Avva Arsenie Papacioc

Curajul mrturisirii

Printele Justin spune ca Aiudul e cel mai sfnt loc al romanilor.

Da, pentru ca nu tiai daca trieti pana maine. Aceasta stare de
tensiune extraordinara i ddea ocazia sa i cunoti marile tale intimiti. Nu
este vorba de o suferin. Tendina lor era exterminarea prin nfometare. Zarca
e o nchisoare n nchisoare, fcut de unguri pentru romani, ca s-l omoare,
unde fara discuie i se aplica regimul dorit fiecrui ins sau fiecrui grup de
ini. Ultimii ani un an, doi numai n zarca m-au inut. I-am nfruntat la o
ntlnire pe care ne-au fcut-o ei acolo, cu deinuii vndui, ceea ce era egal cu
moartea. Dar nu a vrut Dumnezeu. M-au bgat la rcitor. In trei zile mureai,
constatat. M-au bgat cinci zile, nu am murit! M-au bgat apte, n-am murit.
La camere frigorifere, tii. E groaznic! Nu stiu daca ma nelegei. Aveam o
curiozitate de copil sa vad cum iese sufletul. Deci eram la marginea lucrurilor.
Condiii imposibile, ca sa mori n trezire. Au murit multi. Eu nu am murit. Nu
puteam vorbi dect prin morse, i au cerut cei de alturi sa se spovedeasc. Tot
prin morse. Eu puteam sa transmit, dar nu puteam sa primesc, pentru ca daca
te prindea, te omora pe loc. i am aranjat aa cu ei, tot prin morse. Maine, la o
anumit ora am apreciat cu ei atunci stai n partea asta a celulei. Eu va
dau un semnal prin btaie, prin perete, i mi spunei pcatele i eu va dezleg.
Cu o condiie: daca murii pana maine pentru ca aa se punea problema e
valabila spovedania. Dar daca nu murii, la primul preot pe care-l ntlnii sa va
spovedii din nou pcatele. Adic sa procedem cinstit n ceea ce privete
respectiva taina. Va spun acestea ca sa avei o imagine a strii noastre
spirituale acolo, cnd erai n fiecare clipa nesigur de clipa urmtoare. Aceasta
stare, care nu era de o zi, era de ani. Nu am putut vedea nici un semn de
bunvoin omeneasca, de om, n tot acest timp. Am fost ntrebat de multi unde
a fost mai greu: n nchisoare sau n pustie, pentru ca am trit i prin pustie. In
nchisoare, cei care nu credeau n Dumnezeu se chinuiau, i le era rau. Pentru
ca nu era o for nevzut care sa opreasc niel pornirile slbatice, de

cruzime, de ura care apsau mereu pe om. Asta lipsea. In pustie insa dracii cu
care lupi se temeau de Dumnezeu i era mai uor, cu toate intemperiile vremii:
iarna, zpad, fiare slbatice, stare ncordat i acolo. Dar era totui o nota de
libertate.
Pentru ca dumneavoastr toi nu tii cat e de scumpa libertatea i
pentru ce ne-a lsat-o Dumnezeu. Despre om Nu-l nimic mai scump la
Dumnezeu ca timpul pe care ni-l da s-l trim. Pentru ca a sufla i a rsufla e
tot de la Dumnezeu. i atunci a avut marea prudenta Domnul Hristos sa ne
spun ca nu se mica fir de par fara voia Mea. Suntem guvernai de
Dumnezeu n toat micarea, n toate gndurile noastre ascunse. Sigur ca
depinde i pe ce poziie te aezi. Avnd n vedere i numai lucrul acesta: viaa
venic. Daca te rtceti, daca eti neatent sau eti ateu Doamne fereste! Cl mai grava starea aceasta, nepsarea aceasta.
Aceasta e nesuferita la Dumnezeu. Pentru ca nu e suprat Dumnezeu
pentru anumite greeli pe care le facem cat e suprat ca suntem nepstori. Ne
amnm existenta, mergem pe inerie. E o mare greeal! Trebuie trit fiecare
moment n toat plintatea lui. Sa te cunoti pe tine. Marea greeal care e n
lume care e? Fiin omeneasca, care e fcut dup chipul i asemnarea lui
Dumnezeu, se izoleaz dup propria sa fiin. Nu Dumnezeu l-a dat afara pe
Adam din Rai, ci Adam s-a dat afara singur. Asta-l omul! Sfntul Grigorie de
Nyssa, fratele Sfntului Vasile cel Mare, a fost ntrebat: Ce zici despre om? i
a rspuns Sf.
Grigorie: Este copleitor i de neneles. Dumnezeu pstreaz inca taine
despre om, necunoscute nici de ingeri i necunoscute nici de lume. Pentru ca e
dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. E singura fiin creata dup chip i
asemnare. Este singura veriga posibila intre om i creaie. Omului i s-a
ncredinat marea rspundere sa supravegheze ntreaga creaie. i Satan lupta
din rsputeri, cu o rvn pe care oamenii nu o cunosc, sa ne scoat din cap ca
suntem asemnare cu Dumnezeu. Pentru ca ii cam ocupam locurile. Treaba lui,
dar noi aa suntem creai, dup chip i asemnare. i creaia lui Dumnezeu nu
poate fi dezminita sau interpretata. Suntem chip i asemnare a lui
Dumnezeu. Deci avem mare siguran, dar i mare rspundere. De aceea va
spuneam ca este foarte grav sa nu tii ca tu trieti i cine eti. N-ai stat de
vorba cu tine niciodat, bineneles, innd cont de marile valori: venicia. Ce e
cu mine? Eu, innd cont de pucrie i pustie, nu m-am folosit mai mult dect
la cpti de mori.
ipete. Intrau ntr-un necunoscut nu pentru o mie de ani, ci pe venicie!
Traistisoara lui nu era plina cu fapte bune, era goala! Sau e goala, la oameni.
Mare greeal aceasta stare de necunotin proprie! Omul, dumnezeu dup
har Instinctul acesta de a trai il are i porcul, il are i orice alt animal. Dar att!

Omul are o contiin, are o druire dincolo de raiune. E fcut Dumnezeu

dup har.
Va dai seama: Dumnezeu dup har! Cderea lui Adam ne-a ntrerupt
relaia aceasta cu Dumnezeu. A venit Dumnezeu i ne-a adus mai mult dect a
pierdut Adam! Ne-a adus tocmai din nou cunotin ca suntem din nou
Dumnezeu dup har i ca nu exista moartea. Pentru ca ne zice: i vei trece de
la moarte la via.
Or moartea nu nseamn o terminare, ci nseamn un alt nceput fericit
sau nefericit. Ca de ce sa te temi de moarte, daca te-ai pregtit de nviere? E o
contradicie, i omul hotrte, n vidul acesta al lucrurilor, nu ntr-o stare de
prezenta continua. Nu este greu. Pentru ca niciodat nu e degeaba cineva lng
tine. Ori nu te foloseti, ori il foloseti, ori trebuie sa te verifici daca il rabzi sau
nu-l rabzi, bubos aa cum e. Ca lipsa asta de prezenta lng fratele tau e lipsa
de dragoste, i e n contradicie cu Creatorul. Actul de prezenta. Nu sunt pentru
nevoin, ca duhovnic. Sunt de 95 de ani. Sunt pentru o stare de prezenta
continua a lui Dumnezeu. Exist! i ne punem ntrebarea: De ce? Ce e cu mine?
Ce e cu moartea? Ce-s cu aceste elemente, care sunt valabile? Moartea nu vine
sa ii faci o cafea. E fara cruare! Te ia aa cum eti! Nu o putem amna nici o
frmi de secunda cnd va veni. Judecata de Apoi nu trebuie vzut cu
Dumnezeu stand pe un tron de judecata. Te judeci singur, repede. Suntem o
fiin valoroasa, mai mult dect oricare alta fiin. Dracii au fost ingeri buni. i
am spus asa: daca ar fi ntruchipat iar posibilitile pierdute, ar rsturna
pmntul cu degetul mic! Daca tu, pierdut fiind, gndeti asa, de ce sa nu
gndesc aa despre ngerul meu pzitor, care nu e czut! i se spune despre
ngerul pzitor ntr-un loc asa: ca e cu neputin sa nu mori, daca l-ai vedea
ntr-atta lumina!
i ngerul acesta nu e singur, n ceea ce privete paza. Cuvntul pzitor
nu i l-am dat noi, i l-a dat Dumnezeu: Pzete sufletul acesta, pana la moartea
lui. El e n relaie cu alte miliarde de ingeri, cu mare putere. i totui ei sunt
fara identitatea asta mare, Dumnezei suntei. Sunt o creaie cu mari
posibiliti, cu mare frumusee, care scap mintii noastre mrginite. Pentru ca
zice i Sfntul Apostol Pavel ca nu ii e dat omului sa cunoasc, pentru ca el a
fost rpit pana la al treilea cer. aa ca fiin omeneasca e Dumnezeu dup har.
Acel zis homo homini lupus, omul lup pentru om a czut, la venirea
Mntuitorului.
Acum e invers: omul e Dumnezeu pentru om. i uite pe cine bgm noi n
iad i nu ne astmpram. De ce ii zici drace, drace i nu ii spui Doamne,
Doamne?! nseamn ca i-ar pune o rvn mare de tot n constatarea asta, de
ctre fiecare ins care ar vrea sa fie ctui de cat treaz. Ca el lupta din rsputeri
sa ne cucereasc i sa ne adune la el. Insa se mpiedic de puterea Crucii, de

puterea lui Dumnezeu. Crucea e Tatl, toat nlimea, Fiul, toat adncimea,
Sfntul Duh, toat limea. Sfnta Cruce are o semnificaie extraordinara! De
aceea i catolicii au schimbat semnul crucii, fcut altfel cu degetele, cu alta
aezare, de la stnga la dreapta. E o mare greeal! Nu suntem aici pentru ca
ne-ar conveni noua sa sa fim asa, ca la un papa. Suntem aa de la Duhul Sfnt
i tot de Duhul Sfnt suntem judecai. Sfinii nchisorilor Dat fiind faptul ca,
de exemplu, acum Sinodul refuza sa fac vreo referire la oamenii care au murit
n temnie i care sunt considerai sfini de popor i acum ma refer, de
exemplu, la Valeriu Gafencu sa ne spunei ceva despre Valeriu Gafencu. L-ai
cunoscut?
Da, am trit mpreun. Era mai mic dect mine. Era un biat cu fond,
nu as avea ce spune altceva despre el dect ca era un sfntule! Insa nu conta
n lumea noastr, pentru ca noi toi triam acelai moment, aceeai stare,
aceleai ndejdi i aceleai mari bucurii ascunse, care nu pot fi nelese raional
de lume. Eram una cu toi. Gndeam la fel. Ii cunoteam familia din povetile
dintre noi. Avea trei surori: Valentina, Eleonora i Elisabeta. Tatl lui a fost
omort de rui. Nu era vorba de inteligenta, pentru ca tot omul avea destula.
Nu e vorba de moarte, ci maniera n care mori conteaz. i, va spun inca o
data, au fost multe momente pentru noi toi, n care aveam curiozitatea sa
vedem cum iese sufletul din noi! Eram la marginea existentei! Nu se mai putea!
Altfel nu ma bgau la frigider, la camerele frigorifere, unde fara discuie,
nu mai puteai sa trieti. Trei zile era marginea la care puteai rezista. M-au
bgat cinci zile i n-am murit. M-au bgat apte zile i n-am murit. Nu a vrut
Dumnezeu. Sigur ca sunt obligat sa ma smeresc, ca au fost att de multe
momente pentru noi toi, unde puteai sa mori i daca nu mureai ziceai ca s-a
ntmplat cutare lucru. Nu a vrut Dumnezeu, pentru existenta unei fiine
Dumnezeu dup har. Marea, enorm de mare greeal a lumii este nepsarea!
Ce au au avut cu dumneavoastr comunitii? De fapt, de ce au fost
chinurile att de mari?
ntrebarea matale e de coal primara. Ce vrea dracul cu noi, aia vor
comunitii! Erau exponenii raului. Nu crede n Dumnezeu i omul e fiara!
Am fost chemat, ncadrat de patru soldai cu baionetele la puc, scos din zarca
i, cnd ieeai aa din zarca, tiai ca nu te mai ntorci. i sigur ca erai pregtit,
nu aveai nici o ieire dect Doamne, ajuta! Doamne, iart-m! i gata. i mau dus la un colonel. Erau zece colonei acolo. Crciun era cel mai mare ticlos,
care fcea pe blndul. Adevrul e ca nici deinuii, cum eram i noi, nu erau
prosti. Ne ddeam seama cum sufla i cum rsufl omul. Pentru ca, fara
discuie, apar nelegeri nebnuite, prin care poi ptrunde n zona respectiva.
i m-a ntrebat cum exista Dumnezeu? Eu eram deinut, ncadrat. Cum fceam
o micare, cum ma invita pe scaun. Mare cinste. Nu puteai face nici o micare

pentru ca le era frica sa nu-l omoram. Aberaii nebune, drceti! i i-am spus:
Domnule colonel. Eu am avut ntlniri cu copiii de coal primara. i toi m-au
ntrebat ceea ce ma ntrebai i dumneavoastr. Ochii, pe care ii avem, cu care
ptrundem; inima cu care nelegem ntr-o forma muta fiin din fata noastr,
sentimentul de poezie, de versuire, toate acestea vin de la un Creator. E greu sa
nelegei aceasta, dar nu-l vina mea. i mi-am luat curajul sa il ntreb: Dar
dumneavoastr, care e motivul ca nu credei? Asta era un mare curaj, pentru
ca se considerau nfruntai. Zice: Rzboiul pe care l-a dus Hitler n Rusia. Zic:
Nebunul acela de Hitler credei ca a fost cinstit, sa pcleasc poporul rus ca
Stalin e necredincios?! Aceia, nainte de a fi credincioi, sunt rui, prin natura
lor! i nu s-a dus Hitler sa cucereasc Rusia. S-a dus n Rusia sa cucereasc
pmntul ntreg. Ei, i acum ati biruit. De ce nu credei? Daca asta e motivul.
S-a ncurcat. i ddea seama ca nu are rspuns. i m-a ntrebat atunci, ca sa
scape, care e ultimul cuvnt.
Zic: Sunt gata sa mor pentru tot ce spun. i v-a invita la aceeai
poziie. Luai-l de aici! Am scpat. S-au mirat toi! Bteau prin perete cnd
au auzit ca am venit n celula, ca nu m-au omort. Ca sa nelegei ntr-un
cuvnt, asta era tensiunea noastr n Aiud. Decizia Sfntului Sinod Sfntul
Sinod refuza orice apropiere fata de jertfa celor din nchisori.
Nu te repezi. Nu va legai de Sinod. Considerai ca nu-l chiar asa. Daca
sunt sfini, sunt sfini unde sunt. Dar sunt nite rnduieli, nite reguli care
trebuiesc urmate. i pe urma, n afara de Sinod, izolndu-ne, sa zicem asa, de
valoarea aceasta, care are ultimul cuvnt, nu avem voie sa ne amestecam. Ei
sunt sfini intre sfini. Dar nu ne grbim, pentru ca nu puteam face asta fara
amprenta Bisericii. Ca daca ai fcut un ou, trebuia sa tie tot satul, cum canta
gin! Nu e asa! Important este sa te cunoti tu pe tine ca om al mntuirii, i sa
te pui la punct, pentru ca eti un microcosmos, n care se oglindete un
macrocosmos. Nimeni nu e sfnt doar pentru ca a murit. Trebuie sa se
pronune autoritatea Bisericii, aa cum e, ca nu e degeaba acolo. i i-am spus
unui mitropolit: Eu as desfiina Sinodul! Pentru ca noi nu avem nevoie de
poziia lui Comeanu. Noi nu avem Sinod, nalt Prea Sfinite i-am spus. Nu
mai tergiversam o msur pe care trebuie sa o luam. Dar nu asta conteaz.
Pentru ca nu Sinodul e punctul de orientare strategic, ci ceea ce avem n noi
nine. La aceasta se refera marea ntrebare: Ce ai fcut? Cine eti?
Recunoate-te pe tine! Ca nu dup glasul strzii sau glasul poporului care de
multe ori are dreptate, sracul se fac lucrurile acestea, ci Sinodul, dup
poziia pe care o are, trebuie sa gndeasc nti serios; i nu se face nimic fara
nvoirea divina. Eu, care am trit focurile acelea, trecnd n lumea aceasta
grozav de bucuros, mi dau seama cat de valoaroasa e poziia asta, ca nu cel
care lovete biruie, ci cel care a primit cu dragoste lovitura. Acesta e Hristos! Ca

ne miram toi, n situaii din acestea, de ce Hristos nu i-a nimicit pe toi. L-au
jupuit, L-au umilit i El i-a rbdat! Dar toat frumuseea nvierii Mntuitorului.
Cnd a nviat, nu numai El a nviat, ci toat creaia cu El! Toat frumuseea
aceasta nu ar fi fost grozava daca nu ar fi fost Crucea mai nti. Deci nu e voie
sa blestemi suferin de care toat lumea fuge i o blestema. Nu e bine! Asta e
necesar!
Orice vale da valoarea unui deal. Ramane, n concluzie, un lucru:
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine,
pctosul! Sa avei o lucrare i o poziie mntuitoare. Indiferent ce eti, furnica
daca eti, ai o rspundere. Dar eti om! Ai o contiin. Sa cunoatei marile
valori. ncadrai-v.
Ca nu de moarte ma cutremur, cum se zice, ci de venicia ei. Adic nu
conteaz, repet, dect maniera n care mori. Gafencu i toi ceilali au primit
moartea cu placere. Pentru ca eram nenelei, ne iubeam intre noi, n sensul
unui adevrat rai, nct nici nu mai conta suferina, pe care o vedeai ca un
plasture linititor.
Vedeai rezultatele de dup suferin. Nu e uor sa prevezi nite lucruri.
Dar numai daca eti n foc i dai seama de intensitatea lui. Aveam i
contraziceri acolo, insa aveam toi acelai ideal tainic, care ne lega. Interviu
realizat de Rafael Udrite

SFRIT