Sunteți pe pagina 1din 23

A 6-a Conferinta Nationala de Microbiologie si Epidemiologie

14-16 Noiembrie 2013, Bucuresti

Importanta decontaminarii si dezinfectiei


in prevenirea infectiei cu C.difficile

Maria Nitescu MD PhD


Daniela Pitigoi MD PhD
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel
Institutul National De Boli Infectioase Prof. Dr Matei Bals
UMF Carol Davila

Infectia cu C. difficile (ICD)


Europa:
- Rata ICD : 4,1/10.000 pacienti-zile
- Mortalitatea la 90 zile: 22%
- 40% din decese au fost atribuite ICD
SUA:
- 346.800 cazuri ICD spitalizate in 2010, cu 30.000 decese

- Crestere de 4 ori comparativ cu 1993


- Infectia cu C.difficile este cu 21% mai frecventa decat cea cu
MRSA.
MP Bauer, DW. Notermans et al. C.difficile in Europe: A hospital based survey.
Lancet. 2011 Jan 1;377(9759):63-73
D.J.Weber et al./American Journal of Infection Control 41(2013) S105-S110

Impactul economic al infectiei cu C.difficile


SUA:
- 1,3 miliarde dolari/an ( doar pentru ingrijirea pacientilor cu ICD din
spitale).

Europa:
- 3 miliarde euro/an.

A.M Jones et al.Journal of Infection (2013) 66 114-121

Caile de transmitere a ICD


1. Transferul direct al C.difficile de la pacientul infectat/ colonizat
in mediu ( ex. termometrul rectal, nedezinfectat corect, pus pe
noptiera) si de aici , prin intermediul mainilor, ajunge la un
pacient necolonizat/neinfectat.
2. Contact direct intre pacienti, prin intermediul mainilor.
3. Transfer indirect, prin mainile contaminate ale personalului
medical(din contactul cu suprafetele contaminate sau cu
pacientul infectat), la pacientul necolonizat/neinfectat.

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control June 2010

Caracteristici microbiologice ale agentilor infectiosi asociati


ingrijirilor medicale ce pot favoriza transmiterea prin suprafete si
echipamente contaminate

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control June 2010

Supravietuirea in mediu uscat a agentilor infectiosi asociati


ingrijirilor medicale

Frecventa contaminarii suprafetelor si echipamentelor din


saloanele bolnavilor cu ICD
9,3% - 58% in saloanele pacientilor cu ICD
Exista contaminare si in saloanele pacientilor necolonizati sau
neinfectati, frecventa acestei contaminari fiind mai mica decat in
saloanele cu ICD.
Cea mai mare contaminare a mediului este inainte de tratament,
ramane crescuta la remiterea diareei, scade la finalul tratamentului si
apoi creste din nou in interval de 1-4 saptamani, dovada a rezistentei
crescute a C.difficile si a unei dezinfectii terminale inadecvate .
C.difficile a fost identificat si in zona de lucru a personalului medical,
pe telefoane si tastatura computerelor.
Sporii de C.difficile au fost izolati din aer, iar pe cale aeriana, pot
ajunge in zonele de lucru ale personalului si in saloanele pacientilor
necolonizati sau neinfectati.
D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110

Evidente privind rolul suprafetelor si echipamentelor contaminate in


transmiterea infectiei intre pacienti
Contaminare frecventa a suprafetelor si echipamentelor in saloanele
pacientilor cu ICD.
Contaminare frecventa a mainilor sau manusilor personalului ce ingrijeste
acesti pacienti.
Corelatie stransa intre frecventa ICD si frecventa contaminarii mediului.
Transmiterea de la persoana la persoana demonstrata prin PCR in focare si
epidemii.
Internarea intr-un salon ocupat anterior de un pacient cu ICD, reprezinta
un factor de risc pentru aparitia ICD.
Intensificarea dezinfectiei mediului cu hipoclorit a contribuit la controlul
epidemiilor cu C.difficile.
Imbunatatirea dezinfectiei saloanelor a condus la scaderea ratei ICD.
D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110

Riscul aparitiei IN este de 120%, la internarea dupa un


pacient cu o infectie nosocomiala

Frecventa contaminarii mainilor pacientilor si


personalului de ingrijire
Frecventa contaminarii mainilor pacientilor este similara cu
frecventa identificarii bacteriei in scaunul pacientilor.
Frecventa contaminarii mainilor personalului de ingrijire este
puternic corelata cu frecventa contaminarii mediului:
- la o rata a contaminarii mediului intre 0 si 25% - rata contaminarii
mainilor este 0;
- la o rata a contaminarii mediului > 50% - rata contaminarii
mainilor este de 36%.

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110

Masuri bazate pe dovezi pentru reducerea ratei ICD


1.

Controlul administrarii antibioticelor.

2.

Izolarea precoce a pacientilor colonizati/ICD si aplicarea


precautiunilor de contact.

3.

Programe de Igiena mainilor.

4. Curatenia si dezinfectia suprafetelor si echipamentelor


cu hipoclorit ( vapori de apa oxigenata )

G.J.Hughes et al. Journal of Hospital Infection 84 (2013) 227-234

Caile de transmitere a agentilor patogeni asociati ingrijirilor medicale


si potentiale strategii de curatenie si dezinfectie pt diminuarea riscului
de transmitere
1.Imbunatatirea curateniei si
dezinfectiei terminale a
saloanelor cu ICD, scade riscul
de infectie la pacientii internati
ulterior.
2.Dezinfectia suprafetelor cu
care pacientul vine frecvent in
contact, reduce contaminarea
mainilor personalului de ingrijire.
3.Dezinfectia echipamentelor
portabile intre pacienti, reduce
riscul de transmitere a ICD.
4.Imbunatatirea curateniei si
dezinfectiei intregii sectii sau
intregii unitati spitalicesti poate
fi benefica deoarece exista multi
purtatori neidentificati.

Curatenie = curat

P. Carling / American Journal of Infection Control 41 (2013) S20-S25

Imbunatatirea curateniei = reducerea contaminarii


suprafetelor, implicit reducerea ratei IN

P. Carling / American Journal of Infection Control 41 (2013) S20-S25

De retinut!
Baia salonului cu ICD necesita o curatare riguroasa cu apa
si detergent, pentru a elimina murdaria ce poate contine spori,
apoi se dezinfecteaza cu un dezinfectant sporicid eficient
impotriva C.difficile.
Suprafetele din salonul cu ICD, cu care pacientul vine
frecvent in contact, vor fi igienizate in acelasi mod, datorita
riscului de transfer al sporilor de la suprafete la maini si de la
maini la suprafete.

C. difficile: Strategies for Environmental Control; www.cmnewsletter.com; Elsevier 2012

Efectul tipului de dezinfectie ( zilnica / terminala) si


al concentratiei dezinfectantului asupra ICD

Dezinfectia (zilnica / terminala) cu vapori de apa


oxigenata si influenta asupra ratei ICD

Consideratii privind elaborarea unui program eficient


de igiena mediului
Protocoale standardizate de curatenie si dezinfectie care sa
includa produse de curatenie si dezinfectie adecvate suprafetelor
de curatat si care sa fie eficiente impotriva agentilor infectiosi
asociati ingrijirilor medicale,

Trainingul personalului ce efectueaza curatenia cu privire la cele


mai bune practici de curatenie si dezinfectie;
Masuri pentru controlul contaminarii incrucisate;
Monitorizarea compliantei personalului ce efectueaza curatenia la
procedurile de curatenie si dezinfectie;
Monitorizarea eficientei programului de curatenie;
Furnizarea feedback-ului catre personal.
C.difficile: Strategies for Environmental Control; www.cmnewsletter.com; Elsevier 2012

Igiena mainilor

Suprafetele contaminate joaca un rol important in transmiterea ICD,


deoarece complianta personalului medical cu igiena mainilor este
mai scazuta dupa contactul cu suprafetele decat dupa contactul
direct cu pacientul.

Consideratii privind igiena mainilor


Antisepticul pe baza de alcool nu este eficient impotriva
sporilor de Clostridium difficile, dar nici nu creste rata ICD.
CDC si WHO, recomanda pentru personalul care ingrijeste
pacientii cu ICD purtarea manusilor si dupa scoaterea
acestora, asigurarea igienei mainilor fie cu antisepticul pe baza
de alcool, fie spalarea cu apa si sapun.
Pentru perioadele cu focar de ICD, spalatul mainilor cu
apa si sapun reprezinta metoda cea mai buna, chiar daca
sporii nu sunt distrusi, prin indepartarea lor, se reduce
riscul de transmitere.
Vor fi asigurate si programe pentru educatia vizitatorilor si
pacientilor cu privire la spalatul mainilor cu apa si sapun.
C.difficile: Strategies for Environmental Control; www.cmnewsletter.com; Elsevier 2012

Cheia succesului in prevenirea / reducerea ICD


=
Implementarea unui pachet de interventii simultane
Managementul prescrierii substantelor antimicrobiene si a rezistentei la
antibiotice.
Diagnosticarea precoce, izolarea pacientilor si aplicarea precautiunilor de
contact.
Program de igiena mediului in care sa se utilizeze dezinfectanti cu efect sporicid
( hipoclorit in curatenia/dezinfectia zilnica si terminala, combinat sau nu cu
sistemul de dezinfectie no-touch).
Program de igiena mainilor.
Masuri administrative referitoare la resursele umane ( personal de ingrijire
adecvat ca numar, dedicat ingrijirii acestor pacienti).
Nutritia ( riscul crescut de ICD la persoanele subnutrite, imunocompromise).

Va multumesc!