Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Distributia POISSON (2007)
Distributia POISSON (2007)
Rezultatele asteptate:
Evaluarea si reprezentarea grafica a probabilitatilor evenimentelor ce se produc
aleatoriu
Ce se intelege prin dezintegrare radioactiva
Care este diferenta intre distributia Poisson si Gauss
Cum se transfera datele din Software CASSY in Excel
Cum se convertesc datele experimentale brute in curbe Poisson si Gauss utilizind
Excel
2. Teoria lucrarii
(1)
unde reprezinta constanta de dezintegrare specifica fiecarui radionuclid. Solutia acestei
ecuatii diferentiale de ordin I este functia:
(2)
unde se numeste timp mediu de viata al radionuclidului; N(t) = numarul de nuclee
radioactive nedezintegrate la momentul t; N0= numarul de nuclee radioactive nedezintegrate la momentul t = 0.
In urma dezintegrarii se emit radiatii ionizante care intra intr-un detector GeigerMuller (vezi Anexa) si sunt transformate in pulsuri electrice. Aceste pulsuri electrice
sunt inregistrate intr-un interval de timp prestabilit (de experimentator) si reflecta
numarul de acte de dezintegrare; numarul evenimentelor (pulsurilor) detectate intr-un
1
interval de timp (prestabilit) nu este niciodata exact, dar reprezinta o valoare me-die
caracterizata de o anumita incertitudine.
Se spune ca un proces continuu si intimplator este intr-o stare stabila cu valoarea medie
daca:
N
lim =
(3)
t t
unde N este numarul de evenimente acumulate in timpul t. Daca vom repeta masuratorile
pentru numarul de evenimente Ni in intervalele de timp ti vom putea determina daca exista
vreo tendinta in comportamentul raportului Ni/ti, rapoarte care sunt cu certitudine
fluctuante. Deci, e necesar sa se cunoasca probabilitatea distributiei numarului de
evenimente intr-un interval fixat de timp. Aceasta distributie este cunoscuta ca distributia
Poisson si este definita prin relatia:
N e
P ( N ; ) =
(4)
N!
si reprezinta probabilitatea de inregistrare a N evenimente (intotdeauna un numar intreg)
iar (in general nu este un numar intreg) reprezinta valoarea medie a numarului de
evenimenete inregistrate in intervalul de timp (numarul asteptat). Deviatia standard
(incertitudinea) a acestei distributii este egala cu radacina patrata a valorii medii :
=
(5)
Distributia Poisson este cazul limita a unei distributii binomiale pentru un numar infinit de
intervale de timp si foarte asemanatoare cu una Gaussiana (sau Normala).
Fig.1 Functiile Poisson si Gauss pentru cele doua cazuri: <20 si >20
atita timp cit deviatia standard este definita corespunzator, adica = si se tine cont si
de natura discreta a distributiei Poisson aceasta este aproximatia Gaussiana a distri-butiei
Poisson.
De asemenea, distributia Poisson este o distributie discreta fiind caracterizata,
conform teoriei probabilitatilor, de o functie de masa de probabilitate in timp ce distributia
Gauss este o distributie continua fiind caracterizata de o functie de densitate de
probabilitate. In Fig.1 curba ce uneste punctele distributiei Poisson nu reprezinta graficul
acestei distribu-tii ci este doar orientativa; graficul ei fiind o histograma (Fig.2 )
Note de siguranta:
Depozitati sursa intr-un recipient de siguranta
Scoateti sursa din reciepientul de siguranta numai pe perioada de experimentului
Nu atigeti suprafata activa a sursei
Pentru a asigura o distanta maxima, luati sursa doar de partea superioara a
suportului metalic si tineti-o cit mai departe de corp
Dispozitivul experimental contine:
Un software CASSY Lab pregatit special pentru mediul educational
Un PC cu Windows versia 98/2000 cel putin
Un Sensor-CASSY o interfata in cascada pentru inregistrarea datelor masurate; se
poate folosi si varianta mai simpla, Pocket-CASSY
Un contor Geiger-Muller (GM) cu fereastra de mica protejata cu un capac
Sursa radioactiva (Am 241)
Montajul experimental este prezentat in Fig.3 de mai jos:
2. Construirea histogramei , fitarea cu distributia Poisson (pentru fond) si compararea lui N cu valoarea medie data de softul CASSY
Reactivati senzorul
In caseta de dialog Setari input sensor schimbati cantitatea N1 cu rata R1
In caseta de setari schimbati display-ul Standard cu Frequency distribution" (se
poate tasta cu mina)
Schimbati axa x cu numarul de pulsuri N1 si axa y cu frecventa lor H1
In caseta Diplay Measuring Parameters introduceti parametrii de masurare de
input: intervalul de masurare 100 ms, x Numarul de evenimente 2000, timpul total
de masurare 200 secunde
Bifati barele (specifice modului Frequency distribution) si Clicati F9 pentru a
incepe din nou numararea fondului
Cind numaratoarea s-a terminat, apasti dreapta cu mouse-ul pentru optiuni; alegeti
other evaluations; clicati pe calculate Poisson distribution
In timp ce tineti apasat pe butonul din stinga mouse-ului marcati toate barele de
frecventa de pe grafic (de la ultima pina la prima); distributia Poisson va ofera, in
coltul din stinga jos trei numere: numarul total de inregistrari n, rata medie de
numarare si deviatia standard ; comparati rata medie obtinuta prin
softul CASYY cu rata medie N obtinuta la prima inregistrare (in modul N1)
Salvati/printati graficul intr-un fisier potrivit
3. Cazul < 20
Inregistrarea datelor la introducerea sursei radioactive; construirea
histogramei; fitarea cu distributia Poisson
Introduceti sursa de Am 241 in suportul de probe
Plasati sursa la distanta d=5 cm de detectorul GM; efectuati experimente (urmarind
instructiunile de la numarul 2.) de numarare cu aceasta sursa pentru urmatorii timpi
de masurare: 12.5, 25, 50, 100, 200, 400 si 1600 secunde. In fiecare caz utilizati
un interval de masurare de 100 ms. Fitati cu distributia Poisson si inregistrati in
fiecare caz cele trei numere obtinute n, si
Salvati intr-un fisier corespunzator (de tip .lab) histograma cu datele N1si H1
corespunzatoare timpului 1600 secunde ; se va utiliza la punctul 4.
Utilizati datele obtinute pentru a completa Tabelul urmator:
25
50
100
200
400
1600
()
Numarul de inregistrari ( n )
Incertitudinea in numarul de
inregistrari ( n )
Incertitudinea partiala in numarul
de inregistrari =
n /n=1/ n
Incertitudinea in numarul de
inregistrari pe secunda n /t
4. Cazul >20
Inregistrarea datelor cu sursa; construirea histogramei; fitarea cu distributiile
Poisson si Gauss ; transferul datelor in EXCEL; reprezentarea grafica a
curbelor teoretice Poisson si Gauss precum si a curbei experimen-tale;
comparatie intre cele trei curbe
Repetati experimentul cu sursa radioactiva pentru o distanta d = 2 cm si timp de
masurare 1600 secunde si fitati cu distributiile Poisson si Gauss; notati valoarea
medie si deviatia standard ; aceste valori va vor servi la construirea curbelor
teoretice
Copiati in EXCEL datele din tabelul de date de la stinga histogramei ; in coloana A
sa fie copiate valorile N1 a numarului de pulsuri inregistrate; in coloana B calculati
datele corespunzatoare utilizind expresia teoretica a distributiei Poisson (4); in
coloana C calculati datele corespunzatoare utilizind expresia teoretica a distributiei
Gauss (6); in coloana D calculati datele corespunzatoare probabili-tatilor
experimentale obtinute prin impartirea coloanei A a numarului de pulsuri
inregistrate N1 la numarul total de inregistrati n
Reprezentati grafic cele trei dependente; pentru aceasta selectati cele 4 coloane in
acelasi timp in ordinea mentionata mai sus; clicati pe Insert de la meniu si alegeti
optiunea Chart apoi XY (Scatter) si construiti cele trei distributii;
Repetati toate operatiunile de construire a celor trei curbe pentru cazul datelor
referitoare la t = 1600 secunde si d = 5 cm (deja salvate la punctul 3)
Copiati pe o foaie separata din EXCEL toate datele (pentru d = 5 cm si d = 2 cm)
in ordine crescatoare (N1) impreuna cu cele trei coloane corespunzatoare celor trei
distributii si reprezentati grafic din nou; veti obtine doua cazuri pe aceelasi grafic:
pentru <20 (curba asimetrica) si pentru >20 curba simetrica; in Fig.4 aveti un
exemplu de grafic construit in EXCEL pe care se gasesc cele trei distributii
calculate pe baza datelor experimentale obtinute in procesul de dezintegrare a
sursei de Am 241
Probabilitati
Poisson
Gauss
Exp
10
20
30
40
50
60
Numar pulsuri N
Fig.4. Distributiile Poisson, Gauss si experimentala in cele doua cazuri: <20 si >20
construite pe baza datelor experimentale inregistrate la dezintegrarea sursei Am 241
ANEXA
Cum functioneaza un detector cu scintilatie:detectoarele cu scintilatie contin un cristal cu
scintilatie si un fotomultiplicator (FM) - vezi figura de mai jos: