1. Psihodiagnosticul expresiei: exemple clinice.

Atitudine: cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoare;

Tinuta vestimentare: ingrijita sau nu, excentrica;
Privirea: fixa, atenta, vioaie, mirata;
Vocea: joasa, monotona sau cu tonalitate inalta, tare;
Mimica: mobile, fixa, anxioasa, indiferenta.

2. Tulburarile cantitative ale perceptiei.

Perceptia reprezinta acel process senzorial elementar, care se distinge de sintetism, unitate
si integritate, ea redand realitatea obiectuala in imagini de ansamblu.
Tulburarile cantitative ale perceptiei:
- hipoestezia: reprezinta cresterea pragului senzorial, insotita de diminuarea intensitatii
senzatiilor, cu scaderea numarului de excitanti receptati. Poate sa apara in stari reactive acute,
isterie, oligofrenii, schizofrenii, tulburari de constiinta.
- hiperestezia: este reprezentata de o coborare a pragului sensorial, resimtita de subiect ca o
crestere neplacuta a intensitatii senzatiilor privind un singur analizator sau ansamblul lor
hiperestezie generala. Poate sa apara in surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase,
afectiuni psihice, b. Basedow. Forma de hiperestezie cenestopatiile: senzatii penibile difuze,
cu sediu variabil, care apar fara o modificare organic evidentiabila.

3. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii auditive

Halucinatiile sunt stari psihopatologice definite la modul cel mai sugestiv ca perceptii fara
obiect / reprezentari stagnante ce se insotesc de forma de convingere a bolnavului despre
existenta reala a obiectelor si fenomenelor pe care trairea halucinatorie o exprima. Halucinatiile
auditive sunt halucinatii exteroceptive.
Se intalnesc in: afectiuni ORL otite, mastoidite, surditate, boli neurologice, stari
confuzionale, deliruri toxice si infectioase, depresie continut trist, dureros, voci care
condamna, schizofrenie caracter bizar intelegibil, parafrenie, aura epileptica.
Localizare: in campul auditiv sau in afara.
Intensitatate: discrete, surde sau puternice.
Complexitate: elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri), comune (ciripit,
scartait) sau verbale (voci).

Continuitate: episodice sau continui (impiedica pacientul sa se odihneasca).

Rasunet afectiv: favorabil sau defavorabil.
Efectul asupra constiintei: indiferente sau imperative (directioneaza bolnavul spre savarsire
de acte periculoase).
Desfasurarea lor: singulare sau simultane (multiple) / comentative sau antagoniste.

4. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii vizuale

Halucinatiile sunt stari psihopatologice definite la modul cel mai sugestiv ca perceptii fara
obiect / reprezentari stagnante ce se insotesc de forma de convingere a bolnavului despre
existenta reala a obiectelor si fenomenelor pe care trairea halucinatorie o exprima. Influenteaza
intotdeauna atitudinea si comportamentul bolnavului, uneori avand efecte terifiante, de
puternica spaima si teama. Halucinatiile vizuale sunt halucinatii exteroceptive.
Apar normal la trecerea veghe - somn, surmenaj, neurastenie (anxiogen, terifiant), afectiuni
oftalmologice, neurologice (stari infectioase, delir alcoolic, psihoze schizo paranoida).
Pot fi:

Macroscopice / microscopic

Monocromate / policromate

In campul perceptiei/ h. extracampine

Claritate: clare / vagi; singulare / suprapuse perceptiilor normale

Complexitate: elementare (fosfene, fotopsii), complexe fantasmoscopii (figuri

informe) sau h. figurate, scenice: statice (panoramice), in miscare (cinematografice
scene de vis- onirice)

Unice / multiple

Statice / dinamice

Accese / permanente.

5. Halucinatiile senzoriale: clasificare, exemple clinice.

Halucinatii auditive
Halucinatii vizuale

Halucinatii olfactive si gustative: sub forma de mirosuri si gusturi (placute / neplacute). Apar
in crize uncinate de epitapsie, tumori, psihoze temporate, delirum tremens, sdr. paranoide,
nevroze de tip obsesiv, fobic si isteric.
Halucinatii tactile: interne (arsuri, dureri, miscari de insecte, viermi) / externe (arsuri, caldura,
curent de aer, intepatura). Apar in intoxicatii cu cocaina, hasis, LSD, psihoze alcoolice ac,
subac, halucinatii zoopatice perceptiii de gandaci, insecte mergand pe piele sau sub piele,
psihoze de involutie.
Halucinatii corporate (sensibilitatii generate): modificari organe interne (arsuri interne, modif.
viscere viscere putrezite, rupte, inlocuite cu obiecte metalice, schimbarea pozitiei - , localizari
genitale percepute ca violuri directe / de la distanta introducere de corpuri straine in rect),
posesiunea zoopatica, metamorfozare (transformare intr-un animal). Apar in: deliruri
hipocondrice, schizofrenii paranoide, psihoze de involutie.

6. Clasificarea proceselor afective.

Emotii modalitati firesti ale trairilor subiective primare. Pot fi: pozitive / negative, stenice /
astenice, pasive / active.
Dispozitii stare afectiva difuza, de durata, care exprima starea de functionalitate a
organismului prin fluxul stimularilor extero-, propio-, interoceptive si a semnificatiilor de
ambianta.
Sentimente trairi emotionale cu un inalt grad de complexitate , care realizeaza relatii mai
stabile dintre persoana si ambianta / conditia sa de existent (durabila, constanta, constienta).
Pasiunea reactive afectiva de lunga durata, ce implica mobilitatea intregii personalitati.

7. Iluziile definitie, clasificare, exemplificare clinica.

Definitie: fenomene ale trairii psihice, care pot fi intalnite in limitele normalitatii, dar in situatii
subiective dificile cand pragul de excitare specifica al analizatorilor este optimal, iar perceptia
produsa este neclara si deformata privind un obiect / fenomen al realitatii; constituie o proiectie
a obiectelor si fenomenelor existente in realitate, dar fals reconstituite ca imagine subiectiva.
In raport de modalitati senzoriale:

Exteroceptive: vizuale : metamorfopsii (realizeaza impresia deformata a obiectului si

spatiului perceput), macropsie (existenta unor obiecte marite), micopsie (obiectele apar
mai mici), dismegalopsii (asimetrizate, largite, alungite,), peropsii (distant poate fi
modificata fata de obiecte), pareidolie (iluzie vizuala patologica), falsele recunoasteri (se
diferentiaza de eroarea unei recunosteri obisnuite in conditii normale), iluzia

sosiilor(substitutii de persaone interpretate ca asemanare); auditive, gustative si

olfactive.

Interoceptive: perceptia falsa, eronata a functionarii unor viscere resimtite ca trairi

penibile. Iluziile privind modificarea schemei corporale dismorfofobie: autoanaliza
fobica a perceptiei false privind simetria corporala / facial (schizofrenie).

Proprioceptive

8. Tulburari de atentie evaluare, exemple clinice.

Orienteaza si concentreaza activitatea psihica spre un anumit grup limitat de obiecte si
fenomene, cu scopul de a asigura conditiile de claritate a grupului de imagini percepute, cat si
delimitarea lor neta pe campul perceptive.
Hiperprosexii depresii, hipocondrici, fobici, obsesionali, stari maniacale.
Hipoprosexii, Aprosexii stari confuzionale, anxietate, surmenaj, demente.

9. Memoria definitie, tulburari cantitative, exemple clinice.

Definitie proces psihic de referinta retrospectiva ce se realizeaza prin fixarea, pastrarea si
evocarea (reactualizarea) unor informatii cunoscute si insusite din experienta trecuta.
Tulburari cantitative = dismnezii cantitative
A. Hipoamnezia scaderea globala a memoriei si se identifica asociata cu hipoprosexia in
nevroze.
B. Amnezia pierderea memoriei, astfel incat experientele traite nu mai reapar in campul
constiintei sau sunt grav deformate prin inductie sugestiva si credulitate absurd in cazurile
de dementa.
Perioada de instalare a boli:
(1) Amnezii anterograde cuprind experinetele traite dupa instalarea bolii si privesc
scaderea capacitatii de fixare si pastrare (de fixare)
(2) Amnezii retrograde tulburari de memorie progresiva in trecut, a experientelor
dinaintea instalarii bolii si se evidentiaza intr-o varietate a dementei senile (de
evocare).
Dupa conditiile instalarii si durata lor:

(1) Lacunare - suprimarea temporara a cunostintei. Pot fi : totale sau partiale dupa
continutul si capacitatea proceselor mnezice de fixare, pastrare si evocare. Se
intalnesc in TCC, crize epileptice, betia alcoolica patologica.
(2) Tardive se instaleaza nu imediat unui episode confuzional, ci mai tarziu.
*Lapsusul dificultate de evocare pasagera de aspect lacunar in cursul frazarii.
C. Hiperamneziile capaciatatea exagerata a unor evocari, care prin aglomerarea si
multitudinea lor distrag bolnavul de la preocuparile esentiale ale unor situatii prezente. Se
intalnesc in : psihopatie paranoida, paranoia, exitatie maniacal, epilepsie temporal, sdr. toxice.

10. Operatiunile gandirii.

Gandirea activitate psihica cu cel mai complex grad de organizare, este o activitate
mediate si generalizata.
Operatiuni:

Abstractizarea proces de selectare a esentialului prin abstractia celorlalte aspecte /

insusiri ale unui obiect / fenomen.

Generalizarea efectul de proiectare a trasaturilor comune si esentiale dintr-un

obiect / fenomen asupra unei intregi categorii de fenomene + obiecte care intrunesc
aceste trasaturi.

Analiza operatiunea prin care se realizeaza mental ansamblul unitary si

caracteristic al obiectelor si fenomenelor in baza insusirilor esentiale + particulare ale
acestora.

Sinteza operatiune prin care se realizeaza mental ansamblul unitar si caracteristic

al obiectelor si fenomenelor in baza insusirilor esentiale si particulare ale acestora.

Comparatia operatiune mental prin care se stabilesc asemanarile si deosebirile

dintre obiectele si fenomenele supuse cunosterii.

Anticipatia intrevederea situatiilor problematice ce vor decurge din utilizarea

celorlalte operatiuni ale gandirii.

11. Gandirea definitie, tulburari cantitative, exemple clinice.

Gandirea activitate psihica cu cel mai complex grad de organizare, este o activitate
mediate si generalizata.
Tulburari ale ritmului si canerentei gandirii.

 Fuga de idei ritm rapid de desfasurare al unor asociatii de idei si reprezentari,

intamplatoare si superficial, care se realizeaza prin asonanta, rima si contrast. Se
intalneste in sdr. maniacale, schizofrenii, intoxicatii usoare.
Mentismul desfasurare continua, intensiva, nestapanita de catre bolnav, a unor
asociatii, continua si nestapanita care domina starea de constiinta (salata de
cuvinte). Se intalneste in demnete, schizofrenie.
Incetinirea ritmului ideativ desfasurarea lenta a vorbirii, cu latenta, intarzieri si opriri
ale raspunsurilor, care uneori devin incoerente (bradipsihie, vascozitate psihica). Se
intalneste in encefalite, b. Parkinson, intoxicatii exogene, schizofrenie, digofrenie,
psihoze reactive, toxice, epilepsie.
Disparitia fluxului ideativ (anideatia) apare in demente, crize epileptice, stari
comatoase.

12. Gandirea definitie, tulburari calitative, exemple clinice.

Gandirea activitate psihica cu cel mai complex grad de organizare, este o activitate
mediata si generalizata.
Tulburari ale continutului gandirii: sunt variate si analiza lor are o puternica semnificatie
pentru elaborarea diagnosticului clinic.
Ideea dominanta apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fie
prin ineditul ei, fie prin ale conditii susceptibile de a-I acorda o valoare intensive.
Ideea obsedanta
Ideea prevalenta detin semnificatia unei destructurari mentale de tipul psihozei.
Ideea deliranta se desfasoara pe fondul unei constiintei clare si se exprima clar.

13. Ideile obsessive. Compulsia. Ritualurile.

Ideile obsesive au o desfasurare bifazica de afirmare si imediat de opozitie cu privire la
acelasi subiect gandit, care exprima de fapt ambivalent bolnavului fata de alegerea unor solutii
posibile.
Fobiile: de spatiu, de obiecte, de boala, de moarte, de oameni si aglomerari / singuratate, de
animale.
Se intalnesc in psihastenie, psihoze, melancolie, schizofrenie.

Obsesiile impulsive sau actiunile obsedante instituie in comportamentul bolnavului gesturi,

acte / conduite fara explicatie logica si uneori ridicate. De aceea opunandu-se acestor porniri
imperioase, bolnavul le reprima traind starea penibila de teama fata de impulsie = stare
compulsiva.
O forma particulara a actiunilor impulsive sunt ritualurile fenomene patologice insotite de
anxietate care nu se epuizeaza decat prin comiterea unor conduite care se succed de regula
stereotip dupa o explicatie care se substituie gandirii logice. Desfasurarea lor are loc in prezenta
simtului critic, deseori bolnavul le dezaproba si lupta impotriva acestor stari.

14. Ideile delirante clasificare, exemplificare clinica.

A. Idei delirante expansive

Idei de marire si bogatie care se refera la capacitatile propriei persoane / la

posesiunea acesteia; ele se pot exprima spontan si absurd fara intensitatea
convingerii altor persoane progresiva si manie.

Idei delirante de reforma.

Idei delirante de filiatie.

Idei erotomaniace.

B. Idei delirante depresive

Idei de persecutie si de relatie

Idei de revendicare

Idei de gelozie

Idei de vinovatie si autoacuzare

Idei de hipocondrie

Idei de transformare si posesiune

Idei de negatie

C. Idei delirante mixte

Tensiunea afectiva in care evolueaza interpretarea si analitismul excesiv al actiunilor,
atitudinilor, intentiilor atribuite unor persoane din ambianta / propriile stari ale bolnavului,
interpretarea dominate de egocentrism.

Ideile delirante in asociatie cu alte tulburari psihice se impart in : sdr. paranoide, sdr.
parafrenice si sdr. paranoice.

15. Vointa definitie, clasificarea tulburarilor.

16. Tulburari de vointa clasificare, examene clinice.
Definitie procesul care orienteaza activitatea psihica spre realizarea unui scop, in mod
deliberat ales si pentru obtinerea caruia se elaboreaza operatiuni si activitati de depasire a unor
rezistente ce apartin conditiei subiective si de mediu relational.

Dominanta unor aspect cantitative:

Hiperbulia exagerarea capacitatii de actiune a vointei se refera la situatii
expresive cum e hiperbulia electiva + unidirectional a toxicomanilor si in paranoia,
cand constituie manifestarea unor grave dezorganizari ale personalitatii.
Hipobulia diminuarea capacitatii voluntare prin rezistenta la comutarea gandirii in
actiune; este un simptom de larga semnificatie clinica intr-un context diferit de starile
nevrotice, psihopatii, TCC, oligrofenii, demente.
Abulia deficitul de initiative si de actiune si este identificata in catatonie, psihoze
depresive endogene.

Dominanta calitativa a tulburarilor de vointa:

Disabulie dificila trecere la actiune / la continuarea ei asociata unui negativism si
stari de perplexie, cu indispozitie afectiva, ce se manifesta in formele de debut ale
schizofreniei si neurasteniei.
Parabulia deficitul vointei, asociat unor pulsiuni, dorinte / acte, care in manifestarea
lor paralela agraveaza acest deficit; se intalneste in nevroze mixte, schizofrenii.

Impulsivitatea deficitul capacitatii voluntare de inhibitie si sursa actelor impulsive si

deseori inadvertente unor norme sociale; este caracteristica psihopatilor, pe fondul
agofob al nevroticilor.

Raptusurile reactii comportamentale violente lipsite de capacitatea unui control

volitional prin limitarea starii de constiinta si pot fi, dupa motivatia si aspectul lor,
anxioase melancolie in starile crepusculare + ep. delirant halucinatorii din
epilepsie, violente imprevizibile, bizare si nemotivate existente in schizofrenii.

17. Dementa tablou clinic, debut.

Dementa stare de regresie intelectuala globala, o deteriorare progresiva cu evolutie cronica.

Pacientul nu solicita singur ajutor medical;

Tulburari de memorie;

Modificari de personalitate

Dificultati de adaptare aparute in ultima vreme;

Aspect general normal, dar poate exista o usoara lentoare in reactii;

Semnul capului intors;

Dificultati in reamintirea evenimentelor recente, date actuale;

Limbaj ezitant, isi gaseste greu cuvintele -> anxietate;

Minimalizeaza / rationalizeaza erorile gasind explicatii pentru acestea;

Grad de fatigabilitate;

Diagnostic pozitiv testari neuropsihice: memoria recenta, afazia, apraxia constructive,

dificultati in orientarea vizio spatiala;

Scala MMSE -> faza incipient 20 27;

Scala de ischemie - < 4.

18. Dementa tablou clinic, faza de stare si terminala.

-

Pacient dezorientat temporo spatial;

Auto + allopsihic;

Nu urmareste dialogul cu examinatorul;

Pare perplex / preocupat de cu totul alte lucruri daca mai are capacitatea de a vorbi;

Raspunde la intamplare / se intoxica cu cuvintele;

Daca este adus de pe strada foarte murder, haine rupte, sumar imbracat, frapeaza
inatentia / relatarile despre locuri si persoane, evenimente ce s-au intamplat cu mult timp
in urma;

Diagnostic pozitiv: scala MMSE < 20.

19. Episodul maniacal.

Simptome:

Un mod de a se simti excesiv de bun, euforic, expansiv / iritabil;

Euforia se poate schimba rapid la iritare / furie;

Lipsa de discernamant;

Incredere in sine pana la delir de grandoare (legaturi speciale cu Dumnezeu, celebritati,

conducatori politici);

Hiperactivitate si planuri excesive;

Comportament sexual anormal;

Fuga de idei;

Insomnia;

Atentia este cu usurinta deviate catre detalii neimportante;

Stima de sine exagerata;

Logoree.

Durata de pana la 3 luni.

Tratamentul in episodul maniacal acut:

Linia I: Ac. Valproic/Valproat + Carbamazepina + saruri de Li evaluare 1 4 sapt;

Linia II: Haloperidol + Antipsihotice sedative -> Olanzapina;

Linia III: Lorazepam + Clonazepam;

Linia IV: Gabapentin + Topiramat.

20. Episodul depresiv sever.

Simptome:
-

Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (relatare subiectiva
sau observarea altora);

Diminuarea evidenta a interesului / placerii pentru toate / aproape toate activitatile in cea
mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi;

Crestere / Scadere ponderala, cresterea / scaderea apetitului;

Aproape in fiecare zi insomnia / hipersomnie;

Agitatie / lentoare psihomotorie;

Oboseala / pierderea energiei;

Limitarea capaciattii de a gandi;

Idei recurente de moarte.

Diagnostic diferential: tristetea normala, doliu, anxietate, panica, schizofrenie, epilepsie,

AVC, b. Parkinson, cancer.
Tratament:
-

Inhibitori de monoamine oxidaza Phenelzine;

Inhibitori recaptare amine Clomipramine;

Inhibitori selective recaptare serotonina Sertralina;

Modulatori receptori serotoninergici Nefazodone.

21. Tulburarea bipolar tablou clinic, evolutie.

Cuprinde un grup heterogen de tulburari, caracterizate prin modificari ciclice ale dispozitiei,
cognitiei si comportamentului.
Ep. maniacale / ep. hipomaniacale / ep. mixte

+/- ep. depresive

Tablou clinic: simptome:

-

Depresive: dispozitie depresiva, scaderea interesului si a placerii, scaderea /

cresterea ponderala, insomnia / hipersomnie, dificultati de concentrare, idei suicide;

Semne vegetative: depresie, pierderea libidoului, tulburari menstruale, treziri

matinale, constipatie;

Maniacale: autostima, logoree, distractibilitate, agitatie psihomotorie, productivitate

crescuta;

Psihotice: halucinatii +/- idei delirante.

Evolutie:
-

Depresie: 15 % suicid, dureaza aproximativ 10 luni, 50 % remisiune, 30 % remisiune

partiala, 20 % cronicizare;

Manie: recurenta 45 %, dureaza 3 6 luni, 15 % remisiune, 50 60 % remisiune

partiala, 25 30 % cronicizare.

22. Fobia sociala si alte fobii.

-

Frica de a fi observant de alte personae, ducand la evitarea situatiilor sociale;

Deprecierea propriei persoane, frica de critica;

Inrosirea fetei, tremor al mainilor, greturi, senzatia de mictiune imperioasa;

Simptomele progreseaza pana la panica: antropofobia sau nevroza sociala;

Alte fobii: zoofobia, claustrofobia, agorafobia.

23. Reactia acuta la stress.

-

Tulburare tranzitorie 2 3 zile (cateva ore);

Fara alta patologie psihiatrica aparenta;

Dureaza mai mult de 1 luna;

Initial: uluire, perplexitate, ingustarea constiintei si atentiei, dezorientare;

Panica -> tahicardie, transpiratii;

Amnezie partiala / completa;

Daca simptomele dureaza mai mult de 1 luna se reconsidera diagnosticul.

24. Tulburare de stress post traumatic.

-

reactie intarziata la un stress;

eveniment catrastofic, extrem de amenintator;

trasaturi tipice: retraire repetitive a evenimentelor (flash back), cosmaruri, detasarea de

alte persoane, anhedonie, evitarea activitatilor / situatiilor care au legatura cu trauma,
hipervigilenta;

clinic: insomnia, anxietate / depresie, ideatie suicidara;

dureaza saptamani / luni;

este reversibila de obicei.

25. Sindromul de sevraj etanolic.

-

Delirum tremens;

Complicatie a intoxicatiei alcoolice cronice;

Apare dupa 2 4 zile de la abstinenta;

Transpiratii;

Tremuraturi accentuate, neliniste, insomnie, inapetenta, momente tranzitorii de confuzie;

Transpiratii generalizate;

Hipertermie 40C;

Tulburarea de constiinta devine totala si fara intrerupere;

Halucinatii dominant vizuale ;

Patognomonice zoopsiile;

Bolnavul se apara agitat, zgomotos.

Tratamentul:
-

Benzodiazepine;

Dezechilibrul acido bazic;

Dezechilibrul hidro electrolitic; sustinerea functiilor vitale;

Neuroleptice sedative, incisive;

Sulfat de Mg, Carbamazepina.

26. Tulburarea de somatizare si hipocondrica.

Somatizare:
-

Simptome fizice schimbatoare, recurente;

Durata de aprox. 2 ani;

Numeroase solicitari la medicul de familie / specialist;

Orice organ / sistem este afectat in viziunea lui;

Poate sa fie cronica sau fluctuanta.

 Hipocondrica:
-

Preocupare persistenta o boala grava progresiva;

Acuze somatic persistente;

Preocupare fata de aspectul fizic;

Senzatiile normale sunt interpretate;

Poate sa duca la depresie + anxietate.

27. Tulburarea de conversie (nevroza isterica) forme clinice.

-

Pierderea partiala / totala a integrarii normale dintre amintiri, constiinta intensitatii, a

propriilor senzatii, a controlului miscarilor;

Origine psihogena, asociata cu psihotrauma;

Amnezie disociativa: partial sau selective ; pierderea memoriei;

Fuga disociativa: amnezie disociativa + aparenta dromomanie;
Stupor disociativ: scaderea profunda sau lipsa miscarilor voluntare si a raspunsului la
stimuli externi; psihotrauma recenta; nu exista cauza somatic.

28. Schizofrenia forme de debut.

-

Abrupt / insidious;

Bufeu delirant halucinator delir polimorf, afect violent, stari confuziv oniroide,
depersonalizare, derealizare, automatism mental, perplexiatate anxioasa;

Stari distimice alternante de aspect mixt excitomotor si depresiv;

Scade interesul si activitatea, indiferentism afectiv, comportamnet imprevizibil, mutism,

izolare progresiva, fixare in preocupari abstracte;

Debut medico legal, pseudonevrotic: obsesivo fobica, hipocondrica sau conversiva.

29. Schizofrenia paranoida tablou clinic.

-

Preocupari si convingeri delirante;

Si / sau halucinatii auditive;

Comportamnetul si discursul dezorganizat, tocirea afectiva sunt mai putin pregnante;

Debut mai tardiv, functionare premorbida mai buna si prognostic mai favorabil;

Idei delirante de persecutie, referinta, nastere ilustra, misiune speciala, schimbare

corporala, gelozie;

Halucinatii auditive;

Halucinatii olfactive / gustative;

Deliruri stabile insotite de halucinatii (auditive + tulburari de perceptie);

Tulburarile afectivitatii, vointei si vorbirii.

30. Schizofrenia hebefrenica.

-

Este dezorganizata;

Discurs si comportamnet dezorganizat;

Afecte tocite / neadecvate;

Absenta sdr. catatonic;

Idei delirante si halucinatiile, daca sunt prezente sunt fragmentare;

Debut in adolescenta, dezv. insidioasa a unei simptomatologii caract. prin abulie, tocire
afectiva, deteriorarea habitudinilor + modificari comportamentale, afectare cognitive,
delir, halucinatii;

Dispozitia este superficiala + inadecvata + zambete si chicote auto satisfacute , auto

repliate, grimase, manierisme, poze, acuze hipocondrice si fraze repetate;

Tendinta de a ramane solitar si comporatamenul pare lipsit de scop si angajare.