Sunteți pe pagina 1din 11

ANEXE

ANEXA NR. 1:
Tehnici din pregtirea preoperatorie

Clisma evacuatoare:
Definiie:

Clisma reprezint introducerea prin tuburi de cauciuc sau material plastic a


diferitelor lichide in intestinil gros prin anus.

Scop:
Golirea intestinului

gros pentru a pregti anumite examinri asupra

rectului.
Materiale necesare:

Irigator Esmarch, prevzut cu un tub de cauciuc cu un calibru de 10 mm, L=


1,5- 2 m, prevzut cu un robinet de nchidere sau o pensa Moor;

Canula rectala sterila (metal sau ebonit);

Bazinet;

Muama traversa;

Soluie sau substana medicamentoasa (in cantitatea, T si concentraia


prescrisa);

Cantitatea de substana = 1- 1,5 l; T substanei = T corpului;

Substana lubrifianta: vaselina, ulei de parafina steril;

Comprese sterile;

Materiale necesare pentru efectuarea toaletei;

Clisma se face cu apa calda 35-37C.

In funcie de scopul clismei se folosesc:

Adult: 150-1000 ml apa;

Copil: 150 ml apa;

Adolescent: 250 ml;

Sugar: 56 - 60 ml.

Se mai adaug:

Sare (1 lingura /1 l apa);


1

Ulei (4 linguri / 2 l apa);

Spun (1 lingura rasa /1 l apa).


Tehnica:
Se umple irigatorul cu soluia data si se suspenda pe un stativ;

Se fixeaz canula la tubul irigatorului avnd grija ca robinetul sa fie nchis;

Canula va fi suspendata pe stativ fara a se atinge de cava (nu se introduce


in irigator);

Se pregtete psihic pacientul, explicandu-i ca in momentul introducerii


canulei in rect, daca apare senzaia de defecare, sa nu evacueze sonda ci sa
impiedice micrile reflexe de contracie a rectului prin inspiraii adnci
pe gura, relaxnd astfel musculatura peretelui abdominal.

Pacientul va sta in decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar
cel stng in flexie forat a coapsei pe abdomen si a gambei pe coapsa.

Decubitul lateral stng si orizontalitatea favorizeaz umplerea colonului, lichidul mergnd


in direcia gravitaiei. Poziia membrelor inferioare asigura relaxarea musculaturii peretelui
abdominal.
La bolnavii astenici, se efectueaz clisma in decubit dorsal ( poziie ginecologica).
Clisma se poate efectua si in poziia genu - pectorala cnd ptrunderea lichidului in colon
este uurata.
Dup pregtirea psihica a pacientului si poziionarea sa urmeaz tehnica propriu -zisa:

Asistenta medicala se spal pe mini, folosind apoi mnuile sterile;

Asistenta medicala pregtete canula care trebuie lubrefiata cu o compresa sterile cu


vaselina;

Asistenta medicala elimina aerul din tub pentru a nu fi introdus in rect deoarece
produce senzaia de defecare si prima coloana de lichid este rece;

Asistenta medicala inchide robinetul irigatonihii;

Asistenta medicala cu mana stnga ndeprteaz fesele pacientului, evideniind


anusul iar cu dreapta, introduce canula, prin anus pana in rect prin micri de rotaie
pana invinge rezistenta sfincterului anal;

Direcia cmilei - cu vrful indreptat spre vezica urinara;

Se ridica extremitatea externa a canulei, dup ce vrful a trecut de sfincter si se


undreapta spre ampula rectala (se introduce 10-12 cm), deschiznd robinetul si
reglnd viteza de curgere a apei prin ridicarea irigatorului la 50 cm deasupra patului.
2

Daca apar dureri sau crampe, se oprete jetul de apa pentru cteva minute.

Trebuie avut grija ca irigatorul sa nu se goleasc si nici ca apa sa depeasc acest


nivel;

Dup aceasta operaiune, se scoate cmila, se pune la dezinfectat, iar irigatorul se


pune pe un stativ.

Bolnavul trebuie sa retina apa 10-15 min intorcandu-l in decubit lateral drept. Dup
terminarea evacurii, se face toaleta regiunii anale si se reorganizeaz locul de munca.

ANEXA NR. 2

Pregtiri locale si generale


Pregtirea preoperatorie generala, consta n examenul clinic si paraclinic, pregtirea
psihica, urmrirea funciilor vitale si digestive.

Examenul clinic - este efectuat de ctre medic, asistat de asistenta medicala.


Asistenta medicala are sarcina sa ajute bolnavul la dezbrcare si reimbracare, sa se
asigure o poziie adecvata examinrii. Examenul se face amnunit pe toate aparatele si
sistemele.

Examenul paraclinic. Examinarea sanguina consta in:


Examenul citologic ce consta in determinarea numrului de eritrocite, leucocite
trombocite, precum si formula leucocitara;
Examenul biochimic precizeaz cantitativ: hemoglobina, uree sanguina, glicemie,
ionograma serica, bilirubinemia, transaminazele, amilazemia;
Teste de snge si coagulare;
Reacia Bardet - Wasserman este obligatorie.
Explorarea sanguina se face de ctre asistenta medicala prin recoltarea de snge si punctie
venala.
Sngele recoltat se amesteca cu substane anticoagulante sau se expediaz la laborator in
stare pura.
Pentru determinarea VSH - se recolteaz 2 ml de snge cu citrat de sodium 3,8%;

Pentru determinarea ureei, acidul uric, creatininei, bilirubinei, colesterolului,


3

lipidelor, testelor de disproteinemie, fosfatazei, transaminazelor, amilazei,


electroforeza fosfor - calciu, sidermiei, rezerva alcalina, ionograma (Na, K, CI) se
recolteaz 2 - 5 ml de snge fara substane anticoagulanta;

Pentru determinarea glicemiei, fibrinogenului se recolteaz 2 ml de snge cu florura


de sodium ( 2 mg/ ml snge).

Recoltarea si expediere la laborator trebuie efectuata corect. deoarece rezultatele indica


tratamentul ce se va institui.
In fuctie de intervenie si bolnav medical mai poate solicita examene
radiologice.
Examene radiologice
In cadrul herniei inghinale examenele radiologice, constau in:

Radiografie cardio - pulmonara;

Radiografie abdominala pe gol;

Evidentiaza imagini hidroaeriene (strangulare);

Pneumoperitoneu (peritonite prin perforaia viscerelor cavitare).


Pregtirea psihica - rolul asistentei medicale:

Va incuraja bolnavul cu atenie si ii va suprima tot ce ar putea sa-i produc o stare de


nelinite;

Va incuraja si ii va asigura, punandu-l in contact cu convalscentii care au evoluie


postoperatorie optima.

Asistenta medicala ii va crea o stare de confort si ii va oferi un mediu ambient plcut


asigurnd legtura cu aparintorii.
Asistenta medicala va msura funciile vitale si vegetative:

T matinala si vesperala, pulsul, TA, R, observa diureza si scaunul

Pregtirea preoperatorie locala


Pentru pregtirea cmpului operator, asistenta medicala curata pielea, sapunand regiunea
si mai ales insistandu-se la pliul ombilic, rade cu grija pielea proasa, evitandu-se sa se produc
mici tieturi, apoi se efectueaz dezinfectia regiunii.
Degreseaza pielea cu comprese mbibate cu eter, avnd grija sa nu se scurg eter pe
regiunea perineala, dezinfecteaz pielea cu un antiseptic si va acoperii cmpul operator la
indicaia medicului.

ANEXA NR. 3

Punctia rahidiana
Definiie:
Reprezint ptrunderea cu un ac de punctie, in spaiul subarahoidian printre
vertebre.
Scop:
Explorator - msurarea LCR;
-

recoltarea de LCR pentru examenul de laborator;

pentru injectare de substana radio - opace la examinarea


radiological a maduvei.

Terapeutic - cnd se realizeaz o decomprimare(sindromul de


hipertensiune intracraniana);
- introducerea de medicamente, citostatice, albumina, sruri imune.

Anestezic- rahianestezia - introducerea de substane anestezice.

Indicaii:
Boli inflamatorii ale sistemului nervos central (encefalita, meningita)
Scleroza multipla;
Tumori cerebrale;
Intervenii chirurgicale - cu scop anestezic.

Loc de electie:

Regiunea lombara (D 12 L1) sau (L4 - L5);

Regiunea dorsala (D6 - D7);

Regiunea suboccipitala intre protuberanta occipitala externa si apofiza axisului pe


linia mediana.
Material necesare
Materiale de protecie a mesei sau a patului;
Dezinfectare locala pentru dezinfectia tegumentelor;
Instrumente si materiale sterile;
5

Ace lungi cu diametrul de 1 -1,5 mm prevzut cu mandren;

Ace, seringi (o seringa pregtita dinainte cu xilina 2% - 4 ml sau xilina 4%


-2ml);

Cmp chirurgical, tampoane si comprese sterile;

Manusi sterile;
Pense hemostatice si anatomice;
Eprubete;
Lampa de spirt;
Tavita renala;
Medicamente (citostatice, sruri imune, albumina);
Anestezice locale pentru rahianestezie.
Materialele se aleg in funcie de scopul punctie

Tehnica:
1. Pregtirea psihica a pacientului - se informeaz pacientul cu privire la necesitatea
efecturii punctei, i se explica poziia in care va sta.
2. Pregtirea fizica a pacientului:
Punctia se executa pe nemancate;

Poziia pacientului este data in funcie de locul punctiei si de starea lui;

Decubit lateral cu spatele la marginea patului,coapsele flectate pe abdomen, brbia


atinge pieptul (forma "spatelui de pisica");

Sezand pe masa de tratament cu minile pe coapse, capul in hiperflexie si ajutat


de asistenta medicala care face o presiune in plex;

In faza de preanestezie, cu cteva zile nainte de operaie, se face examenul


complet al bolnavului: EKG, msurarea TA, timpul de sangerare, TQ, radioscopie
pulmonara, testul cu soluie diluata pentru aflarea tolerantei medicamentului;

In seara precedenta operaiei, asistenta medicala administreaz la recomandarea


medicului;

un somnifer (ciclobarbital);

un tranchilizant (diazepam);

premedicatia efectuata cu 30' inainte de anestezie cuprinde:


6

vagolitice: atropin, efedrina;

tranchilizant: diazepam;

un analgezic care va potenta anestezia: mialgin, fortral.

Pe masa de operaie , se instaleaz o perfuzie cu glucoza 5 - 10 % dextran 70,


dup necesitai si sonda endonazala pentru
administrarea de oxigen;

In timpul operaiei asistenta medicala controleaz permanent pulsul, tensiunea


arteriala, frecventa respiraiei si fata bolnavului;

Asistenta

medicala

protejeaz

patul

sau

masa

de

punctie

cu

muama sau aleza;

Asistenta medicala dezbrac pacientul si ii aseaza in poziia corespunztoare, in


funcie de locul punctiei;

Asistenta medicala pregtete locul punctiei, dezinfecteaz tegumentele.

Punctia se executa de ctre medic.

Asistenta medicala servete acul de punctie cu mandren si menine eprubetele


pentru recoltare de LCR;

Asistenta medicala servete seringa cu soluie anestezica pregtita.

Dup efectuarea punctiei, asistenta medicala:


- dezinfecteaz locul punctiei;
-

comprima cu o compresa sterila locul punctiei si aplica

pansament uscat, fixat cu romplast.


Dup punctie bolnavul sta in decubit fara perna 24h fara a produce flexia capului.
Dup 6h pacientul este alimentat si hidratat la pat. Asistenta medicala supravegheaz
permanent funciile vitale (P, TA, R) si daca apar vrsaturi, cefalee este instiintat medical.

Pregtirea produsului pentru examinare:

examinarea macroscopica, apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea LCR;

examinarea citologica, biochimica, bacteriologica, LCR trebuie sa fie clar, limpede


ca apa de izvor; se scurge pe ac pictura cu pictura.

In mod patologic, poate fi:

purulent;

hemoragie;

xantocrom;

viteza sa de coagulare poate creste. Notarea punctiei in foaia de observaie - se


7

noteaz aspectul lichidului cefalorahidian, presiunea, data, ora si numele


persoanei care a executat punctia.
Accidentele punctiei:

apare sindromul post punctional (ameeli, cefalee, valsaturi), datorate


hipotensiunii lichidului provocat de punctie;

hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei;

dureri violente in membrele inferioare determinate de atingerea ramificaiilor


cozii de cal sau de mduva;

contracia fetei, a gatului sau a unui membru superior atunci cnd se atige
mduva cervicala cnd punctia a fost fcuta superficial;

socul reflex care poate duce la sincope mortale.

Accidentele rahianestezice:

hipotensiune arteriala: se administreaz oxigen si efedrina;

insuficienta respiratorie; se administreaz oxigen si la nevoie se intubeaza;

cefalee postrahianestezica; se evita prin meninerea bolnavului culcat, fara perna 6


- 8 h dup operaie;

retentie de urina cauzata de cantitatea mare de lichide perfuzate in timpul


operaiei, ca si de poziia bolnavului culcat si de durerea postoperatorie (se face
sondaj vezical);

la bolnavii vrstnici sau arterosclerotici cu un flux sanguin mai sczut in spaiul


subarahnoidian, exista pericolul prelungirii nedorite a anesteziei si ridicarea
substanelor anestezice mai sus dect nivelul injectat.

In momentul in care se ptrunde cu acul si mandrenul in spaiul subarahnoidian, se


scoate mandrenul din ac, dar se pstreaz steril pentru a putea fi introdus cnd
scurgerea lichidului se intrerupe.

Daca s-a scos o cantitate mare de lichid, atunci bolnavul este pus in poziia
Trendelenburg;

Daca in timpul punctiei apar cteva picaturi de snge, apoi curge lichid clar,
eprubeta se schimba, la laborator mergnd doar eprubetele cu lichid
cefalorahidian clar.

De evitat Evacuarea unei cantiti mari de lichid;

De evitat Modificarea poziiei pacientului in timpul punctiei care poate duce la


ruperea acului si traumatizarea substanei nervoase;
8

De evitat Suprainfectarea produsului in timpul pregtirii pentru a-l trimite la


laborator.

Fundatia Ecologica Green Brasov


Specializarea: Asistenta Medicala Generala

VI CONCLUZII

Hernia inghinala este o afeciune foarte frecventa in patologia chirurgicala. Datorita


semnelor subiective si obiective, precum si a complicaiilor acesteia trebuie considerate o
urgenta chirurgicala absoluta.
Cei trei bolnavi internai in secia de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta,
prezentnd hernie inghinala sunt operai in regim de urgenta. Vor fi externai dup o evoluie
postoperatorie buna.
Cei trei pacieni au urmat acelai tratament, doar zilele de spitalizare au diferit.
- D-l D.I. tratament chirurgical + tratament medical simptomatic timp de 8 zile.
- D-na M.L. tratament chirurgical + tratament medical simptomatic timp de 10 zile.
- D-l P.E, tratament chirurgical + tratament medical simptomatic timp de 9 zile.
In nici unul din cazuri nu au survenit complicaii att intraoperator, cat si postoperator,
bolnavii suportnd bine intervenia.
Bolnavii vor reveni la control, vor respecta regimul igienico - dietetic si vor evita
eforturile fizice. De asemenea vor fi invatati ca dup perioada de repaus sa previn recidivele
prin mers pe jos, drumeii, tratamente balneare.

10

Fundatia Ecologica Green Brasov


Specializarea: Asistenta Medicala Generala

BIBLIOGRAFIE
1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977
3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului
Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983
4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos
Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chirueditura CISON
5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
6. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca
7. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.
9. Chirurgie si specialitati inrudite.
M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000
10. Manual de medicina interna
C. Borundel- Editura All, Bucuresti

11