INTRODUCERE

Electrotehnica se ocupa de studiul fenomenelor electrice i magnetice din punctul de

vedereal aplicatiilor lor in tehnica.In linii mari, aplicatiile tehnice ale fenomenelor electrice i
magnetice pot fi grupate in:
a) aplicatii electroenergetice (de cureni tari) care se refera la producerea,
transportul,distribua i utilizarea energiei electromagnetice;
b)aplicaii de telecomunicaii, telecomenzi, electronica (cureni slabi) care se refera
la producerea, prelucrarea, transmisia i recepia semnalelor purtatoare de informatii.
Aceasta clasificare nu este exhaustiva deoarece instalaiile electroenergetice conin
dispozitive din cea de-a doua categorie, dupa cum i electronica de putere presupune
instalaii de cureni tari.In principiu att problemele de electroenergetica ct i cele de
telecomunicaii i electronica pot fi studiate riguros in cadrul unor teorii ale cmpului
electromagnetic.Exista insa o clasa larga de aplicaii ale celor doua categorii de probleme,
care se pot studia in ipoteze simplificatoare, acceptabile din punct de vedere tehnic, in cadrul
unei teorii mai simple denumita teoria circuitelor electrice. In comparaie cu teoria
fenomenologica (macroscopica unde corpurile sunt presupuse a fimedii continue) a lui
Maxwell i Hertz care presupune un sistem de opt legi generale, la care seadauga o serie de
legi de material, descrise de ecuaii cu derivate pariale, teoria circuitelor electrice cu
parametrii concentrati se elaboreaza numai cu ajutorul celor doua teoreme ale lui Kirchhoff,
ecuaiile corespunzatoare fiind ecuatii diferentiale ordinare.
Desi teoremele lui Kirchhoff sunt consecine ale legilor electromagnetismului,
problemele i metodele de calcul din cadrul teoriei circuitelor electrice sunt oarecum diferite
de cele ale teoriei cmpului electromagnetic.Mai mult, se poate spune ca prelund concepte
i metode ale stiinei sistemelor, teoria moderna a circuitelor electrice s-a indepartat i mai
mult de teoria cmpului electromagnetic. Inesena, teoria circuitelor electrice cu parametri
concentrati este o teorie de reea i din punctul de vedere strict al analizei (determinarea
raspunsurilor la excitatii i condiii iniiale date i caracterizarea reelelor prin funcii de reea
cnd se cunoate structura topologic a reelei, natura i caracteristicile elementelor de
circuit) i sintezei (realizarea unor reele la excitaii i raspunsuri date) ea se poate in

principiu elabora independent de teoria cmpului electromagnetic, postulnd drept legi,

relatiile celor doua teoreme ale lui Kirchhoff.
In sens topologic conceptul de reea este o structur algebric, independent de ecuaiile
cmpului electromagnetic. Trebuie insa subliniat c exclusiv ca teorie de reea, teoria
circuitelor electrice cu parametrii concentrai nu reuete sa explice unele fenomene, cum ar
fi efectele de difuzie ale cmpului electromagnetic (efect pelicular, de proximitate,
curenti turbionari) fiind necesara in aceste cazuri elaborarea unei teorii de cmp a circuitelor.
In general insa, este de mai multa vreme acreditata ideea ca teoria circuitelor electrice poate
fi studiat ca o teorie de reea.