Productia agricola vegetala la cereale boabe

Principalele
culturi

Forme de
proprietate

Regiuni de dezvoltare

Cereale boabe
Total
TOTAL
Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea VEST
Sector privat
TOTAL
Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea VEST
Productia agricola vegetala la cereale boabe

Ani
Anul
Anul
1990
2013
UM: Tone
Tone
Tone
17173539 20897076
1604877 1779269
1198686 1096599
2129183 2705599
2808398 4267431
4500115 5426317
244095
160906
2789889 2777506
1898296 2683449
6236895 20790179
748908 1758602
431949 1091398
970446 2693488
761733 4245707
1467682 5404016
76482
159896
1220188 2771804
559507 2665268

Dupa cum putem observa din tabelul de mai sus productia totala de cereala boabe a crescut in
anul 2013 cu aproximativ 21% fata de anul 1990 ajungand astfel la aproximativ 2 milioane tone.
Aceasta crestere s-a realizat inegal in toate cele 8 Regiuni de dezvoltare, unele dintre acestea
obtinand valori mai mari fata de altele.

Indicele de dezvoltare al Regiunii = Indicator din anul current/Indicator din anul 1990
1. Indicele de dezvoltare al Regiunii Nord-Vest= 1779269/1604877
= 1.10
2. Indicele de dezvoltare al Regiunii Centru = 1096599/1198686
= 0.91
3. Indicele de dezvoltare al Regiunii Nord-Est = 2705599/2129183
= 1.27
4. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Est = 4267431/2808398
= 1.52
5. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia = 5426317/4500115
= 1.2
6. Indicele de dezvoltare al Regiunii Bucuresti-Ilfov = 160906/244095
= 0.66
7. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Vest Oltenia = 2777506/2789889
=1
8. Indicele de dezvoltare al Regiunii Vest = 2683449/1898296
= 1.41
Din calculul indicilor de dezvoltare pe regiuni rezulta ca regiunea cu cea mai
mare dezvoltare este reprezentata de Regiunea Sud-Est urmata de Regiunea Norg Est.
Regiunea Sud-Vest Oltenia ramane pe parcursul anilor analizati relative constanta, avand
un indice de dezcoltare egal cu 1.
Singur Regiune care a cunoscut o involutie in ceea ce priveste productia de
cereale boabe este Regiunea Bucuresti-Ilfov. Aceasta a cunoscut o scadere de 3.4
procente.
In ceea ce priveste productia de cereale boabe obtinuta in sectorul privat este de
233 de ori mai mare in anul 2013 fata de anul 1990.
1. Indicele de dezvoltare al Regiunii Nord-Vest= 1758602/748908
= 2.34
2. Indicele de dezvoltare al Regiunii Centru = 1091398/431949
= 2.53
3. Indicele de dezvoltare al Regiunii Nord-Est = 2693488/970446

= 2.77
4. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Est = 4245707/761733
= 5.73
5. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia = 5404016/1467682
= 3.68
6. Indicele de dezvoltare al Regiunii Bucuresti-Ilfov = 159896/76482
= 2.1
7. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Vest Oltenia = 2771804/1220188
= 2.27
8. Indicele de dezvoltare al Regiunii Vest = 2665268/ 559507
= 4.76
Din analiza indicelui de dezoltare al regiunilor in ceea ce priveste productia de
cereale boabe din sectocul privat putem observa ca toate cele 8 Regiuni de delvoltare ale
Romaniei s-au imbunatatit. Ce mai puternica dezvoltare a fost inregistrata in Regiunea
Sud-Est, cu un procent de 5.73, fapt datorat in special trecerii terenurilor agricole
cultivate cu cereale boabe din proprietate de stat in proprietate private.
Rata de decalaj pe total forme de proprietate
Rata de decalaj a regiunii i = (Valoarea indicatorului pentru regiunea i Valoarea
maxim) / Valoarea maxim
1. Rata de decalaj a Regiunii Nord-Vest = (1779269 5426317) / 5426317
= -0.67
2. Rata de decalaj a Regiunii Centru = (1096599 5426317) / 5426317
= -0.79
3. Rata de decalaj a Regiunii Nord-Est = (2705599 - 5426317) / 5426317
= -0.5
4. Rata de decalaj a Regiunii Sud-Est = (4267431 - 5426317) / 5426317
= -0.2
5. Rata de decalaj a Regiunii Bucuresti-Ilfov = (160906 - 5426317) / 5426317
= -0.97
6. Rata de decalaj a Regiunii Sud-Vest Oltenia = (2777506 - 5426317) / 5426317
= -0.48
7. Rata de decalaj a Regiunii Vest = (2683449 - 5426317) / 5426317
= -0.51
Din calculul Ratei de decalaj observam ca cea mai mare Rata de decalaj o prezita
Regiunea Bucuresti-Ilfov cu o valoare de -0.97. Cea mai apropiata Rata de4 decalaj o prezinta
Regiunea Sud-Est, avand o valoare de -0.2.
Suprafata cultivata cu cereale boabe

Principalele culturi

Suprafata cultivata cu cereale boabe

Forme de
Macroregiuni, regiuni de

Ani

Cereale pentru
boabe
-

proprietate

dezvoltare si judete

Total

TOTAL

Sector privat
-

Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea VEST
TOTAL
Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea VEST

Anul
Anul
1990
2013
UM: Ha
Hectare Hectare
5704019
622436
423217
807564
1048931
1228700
66379
831400
675392
2084592
324835
160660
352927
263569
379125
19872
350876
232728

5421181
464476
301270
679213
1203368
1268343
38767
819151
646593
5393754
459875
299853
676128
1197341
1262976
38372
816838
642371

Din tabelul de mai sus putem observa ca pe totatul formelor de proprietate

valoarea totala a suprafetei cultivate cu cereale boabe a scazut de la 5704019 ha in anul
1990 la 5421181 ha in anul 2013, insemnand o descrestere de aproximativ 5 procente. In
timp ce suprafata totala cultivate cu cereala boabe a scazut, suprafata din sectorul privat
cultivate cu cereale boabe a crescut cu 158%, ajungand astfel in anul 2013 la 5393754 ha
cultivate cu cereale boabe.
Indicele de dezvoltare al Regiunilor pe suprafata totala cultivate
1. Indicele de dezvoltare al Regiunii Nord-Vest = 464476/622436
= 0.74
2. Indicele de dezvoltare al Regiunii Centru = 301270/423217
= 0.71
3. Indicele de dezvoltare al Regiunii Nord-Est = 679213/807564
= 0.84
4. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Est = 1203368/1048931
= 1.14
5. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia = 1268343/1228700
= 1.03
6. Indicele de dezvoltare al Regiunii Bucuresti-Ilfov = 38767/66379
= 0.58
7. Indicele de dezvoltare al Regiunii Sud-Vest Oltenia = 819151/831400
= 0.98

8. Indicele de dezvoltare al Regiunii Vest = 646593/ 675392

= 0.95
Dupa cum putem observa din calculul Indicelui de dezvoltare al Regiunii
aproximativ toate Regiunile au inregistrat o descrestere a suprafetei totale cultivate cu
cereale pentru boabe. Exceptia este reprezentata de Regiunea Sud-Est care a inregistrat o
crestere de 0.14 procente fata de anul 1990.
Comparativ, sectorul privat a inregistrat valori crescatoare pentru toate cele 8
Regiuni de dezvoltare.
Rata de decalaj pe total forme de proprietate
1. Rata de decalaj a Regiunii Nord-Vest = (464476 1268343)/ 1268343
= -0.63
2. Rata de decalaj a Regiunii Centru = (301270 1268343)/ 1268343
= -0.76
3. Rata de decalaj a Regiunii Nord-Est = (679213 1268343)/ 1268343
= -0.46
4. Rata de decalaj a Regiunii Sud-Est = (1203368 1268343)/ 1268343
= -0.05
5. Rata de decalaj a Regiunii Bucuresti-Ilfov = (38767 1268343)/ 1268343
= -0.96
6. Rata de decalaj a Regiunii Sud-Vest Oltenia = (819151 1268343)/ 1268343
= -0.35
7. Rata de decalaj a Regiunii Vest = (646593 1268343)/ 1268343
= -0.49
Analizand Ratele de decalaj ale Regiunilor de dezvoltare din Romania constatam
ca Regiunea cu cea mai mare dezvoltare este Regiunea Sud-Muntenia, aceasta detinand o
pondere de 23.93% din totalul suprafetelor cultivate cu cereale boabe. Cel mai mare
decalaj fata de Regiunea Sud-Muntenia il are Regiunea Bucuresti-Ilfov, acesta
reprezentand -0.96. Regiunea cu valoarea cea mai apropiata fata de Regiunea SudMuntenia este Regiunea Sud-Est, aceasta avand o rata de decalaj de -0.05.
Din analiza indicatorilor anteriori putem observa ca desi suprafata totala cultivate
cu cereale boabe a scazut cu 5% productia totala de cereale boabe a crescut cu 21%.
Spre deosebire de majoritatea rilor UE, agricultura a fost i continu s fie un
sector de prim importan n Romnia, att prin contribuia sa n economie, ct i ca
pondere a populaiei ocupate. Performanele sectorului agricol romnesc rmn relativ
modeste, n contrast cu potenialul su natural i cu ateptrile populaiei legate de
facilitarea finanrii sistemului.
Romnia prezint discrepane semnificative fa de UE i n materie de productivitate a
sectorului agricol: chiar i n anii agricoli favorabili, nivelul productivitii se situeaz
sub 50% din media UE situaie care arat potenialul economic nevalorificat al
agriculturii i zonelor rurale romneti i care poate fi explicat att prin structura intern
a fermelor romneti (dimensiune redus), utilizarea necorespunztoare sau defectuoas a

factorilor de producie, inclusiv a capitalului uman, dar i prin cadrul instituional i

infrastructura deficitar existent. n special, lipsa infrastructurii de marketing/de
valorificare a produselor agricole reprezint un aspect critic pentru fermele mici.