Sunteți pe pagina 1din 37
GERMANA PENTRU INCEPATORI fn economia si societatea romfneasca schimbarile survenite in ultimii ani, au adus cu ele multe-multe probleme dar si multe posibilitati. Pentru a putea exploata aceste posibilitati este foarte important cunoasterea limbii germane, a acelei limbi care se vorbeste in mai multe tari din Europa. in economie, in turism si in cultura este indispensabila cunoasterea limbii germane. De aceea, in cele mai multe tari europene limba germani se pred& deja din scoala generala. Metoda bazat pe insusirea treptaté a cunostinfelor noi, introdusi de EUROCOR, se utilizeazit de mult timp cu succes in {arile Vest-Europene gi in Statele Unite. Dup& cateva lectii gi dumneavoastra veti constata ci obfinefi rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns si invatati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in cursul repetirii sistematice a exercitiilor si atunci vefi progresa in mod garantat. Parcurgeti deodata cel mult o jumatate a unei lectii. Fiecare parte a unei lectii cuprinde o cantitate suficient de material nou pentru a exersa. Atunci cand rezolvati pentru prima data un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rogu, Folosirea acestaia are sens doar daca ati repetat deja de trei-patru ori exercitiul. Daca acoperifi textul cu filtrul rogu, raspunsul corect devine invizibil, astfel dumneavoastra trebuie sa-1 ghiciti. Prin indepartarea filtrului, puteti verifica dac& afi rezolvat corect exercitiul. Daca utilizagi si caseta, cu ajutorul filtrului rosii putefi si va verificati si pronuntia. ‘Atunei céind invatém un lucru nou, acesta ajunge pentru inceput, in asa-numita ,memorie de scurti duraté”, Dacd dupa aceea nu repetim, sau nu folosim din nou cele invatate, foarte probabil le vom uita repede. in schimb dac& recapitulam des si utilizim cele invafate, atunci acestea ajung in asa-numita ,memorie de lunga durati”. Datele acumulate in aceasta memorie (ca de ex.: numele personal) vor ramane acolo pentru foarte multi vreme. Veti constata repede, cA exercifiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite refinerea cu usurinfa a noului material, Acestea contribuie la sporirea increderii in fortele proprii si a dorintei de a continua invatarea. Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lectie are doua parti, in prima leetie, se afld exercitiile cu materia now. Partea a doua a celei de a doua lecfii nu cuprinde cunostinfe noi, aici gisiti exercitii de verificare. Fiecare lectie sc incheic cu recapitularca noilor reguli gramaticale gi cu tema pentru acasd. La sfarsitul caietului de curs se afld glosarul ‘cuvintelor gi expresiilor noi precum si transcrierea lor fonetic’ in ordine alfabetict. Pronuntia se afl in paranteza dreapti. Pe marginea paginilor vefi intilni urmatoarele semne: La nivelul acestut semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caracteristicile lexice sau gramaticale speeifice limbii germane. Exercifiu pent verificarea materialului lexical si gramatical insugit Problema apiruta in acest exercitiu este tatatd si in lecfia 3. la pg. 21. Observatiile cele mai importante, care se referd la regulile gramaticale sau la pronuntie, le gisiti totdeuna reliefate prin acest semn grafic. Textul care urmeaz dupa semnul ..>"tipdrit cu rogu (care nu se vede in cazul folosiri filtrului rogu arata) c& exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de ex. completarea unui text sau traducerea unei propoziii LECTIA 1. — PARTEA INTAL CCitigi cu atentie pronuntia, aflatt in paranteza dreaptt Guten Tag - Bund tual / ‘guten - (gu:tin] - bun, bund ‘Vocala silabei accentuati este notati cu liters groasé (gu:tin}. ~ fn cuvintul (gu:tan) vocala .u” se pronunti lung, ca in cuvantul romfnese bun".| Voeala pronunjati lung, o marcim totdeauna cu punct dublu ¥:”, Vocala ,e”, aflata la sfargitul cuvantului sau in prefix se pronunti ca vocala romaneascé A [gu:tin}. Tag - zi {in cuvintul (ta:k} vocala ,a” se promunya lung. Consoana 2”, la sfarsital cuvantului se pronunfa ca si consoana .c”, din cuvntul are", Consoana ,” este transerisa prin ,k" (ta:k} Guten Morgen - Bund dimineaqa {in cuvantul {mo:rgin] voeala ,o” se pronunfi lung. Vocala .e" se pronunté cu . [me:rain Wie geht es? - Ce mai faci?, Cum te simi? Jn cuvantul [ romanese .vie" | diftongul ,ie” se pronunta cu ,i” lung, ea in euvantul iar vocala ye” nu se pronunta (Vi:} es geht - bine, mulfumesc Jn cuvantul [gEt] vocala ,¢” se pronunya lung. Acest e” lung, it rmarcdm cu majuscula E gi o pronuntim ca pe vocala ,e" din euvantul Eva", iar consoana ,h” nu se pronunté [9 Frau Schmidt - doamna Sehmidt in eavintl (frau) aricuttm ditongul av” ca in euvéncol vocala wa” este mai accentuati decit vocala [frau]. sau”, insi s3¢ pronunfi eu ,§” rominese, ca in cuvantul ,$i” [smit] ’ Fraulein Rohde - domnigoara Rohde {in cuvantul ,.Friulein™ (frela‘n) diftongul tu” se pronunja ca diftongul romfnese ,oi”, din cuvantul rominese noi". Diftongul ei” se pronunté ai ‘cuyntul romanese ,haina”. Vocala ,i" serisa cursiv, (], se proounté muiat, ca in cuvantul noi”: [froslain). Exersafi promuntia cuvintelor! Citifi cu voce tare gi clar: ai ~Tag > [twk] ~Tag > [ak] Dun ~ guten > [gustin] = guten > [gutin] diminesta ~ Morgen > [mosrgin] —— Morgen > [mozrgan] cum wie > [vig] ~ wie > vi o merge ~ €5 geht > [es eB 5 geht > [es 9&1] doamna ~ Frau > (frau) ~ Frau > (frau) © Schmit ~ Schmidt > [seit] = Schmidt > [gmit] domnisoara = Fraulein > (froilain) ——— Fritulein > [fievlain] Rohde ~ Rohde > [roid] — Rhode > [rosa] (/ Observatii prvitoare fa pronuntie ae LH | owt) tera seis gros — us” ~ marchers sitaba accenuat; \ {vic] punctul dublu - ,:"- marcheaza vocala pronunjat lung. Citigi cw voce tare si clar urmatoarele euvinte: * Guten Tag > [gustin ta:k] Guten Tag > Costin ta:k] Guten Morgen > [gu:t8in mo:rgin] Guten Morgen > [gustan mo:rgin] Wie geht es? > [vis gEt es] Wie geht es? > [vis gBt ex] Frau Sehmidt > [frau smit] Frau Schmidt > frau smit] “Petulein Rohde > [froilam 1 i] Friulein Rohde > [froilain rozda) Important! “Fn limba german, accentul cade fn general pe prima silabd. La cuvinte monosilabice marciim ‘accentul. In cuvimele plurtsilabice, litera scrisa gros marcheacd silaba accentuatd Jn limba germand substantivele se scr intotdecune cw majusculd. tn faja substantivelor Se afta articolul hotardt: der”, , die", das”, de ex.: der Tag, die Frau. das Fréulein. Genul sgramatical de multe ort nu coincide cu genul natural (de exemplu: das Friulein — neuer), de aceea articolul hotérat trebuie invitat impreund cu substantiul / Sa recapitulam substantivele cunoscute, tmpreunt cu articolul botirat, Pronunjay-te ex voce tare: ic Frau > [air frau] die Frau > (die frau) das Frfulein > (das frodtain] das Fraulein > (das froilain] dee Morgen > {de" mozrgiin] er Morgen > (def mozrgin] der Tag > [de tak] der Tag. > [det tek) Acestea sunt cuvintele lecfici de astazi./$i le recapitulim si si incercdm si le pronunjim corect: der Abend > (de" azbant) = seara auch > [aul] =i Consoana 1” pronungat8 mai adanc gi mai tare © notim cu ,H”. Pronunfafi acest ,h” ea $i ‘numele Ahmed”. ~ danke > [dank] ~ mulumese Dir > tai] te cs > [aus] ~ ba, bunt der Hee > {de her] ~ domnut Tinea > (lent) ~ pentn dumneavoasia sehr > [ze] ~ foarte und > {unt} =a ‘Acum exersati cuvintele fn alti ordine. Avefi grij@ 1a pronuntie: der Herr > Ide" her] = domnul der Abend > [de" azbant] = seara Ihnen > fisnan} ~ pentra dumnesvoasta auch > [aul] - i Dir > (ai) tie aut > feu] ~ bun, bunt sehr > fae") = fearte danke > [dank] ~ muljumese und > [unt] -4 es gebt > [es gE] — merge, bine ‘Dupi atita recapitulae precis stiji deja cuvintele pe din afars. Traducefi in limbs german seara > der Abend, > [de arbant) pentru dumneavoastrd > Then > [emin] domnal > der Herr > [de ber] Joanna, fereia > die Frau entra dumneavoastrt > Thnen fie > Dir si > auch smuljumnese > danke > [danka} imsinests > der Morgen > [de® mo:rgin] cua > der Tag > {de tak) downigoara > das Friulein > [das froin) bine, bun, bun > gu > [oust] foane > sehe > Pel] Omer privtoare a prominge: STG TQS? | in timba germans consoana wt de la sfargital cuvéntulu, abia se | pronung sehr [ze'] — foane Dir (di:" /Acum tnvayim s& salutam. Promunfafi formele de salut cu voce tare i clar: Giwten Morgen! > [austin mo:rgin] Guten Morgen! > [gust mo:rgin} Guten Tat > [aw Guten Tag! > (guetin tk) Guten Abend! > [gustan acbant} Guten Abend! > [gurin a:bant] Repetat incl data! Atenjie le promungis corectit Buna seara! ~ Guten Abend! > austin axbang) Bund ziual ~ Guten Tag! > guitin tk} Bund dimine ~ Guten Morgen! > (gustin morrgin) ‘Acum si legim formete de salut invite, cu persoanele din manualul nostra Guten Tag, Frau Schmidt! > (gustan ta:k fraw smit] - Bund ziua, doarand Schmidt! ‘Guten Abend, Frtulein > [gustin asbant froiaim Bunt seara, domnigoara Rohde! ror] Rohde! (Guten Morgen, Herr Rohde! > [gustin mocrgin her _~ Bund dimineafa, domnule ro:da] Rohde! Explicatie [vis gEt es diss] Mulumese, bine. ~ Danke, gut. > [danka gut] Situ? ~ Und Dir? > [unt dic] Foarte bine, ~ Sehr gut > (ze! gust] ‘A, doamna Schmit! = Ach, Frau Schmit! > fall frau smit] “Ce mai faceti? = Wie geht es Ihnen? > [viz gEt es “ La fel, bine, = Auch gut. > [aul oust) Atenie! Intrebarea Wie geht es Ihnen?” Ce mai faceti? ~ mu se referd mumai ta sandtate, ci este sf 0 forma de salut. Cuvintul ,.lhmen” se scrie cu majusculd, pentru eli este 0 form’ de ppolitere: Dumneavoastrd. Repetati propozitiile! Aveti grit la intonatie! Repetati propozitile cu voce tare si clar! Aveti riff la pronunfarea corect’! Guten Tag, Frau Schmidt! > [gustan ta:k frau smit] > Bund ziva, doamnd mall Wie gate ita) ce a sigur ata ~*~! “yan Guten Aviat! pina) =a ‘Wie geht es Dir? > [vir gEt es dic‘) > Ce mai faci? Oe er $i Damar? Danke, schr gut. > [danka ze" gu:t] > Multumese, foarte bine. er besd, Finda > (anna itt fh > Dus ag teeen naa eon Rode! See ee (Garis Xone Ete TES | Prom ee ar, dae scene coret eps Us inceput accentuafi putin, forat, de ex.: \ Guten Abend, Herr Rohde! (gustan azbint her rel] — Bunt seara, —____dommale Rohde! ‘Cuvintele cunoscute le leg acum cu conjunctia und” — ,,s1 ". SA pronuntam cu voce tare: Der Herr und die Frau. >[de" her unt di: frau] ~ Domnul si doamna. Die Frau und das Fraulein, > [diz frau unt das fro‘lain] - Doamna si domnisoars. Der Tag und der Abend. > [de' ta:k unt de’ a:bant] —- Ziua gi seara. Der Morgen und der Abend. >[de' mozrgin unt de" ~ Dimineafa $i seara. acbant] ‘Gut und sehr gut. >[gu:t unt ze" gust] ~ Bine $i foarte bine. Herr Rohde und Frau > (her ro:da unt frau smit] - Domnul Rohde gi doamna Schmidt. Schmidt. Herr und Fraulein Rohde. > {her unt froflain rozda) ~ Domnul si domnisoara Rohde. Here und Frau Schmidt. > (her unt frau smit] = Domaul si doamna ‘Schmidt. Danke Thnen und Dir. >(danka isnain unt di:"] ~ Va mulpumesc dumneavoasti si ti. ‘i folosim cele invatate! Spuneti tare cu voce tare textul corespunzitor in limba german! Daca gresii, corectat-vat ‘A, domaul Robde! >Ach, Herr Rohde! > [aH her ro:da} Ce mai faceti? > Wie gehi es Ihnen? > [vie @Bt es ienan) Maltumese, bine >Danke, gut > [dank gut] Si m ce mai faci? >Und wie geht es Dir? > [unt vi: gBt es di] Foarte bine. >Sehr gut! > fee! gut] Ziva si seara >Der Tag und der Abend. de" tazk unt de" azbant} Doamna Schmidt $i > Frau Schmidt und > [ffau smit unt fof donmigoara Rohde Fraulein Rohde, ro:di) Domaul si doamna Schmidt. >Herr und Frau Schmidt. > {her unt frau smit] Bun& seara! > Guten Abend! > [gustan a:bant) La sfargitul lectici si recapituldim pronungia eétorva cuvinte. Citi cu voce tare gi accentuay! (a:] Tag, Abend, {o:] Morgen, Rohde fi] wie, Ihnen, dir LECTIA 1. — PARTEA A DOUA ich heibe > fil hiss) = ma mumese An cuvantul ,ieh” [iH] consoana .h” se pronunfd tare, ca in cuvantul rominese hain”. in cuvantul ,heife” intdlnim o noud liter’ 8", asa numitul ,estet”. Promunfarea iui corespunde cu pronunjarea eonsoanei romani din exvintal sune* [ais] ich Versiche > (iH ferstEa] ——— injeleg “ Consoana ,h”-ul dintre cele doua vocale nu se pronunts, litera .v” la inceputul cuvntului se pronunta ,.f” [ferstEa], ch heipe Kurz, > (iH has kurt] - md numese Kurz. Consoana (kurt). ", numiti in limba germana fet” se pronunya ,{": Kurz Repetati propozitiile invajate! Pronuntati cu voce tare si clar: Inyeteg, ~ Ich verstche. ~ (iH fergt ea] Ma mumesc Kurz. ~ Teh hele Kurz, (1H hast kur] inteleg, doamna — - Ich verstehe, = [iH fersta frau gmit] Schmidt Frau Schmidt. singular, timpul pre- >, zent primeste terminagia ye” si tn fafa Tui st | TSS | promumete personal ,ich” iH] -yeu"” | u ich heiBe — mA numesc Bee (/etbul Ia persoana 2 nti = Unmeaza cuvintele noi ale lectiei. Pronunjati cu voce tare si clar cuvintele: heifen > [haésin] — ase numi ich > [iH] - eu ja > (ial - da mich. > [miH] pe mine nein > [nain] - im nicht > [niltt] =m Sie sie verstehen > (ei) > fi] [ferstean) ~ dumneavoastri ~ ea, ei, ele: ~ a infelege -/Acum s& recapitulam cuvintele leetiei de azi in alt ordine. Avefi grij& la promunfie: ich > fi) mich > (mill) sie > Gd nicht > [nitit} Sie > Gail heiBen > [hassan) verstehen > [ferstlin] ja > fial nein > [nan] Repo cuvintele pi cin legit pe de ros inesreai cu > ich = > fi] ca asic > fei] a > ja > Lia} ich mich sie nicht Sie heiflen verstehen ia rein pe mine dumneavoastra asenumi > heifen > [havsin) nu ainjelege > verstehen > [ferstEan] ” Formayi propo: si a pronumelui ich”: Ich heiBe Schmidt, Ich heiBbe Eva Schmidt. Sie heiffen Rohde Sie heiffen Max Rohde, Wie heiBen Sie? Rudy? Nein, ich heiBe nicht Rudy. Ich heifSe Rohde, > [zi: haisin maks rozd] > (iH haist smit) [iH haisa Efe smit] [zis hafsin ro:da] (vir haisin 2i:] {ru:di] > fH] =e > [miki] = pe mine > [i] ~ ea, ei, ele > [nit mu > [ei] > [havsan] > [ferstEan] — 2 intelege > [al -a > [nain} mu acum: > mich > (mill) > Sic > [ai] > nicht > (niFtt) > nein > [nasn) cu verbul ,heifien”- a se numi! Atenfie la pronunjarea verbului ,.heiBen” ~ MS numese Schmidt, - MA numese Eva Schmit, ~ Vi numiti Rohde, ‘Vi numiti Max Rohde. = Cum vi numigi? ~ Rudy? [hain iH haisd nidtt ru:dij ~ Nu, nu ma numese Rudy. [iH haisa 10:44) Ma numesc Rohde. Explicarie In propositia afirmativa verbul std totdeauna pe locul al doles. Subiectul poate sia atdt inainiea verbulut cnjugat cét sin urma li. Ordinea: sublect verb confugat se numesle ‘ordine direct, de exemplat ‘els ese Max Rohde ~ Ma mmesc Max Rohde. ine 3 ‘Dacd pe primul loc in propozite este 0 alté parte de propozifie deci subiectul, vorbim de online invers’, de ex.: ‘Macx Rohde heibe ich ~ Max Rohde ma mumesc. 23 / Citi eu voce tare tn limba german! Daca gresiti, corectaji-vis Cam v8 muri? ‘Mi numese Max Robie Vi oumit Rudy? iw ma numese Rud. Vi oumiti Eva ‘Va numiti Schmidt” > Wie heiBen Sic? > le heiBe Max Rohde, > Hellen Sie Rudy? > leh hei nicht Rudy > Sie heifen Eva > Heiden Sie S nid? > (vi: haisin ai] > [JH has maks ro:cit) > thaistn zi: ruzdi] > [iF ash iti rsd) > (zi: haisin Eta) > [haisin zi: gmit] (/Negatin nicht” — mu” ~ se afl totdeauna dupa verb sai la frau, ‘propozitiei, dar niciodati inaintea verbului, de ex. BS? da heise nicht Rudy. Sa: / Citi propoziti Ich verstshe Sie, Ich verstehe Sie sehr gut. Ich verstehe Frau Schmidt nicht. Sie verstehen mich, ‘Sie verstehen mich auch, ‘Versiohen Sie mich? Versichen Sie Fraulein Rohde? Nein, ich verstche Sie nicht, > [nain iH{ fergUE8 zi: niHt] Und ich verstehe Sie gut. Verstehen Sie Eva? Ja, ich verstehe sie, turmitoare eu verbul ,versteher 2 {iM fet 74) > [iH feta ais 2e* got) > (IHL fergtES frau gmit ailtt] > [ais fergtBn mitt] > (zi; fergtBin miH aul) > [fergtan zis miFl] > [fergtEan zi: froflain 10:45] > [unt iH ferstEa zi: gust] > (fergtEan zi: Efa] > [fa iH fergtBa 2i:] ich heidle Rudy nicht a ‘njelege. Urmariti promuntia german: ‘Va toteleg, Va ingeleg foarte bine. 1N-o fnjeleg pe doamna ‘Schmidt (MG toeleget Si dumneavoastrd mi imclegei Mi ingolegeti? 0 injelegeti pe dormngears Rohde? ‘Nu, no vl injeleg. Si ou v4 ine bine 0 inseget pe Eve? Dao injeleg J fe verstehen Sie mich? Ich verstehe Sie sehr gut (‘tind emer. rope ineopiv ae odoe ek. Ace 1S (eno etal ep ce \Heiben Sie Rudy? —__fhnistn zi: ru: ~ Vi numiti Rudy? > [vir fergtan zi: miti] Cum ma ingelegeti? > (iI ferstB& zis ze‘ gust] — Vi ingeteg foarte bine. Formafi citeva propoziti! Atenjie la ordines corecti a euvintelor! Spunei eu voce tare fh limba german Ma inetegets? Da, vi ingles bine. No v8 ineieg Cam ma inelege? Vi inele foarte bine Nu ma imeegeti? Explicayie > Verstehen Sie mich? > [fergtRn zi: mitt] > Ja, ich verstehe Sie gut. > [/a iH ferstEa zi: gut) > Ich verstche Sie nicht, > [IH fersta zi: niltt) > Wie verstehen Sie mich? > [vis ferstEan zi: milf] > Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferglEa zi: ze" gut} > Verstehen Sie mich nicht? > [ferstEam zis mitt nit] Negatia ,.nein"[nain] ~ mu — opusul lui ja” — da neaga toatd propozitia si st la inceputud ‘acesteta, Negtia nicht” {nitit] neag’ numai 0 parte de propocijte si std chipa verb, de ex. Ich verstehe Sie nicht. eh heibe ache Rud Promumele personal Sie” [2:] ~ Dumneavoastra = Nu va feleg. ~ Nu mi cheama Rudy, seris eu majusculd este 0 forma de polite. Cu acest promume verbul se confuga la persona a 3a plural. Promimele ,.Sie” se refera la 0 singur’s persoand sau la mal multe persone, ea si in limba romand, de ex Wie hejfen Sie? Verstehen Ste mich? vie haisin 2i:] = Cum vi rig? (fergtcin zi: mit] — indepen? Pontru a clarifica la cdte persoane ne referim, adsugiim de obicel i mumele persoanet, de Vorstehen Sie mich, Herr Rohde? (fet zi: mill hex ro:di] — ME inyelegerl dommule Rohde? Gitigi cu voce tare propozitiile germane, apoi tradueefi-le tn limba romana: Tech verstehe Sie gut. Sie verstehen mich sehr gut > VA ingeleg bine, > Mi infelegeti foarte bine Ich verstehe Sie nicht, Frau Schmidt, > Nu v8 inteleg, doamnd Schmidt. Ich hee nicht Eva > Nu ma numese Eva, Sie verstehen Frau Schmidt gut, > O infelegeti bine pe doamna Schmit, Wie heillen Sie, Herr? Ich heie Max Rohde, > Cum vi numiqi, domnule...? > Mi numese Max Rohde. Heifen Sie Rudy? > Vii numiti Rudy? Wie verstehen Sie Frau Schmidt? > Cum 0 injelegeti pe doamna Schmidt? Verstchen Sie mich nicht? > Nu mi infelegeti? Nein, ich verstehe Sie nicht, > Nu, nu va ingeleg (/‘mportant! ‘Dupa cuvdntul ,.wie™ [vir] - cum — urmeazt ordine inverst, de exemplu: is Wie hein Sie? (vi: haisin 2i:) | \ Wie geht es thnen? vis gE es kt) / Repetati cateva propozi ined dati! Avefi grijl la accent! Cititi cu voce tare si clar: Ich verstehe Sie schr gut. > (iH fergiBa zi: ze" gut] Wie helen Sie? > [vis haisin zis] Verstehen Sie Friulein Rohde? > [ferstEan zi: froilain ro:d] HeiBen Sie Kurz? > fhaisin zi: kury) Wie verstehen Sie mich? > [vir fergtan zi: milf) Ich verstehe Sie nicht. > (UH fergtBa zis nittt) CCitiji de mai multe ori urmatoarele propoziii! Acestea sunt deja cunoscute. Cititi-le cursiv si clar: Wie heillen Sie? > [vis baisan = Cum va numiti? Verstehen Sie mich? > [fergtEain zi: milf] ~ Ma injelegeti? ‘Wie geht es Thnen? > [vir gEt es k:ntin] = Ce mai faces? Es geht gut > [es eEt gual ~ Bine. Heien Sie Kurz? > {baisan zi: kur] = Va numiti Kurz? Wie verstehen Sic Eva? > [viz fergtEan zi: Efa] _-~ Cum o intelegeti pe Eva? ‘Danke, sehr gut. > (dank’ ze" gust] = Multumese, foarte bine. Guten Abend, Frau Schmidt! > (gu:tin a:bant frau smit] ~ Bund seara, doamnk Schmidt! Guten Tag, Herr Rohde! > [gusttn ta:k her re:da) —~ Buna ziua, domnule Rohde! Guten Morgen, Friulein Eva! > [gu:tan mo:rgin froilain ~ Buna dimineaga, Efa] domnigoar’ Eva! Exersafi si in alta ordine aceste cuvinte! Pronuntaticle eu voce tare! Atentie la pronuntia corecta: Ce mai faceti/Ce faci? > [viz gEt es) > Wie geht es? nu infeleg > [WH ferstes nit) > ich verstehe nicht fied > [iH aH] > ich auch multumesc: > [danka) > danke fie > [di:'] > Dir nu m& numesc. > [IH haisa niHt) > ich heiBe nicht va tnteleg > [iH ferstBa zi] > ich versche Sie VA numiti...? > [haisin zi:) > Helen Sie..? si pentru dumneavoastet > [unt inn} > und Thnen © ingeleg > (iH ferstEa zi] > ich verstehe sie ‘Bund seara, domnule Rohde! > [gu:tan a:bant her ro:d3) > Guten Abend, Herr Rohde! ‘Ab, domnigoara Rohde! > [all frojlain rod] > Ach, Frilulein Rohde? Foarte bine. > [ze" gust) > Sehr gut {n incheierea lectiei de azi repetati toate propozitiile! Cititi cu voce tare propozitiile in sgermand! Urmiriji accentul corect: Ma inyelegeri? >Verstehen Sie mich? > festBin 2: mid] Numa numese Rudy. -->Ich heiBe nicht Rudy. > [iH hai nil rasdy] Ce-mai facet? >Wie geht'es Ihnen? > [vit gEt es tnd] Multumese, foarte bine. > Danke, sehr gut. > [danka ze" gut] Nu vi injeleg. >Tch verstehe Ste nicht. > [il ferstEa zi: itt) Cum va mami? > Wie heiden Sie? > (vi: hain zi] ‘Va ineleg bine Ich verstehe Sie gut, > [iH ferstBa zit gut] in cuvintele urmitoare se repetl aceleasi sunete. Citifi cu voce tare: IE] Evawverstehen, get; (HN) aueh, ich, mich, nicht; {a} danke, Morgen, Rohde {e] Herr, Abend, sehr RECAPITULARE ‘A, Reguli gramaticale 1.1-In fimba germand toate substantivele se seriu cu majuscul, de ex: der Abend, die Frou. 1.2. Aticotul india genul gramatical al substantivului. Fiecare substantiv are articol. Articolul ,der” indied genul masculin, ,die” genul feminin, ,das” genul neutru de ex.: der Herr, die Frau, das Fraulein, 1.3, Substantivele se Tava’ impreun cu articolul: das Friulein - domnisoara. 1.4. Forma de politefe se exprima prin ,Sie” ~ dumneavoastri — si se scrie cu majuscula, ‘Acest pronume se foloseste cu verbul Ia persoana a treia, plural. De exemplu: Wie heiBen Sie? - Cum va numifi? -, sau Verstehen Sie mich? - MA infelegeti? 1.5. Cuviintul ,nicht” este o negatie gi sts dupa verb, de ex.: Ich heifle nicht Rudy. ~ Nu ma numese Rudy. 1.6. Cuvaintul ,nein” este tot o negatie (opusul lui ja"), si neagA toata proporitia, care se afla dup ea, de ex. Nein, ich verstehe Sie nicht. — » fu, nu Vi Injeleg. 1.7.{n proporitia afirmativa, verbul se alla totdeauna pe locul al doilea. Subieetul se aflt de obicei pe primul loc /a/, sau pe locul al treilea fo’, de ex @/ Ich verstehe Sie sehr gut. ~ Va injeleg foarte bine. eee by Schr gut verstehe ich Sic. — Vi infeleg foarte bine. 4 20 1.8. in propozitia interogativé folosim ordinea inversa, verbul stii in fafa subiectului, de ex: Verstchen Sie mich? a ae 1.9, Dupa cuvantul ,wie” avem ordine inversa, de ex.t Wie geht es thnen? se 1.10. Forma conjugata a verbului se foloseste totdeauna impreund cu pronumele personal corespunzitor. La persoana 1-a, singular, timpul prezent verbul primeste terminatia ,e”, gi in faja lui folosim pronumele ich”: ich heiBe. La persoana a 3-a, plural, timpul prezent verbul primeste te ui folosim pronumele ,sie” sau Sie” ~ ci, ele, dumneavoast Sie heiBen — Ei / ele / se numesc; Dumneavoastra vai numifi inatia en”, si in faja Lt-tn germand, ca si in limba roman& prenumele sti in fata numelui de familie, de ex. ‘Max Rohde sau Eva Schmit B. Pronuntia e425 113. 1.14. its: 1.17. 1.18. Pronuntia limbii literare este influentati mai mult sau mai putin de diferite forme dialectale. Acestea sunt cu atit mai des folosite cu cat ne apropiem mai mult de sudul Germaniei. Multi germani folosesc in conversatiile libere forme dialectale. Cel care invafa limba germand trebuie ins sa invete limba literara si nu cea dialectala, deoarece limba literar& este cunoscuta pe intreg teritoriul german. Accentul. in limba germana accentul sta pe prima silabi. Verbul cu prefix 1 accentuim dup’ modelul urmator: verstehen ~ [ferstEn] Intensitatea accentului. In limba germani silaba accentuata slibeste intensitatea silabei neaccentuate, de ex.: Rohde — {ro:da] Silaba accentuaté o marcém cu litera groasa, de ex.: [ferstEan] Lungimea vocalei. Vocalele germane pot fi lungi sau scurte. Vocalele care se pronunta lung, le marcim cu punct dublu dup& vocal, in afara de vocala ,,e”, care este pronuntata lung si inchis 0 marci cu majuscula ,E”, de ex.: wie —[vi:], geht —[gEt] . ch”-ul aflat dupa a”, 0”, ,u” se pronunti adanc, din gat (de ex.: Ahmed): ach, auch. Dupa ,e”, .i” .ch”-ul se pronunfi ca in cuvantul ,,haina”. Consoana ,,r” de la sfarsitul cuvantului abia se pronunt’, de ex.: [ze"] ,[de"] . Diftongul ,,ci” se pronunta[a/] , de ex.: Fraulein [fro/lain] , nein [nain] . 1. TEMA PENTRU ACASA Rezolvayi urmatoarele exerci! ‘A, Traduceti tn roména: 1. Guten Abend, Frau Schmidt! Wie gett es thaen? Versiehen Sie mich? Gebt es Dir gut? Wie heiflen Sie? 1B, Traduceti in german 1, Nu v8 inteleg domnule Rohde. 2. Va numiti Eva? 3. Bunf ziua Max. Ce mai faci? 4 Va ingeteg bine 5, Nu mé mumese Rudy. C._Notafi rispunsurile eoreete! 1. Unde nv pronunjm voeala .e la sfirstul euvéncului? a. Ich heive b. Rohde Wie Fraulein sehr gut Ich verstehe 2. Care propozitie este corectd? 1. Ich heife auch Rohde. b, Ich hei Sie Kurz. «. Friulein Rohde verstehen mich, 4. Sie verstehen sie. e, Wie geht es Frau Schmidt 3. Care propozitie este gresiti? Sie verstehe ih nicht Sie versteben mich nicht. ©. Sie nicht verstehen mich, 4, Nicht Sie versiehen mich, ‘e._Ich verstehe Sie nicht ee a LECTIA 2. - PARTEA INTAI v Si incepem lecjia cu citeva euvintele noi der Bahnhof > [de basnho:f] ie Bank > [dis bank] dic Botschat > [di bots] das Gesehatt > [das zeseft] das Haus > [das haus} das Hotel > [das hotel] die Kirche > (di: kirtta] der Ober > [de" o:be'] das Restaurant > [as rescoran] ie Schule > (i: gusta) v Acum repetafi cuvintele in alth ordine: as Hotel > [das hotel} ie Schule » [iz susla) der Bahnhof > [de ba:nho:f] das Restaurant > [Jas restoran] die Botschatt > (di: boztgaft) die Kirche > (di: kirtta] die Bank > [dis bank] das Geschift > [das geseft) das Hous > [das haus] der Ober > [de" o:be'] Repetat-te = gaa banca ambasada magazinol hotelul biserica chelnerul, resaurantal seoala hotell geoala sara restaurant ambasada bizeriea banca rnagazinul chelnerul Vi sunt deja cunoscute cuvintele? SB exersim inci o dati! die Kirche +> (dir kirHa] die Bank > [dis bank} dle Schule > [ac gusta dic Botschatt > [di: bostsaft] der Bahnhof > [de ba:nho:f] bisetien panes seoala ambasada ara der Ober > [eel o:be!) ~ chelnerul ‘das Haus > [das haus) Pail ‘das Hotel > [das hotel] = hotell das Geschait > [das geseft] = magazinul dos Restaurant > [das restoran] = restaurantul Aji reusits8invijai cuvintele noi? Urmeaza verificarea. Cum traducem urmatoarele cuvintele in limba germani? scoala > [dis susla} > die Sehule chelnerul > [de" oxbar] > der Ober are > [de" basnho:f] > der Bahnhof casa > [das haus] > das Hous ambasada > [di bostsaft] > die Botschaft biserica > [eis kita} > ie Kirche restaurantul > [das restoran] > das Restaurant sagazinu > [das geseft] > das Geschift hotell > [das hotel] > das Hotel banca > [dis bank] > die Bank - psn sabl ey ((sDer” este artcolul hotiat masculin, wie": femin net, de ox: de BHP et ehccr, diz Bank — banca, das Hotel hoteul. Folosim enicoul hotiit, atunci cind vorbim despre Iueruri sau persosne cumnoscute | | Pronumele demonstrat are tot aceste forme: \der = acesta, die ~ aceasta, das — acesta, N tebe Unde este” — Wo isi” [vo: ist] % Cititi cu voce tare imtrebarile in limba germand si abservati sensul lor in roméni: ‘Wo ist der Bahnhof? > [vo: ist de" baznho:t] = Unde este gara? ‘Wo ist die Botschant? > [vo: ist di: be:tsaft] ~ Unde este ambasada? Wo ist der Ober? > [vos ist de" orbe"] = Unde este cheinerul? Wo ist die Schule? > Ivo: ist di: gusta) = Unde este geoula? Wo ist das Hotel? > Ivo: ist das hotel] = Unde este hotelul? ‘Wo ist die Kirche? > [vo: ist di: kirHa] ~ Unde este biseriea? Acolo este”, in german se reda prin: ,.Dort ist In germand fotosim totdeauna subiectul, $1 atunel efind in roménd mit folosim, deoarece cavem sublect subdnyeles, de ex. Wo ist die Kirche? ~ Unde este biserica? Dort ist sie ~ Este acolo, sar Acolo-d ‘in asemenea cazuri, in propoziia germand folosim pronumele personal corespunztior; deca substantivul este masculin spunem ,,er” ~ 61", dacé este feminin ysie" = ea” jar daca avem un substantiv neutru folosim pronumele wes”. fn limba german Pronumele wer", sie”, eS" se refera nu numai la persoaneci sila oblecte, Cititi cu voce tare rispunsurile la tatrebarea Wo ist” din exerciiul precedent si urmériti seosul in romdng: Wo ist der Bahnhot? Dot ist der Bahnhof. > [dort ist de‘ barmho:f] ~ Gara este neal Dort ist er. > [dort ist e'] = Este acolo. Wo ist die Botschaft? Dort ist die Botschat > [dort bo:tsaft] _— Ambasada este acolo. ort ist sie. > [dort ist zis] = Este acolo. Wo ist der Ober? Dort ist der Ober, > [dort ist de® oxbe'] = Chelneral este acolo. Dor ister. > [dort ist e'] ~ El este acolo. Wo ist die Schule? Dort ist die Schule, > [dort ist di: gusla} ~ Scoala este acolo. Dorr ist se > [dort ist zis] ~ Este acolo, Wo ist das Hotel? ort ist das Hotel. > [dort ist das hovel] = Hotelul este acolo, Dort ist es. > [dort ist es] ~ Este acolo. Wo ist die Kirche? Dort ist die Kirche, > [dort ist di: kirtta] ~ Bisetica este acolo, Dot ist sie > [dort ist zi = Este acolo, in cazul nostru ,.ist” — nu figureazi niciodata peneoredi eats fib cod ong eaeonaeae | ) {in proporitile wmstoare veti intilni céteva euvinte noi. Cititi propocitile germane cu voce tare! Aveti gra la pronunfi corecti! Incercati si refineti sensul lor in limba rome: Das Geschait it dort links. > [Jas geseft ist dort links) ~ Magaziaul este acolo, pe stanga. Das Haus ist dort drben. > [das haus ist dort ~ Casa este acolo vis avis. abn] Die Kirche ist dor rechts. > (di: kirHI8 ist dort reHis] ~ Biseri este scolo, W/P* reap, Die Schule ist hier. > (dic gust it hic’) ~ Scoala este aici Der Bahnhof ist hier > [de bainhoct ist hi’ Gara este aii, drept. peradeaus geradeaus] inaiae Das Restaurant ist da, > [as restoran ist de:]_~ Restaurantl este acolo. ~/n propori de mai sus ine@lnim un now sunet es, | mint evi interes pss hui nu este usoara. Incereati prin UI. Acesi® si-| pronuntati eu buzele apropiate ca sunctal .u, inst formagi-l adding, in git in] \. si mu in cavitatea bucala lt in propoztile wmatose rpetim aceste cwvinte, Cit eu voce tare si urmasiti cu atenie pronuntia: Ist die Bank don?” >list dis bank dort} Ja sie ist dort, pia zi: ist dort] Ist das Hote! hier? >list das hotel hi] ‘Nein, es ist dort. >(nain es ist dort} Ist der Bahnhof dort driben? >list de" ba:nho:f dort aeUsban} Ja, er ist dort drithen, > [ia ef ist dort drUsbin] Ist die Schule hier rechts? >list dis gurl his‘ reHts] Nein, sie ist nicht hier >{nain ai: ist nile hi” recht sic ist hier links, FeHts zi: ist hi Links] Banca este acolo? Da, este acolo Hotta este aio? Niu, este acolo, Gara este vis-a-vis? a, este vis: Sooala este aici la dreapta? Nu, nu este aici fa dreapia, este la stings, Stiti deja aceste cuvinte? Citif-le ines 0 dath gi pronunjati-te eorect: la dreapia = rechts > [relts] = recht > [retts} ta stings = links > links] = Kinks > Hinks) ‘rept inainte —-— geradems == [Berademus] —— geradeaus > (geradeaus] aici hier > (hic) = hier a this] acolo ~ dort > dor] = dont > {dor vis-a-vis = drttben > [drU:ban], — driiben > [drU:ban] \V-afi mai imbogatit voeabularul? Traducefi in germana si spuneti propozifiile eu vove tare Gora esto vis-a-vis. = Der Bahnhof ist dor daraben Biserica este acolo, a ~ Die Kirche ist dort rechts reapia Restaurantul este aici drept - Das Restaurant ist hier ‘nainte geradeaus. Este aici hotel? ~ It das Hotel hier? Nu, este acolo, Nein, es ist dort, Scoala este aici Ia stinga? —~ Ist die Schule hier links? Da, este = Ja sie ist hier. Banca este vis-a-vis, ~ Die Bank ist driben. > [de" ba:nhorf ist dort drUzbani] > [di klsH ist dort reHts] > [as restoran ist hic” geradeaus] > list das hotel hi] > [nain es ist dort] > list di: gusta hi > [ia zis ist hi’) > [diz bank ist drUsban) sAceasta este ...?”. In germand se red prin Ist das...?" lata cateva exemple! Citti propozifile getmane gi observati Sensul lor in limba comin: Ist das hier die Schule? > [ist das his' di: gust] __— Aceasta este scoala?” J das it sie, > (ia das it ic] ~ Da, aceasta este, Ist das der Behnhof? > [ist dos de" baznho:f] ~ Aceasta este gara? Nein, das ist er nicht. > [pain das iste" nittt]__~ Nu, mu este aceasta, Ist das da dic Kirche? > jist das da diz kirHa] ~ Aceasta este biserica? Ja, das ist sie > Lia das ist zi] ~ Da, aceasta ese, Ist das der Ober? > fist das de o2be"] ~ Acesta este ehelnerl? J, das ister > fia das iste] = Dal ese Ist das Herr Rohde? > [ist das her sa:d] ~ Avesta este domnul Rohde? Nein, das ister nich > {nam das iste niltt] = Nu, nu este el, Ist das Friulein Rohde? > [ist das froilain ro:da)__~ Aceasta este domnigoara Rohde? a, das ist si. > lia das ist 2 ~ Da, ea este /Suiosactivul das Frtulein” [das folafn) exe de gel ner, ins cind th LS? intocuim ea promumele personal, flosim promumel feminin ssi” (2) sh | \ ges ar [os an Pt Roe? cits] ‘Traduceti in germans! Verificati si pronungia! Folosigifltral rosu: Dommul Kurz este aici? > [st hier Herr Kurz? > {ist hi! her kur) Nu este aici. > Er ist nicht da. > [ef ist niFft da] ‘Aceasta este domnnisoara > Ist das Friulein Rohde? > [ist das froilain rozd3) Rohde? > Ja, das ist sie > fin das ist zi) > Ist dort draben die > (ist dove aeUsbam dic Kirche? i] Da, este acolo. > Ja, dont ist sie > (im dort ist ai] Acces este gara? > Ist das der Bahnhof? > fist das de" bazaho:f] No, mu este aceasta % Nein, das ister nicht. > {nain das iste if] Acesta este chelnerul? > Ist das der Ober? > [ist das det a:be"] Aveasta este In eapta? > Ist sie dort rechis? > ist a: dor ret) Nu, aceasta ese drept > Nein, se ist dort > foam zi: ist dort inainte geradeaus, geradeaus] ‘Urmeazi cdteva cuvinte noi. Atentie la pronuntie: sprechen > [spreHn} sprechen > [spreHlin) =a vorbi tine > [i] bine > fbi) pti, va mop Verzeinung > Uferatin®) Verzciung => (fertiun®) pardon nicht wahr > {nillt va] nicht wabr > [nil vas} msi adevarat vas > Is) oe > [vas] -ee langsam > (an¥zam]——_tangsam > [lan'zam) ———incet ‘Cum spunem in limba german? Folostifitrul rosu: ‘ei adevarat ~ nicht wah > [it va) pardon ~ Verzeihung > (feraiun®] 8 vorbi ~ sprechen > [sprettin} = langsam > (lanam] ce ~ was > [vas] poftim ~ bitte > [big] Si folosim cuvintele noi! Citii eu voce tare gi elar Sie sprechen sehr gut. > [zis spreHlan ze" gu:t] Frau Schmidt, nicht wabr? > [frau smit mitt vas‘) ‘Vorb foarte bine. Doamna Schmidt, nui aa? naod Ce este acesta? Was ist das? > [vas ist das} Bitte, wo ist der Bahnhof? > (bita vo: ist de baznho:f] - Unde este gara, vi rog? Sprechen Sie bite langsam! > (spretién zi bits = Vorbiti og inet! lanfeam] Veracihung, ist das Hem > [fertaiun® ist das her ~ Seuzai, dinsul este Rohde? ro:di} domnul Rohde? Das ist die Botschaf, nicht > [das ist di: bortsaftnilit — Accasta este ambasada, wahr? vel sui aga? (/( Sunetal nazal ,ng" este caracteristc limbii germane. Consoana .” se DES (romp tens, scoemuat, iar consoana .g" © promuna slab. De ex: \ Nerzeinung feta’) ~ pardon, seuzai;Ingsam (Ianzam) ~ inet ‘58 exersim inca o dat pronuntia urmitoarelor propozitii! Rejinefi sensul lor in romani: Wo ist der Bahnho®? > [vor ist de" barnho:f] ~ Unde este gara? Ex ist dort ruben. > [eit dort drU:bin] ——~ Este“acolo, vis Wie, bite? > [vis bina) = Cum? Sprechen Sie langsam! > [sprelHan zi: lanfram] —_~ Vorbii ince! Der Bahnhof ist dort. > [de" ba:nhof ist dort] Verstehen Sie? > [fersthan zit) Ja, danke, > [ie danka] Und wo ist das Restaurant > [unt vo: ist das restoran Kurz"? kurt] Es ist hier rechts > [es ist his’ retits) Danke sche! > [danka ze") ~ Gara este acolo. = lietegesi? = Da, muljumese, ~ Si unde este restaurantul Kurz"? ~ Este aici, Ia dreapta, ~ Mulpamese mult. {in exerciial urmator traducetipropozitie din roman in germand, Folosii fllul ogu! Citigi propoziille germane cu voce tare 5i clar: Vorbiti vi rog incett > Sprechen Sie bitte langsam! Gara este agolo, la stings. > Der Bahnhof ist dort links, Intelegeti? > Verstehen Sie? Da, muljumese. > Ja, danke! Si unde este geoala? Este acolo la dreapta. Este si ambasada acolo? > Und wo ist die Schule? > Sie ist dort rechts. > Ist dort auch die > IspreHlin ai: bit lantzam) > (de" baz Tinks] > (ferstEan zi:] > (ia dank) > [und vo: ist di: susla] > [zi ist dort reHts) > [ist dort aul di: bostsatt] 0:f ist dort Botschaft? Nu, aceasta este drept > Nein, sie ist dort > (nain zi: ist dor inainte. geradeaus, geradeaus] ‘Multumese mult > Danke sehr! > (dank ze] Cu plicere! > Bitte, bitte! > [ita bina) In exercifiul urmitor cititi textul german gi traduceti-l in limba romana! Ist das die Schule? > fist das di: gu:la) Ja, dort rechis bite > fia dort reHits bits] Ist dort auch die Botschaft? > [ist dort aull di: bo:tyaft] Nein, hier geradeaus. > (nain hi:* geradeaus) Und wo ist die Bank? > [und vo: ist di bank] Sie ist nicht hier. > [ais ist nit hic] Verstehen Sie? > (ferstEin 2i:] Verzeihung! > [fetaiun®] Danke sehr! > [danka ze'] > Aceasta este scoala? > Da, acolo la dreapta, vi 10g. > Acolo este si ambasada? > Nu, aici drept inainte > Si unde este banca? > Nu este aici > Imelegesi? > Seuzati! > Mulrumese mult. Completati propozitille cu euvintele care lipsesc! Folositi filteul rogu! ‘Scuzafi-mé, unde este restaurantul? = Verzeihung, wo ist >d8s Restaurant 2 ‘Acolo drept inainte. = Es ist dort >geradeaus , ‘Acolo este si magazimul, nu-i asa? = Da ist auch >das Geschit | nicht Nu, mu este acolo. Nein, es ist nicht >42 Und wo ist sdie Kirche 9 Dort >érben $i unde este biserica? Acolo vis-a-vis. Aici este gi banca? Ist hier >auch die Bank 2 Da, este aici, la stinga, Ja, sie ist hier >links Mulumese mult = Danke >sehr | ‘Si exersim incd o dati pronuntia. Stiti deja sensul propozitiilor germane? Cititi propo: germane cu voce tare: Wo ist Fraulein Eva? >Lvo: ist freilain Efa] >Unde este domnigoara Eva? Sie ist dort links. > (eis ist dort links) >Ea este acolo la stinga Und wo ist das Hotel? [unt vo: ist das hotel] >Si unde este hotelul? Es ist hier recht. >[es ist hic relits] >Este aici, le dreapta, Das ist hier Hert Rohde! > [das ist hi:' her ro:da]_ > Aici este domnul Rohde. Guten Tag, Herr Rohde! > [gu:tin tack her rosda]_->Bund ziua, domnule Rohde! fie geht es Ihnen? [vii gEt es i:niin) >Ce mai faceti? Herr Rohde, ist das dort die >{her ro:di ist das dort >Domnule Rohde, acolo Bank? : bank] este banca? Nein, sie ist hier geradeaus, >[nain zi: ist hic" >Nu, este aici drept inaimte, geradeaus} Und wo ist die Schule, Herr >[unt vo: ist di: su:lA her >$i unde este scoala, Rohde? ordi) domnule Rohde? Dort ist sie. (dort ist 2i:] >Este acolo. Danke sehr. >[dankt ze") >Multumese mult. In limba germana cdnd ne adresdm cuvafolsim mumele sa premonele persoanei resp 4 precizdm $i geral prin cuvintle Herr”, «Erdulein", sau , rau Herr Rohde, ist das dort die Bank? ~ Domnule Rohde, acolo este banca? Fraulein Eva, verstehen Sie mich? ~ Domnigoara Eva, ma Inelege? ‘Completati inca 0 data propozitiile germane! Sperim ci nu aveti nevoie de traducere: ‘Verzeibung, wo > ist der Bahnhof? > [fertaiun# vor ist de® baznho:4] Sprechen sie > bitte langsam! > [ypreHian vi bitd tan4amn] > Dice Kirche ist dort draben. > [di Risa ist dort drUsban) ‘Verstehen > Sic? - Ja, > ich verstche. > [erst Bin zi: la iH fergt Es] Nein, das ist > nicht die Schule > {ain das ist niFt di: gusla) > Das Restaurant ist hier geradeaus. > [das restoran ist hi:’ geradeaus) Das ist der Ober, nicht > wahr? > [das ist do! azbe' nittt va:‘] Ist das dort > das Gesehant? > [ist das dort das geyefi] Was versiehen > sie nicht? > [vas fergtBan zis nid] Sa exersim traduceres germand! Spuneti cu voce tare textul german $i verificati promuntia: Vorbisi foarte bine. > Sie sprechen, sehr gut. > (zi: spreHiin ze" gust] Seuzati-ma, vi rog unde > Verzeihung, wo ist die > [ferta/unf yo: ist di: guilt] cst scoala Schule? Vorbiti va 20g, tneet > Sprechen Sie bitte > [sprebiin zi: bits lantzam) langsam! Gara este acolo, vis-a-vis. > Der Bahnhof ist dort > [de" basnho-f ist dort dritben. drU:ban] Magazinul este Ia dreapta. > Das Geschift ist rechts. > [das gegeft it reHts} Banca este acolo, la stinga. > Die Bank ist dort links. > [dir bank ist dort links) Biserica este aici, drept > Die Kirche ist hier > [dis kine ist hi insinte Beradeaus. seradeaus] Ce este aceasta, ambasada? > Was ist das, die > [vas ist das di: bo:tsatt) Botschaft? Unde este, va rog > Bitte, wo ist das > [bith vor ist das restoran) restaurancul? Restaurant? 5a invatam cdteva cuvinte noi! Repetali cu voce tare as Bier > [das bi] > berea die Flasche > (di: fag] ~ sticla, butelia as Glas > {das glass] = paharul,sticls (material) der Kaffee > [de® kat] ~ cafeaua ie Mitch > [dis mitt lptele die Tasse > [di sasa) = ceagea der Tee > de" te] = cea! der Wein > {de vain] = vinul die Zigaretten > [dis tigarettn} = tigite Acum sa exersim cuvintele in alth ordine! Repete}i cuvintele moi cu voce tare gi Clas der Kaffee > (de kafE] otis er Tee > [der 1} ~ ceainl das Bier > (das bi] sis der Wein > [de® vain] Pia dic Zigareten > (dis tigaresan} ~ tigtrile die Flasche > (dir flags) ila, butetia das Glas > [das gla's] 2 arash Qnaserall dic Tasse > (dis tasa] eee die Miteh > (ais mite] Sipe Afi invatat deja cuviniele acestei lett? Spuneti ev voce tare in limba germant: cease > (dis tase] > die Tasse cafeaua > (de" kat] > der Kaffee paharul, sticla > [das gles] > das Glas bere > [das bi:'] > das Bier figarile > (di: figarestn) > die Zigaretten laptele > (ai: milly > die Mitch stiela, butelia > (ai: flags} > dig Flasche vinul > [de vain] > der Wein cceaiul > (de! 1B] > der Tee Cit cosid?”, in germand se spune: ,,Wieviel koster?” {Vi el kostit] Repetati propozitile germane cu voce tare si clar! Urmarigi promunyia corecti: ‘Cat cost eafeaua? = Wieviel kostet der Kaffee? > [visfsl kostit de" kal] O bere, vi rog! ~ Bitte ein Bier! > [bits ain bik] ‘Va rog, 0 sticlé de lapce! ~ Bitte eine Flasche Milch! > (bita aims flagh milf] ‘Va rog, un pahar de ceai! ~ Bitte ein Glas Tee! > [bits am gla:s tE) Cat costa o sticla de vin? ~ Wieviel kostet eine > [vis kosttt ain flash Flasche Wein? vain} Viinul costs 6 marci = Der Wein kostet sechs > {de vain kostit zeks Mark. ‘Va rog, 0 ceased de ceai! - Bitte eine Tasse Tee! > [itt aind tas ti) Cat costa?” in germana ,, Wieviel kosten?”[vief:l kostan) ‘In limba germands predicate! se acd in mum si persoand cu subject. Daca sublectal este la plural (se refer la dowd sat mai multe persoane sau lucrurk, fenomene)predicand se afd tot ta plural: Die Zigarettenkasten vier Mark; der Kaffe und der Tee kosen sechs Mark.” Si repetim cu voce tare gi clar! S& aver grijé la accent: Die Zigaretten kosten vier > (di: jigaretin kestan fic’ — Tigtrile cost patra marci. Mark. mark] Der Kaffee und der Tee > [de" af unt de" tE ~ Cafeaua 51 ceaiul cost kkostem sechs Mark. Kosta zeks mark] ase mirc Wieviel kosten die Flasche > [visfi:l kostin di: flag — Ct costl sticla de lapte Mitch und das Bier? milH unt das si berea? Der Wein und das Bier > [de" vain unt das bi:" _— “Vinul gi berea costa sase Kosten sechs Mark, kostin zeks mark} marci. Wieviel kosten die > [vificl kestin diz ~ Chit costa tigarite? Zigaretten? tearetin] Die Milch und das Bicr _> [di: milHl unt das bic’ _— Laptele gi berea cost kosten vier Mark. kostin fi:' mark] patra mirci / Cuvéntal ,ein” este articolel nehotdrlt de genul masculin gi neutra - yt | corespondentul femsinin este .eine” — 40". Anicolul nehotarét il folosim eénd LRP __vorbim prima oara despre substantivul respectiv, de ex. Dort ist eine Kirche. [dort ist aind kirH3] ~ Acolo este o bisericd. Articolul nehotirét pronunjat accentuat este numeral, de ex.: \ Bitte ein Bier! (bitd ain bi:"] ~ Va rog o bere! $4 luceredm si folosim cunostnfele noi! Traducet in limba germand urmitoarele propozii: Aici este 0 scoala, ~ Hier ist cine Schule. > [hi ist an guslt) ‘Acolo este un magazin, Dor ist in Geschaft, > (dort ist ain geset} ‘Acolo vis-a-vis, este un - ort drtiben ist ein Herr, > [dort drUsban ist ain her] oma ‘Acolo este un restaurant. ~ Dort ist ein Restaurant. > [dort ist ain estoran] Restaurantul nu este bun. ~ Das Restaurant ist nicht > (as restoran ist nititsu:t] ut Cat cost 0 cafea? ~ Wieviel kostet ein Kaffee? > [vi:f:1 kostit ain kale] Aci cafeaua este foarte ~ Der Kaffee ist hier sehr > [de kafE ist his! ze" gut] buns. eu. (Cum este cea? ~ Wie ist der Tee? > [vi ist de" 1B} Si ceaiul este bun, = Der Tee ist auch gut, > [de" tE ist aul! gust] (La persoana a 3-a Singular timpul prezent verbul primeste terminatia f". in mba germana, predicetul nu se folosestefir8 subiect. Subjectal poate f [EH | erin prin substan saw prose, De ex Der Kaffee kostet vier Mark Fr versteht mich. [ef fergtBt mili} ‘Acelea sunt, ef sunt” fn german: Sie sind” (2: 2int] Si folosim acum meteria now invajatd. Citti cu atentie propozitile germane si retineti sensul lor: Die Kirche und die Schule sind reehts. Das Restaurant und das Hotel sind links Der Bahnhof und die Botschaft sind geradeaus, Die Zigaretten sind gut Wo sind die Kirche und die Schule? Sie sind dor rechts Wo sind das Restaurant und das Hotel? Sie sind dost links, Wo sind der Bahnhof und ic Botschat? Sie sind hier geradeaus Wie sind die Zigaretton? Sie sind gut. ‘Acum st exersim suduceres ronunyia: Tigarile nu sunt bane. Berea gi vinul sunt bune, Cafes si cea! suai bune aici? Da, foarte buné, Cum suat figarile? anen bes [ais KirH unt dis guste aint rebits] [das restoran unt das hotel zint links) [de" baznho:f unt di boztsaft zint geradeaus} (di: tigaretin zint gu:t] Ivo: aint di: kira unt dis 0:18] (ei: alnt dort reHts] [wo: aint das restoran ‘unt das hotel] (ais zint dort links) [vo: zint de" baznho:f unt di: bostsaft] zi: zint hic® geradeaus) [vis zint di: tigaretin) int gu:t] sgermani! Spunefi textul german cu voce tare si verifi Die Zigaretten sind nicht gut ‘Das Bier und der Wein sind gut Sind der Kaffee und der Tee hier gut? Ja, sie sind sehr gut. Wie sind die Zigarewen? Sic sind nicht gut. [der kafE. kestat f:! mark] Cafeaua costs ‘pay marci, | El mi inelege. Biserica gi eonla sunt la reapta. Restaurantul i hotelul sunt la stinga, Gara si ambasada sunt rept inainte, ‘Tigarile sunt bane Unde sunt biseriea si scoala? ‘Sunt acolo la dreapta, Unde sunt restaurantl si hovelul? ‘Sunt acolo Ta stanga. Unde sunt gara gi ambasada? Sunt aici, dreptinaint. (Cum sunt tigirile? ‘Sunt bune, [dic figncetan zion nit ut] [das bisf unt de vain zit eet] [eine de" haf unt de! tE if gust] ia 2i ze! gust] Ii: zint di: figaretiny {ait zint nit gus Unde sunt tigarile? Sunt acolo. > Wo sind die Zigaretten? > Dort sind sie. > [vo: zint di: tigaretin] > [dort zint zi:] Sa repetam inca o data structurile cele mai importante ale lectiei. Traduceti in germana: Unde este chelnerul? Este acolo. Acolo este banca? Da, &te acolo. Este scoala aici, la dreapta? Nu, nu este la dreapta, este aici, la stanga. Ta WY Vorbiti va 103, incet! injelegeti, domnisoar’ Rohde? Berea costa o marca. Ct costa o sticla de lapte si ceaiul? O ceasca de cafea, va rog! > Wo ist der Ober? > Dort ist er. > Ist die Bank dort? > Ja, sie ist dort. > Ist die Schule hier rechts? > Nein, sie ist nicht hier rechts, sie ist hier links. > Sprechen Sie bitte langsam! > Verstehen Sie Fraulein Rohde? > Das Bier kostet eine Mark. > Wieviel kosten eine Flasche Milch und der Tee? > Verzeihung! Bitte eine Tasse Kaffee! LECTIA 2. - PARTEA A DOUA ‘In aceasth parte recapitulim toath materia din lectile 1-2 In urmioarele propozii completa cuvintsle, care lipsese! Cit eu vose tare propor germane! Nu redim traducerea deourece afi rezolvat deja exerci asemindtoare Folosj fila rogu: Der Wein >ist da draben, Das Hotel und das Restaurant >sind dort, Wieviel >kostet: der Wein? Die Zignretten >sind nicht gut Wieviel > kostet das Hotel? Herr und Fraulein Rohde >sind sehr gut Wieviel >kosten. die Zigarewen? Sie >sind nicht sehr gut. Wo >ist Frau Schmidt? Wie >sprechen Herr und Frau Schmidt? Wie >ist die Milch? In exereifu! urmitor citi text rominess gi taducet- in germand,apoi verficali pronunia cot ajtoraltransccertfonetice din colonna atria Va rog 0 ceases de cafea. Chelner, unde este berea? Bier? Va rog un pahar de ceai! Scuzati, unde este mmagazinul? Va rog o sticl8 de lapte! Cét costa tigarite? Geschant? > Bitte Zigaretten? Ea nu mi injelege. El este acolo? > Ist er dort? Stiti deja substantivele leciilor |. si2. cu articolul hotartcorect? Acum putei sa va verifies icolele hotirite din faqa substantivelor! Fotosit Completati Wieviel kostet >der Katee? Wo ist >die Botschaft? Wo ist >der Bahshof? Herr Ober, wo ist >die Mileh? Herr Rohde, wie ist >das Hotel? > Bitte cine Tasse Kaffee. > Herr Ober, wo ist das > Bitte ein Glas Tee. > Verzeitrung, wo ist das ne Flasche Mileh > Wieviel kosten die >t > Sie versteht mich nicht, Wie ist >das Hotel don? Wieviel kostet > der Tee? Wie ist >das Gesehant? Wo sind > die Kirche und >das Restaurant? ‘Wieviel kosten 2der Wein und >das Bicr? > [de vain ist da: desta) > (das hotel unt das restoran zint dort) > [vise kostat de" vain) > fi: tigaretin zint niFit gust) > {visficl kostit das hotel] > [her unt froin rozda zint ze gu:t] > [visfi:l kostin di: jigaretin) > (ai: zimt nit ze" gust] > [vo: ist frau smit] > [vit spreHn her unt frau smit] > [vs ist dis mit) > [bith aind tas kat] > (her o:be! vo: ist das bi") > [bitt ain gla:s tE] > [fertaiun® vo: ist das sesefi] > [bite na flash ltt) | Kosta di: jigaretan]} > [ak fergtBt > [iste dort) ili) filtul rosa! Versiehen Sie > das Frtulein Wie sind >die Zigaretien? Uimatorul exerciti de citire va ajutd Ia consolidarea cunostinjelor de pind acum, in ceea ve Priveste structura propozifie. Prin repetarea permanenté a materiel inviate, veti memora ‘mai usor acestestructuri gi in scurt timp veti reugi si le redati corect,frd eforturi prea mari Cititi cu atenfie urmatonrele propocitii! Repetafi-le lind efind le pute citi fluent gi core. Silabele serise eu litera groasi marcheazi accentul propozitiei. Citiji eu voce tare si clar: Guten Tag, Herr Rohde! Wie geht es Danke gut, Und thnen? Ihnen? Danke auch gut Wie heiBen Sie? ‘Schmidt. Und Sie? Verstehen Sie mich? Nein, ich verstche Sic nicht. Bitte, wo ist die Botschatt? Wieviel kostet das Bier? Verzeituing, wie ist das Gesehatt dor’? Ist der Wein auch gut? Herr Ober, bitte eine Tasse Katee! ort drtiben ist se. Vier Mark, bitte! Es ist schr gut, Er ist sebr gut, ‘Va recomandém si vi inregistraji propria pronunjio pe o caseth si s-o comparafi cu cea riginala! Repetati pant stti propozitile tira yregeli! Daca nu stii sigur cum se pronunta ‘un cuvant verificai-va promunyia cu ajutorul voeabularului de la sfigitul caictului de curs. ‘Tradueeti propozitile din romand in limba germand, apoi verificali traducerea: Unde este domnul Rohe? Este acolo, vis-a-vis Diins este dosmna Schmidt? Na, €a mu este doamna Schmid. Unde sunt domnul si dosmna Kurz? Sunt ack Ma ioflenei? Da v8 ineleg bine. ‘Si dunneavoasirs. ms iyelegfi bine? ‘Aceasta este gara? [Nu aceasta nu este gara ‘Aceasta este acolo, dreptinainte Unde este ambasade? Acolo, vis-a-vis Hotelul este acolo ls singa? Nu, este acolo la dreapta Magazinul este acolo, nu-i asa? > Wo ist Her Rohde? > Er ist dort draben, > Ist das Frau Schmidt? > Nein, das ist niche Frau Schmid > Wo sind Herr und Frau Kurz? > Sie sind hier. > Versthen Sie mich? > Ja, ich versche Sie gut > Versichen Sie mich auch gut? > Ist das der Bahnhof? > Nein, das ist nicht der Bahn. > Br ist dor geradeaus, > Wo st die Botscha? >si it dort drtben > Ist das Hotel dost links? > Nein, es ist dort rechts, > Das Geschii ist dort, nicht wahr? Biserica este acolo vis-a-vis? Nu, acolo este 0 casa, ‘Cum este hotelul? Foarte bun. Este §i restaurantul bun? Nu, acela nu este bun, Cit cost tigicile? Patra marci. Berea cost o marca? Niu, 0 mared si patru pfeningi. Cit costs vinul? Costa sase marci. Cum este cafeata? Cafeaua nu este bund, Scuzati, va rog unde este laptele? ‘colo, la stanga. Vorbiti facet vil rog! Ce este acolo? Acolo este 0 scoal Ce mai faci? Cum vat numiti? ‘VA numiti Eva? Nu mA numese Rudi In cuvintele de mai jos se repetd aceleagi sunete, (i) hier. Inmen, Bier, Dir a] {®]langsam, Verzeihung fo] (E] Tee, Kaffee, Eva, verstehen — [H] w:] Schule, gut al [] Zigaretten, Verzeihung, Kurz [8] (]_ sehr, der, hier, wabr, er Ist die Kirche da draben? Nein, dort ist ein Haus. Wie ist das Hotel? Es ist sehr gut. Ist das Restaurant auch gut? Nein, es ist nicht gut Wieviel kosten die Zigaretten? Sie kosten vier Mark Kostet das Bier eine Mark? Nein, es kostet eine Mark vier. Wieviel kostet der Wein? Er kostet sechs Mark. Wie ist der Kaffee? Der Kaffee ist nicht gut Verzeihung, wo ist die Mileh? Sie ist dort links. Sprechen Sie bitte langsam! Was ist dort? Dott ist cine Schule. Wie geht es Dir? Wie heiBen Sie? Heifien Sie Eva? Ich heifle nicht Rudi Citiicle eu voce tare: Bahnhof, Glas Botschaft, Ober, Bahnhof, mich, Kirche, milch, rechts drtben Ihnen, sprechen, guten, Kirche

S-ar putea să vă placă și