Toxicologia este o ramur a biologiei, ce se ocup cu studierea efectelor adverse provocate de
diferite substane chimice sau ageni fizici asupra organismelor vii, sau, altfel spus, tiina otrvurilor i a toxinelor. Efectele adverse pot avea loc sub diverse forme, de la schimbri subtile n organism pn la moartea subit. Ele pot avea loc la diferite nivele ale corpului, de exemplu doar un organ, sau doar un esut poate fi afectat . Cunotinele despre cum agenii toxici pot afecta organismul au progresat odat cu medicina. Toxicologia a aprut odat cu descoperirea de ctre oameni a toxinelor n antichitate. Printre primii oameni care au nceput s studieze efectele otrvurilor (i ale plantelor toxice) a fost printele medicinii chinezeti, Shen Nung, care a murit otrvit de o plant toxic. Alt pionier n toxicologie este considerat printele medicinii moderne Hipocrat. Unele documente arat c regina Egiptului, Cleopatra, experimenta diverse toxine pe prizonierii de rzboi. n epoca medieval s-a evideniat filozoful evreu Moisei Maimonides, care a scris celebrul Tratat asupra otrvurilor i a antidoturilor lor. Unul dintre cei mai mari toxicologi ai epocii a fost Paracelsus, (printele iatrochimiei), care, n jurul anului 1500, a spus:Toate substanele sunt otrvuri, nu exist substan care s nu fie otrav; doar doza corect reprezint diferena dintre o otrav i un leac.Goethe spunea: "Dosis sola facit venenum". Printele toxicologiei moderne este considerat Orfila, un spaniol care lucra la nceputul secolului al XIX-lea la Universitatea din Paris i care a publicat n 1815 o carte de toxicologie. Studiul modern al mecanismelor de aciune toxic a nceput cu Claude Bernard (1813-1878), care a studiat aciunea curarei (extract din plante, ce conine compui alcaloizi toxici baze organice