ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-1

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

In cadrul amenajarii puntii principale se va aborda amplasarea urmatoarelor sisteme:
- ancorare si manevra legare
- manevra marfa (ridicare, incarcare-descarcare, transfer, etc.)
- alte elemente de amenajare pe puntiea principala
7.1 Sistemul de ancorare
Componenta sistemului
- ancore
- lanturi sau cabluri de ancora
- vinciuri de ancora
- stope de lant
- nari de ancora
- nari de lant
- puturi de lant
Sistemul de ancorare se amplaseaza in prova, iar la unele nave, in anumite conditii, se prevede si un sistem de
ancorare pupa.

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-2

Inainte de amenajarea sistemului de ancorare si manevra-legare se stabilesc caracteristicile componentelor:

- Numarul de ancore si masa acestora
- Lungimea lanturilor si a cablurilor de ancora
- Lungimea si forta de rupere a paramei de remorca
- Lungime si forta de rupere a paramelor de legare
Valorile de mai sus se stabilesc conform Regulilor tuturor Societatilor de Clasificare pe baza caracteristicii de
dotare (equipment number)
Ancorele:
- Din tabelul de dotari rezulta 3 ancore prova, din care 2 sunt obligatorii, iar cea de a treia considerata de
rezerva, poate lipsi.
- Tot din tabelul de dotari rezulta, pentru nave cu valori ale caracteristicii de dotare pana la 205, o ancora de
curent (stream anchor), pentru care se indica lungimea si forta de rupere a lantului sau cablului metalic de
ancora. Aceasta ancora se prevede la pupa navei.
NOTA: Instalatie de ancorare la pupa navei trebuie prevazuta si in cazul navigatiei in zone unde acest lucru
este cerut de Regulile de navigatie zonale, cum ar fi navigatia prin Canalul Sf. Laurentiu.
- Ancorele de regula vor fi de tip fara traversa (stockless anchor) iar tipul constructiv este stabilit de regula
prin Specificatia armatorului navei:
o Hall cu forta de tinere normala, nebalansata (not fully balanced)
o Spek cu forta de tinere normala, balansata (fully balanced)
o POOL cu forta de tinere marita, nebalansata sau balansata (fully or not fully balanced)
o Alte modele de ancore fara traversa acceptate de Societatea de Clasificare
- In general se constata o preferinta a beneficiarilor navelor spre utilizarea ancorelor cu forta de tinere marita
balansate, datorita: greutatii mai reduse (cu 25%) fata de cele standard, executiei mai usoare fata de cele
standard (prin sudare si nu prin turnare) si pentru ca se pot vira usor in nise construite in corpul navei.

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-3

Lanturile de ancora:
- Calibruil lantului se alege in functie de caracteristica de dotare
- Lanturile de ancora indicate in tabelul de dotari sunt de tip cu punte (stud link) si pot fi de 3 categorii de
rezistenta: Grad 1, 2 si 3. Alegerea categoriei de rezistenta este de regula optiunea armatorului navei care,
de in general, solicita lanturi din otel Grad 2 sau 3.
- Lungimea lantului indicata in Tabelul de dotari este totala, si ea reprezinta un multiplu de 27.5m (numite
chei de lant) care, se va distribui egal pe cele 2 puturi de lant. Daca numarul total de chei de lant este
impar, se va considera o cheie de lant in plus in Tb.
Vinciuri de ancora si manevra
Dotarea unei nave cu 1 sau 2 vinciuri de ancora si manevra se stabileste in functie de dimensiunile navei, pe
baza unor trasaje preliminare din care sa rezulte posibilitatile de montaj si functionale ale instalatiei de
ancorare. Nu exista formule speciale care sa rezolve aceasta problema, in afara trasajelor mentionate mai
sus.
Legat de acest aspect, vinciurile de ancora si manevra se produc in mai multe modele constructive, care se
utilizeaza functie de dimensiunile navei:
- vinci de ancora si manevra cu 2 barbotine, si 2 tamburi de manevra
- vinci de ancora si manevra cu 1 barbotina, 1 toba si 1 tambur de manevra
- vinci de ancora si manevra, cu 1 barbotina, 2 tobe si 1 tambur de manevra
Orice vinci de ancora si manevra are un singur sistem de actionare care se comuta pe modulul de ancora sau
de manevra bazat pe faptul ca utilizarea lor nu este simultana. Constructiv, barbotinele si tobele sunt
decuplabile de pe axul principal de antrenare, iar tamburul de manevra este permanent cuplat pe ax.

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-4

Stope de lant
Stopele de lant asigura, preiau forta din lant (ancora la post sau nava in ancora) astfel incat vinciul sa nu fie
sub sarcina.
In general, stopele de lant utilizate la navele maritime de marfa sunt de tipul cu rola si cutit (bara de
blocare), care asigura ghidarea lantului de ancora intre barbotina vinciului si nara de ancora.
Narile de ancora
Narile de ancora sunt constructii cilindrice (tevi sau table sudate) care ghideaza lantul si tija ancorei prin
corpul navei. Dimensiunile cilindrului (la interior) se aleg functie de calibrul d al lantului: Dimin. 10xd
Nari de lant
Narile de lant sunt constau dintr-un cilindru care incepe de la nivelul postamentului vinciului si se termina
cu o palnie tronconica amplasata la partea superioara a putului de lant. Axa unei nari de lant poate fi
rectilinie sau curba in spatiu. Diametrul interior recomandat al tubului narii de lant este: Di ~7xd
Puturi de lant
Puturile de lant sunt compartimente din corpul navei in care se stocheaza lanturile de ancora. Ele pot fi de
forma cilindrica sau dreptunghiulara/patrata. Pentru a asigura stocarea independenta a fiecarui lant de
ancora, putul de lant se prevede cu un perete despartitor in PD. Exista si destule cazuri (la navele mai mari,
cu 2 vinciuri de ancora si manevra), in care, in fiecare bord se prevede un put de lant independent.

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

ARHITECTURA NAVEI

PAG. 6-5

Capacitatea compartimentelor putului de lant se determina functie de lungimea cea mai mare dintre cele 2
lanturi (daca au lungimi diferite). Dimensiunile putului de lant functie de calibrul lantului de ancora d,
conform GL:
a = 33d, unde a este latimea patratului de baza al putului, sau
D = (3035)d, unde D este diametrul de baza al putului
Capacitatea minima necesara a putului de lant (fara a lua in considerare volumul spatiului de drenaj de la
baza putului), se poate calcula, conform GL, cu relatia:
S = 1.1 d2 L , [m3], in care L este lungimea totala a lantului dintr-un bord
100000

Deasupra lantului stocat se va considera o inaltime libera de 1500 mm

Nisele de ancora
Nisele de ancora au rolul de a pozitiona ancora la p[ost in pozitia de repaus. Exista mai multe tipuri de nisa
de ancora dupa pozitia ancorei:
- ingropate in corp
- partial ingropate
- in relief
La navele fluviale este obligatoriu ca ancorele sa fie complet ingropate in corp
Geometria nisei se stabileste din conditiile:
- ancora sa incapa in nisa
- tija ancorei sa nu ajunga la stopa
- ridicarea si coborarea ancorei sa se faca fara blocarea ancorei si fara lovirea corpului (navele cu bulb)

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-6

Amenajarea sistemului de ancorare (fig. 7.1 si 7.2)

La amenajarea elementelor sistemului de ancorare trebuie sa se tina cont de:
- dimensiunile corecte ale componentelor
- amplasarea relativa corecta a componentelor asezarea corecta a trenului de componente: ancora in
nisa nara ancora, stopa, role, vinci, nara de lant, putul de lant
- manevra ancorei lansarea, recuperarea, asezarea la post a ancorei
- cerintele de functionare a vinciului, in principal unghiul de infasurare a lantului pe barbotina si
unghiul de cadere
- dimensiunile putului de lant si amplasarea acestuia in corp
- spatiul disponibil pe punte
- alinierea tamburilor de manevra a vinciului cu elementele sistemului de manevra legare
- posibilitatea amplasarii postamentilor si intariturilor structurale
- asigurarea circulatiei in jurul echipamentelor si a spatiului de mentenanta

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

Fig. 7.1 Amenajarea elementelor sistemului de ancorare: portcontainer (st) si OSV (dr)

PAG. 6-7

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-8

Fig. 7.2 Amenajarea elementelor sistemului de ancorare si manevra legare prova nava bulk carrier

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-9

7.2 Sistemul de manevra legare

Parame de legare
- Pe baza valorilor fortelor de rupere indicate in Tabelul de dotari se aleg paramele de legare, care pot fi din
otel sau sintetice. De regula, paramele manevrate cu tamburii de manevra ai vinciului (vinciuri de ancora si
manevra si vinciuri de manevra, sau cabestane) se aleg sintetice, iar cele de pe tobele vinciurilor de ancora
si manevra pot fi din otel sau sintetice, conform optiunii armatorului.
- Numarul de parame de legare indicat in Tabelul de dotari va fi considerat minim. De regula, pe nave se
prevad parame suplimentare, sintetice, care se manevreaza cu tamburii de manevra ai vinciurilor, respectiv
ai cabestanelor de manevra.
- La navele tanc care transporta lichide avand punctual de inflamabilitate sub 600 C, utilizarea paramelor de
legare metalice este permisa numai pe puntile suprastructurilor, care nu constituie plafonul tancurilor de
marfa, cu conditia ca pe acesta punti sa nu treaca tubulatura de incarcare/descarcare a marfii.
- Paramele se depoziteaza pe tamburii de cablu sau in cosuri de parame
Vinciuri de manevra
Vinciurile de manevra au rolul de a asigura tractiunea necesara in parama pe parcursul acostarii navei. Pot fi
folosite vinciuri sau cabestane. Vinciurile de manevra pot fi de sine statatoare sau parte a vinciurilor de
ancorare. Actionarea este manuala, sau mecanica (electrica sau hidraulica).
Functie de marimea navei si de cerintele armatorului, se stabileste numaral de mecanisme de manevra de pe
nava din zona prova, centrala si pupa. Cel putin la prova si la pupa trebuie prevazute vinciuri de manevra

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-10

Babale, nari de ghidare, role de ghidare

- Babalele reprezinta punctual fix de legatura de pe nava pentru legarea navei la mal sau la o alta nava
- Narile de ghidare reprezinta punctele de iesire ale paramelor de legare in afara navei si sunt decupari
intarite in parapetul navei cu rolul de a ghida parama de la baba in exteriorul navei. Pot fi monobloc
(turnate) sau cu rulouri
- Rolele de ghidare reprezinta role rotative amplasate cu axa vertical pe punte si care au rolul de a devia
directia paramei in plan orizontal astfel incat sa asigure ghidarea paramelor manevrate cu tamburii de
manevra pana la narile de ghidare din bordurile navei
Numarul si marimea acestor echipamente de legare se stabilesc la fiecare nava in parte plecand de la
echipamentele de manevra prevazute, tractiunile capabile ale acestora si de la diametrele paramelor de legare
stabilite mai sus si fortele lor rupere.
Pentru diametrul babalelor se va tine cont ca acesta trebuie sa fie egal cu minim 10xdC, in care dC este
diametrul paramei de legare din otel sau cu minim 5.5xdPS in care dPS este diametrul paramei de legare
sintetice.

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-11

Amenajarea sistemului de manevra-legare (fig. 7.3)

Se vor avea in vedere urmatoarele:
- alegerea si dimensionare corecta a elementelor
- amplasare de suficiente de puncte de legare (babale) si deviere (nari si role de ghidare); functie de marimea
navei se amplaseaza:
la prova si pupa cate doua seturi in fiecare bord
la prova si pupa cate un seti in PD (sau in vecinatate)
de-a lungul bordajului cate 1 .. 4 seturi
- babalele si narile de ghidare sa se amplaseze simetric fata de PD al navei;
- de regula, narile de ghidare cu rulouri se amplaseaza in corespondenta paramelor de legare aferente tobelor
vinciurilor, iar narile de ghidare turnate, in corespondenta paramelor de legare aferente tamburilor de
manevra ai vinciurilor (cabestanelor);
- babalele de legare se amplaseaza in corespondenta liniile de legare realizate cu paramele manevrate cu
tamburii de manevra;
- rolele de ghidare pot sa nu fie simetrice BB-TB si se amplaseaza astfel ca sa asigure ghidarea paramelor
manevrate cu tamburii de manevra pana la narile de ghidare din bordurile navei.
- fiecare punct de legare din prova si pupa sa poata fi conectat cu un vinci (cabestan) de manevra
- sa se evite coliziunea dintre parame si alte elemente ale navei
- asigurarea circulatiei in jurul echipamentelor si a spatiului de mentenanta

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

Fig. 7.3 Amenajarea elementelor sistemului de manevra legare:

cargou 4000 tdw si bulk carriei 70000 tdw

PAG. 6-12

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-13

7.2 Sistemul de manevra marfa

Sistemul de manevra marfa este utilizat la incarcarea-descarcarea sau transferul marfii.
Sistemele sunt diferite pe tipuri de nave:
Nave de marfuri uscate ambalate (port-containere, cargouri, heavy lift, etc.) fig. 7.4
Sistemul de manevra marfa consta in macarale specializate pe tipul de marfa. Echiparea navei cu un astfel de
sistem este optiunea armatorului. Daca se amplaseaza, macaralele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- SWL-ul macaralei sa fie adaptata sarcinii ce urmeaza a fi manevrate (ex. 38 t pentru containere 40 si 45)
- Tipul macaralei sa fie corespunzator zonei de lucru port sau in larg
- Tipul sistemului de prindere a marfii sa fie corespunzator marfii (spreader, carlig, graifar, etc.)
- Intreaga zona de marfa sa fie acoperita de raza de actiune a macaralelor; in acest sens se vor stabili numarul
de macarale si pozitia acestora in relatie cu raza minima si maxima de actiune a macaralei
- Raza de actiune a macaralei se permita scoaterea marfii in afara bordului pana la o distanta de cel putin B/2
- Inaltimea macaralelor sa fie suficienta pentru a trece peste stiva de containere si/sau peste elementele
constructive ale navei (rufuri, trombe de ventilatie, capace, etc.)
- Amplasarea macaralei sa fie in zone cu posibilitatea intaririi structurii (pereti sau coloane extinse pana in
DF)

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-14

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

PAG. 6-15

Nave de marfuri uscate vrac fig 7.5

Navele vrachier pot fi dotate fie cu sistem cu macarale cu graifar similar din punct de vedere al macaralelor
cu cel de la navele de marfuri uscate impachetate sau cu sistem self unloader utilizat numai la descarcare.
Acest ultim sistem are trei componente majore:
- sistemul de colectare a marfii din magazii de regula benzi rulante amplasate pe fund
- sistemul de ridicare a marfii (C-loop sau alt sistem)
- bratul de descarcare la mal

Fig. 7.5 Sistem self unloader nava vrachier

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

Nave de marfuri lichide (petroliere, tancuri chimice, etc.) fig 7.6

La navele tanc sistemul de manevra marfa consta in:
- manifoldul de marfa (prizele de ambarcare-debarcare
- sistemul de tubulaturi pe punte de la manifold la compartimentul pompe si inapoi la tancuri
- macara de manevra furtune

Fig. 7.6 Amenajarea elementelor sistemului de manevra marfa la un tanc chimic

PAG. 6-16

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

Nave Ro-Ro
Elementele specifice navelor Ro-Ro sunt:
- rampele exterioare de ambarcare
- rampele interioare
- lifturile de marfa

Fig. 7.7 Amenajarea elementelor de ambarcare-debarcare la nava Ro-Ro

PAG. 6-17

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

Alte elemente de amenajare la puntea principala

Capace guri de magazie
- tip ponton
- glisante
- pliabile
Guri si domuri de tanc de marfa (la navele tanc)
Cai de circulatie si evacuare
- scari de pilot
- tambuchiuri
- guri de vizita
- rufuri cu scari de acces sub punte
- pasarele
Macacale (gruie) de manevra provizii si echipamente grele
Mijloace de salvare la puntea principala
- barci de salvare
- plute de salvare
- MOB
- barca de serviciu si urgenta

PAG. 6-18

ARHITECTURA NAVEI

CAPITOLUL 7 AMENAJAREA PUNTII PRINCIPALE

Detalii de corp
- balustrazi
- parapeti
- brau de protectie
Tubulaturi
- guri de aerisire
- trombe de ventilatie
- guri de ambarcare-debarcare combustibil, apa, reziduuri

PAG. 6-19