)

BISERICA

ORTHODONA ROMANA
JURNAL PERIODIC EClitIASTIC

A.NUL I.
NERSITARA

BIBUOTECA C

:7.71

TI

1.91

c-*

->ff

1,W-4-War

1874
eAt3LIU,,
I

SECTIA ISTORIE
-4

.7

R.

p.EL

BUCURESCI
TYPOGRAPHIA CURTII, (LUCR.VF)RII ASS( )CIA T1)

12, Passagiul Roman

12.

1875

www.dacoromanica.ro

ANUL I.

BUCURESCI, NOEMBRIE 1874

BERICA ET

No: 2.

ODOXA ROYA\ A"

JURNAL PERIODICU ECLESIASTICU

-MSEMMEO-

.e..v.esze= 0 33.4...T .A. rte,_ 1.1117sTaa.

PredicK cuventul i

II Tim. II?. 2.

CAROL I,
PRIN GRATIA LUI DUMNEDEU SI VOINTA NATIONALE , DOMNU ALU RONIANILORU ,

La tog de jaca si viitori, sanetate;

Asupra raportulul Ministrulut Nostra Secretar de Stat

la departamentul Cultelor i al Instructiunii publice, sub
No. 12,693 ;
V6cldnd votul Adun'Arit deputatilor data in edinta sa de

la 4 Decembre anul 1872 ;

V6c1.6ndti votulii datii de Senata in sedinta sa de 'la 11
Decembre anulti 1872 ;

In puterea art. 93 din constitutiune,

Am sanctionat i sanctionam,
Am promulgat i promulgam ce urmeza :

II E a 13
PENTRU

ALEGEREA MITROPOLITILOR SI EPISCOPILOR EPARIIIOTI CUM SI A CONSTITUIREI

SANTULUI SINOD AL SANTE' BISERICE AUTO-CEFALB ORTODOXE ROMANE

CAPITOLUL I.
Despre Alegerea Mitropolitilor si Episcopilor Eparhiog

Art. 1. Colegiul electoral al Mitropolitilor qi Episcopilor se

compune :
6

ANUL I.

www.dacoromanica.ro

82

LEGE PENTRU A LEG ER EA

a) Din membril MitropolitiT i Episcopil eparchioti din Romania.

b) Din toll Arhiereil titulari , aflatl in Romania , Romani , sari
naturalisatl Romani.
c) De toff deputatii vi senatoril, a fara de membri eterodoxi.
Art. 2. Sunta eligibilt in demnitatea de Mitropolit , Episcopil
eparchioti al Vrer , era la cea de Episcopi eparchioti, tog membril
clerulul roman, caril dupe bintele canene ale bisericel ortodoxe pot
fi sleet.
Mitropolitul Primat al RomanieT , Mitropolitul Moldovei , precum

i Episcopil eparhioti nu se pot alege, de cat d'intre Archiereii Romani, fil de parintI Romani, nascutl in Principatul Romaniel, si nu
naturalisati.
Versta eligibililor la scaunul de Mitropolit $i Episcopi eparchioti
va fi de 40 aui impliniti.
Dupo trecere de 20 aul de In promulgarea acestei legs, pe langa
cualitatile de mai sus, spre a putea fi ridicati la demnitatea de Mitropolit sat Episcop, candidatii vorti trebui sa posed titlul de licenciat,

saa de doctor in theologie de la o facultate de theologie ortodoxa.

Art. 3. Alegerea se va face prin majoritatea voturilor alegatori-

lor prevOutl la art. 1.

La cas de a nu inteuni un candidat majoritatea absoluta a voturilor, se va vota de al doilea i se va admit cu majoritate relativa, si la cas de paritate de voturi se va trage la sorb.
Art. 4. Alegerea Mitropolitilor pi Episcopilor se supune prin Ministerial Cultelor la intarirea Domnesca.
Dupe intarire el se instaleza, conform datinelor Vrei.

El sunt pe viga.
Art. 5. Colegiul electoral va fi preseclut de Mitropolitul Primat ,
In lipsa sa de Mitropolitul Moldovel , era in lipsa amendurora de
catre eel mai vechia ib hirotonie din Episcopil eparhioti.
Art. 6. Scaunele de Mitropoliti i Episcopi , remase vacant , se
vor indeplini prin alegere la cea d'anteia convocare a Corpurilor leoluitere, conform cu legea de fata.
Art. 7. Onorariele Mitropolitilor vor fi de lei 3,083 pe lung, si a
Episcopilor de lei 1541 pe luna.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITILOR SI EPISCOPILOR EPARHIOTI

83

CAPITOLUL II.

Despre Sfantul Sinod

Art. a. Sfantul Sinod al Biserica autocefale ortodoxa romans,
fiind membru al Sfinter bisericT ecumenice si apostolice a r6-

saritului; al Garda cap este Domnul Nostra Iisus Christos ,

pastr6za $i va pasha unitatea in privinta dogmelor tii a can6nelor
ecumenice cu Biserica din Constantinopole i cu Me Bisericele ortodoxe.

El va 'Astra asemenea unitatea administrative, disciplinary $i

nationala a BisericeT ortodoxe in cuprinsul StatuluT Roman.
Art. 9. Sfantul Sinod al bisericeT autocefale ortodoxe romane se
compune :
a) De amAndoi Mitropolitit,
b) Din 6se episcopT eparhiott $i

c) Din tot! archierei titularT allatT in Romania, roman!, sati

naturalisati roman!.
In tot casul Sinodul nu va putea fi compus de maT putin de 12
membri.

Art. 10. Sfantul Sinod este preseclut de Mitropolitul Primat al

Ungro-Ylahiel, in lipsa sa de Mitropolitul Moldovel, 6rg in lipsa
am6ndurora de cel maT vechiti Eparhiot in hirotonie.
In cas de paritate de voturT , votul PreedinteluLva fi preponderent.
Art. 11. Ministrul Cultelor va asista la deliberarile Sfantului Sinod, avend numaT voce consultativg.

La cas ca Ministrul Cultelor se fie de o alts religiune, de cat

cea ortodoxa , el va fi inlocuit cu unaltul d'intre colegii seT ortodox!.
Art. 12. Sfantul Sinod al Bisericel autocefale ortodoxg Romans,
va statua asupra tuturor afacerilor spirituale, disciplinare si judiciare, carat bisericeseT, In conformitate cu Sfintele can6ne a Sfintei

Biserid ortodoxe de Ragrit.

Art. 13. Sfantul Sinod se va aduna de dou6 .ori pe an, primavara
si tOmna, conform prescriptiuuilor canonuluT 37 al Sinodului apostolic.

Art. 14. Sfantul Sinod va defini i va regula atributiunile consistoriilor eparhille, prin regulamente, basate pe can6nele Sfintel

www.dacoromanica.ro

84

LEGE PENTRU ALEGEREA

Biserici ortodoxe a rosaritulul, i In conformitate cu legile civile ale

Wm%

Art. 15. RAgulamentele Sfautului Sinod vor fi supuse prin Ministrul Culte lor sanctionaril DomnescT, spre a fi esecutoril , Ora decisiunile in materir judiciare religiose se vor esecuta d'a dreptul de

atm Sf. Sinod.

Aceste sentinte se vor esecuta numaT pe cat timp pedepsele coprinse intr'Ousele, vor ?disciplinare si de un ordin curat religios.
Art. 16. Mitropolitil, Episcopil eparhiotl si ArhiereiT titularl,
pentru abaterile bisericesci vor fi judecati de Are Sf. Sinod, Ora pen-

tru delictele ordinare si politico se vor judeca de catre inalta Carte

de justitie si casatie.
Sfantul Sinod nu'T va putea judeca pentru abaterT bisericescT in
lipsa-le , de cat dupa ce li se vor face chemarile prescrise prin canonul 74 apostolic.

CAPITOLUL III.
Despre Eparcii

Art. 17. Archiepiscopil eparhiotl al Romania port urmatorele

titlurT :
Archiepiscop si Mitropolit al Ungro- Valahil, Exarch al plaiurilor

i Primat al Romaniel, cu resedinta in Bucurescl.

Archiepiscop si Mitropolit al MoldoveT i Sucevei ,iti Exarch al pla-

iurilor, en rerdeinta in Tag.

Rangul de precadere intro dentiii este al Primatnlui Romania.
Art. 18. Episcopil eparhiotl in Romania vor avea in ierarhia bisericesca titlurile i rangurile urmatore :
Episcop al RamniculuT i noulul Severin, cu resedinta in Ramnic.

Episcop al Romanulul, cu resedinta in Roman;

)
2.
Buzeulul
,
2.
2.
Buzet ;
)
) Hu uluf
)
) Ilul ;
)
) Argeplui )
)
) Curtea-de-Argesti ;
)
) Dunarii-de-Jos
)
) Ismail.
De mitropolia Ungro-Valachief depind :
Episcopia de Ramnic ;
2.

2.

>

) Arge.

Buzeu ;

www.dacoromanica.ro

MI fROPOLITILOR SI EPISCOPILOR EPARHIOTI

85

De mitropolia Moldovei pi Sucevei. depind :

Episcopia de Roman ;
a
a

Hug;
a D un 'area- de-Jos..

Art. 19. La cas de trebuintr4, intinderea eparhfilor se va fixa de

titre Si. Sinod In intelegere en guvernul , bine IntelegOndu-se cu

aprobarea Corpurilor legiuitore.
Art. 20. Fie-care Mitropolit, sail Episcop, p6te publics scrisorT
pastorale, sail enciclice, In eparhia sa, privitOre insa numal la religiune pi bunele moravurT, fora sA, se atingg, lief de cum legile
civile gi politico.
Art. 21. Fie-care eparhie are un Consistoritt permanent, pentru
administrarea i judecarea afacerilor cleruluT curat bisericescT. El
trebue sa fie compus din eel putin treT membri, numitT de Episcop
dintre preotii eparhiel sole.
Art. 22. Decisiunile Consistoriilor nu vor putea fi esecutoriT, de
cat dupa aprobarea Mitropolitdlor, s'ai'd Episcopilor eparhiotT.
Art. 23. Decisiunile Consistoriilor, aprobate de titre MitropolitT,
sail EpiscopT, pot fi apelate la Sf. Sinod, In casurile anume prevNute
de anomie ecumenice, dupa formele pi In termenul, ce se va hotart
de Sf. Sinod printr'un anume regalament.
Art. 24. Protoerei pi proestogh se vor numi in functiunile for gi
se vor destitui numal de ogre MitropolitiT sail EpiscopiT eparhiotT.
Art. 25. Fie-care Mitropolit pi Episcop va avea cite un archiereti
locotenent. Acestia se vor alege de titre Sinod In intelegere cu guvernul.
Titlurile acestor archierel (Xoper:axor.oc) vor fi

1). La Mitropolia din Bucuresa , Ploesci; la Ramnicu-Villci.

Crajova ; la Buzea , Raannicu-Sarat ; la Argeg , Pitesci.

2). La Mitropolia din lag , Botogani; la Episcopia de Roman ,

Mau ; la Episcopia de Hug, Berladu; la Episcopia Dunitrea-de-Jos,
Galati.
Sinodul prin micllocirea Ministrulul de culte va cere de la Patriarhul ecumenic, bine cuvktarea sa pentru acegt ArhiereT.
Art. 26. Seminariile vor fi pendinte de chiriarchi, conform unel
anume legi speciale.
Art. 27. Chinoviile de calugarT gi ealugkite atOrna, numaT de pu-

www.dacoromanica.ro

86

LEGE P. ALEGEREA. MITROPOLITILOR

BSI

EPISCOPILOR EPABHIOTI

terea chiriarhului , in ceea ce privesce disciplina eclesiasticl gi datoriile for spirituale , faxg, nicT un amestec al putereT laice.
Art. 28. Mitropolitif gi EpiscopiT, can functionOz1 astai-di in virtute de legT anteriOre , se recunosc prin legea de fata, , $i se mentin
in demnitAtile for cu tote drepturile i prerogativele, acordate prin
ac6stg. lege, Mitropolitilor si Episcopilor,, ce se vor alege conform
prescriptiunelor sole.

Art. 29 si cel din urmi. Ori-ce dispositiunf contraril aceste!

legT ,

stint gi rtiman abrogate.

Acest/ lege s'a votat de Adunarea deputatilor in edinta

dela 4 Decembre 1872 i s'a adoptat cu majoritate de optcleci i patru votur1 , contra a duoe-spre-clece.
Preedinte , Dimitrie Ghika.
I

L. S. A. D.

Secretar, St. Fcilcoianu.

Acesta lege s'a votat de Senat in edinta s'a dela 11 De-

cembre anul 1872 i s'a adoptat cu majoritate de patrucled voturi, contra a unul, find i una ablinere dela vot.
Vice-pregedinte ,

Al. Orescu.
Secretar, G. St. Moscu.

I L. s. s. I

Ordonam , ca legea de fata," se fie investita cu sigiliul

Statului Si publicata prin Monitorul Oficial, ell Ministri1 nostri , secretor' de stat la departamentul cultelor i
instructiunif publice i cel de justitie , sunt insarcinati
cu esecutarea acestuT decret.
Dat in BucurescT la 14 Decembre anul 1872
IL. S. Statului

CAROL

M. Costaki.

Ministru secretar de Stat la

departamentul cultelor
Si instructiunei publice.

No. 3,011.

Christian Well.

Ministru secretar de Stat la

departamentul justitiei.

www.dacoromanica.ro

CAROL I,
PRIN GRAM LU1 DUMNEDEU SI VOINTA NATIONALE, DOMN AL ROMANILOR

La tog de facci i viitori scinetate,

Asupra raportulul Ministrului Nostru Sacretar de Stat

la departamentul Cultelor i Instructiunei publice, sub
No. 5,820 ;

Veclend votul dat de sfantul Sinod al sfamtei biserici au-

tocefale ortodoxe rom'ane, in edinta sea de la 22 Maid

1873;

VOsend jurnalul consiliulul Nostru de Ministri, incheiat in edinta sea de la 24 Maiti 1873;
In virtutea art. 15 din legea pentru alegerea Mitropoliiilor i Episcopilor eparchioll , cum i a constituirei
sfantului Sinod,
Am sanclionat i sanctiongm ce urmeza :

REGULAMENT
PE NTRU DISCI PLINA RISE CI ICE CA
,/,,,,,,,

CAPITOLUL I.
Despre -autoritatea Eparehiala..

Art. 1. Legea Bisericesca, promulgate la 14 Decembre , anul

1872, la art. 21 si 22, marginesce sfera disciplinel bisericescl diu
fia-care eparchia la administrarea Si judecarea afacerilor clerulul,
curat bisericesel, prin Episcopul eparchiot si consistoriii.
Art. 2. Asa (lea , autoritatea eparchiala este o instants bisericesca, in care, sub nemipocita privoghigre a IerarchuluT eparchiot

www.dacoromanica.ro

88

REGULAMENT PENTRU

se concedresgadministratia si judecata spiritulg a fie-cgria eparchiT.

Peste hotarele eparchier respective nu pOte a se intinde autoritatea
Episcopulul, conform canenelor sfiutelor Slade, Can. apost. 35, II,

2, III, 8, VI, 20.

Art. 3. Consistoriul tine gedintele stile in localul rerdintei eparchiale.

Art. 4. Tete chartiile, ce se adresezg la autoritatea eparchialg, se

adreskg pe numele EparchiotoluT, care regulkg aducerea intro impliuire d'a dreptul in ceea, ce privesce administratia eparchiale; erg
deg casul este de consultare, sell de judecatg, atunci episcopul o recomandg consistoriulul.

Art. 5. Lucrgrile consistoriuluT se siiversesc de personalul cancelarier eparchiale.

Art. G. Cancelaria eparchiale se imparte in doe sectiuni : cea
administrative si cea judiciarg ; ameadog sub conducerea directora10, care este responsabil de neesactitatea si intgr4ierea. lucrgrilor
cancelaria.
Art. 7. Hotgrgrile definitive ale consistoriilor, aprobate do Eparchiot, se aduc la indeplinire de cgtre acest din urmg.
Art. 8. Sciintele gi lgmuririle trebuit6re, consistoriul i le procure
prin Episcopul eparchiot de la locurile si persenele, supuse autoriteteT episcopale; ast-fel sunt : protoereil, proestoii de plgg , superiorif i superiOrele de pe la monastiri gi alto persOne bisericesci , cg,rora li s'ar puno vela insgrcinare de cgtre Episcopul eparchiot.
Art. 9. Toti amploiatiT cancelariilor eparchiale se aleg de eparchiot si se recomandg D-lur Ministru de Culte. La alegerea amploiatilor caucelarielor eparchiali, se va da preferintg, persOnelor din cler.

Art. 10. Basele administarii gi judeatel eparchiale sunt :

a) Legea lur Dumneclet, cuprinsg in sfanta Scripture.
b) Canonele sfintilor Apostoli , ale sfintelnr SinOde ecumenice gi
locale, ale sfintilor Pgrinti gi alto aseclgminte Bisericesci.
c) Regulamentele sfantului Sinod.
d) Legile civilo ale terei , tarn cat ele se ating de persone sou
objecte de pe ter6mul eclesiastic.
Art. 11. Modal administritrii si al judecgtei eparchiale se hotarasce In uringterele 2 sectiunr, din earl', cea d'antbia tractezg despre
administrare, erg cea de a doua despre judecata eparchiale.

www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA BISERICEASCA

89

ADMINISTRA:EMA. EPAIICHIALA.
CAPITOLUL
Despre Pastrarea si La,tirea ReligluniT ortodoxe.

Art. 12. Administratia eparchialg priveghiazg, ca adevOrurile Bisericel ortodoxe fig fie profesate, conservate qi aplicate in tota curiitia de dare clerul i poporul ortodox. Cu deosebire, Episcopil eparchiotT sunt datorT a exercita acOstg priveghere atftt nemiglocit, prin
revisiuni anuall, cgt i prin organele date in adjutorul administratiuniT bisericescT.

Art. 13. Administratia eparchialg se ingrijesce, ca clerul sg predice euvOntul hit Dumne4eil in bisericI i sit Inv* la tot casul favorabil pe poporul ortodox credin&a. i evsevia, sot pietatea qi moralul cretinese:
Art. 14. In timpul oficiuluT divin, preoti1 sunt datorI, s eit6sel

prin biserici InvOlgturI din scrierile sfintilor Pitrinti i din egrtile

destinate. spre acest finit de Episcopul eparchiot.
Erg preotir, calif at egpttat prin seminaril indestulg culturg theologicg, st se autorisitzg qi stt se indatoreze a compune insuqr eT invagina poporuld , acomodate eu intelegerea gi trebuintele morale
ale lg. Assemenea cuvinte apol sg, se trImita EpiscopuluT eparchiot,
pentru ca acele ce s'ar ggss mai bane st se publice spre folosul comun qi spre desceptarea emulatiunii in cler, la predicarea cuvOntulul luT Dumneqet.
Art. 15. Autorisatia de a rosti predicele sale propril In biserici,
precum Si de a publica orl-ce scriere relativg in religie i bisericg,
Episcopul o va da numaT acelora din preoti , despre a cgror cunoscinte theologice i devotameut Are invtlittura sfinta Bisericl va fi
convins ; ca nu, la din contra, sg se pronuncie din neexperientg envinte necuviinci6se sat idel neconforme on invttgtura Bisericel, .i,
scandalisgtOre consciintel ascultgtorilor, sea cititorilor. In caul opus, tot-d'auna predicele, inaiute de rostire, precum qi scrierile, innainte de publicare, trebue a se revedea de Episcopul eparchiot, sat
de pers6na inadins insgrcinatg de el.
Nu este permis pers6nelor laice a pronuncia discursurl in biseriel
set in alte ocasiunT de oficitri religiose, frog prealabila autorisatig
a Episcopului eparchiot, set In lips 'l a protoereului. Preotul ce 0-

www.dacoromanica.ro

90

REGULAMENT PENTRU

ficiaza este dator a face acesta observatie predicatoruluT mirean, pi

(led el nu s'ar supune, atunci , de va fi in timpul oficiulul diviuS,
preotul va core intervenirea autoritatii civile. Deca oficiarea se va
face afara de biserica, preotul indata se va retrage pi va lasa respensabilitatea asupra insubordinatulul.
Art. 16. Pentru a inlesui clerul in datorinta predicareT cuventulur lul Dumnedeil, pi pentru maT lesniciOsa respandire a salutarielor
idol de pietate pi moralitate, In spiritul bisericeT 'Astro, se va edi-

ts uu jurnal bisericesc, care va circula pe la tote bisericole din pi* pi In, el se vor publics cuvinte de invetatura creptina ortodoxa,
aplicate la trebuintele religiose pi morale ale poporuluT roman , pi
alto articole de aceapT cuprindere. Programul acestui jurnal se va
specifica de catre sfautul Sinod.

Art. 17. Sa se puna ua deosebita ingrijire , ca creptinil ortodoxT

sa se marturisesca pi sa se impartapesca cn 5fintele Taine, conform
cu Invetatura BisericeT.
Art. 18. Episcopal eparchiot chibzuesce mesurile pastorale, ce se
vor socoti necesaril, spre a nutri pi deptepta in popor simtul pieta tiT pi indemnul, spre indeplinirea datoriilor creptinescl , prin anume
invetaturi , emanate de la autoritatea eparchiale pi circulate pe in
tote parochiile.
Art. 19. De asemenea este datoria cleruluT, a feri pe creptinii or-

todoxf de la tot felul de superstitiuni pi retacirl , prin sfaturl atat

iu biserica, cat yi in particular.
Art. 20. Fia-care ibserica parochiala, tine liste matriculare de
numerul creptinilor, ce compun parochia, adaogend la ea pe totT col
din nor' botezatt , cu aretare anume de timpul cand s'ar'i botezat ,
de ce preot gi cine 'T-ad fort nap, de asemenea pi de creptiuiT cununag pi de cel reposati. Listele acestea se vor tiuea dupe forma pi
regula, ce va stabili autoritatea eparchiala.
Art. 21. Deca in vre ua parochil s'ar ivi casurT de abatere de
la credinta ortodoxa, atunel autoritatea eparchiala va chibzui, in
marginea canOneler bisericesct pi a legilor civil, modal de a proceda
spre intOrcere din retacire.
Art. 22. EterodoxiT sari necredinciopil, cant ar dori sa se unesca
on biserica ortodoxa, trebue sa se adreseze mai antait1 catre Episcopal locale, on cerere inscris, insocita de dovetlile trebuinciese, privi-

www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA BISERICEASCA

91

tore la starea civila. Episcopul oranduesce pe proselit spre catichisire. Sovorsirea catechisirei protoereul o aduce la cuuoscinta episcopului si cere deslegare de urmare.

CAPIT OLUL III.

Despre oficiul divinii.

Art. 23. Administatia eparehiala privegheza, ca oficiul divin in

Bisericile de prin Monastiri , de pe la catedrale, pe la bisericile de
prin ()rap care an midloce pi cler indestulator , sa se fad In tote
clilele regulat. Era pe la bisericile de pe la sate cel putin Sambetele i Duminicele si In tote stkbatorile anuale, de asemenea in
sfantul si marele post, s6ptomana antaia i cea din urma , precum
Mercurea si Vinerea.
Art. 24. Oficiul divin se sevarsesce dup6 tipicul bisericel ortodoxe, in timpul hotarat, cu cucernicie si cu linisce, cu citire cantare intelesa fara grabire ingalmela si farii tot felul de schimbarT
inovatiuni arbitrare.
Art. 25. Tot on aka luare aminte i esactitate, precum s'a ar6tat
in art. precedent, trebue a se s6v6ri de cler rugaciunile prin casele
enoriaOlor, procesiunile pi tote oranduelele religiose, publice i prii

vate.

Art. 26. Este oprit orl cuT, fia cleric, fia mirean de orl-ce tr6pta
i stare , a turbura buna Jarenduela In templul lel Dumnesjeii , in
timpul sfintelor oficeri a produce scandal klti nelinisce in spiritele oretinilor prin convorbira i ris , prin umblare de la un lot la altul,

prin ocuparea locurilor destinate numai pentru cler.

Respectul cuvenit easel luT Dumnetleitl cere, on cretitinif sa nu intro on bast6ne nisi sa stea cu capul acoperit.
Art. 27. Cand cine-va, s'ar purta fn biserica In vre un mod necuviincios, contra color stipulate in art, precedent, preotul este dator a'T face obsery atiunea sea , spre chlamare in ordinea cuvenita
santitateT loculni. La cas de neascultare, preotul va core intervenirea
autoritatel civile, care va stabili ordinea In puterea legilor.
T6te asemenea casuri se vor aduce la cunoscinta Episcopului eparhiot, ca motive spre a da , la trebuinta , pov6tuirile sole pastorale
dare clerul $i poporul eparchiel.

www.dacoromanica.ro

92

REGULAMENT PENTRU

Art. 28. Locasdrile Dumnecleesel cu tote objectele , ce se cuvin

la oficiul divin, precum : sfintele vase, antimisul, icOnele, vestmintele, cartile gi In genere tot interiorul bisericeT, sa se pastreze intru
WO, curatenia si oranduiala , cuvenita sfinteT lor destinatiuni: Pro toereiT, proestqii de plag in tote visitatiunile lor pe la bisericT cercetOza despre starea acestor objecte. Despre tale ce Iipsesc, sfatuesee pe epitrop a le indeplini din veniturile bisericeseT sOd din altele
ce anume s'ar destina de enoriasi spre acest finit. La bisericile ce se
intretin pe compta Statului, Episcopul eparchiot millocesce la local
competent pentru satisfacerea necesitatilor lor.
Art. 29. La administratia eparchiala, trebue sa fia catagrafil anume arnatOre de tote objectele oficiuluT divin de pe la bisericile
de grin eparchia cu anume arotare de starea lor , atat pentru mai
sigura lor pastrare, cat i pentru sciinta. Catagrafiile acestea se yerifica la fia care dui anT, adaogendu-se objectele , ce ar prisosi , gi
scaclOndu-se tale usate.
Objectele oficiuluT divin se vor da in pastrarea preotulul bisericei.
Uncle vor fi mai multi preotf, ele se vor incredinta proestosului.

Art. 30. Sa se privegheze, ca la fia-care biserica sa se pastreze

cu bunt cuviinta, sfintele darurT, acele de reserva i sfantul mir, fara

de imputinare ; ca ele sa se pastreze in santul altar cu cinstea si

paza cuviinclosa. Administratia eparchiala se ingri jesce, a avea totd'a-una sfantul mir pentru impartire pe la bisericile, unde ar lipsi.
Art. 31. Nu numai bisericile cu tale din Intrul lor , dOr gi objectele din. afara , p. c. clopotnitele , kiliele, curtea , cimitirele gi
monumentele de la mormiate, de asemenea sa se pastreze In regula,
curatenia, Si respectul, cuvenit unor asemenea locuri neabatute de
la destinatiunea lor.
Art. 32. Fia-care biserica , atat urbana cat i rurala , va avea
un sinodic , (memorit), In care se vor insemna , sub privegherea si
povatuirea protoereuluT, notiunile istorice despre fondarea bisericel,

cu antare de anal dad s'a fondat, de numele ctitorilor Si ale binefantorilor, precum i de tote bine-facerile, ce s'ar face in deosebite timpurI, de asemenea sa se trOca gi alte impregiurari mai insemnate ale comuneT, carT ar merita a se pastry In memoria urmasilor, In cat sinodiml sa fia tot-ua-data i ca ua mica cronica a comuneT. Estract de numele ctitorilor si al bine-facotorilor se va de-

www.dacoromanica.ro

btSCIPLTNA BISERICEASdA

93

pune la sfantul jertfelnic , spre vecinica pomenire la santele ragaMint Forma sinodiculuT se va da de autoritatea eparchiala.

Art. 33. Fia-care biserica, va avea un dulap pentru pastrarea

cartilor. Acolo se vor depune pe lAnga cartile oficiuluT divin, catagrafia bisericel, sinodicul , condicile mitricale, jurnalul bisericese,
cart' de cuvinte qi alte car de suflet folosit6re, ce s'ar recomanda

de autoritatea biseriasea.
Art. 34. La tote objectele, arttate in articolele precedents, protoeriul i alti revisory eparchiall futon bagari de grill, la visitarile,
ce sunt datorl a face pe Ia monastirl i bisericT , i a arEita stares
for in raporturile ce fac Episcopului eparchiot.

CAPITOLUL IV.
Despre Cler

Art. 35. Preotii , diaconii, dascaliT i tagma monachala, in servirea bisericeT qi In chipul vietuireT for , trebue sa urmeze dupt can6nele bisericesci, care definesc datorintele lor.
Art. 36 Alegerea i numirea pers6nelor la serviciile i posturile
bisericesci ale eparchieT atArna de la chibzuirea, Episcopului eparchiot, carele aduna, prin proteereT tote informarile despre calitatile
canonic i legale ale canditatilor.

Art. 37. Hirotonisirea Tn treptele de preot i diacon este ul luerare , ce atarna nemijloeit de cercetarea i hotarirea Episcopului eparchiot, carele se incredint6za in marginea canOnelor gi a legilor
Orel, dehre vrednicia cold, ce cants hirotonia i dupo chirotonisire
iy slob6de carte archieresca, coprinytore de data hirotonieT, i cu un
extract de principalele datoring ale treptet celuT chirotonisit qi investita cu sub scrierea sea, cu sigiliul EpiscopieT i cu cele-alte forme
de cancelaria.

Art. 38. NimenT nu trebuie sa fie hirotonit de cat numal Ia cas

de vacamta la very -ua biserica , i in marginile stabilite pentru statul servitorilor trebuitorT pe la biserici.
Art. 39. Preotul sat diaconul, not hirotonit, se instal&a, in serviciile for prin protoereul judetului, ,s'at prin proestosul pine!, sat
i prin alta persona bisericOsca , delegata in adins. Instalarea se
face aa: sure ua, Ii do Diiminica, set alta sorbatOre, delegatul, merOnd la biserica comuneT respective i find poporul coming adunat

www.dacoromanica.ro

94

REGULAMENT PENTRU

la biserica , dupe utrenia, delegatul face Te-Daum de multumire

lul Dumnecleu, apoi citesce iu public decretul Episcopului, dat pe numole noului chirotonisit, dupe care it in-maned aceluia. Noul chiroto, serverpind santa Liturgie.
nisit apoi intra, in serviciul

Art. 40. Administratia eparchiala va Linea lista de conduits

pentru tote persOnele, ce compun clerul eparchial ; ele se vor forma
dupre scirele, date intru acesta de protoerei.
Art. 41. Autoritatea eparchiala privegh6za , ca persOnele bisericesci sa se folosesca, tars veri-ua oprire din partea cui-va, de drepturile , ce li dati legile civile, precum : scutirea de dare ciltre Stat pi
comud, folosirea de pamhturile, destinate pentru servitorii bisericesci etc. ; de asemenea privegheza, ca autoritatile comunale In aceea,
ce privesce administrarea partei materiale a bisericelor parochiale
sa nu iesa din marginea canOnelor pi legilor.

Art. 42. Persenele din treptele ierarchiel.bisericesa se scutesc

de jurament , fiind in deajuns simpla for aretare verbal, dupre cuventul Mantuitorului : n Sic fie cuventul vostru app., apa ; nu , nu. "
Art. 43. Personele bisericesci, care prin devotament, atm chiamarea lor, prin acte de charitate s'at dobandit ua deosibita reputatiune Intro crestini, precum si la autoritatea eparchiala , Episcopul
eparchiot le gratifica cu veri-uuril din rangurile Bisericesci , spre
recunoscinta pi spre desteptarea emulatiunei in cler.
Art. 44. Spro a se Vizi regula intro acesta, afara de notitele din
condica de conduits, protoereul respeetiv raported Episcopulul despre faptele cu deosebire meritabile, ce ar fi seversit veri-ua persOna
bisericesca. Cand Episcopul socotesce a gratifica meritele veii-unei
pers6ne din cler, care tote informarile din actele, ce se pastr6cla in
cancelariddespre meritele acele persene, dupre care apol decide promovarea. La prompvarea inse sa se pastreze tot-d'a-uua treptalitatea gradelor-admise de Biserica Orel.
La bisericele, unde suet maT multi preoti, Episcopul eparchiot va
denumi pe cal mai meritabil in cualitate de preot prorestos , caruia

se va Incredinta tag purtarea de grijg, pentru buna ordine bisericesca; de dinsul vor asculta tots ce1-14 bisericasi.
Art. 45. Episcopul eparchiot vfil insemna tote casurile , ce i s'ar,
infacipa, ca neprevoclute prin canons pi leg! si le va supune spre
deslegare la deschiderea sesiuneb santului Sinod.

www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA BISERICESCA

95

Art. 46. Clerical, care firs Invoirea EpiscopuluI soil , va parasi

postal s011 i va trece In alta eparchia, autoritatea eparchiala, nude
el s'a stramutat, nu p6te a'l primi In clerul sou nits Intr'un chip,
pOn6 ce el nu va Infacip cartea Episcopulul soil primitiv din a caruia eparchie s'a departat, conform can. 33, Apost. Sinod. VI, can.
17, Sinod. IV, can. 20.
Art. 47. AuioritAile eparchiale privegh6za, ca sa 1111 se strecOre
prin eparchia cleric! strOinl i vagabond!, carI sub felurite pretexte umbla prin orase si sate , ceritorind, seal petrecOnd vieta inepotrivita chiamarer. lor. Asupra unora ca acestia , s'aplica can. 23 al
Sinoduln1 IV ecumenic.

JUDECATA F.:PARCHIAL.A..
CAPITOLUL V.
Sfera judecittel Eparchiale

Art. 48. Judecatel eparchiale sent supuse personele de tagma

bisericesca , atat sfintitil servitor! precum : preotil si diaconii, cat
i servitorii bisericesel, precum: cantaretiI, citetil, paraclisiarchii si
monachil :
a). In cas de abatere de la daturintele chiamarel si a serviciului
for de la buna orOnduela i buna conduits.

b). Iu reciprocele certe, ce se pot isca Intre aceste pers6ne, In

cat privesce chiamarea si serviciul for bisericesc.
c). In urmarea reclamarilor , ridicate asupra veri-unel persone
bisericesci, din partea on -cut, despre atacurl , abatere de la datorintl, etc.
d). La cas de calcarea legilor tOrel.

CAPITOLUL VI.
Regulele Generale la judecarea persoanelor Bisericesci.

Art. 49. Delictele pers6nelor'bisericescl contra datorintelor chiamarei lor,, contra bane! orOnduele bisericescl i a conduiteI lor,, pot
a se urmari :
a). Dupo raporturile protoereulul respectiv.
b). A or! -carul din membril cleruluT.

www.dacoromanica.ro

REGtIAMENT PENT RU

96

c). DupO suplicele poporanilor , sea incunoscintarilor din partea

autoritatilor civile.

d). Dap adnotatiuuile din listele de conduit,.

e). Dupe scirile , ce ail putut ajunge la Episcopul eparchiot pe
ort -ce cale.

Art. 50. Persona bisericOsca , acusata, in verlun delict gray, se

suspenda din serviciul sou pano la disculparea sea ; Ins se lag Si
la chibzuirea Episcopului , deca trebue a se suspenda acusatul, sed
nu, judecand dupre gravitatea casulifi i conduita precedents a eonsatulni.

Art. 51. Episcopul priveghiaza , ca cercetaxile sa se fad, on esactitate i in terminele, stabilite de procedura judecatel eparchiale.

CAPITOLUL VII.
Mesurile de penalitate si Corigere.

Art. 52. Mesurile de penalitate i corigere, ce se Wick de judecata eparchiala persOnelor bisericescl, suet:
a) Lipsirea 'santitilor servitorl de trepta ierarchick; era a servitorilor bisericesci de serviciul lor ;
b) Oprirea provisoria de serviciti;
c) Departarea de la biserica, unde au servit si inlocuirea on altul ;
d) Luarea rangulut onorofic ;
e) Canouisire provisorie la rerdinta archieresca;
f) Canonisarea on metanii;
g) Dojana, aspra ;
h) Observatie.
Art. 53. Se supune lipsirel de trepta ierarchica ua, persona bise-

ricesca, deco s'a constatata caluta In vre us fapta criminala.

Art. 54. Se lipsesce de trepta sea persOna biseriasca, care va
bate pe tine -va gi maT ales de va fi facut acOsta In timpul oficiului
divin (canonul 27 apostolic); de asemenea dem va produce scandal
fn bisericg, In timpul oficiului divin, prin cuvinte seA lucrg,ri necuviinciOse, earl ar fi 1mpedicat urmarea oficiului.

Art. 55. Sfintitul servitor, ce ar cuteza a s6v8r0 oficiul divin In

biserica seu afara, , find In stare de netrezie , pentru antia Ora, sa
se oprescg, de lucrarile preotia, Ong va da probe de 1ndreptare ;

www.dacoromanica.ro

97

DISCIPLINA B1SERICEA SCA

erg pentru a duos ors sg se oproscs cu desgvArsire (can. 42 apost.)

Art. 56. Person le bisericescT, care prin cuvinte setri lucrgrI necuviinciose, va argta nerespect cgtr6 casa luT Dumneclet1, cgtrZi sfintele el objecte pi asgymintele bisexicesci, precum acele pentru postunt etc., antaia org, i se aplicg ua asprg dojana archierescl, aducAndu'l aminte Erica de Dumnecleil, sfintenia loculul i insemnittatea
chigingreT sale. Dojana asprg, se Insocesce on canonisire de metaniT,
dupo chibzuirea EpiscopuluT in bisericg, sou In casa archierescl. La
recidivg se opresce de servirea sfintitg, de la 1-3 lunl, dupre cum
se va socoti.

NelndreptIndu-se nice dupg, aces% certare, se va lipsi de local,

ce ocupg la bisericg, pond ce va da probe de definitive Indreptare.
Tot asemenea se va urma cu clericul, carele, uitandu-V datoria
sea de persona spirituals, se va amesteca In afacerl contrarif caractereluT Oa spiritual, va propaga urg pi desbinare In societate , nesupunere la legT si la ordinea sociale prin cuvinte senior!, participare la adungrT, ce ar tinde la resturnarea ordine! publice.
Art. 57. Preotul, care din netngrijire cg.tr6 datorinta chigmgrei,
sole, va lgsa se more pruncul firs botez, sail boluavul fArg, sfainta
cuminickturg, cerutg de el, se lipsesce de parochia aceea , la care se
afig.

Art. 58. Preotul, care se va dovedi; a a cerut plata nelegale,

sail peste buna vointg a crestinilor , pentrn soversirea sfintitelor
servir!, se lipsesce de parochia acea , undo se afla. .
Art. 59. Niel us persona bisericescg, doveditg In fapte contraril
castitgteT $i sanctitgtei tainel casgtoriel, nu mai pote r6manea In
tagma bisericescg.

Art. 60. Persona biseridscg, care se va dovedi, supusg, betiel,

pentru antaia OM se opresce de servire de la 2-3 lunl. Dem nu
se va Indrepta se lipsesce de parochig.
Art. 61. Preotul, ce va s6vArsi taina cununiei In ver -un mod nelegiuit , cade sub judecata bisericeseg.
Art. 62. PersOnele bisericescI , care dupo tenguirile enoriailor,,
se von dovedi, ce nu's1 implinesc datorintele chigingril lor, care contra legilor, se amesteca in afacerl, ce nu privese servirea bisericOscg,
i turburg liniscea comung , sg, se strImute la alts enorig , dupg, ce

ma! Antall li se va aplica dojana cuvenitl, dinpartea Episcopulu!

ANtL L

www.dacoromanica.ro

98

REGULAMENT PENTRU

eparchiot. Bea si la alts enorig ar repeti aceleasi urmarl, atuncT

sa se lipsesca de parochie.

Art. 63. Preotul eanonisit cu oprire de servicig, in timpul opririT, se folosesce numaT de jumetate din venitul bisericesc $i din salariul set, Ora, cea -altar jumetate se da, preotulul ce'T tine locul.

Art. 64. 1Vici inteun cas nu se pOte aplica una persene bisericesci altapedepsk afara de cele prevequte la art. 52.
Art. 65. Episcopul eparchiot, chibzuind dupe impregiurari binecuventate , p6te micsura pedepsa , opinata a se aplica ver -uneT vinovatii.

Art. 66. Preotul, ce posedg ver-un rang onorific, cgclend sub judecatg pentru dime de discipling bisericescii,perde rangul, ce '1-a
avut. Se lash insa Episcopuld eparchiot latitudinea, de a confolma
aplicarea acesteT penalitati cu gravitatea culpel.

Art. 67. Pe temeiul canOnelor bisericesd, (Sinod II, can. VI),

in cestiunile atinget6re de serviciile bisericescl si de discipline, nu
este permis nici uneT pers6ne din cler a nazui la alts judecatii , afarg de cea bisericOscg. Cine s'ar crede nedreptatit la iota* Its
eparchialg, are drept de apel la sfantul Sinod. Cine nu s'ar supune
judecatei bisericesct si o ar defgima pond in ultima instants , acela
se esclude singur din cler.
Acest regulament s'a votat In unanimitate de catre sfantul Sinod
al sfintel biserici autocefale ortodoxe romane , in sedinta sea de la
22 Main, anul 1873.
Presedinte, Nifon Mitropolitul Ungro-Ylachia
(L. Sig.)

Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul Cultelor si instructiunit publice este insalcinat cu aducerea
la indeplinire a decretului de facia.
Dat in Bucuresci, is 7 luniu 1873.
CAROL.
Ministru secretar de Stat la departamentulii
Cultelor si instructiunei publice.

CHR. TELL.

www.dacoromanica.ro

No. 1,183.

DESPRE
ORIGINEA SI CHARACTERUL RUGACIUNILOR BISERICESCI

Precum In genere Biserica actualit nu este cleat desvoltarea BisericeT primitive, asemenea i Cultul divin , ast-fel precum este asta-oi, nu este decal desvoltarea elementelor $i a inceputurilor ce
existau deja in Biserica primitive. Elementele cultuld chrestin se
afia deja in timpurile Apostolic@ $i in sfanta Scripture, fiind date
de insusT Domnul nostru Iisus Christos si de Apostolic seT. Din a-

ceste elements sunt de mentionat mai cu deosebire urmItorele

predica , citirea sfintelor Scripturi , cina Domnului , cInterile sacre
i

rugIciunea. De uI cam data vom vorbi mime despre acest din

urmai element al Cultulul divin , despre rugaciune.

Nu numaT In legea cea vechi6 , ci In tote religiunile, rugIciunea
constituia un element essential , elementul eel mai principal al cultulul divin , eeea ce este f6rte natural , fiind-ce rugIciunea este expressiunea cea maT immediate a sentimentului religios. La cultul direstin rugaciunea are asemenea ua importantI eminentl, si este In goner() sufletul vieter chrestine. RagIciunea chretinI Ins se deosi-

besce de rugIciunile celor-lalte religiunT In acelag grad, precum

chrestinismul in genere se deosibesce de cele-lalte religiunT ; ea este
cu atat maT sublimI si maT perfects, cu cat idea chrestinI despre
Dumnecleti este maT perfecta de cat cele-lalte doctrine religiose nechrestine.

Un punct principal, prin care se arata absoluta superioritate a

rugIciunii chrestine este ca acesta nu este mIrginitI nicI intr'un
be Ore-Care , nici inteun timp determinat, ca cum ar fi un be sail
un timp maT dant sau maT propriu pentru rugIciune. Dumnecleul
chrestinilor este spirit, care este presinte pretutindinea. Lumea,

www.dacoromanica.ro

100

DESPRE ORIGINEA SI CHARACTERUL

Intrega este templul luf ; cerul este throaul seri, i pamentul asternut al piciOrelor luf ; de aceea chretinul II p6te adressa rugaciunea
sa In orl-ce loc. Acest character mai perfect al rugaciunii chrqtine
'1 a aratat deja Domnul nostril In convorbirea sa cu muierea din Samaria, qicAnd : c Muiere , crede mie , a va veni timpul cand nici
In muntele acesta , nicl In lerusalim nu v6 vett Inchina tataluf. Vol
v6 InchinatT, drilla nu scitf ; noT ne inchinam cam% scum . . . Va
veni timpul si acum este, cand Inchinatoril eel adev6ralf se vor Inchina Tataluf en duhul i cu adev6rul.. (loan 4, 21-24). t Chrestinul,
lice St. Than Chrystostom , nu se uita la /ocut, ci la modut rugaciunil ; (1). c Unde vO adunall vol ) intreba prefectul din Roma
pe sfantul Justin, si acesta respunse : c Unde fia-care vrea $i 'Ate.
Vol Intr'adev6r credeti, ca noT toV ne adunam intr'un loc , Insa nu
este asa ; cacl Dumneqeul chrestinilor nu este marginit prin nicf
un loch , ci , ca unul care este invisibil, umple cerul si pam8ntul, i de

aceea '1 rugam i '1 laudam pretutindinea. ; (2). Asemenea i Tertullian accentueza acesta deosebire a rugaciunilor chrestine qicOnd :
. Nof ne rugam In on -ce timp , si In orl-ce loc , dup6 cum o cere
opportunitatea , sail chiar necessitatea. Cacf de sigur n'ait facut

In contra prescripliunilor nicl Apostolil (Petru i Ioan), cari sail

rugat in temnita, in faQia pazitorilor , nicl Pavel , care a sAreqit
eucharistia In corabie inaintea tutoror ; (3). Forte frumoS arata
St. Cbrysostom Intr'un minunat discurs al sett, cum rugaciunea
chretina se deosibesce cu totul de rugaciunile Iudeilor , i de cele
pagans, pentru ca, aceea nu consists In observarea de semne t3i ceremonif exteriOre, ci este curat spirituals. Dupe ce acest mare orator al Bisericei a Aratat necessitatea rugaciunif , respunde la us
obiectiune, ce i s'ar putea face, adica cum a un om din lume care
este oceupat la tribunal , nu pOte sa alerge la biserica de multe on
pe qi , pentru ca A 'i fad rugtciunea. c Din contra ,, lice St.
Chrysostom, acesta este possibil si forte usor. Cad chiar d6ca nu
este uor de a merge la biserica , Insa deca eTti silit a fi la tribu-

nal, to poti sa to rogl stand inaintea usel ; pentru ca nu este atata

trebuinta de voce ,. ci de inima; nu de man! Intinse , ci de minte
(1) Homil. II. I. Tim.
(2) Acta Justin. Martir. et Socior
(3) De orat. e. 24.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNILOR BISERICESCI

101

attentl; nu de ua, positiune Ore care a corpulul, ci de cugetarT

drepte. Aa dar sa nu ne scusam Cu pretextul , cum ca nu este In
apropiere us ma de rugaciune, Mei darul SfantuluT Spirit ne-a facut
pe noT insine temple ale Jul Dumnetleti. DE,C1 in tote privirile ne
este uor a face rugaciunile n6stre , pentru ca cultul nostru nu este
aa precum a fost maT nainte la ludo' , care avea multe ceremoniT
exteriors , i cerea multe lucrurT. Atuncl acela, care voia sa se
rOge , trebuia sa alerge la templu, sa 'T cumpere un porumbel , sa
intrebuinteze lemne kii foc, sa aiba un cutit i sg observe mite alto

asemena prescrippunT. La noT Insa nimic din tote acestea, ci oil

undo aT fi, aT altarul cu tine; tu insutl estl iii preotul si altarul i
sacrificiul (i). Cacl uncle vex fi, tu pot! ridica altar, ajunge uumaT
sa aT us inima carats. Nu to impedica locul, nice timpul nu to opresce ; ci chiar &Ica nu ingenuchT i nu '0 bat]: peptul , li nu ridid manile catre car, cand aT numal voint4 ferbinte, aT tot ce trebue pentru rugaciune. 1.14 femee , di* oceupata cu torsul, pito sa
se ulte la cer , i sa se rOge cu ferbintoll la Durunecleu. Asemenea
si un barbat fiind la piata sail pe drum, totusT 'Ate 0, 'I faca rugaciunea. Uu altul Ode in pravalia sa i Os peT; tosusT pOte sa
ridice inima sa la Domnul. Sclavul, pe cand cumpora i aldrga, in
sus ti in jos, i sta in bucatgria , nu pOte sa m6rga la biserica; el
pOte insa, sa fad rugaciunea sa din tots inima. Lux Dumne4eu Inu-T
este rusine de lot; el cere un lucru numaT : yointa ferbinte i inima infranta. Nu e trebuinta de miscarl ale membrilor, nici de locuri
i timpurT opportune, ci numal de curatenia inimei = (2).
Us alta deosebire , ci ceea ce imprima rugaciunil ehrqtine un
caracter cu totul special, este acesta , ca rugaciunea chrestina se
face. In numele lui Christos si de aceea se adresska catre Tata ,
catre tatal nostru ; cad prin Christos noT am dobandit dreptul de a
ne numi fix aT seT (loan I, 12). In legea vechia, nicl un Inchinator
nu se adressOza la Dum.ne4ea Tatal ; a numi ast-fel pe Dumneleti
(1) Cum ca rugaciunea este de considerat ca un gaerifieiu i eg, prin urmare fi5,
care credincios in aeestg privinla este un preot, este la theorca, forte plleutI sfinIilor pirinp.Ast-fel s. p. Tertullian lice : /sToi suntem inehinXtorlI eel adev6rap
(dupg Ioan 4. 23) 9i adeviSratiI preoll earl, rag.indu-ne cu Duhul, offerim rugaciunea nastri, ea singnrul eau/Mu plleut luT Durnnelei1,,
(2) La Anna Serm. IV.

www.dacoromanica.ro

102

DESPRE ORIGINEA. Si CHARACTERUL

este un merit al credintel In Christos (Cypriau si altii). Crestinul se

toga lul Dumnepl cu ua Incredere a unul fiin, cu ua deplina conditiune, ca Tatal va priimi bine rugaciunea sa, cad ast-fel a gis Domnul : c DMA acum n'atl cerut nimic Iutru numele meld; ceretl si
vetT lua , ca bucuria vOstra 0, fig, deplina ) (Ioan 16, 24). Pentru
ca rugaciunea fug, sa fia, bine priimita de Dumneclet , trebue ca
viata intr6ga a chrestinilor sa fia sfanta; viata Intr6ga, sa fia ua rugaciune continua. La cuviutele Apostolulul Pavel (I, Thessal. 5, 17)
c rugaIi-vo neincetat > , St. Augustin observa, ca Apostolul nu Intellege aci inchinaciunT necontenite si rugaciuni din gura, ci rugaciune din inima, sail iubirea de Dumnelet. Asemenea si la cuvintele
Psalmistulul (Psalm. 33) : c Bine volt cuvOnta pre Domnuhi In 'OM
vremea > , St. Augustin dice : < Cine ar putea sa laude pre Domnul
In tots vremea ? Et ItT voit da un midloc , cum sa, potl to lauda
pre Dumneget In -WA vremea , numal (led vol voi : fa drept ceea
ce fad, si prin aasta al laudat pre Dumne.det ) . St. Basiliu asemenea vice : r Neincetat to veT raga, nu prin vorbe, ci (led prin purtarea ta to veT uni cu Dumneclet. ast-fel In cat viata ta sa fia ua rugaciune continua si neintrerupta a (1). AceeasT idea o exprima gi
Origen , cerend ca Intrega viata a chrestinilor sa fia IA mare rugaciune continua , ast-fel In cat rugaciunea propriu disc sa fia, numal
ua parte din aceea > (a).
Dupe aceste observatiunT generale asupra characterulul rugaciunil chrestine, vom vorbi 1) despre timpul rugaciunilor ; 2) despre
differitele formulate de rugaciune; 3) despre positiunea corpulul ,
precum si de cate-va alte obiceiurl In timpul rugaciunil ; In fine 4)
vom vorbi In scurt si despre semnul crucil.

1. Despre timpul rugaciuwilor.

Am voclut maT sus ca, pentru chrestini orl-ce timp este bun si
opportun pentru rugiune, si ca viata intrega a chrestinulul trebue
sa fia ua rugaciune continua. Si inteadevor ast-fel se vede ca, a si
fost viata chrestinilor Ir vechime ua rugaciune continua, chiar In
strictul sens al cuvOntuluf. Ast-fel, dupe Tertullian, chrestinil o con(1) Homil. in Martir. Jnlitam, 4.
(2) De orat. 12.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUMLOR BISERICESCI

103

siderat ca ua crima, sa lasso sa treca IA di fara rugaciune (1); era

dupg Cyprian, chrestinii Sfintiail chiar fia care org prin rugaciunile
for (s). La orl -ce situatiune a vietel, la on -ce lucrare , la on -ce Intreprindere seriesa , chrestinii IT faceail rugaciunile lor. Atm s. p.
la alegerea Apostolului celui noil (Fapt. Apost. 1, 24) si a Diaconilor (Fapt. Apost. 6, 6); la trimitterea Apostolului Pavel t]i a lui
Barnaba la pagant (Fapt. Apost. 13,3); in casurr de pericolil (Fapt.
Apost. 12, 5), si In mai multe alto imprejurari.
Dupe con siliul dat de Apostolul Pavel care dice (I Corinth. 10, 31)

r on de mancati, on de bets, on altil ceva de facet', Intru slava lui

Dumnedeil sa le facet' ), era un obiceiti general al chrestinilor din
vechime , de a se ruga Inainte de a se pune la masa, precum Si
dupe masa, c Nu se cuvine credinciosulur ), dice Tertullian, c a se
pune la mash, sail a se scalda, inainte de a fece rugaciunea sa; Ingrijirea t]i hrana spiritului trebue sa merga Inainte de Ingrijirea i
hrana corpulul. AnUiri tole cereti, i pe urma, eels 'Amentesci ' (3). Asemenea vorbesce si St. Chrysostom despre datoria
chretinului de a se ruga dupa, masa. c Ar fi curios ), dice el, c ca,
pe cand servitoril nostri, deca le dam ceva din bucatele Rostra, se
departeza multumindu-ne noa, era nos, cars no bucuram de atatea
bunatati, sa nu facem acesta onere lui Dumnedeil , mai ales cand
prin acesta nol ne am procura ua mai mare assiguritate. cad acolo
uncle este rugaciunea, este i harul Sfantului Spirit, i tots puterea
spiritelor cellor relle dispare. Acela , care se prepara pentru rugaciune, nu cuteza sa vorbesca ceva red, chiar iu timpul mesel; era
deca ar vorbi red, Indata se va cai pentru acesta. De aceea cu rugaciune trebue sa ne punemtl la masa , i cu rugaciune 0, ne sealaanil ) (4). Sfiutii parinti recomanda chrestinilor mai cu deosebire,
de a se raga neptea In linisce. c Si tot-d'auna ) , dice St. Chrisostem, c trebue sa, ne rugam la Damneder], mai malt Insa trebue sa
facem acesta, cand suiletul nostru este In linisce. Caci &Ica cagetam la Dumnedett qioa , cugetarea acesta dispare cur6nd din sulletul nostru, din causa grijelor tli neodihnelor ; *tea log ne putem
(1) De orat. c. 10.
(2) De orat. dom. c. 27.
(3) Apologet. c. 30.
(4) Homil. II la Annam.

www.dacoromanica.ro

104

DESPRE ORIGINEA SI CHARACTERUL

gindi tot-d'auna la Dumneslee , fiind-ca sufletul nostru este In pace

pi linisce. Psalmistul slice : c vorbiti in inimele vestre intru aqternuturile vestre.: (Psalm. 4). Este adeverat cum cA, i clioa trebue sy
vo occupatI cu asemenea cugetarT; Yoe fiind-ca sunteti cu Brij, pi
distra% prin lucrerile celle pamentescl, gindi-ti-ve la Dumneslee cel

putin In aternuturile vestre ) (1). Despre rugtciunile de Opt

ale chretinilor avem i marturiile luT Cyprian (2) , Tertullian (a)
i mai multi altii.
De i viata chrqtinilor era , precum am voslut , irl adever ua rugaciune continua, eraii ins a i ore destinate anume pentru rugaciune
(orele canonice). Ast-fel de ore erati, dupe obiceiul Israelitilor, trei :
adica, a treia, a sessea ei a noua (sae precum numeram noT timpul a-

la 9 ore de dimineta , la 12 i la 3 ore dupe, miep-Oi).

Chrestinii puneati numbrul acestor ore in rapport cu sfanta Treime,
stash :

era la fia cara din elle da un sans chreOin. El so rugati la ora a

treia, pentru ee atund, dupe, Fapt. Apostol. 2, 15, ApostoliT find
adunati ati priimit Sf&ntul Duh ; la ora a essea, pentru ce dupe.
Faptel. Apostol. 3, 1, in acea or Apostolul Petru a facut rage,ciunea sa , in urma dreia el a avut vedenia despre mandrile cello
curate i cello necurate, in fine la ora a non, pentru ce In acea ors,
dupe, Fapt. Apostol. 3, 1, Apostolic Petru i Joan s'ati suit in Eisend , pentru a face rugaciuuea lor. In privinta observarii acestor
ore Tertullian slice : Despre timpul qi locul rugaciunii nu este nimic prescris, afar numal ce, trebue se, ne rugam in f e care timp
foi in fie care loc (dupe I, Timoth. 2, 8). Cu t6te acestea insa, in
privinta timpuluT, n'ar fi de prisos de a thin, unele ore fire , adica
pe acelea , care i in viata ordinary deosibesc differitele parti a:e
qillei : a treia, a essea i a noua, care qi in Banta ScripturT se
mentioneze, ca ore de rugaciune. Cad dei nu exista h eY ue, prescriptiune de a observa aceste ore, este inse, bine de a fixa un asemenea timp, care se, ne aduck a mints datoria nostra ai care, ca ua
lege , se. ne chieme a parasi un moment affacerile nostre , pentru a
implini un asemenea serviciu. Ar trebui ca tel putin de trei oil pe

(1) Homil. XIV.

(2) De orat domin.
(3) Apolog. e. 39. ad uxor. lib. II, c. 5.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUN1LOR BISERICESCI

105

di (precum citim c& si Daniel a %cut dupl disciplina Israelitilor (i)

sa facem rugaciunea 'Astra, ca inchinatort aT Treimet, inchinandune Tata lut, FiuluT si sfantulut Dull> (2).
Pe Mpg, aceste trot cesurl, mat era usil la chreeint de a se ruga

dimineta i sera : la inceputul dilel i al noptit. Dimineta, dice

Cyprian, trebue sa facem rugaciunea nostra, pentru ca prin acesta
matinall rugaciune sa laudam invierea Domuulut ; era cand serele a-

pune si dioa trece i not ne rugam ca sa revia lumina asupra 'Astra, atRneea not ne rugam pentru revenirea lut Christos, care ne va

darui harul luminet cola eterne (3). Asemenea si St. Chrisostom

dice : .Cand vo dqteptati vorbitt de El, Deca not, la deteptarea n6stra, ne ocupam cu asemenea cugetart, vom incepe affacerile 'Astro
cu ul mare siguranta. Decd, anteiti ne vom impaca cu Dumneded
prin rugaciunea nostra , apot nu vom mat avea nict un inamic ; si
chiar d6ca, at avea un inamic , to '1 pott despretui, cand Dumnedeti
este impkcat. Resbel i vij &li& ne astepta in tote. dille la affacerile
nestre cello pam6ateset ; de aceea avem trebuinta, de arme, si ua

arms, paternica este rugaciunea. (4). Tertullianu numesce aceste

rugaciuni, cea de dimineta i cea de sera , crugaciunt legitime, (5).
Din Constitutiunile Apostolice se vede c& ca rugaciune de dimin6ta
se recite Psalmul 62 (+)tAic ?wo,v'oc), Or sera psamul 140 (4, )uxvneoci
La Constitutiunile Apostolice mat figureza ca u& or canonica de

rugaciune gi ora cand cant& cocopl. La cartea VIII, 34 se dice :

c Facett rugaciunile vostre dimineta, la cesul al treilea, al q6sselea,
al noulea, sera Qi dud cants cocopl. Dimineta,
pentru a multumi kit Dumnede0, a a dat lumina, departand noptea si aducend
dioa ; la cesul al treilea, pentru c& in aceste ora Domnul a priimit
de la Pilat sentinta condamnaril salle ; la al 6sselea cos pentru ca
in acesta, ora fu restignit Domnul; la al noulea, pentru c& atuncT,
dupa restignirea Donanului, tote s'at cutremurat, indignate pentru
indresnela nelegiuitilor Iudet, i neputOnd suporta desonerea lam%
(1) Daniil 6, 10 Daniil cand a cunoscnt ci s'a scris porunca , a intrat in ossa
sa, 9i avend ferestrele deschise in foilorul dare Ierusalim,91 is trei orf in Ali ingenuchia 9i se ruga ni se miirtnrisea inaintea Dumnepuln1 sat, precnm se obicinuise 9i mai nainte a face.
(2) De orat. c. 24.
(5) De orat. c. 26.
(4) Minn. XIV.
(5) De orat. c. 26

www.dacoromanica.ro

106

DESPRE ORIGINEA SI CHARACTERUL

DomnuluY ; sera, pentru a multumi lul Dumnedeii ca a trimis n6ptea spre a ne odihni de ostenelele
; tend cants cocopul, pen.

tru a acesta ora anunta venirea dilleT celet noun spre Implinirea
faptelor luminel.
Pe Tanga aceste posse ore canonice s'ail mai adlogat pe urma in
monastirile din Mesopotamia $i Palestina Inca ua ore, , $i ast-fel
s'at facut Opt ore. El all facut acesta , fors indoela , avend in "Feder Psalmul 118, uncle se dice : (de pepte oil in di to am laudat.,

Aceste ore se observat strict de toti chreptinil, adica Lu numal de

clericl, ci pi de laid ; era Cyprian dice, ca pe Tanga aceste ore, observate de la inceput , chrestinul are motive de a se rugs pi mar
des (1).

Ne abtinem de a face aci ue comparatiune intro chretAinii din

vechime pi Intro eel de astacli.

II. Despre differitele formulare de rugacittnt.

Sfantul Apostol Pavel mentioneza (II, Tim. 2,1) differite spectii
de rugaciuni, fora a le characteriza mai de aprepe , ast-fel 'neat
ne este grell de a stabili cu exactitate deosebirea Tor. La'ssand insa ad la ua parte acesta chestiune , ne vom margini numaY a cerceta dace In Biserica primitive, pe Tanga rugaciunile, ce improvisa
fia care chreptin (2), mai existat i formulare de rugaciuni, pi
care all fost acestea.
In Noul Testament nu se face lid ua mentiune de asemenea formulare, $i de aceea s'a sustinut de unit, cum a elle nicl n'ati existat pe atund. Din contra insa clOca vom lua cuvintele din Math.
6, 9 In sensul eel mar apropiat, $i apot din analogia obiceiurilor
Israelitilor, precum pi din unele formulare, care exista Inca astql.
ni se face, deca nu ea totul cert , eel putin forte probabile, ca Inteadev6r alY existat asemenea formulare deja In timpurile Apostolic.

Este sigRr ca cartes Psalmilor era cartes principals a ragaciunilor. Nol am vOr,lut deja mai sus, ca, dupa marturia Constitutiunilortl Apostolice , Psalmul 62 pi 140 se intrebuintal ca rugaciuni
(1) Da orat, dom. a. 26.

(2) Adsta se dovedesce atat din St. Seripturi cat li din miaturiele Sfintilor
PirintY. Ala a. p. din Tertullian, apolog. c. 39, undo se dice : fia: care laudg pe
Dumnesiett, sail din Sf. Seripturi, sail din propria ea rointe (vel de proprio ingenio).

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNILOR BISERICESCI

107

de dimin4a pi de sOra. Nu remane nici ua Indoga, cum ca asemenea

pi la cele-l-aite ore canonice se Intrebuintat psalinli. Afars de ac6sta, noT avem despre Intrebuintarea psalmilor pi marturia chiar a
Sfantulnl Apostol Pavel (Ephes. 5, 19. Coloss. 3, 16.)
Afars de cartea psalmilor, chreptiniT fara hid ua IndoOla, se serviat de la lnceput pi de acea formula do rugaciune , despre care
insupi Domnul a inv6tat pe discipulit seT. c i a fost cud Domnul
era la un loc rugandu-se, dupa ce a Incetat, a 4is unul din uceniciT
luT catre densul : Domne, Invata-ne pre noT sa ne rugam, precum Ili
Ioan a inv6tat pre ucenicil luT. i le a OS for : cand v6 rugati , OicetT : Tatal nostru, care ept1 In cerurT etc. ) . Luc. 11, 1, 2 Math. 6.
ApoT deca ApostoliT Insupl at cerut de la Domnul ca sa-T Invete
cum sa se r6ge, este Ore probabil ca, eT pe urma at uTtat sail n'ad
voit a se servi de rugaciunea ce el 'T a Inv6tat ? Cu t6te acestea s'a
clis de uniT, cum ca Domnul prin acea rugaciune n'a voit sa, procure
discipulilor seT o formula de rugaciune, ci sa be arete numaT spirituluT, cum trebue sa fie na rugaciune. Aces% theoria are ua mare
probabilitate, pi devine cu atat maT probabila, cu cat In scrierile din
timpurile Apostolice , afara de Luc, 11 pi Math. 6, nu se face nici
nit alts mentiune despre rugaciunea Domnulul. Din contra Insa, &Ica

vom lua In consideratiune ca deja In timpurile fOrte vechl agsta

rugaciune era rugaciunea cea maT usitata pi generals a chreptinilor,
ua rugaciune legitima pi ordinara , precum o numesce Tertulian (1),

sat ua rugaciune publics pi commune, precum se exprima Cyprim (2) ; (led maT departe vom lua In consideratiune, ca lid ua
alts rugaciune nu era apa de propria pentru a servi chreptinilor de
formular, ca rugaciunea DomnuluT, atat prin diving sa origins , cat

pi prin forma pi coprinsul eT, apol credem ca nu ne remains cea

mai mica MAI , cum ca In adev6r acele cuvinte ale Domnulul all
servit tot apa de formula de rugaciune , precum pi cuvintele sale
(Math. 28 , 19, 20) at fost intrebuintate la sevarpirea botezuluT.
Tertuallian gassesce agsta rugaciune a DomnuluT plina de Intelepciuue ceresca ; c pi cum n'ar fi ceresc ceea ce este al DomnuluT
Christos, care este cuvOntul luT Dumnecleu pi duhulul .1u1 Dumne(1) De orat. c. 1. 10. 28. de fuga in persee..c 2.
(2) Da orat. dom. c. 1.

www.dacoromanica.ro

108

DESPRE QRIGINEA SI CHARACTERUL

Vet? a (1). Admirand boggtia continutuluT aceste! rugaciuni , exprima%

In ask, de putine cuvinte, Tertullian o numesce uk, prescur.
tare a Intregef EvangeliT (breviarium totius Evangelii) (2) , i o considera ca Inceputul i temelia tuturor rugkeiuuilor; ca uki ruglciune
legitimg i ordinaria, care trebue ski precedg orT-ce alta rugaciune.
Ce sublima rugaciune! ins nu e de mirat. Numa! Dumnedeti putea ski ne Inv*, cum voesce, ski ne rugam luT. Ast -f'1 dar, institu.1% de el InsusT, i Insufiata de duhul sea, deja atuncT cand qia din
divina sa gurg, aces% adevtirat religi6s1 rugaciune, conform privilegiuluT ce are, se ridica la cer recomandand Tatalul ceea-ce Fiul a
Inv6tat a (a). Cyprian, care numesce aces% rugaciune a Domnului
uki rugaciune cotidiana (din t6te Vilele), admiraud ca i Tertullian,
sublimitatea el, Vice : a Care rugaciune p6te fi maT spirituala de

cat aceea, pe care ne a dat'o Insug Christos, de la care ni s'a trimis i Sfautul Spirit? Care rugaciune p6te -fi ma! adev6ratainaintea

TatalnT, decat aceea, care fu pronunciata de propria gull a Fiulul ,

care este adevorul? Atm dar, a se ruga cineva alt-fel , de cat pre
cum a Inv6tat el, ar fi nu numal uki nesciinta , ci si ug nelegiuire.
Deca no! vorbim cgtre Tatal cu-acesta rugaciune a Fiiuluf , nol
cu atat mg bine vom fi aseultatT. Si find -ck, noT avemli pe Christos
de miVlocitor pe langa Tata1 pentru pkatele nOstre, apof , deck, no!
p6catqil voim a ne ruga pentru p6catele nostre , trebue ski ne servim de cuvintele Misllocitorulul nostril. Cad deck el Vice : c T6te
cu cat
cate vet! cere Tatra rugaciune In numele met!, vet! lua ,
mal upr vom dobandi no! acele lucrurl, pentru care ne rugam chiar
cu cuvintele lu! Christos ! (4).
In fine maT observam ck, aces% rugaciune nu era cunoscuta de
cat numal de chreptini, tinOnduse secreta, inaintea necredincioilor.
Chiar eatechumenif n'aveati dreptul de a o recita, Inainte de a se
boteza. c Nol nu putem a , Vice St. Chrysostom , c ski numim Tata
pe Duinneclet Inainte de a spkla pecatele nestre In sfanta apa a
Botezuluf ; ci cand nol am esit din apa i am lepedat acea greutate -a

(1) De orat. 0. 1.
(2) Loc. cit.
(3) De orat. loo. cit,
(4) De orat. dom. 0, 1.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUN1LOR BISERICESCI

109

pacatelor , atunci dicem : Tatll nostru , carele esti In ceruri , (1).

Este posibilt ca acOsta a lost una din causele pentru care nu se

face mentiune de acOsta rugaciune In timpurile Apostolice.
Biserica Orientals a adaugat la finele rugaciunil Domnului si us
doxologia c ca a ta este imperatia etc. , care doxologie are ul mare
asemanare cu I Paralipom. 29,11: < a ta este marirea i puterea si

lauda etc ). Acest adaus s'a facut asa de timpuril , that a trecut,
deja in seculul al patrulea, In manuscriptele sfintei Scripture.
Din Sfauta Scriptura s'ai'l mai luat deja In biserica primitiva ,
Inca cate-va alte formule scurte precum este :
1) Alleluia, un cuvent hebraic, care Insemnoet : laud* pe Iehova (din allele = laudaty, t(i din ia, care este prescurtare din Iehova).

Acest cuvent se afla In Vechiul Testament des, Ora In Noul Testament numat In Apocalypsul luT Ioan (cap. XIX), ca un strigat de
bucuril. Cuventul alleluia se intrebuinta forte mult la cultul divin,
mai ales In Biserica Orientala ; Ora In Biserica occidentals, s'a In-

trodus mai tarp, pe In timpul lui Darns (an. 380). Pe cand fag In Biserica orientala nu se considers exclusiv ca un strigat de
bucuria, si de aceea se Intrebuinteza i In timpul postuluT cold
mare, precum i In rInduOla Inmormentarii biserica occidental nu
permitte, 0, se cante In timpul postalui, i precum se scie , a fost
i acesta una din acusarile, ce a filcut Patriarchul Mihail Cerulariu
In contra bisericet latine.
2) Amin, asemenea un cuvent hebraic , cere se afla fOrte de multe
on', atat In Vechiul Testament, cat si In cel Noll, si InsemnOza :
adever, sail adev6rat, sail, fid, afa s fl a. In vechiul Testament era
obiceirf de a iaeheia rugaciuuile cu acest caveat, precum o vedem din
Deuteron. 27, 14-26) , uncle se repeta de mai multe ort ca < tot
poporul va dice : Amin, . Acest obiceit a trecut i in Biserica deja din
timpurile Apostolice (vedi I Corirth. 14, 16). Asemenea se Intrebuinta cuventul amin i la liturgia, precum si la administrarea sacramentelor.
Din care . causa cuvintele amin si alleluia s'a conservat In Bise-

rica In forma for hebraica, uetraduse, o explca Isidor, episcopul de

Sevilla (636) astfel : < Cuvintele amin si alleluia nu e permis a le
(1) Ilona 65.

www.dacoromanica.ro

110

DESPRE ORIGINEA SI CHARACTERUL

traduce nici in limba greaca , nici In limba latina , nici in Teri IA

alta limba ; Cad aceste cuvinte Bunt asa de sfinte, In cat Ioan, In
Apocalypsul s6a dice , ca in vedenia ce a avut, a audit glasurl de
ape multe ci de tunete tare, 1ic6nd, amin i alleluia (apocal. 19,6),
i prin urmare ambele aceste cuvinte trebue sa se pronuncie pe pa.
meat astfel, precum elle suna In cer.2,
3) Osana sail mai bine hosianna. i ac6sta este asemenea un cuvent hebraic = deci ajutd, d ajutor. Cu drept cuvkit acdsta se
p6te numi cailtarea cea mai primitive a chretinismului, pentra ca

ca acest strigat triumfat fu priimit Domnul nostru la intrarea sa

In Ierusalim (Math. 21,, 9. Marc. II, 9, 1,0. Ioan 12, 13).
4) Kirie eleisson, cuvinte grecesd= Winne miluesce. Si mesa
formula a fost usitata deja din timpurile primitive ale Bisericei. Ua
asemenea expressinne se afia deja in Vechiul Testament dupa traductiunea cellor Septe-Oeci, asemenea i in Noul Testament (Math.

9, 27. 15, 23, 20, 30. Marc. 10, 47).

Afara de aceste formulare, luate din sfanta Scriptura sail fixate
de Biserica, mai existau pi alte rugaciuni acute de Omeni particularT. Biserica log a fost oprit intrebuintarea for , inainte de a fi aprobate de 6meni competenti. Cele d'anteit formulare de rugaciuni
la sevkvirea sacramentelor le gasim In Constitutiunile Apostolice ,
cartea II si VIII. Aceste formulare s'at desvoltat mai mult Inca de
catre St. Basiliu i St. Chrysostom , ale caror liturgic s'at Introdus in tot Oriental $i s'at tradus in mai multe limbs, precuin i in
limba nostra.
III. Despre positiunea corpului qi despre cette-va alte obiceiuri
observate in timpul rugitciunilor.
La Israeliti, precum ci la t6te pop6rele orientall era obiceid de a
sta in piciore in timpul serviciului divin (1.), pi acest obiceid a trecul
i in Biserica chretina. Chretinii stall in pici6re, nu numal in timpul rugaciunir, ci i dup6 acesta. Tertullian combatte obiceiul
unora , de a sedea immediat day) rugaciune. Acectia invocau In favOrea for un loc dintr'ua carte a lus Herma , numita Pastorul, care
carte, dupo marturia luT Tertullian insug se respecta de dare chre(1) Ved. 1, Imperat. 1, 26. Daniil 9, 20. Math. 6, 5 9i in mai multe alte loeuri.

www.dacoromanica.ro

ROGAC1UN1LOR B1SERICESCI

ptinT mai tot apa, ca

gi

111

Sfanta Scripture. In acel loc din Pastoral

dice Hernia : dupe ce am facut rugaciunea , am peclut pe pat.

Pe acest be basandu-se aceia liceatl, ca chreptinul dupe ce 'ST-a

flout rugaciunea stand In pici6re , pe urma trebue sa pecis. Din
contra observa Tertullian, ca noT nu sunteni datori a fac3 tot ce din
Iutem.plare a facut Hernia. Apo! noT vedem ), continua Tertullian,
c ca in Pastoral nu se da un ordin , ci este al simpla historisire.

Cad alt-fel nu ne ar fi permis a ne ruga Inteun alt lob, decat numai uncle ar fi gi un pat. Acel obiceiti (adica obiceiul de a pedea
dupe rugaciune) este de condamnat ca un obiceia al paganilor, cad
numat paganir erail obicinuiti a pedea, Indata dup6 ce adorat idoliT
for stand. Afara de acesta acel Aka arata, i lipsa de respect Catre Dumnecleg. Paganit insupf, dOca ar avea patina judecata ar tre_
bui sa Intellega ca, deca, este deja neconvenabil a pedea inaintea

anal pers6ne , pe care o respectam, cu atat maT nereligios este a

pedea inaintea luT Dumnedeil celul vin, maT ales ca la rugaciune asista pi angerul ; afara, numat den noT nu voim a imputa luT Dumneqeb , ca rugaciunea ne-a ostenit (1). Din acest be vedem evident

ca obiceiul col mai general era de a sta In pici6re atat In timpul

rugaciuniT, cat pi dup6 rugaciune. Chiar In timpul predicel in multe
locurl chreptinil sta is pici6re. Ast-fel Constantin eel mare , de pi
Eusebiu 11 indemna de a pedea, asculta predica stand, ca pi cei-lalt,T
credinciopi. St. Augustin SIBS dice ca ar fi mar bine ca chreptiniT
se pe4a In timpul predicei , ca nu cum-va , maT ales eel maT slabs ,

de osten611 sit nu maT pOta fi attenti sail sa fie siliti a pleca (2).
Un alt obiceiti al chreptinilor din vechime era de a ingenuchid,
ceea ce este uu symbol al caderil n6stre in plicate, pi al umihntel
nOstro inaintea luT Dumnedet. Ingenuchiarea era de duoe felurT :
cea simpla, care consta in a pleca numat genuchile (genuflexio) ,
si cea mai severe, care consta in a se prosterne cu total pe pitmeint
(humiprostratio). Ingenuchiarea se recdManda deja prin exemplul
Domnulul pi al Apostolilor, (vesli Luc. 22, 41. Fapt. Apostol 7, 59.
9, 40. 21, 5). Apa dar credinciogiT In timpul servicial divin, sail
sta in pici6re, sell Ingenunchia; este insa de observat ca, pentru
memoria inviark luT Christos , Ingenuchiarea era oprita In 4illele de
(1) De orat. C. 12.
(2) De cateehiz. rudib. c. 13

www.dacoromanica.ro

112

DESPAt ORIGINEA ST CHARACTERUL

sambata (girl de una) si de duminica , precum si in timpul intro

Pasa i Cincf-lecime, dud chrestinif, dupe Tertullian, se abtineau
nu numal de ingenuchiere , ci Si de on -ce semn de Intristare (1).
Asemenea si al 201" canon al conciliuluf din Niceia opresce sever
ingenuchierea in duminica i clillele cincf-clecimef.

MaT putin de cat ingenuchiarea era plecarea capuluT, usitata

mai cu deosebire la priimirea binecuvtmtarif Episcopulul.

Usul cel ma! general (in contra usulu! Iudeilor) era de a face
rugaciunea cu facia spre
, de uncle vine lumina , atat cea
fisica , cat i cea spirituals. Asemenea yi Bisericele aveail de obi ceitl directiunea de la apus spre Rartrit ; se gasesc insa, qi exceptiunT.

Deja apostolul Pavel I, Corinth. 11 prescrie cs barbatul ss fia, in

timpul rugaciunif cu capul descoperit,
cea ce era ua opositiune directa contra obiceiulut Iudeilor i un simbol al libertatif chrq-

tine. Tot acolo apostolul Pavel prescrie si despre femel, cl elle

trebue sa fia cu capul acoperit. Ac6sta prescriptiune se observe
strict in timpurile antice , ua curi6sa certa insa s'a nascut In privinta acesta In timpul luf Tertullian. De obiceiii mentionata prescriptiune a Jul Pavel se Intelegea numal despre femeile cello maritate , era nu si despre feciore , de acea acestea , in cea mai mare
parte , erati desvCte la cap. In contra acestu! obiceia Tertullian
a scris us carte intrega (de virginibus velandisca, virginile trebue
sa se invalesca), cautand a demonstra , cs Apostolul Pavel, ictind
femeile intellege sexul feminin In genere, furs sa fad, vert WI deosebire Intro femeile cello maritate i intre feciore.

Incruciprea manilor sau punerea manilor la pept (complicatio manuam) in timpul rugaciunif este un obiceiii introdus mai tar; eel putin not '1 vedem mentionat pentru anteia Or la scris6rea
Papil Nicolae I catre regele Bulgarilor (an. 850). Nicolae explica
acest obiceiti ast-fel : c Nol gasira , slice el , a In Evangelic , a se
legs manile i picikele omenilor color ref; i ce alt lucru fac aceia,
car! unesc manile inaintea lut Dumneclet, de cat ca, ctic Domnulul :
DOmne, nu lassa sa, ni se lege manile, pentru a ne trimite In Mtn-

Deno fiind ca eel, eu insumf mi le am legat si sunt gata a priimi

(1)13 Coron. mit. c. 3.

www.dacoromanica.ro

113

RUGAC11.11411LOR B1SERICESCI

pedepsa). Pupa ua altS explicatiune, unirea sat Incruciparea manilor este un symbol, cum el spiritul
este concentrat la Dumneget pi nu e distras de alte eugetttri.
Malt mar vechit pi mar general era obiceiul de a ridira manile i
a le Intinde tot-de-ul data ca ua imitatiune a restigniriiDomnului
pi ca un semn de Inaltare a inimel inchingoriului care Dumneslet.
Intro tote positiunile possibill ale corpulul In timpul rugaciunil, ridicarea mftnilor pi a ochilor este, duptt Origen, cea mat potrivitit Qi
mar convenabilk pentru a este u/ Imagine a stlrif, In care trebue
sa fia sufletul In timpul rugtteiunii.
Nu este de miratt ca deja In timpurile antice se aflat gi Omani,
pentru cari rugIciunea consta numat In aceste semne exteriOre pi
cari de aceea Intrebuintat aceste semne Intr'un mod exagerat, rugandu-se In gura mare pi ridicandt mftnile peste mesurk In contra
acestor 6menT vorbosc de multe orl sfintil Plrintr. *Inainte de a
In Ilta Wane y , slice Origen, trebue sa In/ltIm sufletul ; pi Ina-

into de a ridica ochil , trebue g ridiam spiritul catre Dumnelet (i). Asemenea vorbesce pi St. Chrysostom cu ul mare elocentS, care I este propria. * Sunt mar multi cad, eu tOte sfItuirile
n6stre, se pert/ asa de inconvenabil in rugaciunile lor, meat, chiar
dee/ corpul for ar fi. ascuns, lug prin gura for fac cunoscut presenta
lor ; apa de tare striga el, i prin gesturile pi strigAtul for se fac
ridicull. Dar nu vedeti ca chiar cerpetoril dupe drumuri, decd striga
i fac asemenea gesturl, desgustezI pt deOrtezl, pe 6menl ; din contra (led tae $i stag Intr'un mod modest, atuncl attrag mar mult pe
acela, care este In stare de a-I milui. Apa dar s/ facem rugaciunile
nestre nu cu gesturile corpului, nici cu strigatul vocil, ci din inima;
nici cu sgomot $i alarmd, $i pentru vederea 6menilor,, IncAt sa supitrIm pe apropele nostru, ci cu t6tR modestia, cu inima infran% pt
cu lacrime interiere. Dar qicI, ca, simti durere pi el nu pots BA nu
striga; apol tocmal acela, care simte u/ mare' durere, acela se Inchina, ast-fel pi se regtt precum am 1is. i Moise simtia durere , pi
ast-fel s@ ruga, pi era ascultat. Si Anna priimi tot ce a voit, fara g

se ausIA vocea el, fiind-el era inima el, care striga (I Imper. 1,
13, 15). Era Avel nu name Wend, ci chiar pi mort se ruga ; gi
(1) De orat. 6.
8

ANIL I,

www.dacoromanica.ro

114

DESPRE ORIGINEA SI CHARACTERUL

sangele set striga maT tare decat trOmbita. Susping:0 tu, ca sailtul acela, nu to Impedic. SfiOS , precum a poruncit prorocul (Toil
2, 13), inima ta, era nu haina ta. Din fundul inimeT talle striga
catre Dumneslet, cad: dintru adancuri, slice, am strigat MUT tine,
D6mn9. (Psalm. 129,1). Din Intrul inimel talle sc..6te vocea ta ; fa,
Ca rugaciunea ta sa fia un mister ; cacT nu to rogl la OmenT, ci la
Dumnget. , care este present pretutindinT , care to aude inainte de
a vorbi tu ; 3are cun6sce secrtele hairnet tale (1).

IV. Despre semnul truth.

Semnul crucil sta In cea mai strinsa legatura cu rugaciunea. Intrebuintarea lul este aa de vechid , bleat Inca In al doilea secul el
era ca un usI, a card origine nu era cunoscuta.
Cat de Intinsa a fost Intrebuintarea semnulul emir, o vedem din
maT multe marturil ale Sfintilor parintT. Ast-fel, s. p. slice Tertullian : La fia-care pas i micare, la intrare i la wire, cand ne Imbracam , and ne incalcam , and ne scaldam cand ne punem la
masa, dud aprindem luminarile, cand ne culcam, pi la orl-ce facem,

Insemnam fruntea cu crucea y (2). Precum se vede chiar din acest

loc al luT Tertullian, la Inceput era numal fruntea, pe care o

pentru
ca ast-fel sa marturis6sca In public pe Christos. Mal pe urma Insa
Inseninag cu crucea, ca partea cea maT principals a corpulul,

pi

se Insemna i peptul i gura; acesta, Rind ca din inima, vin cuge

tarile cello relle; acesta, pentru ca ea este organul, prin care se exprima cugetarile.
Din timpurile cello mai vechl se atribue semnulul crucil ua mare
putere , Insa numal cand el se face on credinta pi Incredere. Ast-fel
s. p. dice St. Chrisostom : c Nu trebue sa facem crucea numal cu
degitele , ci mai nainte cu vointa pi cu ua mare credinta. Cad d6ca
veT face ast-fel , nicl unul din spiritele celle necurate nu va putea
sta langa, tine , veslOnd arma , prin care el a priimit rana cea de
morte. Cad d6c5, nob, vtslendt locul, uncle se executa eel condemnati,
tremuram, Inchipuiti-vg cum TT este diaboluluT, cand vede arena, prin

care Christos a sfaramat puterea lul

(a).

(1) Homil. 19 Math.

(2) De cor mit. c. 3.

(3) De mien lib. H

www.dacoromanica.ro

115

RUGACIUNILOR BISERICESCI

ObieTnuit se facea semnul cruciT on tre'i degite , pentru a exprima credinta In Sfanta Treime , rill anume : cu degitul eel mare,
cu cel aratator pi cu cel de miclloc ; era pe' cele-lalte done le Inchideat , pentru a arata tole dou6 nature In Christos. Unif , Ins rar
faceat crucea i cut un singur degit ; dupe heresia monofisitilor
Iusa , care , facOnd crucea on un degit, exprimail heresia for despre
ua singura natura In Christos, Biserica a oprit acest mod de a face
semnul crucil (1). Era dupe heresia Monothelitilor, multi chreOinT
pentru a arata celle done vointe in Christos , faceau crucea numal
cu dou6 degite: cu cel mare vi on eel aratatori4; din contra ArmeniT
fac crucea on degitul arAtMor qi on cel de mipoc. Intro noT orthodoxl i intro latinT exists In facerea cruciT deosebirea acesta , ca eT
anthit, fac crucea on t6te degitele, qi al doulea, ca pe dud noT attingem anthill partea drepta vi pe urma pe cea stings, eT fac contrariul, In modul monofisitilor, cea ce s'a Imputat latinilor de multe
on din partea. Bisericei orthodoxe. Mal nainte si latiniT faceau de
obiceid crucea precum o facem noT, dupe cum o dovedesce Papa Innocentie ; care recomanda acest mod, condamnand pe cel-lalt , care
este usitat astacll la latinl (2).
NoT am vorbit gene aci numaT de semnul crucil , care se face
prin mirarea manel (crux usualis), Or cat privesce crucea cea
desemnata sat executata printeua materia (crux exemplata) , vom
vorbi Inteun alt loc.
Dr. Zotn.

----444,14,0--04

(1) Homil Math. 44 a145

(2) Suiceri, Thesaurus sub euventul aucu6ps.

www.dacoromanica.ro

DUMINiCA A PATRU-SPRE-DECEA DE LA LUCA

LA. 1 DECEMBRE 1874.

Orbirea sulletesc . este mai

roe de cat orbirea trupesca.

Fratilor !

Este destul sa cun6sca cine-va motivele ce a avut Iisus

Christos cand 1-a propus de a se face om, pentru a se

convinge, cg el cand a fa-cut atatea vindecgri miraculdse,
avea alte intentiuni de cat acelea de a libera pre bolnavi
de b6lele ce II chinuia. Not ne vom incredinta despre acest adever, deca vom observa , ca adesea cand se presentati bolnavi la Mantuitorul, et incepea prin a le dice :

a 'arta-se tie pkatele tale. D Sa observgm Inca, cg Iisus

Christos era adesea incungiurat de 6meni p6cgto1; el edea cu deni la mass, it instruia , ii convertea. Fariseii
II imputa pentru acesta ; iar el le respundea , ca Fiiul omului a venit sa caute Oia cea perdutg, sa mantuescg pre

pecato1. Asa d ar Iisus Christos a venit mai cu osebire

sa vindece sufletele de bola p6catulul. T6te miracolele
sail minunile cele stralucite , care ne sunt raportate in
Evangelie , trebue privite ca instructiuni importante ce
el ne da.", pentru a ne invata, ca not ca p6cgto1 ce suntem
purerea , trebue sa alergam la densul , spre a ne curgti ;

cg-ci el este Mielul lilt Damneder", cel ce ridicg, p6catele lumi1D. Acesta este folosul ce voi trebue sa trageti
din surprindetorul miracol ce audirgt1 citindu-se in Evangelia cea de astadi.
Orbul din Evangelia de astg.'di, considerat, ca orb, sat'
ca cerend dela Domnul al facg sa vadg , sail ca doban-

www.dacoromanica.ro

PREDICT

117

died ceea ce cere, ne dg ocasie de a face tret reflexiunt ,

care interesezg i privesc pe toy cretinit ; ca-c1 not if
vom grupa in pecgto1, in peniteny, i in drepy sail pocaiy. : deci, orbul Evangeliet , in orbia lut, este imaginea pecgtoilor impetriy in pecate ; in ceea ce face de a'1
dobandi lumina, el este modelul penitentilor sail pocgitorilor,, cari se silesc de a ei din intunericul pecatelor
for ; 1 in ceea ce se petrece dupg ce 1-a capetat lumina,
el este exemplul Drepylor sail pocgitilor, cart au reintrat in gratia diving dupg curatirea de pecate.
I. Evangelia de astgclt ne spune, ca pe cand Iisus se
apro pia de Ierihon, un orb edea langa cale i eel-v. : tocmat

dupa aceste tret semne vom putea recunOsOe pe un Cretin impetrit in pecate ; act 1 el este orb a un orb n : 2
el ede linitit sedea langg cale : 3 el este redus la a
ceri a i cersa D .

Orbia spiritulut, adecg a sufletulul, este o urmare naturalg a pecatului celui din obiceiii , pe care timpul ce
slgbesce tote lucrurile it intgrece din ce in ce tot mat
mult, i de care pecgtosul 41 creeazg o neputintg de a se
desbgra, din causg ca tot deuna 1-a fgcut o necesitate
de a'l comite. Corumpendu-1 cine-va vointa, se suppune
patimel ; suppuindu-se patimei, se suppune obiceiului ;
i neimpotrivindu-se obiceiulut, se suppune necesita tit: de

a remgnea in pecat. Find a, pe de o parte, netine iubesce ceea ce face plgcere, iar pe de al ta parte, neputend

suferi mustrgrile de cuget, care amestecg tot-deuna amgriciune in pele mat duld plgcert ale vietel , ce face
cine-va pentru a'1 conserva i pecatul, i a depgrta tot
o datg 1 aceea ce aduce ama'riciune ? Netine incepe cu
a se indoi cg ceea ce tot-deuna s'a socotit de pecat , este
un adeverat pecat ; ins in loc de a se adresa la un confesor sail' duhovnic intelept, netine intrebg pe glota de
pecgto1, cart se tg'vallesc in aceeaI mocirlg a pecatelor,
i respunsul este' negresit dupg. plat. Ast-fel se justifica
www.dacoromanica.ro

118

PREDIC1

i se incuragiazg de glOta cea mare a pgcgtoilor top, cg-

rora le place a se indoi, ca cutare sau cutare lucru este

pecat: ins Mantuitorul Christos a surpat mai de nainte
acest slab pretest , dicend a calea pe care merg cet
multi in lumea acesta duce la peire vecinicg.
Dar precum Un adfinc chiamg un alt adtanc n asemenea i un pecat invechit nu lipsesce de a ne face sa Ca-

dem pe nesinAite in alte crime atat de enorme i grosolane,, in cat nu se mat pot pospgi cu asemenea preteste absurde , si atunct, pentru a innabui mustrarile
cugetulut, netine alergg la un midloc i mai cutezator,
ridicandu-se in judecator i examinator scrupulos al legit lui Dumnedeti , nu insg cu ()chit credintet, ci cu at
ratiunit celei depravate : i find ca Iadul este o idee teribilg , de care nits indobitocirea cea mat gr6sg nu o
pate terge, pe'catosul ajunge la cutezat6rele conclusii ,
sau dicend ca sufletul mare cu trupul impreung, sail diand ca este cu neputintg ca un p6cat de un moment sa
fie pedepsit cu chinurl vectnice de catre un Dumnedeti
bun i drept : i ast-fel, incepend dela a se indoi, netine
sferasce la a nu mai crede nimic.
Indatg ce un asemenea cretin a isbutit a'1 state ochit suffetului, ca sa nu mai vedg prapailia, el se bucurg
atunci de o linite , care nu mai este turburatg nicl de

remurgrile trecutului, nict de frica viitorulul, Un orb

edea. Existg o pace, pe care o dg virtutea, i care este
fructul unel bune consciinte ; dar este o altg pace , pe
care o nasce orbia Ocatului. 1116,ntuitorul lumit a vorbit
Apostolilor set despre aceste doue feluri de pace , cand
era apr6pe a se da la mantuit6rele Patimi , dicendu-le :
Pace las voe , pacea mea &AI vo6 : nu precum lumea
dg, eu dati voe n (loan. 14, 27); adecg, di nu v6 dad pacea
lumii, pace amagitOre , care tinde, dice Gurg de our ,

spre a face pre om sa se bucure mai linitit de mincin6sele placers ale -yield , a depgrta din memoria sa tot
www.dacoromanica.ro

PREDICT

119

cel p6te pricinui intristare , a'l face a sa inghita nelegiuirea ca apa D (lob. 15, 16.) , i a'l aduce in stare de
a dice, pentru a se intari in acea pace falsa : Am pecatuit, i ce WI m'a ajuns ? Domnul intarclie a pedepsi
crima XI (Sirach. 5, 4).

Sa ne temem , fratilor , de asemenea linite, care ne

face sa calcam pe fort , dar pe fort care ascund prapaslid cea mai grozava; care ne acopere ochit, ca sa nu vedem chinurile ce ne astepta, i care ne pun afara de pu-

tinta de a le evita. Cerceta-void intru menia mea ,

;lice Domnul, pe aceia cari se odihnesc pe linitea for ,

ca vinul pe drojdia sa, i care cue intru inimele for :

Dumnecleil nu face nici bine nicl r611 : cercetal-voiil, i't

voiti turbura intru menia meaD (Sofonia. 1. 13) ; i atunct, vat ! atunci turburarea, plansul Si disperarea vor
urma pacea i linitea p6catoilor. SA rugam pre Domnul, ca sa lumineze pre eel ce dorm linitill intru intunerecul Si umbra mortis, i sal aducalla calea pacif sale,
tac6ndul sa umble c a fit at lumina ; sal rugam sa le
surbure mincinOsa pace i linite a pecatulul, i sal faca
sa'i cunOsca adeverata miserie in care se afla.
Cad ce pOte ffi mat miserabil i mat ticalos de cat un
pe'catos impetrit in plicate ? Orbulut din Evangelia it lipsea t6te, dar el iI cunoscea lipsa ce avea , i cerea milostenie, pentru a'i procura cele de trebuinia ; iar un p6-

catos inpetrit crede ca de nimic nu are trebuinta : insa

Evangelistul Ion , it spune in Apocalipse (cap. 3 , 17)
a Tu clicl ca ett bogat , i n'at trebuinla de nimic, i nu
Kit ca to et1 eel mat ticalos i vrednic de mild i sarac i orb i gol D. In adeve'r el este gol de tote gra/Hie
sail darurile divine, care singure merita numele de bunurt, i el nu are nicimacar dorinta de a le cere dela Dumnecleil, precum facea orbul de langa tale. Bed dar, orbul
din Evangelie , considerat in orbia sa, este figura peca-

toilor celor invirtoall in Ocate ; dar el este tot o data

www.dacoromanica.ro

120

PREDICT

si modelul penitentilor sail al celor ce cugetg" a se pocgi

1 a ei din intunerecul pecatula

II. Tref virtutt principale cunt trebuinci6se until penitent, care voesce sg cerg dela Dumnec,leil ajutorul gratiet divine , pentru a ei din intunerecul p6catelor sale :
credintg , ruggciune, stgruintg.. De voim sg ne inturngm
la Domnul, trebue sg lugm de caleuzg pe orbul eel din
Evangelie , pentru a la densul vedem strglucind ac'este
tret virtutt. In adev6r , lut i se spune cg Iisus Nazarenenul trece , i el it chiamg. u Iisus Fiiul lut David ; eats
credinta lut ; el iI cere sg aibg mild de densul u miluesce-me ; eat ruggciunea lui : uni voesca sg'l facg se tacg,
si el mat tare strigg u iarg el cu mult mat virtos strigg;
eats stgruinta lui.

Credinta este cea d'anteitt virtute trebuinci6sg pentru

a ne apropia la Dumnecleil. Prin credintg, clice Apostolul,

cg Enoch a fost transportat la ceru, ca sg nu vaclg martea , adecg sg nu mOrg ; si pre not tot credinta trebue sg
ne transp6rte din starea pecatului in starea gratiet , pentru ca sa ne impedice de a muri pentru vecinicie. Credinta, ice acela1 Apostol Pavel , este fundamentul lucrurilor sperate sail ng.d6jduite ; ea este inceputul mantuirei , 1 rad6cina justificatiet ; adecg , ceea ce radecina
este la arbure , i fundamentul sail temelia la edificiii,
aceea1 este i credinta la virtutile i viata cresting. P6catul ne allungasse dela Dumneclet, iar credinta ne-a apropiat atat de mult , in cat ne-a dat facultatea de a ne
face i fit at lut Dumnecleii. Prin credintg orbul din Evangelie nu s'a indoii de a recunosce pre Iisus Nazarenenul de Fat al WI David, adecg de Messia eel anuntat de
Profett ; credintet sale datorea el miracolul fgcut de Mantuitorul in favOrea sa : a credinta to te-a mantuit ; pentru ca credinta lilt, departe de a fi mOrtg, era o credintg
vie, care 11 lumina asupra trebuintelor sale, i'1 Ikea sa

www.dacoromanica.ro

PREDICT

121

le expue la Mantuitorul printr'o ruggciune umila i ferbinte, a miluescem6 , Fiiule al 1111 David v.
Ort-ce ruggciune consta in dou6 lucruri : a descoperi
lut Dumneij.eil miseria i saracia nostra , i a spera ca el
va avea conpatimire de not pentru multa i nemArginita
sa milostivire. Ast-fel se ruga David clicend : a miluesce-m6 , Dumnecleule , dupa mare mila tan. Trebuie sa
descoperim lut Dumneclet miseriile si slabiciunile n6stre, ca un ceretort care ii arata ranele, pentru a atinge
inima acetora, dela care spera ceva. Dar sa nu scapgm
din vedere, ca este o mare deosebire intre a to ruga , i
intre a cere : a cere, este a exige un lucru ca cum i s'ar
fi datorit ; iar a se ruga , este a cere o gratie , o favOre,
intemeiata pe trebuinta celui ce este sa o primesca, si pe
bunatatea celut ce este sa o dea. Sa marturisim not trebuintele i slabiciunile n6stre, si atunct putem fi sigurt
de bunatatea lut Dumnecleil ; tact el este bogat in milostivire , i nu va lipsi de a ne aucli.
Dar sa ne aducem aminte , ca Dumnecleti nu s'a angajat de a ne aucli in acelast moment cand it rugAm ; el voesce adesea sa ne incerce, 1 tocmat in momentul de incercare trebue sa indoim strigarea : a iar el mult mat virtos striga D. Dar 6re fii lumine1 trebui-va et sa se arate
mat inferiort. in afacerile mantuiret for, de cat fii veaculut acestuia in afacerile for cele lumescl ? Dem este vorba
de a reui la ceva , ce nu facti acestia, ce nu sufere el ?
Et 1.1 punn de princip ,.ca pentru a dobandi ceva , trebue netine sa se atepte la mat multe relusurt : ast-fel,
a anteias,1 data , cand cere tine -va ceva, se atepta mat
mult la refusti, de cat la a dobandi ceea ce a cerut ; dar

cu t6te acestea nirtiic nu ne da inapol , nimic nu ne

descurageza , nict refusurile, nict chiar insultele , de a

starui pene vom dobandi ceea ce cerem. Ceea ce avem

a cere dela Dumnecteil este Eingurul lucru trebuinciosil

crestinulut ; putem dar avea speranta sigura al vom

www.dacoromanica.ro

122

PREDICT

dobandi , dem it vom cere cum trebue i cu staruinta :

renunta-vom nol la densul numal pentru lipsa de stgruintg ? Putem nol ggsi r611, a cel ce ne da ceea ce nu este
datord sa ne dea, nu ne da decal numal cand it place 1111;
El voesce sag rugam, i sg'i rgpim , ca sa dicu aa, ceea

ce avea de gOnd sa ne dea ; cad nimic nu este lui mai

plgcut decat acestg violinta, pe care I-a facut'o muierea
ceea ce-I curgea sange. Si dem el intarclie de a ne da, acesta o face numal pentru a inflacara dorinta nOstra , de
a ne face sa cunOscem mai bine pretul i valeta lucrului
cerut , i de a ne angaja la o mai mare recunoscintg catre densul.
III. cat despre stgruintg, orbul din Evangelie s'a aquitat cu des6verire; t dupg ce s'a facut model celor penitentl, el devine Inca i exemplu, pe care trebue a'l imita
tout eel ce s'att pocgit i aft intrat in gratia diving : cgcl
in Evangelie se dice, ca el urma pre Domnul ; ca el slavia pre Dumnecleil ; i ca , dupg exemplul s6ii, tot poporul lauda pre Dumnecleti. and ne-a dat Domnul lumina
gratiel sale, trebue sa facem aceste trel lucrurl : sal urmam , sal lgudgm, sa edificgm pre aprOpele.
Trebue dar sa urmam pre Domnul ; dar trebue sal i
laudam, sal laudgm neincetat, pentru gratia ce ne-a dat,

sal laudam cu iubire i cu recunoscintg,..Insg ceea ce

cere Dumne;leil mai cu osebire dela not , drept recunoscinta pentru gratia ce ne-a facut, estede a'l lauda in public6 ; pentru ca prin exemplul nostru, sa se indemne
Wta lumea de a lauda pre Dumne,deti. ; i tot poporul ,
vectend, lauda pre Dumnecleiln. Cand gratia diving ne-a
luminat ochil sufletului, 1 vom incepe a umbla ca flu
al luminei, atunci trebue ast-fel sa lumineze faptele nostre cele bune inaintea 6menilor , in cat el veclendu-le,
sa slavesca pre Teal nostru cel din ceriuri. lntr'un cuvent, sa edificam cu faptele nOstre cele bune pre aceia ,
pre cari II scandalisasera'm cu faptele n6stre cele rele.
www.dacoromanica.ro

PItDICI

123

Sfintenia vietei i exemplele faptelor bune ale crestinilor

celor din eel trei secull dup.' Christos ail convertit multimea paganilor la crestinismil.
DOmne lisuse ChristOse, not suntem i mai orbs decat

orbul cel din Evangelie, pentru ca not nu voim s cunOscem orbia nostra : lumineza intunerecul nostru, Wmne , ca sa vedem ; i prin credinia" si rugaciune staruitore , sa remanem pururea in presenta to , slavindu-te ,
i laudandu-te pentru mare mila to cea catre not ; Si prin
faptele nOstre cele crestinesci, sA se sl'avesca Dumnecleil
cel in Treime adorat i inchinat. Amin.
ARCHIEBEUL GENADIE post Argeig.

Cg CC agti3=

www.dacoromanica.ro

DUMINEC1 I UN-SPITE -DECEA DELA LUCA

LA 15 DECEMBRE 1874.

..---,..-.

C6. Teti vo6, cl nici unul din blirbatiI eel ce ea fost

InVitati nu va gusta din cina mea. Luca XIV. 24.

Fratilor !

Mantuitorul Christos ne spune in parabola Evangeliet

de astg-di, a un om 6re care a facut bind' mare, i a invitat pre multi , i cg la ceasul cinet a tr'dmis pre servitorul WI iara1 sa clica celor invitatt : venitt cg tote sunt
gata , dar cg eel invitatl, ca cum ar fi fost vorbill , s6 lepgdarg to : unul sub pretest cg i-a cumperat moie ,
i ca trebue neapgrat sa o vacta , altul, sub pretest ca." i-a
cump6rat parechl de hot, i cg se duce sa.--1 visiteze, i
altul , sub pretest a si-a luat muiere, i cg de aceea nu
134:Ste veni.

Parabola sail pilda acesta are dou6 intelesuri. Cel dinteiu este, ca celce a facut cina este insu1 Dumneg.et, care

a gait cina cea mare a crestinismulul, i prin profett,

inteiti a invitat pre multi, adeca pre nap. Jidovescg, i
nu pre tote nape Iar cand a venit ceasul cinet, adecg,
al intrupgrit Cuventulut lui Dumnecleti, atunci a tramis
pre sluga sa, adeca, pre Christos inbrgeat in chipul robului , ca sa chieme la crestinismii pe natia Judaicg , fiind ca acum tote erati gata, iarg ludeit, ca cum ar fi fost
vorbitt , sa lepgdarg cu tollt ; uni intr'un fel i altit in
alt fel, adecg : fariseil 1 cgrturarit se lepgdarg de a primi
invgtatura cea desinteresatg a lut Christos , din causa ca
iubiati avutiile pamentesci mat mutt de cat cina Domnuwww.dacoromanica.ro

PREDICt

125

lui ; poporul cel de Jos, care asta-c11 striga Osana, i mane,

ial testignescel, s'a lepadat de Christos , din causa dobitocOsei lui ne intelegeri ; iar Sedduceil sail boerimea ludaica, s'a lepadat de Christos, din causa materialismului
seil, i a iubire1 de desfatari trupesci.
Atunci Dumnecleti meniindu-se , a clis slugil.sale , lul
Iisus Christos cel inbracat in chipul robulu1 , sa easa la
ulitele cetatil , i sa aduca pre sarac1 innauntril ; el a
chiemat pre apostolit cel doi-spre-clece 1 cel epte-4lec1,

dintre pescari i saracl. Dar pentru ca loci era Inca mult

in Biserica cresting., Christos a tramis pre Apostolil set
la drumurl i la gardurl, adeca, la pagan1, ca sa-1 boteze
i sa-1 silesca prin doctrina cea puternica a Evangeliel,
sa intre la cina Domnului in Biserica crestina ; iar contra Iudeilor,, cari mai inteill 1 usessera chiemati i se
lepadasserr, St6panul Ginei rosti desperatOrea sentipta ,
clicendl, ca, nici unul din cel chiemat1 nu va gusta din
cina sa.
Al doilea Inteles al parabolel ne privesce pe nol crestinil. Omul cel ce a facut cina cea mare este insu1 Dumnecteu-Omul Iisus Christos ; iar cina este Eucharistia sail
.Dumnecieesca impartaire cu trupul i sangele WI ; iar
cel invitatt sunt toll crestinil, care ail neap6rata datorie
de a se inpartai cu sfintele Tame la cina St6panulu1 ,
adeca la Sfanta liturghia, unde pinea i vinul proaduse
la Proscomidie , se prefacii, prin chiemarea Sfantulul
Duh, in insu1. Trupul i Sangele lul Christos Mantuito-

rulul nostril. Si nimenea nu pOte tagadui , a precum

trupul are trebuinta in tote clilele de nutriment material,
tot asemenea si sufletul are trebuinta de nutriment spiritual sail duhovnicescil. Fie-care din not de cand ne am botezat suntem invitatt la cina cea mare a Parintelul ceresca,
care a Junghiat .Vitelul cel Bras , pre Fiiul sal cel unul
nascut, de bucurie c6." ne am intors dela pascerea porcilor.in bratele parintescI. In tote clilele la altarele n6stre
www.dacoromanica.ro

126

PREDICT

se Jung hie Mielul lui Damneder' cel-ce ridia pecatele

lumil, in t6te dilele cina cea mare este gata , in t6te clilele crestinil sunt chiemall de a se apropia cu credinta
si cu dragoste la cina Domnufui , ca sa se ospeteze duhovnicesce ; dar vat ! Cel mat multi dintre crestini se le.
pada sub diferite preteste.
Unit se lepada sub pretestul , ca numer6sele for afaceri , de proprietall, de terine , de negocil , de meserif ,
de intreprinderi, de diferite specule, si altele, nu le permite de a merge sa se ospeteze duhovnicesca la cina
Domnului, prin inpartairea cu sfintele Taine; alti se
lopada sub pretestul , ca find ocupatl ne incetat la munca campului i altele, nu aii timpt de a se duce la cina
Domnulul, ca sa: se ospeteze i ei duhovnicesce ; Olt iarasi
se lepAdd sub pretestul , ca find ca sunt tinerl 1.51 ingrijescil de mueri i de plAceri , si pentru acesta pricina
spunii a nu potil 'veni la ospetul cel duhovnicescii , la
desfatarea sufletulul.

Dar 6re cand tine -va este invitat la mask de vre o personb." mare i influents asupra sOrtel celul invitat, se lepada; el cu nisce asemenea preteste frivole, sau despretuesce on -ce interese , si on -ce cheltuele , numai sa." nu
cum-va sa indigneze buna vointA a personel influente ?
Si cum , crestine , cand te invita Domnul domnilor Si
Imperatul imperatilor , in a caruia mans stA sOrta vietel
tale, si in lumea acesta i in eterniatate, tu te lepedi subt
asemenea preteste ridicole de invitatia cell face la .cina
sa ? Despretuesci tu cina lui Christos Damneder", pentru
interese i placerl peritore i desgustatOre? Val ? ce nebunie ! Ce fel Crestine? pretuescl tu terinele tale, i boil
t6i , si placerile tale , mai mult de cat cina cea Dumne-

unde s'a junghiat pentru tine insu1 Miellu lui

Dumnedeil ? Dar Ore nu vedi tu, ca despretuind cina lui
Christos, iii despretuesci chiar sufletul tn., care are trebuinV a se nutri cu trupul i sangele lui Christos ? Dar
deescA ,

www.dacoromanica.ro

127

PREDICI

n'al audit pre Christos clicend in Evangelie, cg un suflet

omenesca este mai scumpti de cat totg lumea acesta ? Cum

dar despretuesci un lucru atat de nestimabil ? Cum nu

vecti, ca sufletul este omul, iar nu trupul? Pentru trupul
eel peritor ingrijesci forte- bine, nutrindu'l i inbrgcandu'l ; iar pentru sufletul eel ne peritorti, nu voesci sa ingrijesci , ca sal nutresci la cina Domnului, macar o data
pe an , d6ca nu 1 mai des.
Cei mai multi crestini se lepgda de a veni la cina Domnului sub diterite preteste , precum am veclut in Evangelia de asta-cli , si motivul eel mai dupO urma nu este
altul, de cat indiferinta sail nesocotinta ce acetia au care
Dumnecleesca impartgire cu trupul i sangele lui Chri-

stos. Mantuitorul is promis ucenicilor set , ca el va fi

pururea cu deni, adecg cu Biserica sa , One la sfaritul
vecului. El dar este pururea in Biserica sa in Dumnecleesca impgrtaire, insg nevictibil ; caci dupd invierea
sa din morti, Dumnecleescul sal trap scuturand in morment tot ce avusesse muritorti, si indumnecleindu-se cu
totulf a devenit
1 se fg.cea veclut numai cand
voia. Deci dar Mantuitorul Christos este tot-d6una present in Bisericg in Dumaeftesca inpartaire ; dar not din
causa slabiciunii trupului hostru celul muritor, , nu putem sa vedem cu ochil trupului , de cat panea i vinul ,
iar cu ochil credintei ne este permis de a'l vedea tot aa
de real i present, precum,sg aflg i in cer. Insg pentru
ca sa vactg tine -va pre Christos ast-fel present i real in
Dumnecleesca inparta."ire , trebue sa fie sanatos la ochil
credintei ; i din nenorocire, o mare parte din Chrestini
astg-cli, sail din causa unei pospaell de sciintg reit intelesg, sail din causa unel nesciinte grosolane, sunt tare
bolnavi, sad mai bine a dice, orbi la ochil credintel , i
de aceea sa lepgda: de a veni la cina Domnului, socotindu-o, dupg cum clice Apostolul, o masg. ordinard.

Mantuitorul 'pee in Sfanta Evangelie cea dela loan

9

AMR. 1.

www.dacoromanica.ro

128

PREDICT

(cap. 6) : a Eli sunt panea cea vie, care s'a pogorit din
cer : deca cine-va va manta din panea acesta, va vietui
in vec : iara panea pe care eii o voiii da trupul meil
este, pre care eii it void da pentru viala lumii D. Si pugin
mai jos, Mantuitorul continuand, ;lice : a Adever, adev6r

Oct' voe : de nu vets manta trupul Fiiulut Omului ,

de nu vets bea sangele lui, nu vets avea viata intru vol.D.

Si in adever, este bine constatat, a un cretin care nu

se cumineca cu Dumnecleescul trup i sange al lui Christos, unul ca acela inceteza de a mai vietui crestinesce;
el este ca un madular mort al Bisericei crestine, ne avend

alt-ceva de comun cu densa, de cat un nume desert de

fapte crestinesci, i care se inpotrivesce la cele ce adaoga
Mantuitorul mai la vale, .clicend : a Cel-ce maninca trupul
mei , i bea sangele meti , are viata vecinica , 1 eii it

void invia pre densul in cliva cea de apoI. Cad trupul

mei este cu adev6rat mancare 1 sangele meu este cu ade1761-at Mutura. Deci cel-ce maninca trupul meti, i bea
sangele mei, intru mine r6mane , i eti intru densul D.
Din aceste cuvinte ale Mantuitorului sa vede lamurit, ca

crestinul care nu se impartaasce cu trupul i cu sangele set'', unul ca acela este mort cu suftetul, i nu mai
are nici o unire cu Christos i cu Biserica lui, pentru ca."

un asemenea crestin nu reinane intru Christos, nici

Christos intru densul , 1 nici Biserica nu'l mai pOte recunOsce de membru al WI.
Vedeti dar , fratilor 5 ca cina Domnulul este lucrul cel
mai vrednic de respectul i de iubirea nOstra, este ins,
Christos, care s'a restignit pre truce pentru pecatele nostre ; el a bine-voit a se Jertfi ca un miel nevinovat, pentru ca sa expieze pecatul cel stramoesc al tuturor celor
ce cred intru densul ; i Inca mat mult , el a bine-voit a
ni se da i ca nutriment duhovnicesc in slanta inpartasire , pentru spalarea nenum6ratelor n6stre pecate , pe
care le comitem in t6te ;tilde , i pentru a ni se Inbarwww.dacoromanica.ro

PREDICI

12Q

bata credinta i a ni se reinnoi viata cea crestinesca. Am

Oh mai sus, a on -ce crestin, de la botezul seti, este invitat la cina Domnului, 1 a cina cea duhovnicesce pentru cretini este gata pe Manta masa in tot-d'auna cand
sa seversasce Dumnecleesca liturgie ; deci dar , crestinit
ar fi trebuit cel pugin in fie-care dumineca sa vie sa se
ospeteze duhovnicesce, precum faceati crestinit in cele
dant'eiti trel sute de ant dupe Christos. Insa Sfintii Parintl, cari pre t6te bine le au intocmit , cunoscend slabiciunea omenesca Si trebuintele vietel , ail hotarit sinodicesce, ca toti crestinit sa se inpartaasca cu trupul i
cu sangele lui Christos de patru on pe an, in cele patru
posture; tar deca cine-va, din cause bine-cuventate nu

ar putea a se inpartai de patru on , apoi odata pe an ,

mai cu osebire la Pasce , negreit trebue sa se inpartasgasca, ca sa remana unit cu Christos i cu Biserica lui.
lea, fratilor, vreme cu bun prilej, iata cli de mantuire 1 Tata. Nascerea Domnului se apropie, cina cea mare
a Stepanului se gatesce, i Evangelia de asta-di invite pe
toll crestinil de a veni sa se ospeteze duhovnicesce : ye-

niti dar la cina, cad tote suet gata ; nu ve mai lepadap., unul puind un pretest i altu altul; unul plecand
la moie , i altul la bol, i altul la placers degradatOre
i trecatOre ; caci placerea cea mai nobila, cea mai vred-

flied de un crestin luminat i iniciat in misterele sail

tainele ceresci i Dumnecleesci , este singura cina Dorn-

nulul, unde este Junghiat insult Mielul lui Dumnedeil

cel ce a ridicat pecatele lumii, i la care angeril, archangelil, cheruvimil i serafimii, se infricoeza a cauta. Are-

deli de ce mare dar v'ati invrednicit ; nu'l despretuiti,

nu ve lepadati ca nevrednicii ludel, nu meniati pre Ste-

panul, nu it aduceti in stare de a rosti 1 in contra

vOstra aceea1 teribila sentinta", prin care a lepadat pre

Iudel de la sine, tlicend catre slugele sale : a Dic voe,

www.dacoromanica.ro

130

PREDIC1

ca nicl unul din cel-ce ail fost invitall, nu va gusta

din cina mean.
Frail lor t sentinia este teribila , nu o atragell asupra
\rostra; venitt la cina Domnulut, dupa cum att promis
cand v'att facut crestinl, nu ye tAgaduitt numele de cretin, prin lepadarea de a veni la cina Domnulut, sbi a ye
nutri sufletul, pentru a vietui crestinesce. Gatiti-N-6 din
vreme cu marturisirea, imbracati ye cu cele mat frumOse
virttitT crestinescl , incingeti-v6 cu adevarul , punep pe
capul vostru coiful dreptatil , i luati in mAnele vOstre
scutul milostiviril ate saract , care este micilocul cel
mat puternic de a domoli mania Stgpanului, si -yen* la

cina Domnulut de ye ospatall duhovnicesce, inland i

bine-cuventand pre Dumnecleti in veci. Amin.
ARCFIIEREUL GENADIE fost Argqiu.

www.dacoromanica.ro

D1SCURS LA NASCEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS

LA 25 DECEMBRE.

Iatit bine-vestescri voe bucurie mare, care va 11 la tot

poporul , ctl ast6.-11 s'a nliscut voe Mantuitor, carele este
Christos Domnul.
Luca. Cap. II. 10, H.

Iubitilor auditoil!

Iisus este Mantuitor,, nu numal pentru ca vine sa ne

mantuesca de p6catele nastre, ci inca Si pentru a vine

ss ne Inv* ce trebue sa facem , ca sa putem s6veri opera cea mare a mantuirei n6stre, isa.fdea perfectiunea
de care ea are trebuinta. Cad deca el a luat asupra sa
sarcina mantuirel 6menilor, acesta n'a !actin) pentru a'i
dessarcina pre deni cu totul ; i deca el contribuesce la
densa cu tot ce dependa de gratia sa, el voesce asemenea,
ca i not sa contribuim cu tot ce dependa de puterea nostra. SA' mergem, iubiti auclitorl , sa mergem cu mintea
la petera cea din Betleem , sa ne inveta'm dela pruncul
cel din iesle. Ce puternice , ce solide , ce sublime sunt
instrucliunile ce el ne da in scutece, in pesters i in iesle !
El nu se servesce de discursurf lunge, de frase incurcate,
nici de suptilitatf ingeniOse : Dumnecleil. Si Omii este cel
ce s'a nascut din Feci6ra : iata titlul seu, 1 acesta ne a-

junge. Exemplul sal are doue efecte minunate : observag bine i unul i altul, pentru ca ele ail a face tota impartirea acestuf discursii. El trebuia sa ne instruesca i
sa ne imbarbateze, i iata ca Iisus Christos tocmai acesta
a facut nascendu-se. Nu ()keg nici cum , ca vo6 v6 lipsesce lumina trebuinci6sa , pentru a cunOsce calea manwww.dacoromanica.ro

132

PREDIC1

tuiral; volt nu mat avett cuvent de indreptare acum dup6

ce Fiiul lut Dumnecleti, nascendu-se, v'a dat exemplu i
ye servesce de model : nu clicettca ye lipsesce puterea i
curagiul, pentru ca sa putett apuca pe calea care duce la

mantuire; volt suntett fara cuvent de indreptare acum

dup. ce Fiiul lut Dumnecletl, nascendu-se, ye inbarbateza.' si ye servesce de conduc6tord.
lisus Christos , in misterul nasceril sale , este modelul
cel mat perfectil i conducetorul cel mat puternicti. 1. El
este modelul cel mat perfectti, spre a ne face sa cun6scein

calea mantuiret. 2. El este conducetorul cel mat puternicti, spre a ne face sa apucam pe calea mantuiret.
Dela not depends, fratilor, de a. cunOsce bine calea
mantuirei ; act Fiiul lui Dumneclea, nascendu-se, a luat
tote mesurile de a ne instrui prin exemplul set. Acosta
ne da sa intelegem Apostolul in epistola sa care s'a citit
astac,lt, unde ne face sa vedem, ca lisus Christos este modelul nostru cel mat perfecta ; model simtibild, model
infalibil, model universal, model necesariti. 1 . El este
model simtibilti; cad Iisus Christos sub forma viclibila a_
pare : Aratatu-s'an. 2. Model. infalibil ; cact celce aduce
gratia lui Dumnecleti , este insut Fiiul lut Dumnecleti
Darul lult Dumnecled cel mantuitor D. 3. Model univer-

sal; cad insu1. Fiiul lut Dumnecleti vine sa invete pre

tote 6menit , i sa le del. regule de purtare : Tuturor
6menilor,, invatandu-ne v. 4. Model necesariti ; cacti numai calcind not in urmele lult Iisus Christos, vom putea
spera fericirea eterna : Asteptand fericita nadejde n. T6te

aceste imprejurart, iubitit met auditors, cert.' dela vol

luare aminte, i dela mine desvoltare , cat se va putea
mat pe scurt.
PARTEA ANTETA

Am clis a not avem in Iisus Christos un model simtibil, pentru ca Fiiul lui Dumneclett a trebuit sa se faca
www.dacoromanica.ro

PREDICI

133

om, find cg omul nu pole imita, de cat aceea ce vede

i aude i simte. Cu tote cg este adeverat, ca crestinul
trebue a se conduce de credintg i nu de simturile sale,
cand este vorba de mantuirea sufletulut 360.; este lush'
nu mai pucin adev6rat, ca omul este tot om, i prin urmare el are tot-deuna trebuintd de simturile sale, pentru
a'i concentra spiritul. Ins Damneder", dei este fOrte

luminos in stralucirea maiestglii sale, in splendOrea

gloriel sale, n'are insa nimic ce aril isbi simturile; el
este o laming neapropiatg ochilor muritori; dar, o a&Inca , al intelepciunit i al milostivirit lul Damneder"!

El imprumutg chipul robului pentru a se face simtibil

omului , i ascunde Dumnedeirea sa subt omenirea mSstrg ; el se ascunde destul, in cat sa nu ne sdrobescg subt

immensitatea gloriel sale, dar se arata destul, in cat sa

putem vedea i observa exemplele purtgrit sale : a Argtatu-s'a.b El este cel fail de inceput, itimpul it vede nascendu-se ; el este cel nev6d.ut, i simturile il descopere;
el este Spirit carat , si se imbracg cu trup ; mainile it
pipge, chit ii v6dit, urechile audit* vocea lui ; el predicg
in peterg ; el ne invatg a fi umili ; Si, pruner' cum este,
el ne lasg destul a vedea inteensul modelul cel mai perfect-CI : Aratatu-s'a.

Am dis, cg in pruncul ngscut in Betleem not avem

un model infalibil , pentru cg el, find Damneder' , nu
pOte amggi, nici a f amagit ; tact celce a venit sa ne arate calea mantuirel este insui Harul lilt Damneder' cel
mantuitoru. In legea vechig Damneder" dicea Ebreilor :
a Fill sfinti , cg eti slant sunt D . Et insa punea pretextri ,
ca ca Oment cu trupil nu potti fi sfintica Damneder", care
este numai Spirit. A trebuit darg , ca Harul lui Damneder" cel mantuitor , adecg. Mantuitorul Flit al lui Damneder', sa se facg om des6v6rit ca not, pentru ca sa ne
rgpescg pretextul din gurg , i sa ne pcitg arata cu fapta

calea mantuirii. Deci dar not avem in pruncul ngscut

www.dacoromanica.ro

134

PREDICT

in petera din Betleem un esemplu infalibil de sfintenie

i de virtute practica.
Am Oh, ca nol avem un esemplu universal, cad pruncul Iisus da din ieslea Betleemulul leetiuni convenabile
tuturor 6menilor : Aratatu-s'a Darul lul Dumnecleil cel
mantuitor tuturor 6menilor n. Aci, iubit1 auclitorl, aci ve
chiem eft sa ye adunat1 fara distinctiune ; cad in unicul
pruncii al Feciarel Maria, modelul tuturor, toil vett afla
indestul cu ce sa ye instruitl i sa ye conduced pe calea
mantuirel. Vol cel saracl, cari me ascultatl, venial la ieslea
din Betleem, ca sa ye invetall a bine-cuventa starea v6stra,
a ye domoli nerabdarea, i a ye liniti cartirile : deca veil
fi ascultatorl la divinele sale instructiunl, acest Dumnecleft sa.racti i umilitu, ye va face sa cunOscell tote pretul
staril vastre ; el ve va invata, ca deca supurtall cu rabdare cretinesca starea v6stra de saracie, vol mergetl pe

calea cerulut ; i ca, suferind aci jos un scurta timpu,

veal fi resplatill veclnicti. Si vol, cel bogatl, venitl 1 vol
la acela1 pruncil din iesle, i acolo ye veil inveta, nu a
ye despoia de dreptele v6stre avert, ci de a face o bung
intrebuintare, a le poseda Mil a ye lipi inima de densele,

de a ajunge incet Incet in micllocul bogatiel vostre la

acea saracie de duht, fail de care nu este nicl o speranta
de mantuire pentru vol. In scurt , crestinilor , orl cari
veal fi, venial totl la ieslea Dumneki-Omulul, aci veal
inveta sciinta mantuirel : esemplul lul ChrIstos este general, se Intinde la toll i la t6te ; cad el nu este numal
un esemplu simtibil, infalibil, universal, dar este Inca
i model necesarit-i , i Inca cu totul necesariti , ca fara
densul nol nu putem avea pretentie la speranta fericirel :
a Asteptand fericita nadejde D.

Ve marturisescii, iubitt auclitort, ca eti me cutremuril

si me inflorezil cand cuget , ca acest model atat de simtibil , atat de infalibil i universal, pe care it avem in
esemplul celul nascut in petera din Betleem, este Inca
.

www.dacoromanica.ro

PAkDICI

135

1 unica model, afara de care orl-care altul ne retacesce,

i ne duce la perdare ; Cacl, dupg cum dice Scriptura,

(Filip. Cap. 2, 10), in numele lul Iisus tot genunchiul
trebue sa se piece , al celor din cer i al celor de pre
pament i al celor de desupt. De aci dar se vede lamurit
ca numal prin Iisus Christos putem sa ne mantuim ; numaT pre densul trebue sal avem de model si conducetor
al vielei n6stre, deca voim sa intram intru imperatia cerului. Veniti dar la ieslea din Betleem, de unde pruncul
Iisus ne Inv*, dicend : Eil sunt calean (Joan 14, 6), i
ca cel ce nu va urma pre calea acesta, acela nu va intra
intru imp6ratia lul Dumnedeti. De acolo ne spune, ca el
este ua, 1 ca deca nu voim sa intrgm pe densa, ea ni se va

Incuia pentru tot-de-una. De acolo Il audim clicendu-ne,

ca el este adev6rul, i ca tine nu'l va asculta, acela neaperat

va cgdea in minciung i in er6re. In fine, de acolo ne

striga , Ca el este viata , i ca orl-ce aliu lucru produce
m6rte. Din tote acestea trebue sa conchidem , ca Iisus
chiar din ieslea Betleemului condamna lumea, care merge

pe altg, tale, care urmeza alte maxime, de cat ale Evangeliei. Aa dar, iubitil mei frail, aci nu mat e de a sta la
indoela : alegeti , sail de a peri cu lumea , sail de a v6
mantui cu Christos, urmand calea vietei. ImI remane
Inca sa v6 demonstrezii cum pruncul Iisus ne servesce
de conducetor puternicti pentru a ne incuragia sa 4ucam pe calea mantuirei, i acesta este a doa parte a discursulni meth
Nu, iubitT auditors, di nu voiti ascunde de vol, ca calea mantuirei , ast-fel precum lisus Christos a venit sa
ne-o arate in ieslea din Betleem, are fara indoela dificultatile sale, fiind-ca acesta esie calea lepadaril de sine. Inse,

cu tote aceste asprimi esteriOre, ea n'are nimic care sa

ne dea inapol, card vedem pre Mantuitorul mergend anteiti pe densa ; nascerea sa este un motive, care trebue
sa ne imbarbateze de a intreprinde ori-ce, de a suferi oriwww.dacoromanica.ro

136

PREDICT

ce ; si la acesta et" fact" patru reflexiun1 , pe care le voiii

spune in done cuvinte. Cine este eel ce ne cla asta-di esemplu in pestera din Betleem ? 1, acesta este fiiul lul
llumnedeti, cu neasemanare mai presus de not ; 2, acesta

este Fiiul lut Dumneded, care s'a facut om ca si not ;

30, acesta este Fiul lut Dumnectea redus la o stare de saracie mai mare de cat a nOstra; 40, si in fine acesta este
un Dumnedeti scoborit in acesta stare de miserie, fara a
avea aceleast obligatiuni, pe care le'avem not. Reinnoitivd luarea aminte, si eu vd voiu vorbi pe scurta.
PARTEA A. DOA

lisus Christos s'a nascut din Sfanta FeciOra si s'a facut

om asemenea nod , ca sa p6ta , prin sacrificul corpulut
seu celut omenescil, sa expieze (sa sterga) pdcatele (Sinenilor; dar ca Fiiu al lut Dumnedeil, el este cu neasemdnare mai presus om , i. prin urmare, el este unicul model, pre care trebue
urmaim in calea mantuirei. Caci,

de si cele mai culminante puncte ale vietei lui lisus

Christos sunt in aparinta cele mai umilit6re pentru densul ; ele insa presenta tot-deuna frasuri nobile , rade de
glorie , care petrundu nuorit cel obscuri at umanitatii
sale ; i ca sa nu vorbim aci de cat de nascerea sa, data
Iisus Christos se area slabu , golu , redus la necesitatea
de a se nasce intru o petera, neavend alt unde sal-siplece
capul, de cat pe puOne paie intru o iesle ; dar in acelasi
timpti cerurile se deschidii, angeril si tote puterile ceresct
it laucla si'l glorifica, noptea cea intunecosa se preface
in di lumin6sa , steoa vestesce.nascerea lul , Magit i se
inchina ca unul impdrat si Dumnedeti, oferindu-1 daruri,
aur, smirna i temie.
Dupa ce Iisus Christos s'a facut om intocmat ca not, e
semplul vielet sale este pentru not o neaperata obligatiune. Dar, va dice tine -va, ca Iisus Christos, ca Fiiti al lui
Dumnecteil , find cu neasemdnare mai presus de not , a
www.dacoromanica.ro

PREDICI

137

putut cu lesnire sa urmeze aspra tale a mantuirel, pe care

ne o da noe de esemplu; ca el, ca un Dumnecleil ce este,
numat cu singura a-tot-puternicia sa, a putut s invinga
t6te dificultatile i obstacolele, care pre not ne impedeca
de a merge dreptti pe calea mantuirel. Da, fratilor, i eil
sciti a Iisus Christos este Dumnecleil , nu numat cu nemarginire mat presus de not, ci i a- tot- puternicu : dar
insa el s'a facut om intocmat ca not, i prin urmare, cand

ni se da de model pentru calea mantuirel, atunct el nu

ne pune inainte Dumnecleirea sa, ci numat omenirea cea
lima dela not, pe care negreit ca o putem imita, de vom
voi, in cat i acesta nu este de cat un pretextti zadarnicil,

ca i al Evreilor cand clicea , ca et nu pot(' fi dirty ca

Dumnecleit care este numat spirit.
Dar 6re bogatit lumit acestia ce pretext mat potii aduce
in miclloc, cand Stepanul a t6te s'a pogorit la atata gra-

cie, in cat la intrarea sa in lumea acesta, s nu aiba un

alt locale de cat o pesters i o iesle? Ce fel? le vom elite
not, ucenict at lut Christos sunteit vol, cand intrebuintall bogap vOstra numat la vanitali le vOstre, si ve punett

tote sperantele vOstre inteensa? Dar sa lasam pre eel

bogatt, act et sunt prea susceptibili, cand le ataca cineva divinitatea , la care se inching et, i carea nu-I lass
sa urmeze calea deschisa de Christos, i sa intrebam pre
saracil crestini, al carora numerti este immense. Ce fel ?
credell vol ca mat putell avea cuvent sa ye plangett de saracia vOstra acuma, cand Imperatul imperatilor i Domnul domnilor, cand Dumnecjeul cerulul 1 al pamentulul,
cand Facetorul i Stepanul a t6te, a bine-voit a se pogori
in clasa celor mat dupa urma saract; cand el s'a nascut
in asilul dobitdcelor, i a fost culcat in iesle ; cand eel
dInteiii Visitatorl at set ail fost nisce pastort ce locuiati
sub cerii ; cand in t6ta viata sa cea din lumea acesta , el

n'a avut unde salt piece capul nict ca cel mat saracti
dintre vol, care, de nu va fi leneil , tot are un bordeiii
www.dacoromanica.ro

138

PRkDIC1

mgcar? Dect dar, sgracilor, in locti de a ye intrista i a

carti inprotiva sgraciel,bucurati-vd si ye veseliti, a plata
vOstrg multg va fi in cerurf , and Christos insu1 a viesuit ca om in ultima sgrgcie, ca sg ne dea esemplu vrednica de imitat.
In fine, iubitt anclitori , ceea ce trebue a determina pe
crestint de a face tote pentru lisus Christos este, cg lisus
Christos, fa,"rg a fi fost intru ceva obligat , a fa'cut total
pentru crestint ; tact data el , pentru a ne da esemplu
de abnegatiune, a intrat pe acestg cale anevoi6sg a sgraciel i a suferintel, acesta a lacut'o pentru doue cuvinte : un.ul privitord la trecut , pentru a satisf ace justitia diving pentru p6catele nOstre ; altul privitor la viitor,
pentru a ne preserva de a mat recdea in pecate. Dect
dar , fratil met in Christos , not suntem obligati, i in
privinta trecutulut , i in privinta viitorului , sg urmgm
esemplul de abnegatiune pe care ni'l da Mantuitorul ,
nalscendu-se in. saracie, pentru cg acesta este unicul remediti al trecutului , si preservativul cel mat sigurii al
viitorulut ; tact ce altti aru fi pututti obliga pre Fiiul lut
Dumnecleil de a reuunta la gloria sa , i a se umili atatii

de multti, deca nu buna sa vointg de a ne invata pre

not sg renuntgm la orgoliul strgmoescil care ne fgcuse
sclavt pecatulut , i sg ne umilim i not, pentru ca sg
ne inaltana iargsi la fericirea i demnitatea cea d'anteiti.
Si in scurtil , fratilor , sg clicem cu Apostolul in acesta
di solemng a nascerit Domnulul , in acesta di de mantuire , pe care o s6rbam asta-i : u Aratatu-s'a lIarul lut
Dumne;leti cel mantuitoril tuturor 6menilor n ; el a venit
sg instruescg pre 6ment : invetandu-ne pre not n ; i
lectiunile ce el ne da , sunt lectiuni de abnegatiune, de
pietate, de dispretti pentru deserta"ciunea lumescg , de
mortificatiune , de penitents : a Ca lepgdand not necredinta i poftele lumesci , cu credintg , i cu dreptate , i
cu pietate sg vietuim in veacul de acumv. Si t6te aceCC

www.dacoromanica.ro

PREDICI

139

stea, pentru ce ? Pentru ca not sa putem ajunge, ca densul i dupti densul , la ceresca fericire , unde suntem
chiemay , i care trebue sa. fie unicul obiectil al speranlet nOstre : a Asteptand fericita naldejde n. lat'd dar, fraylor , totti continutul marelui misterti al nascerit Domnulut Dumnecleti i Mantuitorulut nostru lisus Christos ,
cum i folosul ce not trebue sg. tragem dinteensul, serbandu'l. SA: clicem i not dar impreung cu angeril i cu
pastorit : u Slava: intru cet de sus but Dumnecleti , i pre
pamentil pace, intru Omeni bung. voire D. Amin.
ARCHIEREUL GENADIE fost Argesia.

-csacCCO

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLESIASTICA

(i)

T.

BISERICA ORTODOCSA DE RESARITII

Pre Santa' Patriarchal ecumenica , Ioachim II, cu S. Sinoda al
Patriarchies, se ocupa, de elaborarea until prolecta de regulamenta,
relativ la cestiunea biserice! bulgare. Pentru ca 1mpacarea sa, se
pete efectua , se dice, a la lucrarea noulul proiecta s'a avail In
videre proiectele , privitore la biserica bulgarl, , ale Pre Sauilor
Patriarch! Gregorie VI i Antim VI, precum ei firmanul Imperiuhit tuna, prin care se rectmesce biserica balgara de independents
(neatarnata) si i se acerb, si Ecsarchatul, ca instants, administrative
eclesiastica superiera. Avead de bask lucrarile mentionate, Proiectul
Patriarcbiei a statuata : 1) Ca Esarchul bulgarli actualti, Pre Santitul Antim, cu tot! archiereii bulgarI, co aa casluta sub anatematisarea Patriarchie! din 1872, sa'I ere iertacrune, reluandu-1 demnitatea de archieret mum! in urmarea unor acte de iertaciune din
partea Patriarchiel. 2) Pre Santitul Antim sa depune dela sine demnitatea de Ecsarchtl al biserice! bulgare, pi dupe o penitenta (cain(,a,) de 40 clone , toti archiereii bulgari, impreuna cu notabilii poporului, vord fi convocat! in Constantinupola , spre a alege pre viitorul Ecsarchti dintre Metropolitil eparchiilor bulgare , care se va
confirma de Patriarchie. 3). Respectiv de administratiunea eparchialit, s'a statuatil , ca in eparchiile, unde populatiunea va fi com(1) Chronica bisericei romane, de i promieli prin No. 1 al fOleY pentru acestil
numeril, se va pune fn num4rul de pre Decemvrie viitorii, tend se va presents pi o
dare de semi despre luerarile 8. Sinodii din Beguiles aetuali.

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLESIASTICA

141

pod din 2/3 bulgart, sa se pun6 archiereT bulgart, tar In celelalte greet. Ia eparchiile insd , unde populatianea In minoritate va
fi greed, sett bulgara, se va apecla Gate un1 archiered vicariT de nationalitatea populatiunet in minoritate. Eparchiile cu populatiunea
de natiune serba r6rnanti sub administratiunea Archiepiscopiet de
Constantinupnld. 4). Ecsarchatul bulgarti cu S. sett Sinodd va fi
apeclattl in Ternova, remanend liberti numat Ecsarchul, do a veni in
Constantinup)14 pentru afacerile bisericei age, pi In total timpul
r6maneret Me in capitala Imperiuld se va, bucura de tote prerogativele patriarchilor de Alecsandria , Antiochia pi Ierusalem. 5). Biserica S. Stefan din Constantinupold va r6manea sub administratiunea Ecsarchulut, servindu'T de repedinta; tar biserica cea no bulgarit carea se constrdesce acum In Constantinupol , (suburb. Galata) , va fi sub admiuistratiunea Archiepiscopiet de Coustantinupold,
unde se volt pune tot-de-una servitors de origine bulgarit. 6). Ecsarchul bulgard va tramite In casa patriarchieT o sunlit de bant ,
pentru a contribui la sustinerea acestia , care suma se va determina
anual prin o intelegere reciproca. Patriarchia pentru acesta va procura Ecsarchatului S. Mirtt.
Ac,est prolectil dupre dispositiunile Patriarchiet, sa va presenta
Ministrulut afacerilor streine al Imperiuld turn, spre a se comunica
Ecsarchulut pi archiereilor bulgart , i apot se va publica prin tote
foile oficiale. Decd. lase Ecsarchul bulgaril cu archieret se nu 'pt
va cere Tertitciune dela Patriarchie , atunct ea va dispune siugura
de afacerile eclesiastice ale bisericei bu]gare.
Consiliul patriarchaltt, compustt din membrit S. Sinodu al bisericet de Oonstantinupold pi din persOne laice , care se adunase, spre
a formula regulamentul organicd al Patriarchiet, s'at disolvatd
r6minend , ca sit se Introducd mat multe persone din Metropolitit
Patriarchiet de Constantinupold, care ar patea sit opun6 mar multe
voturt celor, ce tindti a Introduce in regulmentd dispositiunt contrare
canonelor.

Pre Santul Patriarch ecumenicd , Ioachim al II, a facutd, ca

in Martie espiratu sit se retrag6 personele , ce compunOo. S. Sinodu
al Patriarchiet, pi In local acelora sa fie chiematt MetropolitiiDeral Bruset, Nicodim ,
al Kiziculd Nicodim ,
culut , Neofit ,
al LariseT Ioachim ,
al Mitilinei Metodie, -- al insulei Hios

www.dacoromanica.ro

142

GROMICA. EGLIS1ASTICA

Gregoriu etc. Dupre observatiunea foilor slavice tote aceste person,

ce compund S. Sinodt actualt al Patriarchiet de Constantinupold ,

apartind la partea moderate pi dispusa la concesiunt catro biserica
bulgara.
Se scrie din Constantinupolt , ca la 4 Aprilie espiratd s'at pug
fundamental ospitalulut rust in Constantinupolt, unde se volt aduce
din Rusia surorl de charitate, care volt ingriji de cot bolnavt. De
acum populatiunea constantinupolitana va videa , cb, alature cu surorile de charitate ale bisericel papale i alature cu diaconesele
protestantilor, Ingrijeset de suferintele omenirel i surorile de charitate ale bisericel orthodocse
Dupre scirile din urma ale cBizautidela In Macedonia s'a Inceputt
alegerea eparchiilor, care trebue ski compund Ecsarchatul bulgaru
i care de alta parte trebue sa r6mand sub ascultarea Archiepiscopiet de Constantinupolu. In genera se pike stabili, ca In eparchiile,
unde 2/3 din populatiune este bulgara, acolo prin plebescitele , ce
p'ad avutt locul In acest anti, populatiunea all subscrisd pentru a
trace sub administratiunea Ecsarchatulut; unde lusd populatiunea
este compusa din greet, tintarl (kuto-vlach0 i albanezt , acolo s'ail
manifestatil dorinta, de a rdmand tot sub administratiunea Archiepiscopiet de Constantinupold.

Acesta operatiune a data locu la o multiple de nemultemirt din

partea diferitelor particll atat grece , cat si bulgare. Foile c Neologos a , c Tracia s i c Tipos s at ajunsu cu pretentiunile pond la
a care din partea sublimet Porg nimicirea firmanulut imperialt, relativt la constituirea Ecsarchatulut bulgard. La rOndul sod qi fota
bulgara c Levant Times a citezd mat multe casuri, prin tare arata,
ca cu impartirea eparchiilor s'a Watt o nedreptate poporuluT bulgarti , si tot-o-data mat spun, ca Sinodul Bisericel bulgare are In
curend sa faco o alts impartire a eparchiilor. Aceste lupte anume ,
In cat privesce la constituirea eparchiilor Ecsarchatulut bulgart
all provocatd calatoria prin Orient a generalulut rust A. N. Maraviev,, care in tota vieta sa a scrist i a lucratti pentru biserica
ortodoesa. Dupre scirile c Bizantidet a, generalul Muraviev, , all visitatt pre fostul Patriarchti Gregoriu VI, pre Pre Santul Patriarcht
actualu, Ioachim II, $i pre Ecsarchul bisericel bulgare
Pre
Sautitul Autim ; at tntroprinstl calatoriile sale prin eparchiile, dis-

www.dacoromanica.ro

143

CHRON1CA ECLtStASTICA

putate Intro biserica greca si cea bulgara , i In urmarea acestor

cal6toriT, se slice, ca s'aa liniscitil In mult pasiunile populatiunilor.
*

Intorcend privirile nostre i asupra bisericel bulgare, nof videmtt,

ca aid Inca nu s'ati restabilita pacea pi liniscea, ce atat de necesara pentru mantuirea credinciopilor. Firmanul imperials, privitoru
pre- neatarnarea bisericeT bulgare, s'aa aplicatu cu upurinta In tote
cele-lalte eparchiT; unde numarul eel mar mare al crestinilor era de
nationalitate bulgara. Venind fuse cu aplicatiuuea firmanulul In Macedonia Si Tracia , s'a observata , ca, aceste do6 provincit cadil In
categoria paragrafului clece din firmank adica Muth eparchil, unde
populatiunea este compusa, pre lenga bulgarf, din GrecT, Kutovlachl
i AlbanesT. Aceste doe provinciT en eparchiile for eclesiastice se
pota considers , ca marul discordieT pi al certeT Intro biserica de
Constantinupolu pi cea bulgara ; i cu tote aceste Pre Santitul Antim,
Ecsarchul bisericeT bulgare, conformamiuse cu cererile, repetite de
maT mune-or!, ale bulgarilor din eparchiile MacedonieT, ScopieT pi 0chideT , a rOnduita pre Pre Santitul Doroteti in calitate de Metro politil la Adrianupolti pi pre Nil la Solun: Nu mult luso dupe
acesta numire pi in basa protestelor,, Tepite din sinus crestinilor nebulgarT aT eparhiilor , Patriarchia a cernU de la Ministrula de esterne all Porter, In a area administratiune cadil

afacerile religiose ale Imperiului , cash ordone EcsarchuluT, de api

retrage EpiscopiT din eparchiile, ce dupre firmanul imperiala'nu-T
apartinti. Ministrul pre data a facuti Ecsarchulul observatiunile
necesare In acesta privinta , yi for Intardiere Pre Santitul Antim
a trebuitti sa'p1 retrage Episcopil pi sa'T chieme In Constantinupolg,
unde li s'ati desemnata alte funtiuni clericale. Nil Ins cu o parte
din Bulgarif Solunulul nu s'aa supusa dispositiunilor EcsarchuluT,
si astaji este episcopii al Bulgarilor uniajf.

Acosta atitudine a Ecsarchuluf a provocatil nemultemirf Intre

bulgariT moderate, caril pre data au pi adresata EcsarchuluT o epistola deschisa, , subscrisa de 11 persons, notabile intre bulgaril de
Constantinupolu i publicata mai apol In gazeta Bulgara de Constantinupol c Rhin ). Punctele principale de acusatiune asupra Ec-

sarchuluT sauta : ca afacerile adnlinistrative ale EcsarchatuluT ,

10

ANUL I.

www.dacoromanica.ro

144

CHRON1CA ECLESTAST1CA

ce pent) acum aved and caracterti de indiferenta , de o-data se v6clura a fi pline de unti zeld nescusabilti, pi care este contrarit legilor
pi vatamAtord intereselor bisericel bulgare. Nutnirea Episcopilor din
Solun i Adrianupol s'a efectuatti in virtutea regulamentului biseHeel bulgare, Incnesanctionatd, pi in contra prescriptiunilor esprese
ale firmanului imperiald , cu care se confirms Ecsarchatul bisericei
bulgare. Dup6 aceste , se recomenda Ecsarchului respectarea s-tor
canene pi a legilor Imperiulut , fere de care biserica bulgard, nu'pl
pete ajunge idealul sett de independents i cel capatatatd cn atate dificultatT.

Acestti actil din partea notabililor bulgari i publicatti in gazeta

Blum > a provocatit o lupta forte vie cu alto jurnalti tot bulgara,
scristi in limba francesa i anglesa i care se numesce c The Levant Times. x Timesul constantinupolitanti apara pre Pre Santitul
Antim 0-1 justifica chiar tete act le, aratandu-ld , c, tot-de-una a
fostd supusii dispositiunilor guvernului.

Acum tote, ce preocupa mai mult in biserica bulgara atat pre

Ecsarchatd , cat chiar pi pre eel mai multi din notabilil bulgari ,
este Unia, care pre tli, ce merge, face Progreso intro bulgari.
cu ajutorul until Rafail , tot dintre bulgaril trecuti la unie , acum
catl-va anT, i archiepiscopti uniatti In Adrianupol, lucreza cu tote
puterile pentru unie intro bulgarii Macedoniei. Aceste progrese stintit

descrisa de gazeta de Augsburg cu culorile ale mai vii in articulul intitulatil : < Invingerile Papa la Rag,ritti 2.. Si ca dovada
mai pipaita, cA, in adeva mipearile uniei in Imperial turcti nu &Mita
fer6 de progresd , sa inforcemd atentiunea nestra asupra epistoler
enciclice a Pre Santitulul Autim , Ecsarchul Bulgariel, pi a g. sett
Sinodt. Aid , dup6 ce Pre Santia sa sfatuiesce pre chrestini, de a
fi nestramutati in credit*, str6bunilor for i ii asigurg, in realisarea
dorintei poporului bulgard ; dupe ce Ii se recomenda radarea pi Intelepciunea, se esprima : Voi Ma:cedonienilor,, voi Solunenilor ,
compatriotil laminatorilor nostri, al apostolilor nostri.
Ciril pi
Metodie, carii no-ad luminatti cu lumina luT Christos, vol primitr unia,

amagiti fiind de unti omit , care a iepit dintre voi , dar cue n'a
fostti dintre voi?. . . .
Apoi Pre Santitul Antim , respunclend
indirect la inculparile, ce i se aducd , adauge : NoT dorimit pi no

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLESIAST1CA

145

ostenimli, cat atarna, dela noT, ca sa satisfacema cererile vastre cele

drepte .

La Inceputul lul Fevruariu espirata , Porta a recunoscuttl a legerea membrilor, ce au a compune consiliul EcsarchatuluI bulgara.
Acesta consilia se compune din : D. Clomacov, alesa de catra Oen
eparchi!, din D-nil Hagi- Ivanclo, Dragan-Tancov, Dimitriaca-Bel ,
Topcileseev si Gheorgachi-Efendi , toil acestl de pre urma, s'att ales
fie-care de aka patru eparchil. Consiliul, dupre regulamentul Ecsarchatulul, se va ocupa de afacerile scolare , de institutiunile de charitate, precum si de averile bisericel bulgare.
*

Din Bosnia se scrie prin mai multe qiare streine, ca, actualul
guvernatora al Bosnia, Akif-pasa, ar fi raspunst la plangerile unor
Mocham3tani dintr'o comuna, caril a petitionata contra crestinilor,
ca'i supara, cu tragerea clopotelor , in modul cel mal demna de o
pers6A civila : c Ea nu Math obligata, de a ma supune pretentiunilor vostre ; eli ma supuntl numal ordinelor Imperatorulul mett. Ore
credetl vol, ca singurl voI avetl dreptul la apararea Imperatorulul?

Chrestinil ati tot atate drepturl la ingrijirea guvernulul, ca si vol.

Nu Impedecati crestinilor, de a suna in clopote. Vol yeti rospunde
pentru t6te disordinele, ce se pottl Intempla A.

2. Biserica rusd.
S. Sinoda al bisericel ruse cu administratiunea fondurilor sale represinta in Statul rush o institutiane independents, $i el pre calea religiase, mai malt de cat Statul pre con politick, contribue la desvoltarea intelectuala a masel poporuluI si demulte-orl ajuta, si pre guverntt
chlar in politica esterna a natiunel. Pentru ca lectoril nostri sa's1 pats

forma o idee despre veniturile bisericel,ruse, precum si despre cheltuelele, ce ea face in interesele natiund ruse, dame aid bugetul S.
Sinod al bisericel ruse, pre anul 1874, Intorcand atentiunea asupra
veniturilor $i a cheltuelelor bisericel ruse , Impartite pre capitule.
1.Veniturile, destinate pentru Intretinerea institutelor instructiunel
eclesiastice, compuse din 17,585,660 lei n. si impartite cum urmesa :
5,172,652 lei n. Venita din proceutele fondulu!, resultatt din cu-

tiile, digurile si vinderea luminarilor de pre la

www.dacoromanica.ro

146

CHROLNICA ECLESIAST1CA

biserici, si destinatti pentru intretinerea scOlelor

eclesiastice ruse.

105,920

id.

4,390,008 id.
38,600 id.
345,920 id.

48,000 id.
7,484,560 id.
17,585,660

Din vinderea ghirlandelor, depuse de chrestinT pre

mormhturi, si din rugacTunile de deslegare, %cute asupra celor morti.

Din procentele capitalulur vechia, destinatil pentru instructiunea si educatiunea clericals.
Din diferite proaducerT.
Yeniturile , resultate din plata unor elevT, carif

se intretina cu cheltuTala for in institutele clericale , si din veniturile chorurilor eclesiastice.

Din vinderea cartilor bisericescl.
Din diferite orfande i anume : din tesaurul publicti ; din orfande particulare pentru instructiune ; din veniturile Lavrelor $i a Monactirilor ;
din veniturile bisericelor parochiale ruse ; din
veniturile bisericelor de la Caucasti ; din venitul
capitaluluT , destinatil pentru provinciile din apusul RusieT ; din veniturile Mon astireT NOmtuluT, atlatOre in Basarabia, si care veniturT suntu

destinate pentru intretinerea unor elevi romans

in seminariul de Chisinati, si din sumele S. Sinode, destinate pentru eparchia CazanuluT.

2. Veniturile , resultate din tipografille S. Sinodtl, in suma de

1,504,572. lei n.
3. Yeniturile capitalurilor, destinate pentru intretinerea cleruluT
si a bisericelor ortodocse din fostul regatti al Poloniel , in suma de
'410,748 lei noT.
4. Veniturile capitalurilor, destinate pentru subventionarea unora
din Pro santqit EpiscopT ar eparchiilor, in suma de 75,200 lei noT.
5. Veuiturile capitalurilor, destinate pentru intretinerea preutilor
insurati , carir saute in plus preste staturile de presents ale preutilor de pro in parochiile bisericelor. 342,128 lel.
i in totalti, veniturile bisericeT ruse , administrate de catre S.

Sinodti, so urea la suma de 19,918,308 lei

noT.

Acestu capitaltt in anul 1874 se cheltuesce de catrO s. Sinochl al

bisericeT ruse tote, fOr6de a nmanea la economiT unti singurti band ;

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLES1ASTICA

147

i se distribue dupre capitulele , pentru care este destinata , cum

s'a voluta mai sus in ii*rarea veniturilor.
Aicf trebue sa, complectamt aceste cifre , aducend la cunoscinta
lectorilor nostri, a sumele de mai sus, privit6re pre veniturile tgi
cheltufelele bisericel ruse, santa acele ce se administr6s6 de tetra
s. Sinodu si care se pots considera, in genere vorbind, ca prisos din
veniturile bisericelor de parochil i a monastinlor. Cheltuelele retineref monastirilor si a bisericelor de parochiT se intimpintt din veniturile anuale ale ft-card stagbilimenta, care se ficsazo prin bugeturf
anuale, %cute in conformitate cu legea, organics a bisericef ruse, i

sanctionate de Archiepiscopul eparchiel. Tot In asemine mod!) se

facer Si bugetele stabilimentelor de charitate cresting,. Archiepiscopal da sema s. Sinoda despre cbeltuiele i weniturf.
Am vilcluta In No. 1 al folel : c Biserica orthodoxt romana a 0
parte din situatiunea Ober-procurorulul s. Sinoda alt bisericel ruse,
i privitOre mai ales pre laturea administrative i didactics a ierarchilor bisericel ruse. SI atragemti atentiunea lectorilor nostri asupra laturel, relative la instructiunea superi6ra, secundara pi primary
eclesiastica pi sa no servima 0 aid de datele raportulul , facutti de
elementul civila din s. Sinoda al bisericel ruse
Ober-procurorul.
i in genere Ober-procurorul, vorbind despre instructiunea clericala din Imperiul rush , se esprinia, : c Instructiunea spirituals (biseric6sca) dupo re,forma , Inceputa In 186 7 , face progrese simtito ,
capatand din ce In ce o directiune mai vie $i mai corespundatore cu
cerintele religiOse contimpurane cu interesele ortodocsiel din patria 'Astra. A Ac6sta se datoresce , dupre cuprinderea raportuluT
sectiunel imvatamOutuluf din s. Sinoda , care prin manuducerea de
t6te Eilele i desele sale iuspectiunf , efectuate In stabilimentele de
instructiune eclesiastica , a facutt, ca principiile reformel sa se traduco in vista i treptat sa se aplice la instructiunea , educatiunea ,
administratiunea i partea economics a scOlelor. Si mai special :
Istructiunea superiOrci din Academiile spirituals. In Rusia sub
acest titlu se intelege instructiunea universitara,, unde studentif santa
instruitl i intretinutT cu cheltulala bisericel, pang i In cheltuielele
de cal6torif, ce li se acorda In timpnl vacatiunilor. De aceste Academia in Rusia sada patru : La Chiev (fundata i inclestrata de
Metropolitul Petru Movila , fratele Domnitorula Moldova, Simeon

www.dacoromanica.ro

148

CHRONICA ECLESTASTICA.

la Cazan Si la Peterburg. Aid in fie-care din

Academil se instruiescti anual pent la 150 tinerT , a arora destiMovilg), La Moscva

natiune este a servi, ca profesorT la Academil si Seminarii, ca misionarl pentru Polonia, Caucaz, Astrachan, Siberia, China , Japonia si
laturile Asia din not cucerite , $i ca preutT la ambasadele ruse din
diferite State ; 5i numal dupts unu asemine servicia, adusil bisericel

i tereT, li este permisti a intra si in clerul inaltt. Educatinnea fAcAndu-se tot-dO-una In spiritul bisericeT ortodocsa,, In Academiile ruse

instructiunea ati avutti 00 la 1867 unti caracterti mai malt encielopedicd. Studentii, alitture cu tote ramurile instructiunel teolo-

gice, trebueti s5. se ocupe si cu literele si filosofia In modu obligato-

rift Si acest mods de instruire a studentilor din Academiile ruse

a %odd , ca el , In urma ocupatiunilor speciale si a talentelor lor,
sa devino profesorT de filosofie la universitg,tile laice ruse , ca IurchevicT,' legistl pi consilierl de Statti, ca Speranski etc.
Acestti Ins moda de instruire a studentilor rusT nu putea s'
fad a'sT Impropria Inca din sc61N, tottt desvoltarea de astql a sciintelor, pi tot- o -dath nu corespundea cu scopul specialti, ce urnAresce
crestinarea tuturor populatiuuilor Inca
biserica pi imperiul rust
pIgane din Imperiu i int6rcerea ereticilor (catolicilor, protestantilor
gi lipovenilor) la biserica ortodocsA. i de acea la 1867 s'a reformath. totalminte In Rusia Imv6p.mAntul clericals} ; pi asth4l literele
cu filosofia se considerh, ca inivt4Im8nti preparatory pentru facultatea de teologie ; Tar Insust facultatea teologia s'at impIrtitil In
trel sectiuni, din care una se numesce dogmatics, a doa istoria i
a treia practice sail aplieativti, In care studentiT se ocupq, maT special on sciintele relative la cultul gi administratiunea bisericeT, lasand, ca sciintile ecsegetice (biblice) sA fie oblig1t6re pentru tote
sectiunile. Pre acdsti reforms, avOind'o raportul Ober- procurorulul
In videre, vice, a In anvil scolard 1873 si 74 num6rul studentilor
In cele patru academiT s'ati adausti cu malt , prin studentil , ce IsT
Tacit instructiunea academia in comtul lor.
Venind la corpul didactics all academiilor, raportul ni spune, cs
mai tote catedrele de teologil s'aft ocupatti de persone, care In virtutea reformel celel no6 trebuea sg, obtino gradul de doctors In teologie. Si tot-odatA adauge , c pentru mai multi perfectionare In
materiile respective , trot dintre profesoriT academiilor s'a4 dash in

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLESIASTICA

149

stroinatate, spre a'$1 imulti cunoscintele speciale, studiindu-le pre

la facultatile, care de seculI s'at distinsd intr'o specialitate 6re-care.
Pre lOnga acesta, s'au maT adaust la academia de Chiev < Museul
de archiologie biserictsca , care s'a iambi In virtutea regulamentulul specialt, aprobatti de s. Simla , si care dupre marturiile raportuluT aduce pre gi, ce merge, maT mita lumina asupra istoriel
si a practices bisericesel.
Din tale 51 de seminariT, aflatore in tott Imperiul rush , 38 din
ele s'at reformatt dupre regulamentul eel not al invttamAntuluT
clericaltt, rtmantnd 13 a se mat reforma in aniT viitorT scolastict.
Raportul Ober- procurorulut, fundAndu-se pre raporturile revisorilor
scolasticT, precum si pre situatiunile Pre Santitilor Episcopi eparchiott despre Seminariile eparchiale ale fie-carula, spune, at in seminariile, unde s'ad Introdust reforma, cea not, a inyttamtntului ,
se vede progrest si vitta, intelectuala; in ore-ce seminariile, in care
nu s'at introdusd Inca reforms, presiuta unti aspectt cu totul con-

trart. Intoretnd raportul atentiunea in spnialt asupra laturel didactice, o gasesce in progresd, si tot-o data ni spune, a elevit seminaristI la finale cursuluT de Apte ant sftntti in positiune, de a
intelege tecstul stet ScripturT cu uurinta in sensul bisericet ortodocse ?i chtar de a vorbi de pre anvonurile bisericescI Invlitturl
populare, ftrt de preparative (pregatirT) prealabile.
In programa seminariilor ruse nu ptte sit nu impresioneze pre
fie-ciue multimea studiilor, cu care sfintti dotate aceste stabilimeute.
Pre lOnga studiile, ce de ordinar compuml o programa seminariala,
tii in care intra studil fisico-matematice si teologice, ne impresionkt

studiul istorico-limbistict. Aid videmd limba latina, greca, francesa, germane tii pre alocure limba populatiuna din eparchia, la
care apartine seminariul. De asemine la studiul istorict se observa
istoria universals, a Rusiel, $i in seminariul de ChiOnild, invttatara
(doctrina) ludaismulul not, cu istoria luT
Invotamentul primart al clerulul este cu totul separat in Rusia
de invttamtntul primaril laicil. AicI dupt mOrtea WHIT preuth, care
last, dupt sine mid nuraord 6re-care de copii , nu numat se instru-

Tesct, dar se intretint si se crests char atat orfaniT, cat si copilele

orfane ale preutilq. Asa ca Wide primare de ambele secstlrii in biserica rust, urmarescil de-odata dot scopurT, salutare pentru societate :

www.dacoromanica.ro

150

CHRONICA. ECLESIAST1CA

preparl tinert pentru invotameutul seminariala de o parte , iar

de alta scapl de lipsl ei de ghTarele miserier pre flit prat! tilor s6racT. De, aserniue stabilimente in Imperial rasa biserica intretine mat
multe sute , si in fie-care stabilimenta It gasesca instructiunea ei

ingrijirea Oriutescl de h 400-500 fit de preutT si de servitort

aT bisericel

Acum dupre raportul Achill si in acostA specI de inv6tlm6ntil

se introduce treptat reformele imv6tlmentului, deeretate in 1867.
Raportul ne mai spune, el merit mat mula laudI se6lele primare
din provinciile de miedl, di ale Imperiulul, si care se Oa sub protectiunea MaTest/te1 sole Imperatricel RusieT. In genere MO vorbind
scolele primare ale bisericet ruse merga pe calea de progresa , si

laturea atat morals, cat si materials merge spre ameliorare.

3. Biserica Eladei.
Cu venirea la Ministerial a D-lui Cumunduros s'au schimbatt cu
totul sirelatiunile Statulul cu Biserica AteneT. D. Cumunduros, desaproband in camera Greciet, atitudinea fostuluT Ministeriu eu Biserica, 6ca. cum alusioneza , sea face a se videa purtarea sa din viitor
en biserica: c Dupo mortea Pr-6 SantituluT Teofil, Metropolitul Ate net, guvernul, avOnd dreptul, de a'si esprima opiniunea sa in respec-

tul alegeret Metropolitulut de Mena, nu numat a n'a flcuta Ilimica, dar nict n'a data nict una fela de prescriptiuni representantaint puteret civile in s. Sinoda. Clnd Archiepiscopul de Kerchira,
Pr6 Santitul Antonio, a insciintata pre fostul Ministru-presediute ,
despre viit6rea alegere de Metropolita, ei despre acea, ca membrit
S. Sinoda voiesca a'l alege pre El insusT , si pentru arse a rugata opiniunea Ministrulut, atunct D. Deligeorgis, in loch ca sI'si
spun sinter opiniunea sa despre alegerea Metropolitulut, a lltsata
pre Sinodti, ca sit al6g6 pre Pre Santitul Antonie ; si and el a
fostti alesa in unanimitate atuaci Ministeriul l'a calificata ne-

demna, ca panslavista, predata Rusiet, si Pr6 Santia sa, a aluta

In cursa, ce i s'a, iutinsa de Ministeria. Din acel timpa a inceputa
a se versa asupra Pr6 Santiel stile injurir si pamflete
Ea singuru am v6dutil pre acesta ArchipAstora, v6rsand lacrimi ; si acesta
nu pentru ca el n'a oblinuta aprobarea, Ministrului, ci pentru ca

el era injurata si batjocoritti, multemitl D lut Deligeorgis. In a-

www.dacoromanica.ro

CHRONIC& ECLESIASTICA

151

testa este culpabibl guvernul Greciel, fiind ca el in local de a'si arata numaT opiuiunea sa in respectul alegerel sinodale, a inceputu
sa demunstrezk ca S. Sinodti a pa0ta 6re-cum nelegal in alegerea
Metropolitulul s611, i cu aasta a cautatil nu numal sa degradeze
Sinodul , i salti pun6 intr'o positiune comics, dar a atentatti pone
la anti disolva. De atunet, acesta cestiune, remanOnd i Ono acum
neresolvata, servesce de motivtl al manifestatiunilor, al intrigilor
i al rolelor interpretatiauf, in detrimentul (paguba) bisericel ortedocsa. i aasta nu p6te 0, fie unti lucru indifprentti, Domnilor!
Biserica orientall, Biserica ortodocsa, nutrind 4 educand elinismul, este tot -odata i motorul eel mat principahl al presentulut i
al viitorulat Greciel. Multemita relatiunilor degradatore ale Bisericet, provenite din partea fostulut Ministerial, precum i impradentel n6stre, not ni s'a rapittl dreptul , de a fi representantit bisericel ortodoese In miparile religiAse din Apusti, si cu aasta am facat. ,ea Biserica rasa, sa ni coupe locul
a
Acestt diseurst al D -luT Cumunduros , care cum videmti, face
pre Grecia atenta la rolul , ce se prapara Bisericei ortodocsa de
R6sarittl in Occidentul Europa , a fostil intimpinatA de Camera i
publicul great en aplause prelungite t4i forte vit.
IL

IngiA RELIGlOSA. IN OCCIDENTUL EITROPEI.

1. Biserica papala.
ViOta religiOsa la Apusul Europa continua a merge pre calea,
ce am desfasurat'o Inca, prin nurnikul antaill al fold. Biserica papala, inspirata de noele decisiani Si dog-me ale Vaticanulut, face
resistenta taturor Statelor, care VOfeSCII a'I rapi dominatiunea civil!, sell lumosca ; de aka, parte , i cele mar multe din Statele catolice nu ineet6z6 cat de putin , de a'I continua opera for Inainte,
0 a face din biserica papala o institutiune de unti caractera cu totul non pentru dinsa.
Ada specialminte in Germania not videmii, ca s'a eonfirmatu
acumil legile, relative la complectarea legel organice a bisericel
prusiene, i chiar aA inceputa a se pone si in aplicatiune. Aceste
legt , privitore pre numirea episcopilor i a pret4ilor de parochil,

www.dacoromanica.ro

152

CHRONICA ECLES1ASTICA

precum of pre administratiunea averilor bisericescT, punt, In genere vorbind, sub iuspectiunea directs a guvernulul, oi sub conditianile fie-card functionard pre prelatic pi preutil bisericel papale.
Ele :Matt in numerti de dot legt suplimentare pi stabilescd pre scriptiunT, relative la administratianea normala a eparchiilor, pedepsind cu inchis6re toi banesce pre pers6nele, ce ar arata nesupunere
legilor.
In virtutea legeT organice a bisericeT prasitine, precum si a legilor suplinientare, graful Ledochovschi , archiepiscopal PozuanieT,
s'a judecatil la 15 Aprilie espiratti i s'a gasitd culpa,bild In
oese puncte : a). N Archiepiscopal, In contra decratalul imporialti din 1872 Octomvrie 26 , a interclisil propunerea obTectelor
religiose In limba germana prin gimnasiile Poznanier. b). C a papublicatd DIM permisiunea guvernulul, o resolutiune episcopall in
Fulda. c). A numitd pre la parochiT 45 de preutT, ford de a aplica
formalitatile , prescrise de legea organic a bisericet ; pi pentru
acesta s'ad condemnatil la plata sumel 29,700 talent, preste
100,000 let noT ; Tar in cash de neplatui a acestel same, la o inchigre de dot anT. d). Ca s'a opusd, de a numi preutt pre la parochil
conform legeT organice. e). Cui a escomunicatti dela biserica pre
profesorul Sreder, fiind ca a primitti a fi profesord de religiune In
conformitate cu prescriptiunile legeT organice. oi f). Ca Ledochovschi s'a past , de a'$1 da demisiunea din functiunea de Archiepiscopti, conform cererel guvernulul.
Judecata s'at efectuatti In
absenta inculpatulul, i murial in presenta Secratarulal archiepiscopalti, care a assistat in calitate numaT de marturd al celor petrecute, ford ca sg, alba o procurui speciala i. cu dreptul de aparare
din partea ArchiepiscopuluT.
In urmarea aplicatiunet legilor prusidne asupra Archiepiscopului
de Poznania , toil episcopiT catolici al Prusiel au publicatti o carte
colectiva pastorall , prin carea arata din nod lovitura , ce se dg, bisericeT cu legile , privitore pre reorganisarea bisericei prusidne. In
forma, trebue sg, o spunemt, acesta carte nu pot sa fie considerate,

ca ant protestu in contra legilor actuale prusiOne ; in fondd Ipso ea

se opune, de a se face concesiuni i considera legile, ca nisce regule
uecatolice dupre esenta for si nu In spiritul catolicismulut. Singur
punt acum episcopal de Strasburg, D. Ress, este acela; care in filo,

www.dacoromanica.ro

CHRON1CA. ECLES1ASTCIA

153

cestiunel de n4ionalitate a Alzaciel iii a Lotaringiei , petrecute in

camera PrusiOna , a aratatt consimtim6ntul sot la cele operate de
catr6 guvernt in privinta bisericel.
$
Prin num6rul anthill al foiel nor am voclutt, a si Austro-Ungaria
se prepara peutru o reforms radicals, respectiv de Biserica papa%

din sinul WI. Diarul c Vaterland, ni aduce enciclica Papel catr5

EpiscopiT din Austria, dela 7 Martie 1874, prin carea se analisaz6
prolectele de leg ale guvernului , relative la bisericA, i se gasescfi
inspirate de acelag spiritu , ca si legele PrusieT ; apol se protestoz5
contra ruinarei concordatulul i se invita episcopiT, de a sprijini drep-

turile bisericel. Tot-o-data Papa Piu IX, a scrist $i imperatorulul,

conjurandu-14, ca sa nu degradezo biserica , aservind'o.
Indata dupo enciclica Paper , mentionata mar sus , toti Episcopi
AustrieT s'au adunatil in Viena i au trimisu Papa urmatorea telegrams : c EpiscopiT, adunatT in Viena la conferinta , se rogii, cerend bins-cuvOntarea apostolic5, ,. Iar dupo sese 6re s'a primitii din
Roma rospunsul urmatort : c Papa roga pre D-det , ca sa bine-cuvinteaconferinta Episcopilor, adunatT in Viena, i trimite fie-caruTa
bine-cuv6ntarT apostolice ) c Antoneli (Cardinalul) ,.
Dupo efectuarea acestor formalitati, EpiscopiT, ce fact parte din

camera aristocratica a Viena , s'att intrunitt in conferinta , undo

at sabsemnatt o adresa, pre carea a citit'o in sedinta camerel dela
17 Martie. Prin ac6st5, adresa se arata mar antait devotamentul, co
i Episcopil datoresct Imperatorulul fi Guvernulul, Iii tot-o-data se
declara, ca Episcopii stinta gata, atat in discutiunea generals, cat
i pre articule a proiectelor de lege, ca 0, sustint drepturile bisericel, cele nimicite prin aceste prolecte. De alta parte nor mar viderail , a $i principele George Lobcovit trimite o adres5, catr6 Cardinal-Archiepiscopul vartenberg, subscrisa de mai multi principi
si grafi austriacl, prin care se declara a lupta alature on Episcopil,
contra proTectelor de lege din cestiune , si tot-o-data cerOndt de la
archiepiscopul i instructi-ani, relative la, manuirea luptet.
Acum s'a introdust si in Italia nunta civila, ti din partea Ministeriului se cere , ca nunta civila sa se faco inaintea celel religiose.
i fiind a In camera se observa o inclinatiune catr5 acesta propunere a Ministerinlui , de acea EpiscopiT Italiel, aT Lombardiel $i

www.dacoromanica.ro

154

CHRONICA ECLESIASTICA

dupre altiT qi a! Piemontulur, ati dattt unt protestti Regelur, prin

care fill roga , ca sa, nu confirme o asemine lege ; i prin care er
tot-o-datl mai adaugt, ca se supunt legilor .terer , aductnd lust si
acesta Ia cunoseinta Regelur, ca el Matti datorl R a so supune mar
MAMA lur
si apo! Omenilor

In Franca inso lucrurile mergt cu totul In altt modd , de cum

am vOutt prin cele-l-alte Staturi catolice. Comitete se organizazo
in tote departamentele Francier , care tindti la a concentra in manelo for t6ta activitatea vietel sociale franceza ; si pre calea rugaciunilor $i a procesiunilor religiose publice , pre calea instructiunel
populare si a propaganda printre poporti i armata IT propunt, de
a lucra contra activitater socialistilor si a revolutiouarilor francenl,
si a inspira poporulur simtimOnte religi6se si patriotice. Acesto comitete cu sub-comitetele for santa rtspandinte asta-41 pint i prin

comunele rurale si se observa o bare simpatie pentru aceste institutiunl In populationea franceza.
La 7 Aprilie , In sala societater de agriculture, care se afla situata in strada Grenelle Saint-Germain diu Paris, Archiepiscopuld
loculut a sintitt in modal eel mar solemneld organisatiunea acestor
comitete. Mar 'nainte Ins de acesta data, adunarea generals a acestor comitete a trimist in Roma o telegrams, prin care se confirma
din not autoritatea nefailibila a Sautulu! Parinte ; i dupo dot chile,
primindu-se rtspunsul din partea Paper, s'a cititt In adunarea generals,, uncle din partea poporulul asistentti ati resunat strigatele de;
< vivat Piu IX! A Dupo care procesiuni, Senelon In calitate de erestint i representantli al Poporulur, a deschist sedintele adunarer
generale ale comitetelor cu unto discursO lungt , prin care recomtnda au4itorilor peregrinajele (inchinarile la locurile sante) $i rugaciunile solemnele, ca mijloce, prin care biserica rOga, dela D-clet
IntOrcerea Francier la calea adeverulur. Apor Senelon combate ideile
sociale $i sciintifice de asta-0, ce prescriu totul nature!, si recomenda

ideile crestine. Venind in fine la educatiunea poporuluf, el se esprima : 4, a tact si a nu vorbi despre seolele religiOse,insemna,s6i1
a rectmosce, ca educatiunea nu aduce in resultatt moralitatea, ceace este &1st , sea ca moralitatea este pobibila afara de religiune ;
pi cu modul acesta nor ajungemtl la negatiunea moralitater, si la a

www.dacoromanica.ro

CHRONICA ECLESIASTICA

155

nu'l da nicT ce maT mica importanta. Cu alte vorbe, tine nu'r pentru religiune, acela e contra el; a rOman6 neutrald insemna a fi ini-

micul ei .. $i ca consecinta i urinare de aicT se p6te trage : ca

educatiunea , precum i instructiunea primara , secundara si chTar
cea superiOra trebue sa se fact in spiritul religiunel; indiferentismul in materil de educatiune atrage dupo sine imoralitatea.
De asemine trebue sa ne importe si discursul, tinutd de D. $ampo ,
representautul comitetuluT din Lil , prin care el declare in numele
orasenilor sdu, ea el ascepta numal votarea legel cel not a intructiuneT, pentru ca In Octomvrie anul curent A deschid6 o universitate
catolica. In Anju, Episcopul Frennel , In siguranta votarel acestel

leg, a adunatd sume si a destinatti si profesorl pentru inceperea

unel alto universitati catolice.
Si in adevOr, ce spectacul imbucuratort ! Ce mangaere pentru aces,
ce dorescd progresul societatilor pre calea binelul , si nu a revolutiunilor ; Mad vOdd , ca Staturile Europel pre longs facultatile for
de teologie, maT organisaz6 si universitati catolice ; tend in fine audit,

ca, societatile ad inceputd a fugi de directiunea, a curia efecte s'ati

vOc,lutti in modal cel mai simtitd si maT imfioratord in Franca . .
Insusi vi6ta Franciei i a poporulul ei se presinta cu totul opusa
celleT germanice. In anul acesta la 5 Mal , cu ocasiunea clileT onomastice a Paper Piu IX , peregrinii frangezi la Roma , in num6rd

mai de 300 pershe , pl asistatd la serviciul divine din biserica

s-ter Treiml, uncle carainalul Renlo a tinutii unit discursu in limbs
francesrb, prin care a esprimatti speranta , ca e patria se va radica
din noil prin puterea religiunel 0. Dept terminarea serviciulul di-

vial din biserica S-ter Treimi, inchinatoril s'au transportatti in

biserica S-ter Maria, ca sa amine mesa (liturgia) s. Piu V, care se
serbezi,s, ca patronti al slilel s61e onomastice, de catrO Piu IX. Terminand cu cello religiose, inchinatoril s'ad dusd in Vaticanti, ca sa
primiasa de la S-tul for Parinte bine-cuvAntarile ceresci. Si aid
Vicon de Dama a cititd o adresa Paper, in cares de mai multe-orl
s'a repetitd idea, ca partida , reorganisatore de astaclf a Frangiel ,
si a curia representantii este el, tinde, la a restabili e gesta Dei per
Francos , adica, ca, vent lucra asa , cum all lueratd Francesil pre
timpul lul Carol eel mare, pentru e ca sa iinfrangd mandria acelora,

www.dacoromanica.ro

158

CHRONICA EGLESIASTICA.

prin care face sa se vad6, ca reorganisarea, pretinsa a bisericer, pu

corespunde cu cerintele de astkli ale religiunei si a totil, ce se va
otari acum in acesta privinta, nu 'Ate sa aiba una caractera , de a
determina in moda definitive positiunea Bisericel in faca Statului.
Apoi adunarea religi6sa din Bavaria, ca si acea din Hessen, pasesce
la a stipula mai multe articule, relative la viitorul modu de reorganisatiane al bisericelor germane.
Si pentru ca sa ni formamii o idee si mai precisa despre positiunea bisericelor reformate in genere, si in special acelei luterane,
in raportil catfe legile actuale ale Prusiei, sa lasamn, ca sa, ni vorblasc6 D. prof. Deltciman, presedintele uniunei-laterane provinciale din Silesia : Caderea bisericel nOstre luterane ; scrie el , se
efectiA, in faca nOstra din ce in ce mai rapede, dupre legile Were)." sferelor pre facadele , care se tot pleca, neincetat. 2. Si facend
o privire specials i lungs. asupra efectelor ce legile Prusiei an
respectiv de convictianile religiOse ale reformatilor,, el adauge :
c anume acum nor datorima, ca sa ne tinemil de biserica astra, locala, si sa facem total, Ca sa o puternil mantui , si sl'i imbunatatima positianea. Si decd Domnul va bine-voi., ca sa ajute bisericei
nOstre locale, si &Ica, in genere vorbind, ea 'Ate fi mantnita si conservata, apol acesta nu g p6te aye local, de cat prin pastrarea neatinsa si lupta pentru credinta. . . . Aceste , precum si alte espresiuni si mai tare ne fact, ca sa iicemu, ca si biserica reformats este
fOrte ingrijita cu legile actuale ale Imperialui prusiAnt.
I. GN. ENACENLT.

www.dacoromanica.ro