea. In Franta, deosebit de calea feratei etc, pail, dela Lyon. la St. Etienne; abia se in-

fiintase, dela Paris la St. Germain si la Versailles. La Ratisbone, am luat vaporul si am fdcut calatoria cea mai placuta, pe
Duneire pans la Orsova, oprindu -m4 la Viena si la Pesta, uncle
se schimbau batelele, fund din cc in ce mai mart, cu, cat coboram Dun:area. Batelele erau pe cat se poate de curate, confortabil e; tar societatea de pe ddnsele cea mai aleasei. Dela Orsova la
Turnu-Severin, apele fund foarte rnici ci sldncile pe Duneire inter
in fiintei pe atunci, am mers cu mai multi cdleitori, care venisend si ei Cu. batelrul, pe marginea reiului, in treisuri, destul de
comocle ale companiei.

La Turnu-Severin, spre a cobori tot cu vaporul pang la

Giurgiu, trebuind a astepta 4-5 zi/e, *Ind set se intoared dela
Galati, si eu, avcind cea mai mare nerdbdare a ajunge cu o ors
mai cureind la Bucuresti, am luat zun carucior de poster si drumul fiind gird noroaie pentru cei nu plouase de mult
n'am
avut a suferi, deceit de praf, care s'a ridicat ca norii, de cei
patru cai inhamati Za cei rucior si pe alocurea, de hopurile ce
fdceau sit sand de cite o palntet in sus, cdruciorul si asa, in vreo
30 de ore con ajuns la Bucuresti...,> t.

Am reprodus aceastci povestire pentru ca cititorul sd-pi

poatei face o ideie eland de chipul cunt se feiceau, dila; toriile pe

atunci, .si, set -si deer seams de dificulteitile de tot soiul, pe care le
inteimpinctit, acei ce aveau curajul set intreprinclei o ceileitorie
asa de lungs, pcind la Paris. Toate insd le ocibola,u si le inlii turau,
numai din dragoste pentru a-si lumina mintile si a-0 addpa su-

fletele la isvorul eel 'impede si fecund al culturii franceze.

Dela o vreme, clorinta de studii, se transforms intr'o deprindere. Se luau boerii unit dupd altii. Se facuse uzul, sau mai
exact moda, ca toti boerii magi set -si trimitei odraslele la Paris,
de unde se intorceau, cel putin cu cunostinta limbii franceze si
cu manierele cele alese ale Parisienilor.
10. Societatea studentilor roman din Paris. La inceput stuclentii roman, stateau rdsletiti. Fiecare se aseza uncle putea geisi

loc. Raiporturile intre dicnysii erau red, mai ales intre cei din
Muntenia si Moldova, sau din alto peirti locuite de roman si
numai la nevoe se aclunau si-si dcicleau sprijinul reciproc.
1. Nicolae Crefulescu: Amintiri istorice. Bucuresti, 1895, p. 40-56.
Despre Nicolae Cretulescu fost prim-ministru in timpul lui Cuza-Vocla
si ministru, in mai multe rAnduri, vezi : A. D. Xenopol: Nicolae Cretulescu, viata i faptele lui. Bucuresti, 1915, p. 54 si urmatoarele.

www.dacoromanica.ro

25

Din tovircisia celor ce locuiserd in rue st. Hyacinthe la d-na

Ducolombier, se trage obarsia Societcitii studentilor roman din
Paris, intemeiatei in 1839, in care prinserci rcidcicini ideile liberale : Liberte, Egalite, Fraternite. Aceqti studenti, au fost initiatorii revolutiei romane din 1848, care a fost buciumul de desteptarea romanului, pentru o viatei Hold, viata neamului romanese, Tiber de price influentd strains 1.
Scopul societatii era patriotic Ssi unianitar. Pe lcingei stabilirea ysi intretinerea legaturilor frategti intre romelnii ce se
aflau la Paris, farce deosebire de provincii, societatea urmarea
psi aducerea la studii a tinerilor seiraci si talentati. Feciorul de
preot din Roman, Nicolae Ionescu
fost pro f esor de istorie nationals la Universitatea din Iasi
a fost unul dintre bursierii
acestei societati. Membrii societatii isi mai luard obligatiunea
reciprocci de a parcisi vorbirea de mods a limbei franceze fi a
intrebuinta intre ei, numai limba romaneasca...

Organizarea studentilor ro-

mint, pe bath de statute se face

in 1845 sub patronajul ceteiteanului Lamartine. Initiativa in-

fiinteirii fi organizarea ei, s'a

facia de un meinunchiu de studenti avcind in frunte pe Scarlat

V. Varnav, unz tan& de inimid,

patriot distins, dintr'o familie

boereascci din Moldova, cu mutt

dor de munch, care venind in

tiara, dupd terminarea studiilor,

imbracoi schima monahalei, sub
numele de: Monahul, Sofronie
Varhav 2.

El se inscrie un fruntea listei,

ca cotizator qi donator, cu o
wand mai mare ca altii, cari

erau mai bogati oa deinsul qi tot

el este ales Gassier (birnic) at societa tii. Sediul acestei societati
era locuinta sa, in Place Sorbon-

ne, 3. Aici se adwnau studentii

in fiecare Scim,beitei, se distrau,

discutau, faceau conferinte fi

Monahul Sofronie Varnav

urzeau in tihnci, viitorul tcirii Tor.

Uneori, asista la conferinte i sate unul dintre pro f esorii

tor, cu sentimente filo-romcine, ca sa onoreze adunarea cu prezernta sa, qi sh afle, mai cu deaminuntul de starea in care se aflau
1. D. A. Xenopol: I Analele Acad. romane, Sedinta din 2 Martie
1912, p. 726 qi urmatoarele.Comp. Pompiliu Eliade: Histoire de l'esprit
publique en Roumanie au dice-neuvieme siecle. Paris, 1915, p. 192.
2. Arhier. Dr. Veniamin Pocitan Bdrlddeanul: Sofronie Varnav,
Bucureqti, 1931. Cf. Ec. V. Pocitan: Infiintarea Capelei romane din
Paris. L. Vezi qi Iacov Antonovici: Documente Barladene, V. 1926, p. 276.

www.dacoromanica.ro

26

tarile rometne, pe atunci, prin tinsusi graiul fiilor ei. La una din

aceste sedinte era de fatd si Edgard Quinet, care iubea molt

tara noastrei si pe romdni. Intre altii a luat cuvdntul si Dimitrie

Bratianu, care a criticat cu vehernentei, starea de letargie care

&nnnea atunci printre studentii romdni din Paris, relativ la

patria tor. Cumintarea sa o in,cheie cu,urnitoarele cuvinte: cDar

stiti care este patria noastra? Patria noastrci este varnitatea,

ambitia; patria noa,stra sunt roaaele pcininttflui, addpat cu
sudoarea rornanului; patria noastrei este robia fratilor nostri.
In 1848, Vcirnav publicei o aare de seamy de lucrcirile comi-

tetului Societatii studentilor rameeni din Paris, pe anul 1845,

1846 si 1847 din care se vede ca societatea adunase un capital
de 62.291,50 fr. si avea un vent anual de 21234,70 provenit din
dobcinzi si subscriptii.

Cu acesti bani comitetul hotdraste a se aduce la Paris in

anul urmator, un numeir de tineri romdni, seiraci dar studiosi
spre
clescivcirsi studiile.
In anur1b46, comitetul societcitii studentesti, pune inceput
unei biblioteci cu cdrti romoine.sti. Tot atunci apare si o brosurd: Biblioteca Roumene din Paris, fundatei in 1846 de Sc. V.
Varnav-birnic, cu motto: Invatatura este podoaba bogatului si
averea saracului.
Numdrul studentilor romdni la Paris creste, in fiecare an,
cu toati marea departare (trois ?nille kilometres soixante-deux
de rhemin de fer, distance qu'il fallait altos trois mois pour
franchir, en berline et a cheval), a greutcitilor de ceild,torie si a
altor piedici. latei, de pildei, cciteva:

1. Pe atuncea nici numele de roman, nu exista in dictio-

narul francez. Se stia ceva de Moldavie et Valachie; iar mai

in urmiz Principautes-Unie,s, de Moldavie et Valachie. Deaceia si Varnav scrie la 1846: Biblioteca Roumene .
Mihail Kogeilniceanu, zice despre Gh. Asaki, ca s'a trudit
toed, viata si n'a putut geisi, in frantuzeste, o expresie proprie
pentru romdni, vorbind si scriind: Les roumounies. Sci-mi fie
permis
zice el
a-mi face un merit, afirmei nd ca eu cel dinteliu, am intrebuintat, in limba franceza, cuvintele de roumain
si la Roumanie. Deasentenea la Berlin, pe timpul petrecerii mele
acolo la studii, adaugei Kogeilniceanu, chiar in saloanele culte,
tot apt de putin era cunoscut numele de difoldauer sau Wallahei; lard despre romdni, nici nemtii nu stiau mimic 1.
2. Tarile romaine, n'a/veau o agentie diplomaticei la Paris,
peind tarziu, fiind socotite ca faceind parte din imperiul Ottoman.

Sub Cuza-Vadd abia, la 7 Septembrie 1859 a fost recwnoscut

loan Alexandri 2, agent des Principautes-Unies a Paris et a
1. Autobiografia lui Mihail Kogalniceanul, in Anal. Acad. Rom. 1891.

2. Fratele mai mic al poetului V. Alexandri, Locut.-Colonel loan

(lancu) Alexandri. Locuia la Paris in Rue de Rivoli 114, uncle-0 avea
i Cancelaria Agentiei Diplomatice. Hill' la sosirea lui la Paris i-a tinut
locul Vasile Alexandri, care tocmai atunci parAsise Ministerul de Externe. Gh. Bogdan- Duicd: Vasile Alexandri, 1926, Bucuresti, pag. 46.

www.dacoromanica.ro

27

Londres de ceitre Thouvenel, ministrul afacerilor el-aim al

Frantei, care primincl scrisorile lui de acreditare, zice: Soyez

persuade, que vous trouverez ici, le meilleur accueil, que je serai

personnellement toujours pret a vows &outer lorsque vous aurez
a me communiques quelque chose de particulier. D'ailleurs,
votre pays a assez de rapports avec la France pour que la fondation d'une agence des Principautes-Unies a Paris soit
devenue une institution utile 1.
La Iasi si Bucuresti, erau consulate franceze depe la 1830,
caci Wei ce scrie Asaki in Albina rcmtaneasca: Conformement
aux 07 donnances royales, du 28 Novembre 1833 et anterieurs a
cette date, le consul de France en Moldavie, chiamei pe toti fran-

cezii din Principate sa se inscrie la consulat, spre a se putea

bucura de protectia sa. La 1838, tot Asaki scrie, ca: Gansu latul de Franta se aflci asezat de multi ani in aceste provincii.
Fireste oa aceste consulate inlesneau raporturile intre cetcitenii
celonclouei tciri si-i interesa starea principatelor, ca el, unul dintre

ei, dela Bucuresti, Etienne Adolphe Billecoq, publica, la 1847:

La principautee de Valachie sous le Hospodar Bibesco. Acest

Billecoq, desi beirbat de valoare,prin intrigi femeiesti ceitre

Guizotera sa fie inlocuit, prin celebrul inginer Ferdinand- de
Lesseps, care a conceput si executat car tlu7 ct Suez. " vede
acest post era de favoare, de vreme ce era dorit de asa personagii. Dela Billecoq ne-a ramas si un album Moldo-Valach,

scos pe la 1848, precum si, diferite insentnari si articole, publicate prin jurnalele frantuzesti. Era un barbat cult si-1 interesa
soarta teirilor noastre.
Societatea studenteasca din Paris, mai tarziu incepe a scoate si ziare proprii, asp in 1857 scoate un ziar romcinesc cu titlul
semnificativ:.Buciumul. Directia si Administratia era la Capela
Romany din Paris, Rue Racine 22.
Deviza jurnalului era: Autonomia, unirea si principe strain.
In art. de fond al nr. 1, scrie: Acest jurnal fundat printr'o impulsiune spontance a raajoritcitii junimii din strainatate, nu reprezinta opiniunea nici unui individ, nici a unei caste exclusive,
ci el este expresiunea unor sentintente colective. Intretinut prin
contributiunea si conlucrarea junilor romoni..., se adresectzei la
orice roman... si aratci drumul armoniei, al concordiei>, in realizarea devizei ce-si propusesera.
Gcisim aici articole senvnate de J. Vaillant, losafat, etc.
11. Revolutia din 1848 a fost ,fcicittit tot de caste t;nerii entu-

ziasti can se adapaserci din ideile de libertate dela Paris. N'a

fost iesitci- dintr'o miscare spontanee, ci a fost pregatita, de mai

wainte. Tinerii generosi: Ion Ghica, A. Golescu si D. Bra tianu
infiintau la 20 August, 18.39, la Paris, Societatea pentru invacci1. R. V. Bossy : Agentia diplomatica a Romaniei In Paris si legaturi
politice Franco-Rornane sub Cuza Voda. Bucuresti, 1931, p. 9, nota 2 ;
11-12 qi 18, nota 5.
2. Albina Rornaneasca, Nr. 49 din 1838. Ibid. Nr. 91 din 1838.

www.dacoromanica.ro

28

tura poporului roman; 'far mai tcirziu acea Societate a stu-

dentilor Romani> , sub patronajul lui Lamartine. Ccind a izbucnit

revolutia la Paris, in z:ua de 23 Fevruarie, 1848, genero0 ror

Capii revolutiunii dela 1848:

loan Bliade RAdulescu
Joan C. BrAtianu
Gheorghe Magheru
.Const. Arlstia

C. A. Rosetti

I osafat Snagoveanu
loan Voinescu

Nicolae Golescu
Dimitrie BrAtianu
Stefan Golescu
Cezar Bolliac

mai, incalziti de cuvintele lui Michelet gi Ed. Quintet, au format un grup aparte, grupul romanesc, cu un steag tricolor at
lor, steagul Romanilor, ovationcind Franca, tara libertatilor.
Ajutorul de primar at Parisului, ascultandu-i, le zice: Europa
www.dacoromanica.ro

29

liberatei, ca o singurci rnatie... va privi Orientul si va scapa si pe

fratii sal...Doninitorul Gheorghe Bibescu (1842-1848) din Muntenia, studiase si el la Paris. Fusese ministru, in guvernul provizcrrin al generalului.Kisseleff. Ca domn ii pleicea fastul si lauda.

In oksteasca adunare era unul dintre cez mai ascultati oratori.

Ccind deschide adunarea obsteasea din Bucuresti, la inceputul
anului 1848, zice: <<Vad viitorul, sub cele mai mangaietoare fete,

cu conditia insei de a nu sta in drum, cdci timpii starii in loc

sunt timpi de pieire, pentru neamurile ce incep o renastere. ySti
intr'adevdr, n'au stat pe loc. lzbzumeste revolutia in 1848, in
tarile romdne, mai intaiu,, in Moldova, apoi in Ardeal si in Muntenia, prin proclamafia dela Izlaz (9 Tunic) si in. Bucures,ti (11

lunie 1848). La Izlaz revolutionarii aveau in frunte pe Popa

.5apca din Celei 1; La Bucuresti pe ocilugeirul Iosafat Snagoveanu.

Dupd Conventia dela Balta-Liman (1 Mai, 1849) an fost

numiti domnitori, pe colte 7 ani: Grigore Ghica in Moldova si
fratele boil Gh. Bibescu, Barbu Stirbei, in Muntenia, care a rdmas in traditie, ca domnitor iubitor de popor:
Caci pe vremea lui Stirbei

Puneai plugul unde vrei,

Arai o zi 'n loc de trei
S'aveai lapte 'n putinei 2.

Tot fostii stuclenti dela Paris, porecliti aonjur4ti si duelgii au pregeitit mai in urmd si Unirea Principatelor, sub un
singur domnitor, in persoana colonelului Alexandru loan I Cuza.
Dupd unirea principatelor (1859), tinerimea romdnii, nit"viilegte intr'un num,cir si mai mare in Franta, pentru perfectionarea studiilor lor. qi care nu dog ea sei se clued la Paris, pentru
1. jean Chapca fut un des cures du village Celefu, du district de
Romanati. II jouissait d'une grande reputation, non seulement dans ce
district, mais dans toute la petite Valachie. Doue d'un bon sens naturel
et d'une droiture du coeur peu commune, it se distinguait par une vie
patriarcale et hospitaliere, unie A des vertus primitives. II labourait la
terre et faisait le commerce des grains. Tout ce qu'il gagnait etait pour
les pauvres et les passagers qui trouvaient asile dans sa maison abraha,
mienne. Personne ne pouvait passer par Celefu sans voir le pretre Chapca

et sans goilter du pain et du sel de sa table, modeste et copieuse en

meme temps. II avait reussi a abolir, dans son arrondissement, une
grande quantite d'abus ecclesiastiques et un reste des superstitions an,
ciennes qui ravissaient le temps au laboureur. Il etait l'epouvantail

de tous les fonctionnaires rapaces. Il devoilait leurs spoliations et protegeait de toutes ses forces ses freres primes. II enseignait aux paysans
leurs devoirs et leurs droits en les eclairant sur les lois, afin qu'ils ne
devinssent pas la dupe des fermiers et des sous-administrateurs qui les
exploitaient. Cet homme interessant, forme Far la lecture des ouvrages
d'Heliade, fut initie au mouvement par Nicolas Plessoiano et par Constantin Alexandresco, Proscrit en ce moment, il est exile sur le mont
Athos. I. H. Rddulescu: Memoires sur l'histoire de la regeneration Roumaine ou sur les Evenements de 1848, accomplis en Valachie. Paris,
1851, p. 27-28.

2. Vezi: P. Danielescu: Barbu Voda tirbei in traditia poporali. 1901.

www.dacoromanica.ro

30

a se deseivcirsi in stiinta sau meseria sa; sau cel putin pentru a

deprinde limba franceza; asa cd, mai toti beirbatii nostri, cu

culturd superioarei si de Stat, s'au format la lumina culturii

franceze 1. Ba ajunsese un timp cand boerimea noastrei, si in
deosebi cucoanele, depeiliserei meisura, ciripind tnumai frantuzeste. Studentimea romaneascci, in frunte cu prof. N. Iorga, au
facut o mare manifestare, in seara zilei de 13 Martie 1906, in
piata Teatrului national, impotriva frantuzismului ciocoese, care
a fost interpretat ca tun exces, ca o sfidare a graiului roma nese 2.
In ajunul marelui reizboi, (1914-1918), numcirul romanilor

la Paris era dcstul de mare. Studentii erau bine organizati, asezati ih Gamine, subventionate ele Statul roman. i anume: Studentii aveau ceiminul cu masa in rue Dante 1 ;iar studentele ceimin cu internat, in rue Pierre Curie 18.
Sub raportid intelectual, ei se grupaserei in Alliance Universitaire Franco-roumaine, sub inaltul patronaj at Ministrului pie nipotentiar at Romciniei, Al. Em. Lahovary si sub presedintia
pro fesorului Mario Rocques, avond de obiect: Desvoltarea relatiunilor si prieteniei intre Franta si Romania si in special in-

tre pro fesorii si studentii francezi szramani, did trebue stiut

ca francezii, in massa lor, nu ne eumosteau. Pcitura intelectuala

ne mai cunostea dar si aeoasca, nu deplin. Br- 4A,7^mea ins si
poporul de gos francez, avea earn tot atata curvostintei despre
1. and eram superior al bisericii romane din Paris (1914 -1915)
ma pomenesc cu un tartar din Husi, care terminase scoala de meserii
dela Iasi. Fiind cuprins de dorul de a vedea Parisul, cu once chip, s'a
ascuns, legandu-se bine sub trenul care mergea direct Bucuresti-Paris.
Cand a iesit de sub vagon, in gara Paris, inegrit de praf si murdar, nu
se mai cunostea de-i om sau alts vietate. Politia garii, cercetandu-1, a
fost trimes Ia Legatia romans. Aici, fiind chestionat cu deamanuntul, a
marturisit ca a fost cuprins de o dragoste nespusa de a vedea Parisul,
si fiindca nu avea bani de tren, s'a ascuns suo vagon. Auzind aceasta
politia Parisului 1-a trimis Ia bae de 1-a curatat, 1-a imbracat in haine
curate si
plimbat cateva zile prin Paris, aratandu-i tot orasul ; apoi
intrebandu-1 data voeste sa ramana acolo, el a raspuns afirmativ. Atunci

i-au cautat loc si 1-au bagat inteun atelier de fierarie, care meserie o
Invatase la scoala de meserii din Iasi. 9i asa, s'a facut parizian. Asa dar,
nu numai in vagoane s'au dus romani Ia Paris, dar si sub vagoane. i-a
expus viata numai ca sa vaza Parisul. Tata un exemplu despre dragostea
romanului, pentru Franta si poporul francez.

2. In Bucuresti, pe calea Victoriei si pe bulevarde nu auziai

vorbindu-se de cat frantuzeste. 0 frantuzeasca impestritata cu cuvinte

romanesti. Acelas lucru si in orasele de provincie, mai ales lit Moldova,

la Iasi, Botosani, Roman, Bacau, Focsani, etc.. tineretul, in primblArile si

in adunarile lor, nu-i auziai de cat : Mon cher, ma cherie, pardon, merci,
n'est-ce pas? intocmai ca pe bulevardele Parisului. Ca urmare, moda in
imbracarninte, prezentare, la masa si in Coate miscarile. Apoi, inlocuirea
numelor romanesti de botez cu cele frantuzesti: Edmond,Edouard. Ernest,

Laurent, Raoul, Richard, Paul in loc de Pavel at nostru. La partea

femeiasca: Alice, Anne (Anette), Beatrice, Louise, Yvonne sau si nume

combinate : Jeanne-Marie-Josephine si chiar numele romanesti erau
schimbate in frantuzesti. Pe Gheorghe it chiama Georges; pe Ion, jean;
pe Tulle, Basile si asa mai departe. Boala veche, de care nu ne putem

lecui usor. E in stransa legatura cu dragostea noastra pentru Franta.

www.dacoromanica.ro

31

Cara si, poporul nostru, ca si despre un alt popor din Orientul in-

depeirtat I. E firesc de altfel, pentru ca 3i intre popoare, ca si,

intre indivizi, se intcimpli acest lucre. Cei mai midi, mai degrabei

cunosc pe cei marl, de cdt cei marl pe cei midi.

Dupes razboiul mondial, studentimea romans, cu toate grew-

tatile financiare si de valuta n'au incetat a merge in niumiir

mare, pentru continuarea studiilor la Paris. In timpurile mai
din urma si Biserica, prin Patriarhia romanci, a trimis in Franca,
studenti in Teologie si licentiati, clerici si, mireni, pentru a asculta cursurile de Teologie, la lacuna-tile catolice 0 prote,stante,
din Paris, Strassbourg, Montpellier. Toti acestia intorcdndu-se
in card ocupei deinnitati deosebite in Statul romani qi poartei in
sufletele Tor o sirmpatie si o recun,ostintei, pentru tara uncle 0-au
terminat studiile; fund in acelas timp, niste misionari, cari propovaduesc pretutindeni simpatia pentru Franca si poporul francez; iar acordul cultural fran,co-romdn dela sfeirsitul tunei Martie
1939, consfinteste si prin lege, opera trecutului.

12. Viata bisericeasca a studentilor romani

din Paris.
Panes la mijiocul sec. al XIX-lea, colonic romeineasca din
Paris nu avea un laces de inchinare, dupei, legea 0 in limba romcineascd. Din pricina aceasta, romcinii aflcitori la Paris si mai
ales tinerii studenti romani, cresteau nedusi la bisericci, ca niste
orfani de mama tor, fdrci a avea uncle practica, din tinerete, frumoasele noastre obiceiuri si ordndueli bisericesti. Erau lipsiti
deci, de mdngclierile cuveintu/ui dumnezeesc, care isvoreiste din
sfintele slujbe si care cuvdnt mu reisund ,,si nu produce alinare
addncd in suflet, dee& atunci ccind el se aude in limba, pe care
o grdeste, o intelege si o iubeste poporul.
Se duceau ei tineori pe la bisericile catolice, dar, asa de curiozitate, ca la un spectacol oarecare. Midi slujba feiccindu-se in
limba latinei, nu o intelegeau. Se duceau si pe la biserici protestante mu, reformatc, uncle ascultau cate o predicts a vre-unui
1. Prin multe greutati a trebuit sa treaca un tartar inginer roman,
and scriitorul acestor randuri era superior al bisericii roma.nesti din Paris care voia sa se casatoreasca cu o frantuzoaica. Terminase studiile la Nancy si venind la Paris, se amorezase de fiica unui
francez. Parintii ei, catolici habotnici, nu voiau in ruptul capului, sa-si
dea pe unica for fiica, dupes un roman, pentru ca, ei credeau, ea este un
salbatec, din Orientul indepartat si nu stiau data macar este crestin. A
trebuit mult tact, ca s aduca pe viitoarea lui soacra la biserica noastra
din Paris si sa se convinga, ca si not ortodocsii credem in Notre Seigneur Jesus Christ, in Sainte Vierge, St. Nicolas, etc... Numai dupes ce
a vazut sfintele icoane, a inceput a se lumina. S'a facut dupes aceea o
nunta frumoasA, la biserica noastra, cu masa si dans la Quai d'Orsay",
la care au luat parte multi studenti si studente romance, imbracati in
costume nationale, dansand cu francezi si franceze, pans in revarsatul
zorilor. Toata lumea a ramas multumita.
in 1915

www.dacoromanica.ro

32

pastor de seams. Cei mai multi insci, nu se duceau de loc, sau se

duceau rar de tot, si atunci, la anumite ocazii si solemnitati.
Biserici ortodoxe nu erau pe atunci, la Paris. Cea ruseasca
care s'a infiintat mai tdrziu, nu-i atragea, pentrucd slujba
se feicea in ruseste 3, iar cat priveste pentru cea processed, aceasta s'a infiintat si sfintit tarziu de tot 2.
Si data se duceau pe la bisericile catolice si protestante, ce
vedeau? Vedeau bogatia, luxul si curatenia si mai vedeau pampa
cu care savcirsiau servicial divin pi eotii francezi si arta cu care

predioau unii dintre dcinsii. Care a fost urmarea? Urniarea a

fost, ca atunci sand se intorceau in patria lor, se simteau cu
totul straini de slujbele ce se faceau in biserioa lor stramoseascci, in bisericutile modeste din patria lor, din orasul sau

satul uncle-si aveau mosia pdrintii lor.

Aceasta, fireste, era adeseori prilej de mcihnire pentru faoniliile lor, care-i vedeau reci, indiferenti si uneori ard tcindu-si
fatis, sentimentele lor de dispret, fats de credinta parintilor si
a stramosilor lor. Apoi, cant mai vedeau bisericile lor scirace
si pe preotii ortodoesi in stare modesta, din pricing sdraciei si
a greutcitilor lor familiars, gird Sd facet' deosebire intre unii si
altii, intre cei de acolo celibatari si cei de aci, impovcirati de o
casa de copii, adesea ridicau in slava pe preotii confesiunilor
eterodoxe dIn Apus si vorbeau de rail pe ai nostri, calificandu-i
cu epitete de ignoranti si neingrijiti; iar mai tdrziu, ca barbati
de Stat, ccind be venea bine, loueau in Biserica stramoseasca si
in existenta preotilor ei.

1. Biserica rusecscd din Paris, din rue Daru la ridicarea careia

a ostenit mult protoereul Vasilief s'a sfintit in 1861. (Vezi Preutulu.
Foaie Bisericeasca. Iasi, 1861 (Nr. 29-30), dupa l' Union chretienne, ziar
bisericesc ce aparea la Petersburg, sub conducerea vestitului profesor
de teologie, Dr. "Vladimir Guettee.
2. Biserica greacd, cu hramul sf. Stefan" situatA in rue Bizet 5-7,
a fost inceputa, de catre patriotul grec, bun crestin, Dimitrie Stefanovici
Schiliti, prin 1890. Dupa moartea acestuia, intamplata in Decemvrie 1893,

continuarea constructiei a ramas in sarcina a doi frati ai lui : Pavel si

loan, cu obligatia sa o daruiasca Statului grecesc.
Terminanduse cu totul si impodobindu-se, la 10 12 Decemvrie
1895, a fost sfintitA de catre mitropolitul Halchedonului, Ghermanos,
impreuna cu Porfirie Logotetos, superiorul capelei ; arthmandritul
Serafim Zerlenti, superiorul bisericii grecesti din Viena ; protoereul
D. Vasilief, superiorul capelei rusesti din Paris si doi diaconi.
La 1897, Octomvrie 18, s'a facut actul de donatie, catre guvernul
grecesc. Biserica cu presbiteriul ei este opera arhitectului K. G. Vaudremer, membru al Institutului; iar pictura s'a executat de catre K. Charles
Lameire, pictor renumit. Vezi : xavovta;ibc, tit; iv IlaptcrorG 'op0056Zou EXXv1vcx.c 'ExxXlatccc Ttirom.artl; 'err' ovallam toO AiCou Itscpivou, 'cv Ilcrptarocc, 1901.

(Statutele Bisericii ortodoxe grecesti cu hramul sf.Stefan" din Paris.1901).

www.dacoromanica.ro

I. iNFIINTAREA UNEI CAPELE ORTODOXE

ROMANESTI LA PARIS.

In toamna anului 1853, se infiinteaza o capela

ortodoxa romaneasca la Paris, din initiativa si prin
staruinta unui distins cleric roman, emigrat din patrie impreuna cu alti barbati de seams d-upa revolutia dela 1848. Acest cleric, sosit la Paris, dupa ce

indeplineste formele legale, gaseste un apartament

cu o camera spatioasa, in rue Racine 22, la etaj, pe
care o amenajeaza in capela ortodoxa romaneasca si
o sfinteste, la 22 Noembrie 1853. Tot atunci lanseaza
si un APEL, privitor la infiintarea unei capele romeine

la Paris, in care, intre altele, zice:

Socotesc ca nici un bun crestin si adevarat patriot nu va
fi, care sa nu incuviinteze neaparata trebuint5, ce se cere, pentru
o ea/pad mmetneasell aici, la Paris; informandu-ne ca, afar& d'o
multime de roman, cari yin aici pentru deosebitele trebuinte, nu-

mai singer numarul qaolarilor se urea aproape In cloud sute.

Acesti soolari, dupa cum este cunoscut, deslipindu-se din bratele

parintilor lor, sent triniisi aci, in varste fragede, ca sa-si castige invataturi si stiinte, spre a se forma si a se putea face mai
pe urma, oameni buni, onesti si folositori, lor si patriei lor; insa

fara invatatura religiei, care e bazul a toata morala, orice in-

vatatura si orice masuri s'ar lua, din partea parintilor, totdeauna rezultatele vor fi mai pre jos de cat sperantele. Cu atat
mai vartos, cu cat acesti scolari nu sent ordinari, de la earl sa
astepte cineva, numai concetateni buni si oameni onesti; ci fiind
cei rnai alesi ai timeiimii, de la dansii asteapta natia romans
luminarea si inaintarea sa. D'aceste sentimente hind miscat,
Arh:ereul Dr. Venia min Pocitan-Ploeqteanu : Biserica o, todoxd romkna din Paris.

www.dacoromanica.ro

34

suptinsemnatul, luand binecuvantarea preasfintitului Patriarh

at Constantinopolului i in urma, a stapanirii locale d'aici, cu
ajutorul celor ce au binevoit a contribui, am sfiintit o capela
romdneasoci aci, unde Romaxiii in timpul sederii for la Paris, sa
poata a-si indeplini datoriile for religioase si unde studentii sa
poata, a se folosi de hrana cuva.'ntului lui Dumnezeu. Dar, ca sa
se poata tinea aceasta capela, potrivit cu scumpetea chiriilor si
a altor cheltueli ale Parisului, invitez si indernn pe toti crestinii

iubitori de religie si de patrie, ca sa binevoiasca a lua parte

si a contribui, la o asemenea fapta, care n'are trebuinta de mai
multi recomandatie, pentruca se recomanda de sine, 0 numele
contribuitorilor vor fi totdeauna pomenite in altarul sau si scrise
loasaf Ahimandrit"1.
cu litere nesterse in cartea nemuririi.
Din acest apel se vede Ca Ioa,saf sau Iosafat, data cu adunarea fondurilor necesare, is toate masurile canonice, pentru
deschiderea capelii, alege un local, pe cat se poate in apropierea

institutiilor celor mai insemnate de cultura ale Parisului, in

cartierul latin si mijlocind in tars, dobandeste si doi cantareti,
cu care sa poata incepe slujba bisericeasca.
La 22 Noembrie,
1853, capatand irtvoirea si de la guvernul francez, se intruchipeaza, prin donatiuni benevole, sfintele odoare si odajdii bisericesti, adresandu-se initiatorul arhimandrit la vechile sale cunostintd din tars, mai ales la Buzau, unde era cunoscut mai bine si
asa, chiar in acea toamna, se pune inceputul slujbelor bisericesti,
in limba romans, in capela improvizata si asortata cu cele necesare unei biserici, din rue Racine, 22.
Dar si ascultam mai bine, tot pe arhimandritul Iosafat, care
singur spune mai tarziu, istoria pa'taniilor sale si a intemeierii
capelii, intr'un frumos si instructiv discurs al sau (publicat
in ziarul Steaua Dunarii", din 1856, Nr. 54) :

Fratilor Romani! De si cauza noastra de la 1848, a fost

calomniata.' de catre vrajmasii patriei si ai adevarului, cum ca
aceasta a fast numai o ra.sculare revolutionary si cu spirit de
partida, not insa fiind siguri pe constiinta noastra, ca aceasta

s'a facut, numai si numai cu scop patriotic si fara cea mai

1. Dupa o foaie voIanta, tipArita in frantuzeOe la : De Soye et
Bouchet, imprimeurs a Paris. Vezi : Acte fi doc. relative la Istoria
rena ,cterii Romdniei. D. A. Sturdza qi I. I. Skupiewski, IX, 1901, Bucureqti, p. 467-468. Comp. ziarul Steaua Dundrii, 1856, Nr. 54.Vezi

i Preotul Econ. V. Pocitan: Infiintarea capelii romane din Paris.

Bucureti, 1913, p. 13 i urm.

www.dacoromanica.ro

35

mica cugetare la interesul nostru particular, ne-am hotarit a

rarnanea credinciosi ei pang in sfarsit, precum aceasta s'a si do-

vedit in fapta, prin barbateasca rabdare a acestei emigratii si

mai vartos a acelor frati ai nostri, cari, sfarsindu-se in exil, nu
numai ca, nu au aratat cea mai mica caire in minutele lor cele
mai de pe urma*,; et Inca, cu mare multumire si-au dat sufletele
lor in maim creatorului, bucurandu-se, ca niste martini ai adevarului, Ca au putut servi si ei patriei lor, dupa putinta,.
Unul dizztre acestia, fiind si cu suptinsemnatul, expatriat
din Ora mea, despuiat chiar si de averea ce am auut, dupci ce
am fost snit a mei reiteici prin main multe Mari streine, izbutiiu
.,in sfarsit, a ridica un altar de religia parintilor mei, care, de si
este aid in capitala cea mai civilizatci a lumii, dar fiind pe pam,Cunt strein, ade,sea ori, In rugile inele, nu m'am putut opri de a
nu nice si eu cu David: Dar, cum Wilt ceinta cantarect Doinnului in pa> mcint strein? De to voiu uita Rumanie, uitata sa fie
dreapta mea.; sa se lipeasoci limbs mea de grumazul meu, de
au-mi voiu, aduce azninte de tine, la tot inceputul veselici me/e.

Daca ridicarea acestui altar, va contribui spre imbunatatirea morals a tinerilor rumani d'aici, precum si spre onoarea

natiei rumane, aceasta o las la intelegerea celor cu judecata

mai sanatoasa, si eu ma marginese numai a arata, ca de la
fundarea lui si pa,ns acum, implinindu-mi datoria mea de preot,

pe d'o parte, am rugat pe creatorul, pentru mantuirea atator

milioane de rumani, cari gem sub povara celor mai apasatoare
greutati, fara ca sa alba, unde-si pleca capul si sa ceara ajutor;
iar pe d'alta, n'am incetat a ma adresa, impreuna cu fratli mei

de exil si mai pe urma si cu alti rumani si tineni d'aici din

Paris, catre Franta si Englitera, dela cari totdeauna am sperat
ca va fi mantuirea Taxi lor noastre, si despre cari, indraznesc a
nice, ca, n'am fost am'agiti; fiindca acestea fura, cari propu-

sera, mai intai in Congresul dela Vicn,ci si dup'aceia in eel

d'aci, din Paris; cum ca a venit timpul ca Principatele Danubiene, adeca Valahia si Moldavia sa fie unite intr'un singur stat;
dar, fiindca aceasta propunere a lor gasi impotrivire din par.,tea Turciei si a Austriei, atunci Franta, Englitera si Sardinia,
la.'nga care mai pe urma unindu-se si Rusia, de si aveau toata.

majoritatear fiind 4 improtiva a 2; dar, pe d'o parte, ca sa nu

mai lase cuvant Turciei si Austriei, sa zits ca s'a facut arbitrariu ; iar pa d'alta, ca si unirea printipatelor, sa se Mari mai
cu legitimitate, hotarira ca sa se trimital, in printipate o comiwww.dacoromanica.ro

36

sie evropeana si sa se intrebe vointa poporului ruman.

Iata in scurt, istoria trecutului nostru si punctul in care
se afla. astazi Tarile noastre.
Acum, dad. poporul ruman ar fi liber, ca sa-si poata manifesta dorinta sa, fara nici o indoiala, ca tot glasul comun al
rumanilor ar fi pentru unire; dar fiindd vrajmasii patriei p'ai
adevarului, cari au calomniat rescularea dela 48, se silesc si
astazi, in tot chipul, ca s'arate ca albul este negru, si negrul
alb, si prin urmare sa ne faca a perde o epoca asa de favorabila, pe care poate nu o vom mai intimpina lesne, suptinsemnatal, de si in tot timpul exilului meu, nu m'am adresat catre
Jilmilni din compatriotii mei, temandu-m5,, ca nu cumva, cu

aceasta, sa fac mai mult rau de eat bine tarii mele; acum
insa, cand adevarul lucrurilor a justificat rescularea noastra
de la 48, si, cand, minutul se apropie, ca sa se intingd concleiul

pentru hoteirirea tdrii mele, ma simt dator si eu, ca preot si

rumcin, a ma adresa cu aceasta, care tot rumanul si patriotul
adevarat, care'si iubeste patria si fericirea ei; invitLidu-1 si indemnandu-1, ca sa ceara, cu staruinca: Unirea principatelor sup!

un rege strein, fiind sigur, ca cerandu-o, o vom avea.

Folosul acestei uniri este atat de mare si atat de invederat, in eat tot rumanul, poate prea lesne a-1 intelege, Fara
a mai avea trebuinta de explicare; pentruca oricare poate vedea ca, dad. am fi fost uniti, n'am fi astazi in starea in care
ne a.flam; ci am fi si noi ca unul din statele tale de potriva tarilor noastre, precum este: Belgia, Olanda, Piemontul si altele
asemenea, eari, de si n'au nici populatia, nici pozitia geografica,

nici bogatiile tarilor noastre; cu toate ace-stea, sunt mult mai

inflorite si mai inaintate de cat noi.
*i oare ce ne-ar putea opri a nu fi si noi ca unul dintr'
acestia ? Au n'avem tarile cele mai bogate, cu campii roditoare,
munti cu mine necautate de la inceputul lumii, acne de care
care nu se afla, in toata Europa, paduri marete, cu tot felul de
lemne, rauri de plutit, porturi de exportatie si importatie, ca
sa, ni comunicam cu toata lumea, si altele asemenea, cari fac
bogatia unui stat? Si oare, cari alte tan.' sunt binecuvantate
,,de Dumnezeu, cu mai multe bogatii de cat Tarile noastre?

Putine, prea putine, precum este netagaduit, de toti streinii, cari au vizitat si au vazut aceste taxi. Toate le avem si
nimic nu ne lipseste de cat numai unirea; pentru ca unirea
,,acluce tdria qi puterea Si prin urmare Infloriea ysi imaintairea.
www.dacoromanica.ro

37

Dare pentru ce Franta a fost, este si va fi totdeauna, mai tare

si mai puternica de cat alte staturi? Pentruca toti francejii, de
aceias origina, limb& si obiceiuri, sunt uniti intr'un singur stat,
si prin urmare se ajuta% si se sprijinesc unii pe
dupa cum
zice proverbul rumanesc,, ca seingele ape nu se face. *i oare, au
mai mica, este deosebirea dialectului s'a provintialismului intre
franceji, de cat intre not rumanii? Au nu marturisesc toti barbatii cei invatati, sari se ocupa astazi cu istoria tarilor noastre,
precum este D. Kink, Banal', Elias Reno ld si altii, zicand ca,

putine popoare in lume au pastrat: origina, limba si obiceiurile, dupa cum le-a pastrat poporul rumen? Si oare, cum nu se
rusineaza acei vrajmasi ai adevarului? Vor sa tagaduiasca

istoria care ne spun ca, toate staturile lumii, prin unire au

crescut si s'au facut mari, si dinpotriva, prin despartire si dis,,cordie, s'au micsorat si au cazut. Vor sa tagaduiasca sfanta
Scripture, cea veche si cea noun, care ne invata; si ne porunceste, ca sa ne unim si sa avem dragoste intre nos zicand, ca
nirrnic mu este mai frumos si mai pleicut, deceit a lacui fratii
impreuraci, ca intru aceasta au fdgeiduit Domnv,1 viata de veci.

In sfarsit, vor Sa tagaduiasca chiar si natura, care ne arata. cap

si dobithacele campului si paserile cerului se unesc spre aparare, precum:

Exemplu avem p'albine,

Cd unite intre sine
Adund miere mai multd

Si de trdntori nu ascultd.
Toate acestea vor sa le tagaduiasca vrajmasii adevarului.
apoi nand'? Tocmai astazi cand Europa civilizafa, voind a
ptme stavila raului, intinde mana si s'aliaza cu natii cu totul
streine si deosebite una d'alta, si cu religia si cu origina si cu
obiceiurile, si ei indraznesc a zice, ca ar fi de fatal' mare unirea noastra, a Rumanilor, color de aceiasi origins, limb& si obiceiuri! Apoi oare s'ar putea o expunere mai mare si mai ridicola deceit aceasta? Adevarat, zice Scripture, ca Dumnezeu a
orbit ochii lor, ca sa nu vazei! Si oare pentru ce? Per trued strigarea setracilor s'a asupritilor, streibeiteimd de la o margin a
parnantului peinei la cealaltei, s'a 'ndlcat rninli la ceriuri, si. eel
prea malt, milostivindu-se asupra lor, voeqte sei wig sfeirqit
lard de legilor lor! Fiti gata, fratilccr si luerati cu credirntei pi
cu seirgwintei , oa ziva mentuirii s'a apropiat! 5 Puteri, cari scant
www.dacoromanica.ro

38

,,cele mai marl ale Europei, gi al cdrora glas se aiu,de mai departe,
,,stint au noi .i pentru noi, qi nu aqteaptcl altceva de,ccit sic batem
-1 sci ne clesch,izci, sei cerem .$ sei ne dea!".Asa vorbea Iosafat,

tineretului, roman, dela Paris, in capela intemeiata de dansul.

De aci inainte, romanii au un locas al for propriu

de inchinare, unde se adunau, mai ales la sarbatorile

marl, la sf. Pasti si la Craciun, impreuna cu tinerii

romani, de pretutindenea; si aci, intr'un glas si cu o
singura inima, preamariau pre Dumnezeu, in graiul
parintilor tor, aducandu-si aminte si de patria for iubita. Aici s'au infaptuit cunostintile si s'au inchegat
sentimentele de dragoste si unire ale tuturor romanilor. Munteni si Moldoveni, adunati la un loc, inaintea sfantului Altar, ascultau, cu adanca evlavie,
sfanta liturghie si cuvintele intelepte si pline de sentimente patriotice ale primului slujitor al Capelii:
Arhimandritul loasaf sau Iosafat Snagoveanu.
Grija parintilor, cari-si trimeteau pe fiii tor, in
Paris, departe de tara si de conducerea parinteasca,
se mai linisti. Tineretul nu mai cauta acum mangaierile sfintei religiuni parintesti, la biserici straine; ci

se adunau, cu drag, pe langa simpla, dar mult pretuita vatra a Altarului bisericutii tor, care le inalta
inimile Si le induiosa sufletele. In fiecare duminica si
serbatoare, bisericuta era, plina de dame roman, de
studenti si de copii, cari, cu drag se rugau la un loc,
in graiul si pe intelesul tuturor, cu gandul legat de cei
de acasa i de viitorul Valli tor.
Dar sa ascultam pe marele nostru poet, V. Alecsandri, care, (sub initialele B. A.) cu multa bucurie,
anunta infiintarea acestei capele, deschizand si o lista
de subscriere, pentru ajutorarea si impodobirea ace-

stui sfant locas, prin ziarul Romania literary ", din

anul 1855.

Tata cuvintele lui:

Parintii cari se hotarisc a se desparti de copiii, for si a-i

trimite la Paris, cale de 700 mile departe de maica patrie, penwww.dacoromanica.ro

39

tru ca s& dobandeasca invataturi serioase sff folositoare tariff

lor, au fost pang acum foarte ingrijiti pentru dansii, in privirea religiei sff a datoriilor crestinesti, ce fiecare roman este
chemat a implini. i, in adevar, ingrijirea parintilor era temeinica, fiindca tinerii studenti din Paris, nevroind a merge la ca,,pela ruseasca, ca sa asculte slujba intr'o limber neinteleasa. de
dansii, stau ani intregi departati de inriurirea mantuitoare a
religiei, si multi din ei puteau uita, cu vremea, chiar rugaciunile
de toatg ziva 1. Vina insa nu era a tor, ci a lipsei de o biserica
sau macar un paraclis ranianesc in Paris.
Area lips& acum nu mai exists, caci nu de mult, s'a infiintat o capela romaneasca, chiar in cartierul studentilar. Ea
s'a deschis prim steiruinta, vrednicei de toatel lauda, a wnui
preot cwoios din Valahia qi cu micul ajutor de bani a proscrisilor de la 1848, precum si a celorlalti roman aflatori in Paris;
si acum, in toate duminicile, la toate serbarile, acel lacas sfant
se umple de dame roman, de studenti si de copii, cari vin sa
uneasca rugile lor, cu ale cuviosului preot, pentru fericirea sff
viitorul Romaniei.
Cape la 'wastrel din Paris este menitei a aduce o frateasca
armonie imtre toti Moldo-Ronuinii, ce se gasesc afara din tara
si o stransa unire in simtirile for care Dumnezeu si catre Pa1. Un contimporan gases-le deosebiri Intre Biserica rusd qi cea
romAna, din care pricing romanii isi lasau copiii nebotezati ; iar rap,
satii Ii inmormantau fara preot, scriind: On a souvent demande s'il
y a quelque difference entre Ia religion grecque (adeca ortodoxl), professe
en Russie et la religion grecque du rite oriental profess& dans les Principautes. Les Valaques considerent lea Russes comme schismatiques, parce
qu'ils ne reconnaissent pas le patriarche de Constantinople comme chef

de leur Eglise et ne reoivent pas non plus l'onction sainte de Constantinople. I1 y a en outre quelque difference dans les caremes et dans
quelques autres details de liturgie.
Ces differences suffisent pourtant a etablir une profonde dissidence entre les fideles des deux Eglises. En voici un exemple L' archimandrite Iosaphat, l'homme le plus instruit du clerge valague, aide

par M. Murin, a fonds une chapelle a Paris. Avant la fondation de

cette chapelle, les valaques ne pouvaient entendre la messe que dans Ia

chapelle russe; mais ils pimaient mieux laisser leurs enfants non baptises
ou enterrer leurs morts sans pretre gue d'avoir recours aux pretres russes.
Le gouvernement francais a compris tout de suite l'importance
politique qui se rattachait a Ia fondation de cette chapelle, car aussitot
que la demande de sa formation a ete presentee au ministre par I'ambassadeur turc, elle a Re acordee. (D. Bolintineano : Lea Principautes
roumaines. Paris, 1854. De Soye et Bouchet imprimeurs-libraires, 2, Place
du Pantheon 2, p. 36 37)./Votcl La 1857, August, Iosafat inmormanteaza
pe fostul domnitor Alexandru Ghica Voevod care se sinucisese, cu o pe-

reche de foarfeci, danduli mai multe lovituri in abdomen, la Melun,

Vezi : facos
In apropiere de Paris, unde-si avea proprietatea sa.
Antonovici : Documente BarlAdene, V, 1926, p. 279.

www.dacoromanica.ro

40

trie. Ea merits a fi, sprijinita de not toti si ajutata, prin daruiri

de bard, de setae, de icoane, de 'carti, etc.
Iraplinim deci o sfanta datorie, Meal' chernas compatriotilor nostri, de tagma bisericeasca si mireni, in favorul ca-

pelei roman din Paris, faandu-le cunoscut ea, la redactia

Romaniei literare" am deschis o lists de subseriere, pentru aju-

torul acelui dint licas.

II. Supunerea capeiii ortodoxe romane din Paris

sub jurisdiettunea eanonica a mitropoliel
Ungro-Vlahiei.

Dupes 12 ani dela expatriere, arhimaindritul Iosafat se intoarce in tares. Ca preot slujitor si ctitor
fundator al capelii, cea intai lucrare pe care crede de
cuviinta sa, o indeplineasca este, sa supuna formal,
institutia furidata de dansul, sub jurisdictia canonica
a sfintei mitropolii a Ungro-Vlahiei.
In acest sfarsit, el adreseaz6, arhiepiscopului si
mitropolitului de atunci, Nifon, urmatoarea cerere,
intarita cu pecetea bisericii romane din Paris:
Malt Prea Sfintite Stapcine,
Subinsemnatul, Indata ce am fost dat paste granites, cu cei
de la 48, mi-a venit fericita ideie, cum ca eu, ca preot, eel mai

bun serviciu ce asi putea face patriei mele ar fi sa ma due la

Paris si sa fundez o capela, acolo wade din toate provinciile Roman' iei s'aduna junimea studioasa, spre a'ai desavarsi cursul
invataturilor sale.
Ines banii voiajului E,;i voia sfintei Mitropolii, ma opreau de
a plecit. Astfel dar, din Transilvania, de undo ma aflam, tre "cand
in Turcia, m'am alaturat Linea prea sfintla sa parintele Dionieie, mitropolitul Dristei (t 1879) , la Tulcea, si acolo, dupes 6
luni de servitiu preotesc, agonisindu-mi bani de voiaj, am luat
binecuvantarea verbali a mai sus numitului, savarsindu-ma si
Arhirnandrit ; si plecand, am luat-o dupes acea si a prea sfinfitului patriarh GltermanO, al Constantinopolului, iarasi numai verbala, fats fiind si d-nul Mann Serghiescu, cu care aim fi plecat la
Paz is si unde dupes favorabila voe ce am avut de la guvernul.
Frantei, la 1853, Noemvrie 22, am fundat vremelniceste: Capela
romcZnet, rue Racine 22.

www.dacoromanica.ro

41

Asa dar aceasta capela romance, fiind libera si nesupusa

grin nici o formalitate, la nici o ierarhie streina, subinsemnatul,
intorcAn du-ma ast5zi in patria mea, dupa o eanigrare de 12
ani, vin printr'aceasta, dwpei canoanele sfintei Two.stre Biserici,
qi ca fundator, cu ajutorul calor ce au binevoit a contribui, ca

firesc epitrop si ca administrator, depun formal, aceasta Capea precum si biserica ce cu ajutorul lui Dumnezeu speram
a zidi din nou
'sub patronajul sfintei mitropolii din Bucuresti, catedrala Principatelor-Unite; pastrandu-mi ins& dreptul
de administrate, despre care voi da lamuriri mai pe larg,. printr'un alt testament.
Va rog dar, Prea Sfinte, sa binevoiti a primi serviciul smeritei mele preotii, depus pe altarul sfintei Mitropolii, si a da
hinecuvantare celui ce cu onoare se subinseamna ai Prea Sfintiei Voastre, intre cei mai mici si cu adanc respect".
IOSAFAT, Arhimandrit
1860, Octombrie, 26.
Urroeaza sigiliul rotund, o bisericut1 mic cu o turla la mijloc
ai pe margini inscriptia: Biserica Romand din Paris, 1853.

Mitropolitul Nifon, scrie pe aceasta cerere: Primit, 27 Octombrie, 1860, Nr. 3948, si rezolutia: Sig
se facci carte de recunoastere si scl se dea an primirea
prey cuviosului arhimandritul loasafat, parohul ?i
epitropul capelii din Paris. t NIFON".
Se face inteadevar carte de recunoastere si supunere a Bisericii ortodoxe romane din Paris, sub jurisdictiunea mitropoliei Ungro-Vlahiei, cum este si asprovocata de
tazi. 0 scurf& intrerupere a suferit
imprejureiri extraordinare, &and Bucurestii, impreuna
cu o parte din tars au fost sub ocupatiunea germana,
In acest interval, biserica romans
intre 1916-1918.
din Paris, a fost sub dependenta canonica a mitropoliei Moldovei si Sucevei, cu resedinta la Iasi, unde era
si regele cu guvernul sau ; iar mitropolitul Moldovei
era seful Bisericii ortodoxe romanesti.
2. Vechiul local. Am vazut ca, la Inceput, capela
romaneasca din Paris a fost asezata intr'un' apartament al unei case inchiriate din cartierul latin, rue
Racine 22, colt cu rue Monsieur le Prince 37, unde
www.dacoromanica.ro

42

acum este o prelungire a facultatii de medicina. Aici

locuise ca june Vasile Alexandri 1. Era prin urmare,
langa facultatea de medicina, in apropiere de Sorbona, College de France si de mai toate scolile superioare din Paris, unde studiau tinerii romani. In apartament locuia si personalul deservent. Cape la avea in
dupa marturia unui contimpofata, ca emblema
ran
un soare; iar deasupra era deviza: Cu frith'
qi cu cutremur, sei va apropiati 2.
Proprietar al imobilului era un oarecare Lefebure
de Fourcy, cu care delegatii romani incheie un contract, in care, intre alte clauze, se prevede a se asigura proprietarul, dandu-i-se o garantie suficienta,
pentru ca atunci cand capela se va muta din casele

lui, sa alba de unde face reparatiile necesare, de

transformare a localului capelii si a dependintelor ei,
iarasi in camere de locuit. Era acest local potrivit pentru o capela? Nu. Si aceasta o stim dintr'un raport al

succesorului lui Iosafat, Isaia Persiceanu, care in

1874 Noembrie 6, arata sfintei mitropolii, ca casa in
care este instalata capela, nu este convenabila pen-

tru un locas sfant, caci se gaseste deasupra unei

carciumi si se compune din cinci odai, pe cand eu -slu-

jesc sfdnta liturghie intr'o parte, in celelalte peirti se

fac mai multe necuviinti, cari aduc mare scandal Bisericii ortodoxe romane, precum si natiei ei; mai ales
pentruca, de multe on aceste necuviinti se fac in fata
streinilor vizitatori". Cu toate acestea, acolo a ramas
capela pans mai tarziu, cand s'a cumparat o biserica

proprie si s'a transformat, potrivit cu oranduielile

Bisericei noastre ortodoxe.
3. Vestirea exproprierei. In 1881, tocmai expirase
termenul de inchiriere a imobilului din rue Racine 22,
1. Vezi revista: Convorbiri literare, XXV (1891), Iasi. p. 966.
2. Iacov Antonovici: Documente Barlaciene, V, 1926. p. 276.

www.dacoromanica.ro

43

unde era instalata capela romana, dela infiintare.

Acest lucru fiind adus la cunostinta guvernului roman, ministerul cultelor autoriza pe ministrul plenipotentiar al Romaniei la Paris, a prelungi contractul de inchiriere de local pentru capela romana din
Paris, in conditiunile din trecut, pada, cand se va zidi
o capela" 1. Dar inch din 1880, noul superior al capelei, arhimandritul Partenie Clinceni, vizand starea
precara in care se afla capela, dupa toate altele, acum

amenintata si cu exproprierea, face un raport detailat, descriind chestiunea pe toate fetele ei si prezentand si un debiz aproximativ, pentru cladirea unei
alte capele. In rezumat, superiorul cere, on a se cumpara fosta capela a Dominicanilor, izgoniti de curand
din Paris, din rue Jean de Beauvais, cartierul scoalelor, on de nu, a se cladi din nou, o capela, in stil bi-

zantin. Suma necesara, pentru una sau alta, ar fi la

300.000 lei. Mai cere un diacon, un servitor si intemeierea unui cor mai satisfacaor".
Raportul acesta a fost prezentat legatiunii romane din Paris. Ministrul nostru plenipotentiar
mai intai la 8 Ianuarie 1881 si apoi la 14 Martie 1882

(prin nota Nr. 156)

mijlocete care ministerul
Cultelor pentru a se procede la un nou si mai demn
local, pentru capela romana din Paris, atat din cauza
ca vechiul local, in care ea este asezata de douazeci
de ani si mai bine, are sa fie in curand darimat, pentru largirea stradelor Monsieur le Prince si Racine,
cat si pentruc5, situatiunea politica de astazi a Romaniei ,ii impure neaparat datoria de a intretine, cu
mai multa demnitate, un stabiliment religios in capitala Franciei" 2.
1. Arhiva Ministerului Afac. Straine al Romaniei. Dosarul pe
1880.1884, Nr. 16: Capela (romana) din Paris.
2. WA cum descrie superiorul capelii, arhim. Partenie Clinceni,
rolul capelii romane din Paris, intr'un raport (Nr. 1 din 26 Ianuarie pe 7
Fevruarie anul 1886), catre ministrul plenipotentiar al Romaniei din Paris:

www.dacoromanica.ro

44

4. Exproprierea si despa gubirea aeordata Statului

Roman. Cu raportul Nr. 2 din 19/30 Martie 1882, superiorul comunica ministrului plenipotentiar al tarii
la Paris, ca. s'a prezentat la capela, in ziva de 8/20,
d. Champion, arhitectul arondismentului al 6-lea al
Parisului ,care i-a cerut, sa-i raspunda in scris pe un
avis, la urmatoarele chestiuni:
1. Chiria (bail).
2. Pretul de cumparatoare al fondului (prix d'achat du fond).

3. Instalatiunea (instalation).
4. Sublocatiunea (souslocation).
5. Venituri anuale, termenul de mijloc, pe ultimii
In timpurile noastre de nefericire, cand veneticii de toate soiurile
inundasera scumpa noastra tara, cand acesti fii ai intunerecului, organe

satanice si instrumente streine, ii imparteau hainele si aruncau sorti

pentru camasa ei, precum alts data pentru a lui Iisus Hristos; regene,
ratorii neamului romanesc, goniti din patria mama, fugira cari 'ncotro
putura, si multi ajunsera in capitala Frantei. Aici, plini de intristare,
stau pe litoralul Seinei, ca alts data Iudeii pe ale Babylonului si se
lamentau, cu amar, cand isi aduceau aminte de Sionul Romaniei, de
soarta tarsi, devenita prada streinilor I Romania murinda. scotea gemete
ingrozitoare, cari sfasiau inimile exilatilor si persecutiunile ce-i urmarla chiar in streinatate, agrava, pe fiecare zi, soarta lor. Dar data
momentul era suprem, amoarea de patrie umplea inimile tuturor Ei
se adunara inteuna, isi stabilira un centru si se pusera cu totii la lu!

cru. ziva si noaptea, pentru salvarea %aril.. Care insa fu acel palat maret,

la Paris, care cuprinse in sine toate somitatile noastre exilate si asista

cu mandrie, la discutarea si desvoltarea tuturor principiilor celor mars,
cari au adus mai in urma unirea, independenta, gloria si regatul Romaniei 71 A! Acest palat, atat de glorios, este modesta casa din rue
Racine 22Capela Romani:I, care a fost in acele timpuri, central nos,
tru politic si religios; iar astazi, precum stip, numai cel religios. un
modest locas divin, unde se aduna duminicile, membrii coloniei romane
(si abea pot incapea la serbatorile cele marl) ca sa asculte dumnezeiasca
liturghie si sa invete datoriile si amoarea ce fiecare crestin are catre
Dumnezeu, catre sine insusi, catre aproapele si catre patrie.
Domnule Ministru! Trecutul cel glorios al acestei capele si in-

semnatele serviciuri ce ea a adus si aduce tarii si coloniei romane in parte,

maresc foarte importanta ei, si a facut, in toate timpurile, pe toti Romanii de inima, a ajuta, cu deadinsul, la ridicarea ei si zidirea unei
biserici romane la Paris. Acum, de cand tara noastra si-a vazut implinite toate dorintele. visate alts data. in modesta casa din rue Racine 22,
si and sunt pozitiv informat, dela insus arhitectul Parisului, ca aceasta
casa va fi demolita, pentru marirea scoalei de medicina, cred, Domnule
Ministru, ca este si just si oportun a va supune la cunostinta acestea si
a va ruga, respectuos, sa binevoiti a face demarsele cuvenite, pe langa
Onor. Guvern, ca sa dea o legitima satisfactiune asteptarilor coloniei
romane, spre folosul si gloria tarii noastre...

www.dacoromanica.ro

45

cinci ani (recettes annuelles, le moyenne des 5 dernieres annees) .

6. Cifra beneficiului (Chifre du benefice).
7. Personalul (personnel).
8. Cheltueli diverse (frais divers), si alte informatiuni, ce-i sunt necesare pentru all face raportul
sau, care directiunea lucrarilor orasului", spre a se
conveni, pentru exproprierea iminenta a capelii noastre" 1.

In fata acestor demersuri, ministrul pelenipotentiar al Romaniei, da mandat superiorului, a-1 reprezenta in fata comisiunii de expropriere, scriindu-i ca,
coinvaincu que personne ne saurait mieux que Votre

Reverence, remplir cette mission, j'ai l'honneur de

vous deleguer, pleins pouvoirs pour cette affaire, avec

faculte, le cas echeant, de vous adjoindre un avocat

ou un homme d'affaires. Votre Reeverence voudra
bien, en pareil cas, me faire connaitre prealablement
les conditions auxquelle cet intermediaire acceptera
de l'aider de ses services.
De plus, je prie Votre Reverence de porter a ma
connaissance, avant de prendre un resolution definitive, les bases de son entente avec les autorites competentes. J'espere que Votre Reverence, ne se refusera pas a prendre sur elle cette charge et que, par la,
elle donnera a la chapelle Roumaine une nouvelle
preuve de l'interet qu'elle porte a la pieuse institution
qu'elle dirige" 2.

La aceasta nota, superiorul raspunde: In urma

mandatului ce ati binevoit a-mi da, am onoarea a va
aduce la cuno4inta, ca, am gasit un arhitect special
1. Arhiva Bisericii romane din Paris. Dos. Nr. 2, 1881-1885. Notd.
In 1914 cand am fost numit superior at capelii din Paris, am gasit arhiva
ravasita. Pe anii dela inceput nu era nici o foaie. Abea de prin anii de

dupa Iosafat am gasit cateva acte, pe care le-am aranjat in dosare gi

numerotat. Dupa aceasta numerotare sunt citatiile din aceasta lucrare.
2. Arhiva bisericii romane din Paris. Dos. Nr. 2, nota Nr. 217.

www.dacoromanica.ro

46

de expropriatiune, care se angajeaza a face studiile

necesare exproprierii capelii noastre, a ridica, planul,
a redijea memoriul, a-1 imprima si distribui membrilor juriului de expropriere, a plat honorariile advocatilor si in fine a face toate demersurile folositoare
intereselor noastre. Iar, pentru remuneratiunea sa,
arhitectul nu is decat 10 % din suma ce se va obtine,
peste oferta facuta de administratiunea orasului".
Cu raportul No.4, superiorul complecteaza ca.

arhitectul ce am gasit pentru a apara interesele

capelii noastre se numeste: Deturck, rue de Rivoli
116, inaintand si o copie de contract, precum si un
caet, de afacerile ce acest arhitect a tratat si din care
se vede ca a avut succese destul de multumitoare".
Ministrul plenipotentiar, raspunde superiorului:
Je m'empresse de vous accuser reception du rapport
choix fait par Votre Reverence, de monsieur Deturck,

arhitecte, 116, rue de Rivoli, pour defendre les interets de la chapelle roumaine, devant le jury d'expropriation. J'ai pris egalement connaissance des
conditions proposees par M. Deturck, conditions qui
me paraissent fort acceptables, et, en consequennce,
y'ai l'honneur de donner a Votre Reverence, mandat
d'y souscrire".
Superiorul aducand la indeplinire mandatul ce i
s'a dat, la 12 Iu lie, primeste dela legatiune urmatoarea

instiintare: J'ai l'honneur d'informer Votre Reverence que la Prefecture de la Seine nous a communiqu officiellement, l'expropriation de la chapelle rou-

maine et qu'elle nous nous invite a nous presenter

Jeudi prochain 20 Juillet, a 9 heures du matin, devant
la commission municipale, chargee specialement du
reglement des indemnites, et appelee a se prononcer
sur la fixation de l'indeminte a accorder a notre chapelle. Je viens done prier, Votre Reverence, de vouloir

bien, conformement aux instructions et au mandat

www.dacoromanica.ro

47

qu'elle a precedemment rect.'s, se presenter au jour

fixe, devant la dite commission, en personne ou dilment representee" 1.
Superiorul se prezinta inaintea Comisiunii, cu
toate dovezile necesare si rezultatul it supune la cunostinta ministrului, zicand: Dupa o discutiune amanunfita asupra sumelor perzentate de noi, comisiunea
condusa de un spirit putin binevoitor, pentru orice
cult, si in necunostinta de cauza, ne-a oferit numai
suma de 40.000 frs. si anume:
1. Pentru demenajare si instalare . . . 16.000 frs.
2. Pentru despagubire de chiria pe 7 ani. 15.000 frs.
3. Pentru sanctificare si inaugurare . . 5.000 frs.
4. Daune interese, superior si personal. . 4.000 frs.
Total

40.000 frs.

Aceasta suing fiind cu mult mai inferioara drepturilor noastre la indemnizare, m'am crezut obligat
dupa intelegerea prealabila ce am avut cu Excelenfa
Voastraa declara, comisiunii ca. capela nu se poate
multumi, si va continua calea legala inaintea Juriului
de expropriere". In consecinta, superiorul cere permi-

siunea de a se perezenta inaintea juriului, pe de o

parte , iar pe de alta, in interesul unitatii de actiune
si pentru mai multa inlesnire in apararea cauzei",
cere a i se da mandat general, scriind Prefecturei Se-

nei ca, de aci inainte, in aceasta chestiune, sa se

adreseze direct superiorului, rue Racine 22.
In 10/21 Septembrie 1882, superiorul comunica
ministrului plenipotentiar, urmatoarele: Eri a venit

la capela arhitectul, cu care ma angajasem pentru

a sustine drepturile capelei noastre inaintea juriului
de expertiza .si 'mi arata Buletinul municipal oficial
al orasului Paris, No. 71 anul curent, ce contine lista
1. Arhiva bisericii rornane din Paris. Dos. 2, din 1881-1885.

www.dacoromanica.ro

48

tuturor persoanelor din rue Racine si Monsieur le

Prince ce urmeaza a se expropria, pentru marirea
scoalei de medicina. In aceasta lista, legatiunea romans (ca reprezentanta a capelei) este trecuta numai
cu 20.000 franci". Cere a se respinge cu totul aceasta
derizorie oferta, pe jumatate ca cea oferita l'amia-

ble" si a incuviinta, sa se prezinte in fata, juriului

ad-hoc". Primind mandat a se prezenta inaintea
juriului, aduna toate actele trebuitoare, cerand si
sfintei mitropolii, ca sa-i raspunda, cat vor costa
cheltuelile de sfintire si inaugurare a nouaei biserici,
Mitropolitul
spre a-i servi avocatului la pledare.

raspunde, prin ministerul Cultelor: In tot cazul,

la o sfintire de templu, primul statatoriu trebue

sa fie asistat de 6 arhierei, 12 preoti, 12 diaconi, 4

cantori, 2 baieti anagnosti si un numeros cor. Fiind
insa ea viitoarea noastra biserica de acolo, nu este
facuta din nou, ci a servit altei confesiuni crestine si
sevarsindu-se in ea sfintele ierurghii, a fost negresit
sfintita, dupa ritul bisericii apusene si prin urmare,
nu avem a-i face sfintirea cea mare, ci numai reinoirea, din cauza multului timp cat a stat inchisa, si dar
la ceremonialul ce urmeaza a se face pentru reinoire
sunt necesari: 2 arhimandriti, 2 diaconi, 2 cantori si
2 baieti. Apoi batraneta, cum si infirmitatea de care
stiti ca suefrim, ne obliga sa avem cu noi: Secretariul,
medicul si domesticul nostru, in total 12 persoane.

Dar, avand in vedere, marea deph'itare intre noi si

Paris si mai avand in vedere ca ne trebue cel putin o
lung, pentru venirea, sederea acolo si intoarcerea noastra si prin urmare atata cheltuiala cu cele douasprezece persoane indfspensabile si remunerariul lor, Noi
credem ca ar trebui sa afectati pentru asemenea cheltueli o sums de cel putin 30.000 franci" 1.
1. Arhiva sfintei mitropolii a Ungro-Vlahiei. Dos., Nr. 48/1882.
Vezi qi raportul Nr. 8 din 29 Martie/10 Aprilie 1883, in dosarul Nr. 2
din Arhiva bisericii ortodoxe roma.ne din Paris.

www.dacoromanica.ro

49

Cu actele necesare si asistat de avocat, se prezinta superiorul inaintea juriului ad-hoc, dar, cu toate

ca avocatul a pledat cu mult talent, cauza capelii",

comisiunea a oferit numai 35.000 lei. Superiorul comunicand aceasta ministrului plenipotentiar, arata
ca, cu acest rezultat, mandatul ce i se daduse a incetat, aducand la cunostinta Ca in suma aceasta intra
si 4.000 lei, acordata de comisiune a l'amiable", ca
daune interese, pentru superior si personal si mai indicandu-i, ca trebue a se plati si persoanele ce au ser-

vit interesele capelei si anume: I. Arhitectului Deturck, 10 5 din suma ce a acordat juriul mai mult
peste oferta a l'amiable" adeca 1500 lei. II. 105 Con-

sierjului Victor Mazoyer, gardien de la chapelle

roumaine", insarcinat cu paza capelei si a obiectelor
dintr'insa, dupa cum i se fagaduise precedemment
par le pere Iosaphat" si care are si un act dela D. M.
Kogalniceanu, ca ministru plenipotentiar, prin care i
se promite 10 din indemnitatea ce se va oferi pentru
capela romand din orasul Paris, pentru serviciile ce a
adus acestei capele.
La proprietarul imobilului, unde era instalata capela romana, se mai afla o garantie, depusa odati cu
facerea contractului la inceput, in 1853.
Ministrul
plenipotentiar, M. Pherekycle, neputand obtine acea
garantie, de bung voie, a intentat actiune proprietarului Lefebure de Fourcy, cerand sa-i restitue suma de
3.490 lei, 89 bani, remisa drept garantie in ma:nile
acestui din urma, spre a-1 asigura la expirarea contractului, de executarea reparatiunilor necesitate prin
transformarea in capela a localului inchiriat".
M. Guignot, avoue de I-ere Instance, rue de Rivoli

110, a fost insarcinat sa sustina procesul, de catre

ministrul nostru plenipotentiar, impotriva lui Lefebure de Fourcy, care proces se terming abea in 1885,
A rhiereul Dr. Veniamin Pocitan-Ploegteanu : Biserica ortodoxd rontand din Paris. 4

www.dacoromanica.ro

50

in favoarea proprietarului. M. Guignot insa a primit onorarul de 577 lei, regretand, de sigur, ca pledoaria sa, n'a avut succesul de a castiga cauza care i
se incredintase ,de catre reprezentantul Statului roman, ministrul plenipotentiar, M. Pherekyde.
III. Cumpararea Cape lei Dominicanilor
din rue Jean-de-Beauvais.

Hotarindu-se exproprierea localului din rue Racine 22, in care era instalata capela romand, reprezentantul tarii noastre la Paris, in unire cu superiorul
capelei, gasesc de cuviinta Ca ar fi nemerita, pentru
capela romana, o veche capela a dominicanilor care
acum statea r;arasita, in rue Jean de Beauvais. Propunand aceasta ministrului de Culte al Romaniei, acesta accepta propunerea si in consecinta, pe de o
parte, depune in Camera un proiect de lege, pentru
votarea sumei de 300.000 lei
cat se evaluase, aproximativ, costul capelii
iar pe de alta, cere legatiunii romane din Paris, ca sa intre in tratative cu guvernul francez si sa raspunda precis, cu cat s'ar putea cumpara numita capela.
Ministrul plenipotentiar dela Paris, M. Pherekyde, indeplinind insarcinarea ce i se daduse, la 19
Aprilie 1882, comunica ministrului Cultelor, Ca s'a
invoit definitiv cu deux cents cinquante cinq mille

francs avec vitraux qui valent environ quarante

mille". Plata in rate si in conditiuni avantajoase 1.
Se fac formalitatile legale si abea la 5 Septembre
1885, se semneaza actul de cumparare, care cuprinde:
Le vingt et un Septembre mil huit cent qautre vingt deux
a ete depose au premier bureau des hypotheques de la Seine
1. Arhiva ministerului afacerilor straine al RomAniei. Dos. 1880-

1884, Nr. 16. Cape la Romeina.

Ce se intamplA insA? In timpul targuelii afla o societate imo-

www.dacoromanica.ro

51

pour y etre transcrit: LE CONTRAT DE VENTE, dont la

teneur suit:
Pardevant Maitre Paul Edouard Emile Sorbet et Maitre
Victor Marie Adolphe Galin, notaires a Paris, le dit Maitre
Galin, substituant Maitre Pierre Alfred Moreau, son collegue,
aussi notaire a Paris, momentanement absent:
Ont comparu Monsieur Myrthil Bernard proprietaire, demeurant a Paris, rue Richer, numero quarante et un. Agissant
tant en son nom personnel qu' au nom et comme mandataire de
Madame Emma Ancel, son epouse, demeurant avec lui a Paris,
rue Richer, numero quarante et un. Monsieur Ernest Bernard
proprietaire et Madame Emma Bloch, son epouse, demeurant
,.ensemble a Paris ,rue de Trevise, numero vingt cinq.
En vertu de la procuration qui lui a ete donnee par Madame Bernard ne Ancel, son epouse, sous son autorisation
par Monsieur et Madame Ernest Bernard, celle-ci, dilment autorisee, suivant acte recu par Maitre Moreau et son collegue,
notaires a Paris les dix Sept et vingt Juin dernier. De laquelle
procuration un extrait est demeure ci-annexe apres mention.
Lequel a par ces presentes vendu en s'obligeant et en obligeant

ses mandants a toutes garanties de fait et de droit.

Au Gouvernement du Royaume de Roumanie ce accepte
par Monsieur Michel Pherekyde, envoye extraordinaire et ministre plenipotentiaire de Sa Majeste le Roi de Roumanie, demeurant a Paris, rue de Penthievre, numero cinq.
L'immeuble dont la designation suit:
Designation: Une propriete sise a Paris (cinquieme arronbiliara, compusa din evrei, ca guvernul roman voeqte a cumpara capela i profitand de acest lucru, cumpara 1ntregul imobil, care in dos
se intindea pans in rue des Carmes. Societatea vinde celelalte imobile
la alte persoane; iar guvernului roman, numai capela, care nu trebuia
la nimeni. Aceasta se vede din urmatoarea nota:

12 Aolit 1882. Le gouvernement de la Roumanie s'est rendu acque,

reur de la chapelle des Dominicains, rue Jean de Beauvais. Apres leur
expulsion, les Peres, decourages, vendirent a une Societe immobiliere leur

cher couvent, dont faisait partie une belle et antique chapelle gothique
elevie, au
siecle, des deniers d'un eveque de Beauvais, Jean de
Dormans. Cette chapelle vient d'etre achetee par la Roumanie. 11 y a
encore plusieurs fresques et quelques grands vitraux, dont notamment,
nun fort remarquable, donne par le cardinal Bonaparte et place au-dessus

de la porte d'entree.
Le reste du couvent a dte morcele, par la Societe immobiliere
et vendu en detail a l'un et a l'autre; trois maisons surgissent de
terre en ce moment. Le cloltre est tombs dans la possession du doc
teur Bourneville, libre-penseur declafe. (Calendriers d'un bourgeois du
quartier latin, du I-er Janvier 1872, au I-er janvier 1888. Par Henri
Dabot, 1903. Paris, p. 226).

www.dacoromanica.ro

52

dissement) rue Jean de Beauvais, numero neuf, d'une contenance de dm cents einquante six metres, quatre vingts centi-

eines environ, comprenant: Une chapelle, dite capelle de

Lisieux, diverses constructions y attenant sur la plus grande
partie de la longueur du cote droit, et une bande de terrain
Penveloppant du cote gauche et au fond avec retour du cote
droit. Ayant sur la rue Jean de Beauvais une faade de vingt
et un metres trente sept centimetres environ, tenant a droite
sur une longueur de vingt quatre metres seize centimetres en.,viron a la maison portant sur la rue Jean de Beauvais, le numero onze, limitee au dela, sur une longeur de deux metres
quatre vingt dix centimetres environ par une ligne formant le
prolongement de l'axe du mur mitoyen entre la dite maison,
rue Jean de Beauvais, numero onze et l'immeuble presentement

vendu, au fond sur une longueur de dix neuf metres quatre

vingt dix centimetres par le mur de face de l'ancien couvent
des Peres Dominicains et son prolongement, a gauche, par l'axe
du mur mitoyen des constructions nouvelles elevees de ce cote

sur une longueur de vingt six metres, quatre vingt dix huit
centimetres environ; ensemble tous droits soit de propriete,
soit de mitoyennete des murs du cote droit tels qu' ils appartiennent aux vendeurs, mais sans garantie a cet egard. Ainsi
au surplus que le tout se poursuit et comporte, sans qu' it en
soit fait une plus ample designation, a la requisition de Monsieur Pherekyde qui a declare le bien connaltre et que le tout
est decrit en un plan, sur feuille au timbre de soixante centmes qui est demeure annexe aux presentes, avec lequel i1 sera
enregistre 1.

Dupa ce se indica prin cite maini a trecut aceasta proprietate papa ce ajunge proprietatea orasului
Paris (Ville de Paris), actul continua:
Entre en jouisance. Le gouvernement du Royaume de
Roumanie sera proprietaire et aura la jouissance des biens yendus, a compter de ce jour.

Charges et conditions. Premierement. Garantie. L'immeuble vendu sera pris dans l'etat ou it se trouve, sans qu' it
pu.sse etre pretendu a aucune indemnite au diminution du prix
1. Planul se afla in copie, pe coals de 50 centime, semnat in dos
de vanzatori, cumparatori si notari. in dosarul din -5 Septembre 1882,

vente par M. M. et M-mes Bernard au Royaume de Roumanie, Mr. Emile

Sorbet, notaire a Paris rue du Faubourg-Montmartre, 4.

www.dacoromanica.ro

53

ci-apres fixe, soit pour erreur dans la designation ci-dessus

faite ou dans rindication de la superficie, la difference de mesure excedat-elle un ving-tieme devant faire le profit ou la
,rperte du Gouvernement du Royaume de Roumanie, soit par
toute autre cause.
A cet egard les vendeurs rappellent que dans le contrat de
vente sus-enonce du quatorze septembre mil huit cent soixante

cinq, it a ete fait observer ce qui suit litteralement transcrit,

relativement a la propriete d'une parcelle de terrain portant le
numero troisiemement de la designation et comprise entre les
contreforts de la Chapelle, le terrain faisant partie du numero
deuxiemement de la dite vente et les proprietes numeros neuf
et onze de la rue Jean de Beauvais.
Observation etant ici faite que la parcelle de terrain cidessus designee sous le numero trois, d'une contenace de vingt

metres neuf centiemes est comprise dans la presente vente

comme dependant de la propriete presentement vendue, mais

sans aucune garantie de la part de la Ville de Paris, et sauf

a l'acquereur a se defendre personellement contre toutes les
reclamations et pretentions qui viendraient a etre elevee,s au
,.sujet de ce terrain, mais a ses risques et perils sans que dans
aucun cas, it puisse reclamer contre la Ville de Paris, aucune
indemnite ni diminution de prix de la presente vente.
Le gouvernement du Royaume tie Roumanie sera subroge
purement et simplement aux droits resultant au profit de Messieurs et Mesdames Bernard de la dite clause, M-rs et M-es
,.Bernard declarent au surplus que jusqu' a present ,ils ant joui
paisiblement de cette partie de terrain et que pareille declaration a ete faith au nom de la societe des predicateurs au contrat de vente du onze novembre dernier..
Deuxiemement. Servitudes. Le gouvernement du Royaume
de Roumanie souffrira les servitudes passives apparentes ou

non apparentes, continues ou discontinues qui peuvent et

pourront greyer le dit immeuble sauf a s'en defendre et a faire
,.valoir les servitudes actives, le tout s'iJ en existe a ses risques

et perils sans recours, et sans que la presente clause taise

dormer a qui que ce soit plus de di oits qu'il n'en -aurait vertu de
la loi, et aussi sans qu'elle puisse nuire aux droits resultant en
faveur l'acquereur de la loi du vingt trois Mars -Ina huit cent
cinquante cinq.
Monsieur Bernard es nomes fait les declarations suivantes:

www.dacoromanica.ro

54

Ils n'ont personnellement confere aucune servitude sur l'immeuble presentement vendu. Il n'est pas a leur connaissance
gull existe sur l'immeuble aucunes servitudes autres que celles
dont it sera ci-apres parle et qui resultent des titres anterieurs.

De asemenea nici ceilalti cumparatori nu au cunostinta de alte servituti, zice actul si apoi continua:
Contributions. Le Royaume de Roumanie supportera a
partir du jour de l'entree en jouissance (ce jourd'hui cinq Septembre) les contributions de toute nature auxquelles, l'immeuble presentement vendu, pourrait etre assujetti, reserve expressement faite par Monsieur Pherekyde es noms de toute immunite diplomatique.
Frail. Les frais, droits et honoraires des presentes, y compris ceux d'une expedition, seront a la charge du Gouvernement du Royaume de Roumanie.

Urmeaza conditiunile particulare impuse de Ville

de Paris si apoi continua:
Prix. En outre, la presente vente est consentie, moyennant
le prix principal de deux tent cinquwnte mille francs que Monsieur Pherekyde es noms, a l'intant paye en especes de mon-

naie ayant tours et billets de la Banque de France, acceptes

comrne numeraire, le tout compte et delivre a la vue des notaires sousignes, a Monsieur Bernard es noms qui le reconnait et en somme bonne et valable quitance. Dont quittance.
Transcription et Purge. Monsieur Pherekyde es noms fera
transcrire si bon lui semble, une expedition du present contrat
au premier bureau des hypotheques de la Seine, et remplira en.
outre, si bon lui semble, les formalites prescrites pour la purge
des hypotheques legales. Si lors ou par suite de l'accomplissement de ces formalites it a ou survient des inscriptions grevant l'immeuble vendu, les vendeurs s'obligent a en rapporter
mainlevoes et certificats de radiation dans la quinzaine de la
notification amiable qui en aura ete faite au domicile ci-apres
elu, le gouvernement du Royaume de Roumanie sera du reste
indemnise de tous frais extraordinaires de transcription et de

purge.

Urmeaza interventiunea a cinci reprezentanti ai

societatii de constructii:
Henry Marchand et Compagnie, rue du Sommerard, sociewww.dacoromanica.ro

55

te anonyme par actions au capital de quarante mille francs".

cari declara ea imobilul vandut este liber de orice sarcina fats
de aceasta societate, stabilind insa, in de comun acord cu M.
Pherekyde, les conventions suivantes: Les tours indiquees au
plan par les lettres A et A' seront maintenues, toutefois it y
pourra etre eleve des constructions dont le sommet ne pourra
avoir plus de quatre metres d'elevation, mesure prise du som-

met du trottoir actuel devant la petite porte sur la rue, a

gauche de la Chappelle.

A chacun des etages en elevation, au dessus du rez-dechaussee des maisons construites a gauche de ]a Chapelle, it
pourra etre etablie ,une fenetre dans le pignon de la maison,
formant le tot numero deux, rue du Sommerard trois du plan
et deux dans le pignon de la maison, lot numero trois, rue du
Sommerard cinq.
Les dites fenetres ouvrant mais pour le surplus dans les
contidions leg-ales de jours de soufrances. Des conduites de
fumee pourront etre etablies, dans repaisseur des murs pig-,
eons des Bites maisons (lot numero deux et lot numero trois)
a cheval sur la ligne mitoyenne.
Les fenetres et ouvertures existant dans le mur du fond
de la maison, formant le lot numero cinq, rue des Cannes dix
,,et dome, pourront etre conservees mais celles du premier
etage devront etre fermees par des barreaux en fer fixe, espaces de seize centimetres d'axe en axe, au maximun. Le gouvernement de Roumanie pourra faire poser a toms les etages
des volets en verre translucide et non transparents, ne depassant pas deux metres de hauteur au-dessus de l'enseuillement. Toutes les clotures separatives seront faites a frais
commons, aussi bien dans les parties ou elles seront a cheval
sur la ligne mitoyenne que dans la partie du fond, bien que le
mur reste la propriete du vendeur dans toute son epaisseur.

Urmeaza atestarea starii civile legiuite a vanzatorilor si o serie de anexe, dupa care actul continua:
Election de domicile. Pour l'execution des presentes, les
parties elisent domicile savoir: Monsieur Pherekyde es noms
en l'etude de Maitre Sorbet et toutes les autres parties en celle
de Maitre Moreau dont Acte, fait et passe a Paris en l'etude de
Maitre Sorbet, l'an mil huit cent quatre vingt deux, le cinq
Septembre, et apres lecture faite tart des presentes que des

www.dacoromanica.ro

56

articles douze et treize de la loi du vingt trois Aoirt, mil huit

cent soixante et onze, les parties ont signe avec les notaires.
Ensuite se trouve cette mention. Enregistre a Paris quatrieme bureau, le quatorze Septembre mil huit cent quatre vingt
deux, folio trente deux, recto case troiseme revu dix sept mile
cent quatre vingt quinze francs, decimes compris signe Mag-

mien 1.

Urmeaza continutul anexelor Si incheierea.

Cu toate ca capela se cumparase, superiorul insa,

se vede ca pentru a avea o dovada scrisa la dosar,

scrie legatiunii, intreband asupra demersurilor ce
s'au facut, cu privire la cumpararea capelii.
La 4 Ianuarie 1883, legatiunea raspunde:
1. Que 1'Eglise de la rue Jean-de-Beauvais a ete payee par
le gouvernement roumain 250.000 francs, et que les frais d'enregistrement et autres se sont elees a la somme de 19.876 francs,
45 centimes.

2. Que l'amenagement interieur de ce local, les reparations

exterieurs qu'il demande, la construction d'un presbitere et la
consecration de l'eglise occasionneront une depense qu'on peut
estimer a environ 120.000 francs 2.

IV. Istoricui pe scurt al Capelii Dominicanilor.

Aceasta capela, parasita in urma izgonirii Domi-

nicanilor din Paris, la 1880, isi are o origina destul

de veche. Ea a apartinut unei institutluni scolare,
Colegiului de Dormans- Beauvais, fundat de care car1. A se vedea actul la .,Conservation des Hypotheques de la Seine
Premier bureau, volume 4676, Nr. 6, l'an 1882. Paris.
2. Arhiva Bisericii romane din Paris. Dos. Nr. 2, 1881.1885, nota
sub Nr. 969. Nota Actul de cumparare al capelei nu se gaseste nicaeri.
Nici in arhiva Bisericii romane din Paris, nici la mitropolia Ungro-V1ahiei si nici, in arhivele ministerului Afacerilor Straine sau al Cultelor.
Raposatului arhimandrit Chesarie Stefano, predecesorul meu, i
se pusese la dispozitie de .,Casa Bisericii, o suma frumoase ca sd-1 caute
pe la notarii din Paris N'a avut insa sansa sa-1 gaseasca. Eu insa 1-am

aflat, in 1915, la M. Peronne Raitnund, ?Wail a a Paris, 18, rue de la

Pepimere Am scos o copie legalizata de pe dansul si am scris si un
exemplar, cu mana mea, voind a-1 oferi Academiei romane. Ambele
exemplare insa au ramas la Paris, neputandu-se trensporta manuscrise
din pricina cenzurii, pe vreme de razboiu. Partile principale insa din
act, apucasern a le utiliza in schita aceasta de istorie a bisericii.

www.dacoromanica.ro

57

dinalul Jean de Dormans, episcop de Beauvais; de a-.

ceia mai inainte de a ne ocupa de fundatiunea sa sco-

lara si de capela, cred ca, este necesar a da cateva

note asupra familiei de Dormans, care este ctitora
fundatoare a acestei institutiuni.
Familia do Dormans isi traigea numele dupci localitatea ei
de origin& Orasul Darmans, aportinea seignoriei Jeanei, regina
de Navara, contests de Brie si de Champagne, sotia lui Fillip eel
frwmos, regele Frantei. Aceasta familie, facets parte din vechile
familii no bile franceze. Cel inta'i curnoscut sub acest nume este
Jean de Dormans, teal cardinalului Jean de Dorman. Acesta,
prim talentele si, meritele sale, de tandr fusese atras ccitre Paris,
uncle regina ii. incre,dintase condnwerea afacerilor sale, exerciteincl in acelas timp, rolul de procuror al parlamentului. In curand, zelul si serviciile sale excelente, Pleura pe regind, sat cedeze lui seignoria de Dorman. Jean de Dormans aunt patru fii,
qi cloud fete, pe care i-a crescut cu mare ingrijire, insuflandu-le
dragostea de religie gi de .patrie. Dintre d6msii, acel care jocwei

un rol deosebit in, is toria Frantei este Jean cardinalul, apoi

Guillaume, seigneur de Dormans qi, urntas cardinalului, in dem-

nitatea de cancelar al Frantei. Acesta avu de fiu pe Miles de

Dorman, care fu, succesiv, episcop de Bayeux, d'Angers si de
Beauvais (f 1387). Al treilea flu fu Guillaume de Dormans,
episcop de Meaux $ in urmd de Sens; apoi Jean de Dormans

licencie es lois, canonic de Chartres; Jeanne de Darmans, marltatii dupd Filip de Poitiers qi in sfarsit, Regnault de Dorma ts.
Gratie rolului ce l-a jucat si a increderii ce dobandise Jean
de Dormans la Curtea lui Filip eel frumos, regele Frantei si mai
ales, gratie inteligentii, virtutilor si a devotamentului sant, fiul
sou, Jean de Dorm,ans, ajunge in curdnd la cele intcii demmitati
in bisericci $ in Stat. Si anume: la 1358 cste hirotonit arhidiacon de Provins, in biserica din Sens $ in acelas, tirmp canonic si
arhidiaeon de Brie. In curcind insd este ridicat la demnitatea de
episcop de Lisieux si apoi de Beauvais ,de uncle se si rturneVe in
urmei, Jean de Beauvais (1360) . Dar, in acelays timp en inaintarea
sa pe scars treptelor ierarhiei biserice,sti, i se incredinteazd si
demniteiti civile Ale mare incredere. La inceput it vedem omul de
incredere al Dauphinului Carol al V-lea, care-i increclinte,azet pur-

tarea de grija a afacerilor sale particulare, apoi cancelar al

Frantei de la 1357 si mai in urmei si camcelar al ducatului de

Normandia, ince-treat de toate onorurile curtei regale. Papa
Urban al V-lea, la rcindul saw, complecteaza opera, sub raportul

bisericesc, acordand subalternidui sou, aceleasi onoruri ca si

regilor. li trifrnite special purpura si insigniile de cardinal, cu
titlul de Quatre-Saint-Couronnees. El conduce frdnele Statului
francez pcina la 1371, cared roaga pe suveranul sou, ca si -i ad?raid a se retrage d'n demn:tatea de cancelar; ce'a ce regale,
aprobtI , incred:ntfind aoeasta, aware frat It: ss t, Guillaume.
www.dacoromanica.ro

58

Prin naqterea sa 9i din fructal inscireincirilor inane pe care

le ocupase cardinalul Jean de Beauvais, pe terenul bisericesc qi

civil si mai ales gratie mintei sale cumpdnite, adiund o mare

avere. Aga, pe kingei o serie de proprietciti rwrale, la Nanteau
aproape de Mellon, la Voulx aproape de Montereaa, la Lisy -surOurq, la Sermaise en Beauce fl'Athis sur-Orges si in, alte parti;
pe kingei o multinne de case la Paris, mai avea in rue Saint-Antoine, 'um vast hotel, numit Photel de Beauvais", uncle el reunise tot ce luxul timpului situ putuse sa ofere mai precios, mai

mint qi mai artistic 9i wnde locuia el.

Colegiul Jean de Beauvais. Steipcinit de ideia dragostei crestine, el hoteiri a face din averea sa, o institutiune qcolarci, uncle
copiii locuitorilor din orasul siiu natal, Dormans, se/ aiba prefe-

rinta. In acest sfcir9it, el alege terenul pentru constructiwnea

fwndatiwnii sale le Clos-Bruneau, wnde incepuse a se face con-

structii prin sec. al XIll-lea .4cest teren avea forma unwi, cadrilater neregulat. La word se ineirginea cu rue de Noyers (care

astazi este indenti ficatei cu boulevardul Saint-Germain, mai dis-

tingeirriclu-se o lature numai in partea stangd); la sud on rue

Saint-Hilaire, spre rdseirit on Mont-Saint-Hilaire (numitei asteizi

rue des Carrne,s, clupd nuinele carmelitilor, earl la 1318 se asezara aci); la apus cu rue de Clos-Brwneau numitei asteizi, rue Jean

de Beauvais, dwpd, numele ilustrului fundator al colegiului de

Beauvais 9i a capeli/i sf. loan Evangh,elsitul. Aci, in apropiere de
College de Presles", era o mare constructie numitci Maison auz
images, care la 1313 f usese ddruitei de titre Gui de LC1017, profesorilor si 9colarilor colegiulwi de Dion, dar care dela 1339 steitea

peirdsita de ace9tia, de oarece ei dobandiserd o noud clonatiune

mai mareatd,intre rue des Carmes Ole Monst-Sainte-Genevieve.
Pe aceasta easel parasite o cumpcirci cardinalul Jean de Beauvais,
la 29 Iwnie 1365. Nefiind inset indestuld toare, in a,celas an, la
11 tulle, mai cumpard dela colegiul de Presles din vectnatate,
casa nurnitci Gago, care se megiesed cu cea de mai sus, Maison
des Images qi cu o alta des Ecolles", care se Linea de casa du
Jardinet. Pe aceste constructii, cardinalul Jean de Beauvais, le
repard 9i le amienajeazil pentru colegiul sciu, cheltuiind enorme
sume de bani. La 8 Mai, 1370 abea, constructia colegiului era
ispravita, capela colegiului insa, era instalatalnumai provizoriu
intro saki, cedati de ceitrewlegiul de Presles.
Inca din viacd, ilustrul fundator veizu furnctioneind opera sa,
pe care o asigurei prim, testament, luond toate mdsurile de sigurantd. Reglem,enta el insusi mersul colegiului 9i mijloci ceitre
insusi regele Carol al V-lea, ca sit is sub imalta sa protectiwne
fundatiunea Colegiului de Beauvais. Intrelnd in vista private la
1371, nu se ocupd de cat eu conducerea si supravegherea institutiunei sale, pe care oimbunatati pe fiece an gi o organith pe
baze temeinice, pond' la 1373 Noembrie 7 cond incetei din viatei,
fiind inmornuintat in biserica Notre-Dame-de-Vawvert.
La 1597 colegiul de Beauvais se uni on vechiul colegiu de
Presles din rue des Cannes, complectelnclu-se wriul on altul, awww.dacoromanica.ro

59

devil avcind unul patru clase si celalt alte patru clase, asa ca

formaa inprewai un colegiu complect, pdind la filosofie. Mai in

urn% inset-, se separd de acesta; iar la 176 colegiul de Beauvais
se umi cu colegiul Louis-le-Grand, pcistrelnd prerogativele locuitarilar din Dorman.% In localul sau se =Ltd colegial de Lisieux.
La 1808 colegiul fu transformat I n cazarmd, instalandu-se
intrinsul cloud batalioane, pandc la 1815, ciind devine sucursala
spitalulwi militar, care ,se asezase vn vechiul colegiu de Montaigu.
Dela 1818, localul oolegiului fu prefacut iarasi vn cazarmil ; iar la

1827 se mutard magazinele centrale ale spitalelor. Dupei revolutia din 1848 colegiul fu darcimat.

V. Constructia Capelii Colegiului Jean-de-Beauvais.

Cardinalul Jean de Beauvais, Inca de pe ca,nd

era in viata, luase masuri pentru ridicarea unei capele
proprii, pentru colegiul sou. In acest scop, el cumparase o mare cantitate de lemn de Irlanda, foarte mult
cautat pe acele vremuri, ca lemn de constructie; depusese la un schimbator o sumo insemnata si in plus,

prin testamentul sau, mai lasase 3000 florini in our

si alte multe obiecte de valoare, pentru constructia si
impodobirea capelii ce voia a ridica, din temelie.
Dupa moartea sa, executorii sai testamentari, nu
pregetara un moment si la 30 Ianuarie 1374, trei luni
numai dela moartea sa, pusera temelia capelii sf. loan
Evanghelistul, asezand prima piatra la temelie, insus
Carol al V-lea, regele Frantei, care acordase protectia

sa, institutiei de cultura fundata de catre fostul sau

cance]ar. Dupa sfarsitul ceremoniei religioase, Carol
al V-lea, in semn de dragoste, se aseza, in incinta co-

legiului, impreuna cu cei prezenti si cu totii sarbatorira punerea pietrei fundamentale, printr'o bogata
masa. Le repas fu splendide", zice Poncelin in a sa
Histoire de Paris (III, p. 288)". Imprejurarile insa

au facut ca lucrarile sa intarzie peste doi ani,

dupa care se incepura, cu activitate deosebita, sub

conducerea lui Gerart de Ullus, din insemnarile
t. Histoire du College de Louis-le-grand par G. Emond. 1845. Paris.

www.dacoromanica.ro

60

caruia cunoastem toate detaliile constructiei. Mai toti

artistii insemnati ai timpului si-au dat obolul lor:

Raymond du Temple, arhitectul Luvrului lui Carol al

V-lea, dulgherul Jacques de Chartres, care lucrase

Notre-Dames de Chartres, sculptorul Hennequin du
Liege (probabil acelas care fusese insarcinat cu impodobirea statuelor noului Luvru), pictorul Nicolas
de Vertus si altii au dat concursul lor, pentru a face
din aceasta capela una din cele mai dragalase biserici
din Paris. Chapotin 1, dupa care imprumutam aceste

date, ne spun Ca: Le grand portail etait orne des

statues de Saint-Jean, du Cardinal de Dormans et du
Chancelier, son frere, et &core des riches couleurs ; le
petit portail lateral surmonte d'un porche elegant qui

abritait des peintures decoratives, d'un grande richesse, et, au milieu d'elles, l'image de la Mere de Dieu
et de son Fils; la voilte haute de soixante pieds et por-

tee par une charpante d'une rare legerete; les murs

ornes des images des douze apOtres et perces de
hautes fenetres, par ou le jour ne s'introduisait qu'en
illuminant des vitraux splendides; le maitre-autel
egalment decore de peintures, entoure de colonnes supportant des anges d'argent, et en avant du
choeur, deux autres autels plus simples; au milieu de

la nef, un tombeau magnifique en marbre noir sur

lequel etainet couchees les statues en cuivre de Miles

et de Guillaume de Dormans; dans la sacristie, un

autel remaquable par la baute de son retable et de ses
peintures; les toits d'ardoise avec leur crete peinte et

leurs epis de plomb aux coulers variees; un docher aigu, aux aretes egalement peintes, portant son
coq dore a plus de cent-vingt pieds du sol, et ou deux
jolies cloches chantaient joyeusement des l'aurore,
1. Une page de l'histoire du vieux Paris. Le colliege de DormansBeauvais et la chapelle Saint ,tau-l'Evangeliste, par le R. P. M. D.
Chapotin de l'ordre des Freres Precheurs a Paris. 1870, Paris p. 95 sqq.

www.dacoromanica.ro

6t

tout cela formait un petit chef - d'oeuvre que nous pou-

vons encore aujourd'hui admirer sans restriction,

malgre les mutilations operes par le temps et par les

hommes". Pe fiece an not podoabe se adunasera.

Inauntru erau sase frumoase statui, trei de barbati
si trei de femei, fiecare cu inscriptiile lor. Miles de
Dormans pregati un mormant pentru mania sa, altul

pentru fratele sau si altul pentru el. Mai tarziu se

inmormantafa inlauntrul acestei capele si alti donatori si binefacatori ai ei.
1. Sfintirea Capelii. Cape la fiind gata, la 29 Aprilie

1380 se sfinteste cu mare solemnitate, luand parte

episcopii de Beauvais si Meaux, Miles si Guillaume
de Dormans, episcopii de Laon, de Langres, de Char-

tres si abatele de la Sainte-Genevieve. Inaugurarea

serviciului divin regulat in capela, din diferite imprejurari, se face insa, abia la 29 Noembrie 1382, cand

biserica isi are capelanul sau.

Veacuri intregi ea a servit ca local dumnezeesc,
satisfacand nevoile sufletesti ale tineretului colegiului, dupa cum fusese dorinta fericitilor ctitori. In ultimele timpuri insa, capela, ca si colegiul, suferira diferite schimbari si anume : Pe la 793, se instala in capela o fabrica de salpetru; iar putin mai tarziu, pe la
1815, capela fu concedata celebrei societati filantropice, conduse de care M. M. de Lasteyrie si ducele de
Doudeauville, cari asezaserei aci prima scoard lancasterianci, a departamentului Seinei. Destinata invata-

mantului, fiindca, era prea inalta, a fost separata in

doua la inaltimea sa, printr'un plafon usor, asezat
putin mai jos de feresti, asa ca sa lase lumina suficienta in scoala. Partea de sus a fost inchiriata unui
pictor ale carui opere n'au supravietuit autorului.
Mai tarziu, se hotarise a fi daramata, deodata cu
capela Saint-Jean de Lateran, pentru a se deschide
rue de Lateran, care urma sa fie prelungita pans in
www.dacoromanica.ro

62

rue des Carmes. Un personaj de seams insa, care invatase aci, in scoala lancasteriana, puse toate staruintele sale si se jura, ea mica biserica, in care el invatase

a ceti si a scrie, nu va fi darimata. Si inteadevar,

reusi; asa ca pang astazi, rue de Lateran se sfarseste in rue Jean de Beauvais, chiar in fata capelii.
Pe la 1830, magazinele centrale ale spitalelor,
cari se asezasera in colegiu, se intinsera si in capela.
Atunci plafonul, despre care am vorbit mai sus, se
desfiinta si fu inlocuit printr'o galerie de jur imprejurul cladirii. Cu aceasta ocazie, facandu-se si oarecari
lucrari de terasament, s'au gasit .mai multe cosciuge,
can au fost transportate la cimitir.
In timpul revolutiei dela 1848, s'au dat mai multe
ciocniri, de catre soldatii ce se incazarmasera in localul colegiului din Jean de Beauvais; iar in capela
se instalase clubul faimoasei Societe des droits de
l'homme", tinandu-se cuvantari de catre diferiti oratori, de pe o tribuna improvizata sau mai bine, de pe
un butoi, care Linea loc de tribuna. Capela ajunsese

cu totul ruinata si profanata. Portalul, odinioara

in splendoare, acum era lovit ,perforat si necinstit;
clopotnita era trunchiath si in partea de sus pravalita la o parte de catre revolutionari, care-i smulsera
crucea de deasupra, tragandu-o cu o funie groasa. Vitrourile tandarite si o parte din ele, care mai ramasesera, furs stramutate la biserica Saint-Germain-desPres. Pe zidurile exterioare, diferite caricaturi, figuri
obscene si mazgalituri profanatoare; iar pe dinlauntru cu totul neingrijita si ruinata. In aceasta stare se
gasea capela aceasta in anul 1864.
VI. Cumpararea Capelli de catre Dominicani.
Dominicanii, a cAror restauratie le-o asigurase in Franta,
ilustrul P. Lacordaire, prin geniul, virtutile si inteligenta sa,
fury siliti a se muta, din vechea manastire des Carmes" din
rue de Vaugirard, in vechea capela a colegiului din rue Jean-dewww.dacoromanica.ro

63

Beauvais, pe care capela o si cumparasera. in 1865. Devenind

locasul for de rugaciune, indata si incepura restaurarea ei si construirea manastirii for langa dansa.

Mai intai alungara eladararii ambulainti ai cartierului,

care-si facusera in aceasta capela ruinati locul for de intalnire.
Se incepura apoi lucrarile de zidarie, sub conducerea maestrului
Leon Tournel. Bolta fu reinaltata si intarita cu ingrijire, clopotnita fu indreptata si invelita din nou pe deantregul, asezanduse in ea doua clopote din nou pe deantregul, asezandu-se sulita
de metal, in varful careia se asezara simboalele: crucea i buchetul de trandafiri; steaua, coroana de conte si oocosul galican
aurit. In interior, o friza eleganta fu asezata imprejur-ul intregului edificiu, altare de piatra., simple, dar cu gust, furs asezate
in partile laterale, dupa obiceiul occidentalilor; iar vechea sacristie, fu transformata in mica capela. Mormintele vechi ctitoricesti, oribil mutilate si lipsite de statuele lor, furs astupate in
zid. Se facura mai multe modificari si se impodobi, cu mult gust
artistic, intreg interiorul capelii,
ca de iznoava.
La 1880, insa, dominicanii au fast izgoniti din Paris, ramanand capela goala 1. Mai in urma se instal& intr'insa un depozit de cereale. In aceasta stare se afla instalata cand a cumparat-o guvernul roman la 1882.
1. Asupra izgonirii dominicanilor din Paris, aflam urmdtoarele
Intr'un calendar din acel an si anume :
25 Octobre 1880. Les projets de M. Constans, Ministre de l'Interieur, mettent en emoi et les couvents et les fideles qui suivent les
ceremonies religieuses dans les chapelles des moines. On se porte journellement dans ces chapelles bien plus qu'en temps ordinaire. Hier, a
la grand'messe, celle de nos voisins, les Dominicains de la rue Jean de
Beauvais, &aft pleine, completement pleine. Le Pere Constant (ne pas
confondre) est monte en chaire pour le sermon ordinaire du Dimanche.

II a pane de la Vierge qui, se tenant aux pieds de la Croix, fut dans

sa douler, la digne et admirable image du chretien eprouve".
Tout le monde attend, dans la grande anxiete !'application des
decrets du 29 Mars a ces religieux, que les habitants du quartier, notamment les marchauds et marchandes du marche des Carmes, aiment
beaucoup a cause de leur grande charite, et que presque tous les Patio
siens cherissent a cause de leur esprit liberal. Tout le monde dit :
Oh ! ils n'auraient qu'un mot a dire pour qu'on les laisse tranquilles ;
le plus petit mot de soumission suffirait a Ferry ; mais ils se croient
obliges en conscience. ou tout au moins par convenance, de ne pas
separer leur cause de celle des jesuites.
30 Octobre. 1880. Ce soir, rue Jean-de-Beauvais, une foule
enorme se presse autour du couvent des Dominicains, qu'on va, dit-on
expulser. Des gens, strangers au quartier, chantent la Marseillaise. En
reponse, des jeunes gens crient : Vive la liberte!" Its sont arretes.
1er Novembre 1880. Comme c'est aujourd'hui la Toussaint, je vais
A la chapelle de la rue Jean-de-Beauvais pour assister aux vepres des
morts. Elle est ferm6e par precaution. Par le petit grillage de la porte,
un pere me previent, qu'il n'y a pas d'offices.

www.dacoromanica.ro

s.1

VII. Stramutarea sfintelor odoare din rue Racine 22,

1:1 Cape la cumparata" din rue Jean-de-Beauvais
Inca din Septembrie, 1882, superiorul inaintase ministrului plenipotentiar al tarii, din Paris, somatiunea portarelului,
din partea prefectului, Senei, prin care era avizat a parasi actualul local, la 1 Ianuarie 1883, eerand a se lua dispozitiuni
pentru stramutarea capelii in noel local 1. Mai cere sporirea
personalului si a subventiunii, chiar de la 1 Ianuarie, cand capela va fi mutates in localul sau propriu. La 11/29 Mai 1883,
superiorul comunica si mitropoliei Ungro-Vlahiei, zicand:
Timpul inehiderii capelii noastre, din strada Racine, 22, s'a
apropiat. A doua zi dupes Rusalii, trebue sa ineepem transportarea obiectelor intr'un apartament ce vom inchiria ad-hoc. La
biserica ce am cumparat, nu s'a inceput Inca lucrarea, din cauza ca arhitectul nu a faeut Inca planul si in orice caz ea nu va
fi gata mai 'nainte de Ianuarie 1.Cateva zile mai in urma, supericrul comunica mitropolitului ca intre 1-4 Iulie st. v. urmand a stramuta sfintele odoare ale bisericii, in rue Jean de
Beauvais, cere permisiunea, pentru a le aseza Intr'un mic paraclis, ce este chiar ling& noua capela, unde va sava'rsi sfintele
ierurghii. Mitropolitul incuviinteaza; ins6, pentru savarsirea
sfintei liturghii, sa se aseze o catapeteazma, asa dupes cum este
in bisericile ortodoxe. La 14.26 Mai 1883, superiorul scrisese
insarcinatului de afaceri al Romaniei la Paris: Astazi, arhitec3 Novembre 1880. Le jeunes gens arretes samedi soir, 30 Dctobre,
pour avoir cri6 : Vrve la libertd ! devant la couvent des Dominicains,
avaient ete designes par ,la Paix" et d'autres journaux, comme eleves
de 1'Ecole Sainte-Genevieve. Le directeur a ecrit une lettre a ces jour-

naux pour leur dire que, pas tine seule des sept personnes arretees

n'appartenait a l'Ecole.
5 Novembre. 1880. Ce matin, sur Its cinq heures, .1 la lueur des
bets de gaz, on a enfonce la porte des Dominicains de la rue Jean-deBeauvais et on les a mis dehors. Le commissaire de police du quartier,

M. Cotton d'Englesqueville, avait espere que, faite de si bon matin,

l'expulsion passerait inapercue, mais un freres l'ai sonna le tocsin avec
la petite cloche du couvent. Tous les habitants de la rue se mirent aux
fenetres et jiterent des fleurs aux Peres A mesure qu'ils sortaient.
La garde du couvent, apres l'expulsion des religieux, fut confiee
an Pere Jouin, un superb? Dominicain qui porte la croix de la Legion
d'honeur sur sa robe blanche. Au moment oft le commissaire de police
allait apposer les scelles stir la chapelle, it Iui aurait dit : Tenez, void
ceux de la Commune que nous avons conserves mettez Its vOtres A
cote" (V. Calendriers d'un Bourgeois du quartier latin... par Henri
Dabot. Paris. 1903 p 185-188).
1. Arhiva bisericii rot/lane din Paris. (Dos. Nr. 2, raportul Nr. 16).
din 18/30 Septembrie.

2. Arhiva Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, Dos. Nr. 48 1882

raport Nr. 16 si 18 din 19 31 Mai, 1883.

www.dacoromanica.ro

65

tul orasului a venit si a radicat oglinzile, anuntandu-ne in acelas timp, ca sa luam masurile cele mai urgente, pentru stramutarea obiectelor capelei, de oarece peste cateva zile se vor radica usile si ferestrele, dupa care se va ineepe qi deircimarea localvlui. Ma grabesc, domnule insarcinat de Afaceri,
scrie superiorul,
a v aduce la cunostinta acestea si a va ruga sa ne
dati autorizarea, pentru a inchiria un mic apartament, pentru
subsemnatul si obiectele de valoare ale capelii. Si pentruca,
dupa cercetarile ce am facut, ne-a fost imposibil de a gasi un
apartament, pe termen numai de 6 Zuni, in care sa poata locui
si d-1 Orleanu, lectorul capelii, cred de cuviinta ca ar trebui s
i se dea o indemnizatie de locuinta, de 50 franci pe lunk, pentru tot acest timp.
Tot odatii, va rog a incuviinta imediat, impachetarea si

transportarea averii capelii, pentru cari voi avea onoarea a

va, prezenta acte justificative.

La acest raport, legatiunea (Al. Odobescu), raspunde:

Viindu-ne la cunostinta ca licitatiunea caselor, unde este instalata astazi capela romans, rue Racine 22, se va efectua la
5/17 Iunie viitor, si ca prin urmare, pans la acea zi trebueste
ca toate obiectele capelei sa fie stramutate, am luat intelegere
cu d-1 architect Selmersheim,
precum si bine cunoasteti
ca in timpul cel mai scurt, sa pregaleasca in cla.dirile nouei
noastre capele din str. Jean de Beauvais, incaperile necesarii
pentru pastrarea obiectelor capelei si chiar pentru continuarea
serviciului religios, in mod provizoriu; adica mica capela laterala, va fi amenajata pentru serviciul religios, cu obiectele azi
existente la actuala capela (si acea,sta operatiune se va efectua
in decursul saptamanii dela. 30 Mai/11 Iunie pang la 3/15 Iunie) ;

pentru ca sa puteti oficia in actuala cape15,, in ziva de usfintii

Imparati, 21 Mai; in Duminica urmatoare, 22 Mai; la Ink' ltarea Domnului, 26 Mai si in Duminica de 29 Mai; iar serviciul
sfintei Treimi, la 5 si 6 Iunie, se va putea savarsi in mica capela provizorie din strada Jean de Beauvais. In dosul micei
capele se va face o cladire provizorie de scanduri, atat pentru
cor cat si spre a da acces la o mark* miscatoare, la camera ce
se afla deasupra aceiei capele si in care, pans la, epoca mentionata, se vor putea depune toate obiectele cate nu vor servi, la
uzul cultului, si la mobilarea apartamentului cuviosiei voastre.
2. In privint.a, locuintii pentru personalul, ce ocupa azi apar_Arhicreul Dr. Veniamin Pocitan-Ploegteanti : Biserica ortodozd romand din Paris. S

www.dacoromanica.ro

66

tamentul de la al II-lea etaj, din rue Racine 22, nu pot face

altceva de cat a va invita sa inchiriati, in apropiere de noua
capela, un local, al carui chirie armada nu va trece peste suma
de 1500 franci, si totusi sa binevoiti a nu va angaja prin contract, ci, dupa uzul eel mai obicinuit in Paris, sa inchiriatl pe
trei lunii, ramanand ca personalul sa se stramute in noul presbiteriu, indata ce acesta va fi terminat. Cat despre dispozitiunea ce yeti socoti de cuviinta a lua cu d-1 Orleanu pentru locuinta sa, aceasta ramane la facultatea cuviosiei voastre, fara
totus ca ea sa produca vreo diferenta la suma anuala de 1500
franci, aratata mai sus.
3. In fine, in ceea ce privetse impachetarea si transferarea
averei capelei, o parte din aceasta dislocare, adeca tot mobilierul masiv al insasi capelii, precum: tampla, prestol, policandre,
etc. va fi executata de catre oamenii arhitectului, sub cuvenita
buna priveghere a Cuviosiei Voastre; iar restul va fi transportat, dupa uzul general al mutaxilor din Paris, de catre o casa
de demenajiare, cu care veti binevoi a v intelege, spre a face
la timp aceste stramutari, atat in magazinul provizoriu al capelei, din strada Jean de Beauvais, cat si in localul ce veti inchiria pentru personalul capelii. Legatiunea va plat costul acestei neinsemnate cheltueli, dupa tarifele uzitate in casele de
demenajiare >.

Acestei note a legatiunii, superiorul raspunde: <Cu toate

ostenelele ce mi-am dat pentru inchirierea unui apartament in
care sa poata locui si d-1 Orleanu, lectorul capelei, nu am putut
gasi decat cu pretul de 2500-3000 franci; de aceea v'am supus
la aprobare inchirierea micului apartament din rue des Ecoles 26,

pentru locuinta subsemnatului, ramanand ca d-lui Orleanu sa

i se aprobe o indemnizatie de locuinta de 50 lei pe luna, pentru
trimestrul Iulie.
Drept aceea, va alatur in original suplica d-sale si v rog,
sa binevoiti a recunoaste ca si mine dreptatea cererei sale si a-i
da o solutiune favorabila 1.
Superiorul sta in rue des Ecoles 26, pans in primavara anului 1885, cand mutandu-se in noul presbyter, care se terminase,
c-ere ministrului a i se plat < pentru mutarea obiectelor bisericii

noastre din apartamentul din strada Scoalelor Nr. 26, la presbyter, fie din fondul pentru chiria anuala prevazuta prin buget,
fie din despagubirea ce ni s'a dat de orasul Paris, pentru expro
prierea noastra din strada Racine.
1. Arhiva bisericii romane din Paris. Dos. No. 2.

www.dacoromanica.ro

67

VIII. Transiormarea Cape lei din rue Jean de Beauvais

dupes ritul Bisericii noastre ortodoxe Si
construirea Presbyteriului.
In 1882, cumparandu-se capela Dominicanilor din rue Jean
de Beauvais, de catre Statul Roman, se iau masurile pentru a se
transforma in biserioci ortodoxa i in acelas timp, de a se con-

strui un presbyterium pentru personalul bisericesc, pe micul

teren ce se gasea langa Cape la.
In toamna anului 1882, la 29 Noembrie, legatiunea coma-

flea guvernului roman ca planurile, atat pentru amenajarea

capelii, dupes ritul Bisericii noastre ortodoxe, cat si pentru con-

struirea presbyteriului, cu cladirile anexe, pentru personalul

bisericesc, stint gata si asteapta sosirea la Paris a d-lui Lecomte
de Natty, specialist, spre a-1 consulta. In consecinta, cere sir
restul din cei 300.000
cat votase Camera pentru Capelaaratand ca s'a cheltuit din aceasta suma: 250.000 frs. cu cumpararea Cape lii si 19876 frs. 45 cent. cu taxele de inregistrare si
altele marunte 1.
Superiorul intervine si el, prin sfanta mitropolie, la ministerul cultelor, ca sa se trimita banii, pentru amenajarea capelii
din rue Jean de Beauvais, in stil ortodox. Ministerul cultelor
raspunde mitropoliei ca, cin ce priveste amenajarile trebuitoare
capelii Dominicanilor din Paris, cumparata de Stat, spre a se
transforma in biserica romaneasca, ministerul n'a fost sesizat
de care legatiunea noastra. din Paris, ci numai pentru facerea
cladirilor de pe Tanga capeld, spre a servi de locuinta personalului ei, in care stop s'a si cerut Adunarii Deputatilor, un credit
de 40.000 lei; iar cat pentru amenajerile capelii, ministerul este
gata a pune la dispozitiunea Legatiunii suma de 24.000 lei, ramasi disponibili din fondul de 300.000 lei, indata ce se va priori
din parte-i devizul ce i s'a cerut, pentru acele amenajeri 2. Se

trimite suma de mai sus; dar nu ajunge, de aceea legatiunea

intervine din nou catre guvernul roman, cerand, cu staruinta,
ca si trimita si restul de bani, aratand, intre altele, ca. planurile pentru cladirile necesare pe langa capela romance din rue
Jean de Beauvais, sunt facute de catre arhitectul Selmersheim
care in persoarecomandat de care d. Lecomte de Nouy
1. Arhiva ministerului afac. straine, No. 16, Cape la Paris, 1880-1884.

2. Arhiva sfintei mitropolii a Ungro-Vlahiei. Dos. No. 48, 1882.

www.dacoromanica.ro

68

na, nu a putut a le face, din pricina multelor sale ocupatiuni si

cari (amenajeri) se ridica la suma de 51.309,30 lei 1.
Se cheltuise parale bunisoare cu amenajarea capelii si cu

facerea, cladirilor anexe, in cat autoritktile din tars aratau

oarecari banueli. In 1884, ministru de culte fiind D. A. Sturdza,
cere noului ministru plenipotentiar al t'arii In Paris, D. I. Bala-

coma, ca sa-i faca un raport detailat si documentat, aratand

toate fazele prin care a trecut afacerea cu exproprierea vechii
capele si cumpararea nouei, capele, precum si toate sumele can

s'au cheltuit cu capela si atenansele in constructie, de langa.

dansa.
Din acest raport se constata ca se cheltuise pans
atunci suma de 578.210 lei, bani 68.
La transformarea capelii se lucreaza.' cativa ani. In acest
rastimp serviciul divin se savarsea, in cursul anului, in micul

paraclis, care este langa capela; iar pentru sarbatorile sfintei

Invieri, nand crestinii se adunau in numar mai mare la biserick', se amenaja capela mare. Asa s'a urmat din anul 1884 si
pang In sfintirea actualei biserici 2.
La inceputul anului 1884, ajunsese la pictura catapeteasmei.
Arhitectul, cere superiorului un tablou, cu icoanele ce trebuesc
asezate, potrivit randuelii liturgice a Bisericii ortodoxe. Superiorul ii face o schita si i-o trimite, insotita de un raport, in care
eerie: Monsieur l'Arhitecte Selmersheim, 31, rue de Moscou.

En reponse a la lettre, que vous oyez bien voulu m'envoyer, le 4 fevrier, 1884 et par laquelle vous me demandez de
noter sur votre croquis, differents sujete de l'iconostase de notre
eglise, ainsi que leur place liturgique, j'ai l'honneur de vous
adresser, ci enclus, votre croquis, marque et dont chaque numero correspond a un numero qui se trouve a la seconde page
de la presente 3.

Aceasta schita., cu mici modificari, s'a executat,

dupes
cum am putut constata, din compararea ei, cu catapeteasma.
Spre sfarsitul anului 1886 este numit superior preotul loan
Severim. La inceputul anului 1887, noul superlior face cunoscut
mitropoliei Ungro-Vlahiei, ca biserica cumparata, de catre
statul Roman, se afla in aceeali stare, ca la cumpararea ei, atat
numai ca pe un mic loc viran de la.nga ea, s'a cladit o mica, casii,
1. Arhiva minist. Afacerilor straine. Dos. No. 16 din 1882-1884.
2. Arhiva capelei romane. Dos. No. 2, raport. superiorului No. 5
din 28 Mai' , 1884.
3. Ibidem raportul superiorului, No. 2 din 1884._
9 Iunie

www.dacoromanica.ro

69

aproape in forma unui turn. In biserica, ca imbunatatire, s'a

fault o catapeteasmh, de peatra alba varoasa, si care din cauza
umezelei, a ineeput a se path, asa ca, dupa cativa ani, n'are si se
mai cunoasca. i aceasta chiar, nu e gata. N'are de cat cele patru icoane imparatesti; iar celelalte icoane ce trebue a indeplini
iconostasul, sunt niste iconite mici, parte zugravite pe tinichea,
iar parte pe hartie, de modelul celor ce le vand lipovenii prin
iarmaroace. Usile imparatesti si cele laterale, lipsesc cu desk.varsire dela catapeteasma. Alta lucrare nu s'a mai faeut. Acoperemantul e de olane, vechiu, din care cauza olanele cad, din
cand in cand, spargand ferestrele antretului, a carui aeoperamant e plat, amenintand chiar viata. Aceasta s'a intamplat de
patru ori, de cand sunt eu. Ploile mari si zapada strabat in biserica, lasand, de mune ori, lacuri in ea... Cere deci mitropoli-

tului, a interveni pe langa inaltul govern, spre a lua grabnice

masuri, pentru restaurarea si punerea acestei biserici in stare
de a putea functiona, caci mai temporizand aceasta lucrare, pe
rang& ca nu se atinge scopul propus la cumpararea ei, dar cea
mai mica intarziere, ar costa duble cheltueli.

In acest an (1887), ministrul cultelor, depune in

camera deputatilor, un proiect de lege, cerand a se
vota suma de 157.000 lei, pentru terminarea capelii
din Paris". Acest proiect provoaca o interpelare a
deputatului de Arges, I. Costeseu-Comaneanu.Ministru cultelor, cere legatiei din Paris, sa i se trimita,
de urgenta, toate actele, cu privire la toate lucrarile
executate la capeld, spre a putea raspunde si a justifica sumele cheltuite, in fata reprezentantilor natiunii 1. In 1888 intervine din nou. Primindu-se toate relatiile, se iau masuri pentru inceperea lucrarilor.

In acest scop, inca din toamna anului 1888, se

numeste o comisiune, compusa din parintele loan Severin, superiorul capelii, P. Millo si V. Alexandri, mi-

nistrul plenipotentiar al tarii, la Paris, care fiind in

concediu atunci, era suplinit prin G. Bengeseu, insarcinatul de afaceri. Aceasta comisiune avea indatorirea de a pregati si supraveghea executarea ultimilor
1. Arhiva ministerului afacerilor strAine. Dos. Nr.16, din 1885-1890.

www.dacoromanica.ro

70

lucrari, cari se faceau sub dirijarea arhitectului Sel-

mersheim, al carora cost, dupd deviz, se urea la

110.000 lei.

Sosind la Paris din concediu, V. Alexandri

fiind informat de cele ce se hotarise, cu privire la
capela, raspunde la nota primita dela ministrul cultelor si instructiuni publice, Titu L. Maiorescu, prin urfiindca cuprinde relatii detailate si foarte importante,
cu privire la aceasta, capela.
Paris, 4 16 la'nuarie, 1889.

IUBITE DOMNULE MAIORESCU,

Nu-mi este permis a rtispunde, in mod oficial, la nota d-tale

din 23 Decembrie, anul trecut Nr. 17.441, fiindoei nu ma cred

indestul autorizat a face parte din comisia ce ai, numit peniru, restaurarea bisericii noastre din Paris. Orice misiune mi se
incredintenti b ebue mai /Wain set fie aprobatei, i apoi comicnicatti mie, de ministrul afacerilor streine, sub a canci directie

se gtisesc Legatianile din, strdinatate. Iti scriu dar, in, mod

intim, pentru a-fi da oarecari lamuriri exacte, asupra stdrii
cum se of la monumental istoric, cumpdrat de guvernul roman,
din strada Jean de Beauvais si asupra lucretrilor neapeirate ce
reclamei restaurarea, preum .i impodobirea lui. 0 mare parte
din aceste informari sunt cuprinseln numeroasele raporturi a
Legatiunii, trimisP de molt, cu, planurile fetcute ad-hoc de ministerul afacerilor streine. Te rog set ai curajul si, reibdarea, de a
le ceti cu dea-mciruntul, spre a to convinge de dificulteitile ce
sunt de intcimpinat $ de cheltuelile ce sunt de fdcut, pentru a
ajunge la un rezultat satisfeiceitor.
Biserica Dominicanilor a fost aleasci, cu scop de a fi mai
la indemcind coloniei roman din cartierul Latin, compusa in
mare parte din studenti, scop laudabil, inset, gresit; caci in general, studentii nu merg sei asiste dee& la slujbele religioase
de la zi intaiu a anului Si de la Pasti; colt pentru colonia flotantd
care locuegte mai in centrul orasului, ea se duce de preferintei
la teatruri si Cate odata la frumoasa .i confortabila capela ruseasca; astfel ca de-alungul anului, mica sacristie, ce este lipitd de biserica cea mare $ schimbatti in paraclis, ramcine mai
molt goald $ con firnul zicerea poporalei: Romanul nu e dus la
biserica.

www.dacoromanica.ro

71

Poate cei dispozifiunile compatriotilor nogtri, vor Iva un

avant mai religios sand monumentul istoric, celpeitat cu Mani sacrificiuri beinegti, va fi frumos impodobit, in cat rugaciunile for
(sic!) sg aibei destul spatiu, spre a se Malta la cerwri, impreund
cu parfumul teimeliei, intr'un local mciret, confortabil gi demur de
cuvioasele for SiMtUri... insei, aid incepe greul.
Biserica. Dominicanilor poseda imprejur, gradini intinse;
iar dupd isgonirea lor, ea a ceizut in mainile unui Evreu, ( tot
Evreii! ), care, dupa. ce au vandut gfadinile, gi-au rezervat ultimul gheseft, pe seama Romanilor (tot ei mai cu cap!) minzandu-le peretii goi si degradati, ce poartei numele pompos de mo-

nument istoric. Aletturea cu aceasta era un locgor ingest, pe

care s'a construit in urmei, presbiteriul actual, ached o hulubdrie in trei caturi sau mai bine zicand, un soiu de moara de vant,
cu trei odai, asezate una. deasupra alteia. Pe 'mprejurul bisericii
se incovoaie wn, pasaj strcimt, inchis, intwnecos, vegnic umed gi
gloclos, din cauza lipsei totale de soare. El servegte la serbeitorile
Pagtilor, pentru purtarea sfantu,livi Aer; dar e aga de ingest, ca
persoanele inseircinate cu plimbarea Aei ului I i lovesc gi igi sgclrie mainile de ziduri.
In acel moment solemn, spectacolul ce prezintcl grupul credinciogilor, purteitori de lumandri si care urm,eazei pe preotul
deservent, prin sinuostteitile pasagiului pomenit, are un caracter lugubru si infiorator. El dg o adevaratei imaging de o stranie gi mistierioasd inmormantare. Vecinii dela casele alciturate,

cred ca asista, Bela ferestrele /or, la una din acele ceremonii

fantastice de pe timpul persecuteirii creglinilor, cand ei erau
obligati a se asounde sub peiniant, pentru ca sei be celebreze
in taints.
Biserica, precum am spas, e situates in strada Jean de Beau-

vais. Trebue sei adaog cg, se geiseste tot adatci intre doua earciume, a ceiror consumatori unesc glasurile for relgus, ite gi obscene cu cantdrile religioase ale preotultii in timpul leturghiei ;s-si,
depten murdarVile for de-alungul fatadei locagului dumnezeesc.

In zadar cucernicul peirinte Severin a adresat pldngeri comisarului de politic al cuartierului, i s'a reis-puns cei nu poate ad meirgineascci libertatile cetatenilor, sub regimul Republicei. Va fi,
prin urmare neapeiratei trebuintd de agezarea unor ostrete de
fier pe dinaintea fatadei, pentru a o feri de abuzna acestor libertati, ceici nu ar ajunge meisura adoptatei in Italia, uncle e scris
cu litere marl pe zidurile bisericilor: Rispetate la chiesa!
www.dacoromanica.ro

72

Ceva insa mai gray 9i care nu se poate indrepta. Biserica a

fost cumparata cu pret mare, dar rameine tot proprietatea ora9ului 9i nici clecum, a noastra. Ea este puss la o veqnicei serbire
ce ne opre9te sa o distrugem, daca am voi sa eladim o alts constructie pe locul ei, sau sa-i dam o alts destinatie de cat aceea
ce are acum. Mai mult! Acea 9erbire ne obliga a face toate repareirile 9i schimbarile ce ar vroi sa ne impue Directia monumentelor istorice a Parisului. In timpul de cand and aflu aicea, am
cheltuit peste 2000 frs., pentru ca sa ne conformam cerinte7,or
nisei directii 9i este de prevazut ca acela9 caz ,se va prezenta in
multe randuri. Fie! Sei videm insei in ce consists proprietatea
noastra, care nw-i a noastrd 9i pentru care suntem dispic9i a face
in,cei mari cheltueli, ca sa nu fie in veci a noastra?

Dupla parerea mea, ea este o vasty hardughie prima din

trei parti, intre case particulare, ou o fatada degradatei; pe o
strada mica, lipsita de aer, lipsita de soare,lipsitei de ornamente
arhitecturale, cu pardoseala din leiuntru mai joasei de cat nivelul

stradei, cu cinci ferestre ogivale, dintre cari una astupatei cu

ceiramizi, cloud inehise cu geamari ordinare; iar doud impodo-

bite cu vitrajuri colorate... (ce au devenit celelalte vitrajwri?

Nu se stie! ). Pe sub ddnsa sunt beciuri boltite, cari au fost
inundate in mai multe randuri, cornuniccind paretilor o raceala
foarte grew de combatut. Ea este, prim urmare, %Imelda cis o
lantana si rece ca o ghetarie 9i are nevoie de un sistem de calorifere, lard de care nu, poate corespwnde la destinatia ei. Pentru serbeitorile Pa9tilor, actualul deservant, parintele Severin,
face foc cu ca te o scipteimana de zile inainte, pentru ca sa o ;IncaSri inca frigul e atat de simtitor, ca peirintele, de qi om
tare, este obligat a celebra slujba, cu galoqi de pcisla groasa in
picioare gi Cu bland pe sub ve9minte; iar cat pentru evlaviofii
ce vin sa asiste la ceremonia Invierii, junghiurile, reumatismele
9i guturaiurile ii anieninta intr'u,na si se creel fericiti,daca scapa
teferi. Eu m'am imbolnavit de clouei on pans acum $ am decis
a (nu) ma mai expune la none/ incercari, can m'ar face martirul
evlaviei mete.
Eats dar ce posedeim pentru sums de peste 35.000 frs. che/tueli pcinei acum: patru pareti inalti, reci, inegriti, sub un acoperemant, care lass Inca, de dorit, cu o pardoseala, de lespezi, a
caror nivel e mai jos de cat al stradei, si cu o fatada degradata;

zeascei

o adevarata hardughie, precum am numit-o far& exagerare,

goals de ornamente bisericesti, lipsita de sculpturi artistice si
www.dacoromanica.ro

73

care cere Inca mari sacrificiuri, pentru ca sa merite a fi vizitata.

Voim sd facem, acele sacrificii? prea bine!. Vorba Roman' ului:
uncle a mers suta mean-got' p1 mia. Recunosc necesitatea de a nu
mai leisa biserica in halul de tristei peireisire in care zace de atelta
amar de ani!
Spre a realiza aceastei dorintd, sinvtitci de tot,i, sec' facem dar,

o recapitulare de lucrdrile cele mai importante pe care bunul

simt ajutat de experienfei, le declares absolut trebuincioctse:
1. Cureitirea gi, dregerea pdretilor, pe din leiuntru gi pe din
afarei.

2. Repararea acoperimantului gi facerea stran-elor, dupei

cum se obignuegte in bisericile ortodoxe.

3. Destuparea ferestrei zidite si inlocuirea geamurilor albe

prin vitrajuri colorate, pentru armania monumentului.
4. Dregerea ugilor, sere a feri leiuntrul bisericii de curenturi
de aer.
5. Punerea in kind stare a cafasului uncle se fine corul.
6. Agezarea unui grilaj artistic, care sei despartd biserica de
stradei.

7. Nivelarea pardoselei cu linia pavajului stradei.

8. Acoperirea lespezilor cu un parchet.
9. Restaurarea fatadei gi impodobirea ei cu sculpturi admise de Direct,ia monumentelor istorice.
10. Construirea, in beciuri, a unui calorifer, destoinic de a
inceilzi sales, in toata intinderea ei.
11. Poate sd fie nevoie a %nlocui actuala catapeteasmei de
piatrei, prin alta de lemn, in stil oriental.
12. Asfaltarea pavajului care incurnjurd biserica, etc.
Acestea oclatd sdvdr$te, trebue sd ne gelndim, la inzestrarea

monumentului cu policandre, sfegnice, lampe etc. pe modelul

celor dela mitropolia din Iasi sow dela Doamna Balasa, cu icoane
cu un
proportionate ineilfimii bisericii,
cu vegminte nova
personal bisericesc, precum: preot, diacon, psalti, clisiarh, -- si

in fine, un cor mai numeros qi mai bun deceit acel ce cants in

paraclisul actual.
Partea aceasta a cloua, se va Indeplini cu timpul, dar aces
dintedu a repararilor, nu mai sufere nici o intcirziere. Sd ne intrebdm dar arum, prin cari mijloace gi de tine sd se efectueze
lucrcirile de masonerie, de fereirie, de stolerie, de sculpture, etc.?
Vreau sa zic, sub a cui punere la cede gi conducere? Se intelege

dela sine ea nu oameni necompetentiin materie de construiri

www.dacoromanica.ro

74

gi de arta, preci4m parintele Severin, d-1 Racovita. i eu, pot fi

chemati a indeplini o asemenea sarcina , ci o comisie compusa
din persoane cu stiinti speciale ad-hoc, scut un arhitect cumosout,
care urmand dupa un plan admis de guvern, sa trateze cu antreprenorii, cari vor lucra sub privegherea sa. &totem noi, aare
in stare, not membrii camisiei actuate, sa loam asupra-ne o afa
mare responsabilitate, cand nu posedeim cunogtintele tehnice
neoesare7... Nu! Pr;n urmare, concursza nostru err putea produce un rez'ultat d,eplorabil, cu toata bunavointa noastra' de a
face bine; in consecinta ne-am expune la tot soiul de ctcuzari gi
de calomnii nemeritate, inset- foarte probabile, si te-am expune
chiar pe D-ta la interpelari dispiacute, din partea war deputati,
in viitor. Ne-ctin pune Muni teferi oapul sub Evanghelie, dupa
cum nice Romanul. Ce este dar de f a cut?
Eater opinia mea pc care am comunicat-o parintelui Severin
gi D-lui Racovita: In lac de a ne adresa not trei la un arhitect
cunoscut, sau chiar recomandat de minister ul bucrarilor publice
de aicea, gi, care fares indoiala ne va cere mult pentru, facerea
unui plan gi pentru, concursul sau de privighetor al restattrarii,
mai simple imi pare sa apelam la d-1 Lecomte de Nouy, un om
pe cat de competent pe atilt de onest, ca sa ne vie in ajutor cu

experienta ce a dobandit in materie de restaardri. Damnia sa

va lea plam2crile gi devizurile ce se gase,sc la Ministerul afacerilor
streine, gi, venind cu ele aicea, va examina biserioa in detail. Va

va adresa in urnia un raport exact despre starea lucritrilor, precum gi despre surna necesara pentru repararea deplina au ni,onumentului; gi obtinand aprobarea si imputernicirea ministrului de Culte, va trata insusi cu un arhitect cunoscut de d-lui qi
cu antreprewrii de masonerie, ferarie, sculptures., etc. care s'ar
fi apuca indata de lucru. 4poi d-1 Lecomte de Nouy, dupa ce va
pune total la tale, se va intoarce in Romania spre a continua

restaurarea bisericii arei lerarhi din lagi si va fi in stare a

va da toate lamuririle, cari atom imi scapa, mie din vedere.
Parintele Severin, Ca mut ce locuegte la presbiter gi d-1
Racovitft, cu bunavointa ice -au manifestat de a corespunde dorintei el-tale, vor fi rugati a priveghea cat mai aproape gi, cat
prin putinta felul gi mersul lucrului; iar cat pentru mine (care
uru prey pot iegi din oath, in urma unei raceli ce am capatat de
cum m'am fntors la Paris) voiu fi inscircinat de d-1 ministru (al)
afacerilor streine a subscrie contractele arhitectului gi a divergilor antreprenori, in numele guvernului, dupa ce ele vor fi awww.dacoromanica.ro

75

probate la Bucuresti; a primi sumele ce mi se vor trimite de

acolo la legation, a le plciti cui se cuvine, conform c,onditiunilor acelor contracte,
a lua chitantele de primire si a le trimite in tars.
E de prisos set mai adaug, ea intereseindu-ma la restaurarea bisericii noastre, voiu, merge din cdnd in card la strada Jean
de BeauVais, ca sa arunc o privire asupra lucreirilar, -i-ti voiu
comunica impresille me/e.
Domnul Leconte de Nouy nu are multe ocupati4 in timpul
iernii, si cred (ca) ar primi sa vie la Paris, mai cu seams cdnd
ar fi indenvnat de M. S. Regele; si d-lui care posedd cunostinti
speciale asupra stilului de arhite,ctura oriental/Si, va putea, mai

bine dealt oricine altul sd dea oarecari consilii avantajoase,

pentru impoclobirea bisericii noastre. Voiajul sau la Paris, in
aceste conditii este, dupes convingerea mea, mijlocul eel mai
sigur de a videa in fine ajunsei la bun capeit deciderea ce ai Twat

in privirea restaareirei unui monument, a carui stare de degradare compromite astdzi demnitatea tariff noastre.
Aceste zise, imi reimdne a adeiugi, ca nu-mi pare posibil de
acoperi toate cheltuelile restaurrare,i si ale inzestreirei bisericei
din, Paris cu suma de optzeci de miff franci de earl poti dispune
arum, si sfcirsesc aceastei lungs, prea lungs scrisoare, rugcin,du,-

te set primesti asigurarea simtirilor mele de amide devotata.

V. ALEXANDRI.
P. S. Un detail important, pe care i -am Uitat celnd am vorbit despre biserica cea mare. Ea se deschide numalt data pe an,
la sarbeitorile Pastilor. Atunci, pentru o sumei de 60 si 7n,aii, bine
de franci, un tapiter imbracei pe junditate paretii cu. stofd royie,
si imprumuta sfesnice mari, ce se aprind la usa altarului. Dupes
trei tile, biserica reintra in starea sa de goliciune si de pardsire,
pcind /a anul viitor. Celelalte zile insenvnate, precum zi intii,
zioa la 10 Mai etc. se serbeazei in, paraclis, uncle n umai un mic

num& de persoane pot gasi loc; iar cea mai mare parte sunt
obligate a sta in coridorul ce precede sacristia 1.

In acest an (1889), primul ministru al tarii, inspecteaza mersul lucrarilor de restaurare ale bisericii
din Paris, clispunand, prin ministerul Cultelor, in
1. V. Alexandri. Scrisori de Ilarie Chendi qi E. Carcalechi. Bu.

cureqti. Editura librAriei Socecu et Comp. Calea Victoriei, 21, 1904, p. 15.

www.dacoromanica.ro

76

1890, a se acorda fondurile necesare, pentru terminarea, cat mai repede, a lucrarilor de restaurare 1.
N. lonescu interpeleaza in Camera deputatilor,
pe ministrul Cultelor si Instructiunii, T. L. Maiorescu,
cerand sg i se raspunda: Ce s'a facut cu cei 100.000
lei, trimisi la Paris, pentru terminarea reparatiunilor
capelii ?Maiorescu rgspunde ca, reparatiile incepuse
din 1888 si dorea s se facg cat mai repede, pentru ca
sg fie gata in 1889, cand era expozitia cea mare dela

Paris. S'au intarziat insg, din diferite imprejurari,

asa ca lucrarile nu se terminasera nici in 1891 2.
In acest an, la data de 19 Septemvrie, mitropolitul
intreaba pe superior: Cum stau lucrarile de restaurare ale Capelii? Superiorul raspunde, ca pang atunci
erau terminate: Acoperemantul tot, din nou; fatada

bisericii, aproape toatg din nou; reparatia totala in

exterior; caloriferul, ingltarea catapetezmei, ferestrele cele existente restaurate, precum i alte patru
facute din nou; lucrarile de bronzgrie toate isprgvite,

portile man gata asezate, precum si alte lucrari de

detaliu. In prezent, se lucreaza, cu activitate, la decorarea totala a interiorului bisericii si la aurirea si
zugravirea catapetezmei; la facerea strgnilor, a tronului arhieresc, a amvonului, a tamburului, precum
si a grilajului de fer, la partea exterioard a intrarii si
alte mai multe lucrari mgrunte. Acestea toate sunt
in lucru; dar, cu toatg activitatea cu care sunt conduse, nu vor putea fi gata, pentru a se putea sfinti
biserica, mai inainte de 1 a lunei Decemvrie" 3.
Preparative le de sfintire. Primind aceste informatiuni, mitropolitul
scrie ministerului ca, capela va fi curand gata si deci urmeaza a i se face

sfintirea. La sfintire doreste a lua parte insusi el, impreuna cu 7 persoane bisericesti, precum si corul sfintei mitropolii din Iasi, condus de
1. Arhiva bisericii romane din Paris. Dos. Nr. 5.
2. N. lonescu : Interpelari despre restaurarea monumentelor...
I. Biserica romana din Paris... Bucuresti, 1891.

3 Arhiva Bisericii din Paris. Dos. Nr. 5 cu ord. Mitropoliei Nr. 1.974

din 1891 si raportul superiorului Nr. 18 din 30 Sept. 1891.

www.dacoromanica.ro

77
catre maestrul Gavriil Muzicescul. Ca urmare, ministerul intreaba mitropolia, cam ce suma ar trebui pentru cheltuelile sfintirii? Mitropolitul raspunde, ca, va trebui la 30.000 lei.
Fates de acest raspuns, ministerul comunic& mitropolitului, ca, nu are in bugetul in curs, nici o sums, aprobata in

acest stop, de aceea cere a se amana sfintirea, pane, dupe, convocarea

Corpurilor legiuitoare, cand va cere aprobarea unei sume 2.
Sfintirea mica. Lucraxile de restaurare se terrain& la sfaxsitul anului. 1891.
La inceputul anului 1892, superiorul raporteaza mitropolitului,

scriind: Termina,ndu-se restaurarea bisericii romane din Paris, cu hramul sfdntului apostol qi evanghelist loan, s'a fixat ziva de sfintire, Durni?tied 2 Fevruarie, anul curent". Ca urmare, core a i se da binecuvantarea,
mijlocind totodata ca, pe Lang& preoti si un bun cantaret, sa i se triraita:
Sfantul Mir, sfintele Moaq te si sfantul Antemis. Mitropolitul ii raspunde ca
des binecuvantarea, ca sa se face, sfintirea mica, la ziva fixate., numai de

catre superior, ram'anand ca sfintirea solemnd, sa se faca mai tarziu,

dupa convocarea corpurilor legiuitoare, fiindea acum ministerul nu Flispune de fondurile necesare. Asa se urineaza. La 2 Fevruarie 1892, se face
sfintirea mica numai de superior.
Dupes sfintire, superiorul comunica mitropolitului, ca la aceasta, solemnitate bisericeasca, a asistat ministrul ple-nipotentiar al tarii, N. Cretzulescu, in fruntea personalului legatiei si a
mai multor notabili roman si chiar streini3.
Sfintirea solemna. Convocandu-se corpurile legiuitoare, se aproba
suma de 7.000 lei, ca cheltueli de transport si intretinere, pentru personalul ce va lua parte la sfintire. Se intelege dela sine ca cu aceasta suma
nu mai putea merge insusi mitropolitul losif Gheorghion, cum isi manifestase dorinta. In consecinta, deleaga pe vicarul situ, Inochontie Moisiu
Ploegteana, care-si alege cativa preoti distinsi din Bucuresti, buni bisericasi, cu cari pleaca sa face sfintirea solemna, fixata, pentru ziva de Duminica 31 Mai (1892). Arhimandritul Juvenalie, staretul manastirii Ghighiu de langa Ploesti, cere a lua si el parte, cu spesele sale proprii.
Preotii earl au luat parte la sfintirea soleinnet sunt: Econ. N. Cezevrescu, dela Domnita Balasa; G. Flora dela biserica Cretulescu qi N. Nicolescu dela biserica Alba, cats si trei, maestri slujitori si eminenti cantareti, in frunte cu vicarul mitropoliei, Inochentie M. Ploegtecurvu. Au asistat
mai toti romanii aflatori in Paris, in cap cu ministrul plenipotentiar, si
foarte multi streni. A fost o ocaziune rare, cand Parizienii au putut vedea
si admire, frumusetea serviciului nostru bisericesc, savarsit de catre niste
eminenti preoti slujitori bisericesti.
Cu aceasta imprejurare, dupes obisnuita randuiala, s'a asezat in piciorul sfintei Mese din sfantul Altar, urmatorul: ACT COMEMORATIV.

Cu bunavointa Tatalui, cu puterea Fiului si cu desavarsirea Sfantului Duh, ispravitu-s'au restaurarea bisericii romane din Paris, cu hramul sf. Apostol si Evangelistul
Joan, la anul 1892, lung Maiu 31.
1. Superiorul ceruse sa vine la Paris, pentru sfintire, acest cor.
vezi: dosarul mitropoliei Moldovei sub Nr. 40, din 1890.
2. Arhiva mitropoliei Ungro-Vlahiei. Dos. Nr. 44, din 1891.
3. Arhiva Bisericii romane din Paris. Dos. Nr. 6 din 1892.

www.dacoromanica.ro

78

Biserica fu fundata de cardinalul Jean D'Orman (Dormans) pentru a servi de capelii colegiului de Beauvais, a
crania intaia piatrrt fundamentals a fost push la 30 lanuarie
1374, de &litre regele Franciei, Carol V-lea. Aceasta biserica
devenind proprietatea Statului Roman, Inca din anul 1883
(1882), dupes ce fu restaurat in totul, astlizi la anul mantuirii 1892 Maiu 31, in zilele Majestatii Sale Carol I, regele
Romaniei, a Maiesfatii Sale Regina Elisabeta 8i a Altetei
Sale Regale prinful Ferdinand, mostenitorul tronului si a
malt Prea Sfintitului Arhiepiscop $i Mitropolit al Ungro-V1ahiei, primat at Romaniei D. D. Iosif Giorgian, fiind presedinte
al consiliului de Ministri D-1 Lasceir Catargi, trimis extraor-

dinat $i ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, D-1

Nieolae Kretulescu, s'a facut tarnosirea bisericii, en binecuvantarea I. P. S. Mitropolit primat, de &titre P. S. S. Arhiereul Inocentie M. Ploecteanu, vicarul si. Mitropolii asistat
de prea cucerniciile for : Protoiereul Ioan Severin, superiorul
bisericii Romane din Paris, de Economul N. Cesarescu presedintele Consistoriului sf. Mitropolii, de Economul G. Floru
membru al consistoriului sf. Mitropolii si preot dezervent
al bisericii Kretulescu si Economul N. Nicolescu, revizorul
eparhiei sf. Mitropolii.
kestaurarea bisericii astfel impodobita si infrumusetatrt,

cum se vede, a lost incredintatli de inaltul guvern Roman,

cu a carui cheltuialh s'a facut in totul, conducerei si supravegherei unei comisiuni, compush din protoiereul Ioan Severin, superiorul bisericii ca presedinte si din Domnii : George

I. Racovita, Petru Milk), George Bengescu si Constantin G.

Nanu membrii, avand ca arhitect conducator al lucrarilor
pe D-1 P. Selmersheim, arhitect al guvernului Francez si
inspector general al monumentelor istorice.
Facutu-s'a acest act spre memorie, la Paris, investitu

cu semnaturile Ministrului Roman, a Arhiereului Consecrator, a superiorului bisericii $i a membrilor comisiunii derestaurare prezenti.
1892 Maiu 31 Paris.

(ss) N. Kretulescu, (ss) Inocent M. Ploegeanu. (ss)

Protoiereul I. Severin, (ss) C. G. Nanu.
Pentru conformitate Economu N. Nicolescu, revizor
eparhial" i.
1. Arhiva sf. mitropolii a Ungro- Vlahiei.

www.dacoromanica.ro

Dos. Nr. 42/92.

79

IX. BUGETUL BISERICII. Ctitori asi donatori. Biserica

romaneasca din Paris ca si cea mai mare parte din bisericile
noastre din tars s'a infiintat de care persoanele evlavioase,
c,ari au venit in atingere cu Parisul.Ctitor flozdator, cu initiative si munca a fost eel intai preot slujitor al capelii: Arhimandritul Iosafat. In primavara anului 1855, Iosafat face un apel
care domnitorul Moldovei Grigore Gkica (1849-1856), care-i
acorda o subventie de 7.000 lei anual, din oasa Statului, cu do-

rinta ca si guvernul Valahiei se va uni si va deschide o lista

de subscriere 1.

Dam aci, cateva liste de subscriptii si socoteli, din eari se

vede, can au lost ct'itorii si donatorii capelii, cu ce sume s'a
inscris fiecare, care era personalul deservent, cu salariile tor,

intretinere, etc.
Din aceste liste se cunosc si numele a o buna, parte dintre
romtinii si romancele noastre, can locuiau in Paris sau veniau
prin Franta, pe acele vremi.
Socolelile bisericii din Paris pe anal 1855

Primi/i in 1853 si 1854

Fr,

In 1855

5042

Sub. inf. de M. S. G.
A. D, Mold. . .
E. S. D. F. E. Buzeu
D. V. Ghika
N. Karp.
D, Arsaki
Pavli

V. G. Sturza

.
.

2185
2560
310
300
500
290
200

Chelluifi in 1853 si 1854

In 1856
Chiria $i mobilier
Preotului

Fr.
6032

.
.

D. M. Cantaretul . . .
TAzlii, lemne, maturatul.

carbuni $i altele , ,
Voiajul si cheltuiala din
1853 pe 51uni pans s'a

scos voia guvernului .

. 1400
.

1440
600

1000

1200

1 Iata scrisoarea de mullumire a lui Iosafat catre domnitorul

Grigore Ghica al Moldovei : Prea 'agitate Doarnne
Biserica romaneasca din Paris, cu. toate Winkle mete ssi cu ajutorul
a catorva binecredinciosi compatrioti, era aprocupe set se Inc/Lied, spre mulccimirea celui ram, dud Maria Ta nu venea sa puie razirn, un brat puternic.

Toata speranta ma pardsise al voi mai putea tine ceia ce am cladit.

Imi priveaim fapta surpandu-se, lard, putere a o sprijini; ins( fritiazand bra-

tele 0 strigancl, glasul men au gasit rasunet tare in pietatea Mdriei Tale;
cdci pleca din baerile inimei mete, cdtre o inima ronidneascd! Mareascd
Damaul puterea voitarului de bine al Romartilor, fie ca natia romanea,sca
sa in!/creased sub egida Inaltimii Tale, intdreased bratul ce interneiazd
acest slant local rornauesc, spre cresterea tinerimii studioase pe caile sfintei noastre religii, fie zilele Mdriei Tale lungi 0 fericite fapte/e cerise
adazic in tot ce este national u spre marirea Boma/Wei. Sprijine Dcrm,nul
tronul Mdriei Tale, precum sprijini Maria Ta stanta Sa Bisected.
Pritimeste, prea Inert fate Doamme, adanca recunostinta, ce-ti, inulfd de
departe umilitul rugator catre Bunul atotputernic, pentru viectfa, scluatatea
si implinirea tuturor drepte/or dorinte ale Mallet Tale.
Ale Mariei Tale cdtre Dumniezeu, rugator.
IOASAFAT ARHIMANDRIT
(Gazet,a, de Moldavia, Nr. 36, 1855).
Paris, 25 Aprilie (7 Mai 1855).

www.dacoromanica.ro

80
Socotelile bisericii din Paris pe anul 1855

D-na P. Cantacuzen .
K. Golescu
A. Golescu . .
R. Golescu . .
C. Goleaska .
Margioala

D. R. S. Golescu
,, A. I. Golescu .
,,

N. Manu
N. Plesoianu
M. Balsi

- I. Paleologu
A. Manescu
A. Kretzescu
I. Vemescu
A. Dimitrie

.
.

.
.

.
.
.

65
120
100
100
100
120
100
100
100
40
35
90
50
40
100
120
100
100
47
70
70
120
50
40 8687
13729

.
.

,
.

D. K. Kretzulesku .
Dna E. Maneaska ,
E. Lahovari . .
E. Resuceanka
D. I. Prejescu . ,
D-na I. Falkoianu .
D. K. Cernovodeanu
K. Teodorake .

calendare

125
125

1000 ex. catehisme sA 200

.
.

Kasimir
D -na L. Cantacuzin

S. Poskovski

200

.
.

.
.

(Urmare)

0 perdea $i o stofa .
2 sobe
0 candela de bronz .

.
.

.
.

190
150

50
55 6085
12117

Primiti pans la sfarsitul

anului 1855
Cheltuiti

13729
12117

Rams in casa Bisericii

1612

Socoleala Cape lei Romane din Paris pe anul 1856

Primiti

I. S. D. Gr. Ghica . . . fr.

I. S. D. M. Sturzea
.
D-na Contesa E. Sturzea
Domnita Margioala
D. K. Polichrone

Dna E- Baluceanca
0. Lachovari
E. Odobeasca
L. Cantacuzen
Z. Goleaska
,,

.
.
.
.

-.
.

Z. Falkoianca
L. Riosanca

Z. Urlatzeanka
E. I. Ra du

M. C Tudorake
E. Festila
E. Maneaska
E. Rozeti
D. P. Asaki

. N. Plesoianu
N. Manu

,,

Mavrodin
I. Paleologul

P. Bekianul
T. Encioterkul

1000
500
150
200
500
590
200
160
100
120
70
100
70
118
100
50
50
100
100
100
120
200
109
100
50

Primiti

D. R. Golfineanul
D. Nikolae .
K. Penkovitzi

.
.

N. Carp

S. Barkaneskul
S. Michaleskul
N. Dragul
R. D. Golescul

D. A. T. Anghel
,.
,,
,,

.,
,,

I. Balaceanul
M. Rozeti .

I. Aleksandri
G. I. Vernesku
N. Varnav
Beiz. D. Sturzea .
S. Radovitzi
S. Urlatzeanul

D-na Maria

39
59
140
300
50
50
50
100
200
200
100
180
60
35
40
60
60
118

Prin D-na Smaranda Sturdza

.,

I. Rosnovanka
Smaranda

,, A. Ghika
A. Katargi
,, M. Beldiman

www.dacoromanica.ro

118
59
59
59
35

81
Socoteala capelii romdne din Paris pe anal 1856

(Urmare)

Primiti

D-na A. Mikleaska
A. Cernea
M. Moruzi
E. Ekaterina
E. Paladi
D. Pav li
Aleksandru
I. Roznovanul
,. N. Ghika

59
23

Primiti

D. 0. R.

A. Arhimandrit
I. Arhimandrit
I. Bastaki

70

23

.,

35
59
59
70
8039

82
118

59
59
59
35

Manoil

Subventia dela Moldova pe 1856

netrimisa . . . . . . .
2185
Primiti in anii 1853, 1854 $i 1855 14719

Suma totals fr. 24943

Cheltuiti

Chiria
Preotului
Cantaretilor
Cheltueala

Charlie $i bagete in kapela

2 sfesnice s'un okiu . .
Mobile

..

Dobanda pe 3 ani la 100

14000,
1440
1200
1000
442
165
395
392

Cheltuiti in anii 1853, 1854 si 1855

Subventia dela Moldova pe 1856 ne

primita

6434
13107

21726

2185

Alte daruri (pe lista din 1855):

E. 8. D. F. E. Buzeu : 0 sticla cu s.

mir, un antimis si 12 carti.

D-na P. Cantacuzin : Sf. vase de argint
aurite.

D-na Margioala ; 0 iconita in argint si

cite 50 fr. pe toata luna D. M. Cantaretul.
D-na E. Odobeaska: 0 iconita in argint.
A. Greceanka: 0 kandela de arg.

A. Sturza
idem
S. Raktivanu
E. Teremin
..
D. A. Greceanul: 0 kandela de bronz.
D. G. Manu: Un aer si 2 acoperise la
s. vase.
D. I. Ruset : 6 carti.
D. Agapie Cantaretul: 600 franci ce i se

cuvenea i-a ha'razit bisericei, de si are

putine mijloace.
D. K. G. Kantacuzenu: A platit legatul
Evanghelii.

Iosaphat Archimandrit

Ramasi ai capelei

fr. 3,217

Alti daruri (pe lista din 1856):

P. S. S. D. 1. Evantias: 0 Evanghelie
si o cruce bogat ornate in argint $i 3 acoperise p. s. vase.
D-na E. Asaki: Un rand de vesminte.
Comtesa E. Sturzea: 0 masa de stofa
de India.
D. P. Asaki: Toate icoanele de la catapeteasma, $i in kapela kovor pe jos, o
pendula, perdele la 2 ferestre, catifea cu
siret $i fir la 3 ckeminele si alte podoabe
spre infrumusetarea kapelii.
D-na E. lsvoranka: 0 cruce mare cu
rastignirea.

D. Arch. D. Staretzul de la Neamtzul:

0 evanghelie, un apostol $i 5 carticele.
D-na Ch. Bogdan: 0 kandela mare $i
bogat dorata, o cutie pentru Cumenecatura, o lingura $i o tiplota d'argint dorate.

D-na Teoni: 3 acoperise la s. vase.

D. S. Paris: 0 stofa p. s. masa.
Iosaphat Archimandrite '

I Acad. Remand, Manuscripte, foi volante, in pachet : Romanii din Pads. Capela Roma:teasel.
Vezi si Al. T. Dumitrescu. Poi volante din colectiunea Academiei Romane, 1642-1866, Bucuregi 1912 p. 70.

Arhiereul Dr. Veniamin Pocltan-PIoeateanu: Biserica ortodoxd romand din Paris.

www.dacoromanica.ro

82
Socoteala Capelii Romane din Paris pe 1861.
Primili.

2400 Arhimandritului.
1800 CantAretilor.
1440 Preotului.
1400 Chiria.
1200 Diaconului.
1000 Citetului.
1000 Cheltuiala.
300 Paraclisierului.

Fr,

Cei rAmasi din 1860.

4.689
Dona

(acute in 1861.

Fr

11.025

306 P. C. Icon. M. Neamtu.

200
0. Lahovari.
1.151

100
80

E. Bengesco.
E. Hristofi.

200 D. T. Ghica.
120 p. r. Ghica, brigadirul.
100

45

115 Hartle in salon.

120 2 sobe cu tevile tor.
250 6 pervazuri, 2 pentru tablou
A. Mihail $i A. $tefan, avand la
picioare pe Mihaiu-viteazul cu $tefan cel mare ; 2 pentru portretele
Imparatului $i al imparAtesii $i 2

pentru al Domnului Cuza $i at

I. Balaceano.
I. Cuza.

I Doamnei.

5.185 datoare capela, fiindca pe anul acesta

5.840

nu s'au trimis nici subventille, nici dobanda dupa 3 ani la 2000, donatia facuta de
raposata Buzeu.

Alte donalii.

D. Varnav Liteanul: 0 candela de argint. D-ra S. Jora : 2 sfesnice $i o anafomita

argintate.

Iosaphat Archimandrite.

Socoteala Capelii Romane din Paris, publicata dela fondare pOna la 1862.
Anil
Pllitili
Primili frs.
Primill frs.
Anil
Platili
12,303
1853 $i 1854
6;032
5,042
1860
9,395
1855
1856
1857
1858
1859

6,082
6,432
6,200
6,140
6,310

8,684
8,040
7,101
10,012
5,914

1861

11,151

1862

11.687
67,029

Datoare Capela .

11,025
11,840
72,367
67,029
. 5338

Socoteala Capelii Romane din Paris pe 1863.

Primili
Cheltuili

Subventia pe 1862 $i 1863 .

D-na E. Bengeasca
E. Lenche
D. T. Ghica
Ghica Brigadir
C. Butculescu
Un anonim

Pentru rapos, loan Andrean

. 20267

5338 Datoare Capela din anul trecut.

100
100
100
120
50
100
300

2400 Arhimandritului.
1900 Chiria.
1800 Cantaretilor.
1440 Preotului.
1400 Cheltuiala.
1000 Citetului.
300 Paraclisier.
500 Odaia preotului.
560-1000 Carticele pentruelevii cei mici.
490 Covor in salon, hartie in doua odai
$i alte reparatii,

21137

17128

4009 ramas at cepelii.

Iosaphat Arhimandrit.

La 1860, Iosafat vine la Bucuresti, dupa 12 ani de la emigrare. Atunci supune biserica rontaneascei din Paris, intemeiata
de dansul, sub jursdictiunea canonica a mitropoliei Ungro-V1a-

hiei. Ia parte la hirotesia in arhimandrit a protosinghelului

www.dacoromanica.ro

83

Inochentie Chitulescu1; iar la plecare, is cu dansul la Paris

pe nepotul sau, Constantin, ca preot ajutor, deservent al capelii.

Tot atunci, face un ape/, din care se vede situatiunea material& a capelii si rolul ce 1-a jucat ea in trecut, sub raportul

religios, moral sL patriotic.In acest apel se arata gandul ce

avea Iosafat, de a zidi o biserica romaneasca la Paris, in care
stop face un indemn public care crestinii din toata tara, indi-

cand 5i persoanele cari 0-au luat sarcina de a primi sumele, pentru zidirea unei capele proprii a Romanilor la Paris 2.

1. Amicul literaturii romane. Nr. 9 ai 10 din 1860, p. 68.

2. Apelul acesta este o foaie volanta, imprimata cu litere latine ai
cirilice, In care, pe prima paging, se arata pe scurt, insemnatatea unei
capele romane la Paris, indemnand pe credincioai a ajuta pentru acest
sfarsit; iar pe verso, este lista donatorilor. Iata acel APEL, de contribuire, pentru zidirea Bisericii Romane din Paris:
Fratilor romani. Cape la romana. din Paris, prin numeroasele sale
oficii religioase, morale si patriotice ce a savarait, dela 53 pana acum,
catre junii studenti din Paris, adunati din toate provinciile Romaniei,
ca sa-ai desavaraeasca cursul invataturilor lor, cu stop ca dupa. intoarcerea
lor in patrie sa poata, si ei a le comunica compatriotilor lor, a dovedit indestul, neaparata trebuint.5, ce se cere pentru o biserica ramelneasca, im-

prejmuita de cainere, care pe langa implinirea datoriilor lor religioase,

sa serve totd'odata ai spre locuinta color cu mijloace mai putine, of uncle
s fie o ingrijire parinteasca. mai d'aproape
atat pentru conduita si mo-

ralitatea lor, cat ai spre implinirea, mai cu exactitate, a studiilor lor

scolastice.

Aceasta capela, afara, de creatina,rea a 34 de copii botezati in religia parintilor lor; de 9 cununii savaraite cu toata legitimitatea lor, de

Ingroparea a 36 de raposatl, chip& ce mai intaiu au gasit mangaierea sufletease& in cele mai dupa, urma ale lor minute, ai de alte asemenea oficii
religioase care patru cinci sute do studenti roman, deosebit de alte doua

sau trei sute de greci, bulgari ai altii, apoi nu mai putin a servit romanilor ai in privirea patriotica: pentru Ca pa d'o-parte cu prilegiul sfintelor
sale slujbe, adunand pe toti crestinii din orient inaintea altarului sau, s'a
facut tot d'odata si puntul de intalnire al romanilor din toate provinciile

Romaniei, unde facand cunoatinta intre danaii, intind unul altuia mana de

dragoste frateasca; iar pa d'alta cu ceremoniile de ingropare nu mai

putina onoare a facut si cultului nostru in Europa civilizata, acolo uncle

avem trebuinta de recomandatie si uncle insuai francezii au marturisit zi-

cand; ca rugaciunile ai cantarile noastre sant mult mai umilitoare de

cat ale lor (Jurnal l'Audiance) la ingroparea r5,posatului Beizadea Grigorie Ghika.
Astfel de servicii si altele asemenea, interesante In tot chipul pentru

not romanii, au facut onoarea si reputatia de care se bucura astazi capela

romana din Paris!
De astfel de sentimente religioase, morale ai patriotice patrinazan-

du-se mai intai raposatul Grigore Ghika, Domnul Moldovii, i-a infiintat subventia, de 7 mu lei. De asemenea, mai pe urma printul Caimacan A. Ghika,
200 galbeni, si In sfarsit de acestea, acum mai pe urina, amandoua, onora-

bilele obateati adunari, adaosul pana la 28 mii de lei, subventie anuala

ce are astazi capela romana din Paris; afara de 2000 galbeni don,atie
cuta de prea sf. sa raposatul parinte Filofteiu Episcopul Buzau, al de
5000 galbeni de catre parintele Varnav de la monastirea Neamtu.
De aceea si eu subt insemnatul vazand ca ideea mea, ce am avut
Inca de la fondarea, acestii capeli, merge din zi in zi catre realizare, intorcandu-ma si eu astazi in patria mea, dupa o emigrare de 12 ani, iau
IndrAxneala a ma adresa catre toti romanii ai adevaratii patrioti, care-ai
iubesc Cara ai inaintarea neamului, sa bine voiasca a lua parte s'a contribui fie-care dupa, a sa putere, pentru ridicarea unui asemenea Sfant

www.dacoromanica.ro

84

Din acest apel, care cuprinde si o dare de seama de situatiunea capelii, in 1860? se vede, ca ea avea o subventie anuala,

votata de corpurile legiuitoare, de 28.000 lei anual, in plus,

donatiuni insemnate de 7.000 galbeni, adeca peste 70.000 fraud.

Aceasta a fost epoca in care bugetul capelii a fost mai

begat. De aci incoaoe el variaz5., dupa numarul personalului,

dupa influenta, pe care a avut-o superiorul fats cu ministerul

Cultelor si dup.& spiritul de darnicie sau de economie a ministrului de competinta. Asa in 1881/82 d. ex., subventia anuala pentru personal
afar& de cheltuelile materiale
era de peste
18.000 lei. Pe 1885, ministrul de Culte Dl. A. Sturza a redus la
14.350. Ministrul plenipotentiar al tarii la Paris, V. Alexandri,
dupa staruinta superiorului, mijloceste (cu nota Nr. 242 din 11
Mai) spre a se reintregi din now. In 1888-1891, subventia era de
peste 15.000. In 1895/96 gasim un buget mai ridicat, fiind superior arhiereul Meletie Dobrescu C,onstanteanu si asa, pe fiecare
an, s'a alcatuit bugetul, dupa nevoile capelii.

In bugetul ministerului Cultelor si Artelor pe exercitul

anului in curs 1940/41, este prevazut pentru Personakd bisericii

-roman din Paris: 1 Preot superior 27.000 lei lunar 324.000

anual; 1 Citet 8.000 lei lunar 96.000 anual; 1 Diriginte al corului
vocal obligat a canta si la strana 10.000 lei lunar 120.000 anual;
1 paraclis si conservator 7.000 lei lunar 84.000 anual; 1 portar

6.000 lei lunar 72.000 anual. In total salarii 58.000 lei lunar
696.000 anual. Indemnizatia icorului vocal 200.000 lei anual. ToLacasii, potrivit cu datoria creqtinea.scii., cu interesele patriei i cu capi-

tals, unde se afla. Aceasta fiind una gi singura mea dorinta., tot-dauna
cuget, zicand: (fa. bine Doamne, sa, se zideasca zidurile Ierusalimului,
zidurile lacasului m6zirii tale, zidurile din mijlocul carora sa, se bine-

vesteasca adevarul sr dreptatea, Vatunci voiu putea ci eu zice: (Acura slobozeqte pre robul tau stapaner..
Contribuirea se va face la onorabilele persoane mai jos insimnate,
-care vor binevoi a depune pe fie-care trimestru sumele adunate la onorabilele ministerii de culte, spre pastrare, iar numele contribuitorilor pa

d'oparte se vor publica prin jurnal, impreuna cu sumele for date, gi pa

d'alta se vor stria in piatra, spre eterna for pomenire!
Bucuresti, la sf. sa par. Arhimandritul Calistrat, vicarul sf. Mi-

tropolii.
D. Hristache Polihroniadi.
D. Marin Sergiescu.
Craiova, D. Nicolae Oprian.
Piteti, D. Ghita Enescul.

Campu-Lung, Prea Sf. sa par. Ioanichie Evantias.

Ploeqti, D. Hagi Polihroniadi.
Buzau., Sf. sa par. Arhimandrit Dionisie.
Braila, D. Constantin Polihroniadi.
Focqani, D. Stefan Golescul.'
Iasi, Prea Sf. sa par. Ghenadie de la Sf. Nicolae; D. Petre Asachi.
Galati, D. Luca Magnezi.
Bacau, D. Dumitrache Krupenschi.
Barlad, D. Doctorul Costin.
Vaslui, D. Nicolae Carp.
Bucovina, D. Alecu Urmuzache.
Brasov, Sf. sa par. protopopul Petrica.
Sibiiu, D. Andreiu Mureeanu.
Paris, Arhimandritul Iosofat.

www.dacoromanica.ro

85

tal general 896.000. Pentru Intretinere 360.000

lei. Total
1.256.000 lei 1.
1 Pe langa cei de mai inainte, gasim cA au daruit diferite odoare
bisericii, cu prilejul sfintirii ei si mai in urma :
1. D-na. Eliza Vladimir Ghica: 0 perdea de catifea, brodata cu fir
auriu, a.vand al zugravita. pe ea SD:Luta Treirne. Valoarea 1000 lei.

2. Princesa Eliza Philipesco: 0 poalit de icoana. de catifea, cusuta

cu fir, pentru proschinitar si zugravirea icoanei aSfantului Ioan Evangheiistulz, dela proschinitar.
3. D-7ta General Arkrn: Iconita taierea capului sfantului Ioan Botezatorul), imbracata in argint.
4. D-na Elena Dalles: Iconita asfantului Ioan Botezatorul, umbracat& cu argint si aurita.
5. Data Zoe Movild : 0 fats de masa, de matase, cusuta cu matasuri.
6. D-na Emerson Gradifteanu: Un orariu diaconesc de matase, cusut cu matasuri.
7. D-na Efrosina Golescu: Iconita cl-lui Iisus Hristosyp, in argint.
8. D-1 Pond M. Pencoviciu: Un vas de argint de china, pentru sfintirea apei.
9. D-ra Olympia Jiano: 0 poala de altar de matase, cusuta foarte
fin cu matasuri, pentru proschinitar.
Daruri in bani ; Superiorul comunica, oh: adela 7 Februarie 1908
si pan& la Mai 1909r,. au daruit bisericii:
200 fr. Dimitrie Apostol din Braila, in Martie 1908.
500 fr. Principele Mihail Sturdza cu logodnica sa Principesa Olga

Mavrocordat, la. 10 Aprilie 1908, cand s'a marturisit inainte de a se

cununa.
1.500 fr. Princip. Mihail Sturdza, la 21 August 1908, cand s'a
casatorit religios cu Principesa Olga Mavrocordat.

2.000 fr. Princip. Mihail Sturdza, la 21 August 1908, cu ocazia

mortil parintelui sau Principele Dim. M. Sturdza, mort la Dieppe.

1650 fr. D. Alex. Filipescu, senator si anume: 50 fr. la 18 Aprilie;
50 fr. la 7 Septemvrie 1908; iar 50 fr. la 5 Ianuarie si 1500 fr. la 7 Februarie 1909, cu ocazia. mortii mamei sale Principesa Eliza Filipescu,
nascuta Bibescu. 50 fr. Principele Emanoil Bibescu la 18 Mai 1908 si
2.000 fr. D. Alex. Plagino ai anume: 100 fr. la 4 Februarie si 100 fr.
la. 19 Februarie 1909.
Din acestia, conform dorintii donatorilor, s'au cheltuit: 6.100 total.

1.500 fr. pentru imbracatul cu argint suflat cu aur a unei Evanyell, avand si 7 icoane in email, cu inscriptia: Princip. Mih. Sturdza al

Olga Mavrocordat.
2.500 fr. un rand de vestminte preotesti si altul diaconesc de listron
de argint fin dupa. dorinta Principelui Mill. Sturdza.

1.306 fr. 75 s'a platit 114 metri covor in biserIca. si 67 metri pe

scarile din presbiter.
609 fr. 25 pentru curatitul si lustruitul policandrelor si toate sfesnicile.

120 fr. o cristelnita in aluminiu cu cutia ei.

64. fr. s'a retinut de superior pentru achitarea in parte a deficitului
de 87 fr.
6.100 fr. Principesa Olga Sturdza a daruit un rand complet de
vesminte diaconesti de brocard de aur vechiu; in valoare de 1.300 fr.
Donatii perpetue In bani: 1. D-na Elisabeta Atanasiu nascuta. Ca1darusanu din Braila, domiciliata in rue Monge 59, Paris, darueste 50.000
lei, in renta 5%, 919 prin actul sau, autentificat sub Nr. 21974 din 12
Octombrie 1921 de catre Tribwnalul Ilfav, pentru biserica si personal.
In 1937, d-na Atanasiu a mai daruit o cruse de sidef, inalta de
0.90 cm. in valoare de 30 lire palestiniene, adusa de d-sa din Orient.
2. Printesa Maria Calimachi un legat de 200.000 lei efecte grin
actul de donatie autentificat de Trib. Ilfov sub Nr. 16.692/920, ajutor
pentru sporirea corului bisericii. Venit 10.000 lei anual.

www.dacoromanica.ro

86

X. Biserica ortodoxa" remand din Paris

fn starea de astazi.

Biserica ortodoxi romanil din Paris, este asezata In

cartierul Latin, vestitul cartier al coalelor, care de secole
ocupa mai toata inaltimea muntelui sfintei Genovieva (la
montagne de St. Genevieve). Aproape de Sorbona; colegiul de
Franta (College de France) ; scoala de studii inalte (Hautes
etudes) si mai toate scolile superioare din metropola Frantei.
Este singura biserica ortodoxa asezat5, in aceasta parte a orasului, rue Jean-de-Beauvais si anume: Cum mergi din Boulevardul Saint Michel, pe rue des ecoles, cand ajungi in fata lui
College de France, se deschide in stanga o strada, care duce
spre Boulevard Saint Germain, numita rue Thenard.
Daca apuci pe aceasta strada, mica ca de 30-40 metri, se
deschide dintr'ansa in dreapta o alts strada ca de 70 metri, numita rue de Latron, care se sfarseste, chiar in fata bisericii ro-

man, taind strada, care trece prin fata capelii: Rue Jean-deBeauvais. Strada aceasta din urma, incepe tot din rue des ecoles
ca si rue Thenard, si trace prin fata capelii roman spre Boulevardul St. Germain. Nu are insa awes cu trasura, din spre rue
des &ales, ci numai cu piciorul, pe niste scarf cu trepte de piatra.

Incadrata de cladiri particulare inalte, din trei parti, biserica ocupa, Zocul din mijloc, dintr'un dreptunghiu, cuprins intre rue Jean-de-Beauvais la apus,- unde este fatada capelii;

rue des eeoles, la nord; rue du Sommerard 1, la sud, si

rue des Carmes> la rasarit, in dosul altarului capelii. Aici, in
rue des Carmes, se mai pastreaza o parte din vechile cladiri,
cari formau odinioara manastirea Dominicanilor, cu o grading la mijloc, cu terase si galerii de jur imprejur, construite in
acelas stil cu capela si se cunosc foarte bine, ca au format odata
un singur tot, Rind legate cu capela si cu colegiul din Jean-deBeauvais, prin usi si ferestre comune, can insa au fost astupate
cu blocuri de plata, atunci cand s'a cumparat capela romans si
s'a facut diviliunea de proprietate.
Bine ar fi fost, data se putea cumpara intreaga proprietate
a dominicanilor. S'ar fi amenajat, in dosul capelii, in qrue des
Carmes ,aminurile studentilor si al studentelor, cu biserica la
mijloc, si cu fata in Jean-de-Beauvais. Cu chipul acesta, statul
roman ar fi pus bazele, ad in centrul Parisului, a unei frumoase
1 Numita mai Inainte, rue des Mathurins; far mai pe urma rue
du Somnerard, dupA numele lui Edmond du Sommerard, directeur
du Musk de Cluny, 40 ans, decide A Fevrier, 1885.

www.dacoromanica.ro

87

institutiuni de cultures si educatiune nationals. Dar

bine zice V. Alexandri

cum
au bagat de seam& Evreii si au cump5.-

rat indata celelalte imobile, lasand Statului roman numai biserica goals, cu care n'aveau ei ce face; cad, sa o darame nu
puteau, Bind monument istoric al Frantei, sh-i dea alta intrebuintare, iarasi nu puteau. S'au facut incerCari mai in urm5, de
a se cumpara si restul de proprietate
dupes cum imi spunea
notarul M. Peronne Raimond 18, rue de la Pepiniere
dar
era prea tarziu. Nouii proprietari ai acestor imobile cereau acum

un pre prea exagerat.

Intre 'zidurile Bisericii si cladirile ce o inconjoara din trei
parti, se afla o curte mica., eimentata, ingust& intre 1-2 metri,
In afar& de partea din spre altar, unde este ceva mai larger.
Fatada Bisericii este imprejmuita cu un grilaj inalt si solid, de
fer. Pe partea din launtru a acestui grilaj se face procesiunea
la Vinerea Patimilor, cand se inconjoara biserica cu sfantul epitaf, nefiind ingaduit prin lege, de a face procesiunea pe strada.

Privity din rue de latran, Biserica se prezint& inalta

si impun&toare. In forma dreptunghiular5 simples, far& sinuri. Fatada se incheie sus la acoperis cu o coam5., de forma
un.ui unghiu ascutit. In varful celor trei unghiuri ale triunghiului se afla cate o cruce simples de piatra. Cea din mijloc
este tuguiata, in stil gotic ca si creasta acoperisului capelii 1.
un vitrou mare, ale Carui tablouri se vad pe dinlauntru. Construit& din blocuri de piatra, foarte solids, in stil gotic, potrivit
uzului bisericii apusene. Zidul, lat de aproape un metru, este
intarit de jur imprejur cu colonade, vre-o 12 la num5,r, scoase
in afar& de aproape 1/2 de metru si late de aproape un metru,
bine consolidate la temelie si inalte cat zidul.
Arcada gotica, care se impreuna deasupra portalului dela
intrarea principal& este sprijinit& pe trei coloane de peatra,
foarte solide. Fiecare coloana are cate un piedestal la mijloc,
uncle mai inainte au fost asezate trei statui marl, de marmora
'alba: A sfantului Apostol i Evanghelist loan la mijloc; iar
deoparte si de alta, a ctitorilor fundatori: Jean de Beauvais si
a fratelui sau, Guilaume.
In acest paraclis cu hramul sf. Apostol Petru si PavelD, s'au
s&varsit sfintele slujbe, dela cumpirarea capelii roman si panes
la amenajarea ei in biserica ortodox& si sfintirea ei 1.
1. Cu prilejul restaurarii si amenanjarii capelii, dupes randuiala
Bisericii brtodoxe, s'au mai adaugat doul incaperi de o parte si de alta
a capetelor paraclisului si anume : I) In capatul din spre altarul capelii,

www.dacoromanica.ro

88

Paraclisul. Am amintit deja ca in partea sting& a capelii Si

formand un singur corp cu dansa se afla un mic paraclis (oratoire), cu zidurile groase, de peatra, sombru, cu bona din arcade
gotice, impreunate la mijloc, in doug puncte la distante deosef9.90
caveazz
1E

5,

'.El ...41
El

COW')

all

Concier,f.

entree
-14
Veffibite

.5dge

c/a*.

YeGeft t,o
=::;_

21,37

Qvc 1.r/in -.DE -B.c4vv./.;

Planul pe pamant al bisericii.

Supralata totala: 550.20 m. p.

lipit cu zidul ei, s'a adaugat o camera de zid, care serveste de veqman
tarie qi care pune in comunicatie paraclisul, prin doua up deosebite :
a. Cu altarul capelei qi b. Cu exterioruI, ieqind in curtea capelii. H. In
capatul opus de Tanga naosul capelii, o alts camera, de zid suptire, cu
luminator deasupra, despArtita in doua, printr'un perete de scanduri.
In despartitura de langa zidul capelii se afla intr'un dulap mare, vechea
bibliotecd a capelii, intemeiata de titre Scarlat Vdrnav 9i imbogatitA in
urma de superiorii capelii. Tot aici se afla capetele funiilor clopotelor,
A doua despartiturA serveste de bucatArie pentru portarul capelii.

www.dacoromanica.ro

89

bite. Se ride& in sus pans la inaltimea zidului capelii; coama

aeoperisului insa o are aparte. Aicea crestina evlavioasa. Elisabeta Atarbasiu, a plait a se face o icoang artistic aurita in
mozaic, care reprezinta pe sf. arhangheli: Miha41, Gavriil si
Rafael, patronii bisericii. Lucrarea a costat 50 mil franci. Paraclisul are un etaj, de aceiasi forma si inaltime ca gi el, cu bolta

incheiata tot cu doua arcade gotice. Aici se afla mai 'nainte

infirmeria manastirii dominicanilor; iar astazi este alipit cu
primal etaj al presbiterului servind de sala de mancare.
Turla elopotelor. In laturea stanga a acoperisului capelii,
cam deasupra paraclisului, in spre sala bibliotecii, as vede deasupra o turlei de lemn, sprijinita pe bolta capelii si intarita cu
sine de fer. Are baza in forma unei prizme poligonale; iar la varf

este tuguiata, in stil gotic ca si creasta acoperisului capelii.

Deasupra turlei este o sulita, in care se afla o cruce, din acelas
metal ca si sulita. In turn. se afla asezate doua, clopote, intre
150-250 kgr. Ele se trag de jos, prin ajutorul unor funii, introduse printr'un mecanisrn prin zid, imbucandu-se in niste Levi
de for si prelungindu-se pans jos in sala bibliotecii, de unde se
manevreaza. Clopotele Bunt de arama, turnate in aliagiu propriu,
cu flori sapate pe margini si cate o cruce. Pe ambele se afla sapat numele turnatorului si data: A. Hildebrand a Paris. Fondeur de l'empereur. 1866. Pe eel mai mare scrie numele: cMarie
Albert; iar pe eel mai mic: cClotilde Dominique.

Interiorul bisericii: In fats este intrarea principals, care

in afara de portile grilajului de fer are douk randuri de
usi: Un rand, mart de lemn, intarite cu nituri de for, foarte
solide, earl, se deschid in doua canaturi. Alt rand, mai inatmtru,
tot de lemn, duble, tapetate cu piele. Cand ai intrat in biserica
dai de um postament solid, de lemn, asezat la mijloc, pe care
se sprijina cafasul, unde cants corul. La stanga se deschide o

usa care urea la cor pe niste trepte, si de aci in podul capelii.

Stara este luminata cu niste ferestruici lung-uete. 0 alts usa in
zid da in. curtea Bisericii, spre stanga. La dreapta se afla o
usa mare, in douk canaturi, care da in sala de intrare a presbiteriului. Prin urmare, in afara de intrarea principals, mai este
o usa de intrare in Biserica pe partea laterals, din spre presbiter. i anume, cand intri, pe u!sile din spre strada ale presbiteriului, dai mai Intel intr'un vestibul. Din acest vestibul se deschide in stanga usa laterals de intrare in Biserica. La dreapta
www.dacoromanica.ro

90

usa de intrare in salonul de receptie al presbiteriului, alaturi

scara de urcat in presbiter, la locuinta portarului, a superiorului i a paraclisierului dela mansards; in fats, usa de intrare

Interiorul cu catapeteasma.
Superiorul V. Pocitan, imbracat in sfintele odajdii.

in biblioteca, in paraclis, in vesmantarie; iar de aici in sf. Altar.

Pe aici infra, de obicei preotul de se imbraca cu sfintele ves-

minte si trece in Altar, pentru a savarsi sfintele slujbe. Este

$i o iesire de serviciu spre curtea capelii, in partea din dos a
presbiterului, pe Tanga bucataria portarului (Concierge).
www.dacoromanica.ro

91

Privita in, interior, biserica se prezinta destul de bine.

Innalta si im.punatoare, sombra, curates, bine intretinuta. Nu are

insa asemanare cu bisericile ortodoxe, de cat doar in ceia ce

priveste imp'artirea. Zidaria este ca a unei biserici papistase si
nu se pot aseza balte rotunde ca la ortodoc.si. Bolta ei este sprijinita pe pereti si se compune din barne groase de lemn si de
fier, sprijinita pe grinzi, vopsite si poleite cu aur, cari, in partea
de jos sunt cu capetele imbucate in grinzi solide de lemn; iar
sus, barnele se imbuca una in alto., formand un unghiu ascutit.
Peste dansele este asezata astareala acoperamantului, cu maestrita sistema si foarte solid lucrata.
Biserica, tuna, paraclisul si presbiteriul sunt acoperite pe

deasupra, cu placi de ardesie neagra, in forma de patratele,

fixate cu cuie una peste alta, pe o astareala de scanduri de brad.
Pictures murals, nu are. Numai pe partea stanga a capelii,

deasupra portalului dela intrarea mare si la Altar (caci in

dreapta este zidul paraclisului) , sunt pe dansele scene religioase
si chipuri de sfinti ai bisericii apusene 1. Ele nu se pot schimba,
de oarece biserica aceasta este monument istoric al Frantei.
Sf. Altar este ceva mai ridicat ca naosul. Despartit de naos

printr'o catapeteasma de zid, joasa, dupes modelul celei dela

Curtea de Arges, lash" a se vedea bine bona altarului, privith, din
sanul bisericii. Pe sfanta Masa se gra: 1. 0 Evanghelie, ferecata

in argint si aurita, editia de Neamt, woof& pe sf. Antimis. Pe

prima paging a copertei acestei evanghelii, scrie: < Se aduce gra-

tis kapelii roman din Paris de catre superiorul M-rii NeamtuSecu din Moldavia. Dionisie Arhimandrit. 1856; iar pe scoarta
1. a) Les mysteres de l'Annonciation: 1. Buna-Vestire ; 2. Vizita
Mariei la Elisabeta ; 3. Nasterea Domnului in Betleem ; 4. Inchinarea
Magilor ; 5. intimpinarea Domnului ; 6. Fuga in Egipt ; 7. Iisus in mijlocul invatatorilor Legii ; 8. Botezul Domnului.
b) Les mysteres douloureux : Iisus in gradina Ghetsimani ; 2. Prin
derea si lovirea Mantuitorului ; 3. tncoronarea cu cununa de spini
4. Pironirea pe truce, sus, pe Golgota.
c) Les mysteres de la Gloire: 1. invierea ; 2. inaltarea; 3. Pogorirea Duhului Slant ; 4. Adormirea Maicii Domnului (I'Assomption).

Pe vitrourile altarului sunt inscriptii latine0i cari indica tablourile si anume, dela dreapta, pe primul vitrou Legenda lui B. Mannes,
fratele lui B. Dominique, priorul celebrei manastiri Saint-Jacques si a
lui B. Reginald sau Renaud d'Orleans ; iar la stanga Legenda Sf. Dominic (Sanctus Dominicus) si B. Jourdain de Saxe (Bs. jordanus . Pe
a doua fereastra Legenda lui B. Albert-le-Grand (Bs. Albertus Mag-

nus). Pe a treia, o scenes din viata lui Toma d'Aquin s. Thomas Aguinas),

gloria universitatii din Paris si al ordinului dominicanilor, care des.coperi un argument irefutabil in potriva Manicheilor, in momentul and
merges la masa, ca invitat al regelui Ludovic aI IX-lea. (Haralambie
Popescu : Histoire de I'Eglise orthodoxe roumaine de Paris. 1933, Paris:

www.dacoromanica.ro

92

ferecata cu argint dela sfarsit, scrie: Aceasta, Sf. Evanghelie s'a

dat in dar capelii romane din Paris de Pre Sf. Sa parin. Ioanikie

Evantias, fostul vicar al Sf. Mitropolii a Romaniei. 1856,>;

2. Alta evanghelie, frumos imbracata in argint si poleita cu
aur, asezata intr'o cutie de lemn cu geam. Pe partea exterioara
a scoartei aurita dela sfarsit, scrie: Aceasta sfanta Evanghelie
imbracati cu argint si suflata cu aur a fost daruita Bisericii ortodox& Roman& din Paris de Principe le Mihail D. Sturdza cu
ocazia casatoriei sale cu Prineipecsa Olga Mavrocordat, savarsit5. la 18/31 Mai 1908, pentru sanatatea, ajutorul, fericirea si
pomenirea ion; 3. Intr'o cutiuta dreptunghiulara de metal, cu
geam, in trei fete ale dreptunghiului si sprijinita pe un picior
tot de metal se afla o parte din moastele Sf. Ste lian, de marimea unei nuci. Pe fata de metal a cutiei dreptunghiulare scrie:
Sfintile Moaste ale sfintelui Stylian; iar pe picior: cFacuta
la 1875 ; 4. 0 cruce mare de argint aurita, pe a carei pedestal
scrie: Aceasta sf. cruce s'a dat in dar capelii romane din Paris
de Pre Sf. Sa Parin. loanikie Evantias, fostul vicar al Sf. Mitropolii a Romaniet 1856; 5. 0 cruce mai mica de argint, pe a
caruia piedestal scrie: caaruita de Elena Ion Mitiliniu, Martie
1909; 6. 0 cruce tot de metal, fara piedestal. Pe o lature a ei
scrie: Daruita capelii romane din Paris de Doamna Zoe Bengeseu; iar pe cealalta lature: cl\Tascuta Cretzulescu in numele
copileloru Domniei Sale. 1876; 7. Pe piedestalul altei cruciuliti,
scrie cu litere chirilice: cGhenadie Duhovnik. 1855; 8 Sfantul
Chivot de argint, pe care scrie: ?<In amintirea iubitilor mei: sot
si fiu Iacov; 9. Doug sfesnice mici de argint, pe can scrie: C:
R: d: P. (capela romans din Paris). Caterina Steriad; 10. Un
candelabru de argint, cu 7 lumini, pe care scrie: Facutu-s'a dar
bisericii ortodoxe Romans din Paris acest candelabru de catre
Domnul Alexandru I. Filipescu spre pomenirea sa si a parintilor sai loan si Eliza. 1914. Ianuarie 31.
Prosoomidia sapata in zid, drept, fara sinuri. Aici se pastreaza sfintele vase, pentru prepararea sfintelor si anume: 1. Un
potiras mic de argint, suflat cu aur pe care scrie: Emanuil Bibescu 1875. 2. Alt Sf. potir mai mare, tot de argint, pe care
aerie: cDimitrie Kantacuzen, Pulheria sotia sa nascuta Beldiman: 855. Sept. 25. Refacut si suflat cu aur la Mai 1906 Cu
cheltuiala Doamnel Maria Em. Lahovari. 3 Pe sf. Disc si pe
steluta: cO. L. (Olimpia Lahovary) 1873; iar pe copie: Facuta la 1875.

www.dacoromanica.ro

93,

Principe le Alex. Vogoride darueste capelii, in memoria sotiei sale Principesa Aspasia, o peredhe de sfinte vase, 2 tave
mici si un ibric, toate in argint masiv aurite, in valoare de 1700
fr. 1. D-na Alexandrina Jacques Lahovary trimite din Bucurestir
ca dar bisericii roman' e din Paris, o icoana a Maicii Domnului
cu pruncul in brate, imbracata in argint masiv aurita, in valoare de 1200 lei 2. Ing. loan Gh. Cantacuzino cu sotia sa Maria daruesc un rand de vesminte diaconesti de catifea neagra, in valoare de 305 fr. Alt rand de vesminte diaconesti, de moar violet, darueste..Principesa Eliza Philipescu n. Bibescu tova,.rasie cu

Demetrie Nedoyanu, consilierul legatiei roman din Londra,

oferind cea clintaiu 104 fr. si cel de al doilea, 126 fr. in 1905.
Supt Sf. Proscomidie, in zid, se afla oasa de fer a capelii

unde se pastreaza odoarele de mare pret, dintre earl cele mai

de valoare este cutia cu tezau.rul capelii.

Pe o perdea dela usile imparatesti, cu icoana sf. Treime,

pictata la rnijloc, aerie: Eliza si Vladimir Ghica 1892. Pe dosul si pe o plaea depe perdeaua noua dela usile imparatesti, cusut5, pe satin oranj, scrie: Frossa Ghita loan nascuta, Delberovici. 1914.

Naosid se desparte de sf Altar prin catapeteasma, care are

patru icoane mari, imbricate zn argint si anume:
a. Icoana mare a Sfintilor Voevozi in dreapta, are in partea
de sus inscriptia: Arh. Mihail, Rafael si Gabriel, iar jos scrie,
cu litere latine: Aceasta sfanta icoana este imbracata, cu ar-

gint de sotii Niculae si Cleopatra Amira. In anul Mantuitorului 1906. Ia,nuarie 1. Paris. Pe iconita mica de sarutat, aerie:
Arhimandr. Chesarie Stefano. 1911. Iulie 9.

b. Pe icoana mare a Mdntuitorului Hristos, in afara de

initialele ass Crs, Evanghelia, pe care o tine de,schisa in mana stanga si pe care aerie: Cel ce asculta cuvintele mele si crede
celui ce m'a trimis are vista eterna; iar may spre stanga scrie:
Inter.' aceasta vor cunoaste toti, ca sunteti discipolii mei de
yeti avea iubire unul catre altul. Jos pe aceias icoana aerie:
Robii lui Dumnezeu Sofia C. Bantas Vellara nascuta Vladimir Niculescu cu sotul sau Constantin, in semn de credinta si
smerita dragoste. 1905. Aprilie 10. Valoarea 2460 franci. Pe
iconita mica de sarutat aerie :Arh. Chesarie Stefano 1911.
c. Pe icoana Maicii Domnului, sus: M-a-c A Dlui; iar jos:
Stefan si Natalia sotia sa, cu fiii lor, iubind podoaba casei
1, 2. Arhiva capelii din Paris. Dos. Nr. 73 din 1900.

www.dacoromanica.ro

94

Sale, 'ti prosfera aceasta, drept prinos de multamire, Doamne.

1904. Septembrie 10.

iPb

Tezaurul bisericii romane din Paris.

d. Pe icoana mare din stanga usei miei dela altar, sus, se

afla initialele: S. Joan B. Pe o panglica de argint seoasa in relief, plecand de sub aureola capului, scrie: cFaceti penitenta;
iar jos scrie: John Thornton Rickman 1905. Noembre 5/18.

www.dacoromanica.ro

95

Pe cea mica, de sarutat, cu initialele: Sf. Pr. Ion Bo, scrie:

Oferita bisericei roman din Paris. 1891 de Helena Dalles si
fiii sai: Dora si Ion.
Iconostasul, artistic sculptat, are deasupra icoanei pusa
pentru sarutat, asezata drept, parallel cu sfesnicile imparatesti, icoana sfeintulni Apostol
si Evanghelist loan, frumos in,cadrata si impodobita cu pietre colorate.
Sfefnicile impara testi, patru la numar, cu

Cate trei fofeze fiecare, sunt suspnedate in

fata celor patru icoane imparatesti. In fata
acelorasi icoane mari imparatesti sunt asezate patru sfesnice: daruite de Alex. CuzaVoda si anume: a. 2 sfesnice mai mid de metal, foarte frumoase, de oparte si de alta iconostasului, unul cu inscriptia: P. Alexandru
Cuza 1875 si celalalt: P. Dimitrie Cuza

1875; b. Alte doua sfesnice mai marl, tot

in forma celorlalte, unul cu inscriptia: Printul Alexandru Cuza 1875 si celala1t: Printesa Cuza 1875. Doua policandre de bronz

cu cite 12 lumini fiecare, suspendate la

mijloc. Pe margini, infipte in zid, patru ramuri de alama, cu fofeze pentru sase lumini
fiecare. Strana arhiereasca mai inalta, la
dreapta si in fata un amvon, pe care to urci
pe trepte, cu parapet de fer, pentru diacon
cand citeste evanghelia si pentru predicts. Pe

langa ziduri, cele doua pupitre pentru cantareti, spre altar, la dreapta si la stanga, si
strani pentru credinciosi. Sunt si doua randuri de scaune, asezate cate patru in rand,
iar la mijloc un spatiu liber. Pe jos biserica
are parchet acoperit cu covor, fixat de jur
imprejur, afara de partea dela mijloc uncle
Sfenic imparatesc

pardhetul este gol.

Ecleraj: Biserica impreuna cu presbyteriul,

pans is 1922 a fost luminata cu gaz aerian

la cor, la policandre cu lumanari de ceara, iar dela aceasta
data cu lumina electrica. Se incalzeste iarna cu calorifer, atat
biserica cat si presbiteriul.

www.dacoromanica.ro

96

Presbiteriul. Pe un loc ingust ce se afla la stanga capelii,

s'a cladit un presbiteriu (locuinta preotului), care se terminase
in toamna anului 1884. Nu era insa locuibil.In primavara anului 1885, uscandu-se peretii si terminandu-se complect, se mute
intransul superiorul, din locuinta ce-si luase cu chirie
dupe
daramarea imobilului din rue Racine 22in rue des stoles, 26.
Din pricina insuficientii terenului, acest presbyteriu are o forma
lunguiata, camera peste camera, incat cu drept cuvant il numeste V. Alexandri
hulubarie. Jos are un salonas de receptie,
cu plafonul foarte inalt, nelocuibil. Aici este portretul M. S.
Regelui, a catorva ministri si a catorva ierarhi si superiori ai
bisericii, intre cart si a arhimandritului Iosafat Snagoveanu,
fundatorul capelii. Urcand cateva trepte, dai de o locuinta. modesta. Sunt doua camere Pentru portarul capelii (concierge).
La primul etaj, spre strada, este biroul Superiorului cu arhiva,
din care se deschide o use in perete spre dosul bucatariei, unde
este instalat un du.s cu ape race si closetul.
Spre stanga
scarii este bucataria si in fund sufrageria, improvizata din camera ce fusese infirmeria manastirii dominicanilor. Aici este
si vesela sufrageriei, inteun dulap.
Agatat in perete este
un medalion, daruit capelii de catre sora lui Baligot de Beyne 1,
care reprezinta un suvenir dela moartea marelui Domnitor al
Romanilor: Alexandru loan I. Cuza. In acest medalion se cuprind: 0 fotografie a lui Voda Cuza; o monograma; cheia dela
vagonul mortuar cu care a fast transportat corpul marelui domnitar dela Heidelburg la Ruginoasa; o medalie ocasionala ce
au purtat-o cei ce au luat parte la inmormantare si o panglicti
albastrei ce simboliza pe atunci: unirea farilor surori.
Acest medalion are in dosul sau urmatoarele cuvinte explicative:

1. Chiff re et Couronne qui represent (au. nombre de 50)

les tentures noires dont etait tapissee l'eglise de Ruginosa.
2. La cle du wagon dans leguel les restes mortels du Prince
ant ate .ramenes en Roumanie, accopagne par moi et par de
Th. Rosetti, beau-frere de S. A.
1. A. Baligot de Beyne. Francez, nascut la Paris. Ziarist, colabo
rase la ziarul La Presse" din Paris. Apoi diplomat. Fost cancelar al

ambasadei Frantei din Constantinopole, unde fiind cunoscut si apreciat

de catre C. Negri ai V. Alexandri, aceatia 11 recomandara lui Cuza-Vocla,
spre a-i servi de secretar al sau. Cuza it angajeaza personal, in 1860,
Octomvrie, and se afla la Constantinopole. Barbat capabil, la inceput
H intrebuinta mai mult pentru misiuni diplomatice, Ia Paris ai Ia Constantinopole. Mai tarziu insa it numi ,sef de cabinet al sau. A. Baligot

www.dacoromanica.ro

97

3. La m6daille port& par les assistants aux funerailles

du Prince. El les etaient distribues dix mile.
Le ruban bleu
symbolisait l'union de la Moklavie et de la Valachie, en rappedant la Cravate bleue que le feu Prince avait ajoutee aux drapeaux des deux Principautes. (ss) Baligot de Beyne.
Ba ligot de Beyne incetand din viata, sora sa, darueste capelii roman acest odor, in Ianuarie 1884. Partenie superiorul
capelii, primind medalionul, la 19/31 Ianuarie (1884), faspunde
donatoarei: A Madame veuve Mathieu Baligot 22, rue de Turin.
C'est avec une grande satisfaction morale, que j'ai recu
le portrait de Son Altesse Serenissime, feu le prince Alexandre
Jean Couza et le medaillon historique que vous avez bien voulu
nous remettre au nom de votre ties regrette frere,
feu M.
Baligot de Beyne
un des vrais strangers qui ont aims et
servi la Roumamie, comme leur seconde patrie.
L'eglise roumaine conservera, Madame, avec amour et res-

pect, ces pieux souvenirs; its lui rappellent un Prince qui a su

inscrire dans l'histoire de notre cher pays, des pages trop glorieuses pour que son portrait ne doive pas occuper la premiere

place d'honneur, parmi les reliques du modeste tresor de

flare eglise.
En priant toujours Dieu, pour be repos de l'ame genereuse
qui vient de rentrer dans son sein eternel, je me fais, Madame,
un devoir sacre de vous adreser, a vous, mes chaleureuses remerciements pour les soins empresses que vous avez pris
remplir be voeu de votre there frere docede, dont le nom sera
a jamais grave parmi les noms des donateurs de l'eglise roumanie de Paris.
Recevez, Madame, l'assurance de ma parfaite consideration etc. (ss. Parthenie) .
In al doilea eta j. Doud camere pentru dormit, cea din spre
de Beyne a adus servicii Insemnate tarii noastre Inca dela 1846, cand
era la ambasada franceza din Constantinopole si a fost devotatul lui

Cuza-Voda /Ana la moartea acestuia. Elena-Doamna vorbind despre clansuI

intr'o scrisoare catre lancu Alexandri, primul agent diplomatic al Ora

noastre la Paris, ii lauds calitatile si devotamentul, fatd de Cuza-Vocla.

Elle ne cesse de parler de vous en de termes tres flateurs", stria I.

Alexandri lui Baligot de Beyne, la 31 Octomvrie 1863. Vous etes, aux
yeux de S. A. un ami innappreciable pour le prince".
Dupa detronarea sa (ii Februarie 1866), Cuza s'a retras impreuna
cu dansul In Franta. Dupa moartea lui CuzaVoida, in 1873, Mai 3 15,
la Heidelberg, insoteste ramasitele sale pamantesti pana la Ruginoasa,
30 Mai
uncle au lost InmormAntate la 10 Iunie acelasi an. 0 sofa a lui Baligot,

dupa moartea lui, darueste ultimele relicvii ramase dela fostul dom
nitor, capelii rcimAne din Paris, in 1884. (Academia romans, Arhiva
CuzaVoda, vol. II, ms. 4858, f. 306).

www.dacoromanica.ro

98

If' .

*o.,

"'

A7

' .:,

.... ,

t.

,.,;,
I *

..

.0.

r`

Medalionul daruit bisericii romane din Paris de catre familia lui Baligot de Beyne

Pe verso are urrnatoarea explicare:

SOUVENIR
DES FUNERAILLES

S. A.

LE PRINCE ALEXANDRE JEAN

COUZA
A PRINCE REGNANS DE ROUMANIE
DEckD8 A HEIDELBERG LE 3/15 MAI 1873
INHUME A RUGINOASA LE

30 MAI

10 JUIN

www.dacoromanica.ro

1873.

99

curte insalubra Deasupra acestui etaj, o mansardti, pentru locuinta paraclisierului, un apartament facut mai in unna din

podul bisericii, gi closetul. Pe o scar& de fer exterioara, solid lu-

crata, cu parapet pe margeni, care pleaca din podul presbiterului, se poate trece in podul camerii paracliserului si de aci pe

.acoperisul capelii si la clopote.

Mobila. Apartamentele sunt mobilate. La 1885 a foist a.,sezata vechea mobila dela capela darimat5,, din rue racine 22.
In 1900 a fost o expozitie uniiversara la Paris, la care a luat
parte si Romania. Intre obiectele expuse au fast si mobile de ca-

mera. Superiorul bisericiiprofitand de acest faptmijloceste,

prin legatiune, catre guvernul roman, cca mobilele ce se aflau in

localul comisariatului general al Romaniei, la aExpozitia universals din Paris, si fie, dupa indhiderea expozitiei, afectate trebuintelor capelii roman, pentru complectarea si inlocuirea vechiului mobilier.Cererea fiind admisa, dup.& inchiderea expozitiei, la 3 Fevruarie, 1901, se face predarea in primirea superio-

rului, de catre secretarul comisariatului general al Romaniei,

de la expozitia din Paris, a o jumeitate de garniturd de mobile,
dintre can unele se mai pastreaza si astazi 1.
Cavoul. In curtea capelii se afla un cavou, jos, in pamant
.construct din piatra si ciment, foarte solid, cu rasuflatoare in
afaxa, inchis cu un capac de fer, prins in balamale. Te scobori
Intr'insul pe cateva trepte de piatra. Mei se depun provizoriu,
cosciugele cu raposatii, cari urmeaza a fi transportati in tar& 2.
Tot in aceasta curte, supt presbiteriu, se mai afla o camera
ingusta, de pastrat obiectele scoase din uz, o ciptea cu canal de
scurgere si usa de intrare la calorifer.
Curtea intreaga a presbiterului si de jur imprejurul capelii
este pavata cu ciment. Totul este piatra. Nu-i un locusor, eat de
mic pentru un arbore sau macar o Hoare. Stramt si Mara spare.

1. Arhiva ministerului afac. straine. Dos. Nr. 6, nota Nr. 930 din

12/25 Iulie 1900-1904.

Comp. arhiva capelei Dos. Nr. 14 din 1901, unde

se afla 51 procesul-verbal de predare a pieselor, bucata cu bucata.

2. Pe vremea mea, cu ingroparea mortilor sau transportarea for
In Cara, se ocupa o veche casa : ,Ilfaison Henri de Borniol, 2, Rue de
Anjou. Bureau principal, rue de St. Peres. Administration speciale des
funerailles et des transports funebres.

www.dacoromanica.ro

XI. CLERICII SLUJITORI

A. PREOTIL
Iosafat SnagoveanuCel intai preot si in acelas timp ctitor
fundator al capelii roman din Paris, a fost arhim. losafat,
care semneaza si loccsaf sau si Ioan, dup.& numele sau din. botez,

Asupra acestui distins cleric roman, avem prea patine date

biografice sigure, de oarece el, cand vorbeste despre viata sa

din trecut, nu ne spun de cat doar de suferintele sale din

timpul revolutiunii, dela 1848, ratacirea sa prin diferite taxi si

in sfarit asezarea sa la Paris, uncle gaseste ea, eel mai bun

lucre, pentra el ca preot, este de a infiinta o capela romaneasca, in acest oral de libertate si civilizatiune.
Un contimporan al sau insa si in acelas timp tovara's de
suferinte, ne lasa in memoriile sale, eateva date asupra acestui
cleric, care, atat in tars cat si in strainatate, a tinut la inaltime
demnitatea preoteasca si prin graiul sau intelept, ca si prin eondeiul sau, condos cu oarecare talent si abilitate, a facut cunoscut lumii civilizate, neamul nostril romanese 1.
1. losafat se naste la 1797, Aprilie 22, intr'un sat de pe valea
Varbilaului de c'atre salinele Slanicului. Tatal sau se numea loan.
Varbileanu, locuitor plaia, de munte si fost pandur din, ceata lei
Tudor Vladimirescu, in revolutiunea dela 1821. Din easatoria sa,

Ioan Varbileanu avusese trot copii: 2 fete si un baiat, numit

loan, pe care voind a-1 indruma spre misiunea preoteasca, de
tanar Inca, 11 duse la scoala de preotie dela Buzau, care, pe vremea vestitului episcop Chesarie, ajunsese la un bun rename. Aci,
1. I. D. Petrescu in Buchetul, 1889, Targovigte, p. 27.28, 11 di ca
nascut la 1804. Noi insa, avand in vedere inscriptia de pe crucea dela
mormantul sau, credem ca aceasta data este cea adevarata, ffind cunoscuta din insagi gura lui, de catre preotul Constantin Nicolae, deservent
al capelii 5i nepot al lei Iosafat, care sta langa dansul pima la moarte
gi care-1 gi inmormanteaza.Despre I. D. Petrescu vezi : N. Iorga : Memoriile unui vechiu dascal in Anal. Acad. romane, seria III, vol. 15,
1934, p. 180. Aci se vorbegte gi de Iosafat, numindu-1 ruda sa, p. 343.

www.dacoromanica.ro

101

junele loan Varbileanu, prin insusirile sale firesti si prin dragostea sa de invatatura, se distinge in curand, ca un eminent
-scalar, bun cantaret si bun bisericas.
Terminand studiile, la 1829, c'and era in varsta de 32 ani,
episcopul Chesarie >1 hirotoni preot, pe seama bisericii din co-

mma Slanicului dela Saline. Nu state insa mutt act, pentruca

Chesarie
apreciind ravna si meritele sale deosebite,
in
curand, it ridica la demnitatea de 74otoiereu al Mizilului.
Pe ca.nd se gasea in aceasta demnitate, Isi perdu sotia,
ramanand vaduv, fares nici un copil.
Nemangaiat si zdrobit sufleteste de nenorocirea ce cazuse

.asupra lui, protoiereul Ioan n'a mai stat in Mizil; ci a fost

chemat indata de care chiriarhul si in acelas timp, mecenatele
clerului de merit,
episcopul Chesarie , care it sfatui sa
inbrace shima monahala.
Neputa.nd s calce vointa patronului sau iubit
si avand
pregatirea mintii si inclinarea inimii, spre a se devota bisericii,
ca un adevarat apostol se supuse, cu smerenie, sfatului sefului sau si intr.& in monahism, sub numele de losafat. Chesarie it
lua pe langa dansul, ridicandu-1 la gradul de arhimandrit si incredinta.ndu-i sarcina de mare eclesiarh al episcopiei Buzaului.
Situatiunea sa era acum destul de frumoasa. Mediul in care
era asezat si ocupatiunea zilnica, cu randuelile cede duhovnicesti
it facuse sa uite, aproape cu desava.rs,ire, loviturile si supararile
din trecut. In atmosfera carturareasca ce se raspandise imprejurul marelui dascal Chesarie, si in genere, in tot clerul eparhiei
BuZaului, sufletul sau era satisfacut, nevoindu-se in tacerea
chiliei stra.mte, a se desavarsi pe sine, in invataturile cele dubovnices,ti, mai luandu-si pe la.nga dansul si cativa tineri, spre
ascultare, pe earl si-i pregaea, ca pe niste ucenici vrednici ai
0 singura nazuinta, pe fiecare zi ce trecea, prindea radacini
mai akanei, in sufletul lui. I se parea, ca nu era Inc& destul de
pregatit pentru misiunea apostolatului sau. _Scoala, de preotie,
pe care o invatase el, era o sward% elementara, care nu mai mul-tumea sufletul bui, acum format si desteptst de glasul, nevoii de

a sti carte mai din temeiu, pentru trebuintele viitorului.

De aceea Iosafat, dupes catva timp, paraseste, cu regret, pe
patronul si parintele sau duhovnicesc Chesarie si
manat de
dorinta aprinsa de a se instrui intr'o scoala sisternatica, mai
superioara pleaca la Bucuresti, unde se inscrie in colegiul na-

www.dacoromanica.ro

102

tional de la sf. Sava; organizat de catre francezul Vaillant, care

fusese adus in tara, anume in acest stop, Inca de pe vremea lui
Kisseleff, de catre epitropul scoalelor, marele Ban Gh. Filipescu
si care ajunsese a fi socotit, ca unul din colegiile cele mai bine
organizate din Europa,
eel putin sub raportul culturii si al
conducerii pedagogice. In acelas timp fu randuit si ca preot, slu-jitor al manastirii sf. Sava, unde era colegiul.

2. Arhimandritul Iosafat profesor la colegiul sf. Sava.

Insusirile sale deosebite, pe de o parte, sarguinta sa la invatatura si dragostea nesfarsita pe care o avea de a se lumina
prin citire si mediatiune, de zi si noapte
facura ca numele
arhimandritului Iosafat sa fie cunoscut si stimat de toti; iar la
terminarea scolii, a fost primit, cu cinste, de care profesorii
sai, ca coleg al lor, incredintandu-i-se, catedra de religiune.
Ajuns profesor de religiune la scoala cea mai vestita dela
sf. Sava, din capitala tarn, de pe catedra ca si de pe arnvon,
facea sa rasune vocea sa sonora, entuziasmand pe creclineiosi
si mai ales pe tineret, cu focul convingerii sale religioase si al
patriotismului sau luminat.
Reputatiunea sa era acum recunoscuta si faim4 zelului si a straduintelor sale, ajunsese pans si
la urechile domnitorului Alex. Ghica (1834-1842), care it incarca cu clistinse onoruri domnesti.

3. Iosafat egumen la Snagov. Mai, tarziu, i se incredinta

egumenatul manastirii Snagovului, vestita pe acea vreme, de
unde si supranumele sau de Snagoveanu 1.
Unul dintre acei ce au cunoscut mai bine pe losafat a fost
loan H Ecidu lesou, parintele literaturii roman si promotor al
revolutiei din

1848. El

ii descrie viata in eunostinta de cauza, zi-

cand: Pretre d'un village du district de Buzeo, cet homme attirait l'atten
tion generale par sa bonne conduite et son bon sens naturel. Dans une de
ses excursions diocesaines, reveque de Buzeo entendit parler de ce pretre,

le vit ofiicier avec detente et ferveur et rinvita a lui rendre visite. IT

l'interogea sur plusieurs questions de theologie et de morale; le pretre
Jean repondit avec justesse et candeur; reveque, satisfait, lui fit cadeau
de son baton episcopal, dune etoffe en sole et de quelques metres (pits)
de drap noir. aVous ferr.z, lui dit-il, votre enterie et votre binische pour
1. La Snagov ctitoria Iui Vlad Tepes si a altor membri din fa,miliile domnestiIosafat are si Ora astazinepoti si stranepoti, In satul
Coadele (Snagov). In timpul and vine Iosafat acolo, Snagovul incepuse
a decadea. El se sileste a,1 ridica la renumele de mai nainte.

www.dacoromanica.ro

103

sortir de la clase des pretres communaux, et, quoique jeune encore, je

vous prefere aux autres et je vous nomme protopretre de rarrondissement,
Voila mon baton.

Le jeune protoprete Jean, 'acquit une grande reputation dans tout le

district; il etait venere de tous; it etait heureux. Mais une armee ne se
passa pas, qu'il fut cruelement frappe dans ses affections, le cholera de
1832 lui enleva sa femme et ses enfants. Alors on croyait la maladie conta-

gieuse; les hommes se fuyaient les uns les autres; it fut done force de
creuser lui-meme la fosse qui devait recevoir les rester de sa famille. Cette
epoque de sa vie, rappelle la situation terrible oa se trouva Young, recluit
a. rendre lui-meme les derniers devoirs e, sa fille.

Livre 5. la douleur, Jean ne pouvait plus supporter la vue de son

village natal et du district oil it await pas.6 de si beaux jours. Il abandonna tout et vint s'etablir, comme cure, aupres de reglise du college do
Saint-Sava, a Bucarest. Il se mela aux enfants et suivit regulierement
les classes du college; il audio, le grec, le latin et le frangais. Il comenga
a, precher dans reglise du college chaque Dimanche et chaque jour de fte,
l'Ava.ngile etait commente par lui, selon son veritable sens, selon les besoins actuels de l'humanite. Christ posseclait un bon apOtre dans la capitale de la Valachie.
Il traduisit et publia plusieurs ouvrages de morale: les beautes de
rAncienne et dus Nouveau Testament et de plusieurs oraisons de Massillon et Bossuet. Il etait le confesseur de la paroisse; ses fill spirituels
en recevait aussi des legons de catechisme.
Alexandre Gltica apprenant l'histoire de ce pretre de village, enfant dela nature, manifesta le desir de faire sa connaissance. Il l'invita
souvent a son couvert et le nomma ecclesiarche dominiaire. Tout le monde
desirait voir cet homme, respectable eveque ( ?) et chef de l'Eglise, ce
qui ne tarda pas a, soulever contre lui, la haine et la jalousie des moines,
at du metropol italian lui-meme.
A la chute d'Alexandre Ghica, Neophite, le metropolitain, le nomma
egumene (abbe) pour le faire disparaitre de la capitale. C'est alors qu'il
prit le nom de Iosaphat (Snagoveano). Ce fut pour lui une espece d'exil;
loin de ses amis, de ses c?uailles et, de toute vie intelectuelle, il se vit con-

damne e, vivre au milieu d'un ile marecageuse et parmi des forgats

(car Snagov est un couvent oh l'on detient les criminele les plus deprail se mit a faire de la morale, 5. enseigner les devoirs sociaux et la
doctrine du Christ a. ees malheureux.
Lorgu'il vint en 1848 a. Bucaresci on lui montra la proclamation
constitutionnelle; it n'y vit que ses principes 1.
ve) ;

Dar si un scriitor francez, Felix Colson 2, descriind activita1. Memoires sur l'histoire de la Regeneration Roumaine on sur
les evenements de 1848, accomplis en Valachie par I. Heliade Redu.
lesco, Paris, 1851 p. 25-26. Vezi si ziarul Pruncul. I. Nr. 5.
2. Nationalite et Regeneration des paysans Moldo-valaques. Paris.
E. Dentu, libraire-editeur. Palais Royal, 13 et 17, Galerie d'Orleans.
1862, p. 218-219.

www.dacoromanica.ro

104

tea sa romaneasca, de mai tarziu pe terenul intelectual, din

capitala Frantii, dupa ce arata Ca in Paris si anume in rue
Garanciere, dans l'ancien hotel de la Mairie era s se interneieze un college de Valachs incheie descrierea sa cu cateva
note asupra arhimandritului Iosafat, zicand:
Finissons cette note par le portrait d'un homme de bien.
En 1849, un exile, un archimandrite valaque de Snagow,
est arrive a Paris, presque sans ressources, avec l'intention d-y
fonder une eglise valaque, ce qu'il est parvenu a faire...
Nous rappellerons ici, qu'en 1848, l'archimandrite de Snagow, losaphat, a seal ose benir le drapeau qui portait ecrit en
letres de feu: Plus de protectorat, plus de colonat russe. Autonomie des pays Vlachs. Droits civils et politiques pour tous
les Vlachs.

losaphat avait ete soldat. II fut un des heros de Tudor

Vladimiresco. Apres l'assassinat de ce grand martyr, it reussit
a s'echapper des mains des Turc,s qui l'avaient fait prisonnier
et en voulaient a sa vie.
A l'epoque du grand cholera, Dieu
eprouva cruellement l'archimandrite. Dans l'espace d'une semaine, it perdit sa femme et ses enfants. Le village oil il se
trouvait ayant ete compledement abandonne, par la population,
it dut ensevelir tous ceux qu'il cherissait, creuser lours tombes

et les enterrer. Depuis, il est entre dans les ordres. Il est, a

Paris, l'apatre de la Moldo-Valachie.
Ce citoyen distingue avait une fortune immobiliere en Valachie. Apres 1848, l'administration du Voivode Stirbey s'en est
emparee. Il y a deux ans, Iosaphat est retourne dams son pays.
11 desirait savoir ce qu'etaient devenues sus possessions hereditaires. Il lui rut repondu quo le gouvernement du Voivode Stirbey en avait dispose, et qu'il y avait imposibilite de revenir sur
mi fait accompli. Iosaphat a repris immediatement la route de

la France. Chaque jour it gagne des proselytes a la cause de

sa patrie.
L'archimandrite Iosaphat n'a-t-il pas merite des Principautes et de la France un recompense eclatante?
Dar oricum s'ar purta cineva pe pamant, nu poate impaca
pe toata lumea. Iosaf at a avut, fara indoiala si el adversarii sai
si ca on si ce am slabiciunile lui. Meritele sale insa, incontestabil, au intrecut cu varf si 'ndesat, lipsurile. Asa de exemplu, M.

www.dacoromanica.ro

105

Elias Regnaulti ocupandu-se de conduita arhimandritului Iosafat, in timpul miscarii de la 1848, arata oarecari inconsecinte,
zicand: cMais Je ne puis egalement me taire sur la andante du
pretre Iosaphat Snagaveano. Tout Bucaresci, et surtout rancien
prince de Valachie (Alexandre Ghica), connait la protection et
les bienfaits dout cet individu fut comble par M. Heliade. Pour
preuve de cette assertion, je recommande a mes lecteurs les
pages que ce dermier lui consacre dans ses: Memoires sur /a
Regeneration (pages 25 et 26) ; mais i1 le paya de la plus noire
ingratitude, en se rendant un des plus ignobles instruments de
ses ennemis. Il joua le role le plus indigne dans les cabales du
second Rodin de cette faction jesuitique, et rendit victimes le
pere, la mere et cinq enfants.
Oroyant qu'il avant acheve son oeuvre, ou desespere de ne
pouvoir ebranler la fermete et la patienee de son lab, it abandonna Chio et accompagne de Marin 2, un des plus vils instruments
1. Suite ou Supplement a l'histoire politique et Sociale des Principautes Danubiennes de M. Elias Regnault par N. Rousso (avand pe a treia
coperta si numele: C. Assaki, scris pe o vigneta) Bruxelles, 1855 p. 130. sq.
2. Marin Serghiescu zis qi Nationalul era originar din Moldova.
In Fevruarie 1841, a fost condamnat la 10 ani inchisoare la Ocnele dela

Telega, pentru turburari revolutionare. (Anal. Acad. roman, seria H.

vol. 34, 1911-1912, p. 221). Lila parte activa, cu M. Kogalniceanu, Costachi
Negri, Colonelul Alexandru loan Cuza si alti patrioti, mai la toate mis-

carile romardlor dela 1848, supranumiti pe atunci bonjuristi. Alecache

Vilara i1 luase cantaret la biserica Negustorilor. L'a plimbat cu dansul
pela Petersburg cu Regulamentul. Molipsindu-se de boala, patriotismului

a fost arestat cu Mitica Filipescu, Nicolae Balcescu si Telegescu la

ocna sapte ani, uncle si-a ispasit pacatele. LA& ce zice loan Ghica In scrisorile sale (p. 170-71), despre dansul: Imi aduc aminte ca aflandu-ma,
acum cativa ani, la o masa, la Constantinopole, Beyzadea Grigorie Sturdza
avea ziafet de ziva lui si ne poftise pe toti romanii proscrisi. Adusese pe
cel mai vestit team de lautari, tot rnesteri alesi dintre cei mai buni: scripcari, cobzari si neisani din Scaune din Bucuresti. Tragea Dinca cu arcusu
de to ardea la inima si cobzarul zicea din gura pe Alimos; not ascultarn
cu auzul si cu sufletul; la masa era si un strein, un Perot, care vazAndu-ne
induiosati, ne zice c'un ton de dispret:

Nu inteleg ce gasiti in cantarile estea de va fac atata impresie.

Iar Marin Serghiescu (Nations lull sa uita. cu mil& la dansul si zise:
Perotule! Perotule! Sarctcule! to nu ai patrie, to nu ftii, ce e cantecul naVomit! Aceste putine cuvinte
zise, cum au putut fi zise
toti sa ne podidastsca lacrimile.

ne-au facut pe

Mai tarziu, dupa. ce Cuza deveni Domnitorul Romani lor, Marin

Serghiescu fu atasat pe Lang& persoana sa, facand. pe ingrijitorul palatului si g-ustand cel dintai din bauturile si mancarile domnesti. In timpul
secularizarii averilor manastiresti, i se incredinteaz.a diferite insarcinari;
iar chip& secularizarea averilor manastiresti, 11 aflam ca ingrijitor al
manastirii Cotroceni, pus in capul statului personal al bisericii, mai intai cu 1500 lei; iar dela 1864 cu 833 lei 131/3 dintr'o para., post pe care-1
pastreaza pans in Februarie 1866, adeca pans la detronarea lui Cuza Voda.

www.dacoromanica.ro

106

de Ion Ghica, il se vendit a Paris afin d'y fonder une chapelle

toujours ortodoxe et soi-disant routnane. 11 s'adressa, dans ce
but, a la generosite des Moldaves; car ses compatriotes les Valaques le connaisSaient deja asser. Il y a un proverbe valaque
qui cut que le diable ne fait jamais d'eglise. Le pretre Iosaphat,
pourtant, dcnna un dement eclatant a cette sagesse populaire,
car ill en fabriqua une a Parrs. Si je me borne ici a eftleurer le
caractere de ce personnage 1, sans rien prouver, ni decrire, c'est
par respect pour mes lecteurs, et je ne desirerais pas gull me
forgat lui meme a mettre en evidence ses actions.
Aceasta insa, nu poate micsora valoarea arhimandritului
Iosafat, care'plecat de la tail, din patura ma.'noasa si curates a
neamului romanesc, numai prin puterile si nazuinta sa, a putut
a se ridica in randud fruntasilor vietii culturale si. patriotice.
E destul a arata rolul ce 1-a jwcat in 1848, pentru a ne face o
ideie clara despre valoarea perscanei sale.
In acest an izbucni revolutinnea, mai intai in Paris, apoi
in Viena, Berlin si dupes aceia in Italia si Ungaria; iar din Ungaria, curentul revolutionar trecu si in tarile romane. Arhimandritul Iosafat, in aceasta lupta pentru desrobirea poporului,
este alaturea de marii patrioti, reprezentanti ai vietii nationale.
El face parte din acea pleiada de preoti roman, cari, constienti de chemarea for si miscati de sentimentul patriotic, au
luptat lupta cea bung, au rabdat inchisori si chinuri, ca niste
adevarati martini, s'au jertfit pe
punandu-si sufletul
pentru turma for cea cuvantatoare, numai si numai pentru-a o
aduce la lumina cea adevarata si intelegatoare de sine si la
slobozenie, de sub povara cea umilitoare a stapanirilor streine.
Figura Ion, infatisarea lor, inbracati in sfintele odajdii si
Cei ce au cunoscut pe Marin Serghiescu, ne spun, a era un om
foarte vesel si canta admirabil bisericeste, atat in greceste cat si roma.neste. Vezi: G. M. Ionescu: Istoria Cotrocenilor etc. 1902, Bucuresti p.

168-169.
Comp. Elias Regnault: Suite on Suplement a l'hisfoire politique
et sociale des Principautes Danubiennes, par N. Rousso. Bruxelles, 1855,
op. cit. p. 96; unde-1 aflam ce deschisese o lists. de subscriptie si adusese
bani proscrisilor din Brusa; bani cheltuiti pentru trecerea for in Transilvania (avec la mission d'y former une legion roumaine et de reunir les
Roumains aux Magyars, dans une union federative,
dupe, cum arata
loan Ghica si alti proscrisi in: Compte des sommes que j'ai revues depuis
que je suis a Constantinople, et leur usage.
1. Pour celui des lecteurs qui desirerait connaitre le portrait physique de Iosaphat, it n'a qu'a voir celui de Bradamanti, dans les Mysteres
de Paris par Eugine Sue, edition illustree par M. Beauce.

www.dacoromanica.ro

107

cu crucea 'n mina, a desteptat sufletele poporului din amortirea

seculars; iar vocea for apostolica, cuvantul gurii lor, a miscat
adanc inimile si de -a ridicat la inaltimea evenimentelor vremii.

Revolutionarii dela Izlaz, trecand grin Craiova, au vent

spre Bucuresti, avand in fruntea for pe capii revolutiei, intre
can se vedea Popa $apcici, cu crucea 'n mina dreapta. Cand
au ajuns la Bucuresti, li s'a facut o primire vrednica de insemnatatea evenimentelor zilei. In fata cetatenilor fruntasi ai
Capita lei, a corpului profesoral si a junimei studicase
ea
insasi insufletita de spiritul revolutionar
se observa de departe figura impozanta a unui cleric. Era arh:mandritul losafat Snagoveartu, care, luand cuvantul, cu mult entuziasm, saluta
pe revolutionari, binecuvantand actiunea for binefacatoare, pentru viitorul nearnului. De aci inainte se alatur5, in randul frauta.yilor revolutionari impreuna cu Popa apcd. 1.
Iata ce scrie un francez la 1850, despre aceati doi clerici:( Ces deux
pretres dont le second fit partie du g-ouvernement provisoire associes
avec presque tout le clerge au mouvement national, representent admirablement ses types religieux. Its commencerent tous deux par etre simples
cures de village, enseignant aux pauvres paysans, leurs egaux, la parole
evangelique et ils garderent, en s'elevant, leur simplicite primitive. Le premier, Josaphat, apres la chute d'A. Ghica, son ami, await dep. ete envoye
en exil comme abbe ou egoumene dans le mona.stere de Snagow. Ayant
ser\h, par ses predications, la cause regeneratrice, it se refugia de nouveau
en Transylvanie apres invasion du territorire roumain par les Russes. Il se
mela a. lacroisade prechee par Kossuth, et, faisant retentir parmi les Roumains de ces montagnes son verbe chaleureux, it exhortait tous les peuples a. l'union contre lest tyrans. Quand la Transylvanie fut envahie a son.
tour par les baIonnettes autrichiennes et moscovites, rouges de sang magyar et polonais, ferme dans quelque cachot siberien. (V. Sebastien Rhe,al:
Resurrection des peuples: La. Roumcenie renaissante, dedie aux <Emigres
roumains, publication de la ligne des peuples-Paris. 24:rue NOtre-Dame-deLorette, Juillet 1850, pag. 10).

1. 1848 In tdrile romdne, ed. Carol Gobi, p. 487, unde se vad Ion
safat si Popa .5'apcd fotografiati In mijlocul fruntasilor revolutiei.
Nota. G-uvernul provizoriu dela 9 si 11 Iunie 1848. din Islaz, este
fotografiat avand la mijloc pe Popa Sapca; iar la margini pe urmatorii :
Ion Eliade Rddulescu, .Stefan Golescu, Maior Cristache Tell si cap.
ivicolae Plefoianu. El avea deviza : Dreptate, fr.:We. La toti de fata si
viitori sanatate. in numele poporului roman, am decretat si decretam:
Abolirea sclavajului ; abolirea cldcei ; improprietclrirea fdranilor cu
despagubire. Drepturile tarii ab antiquo sub protectiunea puterilor celor

mari din Europa si libertatea omului. Portretul acesta aflat de Al.

Cristofi, Craiova, 1895, este la Academia romans.

www.dacoromanica.ro

108

4. Iosafat membru in comisia pentru desrobirea tigandor.

Guvernul provizoriu de dup.& revolutia din 1848, nurneste pe
losafat membru in comisia pentru desrobirea tigandor, alaturi
de Cezar Boliac si Filipescu, avand ca secretor pe R,oatei. Si
Cezar Bolliac, dar mai ales Iosafat, erau negriciosi. Tiganii ii
adorau, zicand ca in cu dansii, fiind din neamul lor.
Pe vremea aceea circulau versurile:

Parintele Snag oveanu

Care slobozea tiganul
Si ii da bilet la many
Fara nici o Para, bung.
Din pricina evenimentelor, can au urmat, se stie ca desrobirea tiganilor s'a facut, la 1856, cand Iosafat era la Paris 1.
5. indbuOrea revolutiel dela 1848.Turcii si dupa ei Rusii,
intrand in Tara romaneasca, inabusira revolutia; iar capii revolutionari roman, fug can incotro vad cu ochii, facand sa rasune Europa de strigatele lor.
Arhim. Iosafat a trecut si el granita, deocamdata in Transilvania, uncle impreuna cu tovarasul sau C. Bo Mac, sooteau'
foaia Buciumul. Atitudinea lui Iosafat nu placu insa Ungurilor si mai tarziu Rusilor, invingatorli acestora, si de aceea el
a lost shit sa se retraga, incognito, la Bran, uncle sub patronagiul parohului roman Bartolomeu, din comuna Simon, fiind travestit in haine ciobanesti, trecea drept un cioban al tunneler lui
Moise Mosoiu, satean avut din Fundata.
Cain pe la 1850, un nepot duPa mama al lui Iosafat, care
1. Legea pentru emanciparea tiganilor in Muntenia in ziarul
Steaua Dundrii. 1856. Nr. 19. Iasi. Comp. I. D. Petrescu: Buchetul.
1889. Targoviste. p. 92.

cAnd se desrobesc tiganii in Moldova, Iosafat cheama pe toti rom2nii din Paris la biserica, spre a celebra acest act, rostind urmatoarea cuvantare :
Pratilor! Desiiinfama selaviei, este una din, legile fonclamentale ale

religiei cregtine. Pentru areasta, Biserica romdnd din Paris chiamd pe

fii sdi la o itntrunire, ce va urnict an jurul santului Altar, la 27-a curga,-

ioarei pela 11 ore, spre a celebra dezrobirea tiganilor in Moldova.

Noi vom depume impreund multumirile noastre peirintelid ceresc,
carele an facet sd luceascd in ochii nwqtri, ziva atilt de mult qi tin zadar
doritd, de ceitre strdinorii nosgtri. Noi, it yam ruga de asameni pentru sufletele generoase si in adevar roman, care s'au lepadat dela sine, cat qi
pentru acele ce de actin:, inatinte se vor ldsa, de descidunarea hareizitd de
dreptatea omineascd, ca pretul rdscumpeircirei celor asdmine cu not
IOSAFAT ARHIMANDRITUL. Paris 13 (25) Ianuarie 1856. 22
Strada Racin. (Dupd Gazeta de Moldavia. Nr. 8 din 26 Ianuarie 1856).

www.dacoromanica.ro

109

ocupapostul modest de invatator la Rucar, sub numele de I. D.

recunoaste 1.
Petrescu se intalneste cu Iosafat
Dupa ce mai rataceste prin Dobrogea si prin alte parti,

ri

fl

IOSAFAT SNAGOVEANU

fundatorul capelii roman din Paris

Iosafat se refugiaza la Paris, uncle erau cei mai multi revolutionari. Aici urzeste el intemeierea unei Biserici ortodoxe roma1. I. Michelet: Principautes Dannubiennes. Madame Rosetti, in 1848
(p. 8), Infatiseaza pe Snagoveanu, impreuna cu prizonierii dela 1848,
dans un bateau au milieu du Danube". Comp. si Istoria politicd fi
sociald a Principatelor dundrene, trad. de Joan Fdtu, 1856, Iasi, Tipo-

grafia Buciumului, dupa Elias Regnault, p. 27.

in paginile 27 si 445.446

se vorbeste despre preoti, relevand pe popa .Fapcd #i pe tinerii revo,

luponari, dela lslaz si Paris.

www.dacoromanica.ro

110
nesti, urmarind in acelas timp, mersul evenimentelor din patrie.

6. Alegerea lui Cuza. Unul dintre cele mai insemnate acte ale istoriei noastre nationale si implinirea

unui vis al tuturor Romanilor, a fost alegerea lui

Alexandru Loan I Cuza, ca domnitor al ambelor Principate, la 5 si 24 lanuarie, 18591.
Acest eveniment a fost serbatorit si la Paris, cu

un deosebit entuziasm, de toti patriotii romani, impreuna cu o mare parte dintre invatatii franceji, cari
au luptat alaturi cu romanii, aflatori la Paris, pentru
realizarea dorintelor romanilor.
In fruntea acestor barbati, cari, plini de entuziasm, au serbatorit implinirea idealului romanilor,
se afla si arhimandritul Iosafat, care indata ce primeste vestea cea bung, despre alegerea lui Cuza, ca
domnitor peste ambele principate, in cea dintai Duminica, la 1/13 Februarie 1859, dupa sfarsitul sfintei

liturghii, in biserica romaneasca din Paris, de pe

amvonul bisericii, imbracat in sfintele odajdii, rostete urm'atoarea cuvantare:
Fratilor! Cand un candidat de Print sau de Imparat este
ales de majoritatea unei Adunari, convocata in mod legal, trebue sa se considere alesul ca legitim, dupa toate legile lumii, si
atunci, Biserica, facand rugaciuni pentru dansul, it numeste
run,sul Dommului, consfintind prin aceasta, inlatarea sa si autori-

tatea ce o va exersa.
Alegerea lui Alexandru loan I, de Print in PrrincipateleUnite este mai molt de cat legitima; fiindca nu s'a facut de o
simpla majoritate, ci de o admirabila unanimitate, in doua

Adunari diferite, de unde urmeaza ca alesul este de cloud on legitim si de doua on rwnsu/ Domnului.
Fratilor! Marimea acestui act, fard exemplu in istoria lumii
si in care apare in mod vazut, mana lui Dumnezeu, desteapta
achniratia adeva'ratilor Romani si face s salte inimele lor, de
bucurie. S ne bucuram dar, fiindca astazi soarele adevarului

s'a aratat pe orizontul nostru si a raspandit norii, cari ne aco-

1. N. Corivan : Din activitatea emigrantilor romAni in apus (18531857). Scrisori qi memorii. Bucuresti. 1931 p. 101. Un memoriu e semnat

de Iosafat si alti patrioti exilati, la data de 15 Martie 1855, in favoarea

unirii, a Sa Majeste Napoleon III empereur de Francais.

www.dacoromanica.ro

111

periau de intuneric. In urma acestui act, lumea va putea sa ne

cunoasca, astfel precum suntem. Sa ne bucuram, fiindca. Romanii mai yin sa dovedeasca, in mod solemn, Europei, dreptatea
gi legalitatea cererilor ce au facut, in divanurile Ad-hoc. SA ne
bucuram, in sfarsit, fichndca simtimintele deputatilor Romani

n'au fost mai putin patriotice de cat simtimintele Romani lor,

stramosilor nostri. Dar, mai'nainte de orice, sa ne rugam lui
Dumnezeu, din inima, pentru sanatatea lui Napoleon, al III-lea,
care a sustinut, cu atata caldura, drepturile noastre, proclamand
legithnitatea lor. S ne rugarn, in a/eel* timp, pentru sa'nEtatea
noului nostru print Alexandru loan I, Ca, conform cu declaratia
sa solemna, sa guverneze in pace si sa se aduca in patrie dreptatea, ce a foist exilata de atatia secoli! Poate, astfel, prin concursul adevaratilor patrioti si Cu ajutorul lui Dumnezeu, sa face:
fericirea poporului roman si sa, merite, ca numele sau si fie ma,rit, din neam in neam.

Tot atunci, Romani au dat si un banchet, la 29 Ianuarie

stil vechi, in. onoarea alegerii Printului Alexandru loan I si de
domn al Tarn Romanesti, la can au luat parte mai multi printi
ai presei si literaturii franoeze. Arhimandritul Iosafat a tinut, si
cu aceasta ocaziune un admirabil toast. spre proslavirea M. S.
Imparatului Frantei, Napoleon al III-lea 1.

7. Cu prilejul complotului urzit asupra persoanei

domnitorului Alexandru loan I, in 1859, in Bucuresti,

arhimandritul Iosafat, impreuna cu mai multi roMani aflatori in Paris, trimite urmatoarea scrisoare
Domnitorului: Prea 1W-14-ate Doamne!
Noi RomOmii din. Paris, adunaci asta'zi la capela noastrd, wm. depus
la Altarul lui Dwinnezeu, profwnda noastrd recunogtinctl pentru cereasca
protecrie care a oorotit a Ta precioasd viacd, in imprejurarea oomplotulitii
din Bucuregti.
Patrungi de indignacie, impotriva unui asemenea act, a cdruia oribild izbucnire ar fi putut curma, cu a Ind lftirnei Tale pmecioasd viaM, sperancele noastre cele .mai scumpe; not me grdbim a te ruga sa prime.gti expresia nemarginitei buourii ce simpm, vlizand od pravid,enta, in aceastd
inconjurare, d oorotit incd data. acele vii gi drepte sperance.
Astazi, mai mult de cat orieand, ele sent inraddoinate in. inimile
noastre gi dragostea 0 devotamentul nostru catre Inalta Ta persoand, nu
pot fi asentanate de cat cu iubirea noastrd de patrie. Intimi le noastre te
confwndd cu. ea, precum dusmanii viitorului nostru au confundat in a for
ticdlousa ocmspiratie a Ta persoand in/W(1, cu scumpa noastrd patrie.

Avem onoare a fi, Prea Indicate Doamne, ai Mdriei Tale, prea

1. V. Acte si Doc. relative Ia istoria regeneiarii Romaniei de D. A.._
Sturdza gi I. I. Scupievski, Bucuresti. 1900, vol. 8. p. 752, 801 gi urm.

www.dacoromanica.ro

112
supusi qi eredinciosi servi.
Urmeazd subscrierea pdrintelui losafat, impreund cu alte 58 de subscriert. Paris 5/17 Aprilie 1859. aKapela Romanax...
(Vezi: Monit. Of. al Ta.rii Romanesti, Nr. 45 din 22 Aprilie. 1859).

8. Ziva de 5/24 Ianuarie 1862, &and corpurile legiuitoare din

ambele principate se adunara la un lac, se serbeaia, in Paris, cu
o deosebita solemnitate. Modul cum s'a serbat si felul cum a
fast priniit arhim. Iosafat de care ministrul Frantei, precum si
cuvintele magulitoare ce i s'au adresat, le face cunoscut Chiriarhiei, printr'un raport detailat 1. Cu acest prilej. Arhimandritul Iosafat a rostit, in biserica romhneasca din Paris, urmAtoarea ouvantare:
<Fratilor! Sarbatoarea ce ne-a adunat astazi, in acest sfant ideas,
tdesi nu este cuprinsa in calendarul bisericesc, este in.sa o sarbatoare
mare, stralucita, nationals.; caci ea celebreaza ziva intrunirii Camerilor,
a Moldovei si a Tariff Romanesti.
Asta.zi se aseaza. in Romania, piatra edi ficiului Unirii, a acelei

mantuitoare infratiri, pentru care Iisus Hristos s'a rugat mai cu deadinsul catre Teal ceresc, zica.nd: Parinte Sfinte! Uneste-i pre dansii
intru numele tau, ca. O. fie una precum noi!s>
<Unirea este temelia Evangheliei! Unirea este baza fericirii familief! Unirea este taria popoarelor!
Stramosii nostri, patrunsi de cuvintele Mantuitorului, ne-au lasat

tnaari pilde de putere, de unire si de minunile ce poate sa produca ea;

acaci ei, o malia, de oameni, au aparat, cu vrednicie si cu izband6., tara lor,
fiind uniti, in respectul religiei si'n amorul patriei!
In zilele noastre, alegerile domnitorului Principatelor-Unite, din 5
si 24 Ianuarie 1859, au aratat Europei ca Romanii de asta 71, au pastrat

In inimile lor, simtirile stramosesti de patriotism si de infratire, si acel

act national a atras lauda si simpatia tuturor natiilor generoase.
<In sfarsit, dupa o dureroasa asteptare de 3 ani, astA7i se consacra
in noua capela a Romaniei, intrunirea ambelor puteri legiuitoare ale
ambelor taxi surori, spre a nu mai fi de acum inmate, de cat una si sin gura reprezentatie nationals., a unei singure natii!
Mari pasuri au facut Romanii in scurt timp, pentruca au fost condusi de un mare principiu.
Voi, tineri compatrioti, cari sunteti veniti in aceasta tara, ospitaHera a Franciti, ca s6. primiti lumina invataturilor folositoare Patriei
Voastre; voi, cari sunteti meniti a fi intr'un viitor apropiat, ostasi ai
progresului pe pa.mantul strArnosesc, bucurati-va in suflet, gandindu-v
ca fructul ostenelelor voastre are a fi de folos nu unei provincii; ci unei
tari intregi, nu unui popor neinsenmat, ci unei natii, stimata, de Europa!
(De aceia, se cuvine sa facem, din ziva de 24 Ianuarie, o zi de sarba-

1. Arhiva mitrop. Ungro.-Viahiei.Vezi: Dos. Nr. 48, din 1862.

www.dacoromanica.ro

113

atoare romaneasca ai sa ne adunam la fiecare aniversare, la picioarele

Altarului, ca sa inaltA.m cAtre ceruri, rugaciuni ferbinti:

Pentru marile Puteri, cari au ajutat la realizarea doriqelor Romanilor.

Pentru Francia generoasa, ce ne da ospitalitate in sanul ei.

Pentru Imparatu1 Napoleon III, care s'a aratat totdeauna mare

si bun care noi!
Pentru Domnitorul Romani lor, Alexandra loan. I, fundatorul Union!
Si sa strigam aicea, dinaintea, Aceluia ce ceteste in inimile noastre:
SA. traiasca Unirea! SA traiasca Romania! SA traiasca Alex. loan I.

Din c-osprinsul acestor culantari si din marturisirea contem-

poranilor, ca Vasile Alecsandri si altii, se vede, destul de luminat, sufletul mare, inima incalzita de sentimental patriotic
si capacitatea aicestui barbat cleric, caruia, de sig-ur, istoria par
tried, ca si a bisericii nationale, ii va rezerva o paging elogioasa, 1.

Iosafat sta la Paris si conduce comunitatea si biserica

romk'neasca de acolo, cu multa demnitate si cu toata ravria,
apostolica, pans la 1872, cand agentul diplomatic al R.ornaniei
la Paris, (cu telegrama Nr. 270 din 4 Noembrie), comunica ca
arhim,andritul Iosafat a ineetat din vista. Intr'adevar, Iosafat
incetase din viata, la 3 Noembrie, fiind in varsta de paste 75 ani,
regretat de toti acei ce 1-au cunoscut si 1-au iubit. La moartea
lui, cuvanitul panegiric 1-a tinut studentul scoalei centrale din
Paris. C. Mirronescu, fost director al scoalei de Toduri si sosele

din Bucuresti, inginer inspector-general la C. F. R., senator etc. 2.

g. Operlle lui Iosafat Pe langa activitatea sa bisericeasea ai. patriotick Iosafat a desfasurat si o activitate didactics-catlhetica, ata't in tarn
cat ai in strainatate. Grija lui de cApetenie. a fost, de a impartaai copiilor,
viitorii cetateni si conducatori ai tArii. principide religiunii creqtine ortoaoxe yvi dragostea de patrie. Fara indoialtt, lucraxile dui nu an o valoare
deosebita teologica, au insA destula insemnatate didactica, mai ales pentru
vremea aceia. Aceste lucrari sunt:
I. Istoria Vechiului Testament cu morala. T. I de parinte loan. Sf.
Sava. 1839.

II. Istoria sant& (prescurtare) de parintele loan, 1839.

1. D. A. Sturdza, Insemndtatea divanurilor Ad-hoc in :

Ana..

lele Academiei romane seria II, 33, din 1910 911, p. 268.
2. A fost inmormantat in cimitirul Montparnasse. MormAntul sau,

imprejmuit de un grilaj simplu de fier, cu o truce ?mita. de piatra la

cap in stil ortodox, are urmatoarea inscriptie, sapatA in piatra : Ici repose L' Archimandrite losaphat Znagoveano fondateur de la Chapelle
Roumaine a Paris. Ne le 22 Avril 1797, decede le 15 Novembre 1872".
In partea opusa, pe piedestalul crucii se gra scris : Concession A perpe
tuite Nr. 1143-1872". Date de ('inhumation 19, 1872, 18 divizion, 1 ligne
(Condica de fizmormdntari a capelii, pe 1872, la Nr. 87.)
Est.

www.dacoromanica.ro

114

Istoria Vechiului si Noului Testament. T. I, ed. II. Iosef Sna-

goveanu, 1848.

IV. allote evanghelice), prin care F. Lamene (Lamennais), la

1846 a arittat lumei ce. reformarea ce vor se. face. este intocmai pe te-

meiurile Evangheliei, 1848, Iunie de Eclesiarhul Iosaf Snagoveanu. Copain

12 pag.
Lucrarea aceasta este menita asi i. fie impartitA in der", spre a
hrani spiritul revolutionar din tare.
(Vezi 0 N. lorga in .tNeamul romanese), Nr. 119 din 2 Mai, 1918).
V. Isforia slant& (prescurtare), ed. 2. Iosef Snagoveanu. 1848, care
ajunge la editia a V-a.

VI. Verburi, anecdote si fabule, pentru studentli mici din Paris.

Date gratis. 1863. Paris. Imprimerie de Moquet, rue des Fosses. St. Jaques.

11. Lucrare de 166 pag. format 16 fol. Pe verso copertei se dau cateva
aobserveri, cu privire la pronuntarea unor silabe din frantuzeste si timp4i
verbelor, in romaneste.
VII. Vocabulariu de cateva cuvinte latine, explicate in romeneste
91 frantuzeste. 1867. Paris. Litografiat in alitografia senatuluil,.Lucrarea
este inchinata Prea InAltatului Luis Carol, domnitorul Romaniei. (Vezi:
N. lorga in aNeamtil romanesc), Nr. 96, din 7 Aprilie, 1918).

VIII. Acest catehism este scos si in romaneste, sub titlul: Micu

catehism de Iosafat Arhinuoulrit. Paris. Imprimeria Moquet. 14 rue des
Fosses, Saint Jacques: 1870. Format 32 folio. 47 pagini. La fine are un
mic calendar ortodox si o scurtb. pascalie pe 32 ani.
IX. Catehismu pe scurt. 16 pag. Octay. Paris. De Soye et Bouchet
imprimeurs, place de Pantheon. Manualul aflat in Biblioteca A. R. la
serca A. 2810, n'are coperta dela capat, cu data imprimarii.
X. Cathechisme du Pere Iosaphat, archipretre a la Chapelle roumaine de Paris. 1870, Bucuresti. Imprimerie de la Cour Royale, F. Gtibl fiLs,
12, Passage roumain, 1889. 49 pag. 16 folio.

2. Veniamin Arhipescu (1860-1862). Superiorul capelii

roman din Paris, Iosafat Snagoveanu, printr'o scrisoare,

cu data din 29/17 Martie, 1860, ceruse aninisterului Cultelor si

Instructiunii Pub lice, ca sa -i trimita un preot ajutor 1 un

diacon, pentru capela pe care o infiintase el, la Paris. Ministerul
prevede aceste down posturi in buget. Ministru era Arhim. Melchisedec. Acesta cunostea un ieromonah, pe care-1 soeoteste destoinic de a ocupa un asemenea, post. Saco lean, rucentic al mitropolitului Veniamin Kostachi, fusese adus dela manastirea Slatina, la Husi, de care Meletie I strati, and a fost ales episcop al
Husilor. Aci, la Husi, Veniamin Arhipescu indeplineste mai multe
insarcinari, delicate si de incredere. Asa, sand Meletie infiinteaza
seminarul din Husi, Arhipescu a fost primal rector si profesor.
Ocupa apoi postul de director al cancelariei episcopaile si in,
timpul din urma era eguimen al schiitului Pdrvestii (Tutova) ai
caruia ctitori isi arogasera drepturi de autonomie, fats cu chiriarhul locului. Pe acesta 11 recomanda. Melchisedee domnitorului Alex. loan I. Cuza, care aprobandu-1 (prin adresa minister.
Cultelor Nr. 4467 din 6 Mai, 1860) : cuviosia sa, protosinghelul

Veniamin Arhipescu, se numeste si se intareste in functia de

www.dacoromanica.ro

115

deservent la capela roman& din Paris, subventionatii, de numitul

minister, ca ajutor al prea cuviosului arhim. losafat, proistosul
acelei capele, sub a caruia ascultare va
1. Ridicat la rangul
de arid/in/m.147qt, de catre Calinic Miclescu, locotenentul de episcop

al Husilor, Arhipescu se duce la Paris. Din condica de eununati

a capelii, se vede ca, la 15127 Aug. 1860, ofisiaza, in capela

romans din Paris, rue Racine, 22, o cununie, semnand: V.
Arhipescu, deservent capelii, (actul cu Nr. 11). La 30 Octomvrie, acelas an, boteaz5. in religia ortodoxa, o civil& a lui loan
Cobulescu si sotia sa Smaranda, semnand, tot ca mai sus, in
condica de botezati (actul Nr. 34).
Aceste sent singurele si
ultimele urine ale lui Arhipescu, la capela din Paris.
Prin Octomvrie, 1860, Arhipescu scrie ministerului Ca,
dup.& 6 luni de functionare la Paris, cu bani din economille lui,

nu tie Inca ce salar are si nu a primit nici un franc. I se ras..

punde, ca are in buget prevazuta suma de 1440 fr. pe an.

Iosafat nu-1 agreia i de aceia,
in Octomvrie, ceruse inlocuirea
lui;

iar cand s'a dus la Bu-

cureti, nu-1 lass pe Arhipescu

sa-i tins locul, ci pe un preot

strain. Intervine de asemenea
sa se taie din bugetul pe anul
urmator, 1861, postul de preot
ajutor. Arhipescu insa, sta la
Paris, ocupandu-se cu studiile,

rw

111***4.40-44**

farce a fi lasat sa slujeasca la

capela.In 1862 scria : In interval de aproape doi ani, de
cand ma aflu la Paris, am avut
ocaziunea a ma incredinta ca

Veniamin Arhipescu.

in cele mai multe colegii, ca si

in pensionatele din Paris, Si cu deosebire in colegiul Louis-le-grand

se afla o multime de romani, trimisi la invatatura. Dar, niste tineri copii ca acestia, cari se pregatesc in locul cel mai priinclos din lume, pentru a fi folositori patriei si natiunii lor, au tre1. Dos. minist. Cult. si Instr. publice, din Moldova, Nr. 755, din
1860, care se afla astazi la Arhivele Statului, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

116

buinta si de invatatura
nationale si a religiwnil pcirintilor
lor; cad in altfel, cum vor fi ei, buini patrioti roman, and intorcandu-se in tail, nu vor sti, nici a vorbi, nici a sari, nici a
ceti, dupes cuviinta, limba patriei; fiindca, cea anal mare parte
din ei, chiar dope acum au uitat a vorbi, curait roman' esite>, 1.

In aoelas an, stria ministerului, a se afla de aproape doi an la

Paris si nu i s'a platit nici un salar. In sfarsit, dupe o lungs
corestiondenca si in urma unui referat din partea rainisterului,
catre Domnitor, i so plateste, dar numai salarul pe annul 1860,
and fusese prevazut postul in beget.
Arhipescu este nevoit,
din aceasta pricing, a se intoarce in tars si in anul 1863, it afiam
preot sl presedinte at ccmsistoriului din Lsmail 2,
De ce nu-1 primise Iosafat? Se intelege lesne. Iosafat fundase capela, cu truda si sacrificii, conclucax' idu-o singur, dela intemeiere, fora a da seam5. cuiva. Acum avea peste 60 ani; iar
suferinteile prin cari trecuse, ii Slabisera puterile. Simtea nevoe

de un ajutor. Dar nu putea el, etitorul funclator al capelii, sa

lase aseamantul intemeiat de dansul, pe mina unei persoane
strain. Se gandea, tot la o ruda a lui, ca sa-1 ajute, la batranete.
Arhipescu avea si el un trecut; apoi avea calitati deosebite. Era
inteligent, infatif,3ator, bun biserica.,s, mai tanar ea el, si experimentat, prin. trecutul sou, ceia ce nu-i convenea lui Iosafat. Pe
Tanga acesteaera moldovean. De aceia, in toamna anului 1860,
pleaca in tares, dupes 12 ani dela emigrare. Ajungand la Bwcu
resti, supune capela din Paris sub jurisdictiunea canonic& a mitropoliei Ungro-Vlahiei. ConsulVandu-se &pod cu rudele sale, ho-

t&raste pe un nepot al sou, pr. Constantin, ca sa mearga cu el

la Paris; iar lui Arldpescu il face fel de fel de neajunsuri, spre
a-1 sill sa se retxaga.
3.

Pr. Constantin (Dinu) Nicolae (1860-1873).

Prin cererea lui Iosafat catre mitropolit, din 27 Octomvrie, 1860,

arata ca Capela romana din Paris, are neaparati trebuinta de

un al doilea preot, oa sa poati implini indatoririle sale religioase, catre numeroasa jwnime studenta, (Pawl, si gasind pe
preotul Constantin, de la sf. Dimitrie eel nou, dupes podul Tar gubui
, care primeste a merge, spre implinirea aoestei
misii), it core mitropolitului, ca s5. 1-1 des. Preotul Constantin
1. Ziarul : Tribuna Romana, din 1862, Nr. 162.
2. Monit. Oficial al Moldovei, Nr. 235 din 1863.

www.dacoromanica.ro

117

hind intrebat, prin protoierewl respectiv, daca voeste a se duce

la Paris, raspunde afthmativ, si deed dandu-i-se incuviintarea
si intarirea canonica, pleaca la Paris, impreuna cu Iosafat 1.
Preotul Constantin, slujeste la Paris, ca ajutor a lui Iosafat, pan& la moartea acestula (1872).

Pentru intaias data se afla iscalit in condlea de botezati

a anului 1860, la 29 Decembrie (act. Nr. 35) : Preotu Costandin. De aci inainte se gaseSte semnat in aceias condica, sand
singur, nand impreuna cu arhim. Iosafat, pb.na la 1873, eand
dupa moartea lui Iosafat, vine alit superior in locul lui.

4. Isaia Persiceanu (1872-1876). Dupa moartea lui Iosa

fat, mitropolitul Calinic Mielescu, numeste in locul vacant, pe
arhimandritul Isaia Persiceanu, care este recunoscut si de ministerul Cultelor (cu ordin.ul Nr. 12.027 din 25 Noembrie, 1872).
Isaia, in calitatea sa de superior al capelii, nu voeste sa stie,

ca si preotul Constantin a slujit acplo peste 12 ant si e5, este

nepotul lui Iosafat, fundatorul capelii. De aceia, din primele
zile, cand isi incepe serviciul la capela, cauta a nesocoti pe preotul Constantin, acum si el in varsta, facandu-i, fel de fel de nemultumiri, ca sa se scape de dansul si SA' ramana singur slujitor
si eonducator al capelii.
Pentru a-si prepares terenul, printr'o scrisoare particulara,
din 10 Martie, 1873, adresata mitropolitului, Isaia, dupes ce se
1. Preotul Constantin sau Dinucum i se mai zicea 1ndeobste,
era preot de mir, avea sotia sa, care a mers cu dansul la Paris. Ympreuna cu dansii au mai luat pe doi copii ai preotului Gheorg-he dela
biserica dintr'o si, din Bucuresti, un frate al preotului Dinu 9i deci
nepot at lui Iosafat, care murise in 1856 si copiii ramasesera orfani.
Acesti copii, Constantin 9i Dimitrie Popescu, au facut la Paris, studiile
liceale si superioare, fiind intretinuti de Iosafat Si de preotul Dinu,
devenind oameni cu aleasa cultures 9i anume :
I. Constantin G. Popescu, nascut pe la 1843, s'a intors in tars
inginer dela scoala Centrals din Paris 9i a devenit cu timpul 9ef de
serviciu la C. F. R., dupes ce lucrase ca inginer la constructia liniei fe
rate Pitesti,Varciorova si Ploesti-Predeal si a decedat in 1906, cu gradul
de inginer, inspector general. Neavand descendenti, nici familie, a

lAsat averea sa de 75.000 lei aproximativ, o parte Soc. Clerului roman

Ajutorul" qi o alti parte Soc. pentru invdfdtura poporului roman din
Bucuresti, fiind executor testamentar d. I. Poenaru-Bordea, proprietar,
avocat, etc. Pe vreo cateva cacti din biblioteca bisericii romane din
Paris se afia 1nsemnarea : Ex meis libris", C. G. Popescu".
II. Dem. G. Popescu, frate mai mic, nascut pe la 1852, a facut la
Paris 9coala de Arts et Metiers" 9i intors in lark', a servit tot la C. F. R.,
unde a devenit sublef de serviciu. La 1872, lulie 20, boteazA, In capela
din Paris, ca nas, pe copila Elena, fiica lui Nicolae qi Selina Glogoveanu,
(Act. Nr. 67). Vezi : Amvonul, organul soc. clerului roman Ajutorul"
din Bucuresti. 1913. Nr. 2, p. 45-46.

www.dacoromanica.ro

118

scuza ca a intarziat a da relatiuni despre starea capelii cum i

se ordonsse de chiriarhmotivand intarzierea, grin faptul ca, a
asteptat, SA, se deschida testamentul arhimandritului Iosaifat.
Area ca: deschizandu-se testamentul, s'a constatat ca numitul
arhimandrit, ega la.sat toata, averea sa, nepotulua sau, preotul
zice arhim.
Constantin si pentru caper& mimic. Si m'am mirait
Isaia catre mitropolit cum omul acela, care in totdeauna vorbea de patrie, in oeasul in care si-a facut testamental, n'a volt
a-si aduce aminte, nici de patrie si nici de capera, pentru care
avea datorie a se gandi la al sau viitor si Inca, dupa testamentui
sau, o lass incureata si datoare chiar... Arata, apoi,.ca. averea

raposatului arhimandrit Iosafat, a fost de 150.000 fr, dintre

cari 100.000 fr. fiind in niste actiuni pentru plutarea (navigatiunea) Seinei, a,sfazi nu mai au valoare de cat de 7.000 lei,;
iar 50.000 fr. sunt in bani, cu valoarea lor. Descriind starea in

care a gasit capela, zice: In sfantul altar, in roc de sfanta

masa (se afla) un icono.stas, dat de o dam& catolica, care era
neacoperit si se disfacea sfantul antimis pe lemnul gol si asa de
mic in cat sfantul antimis spanzura jumatate in jos, la, genun

chii preotului; sfintele tame, lasate intr'un dulap; in sfanta

Evanghelie am gasit mai multe ouviinte gerse de raposatul
arhimandrit; sfanta liturghie o slujea cu paine ordinara, si alte
neorandueli. pupa aceia arata ca, dansul nu a slujit sfanta liturghie, de cat dupa ce a pus totul in bung, ra.'nduiala., potrivit

cerintelor Bisericii noastre ortodoxe, gujind cu prescuri pe

cari si le-a procurat din acelas lac, de unde si le procura 0
preotul bisericii rusesti. In sfarsit, arata ca, la capela din Paris
nu este nevoie de doi preoti caci romanii cari se afra la Paris,
nu prea sunt bisericosi si vin numai Durninica, cate 4 sau 5 si
adesea mai putini chiar; daanele roman ce locuesc aid, n'au
obiceiu a face rugaciuni pe acasa 0 deci este destul un preot.
In acelas timp, Isaia majloceste si care ministerul cultelor
si instructiunii, ca sa inceteze funetionarea celui de al doilea
preot al capelii, Constantin, pe motiv ca cam este trebuinta de
el si spre a se putea face achizitiunea mai mutter obiecte neaparate capelii, precum si a lipsei totale a mobilierului locuintii
superiorului; care mobilier, in urma testamentului decedatului
arhimandrit Iosafat, a trecut in. posesiunea numitului, preot
Constantin, hail' du-si angajamentul tot-odata, a indeplini sin.gur, in toata durata anului ourent, serviciului divin al Capelii.

www.dacoromanica.ro

119

Astfel stria arhim. Isaia, chiriarhului si ministerului Culte-

lor; iar pe de aka parte, preotului Constantin, ii facea fel de

fel de neajunsuri, srpre a-I face sa paraseasca capela, si s se intoarca in tang..
Fates cu aceasta purtare a noului superior, pr. Constantin,
face si el o 1ntampinare mitropolitului, aratand ca de 12 ani

de card este In capela din Paris, si-a Meat datoria, fiind totdeauna in armonie cu raposatul arhim. Iosafat Snagoveanu,
fundatorul capelii. Noul superior insa, de and a vent, i-a luat
randul de la biserica si nu a mai slujit, nici la sfanta Inviere.
Micile beneficii, ce se pot agonisi, nu be imparte cu dansul si
apoi, de la sfarsitul lui Aprilie, i-a pus in vedere, ea sa..-si caute
un alt loc, caci ii va retrage solda.
0 petitiune, cam in acelas seas, se inainteaza si din partea

coloniei roman din Paris, catre mitropolitul Ungro-Vlahiei,

in care se zice, ca preotul Constantin Nicolae, in time de 12
ani, de rand este deservent la capela, si a indeplinit in totdeauna
datortile sale preotesti; a fort totdeauna in armonie cu arhim.andritul Iosaf at Snagoveanu, fostul superior al Cape lii, s'a purtat,
ca vn adevarat parinte sufletesc, fats de toti roman.' cerand
ca sa inceteze persecutiunile necalificabile ale arhim. Isaia
Persiceanu; care, de la venirea sa, a alungat pe sus numitul
preot, luandu-1 randul de la serviciul divin si astazi si mai mutt,
inteun mod arbitrar si putin demo de sfintia sa, 11 amenint5,,
ca sa paraseasca capela.
Semoteazel: G. N. Paianno; Warlam; M. M. Ionescu; B. Floresco;
Ch. I. Sulioti; Diculescu; G. C. Cantacuzino; Dimitrie D. Popescu; Luppu
G. Luppescu; B. Manoilesco; G. A. Margaritescu; I. C. Demetriu; Ioan N.

Papino; Ioan Roau; Const. Nicolau; Th. I. BrAtianu; B. Lascaru; M.

Isvoranu; N. Cratunescu; D. Cesiano; G. Bagdat; I. Cratunescu; St. D.
Parianu; D. C. Dobrescu; Theodor Angelescu; D. A. Vladescu; I. Georgescu'; D. Metaxa; G. Argyropoulo; C. G. Ionescu; C. M. Mironescu; Gr.
C. Burch,; C. D. Georgian; A. Naumescu; Alphouse I. Fetou; A. te.fa.nescu;
T. Gadey; M. Poenaru-Bordea; C. Lecca; Dianu; N. S. Niculescu; G. Vla-

dayano; Calogeropoulos; C. Vladoyano; C. Pancu; G. Maeri; Climent;

St. Vladoyano; N. Poppescu; Em. Culoglu; G. C. Margitritescu; Modolea;

Gregori Georgescu; Corlatescu; C. I. Foca; D. R. Dimitriu; G. H. Cristopolo; Constantin Ghiovici; Const. M. Svorova; C. G. Sebastian; loan L
Greciano; C. I. Ghenadescu; M. M. Macca; A. Marghiloman; C. Ra.mniceanu; C. C. Constantinescu; G. Dragomirescu; Nic. Plessioianu st alai
ativa indescifrabili.

Dar, cu tot protestul coloniei roman, preotul Constantin

este inlaturat de la capela.; dupes cum comunica Agence de Rou:

www.dacoromanica.ro

120

mane a Paris (cu Nr. 109, din 26 lunie-8 Julie 1873) superiorului,

'cand...

<cam onoare a va, inform& ices. onorabilul minister

al Cultelor, in vedere si a consimtima.'ntului dat de prea sfintitul primat a.l Romaniei si mitropolit al Ungro-Vlahiei a aprobat incetarea funcfictetriii, euvioiei sale parintelid Constantin,
ea al doilea preot Za capela romddi din Paris; suma alocata,
pentru postul ce C. S. numitul preot ocupa, urmand a se introbuinta in viitor, treptat, pentru achizitiunea de mai multe
obiecte necesarii Cape lei, si ramaind astfel toates greutatea serviciului la sfanta Cape la, numai asupra prea, cuvlosiel voastre,
conform angajamentului ce ati luat.
Prise urmare, functionarea Cuviosiei sale, preoitului Constantin, inceteaza cu finele curentei Zuni /unie, dupes stilul veclhiu. Alaturand pe langa aceasta, notificatiunea formal& ce
adresez parintelui Constantin, spre cuvenita urmare, ves rag,
prea cuvioase parinte, sa binevoiti a o comunica 1.

Silk a parasi Parisul, preotul Constantin se intoaroe in

Bucuresti, continuand a sluji cele preotesti.
Arhim. Isaia ramane singer la capela, pe care incearca, a o
stramuta, din rue Racine 22 unde, zice el, ca nu era un local
propriu pentru biserica. Aceasta insa, necesitand vre-o 15.000 lei,
chelitueli, nu se poate obtine acest fond., in acel an.In primavara anului 1875, Agence de Roumanie a Paris comunica, superiorului, ca ministerul cultelor, a aprobat cererea, de ase incheia
contract pe 20 ani, pentru inchirierea noului lccal ce veti alege,
pentru o mai convenabila si cuvioasa, indeplinire a serviciului
divin, in limitele insa, fixate intre noi, de cinci nth, franci pe
an. Indata dar ce veti fixa localul, voi incheia, in numele Agen-

tiei, contractul necesar cu proprietarul inchiriator 2. Nu s'a

putut insa gasi, cum se vede, un local mai propriu, cu pretul
fixat, asa ca, capela a ramas tot acolo,
Comunica mitropoliei in 1874, ca. DU a aflat din acte care este
hramul capelii si deci cere a se aproba hramul: Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos; ceia ce mitropolia aproba.
In vara anului 1876, arhim. Isaia Persiceana, isi des dimisia
dela capela,, pe motiv de sanatate. Venind in tars, a foist un timp
staret la manastirea Neamtului; ear spre sfarsitul viet,ii, se retrage la Ierusalim, undo si muri 3.
1. Arhiva Capelii romAne din Paris. Dosar No. t pe anii 1873-1879.
2. Arhiva Capelii romane din Paris. Dos. I, (1873-1879).
3. Gherasim TiMUF Calltoria la locurile sfinte.Bucure0 1896 p. 127.

www.dacoromanica.ro

121

5. Gabrlil Rascanu (1876-1877). Cu inaltul decret Nr. 1425,

din 24 Julie 1876, a fast numit superior al capelli par. Gabrii/
Re4caniu, absolvent al seminarului dela Socola, pe ziva de
1 August. Fusese profesor de morala cresting, liturgics si pastorala la seminarul central din Bucuresti; far dela 1873 si la
seminarul Nifon Mitropolitub, unde preda stiintele fizicochimice 1. Sta. la Paris, pans in primavara anului urmator 1877,
cand isi daSdimisia, intoreandu-se in tarn.
In locul vacant, a
fast recomandat diaconal St. Calineseu, licentiat in litere siprofesor de religisune la seminarul central, cursul inferior, aranjandu-se a veni Gavriil Rascanu la catedra de religie dela seminariul central, unde fusese mai inainte. Diacon.ul Calinescu insa
renunta.. Rascanu ramanand fora catedra s'a facut preot militar.
A fast in urma.' al treilea redactor la revista Biserica. artocloxa
romans in Decemvrie 1877, in locul arhiereului Gonadie Argefilu

decedat. Scrie despre datcxriile preotului in armata 2.

6. Chrlstache C. Orleanu (1877-1880). Fusese paroh la

biserica osf. Imparati, din Ploesti. La 1873, ramanand vaduv,
dabandeste o bursa dela Start si pleaca in Grecia, spire a urma
teologia, la Atena. In 1877 se intorsese in tars, cu titlul de dicenttiat in teologie, cand a fost numit superior la capela din
Paris, pe ziva de 22 Octomvrie. In anul urmator, mitropolitul
primat Caltinie Miclescu, mergand la Paris, 1-a tuns in monahism, sub numele de Calistrat, ridicandu-1 si la rangul de arhimandrit. In toamna aceluias an, a fost ales arhiereu. Urma sa

soseasca in tiara, spre a fi hirotonit. El insa ar fi volt sa. fie

mentinut la capela, ea arhierou 3. La 1880 venind in tail, a fost

hirotonit arhiereu, cu titlul de Barladeanu, in locul ramas

vacant, prin moartea arhiereului Policarp Popescu Barladeanu,
fast profesor si director al seminarului din Husi (t 1877).
Calistrat a trait toata viata, ca arhiereu, vicar al eparhiei
Husilor.N-a avut norocul sa fie ales episcop. Sedea la Bucuresti
unde a ocupat un timp si postul de paroh al bisericii Zlitari. A

fast o bucata de vreme si redactor la revista, Biserica ortodox6 roma net.Moare in toanma anului 1917 si este inmorman-

tat la cimitirul cBelu din Capitals.

1. Revista: Biserica ortodox4 romdna. I, pe anul 1877, p. 872.
2. Revista : Biserica ortodox4 romdna pe 1877/78 p. 173-180.
3. George 1114rescu : Apararea arhiereului Calistrat Orleanu, 1884.
Bucuresti p. XXV si urmatoarele.

www.dacoromanica.ro

122

7. Partenie S. Clinceni (1880-1886).

In'locul rkmas
vacant a fost trecut la Paris, pe 1 Martie 1880 arhim. Partenie
S. Clinceni, licentiat in teologie, tot dela Atena, care scum functiona ca superior al capelii roman din Lipsca 1. Partenie instalandu-se la Paris, face un raport detailat mitropolitului primat,
aratand starea de cornplecta neingrijire, in care se gasea oapela,
amenintatk acum si cu qexiproprierea. In vara anului 1881,
cere un conoediu de o lung de zvle, motivand, ea 4:dupes un serviciu neintrerupt si foarte obositor de trei ani, ca superior al

capelii roman din Lipsca si actualmente al celei din Paris,

ma ga.sesc cu sanatatea cam zdruncinatk. Venind in tars,
starue ca SA se cumpere o caper proprie a Statului romans,
in central universitar al Parisului si reuseste ca in anul urm5.tor 1882, sk se cumpere aetuala capela, din rue Jean de Beauvais

9 bis, pe care o amenajaza, dupes randuiala Bisericii noastre

ortodoxe, construind la'nga dansa si un presbyterium, pentru
locuinta olerului deservent, care este si asazi.
La 1885, Partenie trimite un raport mitropoliei, descriind
starea capelii cumparate si cerand inlocuirea chipurilor catoliee
dinteinsa Cu altele, executate in stilul Bisericii ortodoxe. Mai
propane ca hram al Bisericii: Sfintil apostoli Petra si Pavel.
Mitropolitul aproba. 2. In sesiunea de toamna a anului 1885,
arhim. Partenie este ales de care sf. Sinod arkiereu, cu titlul
de Backoanu. Mai sta la Paris, pkn5. la 10 Ianuarie, 1886, eand

se intoarce in tares, si este hirotonit arhiereu. Ales episoop al

Dunarii-de-jos si apoi mitropolit al Moldovei, arhipkstoreste
pank pe ziva de 31 Decembrie 1908, sand a trebuiit sk-si dea
In eurand dupes aceasta isi dete si obstescua sfarsit
demisia.
si a fost inmorm'antat. in cimitirul <<I3elu din Bucuresti.
1. Arhiva minist. afac. strAine. Dos. N. 16 din 1880. Capela din
Paris. Ord. Minist Cultelor, No. 2018 din 23 Fevr. 1880. Comp. Dos. Sf.
Mitropolii a Ungro-Vlahiei No. 44 1878: Capela din Lipsca.Vezi si: Pr.

Dr. V. Pocitan : Capela romdneascd din Lipsca in revista Biserica or,

todozA romans ", pe IulieAugust 1927.
2. Arhiva mitropoliei Ungro-Vlahiei. Dos. Nr. 41 din 1885. Vezi
acest raport publicat in rev. Biserica ort. rot/ILIA" si in Ortodoxul"
VII, 1886, p. 9-13. Superiorul urmator nu tine acest hram, ci tot pe
cel vechiu : Sf. apostol si evanghelist loan" (Arhiva capelii. Dos. Nr. 9).
3. Vezi: Venial/tin Pocitan Ploesteanu: Melchisedeo ca membru at
sf. Sinod. Bucuresti 1939, p. 94.Acest cleric n'a avut dela Dumnezeu vocatiune preoteasca. Era ins& inteligent si cu mare trecere In partidul literal.

A fost si bun gospodar. Pe uncle a trecut a lAsat urme neperitoare. La

Paris: Presilteriul, la Galati si la Iasi, palatele pentru locuinta chiriarhilor.

www.dacoromanica.ro

123

8. 'loan Severin. (1886-1893). Pe ziva de 1 Ianuarie,

1886, a fost numit superior pr. ieonom-stavrofor,. loan Severin
din Galatica o rasplata ealupa un serviciu adus roalei, ea profesor al seminarinlui episoopiei de Husi si Bisericii, ea protoiereu al jud. Covurlui, neintrerupt, timp de aproape 30 ani (25
sept. 1853-1 Ianuarie, 1866)
r
si ca primul membru si presedinte al comitetului fundator al spitalului de acolo, din
b
initiative privata 1. A lost
-

numit de catre mitropolitul

Ungro Vla-hiei si intarit de
minister, dupa interventia
episcopului Melchisedec al

Romanului, care it recoman-

-,

da si ministrului plenipotentiar dela Paris Vasile

Alexandri 2. Severin ajuns la
Paris, comunica mitropoliei,

ca, pe ziva de 10 Ianuarie,

s'a prezentat la post. La 14
curent (1886), a luat in primire toata avere a capelii duIconomul Roan Severin

p.& un inventar, in regula",

1. Fiul lui Neagu. Severin din satul Rogojeni, tinutul Covurlui.

Absolveste seminariul din Husi, cu 4 close, In 1S58, ca eminent. Dela 26
Iulie 1858Septemvrie 1863, pedagog la seminariu si supleant la {moats
catehetica de acolo. bupk Impreunarea scoalelor catehetice cu scoalele pub]ice, in 8 Decemvrie 1859, a fost intarit In acest post. La 15 Fevruarie 1860,

a fost numit supleant la clasa I a seminariului, cu Indatorirea de a preda

la toate clasele, muzica vocals,, psaltichia si Istoria natural& A predat
si matematica la clsa I-II, b. si 1. franceza. La 31 Ianuarie 1861, a fost
numit sef pedagog, cu aceias indatorire didactics.; dar isi ds. dimisia dela
catedra de matematici. La 1862 este insarcinat cu predarea istoriei bisericesti si Agronomiei. La 1863 se hirotoneste preot si este numit protoereu
al departamentului I a districtului Covurlui.
2. Arhiva. mitrop. Ungro- Vlahiei. Dos. Nr. 41 din 1885 9i Nr. 18
din 1886.
lata i corespondenta in acest stop :
Roman, 1885. Dec. 28.
Cucoane Vasilicd !
Mai intai de toate, Va urez, cu anul nou 1886. carele peste cateva

zile sosegte si la noi, dupace a venit mai intai pe la Domnialloastra

la Paris.

www.dacoromanica.ro

124

In prezenta P. Cuv. arhimandrit Partenie S. Clinceni si a delegatului legatiunii romtme din Paris, inaintAnd un exemplar
ei mitropoliei. Este cel intiti inventar al capelii, aflat la dosar.
Doresc ca el sa VA aducA toatA fericirea, posibila pe pamant, pen-

tru omul cuminte $i sa fie urmat de multi alti ani fericiti. Tot asa do-

resc i cucoanei Paulinei.

Dupa aceasta ma socot dator a VA recomanda bunei
vointe a
Domniei Voastre, pre sfintia sa iconomul loan Severin, care este numit
preot la capela romAnA din Paris, in locul parintelui arhimandrit Clinceanu, pe care sfAntul Sinod 1-a ales si Majestatea Sa Regele 1-a con

firmat, in demnitatea de arhiereu-locotenent al eparhiei Romanului.

parintele Severin este unul din elevii mei, pe cAnd eram profesor
9i director al seminarului de Husi.
Dupa ce a terminat cu lauds cursul seminarial, eu 1 -am hirotonit
preot si numit in postul de protoereu de Galati, pe care post 1-a purtat
cu lauds, in curgere de 22 ani. El, prin numirea sa la Paris, a ajuns o
mare dorinta a inimei sale, de a trAi in capitala civilizatiunei moderne.
Eu deaceia, cu tot dinadinsul i1 recomand D-voastrA in acea incredere, CI yeti avea acolo un preot mai bun decdt toti predecesorii sdi,
pe care eu i-am cunoscut.
El este inteligent, modest, bun bisericos si cu ravta crestineascA.
Familia sa consta din trei persoane : el, sotia si 0 copila, si o pot numi
familie Integra si onorabila, cum se cuvine sa fie familia unui preot bun.
Eu cred ca pArintele Severin, cu concursul D- voastre, va face ca
capela romAna din Paris, sa aduca onoare Ord noastre, mai ales availdu -VA pre D-voastra protector si povatuitor.
El in Galati a fost iubit si stimat de toti oamenii de bine. Nu mA
indoesc ca tot asa se va Linea si la Paris.
Rog pe Dumnezeu sA ma ajute ca sA VA mai pot vedea, cu pace
si cu sanatate. Al d- voastre parinte sufletesc amic i servitoar, Melchisedec

latA $i raspunsul lui V. Alexandri Prea sfinfite pdrinte fi coleg.

Sfintia sa protoeroul din Galati, parintele Sererin, sosit la Paris,
ca sa inlocueasca la capela romana pe arhiereul locotenet al eparhiei

Romanului, parintele Clinceanu, mi-a adus scrisoarea prin care mi-I reco
mandati giin care am gash cele mai calduroase urari de anul nou, petitru
sotia mea $i pentru mine.
VA multumesc din tot sufletul pentru aceste amicale felicitAri $i
eu, ca coleg de Academie, VA doresc pe langa deplina sanatate, acel bel
sug de lucrari interesante si folositoare, de care ati dat atAtea probe

pita acum.

Poetica podoabA a naturei ce se desfasoarl sub ferestrele episcopiei

si linistea de care VA bucurali in ea, vor intretinea focul sacru al activi
tatii literare $i arhiologice, de care sunt lipsiti pre multi din membrii
Academiei noastre.
Eu insumi de and ma aflu in Paris, cu insarcinarea de ministru
plenipotentiar, nu mai simt tragere de inima spre cAmpul larg al poeziei.
Biata muzd doarme dusa in sanul portofoliului ministrial, sub un teanc
greu de note diplomatice ; sper insa CI se ve oa trezi din letargie pela
inceputul primIoerei, and incep mugurii a se deschide. Orcum sa fie
ca diplomat $i ca poet, sunt fericit de a ma semna.

Al Prea Sfintiei Voastre plecat fiu sufletesc si devotat coleg,

V. Alecsandri. Vezi : C. Diculescu : Episcopul Melchisedec, Studiu asupra vietii

i activitatii lui. Bucuresti. 1908. p. 181-83.

www.dacoromanica.ro

125

Iconomul I. Severin era casatorit, avand sotie si o Md., cu

dansul. In anal 1890, inainteaza mitropoliei un raiport, prin

care arata ea, ca pasit in al optulea an, de cand a parasit tara,
fora ca. in acest timp SA se mai fi dus, macar o singura data.
Cere un concediu de trei luni. In acest timp ins& se primesc
mai multe reclame impotriva sa. Era cineva care soormonea. Se
parea ca se elating. 1. In 1891, episcopul Ghenadie al liaranieului
recomandase mitropoliei din Buouresti, pe pr. N. Georgescu, pro-

fesor la mai multe scoli secundare din Craiova, pentru a fi

numit preot la capela din Paris, in postul ce a fast informat
ca se va irtfiinta 2. Se aflase si la Craiova ca postul va deveni
vacant.

Severin a muncit mult si cu pricepere la repararea bisericia invrednicindu-se a lua parte si la sfintirez ei solenung,
la 30 Mai, 1892.
Dupk sfintire, mai ramane la Paris, pan&

is starsitul lui August, 1893, sand s'a intors in tara, asezandu-se la Galati, unde a foist preot si profesor de religie. Mai

tarziu a fast ales de preoti, membru in consistoriul superior

bisericese. A fast un cleric distins, bun bisericas, iubit si stimat
de toti, pang la sfarsitul vietii sale.

9. Meletie Dobrescu (1893-1896). Pe ziva de 1 Septemvrie 1893 a fast numit superior, fostul ierodiacon ail capelii,
Meletie Dobrescu, licentriat in teologie din Bucuresti, care &flan-

du-se in tara, in concediu, a facut toate chipurile, ea sa is local

lul Severin. Era mitropolit primat Ghenadie Petresou. Fiind hi-.
rotonit ierornonah si ridicat la rangul de protosimghel, s'a intors la Paris, luandu-si in pilimire postul de superior. In anal

urmator (1894), venind in tara, in virtutea unui concediu, ii

tine local arhim. Nifon, staretal manastirii Sinaia, cu incepere
din Fevruarie. Atunci Meletie este ridicat la rangul de ariamandrit si se intoarce la Paris. Mitropolitul Ghenadie. se interesa
mulct de capela roman& din Paris, pe care o vizitase. Face si un
regulament de administrare interioara, a personalului capelii,
1. Arhiva mitrop. Ungro- Vlahiei. Dos. Nr. 43, din 1893.

Se primise qi o reclamd din partea familiei dr. Patropolu, mort

la Paris. Mai era invinuit de intretinerea unei corespondente cu pa.
triarhia din Constantinopole, pentru sevargirea casatoriei unei familii
de greci, in capela romAnd din Paris.
2. Dos. mitropoliei Ungro - Vlahiei, Nr. 44, din 1891.

3. Arhiva bisericii romane din Paris. Dos. :Nr. 6

www.dacoromanica.ro

9i 8 din 1806157.

126

in Martie 18941: La Paris, Meletie semneaza in condica de eununii a capelii: 1Superieur l'Arhimandrilte Meletie").Bueurandu-se de inerederea mitropolitului Ghenadie a foist ales arhiereu.
Chemat in tail a fast hirotonit arhiereu-locotenent, cu blind de
Galateanuv ; iar mai tarziu si l-a schimbat in acela de Con-

stanteanu)>. Tinea mutt insa, ca si mai ramana la Paris, pe

motiv ca, Inca nu si-a terminat studiile.
Se ocupa. cu limba evraica, pregatindu-1 mitropolitul Ghe-

nadie ca sa fie urmasul

1 Dr. N. Nitulescu, la fa-

cultatea de teologie din

Bucuresti.Intorandu-se
\I la Paris, ca arhiereu, hirotoniseste preot, pe seams

capelii, in Aprilie, pe ierodiaconul biserici, Nec-

tarie Constantinescu,

lost diacon la biserica

Cretulescu, din BucurestiMitropolitul Ghcnadie BM-

rule la minister si se apron, ca s fie la Paris si

un arhiereu; in persoana
fostului superior arhiman-

dritul Meletie Dobrescu,

Arhierettl MELETIE DOBRESCU

acum ridicat la treapta arhiereascd. Pe ziva de 1

adevar, bu0 ctomvrie
getul capelii se marete, avand ca superior pe arhie-

reul Meletie Dobrescu Galateanu" preot pe ieromonahul

Nectarie Constantinescu i doll& posturi de diaconi. In unul

din aceste posturi este calugarit, hirotonit 1 intarit, tanitrul
Gheorghie Monariufiul preotului V. Monariu din satul Cordun de laugh Roma. Ia numele mitropolitului care-1 agrease
Ghenadie. In anul 1859/96 a fost prin urmare la capela romans, din Paris: Arhiereu, preot i diacon.
IatA acest rerulament :
1. Scopul capelii tontine din Paris este mentinerea la inalta demni,

tate a cultului sfintei noastre biserici ortodoxe, precum si nutrirea cu

hrana sufleteasca a piosilor, cari se al in localitate.
2. Superiorul capelii este dator inaintea lui Dumnezeu si a oame
nilor, a fi model de cucernicie, moralitate si fapte frumoase si a fi astfel

www.dacoromanica.ro

127

Aceasta a fast epoca de our a Capelii; dar, de seurta durata.

Prin bugetul anului urmAtor, 1896197, se suprima postal de
superior-arhiereu si se restatorniceste ca, superiorul Sa, fie preot
ca si mai 'nainte, avand si vn diacon. Mitropolitul Ghenadie isi
perduse influenta, intrand in conflict cu guvernul 'liberal. Meletie a trebuit sa vina, in tara. Pan& la numirea unui nou superior, se numeste, ca s-aplinitor, ieromonahul. Nectarie Canstantinescu, preotui Capelii.
In sesiunea din Mai a sf. Sinod, din
awl an (1896) , mitropolitul Ghenadie Petrescu este judecat
si detronat. Se institue o locotenenta mitropolitanci, care muneste pe Meletie, vicar al sfintei mitropolii a Ungro-Vlahiei, in
local lui Nifon Ploesteanu, care
refuzand sa semneze sentinta,
a fost inaocuit 1,
de depunere a mitropolitului Ghenadie
la inaltime, prin calitatik sale pastorale, precum si prin sfaturile pline de
intelepciune,ce va impartasi credinciosilor, setosi de cuvantul Dumnezeesc.
3. Superiorul este singura persoana responsabila de ordinea domni,
toare intre pet sonalul bisericesc.
4. Cand superiorul va observa ca vre unul din subalterni isi negli,
jeaza datoriile, ii atrage atentiunea, odata sau de doua ori, asupra acestor
abateri; iar in cazul cand nu se va pune nici un temeiu pe observatiunile
sale, superiorul va raporta cazul sfintei mitropolii din Bucuresti.
5. Personalul bisericesc, va cauta, cu zel si in frica lui Dumnezeu,
sa -5i indeplineasca datoriile, ce -i aunt impuse de canoanele bisericesti
$i regulamentele sfantului Sinod at Bisericii autocefale ortodoxe Romane.
Ocupatiunile cari ar contraveni acestor dispozitiuni aunt cu totul oprite.
6. Serviciul divin se va oficia, cat mai pompos, mai ales in zilele
de Duminica si in serbatorile mari, pentru a se sustine prestigiul ritului
ortodox in fata credinciosilor.

7. Corul va canta in toate duminicile, serbatorile domnesti $i

serbatorile mari bisericesti, dupe melodiile compuse in spiritul Bisericii

noastre ortodoxe.
8. Taxa Corului, cand va canta la ceremonii particulare, va fi de
60 franci, din aceasta sums, dirijorul va lua 15 franci; iar restul se va
distribui intre ceilalti coristi.
9. Veniturile epitrahilului se vor repartiza astfel, intre personalul
bisericesc trei parti de o potriva superiorului $i diaconului $i o parte
cantaretului $i lectorului.
10. Dota bisericii va fi pastrata, cu multi ingrijire, de catre superior,
care va cauta, pe cat imprejurarilel vor permite, a o imbunatati si a o
pune in raport cu cerintele timpului.
11. Instreinarea lucrurilor cari apartin dotei bisericii, atrage cea
mai grea raspuedere din partea superiorului.

Regulamentul de fats va fi fixat in interiorul Capelii, spre a fi

vazut mai de aproape si a se comforma cuprinsului din el, persoanele
respective.

Arhiepiscop si Mitropolit Primat Ghenadie.

Cireeanu

Bucuresti, Martie 1894.

Director Dr. EV

1. Vezi Arhier. Veniamin Pocitan Ploesteanu. Arhiereii vicari in

Biserica ortodoxe romans. Vicarii arhlepiscopiei Bucurestilor. Bucuresti.
1937. p. 43.

www.dacoromanica.ro

128

10. Gheorghe Georgescu (1896-1902). Locotenenta recheama in tar& dela Paris, in Iulie, pe ieromonahul Nectarie
Constantinescu si numeste in locul lui, ea superior, pe preotul
Gheorghe George,sou,, licentiat in teologie, deservent as eapela
Azilului Elena Doamna si profesor de religiune la lieeul cMihal Viteazud din capitals. Agreat de Partenie mitropolitul, presedintele locotenentii mitropolitane, acesta ii dete rangul onorific de protoiereu sau Arehipretre, cum se iscalea el. Aoest Georgescu ceruse Inca din 1895, un concediu, pentru complectarea
studiidor la Paris, dar nu i se aprobase. Acum schimb'andu-se
lucrurile, locotenenta, is numeste superior. La 22 Julie (1896) is
postul in primire, cu inventar in regulb,.In locul vacant de mitropolit-primat, girat de locotenenta, este rechemat fostul micare fusese inainte de Ghenadie Petresou,
losif
tropolit
Gheorghian. Avesta restatorniceste in postul sau, pe fostul vicar,
Nifon Nicolescu Ploegteanu; iar
ales in timpul lui Ghenadie
Meletie Dobrescu ramane in postul sau de l000tenent all eparSta insa, in
hiei Dunarii-de-Jos, cu titlul de Galateanu.
Bucuresti
cum stateau de altfel si ceilalti arhierei titulari
afar& de eel depe rang5, mitropolla Moldovei. Dar, visul dui era
tot biserica din Paris, stanand in acest stop. In 1897, Martie
29, ministerul Oultelor si instructiunii scrie mitropotlitului pri-

mat, 6, a infiintat un post de preot la biserica din Paris, pe

1 Aprilie, plait cu o diurna de 300 lei lunar, in care doreste a fi

nwnit superior P. S. S. arhiereul Meletie Dobrescu, Galateanu. Dar mitropolitul primat raspunde, c5. actualmente se
af15. la Paris, preotul Gheorghe Georgescu, numit in regula si
Cu dearetul regal Nr. 3059/96 si prin urmare,, nu poate fi
desca'reart, deck prin sentint.a. judecatoreasa.1. Era mana,
energica a Dr. I. Cornoi, directorul cancelariei mitropoliei, depe
vremea. mitropolitului Iosif, care Linea piept inca,lcarip drepturilor ierarhioe, fats, de puterea laica.
Pr. Georgescu, as ince-

putul anului 1902, este ales arhiereu si venind in tara a fost

hirotonit, luand numele de Ghenadie Georgescu Baca.oanw> 2,
Ales mai tarziu episcop al Ramnicului Noului Severin, nioare
in Bucuresti la 23 Noemvrie, 1912 si este inmormantat la cimitirul *erban Vod5, (Belu).
1. Arhiva mitropoliei din Bucuresti. Dos. Nr. 40197.
2. Fost apoi arhiereu locotenent al mitropoliei Moldovei si egu,
men la of. Spiridon". Biografia lui in revista : Cuvdntul Adevdrului,
Ramnicu-Valcii, 1912. Vezi Athanasie Mironescu': lstoria eparhiei Ram
nicului Noului Severin. Bucuresti Vezi'si revista : Biserica ortodoxa ro.
masa 1912, p. 848-51.

www.dacoromanica.ro

129

11. Chesarie Stefano (1902-1914). A fost numit pe

1 Martie, 1902, din preot la catedrala arhiepiscopiei Bueurestilor.
Clerioul acesta avea prezenta impunatoare. Era bun bisericas si mai pre sus de toate, 'ckstigase simpatia multor barbati

politici din partidul liberal. Tinea la el si mitropolitul Iosif

Gheorghian, dar mai ales, .sfetnicul acestuia, dr. loan Cornoi,
directorud cancelariei metropolitanesi fac-totum la mitropolie,
pe acele vremi. Ocupase pans atuncil mai multe insarcinari. La
Paris se dusese, cu nadejdea ca mai usor va, putea sa inainteze

in ierarhia inalta bisericeasca. N'a avut insa chiemare dela

Dumnezeu si s'a intors in tars, tot cum se dusese.
Dupes ce ajunge la Paris, comunica mitropolitului ca mai
toate obiectele si sfintele

odajdii sunt intro stare rea.

Cadelnita ca la bisericile
noastre dela Cara. In ce pri-

veste starea bisericii ci a

presbiteriului, este destul
a spune, ca de aproape 18
ani, nu s'a pus o mans de
nisip pe pereti, asa ca, sub
icoanele bisericesti, apare,
din distant& in distanta, ten-

cuiala ramasa fart vopsea.

Parchetul in mai multe lo-

4P
_.

curi este prabusit. Vopseaua

pe pereti si piston, cu totul coscovita; iar aspectul geArhim. Chesarie Stefano.

neral al intregei cladiri este

ca al unei case parasite".

Trecand la mobilier zice :

oMobilierul prcsbiterului este cu totul stricat si nu mai

poate servi. Este dar absoluta nevoie, ca biserica si presbiteriul,
sa fie reparate din timp, spre a se evita, pe de o parte cheltueli

mai maxi in viitor; iar pe de aka, spre a nu ne expune ridicoludui, aici, in fata stradnilor 1.

1. Arhiva bisericii romine din Paris. Dos. Nr. 27, pe 1902.Fusese

preot In satul Rusi, corn. Letea, jud. Back:. Ramanand vacluv, un timp
a fost functionar la fabrica de hartie Letea", condusa pe atunci de Radu
Porumbaru. Sprijinit de acesta, Stefano Incearca mai Intai si urmeze
9

www.dacoromanica.ro

110

In timpul ndelungat de pastorie a arhim. Chesarie, an fac

diferite imbunatatiri si se primesc multe odoare scumpe, pentru biserica din Paris.$tefano sta la Paris 12 ani. Ar fi putut
sta si mai mult. Nimeni nu-1 putea urni de acolo, pentruca avea
mare trecere la cei de sus. In timpul lui s'au petreout mifcari
studentegti si multe reclame ale subalternilor improtiva sa. Dar
toate au ramas fara nici o urmare. Era sustin.ut.
Pe ziva de
1 Aprilie, 1914, a e.s:it la pensie si a venit in Cara 1.

12. Vasile Pocitan (1914-1915). Cu ordinul mitropoliei

din Bucuresti, nr. 1380 din 3 Aprilie si al ministerului cultelor nr. 12.b69 din 3 Martie, 1914, a fost numit, prin detasare, in locul vacant, preotul econom-stavrofor Vasile Po-

citan, paroh al bisericii sf. Voevozi" si profesor de religiune la liceul Mihai Viteazul" si seminarul pedagogic universitar" din Bucuresti, pe 1 Aprilie (1914) 2.
Pastile cildeau la 6 Aprilie. Le-am facut in Bucuresti, neputand sit mi scot formele de citlittorie, inainte de Pasti. Dupa

Pasti, am plecat. Am sosit la Paris, in ajunul zilei de 15

Aprilie Stefano era gata de plecare, la baile dela Dax,
sure a face o curs pentru reumatism. Intr'o noapte am scris
impre unit inventarul capelii, in dublu exemplar, iar a doua zi
a ci plecat la Dax si apoi in tars.
cursul superior la seminarul Central din Bucuresti. Vazand insa ca
merge greu, el Bind in varsta, pleaca la Atena, impreunl cu cumnatul
sau, protoiereul Teodor iltanasiu, dela Bacau. Dupa cativa ani se in.toarce in Cara cu titlul de licentiat in Teologie". Calugarindu-se, isi

szhimba numeIe,.clin Constantin in Chesarie. A fost un timp, spiritual la

seminarul Central din Bucuresti, apoi director al seminarului sf. Gheor7-ghe", din Roman, de unde a trebuit sa demisioneze. Mitropolitul Iosif

Gheorghian it numeste atunci preot la catedrala mitropoliei din Bucu

resit, iar in 1902, 11 trimite la Paris.

1. Sosit in larA, lupta, prin toate mijloacele, ca si ajunga macar

arhiereu. Avea staruinti desiule, dar nu era agreat in sfera ierarhiei inalte
bisericesti. Era cunoscut sub numele de Pops draw". Asa era calificat
si prin gazete. Mitropolitul Konon insa, Linea la el. in 1915, II recoman0
dase preot superior pe langa Mare le Stat Major al armatei romane, cu
gradul de arhimandrit-mitrofor. Aceasta in vederea razboiului. Cu firea

lui insa pea darzi si lipsit de tact, militarii nu-i clAdeau respectul cuvenit. De aceea Konon, dupa catva timp, comunica sinodului, ca arhim.
Chesarie, in armata neintampinand destula bunavointa si fiind si cant
bolnav, pe ziva de 14 Mai 1915, si-a dat demisia. Vezi : Desbaterile sf.
Sinod. sesiunea de primavarA, 1915, Bucuresti 1916, p. 107. Neputand
BA se faca arhiereu si neobtinand nici o altA insarcinare in tail, a in.ceput a unelti, ca sa se intoarca din nou la Paris. Si a reusit.
2. Este interesant a se sti si cum am fost numit superior la Paris :
Chesarie Stefano, comunicase mitropoliei ca, pe 1 Aprilie 1914, voeste a
se retrage la pensie. Pr n Fevruarie, ceruse concediu si venise in tail,
spre a-9i aduna actele necesare si... a-si gasi un urmas. Ca suplinitor

www.dacoromanica.ro

131

Mums singur am inceput serviciul divin. Era rAnduiala

a se incepe slujba, cam de pe la 10 dimineata. Crestinii insa,
-veneau in apropiere de ora 11, nand se incepea sf. Liturghie
care se termina la ora 12 fix. Ministrul plenipotentiar al tarii
la Paris era Alex. Em. Lahovari, un bun cretin. Venea la bisericA regulat, la inceputul sfintei liturghii.
Relzboiul franco-german. N'am avut insa decal 4 luni de
linite, cad la 1 August(1914) a izbucnit rtizboiul t. Nemtii,
invadand prin Belgia, se indreptau spre Paris. 0 mare nelinite i ingrijorare era in tooth Franta. In curand se aude bubuitul tunurilor. Armatele germane inainteaza vertiginos, dArinaftnd orate, biserici i pustiind totul. Aeroplane inamice,
recomandase pe arhimandritul Valerie 14loglan, fost staret al manastirii
Neamtului, care se afla atunci la Paris, facand oarecari studii. Mitro-

polia, fats cu hotarirea superiorului, de a se retrage, incepe a sonda

diferite fete bisericesti, spre a gasi un cleric, demn de a ocupa acest
post. Dar 9i Stefano
cum am zis mai sus voia a-si alege un ur-

mas agreat. Recomandase pe arhimandritul Valerie Moglan,

actual mente arhiereu-vicar al mitropoliei Moldovei care-1 suplinise in timpul concediului, cerand ca sa fie numit numai provisoriu, neavand titlu
universitar. Mitropolia insa, nu-1 aproba, pe motiv a era din alts epar
hie. In acelas timp, ordona superiorului, sa mai aiba rabdare si sa stea
la postul sau, ;Ana se va gasi un titular. Din Tara, cer a fi numiti ; Gr.
Pifculescu (Gala Galaction) dr. in Teologie si defensor eclesiastic Scrii

tor distins. Fusese coleg de banca la Colegiul sf. Sava" cu ministrul

Cultelor si Instructiunii de atunci, I. G. Duca. Avea, prin urmare,
toate sansele.DupA cateva zile insa, se rasgandeste si renunta la cere.
rea sa, de a fi hirotonit preot, pentru biserica din Paris. Mitropolitul
recomancia atunci pe arhid. Grigorie Nicolau dela catedrala mitropolitana (actualmente Gherontie episcopul Constantei). Ministerul insa nu-I
aproba, neavand pe atunci titlul de licentiat in Teologie". Ultimul can.
didat, ramasesem eu. Am fost aprobat in lipsa altor candidati. Eram
vaduv de cativa ani si doream s fac studii in strainatate, dar n'aveam
omul, care sa ma sprijine, din pricina firii mele, incapabile de a ma pieta
si a cere protectia cuiva.
1. Inca dela sosirea mea la Paris am observat ca viata era turbure.
Lumea era ingrijata si nu-si putea vedea de treaba. Aceiasi nelintste si
ingrijorare era in toata Franta. Non negri parea ca se zaresc, venind
dinspre miazazi. Parizienii nu uitasera Inca, ororile razboiului din 187a
si mai ales, nu puteau uita, pierderea Alsaciei fi Lorenei, pe care 4i
copiii din scoala, o jeleau in cantecele lor. Vedeau ca se apropie din nou
dusmanii lor, pe care, ii numiau boches". Pe strazi, vedeam adesea cet e
de manifestanti, cutreerand orasul si cantand, in mersul lor, cadentat,
in frantuzeste, niste cuvinte. care in romaneste insemnau : Capul lui
Guillaume (Wilhelm) it vrem. In intruniri publice, oratorii tunau si
fulgerau, inflacarand masele populare. Era o atmosfera incarcata.
In concediu. In Iulie (1914), am obtinut un concediu. Trebuia sa yin
In tara, pentru a-mi pune la cale diferite treburi si la intoarcere, sa-mi
aduc si pe cei doi copii mai mici, cari erau la liceu in Bucuresti si pe
cari nu-i putusem lua cu mine in A prilie, ca sa nu be stric rostul scold.
Pala pela mijlocul lunii, mi-am termina4 treburile ce le aveam de pus
la cale la Bucuresti si insotit de copii, am apucat calea spre Paris, prin

www.dacoromanica.ro

132

scapand neobservate apar deasupra Parisului, aluncand

bombe. 0 bombs exploadeaza deasupra catedralei NotreDame din mijlocul Parisului, starnind o mare indignare in
sufletele multimii. Armata Frantei, la datoria cea mare. In
curand, victoria dela Marna, In urma careia Francezii se
reculeg; iar Nemtii pierd curajul. Focul insa, fiind odata aprins

se Intinde cu repeziciune. Mare parte din lume se alatura

Frantei, care lupta pentru libertate si civilizatie.
Guvernul francez se retrasese la Bordeaux. Acolo se aseaza
si ministrul nostru Al. Em.
Lahovari. Studentii rotri""'

mani, in mare parte, se

intorc in tars. Studentele
se retrag intr'o mang.stire
de langa Montpellier. Pu-

tini romani mai ramasesera la Paris. Eu insa, am

stat la datorie. Pe langa
sfintele slujbe, ma ocupam cu studiul si audierea cursurilor, la institutiile de inalta cultura din

Paris, care mai functionau

cu profesori batrani 1.
In timpul pastoriei mele

s'au adaos si cateva odoare de pret bisericii si

anume : 1.0 poala de ma-

tase, artistic lucrata, daEconom-stavrofor Vasile Pocitan.

ruita de d-na Mihdita
Alexis Catargi. 2. 0 candela de argint, daruita de d-ra SoBerlin, unde aveam pe fiul meu cel mareConstantin, care studia ingineria la polytechnicum din Charlottenburg. Aici am stat o saptamana
si apoi, luandu-ne ramas bun dela Constantin, am plecat spre Franta,
1. .Arhiva bisericii. care era ravasita, am aranjat-o, cusand-o in
dosare, pe fiecare an 9i numerotand-o. Am scris uttpomelnic ctitoricesc,
(carte legata) cu o prefata explicative. Am facut gi alte imbunatatiri,
cerute de imprejurari 41i anume: In Mai 1914, clopotnita bisericii fiind
lovita de traznet, s'a reparat qi acoperit din nou, cu piaci de ardezie
neagra, cum fusese mai inainte. Atunci se poleieste crucea de deasupra
clopotnitei cu aur, pentru intaiai data. Tot atunci s'a instalat 9i un
paratoner. Reparatiile au costat peste 25.000 lei, dati de Casa Bisericii.
Au fost acute de casa Jaquemin, care avea sarcina de a purta grija imobilului nostru, reparand stricaciunile.

www.dacoromanica.ro

133

lacolo. 3. 0 perdea la usile impAratesti, daruitA de d-na

Ettfrosina Ghita loan. 4. 0 cruce mare de lemn, cu rhstignirea, pentru sf. Altar, platita de d-na Petrescu, fosta sotie
a lui Eugeniu Statescu, fost prim ministru 1.
prin Belgia. Mare aglomeratie la tren. Abea am putut sa ne urcam.
Am calatorit greu, stand in picioare, inghesuiti peste masura. Nu ne
pricepeam, ce s'a intamplat sl ce se petrece ?
In mijlocul unei campii, un ofiter german opre*te trenul gi se urca
In vagon. Am vazut cat de mare era puterea armatei Caizerului.
In Belgia, dud am ajuns, qinele de cale ferata dela frontiers erau
.deja ridicate. Lipsa de hamali. Fiecare ne-am dus bagajele, cum am putut,
pans la trenul belgian. Era ultimul tren, care mai circula intre Germania qi Belgia. 0 multime de studenti francezi, care scapasera din Germania dupa ce se urcara in trenul belgian gi trenul se puse in mig-

<are scot de sub haine, stegulete tricolore *i de pe ferestrele vagoanelor,

le falfliau. strigand : Vive la Belgique.

La Liege am poposit, la o cunoqtinta, 6 ore, rupti de sete si de

,oboseala. Catre seara am plecat spre Paris, unde am ajuns pela ora 1
noaptea, in seara de 31 Iulie spre 1 August. Pe peronul garii, gramezi
.de cufere *i geamantane, aruncate clae peste gramada. Intuneric. Nu era
-tipenie de om. Cu bagajele in mans, ieqim in dosul garii. Nici trasuri,

nici hamali. 0 cafenea deschisa, in apropiere. Ne oprim Ia o masa gi

.comandim ate un sirop, ca sa ne ostoim setea. La o masa de alaturi
trei muncitoricari zabovisera la o ora tarzievazandu-ne dupa
care CA* eram straini, unul dintre ei, tranteste cu pumnul in masa, vo
ciferand : Voila des Etrang-ers qui mang-ent nOtre pain. Copiii mei, s'au
1ngrozit, eu insa mi-am pastrat liniqtea. Cu oarecare greutate am gasit
un taxi, cu cari ne-am transportat acasa, la biserica. De aci inainte
ne-am vazut de treaba, luandu-ne inima in dinti,cum zice romanul
si lasandu-ne in voia Domnului. Razboiul continua cu furie ! Lumea
era ingrijorata, nestiind ce va aduce ziva de maine. La Octomvrie am
Inscris pe fiica mea Aurelia la liceul Fdnelon"; iar pe fiul meu mai
mic, Emil, la liceul Louis-le-grand.
La incheierea unui an, am facut o dare de seams despre activitatea mea ca preot la capela din Paris, pe care am trimis-o mitropoliei *i ministerului cultelor qi instructiunii. Aceasta dare de seams, adeve,
vita de ministrul nostru plenipotentiar dela Paris, are urmatorul cuprins :
DOMNULE MINISTRU. S'a implinit un an de and, prin buna vointa qi increderea Domniei Voastre, am fost /Indult, in postul de preot
superior al sfintei noastre biserici ortodoxe romane din Paris. Cu acest
prilej, imi permit a va supune la cunoqtinta Domniei Voastre, urmatoarele:
in cursul acestui an, au survenit evenimente exceptional de grele : Raz-

toiul crancen, care se deslantue de peste un an de zile, cu o furie ingrozitoare, peste o buna parte din lume, intre cari este *i Pranta, in a
.careia capitals se afla biserica noastra romaneasca. Este firesc, Domnule
Ministru, ca urmarile acestui crancen razboiu, care a adus si aduce
pe fiece zi, atatea suferinti, nevoi qi nenorociri, asupra natiunilor ce se
razboesc
sa se rasfranga qi asupra indivizilor ce locuesc in mijlocul
acestor natiuni, de*i straini de neamul *i tam lor.
1. Crucea aceasta, lucrata artistic de Carol Babic qi pictata de preo-

-tu1-pictor V. Damian gi fiul sau Emil, (ambii decedati) n'a putut 1

trimisa Ia Paris, din pricina greutatilor de transport, pe timpul razboiu,
lui. Se afia qi azi, in altarul bisericii sf. Voevozi" din Bucureqti.

www.dacoromanica.ro

134

Pentru mine, anul acesta,

cel dintaiu al petrecerii mele intern
tars strains,
as putea zice CA a fost anul de suferinta, din viata mea
intreaga de pans acum. Inteadevar, in vara trecutA, plecand din tars,
prin Germania, catre Paris,am trecut in Franca, cu cel din urma tren
care a mai circulat inainte de declararea razboiului ; iar bagajele mele
cu tot ce am avut si eu mai de valoare, dupa o gospodarie de 25 ani, au
ramas in Germania, de unde nu le-am mai putut dobandi nici pans as,
tazi, cu toate interventiunile facute, pe tale particulara si diplomatica.
Salariile nu le-am primit, decat dupa un an de zile, desi greutatile vietii au fost cu mult mai mari, ca in timp de pace, mai ales pentru
o persoana care se duce pentru India data in strainatate, necunoscand
nici limba, nici obiceiurile si nici drumurile orasului, in care va trebui sa
traiasca. Multumita insa ajutoarelor binevoitoare, pe cari domnui ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, mi le-a pus la dispozitie, am
putut urni greutatea zilei, de azi pe maine.
Cu toate greutatile zilei insa, cu toate lipsurile si necazurile de
tot felul, chiar in momentele cele mai critice, and guvernul francez se
retrasese la Bordeaux si lumea agitate si ingrozita, baricadase garile, de
abia mai puteau pleca trenurile, in sfarsit, tend toti cautau un refugiu
incotro vedeau cu ochii, la auzul vestei ca trupele germane ajunse,
sera in apropiere de Paris,
subsemnatul, ca preot si strejar al sf. Altar,am statut neclintit Ia postul meu, facand rugaciuni pentru potolirea furiilor de groaza, care se raspandisera prin lume, cu iuteala fulgerului,

intarindu-ma numai cu nadejdea in Dumnezeu, parintele milei.

Ca consolatiune si placuta ocupatie, n'am cunoscut cleat calea
catre biserica, catre universitate si catre biblioteca. De aceea si roadeIe
acestei activitati aunt: bisericesti, didactice 0 de bibliotecd si anume
I. Ca slujitor al bisericii, am cautat a urma regula si buna ran.duiala a bisericii noastre ortodoxe. Serviciul divin s'a savarsit. cu toata
dragostea si pompa cuvenita. La sarbatorile mari bisericesti si nationale si la tedeumuri, serviciul s'a savarsit cu un deosebit ceremonial,
silindu-ma a ilustra fiecare slujba, cu cute o scurta, dar insufletita cu,
vantare, de slavirea evenimentelor zilei si de imbarbatare.
Crestinii, cari alcatuesc aleasa colonie romaneasca din Paris. in
buna parte au venit regulat la biserica, Dumineca si mai ales la sarba,
torile imparatesti si nationale.
In afard de biserica am indeplinit, cu sfintenie, toate serviciile
religioase ce mi-au fost cerute de credinciosi; am cautat a mangaia pe
cei in suferinta; am ajutat dupa putere, pe cei in absolute lipsa, am vizitat in spitale pe cei bolnavi, dandu-le si mici ajutoare banesti celor
lipsiti, adunate prin colecte benevole de pe la crestini in biserica, si
usurandu-le suferintele, prin cuvinte de imbarbatare.
Biserica, a card clopotnita fusese trasnita in primavara anului
1914,
am facut tot posibilul si am refacut-o din nou, executandu-se
in cele mai bune conditiuni de soliditate si estetica. Crucea de deasupra

s'a poleit cu our curat, dupa uzul bisericilor noastre ortodoxe si s'a
instalat un paratoner. Toate aceste reparatiuni de aproape 6000 franci
s'au facut pe credit, cu mari staruinti, iar banii mi s'au dat, abea
dupa terminarea lucrarilor.
II. Ca activitate didacticd-,scolard, am frequentat regulat, cursul
rile de teologie si filosofie dela Hautes Etudes" College de France" si
dela Sorbona.La Sorbona fiind inscris ca student regulat la facultatea
de litere, la inceputul anului scolar 1914 1915, mi s'a recunoscut diploma de bacalaureat din tars si mi s'a echivalat licenta in Teologiecu cea in litere ; iar prin rezolutiunea decanului facultatii de litere,
pusa pe petitiunea mea, din Iunie 1915, am fost autorizat a and pre-.rents la doctoratul in litere es Lettres), in anul viitor.
III. Ca activitate de bibliotecd, am urmarit, cu deamanuntuI si am
adunat izvoare, cu privire la romanii cari au studiat Ia Paris, cercetand si activitatea for patriotica ; iar ca preot al bisericii am schitat
www.dacoromanica.ro

135

istoricul bisericii noastre ortodoxe romdne de aici, folosindu-ma de

diferite opere, planuri,. fotografii, etc., cu privire la acest subiect qi
pe cari le -am aflat la biblioteca nationals, la Sainte Genevieve, etc.
In acelaq timp, am urmarit si am aflat actul de cumpdrare al bisericii,care nu s'a putut afla de ani de zile de catre predecesorii mei,
pi cu spesele mele am obtinut un exemplar, care se afla in posesiunea mea.

Toate cele expuse, mai sus, le dovedesc cu acte scrise, vazute 0 con,
trolate de catre domnul ministru plenipotentiar al RomAniei la Paris, care
adevere0e mai jos. Binevoiti, va rog, etc. SUPERIOR, (ss) Ec. V. Pocitan.

La sfOrsitul acestei dari de sear)* ministrul plenipotentiar al Ro,

mAniei dela Paris, scrie cu mana proprie:
Am avut pldcerea, de a constata singur, realitatea celor mai sus
expuse. Pdrintele Econom V. Pocitan dela venirea sa in Paris 4i indeplineste cu sfintenie, indatoririle functiunilor sale bisericesti, sere
deplina multumire a intreg-ei colonii romdne.
Profiteind de timpul

de care a putnt dispune, Prea Cucernicia Sa, a terminat o lucrare

importantd, relativd la istoricul bisericii romdne din Paris ci Ici preg-citeste doctoratul In litere, pe basa echivalentii licentii .Si a autori2atiei speciale ce a obtinut dela Facultate.
(ss) A. Em. Lahovart.

La primirea acestei dciri de seams, mitropolitul Konon, n'a

avut de zis, niici un cuvant.
Ministerul insa, rispunde:
PREA CUCERNICE PARINTE. Ref eritor la raportul Prea
Cucerniciei Voastre, Nr. 23, avem onoare a rcispuncle, cci am luat
act, cu multumire, de cele ce ati fa cut pentru bisericd .,si de activitatea Prea Cucerniciei Voastre, pe trircimul studiilar, atestate
de Domnul Ministru Plenipotentiar al Romciniei, de pe langei
Guvernul Francez.
In ce prive0e actul de cumpdrare al bisericii, fund act de
mare insemncitate pentru noi, va rugcim sd ni -i trimiteti, necesar fiend sd se afle Ia closarul respectiv, in aceastd Administra-

tie, qi totodat4, sii primiti multumirile noastre, pentru acest

serviciu deosebit.
Administrator C. Dobrescu
ef de serviciu N. Rcidulescu-Niger.

In toamna anului 1915 am vent in tars, fiind mobilizat la

M. C. G. al Armatei romane, cu gradul de maior, ca subsef al
serviciului religios, ajutor al par. C. Nazarie, prof. universitar
si seful serviciului, care avea gradul de colonel.
Dupa rasboi, fac cunoscut arhiepiscopiei Bucurestilor, ca
se ga'sesc, in doua dulapuri mari, la biserica romans din Paris,
peste 20 de randuri de vesminte preotesti si diaconesti. Cer
sa fie aduse in taxa, si impartite pe la bisericile sarace, devastate
de inarnic in timpul razboiului 1.
1. Aceste vegtminte au fost aduse de par. diacon C. DAndu Si au
fost predate sf. Mitropolii, pentru bisericile sarace.

www.dacoromanica.ro

136

De aci inainte, am ocupat mai multe insarcinari, pink la inc,eputul anului 1929, cand am fost ales de sf. Sinod: ArhiereuVicar la Episcopia
Olor, cu titlul de Barladeanu; iar dupa
moartea episcopului Iacov Antonovici, (intre anii 1932-1934),
am ocupat postul de episcop-locotenent al acelei eparhii.
Pe ziva de 1 Aprilie, 1935. am fast transferat in postul vacant de arhiereu-vicar al arhiepiscopiei Thwurestilor, mitropoliei Ungro-Vlahiei 0, al patriarhiei romdne, cu titlul de Floesteanu, unde ma gasesc si astazi 1.

13. Chesarle Stefano (1914-1917), a dopa oars. Pe ziva

de 1 Octombrie 1915, a fost numit iarasi arhim. Chesarie
Stefano. Nu ca n'ar fi fost si altii, doritori de a ocupa acest
post, dar fiindca el a putut dobAndi gratis. mitropolitului Konon,

care vazAnd ca nu-1 poate intrebuinta in tar& in nici o altA

intrebuintare, it trimite din nou la Paris. Se deprinsese acolo
si-Si avea prieteni, pe care-i vizita zilnic. Dar varsta si suferintele, nu-1 slabesc. Batran si bolnavicios, boleste in presbiteriul capelii, pand in toamna anului 1917, cand isi dete
obstescul sfarsit, la 10 Septembrie 2.
14. Cicerone Iorthichescu (1917-1919)Fratii Iordiehe*ti,
s'au bucurat de o deosebita pretuire, din partea mitropolitului

Pimen al Moldovei; de aceea., cand a putut, i-a trimis la Paris,

unul dupa altul. Mai intal pe Cicerone, fratele eel mai mare si
dupa dansul pe Valeriu, eel mai-mic.
Par. Cicerone Iordachescu a fost numit pe 1 Octomvrie,
1917, in lacul arhim. Chesarie Stefano, care murise. Licentiat
in teologie si filosofie, fusese superior al capelii roman din
Baden-Baden, intre 1909-1913, de unde intorc'andu-se in. tars,
a fost numit paroh al bisericii Barboi din Iasi 3. Pe atuncil, biserica romaneasca din Paris, apartinea canoniceste de mitropolitul Moldovei Pimen, care acum tinea loc de mitropolit-prismat, pentruca mitropolitul-primat Konon din Bucuresti era sub
ocupatiunea germana.

1. Vezi : Cateva date din viata qi activitatea P. S. S. Arhiereului

Dr. Veniamin Pocitan Bdrladeanu... 1933. Husi.
2. Corpul sau, din pricina razboiului mondial, a fost tinut in ca-

voul capelii ;Ana in primavara anului 1920, and a fost adus in tars.

cu vaporul pe Mediterana, prin Constanta. A fost lnmormantat in cimi0

tirul orasului Roman, la 31 Martie 1920.
3. Vezi : Preotul Dr. V. Pocitan: Capela romaneasca din Baden Baden. Bucureqti, 1928. p. 9 i 18.

www.dacoromanica.ro

137

Demobilizat dela ambulanta diviziei XV-a, unde fusese

----de vanatori, in Septembrie (1917), a trebuit sa
inconjoare prin Kiev,
Petrograd, Arhangelsk,
Helsinki, de unde a tre-

trecut dela regim. IV

cut in Anglia la NewCastle, Londra si de aci

in Franta, si prin portul Havre, la Paris, unde

ajunge in seara zilei de

15/28 Noemvrie, Maud
42 zile, dela Iasi la Paris. Era singura tale pe
unde se mai putea strecura romftnii in Franta

pe atunci, din pricina

razboiului. Sta. la Paris,

liana la 1 Mai 1919,

cand se intoarce in tarb. 1. Astazi este profe-

Pr. Cicerone Iordachescu.

sor la facultatea de teologie din Iasi.

15. Valeriu Iordachescu. "1919-1921).Frate cu Cicerone,
a fost numit pe 1 Mai u, 1919. Licentiat in teologie. La Paris,
incearca o scoala de Duminica pentru copiii roman. In vremea
lui biserica dobandeste, dela printesa Maria Al. Calimachi o
donatie de 200.000 lei, din venitul careia sa se ajute corul bisericii. Tot pentru cor, mai daruesc cate o sums: d-na Eliza
Victor Antonescu, sotia ministrului plenipotentiar al Romaniei
de atunci; d-na Mihaila Alexis Catargi si d-na Yosefina Stoicescu 2. 0 ie0Cina, artistic lucrata in mozaic, pentru frontispiciul

bisericii, deasupra portalului, in exterior, cu patronii: Arhanghelii Mihail, Gavriil qi Rafael, platita de d-na Elisabeta
Atanasiu. In vara anului 1921 se intoarce in tares. Este profesor la facultatea de teologie din Iasi.
1. Activitatea sa la Paris si-o descrie singur, intro brosura de 225
Vezi : Preot Cicerone lordrichescu: insemmiri din anii 19161919. Din primul an at razboiului pentru intregire (1916-1917). Bise,

pagini.

rica romans din Paris in 1917-1919. Tipografia Alexandru Terek. Iasi, 1937.
2.

Dos. mitropoliei Moldovei, Nr. 27 din 1916.Comp. si dosarul

mitropoliei Ungro-Vlahiei, Nr. 34, din 1921.

www.dacoromanica.ro

138
Pe 1 August, 1921, se numeste,
16. Vasile Radu (1921-1927).
in locul vacant, pr. Vasile Radu, dr. in teologie, secretar al internatului teologic si slujitor at bisericii Radu-Voda din Capita la. Numirea se
face de catre mitropolitul pri
mat dr. Miron Cristea. Parinr'
_

tele Radu sta la Paris 6 ani,

facand studii scripturistice, de

limbile semitice orientale. Inca
fiind la Paris a fost numit pro
fesor de limba ebraica dela noua

.-

...-

1.

I,-

.:

-V
..6

c-A.....

pp

?.

facultate de teologie din Chisi-

....410..,

4.

P)

nau, infiintata de ministrul

instructiei si cultelor de atunci,
loan Petrovici.
El tipareste : Voyage du pa-

triarche Macarie d' Antioche,

texte arabe et traduction franvaise, in patrologia orientalis,
XVII (1930). Scoasa si in bro.qura. Academia Romans o premiaza cu 50.000 lei. La 3 Oc-

tomvrie 1921, d-na Elisabeta

Atanasiu
rue Monge 50
daru este bisericii, suma de 50
mii lei. In Decembrie cere bine-

Pr. Dr. Vasile Radu.

cuvAntarea mitropoliei pentru introducerea lunzinei electrice in biserica. I se da, cu exceptia candelelor, sfesnicelor imparatesti si data luminiti pe sf. Prestol. La 2 Fevruarie 1922, lumina era introdusa. In timpul lui se alege consiliul parohial, potrivit legii si Statutului de organizare a Bisericii noastre ortodoxe romane din 1925. Consiliul se cornpunea din urmatoarele persoane : N. Cantacuzino ; d-ra- Elena Vacdrescu ; Ecaterina Brokau d-na Bdicoianzt ; Printul Petre Ghica: Oh.
Enescu, inlocuit cu N. Pilat dela legatie. Prof. I. D. Stefdnescu ; iar
epitropi: C. Vdlimdrescu, secretar de legatie, care in Noemvrie 1933,
fiind mutat la Praga, este inlocuit cu dr. Dan Gheorghiu, medicul legatiei si lean Tisca. Printul Petre Ghica, N. Dumitrescu, d-na Baicoianu si Brokau mutandu-se din Paris, in Martie 1937, au fost inlocuiti
cu : Mihail Bolintineanu, proprietar in corn. Bolintinul din Deal-Ilfov,
dr. Emil Grintescu, medic; Eugen Stoia subdirectorul creditului minier Franco-Roman din Paris si dr. Petre Iliescu, medic.
La 1 Octomvrie 1927 par. Vasile Radu vine in tars, la catedra sa
dela Chisinau. Remarcandu-se ca dascal a danc cunoscator al Iimbei
evraice, a fost insarcinat cu traducerea Bibliei" in romaneste, impreuna
cu par. Gr. Pisculescu (Gala Galaction), sub presidentia I. P. S. Nicodim, mitropolitul Moldovei, astazi Patriarhul Romaniei, pe care o ter,
mina cu bun succes, tiparindu-se in 1936 in conditiuni destul de bune.
La 4 Septembrie 1940 inceteaza din viata, regretat de toti.

www.dacoromanica.ro

139

17. I. Popescu-Mosoaia (1927-1928). Pe 1 Octombrie

1927, a fost detasat la Paris pr. I. Popescu-Mosoaia, licentiat in
teologie si paroh al bisericii Popa-Chitu din Capita la. In timpul
lui se fac reparatiuni exterioare, acoperindu-se biserica cu piaci

de ardesie; repara sarma dela vitrouri in exterior si alte inbunatatiri, in suma de 150.000 lei, dati de ministerul Cultelor.
Sta.' la Paris un an, pans la 1 Octombrie 1928, cand se intoarce

in tars, la catedra sa dela facultatea de teologie din Iasi, cu

resedinta la Chisinau. Astazi este profesor pensionar.

18.1. D. Petrescu (1928-1931). A fast trimis, ca detasat,

parohul bisericii Sf. Visarion din Capitala, pe ziva de 28
Octombrie 1928. Parintele
Petrescu face studii de mu;".,
zica bisericeasca, la Schola

Cantorum" ' Pe ziva de 31

Decembrie 1931, vine in Cara.
In 1932, public& lucrarea:

Les Idiomeles et le canon

de l'office de Noel" (d'apres

des manuscrits grecs du

XI e, XII-e, XIII-e et XIV-e

sicle), avec un preface de

M. A. Gastoue, profeseur a la

Schola Cantorum de Paris.

Obtine premiul Floret" de
2.000 frs. Se ocupa neintrerapt cu studiul muzicii bisericesti." Astazi este preot,
profesor si rector al AcadePr. I. D. Petrescu.
miei religioase" din Capitala. A publicat si alte lucrari de
specialitate.

19. Petre Vintilescu (1932-1933) dr. in teologie. Este

detasat la biserica romaneasca din Paris, pe timp de 1 an
si jumatate, cu incepere dela 1 Ianuarie 1932 si pand la 31
Iulie 1933. Studiaza in specialitate, Face si la biserica oare1. Pe Naga licenta in teologie era si absolvent al conservatorului de muzica din Bucuresti. Nascut la 25 Nov. 1884, in comuna Podul- Barbierului- Ddmbovita. Absolvent al seminarului Nifon". Preot din
1909, a fost transferat la bis. Sf. Visarion, in 1911, Iulie 15. A ocupat si
alte demnitati in biserica si scoala.

www.dacoromanica.ro

140

cari imbunatatiri. La sfarsitul lunei Julie 1933, se intoarce

in tars. Public& mai multe lucruri de specialitate. Astazi este
profesor la facultatea de teologie din Bucuresti, de liturgic&
si pastorala.

20. Haralambie Popescu

(1933-1936). Pe 1 Fevruarie 1934, a fost intarit superior al bisericii romane din
Paris, par. Haralambie Popescu, care Inca dela 1 August 1933, se afla la Paris,
ca suplinitor al parintelui
Dimitrie Raduiescu dela biserica Alba, popa Darvasi"
din Capita la, care fusese nu-

mit pe termen de 2 ani, dar

care, din diferite impreju-

rari nu putuse pleca. Par.

Haralambie Popescu a fost

detasat de la biserica sf.

Voevozi" din Capita la, ur-

mand dupa colegul sau P.

Vintilescu dela aceiasi bi-

auel

,11r

Par. Haralambie Popescu.

serica 1). S'a dovedit a fi un

bun gospodar. Planuia a cumpara si imobilul din dosul bisericii, in rue de Carmes". In vara anului 1934 face un apartament nou din po dui presbiteriului, compus dintr'un vestiar, o
camera, o odae de bae si o bucatarie, costand 24.000 fr.
Publics $i o brosura: Histoire de l'Eglise ortodoxe roumaine de Paris. Tiparita cu cheltuiala d-lui Dinu Cesianu
ministrul Romaniei la Paris, in 258 ex. f. octav, 30 pagini
(Prese modernes 45, rue Maubeuge). In primavara anului
1936 se intoarce in Cara la biserica sa. Ocupa mai multe insarcinari in administratia si justitia bisericeasca. Astazi este
preot paroh al bisericii sf. Voevozi din Capitala si consilier
referent economic pe langa arhiepiscopia Bucurestilor.
1. Remarcam o coincidenta : Dela biserica sf. Voevozi" din Capi-

tala, trei preoti au fost trimisi la biserica romaneasca din Paris :

Pocitan, P. Vintilescu si H. Popescu.

www.dacoromanica.ro

V.

141

21. Eugenlu Laiu (1936-1939). Pe ziva de 1 Aprilie 1936,

a fost trimis la Paris, arhimandritul Eugeniu Laiu, licentiat in
teologie. Ocupase Tana atunci mai multe insarcinari bisericesti
si scolare, iar arum era preot la catedrala patriarhala si exarh
al mankstirilor din arhiepiscopia Bucurestilor. P. C. Sa s'a dovedit un bun gospodar. A reparat biserica si prespiterul si a
adus un pretios serviciu, ca superior al bisericii, atat pe terenul
bisericesc economic cat si pe cel national 1..In scop de propaganda nationala, a publicat, in 1937, sub titlul: L'Eglise

orthodoxe roumaine de Paris un album" cu 12 vederi k i

o introducere istorica. In toamna anului 1938, a fost ales
arhiereu, vicar al mitropoliei Bucovinei.
In timpul lui, consiliul parohial, face propunerea (procesul verbal Nr. 104 din 11
lanuarie 1939) ca, superiorul

bisericii romane din Paris

sa fie un arhiereu spre a

ridica prestigiul ortodoxiei

si al Tarii si a se intari sentimentul religios al Roma-

nilor din Frauta. In acest

scop, unul dintre consilierii

parohiali se obliga a contribui, cu suma de 50.000 lei

anual pans la sfarsitul vietei sale. Semneaza : Arhim.

Eugen Laiu, Elena Vaalrescu, M. Bolintineanu, Eugen V. Stoica, dr. P. Iliescu

V. Tioa. La sfarsitul lunii Arhimandritul Eugeniu Laiu.

Ianuarie (1939) par. Eugen
se intoarce in Cara si este hirotonit arhiereu cu titlul de Suceveanu". Astazi este delegatul sf. Sinod pentru conducerea
Institutului biblic" din Bucuresti.
1. Asupra vietii i activitatii sale, vizi : Preot Dr. Orest Tarangul : Prea Sfintitul Eugeniu Suceveanu, arhiereu-vicar al mitropoliei
Bucovinei, CernAuti. 1939.

www.dacoromanica.ro

142

22 Teofil Ionescu.1939... Pe ziva de 1 Fevruarie, 1939,

a fost trimis la Paris, protosinghelul Teofil Ionescu, licentiat
in teologie, preot la catedrala patriarhala si fundator al casociatiei misionare Patriarhul Miron din Bucure_sti. Ajuns
acolo, continua opera sa misionara, printre romanii aflatori
in Paris si imprejurimi.
Pe ziva de 1 August 1939, organul
Asociatiei crestine, intemeiate de dansul, la Bucuresti, Cuvant
Bun", scoate si o edi-

tie, pentru misiunea

ortodoxd romdnd din

Franta"; dar se opreste
curand, din imprejurari
neprielnice. Inc eared
din nou cu Vestitorul"
publicatie lunar& religioasa, moral& Gi na-

tionala (scrisa la ma-

!-,"

sina). Lucrul insa merge

greu, din pricina razboiului crancen, care se

deslantue in apusul Eu-

ropei. Germanii ingenunche Franta. Dar cu

toate greutatile Mobsiului, activitatea par.

Teofil continua, pe terenal operei de misionarism si d asistenta

socials, organizand o
Protosinghelul Teofil Ionescu.
cantina, pentru stadeatii romani saraci din Paris, in chiar
salonul de primire al presbiterului capelii, unde iau masa
peste 60 de persoane si o alta la Issy-les-Moulinteaux, pentru
colonia romaneasca de acolo, uncle sunt ingrijiti peste 100 de
romani saraci. Dar si pe terenul bisericesc si cultural a lucrat
parintele Teofil, dupa cum se constata din darea de seama ce
o face pe anul 1939. Prea cuviosia sa a indurat toate greutatile
ca un bun pastor
in fruntea
si ororile razboiului, stand
turmei sale, pe care o mangaie prin sfintele ruga.ciuni, o inta-

reste sufleteste si o ajuta, cu fapta si cu cuvantul.

www.dacoromanica.ro

143

DIACONI, 1. Cezar CAtainescu. Perna la 1860, n'a existat

post de diacon, in bugetul capelii roman din Paris 1. In acest
an, Iosafat, sere a se infiinta un post de preot ajutator si unul
de diacon, plait eu 1200 fr. anual. Ca preot ajutor a fast trimils arhim. Veniamin Arhipescu; iar ca diacon, Cezar Ccitanescu,

care terminase seminariul dela Socola din Iasi si era inscris la

Academie. Neintelegandu-se insa cu Iosafat, a stat la Paris pana.,

in 1862, and
se pla'nge minisca si Veniamin Arhipescu,
terului, ca nu i se platea leaf a, flind silit a se intoaree in taxa.
Meletie Dobrescu. In Iunie 1891, mitropolitul Iosif Gheorghian,
recomanda elogios, superiorului capelii din Paris, pe ierologhia sa, ierodiaconul Meletie Dobrescu, licentiat in teologie si registrator in can.celaria mitropoliei", caruia i-a acordat un concediu pe un an de zile, cu
incepere dela 1 Iulie, pentru complectarea studiilor sale academice, Ia Paris ; poruncindu-i ca sa fie atasat cu serviciul la capela, atat pentru fru-

1. Din cercetarea condicilor de botezati si cununati dela eapela,

se constata ca intre 1857-1858, se afla la Paris ierod. Iosif, care nu poate
fi altul decat Iosif Gheorghian, care la 1846 se facuse ierodiacon si ter0
minand cursurile dela Academia din Iasi, se dusese Ia Paris, spre a-si continua studiile, la Sorbona. Ca ierodiacon, slujea la capela si uneori era
invitat si la cate un serviciu particular.Mai era un monah Isaia.Arnandoi iau parte, ca martori, Ia casatoria d-lui Grigore Scarlat Gradisteanu

cu d-ra Alexandrina Durand, in ziva de 11 Noemvrie 30 Octomvrie

1857 on 58 (actul No. 8, anul orris). Sernneazaduper Iosafat Arhimandritul

George Alexeanu cu D-na Catherina Piso nasi si Petre Piso martorast.

fel :

Iosif ierodiacon martor. Isaia monah martor".Se stie ea Iosif

Gheorghian, fost episcop de Husi, de Dunarea-de-jos si apoi mitropolit

primat, in doui randuri, vorbea frumos frantuzeste si are si cateva Ins
crari de teologie, traduse bine din frantuzeste.
In timpul arhim. Isaia Persiceanu (1875) se afla la Paris, pentru

studii, ierodiaconul Gherasim Safirincu invoirea episcopului Atanasie al Ramnicului. Traia din Iectii particulare, predand la institutul
Mme Dubarall, unde avea 15 fete romance. Slujea si to capela, pentru
a contribui la frumusetea serviciului divin.
Enea Kitts. In Septemvrie, 1886, mitropolia Ungro-Vlahiei nts.
meste la capela din Paris, pe diaconul Enea Kitu dr. in medicina, dela
biserica Mihai Voda" din Capitals In Octomvrie insa, Ii revoaca nu,
mirea, pe motiv ca s'a facut in necunostinta de cum stau imprejura0
rile, la fata locului". Salariul de diacon fusese sters de minister, din bugetul capelii si mitropolia nu stia. Mitropolitul insa, scree superiorului, sa iconomiseasca, cum va putea mai bine, pe dr Kitu, data crede
Ca este bine sa alba si un diacon la capela Arhiva mitrop. Ungro-V1a,
hiei. Dos. Capela din Paris, pe 1875. Comp. Arhiva Capelii din Paris.
Dos. No. 3, 1886).Acesta s'a desbracat de haina preoteasca si casatorindu-se a practicat medicina in Bucuresti, pans la sfarsitul vietii Iui.

www.dacoromanica.ro

144
yi pentru faptul ca ierologhia sa este un
fruct bun al facultatii de teologie" avand speranta a deveni un vrednic servitor al Bisericii romane".Ajungand la Paris, Meletie supline0e

musetea serviciului divin cat

in Septemvrie, pe lectorul capelii, Pana Catulescu, care era bolnay. Su.

periorul, Il reclamase Insa pe Catulescu, ca nu0 vede de serviciu

nu se supune ordinelor sale. In anul urmator, 1892/93, chiriarhia
apreciind sarguinta cu care ierologhia sa, ierod. Meletie Dobrescu Isi
urmeaza cursurile teologice la Paris, qi observand si certificatele bune
de studii ale sale, i-a acordat concediu Inca pe un an, cu incepere dela
1 Iu lie, In care timp va fi atagat, cu serviciul bisericesc la cat. ela. ca gi
in anul trecut.

2. Meletie Dobrescu, care slujise aproape 2 ani, ca atasat

la capela, urmand cursuri de limba evraica la institutele inalte
de cultura din Paris. Pe ziva de 1 Aprilie, 1893, i se creiaza un
post de diacon la capela, prin bugetul acelui an. In vacanta, ve-

and in tars si fiindca postul de superior devenise vacant, a

fost hirotonit ieromonah, ridicat la rangul de protosinghel si
numit superior, pe 1 Septemvrie 1893 1.

3. Nectarie Constantinescu. In locul lui Meletie, pe ziva

de 15 Septemvrie 1893, a fost numit ierodiaconul Nectarie Constantinescu dela biserica Cretulescu, din Capitala. Nectarie slujeste ca diacon, pana in primavara anului 1895, cand este hirotonit ieromonah si numit preot deservent la capela, in locul lui
Meletie Dobrescu, care fusese ridicat la treapta de arhiereu
si mentinut superior al capeiii. Hirotonirea lui Nectarie, s'a
ficut in Paris, de catre noul arhiereu, Meletie Dobrescu.
4. Ghenadie Monariu. Pe ziva de 1 Octomvrie, 1895, se tree

in bugetul capelii, un post de preot si daua de diacon. Pentru

unul din posturille de di aeon, se calugareste si apoi se hirotoneste
ierodiacon, tankrul Gh. Marariu, care is numele de Ghenadie 2.

In postul al doilea, mitropolia recomanda, in Ianuari)e, 1896,

pe ierodiaconul Antonie Marcu. Ministerul insa, nu-1 aproba, in-

tentionand a suprima postul al II-lea, pe 1 Aprilie viitar.

In 1898, ierod. Ghenadie Monariu este reclamat de superior, mi-

trapolitului, ca calcator al sfinteniei calugaresti. Mitropolitul

timite un ordin superiorului, in care descrie sfintenia vietii
bisericesti si calugaresti, pe care superiorul, trebuia sa i-1 ceteas* din cuvant in cuvant si a luat masurile de indreptare 2.
1. Arhiva mitropolei Ungro-Vlahiei. Dos. No. 44, din 1893.
2. Fiu al pr. V. Monariu, din comuna Cordun, langa R oman. Luase

numele de Ghenadie, dupa acela al mitropolitului primat, Ghenadie.

www.dacoromanica.ro

145

In 1910, ierodiaconul Ghenadie Morariu iese din cler '

1. Tata cateva pasaje din acel raport : Luand cunostinta, cu toata
mahnirea sufleteasca, de cele ceorni impartasiti.... in privinta purtarii
necorecte a cuviosului ierodiacon Ghenadie Monariu, intristare mare a
cuprins sufletul meu ; cu atat mai mult, Cu cat ma gandesc la raspunderea ce o are inaintea lui Dumnezeu si ca monah si ca cleric, intrat in
hirotonie. S tins de durere
zice mitropolitul ma gandesc la urmarile morale ale unei astfel de apostasii, dela fagaduintele calugaresti si
numai cel ce cunoaste, macar in parte, aceia ce disciplina noastra veche
monahala reclama dela noi, ca viata, isi poate da seams de abizul ce

se pune intre un apostat al acestei vieti si intre unul care, biruitor.,

savarseste viata, dupa voia Domnului ceresc.
La sfintenie 1-a chemat pe cuviosia sa Domnul si in marea si boaratat calea spre adevar, oblingandu-1
gata lui mils de noi pacatosii,
numai, a asterne, pe aceasta cale virtutea, izvorita dintr'o sincera si umila
plecare, spre voia cea sfanta a Domnului.
Daca in domeniul ingust si trecator pamantesc, cei ce au facut un
juramant oarecare, si pe acesta 1-au calcat, este scos afara, ca un ele-

ment netrebnic, atunci ce sa mai zicem, and luam in desert, cu atata

usurinta, fagaduelile date lui Dumnezeu ?

Prea Cu viosia Voastra, sunteti in buns masura a cunoaste, ca

patria omului este cerul, si fericit este acela care poate savarsi cursul
vietii sale astfel, incat sa poata capata, acea sfanta cetatenie a cerului.
Ei bine ! Pe acest drum, de adevarata si sfanta viata, sunt monahii. Ei
au lasat totul, in lumea aceasta desarta si peritoare, pentru o lume bogata si neperitoare, si sunt chemati a savarsi, incet, dar linistit si sigur,
aceasta pamanteasca calatorie, catre o viata ideals si sfanta. Cuviosul ierodiacon Ghenadie deci, sa-si aduca aminte, ca dela punctul intune cos

al unei vieti nesigure si peritoare, Ora la extremul sau opus, in idealismul cel mai curat al unei vieti sig are si neperitoare, este o a sa distanta, incat numai cel desbracat de necuratiile unei Vieti rele si paca,
toase, poate sa patrunda, cu ochiul mintii sale, curate si sfinte si acolo
tocmai este Dumnezeu. Chiar ca simplu crestin, nu este permis a face
fapte de acelea care intineaza pe om si batjocureste sangele Domnului
Iisus, care ne-a rascumparat din robia pacatului, cu acest sfant sange...
Spre libertate ne-a chemat pre noi Domnul zice fericitul Apostol
dar aceasta libertate sa nu o intrebuin,
al neamurilor, Galatenilor
tam, spre a servi corpului, ci ca sa slujim unul altuia si pentru Domnul,
in iubire. Idealul vietii crestinului este deci bine definit, a crede si a iubi
asigura o frumoasa mostenire si
pe Dumnezeu, care 1-a mantuit
a iubi pe aproapele sau, manifestandu-si aceasta iubire catre El, prin
fapte de ale caritatii. Daca, asa dar, noua ni se cere, ca tinandu -ne strict
de porunca Domnului, sa desavarsim cu bine aceasta viata, spre a ajunge
acela de a vedea si de a ne
la realizarea sfantului nostru ideal
indulci de fata. Domnului ceresc,ce vor face, ma intreb, cu cutremur,
aceia ce stau si pana astazi sub stapanirea trupului, servind poruncile
vrajmasuIui nostru vesnic ?
10

Arhier. Dr. Veniamin Pocitan Ploerteanu

www.dacoromanica.ro

146

Iar postul de diacon la capela, se suprimrt 1.

5. Bartolomeu Staneseu. Abia pe 1 Aprilie, 1905, se

inflinteazi un post de diacon la capela din Paris, in care
este numit, pe 1 Iunie, ierod. Bartolomeu StAnescu.Hirotonit la 5 Julie, de catre arhiereul Nifon Ploesteanu
cu
aprobared mitropolitului Iosii Gheorghian, caruia ii fusese
re3omandat de catre Dr. Ion Cornoiu, profesor la facultatea
de teologie si director al cancelariei mitropolieiin toamna
acestui an (1905) plead' la Paris. Aci, isi echivaleaza mai
intai titlul de licenta in teologie cu acela de licenta in litere
$i apoi se inscrie la Sorbona, spre a asculta cursurile de sociologie ale stralucitului profesor Emile Durkheim, precum
Si cursuri de teologie la facultatea catolica $i protestanta.
Sta la Paris, Wand in toamna anului 1909, cand iii dete demisia, pe ziva de 15 Noemvrie 2. Venind in Cara a fost hirotonit
ieromonah, ridicat la rangul de arhimandrit si numit vicar
al eparhiei Dunarea-de jos, de catre episcopul Nifon. in 1910
demisioneaza si pleaca din nou la Paris, trecandu-si licenta

in drept $i preparandu-i teza de doctorat in sociologie, cu

subiectul : La Portee sociale du principe d'Autorite".

In 1911 este ridicat la treapta arhiereascA.

6. Calinic Pop. Serboianu este randuit, in postul de

diacon, cu incepere dela 16 Noemvrie, 1909. Sta la Paris
'Ana in Iulie, 1910, cAnd din pricina unor neintelegeri cu
superiorul, este rechemat in tara, unde va fi pus la serviciul zilnic, in biserica sfintei mitropolii, pana la not dispoMare raspundere Inaintea lui Dumnezeu au toti, cati nu urmeaza
voia Lui cea sfanta, dar mai ales aceia ce, de buns voie, s'au imbracat
Inca de acum, in haina IngereascA a calugariei qi pateaza haina aceasta.
Incalzit langa sf. locaq at Domnului, de acolo cuvioqia sa avea prilejul
ca sA dovedeascA CA, dei trimis in mijlocul ispitelor omeneqti, ca un
ostaq vrednic, totu0 a ieqit biruitor, strecurAndu -se neatins, printre sa
getile vrajmattului, dar acum viata, care and ca o duce, ma umple de
durere qi de mAhnire. MA oprese aci, caci nu pot indestul sA ma ins,
paimAnt, cum cineva, cu qtiinta qi vointa, din ince, luminat cade jos
in mrejile vrajmaqului.
1. StA cAtva timp la Paris, civil, apoi vine in tail gi casatorindu-se
cu frantuzoaica, intrA functionar in Directiunea C. F. R. din Bucure4ti.
2. Dos. mitropoliei Ungro-Vlahiei Nr. 73 din 1905, Cf. Preot D.
Cristescu: Viata qi infaptuirile P. S. episcop D. D. Vartolomeu, pana
la implinirea vArstei de 60 ani. RAmnicul- VAlcea. 1935, p. 50 53.
Capela ortodoxA rornana din Paris

www.dacoromanica.ro

147

zitiuni". Superiorul cere mitropoliei revocarea lui definitivA si trimiterea in locu-i, a arhidiaconului Grigorie Nicolau.
Mitropolitul, drept rtispuns, aduce aminte superiorului

-Chesarie Stefano, cuvantul sf. Evanghelii de a nu !range

trestia zdrobitti si a nu stinge inul aprins" 1, adliugand ca
solutia ce va da chiriarhia diferendului in chestiune, va
fi izvoritA, din duhul drepttitii si al dragostii evangelice, ce
nu voeste moartea pilatosului ci indreptarea lui; iar prea
-cuviosia voastrA, nu va rtunane deal a alege, on s va supullet' hotaririi chiriarhiei, on sei vd retrageti". La Noembrie
1910 mitropolia comunicti superiorului, ca diaconul Calinic
Pop. Se rboianu va ramanea la Bucuresti la mitropolie.

7. Titus Georgescu. Aproape dupit un an, pe 1 Octombrie 1911, este detasat in postul de diacon la biserica
din Paris, diaconul Titus Georgescu dela sf. mitropolie a
Ungro-Vlahiei, care in urma a lost intarit diacon la Paris.
Pe 15 Mai 1913, diaconului Titus Georgescu i se acordli un
concediu de 9 luni, pentru a merge la Athena, spre a-si lua
doctoratul in teologie. Concediul i se prelungeste papa la
1 Aprilie 1914, cand Casa Bisericii desfiinteaza postul de

diacon. Titus Georgescu amarit, inceteazd din viata, in

Mai, acelas an, 1914, la Athena, de febra tifoidift, fare a-si fi
putut realiza visul sau, de a srarsi studiile teologice.
8. Const. DAnau (1919-1922). Duplt razboiul mondial,

pe ziva de 5 Dec. 1919 se infiinteaza un post de diacon la

biserica noastra din Paris, in care este numit diaconul C.
V. Dandu, din Targu-Jiu, care std la Paris pand in 1923,
clad se intoarce in Cara. Este diacon, profesor $i director al
.scoalei normale de bdeti, din Targu-Jiu.
9. Nicodim Zamfirescu (1923-1926). La 26 Dec. 1923
este numit diacon, cu titlul provizoriu, ierod. Nicodim Zamfirescu, care in anul 1924 este intarit in postul sau. In 1926
se desfiinteaza postul si parintele Zamfirescu se intoarce.

in tail. Este preot la catedrala patriarhiei.

10. Pela 1930 se afla la Paris, pentru studii, tanArul
loan Lancralan, licentiat in teologie si filosofie, ca bur1. Math. XII, 20: Trestie zdrobitA nu va frange si in aprins nu
va stinge, pAna ce va scoate judecta spre biruinta".Dos. znitrop. Ungro.
Vlahiei pe 1910. Ordinul Nr. 4796, din 7 Septemvrie acel an (1910).

www.dacoromanica.ro

148

sier al patriarhiei romane. Chemat in tart', pentru a-si facearmata, pe ziva de Joi, 30 Octombrie, acelas an (1930), a
fost hirotonit diacon onorific, pe seama capelii romane din
Paris. A doua zi, Vineri, 31 Octomvrie, piezentandu-se la-

cercul de recrutare, ca diacon, a fost scutit de armata 0,

s'a intors la Paris, pentru a-si continua studiile. Azi este conferentiar la facultatea de teologie din Bucuresti.
XIII. CANTARETI. Pe cei dintai cantareti ii cunoastem nu-

mai din socotelile capelii si oferirea de daruri bisericii, fard

insd a sti ceva despre dansii. Asa, in prima socoteala din 1853

1855 se afla trecut la cheltueli, D. M. Cdnteiretul, plata cu cate 50 fr. pe toata luna, de catre d-na Marghioala'
adica 600 fr. anual ; iar D. Agapie Cdnteiretul, cei 600 frr
ce i se cuvened, i-a hdrazit bisericii, deli are putine mijloace".In socoteala capelii pe 1856, se afla trecuti la cheltueli: 1200 fr. cantaretilor, desigur aceiasi din 1855. In socoteala pe 1861 si 1863 gasim trecuti: 1800 fr. cantaretilorr
1000 fr. citetului si 300 fr. anual paracliserului. Cine era citet si paracliser insd, nu se spune.
Pe un Apostol, editia Sibiu, 1851, la sfarsit, gasesc scris

Din leafa sotiei mete am ddruit duhovnicului meu Iosa fat

lei 200 pentru chiria capelii: Katulescu. Paris 1863. Pentru
prima oars am cantat la biserica. Anul 1863 August 7. Panel
Katulescu. lata dar un cantaret care avea sotie cu leafa la
Paris (era artists) si care incepe sd ante la capela, in August 1863. Cat va fi servit bisericii, nu stim din acte. La 15 27
1835, superiorul, arhim. Partenie in locul lui Petre Orleanur

care s'a retrasrecomanda in postul de citet, pe fostul seminarist, actualmente domiciliat in Paris, Panel Catulescu, pe
1 lanuarie 1886.
Se vede a un timp intrerupsese servi-

ciul si acum e reintegrat in locul lui Petre Orleanu, care a

stat cantaret in timpul superiorului Calistrat Orleanu si acum,

la venirea noului superior Partenie, paraseste postul. Pe

Para CAtulescu il affam pand tarzia, cantaret si citet; dela
o vreme in concediu, din cauza de boalb., fiind suplinit, dirt

oficiu, de catre Gabriel Parvu in 1892 , in 1855 de catre

Teodor Popescu; dupa ce fusese inlocuit un timp. In
1899, Octombrie, ocupa, si postul de bibliotecar, pand la
1900 Aprilie, and se desfiinteaza acest post. In 1904, Oc-

www.dacoromanica.ro

149

lomvrie, aparand intr'un ziar din capitals, niste articole injurioase impotriva superiorului, semnate de &titre Pana Catulescu, mitropolia it destitue din postul de citet ce ocupa,
-atunci. Dupa catva timp, moare la Paris, in varsta inaintata.
In 1892 Iu lie, e numit cantaret Gabriel Parvu, student
In drept, care ocupa acest post, pans la 1 Aprilie 1894, cand
necorespunzand conditiilor cerute unui bun cantaret si servitor al bisericii"
cum zice superiorul
este inlocuit
cu I. Barbulescu care face studii in ramura picturii bizantine, mult mai folositoare bisericii noastre ortodoxe romane" . Pe ziva de 1 August, acelas an, 1894, Gabriel Parvu
e numit din nou in postul de cantaret, in locul lui Pana Ca-tulescu pentru linistirea turburarilor vesnice dela acea Capela" zice mitropolitul. Duptt doi ani, in 1896, Parvu ar fi
lost inlocuit, data nu intervenea episcopul Silvestru al Hu.silor, catre mitropolitul primat Ghenadie, care decide a fi

mentinut. De aci inainte ocupa acest post, pans la Octombrie 1901, cand demisioneaza.Gabriel Parvu, intorcandu-se
in Cara a fost multa vreme director al cancelariei mitropoliei din Iasi, sub mitropolitul Pimen. Astazi este pensionar
si administrator al averii bisericii Vasile Rusovici, din Iasi.
In locul lui, este numit Toma Coveiceanu, cantaret si

bibliotecar, care pet Noemvrie este trecut ca dirijor de

cor In postul de cantaret este numit loan Florescu, absol-vent al facultatii de teologie si cantaret la biserica Stavropoleos, din Bucuresti. Florescu tusk nu se poate prezenta
la post, din pricing ca nu-si Meuse armata, ci isi dete demisia.Pe 1 Decembrie (1903), este numit Chiritd Cernescu
.care sta la Paris, pans la 1 Aprilie 1908, cand i se suprima
postul, dandu-i-se sarcina de a cants si la strana, dirijorului
corului, Gh. Cucu, caruia i se mai mareste si salariul. Cer-nescu protesteaza la mitropolie si minister, zicand Ca Vara
a i se face cunoscut din vreme, i s'a suprimat postul si nu
voeste a parasi strana si locuinta din presbiterul bisericii".
In toamna, mitropolia ii raspunde, ca a mijlocit a i se infiinta postul de cantaret, pe care constata, cu naahnire, ca a
fost desfiintat de minister, in urma intervenirii superiorului
Stefano. Postul insa, nu s'a mai infiintat si Cernescu a trebuit sa se intoarca in Cara. Este astazi preot paroh al bisericii sf. Ilie-Grant" din capitals.

www.dacoromanica.ro

150

N. Popescu-Prahova, intre 15, Fevruarie 1913-31 Decemvrie 1923. Este numit cites, dela 15 Fevruarie 1913. Dupa

trei luni insa, cere concediu si sta in jars pans la 1919, find
retinut de serviciul militar. Intorcandu-se la Paris, face studii

de ambele drepturi: La Sorbona, cu Marcel Fournier si

Genestral si la Institutul catolic cu Villiers 0 Magnin, devenind doctor utriusque juris". La 31 Decemvrie 1924, demisioneaza si vine in jars. Astazi este profesor de drept bisericesc la facultatea de teologie din Iasi. Scoate o lucrare:
Consideratiuni asupra raporturilor dintre Stat si Biserica,
Chisinau, 1930.La Paris este numit in locul lui, N. D. ToPe 1
noiu, care sta numai pans la sfarsitul anului 1924.
Ianuarie, 1925, a Lost numit NiSisor Cazacu, care sta la Paris, pang la 1929, ocupandu-se cu studii de limba franceza

si de teologie, cand se retrage. Venind in tars, s'a facut

preot la biserica Batiste" din Bucuresti. Cuminte si manierat. Face cinste preotimii. A ocupat un timp postul de secretar al decedatului patriarh Miron si apoi consilier referent al sectiei administrative-bisericesti, de pe Tanga arhiepiscopia Bucurestilor. In locul vacant e numit Marin

S. Ionescu care sta la Paris pans in 1934, cand demisioneaza. Pe 1 Iulie 1934, este numit Octavian Moldovanur
bariton, orfan de razboiu, care este si astazi.
XIV. DIRIJORI DE COR. Pans ja 1 Aprilie 1893, corul capelii

se platea din leafa unui cantaret, tinandu-se postul vacant de

cantaret, in acest scop. La aceasta data se prevede-o sums a

parte, pentru cor.Conducerea corului o avea, de aproape

40 ani, A. Beaugrand, un batran francez de 80 ani, care
nu mai avea energia necesara si deci corul lass de. dorit_
Pentru a ajuta pe acest batran;superiorul randuise, Inca de
la 1 lithe 1892, pe Elie Mihailescu, profesor de muzica din
tar& si student at Conservatorului din Paris. In Martie 1893,

D. G. Kiriac, cu domiciliul in Place St. Sulpice 1, student

in clasa de armonie si declamatie la conservatorul din Paris,
cere mitropoliei din Bucuresti, un ajutor, pentru terminarea..
studiilor de canto. Mitropolia i1 recomanda superiorului, spre

a-i da o insarcinare in corul capelii.Superiorul scrie mitropoliei ca vechiul dirijor at corului capelii este un batran
vredaic de ajutor. decorat cu Coroana Romaniei", om lark.

www.dacoromanica.ro

151

avere si cu o Hied in spitalul de alienati. Propune sa i se

tack un ajutor de 70 lei lunar, din fondul milelor ; iar salariul
de dirijor sit impart& in cloud parti egale, intre : D. G. Ki-

riac, caruia sit i se incredinteze conducerea corului, si

Elie Mihailescu, pana la 1 Aprilie 1893 ; iar dela aceasta

data
daca se aproba un spor pentru dirijor
s se dea
110 lei lunar lui Kiriac si 70 lei, lui Elie Mihdilescu
Pe ziva de 1 Aprilie 1893, e numit dirijor al corului G.
Oefeinescu, maestru de muzica vocals la scoala de institutori
si dirijor al corului bisericii sf. Ecaterina" din Bucuresti,

compozitor, etc., care insa, neputandu-se prezenta la post

imediat, este suplinit de Elie Mihailescu; iar pe 1 Iulie 1894
este numit dirijor D. G. Kiriac.In 1899, Kiriac era in tars
spre a pune in executie o
liturghie, pe care o compusese", Hind suplinit de Gabriel Parvu. Kiriac face stu-

rtlt

dii serioase de muzica la

Paris, cu Vincent d'Indy la
Schola Cantorum" $i Vidor
la Conservatoire de muzique". Pasionat muzicant, se
avanta in directia cantecului religios si a celui popular. In aula internatului teologic din Capitals, Hind de

k,

fata multi prelati si specialisti

in ramura muzicei Bisericii

noastre ortodoxe nationale,

Kiriac prezinta o liturghie

A
r-r
9

r142.

psaltica ortodoxa, lucratil de

dansul, cu tehnica si inspiD. G. Kiriac.

ratie, care atrage deosebita luare aminte a tuturor celor de
fata. Kiriac este numit profesor de teorie yi solfegiu la con1. Elie Mihdilescu studiaza muzica la Paris, obtinAnd titlul de
laureat at Institutului si absolvent aI conservatorului. Intors In tara se
aseazA la Craiova unde a fost maestru de muzica la liceu si diriginte
al corului bisericii Sf. Ilie". Are compozitii de cantece bisericesti si
nationale. Publica colectiuni de cdntdri corale, pentru uzul scoalelor
de ambele sere, fiind un bun profesor.

www.dacoromanica.ro

132

servatorul din Bucuresti. El pune temelia societtitii corals

Carmen", pentru cultivarea si raspandirea muzicii rationale si in special a cantecului popular, pe care o conduce
cu faima, Limp de 26 ani, pan& la moartea sa, 8 lanuarie
1923. El trage brazda adancd in ogorul folklorului muzical
roman'. Pe ziva de 1 Septemvrie, 1900, este numit la Paris
I. Scarldtescu, absolvent al cursului de armonie si contrapunct dela Conservatorul din Viena. Pe ziva de 1 Decemvrie 1901, lui Scarldtescu i se d concediu, Hind suplinit de
Toma Covaceanu aproape doi ani si jumatate, pane la 10
Octomvrie 1903, cand e numit dirijor titular, Toma Goyaceanu care ocupd acest post, pan& la 15 Octomvrie 1906,
cand demisioneazd, dupd ce avusese si el cateva luni de
concediu, Hind suplinit de catre coristul Leo Biber. In urma
unui concurs, pe 1 Aprilie 1907, este numit dirijor Gheorghe
Cucu, cdruia pe 1 Aprilie 1908, i se ridicift salariul la 300
lei, Hind obligat sa cante si la strand ; iar postul de cantdret, se desfiinteazd. Gh. Cucu std pand la finele anului 1911,
cand Hind in apropiere de a implini termenul de 5 anicon form legii clerului mireanla 1 Ianuarie 1912, demisioneazd.
Si Gh. Cucu face bune studii muzicale si (And se intoarce
in tars este numit profesor la Conservatorul din Bucuresti si
dirijor al corului mitropoliei. Are multe compozitii, colinde
populare si bucati de slujba bisericeascli.
Tinandu-se un concurs, conform legii clerului, se numeste, pe ziva de 1 Ianuarie 1912, teran Popescu, licentiat
in teologie si absolvent al conservatorului din Bucuresti. In
1913, St. Popescu, in urma unui raport al superiorului Stefano,
este revocat de mitropolie, numindu-se, pe 1 Iulie 1913, su-

plinitor de dirijor, vechiul corist Leo Biber. Pe ziva de 1

August a fost recomandat dirijor I. Croitoru profesor de
muzicd dela liceul din Ploesti, care ins& nefiind aprobat de
minister, pe 1 Noemvrie, acelas an, este reintegrat ,Ftefan

Popescu, care conduce corul capelii, cantand si la strand

10 ani, pand la 1922, cand se intoarce in Cara.
1. D. C. Kiriac s'a nascut in Bucuresti, la 6 Martie, 1860. Studiile

liceale le-a terminat la colegiul national Sf. Sava", Studiaza dreptul.

Face insi. si Conservatorul din Bucuresti. Chemarea pentru muzica it
vrajeste si devine un artist. Pe langa liturghiapsalticd dela dansul ne-a
rainaa mute colectii de cdntece populare, coruri mixte, colinde, cantece pentru Kolari, etc. Airiac rarnine un apostol al muzicii romanesti.

www.dacoromanica.ro

153

Terminase cursurile la schola cantorum", 269, rue St.

Jacques, cu Vincent d'Indy, iar sotia sa Sevasta, scoala de
surdo muti. Astazi este profesor la Academia regal& de muzica din capitals; iar sotia sa profesoara la scoala de surdomuti $i directoare a acestei scoli.
Loan Chirescu. Pe ziva de 1 Aprilie, 1922, e numit dirijor Loan Chirescu, care face

studii mhzicale cu Vincent

d'Indy 0 Guy de Lioncourt,

pans in 1927, cand se intoarce

in Cara. Maestrul D. G. Kiriac

ii incredinteaza conducerea artistica a so cietatii corale Carmen". Distins muzicant, da cu

membrii dela Carmen" multe

concerte de muzica clasica si

mai ales religioasa $i populara.

In 1928 este numit profesor de
teorie $i solfegiu la Academia

regala de muzica $i dirijor al

corului bisericii Domnita Ba-

'
.

lasa". Chirescu are multe coin-5!:

pozitii pentru coruri mixte, religioase $i populare. Remarcam : Mama pentru solo de b aloan Chirescu.
riton, cu acompaniere de cor t.
In locul lui e trimis V. Popovici, care in 1932 vine in Cara.
Este numit paraclisierul Gh. Constantin, pe 1 Septemvrie. La
1 Iulie, 1934, este numit in locul lui Gh. Constantin, Achim
Stoia, care sta.' pans la 1 August 1936, cand demisioneaza.

Se trimite loan I. Constantinescu absolvent al Academiei

regale de muzica din Bucuresti si dirijor al corului bisericii
sf. Spiridon-Nou din Capitals, pe aceiasi data, care este si azi.

XV. CITETI. In 1885 este recomandat citet, in locul lui

Patre 0 rleanu, Pand Catulescu, care, cu oarecari intreruperi,
1. Fiu de preot din Cernavoda, nascut la 5 Ianuarie 1889. A urmat seminarul central si apoi facultatea de teologie i conservatorul
din Bucuresti. In 1919 trecand examenul de capacitate a fost numit
maestro de muzica, de unde in 1922, pleacA la Paris.

www.dacoromanica.ro

15f
ecupa acest post, pans la 1904 Decemvrie 1, cand este destituit
de clitre mitropolie, pentru niste articole ofensatoare la adresa

superiorului capelii, publicate intr'un jurnal din Bucuresti.

In locul vacant este recomandat Victor Puiu, licentiat in
teologie si functionar la Cassa Bisericii, pe 1 Noembrie 1904.
Superiorul ceruse anticipat ca, pe 1 Aprilie 1905, sa se des-

fiinteze postul de citet $i bibliotecar si sa se infiinteze un

post de diacon, in care sa fie hirotonit Victor Puiu, care

dela 1 Aprilie ar primi salariul de diacon, ce i se va prevedea prin buget ; iar pans atunci, sa i se dea salariul de

citet $i bibliotecar. Victor Puiu insa, imbratisand shima MOnahalft, sub numele de Visarion" in sfanta episcopie a Ro-

manului, nu a Post lasat de episcopul locului sa piece din

eparhia sa si deci, decretul sau de citet s'a anulat. Se numeste
atunci provizoriu, cites si bibliotecar, eclesiarhul Gheorghe
Secrieriu care sta, papa la 1 Aprilie 1905, cand postul de
citet se desfiinteaza.
Pe 1 Aprilie 1906, reinfiintandu-se postul de citet, e
numit provizoriu, eclesiarhul Gh. Andonie, pans la 1 Iunie
1906, cand este numit titular Marin Conescu. In toamna anului 1908, Conescu cere un concediu de 1 an, pentru a-$i
face stagiul militar, recomandand, ca suplinitor, pe C. Cernetianu, licentiat in teologie. E silit insa a renunta la concediu, pentru a Dull pierde postul. Functioneaza pans la
1910 lune, cand este destituit, pentru oarecari neintelegeri
cu superiorul.In locul lui, pe ziva de 15 Iulie, 1910, se numeste citet Gh. Secrieriu, pans la 15 Februarie 1913, and
este trecut ca eclesiarh; iar ca citet este numit N. PopescuPrahova, licentiat in teologie, care in 1911, ca student $i
bursier al Cassei Bisericii, tinuse locul dirijorului Gh. Cucu.
In 1913 Iunie, N. Popescu-Prahova este lasat liber i inlocuit cu eclesiarhul Gh. Secrieriu, care define si postul de
eclesiarh, Oat la numirea unui titular. Pe ziva de 15 Septembrie 1913 este recomandat Mih. Vulpescu, care insa n'a
fost adults de minister'. Pe 1 Noembrie, acelas an, este re1. Mihail Vulpescu ramane la Paris cativa ani. Fiind inzestrat
dela natura cu o voce admirabila de bariton, avea 100 frs. lunar dela
printesa Maria Calimachi, ca sa ante la sf. liturghie Tatal nostru".
Face studii frumoase de muzica. Cand vine in lark' este numit profesor
la Academia regala de muzica, de ansamblu de opera. A lucrat mult

www.dacoromanica.ro

155

integrat N. Popescu- Prahova odata cu dirijorul St. Popescu

care si el fusese lasat Fiber. Postul de citet se supriniii.
XVI, ECLESIARHI sau paracliserl conservators. Din acte cunoastem
putini. La 1897 se numeste Nicolae Antoniu, pe ziva de 10 Aprilie, care

in 1898 este inlocuit provizoriu cu Bros fratorul, pe ziva de 1 Noembrie. Pe 1 Iu lie 1901 este numit eclesiarh Al. D. Hasky, care sta pAna
la 23 Noembrie, 1902 tend este concediat. Pe 1 Octombrie 1902, este nu-

mit provizoriu, Mihai Ciopei, si titular pe ziva de 1 Decembrie loan

Pipa, absolvent al scoalei de cantareti din Piatra-Neamt. Acesta insa, fiind

un copil, incapabil de a indeplini insarcinarea de paracliser, pe 1 Ianuarie 1903 este numit tot Mihai Ciopei provizoriu, care stA Ora la 1
Ianuarie 1904, and demisioneaza. In locul lui e numit Oh. Secrieriu,
absolvent at scoalei de cantareti bisericesti din Iasi. Dar qi acesta, pe ziva

de 1 Mai 1905 a fost revocat si inlocuit cu Oh. Andonie absolvent al

scoalei de cantareti din Piatra-Neamt. Pe ziva de 15 August 1906, Andonie isi da demisia si pe 1 Octombrie e numit Const. Cojocaru din
Manoliasa, Judetul Dorohoi. La 1913 Februarie 15, Constantin Cojocaru

isi da demisia din cauza de boala si este numit in locul lui iaxasi
Gheorghe Secrieriu, care functioneaza panA in toamna anului 1927, cAnd

cade bolnav si este internat intr'un ospiciu. Se incearca scoaterea lui

la pensie, dar nu se pot indeplini formele legale. Este numit in locul
lui, N. Chitescu care sta pima in 1929. Chitescu urmase A la faculte
fibre de theologie protestante it a fait grand honneur a sa patrie".
In locul lui, in 1929, vine Gheorghe Constantin, care la 1932 este tre cut

dirijor de cor, in locul lui V. Popovici care venise in tail. In locul lui
e numit paraclisier, Pavel Cdpritcind, care sta. pane la 1 Septembrie, 1934.

and vine loan G. Bdnescu, care sta un an. Pe 1 Septemvrie 1935. este
numit Gheorghe Litoiu, care este si astazi.
XVII. CONCIERGES. In Franta, se stie ca, toate casele aproape, au
un concierge sau un portar, insarcinat cu paza casei si ingrijirea ei sub toate

raporturile. Nici un strein nu poate intra in cask fail stirea concierjului, care este raspfinzator de orice lipsuri ce s'ar constata in imobilul dat supravegherii lui.
Capela Romans a avut si ea; Inca dela infiintarea ei, un concierge
sau portar al sau, insarcinat cu paza capelei si a obiec telor dintrinsa
de catre insasi fundatorul ei, arhimandritul Iosafat. Acesta este Victor
Mazoyer, gardien de la chapeIle Roumaine", angajat cu act in regula,

pe terenul muzicei bisericesti si cu deosebire s'a distins ca colector de

cdntece populare, publicand mai multe lucrari, unele traduse si in limba
franceza, ca : Doinas de Roumanie, pastorale roumaine qi bogata colectie : Les coutumes roumaines pdriodiques ", peste 300 pagini, Etudes
descriptives et comparees, precedees d'une preface par A. Van Gennep
et suivies d'une bibliographic generale de folklore roumaine". Paris.
1927. El conduce coraia" municipiului Bucuresti ca inspector. Este
membru al societatii franceze de etnografie qi de traditiuni populare, etc

www.dacoromanica.ro

156

semnat de catre ministrul plenipotentiar M. Kogalniceanu, caruia i se

dete 10" din indemnitatea ce ("rap' Paris a oferit, pentru expropierea
capelii romane in 1883, pentru serviciile ce adusese acestei capele, conform angajamentului.
Cine va mai fi fost concierge dui:4 Mazoyer, nu cunoastem din
acte. Pe 1 Aprilie 1898 insA, se numeste Armand Francois Bellamy in
locul lui Celestin Teracha, fost sculptor. Acest Bellamy, cu incepere de
is 15 Octombrie 1898 a fost si servitor la biblioteca, ce se deschisese pe
langa capela, platit cu 50 lei lunar. Intre 1894-1910 a indeplinit serviciul de portar Ober Dabin si sotia sa Hortense Dabin; iar dela 20
lunie 1910, pAna la Iunie 1911 a fost un oarecare jean Maillard.
Dela aceasta data indeplineste serviciul de concierge Berthe Berges
si sotul ei Raymond Berges. In 1915, Aprilie, e numitA Jeanne Marchand,
care in Iulie, acelas an e inlocuita cu M. Lecat 9i aceasta in aceiasi luta
cu Henriette Georgescu si apoi in Octombrie iarasi Berthe Berges, care
Eta ',Ana' in 1922, Iulie 1, cand este inlocuita cu Marie Duvau. In 1924,
Octomvrie e numitA Constance Chislard. Astazi e M-me Renee Boucley.

XVIII. Rolul bisericii ortodoxe romanesti din Paris.

Observand pozitia locului pe care a fost a$ezata capela ortodox& romaneasca din Paris, cea veche ca $i cea
actuala, intelegem gandul pe cafe l'au avut fericitii funda-

tori, de a se interesa de cresterea bisericeasett a tinere-

tului romanesc, care studia in *collie din Paris. A$ezata in

cartierul latin, cartierul $coalelor, aproape de Sorbona, de
College de France, de 5coala de Haute Etudes" $i de toate
$colile superioare din Paris, capela aceasta a avut $i are
un rol destul de insemnat, in ceiace priveste educatiunea
religioasd nationald a tinerimii romdne, care
departe
sunt trimi$i, sa -$i urde familiile $i de patria for iubita
meze studiile superioare, in capitala Frantei generdase. De
aproape 100 de ani, ea a incalzit sufletele tineretului roman,
cu caldura evlaviei credintii stramo$e$ti; tlar nu numai pe
a tinerimii studioase, ci $i pe a intregii comunitati romane$ti, aflatoare in Capitala Frantei ; cad, se $tie ca, de multa
vreme, familii romanesti s'au a$ezat statornic la Paris, in
imprejurimi $i in diferite localitati $i ora$e ca: Montpellier,
Bordeaux, Dieppe, Nancy, etc. Si pentru acestia, ea constitue un cuib romdnese, unde arde fara intrerupere candela
ortodoxiei stramo$e$ti. Dupa ocupatiuni, unii sunt rentieri,
altii pensionari, functionari, industria$i, comercianti $i frizeri
veniti mai in urma etc. ; iar altii sunt simpli meseriasi, muncitori In fabricile din Citroen, Renault, Brillancourt, Issy -lesMoulineaux, etc. Pentru toti acestia, biserica ortodoxa ro-

maneasca din Paris este vatra romcineased, de unde se

aprinde flacdra ortodoxiei romane$ti $i dragostea de patrie.

care lumineaza sufletele $i iticalze$te inimile, eu focul dra-

www.dacoromanica.ro

157

gostei de legea si glia stramoseasc6. $i nu numai pentru

acestia, dar chiar pentru oricare roman care soseste la Paris
si se duce la biserica romaneasca de acolo, simte o deose-

bita mangaere sufleteasca, cel putin pentru urmatoarele

4:6
4:6
4:6
aft

N-1

4:6

4:.
4:6
4:6
4:*
4:6

4)
4:6
4:6
A

4:6

4:.

4*

4:6

4:*

4)

4:6
4:*

4:6
to

4:6

Nb

4:6

4146

4)
4)
4)
4)

4:6
4:6
4:6

4)

46
4:.

4:6

4)

4:6

4:6

.vi.

4)

4:6
4:6
4:6

111

4:6

4)
4)
4:6

P. S. S. Arhiereul Dr. Veniamin Pocitan Ploegteanul.

Motive: a. Se bucura pentru ca se vede stand, macar fie si

Pentru o clipita, pe un petec de pamant romanesc. b. Vede
biserica romaneasca, care ii aduce aminte de bisericuta lui

www.dacoromanica.ro

158

de acasa si de intreaga traditie religioasA a neamului sau.

c. Aude slujba Insericeasca, in romdneste, savarsita de

dare preotul ortodox roman
cu care s'a deprins din copilariesi se insenineaza in sufletul sau de roman si crestin ; iar cand aude pomenindu-se numele M. S. Regelui

Romaniei si al *efului Bisericii ortodoxe romanesti, Patriarhul

Romaniei, o adevarata tresarire sufleteasca li cuprinde fiinta

sa intreaga. Numai acel care a Post in atare situatie, poate

intelege rostul acestor cuvinte. Deci, cu drept cuvant putem
zice ca rolul bisericii ortodoxe romanesti din Paris, pentru
folosul sufletesc at fratilor no$tri din Franta este de cea
mai mare insemnafate, atilt din punctul de vedere religios,
cat si din punctul de vedere national.

APENDICE.
Capela dela Issy-les,Moulineaux.In urma contractelor colective
de muncA, incheiate intre Statul roman si cel francez, intre anii 1929.30

au venit in Franta un numar de muncitori romani ortodoxi, mai toti

din Ardeal ai Banat. Ajunai aici, s'au aaezat pe Tanga fabricile din jurul
Parisului, cei mai multi la Issy-les-Moulineaux. Acesti romani, arun-

cati de soarta si siliti de nevoe a se aaeza la marginea marelui oral

cosmopolit Parisul
ai anume in cartierul cel mai industrial al lui
cu vremea ai-au adus ai familiile, ba *i alti cunoscuti, injgheband mici
go spodarii laolaltA si intemeind o colonie romelneascd. Traiul for era
aaa cum se deprinseserA de acasa. Alcatuind societati de ajutor, se adunau in Duminici ci sarbatori pentru petrecere, ca cei de un neam si lege.
Sub raportul intelectual
pentru copiii acestor lucratori
s'a
infiintat, pe ziva de 1 Aprilie 1935, o stoald primard, care dela Octom,
brie, a inceput sa functioneze regulat, Joia toata ziva ai Sambata dupa
masa, cu doi invatatori. Prin decizia ministerului Educatiei 1;4. 74.149
din 7 Mai, 1936, se aprobase ca sa se inchirieze un local mai mare pen-

tru acoala, in care sa se instaleze ai o cupeld ortodoxd. Din diferite

imprejurAri insa, lucrurile au ramas fara rezultatul dorit.
La 25 Iunie 1935, se adunara la capela din Paris, chiemati de par.
Haralambie Popescu, superiorul capelii, urmatoareIe persoane :
1. D. V. Ianculescu, subdirectorul acoalei romane dela Fontenay0
aux-Roses. 2. D-na Eugenia V. lanculescu, sotia sa si directoarea acoalei primare romanesti dela Issy-les-Moulineaux si un diacon ardelean
Gr. Brdnzeu, care activa in misiunea ortodoxa din Franta si care acum
se ocupa ai de catehizarea copiilor din acoala primara romans din Issyles-Moulineaux. Dupa mai multe discutii, s'a incheiat un proces-verbalt
luandu-se hotarirea, in unanimitate, ca sa se intervina catre forurile

in drept, pentru luarea, cat mai de grabs, a urmatoarelor masuri :

1. Infiintarea unei capele ortodoxe romdnesti la Issy-les-Mou,
lineaux. 2. Numirea par. Gr. Brdnzeu, ca preot la noua capela, care, ca
ardelean, era mai apropiat sufleteate de popor, de oarece, cum am spus,

www.dacoromanica.ro

159
-toti muncitorii romani din Issrles-Moulineaux erau Ardeleni $i BAnAteni

3. Acordarea uneia din sank scoalei primare pentru noua capela.

4. Intervenirea la Patriarhie, pentru a admite ca sA se poata im0
-prumuta ornamentele (odajdiile) vechei capele din Paris, pentru capela
lor, nou infiintatA.
Semneaza procesul-verbal : Pr. Har. Popescu, superiorul bisericii

romane din Paris. Eugenia V. Ianculescu. I. Bdnescu. Achim Stoia.

V. Ianculescu. Const..Lasdr. Const. M. Po pa, etc. Actele au fost tri-mise la Bucuresti, spre aprobare. Dupa catva timp, snit de imprejurari,
superiorul intervine din nou, inaintand, pe langa raportul sau, o cerere
a diaconului Gr. Branzeu, insotiti de un memoriu qi un tablou de nu-.
mele, pronumele, adresa i Iocul de origins a fiecarui locuitor. Ce ceo
reau prin memoriul lor ? Acelasi lucre, adica :
I. Inflintarea u mei capele ortodoxe romdne la Issy -les- Moulineaux,

sub jurisdictia arhiepiscopiei Bucurestilor qi mitropoliei Ungro-Vlahiei.

2. Numirea unui preot ortodox roman, care BA fie in mijlocul lor.
3. Amenajarea uneia din raffle Ligei Culturale sau ale scoalei primare romane din localitate, In capelA ortodoxa romineascA.
4. Acordarea de oclajdii i obiecte sacre, in plus, aflatoare la biserica ortodoxa romans din Paris.
La aceastA noun intervenire, patriarhul Miron, rAspunde supe,
riorului bisericii romane din Paris :
1. Gruparea romanilor lucratori de langa Paris intro comunitate
bisericeasci ortodoxa este foarte laudabill gi necesarA. Deci, in principiu,
o aprobAm, avand cu timpul a-qi alege un consiliu bisericesc, care
ImpreunA cu preotul
sa-i conduca chestiile parohiei lor.
2. AprobAm, ca si li se deie odajdii superflu dela biserica noastra

din Paris fi lucruri, de can au lipsa la capela lor.

3. Li se face un antimis, cu hramul sfintii Trei lerarhi".
4. Li se dau, in contul ministerului de culte, cartile liturgice : Evanghelie, Apostol, Catavasier, Molitfelnic.
1. Grigorie Branzeu s'a nascut la 27 Sept. 19051n com. Mocira, Jud. Satu
Mare, Terminand liceul Gh. Sincai" din Baia-Mare, in 1925 a fost primit la
Academia de teologie units din Gherla. Aci a facut trei ani de studii (19251928) gi s'a retras. Pleaca la Paris. La 1930 se inscrie la facultatea de filosofie
dela Institut catholique de Paris, 21, rue d'Assas". La 21 Ianuarie 1934, trece la
ortodoxie ,,a l'eglise St. Serge" de Serguievskoie Podvorie a Paris. In acelas an

urmeaza ca student non inscrit a l'Institut theologique orthodoxe de Paris"

complectandusi studiile teologice in ortodoxie. La 12 lanuarie 1935, se casatoreste civil la Meudon,Jud. Seine-et-Oise, cu d-ra Elisabeta Kondratieff, de natie
rusa 5i la 20 Ianuarie religios de catre superiorul bisericii ortodoxe romane din
Paris. La 5 Mai 1905 a primit hirotonia in diacon dans la cathedrale de St.
Alexandre-Newske dela mitropolitul rus Evloghie pour la paroisie orthodoxe
francaise de Paris" unde a fost intrebuin-tat ca misionar, cu bune referinti dela
preotii de parohie. Lucrand in aceasta misiune a dat de romanii din Issy-lesMoulineaux unde a si inceput misiunea printre ei, asezandu-se aci in : Avenue
Mchal-Joffre, Meudon.

www.dacoromanica.ro

160

5. Cat priveste pe viitorul preot, se cer parintelui Gr. Branzeu

documentele de studii, de diploma, de serviciu, de hirotonire, de purtare, ca sa vedem tine este.
La 17 Martie, 1936, superiorul bisericii din Paris, da lamuririle
cerute, inaintand si urmatoarele acte
1. 0 cerere a diaconului Gr. Branzeu, avand anexate acteIe sale
de nastere. casatorie si studii, si un curriculum vitae".
2. Alta cerere a comitetului provizoriu al capelii ortodoxe romane din Issy-les-Moulineaux si imprejurimi, prin care arata ca s'au
constituit si cer pe diaconul Gr. Branzeu intalegatorul si iubitul parinte a sufletelor si necesitatilor noastre, ca astfel, sa ne putem pregati
crestineste la marea si sfanta sarbatoare a sarbatorilor, not si ai nostri
copii, cari de ani indelungati nu au putut sarbatori, dupa datele stramosesti.
Issy-les-Moulineaux la 4 Martie 1936
Semneaza Hategan Simeon, Ghiocel Dumitru, George Fecete, Aura
Alexandru, Dunca Gheorghe, Demi Alexandru, Constantin I., Catanes
Ion, Albu Aurel, Gruber losif, Luca loan, Gheorghe M., Sava losif, Rusu
Joan, Caragea loan, Cardas Mihai.Pecetea rotunda, cu o truce la mijloc

si inscriptia pe margine : Comitetul capelei ortodoxe romdne din Issyles-Moulineaux fi imprejurimi Seine (France), 1936.Patriarhul Miron,
studiind actele, pune pe raportul superiorului, urmatoarea rezolutie :
1. Se numeste diaconul Branzeu, avand a sta sub autoritatea preo,
tuIui dela biserica romans din Paris.
2. Se roaga I. P. Sf. mitropolit rus Evloghie, ca sa-I hirotoniseasca
preot si duhovnic. M.
In baza acestei aprobari, comitetul injghebeaza o modesta capela,
in localul unei vechi capele rusesti unde
cu binecuva.ntarea mitroa inceput a sluji preotul ortodox francez
politului rus Evloghie
Georges Iouanny, ajutat de diaconul Grigore Branzeu. Aceasta comunitate romaneasca, cu clerul si capela
potrivit legilor franceze s'a
constituit, la inceput, intro asociatie culturald, cu titlul : Mission orthodoxe roumaine en France".
Superiorul bisericii noastre din Paris, recomanda calduros pe diaconul Gr. BrAnzeu, pentru a fi hirotonit preot, pentru capela din Issyles-Moulineaux, dar intervin :oarecari piedici. Venind aprobarea dela

Bucuresti, se hirotoneste preot in biserica ruseasca sf. Sergiu" din

Paris, iar cartea de hirotonie semnata de patriarhul actual Nicodinz,
i se trimite, in Februarie 1941.
Astfel, pe langa capela romans ortodoxa din Paris, se mai infiinteaza p capeld-filiald pentru romanii ortodoxi din Issy-les-Moulineaux.
Fie numele Do mnului binecuvAntat, de acum si pankin veac. Amin

www.dacoromanica.ro

11. Infiintarea capelei romdne din Paris. - Arhimandritul Iosafat

Snagoveanu. Bucuresti, 1913. Pretul 30 lei.

12. Metoda de predare a religiunit in fcoalele secundare. Bucuresti,
1913. Pretul 30.
13. Biserica romdneascd din Basarabia. Bucuresti, 1914. Pretul 25 lei.

14. Inarmarea sufleteascd a ostasului roman, in colaborare cu

Icon. C. Nazarie, Editia I. 1917, BA rlad si editia II-a 1918. Iasi.

15. 7 Scrisori din calea spre Egypt fi Palestina. Publicate in ziarul
Crucea", Bucuresti, 1926.
16 Un paraclis romcinesc la Ierusalim, in revista: Biserica ortodoxa
rot/Ana, 1926 si 1927, p. 560 -561.

17. Patriarhatele Bisericii ortodoxe. Teza de doctorat in Teolo

gie". Bucuresti. 1926.

18. Geneza demnitatii patriarhale si patriarhatele Bisericii ortodoxe. Bucuresti, 1926. Pretul. 50 lei.

19. Popa Sapcd. 0 fats bisericeasca revolutionary dela 1848, in

20. Patriarhatul Romdniei si chemarea lui in viitor. Bucuresti,
1926. Pretul 10 lei.
21. Capela romdneascd din Lipsca. In revista: Biserica ortodoxa
romana pe lunile: Iulie-August, Bucuresti, 1927.
22. 7 scrisori din strciindtate. Din calea spre sf. Munte Athos",
in ziarul Crucea". Bucuresti, 1928.
23. Capela romdneascd din Baden-Baden. Bucuresti, 1928. Extrasa
si in brosura. Pretul. 25 lei.
24. Mergdnd invdtati toate neamurile... Bucuresti, 1928.
25. Arhim. Nichifor Iliescu (Sprdnceand), in revista: Biserica
ziarul : Crucea", 1926.

ortodoxa romana" pe Ianuarie si Noemvrie, 1928.

26. Dezastrele czitrenzurilor de pdmdnt in Tara sfdntd .Si rdsclrit,
in revista : Biserica ortodoxa romana" pe Mai, 1927.
27. Biserici romcinesti din Lemberg (Lwow), in revista: Biserica
ortodoxa romana, pe Iunie 1928.

28. leromonahul Anania Melega, in revista: Biserica ortodoxi

romana", pe Ianuarie 1929.

29. Capela romdneascd din Viena. Bucuresti, 1929. Pretul 25 lei.

30. Legislatia Bisericei ortodoxe. Jurzsprudente, in revista : Bi-

serica ortodoxa romana", pe Aprilie 1929. Bucuresti.

31. Rolul ft insemnatatea Consistoriului spiritual Central, in pro,
movarea justitiei bisericesti, Jurisprudenie. In revista: Biserica ortodoxa
romana" pe Noemvrie 1929. Bucuresti.

32. Biserica ortodoxd a jugoslaviei, in revista: Biserica ortodoxa

romana ", pe Iulie-August, 1929. Bucuresti.

LUCRARI PUBLICATE CA ARHIEREU.

CU TITLU DE BARLADEANU.

33. Biserica ortodoxa Albanezcl, in revista: Biserica ortodoxa

romana", pe Februarie si Martie. 1933.

34. Arhim. Veniamin Catulescu, in revista: Biserica ortodoxa

romana ", pe Aprilie. 1930.

35. Episcopia Strehaii, in revista : Biserica ortodoxa romana", pe

lune si August, 1930.
36. Scolile catihetice din Eparhia Husilor, In revista Biserica
ortodoxa romana", pe lunile: Octomvrie, Noemvrie si Decemvrie, 1930.
37. Sofronie Vdrnav, in revista : Biserica ortodoxa romana" pe
Februarie- Aprilie 1931. Extrasa si in brosura. Pr. 25 lei.

38. Istoria mitropoliei Proilaviei, in rev. Biserica ortodoxa ro-

mana", pe lunile: Mai, Septemvrie si Octomvrie 1931.

39. Nicolae lorga, fats cu neamul roma-new si Biserica stramoseasca, in

revista: Biserica ortodoxa romana". pe Noemvrie si Decemvrie, 1931.

40. Vechea episcopie a Hotinului, in revista. Biserica ortodoxa
romana", pe Ianuarie-Noembrie, 1932. Extras& si in brosura.

www.dacoromanica.ro

41. Episcopul Melchisedec, ca scolar in seminarul dela Socola, in

revista: Biserica ortodoxa romans ", pe Mai, 1932.

42. Schitul Rafaild-Vaslui, In : Buletinul episcopiei Husilor, Husi, pe

lunile : Iulie-August 1932.
43. Din corespondentele lui Melchisedec, ca delegat de minister
la scoalele din Basarabia sudica, Bcirlad, Tecuci si Galati. In: Buletinul episcopiei Husilor, pe Fevruarie-Martie, 1933.
44. Arhimandritul Melchisedec, Profesor f t' rector al seminarului din
Husi, 1856. In Buletinul episcopiei Husilor pe Mai, 1933.
45. Schitul de maici Golgota (Vaslui) in revista: Buletinul Episcopiei Husilor, IX 1933, No. 13.
46. Prohodul Domnului ci Mdntuitorului nostru Iisus Hristos.

ti

Ed. I.-II, Husi, 1932-1933.

47. Infiinjarea seminarului din Husi, in revista: Buletinul Episcopiei Husilor X, 1934 No. 1.
48. Viata sfintei mucenite Chiriarchi. Husi, 1934. .
49. Localul seminarului din Hufi,
Buletinul episcopiei Husilor,
IX, 1933. No. 10.
50. Schitul Mdlinesti (Vaslui), in revista: Buletinul Episcopiei

Husilor, pe Fevruarie. 1934.

51. Harta Eparhiei Husilor. 1934.

52. Schitul Husi, in revista: Cronica Husilor". Husi, 1935. No. 3.

53, Metoacele Episcopiei Husilor, in revista : Cronica Husilor".
1935, Husi, No. 4, p. 107-117.
54. Buletinul Episcopiel Husilor pe 1932-Martie 1935.
55. Mergdnd Invdfafi toate neamurile. Ed. II. Bucuresti. 1935.

LUCRARI PUBLICATE CA ARHIEREU

Cu titlu de PLOESTEANU.

56. Momente din viala si activitatea lui Melchisedec, intre anii 1857
1861. - Bucuresti 1936. Pretul. 40 lei.

ti

57. Istoria Mitropoliei Proilaviei (Brailei) si a vechii episcopii a

Bucuresti. 1936. Pretul. 30 lei.
58. Arhiereii vicari in Biserica ortodoxa romans. Vicarii Arhiepiscopiei Bucurestilor,--mitropoliei Ungro -Vlahiei si ai Patriarhiei ortodoxe romane. Bucuresti. 1937. Pretul 30 lei.
59. L'eglise orthodoxe roumaine de Paris. 1937. Pretul 30 lei.
60. Biserica ortodoxd romdneascd din America. Bucuresti 1937..
Pretul 50 lei.
61. Ion Creangd la 100 de ani dela nasterea lui (1837 - 1937). vol.
I, Viata. Pretul 30 lei.
62. Ion Creangd la 100 de ani dela nasterea lui (1837 -1937). vol.
II. Opera. Pretul 70 lei.
Hotinului.

63. Biserica Bucur din Capitals. Bucuresti. 1939. Pretul 20 Iei.

64. Melchisedec ca membru al Sfantului Sinod. Bucuresti. 1939.

65. 7 scrisori de recomandare catre Par. Teofil Ionescu superiorul

bisericii romane din Paris. In Cuvant Bun" organul Asociatiei crestine
ortodoxe Patriarhul Miron", pe 1939. Bucuresti.
66. SfAntul Munte al Athosului. Bucuresti. 1940.

!Ai

67. Capelele ortodoxe romanesti din Germania. Capela romanAneasca

din Berlin. Bucuresti. 1940.
68. Noile asezaminte romanesti din Tara sfanta. Bucuresti 1940.
69. Arhiereul Evghenie Humulescu,Pitesteanu, in revista : Pdstorul
ortodox pe Martie- Aprilie, 1941. Pitesti.

70. Biserica ortodoxa romans din Paris. Cu o introducere asupra.

relatiunilor Franco - romane. Bucuresti. 1941. Pretul 120 lei.

www.dacoromanica.ro

Zs

'4,