CANYNN:NJNN

ANA C-I77 ITICUL mi TAI TCFi J7-C0 IT/, 77L -ELKNf

1737 T: \) NTVN MilTANT AY, VAN \NN A N

J7L NMTNNN-NJ?-- A frnparfe.r:.fe. NZFM^NNNN fjnznrj?.r^ji7;tzli:l.

Cuvantul diagnostic este de origine greaca sj inseamna "apt de a discerne". El are in

economic aceea§i accepjiune ca §i in medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul
diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor
specifice.
Conceptul de diagnostic are percep^ii diferite in funcjie de diversi autori care si-au exprimat
opinii asupra acestor no^iuni.
In opinia lui Ph. Lorino "diagnosticul corespunde unei capacitati de analiza si intelegere a
performantei", "a diagnostica inseamna a vedea cauzele...", "pe scurt este vorba de a identifica
caile de acfiune cele mai eficace".
Diagnosticul nu inseamna deci a descrie, ci a identifica variabilele cheie ale starii §i
dinamicii fenomenelor, a studia interacfiunea lor in vederea determinarii obiectivelor de propus ale
intreprinderii.
A§a cum sublinia J. Pierre Thibaut, in cadrul diagnosticului trebuie sa-si gaseasca raspuns
probleme cum sunt:
> Statutul juridic al firmei;
> Care sunt rezultatele intreprinderii?
> Daca sunt sau nu satisfacatoare si de ce?
> Cum au fost obfinute?

^ Care sunt performanjele si obiectivele dorite?

> Care este nivelul performanfelor §i ce trebuie facut pentru atingerea lor?
> Masuri concrete ce urmeaza a fi intreprinse, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
In opinia aceluia§i autor se arata ca intreprinderea are nevoie de efectuarea unui diagnostic
nu numai in situafia in care se afla in dificultate, ci §i cand "intreprinderea are o buna stare de
sanatate"}
Conceptul de diagnostic in plan economic, la nivelul unei firme, presupune reperarea
disiunctionalitatilor activitatn ei, cercetarea §i analiza faptelor §i responsabilitatilor, identificarea
cauzelor §i a masurilor care sa conduca la reglarea situajiei.

1
J.P. Thibaut - Le diagnostique de I'entreprise, Editura Sedifor, Paris, 1989.
1
 Prin diagnosticarea unei firme in vederea evaluarii, se urmareste cunoasterea tuturor laturilor
activitajii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse-umane, economico-financiara, precum si a
punctelor forte si punctelor slabe corespunzatoare fiecaruia.
In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme, diagnosticul trebuie sa furnizeze
informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea
elementelor si variabilelor "cheie" ce trebuie avute in vedere in cadrul aplicarii diferitelor metode
de evaluare.
Intrucat evaluarea unei intreprinderi nu inseamna o aplicare mecanica a unor tehnici, ci
presupune o apreciere profunda a performantelor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu
parametrii consideraji normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate si la momentul
efectuarii evaluarii.
Pe baza diagnosticului intreprinderii evaluate se construiesc scenarii pertinence, care trebuie
sa stea la baza evaluarii si, de asemenea, se realizeaza testele de coerenta atat intre diversele piese
de diagnostic, cat si intre evaluarea propriu-zisa a afacerii si diagnostic.
Diagnosticul unei firme nu poate fi incadrat in tipare fixe, ci trebuie sa aiba o structura
adaptabila in funcple de scopul urmarit. Pentru evaluarea unei intreprinderi diagnosticul poate fi
structurat in diagnostic juridic, tehnic, al resurselor umane, comercial si financiar-contabil. Intre
acestea rolul esen^ial revine diagnosticului financiar-contabil care cuantifica prin instrumente
specifice rezultatul analizei din celelalte secpluni si realizeaza o interfaja intre componentele de baza
ale procesului de evaluare.
Specialistii apreciaza ca, in activitatea de evaluare a firmei diagnosticul reprezinta 80%,
15% pregatirea informajiilor si doar 5% este munca de evaluare.
Diagnosticul financiar-contabil are rolul de a aprecia manifestarea funcfiei financiare a
firmei. Odata stabilit, el furnizeaza celorlalte functii ale acesteia dimensiunea resurselor financiare
de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele, concurand la realizarea obiectivului global al
entitatii.
3
2
 LA OonfjmTfuT §f. zhn^iz.rr^. nnnafijLir^Ia £. diagnosticului financiar-contabil

Investigarea realitatii economice necesita un demers specific care integreaza viziunea clasica
bazata pe cunoasterea relatiilor de cauzalitate si a legilor interne ale formarii si evolutiei
fenomenelor, cu cea sistematica orientata spre studierea coerentei acestora, intr-un mediu in
continua schimbare. O astfel de abordare permite nu numai o corecta evaluare a starii de fapt, ci si
identificarea vulnerabilitatilor si oportunitajilor de dezvoltare, indispensabila fundamentarii
deciziilor de management.2

LXL CarrfmMrddm.^rmnffrMffdj^rirrTrrj/rr^ru7rrf,aIifL

In ultimii 10-20 de ani, in domeniul economic au inceput sa fie utilizati termeni din alte
domenii: militar (stat-major, strategic, cercetari operationale, etc.), medical. Diagnosticul este din
domeniul medicinii si inseamna determinarea precisa a unei boli dupa simptomele ei. In practica
economica diagnosticul are un sens mai larg, nevizand doar precizarea unei boli a intreprinderii,
demersul sau fiind unul de caracterizare §i apreciere a modului de functionare a acestui organism
viu. Se poate spune, la fel ca si in medicina, ca. in analiza economico-financiara se porneste de la
simptome spre diagnostic.Ca activitate practica, diagnosticul economic are o sfera de cuprindere
mai larga, utilizand metode si procedee ale analizei economico - financiare.3
Drumul pe care il parcurge diagnosticul reprezinta inversul evolutiei reale a fenomenului.
Diagnosticul porneste de la rezultatele procesului incheiat, catre elemente si factori. Continutul
diagnosticului financiar-contabil poate fi redat in urmatoarele etape:
a) delimitarea obiectivului diagnosticului, care presupune constatarea anumitor fapte,
fenomene, rezultate. Delimitarea obiectivului se face in timp §i spatiu, calitativ si
cantitativ, utilizand anumite metode de evaluare si calcul;
b) determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului studiat. Descompunerea in
elemente presupune o analiza structurala. Factorii se urmaresc in mod succesiv, trecand
de la cei cu actiune directa la cei cu actiune indirecta (prin intermediul celor cu actiune
directs), si asa mai departe, pana la stabilirea cauzelor finale (primare). Cu alte cuvinte,
procesul cunoasterii este adancit de la o esen^a mai pufin profunda, catre alta mai
profunda (principiul descompunerii in trepte);
In legatura cu nofiunile utilizate, se fac urmatoarele precizari: > elementele
reprezinta parti componente ale fenomenului analizat (de exemplu, costul produsului
pe articole de calculate);

2
M. Niculescu - Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucure§ti, 1977, pag.21.
3
Stanescu C, A. I§fanescu, A. Baicu§ - Analiza economico-financiara, Editura Tribuna Economica, Bucure§ti, 1996,
pag.17- 18.
3
 > factorii reprezinta acele forje motrice care provoaca sau determina un fenomen
(productivitatea muncii fa{a de producjia exerci^iului);
> cauzele reprezinta fenomene care, in anumite condijii, provoaca, §i, deci explica
aparijia unui fenomen;
> cauzele finale reprezinta ultimele cauze descoperite in procesul de analiza, avand
in vedere limitele sferei de cercetare a analizei respective. Ele apar drept cauze
finale datorita faptului ca procesul de analiza, asa cum s-a precizat, reprezinta
inversul evolujiei reale ale fenomenului. Din punct de vedere al apari^iei
dezvoltarii fenomenului, ele sunt cauze primare.
c) stabilirea factorilor presupune si determinarea atat a corelafiei dintre fiecare factor §i
fenomenul analizat, cat si a corelajiei dintre anumifi factori care acjioneaza. Este
necesara stabilirea raporturilor de conditionare. Parcurgerea celor trei etape conduce la
elaborarea modelelor de diagnostic.
d) masurarea influenjelor diferitelor elemente sau factori. In aceasta etapa intervine analiza
cantitativa pentru cuantificarea influen|elor, a masurarii rezervelor interne, a aprecierii
cat mai exacte a rezultatelor.
e) sintetizarea rezultatelor diagnosticului, stabilindu-se concluziile §i aprecierile asupra
activitatii din sfera cercetata.
9

f) elaborarea masurilor care constituie con|inutul deciziilor menite sa asigure o folosire

optima a resurselor, sa contribuie la sporirea eficien^ei activita|ii in viitor.
Parcurgerea acestor etape, cu prilejul analizei fiecarui fenomen economic, asigura caracterul
complet §i, totodata, §tiintific al diagnosticului financiar-contabil.

J.rrArA Dd.muf.arf. ca neap trials dtaprw rft.c fmanctap dw'.prrw^flc cnnla.hfl

In ansamblul diagnosticului, diagnosticul financiar - contabil este o components importanta

a diagnosticului general al unui sistem economic, alaturi de diagnosticul juridic, uman, tehnic §i
comercial. Diagnosticul financiar - contabil este menit sa scoata in evidenta punctele forte §i
punctele slabe susceptibile a fi semnalate pe plan financiar. Din aceasta perspectiva, punctele forte
se refera la: abundenfa de resurse §i lichiditaji, calitatea portofoliului de crean^e, active rentabile,
calitatea relatiilor firmei cu mediul financiar etc. Punctele slabe pot, deopotriva, corespunde unei
fragilitati a echilibrului financiar, caracterul putin lichid al activelor, fragilitatii rezultatelor §i a
rentabilita^ii, insuficien^ei fondurilor pentru autofinantare, structurii financiare instabile §i
neadecvate caracterizata printr-un nivel insuficient al capitalurilor proprii sau unui nivel prea ridicat
al indatorarii etc.
4
 Obiectivele diagnosticului financiar sunt diferite, in functie de subiectul care le evalueaza,
acordandu-se prioritate aspectelor care caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii in raport cu
scopurile si interesele urmarite. Ac|ionarii, in calitatea lor de proprietari, urmaresc, in baza
diagnosticului elaborat, sa ia decizii pertinente privind vanzarea sau pastrarea actiunilor de care
dispun. Acestia considera echilibrul financiar respectat, atunci cand remunerarea capitalului investit
(dividendele) compenseaza riscul asumat (riscul economic generat de modul de utilizare a activelor
intreprinderii, dar si riscul financiar determinat de politica de indatorare a acesteia).
In general, micii acfionari sunt deficitari in materie de informajii financiare privind
activitatea intreprinderii, diagnosticul lor intemeindu-se pe rentabilitatea pe care o obtin si riscul
financiar la care sunt expusi. Insa marii ac^ionari, dejinatori ai unor pachete insemnate de acjiuni,
dispun de posibilitaji sporite de informare, evaluare si decizie, ei participand efectiv la procesul de
luare a deciziilor in Adunarile Generale. Pentru acestia, diagnosticul financiar se intemeiaza pe
indicatori ce exprima cresterea economica, autonomia si flexibilitatea financiara a intreprinderii, cat
si pe indicatori de rentabilitate. Ei sunt in situatia ca, in cunostinfa de cauza, sa poata sa aleaga intre
interesele lor pe termen lung sau pe termen scurt, optand, de regula, pentru prima varianta, singura
in masura sa conduca la maximizarea valorii intreprinderii si sa asigure supravie^uirea acesteia.4
Diagnosticul financiar, din perspectiva evaluatorului, are rolul de a aprecia manifestarea
funcjiei financiare a intreprinderii ce face obiecrul evaluarii. Daca func|ia financiara este bine
reprezentata in intreprindere, in sensul existentei unui personal specializat care sa faca analize
financiare pertinente si formalizate, constatarile acestuia pot fi preluate de catre evaluator. Totusi
acesta le va aprecia calitatea si in situatia in care corespund, le va valida. Daca in intreprindere nu
exista materializata o analiza financiara pe o perioada trecuta (3-5 ani) luata in calcul de catre
evaluator, acesta va trebui sa o faca singur.5
Diagnosticul contabil se refera la modul de organizare a contabilitatii financiare, la modul
de reflectare, potrivit unor principii si norme existente, a activitatii intreprinderii. Contabilitatea
financiara reflecta, la un moment, dat siruafia patrimoniului si a rezultatelor financiare ale
intreprinderii prin culegerea si inregistrarea tuturor informafiilor furnizate de celelalte func^ii ale
intreprinderii, spre deosebire de care, functia contabila consta in inregistrarea unor fapte sau operatii
deja petrecute, adoptand o pozitie neutra de redare cu exactitate si fidelitate a realitatii
intreprinderii. Operajiile economice desfasurate in intreprindere, ca urmare a deciziilor proprii
acesteia, au presupus intervenjia personalului si a structurilor diferitelor func^ii de execute.
Contabilitatea, sub aspectul ei mecanic de inregistrare, reda aceste operatii conform unor principii si
norme obligatorii si unitare la nivel macroeconomic. Ea are caracterul obiectiv al oricarei forme de
evidenja care implica corectitudine si fidelitate in redarea realitatii la nivel micro si macroeconomic.
4
N. Georgescu- Analiza bilanfului contabil, Editura Economica, Bucure§ti, 1999, pag.83-84.
5
A. Deaconu - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Intelcredo Deva, 2000, pag.68.
5
Contabilitatea trebuie sa fie un instrument de cunoastere, de urmarire, verificare §i control a
activitajii intreprinderii, care este in relate directa cu utilizatorii externi ai acestor informajii.
Deschiderea spre exterior a contabilitajii o obliga la transparen^a, rigurozitate, consecvenja,
continuitate §i exactitate in aplicarea normelor si principiilor care o ghideaza.
Din perspectiva evaluarii, specificul functiei contabile influenteaza modul de abordare §i
stabilire a diagnosticului contabil de catre evaluator. Acesta va aprecia fiabilitatea valorilor
contabile existente si modul in care contabilitatea a reusit sa-si realizeze obiectivul de redare a
imaginii fidele a patrimoniului, a situafiei financiare §i a rezultatelor. Diagnosticul contabil pus de
catre evaluator va consta in stabilirea unor puncte forte sau slabe ale acesteia sub aspectul bunei
credinfe, a corectitudinii §i a exactitatii aplicarii normelor contabile. In concluzie, examenul
modului de organizare a contabilitatii §i stabilirea diagnosticului contabil reprezinta o validare a
datelor care vor fi utilizate in calculele de evaluare propriu-zise sau poate sa releve unele puncte
slabe care vor penaliza valoarea intreprinderii.
In demersul sau, evaluatorul se poate servi de constatarile auditoriului financiar-contabil
materializate in raportul de audit. De obicei, evaluatorul recunoaste competent profesionala §i
probitatea morala a auditorului, nerecurgand personal la verificarile proprii ale lucrarii de audit
decat prin cateva sondaje.
Concluziile diagnosticului contabil pot fi:
^ puncte forte: indeplinirea tuturor cerintelor anuntate, prezentarea reglementata ca forma
sj fond;
^ puncte slabe: registrele de contabilitate nu au valoare probanta; s-au constatat omisiuni
totale sau partiale, intentionate sau nu ale unor operatiuni; s-au constatat cheltuieli si
venituri neinregistrate; s-au constatat erori prin compararea informa^iilor furnizate de
documentele de sinteza; unele informa|ii nu sunt sincere, putand fi inselatoare pentru
actionari sau terti in caz de publicare; nu s-au publicat informatiile obligatorii privind
intreprinderea.6
Intr-o abordare integrativa, diagnosticul financiar-contabil reprezinta o sinteza a pasilor
facufi de evaluator, o concluzionare din punct de vedere contabil si financiar a activita|ii
intreprinderii pe o perioada determinata de timp (3-5 ani).

6
Deaconu A. - Diagnosticului evaluarea intreprinderii, Editura Intelcredo Deva, 2000, pag. 63-68.
6
 1.3. Tipologia diagnosticului financiar-contabil

Intreprinderile pot fi considerate ca fiind organisme vii, mai mult sau mai putin complexe,
ele se nasc, traiesc §i mor. Pornind de la aceasta perspective, exista o multitudine de unghiuri din
care poate fi analizata o intreprindere. Unul din cele mai interesante §i mai complexe demersuri
vizeaza abordarea diagnosticului financiar pentru evaluare, aceasta componenta de diagnostic avand
un rol cheie in procesul de evaluare a intreprinderii datorita rolului major jucat in cadrul raportului,
§i anume:
>
rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic;
>
rolul de asigurare a coerenjei in cadrul relafiei diagnostic §i aplicare a metodelor de
evaluare (indeosebi metode de randament).7
Avand in vedere interesele utilizatorilor informa^iei financiare, care sunt fie informative, fie
operational, actiunea in analiza financiara are doua finalitati:
^ analiza financiara este utilizata a priori (analiza previzionala) in vederea elaborarii,
evaluarii §i controlului deciziilor de gestiune. Ea furnizeaza reguli in conformitate cu
strategia adoptata, care permit fundamentarea unei decizii. Asistarea deciziilor
manageriale se face cu ajutorul unor indicatori simpli si apropia^i utilizatorilor, in
vederea elaborarii unor proiecte de investitii, de finantare, de gestionare a operatiilor
curente ale agentului economic. Cu titlu de exemplu se pot aminti:
♦ studiul capacitafii de finantare a agentului economic, care permite aprecierea
compatibilitajii nevoilor generate de anumite proiecte cu marimea resurselor deja
obtinute de agentul economic sau posibil a fi obtinute prin imprumut sau crestere
de capital;
♦ relajia dintre cresterea vanzarilor, autofinanjare si nevoile de finanfare legate de
ciclul de exploatare permite aprecierea efectelor pe care un plan de dezvoltare
comerciala il poate induce asupra echilibrului financiar al agentului economic;
♦ analiza retrospectiva a utilizarilor si resurselor deja constituite de agentul
economic serve§te ca punct de plecare pentru pregatirea operafiunilor proiectate
legate de investitii sau finantare.
^ analiza financiara este utilizata a posteriori ( analiza retrospectiva) ca mijloc permanent de
descriere si masurare care serve§te la evaluarea de o maniera continua a starii
sistemului, a abaterilor fata de obiective, facand posibila elaborarea unor reguli de
decizie in functie de rezultatele observate. In acest caz sunt necesare mijloace de

7
I§fanescu A., Robu V., Anghel I., Tutu A. - Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucurejti, 1998,
pag.66.
7
 masurare precise, complexe, considerate "universale" pentru toti cei care intra in legatura cu agentul
economic si care trebuie sa se bucure de o anumita stabilitate in timp pentru a permite analize
comparative dinamice. Comparandu-se valorile prevazute cu cele obtinute se pot evidentia abateri
care, prin analiza, pot sa indice: greseli de gestionare, slabiciuni, erori, influente ale mediului extern.
Tipologia analizei (diagnosticului) financiare abordata prin prisma obiectivelor §i
mijloacelor de lucru ale analizei previzionale, respectiv retrospective este sintetizata in figura l.l.8

ANALIZA FINANCIARA
TIPURI OBIECTIVE
(dupa momentul analizei) Decizia de investitii:
Analiza Previzionala in viitor cert
in viitor probabilistic
Decizia de finantare:
finantare cu fonduri proprii
politica de credite
alegerea structurii de finantare
Gestiunea trezoreriei
gestiunea riscului de faliment
gestiunea riscului de curs
valutar
gestiunea riscului dobanzii
Analiza Analiza rentabilitatii
comerciale si industriale
Retrospectiva
economice
financiare
Analiza solvabilitatii, lichiditatii
§i a riscului de faliment
statica
dinamica
MIJLOACE DE LUCRU
Calcule de actualizare:
elemente ale contului de profit si
pierdere
elemente ale bilantului contabil
rata de actualizare
Calcule de actualizare:
elemente ale bilantului contabil
elemente ale contului de profit si
pierdere
rata de fructificare a capitalurilor
investite, rata dobanzii
elemente ale bilantului contabil
elemente ale contului de profit si
pierdere
Plan de finantare
elemente ale bilantului functional
cont de profit si pierdere previzional
bugete
elemente ale bilantului contabil
angajamente in afara bilantului
cont de profit si pierdere
cont de profit si pierdere
bilant contabil
bilant functional
bilan}: lichiditate-exigibilitate
tablourile fluxurilor de fonduri
tablourile fluxurilor de trezorerie

Figura nr.1.1 Obiectivele $i mijloacele de lucru ale analizei financiare.

Deaconu A. - Bilanful contabil al agenfilor economici, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.34-35.
8
 Literatura de specialitate releva ca in ceea ce priveste obiectivele analizei financiare, cu
toate ca acestea se caracterizeaza printr-o mare diversitate, in func{ie de interesele, uneori
divergente, ale utilizatorilor, se pot totusi gasi trei direcjii comune:
^ cunoasterea structurii financiare, a modului de combinare a resurselor de finanjare si a
efectelor acestor combinari asupra solvabilitafii, lichiditajii si autonomiei financiare a
agentului economic;
> studiul structurii activelor detinute de agentul economic, a alegerii facute in domeniul
investitiilor sau operatiilor curente de exploatare, aptitudinii acestora de a fi rentabile (a
avea randament);
aprecierea performanjelor, a rezultatelor financiare, determinarea unor indicatori de randament care
sa indice aptitudinea agentului economic de a-si majora bogatia si de a controla eventuala
volatilitate a rezultatelor sale.

T./> OlifwJivniP, rTffrgrrafrfj.aulrrf firr?f.rr.cf.?rr-n:anf^JjfJ~.

Obiectivele diagnosticum fmanciar-contabil sunt deosebit de complexe. Aceasta

complexitate decurge din varietatea de pozi^ii ocupate de cei care o realizeaza si, ca o consecinfa,
din diversitatea de puncte de vedere, de obiective pe care si le propune, respectiv de informatii la
care au acces.
Diagnosticul fmanciar-contabil se integreaza in diagnosticul global, deoarece activitatea
unei firme (tehnica, economica, financiara, de personal si de conducere) trebuie studiata ca un
sistem care are un scop unitar: obtinerea de profit - ratiunea de a fi a unei intreprinderi cu alte
cuvinte, diagnosticul fmanciar-contabil urmareste activitatea desfasurata de intreprindere intr-o
anumita perioada de timp, sub aspectul gestiunii financiare si a modului de alocare a resurselor de
finan^are la nevoile de finanjat.
Diagnosticul financiar-contabil poate fi privit dintr-o perspectiva defensiva, cand se doreste
identificarea si explicarea dificultatilor efective sau potentiate carora trebuie sa li se gaseasca solutii
curative sau preventive, ori dintr-o perspectiva ofensiva, cand se doreste aprecierea marjelor de
acjiune ale firmei pentru a pregati deciziile sale strategice sau tactice. Prin urmare, diagnosticul
financiar-contabil poate fi declansat:
> fie in cazul intreprinderilor aflate in dificultate, cand efectuarea diagnosticului reprezinta
o obligatie legala in cadrul procedurii de reorganizatre si lichidare judiciara (Legea
nr.64/22.06.1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare);

9
 ^ fie in cazul intreprinderilor sanatoase, avand caracterul unui instrument de control al
realizarii performanfelor.9
In cazul "diagnosticului de criza", dificultatile intalnite de firma impun o examinare globala
a situatiei si performantelor acesteia. Astfel, dificultatile temporare de plata pot ridica semne de
intrebare cu privire la posibilitajile intreprinderii de aprovizionare, de demarare a productiei, cu
privire la aptitudinea intreprinderii de a-si mentine solvabilitatea. "Diagnosticul de controV intern
sau extern este angajat intr-o maniera preventive. Fundamentarea programului de activitate se
bazeaza, de exemplu, pe un examen complex al evolutiei intreprinderii; acordarea unui credit
presupune efectuarea unei analize financiare a activitatii solicitantului de catre bancher, etc.
Diagnosticul financiar-contabil se bazeaza pe informatiile furnizate de contabilitate,
sintetizate in situatiile financiare, precum si pe cele culese prin mijloace proprii. Prelucrarea
informatiilor contabile se realizeaza cu ajutorul instrumentelor analizei financiare. Analiza
financiara este ceruta de multe ori de catre managerii intreprinderii. In acest scop sunt folosite
multiple date din interiorul entitatii economice, rezultand o analiza foarte minutioasa. In functie de
concluziile analistului, managerii i§i vor pregati deciziile. Altfel spus, apeland la analiza financiara
conducatorii firmei urmaresc buna gestionare a acesteia prin stapanirea echilibrelor financiare, a
rentabilitatii, a solvabilitatii, a lichiditatii si a riscului financiar.
De asemenea, analiza financiara in vederea evaluarii unei intreprinderi se poate realiza si din
exteriorul firmei, dar informatiile de care evaluatorul dispune sunt mult mai sintetice,
nepermitandu-i-se utilizarea unor instrumente de analiza complexe. Informatiile astfel furnizate vor
caracteriza in ansamblu situa|ia financiara a intreprinderii analizate.

1
M. Niculescu - Diagnostic global strategic, Editura economica, 1997.

10
n r
' / C^YYU'LYLJI. CD'YTU'L'U'l Y'l, YliLiYri' ij'l
YIYIiYYIiY
re^ultatelor intreprinderii jj.j'Ji: de informatii psuo u determinarea
 Profitul reprezinta una dintre forjele principale de organizare a firmei. Prin motivarea
muncii depuse si printr-un management flexibil, se introduc disciplina in munca, apropierea treptata
a intereselor proprii de cele organizational, constientizarea dorintei si mandriei de a apartine unei
echipe competitive si, in cele din urma, bunastarea personala si colectiva.10
Avand libertatea sa desfasoare orice activitate economica legala care sa conduca la o
rentabilitate scontata, intreprinderea concentreaza o complexitate de actiuni economice §i
financiare. Drept urmare, veniturile §i cheltuielile sunt generate, in principal, de trei domenii:
> de exploatare (de baza) - privind sectoarele industrial, investi^ional, comercial §i/sau de
prestari servicii;
>financiara - privind participatiile la capitalurile altor societati si alte actiuni de plasament.
Ambele formeaza activitatea curenta a intreprinderii;
> exceptionala - privind amenzile si penalitatile pentru cumparari si pentru vanzari
(percepute sau platite de intreprindere) privind cesiunea unor elemente de activ, etc.

CHELTUIELI VENITURI

EXPLOATARE

FINANCIARE
EXCEPTION ALE
Participarea salariatilor
Impozitul pe profit
REZULTATUL NET

Figura 2.1. Structura veniturilor gi cheltuielilor pe principalele domenii de activitate11

Daca bilanful exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercifiului, atunci
contul de rezultate exprima cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala, care au fost fluxurile de
venituri si cheltuieli care au marcat traiectoria evolutiei intreprinderii de la inceputul pana la
sfarsitul exercitiului.

10
B. Andronic - Performanfa firmei, Editura Polirom, Ia§i, 2000, pag.36.
11
1. Stancu - Gestiuneafinanciara a agenfilor economici, Editura Economica, Bucure§ti, 1994, pag.46.
11
So Q Bilart la
AE0 CPR0 /
Contde rezultat stai^itJ
al exercitiului CPRi
DAT0 (fluxuri) ©ercitjdu
► veritui DATi
A BilatlatncepUU ► cheltueli
©ercitjUu ►------------p
rofit-----------
 C. Solduri B. Solduri
Figura 2.2. Corelatia dintre bilant§i contul de rezultate12

Contul de profit si pierdere care grupeaza veniturile si cheltuielile pe tipuri de activitafi: de

exploatare, financiara si excep^ionala, permite calcularea a trei indicatori partiali ai rentabilitajii:
>rezultatul exploatarii;
>rezultatul financiar;
>rezultatul exceptional.
De asemenea, contul de profit si pierdere permite determinarea indicatorului global de
rentabilitate: rezultatul exercitiului (inainte si dupa impozitare).

1;A, Jjj.Li(Ji;tDJJil iiiysiui.il iiy iiitiyltiiis §1 ni jJsv;Ljtiii;yJujJ

2.2.1. Treptele crearii rezultatului exercitiului - soldurile intermediare de gestiune

Viata intreprinderii reprezinta o inlantuire continua de operatiuni (achizitii, vanzari, plati,

etc.) care influenjeaza contul de rezultate. Fiecare dintre aceste operatiuni degaja un surplus
financiar, surplus care va fi reinvestit in alte operatiuni pentru a obfine excdent de rentabilitate final,
rezultatul net. Aceste surplusuri sunt evidentiate a posteriori cu ajutorul indicatorilor partiali sau
globali de rentabilitate. Printre acestea, soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt calculate
pentru a explica, pe baza unei logici de "succesiune in cascada", formarea progresiva a rezultatului
net al exercitiului.
SIG, estimate in general pe o baza multianuala sub forma de ponderi in cifra de afaceri, sunt
obtinute dupa structurarea contului de rezultate in grupe de venituri si cheltuieli de aceeasi natura.
Soldurile sunt in numar de opt, fiecare avand o semnificatie economico-financiara proprie.
12
Idem,
pag.47
.
12
 Vanzari de
marfuri
Cumpar
ari de
Marja marfuri
comercia variafia
l stocuril
a o
rde
marfuri

Marja Producfia exercifiului

com.
Marja Producf Producfia Product
comercia i stocata ia
l a imobiliz
a vandut
a
Consumuri de la VALOAREA Subventfi
teiti ADAUGATA de
exploatare
Impozite Alte
si taxe venituri
EXCEDENT din
Cheltui
UL BRUT exploatar
eli cu e si
DE
persona EXPLOATA Venituri
lul RE din
provizioa
ne
 Alte
chelt.de
exploatare
REZULTATUL DIN Venituri
Amortizari
EXPLOATARE financia
5" (PROFIT) re
provizioan
e
calculate
Cheltuieli REZULTATUL Venituri
financiare CURENT excepfionale
(PROFIT)
Cheltuiel
REZULTATUL
excepfio NET (PROFIT)
nale
 Figura 2.3. Cascada soldurilor intermediare de gestiune

1. Marja comerciala determina performance intreprinderilor comerciale sau, in cazul celor

necomerciale, performantele rezultate din activitatea lor de comert.

13
 Marja come.rdaid - Vdrmri dp marfuri - CofMi PIP admp.e a marfunior vandule
Cont'd achmft.ilor = Prepdmarfii J>- CJidtufdi acrworii J>- Vari.af.ia Kioeuriior dp marfuri

Aceasta marja masoara surplusul de valoare otyinut peste costul marfurilor vandute si
reflecta pozrfionarea intreprinderii pe pia^a sa, {inand cont de:
>
natura produselor (gama, adaptarea la specificul segmentelor de piata, etc.);
>
forma de distribute;
>
formarea prejului de vanzare;
>
intensitatea concurentei.
Acest indicator trebuie nuantat in funcjie de tipul clientelei si activitajii comerciale (cu
amanuntul, en gros, produse industriale, etc.).
Rata marjei comerciale este utila pentru analiza comparativa a rezultatelor unor intreprinderi
apartinand aceluiasi sector sau pentru comparatii intersectoriale.

Rata marjp.i = Marja comerdala/Cifra die. afaeeri x J 00

sau
Pain marjp.i = Marja cormrtiaB/Cosiuf. de achmfie ai jjivdureior vdnrkte

Evolutia marjei comerciale trebuie urmarita atent. O scadere a marjei comerciale trebuie
analizata riguros: provine dintr-o inrautatire a conjuncturii economice sau se datoreaza aparitiei
noilor concurenji? Sau este legata de cresterea costurilor achizrfiilor?

2. Productia exercitiului masoara rezultatele activitatii de productie in cursul exercitiului si

cuprinde trei elemente:
Pmdmfm pzerdfiuim - Prvdmtia vdnduld Jr Producfia rincata J~ Producpa imohiiizald

Repartijia produced exercitiului intre acesti trei factori reflecta capacitatea intreprinderii de
a-si adapta resursele de productie la modificarile debuseelor comerciale si ale nevoilor sale interne.

2. Valoarea adaugatd permite aprecierea aportului intreprinderii la cresterea avufiei rationale,

Hind foarte utila si in contabilitatea nafionala. Valoarea adaugata (VA) remunereaza:
>
salariatii, prin cheltuielile de personal;
>
statul, prin impozite si taxe;
>
capitalurile de imprumut, prin cheltuielile financiare;
>
capitalurile interne, prin rezultatul net;

^ capitalurile tehnice, prin amortizare.

14
 Valoarea adaugata "prodmd" - droduep.a pj.ercip.ului - (Coslul da acdimp.e a marfuriior vdndute J<- Comumuri.
externa)

Pentru intreprinderile din sfera distribute!,

Valoareaadaugata "realmtd" = Cdfra de afaceri- Conmmuri intermediare = Jdarja comerciald - Comumuri

ezterne

Valoarea adaugata reflecta gradul si mijloacele de integrare a produced (apelarea la

subantreprenori, economiile de scara), dar si eficacitatea organizarii producjiei (rafionalitate,
productivitate). De asemenea, valoarea adaugata evidentiaza modalitatile de finantare a activitatilor,
in special recurgerea la capitalurile de imprumut. Cresterea cheltuielilor financiare asociate datoriei
va determina reducerea valorii adaugate.
Valoarea adaugata este un instrument de analiza foarte util, mai ales pentru intreprinderile
industriale. Acest indicator permite:
^ masurarea gradului de integrare a intreprinderii pe baza ratei : VA/Cifra de afaceri. Pentru
una si aceeasi marime a cifrei de afaceri, o intreprindere puternic integrata va degaja o
valoare adaugata mai importanta in raport cu o intreprindere slab integrata. Prin "puternic
integrata" se intelege o intreprindere care a asimilat o buna parte din filiera de fabricatie
si distributie a produselor sale;
^ masurarea contribu^iei fiecarai factor la crearea bogafiei intreprinderii. Aportul factorului
"muncd" (competence umane, intensitatea utilizarii muncii) si eel al factorului "capitaF
(masini si echipamente) la valoarea adaugata sunt estimate cu ajutorul ratelor:

Coniribupa factorului rimmed." = CkdluMi. da pergonal I'Valoarea adaugata

Confribufm factorului "capital" - Amorikdri I Valoarea adaugata

4. Excedentul brut de exploatare (EBE) masoara eficacitatea industrials si comerciala a

intreprinderii si reflecta rezultatul economic degajat ca urmare a exploatarii potentialului de
productie. Acest indicator este independent de: politica de finantare a intreprinderii, politica
investitionala (de amortizare), politica de provizioane si acoperire a riscurilor, operatiunile
excepfionale.

EBE - Valoarea adaugata + Eubvenfii de exploatare - Bnpori.te d taze - CkeltuieMe de personal (salarii$i
cheltuieli sociale)

Excedentul brut de exploatare permite generarea unei trezorerii necesare pentru:

> finantarea investitiilor;
9 9 '

> rambursarea imprumuturilor;

15
 > remunerarea capitalurilor externe;
> remunerarea capitalurilor proprii;
> mentinerea echipamentului tehnic (amortizarea);
> plata impozitului pe profit.

5. Rezultatul exploatarii (RE) determina eficacitatea industriala si comerciala a

intreprinderii fara influenta structurii si politicii financiare, pe de o parte, si a elementelor
exceptionale, pe de alta parte.

RE = EBB + Venituri din amortizdk k proviziomek exploatarii t AJte venkwi. - Ckeltuieli cu amortizakle k
provizioanek -Alte ciieltmeii

RE masoara impactul politicii de investitii si dinamica acestora in raport cu normele

sectoriale, tinand cont de structura activelor bilantului. De asemenea, acest indicator poate sa
reflecte riscurile exploatarii anumitor activitati (deprecierea stocurilor, clienti incerti, etc.).

6. Rezultatul curent pana la impozitare (RCP) masoara rezultatul degajat global de

exploatare si politica financiara a intreprinderii, reprezentand suma rezultatului exploatarii si a
rezultatului financiar, la care trebuie adaugata cota-parte a operatiunilor efectuate in comun.
Rezullalul curent = RezultaM ex.pkatarii J<- Verdturi financiare - Ckeltmeli financiare

In practica contabila franceza, in rezultatul curent este inclus si soldul opera|iunilor

efectuate in comun.

7. Rezultatul exceptional corespunde variatiilor bogatiei intreprinderii determinate de

factori exceptionali.
Emdtatul exceptional = Venituri exceptionale - Ckeltuieli exceptionale

8. Rezultatul exercitiului sau rezultatul net contabil constituie sinteza operatiunilor

industriale, financiare si exceptionale ale intreprinderii. Rezultatul net ia in considerare si incident
negativa a impozitului pe profit si a participarilor salariatilor la profit.
Rezultatul net = Rezultatul curent t Rezultatul excejrp,onai - Rarikiparea zalariaplor la rezultale -Impozitpe
pro pi

Adunarea generala a actionarilor decide ce parte a rezultatului net va fi distribuita sub forma
de dividende si ce parte va fi reinvestita in activitate. Pentru aceasta operatiune, contabilul va folosi
termenul "constituirea de rezerve", iar finantistul va vorbi despre "autofinanfare".
16
 Vanzari marfuri - >> Marja comerciala
Costul marfurilor + Productia exercitiului
vandute - Consumuri provenite de
la
terti_____________________
Produce vanduta + = Valoarea adaugata
Produce stocata + + Subventii de exploatare
Produce imobilizata - Impozite, taxe sj
varsaminte asimilate
- Cheltuieli de personal
= Excedentul brut al
exploatarii_________
+ Reluari asupra
amortizarilor sj
provizioanelor + Alte
venituri -Amortizari si
provizioane -Alte
cheltuieli
= Rezultatul exploatarii
- Cota-parte operatiuni Tn
comun
-Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Rezultat curent
Venituri exceptional + Rezultat exceptional
- Cheltuieli - Participarea salariatilor
exceptional - Impozit pe profit
= Rezultatul net
 Figura 2.4. Formarea rezultatului pe baza soldurilor intermediate de gestiune

Intr-o prima abordare, rentabilitatea poate fi masurata pe baza rezultatului net al

intreprinderii, deci ca diferenta intre cheltuielile efective suportate de intreprindere de-a lungul unei
perioade, de obicei intr-un an, si veniturile degajate pe parcursul aceleiasi perioade.

Indicator'! parfiali ai Mod de calcul Semnificafie

rezultatului
Rezultatul exploatarii
Rezultatul financiar
Rezultatul exceptional
Veniturile exploatarii
-Cheltuieli de exploatare
Veniturile financiare
-Cheltuielile financiare
Veniturile exceptional
-Cheltuielile exceptional
Masoara performanta
activitatilor industriale §i
comerciale ale Tntreprinderii
Exprima contributia (pozitiva
sau negativa) a operatiunilor
financiare Tn rezultatul global
Exprima incidenta
evenimentelor exceptionale

17
 asupra rezultatului global
Rezultatul contabil Rezultatul exploatarii + Masoara performanta totala a
Rezultatul financiar + Tntreprinderii, profitul sau
Rezultatul exceptional pierderea ei.

Figura 2.5. Componentele rezultatului net

Pe baza contului de rezultate ale intreprinderii se poate aprecia ce parte din profituri se
datoreaza activitatii proprii a intreprinderii, activitatilor sale financiare sau evenimentelor
exceptionale intervenite in cursul exercitiului. Aceasta descompunere a rezultatului permite
stabilirea - intr-o faza initials - a trei indicatori partiali ai rezultatului, susceptibili sa lamureasca
sumar originea rezultatului total.
In studiul rentabilitatii intreprinderii trebuie pus accentul pe doua adevaruri fundamentale: >
contul de rezultate constituie sursa primara in analiza rentabilitatii, adica a capacitatii
intreprinderii de a degaja un excedent monetar pe baza activitatilor sale;
^ impactul rezultatului exceptional nu trebuie supraestimat. Acesta nu trebuie sa ocupe un
loc determinant in analiza, deoarece el, prin definitie, nu este "inclinat" sa se reproduca.
Astfel, intr-o prima abordare, rentabilitatea va fi apreciata pe baza rezultatului curent ca
suma a rezultatului de exploatare si a celui financiar.

2.2.2. Rolul §i determinarea capacitatii de autofinantare a intreprinderii

Profitul net este o nofiuni esen^ialmente fiscala, un rezultat global si definitiv. Capacitatea de
autofinantare (CAF) neglijeaza veniturile si cheltuielile nemonetare (calculate), fiind un rezultat
partial si tranzitoriu.
Capacitatea de autofinantare este constituita din fluxul de lichiditati efectiv sau potential,
generat de ansamblul operatiunilor de gestiune in cursul unei perioade anumite, care raman la
dispozitia intreprinderii pe termen lung.
CAF este sursa privilegiata de finantare a dezvoltarii intreprinderii. Deoarece toate
operatiunile intreprinderii - de exploatare, financiare si exceptionale - reprezinta fluxuri reale de
incasari si pla|i, sunt incluse in calculul CAF.
Capacitatea de autofinantare poate fi calculata prin doua metode:

18
 1. Pe baza EBE

Excedentul brut din exploatare (sau insuficienta bruta de exploatare) +

Alte venituri de exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
± Cota parte a rezultatului operatiunilor realizate Tn comun (in practica
contabila franceza)
+ Venituri financiare (fara venituri din provizioane)
- Cheltuieli financiare (fara amortizari §i provizioane financiare)
+ Venituri exceptional (fara veniturile din cesiunea imobilizarilor, cota-parte a
subventfilor pentru investirji virate in contul de rezultate, venituri din provizioane
exceptional)
- Cheltuieli exceptionale (fara valoarea contabila a imobilizarilor cedate,
amortizarile §i provizioanele exceptionale)
- Participarea salariatilor la profit
- Impozitul pe profit
= Capacitatea de autofinantare

2. Pe baza rezultatului net

Rezultatul net a I exerciljiului

+ Amortizari §i provizioane calculate:
■ de exploatare
■ financiare
■ exceptionale
-Venituri din amortizari §i provizioane:
■ de exploatare
■ financiare
■ exceptionale
+ Veniturile exceptionale din operatiunile de capital
- Cheltuielile exceptionale datorate operatiunilor de capital
= Capacitatea de autofinantare

A doua metoda este utilizata mai des in politica economica, permijand evidentierea
elementelor constitutive ale CAF.
CAF este calculat pe baza operatiunilor care in mod normal antreneaza fluxuri reale de
incasari §i pla|i pe termen scurt. In acela§i timp, in virtutea decalajelor datorate termenelor de plata,
aceste operajiuni nu reflecta fluxul de trezorerie corespunzator.
Factorii care determina cre§terea CAF au la origine modificarile survenite in principalele
elemente constitutive, cum ar fi:
a) Cre§terea veniturilor
> cre§terea cifrei de afaceri;
> cre§terea prejurilor unitare de vanzare;
> diversiflcarea activita^ilor in sensul asimilarii unor produse ce asigura o marja
mai mare a profitului.

19
 b) Controlul mai bun al unor cheltuieli de exploatare si financiare, datorita:
> imbunatatirii tehnicilor de fabricatie;
> cresterii productivitatii;
> rationalizarii productiei;
> unui control riguros al cheltuielilor;
> apelarii mai putin frecvente la credite, negocierii mai bune a dobanzilor;
> politicii salariale ce nu depaseste posibilitatile intreprinderii.
c) Operatiunile curente, cateodata chiar punctuale, de exemplu:
> veniturile financiare;
> veniturile si cheltuielile exceptionale, mai pu^in cele provenite din cesiuni;
> incidenta regulilor fiscale in determinarea impozitului pe profit. In
concluzie, CAF cuprinde:
^ resurse pe termen scurt care nu sunt disponibile pentru finantari structurale. Este cazul
provizioanelor pentru deprecierea activelor sau pentru riscurile si cheltuielile concretizate
in scurte intarzieri sau deprecieri efective ale elementelor "provizionate" (stocuri sau clienti incerti)
sau plati efective (aparitia situatiilor de rise, amenzi si penalitati, etc.); > resurse cu caracter
durabil, care pot fi disponibilizate pentru rambursarea imprumuturilor, finantarea
investi^iilor si a activitajilor curente (nevoii de fond de raiment) prin cresterea fondului de raiment.
Aceste economii potentiale pot fi, prin urmare, afectate diverselor nevoi ale intreprinderii ce rezulta
din operatiunile sale strategice: sustinerea sau dezvoltarea sistemului productiv si comercial,
acoperirea riscurilor, cresterea, etc.
Este foarte important sa nu se confunde poten|ialul de profitabilitate a intreprinderii cu
"fluxul de lichiditati" al acesteia (echilibral trezoreriei). Din acest unghi, CAF, indicatorul
privilegiat al rentabilitatii, nu este in realitate decat un cash flow potential datorat existentei unor
termene de plata si de stocaj. O parte a CAF este "imobilizatd" in finantarea activelor de exploatare
(stocuri, creanje - clienti).
CAF exprima resursele degajate de intreprindere din operatiunile sale industriale,
comerciale, financiare si exceptionale. Totusi, utilizarea termenului "capacitate" are o anumita
semnificajie. Numai o parte a acestui surplus monetar va fi afectata finanfarii dezvoltarii
intreprinderii. Partea ramasa va fi destinata plafii dividendelor ce remunereaza aportul ac|ionarilor.

20
 Astfel, autofinantarea (CAF - dividende) desemneaza resursele financiare degajate de
activitate in scopul finanfarii cresterii viitoare. Recurgerea la finan^arile externe aditionale are loc
atunci cand autofinantarea este insuficienta in raport cu amploarea proiectelor de investitii.

21
ORIGINE
Politica industriala §i Politica financiara

i
comerciala

I
EBE Rezultat financiar
Politica fiscala

I J
Capacitatea de autofinant;are
Politica de dividente Autofinant;are neta
Acoperirea riscurilor ReTnnoirea sistemului Finanljarea cre§terii:
pe termen scurt pe productiv pe baza • Investitii
baza de provizioane amortizarilor • Cre§terea
fondului de
rulment
 Figura2.6. "Circuital" CAF

2.2.3. Rentabititatea: o notiune relativa. Componentele rentabilitatii economice §i

financiare a intreprinderii

Intr-o economie deschisa si concurentiala, urmarirea permanenta a rentabilitatii constituie o

regula. Prin rentabilitate se intelege capacitatea intreprinderii de a degaja un excedent financiar din
activitatile desfasurate. Pentru intreprindere, aceasta este conditia supraviefuirii si dezvoltarii. In
acelasi timp, calculul unor valori absolute nu este suficient. Rentabilitatea este o notiune
eminamente relativa: profiturile nu pot fi apreciate in mod pertinent, decat in raport cu mijloacele
investite pentru obtinerea lor (active totale, capitalul propriu, etc.). Astfel, rentabilitatea este o
notiune cu multiple fatete, fiecare exprimand o latura a eficientei intreprinderii.
Rentabilitatea exprima eficien|a resurselor financiare si materiale investite in activitatea de
ansamblu a intreprinderii, masurand profitabilitatea mijloacelor alocate, mai precis capacitatea lor
relativa de a aduce profit.
A analiza rentabilitatea inseamna a compara rezultatele cu mijloacele utilizate pentru a le
obfine.

22
 Mijloace Rezultate
i
• Capitaluri Valoare adaugata
> EBE
proprii I
> Rezultatul
• Activ total i
I exploatarii
• Cifra de Rezultatul curent
iI
afaceri Rezultat net
CAF
 Figura 2.7. Mecanismul rentabilitatii

Prin urmare, este posibil calculul unei "baterii" intregi de rate de rentabilitate raportand un
indicator de rezultate la un flux de activitate sau la un stoc (exemplu: EBE/Activ total, rezultat
net/capital propriu, etc.). Intreprinderea este cu atat mai rentabila cu cat valoarea acestor rate este
mai mare.
In practica, analiza rentabilitatii trebuie sa se limiteze la calculul catorva rate pertinente (trei
sau patru). In ceea ce priveste numaratorul acestor rate, EBE evidentiaza rentabilitatea exploatarii
stricto sensu; CAF define avantajul ca ia in considerare atat fluxurile reale de fonduri provenite din
politica financiara, cat si pe cele la originea carora stau activitatile industriale si comerciale ale
intreprinderii (o masura mai globala a intreprinderii, cu accent pe latura financiara).
De asemenea, poate fi utilizat rezultatul net, in pofida limitelor pe care le prezinta.
In ceea ce priveste numitorul ratelor, alegerea se poate face intre capitalurile proprii, activul
total sau cifra de afaceri, in functie de acea dimensiune a rentabilitatii care se doreste a fi
accentuata: rentabilitatea comerciala, economica sau financiara.
Astfel, analiza rentabilitatii poate avea trei niveluri, depinzand de dimensiunea ce trebuie
evidentiata.
Rentabilitatea comerciala caracterizeaza eficienfa politicii comerciale a intreprinderii si
competitivitatea produselor sale. Prin raportarea unui indicator partial al rezultatului (EBE, CAF,
etc.) la volumul vanzarilor poate fi evaluata aptitudinea intreprinderii de a genera un profit maxim
pentru o marime data a cifrei de afaceri.13
Ratele EBE/Cifra. de afaceri, C4F/Cifra de afaceri si Rezultatul net/Cifra de afaceri pot fi
calculate si interpretate in mod util.
Se poate considera ca profiturile obtinute de intreprindere sunt rezultatul investirii tuturor
capitalurilor acesteia reflectate in activul bilantului. Astfel, rentabilitatea economica (Re) a
13
B.C. Andronic - Performanfafirmei, Editura Polirom, 2000,
pag.50-51.
23
acestor mijloace se prezinta ca o rentabilitate intriseca, independents de modalitatea de finantare a
activitatilor (din capitalurile proprii sau imprumutate). Aceasta rentabilitate nu depinde deci de
structura financiara a intreprinderii. La numarator se poate folosi fie rezultatul exploatarii (RE), fie
excedentul brut al exploatarii (RBE), fie rezultatul net (RN) al exercitmlui, iar numitorul este totalul
capitalurilor investite (activ total).
Vor rezulta in acest fel trei rate:

EE ~ EEE , _ EN
E e — -------------------- E ee— ---------------------- f:l E ee — ---------------------
Activ total ' AciN total ''" Activ total

Rata calculata cu ajutorul EBE pare mai relevanta, deoarece nu este influenfata de politica
de amortizare si de provizioane a intreprinderii. Deoarece capitalurile investite sunt egale cu totalul
activelor din bilant, vom avea:

Active fmobiimte brute -f Nevoia defend de ruiment J>- JMponMlitdp. Daca se

prefera o viziune mai larga privind notiunea de profit, poate fi calculata rata:

Total, active

care permite estimarea autofinantarii de fiecare unitate monetara investita in activ.

Oricare ar fi modalitatea de calcul a rentabilitatii economice, marimea acesteia pentru o
intreprindere sanatoasa din punct de vedere financial - trebuie sa fie superioara ratei dobanzii la
capitalurile imprumutate. In acest caz, actionarii vor beneficia de efectul de levier (de parghie
financiara) al indatorarii, care duce la cresterea rentabilitatii financiare a intreprinderii.
Pe baza rentabilitatii economice, intreprinderea trebuie sa aiba posibilitatea sa-si reinnoiasca
§i sa-§i creasca activele intr-o perioada de timp cat mai scurta. Se recomanda ca nivelul ratei
EBE/Active fixe brute sa fie mai mare de 25%.
In economia capitalists, obiectivul principal al intreprinderii consta in maximizarea avutiei
actionarilor sai. Astfel, se poate considera ca eforturile intreprinderii trebuie sa fie orientate prioritar
spre asigurarea unei rentabilitati inalte pentru furnizorii capitalurilor proprii - actionarii.
Rentabilitatea financiara reflecta acest punct de vedere, raspunzand la intrebarea: care este profitul
obtinut de o unitate monetara investita de actionari?
9 3

24
Asadar, rentabilitatea financiara se calculeaza in felul urmator:

______Profit not________
Kf =
■ap f.talun p rop Hi
 Pe baza rentabilitatii financiare sunt remunerati actionarii prin plata dividendelor si prin
majorarea rezervelor, ceea ce in realitate semnifica o crestere a bogatiei actionarilor.
Determinarea rentabilitatii financiare este insotita de anumite dificultati, legate in primul
rand de calculul rezultatului (profitului) net: modalitatea de calcul a amortizarii si provizioanelor,
determinarea cheltuielilor deductibile, etc.
Rentabilitatea financiara depinde de modalitatile de finantare a activitatilor intreprinderii,
prin urmare este sensibila la modificarile structurii financiare, adica a indatorarii intreprinderii.
Pentru a atrage potentialu investitori §i a create cursul bursier al actiunilor, rentabilitatea financiara
a intreprinderii trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii pe piata financiara.
Pentru intreprinderile ale caror actiuni sunt cotate la bursa poate fi estimata atractivitatea ac|
iunilor in functie de rentabilitatea financiara. Coeficientul curs-profit {price earning ratio) PER
stabile§te relatia dintre cursul bursier al actiunii si marimea profitului net al intreprinderii.

Cursul hurrdnr al actiunii

Profit not per acp.una

El semnifica faptul ca o actiune este platita "x" ani de beneficiu. Alti indicatori consacrati ai
profitabilita|ii intreprinderii cotate la bursa sunt:
Profitu! net pi aep.um Profitul net
Numar do acpuni
PjofjcionPuioloroMoMiitriioa _ ______________Profitul not__________
capitalului actionarilor Vaio arm cap italimta a acp.unilor

25
 CAPITOLUL III.
STUDIU DE CAZ

3X V.w.TfDY.y.Y?,?. firmer

S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. a fost infiintata in 1986, prin Ordin prezidential si a
intrat in func^iune in anul 1988.
Forma juridica a societafii este aceea de societate pe acfiuni deschisa, reglementata de
legislafia romana.
Este inregistrata la O.R.C. sub nr. 1260953/1986, avand atribuit codul fiscal R 1200929, cu
sediul societatii declarat in Romania, localitatea Targu-Mures, str. Armoniei, nr. 99-105, judetul
Mures.
Privatizarea societatii a avut loc in anul 1996. Pachetul majoritar de acjiuni a fost cumparat
de un investitor strategic, Pfizer Pharmaceuticals, cu capital multinational, avand sediul in Londra.
In momentul privatizarii, primul lucru pe care 1-a facut acest investitor a fost sa infiinjeze
departamentul de marketing. In cei zece ani, societatea nu a lucrat cu portofoliu propriu.
Consiliul de Administratie, este format din noua membri:
>cinci ai actionarului majoritar;
>patru directori.
Merita mentionat faptul ca in industria farmaceutica, exista un specific anume: pretul
controlat al medicamentelor.
Prioritatea intreprinderii in urma privatizarii a fost stabilirea strategiei pe termen lung a
intreprinderii §i anume transformarea ei dintr-o societate orientata spre productie, intr-o societate
orientata si integrata in pia^a farmaceutica.
Capitalul social al societatii a fost de 19.832.950.000 lei la infiintare, din care 95,1 (apartine
investitorului majoritar, Pfizer Pharmaceuticals, iar 4,9% aparjine altor acfionari (12.000 actionari).
72% din capitalul lui Pfizer Pharmaceuticals este cotat la bursa londoneza.
Obiectul principal de activitate al societatii este:
>fabricarea produselor farmaceutice de baza;
>fabricarea preparatelor farmaceutice;
>comer^ul cu amanuntul al produselor farmaceutice;
>comertul cu ridicata al produselor farmaceutice.
In obiectul de activitate al societatii intra, de asemenea, urmatoarele activitati:
>cercetare §i dezvoltare in stiinfe fizice si naturale;
26
 >intermedieri in comertul specializat, in vanzarea produselor cu caracter specific,
neclasificate in alta parte;
>intermedieri in comerjul cu produse diverse;
> comertul cu ridicata al produselor chimice;
>fabricarea materialelor chimice anorganice de baza;
>fabricarea materialelor chimice organice de baza;
>activitati de testari si analize tehnice;
>activitati de ambalare;
>alte activity de servicii prestate in principal intreprinderilor;
>publicitate;
>alte activitati de servicii.
9

In principal se fabrica tablete, aproximativ 150 de sortimente, dupa care urmeaza

solutii, unguente, creme pentru urmatoarele categorii de boli:
>aparat cardiovascular;
>metabolism (diabet);
>tratamentul infec^iilor;
>sistem nervos central;
>dermatologie etc.
Actionarul majoritar a introdus echipa manageriala, respectiv conducerea, in bord
directorial, prezentata in figura 3.1.:

27
 DIRECTOR

Compartiment
asigurarea

Director general
Compartiment
I
Depozit de produse
Compartiment
I
Depozit materii prime $i
alfro matoriala
Director marketing Director Director de
■ _^
Departament
■ ■■
Birou analiza Birou com primate
Manager
Manager de Birou Birou galenice
 Departament

Refea promovare

Compartiment
desfacere-facturare

Figura 3.1. Organigrama S.C. INTERCONT CAPITALS.A.

Actualmente, S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. se confrunta cu o serie de dificultaji

generate de posibilitatea utilizarii unor refete de fabricate inregistrate de alte doua societati
farmaceutice provenite din foste societati de stat (SICOMED S.A. Bucuresti, ANTIBIOTICE S.A.
Iasi).
Societatea are un renume local, insa produsele sale nu dispun de un nume de mare
importanfa la nivel international.
Conform ultimelor estimari, piata interna de medicamente se ridica la 550 milioane de
dolari, fiind o piata cu un nivel in crestere al cererii, deci piata este sustinuta. Pe termen lung si
mediu, pia|a de medicamente are o evolufie usor ascendents.

28
 in ceea ce priveste concurenta, numarul competitorilor pe aceasta piata este mare. Nu exista
lideri absoluti pe piaja, fiecare producator avand o nisa de piafa stabila, caracterul unic al producfiei
intarind pozijia societafii.
Concurentii straini ofera produse care beneficiaza de cele mai noi solutii in domeniu, avand
un avantaj competitiv fata de toti producatorii interni, de asemenea, preturile practicate in exterior
sunt mai mici decat cele practicate pe piata interna. De asemenea, preturile practicate de concurenta
pe pia^a interna nu sunt mai scazute.
Societatea are un numar de circa 400 de angajafi, din care circa 250 direct productivi.
In martie 2000, societatea ENTERCONT CAPITAL a primit din partea Ministerului Sanatatii
certificatul GMP (Good Manufacturing Practice) care este echivalentul certificatului ISO 9001. La
nivel national, societatea INTERCONT CAPITAL a fost a treia firma care a primit acest standard de
calitate, acesta fiind eel mai inalt standard in lume la ora actuala.
Daca societatea INTERCONT CAPITAL va continua cu aplicarea strategiei pe termen lung
perspectivele vor fi:
Mmprospatarea totala a medicamentelor, conform cerinjelor piefei;
>mentinerea standardului de calitate GMP;
>competitivitate pe piata externa.
Societatea INTERCONT CAPITAL face parte din grupul de firme Pfizer Pharmaceuticals,
fiind a doua firma in Europa de produse generice avand 40 de filiale in toata lumea, inclusiv in
SUA.

FI$A SINTETICA A DIAGNOSTICELOR PARTIALE

prin intermediul analizei SWOT

Diagnostic id Puncteforte Puncte slabe

JURIDIC ♦ Absen|a litigiilor contractuale cu ♦ Lipsa contractelor de medie si lunga
tertii durata cu clienti si furnizorii
3

♦ Adunarile Generale si Consiliul de

Administratie, tinute regulat
COMERCIAL ♦ Stabilizarea clientelei ♦ Neacordarea de reduceri
♦ Marirea numarului de furnizori si comerciale clientilor
clienti fideli
3

♦ Tinerea sub control a costurilor de ♦ Sistem rigid de stabilire a

achizitie preturilor
TEHNIC ♦ Mijloace fixe la standarde de calitate ♦ Neutilizarea la capacitate a
mijloacelor fixe
♦ Sistem informational insuficient
RESURSE UMANE ♦ Conducatori bine ♦ Reprezentare sindicala slaba
motivati profesional
29
 ♦ Personal suficient numeric ♦ Masuri de securitate a muncii,
necorespunzatoare

Z.2. Prezenfeim rnrJ:nr\n\ni^.af. o>. rfjtf.frrTOfri'fr-are utilizate

Diagnosticul financiar-contabil este un instrument la indemana evaluatorului care permite

formularea unor judecati de valoare privind starea, dinamica si perspectivele agentului economic.
Obiectivele, metodele si instrumentele diagnosticului financiar-contabil sunt operational
pentru orice tip de intreprindere, indiferent de domeniul in care actioneaza. Totusi interpretarea
corecta a fenomenelor, explicarea rezultatelor si mai ales propunerea solujiilor de reglare sau
ameliorare trebuie sa se faca in concordanfa cu specificul domeniului, cu particularitafile acestuia.
Diagnosticul financiar-contabil realizat la societatea INTERCONT CAPITAL SA. isi
propune urmatoarele obiective:
>
de a evalua capacitatea firmei de a-si frnanja investijiile de dezvoltare si de a satisface
exigentele diferitilor sai furnizori de capital;
>
de a selecta anumifi indicatori de diagnostic financiar care sa conduca la alegerea celor
mai sugestive metode de evaluare;
>
aplicarea metodelor de evaluare;

^ convergence si divergence in utilizarea metodelor de evaluare.

Principalele surse de informatii pentru analiza financiara sunt bilanturile si conturile de
profit si pierdere. Perioada analizata cuprinde anii 2002, 2003, 2004, 2005, 2006.
Diagnosticul financiar contabil efecruat in prezenta lucrare a urmarit sa descopere punctele
slabe ce trebuie inlaturate si punctele forte pe care se poate baza firma in fundamentarea strategiilor
de dezvoltare intr-un mediu concurential dinamic.
9

Din diversitatea indicatorilor economico-financiari care, la randul lor sunt compara^i si

descompusi, s-au ales urmatoarele grupe de indicatori:
>
indicatori de structura patrimoniala;
>
indicatori de gestiune a resurselor;
>
indicatori ai echilibrului financiar;
>
indicatori de rezultate si eficienta.
Pe baza datelor financiare prezentate in Anexe s-au desprins o serie de elemente care au
permis calcularea indicatorilor de performanta realizati de intreprindere.
Interpretarea datelor s-a facut frnand cont de marimea firmei si de domeniul in care
activeaza.

30
 De asemenea, rezultatele celor mai importanti indicatori se pot vizualiza cu ajutorul
graficelor intocmite care permit o sesizare mai rapida a derularii evenimentelor.
Comparable, remarcile, cat si concluziile evantaiului de valori obfinute, sunt prezentate in
ultimul capitol al lucrarii.

3<-?>r A11?• JJTJ?>. ru"iJ rt\) rff ji ?AT\\T\ n:i\z\ P,

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele

elemente patrimoniale si evidentierea principalelor mutatii in situatia mijloacelor si surselor
generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul economico-social. In acest context se
vor urmari aspecte ce privesc:
> caracterizarea generala a structurii patrimoniale;
> analiza ratelor de structura patrimoniala.

STRUCTURA PATRIMONIALA A FIRMEI S.C. INTERCONT CAPITAL S.A.

TabeluU.l.
- lei -
Nr. ACTIV 2002 Ponder 2003 Ponder 2004 Ponder 2005 Ponder 2006 Ponder
crt. ein e in e in ein e in
total total total total total
1 Active 10.280. 58% 10.768. 58% 10.900. 56% 11.879. 51% 12.732. 47%
imobilizate 103 287 323 604 955
2 Active 6.892.8 39% 7.364.4 39% 7.881.9 41% 10.885. 46% 13.753. 51%
circulante 17 01 94 290 567
3 Cheltuieli Tn 549.739 3% 512.499 3% 565.862 3% 611.537 3% 524.700 2%
avans
4 Diferen^e de 13.256 - 11.562 - 12.841 - 13.421 - 17.233 -
conversie
TOTAL 17.735. 100% 18.656. 100% 19.361. 100% 23.389. 100% 27.028. 100%
915 749 020 852 455

Tabelul3.2.
- lei -
Nr. ACTIV 2002 Ponde 2003 Ponde 2004 Ponde 2005 Ponde 2006 Ponde
c re in re in rein re in re in
rt. total total total total total
1 Capital 15.584.4 88% 15.944.3 85% 16.410.5 85% 21.227.0 91% 25.425. 94%
permanent 61 37 49 17 796

2 Datorii pe 2.151.24 12% 2.712.08 15% 2.950.12 15% 2.162.61 9% 1.602.4 6%

termen 1 9 4 7 54
scurt
3 Dife rente 213 - 323 - 347 - 217 - 205 -
de
conversie

31
 TOTAL 17.735.9 100% 18.656.7 100% 19.361.0 100% 23.389.8 100% 27.028. 100%
15 49 20 51 455

Structura activelor prezinta o usoara scadere a activelor imobilizate in to|i cei cinci ani de
analiza, ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea nu a mai efectuat investi^ii ca in anii precedent.
In cadrul activelor circulante, se remarca o crestere semnificativa in anul 2006 de 51%, fata
de primul an de analiza (39%). Ponderea ridicata a activelor circulante, in special a stocurilor, este
specifics firmelor din domeniul producjiei, datorita ciclului de exploatare lung.
Modificarea structurii activelor si pasivelor se poate observa si din figurile 3.2 si 3.3:

2002 2003 2004 2005 2006

□ Actius imobilizate ■ Actire circulante n Cheltuieli Tn avans

Figura 3.2. Modificarea structurii activelor

Structura pasivului in anii 2005 si 2006 indica o pondere de 9%, respectiv 6% a datoriilor pe
termen scurt, fata de 15% in anii 2003 si 2004, ceea ce semnifica faptul ca datoriile au scazut
simtitor, s-au injumatatit chiar faja de primul an de analiza (12%), datorita politicii financiare a
firmei, respectiv a eficienjei deciziilor financiare.
Capitalul permanent inregistreaza o usoara crestere, avand o pondere de 94% din total pasiv
in anul 2006, fata de primul an de analiza (88%).
Modificarea structurii pasivelor, se poate observa si din figura 3.3.:

32
100
%
90
%
80
%
70
%
60
%
50
%
2002 2003 2004 2005 2006
40
%
30
%
20
%
10%
0%
 ■ Capital permanent a Datorii pe termen scurt

Figura 3.3. Modificarea structuriipasivelor

AVAUZA ACnVKLOK JMOHJLJZAU:

TabeM3.3.
- lei -
Nr. ACTIV 2002 Ponder 2003 Ponder 2004 Ponder 2005 Ponder 2006 Ponde
crt. ein ein ein ein rein
total total total total total
1 Terenuri 221.375 2% 221.375 2% 221.375 2% 275.831 2% 275.831 2%

2 Cladiri 7.706.0 75% 7.940.4 74% 7.940.4 73% 8.232.6 70% 8.488.9 68%
40 56 56 43 54
3 Echipament 1.009.6 10% 1.164.7 11% 1.350.2 12% 1.514.2 13% 1.672.7 13%
e 67 91 42 29 23
tehnologice
4 Mijloace de 301.501 3% 284.132 2% 261.462 2% 335.242 3% 416.983 3%
transport
5 Alte 574.752 6% 725.919 7% 614.356 6% 744.651 6% 887.957 7%
mijloace
fixe
6 Imobilizari 359.385 3% 312.729 3% 374.263 4% 582.477 5% 724.931 6%
corporale Tn
curs
7 Imobilizari 16.813 - 19.562 - 21.996 - 40.982 - 57.193 -
financiare
8 Imobilizari 62.562 1% 70.245 1% 85.424 1% 105.560 1% 132.622 1%
necorporale
9 Alte 28.007 - 29.078 - 30.749 - 47.988 - 75.761 -
imobilizari

33
TOTAL 10.280. 100% 10.768. 100% 10.900. 11.879. 12.732.
102 287 323 100% 603 100% 955 100%
 In cadrul activelor imobilizate terenurile inregistreaza o pondere constants pe toata perioada
analizata (2%), ceea ce semnifica faptul ca S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. nu a mai achizitionat
alte terenuri.
Ponderea cea mai importanta in cadrul activelor imobilizate o depji cladirile (75%),
respectiv uzine, ateliere, depozite si hangare.
Se remarca o u§oara scadere a cladirilor in cei cinci ani analizati, inregistrand o pondere in
anul 2006 de 68% fa|a de anul 2002 (75%).
De asemenea, remarcam o crestere semnificativa a echipamentelor tehnologice, inregistrand
o pondere de 13% in anii 2005 si 2006 fata de 10% in 2002.
Cu toate acestea exista posibilitati tehnice si resursele de cercetare pentru crearea unor noi
produse, existand un avantaj fafa de concurenti, dar care se reflecta nu neaparat in modemitatea
tehnicii, ci in unicitatea ei, deoarece S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. realizeaza produse unice pe
pia|a romaneasca.
In concluzie, in cei cinci ani analizati, nu s-au facut investitii considerabile.
Modificarea structurii activelor imobilizate, se poate observa si din figura 3.4.
80 p\ <
■ Teraxri

c
nCladri
%

1
p
n EcripBrrerte
70 tehrdogcE
| ■ MijkHDecfe
% tareport
■ Altemjlcaae
60 fixe
I Irroblizari
% oorporaleTncus
%
nlmtilizari
neDoporale
50

%
e ^—D^^^ W- .0 0 0

40

% 2002 2003 2004 2005 2006

30

20

10

0%
Figura 3.4. Modificarea structurii activelor imobilizate

34
 ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE

TabeM3.4.
- lei -
Nr. ACTIV 2002 Ponder 2003 Ponder 2004 Ponder 2005 Ponder 2006 Ponder
crt. em em em em em
total total total total total
1 Stocuri 3.109.8 45% 3.428.1 47% 3.813.0 48% 6.032.3 55% 8.141.1 59%
99 92 26 38 71
2 Creantje 2.136.7 31% 2.312.5 31% 2.404.0 31% 2.839.3 26% 3.258.3 24%
97 38 48 10 84
3 Disponibilita 1.646.1 24% 1.623.6 22% 1.664.9 21% 2.013.6 19% 2.354.0 17%
21 71 21 42 12
TOTAL 6.892.8 100% 7.364.4 100% 7.881.9 100% 10.885. 100% 13.753. 100%
17 01 95 290 567
4 Pondere Tn 39% 39% 41% 47% 51%
total activ

In structura activelor circulante, ponderea cea mai importata o prezinta stocurile, in anul
2002 acestea inregistrand o pondere de 45% faja de anul 2006, de 59%. Deci, stocurile prezinta o
evolutie u§or ascendenta de-a lungul perioadei analizate.
Se constata, de asemenea, o evolutie constants a creantelor (31%) in primii trei ani de
analiza, dupa care, in anii 2005 si 2006 tending acestora este u§or descendenta, de 26%, respectiv
24%.
Tot in cadrul activelor circulante, remarcam o u§oara scadere a disponibilitatilor, acestea
inregistrand o pondere de 19%, respectiv 17% in anii 2006 §i 2006, fata de 24% in primul an de
analiza.
Aceasta situate se datoreaza ponderii ridicate a stocurilor, societatea fiind nevoita sa apeleze
la disponibilitati pentru achizitionarea de materii prime.
S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. beneficiaza in special de furnizori interni, fara o putere
financiara ridicata.
Pre^urile practicate de furnizori nu ofera un avantaj competitiv pentru societate, fiind destul
de ridicate. Termenele de plata sunt scurte §i fara posibilita^i deosebite de decalare.
In ceea ce prive§te clientela, S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. beneficiaza de o clientela
fidela, in special pentru produsele unice.
Modificarea structurii activelor circulante se poate observa in figura 3.5.:

35
□ Staii

I Crealp

□
Dsporitililay
2002 2003 2004 2005 2006
 Figura 3.5. Modificarea structurii activelor circidante

STRUCTURA ELEMENTELOR DE PASIV

TabeluU.S.
- lei -
Nr. ACTIV 2002 Ponder 2003 Ponder 2004 Ponder 2005 Ponder 2006 Ponde
crt. e in e in ein ein re in
total total total total total
1 Capital 3.131.4 18% 3.131.4 17% 3.131.4 16% 5.256.5 23% 8.508.1 31%
social 74 74 74 94 18
2 Rezerve 803.408 4% 964.651 5% 1.088.9 6% 1.337.4 6% 1.488.6 6%
57 68 41
3 Diferente 7.218.6 41% 7.218.6 39% 7.453.1 38% 8.943.7 38% 9.256.3 34%
din 40 40 23 19 72
reevaluare
4 Alte fonduri 4.417.1 25% 4.615.6 25% 4.722.4 25% 5.667.2 24% 6.138.2 23%
55 23 17 89 12
5 Subventii 13.784 - 13.950 - 14.579 - 21.948 - 34.453 -
pentru
investitii
6 CAPITAL 15.584. 88% 15.944. 85% 16.410. 85% 21.227. 91% 25.425. 94%
PROPRI 461 338 550 018 797
U
7 Furnizori 991.585 6% 1.122.8 6% 1.253.1 6% 988.130 4% 637.499 2%
46 30
8 Alte datorii 1.159.6 6% 1.589.2 8% 1.714.9 9% 1.174.4 5% 964.956 4%
56 44 94 88
9 TOTAL 2.151.2 12% 2.712.0 15% 2.950.1 15% 2.162.6 9% 1.602.4 6%
DATORI 41 89 24 18 55
I
10 Diferente de 214 - 323 - 348 - 218 - 206 -
conversie

36
 TOTAL 17.735. 100% 18.656. 100% 19.361. 100% 23.389. 100% 27.028. 100%
PASIV 916 751 022 853 457

In structura elementelor de pasiv, capitalul social inregistreaza o crestere semnificativa de-a

lungul perioadei analizate, inregistrand o pondere de 31% in anul 2006, fata de 16% in anul 2004,
datorita aporturilor aduse de acplonari.
De asemenea, se inregistreaza o crestere nesemnificativa a rezervelor, acestea inregistrand
valori de 6% in ultimii trei ani de analiza.
Societatea INTERCONT CAPITAL inregistreaza o puternica stabilitate financiara in cei
cinci ani de analiza, datorita ponderii ridicate a capitalului propriu, in total pasiv (94%) in anul
2006, fata de 85% in anii 2003 si 2004.
In ultimii doi ani de analiza, datoriile inregistreaza o scadere semnificativa de 9% in anul
2005, respectiv 6% in 2006, fata de 15% in anii 2003 si 2004.
Aceasta situate se datoreaza politicii financiare a firmei, respectiv a eficientei deciziilor
financiare.

SITUATIAINDICATORILOR DE ECHILIBRU
3

Tabelul 3.6.
INDICATOR! 2002 2003 2004 2005 2006
Indicele de solvabilitate 8,24 6,87 6,56 10,81 16,86
genera la
Activ total
Datorii pe termen scurt
Solvabilitatea patrimoniala 87% 85% 85% 91% 94%
Capital propriu w ,„„

-i- J. i Total pasiv

x luu

Rata globala de Tndatorare 12% 15% 15% 9% 6%

Datorii totale „„„
Total pasiv
Indicele de lichiditate generala 3,20 2,71 2,67 5,03 8,58
Active circulante
Datorii din activitatea
economics
Indicele lichiditafii activului 39% 39% 41% 47% 51%
Active circulante „„„
Activ total
Indicele de finanfare 1,51 1,48 1,50 1,78 2,00
permanenta
Capitaluri permanente Activ imobilizat

37
 Indicatorii de tip solvabilitate, lichiditate, grad de indatorare reflecta o situatie statica,
punctuala a evolutiei societatii, fiind utili in special in gestiunea financiara pe termen scurt si mai
putin in diagnosticarea unei stari generale, a aprecierii unui trend, nefiind utili in previzionarea pe
termen lung si mediu a evolutiei societatii.
Indicele de solvabilitate generala inregistreaza valori supraunitare, indicand un aspect
pozitiv, ceea ce indica existenta unor active circulante mai mari decat datoriile si utilizarea unei
parti din capitalul permanent pentru finanfarea exploatarii.
Solvabilitatea patrimoniala are o valoare foarte ridicata de-a lungul perioadei analizate, efect
al majorarii capitalului propriu in total pasiv. Indicele de solvabilitate generala inregistreaza o
valoare constanta de-a lungul perioadei analizate, supraunitara, indicand un aspect pozitiv.
Valoarea indicatorului poate fi considerate buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%.
indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Totusi, se poate constata faptul ca atat
indicele solvabilitatii generale cat si solvabilitatea patrimoniala, inregistreaza o usoara scadere in
anii 2003 si 2004, dupa care, in ultimii ani de analiza, evolutia indicatorilor se amelioreaza.
Evolutia solvabilitatii patrimoniale, a ratei globale de indatorare si a lichiditatii activului, se
poate observa si din figura urmatoare:

2002 2003 2004 2005 2006

Figura 3.6. Evolufia solvabilitatii patrimoniale, a ratei globale de indatorare si a lichiditapi activului.

In ceea ce priveste rata globala de indatorare, aceasta inregistreaza valori de 9%, respectiv
6% in anii 2005 si 2006, fata de 15% in anii 2003 si 2004, deci scade simtitor, ceea ce semnifica
faptul ca S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. este mai fiabila sub aspect financiar.

38
 Atat indicele de lichiditate generala, cat si indicele de finantare permanenta, prezinta o
evolufie ascendenta in ultimii doi ani de analiza, inregistrand valori supraunitare, aceasta situate
putandu-se aprecia pozitiv.
Indicele de finantare permanenta inregistreaza valori supraunitare de-a lungul perioadei
analizate, cea mai ridicata pondere atingand-o in anul 2006 (2,00), fata de 1,48 in anul 2003, ceea ce
inseamna un fond de rulment pozitiv.
Evolujia indicelui de solvabilitate generala, de lichiditate generala si de finantare
permanenta, se poate observa in figura 3.7.
 ■ Irricelede
sdvabilitate
generala
■ Indcelede
lichiditate
generala
■ Indcelede
finartjare
permanerta

2002 2003 2004 2005 2006

 Figura 3.7. Evolufia indicelui de solvabilitate generala, de lichiditate generala si definanfare permanenta

3/> Ck'tfJUT: PM. mnrjTrJnr

Utilizarea eficienta a resurselor constituie astazi un imperativ pentru atingerea unor

performante inalte cu cheltuieli cat mai reduse. Resursele umane si resursele materiale se pot
transforma in avantaje concuren^iale doar in condifiile in care sunt utilizate rational. In acest sens
analiza pune in evidenfa sub forma productivitafii si a unor rate de rotate, eficienta utilizarii
resurselor.
Viteza de rotatie a capitalului pe seama cifrei de afaceri exprima timpii necesari pentru
reinnoirea activelor sau datoriilor.

39
 Viteza de rotatie a stocunlor are o putere informativa ridicata datorita formei sale de
exprimare care ofera posibilitati de comparare cu nivelele prevazute in programele intreprinderii,
nivelul din perioadele precedente, nivelul altor intreprinderi cu activitate similara.

40
 INDICATOR! DE GESTIUNE A RESURSELOR
Tabelul 3.7.
INDICATOR! U. 2002 2003 2004 2005 2006
M.
Productivitatea muncii lei 17.874 17.940 19.959 26.394 32.418
Cifra de afaceri
Numar mediu personal
Viteza de rotatie a zile 857 869 789 772 753
capitalului
Capitaluri totale „_„
-----------------------------------x360
Cifra de afaceri zile 565 587 524 432 377
Viteza de rotatie a
capitalului imobilizat
Active imobilizate
-----------------------------------x360
Cifra de afaceri
Viteza de rotatie a zile 379 401 379 396 407
capitalului circulant
Active circulante „„„
-----------------------------------x360
Cifra de afaceri
Viteza de rotatie a stocurilor zile 171 186 183 219 241
Stocuri _,„„
-----------------------------------x360
Cifra de afaceri

Productivitatea muncii, un indicator de natura calitativa, a avut un trend general crescator, in

cei cinci ani de analiza, in special in anul 2006 §i se poate afirma faptul ca resursele umane au avut
influenta favorabila asupra activitatii intreprinderii.
S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. are un numar de circa 400 de angajati, din care circa 250
direct productivi. Indicatorii care reflecta vitezele de rotate inregistreaza valori ridicate, specifice
firmelor din sfera productiei.
In ceea ce prive§te viteza de rotatie a capitalului §i a capitalului imobilizat, acestea
inregistreaza un trend descrescator, in special in ultimii doi ani de analiza.
Viteza de rotatie a stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, in functie de natura
activitatii. In cazul S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. viteza de rotatie a stocurilor inregistreaza
valori ridicate, datorita ciclului de exploatare lung.

Bilan^ul tunctional are menirea de a face infelese functiile agentului economic, folosind ca §i
termeni stocurile de utilizari §i stocurile de resurse. El se bazeaza pe principiul afectarii resurselor la
nevoi, aratand cum se acopera utilizarile din resurse.

41
 Clasamentul functional al operatiilor realizate intr-o intreprindere, permite calculul a trei
indicatori semnificativi:
>
fondul de rulment net global;
>
necesarul fondului de rulment net global;
>
trezoreria neta.
In decursul celor cinci exercrfii financiare analizate, S.C. INTERCONT CAPITAL S.A.
prezinta urmatoarea structura a bilantului functional:

STRUCTURA BILANTULUI FUNCTIONAL

Tabelul 3.8.
- lei -
2002 2003 2004 2005 2006
ACTIVE STABILE (As)
10.280.103 10.768.287 10.900.324 11.879.605 12.732.955
ACTIVE CICLICE DE EXPLOATARE (Ace)
5.808.641 6.263.357 6.794.454 9.496.607 11.941.490
DISPONIBILITATI + ALTE VALORI MOBILIARE
1.647.172 1.625.106 | 1.666.244 2.013.641 2.354.012
TOTAL ACTIV
17.735.916 18.656.751 19.361.022 23.389.853 27.028.457
RESURSE STABILE (Rs)
15.584.461 15.944.338 16.410.550 21.227.018 25.425.797
RESURSE CICLICE (Rce)
2.151.455 2.712.413 2.950.472 2.162.836 1.602.660
TOTAL PASIV
17.735.916 18.656.751 19.361.022 23.389.853 27.028.457

In stmctura activului, in cei cinci ani de analiza, se remarca ponderea ridicata a activelor
stabile, urinate de activele ciclice si trezoreria neta.
In cadrul resurselor, cele stabile au un cuantum mai ridicat fata de activele stabile
inregistrand o evolutie ascendenta pe toata perioada analizata.
Ca tending, toate elementele de activ si pasiv au inregistrat o crestere absoluta, mai pujin
resursele ciclice care s-au diminuat considerabil, in special in ultimul an de analiza, rezultat al
extinderii activitatii economice, al consolidarii structurii financiare.

> FRNG = RS -As

FRNG (2002) = 15.584.461 - 10.280.103 = 5.304.358 lei
FRNG (2003) = 15.944.338 - 10.768.287 = 5.176.051 lei
FRNG (2004) = 16.410.550 - 10.900.324 = 5.510.226 lei
FRNG (2005) = 21.227.018 - 11.879.605 = 9.347.413 lei
FRNG (2006) = 25.425.797 - 12.732.955 = 12.692.842 lei

> NFRE = Ace- Rce

42
 NFRE(2002)= 5.808.641-2.151.455= 3.657.186 lei
NFRE (2003) = 6.263.357 - 2.712.413 = 3.550.944 lei
NFRE (2004) = 6.794.454 - 2.950.472 = 3.843.982 lei
NFRE (2005) = 9.496.607 - 2.162.836 = 7.333.771 lei
NFRE (2006) = 11.941.490 - 1.602.660 = 10.338.830 lei

> TN = FRNG - NFRE

TN(2002)= 5.304.358- 3.657.186 = 1.647.172 lei
TN(2003)= 5.176.051- 3.550.944 = 1.625.107 lei
TN(2004)= 5.510.226- 3.843.982 = 1.666.244 lei
TN(2005)= 9.347.413- 7.333.771 =2.013.642 lei TN
(2006) = 12.692.842 - 10.338.830 = 2.354.012 lei

Intreprinderea a inregistrat un fond de raiment net global pozitiv in cei cinci ani de analiza,
indicand o crestere semnificativa in ultimul an de analiza fata de anii 2002 si 2003. Aceasta situatie
se datoreaza cresterii activelor circulante si a diminuarii datoriilor.
Existenja unui necesar de fond de raiment pozitiv reflecta politica de investire a firmei prin
cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
De asemenea, existenta unei trezorerii pozitive de-a lungul intregii perioade analizate
reflecta succesul firmei in via^a economica, a desfasurarii unei activitati eficiente. Trezoreria neta
reprezinta o dovada a unei politici manageriale de succes.
Evolutia Fondului de raiment net global, a Necesarului de fond de raiment net global si a
Trezoreriei nete, se poate observa si din figura 3.8:
 1? RQ?_Bd9
14.000.000 2005 2.3 5^312

12.000.000 10.338430
P ^FRNG
10.000.000
2006 I IN
8.000.000
304=358 5.1J6.Q51 5.510-326
6.000.000

4.000.000

2.000.000

0
2002 2003 2004
 Figura 3.8. Evolutia fondului de rulment net global, a
Necesarului defond de rulment net global si a Trezoreriei nete

43
 Aceste marimi ale agregatelor financiare nu sunt suficiente pentru a aprecia starea
echilibmlui financiar al intreprinderii, motiv pentru care se apeleaza la ratele de structura financiara.
> Marja de securitate a intreprinderii

_ Fondul oh rulmont r 0 ,,
Cifra de afaceri
5 304 358
Ri(2002)=—
v
- - — x360 =292zile
' 6.541.848

Ri (2003) = —5-176-051--------- x 360 = 282 zile

v
' 6.601.979

Ri (2004)
v
= —5-510-226— x 360 = 265 zile
' 7.484.521

T, ,„««« 9.347.413 „rt „„, .,

Ri (2005) =--------------------- x 360 = 341 zile
v J
9.879.619

~ ,„««^ 12.692.842 „,rt „„, .,

Ri (2006) =--------------------- x 360 = 376 zile
v J
12.156.731

> Finantarea activelor drculante seface din fondul de rulment in proportie de:

Fo nrlul oh rul.rno.nt r n n
K-2 = -----------1—.------:—;---------------x J 00
Active circulante

R2 (2002) =------l'l°nt'lf------ x 100 = 76,95 %

v J
6.892.817

R2 (20 3) = X 10 = 7 28 %
° 7364401 ° °'
R
2 (2004) =--- -51o?'i!iS6---- x 10° = 69>91 %
v J
7.881.995

9 347 413
R (2005)
v 2 J =------,noo nnn— x 100 = 85,87 %
10.885.290

12.692.842
R2 V(2006) =----------------------- x 100 = 92,29 %
' 13.753.567

> Acoperirea necesarului defond de rulment este:

44
 Dondul. rip, rul.rn.ent
j<i - -----------------;---------------;----;-----—
-----------------------

Decerar de. fond CIP raiment

3.657.186
R,(2002)= ;-f^!
5.176.051

=1.45 3.550.944
5.510.226
R3(2oo3)
° 3.843.982 : 5o:944
3 5
-■■*
9.347.413
5 510226
.1,(2004)= 7.333.771 '
=1,43
v
' 3.843.982
12.692.842
9 347
413
R3 (2005) = *'' " = 1,27
R3 }(2006) = ,n„OMn = 1,23 v
10.338.830
> Nivelul trezoreriei este apreciat cu ajutorul ratei de trezorerie globald:

Dwponiinhtdp, + Creante
Da.torf.ipp-. te-nmn scarf;
TG (2002) = 1.647.172 + 2.136.797 1,76

2.151.241
TG(2003) = 1.625.107 + 2.312.538 1,45

2.712.089
TG (2004) = 1.666.244 + 2.404.048 1,38

2.950.124
TG (2005) = 2.013.642 + 2.839.310 2,24

2.162.617
TG (2006) = 2.354.012 + 3.258.384 3.50
v }
1.602.454

Apreciata de specialisti optima intre 30 §i 90 de zile, marja de securitate inregistrata de S.C.

INTERCONT CAPITAL S.A. depaseste valoarea normala. Aceasta dovede§te echilibrul financiar
este asigurat.
De asemenea, trezoreria imediata arata ca intreprinderea are disponibilitatile necesare
desfa§urarii activitafii de produce.

45
 Acoperirea necesarului de fond de rulment inregistreaza valori supraunitare, ceea ce
dovedeste ca fondul de rulment a finanfat integral necesarul de fond de rulment si o parte a
trezoreriei de activ.
In concluzie, evolutia fondului de rulment nu este un indicator relevant pentru diagnostic in
contextul evaluarii firmei, deoarece nivelul acestuia poate fi influentat de evolutia activitatii;
alegerea manierei de finantare, a nevoii de fond de rulment, tine de atitudinea managementului
societajii cu privire la strategia de finanjare si a modului in care este perceputa relafia rentabilitate
-rise.
Totusi, aceasta trebuie utilizata ca element de corectie a valorilor evaluate, deoarece
gestiunea activitatii va fi influenjata pe termen scurt de situa^ia existenta la momentul evaluarii.
Evolujia acoperirii necesarului e fond de rulment si a Trezoreriei globale, se poate observa si
dinfigura3.9.

n Acoperirea necesaniii defend deniment

V_____________________p Treaoreriacjobala____________________________________y
Figura 3.9. Evolufia acoperirii Necesarului defondde rulment si a Trezoreriei globale

?> .6. Indicatorii de rezultate §i eficienta

Rezultatele intreprinderii se gasesc intr-o forma sintetizata in contul de profit si pierdere.

Acesta releva rezultatele obtinute de intreprindere pe cele trei categorii de activitate: de exploatare,
financiara si excepjionala.
Cunoasterea in suma absoluta a rezultatului exercifiului nu este suficienta pentru a pune un
diagnostic intreprinderii, de aceea se apeleaza la o serie de indicatori care releva formarea profitului.

46
 Pornind de la informatiile cuprinse in contul de profit §i pierdere prezentat in anexe, in cei
cinci ani analizati se pot determina, in mod succesiv, soldurile intermediare de gestiune, incepand
cu nivelul eel mai cuprinzator §i incheind cu nivelul eel mai sintetic (profitul net), prin scaderea §i
adaugarea diferitelor categorii de cheltuieli §i venituri.
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Tabelul3.9.
- lei -
Nr INDICATORI 2002 2003 2004 2005 2006
■

cr
t.
l. Cifra de afaceri (CA) 6.541.8 6.601.9 7.484.5 9.879.6 12.156.7
48 79 21 19 31
2. Marja comerciala (Mc) 2.362.9 2.053.5 2.598.8 3.716.5 5.459.61
98 15 68 27 8
3. Valoarea adaugata (VA) 2.367.6 2.076.7 2.651.0 3.854.6 5.416.53
79 56 65 54 3
4. Excedentul brut al exploatarii 335.034 -186.12 167.263 877.102 1.488.64
(EBE) 0 0
5. Rezultatul exploatarii (RE) -192.13 -186.12 -480.17 360.671 654.842
8 0 6
6. Rezultatul curent (RC) 426.874 507.849 202.243 1.201.5 1.618.49
14 7
7. Rezultatul exceptional (REx) 43.299 51.879 57.109 115.047 125.453
8. Rezultatul net (RN) 470.174 559.728 259.412 1.316.5 1.743.95
61 0
9. Capacitatea de autofinantare 805.208 373.609 426.615 2.193.6 3.232.58
(CAF) 63 9

Evolujia cifrei de afaceri a fost ascendenta pe toata perioada 2002-2006. Cre§terea cifrei de
afaceri a influenjat favorabil marja comerciala, insa in anul 1999 aceasta a inregistrat o u§oara
scadere, datorita cre§terii costurilor de achizitie a marfurilor vandute, marja comerciala masurand
doar surplusul de valoare obtinut peste costul marfurilor vandute.
Evolujia Cifrei de afaceri §i a Marjei comerciale se poate observa §i din figura 3.10:

47
 14.000.000

12.000.000 879^19

10.000.000
6.54U48RmMJTft
^84
8.000.000

6.000.000

4.000.000 2.362.988 2.053^5,15

2.000.000

0
2002 2003 2004 2005 2006

I □ Gftadeafaceri (CA) n Marja comerciala (Mc)

Figura 3.10. - Dinamiea Cifrei deAfaceri §i a Marjei comer dale.

Valoarea adaugata inregistreaza valori apropiate de marja comerciala, in anul 2003

inregistrand o usoara scadere fa{a de 2002, dar in 2006 valoarea adaugata a inregistrat o cre§tere
fata de anii precedenti, ceea ce arata ca societatea tinde spre o structura a productiei care sa
majoreze plus-valoarea creata de activitatea desfasurata.
Excedentul brut de exploatare masoara eficacitatea comerciala a intreprinderii si reflects
rezultatul economic degajat ca urmare a exploatarii. In cazul S.C. INTERCONT CAPITAL S.A.,
mentinandu-se nefavorabil in anul 2003, urmat de o scadere in anul 2004 fata de 2002, dupa care, in
anii 2005 si 2006, situatia acestuia se amelioreaza.
Evolujia Valorii adaugate §i a Excedentului brut de exploatare, se poate observa §i din figura
3.11.

2002 2003 2004 2005 2006

□ V6loareaadaugata (\A) p ExfidannJ brutal e^oatarii (EBE]

48
 Figura 3.11. — Valourea adaugata §i Excedentul brut de exploatare.

Rezultatul exploatarii se mentine nefavorabil pe parcursul primilor trei ani de analiza,

reflectand riscurile exploatarii, dupa care se constata o tending de ameliorare.
In cei cinci ani analizafi, rezultatul exercrfiului a fost objinut pe seama soldului favorabil al
operafiunilor fmanciare, rnregistrand o usoara scadere in anul 2004 fa{a de 2003. In acest caz,
surplusul curent provine din veniturile substantiale rezultate din diferentele de curs valutar, in
pofida pierderilor din exploatare inregistrate in primii trei ani de analiza.
Capacitatea de autofinantare calculate prin metoda aditiva, a inregistrat valori care ar
permite finantarea din resursele interne ale firmei, in ultimii doi ani de analiza putandu-se constata
valori mai ridicate fata de ceilalti ani.
Totusj se constata o tending de scadere a capacita^ii de autofinantare in anii 2003 si 2004,
fata de 2002.
Evolutia Rezultatului net si a Capacitatii de autofinantare, se poate observa si din figura
4.12.

3.232.589

2002 2003 2004 2005 2006

■ ReaJtati net(RN) ■ CSpadtateadeautofinaniare(CAF)

Figura 3.12. Evolutia Rezultatului net§i a Capacitatii de autofinantare

.7. Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate

RATARENTABILITATIICOMERCIALE
Tabelul 3.10.
- lei -
Nr. INDICATORI 2002 2003 2004 2005 2006
c
it.
1. Cifra de afaceri (CA) 6.541.848 6.601.979 7.484.521 9.879.619 12.156.73

49
Excedentul brut al
335.034 ■186.120 167.263 877.102 1.488.640
exploatarii (EBE)
Capacitatea de
autofinantjare (CAF) 805.208 373.609 426.615 2.193.663 3.232.589
Rezultatul net (RN) 470.174 559.728 259.412 1.316.561 1.743.950
Rata rentabilitatii

EBE
5,12 -2,81 2,23 8,86 12,24
a)
comerciale 12,30 5,65 5,70 22,16 26,60
CA xlOO
b) CAF 7,18 8,47 3,46 13,30 14,34
CA
c) RN xlOO
CA
xlOO
 Rata rentabilitatii comerciale inregistreaza valori diferite, in functie de indicatorii implicati
in calcul. Astfel, calculata la nivelul exploatarii, rata rentabilitatii comerciale sau rata profitabilitajii,
s-a situat in jurul valorii de 12,24% in anul 2006 fa|a de 2004 (2,23%), in anul 2003 inregistrand o
tending nefavorabila, in condijiile in care excedentul brut al exploatarii scade.
In concluzie, societatea INTERCONT CAPITAL are o tendinta financiara satisfacatoare,
finand cont de faptul ca in ultimii doi ani de analiza se inregistreaza o tending favorabila a ratei
rentabilitatii comerciale, dar se impune o gestiune mai eficienta a aprovizionarii si stocarii.

RATA RENTABILITATII ECONOMICE

Tabelul3.ll.
- lei —
Nr. INDICATOR! 2002 2003 2004 2005 2006
c
rt.
1. Excedentul brut al 335.034 -186.120 167.263 877.102 1.488.640
exploatarii (EBE)
2. Rezultatul exploatarii -192.138 -186.120 -480.176 360.671 654.842
(RE)
3. Rezultatul brut al 470.174 559.728 259.412 1.316.561 1.743.950
exercit;iului (RBE)
4. Activ total (At) 17.735.91 18.656.74 19.361.02 23.389.85 27.028.45
5 9 0 2 5
5. Rata rentabilitatii
economice
a; *f xlOO -1,08 -1,00 -2,48 1,54 2,42
At
b) *?* xlOO 2,65 3,00 1,33 5,62 6,45
At
. EBE , 1,88 -1,00 0,86 3,74 5,50
-.-
c) -----:-----x 100
At

50
 in determinarea ratei rentabilitatii economice s-a pornit de la rezultatul exploatarii si de la
rezultatul brut al exercijiului, inainte de deducerea sarcinilor financiare, respectiv a dobanzilor si
impozitelor, precum sj de la excedentul brut al exploatarii.
Rata rentabilitatii economice la societatea INTERCONT CAPITAL pe parcursul celor cinci
ani de analiza este inferioara sectorului de activitate.
Se constata o tendinta nefavorabila a ratei rentabilitatii economice in primii trei ani de
analiza, dupa care remarcam o usoara tending de ameliorare.
Pe baza rentabilitatii economice, societatea nu poate sa-§i reinnoiasca activele intr-un timp
relativ scurt.
RATA RENTABILITATII FINANCIARE
3

Tabelul3.12.
- lei -
Nr INDICATORI 2002 2003 2004 2005 2006
m

cr
t.

1. Profit net 470.174 559.728 259.412 1.316.56 1.743.95

1 0
2. Capitaluri proprii 15.584.46 15.944.33 16.410.55 21.227.0 25.425.7
1 8 0 18 97
3. Rata rentabilitatii
financiare
Profit net x 3,01 3,51 1,58 6,20 6,85
Capitaluri proprii 100

Rata rentabilitatii financiare apreciaza eficienta capitalului investit in activitate, precum §i

eficienta investitiilor efectuate.
3 9

Fiind influen|ata de rentabilitatea economica si de gradul de indatorare, rentabilitatea

financiara ofera o imagine nesatisfacatoare a activitajii, in anul 2004 inregistrand valori inferioare
sectorului de activitate, pe fondul cre§terii datoriilor pe termen scurt, fata de 2006 unde putem
constata o usoara ameliorare, dar totu§i insuficienta.
In aceste condifii, societatea nu reuse§te sa asigure un profit net in valori absolute care sa
indice o revigorare sus|inuta a activitafii.

3^r A fi\fcjirp£. nir^:nrj.a]nr tic-, ^J?A,^?,7Q,

Pornind de la premiza teoretica, validata de altfel de practica, si anume ca valoarea este o

opinie, iar pretul platit este un fapt tangibil, se pune problema identificarii cauzelor care conduc la
ecartul semnificativ care apare de obicei intre valoarea de evaluare a unei afaceri si pretul
tranzacjiei efective in Romania.
51
 Aceasta problematica ar putea fi rezolvata prin prisma incidentei metodelor de evaluare
alese asupra valorii privite din perspectiva sistematica, pe de o parte, cat si din perspectiva
convergentei sau divergentei rezultatelor datorita utilizarii unui anumit sistem de metode de
evaluare, pe de alta parte.
Studiul isi propune sa analizeze convergenta, respectiv divergenta unor valori de evaluare
determinate la S.C. INTERCONT CAPITAL S.A.
In susjinerea demersului nostru am utilizat cele mai uzuale metode de evaluare din fiecare
categorie de metode, astfel:
>din categoria metodelor patrimoniale - activul net corectat;
>din categoria metodelor de randament - metoda fluxurilor de disponibilitaji actualizate
(D.C.R), metoda capacitafii beneficiare (valori de rentabilitate), metoda prin actualizarea
unei serii de profituri;
>din categoria metodelor combinate - metoda practicieni lor, metoda achizrfie; rezultatelor
anuale, metoda de profitabilitate continua.

52
 k. A/fjiTO j j;i vis\Vs. mem is JM - A CTI v i JL I m? CQJJ KCTTJ
Tabelul 3.13. Determinarea Activului net corectat
ACTIVUL NET EVIDENTIAT LA 31.12.2006
- lei -
A. ELEMENTE DE ACTIV
1. ACTIVE FIXE
1. Mijloace fixe la valoarea ramasa + 11.742.447 9.912.511 21.654.958
terenuri
2. Imobilizari necorporale la 208.384 208.384
valoarea ramasa
3. Imobilizari corporale §i 724.931 724.931
necorporale Tn curs
4. Titluri de participare (imobilizari 57.193 57.193
financiare)
TOTAL 1 (1-4) 12.732.955 22.645.466
II. ACTIVE CIRCULANTE
1. Materiale, obiecte de inventar 4.962.104 4.962.104
2. Produse finite, lucrari si servicii 1.831.422 1.831.422
facturate
3. Productiein curs 1.346.605 1.346.605
4. Animale 0 0
5. Marfuri §i ambalaje 1.040 1.040
6. Conturi de regularizare 541.934 541.934
7. Prime privind rambursarea 0 0
oblig.
8. Disponibilitati banesti 2.354.012 2.354.012
9. Creante §i decontari 3.258.384 -235.877 3.022.508
TOTAL II (1-9) 14.295.501 14.059.625
TOTAL A = 1 + II 27.028.457 36.705.091
B. OBLIG ATM
1. Avansuri - Tmprumuturi 0 0
2. Furnizori 637.499 637.499
3. Clienti creditori 0 0
4. Dividende de platit 0 0
5. Alte decontari 964.956 964.956
6. Provizioane pentru riscuri §i 0 0
cheltuieli
7. Conturi de regularizare 206 206
TOTAL B (1-7) 1.602.660 1.602.660
ACTIVUL NET CONTABIL = A-B 25.425.797 35.102.431
Corectia aplicata imobilizarilor Valoarea Corecfie Valoare
corporale: contabila corectata
- Terenuri 275.831 -50.931 224.900
- Valoarea mijloacelor fixe gr.l si II 10.161.677 8.947.813 19.109.489
- Valoarea mijloacelor fixe gr.lll §i VII 1.304.940 1.015.629 2.320.569

53
TOTAL 11.742.447 9.912.511 21.654.958

54
 Activul net contabil s-a corectat astfel:
>la elementele de active imobilizate s-au adaptat valorile in conformitate cu constatari le
reale de pe teren, valoarea corectiei fiind de 9.963.442 lei, pentru mijloacele fixe din grupele
I-VII si de -50.931 lei pentru terenuri;
In consecinta, valoarea totala a corectiei activelor imobilizate este de 9.912.511 lei.
3 ~ 3

>la elementele de active circulante au fost corectate creantele si decontarile, in sensul

scaderii valorii acestora, datorita diminuarii sanselor de recuperare sumelor ce fac obiectul
unor litigii ale societa^ii. Valoarea corectiei astfel calculate este de -235.877 lei. In urma
aplicarii corecjiilor de mai sus, se objine activul net corectat:
ANC = 3AJ02ASIki

B, MKTOD E D E EEAUJAFEPRIN?ANDAiAliiAT. J?
0 TWB YAAYY. EVTZJTJI m

Pentru a previziona evolutia in urmatorii ani a societa^ii comerciale, care sta la baze
calcularii valorilor de randament, s-a |inut cont de urmatoarele:
1. Previziunile se fac in moneda constanta.
2. Va creste volumul activitatii. S-au facut doua scenarii de crestere a ritmului activitatii: cu
5% pe an si cu 8% pe an.
3. Prin punerea in functiune a centralei termice proprii, cheltuielile cu energie termica se
vor diminua incepand cu 2008.
4. Cheltuielile salariale cresc incepand cu 2009 cu 5% pe an.
5. Amortizarea mijloacelor fixe creste cu ridicarea gradului de utilizare si punere, in
functiune a investitiilor de reinnoire.
9 J

Tabelul3.14
- lei -
VALORI DE RANDAMENT CALCULATE LA RATA DE ACTUALIZARE DE:
19% 18%
1. Valoarea Tntreprinderii prin 3.782.070 3.980.315
metoda DCF
2. Valoarea de rentabilitate 2.162.326 2.282.455
3. Valoarea Tntreprinderii prin 1.150.358 1.175.008
actualizarea unei serii de
profituri

yEvaluarea prin metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate

(Discounted Cash-flow)
55
 Aceasta metoda porneste de la capacitatea beneficiara exprimata prin profitul net la care se
adauga toate celelalte disponibilita{i, ca amortismente si provizioane si din care se scad nevoile de
finantare a activitatii curente (investitiile pentru mentinerea potenfialului actual al agentului
economic si variatia necesarului de fond de raiment - vezi Anexa nr.2.3).
Una din formulele folosite in cazul acestei metode este cea denumita "Discounted Cash-
flow" (flux de trezorerie redus atat prin actualizare, cat si prin intreruperea la anul n de prognoza,
cand se calculeaza valoarea reziduala a activului sau societa^ii), ce se prezinta astfel:
V(DCF) CF-JY X Vr
(JJn;)n ' (J'-t)n

unde:
V(DCF) = valoarea activului sau a societafii prin formula fluxului de trezorerie redus;
CF = Cash-flow;
Ir = investifii de reinnoire, de menfinere;
Vr = valoarea reziduala;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoza.

yEvaluarea prin rentabilitate

Aceasta metoda, purtand si denumirea de metoda a capitalizarii veniturilor, consta il

aplicarea unui multiplicator capitalistic (Y), la capacitatea beneficiara (vezi Anexa nr.2.3) potrivit
relafiei:
V= Yz CB Daca se fac referiri la rata neutra de plasament a
disponibilitajilor financiare coeficientul multiplicator capata valoarea de 1/i; in cazul nostra, rata de
actualizare fund de 19%, respectiv 18%.
Yl = 1/0,19 = 5,26 Y2 = 1/0,18 = 5,56

yEvaluarea prin actualizarea uneiserii de profituri

Profiturile luate in calcul sunt mediile profiturilor rezultate in cele doua scenarii de crestere
a vanzarilor. Se efectueaza actualizarea profituri lor medii previzionate, pe urmatorii cinci ani (vezi
Anexa nr.2.3). Multiplicatoral capitalistic se determina dupa relatia:

t
In acest caz valoarea devine: V— a„ x CB
Multiplicatoral capitalistic este 2,80*CB (pentru ra =19%) si 2,86*CB (pentru ra= 18%).

56
57
 METODE DE EVALUARE COMJ3 R)/,'
TabeluU.lS
- lei -
VALORI COMBINATE CALCULATE LA RATA DE ACTUALIZARE DE:
19% 18%
1. Metoda practicienilor 18.632.378 18.692.443
2. Metoda achizitjei 1.995.713 1.940.715
rezultatelor anuale
3. Metoda de profitabilitate 2.616.415 2.638.947
continua

In cazul metodei patrimoniale, valoarea intreprinderii s-a determinat ca med simpla a valorii
patrimoniale pe baza activului net corectat (ANC) si una prin rentabilitate (CB/i).

ANC+CB
V--------------*-
 Valoarea intreprinderii, folosind metoda achizrfiei rezultatelor anuale, s-a determinat pornind
de la cifra de afaceri si beneficiul prognozat pentru urmatorii cinci ani.

unde
:
CA
n
B
i
V=CA+nz(B-tzCA)
= cifra de afaceri medie previzionata pentru 2006-2011:
= nr. de ani deprognoza (5);
= beneficiul net mediu previzionat;
= rata de actualizare.

Pentru metoda de profitabilitate continua, valoarea intreprinderii s-a determinat pe baza

beneficiului previzionat, influentat de rata de actualizare cu rise.
V = CB CB
+
 unde:
CB = beneficiu net mediu previzionat pentru 2006-2011;
i = rata de actualizare cu rise.
Prima de rise considerate este de 2%.

Analiza rezultatelor ofera posibilitatea identificarii unor convergence doar in cadrul grupelor
de metode de evaluare, deoarece suportul matematic utilizat in diferite metode de evaluare difera
esential. In conditiile in care modelele de calcul difera esential intre grupele de metode de calcul
putem doar sa remarcam ca divergenta metodei matematice se reflecta si asupra divergentei
rezultatelor.
La S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. valoarea activului net contabil corectat este de 35,1
milioane, iar metodele de randament ofera valori de 3,7 milioane (metoda DCF) si 2,1 milioane
(valoarea de rentabilitate) sau 18,6 milioane (metoda practicienilor) si 1,9 milioane (prin metoda
achizijiei rezultatelor anuale), precum si 2,6 milioane (prin metoda de profitabilitate continua).
Rezultatele evaluarii la S.C. INTERCONT CAPITAL S.A. se pot observa si din figura 3.13:
58
 Figura 3.13. Rezultatele evaludrii la S.C. INTERCONT CAPITAL S.A.

Analiza comparative a rezultatelor otyinute prin aplicarea celor trei categorii de metoe de
evaluare (patrimoniale, de randament §i combinate), la societatea INTERCONT CAPITAL, denota
o divergenta mare intre cele trei categorii de metode, dar §i intre cele doua metode din ultima
categorie. Totodata, se remarca o relativa convergenta a rezultatelor obtinute prin aplicarea celor trei
metode de randament.

59
 CUNCLUZIl

"Diagnosticul se sprijind pe analiza, dar se deosebeste net de aceasta. El presupune

apreciere, judecatd si, in final, asumarea rdspunderii de catre eel care ilpune."14
Obiectivul investigatiei in acest stadiu este acela de a identifica in ce masura anumiti
indicatori de diagnostic financiar-contabil pot constitui placa turnanta (interfata) dintre structura
patrimoniala a societatii INTERCONT CAPITAL si metodele de evaluare potential utilizabile.
Avand in vedere rezultatele investigatiei prezentate in Anexele nr. 1-2 si detaliate in
capitolul IV, apreciem ca diagnosticul financiar-contabil poate si trebuie sa se constituie intr-o
interfata operationala in alegerea setului optim de metode de evaluare.
In continuare, voi arata modalitatea in care indicatorii selectati pot facilita alegerea setului
optim de metode de evaluare.
Astfel analiza indicatorilor clasici de lichiditate-solvabilitate desi prezinta suficiente
carente in privinta acuratetii informatiilor furnizate, acestea reprezinta un instrument unanim
acceptat in masurarea capacitafii de plata pe termen scurt a unei societafi.
In acest context, apreciem ca este utila analiza indicatorilor clasici de lichiditate-
solvabilitate in evaluarea activitajii de management financiar pe termen scurt pentru luarea
deciziilor curente de trezorerie in relatiile cu actionarii si creditorii. Din punctul de vedere al
evaluarii societatii, in scopul vanzarii, utilitatea acestor indicatori este redusa la minim, ele servind
doar ca punct de pornire in conturarea strategiilor viitoare.
Evolutia indicatorilor clasici de lichiditate-solvabilitate se poate observa si din figurile 5.1 si
5.2.

A.C. Martinet - Diagnostic strategique, Inter Edition, Paris 1988.

60
400,00%

350,00%

300,00%

250,00%

200,00%

150,00%

100,00%

50,00%

0,00%

2002 2003 2004 2005 2006

D Lki iif UBB redusa □ Li did tihsa am Ad n

SBCuriteteafinanciara Figura 5.1. Evolufia lichiditafii reduse, lichiditafii curente

§i securitafii financiare
200,00%
180,00%
160,00%
140,00%
120,00%
100,00%
80,00%
60,00%
40,00%
20,00%
0,00%

■ Rataautonomei financiare 2006

D Rabdefinar^reaaclivelorinfDblirfE
□ Rabdefinan^neaactivelorcirciianbe
 Figura 5.2. Evolutia ratei autonomiei financiare, a ratei definantare a activelor imobilizate §i
a ratei definantare a activelor circulante

Analiza efectuata pe baza indicatorilor de lichiditate-solvabilitate, a relevat faptul ca

societatea INTERCONT CAPITAL prezinta niveluri ridicate atat pentru lichiditatea redusa (intre
175,84% - 350,23%), cat si pentru lichiditatea curenta (intre 76,56% - 146,90%), asa cum reiese in
Anexa 1.2.

61
 Se inregistreaza niveluri peste valorile considerate optime pentru acesti indicatori, datorita
ponderii ridicate a disponibilita^ilor in total active circulante.
Lichiditatea patrimoniului constituie premisa asigurarii soivabilitapx Pe baza studiilor
intreprinse de specialisti, se apreciaza ca disponibilitatile banesti pot satisface cerintele de plata
imediata daca detin 3-5% din activele circulante sau 1-5% din activ total. In cazul nostru, ponderea
disponibilitatilor banesti se situeaza intre 17-24% din activ total, ceea ce semnifica faptul ca
societatea INTERCONT CAPITAL poate face fa|a angajamentelor sale pe termen scurt.
Observable de mai sus pun in eviden^a faptul ca informajiile oferite de cele doua grupe de
indicatori sunt divergente deoarece indicatorii de o anumita factura constructiva (lichiditate,
solvabilitate), prezentaji in Anexa nr.1.2. avand la baza informa|ii extrase numai din situafia
patrimoniala, ofera o anumita clasificare a societa^ii INTERCONT CAPITAL, pe cand indicatorii
construiti pe baza contului de rezultate (VA, EBE, CAF, etc.), ofera o alta ierarhie a societatii.
Din considerentele exprimate mai sus, am fi tentati ca pentru acest domeniu sa tragem
concluzia ca rezultatul diagnosticului nu este denaturat de utilizarea unora sau altora dintre grupele
de indicatori menfiona^i mai sus. Totusi, ne manifestam rezerva fafa de utilizarea exclusiva a
indicatorilor de tip solvabilitate, lichiditate, grad de indatorare, in detrimentul indicatorilor de
tip valoarea adaugata, capacitate de autoilnantare, excedent brut de exploatare si derivati ai
acestora, deoarece evenimentele conjuncturale generate de managementul financiar si opera|ional
pe termen scurt isi pun amprenta in mod evident asupra indicatorilor din prima categorie, construiti
pe baza situatiei patrimoniale, imprimandu-le valori care, de cele mai multe ori, modifica imaginea
reala si valoarea informationala a diagnosticului financiar-contabil.
Pe langa analizarea soldurilor intermediare de gestiune, consideram ca o importanfa
deosebita in diagnosticarea societatii INTERCONT CAPITAL o are determinarea indicatorilor
derivati ai soldurilor intermediare de gestiune, cum ar fi gradul de integrare, rata marjei de
autofinantare, ponderea CAF in VA, ponderea cheltuielilor cu personalul in valoarea
adaugata, ponderea EBE in VA, ponderea VAin CA, etc. (vezi Anexa nr.1.2). care pot genera
informa^ii complexe privind structura si modul de formare al beneficiului si pe baza carora se pot
face previzionari realiste pe un orizont de timp relativ mare.
Evolutia indicatorilor derivati ai soldurilor intermediare de gestiune, se poate observa si din
figurile 3.3 si 3.4.

62
 (Pfa Cet%
60,00%

50,00% 30%
39%
HPh
40,00% -^34%

30,00% 27%
22%
12%
20,00%

10,00%

0,00%
2002
u r
2003 2004 2005 2006
□ GraddeirtBcpae Ratarraqei deautofinanjare ■ PondereaCAF?n\A
Figura 3.3. Evolufia gradului de integrare, a ratei marjei de autofinanfare §i aponderii CAF in VA
 100,00%

90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2002 2003 2004 2005 2006

□ PondereacheHuelilorcupasonaliiin\A □ RondereaEBEfn\A ■ Bxderea\A?nCA

Figura 3.4. Evolutiaponderii cheltuielilor cupersonalul in VA, ponderii EBE in VA §i ponderii VA in CA

 Evolutia gradului de integrare a productiei ofera concluzii care indica o usoara diminuare in
anul 2003 a sursei de obtinere a profitului (in valori relative), cu o usoara redresare in anul 2006.
Apreciem ca in acest stadiu al cercetarii, se poate continua urmatoarea grupa de indicatori
care sa constituie nucleul diagnosticului financiar-contabil, in demersul evaluarii firmei
INTERCONT CAPITAL:
63
 >Valoarea adaugata;
>Excedentul brut de exploatare;
> Capacitatea de autofinantare;
>Indicatorii derivati ai acestora: marja de autofinantare, gradul de integrare, ponderea VA in
CA, ponderea cheltuielilor de personal in VA, ponderea CAF in VA.
Desi numarul indicatorilor selectati este foarte restrans, consideram ca acestia sunt extrem
de relevanti in sustinerea demersului evaluarii prin metode de randament (financiare) a caror punct
nodal il constituie determinarea capacitatii beneficiare ca rezultanta a proiectiei, intr-un orizont de
prognoza, a unui flux de trezorerie discontat.
Din bibliografia parcursa pana la aceasta data, nu am constatat sa existe o legatura directa
intre rezultatul diagnosticului financiar-contabil si modul de utilizare a metodelor de evaluare, in
sensul ca in construirea prognozelor nu sunt luate in considerare rezultatele diagnosticului financiar-
contabil.
In mod indirect insa, rezultatul diagnosticului poate juca rolul de releu in corectarea
valorilor obtinute prin utilizarea metodelor de evaluare patrimoniala.
Un alt aspect de semnalat il constituie, in opinia noastra, legatura indisolubila care se
creeaza intre elementele diagnosticului global (tehnic, comercial, uman) si diagnosticul financiar,
fapt atestat de conexiunile firesti create de capacitatea firmei de a genera excedente de exploatare,
reflectate de indicatorii de mai sus si capacitatea tehnologica si de piata a acesteia.
Alaturi de indicatorii selectati ca fund relevanti in sustinerea demersului evaluarii in
subsidiar, consideram ca fund importanta analiza structurii patrimoniale a firmei.
Aceasta deoarece informatiile furnizate de ratele de structura ale activului §i pasivului ne pot
furniza informatii importante cu privire la maniera de utilizare a metodelor de evaluare patrimoniale
sau financiare.
Facem aceasta afirmatie bazandu-ne pe investigatiile intreprinse la S.C. INTERCONT
CAPITAL S.A. de unde am desprins concluzia ca productia societatii, concurenta si prognozele
privind piata medicamentelor, nu permit estimarea unor cresteri considerabile a activitatii acestora.
In acest context, putem aprecia, de pilda, ca activele imobilizate sunt supra-dimensionate in
raport cu nivelul cifrei de afaceri realizate. In aceasta situatie este lesne de in^eles ca valoarea
determinata prin metode patrimoniale se poate indeparta considerabil de valoarea determinata prin
metode de randament, care in acest caz pot sa se apropie de valoarea de piata. Este insa la fel de
adevarat ca nu se poate face abstractie de valoarea intrinseca a imobilizarilor, dar incapacitatea
acestora de a produce profit in structura in care se afla diminueaza drastic valoarea de piaja a
societatii.

64
 in stadiul actual al cercetarii, suntem in masura sa apreciem ca urmatoarele elemente sunt
determinante in alegerea metodelor de evaluare:
>Valorile de 40% pentru gradul de integrare pot fi considerate praguri minime in luarea
deciziei de utilizare a acestui indicator. Este, de asemenea, recomandat ca ponderea EBE in
VA sa fie cat mai apropiata de 70% (valoarea de 30% putand fi un prag minim). Pentru
marja de autofinanfare valoarea minima de prag este de 30% pentru societajile din
domeniul producjiei;
>Daca nivelul indicatorilor derivap: al CAF, EBE, VA se incadreaza in limitele de mai sus,
se pot utiliza metode de evaluare bazate pe randament. In condijiile in care ponderea
activelor imobilizate in total activ este ridicata (peste 50%), se impune luarea in considerare
si a metodelor patrimoniale;
>Daca nivelul indicatorilor de mai sus se situeaza sub limitele precizate anterior, fara a fi
alarmant de joase, se impune utilizarea metodelor de evaluare combinate;
>In situajia in care valorile indicatorilor derivap ai CAF, EBE, VA sunt negative (eventual
pozitive, dar foarte mici), societatea prezinta grave disfunctii structurale (produse, piata,
management), ceea ce impune prudenta in evaluarea societatii si alegerea, cu preponderenta,
a metodelor de evaluare patrimoniale.
Analiza rezultatelor evaluarii utilizand diferite categorii de metode, releva un grad ridicat de
divergenta atat intre diferite grape de metode de evaluare, cat si in interiorul unei grape de metode.
Alegerea unei anumite metode de evaluare in detrimentul altora nu se poate realiza dupa o regula
bine stabilita, rezultatele obplnute indicand valori contradictorii intr-un ecart considerabil.
Coreland rezultatele analizei financiare la societatea INTERCONT CAPITAL cu constatarile
ce reies din celelalte diagnostice ale intreprinderii, se poate recomanda folosirea cu predilectie a
metodelor de evaluare patrimoniale, in speta a Activului net corectat.
Din perspectiva valorilor de tranzactie (efective sau potentiate) comparate cu valorile de
evaluare obtinute prin aplicarea unor metode de evaluare (tabelele 3.13, 3.13, 3.15), se desprind
urmatoarele concluzii:

Societate Valoarea de Referential

a tranzactie
- lei -
40.000.000 Tranzactii efective. RASDAQ cu pachete minoritare,
INTERCO
extrapolate la nivelul Tntregului pachet de actiuni,
NT situate Tn care se ajunge la valoarea de circa
12.000.000 USD (279.433.992 actiuni *0,043
CAPITAL USD/actiune)

65
 La societatea INTERCONT CAPITAL valoarea de tranzactionare se regaseste in valoarea
obfinuta prin aplicarea metodei patrimoniale - ANCC (vezi tabelul 3.13).
Nu putem incheia fara a remarca odata in plus faptul ca in actualul stadiu al cercetarii se
profileaza concluzia conform careia pentru domeniul farmaceutic sunt utilizabile seturi de metode
de evaluare fara a se recurge la concilierea valorilor prin formule (modele) de ponderare
"importate".
Elaborarea unor astfel de modele de ponderare pentru companiile farmaceutice romanesti, si
nu numai farmaceutice, s-ar realiza odata cu extinderea considerabila a arealului de investigate (pe
principii similare cu cele care au dus la stabilirea coeficientilor din functiile scor Conan Holder sau
Altmann). cristalizandu-se in acest fel mult mai elocvent ponderile diferitelor metode in valoarea
finala, luand ca referinfa absolute valorile de tranzactionare efective.

66
 flU 0 GiiA iS

Bogdan Constantin "Performantafirmei", Editura Polirom, Iasj, 2000.

Andronic

Adela Deaconu "Evaluarea afacerilor", Editura Intelcredo, Deva, 2002.

Maria Niculescu "Diagnostic global strategic", Editura Economica, Bucure§ti, 1997.

Dumitru Margulescu "Analiza economico-financiara a intreprinderii", Editura Tribuna

Economica, Bucure§ti, 1994.

Adela Deaconu "Diagnosticul si evaluarea intreprinderii", Editura Intelcredo, Deva,

2000.

N. Georgescu "Analiza bilantului contabiF, Editura economica, Bucure§ti, 1999.

Stefanescu C, "Analiza economico-financiara", Editura Tribuna Economica,

Bucuresti, 1996.
A. Isfanescu, A. Baicus

Adela Deaconu "Bilantul contabil al agentilor economici", Editura Intelcredo, Deva,

1999. '

PanteaLP. "Managementul contabilitafii romdnesti", Editura Intelcredo, Deva,

1999.

Georgeta Vintila "Gestiunea financiara a intreprinderii", Editura Didactica §i

Pedagogics, Bucure§ti, 1997.

Marin Toma, Marius "Ghid pentru diagnostic si evaluare a intreprinderii", CECCAR,

Chivulescu 1994.

Isfanescu A., Anghel I., "Ghid practic de evaluare a intreprinderif\ Editura Tribuna
Robu V., Sorin Stan Economica, Bucure§ti, 2001.

Lucian Savu "Evaluarea intreprinderii", Editura Dimitrie Cantemir, Tg.Mure§,

2002.

Adrian Petelean "Management financiar", Editura Appendix, Tg.Mure§, 2002.

*** Colecjia revistei "Finanfe, Credit, Contabilitate", Editata de

Ministerul Finanjelor, anii 2002-2007.

*** Colecjia revistei "Tribuna Economica", Saptamanal economic

national, anii 2002-2007.
67
 ANEXE

Anexa nr. 1.1.1. Bilantul pentru perioada 2002-2006 Anexa nr. 1.1.2.
Contul de profit si pierdere pentru perioada 2002-2006 Anexa nr.1.2.
Dinamica indicatorilor selectati in perioada 2002-2006 Anexa nr. 1.3.
Structura patrimoniala in perioada 2002-2006

Sinteza datelor necesare stabilirii valorii

S.C. INTERCONT CAPITAL S.A.

Anexa nr.2.1. Tabloul simplificat al soldurilor caracteristice de gestiune:

2.1.1. Rata de cre§tere a vanzarilor 5%
2.1.2. Rata de cre§tere a vanzarilor 8%
Anexa nr.2.2. Calculul capacitatii beneficiare:
2.2.1. Rata de actualizare 18%
2.2.2. Rata de actualizare 19%

68