Sunteți pe pagina 1din 39

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

CUPRINS
1. INTRODUCERE .......................................................................................................................... 3
2. SECURITATEA LA LOCUL DE MUNCA IN BIROURI ................................................ 4
Acidentele prin cadere de la acelasi nivel sau niveluri diferite ....................................................................... 4
Scarile fixe .......................................................................................................................................................... 5
Scari retractabile ................................................................................................................................................ 6
Riscuri de electricitate ........................................................................................................................................ 6
Accidente cu echipamente ................................................................................................................................ 9
Rafturi, dulapuri si fisete .................................................................................................................................... 9
Porti ................................................................................................................................................................... 10
Manipularea manuala de greutati si depozitarea .......................................................................................... 11
Alte riscuri ......................................................................................................................................................... 12
Prevenirea si Protectia impotriva incendiilor .................................................................................................. 13
Primul ajutor...................................................................................................................................................... 15

3. ERGONOMIA LA BIROURI .................................................................................................. 17


Statiile de lucru ................................................................................................................................................. 17
Aspecte ergonomice privind pozitia monitorului ............................................................................................ 21
Notiuni de baza privind iluminarea.................................................................................................................. 25
Perceptia vizuala .............................................................................................................................................. 28
Tastatura ........................................................................................................................................................... 30

4. IGIENA INDUSTRIALA LA BIROURI ............................................................................... 31


Radiatia ............................................................................................................................................................. 31
Mediul termic .................................................................................................................................................... 32
Zgomot .............................................................................................................................................................. 32

5. ALTE ASPECTE IMPORTANTE LA BIROURI ............................................................. 33


6. BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 35

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri1. INTRODUCERE


Responsabilitatea pentru prevenirea riscurilor profesionale corespunde n mod
principal angajatorului, iar acest lucru ar trebui s promoveze punerea n aplicare a
msurilor preventive pentru tot personalul companiei i coordonarea cu alti
angajatori care isi desfasoara activitatea n acelai centru.
Angajatorul este primul responsabil n atingerea unui nivel eficient de protecie a
siguranei i sntii angajatilor, si ar trebui s stabileasc un set de msuri
preventive, n cadrul unei planificri in care este esenial informarea, formarea i
participarea

lucrtorilor,

precum

organizarea

prealabila,

integrand

productivitatea i calitatea cu Securitatea i Sntatea.


Pe langa motivele sociale i juridice, exista motive economice importante pentru a
dezvolta un sistem eficient de gestionare n mod corespunztor a prevenirii riscurilor
profesionale, deoarece la costurile directe ale accidentelor ar trebui s fie
adugate alte costuri legate de pierderi de producie, defecte i ntrzieri,
formarea noilor angajati, etc.

Pentru o prevenire adecvata a riscurilor profesionale, elementele de baz de


care trebuie tinut cont sunt:

organizarea corect a muncii si a sarcinilor.


un design bun a instalatiilor pentru asigurarea unor conditii de mediu
inconjurator adecvate
alegerea corecta a echipamentului: mese, scaune, calculatoare, etc.
formarea si informarea angajatilor

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri2. SECURITATEA LA LOCUL DE MUNCA IN BIROURI


Scopul acestui document este de a evidenia anumite situaii de risc comune n
birouri. Este foarte probabil ca unele dintre acestea deja sa fie cunoscute, sau, cel
puin, Intuite, dar in marea majorate a cazurilor niciodata nu ne-am oprit sa
reflectam asupra lor si sa pregatim o strategie mpotriva lor.

Acidentele prin cadere de la acelasi nivel sau niveluri diferite


Unul din patru accidente din birou, este produs de caderi. Uneori, acestea au loc
pe suprafete plane, alteori pe scri, dar, n orice caz, sunt des intalnite ca urmari
lezionarea membrelor sau leziuni ale capului.
Graba este o cauza frecventa a accidentelor.
De aceea, nu trebuie alergat pe culoare, ci
pur i simplu trebuie mers la vitez normal si
trebuie s evitm sarirea mai multor trepte la
rand.
De multe ori n birouri, spaiul prevzut pentru
trecere arata ca o pista de obstacole ce
poate genera accidente. Trebuie sa mentinem libere de obstacole toate
zonele de trecere frecvente.
Pardoselele alunecoase pot provoca accidente prin caderi. Sunt des intalnite
cazurile de pardoseala alunecoasa. Aceste pardoseli nu absorb ceara sau
substantele de curatat de contin grasimi, rezultand astfel suprafete
alunecoase. De aceea trebuie sa fim ateni atunci cnd mergem pe astfel
de pardoseli, si sa incercam sa purtam pe cat posibil incaltaminte cu talp
de cauciuc, cu toate ca ideal ar fi echiparea
pardoseli non-alunecoase.

locurior de munc cu

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriScarile fixe


Unele dintre cauzele frecvente de caderi pe
scari sunt:
Se merge prea repede. Pentru
asta exista o rezolvare evidenta:
nu alergati, nu sariti, nu va grabiti.
Mergeti pur si simplu, utilizand
toate treptele.
Distragerea aten iei sau neglijare.
Scarile nu sunt cel mai bun loc pentru a citi ziarul sau orice alt tip de
document.
Incaltaminte incorecta, alunecari produse de
incaltaminte cu talpa alunecoasa sau cu toc
prea inalt. De asemenea, n lifturi pot avea loc
accidente, pentru c cineva poate transporta
greutati, poate intra rapid atunci cnd ua se
nchide,

sau pentru c intra

mai multe

persoane dect numarul autorizat.


Atunci cnd observam orice urma de deteriorare, fenomene sau situatii
periculoase, att pe scri i n lift, trebuie sa aducem acest lucru in vederea
responsabilului de SSM, iar daca nu exista un responsabil desemnat, trebuie sa ne
instiintam superiorul ierarhic.

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriScari retractabile


De obicei, cauza accidentelor ce au loc cu
scrile retractabile este folosirea incorecta a
acestora. Atunci cnd se doreste preluarea unui
obiect plasat pe partea de sus a unui raft exist o
modalitate sigura: folosirea unei scari, platforme,
sau banchete.
Accidente

apar

si

atunci

cnd

scrile

retractabile sunt folosite simultan. Nu trebuie


trecut niciodata de pe o scara de mana pe un
raft, platforma etc. Dac suntem pe scara si
avem nevoie sa preluam ceva de la un loc indepartat de mana noastra,
trebuie sa coboram de pe scara, sa o mutam, si apoi sa ne urcam din nou.
Scarile de tip foarfeca nu ar trebui s fie utilizate ca scri suport pentru ca ar putea
aluneca si cauza un accident. Putem urca pana la ultima treapta doar pe scarile
tip foarfeta care au curele de sigurant. Scarile care nu au curele de siguranta sau
le au n stare proast sunt periculoase si utilizarea lor este interzis, deoarece
centurile sun usor de desprins, elementele metalice nu suporta greutatea si scara se
poate prabusi brusc.

Riscuri de electricitate
Consecinele trecerii curentului electric prin corpul uman variaza de la o simpla
sperietura la contracia violenta a muchilor, afectiune sau paralizie cardiaca,
pulmonara sau a ambelor organe, producnd arsuri grave i chiar moartea.

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriTrebuie sa tinem cont de faptul ca tensiunea nu reprezint


"cantitatea" de energie electric care trece prin corp si, prin
urmare

nu reprezinta

severitatea

descarcarii electrice.

"Cantitatea" de energie electric este dat de intensitatea


curentului electric (este cea care "ucide"), care depinde de
rezistenta intampinata in momentul contactului electric ce
trece prin corpul nostru.
Factorii care fac ca o descarcare electrica sa fie mai mult sau mai putin severa
sunt:
1) Voltajul circuitului electric cu care se stabileste contactul
2) Rezistena electric a pielii, mbrcmintei, nclmintei, etc.
3) Traseul curentului electric prin corp
4) Durata de contact
5) Intensitatea curentului.
O persoana poate sa intre in contact cu electricitate prin doua modalitati:
a) Contact electric direct
Se stabileste intre o persoana si un material electric la
joasa tensiune, de exemplu un cablu sau o borna
neizolata.
Masurile preventive pe care trebuie sa le adoptam
pentru a evita aceste tipuri de contacte electrice pot
fi:

Meninerea unei izolavri adecvate a cablurilor pe toata lungimea lor, precum


i a elementelor de, ntre extensii, cutii de bordur, de inregistrare, etc.

Protejarea accesului la partile electrice expuse

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri n cazul cablurilor de suprafata neprotejate trebuie mentinuta distanta de
siguranta, n special n micarea i transportarea scarilor manuale metalice,
precum i gestionarea schelelor, platformelor, etc.

b) Contact electric indirect


Se stabileste intre o persoana si o masa metalica aflata accidental sub tensiune.
Masurile ce pot fi luate in considerare pentru a evita
acest tip de contact electric pot fi:

mpmntarea

meselor

conectate

cu

intrerupatoare diferentiale pentru curenti rezidualiRCD (de preferint de sensibilitate ridicat).

Utilaje mici si echipamente cu izolatie dubla


Tensiuni de securitate. Cu joas tensiune este practic imposibil de a duna
persoanelor (24 volti in mediu umed si 50 volti in mediu uscat).
Alte masuri preventive de care trebuie tinut cont pentru evitarea accidentelor
electrice sunt:

Nu folositi cu minile ude utilaje cu motor


Nu realizati conexiuni intre cabluri neizolate
Nu deconecta i un cablu trgnd de el
Nu manipulati echipamente electrice dac nu sunteti pregtit si autorizat
pentru aceasta

Verificati echipamentele electrice nainte de utilizare.


Raportati orice anomalii.
Nu anulati impamantarea si nici nu puneti un intrerupator by-pass
Monitorizati continuitatea cablulu de impamantare

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri Respectati atentionarile


Nu glumiti cand este vorba de electricitate
Nu utilizati apa pentru stingerea unui incendiu electric
O persoana electrocutata nu trebuie atinsa imediat

Accidente cu echipamente
Echipamentele strict destinate lucrului la birou (computere, calculatoare, etc.) nu
sunt potenial periculoase, dar trebuie s ia n
considerare

anumite

echipamente

auxiliare

(copiatoare, distrugatoare de documentet, etc.).


Acestea din urma sunt periculoase pentru ca au
pri active n micare.
Este, de asemenea, adevrat c acest tip de
echipament prezinta in cele mai multe cazuri
piesele periculoase (role, roti dintate, axe, etc.) acoperite cu o carcas
protectoare.
Prin urmare:

Trebuie sa utilizam echipamentele intotdeauna cu carcasele protectoare


instalate.

Trebuie sa le folosim cu grija.

Rafturi, dulapuri si fisete


Accidente cauzate de rafturi si dulapuri nu sunt rar intalnite.
Ambele piese sunt suficient de instabile pentru a se dezechilibra la
un moment dat.

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriCu cat un raft este mai ngust i mai nalt, cu atat poate fi mai uor rsturnat. Mai
mult dect att stabilitatea este redus ...
... dac podeaua nu este nivelata n mod corespunztor
... daca raftul sau dulapul este prea ncrcat
... dac utiliza i rafturile ca treptele unei scri.
Pot fi luate msuri de precauie simple pentru evitarea factorilor de risc. De
exemplu, umplerea sertarele unui dulap numai in partea din fa poate fi foarte
confortabil atunci cnd vine vorba de a lucra, cu toate acestea insa, trebuie s
avem n vedere faptul c aceast situaie sporete ansele ca dulapul sa se
dezechilibreze si sa cada. n cazul n care se ntmpl acest lucru, nu ncercai s-l
inei. Stabilitatea rafturilor, dulapurilor i fisetelor se poate asigura prin ancorarea
reciproca a acestora sau de perete. n plus, fietele i dulapurile cu sertare rulante
trebuie sa aibe dispozitive de blocare.

Porti
Foarte frecvent n cldirile noi sunt usile de
sticl. Pentru a evita rnirea sau ocurile
care pot fi provocate ar trebui ca usile s fie
marcate

la

nivelul

ochilor.

Suprafetele

transparente sau translucide ale usilor si


portilor, care nu sunt din materiale de
sigurant trebuie s fie protejate mpotriva
spargerii,

n cazul n care aceasta poate

reprezenta un pericol pentru lucrtori.


Uile si porile glisante trebuie s fie transparente sau s aib pri transparente care
permit vizibilitatea zonei ce urmeaz s fie accesata.
De asemenea, acestea trebuie s fie echipate cu un sistem de siguran care sa
previna scoaterea lor din balamale si colapsul.

10

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriUsile de acces catre scari nu trebuie sa se deschida direct catre scari, ci inspre o
zona de trecere cu o latime cel putin egala cu cea a usilor.
Un alt tip de ui sunt cele joase, foarte frecvent intalnite n subsoluri i poduri,
caz in care trebuie atentie sporita deoarece exista riscul lovirii capului de
pragul de sus.
Daca in biroul nostru exista astfel de usi,
acestea ar trebui s fie cptuite cu cauciuc
spum i vopsite intr-o culoare puternica,
pentru a atrage atentia.
In ultimul rand vorbim despre unele usi care in
anumite

momente

sunt

vitale:

iesirile

de

urgenta, deoacere in caz de pericol trebuie sa


garanteze o evacuare rapida din cladire.
Din acest motiv trebuie sa fie clar semnalizate, sa fie usor de deschis si accesul la
ele sa fie liber permament.

Manipularea manuala de greutati si depozitarea


Ridicarea manuala de grautati este o operatie foarte comuna si frecvent intalnita
in orice activitate.
Masurile care pot reduce numarul accidentelor sunt:
a) Reguli pentru ridicarea greutatilor:
o Spriniti picioarele ferm
o Separai picioarele la o distan echivalent cu cea dintre umeri
o Indoii genunchii pentru a ridica greutati
o Pstrai spatele drept si capul sus
o Ridicati-va treptat picioarele

11

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birourio Cereti ajutor n cazul in care greutatile sunt prea mari
b) Controlati greutatea inainte pentru a vedea:
o Greutatea aproximativa
o Existenta marginilor ascutite, muchiilor alunecoase, cuielor, a chiilor,
starea ambalajelor, etc.
o Necesitatea utilizarii echipamentului individual de protec ie indicat
pentru ridicarea manual.
Pentru depozitarea adecvata in rafturi, trebuie sa se tina cont de:
o Rafturile trebuie sa aiba o rezistanta suficienta, si trebuie incercat sa se
puna cele mai grele obiecte pe rafturile de jos, cele mai usoare sus, iar
cele de greutate intermediara la mijloc
o Trebuie sa ramana mereu liber accesul catre extinctoare, porti,
intrerupatoare etc.
o Rafturile nu trebuie sa aiba proeminene sau margini
o Trebuie ancorate puternic de parti stabile (perete, podea, etc.), pentru a
se asigura c nu exista riscul caderii si trebuie prevzute cu plci sau
suporturi la capetele inferioare ale picioarelor.
o Pentru a accesa rafturile de sus se vor folosi mijloace adecvate (scri
foarfeca, scari de trei trepte, etc), niciodat nu se va urca niciodata pe
rafturi sau console sau alte mijloace improprii (bidoane, cutii, etc.).

Alte riscuri
Enumeram mai jos cateva sfaturi utile pentru a evita alte tipuri de riscuri:
o Foarfecele de birou trebuie pastrate ntr-un sertar
o Acizii, inalbitorii si, in general, produsele toxice, general, ar trebui s fie
depozitate n containere clar etichetate
o Trebuie folosite cosurile de gunoi pentru hartiile ce trebuie aruncate

12

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birourio Nu trebuie niciodata pus la cosul de gunoi sticla sau alte materiale
ascutite, caci pot reprezenta un risc pentru personalul de curatenie
o Colturile ridicate ale mochetelor sau covoarelor pot provoca caderi.
Trebuie corectat acest aspect cand il intalnim.

Prevenirea si Protectia impotriva incendiilor


Prevenirea este aspectul cel mai important impotriva incendiilor. Mare parte din
acestea ar putea fi evitate aplicand o serie de masuri de baza de care ar trebui sa
se tina cont in realizarea muncii.
Printre altele, se evidentiaza:

Ori de cate ori este posibil, trebuie mentinuta o zona

de siguranta (fara substante inflamabile), in jurul aparatelor


electrice

Nu supraincarcati prizele

Daca se detecteaza orice tip de anomalie

ale instalatiilor electrice sau de protectie importiva


incendiilor,

trebuie

comunicata

responsabilului

zonei afectate

Nu apropiati surse intense de caldura de

materialele combustibile

Nu blocati in niciun moment caile de evacuare si iesirile de urgenta,

nici accesul la extinctoare, hidranti de incendiu, panouri electrice, butoane


de alarma etc.

Mentineti spatiul de lucru curat si ordonat. Murdaria, urmele de lichide

combustibile/inflamabile si materialele ce pot usor lua foc, precum hartia,


cartonul etc., pot genera usor incendii

13

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri

Spatiile ascunde suntpericuloase: nu ascundeti in colturi, sub rafturi sau

in spatele usilor ceea ce nu dorim sa fie la vedere

Atunci cand simtim orice tip de miros suspicios sau o suprafat de lucru

foarte fierbinte, trebuie avizat persoanlul de intretinere sau responsabilul de


zona

Respectati semnalul FUMATUL INTERZIS,

la intrarea in zonele semnalizate astfel. Daca nu


exista aceasta restrictie, depozitati chistocurile
de tigara in scrumiere, dupa ce le-ati stins bine,
si nu le aruncati in alte locuri

Inspectati locul de munca la finalul turei,

si daca este posibil deconectati aparatele


electrice care nu sunt necesare

Amintiti-va

mereu

ca

prevenirea

incendiilor

se

bazeaza

pe

nepermiterea prezentei simultane a surselor de aprindere si a materialelor


combustibile
Manipularea produselor inflamabile:

Atunci cand manipulati produse inflamabile, mariti precautiile,

cititi si aplicati instructiunile de pe eticheta si din fisa de siguranta a


produsului

Mentineti recipientele inchise, no improvizati depozite. Locurile

unde se utilizeza sau inmagazineaza aceste produse trebuie sa fie bine


ventilate, sau chiar trebuie sa dispuna de sisteme de ventilate speciale

Transportati recipientele bine inchise si ancorati-le de mijloacele

de transport, protejandu-le de eventualele lovituri cu alte echipamente,


masini etc.

14

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri

Recipientele goale sunt la fel de periculoase ca cele pline,

verificati prin urmare ca se pastreaza etichetarea lor si depozitati-le in


locuri controlate si semnalizate corespunzator
In cazul unui incendiu, cladirea trebuie evacuata rapid si in siguranta. Inainte
trebuie insa analizat calm daca este preferabil sa se foloseasca extinctorul sau
iesirea de siguranta. Din acest motiv angajatii trebuie sa stie unde se afla
extinctoarele.
In cazul producerii unui incendiu care depaseste puterile unui extinctor, cladirea
trebuie evacuata rapid si calm. Asta inseamna ca toti angajatii trebuie sa
cunoasca iesirile de siguranta.
In acest sens trebuie stiut ca in caz de incendiu este interzisa folosirea ascensorului,
deoarece

incendiile produs adeseori caderea instalatiei electrice. Daca liftul

ramane fara curent electric, este posibil sa se opreasca intre 2 etaje aflate in
incendiu.

Primul ajutor

Pastrati-va calmul si celeritatea: aveti grija sa nu va

accidentati voi insiva

Daca accidentul s-a produs prin descarcare electrica,

opriti imediat curentul

Avizati imediat superiorul ierarhic, si, daa este posibil, si medicul


Nu creati blocaje in ingrijirea accidentatului. Intotdeauna este

mai bine sa existe in jur doar cateva persoane care stiu exact ceea ce
trebuie facut, decat multi care sa isi dea cu parerea

15

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

Tratati accidentatul cu maxima blandete, Este foarte usor sa i se

inrautateasca situatia in cazul unor manevre bruste

Nu atingeti niciodata ranile direct cu mana


Asezati ranitul pe sol. Daca are fata congestionata, ridicati-i

capul. In cazul in care isi pierde cunostinta, desfaceti-i hainele sau


slabiti-le pe cele pe care ii pot oprima respiratia

Acoperiti-l cu paturi, dar nu in mod exagerat


Nu ii dati ranitului lichide de baut, nici macar apa. Il poate pune

mai rau in pericol

Linistiti-l. Nu il lasati sa isi vada ranile. Cuvintele de consolare sunt

ntotdeauna de ajutor

Daca medicul poate ajunge repede la locul accidentului, este

preferabil sa nu se miste accidentatul. In caz contrar, pentru


transportarea ranitului folositi cel mai adecat mjloc

Nu uitati ca rolul vostru nu este de a sustitui medicul, ci trebuie sa

va limitati la a alua masurile necesare pana ce accidentatul poate fi


sub ingrijire medicala

In situatia unor mucturi de insecte si daca se observa

inflamarea zonelor mai mult decat in limitele normale, dificultati de


respiratie, etc., trebuie sa se transporte imediat lucrtorul mucat la un
centru medical (spital) deoarece exista riscul alergiei la acest tip de
muscaturi.

16

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri3. ERGONOMIA LA BIROURI


Ergonomia este stiinta comportamentului si a relatiilor umane la locul de munc si
obiectivul practic urmrit este adaptarea conditiilor de munc la caracteristicile
fiziologice si psihologice ale omului.

Aplicarea principiilor ergonomice permite

favorizarea bunastarii umane, protejarea sanatatii si imbunatatirea conditiilor de


munca. Legislatia actuala stabileste reglementari minime de siguranta si sanatate
pe care trebuie sa le indeplineasca statiile de lucru ce au in dotare ecrane de
vizualizare de date.

Statiile de lucru

Masa de lucru (biroul)


Dimensiunile mesei unde lucram, designul si constructia sunt decisive pentru o
pozitie corecta din punct de vedere fiziologic.
Masa de lucru trebuie sa fie suficient de lata
pentru activitatea de munca ce urmeaza a se
realiza si sa permita o fixare flexibila a diferitelor
elemente.
Pentru

majoritatea

statiilor

de

lucru

se

recomanda birouri cu o lungime minima de


1,60 m si o latime minima de 0,90 m. Ceea ce
presupune o suprafata minima de 1,44 m2, in functie de activitate si de
dimensiunea elementelor de lucru.
Inaltimea mesei de lucru va trebui sa aiba in vedere diferitele talii si dimensiuni astfel
ca este aproape imposibila stabilirea unei inaltimi ideale. Inaltimea de 0,72 m care
este recomandata se pare ca in prezent este discutabila.
Se recomanda ca statia de lucru sa fie reglabila intre 0,68 si 0,82 m.

17

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriPentru picioare se recomanda un spatiu liber de 0,60 m inaltime la nivelul
genunchilor si de 0,80 m la nivelul picioarelor.
Inaltimea spatiului rezervat picioarelor depinde in mod obligatoriu de cel al mesei si
nu trebuie in niciun caz sa fie redus de sertare sau alte elemente de acest tip.
In ceea ce priveste culoarea mesei de lucru se recomanda tonurile neutre, ca de
exemplu gri, verde, brun.
Suprafata de lucru va trebui sa fie in principiu mata si fara suprafete vitrate pentru a
evita reflexiile.
Utilizarea unui suport pentru documente va facilita activitatea de redactare a
acestora. Acest suport va trebui sa fie stabil si reglabil si fixat astfel incat sa se
reduca la minim miscarile incomode ale capului si ochilor.

Scaunul de lucru
Scaunul de lucru trebuie sa fie
stabil,

oferind

libertate

utilizatorului

de

miscare

conferindu-i

pozitie

confortabila.

Inaltimea

trebuie

fie

sa

dispunand,

pe

si
sa

reglabila,

langa

spatar

inclinabil si o inaltime ajustabila.


Spatarul

scaunului trebuie

aiba

usoara

sa

proeminenta

pentru a sprijini zona lombara.


Reglati

inaltimea

scaunului

(aproximativ intre 42 si 52 cm) pentru ca umerii sa fie relaxati iar coatele sa se


sprijine cat mai comod pe manerele laterale.

18

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriNu trebuie sa cedati tentatiei de a transforma un scaun normal intr-un balansoar pe
doua picioare, acest comportament poate conduce la accidentari serioase.
Scaunele cu rotile trebuie sa aiba cinci picioare, astfel dispun de o mai mare
stabilitate. In plus, trebuie sa aiba o anumita rezistenta la rulare atunci cand scaunul
este neocupat.
Adoptati o pozitie inclinata cat mai comoda pentru activitatea de munca ce
necesita folosirea calculatorului, iar pentru activitatile ce necesita consultarea
frecventa de documente, rapoarte, etc. puteti adopta o pozitie mai dreapta.
Este recomandabil sa reglati scaunul astfel incat picioarele sa stea in mod stabil pe
podea atunci cand stati in pozitia sezanda; in cazul in care nu este posibil acest
lucru, folositi un suport pentru picioare.

REGLAREA SCAUNULUI PE INALTIME


Reglarea scaunului pe inaltime este necesara pentru a
obtine, in raport cu masa de lucru, o pozitie care sa ne
permita desfasurarea activitatii de munca avand un unghi
intre 70 si 115 la articulatia cotului. Daca acest lucru nu este
posibil, vom lucra avand o pozitie prea inclinata a spatelui
iar bratele nu vor fi relaxate.

Inaltimea spatarului trebuie sa ajunga cel putin pana la zona


de mijloc a spatelui, sub omoplati. Pentru activitati
informatice, de introducere de date se recomanda ca
spatarul scaunului sa fie mai inalt.

Picioarele trebuie sa se odihneasca ferm


pe podea si trebuie sa existe un spatiu
suficient intre genunchi si masa de lucru.

19

INALTIMEA SPATARULUI

POZITIA PICIOARELOR

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriPOZITIA CORECTA

SPATELE

Trebuie sa se sprijine pe spatarul scaunului, in


pozitie verticala sau usor inclinat pe spate.

BRATELE

Trebuie sa ramana intr-o pozitie relaxata si mobila,


iar coatele de o parte si de alta a corpului.

INCHEIETURILE

Trebuie sa fie intr-o pozitie cat mai dreapta atunci


cand se foloseste tastatura sau mouse-ul.

CAPUL

Trebuie sa ramana in pozitie verticala sau usor


inclinat in fata.

DACA NU ADOPTAM O POZITIE CORECTA VOM SUFERI DIFERITE DEZECHILIBRE


DURERI DE GAT: sunt asociate mentinerii unei pozitii cu gatul intors sau prea aplecat sau
prea pe spate. Cauzele acestor probleme au foarte mult de a face cu pozitionarea
calculatorului si cu inaltimea meselor de lucru. Calculatorul asezat intr-o parte sau foarte
sus va determina adoptarea unei pozitii gresite a gatului la citirea informatiilor pe monitor.
DURERILE DE UMERI SI IN PARTEA DE SUS A SPATELUI apar atunci cand antebratele nu se
sprijina pe nimic cand se tasteaza sau se foloseste mouse-ul sau cand trebuie ridicate
bratele pentru ca masa de lucru este foarte inalta.
DURERI DE SPATE: pozitia sezanda exercita o presiune asupra vertebrelor, ligamentelor si
musculaturii spatelui. Aceasta este originea multor neplaceri si dureri care se resimt atunci
cand se petrece foarte mult timp in aceasta pozitie.

20

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

Aspecte ergonomice privind pozitia monitorului


Pentru pozitionarea monitorului trebuie avute in vedere distanta de vedere,
inaltimea si gradul de inclinatie.
Distanta de vedere: majoritatea persoanelor
prefera distante de vedere intre 60 si 80 de cm.
In niciun caz nu trebuie sa fie mai mica de 40 de
cm si nici mai mare de 90 de cm.
Inaltimea normala a privirii atunci cand este
indreptata

catre

marginea

monitorului trebuie sa cada

superioara
orizontal.

a
Se

recomanda, desi nu este absolut necesar, detinerea unui dispozitiv de reglare a


inaltimii monitorului, independent de masa de lucru. Un monitor localizat prea sus
favorizeaza aparitia reflexiilor produse de iluminare.
Monitorul trebuie sa fie pozitionat vertical sau usor inclinat catre inapoi. Monitoarele
mai putin reflectorizante pot fi inclinate catre inapoi, in acest caz, fiind necesar ca
axul privirii sa formeze un unghi drept cu suprafata acestora.
Caracterele monitorului trebuie sa fie foarte bine definite, configurate in mod clar si
sa aiba o dimensiune suficienta, dispunand de un spatiu adecvat intre ele si intre
randuri.
Imaginea monitorului trebuie sa fie stabila, fara fluctuatii sau vibratii ale imaginii sau
alte forme de instabilitate.
Utilizatorul statiilor de lucru cu monitoare trebuie sa poata regla usor luminozitatea si
contrastul dintre caractere si fondul ecranului si sa le adapteze conditiilor din jur.

21

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

ASPECTELE CELE MAI IMPORTANTE DE AVUT IN VEDERE


REFERITOARE LA MONITOR

LOCALIZAREA

DISTANTA

Monitorul trebuie sa fie asezat astfel incat sa ne permita


desfasurarea activitatii de munca in pozitia sezanda in fata
acestuia fara sa fie nevoie de intoarceri ale gatului (unghi de
intoarcere mai mic de 35 ).
In caz contrar, va trebui sa ne fortam corpul si capul fapt ce
va provoca neplaceri si dureri ale gatului si capului.

Distanta nu trebuie sa fie mai mica de 40 de cm si nici mai mare de


90 de cm. Evident, pentru a obtine o distanta adecvata fata de
monitor, masa de lucru va trebui sa aiba o adancime suficienta. In
plus, trebuie avut in vedere faptul ca este necesar sa ramana spatiu
pentru localizarea tastaturii in fata acestuia si un spatiu suficient
(minim 10 cm) pentru a putea sprijini incheieturile mainilor in timpul
tastarii.

Daca asezam partea inferioara a spatelui sprijinita bine pe spatarul


scaunului iar picioarele sprijinite pe podea sau pe suportul de
picioare atunci cand privim in linie dreapta catre monitor, avand
capul drept, partea superioara a monitorului trebuie sa fie la
inaltimea ochilor sau un pic mai jos.

INCLINAREA

INALTIMEA

Prin inclinarea monitorului il vom putea orienta in pozitia


adecvata, adica in fata lucratorului, evitand in acelasi timp
reflexii deranjante.

Evitati asezarea monitorului in fata sau in spatele unei surse de


lumina naturala, este de preferat sa-l asezati intotdeauna in pozitie
perpendiculara. Sursele de lumina naturala trebuie sa aiba prevazute
draperii, jaluzele sau alte elemente similare pentru a putea reduce
gradul de patrundere a luminii.

22

REFLEXIILE

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

Dimensiunile monitorului
Dimensiunile monitorului trebuie sa fie adaptate activitatii in cadrul careia se va
folosi.

Se

considera

dimensiune

maxima

acea

dimensiune

ce

permite

reprezentarea informatiilor de evaluat simultan in zona de lucru, cu caractere si


spatii suficient de mari, adica foarte lizibile.

Gradul de curbura al monitorului


Un monitor cat mai putin bombat (cu o raza mare de curbura) are avantajul de a
diminua reflexiile provocate de sursele de lumina. Aceste monitoare sunt prin
urmare, mai usor de pozitionat atunci cand dorim sa evitam reflexiile. Insa un
monitor cu o raza mica de curbura (mai convex) permite usor evitarea distorsionarii
caracterelor in zonele periferice.

Mobilitatea monitorului
Pentru a permite o pozitionare optima in functie de necesitatile utilizatorului si de
particularitatile statiei de lucru, monitorul trebuie sa fie inclinabil si orientabil si
trebuie sa se poata deplasa pe plan orizontal si vertical.

Carcasa
Pentru a evita contrastele prea puternice, carcasa monitorului nu trebuie sa
reprezinte un factor de reflexie mare, adica, suprafata sa nu trebuie sa fie
stralucitoare dar nici prea deschisa la culoare. Se recomanda suprafetele gri si
mate. Luminanta pe carcasa trebuie sa aiba o valoare intermediara intre
luminanta fondului monitorului si cea a documentului.

23

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri Tratament special aplicat suprafetei monitorului


Reflexiile ce afecteaza in mod negativ monitorul cum sunt luminatul, ferestrele si
suprafetele deschise la culoare si stralucitoare se pot evita in diferite moduri. In orice
caz, nu trebuie uitat faptul ca tratarea suprafetei ecranului diminueaza intr-o
anumita masura calitatea imaginii.
Se poate imbunatati suprafata monitorului astfel:

Aplicandu-i un finisaj rugos: suprafetele rugoase transforma reflexia


directionata intr-o reflexie partial difuza insa in acelasi timp modifica
distanta dintre caractere. Amprentele digitale diminueaza eficienta
acestui tip de suprafata.

Aplicandu-i un strat de protectie antireflexie: aplicarea acestui tip de


strat de protectie pe suprafata monitorului permite reducerea intr-o
anumita masura a reflexiilor negative, insa acestea sunt foarte sensibile
la amprentele digitale.

Suprapunerea de filtre: Reflexiile apar si pe suprafetele filtrelor simple


ceea ce inseamna ca utilitatea acestora este scazuta.

Filtrele polarizante, cu suprafata tratata, elimina aproape complet


reflexiile monitorului si aproape ca nu produc deloc reflexii proprii. In plus,
avand in vedere ca aceste filtre nu reduc prea mult iluminarea
caracterelor par a fi masura cea mai recomandata pentru eliminarea
reflexiilor deranjante. Totusi, necesita o curatare frecventa, in functie de
sensibilitatea lor la amprentele digitale.

Cu ajutorul spray-urilor antireflexie. Aceste spray-uri au cerinte particulare


in materie de intretinere a monitoarelor si au marele inconvenient ca nu
permit decat intr-un mod foarte complicat, aplicarea de straturi cu
regularitatea dorita. Prin urmare, nu se recomanda.

Prin suprapunerea de filtre micromesh: Filtrele micromesh sunt


construite dintr-o tesatura fina si mata. Reduc reflexiile insa odata cu ele

24

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birourisi iluminatia caracterelor si a fondului monitorului. Totusi, iluminatia se
poate mari prin comanda electronica crescand astfel gradul de
oscilatie.
In final, trebuie precizat faptul ca o corecta concepere si dispunere a monitorului,
din punct de vedere ergonomic, este modalitatea cea mai eficienta pentru a evita
reflexiile. In acest sens, este foarte importanta o localizare optima a monitorului in
raport cu ferestrele.

Culoarea caracterelor
Caracterele care nu sunt clare diminueaza lizibilitatea si fac extrem de dificila
acomodarea. Prin urmare, din punct de vedere psihologic,
doar monitoarele care separa bine conturul caracterelor sunt
adecvate pentru utilizare de lunga durata si frecventa.

Notiuni de baza privind iluminarea


Iluminarea reprezinta fluxul luminos primit pe unitate de suprafata. In afara de
particula de lumina ce provine de la o sursa luminoasa si cade direct pe o anumita
suprafata este de mare importanta si lumina ce este reflectata de catre obiectele
sau suprafetele ce delimiteaza locatia.
Iluminarea generala si iluminarea speciala (lampe de birou) atunci cand nevoia o
impune, trebuie sa garanteze niveluri adecvate de lumina, luand in considerare
caracterul activitatii de munca, nevoile vizuale ale lucratorului si tipul de monitor
folosit.
Amenajarea spatiului de lucru si a statiei de lucru cat si localizarea si caracteristicile
tehnice ale surselor de lumina artificiala trebuie sa se coordoneze astfel incat sa se
evite pierderi momentane de vedere si reflexii deranjante in monitor sau alte parti
ale echipamentului de lucru.

25

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri-

Culoarea luminii
Culoarea luminii pentru neoane trebuie sa aiba o
nuanta de alb neutru sau alb cald. Nuanta de alb
cald creeaza un mediu luminos placut si creste
confortul vizual.

Lumina naturala
Nu se recomanda doar lumina naturala ca singura
sursa

de

lumina

pentru statiile de lucru pentru ca aceasta


inregistreaza mari variatii. Insa, avand in vedere
ca majoritatea spatiilor de lucru au ferestre,
este bine de luat in considerare urmatoarele
aspecte:

Nicio fereastra nu trebuie sa se situeze


nici in fata si nici in spatele monitorului
calculatorului.

Axul principal al vederii trebuie sa fie paralel cu liniile ferestrei.


In cazul spatiilor de lucru cu calculator, monitoarele trebuie sa fie localizate in
zona cea mai indepartata de ferestre.

Ferestrele trebuie sa aiba prevazute jaluzele exterioare pentru ca prezinta


avantaje fizice fata de jaluzelele interioare.

Daca exista perdele, acestea trebuie sa aiba o tesatura densa, uni si in


nuante dulci.

Locatiile prevazute cu lumina naturala au nevoie, in orice caz, si de un sistem


complementar de iluminat artificial.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie dispus in linie paralela cu linia ferestrelor. In orice
caz, luminatul artificial provoaca reflexii.

26

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriLocatiile unde sunt instalate statiile de lucru trebuie sa fie luminate cu lumini
continue, instalate in linie, dispuse paralel cu axul privirii operatorilor si paralel cu
linia ferestrelor.

Luminatul artificial
Cel mai potrivit sistem de iluminare este cel cu lumina difuza,
provenit din surse de lumina cu acoperire mare, cu o iluminare
slaba in toate directiile. Insa aceasta cerinta nu este practic
indeplinita

decat

de

iluminatul

indirect, care

nu este

acceptabil din motive de economie energetica, pe langa


faptul

ca

determina

aprecieri

subiective

din

partea

operatorilor datorita excesului de difuziune si lipsei de umbre.


In functie de fiecare caz in parte, un iluminat punctual indreptat spre statia de lucru
poate fi recomandabil. Totusi, nu trebuie sa se foloseasca lampi de birou pentru ca
de cele mai multe ori obosesc ochii.
Neoanele sunt cel mai frecvent folosite in locatiile cu destinatie de birou si sunt
potrivite si pentru posturile de lucru ce presupun utilizarea calculatorului, insa pentru
acestea din urma va trebui ca difuzoarele aferente corpurilor neoanelor sa fie din
tabla sau sub forma de grilaj.

Factorul de reflexie
Factorul de reflexie este masura cantitatii
de lumina pe care o suprafata este
capabila sa o reflecte. Reflexia poate fi
directionata, difuza sau mixta.
In cazul reflexiei directionate, unghiurile de
incidenta si de reflexie ale luminii sunt egale; este reflexia produsa de o oglinda.

27

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriSuprafetele ce produc o reflexie partial difuza (aluminiu, mat) stralucesc in anumite
unghiuri vizuale atunci cand lumina este directionata. Reflexia total difuza este cea
produsa de o suprafata perfect mata, ca de exemplu un panou de ipsos.
Gradul de eficienta al unui sistem de iluminat este afectat in mare masura de
gradul de reflexie al tavanului, peretilor, podelei cat si a mobilierului.
Culori sau materiale diferite pot avea acelasi grad de reflexie. Cu cat o suprafata
este mai deschisa la culoare cu atat mai ridicat este factorul de reflexie.

Contrastul
Diferenta de luminanta si culoare dintre un obiect si
mediul sau inconjurator imediat este foarte importanta
pentru o distinctie corecta a acestuia. In afara de
luminanta, contrastul este un factor esential pentru
perceptia vizuala.
Contrastul reprezinta evaluarea diferentei de aspecte
dintre doua elemente situate in acelasi camp vizual, fie ele luate in considerare in
mod simultan sau unul dupa altul. In acest sens se stabileste relatia dintre luminanta
planului posterior si cea a obiectului.

Perceptia vizuala

Acuitatea vizuala
Acuitatea vizuala reprezinta facultatea de a distinge cele
mai mici obiecte vizuale, atunci cand se afla foarte aproape
unele de altele.
Acuitatea vizuala este influentata de numerosi factori, ca de
exemplu:

28

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri Varsta. Cu cat varsta este mai inaintata, cu atat scade acuitatea
vizuala.

Luminanta. Acuitatea vizuala creste odata cu luminanta de adaptare.


Contrastul. Acuitatea vizuala creste odata cu contrastul.
Culoarea luminii. Acuitatea vizuala depinde de compozitia spectrala a
luminii; este mai mare atunci cand in lumina domina culoarea galbenverde a spectrului si scade atunci cand domina culoarea albastra.

Acomodarea
Acomodarea reprezinta capacitatea ochiului uman care ii permite formarea de
imagini clare a obiectelor vizuale situate la distante diferite. Aceasta acomodare
ce reprezinta distanta pentru focusarea unui obiect, este realizata de ochi
crescand sau diminuand raza curburii intre cristalin.
Gradul de elasticitate al cristalinului scade pe
parcursul vietii si odata cu ea scade si
capacitatea de acomodare.

Adaptarea ochiului
Adaptarea ochiului la diferitele luminante
distribuite in intreg campul vizual se realizeaza
prin adaptarea fotochimica a retinei si prin
modificarea gradului de deschidere a pupilei.
Adaptarea influenteaza in mare masura toate functiile vizuale. Adaptarea permite
obtinerea de rezultate vizuale satisfacatoare aproape constante.

Miscarea ochilor
Se numeste timp de perceptie perioada de timp dintre prezentarea unui obiect si
perceptia sa vizuala. Timpul de perceptie este cu atat mai lung cu cat este mai

29

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birourimare luminanta medie si cu cat mai mari sunt diferentele de luminanta dintre
obiect si mediul in care se afla.

Tastatura
In vederea realizarii sarcinilor frecvente la o statie de lucru prevazuta cu monitor
este

important,

ergonomic,

sa

din
se

punct

de

foloseasca

vedere
tastaturi

independente de ecran, ce se pot deplasa la


nevoie. Simbolurile tastelor trebuie sa se
distinga suficient de bine si sa fie lizibile din
pozitia normala de lucru.
Din punct de vedere ergonomic, este bine ca tastatura sa aiba o forma plana pe
suprafata pe care este asezata si o inclinare intre 5 si 15 catre inainte.
Distanta dintre randul din mijloc si marginea planului de lucru (a mesei) trebuie sa
fie de cel putin 16 cm; unii operatori adopta in mod curent valori mai mari (pana la
26 de cm).
Coeficientul de reflexie al tastaturii trebuie sa se situeze intre 30 si 60%. Culorile cele
mai potrivite pentru tastatura sunt cele in nuante neutre, ca de exemplu gri sau
verde.
Distanta dintre taste trebuie sa fie uniforma (intre 2 si 5 mm).
Caracterele literelor de pe taste nu trebuie sa fie prea mici. Se prefera scrisul negru
pe fond deschis.

30

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriTastatura trebuie sa se situeze la o inaltime adecvata


astfel incat mainile sa nu fie ridicate deasupra coatelor. In
cadrul operatiunii de tehnoredactare a datelor este
important ca atat antebratele cat si incheieturile si
mainile sa fie intr-o pozitie relaxata, neflexionate in pozitii
de efort.

INALTIMEA TASTATURII

Tastatura trebuie sa se situeze la o distanta suficienta de


marginea mesei astfel incat sa se poata sprijini incheieturile
mainilor si sa se poata astfel tasta cu o mai mare usurinta. Lipsa
acestui spatiu nu permite ca incheieturile sa se odihneasca
creand o tensiune statica in brate si spate. Spatiul dintre marginea
mesei si tastatura va fi de cel putin 10 cm.

Asezati degetele pe randul din mijloc al tastaturii.


Incheieturile trebuie sa fie drepte si relaxate. Daca
activitatea de introducere de date reprezinta o mare
parte din ziua de lucru a operatorului ar putea fi
necesara folosirea unui dispozitiv de sprijinire a
incheieturilor mainilor.

POZITIA MAINILOR

4. IGIENA INDUSTRIALA LA BIROURI


Radiatia
Tuburile

catodice

terminalelor

cat

ale
si

monitoarelor-atat

cele

ale

cele

aferente

televizoarelor

casnice-

functioneaza la niste tensiuni anodice foarte joase, astfel ca


emit raze X de energie foarte scazuta si cu slaba putere de
penetrare.

IRPA

LOCALIZAREA
TASTATURII

(Asociatia

Internationala

de

Protectie

impotriva Radiatiei) afirma clar ca, pana in prezent, nu s-au


inregistrat riscuri pentru sanatate datorita radiatiilor emise de
ecranele de vizualizare.

31

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriMediul termic


Terminalele monitoarelor genereaza caldura. In plus, sistemele de iluminare si chiar
insasi persoanele produc caldura in ambient.
Daca in acelasi birou exista mai multe terminale sau alte surse de caldura, poate fi
necesara eliminarea excesului de caldura pentru a mentine aerul ambiental in niste
conditii confortabile prin instalarea unui sistem de aer conditionat.
Este recomandat alegerea modelelor de statii cu monitor care au cel mai scazut
consum de energie si nu instalarea unui numar excesiv de monitoare in cadrul
aceluiasi birou, reducand sursele de caldura nenecesare si localizand aceste surse
si terminale cat mai departe unele de altele pentru a evita zone localizate de
temperatura ridicata.
In plus, trebuie avuta in vedere si distributia corecta a obiectelor de mobilier si a
peretilor despartitori mobili, care pot produce un efect de canalizare a aerului care
poate provoca curenti de aer.
Pentru a stabili valorile de mediu ideale este necesara luarea in calcul a valorilor
statistice, avand in vedere ca trasaturile personale ale fiecarui operator (varsta,
sexul, starea de sanatate, obiceiurile, etc.) influenteaza conceptul de confort pe
care il are fiecare individ in parte.

Zgomot
Un ambient cu un anumit nivel de zgomot produs de
ventilatoare, alte masini de scris, persoane, etc. poate
distrage atentia operatorului obligandu-l la depunerea unor
eforturi suplimentare pentru a-si indeplini in mod corect
sarcinile de serviciu, ceea ce duce la cresterea oboselii.
Se

recomanda

ca

aparatele

sau

echipamentele

zgomotoase sa fie separate de locurile unde sunt instalate


statiile de lucru cu monitoare.

32

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri5. ALTE ASPECTE IMPORTANTE LA BIROURI


Cand vorbim despre prevenirea riscurilor in munca la birouri trebuie avuta in vedere
si importanta medicinei muncii. Lucrul cu statiile prevazute
cu monitoare poate obosi ochii, mai ales atunci cand
conditiile de la locul de munca in acest sens nu sunt bune:
iluminare deficitara, vizualizarea defectoasa a datelor pe
monitoare, fluctuatii de lumina pe monitoare, etc. Din acest
motiv, apar frecvent deficiente de vedere si prin urmare o
corectie adecvata a defectelor vizuale este extrem de
importanta.
Astfel, se recomanda ca operatorii sa fie supusi unor consultari oftalmologice
periodice pentru a verifica daca a aparut vreo modificare a defectelor vizuale pe
care le-ar putea avea.
In acelasi timp, o reglare optima a pauzelor de lucru poate ajuta la recuperarea
atat din tensiunea psihologica cat si din efortul fizic depus.
EXERCITII DE RELAXARE DE PRACTICAT LA BIROU
Faceti un masaj al nasului de jos in sus apucandu-l cu degetul mare si cel
aratator.
Apasati cu cele doua degete mari ploapele timp de 3 sau 4 secunde.
Asezati degetele aratatoare pe obraji efectuand mici miscari circulare.

Cu ajutorul degetului mare si al celui aratator apasati zona sprancenelor.

33

- Securitatea si Sanatatea Muncii in BirouriRidicati piciorul drept pana la piept. Mentineti pozitia intre 5 si 10 secunde
si schimbati piciorul.

Ridicati bratele deasupra capului si intindeti-va usor, inclinandu-va de o


parte si de alta.
Aplecati-va astfel incat sa va atingeti picioarele. Mentineti pozitia intre 5
si 10 secunde si reveniti usor la pozitia normala.
Intindeti piciorul drept si faceti mici miscari circulare cu gamba, dupa
care schimbati piciorul.
Asezati-va mainile dupa ceafa si separati coatele, dupa care relaxati-va.

Efectuati, cu ajutorul degetului mare, mici miscari circulare in palma


mainii.

34

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri6. BIBLIOGRAFIE


Gua para la evaluacin de riesgos en las oficinas, Comunidad Castilla la
Mancha (Ghid pentru evaluarea riscurilor la birou, Comunitatea Castilla La
Mancha, Spania)
Manual de Seguridad y Salud en Oficinas y Despachos, CECALE (Manual
privind Securitatea si Sanatatea la Birouri, CECALE)
Decretul

Regal

3099/1977,

din

septembrie,

prin

care

se

aproba

Regulamentul privind siguranta pentru statii si instalatii frigorifice (Buletinul


Oficial Spaniol din 6-12-1977).
Decretul Regal 1751/1998, din 31 iulie prin care se aproba Regulamentul
privind instalatiile termice ale cladirilor (RITE) si Instructiunile tehnice
complementare (ITE) si se creeaza comisia de consultanta pentru instalatiile
termice ale cladirilor (Buletinul Oficial Spaniol nr. 186 5-08-1998)
Decretul Regal 1218/2002, din 22 noiembrie, prin care se modifica Decretul
Regal anterior (Buletinul Oficial Spaniol nr. 289 3-12-2002)
Directiva 89/654/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie 1989, privind dispozitiile
minime de siguranta si sanatate la locul de munca (Jurnalul Oficial Nr. L L 393
30/121 1989 pag. 0001-0012)
Prima dispozitie aditionala a Legii 52/2003, din 10 decembrie referitoare la
dispozitiile specifice in materie de siguranta sociala.
Trabajar

sin

desgaste.

La

prevencin

de

las

alteraciones

musculoesquelticas, Instituto Nacional de Seguridad e Igiene en el Trabajo


(Cum sa lucrezi fara sa te imbolnavesti. Prevenirea modificarilor musculoscheletice, Institutul National privind Siguranta si Igiena in Munca din Spania).
Trabajo en posicin sentado, Instituto Nacional de Seguridad e Igiene en el
Trabajo (Munca in pozitia sezanda, Institutul National privind Siguranta si
Igiena in Munca din Spania)

35

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri Plan general PRL en Andalucia, Comisiones Obreras (Plan General PRL in
Andalucia, Comisii Sindicale)
La mediacin social como estrategia para la Prevencin de riesgos laborales,
Junta de Andalucia (Medierea sociala strategie pentru Prevenirea riscurilor
in munca, Prefectura din Andalucia).
Instituto Nacional de Seguridad e Igiene en el Trabajo (Institutul National
privind Securitatea si Igiena in Munca, Spania).
Ordonanta Generala privind Securitatea si Igiena in Munca O.M. 9/3/1971.
Ordonanta privind prevenirea incendiilor emisa de Primaria din Madrid.
Decretul Regal 1942/1993, din 5 noiembrie, prin care se aproba Regulamentul
privind instalatiile de protectie impotriva incendiilor (Buletinul Oficial Spaniol
14-12-93)
Decretul 3151/1968 prin care se aproba Regulamentul privind liniile electrice
aeriene de inalta tensiune (Buletinul Oficial Spaniol 27-12-68)
Decretul Regal 3275/1982 privind Conditiile tehnice si garantiile de securitate
in cadrul centralelor electrice, substatiilor si a centrelor de transformare
(Buletinul Oficial Spaniol 1-12-82).
Decretul 2413/1973 prin care se aproba Regulamentul Electrotehnic de Joasa
Tensiune (Buletinul Oficial Spaniol 9-10-73)
Decretul Regal 556/1989, din 19 mai, privind masurile minime de accesibilitate
in cladiri (Buletinul Oficial Spaniol 23-5-89).
UNE EN 28996:1995. Ergonomia. Stabilirea productiei de caldura metabolica.
UNE EN 27243:95. Estimarea stresului termic al omului in munca pe baza
indicelui WBGT
ACGIH. TLV's-Valori limita pentru substante chimice si agenti fizici.
UNE EN 131:1994. Scale. Terminologie. Partea 1:Tipuri si dimensiuni functionale.
Partea 2: Cerinte, probe si marcaje.
ISO 9886:1992. Evaluarea suprasarcinii termice a organismului prin masuratori
fiziologice.

36

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri UNE EN 12515:97. Medii calduroase. Determinarea analitica si interpretarea
stresului termic pe baza calculului transpiratiei solicitate.
ENV ISO 11079:97 Izolarea solicitata a vestimentatiei.
UNE EN 27726:95. Medii termice. Instrumente si metode de masurare a
parametrilor fizici.
UNE EN ISO 7730:96. Medii termice moderate. Stabilirea indicilor PMV si PPD si
specificatiile conditiilor de stare de bine termica.
UNE 100011:91: Climatizarea. Ventilatia pentru o calitate acceptabila a
aerului in cadrul climatizarii localurilor.
UNE 72163:84. Niveluri de iluminare. Distribuirea sarcinilor vizuale.
UNE 72112:85. Sarcini vizuale. Clasificare.
UNE EN 294. Siguranta utilajelor. Distante de siguranta pentru a impiedica
atingerea membrelor superioare de zonele periculoase.
UNE EN 349. Siguranta utilajelor. Distante pentru a evita zdrobirile unor parti
ale corpului uman.
UNE EN 547. Siguranta utilajelor. Masuri ale corpului uman. Partea 1: Principii in
vederea stabilirii dimensiunilor necesare pentru trecerea intregului corp in
utilaje. Partea 2: Principii pentru stabilirea dimensiunilor necesare pentru
deschiderile de acces. Partea 3: Date antropometrice.
UNE EN 811. Siguranta utilajelor. Distante de siguranta pentru impiedicarea
atingerii membrelor inferioare de zonele periculoase.
Evaluarea riscurilor in munca. Editia 2. INSHT
AIP 009. Mediul termic calduros. Versiunea 2.0. INSHT
AIP 007. Evaluarea confortului termic. INSHT
www.osha.gov
www.emuasa.es
www.aurasalud.com
www.diariomedico.com
www.eurosurveillance.org

37

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri www.sanidaddigital.org


www.mspp.org
www.oshaeuropa.eu
www.gva.es/ceconomia
www.gencat.net
www.insht.es
www.who.int/es
www.ilo.org
http://www.letsprevent.com/tag/accidente-laboral-caida-de-altura/
http://www.bibliocad.com/biblioteca/escalera-en-3d-sobre-arcorampante_35420
http://paraninosconcabeza.blogspot.com.es/2010/07/dibujos-de-zapatospara-colorear.html
http://eurolocarno.es/invento/escaleras-de-mano.31/
http://www.zazzle.es/electricista_del_dibujo_animado_que_sostiene_el_re_alf
ombrilla_raton-144648036593252796
http://riesgoelectrico66410.blogspot.com.es/
http://eltresordelpirata.blogspot.es/
http://www.bibliocad.com/biblioteca/estante-3d_7283
http://www.estiloydeco.com/puertas-de-cristal/
http://www.pilos.com.co/prevencion-de-riesgos/que-hacer-en-caso-deincendio/
http://viviendosanos.com/por-que-dejar-de-fumar/prohibido-fumar/
http://www.decoratrix.com/mesa-de-trabajo-siempre-en-orden/20010/
http://blog.comfia.net/agrupacion-tic-madrid/normativalaboral/2010/08/11/minimos-seguridad-y-salud
http://es.123rf.com/photo_4806192_ordenador-o-monitor-tft-lcd-conpantalla-plana.html
http://www.alergias.net/tipos/alergias-poco-comunes/colores/

38

- Securitatea si Sanatatea Muncii in Birouri http://www.miniinthebox.com/es/e27-10w-800-900lm-rgb-led-de-luz-bombillabola-85-265v_p409015.html


http://www.futuroverderd.com/apaga-la-luz-siempre-que-no-la-necesites/
http://sentirmebien.com/entretenimiento/iluminacion-eficiente/
http://fisicaliceo6.blogspot.com.es/2010/05/reflexion-difusa.html
http://sincronicidad-consciente.blogspot.com.es/2009/10/donald-walschconversaciones-con-dios.html
http://www.optipunt.com/test-vision/test-agudeza-visual
http://gsdl.bvs.sld.cu/cgi-bin/library?e=d-000-00---0oftalmol--00-0-0--0prompt10---4------0-1l--1-ka-50---20-about---00031-001-1-0utfZz-800&a=d&c=oftalmol&cl=CL1&d=HASH89bdc02897f93d597cfa26.20.4
http://es.123rf.com/photo_7979132_vector-de-teclado-de-ordenador.html
http://lacienciaysusdemonios.com/tag/radiacion/
http://rosacobos.wordpress.com/2008/07/28/funcion-publica-y-estrestermico/
http://chrisdance17.blogspot.com.es/

39